ȘCOALA DOCTORALĂ RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII DE [612640]

1

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ „RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII DE
SECURITATE ”

Meșteșugul românesc între anii 1848 – 1948 .
Bresle. Corporații. Meserii

Teză de Doctorat – Rezumat

Conducător Științific
Prof. Univ. Dr. Simona Nicoară
Doctorand: [anonimizat]
2014

2

CUPRINS

Introducere 5
Lista tabelelor 8
Lista figurilor 10

1. Preocupări meșteșugărești în spațiul românesc (1848 – 1918)
1.1. Meșteri și meșteșugari 20
1.2. Lumea satului și lumea schimbătoare a urbelor: solidaritate, comuniune,
muncă. Specificitatea spațiului românesc 32
1.3. Meșteșugarii satelor românești 37
1.4. Aspecte privind emanciparea meșteșugarului rural 58
1.5. Tradiți a breslelor în spațiul european și românesc 65

2. Ipostaze politico -economice în Transilvania (1848 – 1918)
2.1. Politica economică și legislativă în Imperiul Habsburgic (1848 – 1918) 78
2.2. Noi strategii economice, legislative și școlare după 1867, până la 1918 90
2.3. Condiția meșteșugarului român în secolul al XIX -lea 135
2.4. ASTRA și încurajarea meșteșugurilor la românii transilvăneni 150

3. O istorie a breslelor în spațiul transilvan. Înainte și după 1918 . . .
3.1. Ucenici, calfe, meșteri 163
3.2. Statute, patrimoniu, sigiliu 180
3.3. Bresle în vreme de război 201
3.4. Meșteșugurile și prioritățile economice ale Bisericii și Statului 204
3.5. Descompunerea breslelor sub impactul modernizării tehnice 220
3.6. Concurentele breslelor: manufactura și fabrica 223

4. Meșteșugurile și comerțul
4.1. Convenții și restructurări legislative. Soarta meșteșugurilor 246

3
4.2. Meseriași și comercianți 272
4.3. Mica publicitate a meseriilor 282

5. Asocieri, întovărășiri, reuniuni
5.1. Militantismul cultural românesc și încurajarea asociaționismului 297
5.2. Reuniunile transilvane și realizările lor 304
5.3. Fizionomia vieții spirituale și a activităților recreative specifice lumii
meseriașilor 323

6. Cooperația. Impactul ei asupra meșteșugurilor
6.1. Cum s -a născut „cea de -a treia cale” 331
6.2. Ideologia cooperatismului. Principii, valori, strategii 340
6.3. Despre mișcarea cooperativă 346

7. Destinul meșteșugurilor în România Mare (1918 – 1940)
7.1. Legislația economică 382
7.2. Meșteșuguri vechi în haină nouă: industriile 412
7.3. Magazine, reclame, tentații 484
7.4. Meserii la modă. Noile tendințe în educația profesională 500

8. Soarta meșteșugurilor și industriilor în vremea războiului și după . . . (1940 –
1948)
8.1. Războiul și efectele lui bulversante în orizontul economiei: soarta atelierelor
514
8.2. Viața meșteșugărească și industrială sub impactul ideologiilor 529
8.3. Dificultăți, regrupări, înnoiri în atelierele țării 535
8.4. Zorii unei noi orânduiri economice 549
Concluzii 563
Anexe (situații statistice, legislație) 573
Bibliografie 637

4

Cuvinte -cheie: meserii, meșteșug uri, comerț, breaslă, corporație industrială,
modernizare tehnică, cooperație, legislație, educație profesională, asociații și reuniuni,
loisir , Tra nsilvania, secolele XIX – XX.

Teza de doctorat „ Meșteșugul românesc între anii 1848 – 1948. Bresle. Corporații.
Meserii” prezintă o retrospectivă a evoluție i meșteșugurilor și industriei mici din satele ș i
orașele Transilvaniei într -un cadru larg macroeconomic și în intervalul temporal cuprins între
anii 1848 și 1948. Cercetarea a analizat complexit atea lumii economice în care mica meserie
și meșteșugul au fost antrenate în contextul creat de realitățile și tendințele economice ale
epocilor și sub impactul revoluției industriale .
Analiza concepută pe fundamentul pluridisciplinarității abordează într -un mod
integrator determinările și legătur ile dintre economie, statistică , sociologie, etnografie,
politică, educație, viață culturală, socială și loisir , ideologii și doctrine politico -economice
fiind o reconstituire a trecutului unei categorii sociale în plin proces de dezvoltare istorică.
Pentru realizarea construcției știin țifice s -au folosit metode de cercetare descriptive,
comparative și argumentative cu interes deosebit pentru cercet area situației meseriilor din
Transilvania ca parte integrantă în corpul politic specifi c diferitelor momente istorice, direcția
de analiză i mpunându -se pe criteriul istoric cronologic -logic, fără a omite abordarea adecvată
a problememlor cercetate pe de o parte și în context specific datorită complexității influențelor
mediului exterior asupra lumii meseriilor.
Material ul documentar la dispoziție ne-a permis sistematizar ea cercetării și o analiză
științifică, sursele istorice primare, p ublicistic a proprie epocii și completarea acestor
informații cu surse bibliografice suprimentare, volume și studii științifice/critice cu precădere
publicate în epocă dar și editate recent ne-a oferi t oportunitatea și satisfacția reconstitui rii în
mod obiectiv a imaginii unei lumi economice marcată de influențe politico -legislative,
sociale, direcții de evoluție, metamorfoze cauzate de împrejurările isto rice, de ansamblul de
fenomene specifice spațiului geografic și temporal sub raportul cauză -efect al acestora ,

5
totodată o abordare echidistantă a informațiilor istorice cu respectarea valorilor tuturor
elementelor ce au determinat transformări (orientări p olitice, forțe, tendințe, influențe
ideologice, legislație, raporturi economice între categorii și medii sociale, personalități etc.)
ori care s -au autodeterminat într -un context de dezvoltare procesual . Bunurile culturale din
patrimoniul unor muzee ne-au permis completarea acestor informații în mod substanțial
lămurind o seamă de probleme importante în legătură cu meșteșugurile din Transilvania ,
orășenești sau sătești.
Istoriografia secolelor XIX – XX și cea postdecembristă au dovedit aplecare spre acest
domeniu al economiei naționale, studii generale și foarte documentate oferind Victor
Axenciuc, Gheorghe Popescu, Samuil Goldenberg, George N. Leon, I.N. Angelescu, Veres s
Endre, Ștefan Pascu, dar și alți autori care s -au oprit asupra un or monografii și studii de caz,
bogate fiind și mai vechile contribuții semnate de Ioan Slavici, Virgil N. Madgearu, Vasile C.
Osvadă , Nicolae Ghiulea ș.a.m.d. Dat fiind că cele mai multe s tudii s -au oprit asupra
aspectelor legate de muncă în spațiul românesc extracarpatic, iar referitor la Transilvania au
apărut izolat unele lucrări cu caracter monografic ne -a determinat să acordăm atenție și
preocupărilor legate de meserii în acest spațiu geografic fie că ele erau practicate în susbsidiar
ori ca profesiune de bază, completând acest clișeu al tematicii meseriilor plecând de la
specificitățile condiționate de contextul politico -economic și ținând seama de influențele
ideologice și culturale c e au pătruns dinspre o ccident până pe arcul carpatic. Dat fiind faptul
că istoria economică reprezintă o secvență insuficient dezbătută de istoriografia contemporană
românească în contextul încercărilor de abordare la un nivel sintetic a informațiilor cu c aracter
istorico – economic, și în particular cele referitoare la istoria meseriilor cu formele specifice
de organizare: industrie casnică, meșteșuguri, bresle, corporații industriale, manufacturi,
fabrici, ne -a motivat alegerea acestei teme de cercetare care se vrea pe de o parte o cunoaștere
a istoriei românilor și sub acest aspect, pe de altă parte și posibilitatea integrării acesteia în
istoria Europei.

Teza de doctorat , structurată pe 8 capitole , a reușit să pună la un loc informații
disparate, să scoată în lumină realități istorice, frământări și deziderate, realizări și așteptări,
natura lor internă, ascunsă, mai puțin perceptibilă, pătrunzând limitele exterioare ale faptelor
și fenomenelor pentru a înțe lege esența și manifestările lor determinate de factori precum

6
momentul istoric, poziția geografică, mediul de locuire, influențe externe și interne mai vechi
sau mai noi, doctrine economice și social -politice, aspecte de ordin moral -religios, toate
aceste elemente în interdependență și formând un întreg organizat creând imaginea unui tot
unitar.
În capitolul întâi intitulat „Preocupări meșteșugărești în spațiul românesc (1848 –
1918)” au fost prezentate prin comparatism cu alte comunități profesionale din vestul Europei
situația meșteșuguri lor și forme lor de organizare ale acestora , diversitatea îndeletnicirilor
practicate de lumea rurală și urbană , intimitatea relațiilor de muncă și caracterul ui lor de
solidaritate și comuniune . În problema emancip ării țăranului meșteșugar acesta depășește
stadiul practicării unei econo mii naturale pășind spre economia de schimb ceea ce i -a
determinat chiar decizia de părăsire a satului natal în favoarea integrării în lumea economică
urbană.
Al doilea capitol al lucrării intitulat „Ipostaze politico -economice în Transilvania
(1848 – 1918)” a adus în discuție reglementările de ordin legislativ specifice coordonării
acțiunilor pe teren industrial, în special acele norme juridice aplicabile mici i producții, și noile
strategii economice și școlare de după instaurarea dualismului austro -ungar. Un spațiu
însemnat s -a acordat analizei organizării micii producții în Transilvania, anume breslei și
corporației meșteșugărești ca forme de asociere cu funcții sociale și economice. Rezultatele
studiului referitor la categoria de meseriași români în secolul al XIX -lea au dezvăluit stadiul
acestora de dezvoltare, formele de susținere a le emancipării economice a românilor
transilvăneni, pătrunzând în intimi tatea acestora pentru reflectarea fizionomiei vieții spirit uale
și activităților recreative organizate în acest scop.
Capitolul al treilea „O istorie a breslelor în spațiul transilvan. Înainte și după 1918 . . .”
a analizat breasla ca formă incipientă și stabilă de organizare socio -economică a meseriilor
urbane introdusă în Transilvania prin intermediul sașilor exponenți ai influenței occidentale.
În timp, prin practicile lor , breslele au renunțat la ideea democratică pe care s -au fundat și au
fost nu o dată acuzate de intenții monopoliste și hegemone căci gestiona u producția locală,
stabil eau standardul de calitate al produselor, numărul calfelor și ucenicilor, timpul de lucru
etc., împărțind multă vreme roluri politice, militare, sociale nu doar economice importante în
viața urbei. Breasla a fost un model de organizare tipic economiei medievale ce s -a păstrat ]n
Transilvania până la finele secolului al XIX -lea. Concurența meșterilor sa telor, avântul

7
tehnicii, apariția unor noi forme de organizare a muncii (manufactura, fabrica), adoptarea de
noi concepții economice și politice de către statele cu un grad de dezvoltare ridicat, noile
ideologii de sorginte social istă au creat tot atâtea f rământări interne și într -un final decăderea
și dispariția pe cale legislativă a organizațiilor breslașe (1872 , Transilvania ) în același timp cu
transformarea lor în corporații și asociații industriale. Concurentele atelierului breslaș au
devenit manufactu rile și fabricile în stadiul istoric de dezvoltare a l industriei capitaliste ,
mașinismul determinând utilizarea unui sistem tehnic ce venea să înlocuiască munca exclusiv
manuală de până atunci.
În capitolul al patrulea intitulat „Meșteșugurile și comerțul ” s-a prezentat soarta
meșteșugurilor după restructurările legislative și convențiile comerciale, analizate fiind în
special urmările Convenției comerciale de liber schimb di ntre Austro -Ungaria și România
semnată pe zece ani, la 1875. Meșteșugurile din Tra nsilvania au mai avut de întâmpinat
situații noi în ultimele decenii ale secolului al XIX -lea și la începutul secolului următor în
contextul noilor relații internaționale odată cu pătrunderea mărfurilor Imperiului Austro –
Ungar pe piața mondială. În tot ace st timp, destinderea politică și libertatea muncii au permis
orientarea înspre ocupații de tip industrial și a categoriei etnice românești care avea acum
misiunea de a se afirma pe acest tărâm și de a se alătura clasei de mijloc, evoluția sa fiind
coordona tă și supravegheată atât de autoritățile statului cât și de elitele românilor care
constată minime progrese, dar nu inexistente, în condițiile în care efectele negative ale
războiului vamal cu România produceau atât falimente ale unor mici fabrici cât și d ecăderea
unor vechi meserii. Concurența diverșilor agenți economici, de altfel trăsătură caracteristică
economie capitaliste, ridicarea gradului de alfabetizare a populației, crearea unei categorii
elitare, difuzarea pe o scară mai largă a informațiilor și culturii, oferta diversificată de bunuri
de larg consum, structurarea categoriilor sociale cu gusturi și pretenții „la modă ” au fost
deservite de presă și de lărgirea ariei ei de difuzare, astfel meseriași și comercianți apelează la
publicații cotidiene p entru a suscita interesul public asupra mărfurilor și serviciilor oferite
făcându -și reclamă, de altfel și aceasta o activitate de natură economică, comercială.
Capitolul cinci „ Asocieri, întovărășiri, reuniuni ” a sesizat progresele înregistrate de
românii din generația pașoptistă și de cele asupra cărora aceasta a avut o înrâurire directă,
factorul social, sentimentul comunitar și de întovărășire închegând elementul etnic românesc.
Rețeaua de societăți cultural -naționale a avut marele merit de a fi luptat pentru emancipare

8
economică și culturală, dar interesant de asemenea este modul cum lumea românească a
înțeles mesajul transmis și s -a pliat pe aceste deziderate bazate pe solidaritate și spirit de
înțelegere rec iprocă, de altfel specifice comunităților mai puțin avantajate politic, juridic,
economic, social și așa mai departe. A fost surprinsă de asemenea f izionomia vieții spirituale
și a activităților recreative specifice lumii meseriașilor .
În capitolul al șas elea „Cooperația. Impactul ei asupra meșteșugurilor” s-au schițat
noile practici și tendințe ale secolul al XIX -lea atât sub aspectul formelor de organizare
colectivă a muncii cât și conform intereselor de natură socio -economică a categoriilor de
lucrători odată cu creșterea numărului acestora, făcându -și apariția manifestări reformatoare în
interiorul sistemul capitalist sau reacții de opoziție la adresa acestuia. Capitalismul a crescut
diviziunea muncii și a concentrat -o într -un singur spațiu de lucru (fa brica) lăsând liberă calea
spre capitalul comercial, mișcarea cooperativă urmărind suprimarea intermediarului
comerciant, a bancherului/ cămătarului și patronului, scopul acestor societăți fiind acela de a
procura ieftin necesarul de trai prin înființarea d e reuniuni de avans și credit, reuniuni care
procur au materii prime, reuniuni pentru magazine, societăți de producție comune, reuniuni de
consum, r euniuni de locuință , societăți de asigurare mutuală, în timp ce mișcarea socialistă se
deosebea de societatea cooperativă prin aceea că în cooperație lucrătorul cerea numai de la el
însuși iar în societatea socialistă se afirma că el cerea totul numai și numai de la stat. Legat de
mișcarea cooperativă din secolul al XIX -lea am vorbit și despre socialism întrucât venea în
legătură sau în conflict cu aceasta.
Capitolul șapte „Destinul meșteșugurilor în România Mare (1918 – 1940)” a vizat
evoluția economică a României interbelice fiind prezentate preocupările ce au urmat unirii
politice în materie de integrare și unificare economică a provinciilor alipite. Urmărindu -se
interesele industrializării accentul a fost pus pe dezvoltarea industriei mari și mijlocii,
industria mică și meseriile deși caută să mărească productivitatea prin dotare tehnică, să țină
pasul și să nu piardă în fața concurenței cu industria mare apelând atât la sprijinul
consumatorilor cât și pentru menținerea în mediul concurențial la publicațiile periodic e sau
alte for me de publicitate au rămas la periferia interesului Statului cu oarecare excepții ce țin
de adoptarea unor normative internaționale privitoare la dreptul muncii sau prin sprijinul
financiar (atât cât a fost el) oferit de Societatea Națională de Credit Indu strial sau alte instituții
specializate pe credit industrial. În contextul importanței majore acordate industriei,

9
practicării ei la un standard ridicat, în vederea înlocuirii specialiștilor străini și protejării
lucrătorilor autohtoni viziunea asupra exer citării meseriilor s -a schimbat, Statul impunând un
anumit grad de specializare a lucrătorilor și asumându -și pregătirea acestora în școli
profesionale de diferite grade, oferind și spații de cazare și recreere.
Cercetarea se încheie cu capitolul 8 „Soa rta meșteșugurilor și industriilor în vremea
războiului și după . . . (1940 – 1948)” analizându -se anii războiului și a doua jumătate a
deceniului cinci ce au stat sub semnul unor schimbări legislative , consecințe a efortului de
război și refacerii econo mice de după aceea. Noile orientări și practici economice după martie
1945, interesul noului regim politic cu privire la direcțiile viitoare de dezvoltare economică și
prioritățile enunțate, principalele măsuri luate au vizat categorii sociale majore în Ro mânia. În
materie legislativă s -au remarcat momente de importante schimbări prin reforma agrară,
etatizarea Băncii Naționale, reforma monetară, naționalizarea principalelor mijloace de
producție care au adus și deservicii marilor proprietari funciari ori d in industrie, urmărindu -se
asiduu câștigarea adeziunii electorale a maselor și suportul lor pentru preluarea și apoi
consolidarea puterii partidului unic.

Așadar, interdependența dintre economic și politic are ca liant factorul produtiv,
bunăstarea cre ată prin muncă și producție materială. Urmărind firul ideilor principale ajungem
la concluzia, cunoscută de altfel, că evoluția „în spirală” sau repetabilitatea evenimentelor
istorice la niveluri diferite este perfect valabilă.
Pentru reali zarea acestui clișeu istoric am urmări t scoaterea în evidență a unor
fenomene bazate pe raportul cauză -efect, trăiri ascunse surprinse dincolo de caracterul lor
faptic, frământări și preocupări, deziderate enunțate sau subînțelese, altfel spus pătrunderea în
intimitatea unei lumi cu preocupări legate de muncă depăși nd nivelul de abordare pur statistic.

10

BIBLIOGRAFIE

– Listă selectivă –

A. Sinteze istorice , monografii, enciclopedii, literatură

ANGELESCU, I. N., Evoluția economică a Țărilor Românești, vol. I: Economia Familială și
Agrară. Economia Orășenească , Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu,
București, 1916 ;
ASHLEY, William James, Lʹévolution économique de lʹAngleterre: esquisse historique
(Evoluția e conomică a Angliei: schiță istorică), traduction française avec des notes
complémentaires par Henri Sée, Libraire – Éditeur M arcel Giard, Paris, 1925;
AXENCIUC, Victor (coord.), Legiferarea și instituționalizarea economiei moderne în
România (1856 – 1914) , coediție, București, 2005 ;
AXENCIUC, Victor, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate. 1860 –
1939, coediție, Tiparul: SC „Lumina Tipo” SRL București, 2000 ;
AXENCIUC, Victor, Evoluția economică a României, cercetări statistico -istorice 1859 –
1947 , vol. I: Industria , Editura Academiei Române, București, 1992 ;
AXENCIUC, Victor, Formarea sistemului industrial modern în România. Etapa 1859 –
1914. Demerajul industrializării , Editura Academiei Române, București, 2008 ;
AXENCIUC, Victor, Intro ducere în istoria economică a României : Epoca Modernă și
Contemporană , Partea I. Epoca modernă , Editura Fundației „România de Mâine”,
București, 1999 ;

11
AXENCIUC, Victor, La formation et le développement du marché intérieur moderne en
Roumanie. Etude et séries statistiques à long terme (1860 – 1947) , (Formarea și
dezvoltarea pieței interne moderne în România. Studii și serii de date pe termen lung:
1860 – 1947) , réédité, Academie Roumanine, Institut National de Recherches
Economiques, 2008 ;
BERINDEI, Dan, Istoria românilor , volumul VII, tomul I: Constituirea României moderne
(1821 – 1878), Editura Enciclopedică, București, 2003 ;
BOILEAU, Étienne, Les métiers et corporations de la ville de Paris : XIIIe siècle. Le livre des
métiers d'Étienne Boileau (Meseri ile și corporațiile din Paris: secolul al XIII -lea.
Cartea meseriilor a lui Étienne Boileau ) publicată de René de Lespinasse și François
Bonnardot, Imprimerie Nationale, Paris, 1879 ;
BOISSONNADE, Prosper, Le travail dans lʹEurope chrétienne au moyen Âge ( Ve – XVe
siècle), (Munca în Europa creștină în Evul Mediu, secolele V – XV), Editura: Slatkine
Reprints, Geneva, 1974 ;
CERNOVODEANU, Paul; EDROIU, Nicolae, Istoria românilor , vol. VI: Românii între
Europa clasică și Europa luminilor , Editura Enciclopedică, București, 2002 ;
CHÉLARD, Raoul, LʹAutriche – Hongrie, vol. II: La Hongrie millénaire (Austro – Ungaria,
vol. II: Ungaria milenară), Editura: Leon Chailley, Paris, 1896 ;
COQUELIN, Charles; GUILLAUMIN, Gilbert – Urbain, Dictionaire de lʹéconomie politique:
contenant lʹexposition des principes de la science (Dicționar de economie politică:
conținând expunerea principiilor științei) , tomul 1: A – I, Imprimerie de Gustave
Gratiot, Paris, Éditeur: Guillamin, Librairie de Guillaumin et Cie, Paris, 1852 ;
DECRAIS, Albert ; DELABARRE , H.-L.-E., Les conditions du travail en Autriche -Hongrie
(Condițiile de muncă în Austro -Ungaria ), Editura: Berger -Levrault et Cie,
Paris/Nancy, 1890 ;
DIDEROT, Denis.; DʹALEMBERT, Jean Le Rond., Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné
des s ciences, des arts et des métiers (Enciclopedie sau Dicțio nar de științe, arte și
meserii ), tomul 10: M – Myva, ediția întâi, Paris, 1765 ;

12
DIDEROT, Denis; DʹALEMBERT, Jean Le Rond., Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné
des sciences, des arts et des métiers (Enciclopedie sau Dicționar de științe, arte și
meserii) , tomul 1: A – Azymites, ediția întâi, Paris, 1751;
DUNOYER, Charles, De la liberté du travail ou Simple exposé des conditions dans
lesquelles les forces humaines sʹexercent avec le plus de puissa nce (Libertatea muncii
sau Simplă expunere a condițiilor în care forțele umane se exercită cu mai multă
putere) , Librairie de Guillaumin, Paris, 1846 ;
DURKHEIM, Émile, Socialism , Editura: Collier Books, New York, 1962 ;
FLAMMARION, Camille, Dictionnaire encyclopédique universel contenant tous les mots de
la langue française, et résumant lʹensemble des connaissances humaines à la fin du
XIXe siècle (Dicționar enciclopedic universal conținând toate cuvintele limbii
franceze, și rezumând cunoștințele umanist e de la finele secolului XIX) , tomul 3: Co –
D, Editura: Ernest Flammarion, Paris, 1894 – 1898 ;
FLAMMARION, Camille, Dictionnaire encyclopédique universel contenant tous les mots de
la langue française et résumant lʹensemble des connaissances humaine à l a fin du
XIXe siècle (Dicționar enciclopedic universat conținând toate cuvintele limbii
franceze și rezumând cunoștințele umaniste de la finele secolului XIX) , tomul 5: G –
K, Editura: Ernest Falmmarion, Paris, 1894 – 1898 ;
FLAMMARION, Camille, Dictionnair e encyclopédique universel contenant tous les mots de
la langue française, et résumant lʹensemble des connaissances humaines à la fin du
XIXe siècle (Dicționar enciclopedic universal conținând toate cuvintele limbii
franceze, și rezumând cunoștințele umani ste de la finele secolului XIX) , tomul 6: L –
N, Editura: Ernest Flammarion, Paris, 1894 – 1898 ;
GOLDENBERG, Samuil , Clujul în sec. XVI. Producția și schimbul de mărfuri, Editura
Academiei Republicii Populare Romîne, Tiparul „Întreprinderea Poligrafică nr . 3”,
București, 1958 ;
IONESCU, Toader, Istoria gândirii economice din România (1900 – 1944), Editura
Economică, București, 1996 ;

13
IORGA, Nicolae, Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal: expunere din izvor competent , Tipografia
Cultura Neamului Românesc, Bucure ști, 1919 ;
IORGA, Nicolae, Inscripțiǐ din bisericile Romănieǐ , vol. II: Cuprinzînd 1079 numere ,
Institutul de Arte Grafice Socec & Comp., Bucureștǐ, 1908 ;
IORGA, Nicolae, Istoria industriilor la romîni , Editura „Cartea Românească”, București,
1927 ;
IORGA, Nicolae, Istoria presei românești: Dela primele începuturi până la 1916, Atelierele
Societății Anonime „Adevărul”, București, 1922 ;
IORGA, Nicolae, Istoria românilor în chipuri și icoane, (reeditată), Editura Humanitas,
București, 2012 ;
IORGA, Nicolae, Istoria românilor pentru poporul romănesc , ediția a VI -a, Editura
Așezământului Tipografic „Datina Românească” Vălenii -de-Munte, 1926 ;
IORGA, Nicolae, Istoria Romînilor din Ardeal și Ungaria (De la mișcarea lui Horea până
astăzi), Editura Casei Școalelor, București, 1915 ;
IORGA, Nicolae, Scrisorǐ și inscripțiǐ ardelene și maramureșene , partea a 2 -a: Inscripțǐ și
Însemnărǐ, Atelierele Grafice Socec & Comp., Bucureștǐ, 1906;
ISAR, Nicolae, Istoria modernă a românilor, partea a 2 -a: 1848 – 1878, ediția a 2 -a, Editura
Fundației România de Mâine”, București, 2005 ;
LARIONESCU, Maria, Economia socială și cooperația în România: o perspectivă
socioistotică comparată, Editura Polirom, București, 2013 ;
LAROUSSE, Pierre, Dictionnaire complet de la langue française suiv i de notes scientifiques,
étymologiques, historiques et littéraires, quatre dictionnaires en un seul (Dicționar
complet al limbii franceze urmat de note științifice, etimologice, istorice și literare,
patru dicționare într -unul singur) , a 6-a ediție, Editu ra: Aug. Boyer et Cie, L ibraires –
Éditeurs, Paris 1874;
LAROUSSE, Pierre, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle, français, historique,
géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientifique, etc.,
etc. (Mare dicționar univ ersal al secolului al XIX -lea, francez, istoric, mitologic,

14
bibliografic, literar, artistic, științific, etc., etc .), tomul 1: A, Editura: Administration
du grand Dictionnai re universel, Paris, 1866;
LAROUSSE, Pierre, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle, français, historique,
géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientifique, etc.,
etc. (Mare dicționar universal al secolului al XIX -lea, francez, istoric, mitologic,
bibliografic, literar, artistic, științific, etc., e tc.), tomul 5: Co – Cz, Editura:
Administration du grand Dictionnaire universel, Paris, 1869 ;
LAROUSSE, Pierre, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle, français, historique,
géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientif ique, etc.,
etc. (Mare dicționar universal al secolului al XIX -lea, francez, istoric, geografic,
mitologic, bibliografic, literar, artistic, științific etc., etc. ), tomul 10: L – Memn,
Editura: Administration du grand Dictionnaire universel, Paris, 1873 ;
LAROUSSE, Pierre, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle: français, historique,
géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientifique, etc.,
etc. (Mare dicționar universal al secolului al XIX -lea, francez, istoric, geografic ,
mitologic, bibliografic, literar, artistic, științific etc., etc.,), tomul 8: F – G,
Administration du grand dictionnaire universel, Paris, 1872;
LAROUSSE, Pierre, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle: français, historique,
géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientifique, etc.,
etc. (Mare dicționar al secolului al XIX -lea, francez, istoric, geografic, mitologic,
bibliografic, literar, artistic, științific etc., etc., ), tomul 9: H – K, Administration du
grand dictionnaire univer sel, Paris, 1866 – 1877;
LAROUSSE, Pierre, Nouveau dictionnaire de la langue française…; quatre dictionnaires en
un seul (Nou dicționar al limbii franceze … ; patru dicționare într -unul singur), a 43-a
ediție, Editura: Aug. Biyer et. Cie Libraires – Éditeurs, Paris, 1878 ;
LAURIAN, August Treboniu; MASSIMU, J.C., Dictionariulu limbei romane: dupo
insarcinarea data de Societatea Academica Romana , volumul 2: I – Z, Editura:
București, Noua Typographia a Laboratoriloru Romani, 1876 ;

15
LEON, George – N., Istoria economiei publice la români, Editura „Cultura Națională”,
București, 1924 ;
MADGEARU, VIRGIL – N., Agrarianism, capitalism, imperialism. Contribuțiuni la studiul
evoluției sociale românești, Editura „Economistul” S.A., Institutul de Arte Grafice
„Bucovina”, București, 1936 ;
MADGEARU, Virgil N., Evoluția economiei românești după războiul mondial , Editura
Independența Economică, București, 1940 ;
MAIOR, Petru, Lesicon romaʹnescu – laʹtinescu – ungurescu – nemțescu quare de mai multi
autori, in cursulʹa trideci, si mai multoru ani sʹ au lucratu; seu, Lexicon valachico –
latino – hungarico – germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et
amplius annorum elaboratum est , Typis et Sumtibus Typographiae Regiae
Universitatis Hungaric ae, Budae, 1825 ;
MARTIN SAINT -LÉON, Étienne, Histoire des corporations de métiers depuis leurs origines
jusquʹà leur suppression en 1791, suivie dʹune étude sur lʹévolution de lʹidée
corporative de 1791 à nos jours et sur le mouvement syndical contemporain e (Istoria
breslelor de meserii de la origine până la desființarea lor în 1791, urmată de un
studiu asupra evoluției ideii corporative din 1791 până în zilele noastre și asupra
mișcării sindicale contemporane) , a treia ediție revăzută, Editura Librairie Fé lix
Alcan, Paris, 1922 ;
MLADENATZ, Gromoslav, Cooperația , în RĂDUCANU, Ion, Zece ani de politică socială în
România: 1920 – 1930, Institutul de Arte Grafice „Em inescu” S.A., București, [s.a.];
MONTEIL, Aman Alexis, Histoire de lʹindustrie française et des gens de métiers (Istoria
industriei franceze și a meseriașilor ), tomul 1, Imprimeria Paul Dupont et Cie, Paris,
1872;
NICOLAE – VĂLEANU, Ivanciu; IONESCU, Toader; PINCZÉS, Iuliu, Gîndirea economică
din Transilvania (1784 – 1918), Editura Academiei Republic ii Socialiste România,
București, 1981 ;
PASCU, Ștefan, Meșteșugurile din Transilvania pînă în secolul al XVI -lea, Editura
Academiei Republici Populare Romîne, Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1954 ;

16
PLATON, Gheorghe, Istoria românilor , vol. VII, to mul II: De la independență la Marea
Unire (1878 – 1918), Editura Enciclopedică, București, 2003 ;
POPESCU, Gheorghe, Evoluția gândirii economice, Ediția a III -a revăzută, adăugită și
actualizată, Editura Academiei Române și Editura Cartimpex Cluj, Imprimeri a
„Ardealul” Cluj -Napoca, București, 2004 ;
SCURTU, Ioan , Istoria românilor , volumul VIII: România întregită (1918 – 1940), Editura
Enciclopedică, București, 2003 ;
SLAVICI, Ioan, Mara, Editura: Budapesta, Institutul Tipografic și de Editură „Luceafărul”,
1906 ;
SLAVICI, Ioan, Românii din Ardeal, Biblioteca „Minervei” nr. 86, „Minerva” Institutul de
Arte Grafice și Editură, București, 1910 ;
STANCIU, George, Structura economică a satului r omânesc. Contribuțiuni la cunoșterea
economiei țărănești din România, Tip. „Finanțe și Industrie”, București , 1938;
TRÉMEREL, Augustave -Onésime, Des sociétés coopératives de consommation à l étranger
et en France : historique , application , régime légal , but et avenir de la coopération
(Societățile cooperative de consum în străinătate și în Franța: istoric, aplicare, regim
legal, scop și viitor al cooperației ), Editura: Paris, V. Giard et E . Bri re , 1894 .
VERESS, Endre, Az Erdélyi ipari céhek élete (Breslele meșteșugărești din Ardeal), Cluj-
Napoca, 1929 .

B. Studii, eseuri, articole

ANGELESCU, I .N.; LEON, Gheorghe N.; SLĂVESCU, Victor; CUSIN, Alexandru
(contributori), Analele statistice și economice: Revistă lunară, 019, nr. 6 – 8, iunie –
august 1936, Institutul de arte grafice „Bucovina”, București ;

17
BĂILĂ, Ion, „Situația meseriașilor în Ardeal”, în Societatea de mâine. Revistă săptămânală
pentru probleme sociale și economice , 004, nr. 29 -30, 24 și 31 iulie 1927, Editura:
Cluj, Institutul de Arte Grafice „Lapkiadó" S.A. ;
BINDEA, Teodor V., „Viața muncitorului din orașul Cluj. Studiu Social -Economic. – I.
Privire Generală”, în Societatea de mâine. Revista socială culturală , 015, nr.1,
trimestrul: ianuarie, februarie, martie 1938, Editura: București, Imprimeriile
„Curentul” S.A.R. ; BINDEA, Teodor, „Despre organizarea mișcării cooperatiste
românești”, în Societatea de mâine , 010, nr. 3 -4, martie -aprilie 1933, Editura: Cluj,
Institutul de Arte Grafice „Ardealul” ;
BRÂNZESCU, Gh. , „Industria față de necesitățile economiei românești”, în Analele
economice și statistice: Revistă lunară , 024, nr. 4 – 7, aprilie – iulie 1941, Editura:
București , Tipografia „Ion C. Văcărescu”;
CEUȘIANU, Alexandru, „Din trecutul meșteșugarilor”, în BANCIU, A. (coord.), Țara
Bârsei , 005, nr. 2, martie -aprilie 1933, Editura: Brașov, Tipografia Unirea ;
FODOR, Ladislau, „Despre problema descompunerii breslelor din Odorhei în prima jumătate
a secolulu i al XIX -lea”, în Studii. Revistă de istorie , 009, nr. 1, ianuarie -februarie
1956, Editura Academiei Populare Romîne ;
GHIULEA , N., „Încurajarea industriei naționale”, în Societatea de Mâine, 003, nr. 51 -52, 19
și 26 decembrie 1926, Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Lapkiadó” S.A. ;
GHIULEA, N., „Cooperație și cultură”, în Societatea de mâine , 009, nr. 11, noiembrie 1934,
Editura: București, Tipografia Curții Regale „F. GÖBL FII” S.A. ;
GHIULEA, N., „Educația cooperatistă”, în Societatea de mâine , 003 , nr. 10, 7 martie 1926,
Editura: Cl uj, Tiparul Tipografiei „Viața”;
GHIULEA, N., „Ideologia cooperatismului”, în Transilvania. Revistă lunară, culturală –
literară. Organul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român
(„Astra”) , an 057 nr. 3, martie 1926, Redacția și Admin istrația: „Asociațiunea”, Sibiu;
GHIULEA, N., „Săptămâna economică -financiară. Guvernul contra producției și exportului”,
în Societatea de Mâine. Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice

18
cuprinzând bulet inul secției social -economice a „ASTREI”, 002, nr. 50, 13 decembrie
1925, Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice„ Ardealul” A.S. ;
GHIULEA, N., „Industria și agricultura”, în Societatea de Mâine. Revistă săptămânală
pentru probleme sociale și economice cuprinzând buletinul secției social -economice a
„ASTREI”, 002, nr. 51 -52, 20 și 2 7 decembrie 1925, Editura: Cluj;
GHIULEA, N., „Principiul cooperatist”, în Societatea de mâine. Revistă săptămânală pentru
probleme sociale și economice , 004, nr. 39 -40, 2 și 9 octombrie 1927, Editura: Cluj,
Institutul de Alte Grafice „Lapkiadó" s. a. ;
GHIULEA, N., „Problema clasei de mijloc”, în Societatea de mâine. Revistă săptămânală
pentru probleme sociale și economice , 004, nr. 51 -52, 25 dec embrie 1927 și 1 ianuarie
1928 și 005, nr. 2, 1 februarie 1928 , Institut de Ed itură și Arte Grafice S.A. Cluj;
GHIULEA, N., „Problema clasei de mijloc. Idei dintr -o Conferință la cercul Industriașilor și
Comercianților români din Cluj”, în Societatea de m âine. Revistă bilunară pentru
probleme sociale și economice , 005, nr. 1, 15 ianuarie 1928, Institut de Ed itură și Arte
Grafice S.A. Cluj;
GHIULEA, N., „Săptămâna economică (Chestiunea ucenicilor)”, în Societatea de mâine.
Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice , 002, nr. 9, 1 martie 1925,
Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Lapkiadó” S.A. ;
GHIULEA, N., „Săptămâna economică -financiară. Comerțul și repausul duminical”, în
Societatea de Mâine. Revistă săptămânală pentru probleme so ciale și economice
cuprinzând buletinul secției social -economice a „ASTREI”, 002, nr. 45, 8 noiembrie
1925, Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice„ Ardealul” S.A.;
GHIULEA, N., „Săptămâna economică -financiară: Învățământul ucenicilor”, în Societatea de
mâine. Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice cuprinzând
buletinul secției social -economice a „ASTREI”, 002, nr. 48 -49, 29 noiembrie și 6
decembrie 1925, Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Ardealul” S.A.;
GHIULEA, N., „Săptămâna econ omică -financiară”, în Societatea de mâine. Revistă
săptămânală pentru probleme sociale și economice, 003, nr. 6, 7 februarie 1926,
Editura: Cl uj, Tiparul Tipografiei „Viața”;

19
GHIULEA, Nicolae, „Problema clasei de mijloc”, în Societatea de mâine , 005, nr. 3, 15
februarie 1928, Editura: Cluj, Institut de Editură și Arte Grafice S.A. ;
GOGA, Octavian, „Mijloacele de propagandă literară și cultrală ale Asociațiunii și
desvoltarea lor”, în Transilvania. Revista Asociațiunii pentru literatura română și
cultura p oporului român, nr. 4 jubiliar, iulie – august 1911, Tiparul tipo grafiei
arhidiecezane în Sibiiu;
GÖLLNER, C., „Consecințele Convenției vamale dintre Austro -Ungaria și România asupra
vieții economice a Transilvaniei (1875 – 1891)”, în Studii. Revistă de is torie , tomul
XXI, nr. 2, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968 ;
GÖLLNER, C., „Contribuție la istoricul luptei calfelor din Transilvania împotriva regimului
reacționar al breslelor în timpul absolutismului austriac (1849 – 1860)”, în Studii .
Revistă de istorie , 011, nr. 4, Editura Academiei Republicii P opulare Romîne,
București, 1958;
IMREH, Ștefan, „Proveniența și numărul muncitorilor din întreprinderile manufacturiere din
Transilvania în prima jumătate a secolului al XIX -lea”, în Studii și referate privind
istoria Romîniei , partea a II -a, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1954 ;
MOGA, I., „Politica economică austriacă și comerțul Transilvaniei în veacul XVIII” , în
Anuarul Institutului de Istorie Națională , volumul VII (1936 – 1938), Monitorul
Oficial și Imprime riile Statului, București, 1939;
OSVADĂ, Vasile C., „Anul 1898 (O revistă economică)”, în Revista Economică. Organ
pentru societăți financiare și comerciale , 001, nr. 2, 10 februarie 1899, Editura: Sibiiu,
Tipariul Tipogr afiei archidiecesane;
OSVADĂ, Vasile C., „Capitalul țării noastre”, în Societatea de Mâine. Revistă săptămânală
pentru probleme sociale și economice, 001, nr. 3, 27 aprilie 1924, Ed itura: Cluj,
Tipografia „Viața”;
OSVADĂ, Vasile C., „Convenția comercială c u România”, în Tribuna , 014, nr. 152, 2 august
n. (20 iulie v.) 1910 și 014, nr. 198, 17/30 septembrie 1910, Editura: Arad, „Tribuna”
Institut tipografic, Nichin și Cons. ;

20
OSVADĂ, Vasile C., „PROBLEME ECONOMICE: Criza. – Săptămâna economică”, în
Societatea de Mâine. Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice , 001,
nr. 28, 26 octombrie 1924, Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Lapkiadó” S.A. ;
OSVADĂ, Vasile C., „Darea de câștig clasa III”, în Bunul Econom. Organul „Reuniunii
economice în O răștie”, 001, nr. 9, 26 februarie/10 martie 1900, Editura: Orăștie,
„Minerva” institut tipografic, societate pe acții;
OSVADĂ, Vasile C., „Darea de câștig clasa IV”, în Bunul Econom. Organul „Reuniunii
economice în Orăștie” , 001, nr. 10, 4/17 martie 1900, Editura: Orăștie, „Minerva”
institut tipografic, societate pe acții ;
OSVADĂ, Vasile C., „Darea de câștig”, în Bunul Econom. Organul „Reuniunii economice în
Orăștie”, 001, nr. 6, 5/17 februarie 1900, Editura: Orăștie, „Minerva” institut
tipografic, societat e pe acții ;
OSVADĂ, Vasile C., „Darea”, în Bunul Econom. Organul „Reuniunii economice în Orăștie” ,
001, nr. 1, 25 decembrie 1899/6 ianuarie 1900 și 001, nr. 3, 15/27 ianuarie 1900 ,
Editura: Orăștie, „Minerva” institut tipografic, societate pe acții.
OSVADĂ , Vasile C., „Magazine de bucate”, în Bunul Econom. Organul „Reuniunii
economice în Orăștie” , 001, nr. 11, 11/24 martie 1900 ; 001, nr. 13, 25 martie/7 aprilie
1900 ; 001, nr. 17, 22 aprilie/5 mai 1900 ; 001, nr. 19, 6/19 mai 1900 ; 001, nr. 21, 20
mai/2 iunie 1900 ; 001, nr. 23, 3/16 iunie 1900 ; 001, nr. 24, 10/23 iunie 1900 ; 001, nr.
25, 17/30 iunie 1900 , Editura: Orăștie, „Minerva” institut t ipografic și societate pe
acții;
OSVADĂ, Vasile C., „Mișcarea cooperativă”, în Transilvania. Revista Asociațiunii pent ru
literatura română și cultura poporului român , 043, nr. 1 -2, ianuarie -aprilie 1912,
Editura Asociațiunii, Sibiiu ;
OSVADĂ, Vasile C., „Politica economică ardeleană”, în Societatea de Mâine. Revistă
săptămânală pentru probleme sociale și economice, 001, nr . 21, 7 septembrie 1924,
Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Lapkiadó” S.A. ;

21
OSVADĂ, Vasile C., „Săptămâna economică -financiară”, în Societatea de Mâine. Revistă
săptămânală pentru probleme sociale și economice, 001, nr. 24, 28 septembrie 1924 și
nr. 32, 23 noiembrie 1924 , Editura: Cluj, Institut de Arte Grafice „Lapkiadó” S.A. ;
OSVADĂ, Vasile C., „Sindicate și cooperație”, în Societatea de Mâine. Revistă săptămânală
pentru probleme sociale și economice, 001, nr. 4, 4 mai 1924, Editura: Cluj,
Tipograf ia „Viața” ;
PORUȚIU, Petre, „La Transylvanie et les conséquences économiques de lʹacte de Vienne du
30 Août 1940” („Transilvania și consecințele economice ale Dictatului de la Viena din
30 august 1940”) în Revue de Transylvanie, 009, nr. 3 -4, tom. VII -IX, 1941 -1943,
Editură: Sibiu [s.n.] (Bucarest: M.O., Imprimerie Nationale), 1944 .

C. Legislație

*** Constituțiunea României , în Monitorul Oficial al Regatului României, nr. 282, 29 martie
1923 , Editura: București, Imprimeria Statului ;
*** Constituția României , în Monitorul Oficial al Regatului României, partea I, 106, nr. 48 ,
27 februarie 1938 , Editura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului.
Imprimeria Centrală ;
*** Constituția Republicii Populare Române , în Monitorul Oficial al Republicii Populare
Române , partea I, 116, nr. 87 bis, 13 aprilie 1948, Editura: București, Monitorul
Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria Centrală,
*** Decizia Ministerului Finanțelor privind coeficienții de rentabilitate fiscali care se vor
aplica asupra cifrei de afaceri, în cursul anului 1949 , în Monitorul Oficial al
Republicii Populare Române , partea I, 117, nr. 25 , 31 ianuarie 1949, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ,
*** Decizia nr. 634 privind obligarea întreprinderilor industriale de a cere revizuirea și
aprobarea prețurilor , în Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr.

22
27, 3 februarie 1945, Editura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului.
Imprimeria Cen trală;
*** *** Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1.439 privind înființarea Consiliului Superior al
Economiei Naționale , în Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr.
271, 26 noiembrie 1945, Editura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului.
Imprimeria Centrală;
*** Decret -Lege pentru scutirea de impozite a comercianților și industriașilor din teritoriile
evacuate, în Revista Economică. Organ financiar -economic , 042, nr. 42 , 19 octombrie
1940, Editura: Sibiu, Tip. Instit . de Arte Grafice „Dacia Traiană” s.a.;
*** Decretul nr. 133 privind organizarea cooperației, în Buletinul Oficial al Republicii
Populare Române , nr. 15 bis , 2 aprilie 1949 , Editura: București, Monitorul Oficial și
Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală;
*** Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului în Monitorul Oficial al Republicii
Populare Române , partea I, 116, nr. 177 , 3 august 1948, Editura: București, Monitorul
Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală;
***Decret -lege nr. 335 privitor la militarizarea instituțiilor și întreprinderilor de Stat și
particulare , în Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 109, nr. 41, 18
februarie 1941, Editura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului.
Imprimeria Centrală ;
*** Decret -lege nr. 1403 pentru organizarea muncii naționale , în Monitorul Oficial al
Regatului României , partea I, 109, nr. 113, 15 mai 1941, Editura: București, Monitorul
Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Decretul nr. 176 pentru trecerea în proprietatea Statului a bunurilor bisericilor,
congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea
instituțiilor de învățământ în general, tehnic sau profesional, în Monitorul Oficial al
Republicii Populare Române , partea I, 116, nr. 177 , 3 august 1948, Editura: București,
Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria Centrală;
*** Legea nr. 3499 pentru recunoașterea și funcționarea breslelor de lucrători, funcționari
particulari și meseriași , în Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, nr. 237,

23
12 octombrie 1938, Editura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului.
Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 94 pentru abrogarea și modificarea unor articole din legea nr. 48 din 20
ianuarie 1942 pentru organizarea Creditului Național Industrial , în Monitorul
Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr. 34, 12 februarie 1945, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria Centrală;
*** Legea nr. 114 pentru organizar ea Ministerului Industriei și Comerțului , în Monitorul
Oficial al Regatului României , partea I, 115, nr. 89, 19 aprilie 1947, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 287 pentru reforma monetară , în Monitorul Oficial al Regatului României ,
partea I, 115, nr. 187, 16 august 1947, Editura: București, Monitorul Oficial și
Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 302 pentru declararea stocurilor de produse și mărfuri , în Monitorul Oficial
al Regatului României , partea I, 115, nr. 196, 27 august 1947, Editura: București,
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 188 pentru prelungirea legii pentru încurajarea industriei naționale
promulgată prin I.D.R. nr. 711 din 13 februarie 1912 , în Monitorul Oficial al
Regatului României , partea I, 115, nr. 129, 10 iunie 1947, Editura: București,
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 189 pentru înființarea și funcționar ea Oficiilor Industriale, în Monitorul
Oficial al Regatului României , partea I, 115, nr. 129, 10 iunie 1947, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului, Imprimeria Centrală;
*** Legea nr. 119 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări
miniere și de transporturi, în Monitorul Oficial al Republicii Populare Române , partea
I, 116, nr. 133 bis , 11 iunie 1948, E ditura: București, Monitorul Oficial și Imprimeriile
Statului. Imprimeria Centrală;
*** Legea nr. 120 privind declararea ca abrogate a unor acte normative și Decretul nr. 273
pentru promulgarea Legii nr. 120 , în Monitorul Oficial al României , partea I, 012, nr.

24
324, 12 iulie 2000, Editor: Parlamentul României – Camera Deputaților, Tiparul:
Regia Auton omă „Monitorul Oficial”, București;
*** Legea nr. 13 cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii ,
în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, nr. 64 , 15 mai 1968 , Editura:
București ;
*** Legea nr. 349. Decret -lege pentru reglementarea prețurilor și circulației mărfurilor, în
Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr. 101 , 3 mai 1945, E ditura :
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 350. Decret -lege pentru aducerea în circulație a mărfurilor, în Monitorul
Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr. 101 , 3 mai 1945, Editura: București,
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 351. Decret -lege pentru reprimarea speculei și a sabotajului economic, în
Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr. 101 , 3 mai 1945, E ditura :
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 352. Decret -lege pentru înființarea organelor de control cetățenesc, în
Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113 , nr. 101 , 3 mai 1945, E ditura :
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;
*** Legea nr. 864. Decret -lege asupra regimului muncii în timp de război, în Monitorul
Oficial al Regatului României , partea I, 109, nr. 233, 2 octombrie 1941, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria Centrală;
*** Legea pentru înființarea Serviciului Social, în Foaia Diecezană. Organul eparhiei
ortodoxe române a Caransebeșului , 054, nr. 26 , 25 iunie 1939, Tiparul și editura
Tipografiei Diecezane Caransebeș;
*** Legea nr. 349. Decret -lege pentru reglementarea prețurilor și circul ației mărfurilor în
Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 113, nr. 101 , 3 mai 1945, Editura:
București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statul ui. Imprimeria Centrală;
*** Legea nr. 52. Decret -lege asupra sindicatelor profesionale , în Monitorul Oficial al
Regatului României , partea I, 113, nr. 17, 21 ianuarie 1945, Editura: București,
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală ;

25
*** Legea nr. 596 privitoare la contractul de edițiune și la dreptul de autor în materie
literară, în Monitorul Oficial al Regatului României , partea I, 114, nr. 169, 24 iulie
1946, Editura: București , Monitorul Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria
Centrală;
*** Legea nr. 711 pentru reorganizarea jurisdicției muncii, în Monitorul Oficial al Regatului
României , partea I, 114, nr. 206, 6 septembrie 1946, Editura: București , Monitorul
Oficial și Imprimeriil e Statului. Imprimeria Centrală.