ȘCOALA DOCTORALĂ MEDIU GEOGRAFIC ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ [607925]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE CHIMIE – BIOLOGIE – GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ „MEDIU GEOGRAFIC ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ”

COMPORTAMENT ELECTORAL LA ALEGERILE
LOCALE DIN JUDE ȚUL ARAD (1996 – 2012).
STUDIU DE GEOGRAFIA VOTĂRII

Rezum atul tezei de doctorat

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Remus CRE ȚAN

Autor:
drd. Dorin Daniel COSTEA

Timi șoara 2015

CUPRINS1

I. INTRODUCERE ………………………………………………………………… 4
1.1 Ale gerea temei ………… …………………………………………………… 4
1.2 Problema pe care teza își propune să o cerceteze …………… ..……….… 6
1.3 Obiective, scop, ipoteze ……………………………………………………. 7
1.4 Metodologie ………………………………………………………………… 9
II. GEOGRAFIA ELECTORALĂ – CADRU TEORETIC ……………………. 10
2.1 Istoricul cercetărilor de geografie electorală …………………………….. 10
2.2 Geografia electorală – descrierea literaturii ………………………………. 18
2.2.1 Geografia votării ………………………………………………………. 19
2.2.2 Geografia influențelor asupra votării ………………………………….. 21
2.2.3 Geografia reprezentării ………………………………………………… 22
2.2.4 Geografia sistemelor electorale ……………………………………….. 24
III. OBIECTELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII DE GEOGRAFIE
ELECTORALĂ ……………………………………………………………….
28
3.1. Studiul obiectelor cercetării de geografia electorală …………………….. 28
3.1.1 Teritoriul circumscripțiilor electorale ale localităților din județul Arad 28
3.1.2 Comportamentul electoral vizat de cercetarea de geografia votări i …. 32
3.2 Metodologia obținerii și interpretării rezultatelor cercetării de
geografie electorală …………………………………..……………………
40
3.2.1 Obținerea și analiza rezultatelor cercetării de geografia votării ……… 41
3.2.2 Analiza, sinteza și analiza comparativă a rezultatelor cercetării de
geografia votării ………………………………………………………
42
3.3 Argumentarea limitării câmpului cercetării ……………………………… 44
IV ANALIZA DATELOR ELECTORALE ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR CERCET ĂRII DE GEOGRAFIA VOTĂRII ………..
48
4.1 Constatările privind distribuția teritorială a comportamentului
electoral ……………………………………………………………………..
49
4.1.1 Procesul electoral din 1996 ………………………………………….. 49
4.1.2 Procesul electoral din 2000 ………………………………………….. 60

1 Numărul paginilor corespunde celor din textul tezei de doctorat.

4.1.3 Procesul electoral din 2004 …………………………………………. 71
4.1.4 Procesul electoral din 2008 ………………………………………….. 83
4.1.5 Procesul electoral din 2012 ………………………………………….. 95
4.1.6 Sinteza constatărilor – aprecieri și semnific ații ……………………… 106
4.2 Constatările privind potențialul comportamentului electoral și dinamica
manifestării sale în timp …………………………………………………..… 110
4.2.1 Constatările privind potențialul comportamentului electoral
manifestat în cadrul proceselor electorale …………………………….
111
4.2.2. Sinteza constatărilor privind potențialul comportamentului electoral –
aprecieri și semnificații ……………………………………………….
120
4.2.3 Manifestarea în timp a potențialului comportamentului electoral –
analiză comparativă …………………………………………………..
123
4.2.4 Comportamentul electoral – analiza lo ngitudinală a rezultatelor
electorale și a prezenței la vot …………………………………………
133
4.3 Aprecieri calitative privind identificarea unor caracteristici ale
comportamentului electoral ……………………………………………….
139
4.3.1 Constatările privind distribuția teritorială a unor caracteristici ale
comport amentului electoral ……………………………………………
157
4.3.2 Analiza comparativă a caracteristicilor comportamentului electoral 164
4.4 Raportarea la ipotezele cerecetării de geografia votării …………………. 179
V. TEORETIZĂRI ȘI VALO RIFICĂRI ȘTIINȚIFICE ………………………. . 182
5.1 Verificarea mod elului sistemic al geografiei electorale ……………… … 182
5.2 Unitatea geografic ă electorală …………………………………………… . 185
CONCLUZII ………………………………………………………………………. 188
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. 198
LISTA DE FIGURI ……………………………………………………………….. 205
LISTA DE TABELE ……………………………………………………………… 209

Cuvinte cheie : geografia votării, comportament, circumscrip ții, competitori, factori geografici,
profil regional, unitate geografică electorală.
Introducere
Corpul acestei teze cuprinde cinci capitole și concluziile cercetării comportamentului
electoral manifestat la alegerile locale, desfă șurate în jude țul Arad, în perioada 1996 – 2012.
Anexele studiului au fost legate separat de corpul tezei și fac parte integrantă din cercetarea de
geografia votării.
Partea introductivă , cuprinsă în capitolul I , face referire la:
– Alegerea temei de geografia votării car e are ca resort interesul personal, apărut pentru
acest domeniu de cercetare aflat încă în stadiu incipient, în țara noastră, datorită
regimului politic care a func ționat în România înainte de 1989, un regim care de ținea
monopolul adevărului politic și electoral ;
– Principalii factori motiva ționali care au stat la baza acestei cercetări de geografia
votării, respectiv:
 curiozitatea de a afla dacă există o legătură între unii factori geografici și
comportamentul electoral al cetă țenilor cu drept de vot din ju dețul Arad;
 dezideratul integrării studiului de geografia votării în cadrul analizei electorale și în
cadrul dezbaterii geografice.
 continuarea unor studii de geografie electorală efectuate pentru spa țiul geografic al
Banatului și al Cri șanei (R. Cre țan și Al. Ilie ș),
 aprofundarea unui studiu de geografie electorală efectuat2,
 valorificarea interesului pentru studiul geografiei electorale și a experien ței
acumulate prin participarea efectivă la procesele electorale care s -au desfă șurat în
județul Arad, în p erioada 2000 -2012;
– Problema pe care teza î și propune să o cerceteze, respectiv conturarea unei mai bune
delimitări între o cercetare de geografia votării și o cercetare de geografia influen țelor
asupra votării precum și o mai bună definire a unui obiect de studiu al geografiei
electorale, raportat la modelul sistemic al lui Peter J. Taylor;

2 Costea D.D., (2011) – Managementul unei cercetări de geografie electorală efectuată în Colegiul uninominal
nr.5 al județului Arad (Lucrare metodico -științifică pentru acordarea gradului didactic I), Universitatea din
Oradea, Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic, Oradea

– Obiectivul general al cercetării, respectiv realizarea unui studiu de geografia votării, la
nivelul jude țului Arad, prin care se dore ște a se cunoa ște aspectele geografi ce legate de
manifestarea comportamen tului electoral (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru –
dreapta, alte tipuri) al cetă țenilor cu drept de vot, la alegerile locale desfă șurate în
perioada 1996 -2012, cu următoarele obiective specifice :
 Cunoa șterea di stribu ției în teritoriu și a dinamicii teritoriale, a comportamentului
electoral (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte tipuri) manifestat
la alegerile locale desfă șurate în jude țul Arad, în perioada 1996 -2012;
 Identificarea unor posibil i factori geografici, cu poten țial de influen țare a
comportamentului electoral (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta,
alte tipuri), prezen ți în spa țiul geografic al jude țului;
– Scopul prezentei cercetări de geografia votării , acela de a g ăsi un model de studiu
datorită căruia se va putea estima trendul distribu ției și dinamicii teritoriale a
comportamentului electoral (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte
tipuri) în circumscrip țiile electorale ale jude țului Arad sau se va pu tea prognoza efectele
geografice ale unor factori geografici, cu poten țial de influen țare a op țiunilor electorale,
la alegerile locale desfă șurate în aceste circumscrip ții electorale ;
– Ipotezele cercetării de geografia votării:
 Există o diversitate a distri buției în teritoriu a comportamentului electoral, al
cetățenilor cu drept de vot (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte
tipuri), manifestată la alegerile locale succesive efectuate în jude țul Arad, în
perioada 1996 -2012;
 În cadrul aleger ilor locale succesive, desfă șurate în jude țul Arad, în perioada 1996 –
2012, în majoritatea circumscrip țiilor electorale s -a manifestat un comportament
electoral, al cetă țenilor cu drept de vot (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru –
dreapta, alte tipuri ) variabil în timp, dar pot exista și circumscrip ții electorale în
care, comportamentul electoral vizat de studiu, să fi fost stabil în timp;
 Există posibilitatea identific ării unui comportament electoral, al cetă țenilor cu drept
de vot (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte tipuri) specific
pentru principalele regiuni geografice ale jude țului Arad (Regiunea Câmpiei de
Vest, Culoarul Cri șului Alb și Culoarul Mure șului);

– Demersul metodologic utilizat la verificarea ipotezelor și la stabil irea adevărului
științific care a vizat o cunoa ștere exploratorie, retrospectivă, cantitativ -calitativă a
obiectelor cercetării, respectiv a comportamentului electoral al cetă țenilor cu drept de
vot (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte tipuri), a circumscrip țiilor
electorale constituite la alegerile locale din jude țul Arad, în perioada 1996 -2012 și
identificarea unor factori geografici cu poten țial de influen țare a comportamentului
electoral vizat de studiu. Modelul teoretic care a stat la baza formulării ipotezelor și la
aplicarea metodologiei prezentei cercetării de geografia votării a fost modelul sistemic
al geografiei electorale, conceput de Peter J. Taylor, în 1993 (Bodocan, V., 1997).
Stadiul cunoa șterii în geografia electorală și contextul în care a fost derulată prezenta
cercetare de geografia votării au fost descrise în capitolul II , Geografia electorală – cadru
teoretic . Într -un prim subcapitol, dedicat istoricului cercetărilor de geografie electorală, a fost
prezentată o sinte ză a cercetărilor din domeniu, începând de la primele cercetări ale
fondatorului geografiei electorale, André Siegfried, din lucrarea „ Tableau politique de la
France de l’Ouest sous la III -ème République ”, consacrată regiunilor Bretagne, Normandia,
Maine, Anjou și Vendée , trecând apoi la contribu țiile școlilor americană si britanică de
geografie pentru dezvoltarea domeniului, având ca reprezentan ți de seamă pe Peter J. Taylor și
pe Ron J. Johnston, pân ă la actualele preocupări de dezvoltare a unor colec ții statistice și
cartografice electorale, la nivelul continentelor . În ceea ce prive ște stadiul cunoa șterii în
geografia electorală românească se poate afirma că, În prima parte a secolului trecut, geografii
români nu au avut timpul necesar la dispozi ție să se inspire din primele cercetări de geografie
electorală ale școlilor franceze și anglo -saxone, deoarece cele două războaie mondiale au
deturnat rapid aten ția către studiile de geopolitică. Spre finele anilor ’50, când se confirma în
lume apari ția geografi ei electorale ca ramură, în România tocmai se instaurase regimul
comunist autoritar și, drept urmare, „geografia electorală nu a avut un obiect de cercetare în
România”, după cum a afirmat geograful Alexandru Ilie ș. Lipsa unui obiect real de studiu s -a
datorat binecunoscutei unanimită ți electorale comuniste și existen ței unui singur partid pe
scena politică, „partidul -stat”, care a interzis chiar studiile din domeniul geografiei electorale.
După căderea regimului totalitar, la finele anului 1989, primele pr eocupări din domeniul
geografiei electorale au fost de ordin teoretic, concretizate prin abordarea subiectului în cadrul
unor lucrări de geografie politică, de geopolitică și în notele de curs de la facultă țile de
geografie. În acest sens, se amintesc cont ribuțiile profesorilor universitari Gr. P. Pop, I. Iano ș,
C. Tălângă, A. Ilie ș, R. Cre țan, V. Bodocan, referiri mai recente având profesorii universitari

N. Popa, S. Costachie, R. Cre țan, S. Negu ț, V. Surd, L. Pu șcașu, I. Boamfă, A. Giugăl și G.I.
Guțoiu.
Posibilitatea reluării contactului cu literatura de specialitate, cenzurată în perioada
regimului comunist, apoi căutările unui obiect de studiu, preocupările de recuperare și
înțelegere a principalelor teme ale geografiei electorale duc la apari ția pri melor cercetări, care
au avut în aten ție comportamentul electoral, studiat în func ție de factorii geografici, specifici
unor structuri ale popula ției, și anume structura etnică și structura confesională a popula ției.
Au apărut astfel primele trei lucrări d e geografie electorală, considerate a fi lucrările de
pionierat în geografia electorală românească, acestea cuprinzând informa ții consistente despre
etniile, confesiunile și comportamentul electoral din regiunile istorico -geografice Cri șana,
Maramure ș, Ban at și Transilvania. Aceste studii, deschizătoare de drum, ca într -o „trilogie”
geografică, s -au completat reciproc și apar țin următorilor geografi, proveni ți de la școala de
geografie clujeană: Alexandru Ilie ș3 („Etnie, confesiune și comportament electoral în Cri șana
și Maramure ș” – 1998), Remus Cre țan4 („Etnie, confesiune și comportament electoral în Banat.
Studiu geografic” -1999) și Voicu Bodocan5 („Etnie, confesiune și comportament local în
Transilvania” – 2001).
Începând cu 1999, la Editura Universită ții din Oradea a apărut publica ția „Revista
Română de Geografie Politică”, în paginile căreia periodic se publică articole, analize și studii
de geografie electorală.
În anul 2011, se finalizează și se sus ține teza de doctorat având ca temă „Dobrogea. Stud iu
de geografie electorală. (1992 -2008)” de către Aurelian Giugăl6 (iar în baza tezei, a publicat în
2013, lucrarea ,,Geografia electorală a Dobrogei postcomuniste: 1992 -2012”), în care face un
studiu comparativ între comportamentul electoral al cetă țenilo r cu drept de vot din Dobrogea
și comportamentul electoral de la nivel na țional, de -a lungul a cinci scrutine locale și generale.
De asemenea, cercetările sale vizează și corela țiile dintre comportamentul electoral și, pe rând,
efectul vecinătă ții (dat de centrele polarizatoare Constan ța și Tulcea), apoi structura pe medii
rural/urban și structura etnică din Dobrogea.
Șansa spre o bună evolu ție a geografiei electorale române ști este garantată de apari ția în
2013, la Editura Universită ții „Alexandru Ioan Cu za” din Ia și, a unei adevărate enciclopedii de

3 Prof. univ. dr. Alexandru Ilieș este Director al Departamentului de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului
de la Universitatea din Oradea.
4 Prof. univ. dr. Remus Crețan este Coordonatorul Școlii Doctorale „Mediu Geografic și Dezvoltare Durabilă” de
la Universitatea de Vest din Timișoara.
5 Conf. univ. dr. Voicu Bodocan este conferențiar la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș -Bolyai” din
Cluj-Napoca.
6 Prof. dr. Aurelian Giugăl este profesor la Liceul Teoretic „Școala Mea” din București.

geografie electorală mondială, europeană și românească, sub semnătura lectorului universitar
Ionel Boamfă7, numită „Geografie electorală” și de apari ția ,,Atlasului electoral din România:
1990 -2009” o lucrare colectivă, aflată sub coordonarea profesorului universitar Corneliu Ia țu8.
În al doilea subcapitol, descrierea literaturii s -a concentrat în jurul principalelor teme de
geografie electorală, aflate în preocuparea acestei cercetări, și anume: geografia vot ării,
geografia influen țelor asupra votării, geografia reprezentării si geografia sistemelor
electorale. Stadiul cunoa șterii acestor teme, principalele dezbateri pe marginea
problematicii acestor teme ale geografiei electorale s -a dorit a fi valorificate î n vederea
fundamentării, racordării și contribu ției prezentei cercetări la studiile de specialitate
efectuate pân ă în prezent.
În capitolul III , Obiectele și metodologia cercetării de geografia votării, sunt descrise
obiectele cercetării și algoritmul metodologic aplicat în cercetarea de geografia votării.
Obiectele cercetării au fost:
1. Teritoriul circumscrip țiilor electorale ale localită ților din jude țul Arad;
2. Comportamentul electoral de stânga (centru -stânga), de dreapta (centru -dreapta) și alte
tipur i de comportament electoral (regional, ecologist, tehnocratic, populist) identificate
la alegerile locale din jude țul Arad, în perioada 1996 -2012.

Poziția geografică și distribu ția teritorială a circumscrip țiilor electorale ale localită ților
județului Ara d a fost precizată în func ție de cele trei mari axe geografice ale jude țului:
– Axa N -S, a regiunii câmpiilor (din partea de V a jude țului Arad);
– Axele E -V, ale : – Culoarului Cri șului Alb, cu versan ții săi;
– Culoarului Mure șului, cu versan ții săi.
S-a considerat ca fiind utilă, pentru cercetarea de geografie a votării, urmărirea
distribu ției comportamentului electoral și în func ție de aceste importante regiuni geografice ale
județului Arad, pentru a putea surprinde eventualele diferen țe în manifest area teritorială a

7 Lector univ. dr. Ionel Boamfă este lector la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași.
8 Prof. univ.dr. Corneliu Iațu este decanul Facultății de Geografie și Geologie a Universității ,,Alexandru Ioan
Cuza” din I ași și a coordonat colectivul format din următorii coautori: Ionel Boamfă, Ciprian Alupului, Sebastian
Năstăsuță, Silviu -Petru Grecu, Romeo Asiminei, Raluca Ioana Horea -Șerban, Voicu Bodocan, Aurelian Giugăl și
Cătălin Timofciuc.

comportamentului electoral și pentru aprofundarea cercetării, în cadrul unui studiu de geografia
influen țelor asupra votării.
Se poate accepta că, din punct de vedere geografic, circumscrip țiile electorale ale
județului Arad sunt entită ți teritoriale electorale, stabilite în conformitate cu legile electorale în
vigoare, prin decizii ale institu țiilor guvernamentale, respectiv, în cazul alegerilor locale,
desfă șurate la nivel de jude ț, prin hotărâri ale Institu ției Prefectului. Aceste enti tăți teritoriale
(circumscrip țiile electorale ale localită ților) coincid cu suprafe țele și limitele unită ților
administrativ -teritoriale, municipală, oră șenești și comunale ale jude țului Arad. În atribu țiile
birourilor circumscrip țiilor electorale intră or ganizarea proceselor electorale, în conformitate
cu rangul circumscrip ției electorale, centralizarea și oficializarea rezultatelor electorale ,
practic, stabilesc comportamentul electoral al cetă țenilor cu drept de vot, de pe teritoriul
circumscrip ției elec torale. Întreaga activitate electorală, de la alegerile locale este organizată și
coordonată, la nivelul jude țului, de către un birou al circumscrip ției electorale jude țene, care
centralizează și oficializează rezultatele electorale , pentru jude țul Arad și le comunică Biroului
Electoral Central de la Bucure ști. După încheierea proceselor electorale, rezultatele electorale
oficiale sunt transmise Autorită ții Electorale Permanente. Toate circumscrip țiile electorale
funcționează doar în perioadele electorale stabilite prin hotărâri guvernamentale. La alegerile
locale din 1996 și 2000, la nivelul jude țului Arad, au func ționat 75 de
circumscrip ții electorale ale localită ților. Începând cu alegerile locale din 2004,
numărul circumscrip țiilor electorale ale locali tăților a crescut la 78, prin
înfiin țarea a trei noi unită ți administrativ -teritoriale comunale.
În cercetarea de geografia votării, analiza comportamentului electoral s -a făcut prin
prelucrarea rezultatelor electorale care eviden țiază scorul, în procente, obținut de entită țile
politice competitoare, prin prisma clivajului dreapta -stânga politică . S-au eviden țiat și
rezultatele electorale ob ținute de entită țile politice competitoare, identificate ca având pozi ții
regionale, ecologiste, tehnocratice, populis te, ori a rezultatelor ob ținute de candida ții
independen ți, toate aceste entită ți competitoare fiind grupate într -o singură categorie .
Pentru studiul de geografia votării, referitor la jude țul Arad au fost identificate
partidele, alian țele și forma țiunile politice , candida ții independen ți și rezultatele ob ținute de
acești competitori electorali, la alegerile locale succesive, pentru alegerea membrilor în
Consiliul Jude țean Arad (din 1996,2000 și 2004) și pentru alegerea pre ședintelui Consiliului

Județean A rad (din 2008 și 2012). În func ție de ideologiile și programele lor politice,
competitorii electorali au fost grupa ți în următoarele categorii :
– partide (alian țe, forma țiuni) politice de stânga (centru -stânga );
– partide (alian țe, forma țiuni) politice de dreapta (centru -dreapta );
-partide (alian țe, forma țiuni) politice regionale, ecologiste, tehnocratice, populiste,
la care se adaugă și candida ții independen ți
Prezen ța la vot, ca latură importantă a comportamentului electoral studiat a fost
calculată p rocentual, din numărul total al cetă țenilor cu drept de vot, înscri și în lisele electorale,
dintr -o circumscrip ție electorală și a arătat interesul alegatorilor fa ță de
ofertele competitorilor electorali . O bună prezen ță la vot , în circumscrip țiile elect orale, dă
un plus de valoare cercetării de geografia votării.
În perioada 1996 -2012, în jude țul Arad, la distribu ția teritorială și manifestarea în timp
a comportamentului electoral de stânga (centru -stânga), de dreapta (centru -dreapta) și a altor
tipuri d e comportament electoral (regional, ecologist, tehnocratic, populist) au contribuit, prin
participarea la procesele electorale, selectate pentru studiu, un număr de 108 competitori
electorali (partide politice, alian țe politice/electorale, forma țiuni poli tice și candida ți
independen ți, respectiv, 23, în 1996, 38, în 2000, 22, în 2004, 12, în 2008 și 13, în 2012).
Latura cantitativă a cercetării de geografia votării a fost asigurată de colectarea,
înregistrarea, prelucrarea și analiza datelor, prezentar ea acestora sub formă de tabele, diagrame,
grafice, cartograme și cartodiagrame iar latura calitativă a fost asigurată, la rândul ei, de
prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor, de gândirea intuitivă, prin eviden țierea, pe
măsura aprofundării an alizei, a unor noi caracteristici ale comportamentului electoral studiat și
a unor situa ții comparative, corelative între tipurile de comportament electoral, identificate în
circumscrip țiile electorale și în principalele regiuni geografice ale jude țului Ar ad.
Împletirea cercetării cantitative cu cea de tip calitativ a permis prelucrarea precisă a
bazei de date electorale, verificarea ipotezelor, testarea modelului de studiu, o bună analiză și
interpretare a rezultatelor, atingerea scopului și raportarea la obiectivele cercetării. De
asemenea, a fost posibilă emiterea de aprecieri, de idei care au deschis calea aprofundării
studiului spre altă direc ție de cercetare a comportamentului electoral, respectiv spre geografia
influen țelor geografice asupra votării, luându -se în considerare posibilită ți de influen țare a
comportamentului electoral de către unii factori geografici care ac ționeaz ă în spa țiul geografic
al jude țului Arad.
Pentru o bună în țelegere a limitării câmpului cercetării de geografia votării au fos t
menționate mai multe argumente. Astfel, datele electorale de intrare s -au selectat într -un mod

în care influen țele „centrului” politic asupra comportamentului electoral să fie trecute într -un
plan secundar, pentru a se da posibilitatea eviden țierii unui comportament electoral mai mult
legat de realită țile geografice locale și mai mult dependent de un mental politic colectiv, cât
mai pu țin influen țat de gravita ția unui „centru” politic, dinamic și transideologic.
S-a plecat de la premisa că mentalul polit ic colectiv va putea și în viitor să discearnă
corect clivajul politic „stânga – dreapta”, cu toate anomaliile de pe scena politică românească.
Toate cuceririle tehnice de comunicare și de manipulare nu pot înlocui – sau pot înlocui mai
greu – fundamente le politice transmise electoratului, din genera ție în genera ție. Electorul,
indiferent dacă este școlit sau nu, simte „genetica” ideologiilor politice potrivită pentru destinul
său, atunci când ia hotărârea de a se comporta electoral într -un fel sau altul. Această premisă
stă la baza acestei cercetări de geografie a votării, iar rezultatele electorale care confirmă un
anume tip de comportament electoral sunt selectate doar pentru partidele percepute de alegători
ca fiind „de stânga” ori „de dreapta” politic ă.
În cadrul studiului de geografia votării, s -a optat pentru folosirea ca date de intrare a
rezultatelor electorale care s -au înregistrat la alegerile locale desfă șurate în pe rioada 1996 -2012
pentru alegerea membrilor (1996,2000,2004) și a pre ședintelui Consiliului Jude țean Arad
(2008,2012), alegeri desfă șurate în sistemul de vot majoritar, în circumscrip țiile electorale ale
județului Arad (de la comune, ora șe și municipiul Arad). Motivele alegerii acestui tip de scrutin
și pentru această func ție au fost următoarele:

 Alegerile pentru func țiile de membru și de pre ședinte al consiliului jude țean se desfă șoară
concomitent cu alegerile pentru func țiile de primar sau de consilieri locali când
interesul pentru alegeri al cetă țenilor cu drept de vot este cel m ai mare, prezen ța la vot
este, la fel, cea mai mare dintre toate tipurile de alegeri, iar rezultatele cercetării sunt
mai aproape de realitate ;
 Se avantajează cercetarea care dore ște să identifice un comportament electoral „de
stânga” sau „de dreapta”, deo arece candida ții la func ția de membru și de pre ședinte al
consiliului jude țean sunt propu și de filialele jude țene ale partidelor politice (nu de cele
locale din localită ți) – drept urmare, ace știa nu sunt a șa de bine cunoscu ți de către
votan ți, care prefer ă să voteze mai degrabă partidele politice care -i sus țin pe acei
candida ți;
 La alegerile locale din 2008 și 2012, s -a introdus sistemul candidaturii uninominale din
partea partidelor politice, pentru alegerea pre ședintelui consiliului jude țean, ceea ce a

determinat o prezen ță la vot mai mare decât în cazul când pre ședintele consiliului
județean era ales în sistemul votului pe listă de candida ți. Drept urmare, pentru cercetare
a fost selectat acest tip de alegeri, pentru 2008 și 2012.
 La alegerile locale pe ntru alegerea membrilor și președintelui consiliului jude țean se
votează aceea și listă de candida ți ori candidaturi uninominale , din partea competitorilor
electorali, în toate circumscrip țiile electorale ale jude țului.

Nu s -a selectat cercetarea alegeril or locale pentru func ția de primar sau pentru func țiile
de consilieri locali, deoarece aceste rezultate nu sunt relevante pentru eviden țierea
comportamentului electoral „de stânga” sau „de dreapta”. La aceste tipuri de alegeri candidează
persoane cunoscute de votan ți, iar rezultatele voturilor confirmă mai mult interese și înțelegeri
locale, fără a avea garan ția că s -a votat pentru „stânga” sau pentru „dreapta” politică. De
asemenea, în fiecare circumscrip ție electorală, pe buletinele de vot, apar candida turi diferite
și un număr diferit de competitori electorali.
Alte tipuri de alegeri (parlamentare, europarlamentare, preziden țiale) înregistrează
prezen țe la vot sub nivelul prezen ței la vot de la alegerile locale și nu au fost selectate pentru
studiu.
S-a făcut și o selec ție a clivajelor politice generatoare de comportament electoral,
rămânând în studiu doar acelea care nu sunt contestate de anali știi politici și care poartă o
amprentă spa țială și geografică (structura popula ției pe medii – rural/urban,
minoritate/majoritate – etnică sau confesională).
În contextul viitoarei regionalizări teritorial -administrative a României, se
preconizează să nu se reconsidere regiunile geografice istorice și, în consecin ță, s-a decis ca
studiul de geografie electorală să se efectueze la nivelul unui jude ț (respectiv jude țul Arad)
care, probabil, va deveni o subdiviziune a unei viitoare unită ți administrativ -teritoriale, de rang
superior.
Partea cea mai consistentă a cercetării este con ținută în capitolul IV , Analiza datel or
electorale și interpretarea rezultatelor cercetării de geografia votării . Rezultatele cercetării s –
au ob ținut prin prelucrarea bazei de date electorale, de la alegerile locale pentru alegerea
membrilor și a pre ședintelui Consiliului Jude țean Arad, desfă șurate în perioada 1996 -2012,
având la bază aplicarea unei metodologii proprii de cercetare. Au fost întocmite fi șe de lucru –
sinteză care au reunit rezultatele prelucrării bazei de date electorale de la acest tip de alegeri,
constituită din procesele ver bale de consemnare a rezultatelor electorale finale care au provenit
de la 1888 de sec ții de votare, 384 de circumscrip ții electorale (oră șenești și comunale) și de la

5 circumscrip ții electorale jude țene care au func ționat în perioada 1996 -2012. Acestea a u
oficializat 955424 de voturi valabil exprimate, pentru un număr de 108 competitori electorali
(alian țe, partide, forma țiuni politice și candida ți independen ți). Prima etapă de prelucrare a
bazei de date electorale s -a finalizat prin întocmirea fi șelor de lucru – sinteză pentru 78 de
circumscrip ții electorale ale localită ților și o circumscrip ție electorală jude țeană (anexe ata șate
separat de corpul tezei), după consultarea a 1920 de tabele statistice electorale.
Într-o a doua etapă de prelucrare a datelo r, baza de date electorale reunită, conform
cerin țelor studiului, a fost analizată secven țial, pe fiecare din cele cinci procese electorale și
longitudinal, urmărindu -se manifestarea în timp (în perioada 1996 -2012) a comportamentului
electoral vizat, fi șa de lucru – sinteză devenind, astfel, propriul instrument de cercetare. Drept
urmare, s -a evitat lucrul cu e șantioane reprezentative de date statistice electorale, deoarece
aceste fi șe de lucru au cuprins în con ținutul lor prelucrarea unei baze de date elec torale
completă.
Sinteza rezultatelor cercetării de geografia votării s -a concretizat în realizarea de 51
de tabele statistice și 60 de diagrame, grafice, cartograme și cartodiagrame, redând cât mai
exact posibil atributele comportamentului electoral din fiecare circumscrip ție electorală a
județului.
Latura calitativă a studiului a fost asigurată de cercetarea manifestării în timp a trei
tipuri de comportament electoral (de stânga/centru -stânga, de dreapta/centru -dreapta, alte tipuri
– regional, ecologist , tehnocratic, populist), rezultând astfel un profil de comportament
electoral pentru fiecare circumscrip ție electorală și pentru fiecare regiune geografică a
județului, dintre cele studiate (regiunea Câmpiei de Vest, Culoarul Cri șului Alb și Culoarul
Mure șului), aceste profile fiind supuse și unei analize comparative.
Interpretarea rezultatelor s -a făcut treptat, pe măsura verificării ipotezelor. S -a recurs
la diferite criterii de categorisire a rezultatelor cercetării și s-a eviden țiat atât diversitatea, cât
și distribu ția teritorială a comportamentului electoral. Prin analiza longitudinală comparativă a
poten țialelor celor trei tipuri de comportament electoral, s -a putut estima un trend al
manifestării, pe 2016, a comportamentului electoral, îndeplinindu -se scopul cercetării, acela de
a găsi un model de studiu predictibil. Sinteza rezultatelor cercetării, concretizate în
cartogramele și cartodiagramele electorale, și-a adus contribu ția la eviden țierea unor
caracteristici și capacită ți ale comportamentului electoral, la emiterea de aprecieri și la găsirea

de noi semnifica ții cu privire la existen ța unor profile electorale specifice pentru regiunea
Câmpiei de Vest, Culoarul Cri șului Alb și pentru Culoarul Mure șului.
În capitolul V , Teoretizări și valorifică ri științifice, se argumentează verificarea prin
acest studiu de geografia votării a modelului sistemic al geografiei electorale, conceput de Peter
J. Taylor. De asemenea, se propune, pe baza interpretării rezultatelor cercetării, o posibilă
acceptare a un ei limite dintre un studiu de geografia votării și unul de geografia influen țelor
asupra votării ca fiind limita dintre o cercetare care constată o regulă a manifestării unui
comportament electoral într -un teritoriu geografic și o cercetare care aprofundea ză cunoa șterea
excep țiilor de la acea regulă. Astfel s – ar putea demonstra, pe de o parte, strânsa legătură dintre
cele două tipuri de cercetare, iar pe de altă parte, faptul că depind una de alta, în sensul că o
cercetare de geografia votării asigură fundamentul argumentării statistice, grafice și
cartografice pentru ce poate fi demonstrat într -o ulterioară cercetare de geografia influen țelor
asupra votării . Este posibil ca, în țelegând mai bine, cu precau țiile necesare, limita și raporturile
dintre studiil e de geografia votării și cele de geografia influen țelor asupra votării , să existe o
mai bună conturare a definirii celor două teme majore ale geografiei electorale.
Tot pe baza interpretării rezultatelor cercetării , a problemelor care au apărut în
verific area ipotezelor și a modelului sistemic al geografiei electorale se insistă la o mai bună
înțelegere a obiectului de studiu a geografiei electorale . În prezent, se constată că studiile de
geografie electorală tind să ajungă în câmpurile de cercetare ale științelor apropiate rela țional,
ca sociologia și politologia. Conturul neclar al unui obiect de studiu, specific geografiei
electorale, și lipsa unui număr suficient de termeni tehnici proprii se constituie în posibile
motive ale orientării cercetărilor de geografia votării și a celor de geografia influen țelor asupra
votării spre limitele domeniului geografiei electorale, unde se simte, din ce în ce mai mult,
gravita ția altor științe și tenta ția verificării unor ipoteze care au prea pu țină legătură cu
geogra fia, în general. În consecin ță, așa cum, în prezenta cercetare, datorită prelucrării unui
volum foarte mare de date electorale, a apărut necesitatea întocmirii propriului instrument al
cercetării (fi șa de lucru -sinteză), tot a șa, datorită verificării model ului sistemic al geografiei
electorale (prin prezentul studiu), a apărut necesitatea reevaluării și propunerii unui obiect de
studiu care să poată rezolva problema coeziunii unor cercetări specifice temelor geografiei
electorale (cuprinse în modelul sistem ic al lui P.J. Taylor), cercetări care să poată fi cuprinse
într-un studiu integrat de geografie electorală . O condi ție importantă ar fi acceptarea unei
viziuni holistice asupra func ționalită ții acestui propus obiect de studiu propriu geografiei
electorale și denumit „ unitatea geografică electorală ” (Figura 1 ), caz în care studiile integrate

de geografie electorală ar putea cuprinde cercetări specifice INPUT -ului, THROUGHPUT -ului
și OUTPUT -ului modelului sistemic al geografiei electorale co nceput de P.J. Ta ylor.

Figura 1 – Unitatea geografică electorală – schema func țională

În cadrul unită ții geografice electorale , elementul central îl constituie guvernarea
centrală și locală , deoarece au calitatea de organizatoare ale oricărui proces electoral.
Comportamentul electoral se analizează tot prin prisma rezultatelor electorale ob ținute de
diferite tipuri de comportament electoral, deosebirea fa ță de alte abordări ale obiectului de
studiu apărând în ceea ce prive ște analiza circumscrip țiilor electorale care, în viziunea
unită ții geografice electorale , nu sunt percepute ca simple teritorii administrative în care se
cuantifică și se oficializează rezultate electorale, ci sunt considerate spa ții geografice în care,
pe lângă desfă șurarea activită ților elector ale precizate, sunt prezen ți și se manifestă o mul țime
de factori geografici cu anvergură spa țială (elemente, structuri, fenomene, procese), care pot
influen ța opțiunile electorale .

Într-o accep țiune sistemică și func țională, o unitate geografică electoral ă ar putea
fi un sistem care cuprinde un suport terestru, delimitat administrativ, denumit
circumscrip ție electorală, pe care se desfă șoară procese electorale, în urma cărora se
cuantifică și se oficializează un comportament electoral specific, precum și un spa țiu
geografic integrator, în care se manifestă factori geografici (elemente, structuri,
fenomene, procese) cu poten țial de influen țare asupra op țiunilor electorale ale cetă țenilor
cu drept de vot.
Se consideră că acest obiect de studiu, bine conturat , va permite o mai bună conexiune
și complementaritate, mai ales între cercetările de geografia votării și cele de geografia
influen țelor asupra votării . Chiar și studiile de geografia reprezentării ori cele de geografia
sistemelor electorale, care analize ază circumscrip ții electorale, structuri ale popula ției, de la
nivel local la cel na țional, pot apela la acest obiect de studiu. De asemenea, stabilirea unor
unită ți geografice electorale elementare și asamblarea lor, după diferite formule regionale, în
funcție de cerin țe, va asigura stabilitatea în timp a cercetărilor de geografie electorală,
indiferent de modificările legislative, pentru reorganizarea actualelor unită ți administrativ –
teritoriale.
Concluzii
Acest studiu de geografia votării este o cercetar e exploratorie, retrospectivă, cantitativ –
calitativă, tematică și comparativă, în care latura cantitativă a fost asigurată de corela ții de tip
exploratorii, de compara ții între rezultate ale cercetării și în care a dominat strategia inductivă.
Cunoa șterea a cât mai multe aspecte legate de manifestarea comportamentului
electoral, la tipul de alegeri locale și în perioada de timp selectate pentru cercetare, a distribu ției
teritoriale a acestuia și a unor aspecte legate de identificarea unor posibilită ți geogr afice de
influen țare a op țiunii electorale, s -au constituit în obiectivul general și în cele specifice ale
studiului de geografia votării. Se consideră că la atingerea acestor obiective au contribuit
amploarea cercetării cantitative, care a fost abordată d in multe perspective pentru a se putea
verifica ipotezele și pentru a se putea îndeplini scopul studiului; de asemenea, aplicarea unei
metodologii preponderent geografice de cercetare, cu respectarea rigorilor științifice; apoi,
emiterea de aprecieri corec te (bazată și pe experien ța personală dobândită prin participare
directă la patru din cele cinci procese electorale studiate) care au vizat găsirea de corela ții,
posibilită ți și semnifica ții relevante pentru cercetare și, nu în ultimul rând, men ținerea une i linii
coerente a cercetării de geografia votării și evitarea specula țiilor științifice inutile.

O notă de originalitate este dată de verificarea unui model sistemic al geografiei
electorale, conceput de Peter J. Taylor (1993). Din aproape în aproape, s -au parcurs pa șii unei
cercetări de geografia votării, componentă apar ținând INPUT -ului modelului sistemic care, la
final, se poate afirma că a devenit baza argumentativă, prin direc țiile de studiu deschise, pentru
aprofundarea cercetării în cadrul altei tem e majore a geografiei electorale, și anume într -o
cercetare de geografia influen țelor asupra votării, dovedită, prin acest studiu, a fi strâns legată
de o cercetare de geografia votării. Se aduce, astfel, o contribu ție la dezbaterile privind
clarificarea u nei limite între geografia votării și geografia influen țelor asupra votării, această
cercetare demonstrând o limită mai bine conturată între cele două tipuri de cercetări, în sensul
că un studiu de geografia votării foarte bine parcurs, prin excep țiile de la mediile valorice ale
cercetării, deschide calea aprofundării cercetării printr -un studiu de geografia influen țelor
asupra votării. Astfel, se poate confirma faptul că cele două tipuri de cercetări geografice
electorale apar țin INPUT -ului modelului siste mic al lui P.J. Taylor.
Una din dilemele acestei cercetări a fost posibilitatea includerii, alături de cercetarea
de geografia votării, a unor cercetări apar ținând geografiei influen țelor asupra votării,
geografiei reprezentării, ori studii privind efecte le geografice ale votării specifice jude țului
Arad, completându -se astfel verificarea modelului sistemic al geografiei electorale, a șa cum
inițial se inten ționa. Impedimentul acestui demers a apărut la alăturarea altor baze de date la
cea existentă (de ge ografia votării), datorită lipsei unui punct de sprijin comun sau a unei
legături comune, care să conecteze baze de date diferite într -un studiu coerent. Drept urmare,
s-a preferat ca, în lipsa unei vaste experien țe în cercetare, să se analizeze baza de da te electorale
a cercetării de geografia votării din cât mai multe perspective, până se va găsi o solu ție de
rezolvare a dilemei. Astfel, după efectuarea cercetării de geografia votării care a conturat o
limită între acest tip de cercetare și cea de geograf ia influen țelor asupra votării, a apărut ideea
găsirii unei platforme comune între componentele modelului sistemic al lui P.J. Taylor, prin
revenirea la originile definirii obiectului de studiu al geografiei electorale. După părerea lui
Silviu Negu ț, exist ă o dificultate și în prezent în a percepe cu claritate obiectul geografiei
electorale, datorită existen ței a mai multor defini ții, în func ție de cum sunt abordate principalele
teme de geografie electorală. Dificultatea are la bază faptul că, până la încep utul anilor ’90,
geografia electorală nu a avut un obiect de studiu în România, a șa cum a consemnat Alexandru
Ilieș. Drept urmare, pentru a se putea da o solu ție la dilema acestei cercetări s -a propus, ca un
prim pas și ca o valorificare științifică a cerc etării, acceptarea unui obiect de studiu comun
pentru cele trei componente ale modelului sistemic al geografiei electorale, în care

circumscrip ția electorală să fie văzută nu ca un simplu teritoriu pe care se desfă șoară procese
electorale și care cuantific ă și oficializează op țiuni electorale, ci ca pe un spa țiu geografic în
care, pe lângă activită țile electorale oficiale ale circumscrip ției electorale, sunt prezen ți și se
manifestă factori geografici fizici și umani, cu anvergură spa țială (elemente, struct uri,
fenomene, procese), care au un poten țial de influen țare a op țiunii electorale. Este posibil ca,
prin acceptarea unui astfel de obiect de studiu func țional, abordat printr -o viziune holistică, să
apară un nou liant între componentele modelului sistemic al geografiei electorale (P.J. Taylor),
care să -i asigure și un bun feedback. Cu un astfel de obiect de studiu acceptat, care reconsideră
circumscrip ția electorală ca fiind un spa țiu geografic, s -ar putea găsi și solu ția identificării unui
numitor comun p entru prelucrarea de baze de date ce privesc procese electorale, factori
geografici de natură umană sau fizică, fiecare având unită ți de măsurare diferite, deschizându –
se astfel calea efectuării unor cercetări integrate de geografie electorală, în care să coexiste
cercetări și studii de caz de geografie a votării, a influen țelor asupra votării, a reprezentării și
pentru identificarea efectelor geografice ale votării. În aceste condi ții, este posibil ca o lucrare
de geografie electorală integrată să ofere și variante alternative la cercetările actuale care tind,
tot mai mult, să ajungă în câmpurile de cercetare ale sociologiei și politologiei. Prin sesizarea
excep țiilor de la media valorilor comportamentului electoral (identificabile în urma unei
cercetări de geografia votării corecte, riguros întocmite și inspirate), se pot reorienta cercetările
de geografie electorală spre identificarea altor factori geografici cu poten țial de influen țare
asupra op țiunilor electorale, alături de studierea structurilor popula ției, foarte bine cercetate,
din anii ’90 până în prezent. Deja, unele probleme legate de protec ția mediului geografic „bat”
la ușa sec țiilor de votare (cazul Ro șia Montană) și nu va mai dura mult timp până când
stimularea eroziunii solurilor, reducerea bi odiversită ții, viiturile, defri șările masive de păduri,
degradarea solurilor fertile prin suprapă șunat, suprachimizarea agriculturii și exploatarea de
balastieră, ori alte hazarde provocate de activitatea antropică vor „cântări” mai mult în urnele
de votar e.
Posibilitatea identificării mai rapide a acestor influen țe geografice asupra votării,
făcând apel la un obiect de studiu comun, bine conturat și holistic, va putea da un nou impuls
cercetărilor de geografie electorală, prin efectuarea de studii integra te, cu o valoare geografică
adăugată mai mare, mai atractive pentru geografi, în care vor putea coexista deopotrivă studii
de geografia votării, geografia influen țelor asupra votării, precum și cele de geografia
reprezentării, ori cele care cercetează efec tele geografice ale votării. În consecin ță, se va putea

verifica printr -o singură cercetare de geografie electorală întregul model sistemic al geografiei
electorale conceput de Peter J. Taylor.
Un alt element de originalitate constă în cercetarea comporta mentului electoral în
funcție de clivajul stânga/dreapta politică, rezultând două obiecte ale cercetării din spectrul
politic generat de acest clivaj (comportamentul electoral de stânga/centru -stânga și de
dreapta/centru -dreapta), un al treilea obiect al c ercetării fiind rezultat din suma celorlalte tipuri
de comportamente electorale, situate în afara spectrului stânga/dreapta politică și identificate
în cele cinci procese electorale desfă șurate în jude țul Arad (regional, ecologist, tehnocratic și
populist) . Prin această selectare a obiectelor cercetării, s -a putut contabiliza și prelucra fiecare
vot acordat competitorilor electorali în cele cinci procese electorale, dintr -o bază de date
electorale completă.
S-a optat, nu întâmplător, pentru cercetarea rezu ltatelor electorale care s -au ob ținut la
alegerile locale pentru alegerea membrilor și președintelui Consiliului Jude țean Arad, deoarece
la acest tip de alegeri se votează aceea și listă de candida ți la toate circumscrip țiile electorale
din jude ț, se voteaz ă în general ideologia politică, partidul, prezen ța la vot este cea mai mare
dintre toate tipurile de alegeri, iar acest tip de alegeri reflectă mai mult realită țile politice locale.
Prin această îndelung cumpănită selec ție a ce fel de comportament elector al să se cerceteze și
la ce tip de alegeri electorale, s -a urmărit ca rezultatele cercetării să capete cea mai mare
consisten ță și valoare științifică.
Opțiunea ca cercetarea de geografia votării să fie efectuată la nivelul unită ții
administrativ -teritori ale de tip jude ț a fost hotărâtă ca urmare a nevoii de încadrare în resursa
de timp, condi ționată de normele noului sistem de studii doctorale, iar originalitatea a constat
în selec ția tipului de alegeri men ționat.
Modelul de studiu propus a dovedit că po ate furniza estimări ale unui trend de
comportament electoral, la nivelul circumscrip țiilor electorale, regiunilor geografice și
județului, remarcă diferen țe de comportament electoral între principalele regiuni geografice ale
județului Arad (regiunea Câmpi ei de Vest, Culoarul Cri șului Alb și Culoarul Mure șului) și
eviden țiază diferen țe destul de mari ale ponderilor medii, calculate pentru prezen ța la vot între
jumătatea de nord și jumătatea de sud a jude țului. Cunoscând aspectul istorico -geografic
specific județului Arad, care cuprinde teritorii din regiunile istorice Cri șana și Banat și
comparând rezultatele cercetării de geografia votării, care indică diferen țe evidente de
comportament electoral între aceste teritorii, se confirmă că studiile de geografie electorală

efectuate de către A. Ilie ș, R. Cre țan, V. Bodocan și A. Giugăl la nivelul regiunilor istorice
Crișana-Maramure ș, Banat, Transilvania și Dobrogea sunt de actualitate, iar continuarea
acestor studii pentru Moldova, Bucovina, Oltenia și Muntenia a r fi o necesitate. Solu ția oferită
de această cercetare de geografia votării efectuată la nivelul unită ții administrativ -teritoriale de
tip jude ț oferă posibilitatea racordării cercetărilor de geografie electorală în cadrul actualelor
regiuni de dezvoltare economică, sau în cadrul unor viitoare unită ți administrativ -teritoriale,
mai mari ca suprafa ță, ca urmare a unor posibile reorganizări administrativ -teritoriale, cu
condi ția men ținerii jude țului în limitele actuale, ca subunitate administrativ -teritorial ă.
Una dintre premisele care au stat la baza formulării temei de geografia votării a fost
aceea ca studiul să fie util tuturor celor interesa ți de comportamentul electoral manifestat la
alegerile locale din jude țul Arad, oferind mai mult decât clasamente electorale utile
competitorilor electorali. Aceste rezultate ale cercetării pot fi utilizate deopotrivă de geografi,
sociologi, politologi, competitori electorali, jurnali ști, anali ști politici și alți cetă țeni interesa ți
deoarece, prin analiza secven țială a proceselor electorale în cele două etape de prelucrare a
bazei de date electorale, s -au întoc mit 79 de fi șe de lucru -sinteză, din care se poate afla rapid,
pentru fiecare tip de comportament electoral analizat, care competitor electoral, când și ce
rezultate electorale a ob ținut, iar prin studiul materialului cartografic se poate afla, la fel de
rapid, localizarea geografică, adică unde și în care circumsc ripție electorală s -au ob ținut acele
rezultate electorale. De asemenea, rezultatele cercetării pot f i complementare studiilor de
sociologie ori politologie pentru jude țul Arad, deoarece prin analiza comparativ -longitudinală
a poten țialelor electorale ale tipurilor de comportament electoral și a ponderilor medii ce
privesc prezen ța la vot, s -a putut estim a un trend de manifestare ulterioară a fiecărui tip de
comportament electoral analizat și localizat cartografic, pe circumscrip ții electorale.
Valorificarea științifică a studiului de geografia votării, care a adus precizări
suplimentare la raporturile di ntre cercetările de geografia votării și geografia influen țelor
asupra votării și propunerea unui obiect de studiu al geografiei electorale, comun, holistic și
adaptat la modelul sistemic al geografiei electorale (P.J. Taylor), pot aduce bune argumente
pentru realizarea de către geografi a unor studii integrate de geografie electorală, în care analiza
opțiunii electorale poate fi făcută în acela și studiu, pentru acela și teritoriu și spa țiu geografic,
prin cercetări prealabile de geografia votării, care pot oferi cele mai bune date de intrare și
argumente pentru aprofundarea studiului în cadrul unor cercetări de geografia influen țelor
asupra votării. Acestor cercetări li se pot alătura studii de caz ale unor abuzuri electorale ori ale
unor efecte geografice a părute în urma votării.

Rezultatele acestei cercetări de geografia votării și posibilită țile apărute ca urmare a
valorificării științifice a acestor rezultate induc și recomandă aprofundarea studiului, în vederea
descoperirii unor factori geografici cu po tențial de influen țare a op țiunii electorale care s -au
manifestat în spa țiul geografic al circumscrip țiilor electorale din jude țul Arad, în perioada
1996 -2012. Ar fi interesant de aflat de ce, în 0,13% din teritoriul circumscrip țiilor electorale
ale jude țului, comportamentul electoral regional, ecologist, tehnocratic și populist nu s -a
manifestat ori de ce această categorie de comportamente electorale nu are capacitatea de a
obține pozi ții electorale dominante în Culoarul Cri șului Alb și în Culoarul Mure șului. De
asemenea, ar fi util de aflat care este factorul geografic care a influen țat comportamentul
electoral în circumscrip țiile electorale din regiunea Câmpiei de Vest, unde comportamentul
electoral regional, ecologist, tehnocratic, populist a ob ținut poz iții electorale dominante și de
ce acest tip de comportament electoral prezintă o scădere consistentă de poten țial electoral,
după 2008.
O altă direc ție de studiu vizează comportamentul electoral, pe mediile de via ță
rural/urban. Conform rezultatelor stud iului de geografia votării, în jude țul Arad nu sunt
diferen țe semnificative de op țiuni electorale între mediul de via ță rural și cel urban, ceea ce
necesită o explica ție. Diferen țe vizibile apar doar în cazul analizei cartografice a ponderii medii
a prezen ței la vot, care eviden țiază o influen ță exercitată de municipiul Arad, influen ță care
poate fi explicată prin efectul vecinătă ții (the neighbourhood effect ). În acest context, ținând
seama că în 2008 și 2012 s -au organizat alegeri uninominale pentru alege rea pre ședintelui
Consiliului Jude țean Arad și, drept urmare, au existat candidaturi individuale pentru această
funcție, se poate verifica și acțiunea efectului prietenilor și al vecinilor ( the friends and
neighbours effect ).
Rezultatele cercetării de geo grafia votării au consemnat, la nivelul jude țului Arad, o
pondere de 66,65% a volatilită ții comportamentului electoral și realitatea că, în general, această
volatilitate crescută este puternic influen țată de centrul politic na țional. S -a mai constatat că
61,53% din ponderea volatilită ții comportamentului electoral apar ține manifestării
comportamentului electoral de stânga/centru -stânga și al celui de dreapta/centru -dreapta care
își împart, de fapt, un bazin electoral comun. Totu și, prin analiza fiecărui tip de comport ament
electoral, s -au constatat diferen țieri de manifestare ale acestora, la nivelul principalelor regiuni
geografice ale jude țului Arad. Astfel, în timp ce în regiunea Câmpiei de Vest există un
comportament electoral echilibrat, între cele trei tipuri de comportament electoral studiate, în
Culoarul Cri șului Alb predomină componenta de dreapta/centru -dreapta, iar în Culoarul

Mure șului cea de stânga/centru -stânga. De asemenea, în cadrul culoarelor de vale ale Cri șului
Alb și Mure șului apar arii co mpacte în care se manifestă constant componenta de
comportament electoral concurentă celei dominante, respectiv de stânga/centru -stânga în
Culoarul Cri șului Alb și de dreapta/centru -dreapta, în Culoarul Mure șului, ceea ce merită
investigat.
Pe acest fond al diferen țelor regionale de comportament electoral, între principalele
regiuni geografice ale jude țului Arad, la care se adaugă și diferen ța evidentă de intensitate între
ponderea medie a prezen ței la vot înregistrate în jumătatea nordică și cea înregistr ată în
jumătatea sudică a jude țului Arad, și mai interesante și atractive ar fi continuarea cercetărilor
profesorilor universitari Ilie ș Alexandru și Remus Cre țan, pentru teritoriile din jude țul Arad
care au apar ținut, în trecut, regiunilor istorice Banat și Crișana, cu extinderea acestor cercetări
și în regiunile limitrofe ale jude țului Arad care apar țin acum nordului jude țului Timi ș și sudului
județului Bihor. Este, de asemenea, posibil ca, pe baza unei mai bune în țelegeri a conceptului
de „ țară” și a une i geografii a mentalită ților, din studiile profesorilor universitari Ilie ș
Alexandru, Nicolae Popa și Pompei Cocean să fie mai bine în țeleasă diferen ța de op țiuni
electorale între Culoarul Mure șului și Culoarul Cri șului Alb, ultimul incluzând regiunea numi tă
de istorici și geografi „ Țara Zarandului”.
Nu în ultimul rând, în afara direc țiilor de studiu precizate, specifice unei geografii a
influen țelor asupra votării, într -un viitor studiu integrat de geografie electorală și-ar mai avea
locul cuvenit o anali ză a primei delimitări a colegiilor din jude țul Arad, pentru alegerea
membrilor în Camera Deputa ților și a Senatului, stabilită în anul 2008 de Parlamentul României
și un studiu de caz care să analizeze efectele geografice pozitive și negative ale votării,
identificabile la nivelul jude țului Arad, cum ar fi conexiunea autostrăzii M43 din Ungaria cu
autostrada A1 din România, în zona Nădlac. Această conexiune a fost posibilă datorită
puternicei influen țe exercitate de puterea politică locală, instalată în ur ma votului popular din
2004 și compatibilă cu puterea politică na țională. Se cunoa ște faptul că în anii ’90 se preconiza
faptul ca această conexiune a autostrăzilor dintre cele două țări să fie făcută în zona Bor ș, din
județul Bihor.

Bibliografie selec tivă

1. Ancu ța, Cătălina, (2008), Studiul geografic al disparită ților teritoriale din Banatul
românesc , Ed. Mirton, Timi șoara.
2. Archer, J. C. (2005), Historical Atlas of U.S. Presidential Elections, 1788 -2004 , CQ
Press, New York.
3. Atanasiu, G. (2001), Manage mentul unei teze de doctorat , Ed. Sedona, Timi șoara.
4. Boamfă, I. (2013), Geografie electorală , Ed. Universită ții „Alexandru Ioan Cuza”, Ia și.
5. Bodocan, V. (1996), Comportament electoral urban în municipiul Cluj Napoca , în Studia
Universitatis Babe ș-Bolyai, N r. 1, Cluj -Napoca.
6. Bodocan, V. (1997), Geografie politică , Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
7. Bodocan, V. (2001), Etnie,confesiune și comportament electoral în Transilvania , Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
8. Bioteau E., Popa N., (2004), Pluriconfessionnalité et recompositions urbaines, le difficile
équilibre. Réflexions sur lʾOuest roumain: Timi șoara, Arad et Satu Mare . În rev. „Les
Annales de la recherche urbaine”, nr. 96, octombrie, Ed. METATTM, Paris (pp. 63 -72).
9. Costachie S., (2008), Geografie politică, Ed. Universită ții din Bucure ști, Bucure ști.
10. Costiniu, F., Șerban, P.D., (2000), Aspecte ale evolu ției sistemului electoral în România ,
Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucure ști.
11. Crețan, R. (1999), Etnie, confesiune și comporta ment electoral în Banat. Studiu
geografic , Tipografia Universită ții de Vest, Timi șoara.
12. Crețan, R. (1999), Changing in Voting Patterns for the presidential elections of 1990 –
1996 , în Geographical Essays on the Romanian Banat, vol. I (ed. by D. Turnock),
Leicester, Anglia, pp. 206 -212.
13. Crețan, R. (1999), The electoral behaviour of Banat population at the Romanian local
and general elections in the period 1990 -1996, în "Hatarok es regiok. Nemzetkozi
Foldrajzi Tudomanyos Konferencia" (ed. Szonokyne Ancsin Gabr iella), noiembrie 29 –
30, Szeged, Ungaria, pp. 433 -439.
14. Cretan, R. (1999), Corela ții geografice actuale între etnie, religie și comportament
electoral , în Revista Română de Geografie Politică, an. I, nr. 1, Ed. Universită ții din
Oradea, Oradea, pp. 50 -58.

15. Crețan, R. (2006), From the need of change to surprise: the electoral behaviour of
population at the presidential elections in the Banat region (1990 -2004) , Revista
Română de Geografie Politică, VII, nr. 2, pp. 58 -66
16. Crețan, R., (2006), Etnie, confesiune și opțiune electorală în Banat. Structuri teritoriale,
tradi ție, actualitate , Editie revizuită și adaugită, Ed. Universită ții de Vest (colec ția
Terra), Timi șoara (265 p).
17. Cretan, R., Ilies, Al. (2000), The Germans from Banat and southern Crisana , Revista
Româna de Geografie Politică, 2 (1), pp. 15 -36.
18. Cretan, R., (1999), Banatul, spa țiu de continuitate a elementului etnic românesc, în
Revista Geografica, tom VI, serie noua, Bucuresti, pp. 45 -49.
19. Cox, K.R. (1969), The Voting Decision in a Spatial Context , în Pregress in Geography,
1, London.
20. Donisă, I. (1977), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei , Ed. Didactică și
Pedagogică, Bucure ști.
21. Enăchescu, C. (2005), Tratat de teoria cercetării științifice, Ed. Polirom, Ia și.
22. Giblin, Beatrice (1989), Les géo graphes, les elections et la sociologie électorale , in
Etudes Normandes, No. 2, Mont -Saint -Aignan.
23. Giugăl, A. (2013), Geografia electorală a Dobrogei postcomuniste: 1992 – 2012 , Ed.
Funda ției pentru studii europene, Cluj -Napoca.
24. Giugăl, A., Johnston R., Co nstantinescu, Șt., (2011), Democratic Musical Chairs?
Romania's Post -1989 Electoral Geography , Space and Polity, 15:2, 143 -161.
25. Glassner, M. I. (1993), Political Geography, Ed. John Willey&Sons, New York.
26. Groza, O., (2003), Elemente de statistică geografic ă, Ed. Univesită ții „Alexandru Ioan
Cuza”, Ia și.
27. Guțoiu, G.I., (2014), Realinieri partizane românesti în context geographic. O explorare
a geografiei procesului de substitutie între partide în Transilvania, 1996 -2008 , în
Romanian political Science Review, Studia politica, vol. XIV no. 4, Ed. Universită ții din
Bucure ști, pp. 515 -538.
28. Huckfeldt, R. (1986), Politics in Context: Assimilation and Conflict in Urban
Neighbourhoods , Agathon Press, New York.
29. Ianoș I, Tălângă C., (1993), Some geographical remarks on the Romanian voters' options
in the Parliamentary and presidential elections , Revue Roumaine de Geographie, 37, pp.
3-11.

30. Ianoș I, Tălângă C., (1993), Analiza comparativă a op țiunilor electoratului român la
alegerile legislative din perioada post -comunist ă, Geographica Timisiensis,1, pp. 105 –
112.
31. Ianoș I., (1987), Orașele și organizarea spa țiului geografic , Ed. Academiei RSR,
Bucure ști.
32. Ianoș I., Humeau J.B., (2000), Teoria sistemelor de a șezări umane , Ed. Tehnică,
Bucure ști.
33. Ianoș I., Heller W. (2007), Minorities and image of local/regional in the context of
globalization. Romania as case study , în W. Heller, J. Becker, B. Belina, W. Lindner
(ed), Ethnizitat in der Globalisierung. Zum Bedeutungswandel ethnischer kategorien in
Transformationslandern Sudos teuropas, Sudosteuropa -Studien, 74, p.53 -70.
34. Ianoș I., (1987), Culoarul Mure șului, harta, Mărimea și func țiile a șezărilor, p. 427 , în
Geografia Romaniei, III, Carpa ții Române ști și depresiunea Transilvaniei, Ed.
Academiei, Bucure ști.
35. Ianoș I., (2006), Globalizarea localului si localizarea globalului , Geo Valachia, 1, p.120 –
126.
36. Ianoș I., (2000), Analiza resurselor umane, ca element de baz ă în dezvoltarea regional ă
transfrontalier a româno -ungară, Lucrarile seminarului Dimitrie Cantemir, Ia și, vol.19 –
20, p.2 71-286.
37. Ianoș I., (1990), An analysis of geographical space organisation in a morphological
passageway (The Mures Corridor between Deva and Lipova town) , RRGGG,
Géographie, 34, p.59 -68.
38. Iațu, C., Horea -Șerban Raluca (2009), Analysis of Primative vote for P olitical Parties at
the European Parliamentary Elections Held in Romania in 2007 , în Revista Română de
Geografie Politică an XI, nr. 1, Oradea.
39. Iațu C (coord.) (2013), Atlasul electoral al României (1990 -2009), Ed. Universită ții
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași
40. Ilieș, A. (1998), Etnie, confesiune și comportament și electoral în Cri șana și Maramure ș,
Ed. Dacia, Cluj -Napoca.
41. Ilieș, A. (1999), Elemente de geografie politică , Ed. Universită ții din Oradea.
42. Ilieș A., (2004), România. Euroregiuni , Ed. Universită ții din Oradea, Oradea
43. Johnston, R.J., Shelley, F.M., Taylor, P.J. (1990), Developments in Electoral Geography ,
Routledge, London.

44. Ilieș, A., (1997), Influen ța modificărilor de grani ță asupra structurii etnice a popula ției
din Cri șana-Maramure ș sec. XX (Influenti ons of border changes upon ethnical structure
of population from Crisana -Maramures –XX Century), în Studia Universitatis Babes –
Bolyai”, Geographia, XLIII, 2, Cluj Napoca, pp. 163 -169
45. Ilieș, A., (1998), Comportamentul electoral al minorită ților din Transilv ania, Banat,
Crișana și Maramure ș la alegerile de primari din 1992 și 1996. Studiu geografic.
(Electoral behavoiur of minoritiesn from Cri șana-Maramure ș at local election (mayors)
in 1992 and 1996. Geographical Studies) ,, în Revue Roumaine de Géographie, t om 42,
Bucure ști, 1998.
46. Ilieș, M., Ilieș A., (1998), Tipologia « țărilor» de pe teritoriul României (Typology of «
Lands » from Romania) , în Analele Universită ții din Oradea, tom VIII
47. Ilieș, M., Ilieș A., (1999), Emergen ța și evolutia istorică a « țărilor» de pe teritoriul
României (Emergences and historical evolution of “Lands” from Romania) , în Revista
româna de geografie politică, year I, no.1, Oradea,
48. Ilieș. A., Pâle Lumini ța, Filimon C., (2000), Țările cri șene: “ Țara Beiu șului” și “Țara
Zarandului” -particularită ți etnico -confesionale , în Revista Terra, Bucure ști, p. 17 -21
49. Ilieș, A., Bodocan, V., (2001), Political Parties Constituted on Ethnical Criterias after
1989, in the Romanian Political Life, în Revista Română de Geografie Politică, Anul III,
nr. 1, Oradea, p. 55 -76
50. Ilieș, A., (2001), Minorities and Elections in the Borderland Counties Councils situated
in North -Western pert of Romania, after Communism Fall , în vol. «Models of European
and World Integration, Banska Bystrica, Slovacia, p.238 -240
51. John ston, R.J. (2002), Manipulating maps and winning elections: mesuring the impact
of malapportionment and gerrymandering , in Political Geography, Volume 21, Elsevier,
Atlanta.
52. Johnston, R., Patie, C., (2006), Putting Voters in their place. Geography and Elec tions in
Great Britain,, Oxford University Press, Oxford & New York.
53. Lazarsfeld, P.F., Berelson, B., Gaudet, H. (1948), The People `s Choise: How the Voter
Makes Up His Mind In Annals of the American Academy , 178, Columbia University
Press, New York. .
54. Lijph art, A., (1999), Patterns of Democracy. Goverments Forms and Performance in
Thirty –Six Countries , Yale University Press, New Haven and London.
55. Lipset, S.M., (1983), Political man. The Social Bases of Politics , Heinemann, London.

56. Lipset, S.M., Rokkan, S.E. (1967), Party System and Voter Alignaments: Cross National
Perspectives, The Free Press, New York.
57. Mac, I. (2000), Geografie generală , Ed. Europontic, Cluj -Napoca.
58. Mihăilescu, V. (1966), Dealurile și câmpiile României , Ed. Științifică, Bucure ști.
59. Muir, R. (1981), Modern Political Geography , Macmillian Press, London.
60. Muir, R., Paddisson, R. (1981), Politics Geography and Behaviour ; Methuen, London.
61. Negu ț S., Cucu V., Vlad L.B., (2004), Geopolitica României , Ed. Transversal,
Târgovi ște.
62. Negu ț, S. (2011), Geografie umană , Ed. Academiei Române, Bucure ști.
63. Patie, C., Johnston, R., (2009), „ Electoral Geography”, în Rob Kitchin, Nigel Thrift,
eds., Intrenational Encyclopedia of Human Geography, vol. III, Elsevier, Amsterdam
&Oxford, pp. 405 -422.
64. Pop, P. Gr. (1992) , Romania. An Electoral Geography , în Studia Universitatis Babe ș-
Bolyai, Nr. 1 -2, Cluj -Napoca.
65. Pop, P. Gr, Bodocan, V. 2009, The elections of mayors in Cluj County, Romania, in June
2008 ., Studia Universitatis Babes -Bolyai, Geographia . 2009/ 2, pp147 -154.
66. Pop, P. Gr, 2 010, The Parliamentary Elections in Romania (november 30, 2008), Studia
Universitatis Babes -Bolyai, Geographia . 2010/ 1, pp 223 -236.
67. Popa , N., (1996), Structuri și mentalită ți religioase în spa țiul confesional actual al
României , în Rev. Analele Universit ății de Vest din Timi șoara, seria Geografie, vol. VI
(pp. 93 – 108).
68. Popa , N., Ancu ța-Sârbovan Cătălina, (1999), Ethnicity in historical perspective , în vol.
Geographical Essays on the Romanian Banat, vol. I, (editor David Turnock), Leicester
(pp. 150 – 161).
69. Popa , N., (2000 ), Identitate, teritorialitate și prestigiu cultural în spa țiul geografic
românesc (I) , în vol. A patra edi ție a Conferin ței Regionale de Geografie: „Regionalism
și integrare: cultură, spa țiu, dezvoltare”. Timi șoara, Angers, Tubingen (pp . 87-95).
70. Popa, N., Cre țan, R., (2001 ) Ethnicities and cultural heritage in the Romanian Banat
Region , în J. Wendt and Al. Ilies (Eds) „Chosen problems of Political Geography in
Central Europe”, Gdansk, pp. 51 -60.
71. Popa, N. , (2006), Regiunile de cooperare transfrontalieră, surse de stabilitate sau
conflict? , în GeoPolitica, Revista de Geografie politică, Geopolitică și Geostrategie , anul
IV, nr. 20, Ed. Top Form, Bucure ști (pp. 23 -34),

72. Popa, N. , (2010), The Growth Poles: a Balanced Option for Decentralizati on and
Regional Development in Romania? , in Revista Română de Geografie Politică , anul XII,
nr. 2 / 2010, Oradea (pp. 206 -226).
73. Posea, G. (1997), Câmpia de Vest a României (Câmpia Banato -Crișană), Ed. Funda ției
„România de Mâine”, Bucure ști.
74. Prescott, J.R. V. (1972), Political geography , Methuen, London.
75. Săgeată , Radu (2006), Deciziile politico -administrative și organizarea teritoriului , Ed.
TopForm, Bucure ști.
76. Short, P.J. (1993), An Introduction to Political Geography , Routledge, London.
77. Siegfried, A., (194 9), Géographie Électorale de lʾArdèche sous la IIIe République, A.,
Colin, Paris.
78. Surd, V., Pu șcașu, L., Bruckner, L., (2009), Cluj -Napoca. A study in Electoral
Geography. The Presidential Elections, pp. 223 -234.
79. Taylor, P.J. (1993), Political Geography o f the Twentieth Century. A Global Analysis ,
Belhaven Press, London.
80. Taylor, P.J., Johnston, R.J., (1979), Geography of Elections, Penguin Books,
Harmondsworth.
81. Tudoran, P., (1983), Țara Zarandului – Studiu geoecologic , Ed. Academiei R.S.R.,
Bucure ști.
82. Vandermotten, C., (1987), Geographie politique , Presses Universitaire de Bruxelles,
Bruxelles.
83. Vandermotten, C., Medina Lockhart P., Freyar D., (2001), Géographie eléctorale de
lʾEurope centre orientale, Belgeo, 1 -2, ULB, Bruxelles, pp. 106 -122.
84. Velcea, Valer ia, Velcea, I., Mândru ț, O., (1979), Jude țul Arad , Ed. Academiei R.S.R.,
Bucure ști.
85. Voiculescu, Sorina, Cre țan, R., (2005), Geografie culturală. Teme, evolu ții și
perspective , Ed. Eurostampa, Timi șoara.
86. *** (1987), Geografia României , vol. III, Ed. Academ iei R.S.R., Bucure ști.
87. *** (2009), International Enciclopedia of Human Geography , Elsevier, Atlanta.

WEBOGRAFIE

1. www.politicaromaneasca.ro/PoliticaRomaneasca/partide -4
2. www.europe -politique.eu/…/Mi șcarea_Ecologis
3. www.e -scoala.ro/istorie/partide/sisteme.html
4. www.romanialibera.ro/…/ partide /partidele -regionale .
5. www.e -scoala.ro/istorie/partide/categorii.html
6. www.scrigroup.com/…/ECOLOGIA -POLITICA -DOCTRINA
7. www.scritub.com/… politice /DREAPTA -SI-STANGA -IN-IDEOLOGIA
8. www.apd.ro/files/publicatii/familii_politice.pdf
9. www.recensamantromania.ro/
10. http://www.monitoruljuridic.ro
11. https://historiaediplomaticum.wordpress.com/
12. http://roaep.ro/alegeri/judete/
13. http://part ide.resurse -pentru -democratie .org/
14. http://tmb.ro/index.php/partide -politice