ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ INTERVENȚII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂȚII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12… [608657]

1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCA ȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ

INTERVENȚII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂȚII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12 -14
ANI)

MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF
PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12 -14 YEARS OLD)

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. IONESCU BONDOC DRAGO Ș

AUTOR:
Drd. DAMIAN ROXANA

2015

2
MINISTERUL EDUCA ȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
BRAȘOV, B -DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040 -268-410525
RECTORAT

D-lui (D -nei) …………………………………. …..
Vă facem cunoscut că la data de 11.12.2015 ora 10, corp Q, etajul I, sala 7 a Facultătii
de Educație Fizică ș i Sporturi Montane , D-na Damian Roxana va susț ine public teza de
doctorat cu titlul:
INTERVENȚII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUC AREA PSIHOMOTRICITĂȚII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12 -14
ANI)
învederea obț inerii titlului științ ific de doctor în educație fizică ș i sport.
În conformitate cu H.G. nr. 567/2005, privind conferirea titlurilor științifice în
România, vă trimitem rezu matu l tezei de doctorat, cu rugămintea de a comunica în scris
observaț iile dumneav oastră la adresa de e -mail: [anonimizat] și de a participa
la susținerea publică a tezei.
Componenț a comisiei de doctorat
Ordin nr. 7706/04.11.2015
PREȘEDINTE : Conf. univ. dr. Ioan TURCU
DECAN – Facultatea de Educație Fizică și Sporturi
Montane ,Univ. “Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. Dragoș BONDOC – IONESCU
ȘTIINȚIFIC: Univ. “Transilvania” din Brașov
REFEREN ȚI: Prof. univ. dr . Ion MIHĂ ILĂ
Univ. din Pitești
Prof. univ. dr . Constantin PEHOIU
Univ. „Valahia” din Târgoviș te
Prof. univ. dr. Alexandru ACSINTE
Univ. “Vasile Alecsandri” din B acău

3
CUPRINS

Introducere

PART EA I ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL
DE HANDBAL FETE JUNIOARE 12 -13 ANI

CAPITOLUL I Aspecte motivaționale ale abordării temei de cercetare și problematica tratării
psihomotricității în jocul de handbal la nivel naționa l și internațional
1.1.Actualitatea temei de cercetare
1.2.Motivația alegerii temei
1.3.Scopul și obiectivele generale ale cercetării
1.4.Sarcinile cercetării
1.5.Actualitatea problematicii studiate la nivel național și internațional

CAPITOLUL II Delimitări conceptuale al eantrenamentului sportiv

2.1 Conceptul de antrenament sportiv
2.2. Factorii antrenamentului sportiv
2.1.1.Pregătirea fizică
2.1.2. Pregătirea tehnică
2.1.3. Pregătirea tactic
2.1.4. Pregătirea psihologică
2.1.5. Pregătirea teoretică
2.1.6. Pregătir ea artistic

CAPITOLUL III CAPACITATEA MOTRICĂ

3.1. Conceptul de capacitate motrică
3.2. Capacitățile condiționale și coordinative
3.2.1. Capacitățile coordinative
3.2.1.1.Capacitatea de echilibru
3.2.1.2.Capacitatea de reacție
3.2.1.3.Capacitatea de dif erențiere kinestezică. Propriocepția
3.2.1.4.Capacitatea de coordonare
3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice

4
CAPITOLUL IV Psihomotricitatea în activitatea sportivă

4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate
4.2. Componentele psihomotricității
4.2.1.Conduitele motrice de bază
4.2.1.1. Coordonarea oculo -motorie
4.2.1.2. Echilibrul static și dinamic
4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală
4.2.2.Conduitele neuromotrice
4.2.2.1.Tonusul muscular
4.2.2.2.Senzațiile proprioceptive
4.2.3.Conduitele percep tiv- motrice
4.2.3.1. Schema corporală
4.2.3.2. Lateralitatea
4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spațio – temporală
4.3. Obiectivele psihomotricității

CAPITOLULV Jocul de handbal în concept sistemic

5.1. Dimensiunile conceptuale ale jocului de handbal
3.1.1. Caracteristici generale ale jocului sportiv – handbal
5.2.Tendințe privind dezvoltarea jocului de handbal pe plan național
5.3. Conținutul jocului de handbal
5.4. Modelul jucătorului de handbal elaborat de F.R.H.
5.5. Psihomotricitatea în handbal
5.5.1 .Contribuții personale privind identificarea aspectelor psihomotricității în jocul de handbal
5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar
5.5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.
5.5.4. Modelul psih omotric al jucătoarei de la 9m.

CAPITOLUL VI Perioada pubertății și adolescența – particularități de vârstă
PARTEA a II -a CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE
PREGĂTIRE PSIHOMOTRICĂ ȘI INVESTIGAȚII PRIVIND OPINIILE SPECIALIȘTILOR Î N
ACEASTĂ DIRECȚIE
CAPITOLUL VII Cadrul metodologic operațional al cercetării preliminare
7.1.Premisele cercetării
7.2. Obiectivele cercetării preliminare
7.3. Sarcinile cercetării preliminare
7.4. Ipotezele cercetării

5
7.5. Metode de cercetare
7.6. Organ izarea cercetării
7.7. Anchetă sociologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal
7.7.1. Prezentarea Chestionarului
7.8. Analiza și interpretarea datelor înregistrate în urma aplicării chestionarului

CAPITOLUL VIII Sudiu pilot privind implementarea unui model de pregătire a psihomotricității în
antrenamentul sportiv la handbalistele junioare 11 -12 ani

8.1. Demersul operațional al cercetării
8.2. Subiecții
8.3. Protocolul cercetării
8.4. Locul și condițiile desfășurării experimentului pilot
8.5. Probele de control aplicate
8.6. Descrierea testelor și probelor aplicate în experimentul pilot
8.7. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de determinare a lateralității
8.7.1. Analiza rezultatelor înregistra te la testele practice de evidențiere a preferinței manuale, podale,
oculare și auditive la grupa experiment și la grupa martor
8.8. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele și probele de control
8.8.1. Analiza datelor inregistrate la indic ii măsurătorilor antropometrice
8.9. Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de
handbal
8. 9.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static – Proba Flamingo
8.9.2. An aliza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m.
8.9.2.1.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m., în cadrul grupei
experiment
8.9.2.2.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane p e 20 m., în cadrul grupei control
8.9.2.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între
grupa experiment și grupa control
8. 9.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare
8.9.3.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare în cadrul grupei
experiment
8.9.3.2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare în cadrul grupei control
8.9.3.3.Analiza comparativă a indi cilor înregistrați la proba de prindere – pasare în cadrul grupei
experiment
8.9.4.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr -un cerc susținut în
dreptul porții
8.9.4.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr -un cerc susținut în
dreptul porții la grupa experiment

6
8.9.4. 2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr -un cerc susținut în
dreptul porții la grupa control
87.9.4.3. Analiza comparat ivă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr -un cerc susținut
în dreptul porții între grupa experiment și grupa control
8.10. Concluzii ale cercetării preliminare

PARTEA aIII -a INTERVENȚIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN
ANT RENAMENTUL SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III – 12-13 ANI EXPERIMENTUL
DE BAZĂ
CAPITOLUL IX – Demersul operațional al cercetării

9.1. Premise și aserțiuni interogative
9.2.Obiectivele cercetării
9.3. Scopul și sarcinile cercetării
9.4. Ipotezelecercetăr ii
9.6. Organizarea cercetării
9.6.1. Locul și condițiile de desfășurare ale cercetării experimental
9.6.2.Etapele de desfășurare a cercetării; Duratele de desfășurarea a cercetării experimentale
9.6.3.Etapele de desfășurare a cercetării; Duratele de desfă șurarea a cercetării experimentale
9.6.4. Probele de control aplicate
9.6.5.Descrierea testelor și a probelor de control aplicate în experiment
9.7. Metodele de cercetare
9.8.Programul propus pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III

CAPITOLUL X Analiza și interpretarea datelor înregistrate în experiment

10.1. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la măsurătorile antropometrice
10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică
10.2. 1. Proba de echilibru – Flamingo
10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board
10.3. Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m.la grupa experiment și grupa
control
10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ înde mânatică
10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică
10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică
10.4. Analiza indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare la grupa experime nt și grupa control
10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu brațul preferat în 30 sec.
10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică – prindere cu mâna îndemânatică
10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică – prindere cu mâna neîndemânatică
10 .4.4. Proba pasa pe la spate

7
10.4. 5 . Proba pasa peste umăr
10.5. Analiza indicilor înregistrați la proba de aruncare la poartă printr -un cerc, la grupa experiment și
grupa control
10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică -9m.
10.5. 2. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică -6m
10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.
10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.
10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.
10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m
10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică
10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cer cul de gimnastică
10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică
10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator -aparatul PSISELTEVA
10.6.1.Timpul de reacție simplu
10.6.2.Timpul de reacție de discriminare
10.6.3. Timp de decizie
10.6.4. Timp de reacție la alegere
10.6.5.Coordonare mână -picior (viteza lentă)
10.6.6. Coordonare mână -picior (viteza rapidă)
10.6.7.Coordonare mână -picior (autotempo)
10.6.8.Coordonare mână -picior timp reacție vigilență)

CAPITOLUL XIAnaliza corelativă a parametrilor motrici specifici cu parametri înregistrati prin
aparatul PSISELTEVA

11.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.1. Analiza cor elativă între mediile testelor motrice specifice – dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa expe riment
11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – aruncările la poartă printr -un cerc și
testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – viteza d e reactie și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
11.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control
11.2.1. Analiza corelativă între mediile testelor mot rice specifice – dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control

8
11.2.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control
11.2.3. Analiza corelativă între me diile testelor motrice specifice – aruncarea la poartă și testele efectuate
pe aparatul PSISELTEVA la grupa control
11.2.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – viteza de reacție și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa c ontrol
11.3. Analiza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s -a intervenit în experimentul pilot

CAPITOLUL XII CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Introduction

PART I PSYCHOMOTRIC APPROACH IN SPORTS TRAINING OF JUNIOR HANDBALL FOR
GIRLS AGED BETWEEN 12 AND 14

CHAPTER I Motivational aspects of approaching the research theme and the treatment of
psychomotricity in handball at national and international level

1.1. Topicality of the research theme
1.2. Reasons for choosing the theme
1.3. Purpos e and overall objectives of the research
1.4. Research tasks
1.5. Topicality of studied issue at national and international level

CHAPTER II Theoretical concept of sports training

2.1. The concept of sports training
2.2. The factors of sports trai ning
2.1.1. Physical training
2.1.2. Technical training
2.1.3. Tactical preparation
2.1.4. Psychological preparation
2.1.5. Theoretical preparation
2.1.6. Artistic training

CHAPTER III Motric capacity

3.1. The concept of motric capacity
3.2. Cond itional and coordinative capacities
3.2.1.Coordonative capacities

9
3.2.1.1. Balance capacity
3.2.1.2. Reaction capacity
3.2.1.3. Kynestesical diferentiation capacity. Proprioception
3.2.1.4. Coordination capacity
3.3. Motrical and psychomotrical skills

CHAPTER IV Psychomotricity in handball sports activity

4.1. Defining the concept of psychomotricity
4.2. Psychomotric components
4.2.1.Basic motric conduct
4.2.1.1. Ocular -motor coordination
4.2.1.2. Static and dynamic balance
4.2.1.3. General dynamic c oordination
4.2.2.Neuromotric conduct
4.2.2.1.Muscle tonus
4.2.2.2.Proprioceptive sensations
4.2.3. Perceptive driving conduct
4.2.3.1. Body scheme
4.2.3.2. Laterality
4.2.3.3. Spatial -temporal organization (orientation)
4.3. Psychomotric goals

CHA PTER V Handball in systemic concept

5.1. Conceptual dimensions of handball
5.1.1. General characteristics of the sports game – handball
5.2. Trends in developing handball at a national level
5.3. The contents of handball
5.4. The model of the handba ll player drafted by F.R.H.
5.5.Psychomotricity in handball
5.5.1.Personal contributions regarding the identification of psychomotrical aspects in handball game
5.5.2. The psychomotrical model of specialized player as a goalkeeper
5.5.3. The psychomotric al model of specialized player for the 6 m line
5.5.4. The psychomotrical model of specialized player for the 9 m line

CHAPTER VI Puberty and adolescence – age peculiarities
PART II PRELIMINARY RESEARCH ON THE IMPLEMENTATION OF A PSYCHOMOTRIC
TRAINING MODEL AND INVESTIGATIONS INTO SPECIALISTS’ OPINIONS IN THIS
DIRECTION

10
CHAPTER VII The operational methodological framework of preliminary research
7.1. Research premises
7.2. Preliminary research objectives
7.3. Preliminary research tasks
7.4. Researc h hypotheses
7.5. Research methods
7.6. Research organization
7.7. Sociological survey on the treatment of psychomotricity at junior level in handball
7.7.1. Questionnaire Presentation
7.8. Analysis and interpretation of data collected after applying the questionnaire

CHAPTER VIII Pilot study on the implementation of a psychomotricity training model in sports
training for junior handball players aged between 12 and 13

8.1. Operational research approach
8.2. Subjects
8.3. Research protocol
8.4. Pl ace and conditions of carrying out the pilot experiment
8.5. Applied control tests
8.6. Description of tests and control tests applied in pilot experiment
8.7. Analysis and interpretation of data collected at laterality tests
8.7.1. Analysis of the resu lts recorded at practical tests highlighting manual, podal, visual and auditory at
the experimental and control group
8.8. Analysis and interpretation of data collected at tests and trials
8.8.1.Analysis of data recorded at the indices of anthropometric m easurements
8.9.Analysis of data recorded at the evaluation indices of psychomotricity level specific to handball
8. 9.1. Analysis of indices registered at the static balance assessment test – Flamingo test
8.9.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.
8.9.2.1.Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the experimental
group
8.9.2.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the control g roup.
8.9.2.3. Comparative analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.,
between the experimental and the control group.
8.9.3. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test
8.9.3.1. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the experimental
group
8.9.3.2. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the control group
8.9.3.3. Comparative analysis of indices registered at the cl amping – passing test in the experimental
group

11
8.9.4. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal
8.9.4.1. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal in the experimental group
8.9.4.2. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal in the control group
8.9.4.3. Comparative analysis of indices registered at th e shot on goal test by a circle supported in front of
the goal between the experimental and the control group
8.10. Preliminary research conclusions

PART III INTERVENTION ON PSYCHOMOTRICITY COMPONENTS IN SPORTS TRAINING
FOR JUNIOR HANDBALL PLAYERS III A GED BETWEEN 12 AND 13 BASIC EXPERIMENT
CHAPTER IX – Operational research approach

9.1. Assumptions and interrogative assertions
9.2. Research goals
9.3. Purpose and research tasks
9.4. Research hypotheses
9.6. Research organization
9.6.1. Place and co nditions for carrying out the experimental research
9.6.2. Stages for conducting basic experimental research
9.6.3 Duration of the basic experiment
9.6.4. Applied control tests
9.6.5. Description of tests and control tests used in the experiment
9.7. Res earch methods
9.8. Program proposed for psychomotricity education to junior handball players III

CHAPTERX Analysis and interpretation of data recorded in the experiment

10.1. Analysis and interpretation of data recorded in the anthropometric measurement s
10.2. Analysis and interpretation of data recorded in specific motricity tests
10.2.1. Balance test – Flamingo
9.2.2. Balance test on Wobble board
10.3. Analysis of the indices recorded at the dribbling through cones test on 20m at the experiment and
control group
10.3.1. Dribbling through cones test 20m. with preferred/skilful hand
10.3.2.Dribbling through cones test 20m. with non -preferred/unskilled hand
10.3.3. Dribbling through cones test 20m. alternatively with preferred/skilful hand
10.4. Analy sis of the indices registered at the clamping – passing test in the experimental and control
group

12
10.4.1. Gripping with two hands test, passing with preferred hand in 30 seconds
10.4.2. Passing with preferred/skilful hand test – catching with skilful han d
10.4.3. Passing with clumsy hand test – catching with clumsy hand
10.4.4. Passing in the back test
10.4. 5. Passing over the shoulder test
10.5. Analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle in the experimental and control
group
10.5.1. Shot on goal running through the gymnastics circle -9m.
10.5. 2. Shot on goal running through the gymnastics circle -6m.
10.5. 3. Shot on goal with added steps through the gymnastics circle -9m.
10.5.4. Shot on goal with added steps through the gymna stics circle -6m.
10.5. 5. Shot on goal jumping through the gymnastics circle -9m.
10.5.6. Shot on goal jumping through the gymnastics circle -6m
10.5.7. Shot on goal turning rightwards, through the gymnastics circle
10.5.8. Shot on goal turning on the pr eferred side, through the gymnastics circle
10.5.9. Quick off the mark under specific motricity conditions
10.6. Analysis and interpretation of data recorded at lab tests – PSISELTEVA testing machine
10.6.1. Simple reaction time
10.6.2.Discrimination r eaction time
10.6.3. Decision time
10.6.4.Reaction time by choice
10.6.5.Hand -foot coordination (slow speed)
10.6.6. Hand -foot coordination (high speed)
10.6.7. Hand -foot coordination (self -tempo)
10.6.8. Hand -foot coordination (reaction time vigilance )

CHAPTER XI Correlative analysis of the specific motor parameters with parameters recorded by
PSISELTEVA testing machine

11.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests and the tests conducted on
PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – dribling and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.2. Correlative analysis between the averages of specific motor te sts – passing and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal through a circle
and the tests conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group

13
11.2. Correlative analysis between the averages of specific m otor tests and the tests conducted on
PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – dribling and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – passing and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.3. Analysis of the profile of handball players over which it was intervened in the pilot experiment
CHAPTER XII CONCLUSIONS
BIBLIOGRAPHY
APPENDICES

14

INTRODUCERE

Evoluția spectaculoasă a handbalului la nivel mondial ne determină să afirmăm că jocul este într -o
evoluție continuă în care se regăsesc aspecte de mare tehnicitate, grefate pe o bază de calități motrice și
psihomotrice lucrate la nivel inalt, o tactică ce se impune printr -o apărare agresivă și un atac dezvoltat cu mare
rapiditate și forță, cu finalizări din execuții tehnice acrobatice, ambidextre, din poziții uneori nefirești, din
rotații (întoarceri, piruete) spre dreapta sau spre stânga, din echilibru p recar, și toate în condiții de adversitate.
Federa ția Română de Handbal are elaborate modele de selecție și pregătire la nivelul categoriilor de
vârstă și de participare în competiții, care vizează date ale dezvoltării morfo -funcționale, compe tențele motrice
și tehnico -tactice, însă nu se evidențiază în acest moment un model de pregătire psihomotrică, sau spunem noi,
modelul de pregătire nu cuprinde și componentele psihomotricității.
Psihomotricitatea reprezintă un aspect esenția l ce nu trebuie neglijat în antrenamentul sportiv al
handbalistelor. La această oră, tehnica în jocul de handbal a atins limite apropiate perfecțiunii. Așa cum
subliniam, procedeele tehnice s -au diversificat deosebit de mult: se execută pase cu mâna dreapt ă și cu mâna
stîngă, spre dreapta sau stânga, pe la spate, peste umăr, din piruete și din plonjon. Se execută aruncări la poartă
cu întoarceri, pe la spate și printre picioare, din săritură cu întoarcere în faza de zbor, din plonjon lateral,
aruncări cu efecte imprimate mingii care ocolesc portarul sau adversarul. Conducerea mingii se realizează cu
mâna dreaptă și cu mâna stângă și este acum completată de driblingul printre picioare (preluat din baschet) și
exemplele nu se opresc aici. Evoluția jocului me rge din ce în ce mai departe și cu o rapiditate din ce în ce mai
mare.
În vederea asigurării unei pregătiri corespunzătoare încă de la începători și aici ne referim în special la
îmbunătățirea jocului, deci a execuției corecte a procedeelor teh nice, trebuie avută în vedere abordarea
pregătirii calităților motrice alături și inseparabil de cele psihomotrice.
Astfel, în viziune sistemică, acestea se pot proiecta, educa, monitoriza și valorifica în procesul de
antrenament din jocul de handbal, l a nivelul junioarelor IV și III.
Tema încearcă să aducă în atenție atât mijloacele de pregătire ale componentelor psihomotricității, care
pot fi concentrate într -un model de pregătire, dar și modalități de evaluare a acestora, corespunzător ni velului de
practicare a jocului de handbal

15
PARTEA I
ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL DE
HANDBAL FETE JUNIOARE 12 -14 ANI
CAPITOLUL I
ASPECTE MOTIVAȚIONALE ALE ABORDĂRII TEMEI DE CERCETARE ȘI PROBLEMATICA
TRATĂRII PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN JOCUL DE HANDBAL LA NIVEL NAȚIONAL ȘI
INTERNAȚIONAL
1.1. Motivația alegerii temei
Studierea literaturii de specialitate, oportunitatea vizionării meciurilor de handbal masculin și feminin din
Liga națională, Champions League, EHF Cup, a u determinat extragerea unor concluzii care determină
diferențele între evoluția echipelor de top de la nivel mondial și echipele noastre.
Aria tehnicii jocului s -a extins foarte mult, ap ărând noi procedee, pe care jucatorii de performanța le
executa cu î naltă măiestrie.1
Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,
coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a
întregului corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție.
Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s -au edificat asupra tendințelor jocului de handbal și au
început să abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar , intuitiv, nu
putem afirma că există model de pregătire și evaluare a acestor abilități.
Iată de ce, cercetarea de față se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste de nivel III în
vederea abordării și educării componentelor psihomotr icității cu un model de prgătire elaborat și adaptat
nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea unui sistem de evaluare a acestora.
1.2. Scopul și obiectivele generale ale cercetării
În ideea în careîn jocul de handbal alături de calit ățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența, îndemânare,
se manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică, lateralitatea, schema
corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și temporală , ideomotricitatea, considerăm
necesară abordarea în antrenamntul sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în
același timp cu evaluarea acestora, atât pe parcursul unui macrociclu, cât și la selecția inițială și nu num ai.
În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetării este acela de a interveni în antrenamentul sportiv
din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcția dezvoltării/educării componentelor psihomotricității, având ca
rezultantă creșterea perfor manțelor tehnico -tactice.
1.3.Sarcinile cercetării Pe baza obiectivelor cercetării au fost determinate mai multe sarcini, astfel:
1. Identificarea conceptelor care definesc și delimitează noțiunea de psihomotricitate;
2. Investigații privind stadiul actual de cunoaștere al temei;

1Balint E. (2006) – Instruirea copiilor și juniorilor în conținutul jocului de handbal, Ed.Universității Transilvania
Brașov, pg.7

16
3. Desfășurarea unei anchete sociologice privind opinia specialiștilor asupra rolului și importanței
conținutului pregătirii psihomotrice la nivelul handbalistelor de 12 -14 ani;
4. Elaborarea unor noi programe de instruire direcționate spre ameliorarea dimensiunilor pregătirii
psihomotrice;
5. Elaborarea unei programări a antrenamentului sportivelor în care să se regăsească distinct
componentele psihomotricității;
6. Intervenție printr -un studiu pilot în antrenamentul handbalistelor junioare, 12 -13 ani, cu un program
axat pe dezvoltarea/educarea componentelor psihomotricității;
7. Aplicarea programelor elaborate asupra unei grupe de experiment 12 -13 ani și interpretarea rezultatelor
obținute,comparativ cu o grupă de control;
8. Analiza și interpretarea datelor obținute;
9. Extragerea de concluzii orientative pentru experimentul longitudinal ameliorativ propriu -zis.
10. Elaborarea și aplicarea unui program de dezvoltare/ educare a componentelor psihomotricității la o
grupa experiment de 13 -14 ani și comparare a rezultatelor cu cele obținute la o grupă control
11. Testarea subiecților cu ajutorul aparatului PSISELTEVA; realizaea unui studiu comparativ între datele
înregistrate în laborator și testele de tehnicitate specifică
12. Extragerea de concluzii

CAPITOLUL II
CON CEPTUL TEORETIC ALANTRENAMENTULUI SPORTIV
2.1. Conceptul de antrenament sportiv
Antrenamentul sportiv este legat indisolubil, printr -o relație de intercondiționare cu noțiunea de sport,
competiție sportivă, performan ță sportivă .
În procesul de antrenament sportiv se realizează pregătirea pentru evoluția în competițiile sportive,
indeplinindu -se dezideratul principal de valorificare în aceasta, a potențialului performanțial al individului –
a capacității de performanță.
Cârstea Gh2(1997) defineste antrenament ul sportiv ca “proces instructiv -educativ, desfașurat sistematic și
continuu gradat, de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice și psihice intense, în scopul
obținerii de rezultate înalte într -una din formele de practicare competitivă a exerci țiilor fizice”.
2.2. Factorii antrenamentului sportiv
2.1.1.Pregătirea fizică
Pregătirea fizică este poate cel mai important “ingredient al antrenamentului sportiv in atingerea marii
performanțe”3 Astfel, numeroși autori Nicu A,4 Pradet,5 Simion,.6, Ionescu – Bondoc7 ,sunt în unanimitate de

2Cârstea, Ghe orghe – (1997) Educația fizică – teorie și metodică, A.N.E.F.S, Bucuresti
3Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de formare și
perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA, p.48 -50.
4 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.225
5 Pradet,M.(2000) Pregătirea fizică, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz intern, p.17 -24
6Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G . (2011) Antrenament sp ortiv Concept sistemic, Ovidius University
Press, Constanța, p.118
7 Ionescu -Bondoc, D.,(2008) Bazele antrenamentului sportive – Note de curs, Ed.Universitatii Brasov, pg 65

17
acord că în esență pregătirea fizică se axează pe pregătirea calităților fizice ale sportivilor realizând în același
timp, mărirea potențialului bimotric al organismului acestora.
“Intr-un program de pregătire organiz at, pregătirea fizică se dezvoltă in următoarea succesiune: 1. pregătire
fizică generală (PFG); 2. pregătire fizică specifică (PFS); 3. un nivel inalt al calităților biomotrice” afirma
Bompa,8iar Pradet, clasifică modalitățile de pregătire fizică în: 1. P regăirea fizică generalizată (PFG); 2.
Pregătirea fizică auxiliară (PFA), 3. Pregătirea fizică specifică (PFS)
2.1.2. Pregătirea tehnică
“Aspectele esențiale ale antrenamentului sportiv modern, cărora se adresează pregătirea sportivului
reliefează: tehnica de execuție, tehnica aplicată, capacitatea de integrare a tehnicii într -un anumit sistem tactic,
capacitatea de efort, activitatea psihică, teoretică, artistică, precum și activitatea biologică a sportivului pentru
concurs.”9
„Tehnica , într -o ramură de sp ort, cuprinde totalitatea acțiunilor motrice executate ideal din punct de
vedere al eficienței acestora.”10
Însă, îmbrățișăm concepția acelorași autori,care sintetizează și alte opinii, conform căreia ” tehnica
reprezint ă un sistem de structuri motrice speci fice fiecărei ramuri de spot, efectuate rațional și economic, în
vederea obținerii unui randament maxim în competiții. ”

2.1.3. Pregătirea tactică este în accepțiunea lui A. Nicu,11“valorificarea complexă, adecvată și eficientă a
pregătirii tehnice și fizice a sportivilor, a echipei sau echipajului în desfășurarea concursului, în concordanță cu
condițiile concrete de adversitate și cu obiectivele de performanță (victorie, puncte, record, loc, calificare,etc.)
prestabilite. ”
Componentele tacticii Dintre aceste grupe, grupa a 4 -a atribuie pregătirii tactice cea mai mare pondere, astfel
că, pregătirea pentru competiție a determinat elaborarea unei concepții de joc care la rândul său a inclus planul
de joc și sistemul de joc .
 Concepția tactică însumează ansamblul d e idei, principii, reguli, norme elaborate în vedere
participării în competiție cu succes.
 Planul tactic se referă la un ansamblu de măsuri care se iau în perspectiva participării în plină
formă la competiție și în același timp de contracarare a punctelor forte ale adversarului și de a
le valorifica pe cele slabe.
 Sistemul de joc se referă la modul de așezare a sportivilor în joc, pe posturi, compartimente,
linii, etc. și este specific numai jocurilor sportive.

2.1.4. Pregătirea psihologică

8Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Na țional de formare și
perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA,p.48 -50.
9Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G . (2011) Antrenament sportiv Concept systemic, Ovidius University
Press, Constanța, p.123
10Dragnea, A., Teodorescu, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit. FEST, București, p.281
11 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.269

18
Dacă la ora a ceasta putem afirma că în competițiile sportive, echipele, sportivii au ajuns la o egalizare a
performanțelor, departajarea făcându -se la nivel de subtilități tehnice și rezultatul final ține cont de alți factori ai
pregătirii, cum ar fi rezistența psihică , voința, ambiția, inteligența și creativitatea, recunoaștem cu
responsabilitate astfel, că pregătirea psihologică este determinantă în obținerea succesului, a performanței
supreme.

2.1.5. Pregătirea teoretică
Dobândirea și aplicarea cunoștințelor teoret ice curente sunt aspecte importante pentru accelerarea
dezvoltării deprinderilor și calităților sportivilor, ca și pentru motivația pregătirii lor.Simultan cu pregătirea
fizică, tehnică, tactică, psihologică, antrenorii trebuie să -i familiarizeze pe sporti vi cu teoria pregătirii sportive.
Aceștia trebuie să deprindă cunoștințe privind regulamentele și normele care guvernează sportul ales; modul de
realizare a tehnicii sportului respectiv, biomecanica mișcării, calitățile biomotrice;probleme ale planificării ;
adaptarea organismului la efort; probleme legate de igienă, medicație, alimentație, oboseală, stress, pregătire
psihologică, etc

2.1.6. Pregătirea artistică reprezintăîn accepțiunea noastrăeducarea sportivilor în planul realizării actelor motrice
în mod estetic, expresiv, cu fluiditate, cursivitate, și care să realizeze o imagine artistică, plastică. Această
pregătire o regăsim îndeosebi în sporturile de expresivitate: gimnastica artistică, ritmică, aerobică, acrobatică,
patinaj artistic, înot sincron, s ărituri în apă și mai nou în sporturi pe zăpadă. În marea majoritate această
pregătire utilizează elemente din baletul clasic și modern, din dans modern și popular, jazz gymnastics, dans
sportiv și se execută în prezența acompaniamentului muzical.

CAPITOL UL III
CAPACITATEA MOTRICĂ
3.1. Conceptul de capacitate motrică
Din punct de vedere al motricității umane, Epuran, M. 200512 face afirmația conform căreia capacitatea
motrică este o reacție complexă a individului la stimulii ambianței, în structura aceste ia fiind cuprinse aptitudini
psihomotrice și aptitudini motrice sportive, influențate și structurate diferit, în funcție de gradul maturizării
funcțiilor (perceptive, intelectuale etc), de exersare (antrenare) și de factorii motivaționali și de voință ai
sportivului. Acesta consideră că aptitudinea psihomotrică face referire la „înzestrarea naturală, psihofizică a
sportivului”, exprimată în randamentul sau performanța acestuia, în timp ce aptitudinea motrică sportivă include
totalitatea calităților motrice (reprezentate de viteză, forță, rezistență, mobilitate,etc.)
Capacitatea motrică cuprinde următoarele componente și ar fi rezultanta plurifactorială a acestora:
– Componente stabile cum ar fi: aptitudini, calități motrice, deprinderi motrice, structuri
operaționale, cunoștințe, experiență;

12Epuran, M.(2005).Metodologiacercetăriiactivitățilorcorporale.Ed .FEST,București, p.379

19
– Componente de stare, cum ar fi: motivație, stări emoționale care pot favoriza, reduce, sau bloca
exprimarea capacității motrice;

3.2. Capacitățile condiționale și coordinative
Tudor V. (1999)13 din cercetările efectuate as upra mai multor teorii sublinia următoarele: ” Capacitățile
condiționale se fundamentează pe eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, în timp ce capaci tățile
coordinative sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării.
Din grupa capacităților condiționale fac parte: forța, rezistența, viteza. Factorii limitativi la această
grupă sunt legați de cantitatea de energie disponibilă în mușchi și de mecanismele care îi reglează (enzime,
viteză și forța contracției unității motrice).
Capacitățile coordinative sunt condiționate de capaci tatea de recepție și prelucrare a informației
dobândite prin intermediul analizatorilor implicați în mișcare (tactil, kinestezic, vestibular, optic, acustic) și în
elaborarea deprinderilor motrice. ”

3.2.1 . Capacitățile coordinative
Capacitățile coordinative sunt prezentate în lucrarea lui Tudor Virgil, ca fiind sinonime cu
îndemânarea, dexteritatea și iscusința și au rolul de a coordona sigur și economic acțiunile motrice în situațiile
posibile (stereotip e) și imprevizibile (adaptare) și de a determina învățarea relativ rapidă a gesturilor sportive
(Frey, 1977 dupăTudor,14). Hirtz (1978), face distincția dintre abilități (definite ca fiind acte de gesturi concrete
consolidate, parțial automatizate) și capac itățile coordinative considerate ca reprezentând condițiile consolidate
de generalitate, adică fundamentale ale performanței omului în legătură cu o întreagă serie de acte gestuale.
Autorul își finalizează raționamentul considerând că poate defini capacita tea de coordonare, ca fiind o calitate
psihomotrică, bazată pe corelația dintre sistemul ner vos central și musculatura scheletică, în timpul efectuării
unei mișcări.
Realizând o trecere în revistă a literaturii de specialitate, Tudor citându -i pe Blumme ș i Manno
(1982), prezintă o clasificare a capacităților coordinative, după cum urmează:
Capacitatea de direcție și control, care are drept componente: (1) Capacitatea de a lega și
combina mișcările; (2) Capacitatea de diferențiere; (3) Capacitatea de echil ibru; (4) Capacitatea de orientare; (5)
Capacitatea de ritm; (6) Capacitatea de reacție; (7) Capacitatea de transformare.

13Tudor, V., (1999) – Capacități le condiționale, coordinative și intermediare – componente ale capacității motrice, Ed. R.A.I. București, p.
5Tudor, V., (1999) –idem 4 , p.

20

Fig. Nr. 1 Fundamentele capacității de coordonare
(Hirtz, Rubensame, Wagner, 1972, apud Tudor V., )

Capacitățile coordinative sunt de neconceput fără fac torii fizici ai performanței: forța, viteza,
rezistența și impli carea lor complexă în realizarea mișcării și de asemenea, fără capacitățile intermediare, care se
situează la jumătatea drumului, între grupa capacităților condițional e și cea a capacităților coordinative, cum
sunt suplețea și viteza de reacție simplă (R. Manno, 1987, 1992)15.
Performanța sportivă este optimă, atunci când se realizează o combinație adecvată între capacitățile
coordinative, cele condiționale și cele int ermediare.

3.2.1.1.Capacitatea de echilibru
Echilibrul este aptitudinea omului de a menține, într -o poziție controlată, cu ajutorul mișcărilor
compensatorii, corpul propriu sau un alt corp sau obiect, într -o poziție stabilă16. Pentru menținerea echilibrul ui,
corpul nu rămâne niciodată fixat într -o poziție, ci în permanență sunt efectuate mișcări compensatorii de mică
amplitudine. În situații simple, obișnuite, echilibrul corpului și orientarea lui în spațiu se asigură prin
colaborarea mai multor simțuri: s imțului echilibrului și al orientării mișcărilor corpului în spațiu, cu simțul
kinestezic, vizual și tactil. În actele motrice complexe și cu grad sporit de dificultate, când corpul se află în
poziții neobișnuite, echilibrarea și orientarea sunt lipsite în cea mai mare măsură de informațiile celorlalte
simțuri și de repere.
Se disting trei forme de echilibru, cărora le corespund trei forme de aptitudini:
(1) echilibrul static, aptitudinea de a menține o poziție determinată;
(2) echilibrul dinamic, aptitudi nea de a păstra echilibrul în timpul unei mișcări;

15Tudor, V., – Capacitățile condiționale, coordinative și intermediare – componente ale capacității motrice,
Ed.R.A.I.București, p.35

16Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corporale. Prolegomene la o metateorie a activităților
corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 518
Capacitățile
coordinative
(îndemânarea)
Capacitatea de
analiză
Repertoriul de
gesturi
Capacitate
crescută de
învățare motrică
Stăpânirea
(controlul
asupra) actelor
motrice
Factorii fizici ai
performanțe i

21
(3) echilibrul obiectelor, aptitudinea de a menține în poziție un corp străin sau un obiect.

3.2.1.2.Capacitatea de reacție
Capacitatea de reacție conform lui Mihai Epuran17, permite reacția la stimuli pri n acțiuni motrice
adecvate, ca răspuns la un anumit semnal. Se deosebesc forme simple, de reacție la semnale prevăzute și
cunoscute prin mișcări prevăzute deja și univoce și forme complexe, în care stimulii sunt necunoscuți, iar gama
răspunsurilor posibile , foarte largă. Forma simplă a capacității de reacție se pretează mai puțin la antrenament
decât forma complexă, care depinde considerabil de învățare, și deci de experiență.
Timpul de reacție este un concept generic care include mai multe tipuri sau moda lități de reacție,
influențate de expertiza sau măiestria sportivă a practicantului, de vârsta acestuia și de tehnicile mentale
utilizate.
Tipul de reacție simplu presupune alegerea de către sportiv, a unui singur răspuns la un stimul unic și
descrie inte rvalul scurs între cele două moment, apariția stimulului și respectiv elaborarea răspunsului.
Timpul de reacție disjunctiv este relevant pentru cea mai mare parte a activităților în care sportivul se
confruntă cu prezența unor stimuli complecși, pentru car e există mai multe variante de răspuns.
Timpul de reacție discriminatoriu corespunde situațiilor în care sportivul trebuie să elaboreze
răspunsuri la stimulii relevanți (auditivi, vizuali sau de altă natură) și să -i ignore pe cei perturbatori. Cu alte
cuvinte, în acest tip de situație este esențială discriminarea rapidă între stimuli, în sport fiind frecvente situațiile
în care adversarii încearcă să se inducă în eroare unul pe celălalt prin fente și mișcări înșelătoare, fiecare
încercând să contracareze mi șcările celuilalt și să -și asigure o serie de avantaje și inițiativa în teren.
Timpul de reacție complex , numit uneori și compus este prezent în situațiile în care, pentru doi sau mai
mulți stimuli, sportivul angajează două sau mai multe răspunsuri, într -o succesiune rapidă sau chiar simultan.

3.2.1.3.Capacitatea de diferențiere kinestezică. Propriocepția
Împreună cu senzațiile de echilibru, senzațiile kinestezice alcătuiesc grupa senzațiilor proprioceptive ,
în care sunt reflectate excitațiile produse în interiorul organismului și în special în mușchi.Excitanții specifici ai
receptorilor analizatorului motor, adică al proprioceptorilor, sunt constituiți de contracțiile mușchilor, presiunile
și tracțiunile exercitate asupra tendoanelor și articulațiilor, de terminate de mișcările specifice unei activități
oarecare sau activității sportive.
Propriocepția este definită în lucrarea lui Ellis Cashmore18, ca fiind „simțul mișcării”, cu referire la
stimulii produși și percepuți în interiorul organismului, în această categorie fiind incluse procesele senzoriale
realizate la nivelul analizatorilor. Simțul mișcării este implicat în furnizarea de informații cu privire la poziția,
orientarea și mișcarea corpului, tensiunea, presiunea și tracțiunea exercitate la nivelul ar ticulațiilor, mușchilor,
tendoanelor etc.
Axinte (2010)19, realizând o trecere în revistă a cercetărilor în domeniu, arată că simțul proprioceptiv
poate suferi „pierderi” sau deprecieri periodice în timpul creșterilor bruște în înălțime și în greutate, mai cu
seamă în perioada pubertății și a adolescenței. Creșterea masei musculare, prin apelul la steroizi anabolizanți sau

17Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corp orale. Prolegomene la o metateorie a activităților
corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 590
18 Cashmore, E., (2008) – Sport and Exercise Psychology – The Key Concepts pp. 346 -347
19Axinte, A., (2012) – Balance fit for balanced kids, at h ttp://ho me.eurohandball.com/ehf_files/Publikation/WP

22
la dietele drastice de slăbire, prin practicarea intensă a body -building -ului, pot influența de asemenea precizia,
acuratețea și amplitud inea actelor motrice. Este nevoie în aceste stadii ale dezvoltării, de adecvarea imaginii
corporale și a schemei corporale la „noile coordonate” și la concentrarea atenției în mai mare măsură, asupra
evoluțiilor tehnice ale sportivului.
Propriocepția poate fi influențată și de starea de oboseală a sportivului, de unele afecțiuni, care
determină distorsiuni în mărimea părților corpului și a segmentelor, fenomen ceea ce pare a implica stimularea
anormală a zonei parietale a cortexului parietal, care are rolul de a integra informațiile provenite din diferite
părți ale corpului (Ehrsson H, Kito T, Sadato N, Passingham R, Naito E., 2005, apud Axinte, 2010). În
concluzie, simțul proprioceptiv este adesea nesesizat, deoarece ființele umane se adaptează la stimuli c are
acționează continuu și permanent, ceea ce se poate numi „obișnuire” sau „desensibilizare” sau adaptare.
În concluzie, autorul (Axinte, coord. 2010), susține importanța antrenării propriocepției, ca fiind
decisivă pentru prevenirea accidentărilor și de asemenea, în cazul producerii acestora, pentru reducerea
severității efectelor și a perioadei de recuperare
3.2.1.4.Capacitatea de coordonare
Coordonarea este definită de către Marta Bon20 ca fiind abilitatea unei persoane de a realiza cu eficiență
sarcini motrice complexe. Caracteristicile bunei coordonări ale mișcărilor, constau în a fi cât mai performant, la
momentul oportun și cu un maximum de precizie. Actele motrice în condițiile unei coordonări optime, ar urma
să fie executate cât se poate de corect, fără consumuri inutile de energie și fără mișcări parazite. Influența
moștenirii ereditare este mare în ceea ce privește coordonarea, antrenarea aducând o îmbunătățire de maximum
20%, semnificativă dacă se produce în timpul copilăriei. Cercetările au demo nstrat faptul că dezvoltarea
coordonării în timpul stadiilor de dezvoltare corespunzătoare, poate influența și nivelul inteligenței copiilor
antrenați. În antrenamentul destinat dezvoltării coordonării, li se vor da copiilor de vârstă preșcolară, ocazia de a
se confrunta cu numeroase și diverse tipuri de mișcări, aceasta fiind perioada în care se pot înregistra cele mai
mari progrese. Dintre toate abilitățile de care depinde succesul în sport în general și în handbal în special,
coordonarea este cea care es te în cea mai mare măsură relaționată cu activitatea sistemului nervos central,
progresul acesteia fiind influențat de fiecare mișcare nou învățată de către sportivi, în timp, aceasta fiind
executată într -un timp din ce în ce mai scurt și cu un nivel super ior de măiestrie.

3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice
”În sport se pornește de la premisa că înzestrarea aptitudinală este hotărâtoare, numai că ei i se adaugă
factorii instructivi -educativi și sociali -organizatorici care -i asigură maxima dezvoltare.
Aptitudinile sunt sisteme de procese fizice și psihice organizate în mod original pentru a permite
efectuarea cu rezultate înalte a activității.în structura personalității, ele constituie latura de eficiență a acesteia. În
activitatea individului, aptitud inile prezintă o anumită constanță și organizare selectivă a componentelor
cognitive, afective, motivaționale și executorii.” Astfel, aptitudinile conferă un nivel superior comportamentului
sportivului, însă trebuie privite din unghiul complexității și var ietății componentelor acestora de ordin: somatic,
fiziologic, și psihologic.

20 Bon, Marta – Improving strength without losing coordination, at http://home.eurohandball.com/ehf_files/ Publikation/WP ,

23
Autorii Rață,G. &Rață,B.C. fac o recenzie a conceptelor privitoare la noțiunile de aptitudine, calitate și
capacitate, utilizate în sport și educație fizică și care de -a lungul ti mpului s -au denumit calități fizice, motrice,
biomotrice, capacități motrice, psihomotrice, sau în ultimul timp, abilități motrice, aptitudini motrice ,
psihomotrice, sportive.
În urma analizei efectuate, autorii prezintă ca părere proprie ”noțiunea de c alitate motrică este sinonimă
cu noțiunea de aptitudine motrică și cu cea de aptitudine psihomotrică, înțelegând prin aceasta însușirea sau
predispoziția omului de a executa acte și acțiuni motrice cu parametri de viteză, de forță, de rezistență, de
mobili tate sau de coordonare, având la bază mecanismele psihice, fiziologice, biochimice și biomecanice”21
Manifestarea concretă a aptitudinilor motrice are două laturi distincte: ” latura exterioară care se vede și
este reprezentată de acțiunile motrice care se execute cu parametri de forță, viteză, rezistență, îndemânare și
latura internă care nu se vede și nu se percepe și aici aceeași autori specifică procesele intime metabolice,
fiziologice, biochimice, psihice,etc. Astfel, aceștia precizează:
”Noțiunea de a ptitudine motrică sau psihomotrică nu poate fi tratată decât în concordanță cu cea de
capacitate motrică, care la rândul ei în educația fizică și sporteste însoțită de termeni ca motrică, psihică,
psihomotrică”.

CAPITOLUL IV

PSIHOMOTRICITATEA ÎN ACTIVIT ATEA SPORTIVĂ HANDBALISTICĂ

4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate
Epuran, M. (2013 p.480)22 citându -l pe Lafon, (1963, p.499) pornind de la definiția psihomotricității la
baza căreia stă postulatul unității psihosomatice a individului conform căre ia „rezultatul integrării interacțiunii
educației și maturizării sinergiei și conjugării funcțiilor motrice și psihice, nu numai în ceea ce privește mișcările
și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc (voință, afectivitate, nevo i, impulsuri)”
aprecizează că specialiștii care au investigat aceată problematică sunt unanim de acord că „înțelegerea ei este
condiționată de abordarea ființei umane ca unitate a două laturi : psihică și motrică ”.
Același autor se referă la psihomotricita te din perspectiva în care aceasta trebuie privită sub aspectul
“dezvoltării globale a individului, care vizează ansamblul componentelor motrice în relația acestora cu
activitatea cerebrală, cu viața psihică în general, cu manifestările de natură afectivă și intelectuală. Accentul este
pus pe interacțiunile dintre funcțiile psihice (cognitive și socio -afective) și cele motrice (senzori -motrice)” și în
același timp sublinază faptul că psihomotricitatea poate fi privită ca “aptitudine condițională a reglărilo r
adaptive și de finețe a comportamentului individului”.

21Rață,G., Rață ,B.C. (2006) – Aptitudinile în activitatea motrică, Ed. EduSoft, Bacău, pg.18.
22Epuran, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale,prolegomenela o metateorie a activităților corporale,vol.I I,Ed.FEST
Bucuresti, p.480

24
4.2. Componentele psihomotricității
După M. Epuran citat de E. Grosu,(2002)23 elementele componente ale psihomotricității sunt:
– schema corporală;
– lateralitatea;
– rapiditatea mișcărilor;
– coordonarea dinamică segmentară și generală;
– coordonarea statică – echilibrul;
– coordonarea perceptiv – motrică (percepția spațiului, ritmului și a mișcărilor proprii);
– ideomotricitatea ca sinteza dinamică a schemei corporale și a coordonărilor perceptiv – motrice cu
sarcina motrică.
Realitatea a arătat că între componentele psihomotricității există multiple legături și relații de
interdependență. Componentele psihomotricității nu numai că depind unele de altele sau se influențează
reciproc, ele se și presup un reciproc, existând unele prin altele.
1. Conduitele motrice de bază
Acestea sunt mai mult sau mai puțin instinctive și cuprind: coordonarea oculo -motorie,
echilibrul static și dinamic și coordonarea dinamică generală.
2. Conduitele neuromotrice
Aceste a sunt strâns legate de maturizarea sistemului nervos și includ: proprioceptivitatea și
tonusul muscular.
3. Structurile și conduitele perceptiv – motrice
Acestea sunt legate de inteligentă și cuprind: schema corporală, lateralitatea și orientarea
spațio – temopoală.

4.2.1.Conduitele motrice de bază
4.2.1.1. Coordonarea oculo -motorie
Coordonarea oculo -motorie sau mai corect coordonarea senzorio -motrică este o coordonare complexă
determinată de legăturadintre câmpurile senzoriale și cele motorii.
Coordonare a ochi -mână (oculo -manuală) este cea mai importantă, pentru că permite controlul și
perfecționarea gesturilor. Datorită legăturii dintre ochi și mână se realizează structurarea mediului înconjurător
și se perfecționează orientarea spațială.

4.2.1.2. Ech ilibrul static și dinamic
Simțul echilibrului permite aprecierea poziției segmentelor corporale și a poziției corpului în spațiu.
Fiind un simț complex, el se dezvoltă major în primul an de viață, dar se și perfecționează de -a lungul vieții.
M. Epuran (1 976) citat de C. Albu și colab.(2006) a delimitat trei categorii de senzații și anume:

23Grosu, E, P, (2002), P sihomotricitate și gimnastica educativă, (vol I), Ed. G.M.I., Cluj -Napoca485 p.)

25
– senzația de verticalitate și de înclinare a corpului va informa asupra poziției capului și a corpului în
funcție de verticală;
– senzația de mișcare rectilinie care ap are la începutul și sfârșitul unei mișcări
– senzația de rotație care apare la începutul și sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un
început de frânare.
Simțul echilibrului (aprecierea poziției corpului în spațiu) este determinat de funcți onalitatea
analizatorilor vestibular, vizual și chinestezic, dar mai este influențat de simțul tactil și de sistemul muscular.
a. Echilibrul static și controlul postural
Echilibrul static și controlul postural se obțin în urma contracției grupelor muscul are ale trunchiului, în
raport cu poziția capului.
Postura corporală poartă amprenta fiecărui individ în parte și este influențată de gradul de maturizarea
sistemului nervos, de nivelul de coordonare al sistemului vestibular, al sensibilității propriocept ive și de
analizatorul vizual.
Echilibrul static și controlul postural se dezvoltă treptat, pe măsură ce sistemul nervos se mielinizează
și se perfecționează.
b. Echilibrul dinamic
Mersul reprezintă o modalitate de deplasare în care se păstrează permanen t contactul cu solul, pe când
în alergare și în salt corpul rămâne pentru un moment suspendat. după R.Ducroquet , citat de A. Albu și C.
Albu24(1999)
La copilul mic, mersul se realizează prin jocul articulațiilor sagitale.
În timpul mersului, segmentele c orporale se află într -o poziție aproape de echilibru și acestea vor putea
fi mobilizate fără inerție, în orice direcție.
Conform opiniei lui R. Ducroquet citat de aceeași autori, mersul se realizează în patru faze (timpi):
elan, oscilație, recepție și spr ijin unilateral.
Un echilibru dinamic corect este extrem de important pentru dezvoltarea coordonărilor dinamice
generale. S -a demonstrat de -a lungul timpului că există o legătură între problemele echilibrului static și dinamic
și stările de anxietate și i nsecuritate. Lupta pentru menținerea echilibrului consumă energie, obosește psihicul și
reduce atenția.

4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală
Mișcările coordonate necesită asocierea factorilor motorii și senzoriali și presupun control, echilibru,
eficie nță și armonie (în timp și spațiu). Calitatea S.N.C., acuitatea oraganelor de simț și experiența motrică
anterioară influențează valoarea capacității de coordonare.
Mișcările coordonate pot fi automate, conștiente, dar pot fi și nepercepute conștient.
Coordonarea mișcărilor se dezvoltă treptat, prin multiple și permanente repetări, ceea ce conduce
progresiv la execuția unor mișcări precise și automate. Perfecționarea se realizează pe principiul încercării și
erorii, prin învățarea din greșeli și corectare a acestora.
Coordonarea mișcărilor se dezvoltă în funcție de influența a patru factori:
– caracteristicile structurale ale mișcării;

24Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creștere și dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iași,pp70 -73

26
– dinamica mișcărilor (ritm, flexibilitate și simetrie);
– particularitățile psihice (reprezentarea mentală a unui gest ) urmată de execuția acestuia cu precizie;
– factorii generali (reprezentați de elementele psihomotricității, mai ales echilibrul, simțul kinestezic și
orientarea spațio -temporală). 25

4.2.2.Conduitele neuromotrice
4.2.2.1.Tonusul muscular
Tonusul muscula r este o stare de semicontracție în care se găsește un mușchi în repaus
Tonusul muscular se dezvoltă pe măsură ce sistemul nervos se maturizează.
După H. Mamo citat de A. Albu activitatea tonică musculară se împarte în:
– tonusul de repaus;
– tonusul de postură
– tonusul de atitudine
– tonusul de comportament
La copii, dezvoltarea completă a tonusului muscular se face etapizat.Această funcție depinde de centrii
nervoși care nu ajung la maturizare simultan. Astfel, între acești centri pot să apară decalaje de maturizare, iar
persistența diferențelor dintre ei depinde de individ. Din acest motiv s -au evidențiat tipuri motorii și
psihomotorii diferite. Relațiile existente între manifestările tonusului și psihic, sunt legate prin intermediul
echilibru lui, a atitudinilor, a centrilor nervoși, etc.

4.2.2.2. Senzațiile proprioceptive
Simțul kinestezic informează scoarța despre poziția părților corpului, mobilitatea articulară, rezistența
întâlnită la mișcare 26.
Prin intermediul analizatorului kinestez ic se realizează permanent controlul asupra poziției corpului,
ceea ce permite executarea unor acte motrice complexe.
Mobilitatea segmentelor corporale crește cu vârsta și este influențată de experiența motrică și gradul de
pregătire.
De asemenea, simțu l kinestezic intervine în cadrul mișcărilor statice, unde asigură adaptarea efortului
la solicitări.
Rezistența ce trebuie învinsă în timpul executării actelor motrice permite compararea a două greutăți și
deosebirea tracțiunilor exercitate asupra segment elor corporale.
Senzațiile kinestezice sunt senzații musculo -articulare foarte importante, deoarece oferă informații
despre contracțiile mușchilor, presiunile sau tracțiunile exercitate asupra articulațiilor și tendoanelor, care
asigură reflexele tonice d e postură și caracterul coordonat al mișcărilor.
Sensibilitatea corpului este denumită sensibilitate proprioceptivă , iar cea dirijată spre exterior este
exteroceptivă ale cărei organe sunt simțurile. Acestor două forme de sensibilitate le corespund activit ăți
musculare deosebite, dar legate între ele.

25Ifrim, M. (1986).Antropologie motrică. Edit. Științifică și E nciclopedică, București
26Epuran, M. (1976).Psihologia educației fizice. Edit. Sport -Turism, București,p193

27
Sensibilitatea proprioceptivă este legată de reacțiile de echilibru și de atitudini, ambele bazate pe
contracția tonică a mușchilor. Se pare că există o legătură și un fenomen de reciprocitate între tonusul m uscular
și sensibilitatea corespunzătoare.

4.2.3.Conduitele perceptiv – motrice
4.2.3.1. Schema corporală
Schema corporală este imaginea complexă pe care fiecare persoană o are despre propriul corp și care îi
permite acesteia aprecierea relației existente între segmentele corporale și a raporturilor corpului cu mediul
înconjurător.
Referitor la această noțiune, Arcan, (1980)27 introduce două elemente: imaginea de sine (reprezentarea
mentală a propriului corp) și perceptia de sine (cunoașterea corpului în r elație cu spațiul și obiectele
înconjurătoare).
Schema corporală este elementul de bază al dezvoltării psihice a copilului, deoarece face legătura
dintre senzații și primele impresii legate de mediul înconjurător.
Schema corporală reprezintă corpul real al unei persoane, pe care se va structura imaginea inconștientă
a corpului (de natură psihologică) .

4.2.3.2. Lateralitatea
Lafoncitat de V. Grigore,28 (2001) definește lateralitatea ca fiind „inegalitatea funcțională a jumătății
drepte sau stângi a corp ului” și corespunde diferenței de dezvoltare și repartizare a funcțiilor emisferelor
cerebrale. Pentru dreptaci funcțiile limbajului sunt localizate în emisfera stângă.
În originea lateralității sunt implicați factori diferiți (funcționali, sociali, socio -culturali), iar evoluția
lateralității depinde de factorul ereditar, dar și de cel cultural.
Lateralitatea reprezintă dominanta unei părți a corpului și se manifestă în timpul executării unor gesturi
care necesită fidelitate. Ea nu nu trebuie confundată cu cunoașterea noțiunilor de dreapta și stânga. Pe de altă
parte, cunoșterea acestor noțiuni este strâns legată de lateralitate, dar și de structura spațială.
Corpul uman prezintă o asimetrie morfologică și una funcțională.Asimetria morfologică se referă la
distribuția organelor interne, iar asimetria funcțională (lateralitate) implică folosirea cu precădere a unui anumit
ochi, membru superior și membru inferior.

4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spațio – temporală
Percepția corporală constituie punctul d e plecare în construirea noțiunilor abstracte cum sunt spațiul și
timpul. Atâta timp cât nu există un individ care să le conceapă mental și un corp care să le perceapă aceste
noțiuni nu există. Deci percepția timpului și a spațiului se formează pe parcursu l experiențelor trăite de copil.
Organizarea spațială este strâns legată de cunoașterea schemei corporale, de coordonarea oculo –
motorie, de echilibrul static și dinamic și a noțiunii de dreapta -stânga. Receptorii kinestezici oferă informații
legate de pozi ția segmentelor corporale în spațiu, astfel dezvoltându -se spațiul intern al corpului.După realizarea

27Arcan, P., Ciumageanu, D., (1980) Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timisoara
28Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, București, (1 94 p.) p.43

28
percepției propriului corp, se poate cunoaște spațiul extern prin care se inițiază relația dintre propriul corp și
mediul înconjurător și/sau anturaj.
Potrivit opiniei lui C. Albu și colab.29(2006) structura spațială se formează până la 8 ani, în patru etape.
– etapa cunoașterii noțiunilor spațiale (sus/jos, în față/în spate, mare/mic) (2 -4 ani);
– etapa orientării în spațiu – se dezvoltă noțiunile de stânga -dreapta (4 -5 și ½ ani);
– etapa organizării spațiale – copilul își organizează spațiul de joc în funcție de dorințele proprii (5 -6
ani);
– etapa înțelegereii complexe a relațiilor spațiale – se dezvoltă noțiunile de simetrie, opoziție, inversare
(6-8 ani).
Orientar ea în spațiu este complet dezvoltată la vârsta de 12 -14 ani 30.

Organizarea temporală
După De Meur (1988, p. 15) citat de C. Albu și colab., (2006 ) structura temporală reprezintă
posibilitatea unei persoane de a acționa în funcție de succesiunea unor eve nimente, de durata acestora.
Măsurarea timpului nu este un element înnăscut, ci depinde de dezvoltarea proceselor cognitive, de
reprezentarea de sine și de dezvoltarea imaginației. Această noțiune se află în legătură cu spațiul intern (spațiul
anatomic și neurofiziologic al corpului)
Noțiunea de timp, fiind abstractă se învață cu dificultate
Structurarea orientării temporale are patru etape:
– etapa de ordine și succesiune (începând de la 4 ani);
– etapa de percepție a duratei intervalelor;
– etapa înțelegerii fenomenului revenirii ciclice al unor perioade;
– etapa dezvoltării ritmului (care cuprinde noțiunile de ordine, succesiune, durată și alternanță).
Începând de la 4 -5 ani copilul percepe ritmul impus de o anumită activitate 57
Timpul este imaterial, dar poa te fi exprimat prin sunet. Sunetul accentuat la intervale regulate de timp
se transformă în tempo , iar sunetul care se repetă la intervale neregulate devine ritm31.

4.3. Obiectivele psihomotricității
Conform opiniei autorilor A. Albu și C. Albu32 (1999) ob iectivele psihomotricității se împart în.
– obiective generale
– obiective particulare
Obiectivele generale vizate sunt:
– cunoașterea și înțelegerea elementelor componente ale psihomotricității
– cunoașterea și înțelegerea instrumentelor cu ajutorul cărora se acționează (pentru dezvoltarea
psihomotricității)
– cunoașterea, înțelegerea și stăpânirea comportamentelor de bază ale psihomotricității

29Albu, A. Albu, T. L. Vlad, I. Iacob, (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iași, (256 p.) p 33
30Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, București, (194 p.) p.48
31Lapierre, A., (1976)„ La reeducation physique ” Editura J. B. Baillere – Paris
32Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creștere și dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iași,p7

29
– identificarea precoce a tulburărilor de psihomotricitate
– creșterea potențialului psihomotric al copi lului
Obiectivele particulare vizate sunt:
– dezvoltarea chinesteziei, a percepției complexe a mișcării
– dezvoltarea capacității de mișcare a organismului
– evaluarea potențialului psihomotric al copilului
– dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază și aplicative
– dezvoltarea corespunzătoare a calităților motrice de bază
În concluzie, problematica psihomotricității în ansamblul ei, are ca țintă atât copiii cu o dezvoltare
normală, cât și copiii cu dificultăți în stabilirea relației cu sine și cu mediul înconjurător.

CAPITOLUL V
JOCUL DE HANDBAL ÎN CONCEPT SISTEMIC

5.5. Psihomotricitatea în handbal
5.5.1.Contribuții personale privind identificarea aspectelor psihomotricității în jocul de handbal
Analiza jocului și a manifestărilor care servesc la desfășurarea acestuia în vederea obținerii de
preformanțe superioare, a condus la identificarea următoarelor componente ale psihomotricității:

Coordonarea

controlul posturii corporale
 sportivul handbalist trebuie să păstreze în timpul jocului o încordare permanentă, un control al
tonusului muscular deosebit în orice activitate motrică statică: este vorba de poziția de bază de
apărare, de zidul efectuat la aruncările de la 9m., sau de la alte distanțe, la aruncarea de la 7m.,
poziția corpului pe piciorul de bază trebuie să fie cât mai fixă chiar dacă brațul execută
dinamic fente, uneori poziția de apărare a portarului la aruncările de la7m.
echilibrul static presupune încordarea musculară care trebuie controlată în sensul evităr ii unor
dezechilibrări, căderi, alunecări, care în confruntarea cu adversarul, în special cu apărarea pot
conduce la ratări și acțiuni nefinalizate. Tot în acest context și pentru apărători un echilibru
perfect nu va da posibilitate atacantului să pătrundă spre poartă.
 Echilibrul static și controlul postural oferă jucătorului de handbal posibilitatea execuțiilor
tehnico -tactice eficiente, învingerea agresivității, atenuarea împingerilor, tragerilor, a
intențiilor de dezechilibrare, a faulturilor intenționat e sau neintenționate. Fără un bun echilibru
și un bun control postural acțiunile de atac, fentele, evitările, aruncările la poartă nu ar fi
posibile.

COORDONAREA STATICĂ ECHILIBRU
POSTURA

30

echilibrul dinamic se manifestă în realizarea tuturor acțiunilor motrice deplas ări în mers,
alergare, pași adăugați, încrucișați, depășiri, sărituri, plonjoane, rostogoliri, etc., toate acestea
fiind realizate cu ajutorul bunei funcționalități a anlizatorilor vizual, auditiv, tactil și
chinestezic.
 prin senzațiile de verticalitate, de mișcare rectilinie și de rotație se asigură execuții coordonate
segmentar și intersegmentar.
coordonarea membrelor superioare -ambidextria se regăsește în jocul de handbal în execuțiile
în condiții de manevrare a mingii, în dribling, la prindere – pasare : jucăorul prinde cu ambele
mîini -pasează cu mâna preferată sau nepreferată, prinde cu o mână și pasează/aruncă cu
cealaltă mână.
coordonarea membrelor inferioare -ambipodalitatea: un sportiv complet și complex la ora
actuală sare de pe loc de pe ambele pic ioare, pivotează pe piciorul preferat, dar și pe cel
nepreferat, iar în coordonare cu brațul poate executa săritură cu aruncare la poartă și de pe un
picior și de pe celălalt (este adevărat că acest lucru este mai rar, dar se remarcă în ultimul timp
și astfel de execuții).
Coordonarea ochi -mână, ochi -picior, mână -picior sunt din cele mai importante și asigură în
joc: viteza actului motric, corectitudinea lui, eficacitatea. Se apreciază traiectoria mingii,
direcția, distanța, viteza acesteia, astfel încât p rocedeele tehnice din pase, dribling, aruncări să
fie executate cu maximă precizie.

COORDONAREA DINAMICĂ
ECHILIBRU DINAMIC COORDONAREA
MEMBRELOR
SUPERIOARE COORDONAREA
MEMBRELOR
INFERIOARE
COORDONAREA
OCHI –
MÂNĂ/PICIOR
COORDONAREA MEMBRELOR
SUPERIOARE CU CELE
INFERIOARE
COORDONAREA PERCEPTIV -MOTRICĂ
PERCEPȚII DE SPAȚIU
PERCEPȚII DE TIMP

31

Spațiul în care se desfășoară jocul impune deplasare pe toată suprafața 40m./20m.dar și
delimitări restrictive: semicercul de la 6 m. și linia de 9 m., linia de aruncare de la 7m.,
spațiul de intrare -ieșire din joc. Jucătorul se poate deplasa rectiliniu, pe diagonale scurte
sau lungi, pe lungimea terenului, pe lățimea acestuia, pe o traiectorie curbilinie, pe
semicerc, etc. În timpul jocului jucătorul se poate manifesta motric la diferite înălțimi:
joase (plonjon), medii (poziția de apărare) înalte ( blocaje) și foarte înalte (fază de zbor în
săritură).
Jocul de handbal cere din partea jucătorului nu numai percepții specializate privind
mișcările sale în desfășurarea acestuia, ale segmentelor corpului său și a corpului în
întregime, dar presupune sesizarea mișcărilor segmentare, ale poziționării și deplasărilor
corpului în întregime atât ale coechipierilor cât și ale adversarilor și ale portarului.
Jucătorul cu percepții specializate poate manifesta în joc aptitudini care să -i dea
posibilitatea de apreciere a distanțelor față de coechipier, față de adversar, de apreciere a
distanței față de minge, astfel ca să poată veni în întâmpinarea ei, a traiectori ei și a vitezei
acesteia.
jocul de handbal se desfășoară într -un timp impus, atât din punct de vedere al desfășurării
reprizelor și al jocului în întregime, cât și din punct de vedere al atacului până la limita
pasivului.
Ritmul de joc este impus de condiț iile de mai sus, de desfășurarea în timp și spațiu dar și
de capacitatea de viteză și coordonare.

PERCEPȚII DE RITM
RAPIDITATEA MIȘCĂRILOR PERCEPȚII DE MIȘCARE
VITEZA DE REACȚIE
VITEZA DE EXECUȚIE

32

viteza de execuție a mișcărilor simple fără minge și cu minge: prindere -pasare,
dribling, aruncări la poartă, sau fenta de aruncare, depășiri, pivotare cu aruncare,etc.
se cere în joc timpi de reacție foarte buni atât la mișcările coechipierilor, pentru
pasele venite în viteză, neașteptate, la intercepții, dar și la mișcările adversarilor, în
cazul apărării, la breșele care se produc astfel încâ t să se profite de oportunitatea
pătrunderii/apropierii de semicercul de 6m. și valorificării punctului.
Reacțiile se cer la la stimuli sonori, vizuali, temporali, la deplasarea mingii,
adversarului, coechipierului, la distanțe, traiectorii, etc.

reprezentarea mentală a propriului corp este importantă în handbal tocmai datorită
condițiilor de joc, a multiplelor deplasări, inter -relații care se creează în condiții de
colaborare sau adversitate, etc.; sportivul trebuie să posede conștiința limitelor
propriului corp.
perceptia de sine (cunoașterea corpului în relație cu spațiul și obiectele
înconjurătoare) se manifestăîn jocul de handbal față de o multitudine de elemente,
cum ar fi: spațiul, adversarii, coechipierii, portarul, mingea, specta torii, etc.

SCHEMA CORPORALĂ
IMAGINEA DE SINE
PERCEPȚIA DE SINE
LATER ALITATEA
DOMINANȚĂ LATERALĂ
DREAPTA
DOMINANȚĂ LATERALĂ
STÂNGA

33

execuțiile tehnice din jocul de handbal cer ambidextrie și ambipedestrie; prinderea se
efectuează cu două mâini; pasa se poate executa cu mâna preferată / îndemânatică,
sau cu mâna nepreferată / neândemânatică; execuții virtu oase se realizează din
prindere cu o mână, mutarea mingii și aruncare la poartă cu cealaltă mână;
întoarcerea pivotului în vederea aruncării la poartă se poate face spre dreapta sau spre
stânga, pe piciorul de suport sau pe celălalt, driblingul se exectă c u o mână si cu
cealaltă;

manifestarea ideomotricității în jocul de handbal se realizează prin:
 organizarea schemei corporale și conduitei perceptiv -motrice cu sarcina motrică.
 evaluarea posibilității de execuție a unor elemente tehnice de mare spectacu lozitate (aruncare
la poartă din piruetă în faza de zbor
 reprezentări mentale ale execuțiilor tehnice și a schemelor tactice
5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar
Ultimului apărător, sau primului apărător, portarului, în ultimii ani i -a crescut rolul în directă corelație
cu numărul și diversificarea tot mai mare a aruncărilor spre poartă.
În corelație directă cu acțiunile principale cu care trebuie să se confrunte portarul am prefigurat profilul
aptitudinilor motric e și psihomotrice ale acestui post:

IDEOMOTRICITATEA
Aptitudini motrice
viteză de reacție;
viteză de execuție și de deplasare în spațiul porț ii;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și superioare;
mobilitate articulară și elasticitate musculară
coordonare motrică ;
rezistență de joc specifică ;

Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată :
vedere periferică;
echilibru ;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia ;
percepți i legate de spați u,timp, ritm
perceptii și senzații legate de greutate, grosimi, mărimi

34

5 .5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.
Jucătoarea de pe semicercul de 6 m. se identifică prin evoluții spectaculoase executate din apropierea
porții, din poziții dific ile, cu unghiuri închise, din plonjon, de pe loc, sau cu spatele la poartă. Prinderea mingii
venită de la coechipier poate găsi jucătoarea de la 6 m. în poziții dificile, în dezechilibrare, în luptă directă cu
adversarul, iar evitarea acestuia și prinderea mingii în vederea finalizării impune un timp de reacție mic, o
orientare spațială deosebită, prin aprecierea distanței și traiectoriei mingii și a vitezei cu care este trimisă, prin
acționarea din unghiuri închise (în situația extremei), echilibru dinamic , coordonare neuro -motorie deosebită
(pivotul prinde și aruncă cu o singură mână), viteză de execuție și deplasare mare (lansarea pe contraatac).33
Ținând cont de caracteristicile comportamentului tehnico -tactic al jucătorului de pe semicercul de la
6m.am e laborat modelul psihomotric:

33Cuesta, G., (1991), Balonmano, Spanish Handball Federation, Madrid ,p55 Aptitudini psihomotrice:
coordonarea statică -echilibru
coordonareochi -mână,ochi -picior, mână –picior;
lateralitate
ambidextrie
viteză de reacție
timp de decizie
orientare spațială, temporală,
schema corporală
kinestezie

Aptitudini motrice
viteză de deplasare
viteză de reacție;
viteză de execuție ;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și superioare;
suplețe;
coordonare motrică ;
rezistenț ă de joc specifică ;
echilibru

Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată :vedere periferică;
percep ție auditivă biaurală;
echilibru dinamic;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia ;
percepții legate de spați u,timp, ritm ;
percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți ;

35

5.5.4. Modelul psihomotric al jucătoarei de la 9m.
Din punctul de vedere al aptitudinilor motrice și psihomotrice jucătoarea de la 9m., interul se diferențiază de
celelalte jucătoare prin forța genera lă, la care se adaugă o foarte bună forță de aruncare și săritura în înalțime cu
un elan scurt de unu, doi sau trei pași,34

2Acsinte A., Alexandru E., (2000).Handbal. De la inițier e la marea performanță, Editura MediaTM, Bacău,
3Negulescu.I,( 2000),Handbal Tehnica jocului, Editura ANEFS, București
34Barabaș N. (1995).Jocuri de mișcare și pregătire pentru jocul de handball. Cluj -Napoca: FEFS.
Aptitudini psihomotrice:
coordonarea static și dinamică -echilibru;
coordonareochi -mână,ochi -picior, mână –picior;
lateralitate;
ambidextrie ;
viteză de reacție;
viteza de execuție;
orientare spațială, tempo rală, ritmică;
schema corporală;
kinestezie;

Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată :vedere periferică;
percep ție auditivă biaurală;
echilibru dinamic;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia ;
percepții legate de spați u,timp, ritm;
percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți ;

Aptitudini motrice
viteză de deplasare
viteză de reacție;
viteză de execuție ;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și
superioare;
suplețe;
coordonare motrică ;
rezistență de joc spec ifică;
echilibru

36

PARTEA aII -a
CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE PREGĂTIRE
PSIHOMOTRICĂ ȘI INV ESTIGAȚII PRIVIND OPINIILE SPECIALIȘTILOR ÎN ACEASTĂ
DIRECȚIE

CAPITOLUL VI
CADRUL METODOLOGIC OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE
6.1. Premisele cercetării
 Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiștilor, poate determina nivelul de
aplicare și de antrenare a componentelor psihomotricității la echipele de pe plan național, interesul
manifestat de către antrenori dezvoltării psihomotricității, necesitatea elaborării unui model de selecție
și pregătire a începătorilor
 Pregătirea spor tivă în jocul de handbal trebuie orientată în vederea antrenării componentelor
psihomotricității alături de calitățile motrice, deprinderile motrice de bază și specifice, de pregătirea
tehnică, tacică, teoretică și psihologică.
 Elaborarea unui model de pre gătire și evaluare a componentelor psihomotricității încă de la vârsta
junioratului va asigura obținerea de performanțe superioare atât la nivelul echipei cât și la nivel
individual.
 Realizarea pregătirii psihomotrice în antrenamentul sportiv al începători lor poate constitui un avantaj
performanțial.

6.2. Obiectivele cercet ării preliminare
 Analiza opiniei specialiștilor –antrenori din handbal privind necesitatea existenței unui sistem de
selecție și pregătire care să vizeze componentele psihomotricității l a nivelul junioratului
 Intervenție în antrenamentul sportiv al junioarelor handbaliste de 12 -13 ani cu un program pilot
elaborat în vederea antrenării componentelor psihomotricității
 Analiza și interpretarea datelor înregistrate în urma experimentului pre liminar și reorientarea și
completarea testelor și a sistemelor de acționare în vederea bunei desfășurări a experimentului de bază. Aptitudini psihomotrice:
coordonarea dinamică -echilibru;
coordonareochi -mână,ochi -picior, mână –picior;
lateralitate;
ambidextrie ;
viteză de reacție;
viteza de execuție;
orientare spațială, temporală, ritmică;
schema corporală;
kinestezie;

37

6.3. Sarcinile cercetării preliminare
 Documentarea științifică;
 Elaborarea ipotezelor de cercetare;
 Stabilirea etapelor de cercetare;
 Anchetă sociologică aplicată specialiștilor domeniului prin aplicarea unui chestionar;
 Elaborarea unui plan de pregătire a handbalistelor junioare în care să se regăsească antrenarea
psihomotricității;
 Selecția și aplicarea sistemelor de acțion are propuse în vederea antrenării psihomotricității
 Elaborarea unui sistem de evaluare a sportivelor și aplicarea în testare inițială și în testarea finală
 Prelucrarea și interpretarea datelor.
 Elaborarea concluziilor cercetării preliminare.

6.4. Ipoteze le cercetării
Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiștilor în handbalul juvenil poate
conduce la depistarea nivelului de antrenare a componentelor psihomotricității și implicit depistarea
interesului manifestat de către antrenor i pentru educarea psihomotricității.
Aplicarea în antrenamentul sportiv al junioarelor 12 -13 ani a unui program special conceputși
programatde antrenare a unor componente ale psihomotricității va conduce la obținerea de indici
superiori ai nivelului de dez voltare a acestora.

6.5. Metode de cercetare
Metodele utilizate în vederea realizării cercetării preliminare au fost:
Metoda studiului bibliografic
Metoda observa ției
Metoda anchetei
Metoda experimentului
Metode de prelucrare și interpretare a datelor
Metoda grafică și metoda întabelării

6.6. Organizarea cercetării
Studiul sociologic s -a desfășurat sub formă de anchetă, prin aplicarea unui chestionar la un număr de
46 antrenori specialiști în jocul de handbal din cluburile sportive școlare din orașele Co nstanța, Medgidia,
Cernavoda, Năvodari, Ovidiu, Tulcea, Slobozia, Galați, Iași, Ploiesti, Plopeni, Calarași, Brăila de la echipele de
seniori H.C.M.Constanța, U.M.C. Tomis Constanța, H.C.M. Călărași și C.S.M. București, arbitrii și cadre
didactice universi tare cu specializarea handbal care au activat fie ca sportivi, fie ca antrenori.
Chestionarul elaborat a avut în vedere investigarea părerii antrenorilor privind abordarea în
antrenamentul sportiv a componentelor psihomotricității, modalitatea de programa re a acestor componente pe

38
parcursul unui macrociclu, modalități de evaluare a acestor componente și existența unui model elaborat de
federația de specialitate.
Chestionarul a fost structurat pe baza a 8 întrebări închise și 5 deschise.

6.7. Anchetă so ciologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal
6.7.1. Prezentarea Chestionarului
Chestionarul aplicat a avut următoarea structură:

Inițialele numelui și prenumelui: _ _ Vârsta: _ _ ani
Categoria sportivă antrenat ă (încercuiți): Sexul (încercuiți): M / F
a) Liga națională; b) Divizia B; c) Juniori Vechimea în antrenorat: _ _ ani

CHESTIONAR DE OPINII

Stimată doamnă / Stimate domn,
Vă adresez rugămintea de a răspunde la întrebările din chestionarul de mai jos, elaborat în vederea
îndeplinirii obiectivelor și verificarii ipotezelor tezei de doctorat, cu titlul”Intervenții moderne în antrenamentul
sportiv pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III”.
Sarcina dvs este aceea de a marca răspunsurile corespunzătoare opiniilor si experienței accumulate în
domeniul handbalului de performanță. În speranța că veți avea amabilitatea de a mă sprijini în demersul pe care –
l întreprind, vă mulțumesc și vă doresc succes în activitatea profesională.

1. În ce măsură se consideră că următoarele aptitudini psihomotrice sunt importante în antrenamentul de
handbal?
a. echilibrul static și dinamic
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
b. coordonarea dinamică segmentară și gener ală
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
c. orientarea spațială
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
d. ambidextria
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
e. coordonarea ochi -mână
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
f. rapiditatea și precizia mișcărilor (actelor motrice) Pornind de la definirea psihomotricității ca fiind o combinare a motricității cu
procesele cognitive/intelectuale ale sportivului și de la faptul că interdependența
acestor componente(atât pe plan neurofiziologic cât și psihologi c) influențează
performanța acestuia, sunteți rugat/ă să încercuiți răspunsurile care corespund
opiniilor dvs.

39
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
Altele.Care?
Enumerați: …………………………………………………………………………. ………

2. Aptitudinile psihomotrice (enumerate mai sus) sunt mai importante în handbal decât aptitudinile motrice
generale, deoarece sunt mai rafinate și presupun un grad mai mare de manifestare a funcțiilor perceptive și
intelectuale
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total

3. Consider că în handball contează :
a. Pregătirea fizică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
b. Pregătirea tehnică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
c.Pregătirea tactică
în foarte mic ă măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
d. Pregătirea psihologică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
e. Pregătirea psihomotrică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
f. Pregătirea teoretică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură

4. Consider că d ezvoltarea psihomotricității ar trebui să ocupe un loc central în antrenamentul de handbal
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total

5. În prezent, pentru a obține performanțe sportive deosebite în handbal l, este nevoie de o capacitate
psihomotrică „peste medie”
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total

6. Consider că în sistemul național de selecție a handbalistelor / handbaliștilor, ar trebui incluse teste de
evaluare a capacității psihomotrice
dezacord to tal 1 2 3 4 5 acord total

7.În ce măsură, prin tipul antrenamentelor, urmăriți dezvoltarea componentelor psihomotricității ?
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură

8. Exprimați procentual ponderea antrenamentului de psihomotricitate î n ansamblul pregătirii în handbal a
juniorilor de 12 -14 ani, într -un ciclu annual.

40
………………………………………………………………………………

9. Prin dezvoltarea psihomotricității, se asigură învățarea corectă a deprinderilor motrice specifice.
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură

10. Ce considerați că lipseste sistemului românesc de selecție în handbal?
………………………………………………………………………………

11. Ce considerați că lipsește sistemului românesc de pregătire în handbal?
………………………………………………………………………………

12. Federația R omână de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).
………………………………………………………………………………

13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire.
………………………………………………………………………………

6.8. Analiza și interpretarea da telor înregistrate în urma aplicării chestionarului

Tabel nr. 1Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 1.

Întrebarea 1 2 3 4 5
1a. echilibrul
static și
dinamic Nr. Prof. 0 0 1 35 10
% 0 0 2,17 76,08 21,73
1b.coordonarea
dinamică
segmentară și
generală Nr. Prof.
0 0 1 2 43
% 0 0 2,17 4,34 93,47
1c. orientarea
spațială Nr. Prof. 0 2 4 32 8
% 0 4,34 8,69 69,56 17,39
1d.ambidextria Nr. Prof. 0 0 0 1 45
% 0 0 0 2,17 97,82
1e.coordonarea
ochi-mână Nr. Prof. 0 0 0 1 45
% 0 0 0 2,17 97,82
1f. rapiditatea
și precizia
mișcărilor Nr. Prof. 0 0 0 7 39
% 0 0 0 15,21 84,78

41

Tabel nr. 2Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 2 .

Tabel nr.3Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 3 .

Tabel nr. 4Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 4 .

Tabel nr. 5Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 5 .

Întrebarea 1 2 3 4 5
2 Nr. Prof. 0 3 8 33 2
% 0 6,52 17,39 71,73 4,34
Întrebarea 1 2 3 4 5
3a.Pregătirea fizică Nr. Prof. 0 0 36 8
% 0 0 4,34 78,26 17,39
3b.Pregătirea
tehnică Nr. Prof.
0 0 1 4 41
% 0 0 2,17 8,69 89,13
3c.Pregătirea
tactică Nr. Prof. 0 0 1 5 40
% 0 0 2,17 10,86 86,95
3d.Pregătirea
psihologica Nr. Prof. 0 2 2 30 12
% 0 4,34 4,34 65,21 26,08
3e.Pregătirea
psihomotrică Nr. Prof. 0 0 3 13 30
% 0 0 6,52 28,26 65,21
3f.Pregătirea
teoretică Nr. Prof. 2 2 12 12 18
% 4,34 4,34 26,08 26,08 39,13
Întrebarea 1 2 3 4 5
4 Nr. Prof. 0 5 16 10 15
% 0 10,86 34,78 21,73 32,60
Întrebarea 1 2 3 4 5
5 Nr. Prof. 0 0 0 2 44
% 0 0 0 4,34 95,65

42

Tabel nr. 6Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 6 .

Tabel nr. 7 Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 7 .

Tabel nr. 8Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 8 .

Tabel nr. 9Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 9 .

10.Ce considerați că lipseste sistemului românesc de selecție în handbal?
Răspunsurile antrenorilor s -au referit în general la aspecte privind evaluarea sportivilor (lipsa probelor de
control) în vederea realizării unei selecții adecvate.
11. Ce considerați c ă lipsește sistemului românesc de pregătire în handbal?
Repondenții s -au referit la probleme financiare, lipsa competițiilor, lipsa bazei materiale, altele.Doar 6
repondenți s -au referit la aspectele legate de pregătirea psihomotrică.Presupunem că realitat ea din teren, directă,
mai puțin favorabilă în acest moment, influențează și își pune amprenta asupra răspunsurilor acestora.
12. Federația Română de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).
100% din specialiștii investigați au răsp uns -NU
13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire. Nu a fost cazul

Întrebarea 1 2 3 4 5
6 Nr. Prof. 0 0 2 4 40
% 0 0 4,34 8,69 86,95
Întrebarea 1 2 3 4 5
7 Nr. Prof. 0 0 0 16 30
% 0 0 0 34,78 65,21
Întrebarea 1 2 3 4 5
8 Nr. Prof. 35 6 4 1 0
% 76,08 13,04 8,69 2,17 0%
Întrebarea 1 2 3 4 5
9 Nr. Prof. 0 0 1 18 27
% 0 0 2,17 39,13 58,69

43
CAPITOLUL VII
STUDIU PILOT PRIVIND ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV
LA HANDBALISTELE JUNIOARE 12 -13 ani
7.1. Demersul opera țional al cercetării
Cercetarea preliminară s -a bazat pe un experiment de tip ameliorativ care a avut în vedere dezvoltarea
psihomotricității handbalistelor junioare 12 -13 ani. Sportivele selecționate în vederea realizării cercetării s -au
constituit în gru pă experiment și grupă control.

7.2. Subiecții
Sportivele handbaliste, componente ale grupei experiment reprezintă echipa Clubului Sportiv Școlar
Nr.1 Constanța (n=18) – antrenor prof. D. R., iar grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sp ortiv
Școlar Medgidia(n=18) – antrenor prof. A. G..
7.3. Protocolul cercetării
Cerectarea s -a desfășurat pe o perioadă de 11 luni, din luna august 2013 până în luna iunie 2014.
Tabel nr. 10 Tabel centralizator cu volumul efectuat in macrociclul 2013 -2014

7.4. Locul și condițiile desfășurării experimentului pilot
Cercetarea s -a desfășurat în cadrul Clubului Sportiv Școlar nr.1 Constanța, în sala Liceu lui cu program
special Albatros Constanța pentru grupa experiment și în cadrul Clubului Sportiv Școlar Medgidia, în sala de
sport a clubului pentru grupa control. Ambele echipe au beneficiat de condiții optime de antrenament,
similare.Testările au respecta t condițiile de cercetare și s -au aplicat în aceleași perioade, la aceleași ore, cu
subiecții odihniți și apți din punct de vedere medical.

7.5. Probele de control aplicate
S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control următoarele probe și măsurăt ori:
Masuratori antropometrice
 Talia
 Greutatea
 Anvergura Perioade Nr.microcicluri Nr.antrenamente Total ore Total ore alocate
cercetarii
Pregătitoare 29 săptămâni 196 409 40min/antr =130
Precompetitională 9 săptămâni 54 106 20min/antr = 18
Competițională 4 săptămâni 20 40+18meciuri 10min/antr = 3.33
Tranziț ie 6 săptămâni 12 24 60min/antr = 12
Vacanțe 2 săptămâni *** ***
TOTAL 50 282 579+18meciuri 163.33h.

44
Indice proporționalitate
 Probe de determinare a lateralității membrelor superioare
 Probe de determinare a lateralității membrelor inferioare
 Probe de determinare a preferinței ocular
 Proba de determi nare a preferinței auditive
Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate
Echilibru static și dinamic
 Proba Flamingo
 Proba de echilibru pe wobbleboard
Dribbling printre jaloane 20 m –
 cu mâna preferată
 cu mâna nepreferată
 alternativ cu mâna dr și mâ na stg.
Prindere pasare 30 sec
 Prindere cu doua maini -pasare cu mâna îndemanatică
 Pasare cu mâna dr -prindere cu mâna dr
 Pasare cu mâna stg -prindere cu mâna stg
Aruncare la poartă prin cercul de gimnastică -10 încercări
 Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 6 m
 Aruncare la poartă cu pasi adaugati de la semicercul 6 m
 Aruncare la poartă din saritură de la semicercul de6 m

7.5.Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de
handbal
7.5.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static – Proba Flamingo și wobble
board
Tabel nr. 11 Tabel cu indicii înregistrați la testul Flamingo

La grupa expriment valorile înregistrate de la testarea inițială la testarea finală indică un progres de
2,128 min., semnificativ statistic la pragul de p<0,0005. La grupa control remarcăm aceeași evoluție pozitivă, de
la testarea inițială la testarea finală, diferența între medii fiind semnificativă statistic la p<0.0005.
Analiza compar ativă a rezultatelor celor două grupe, experiment și control, scoate în evidență
superioritatea grupei experiment, diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație NR CRT TESTUL FLAMINGO (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T,I, T,F, T,I, T,F,
x+s 0,365 + 0,204 2,493 + 0,521 0,25+0,079 1,106 +0,279
Cv% 55,89 20,899 31,6 25,226
T dependent 20,99 15,026
P p<0,0005 p<0,0005
T independent 9,957 p<0,0005

45
p<0.0005.ceea ce întărește faptul că sistemele de acționare car e au fost aplicate pentru educarea acestei abilități
au fost extrem de efficient.

Tabel nr. 12 Tabel cu indicii înregistrați la proba de echilibru pe wobble board
NR CRT TESTUL WABLEBOARD (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 0,274 + 0,116 3,189 + 0,832 0,187 +0,047 1,577 +0,409
Cv% 42,336 26,09 25,134 25,935
T dependent 15,999 14,885
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 7.377 p<0.0005

Testul de echilibru propus să se desfășoare pe o suprafață instabilă – wobble board a produs modificări
în evoluția acestei abilități, modificări pozitive relevate de progresul realizat de la prima testare la testarea
finală. Astfel, de la o medie de x +s=0,274 + 0,116min., se ajunge la media de x+s=3,189 + 0,832min., după cum
se vede o dif erență semnificativă la p<0.0005 la grupa controlse înregistrează, deasemenea, o evoluție pozitivă,
diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005. La analiza comparativă
între grupe se remarcă faptul că diferența în tre acestea, la testarea finală, este în favoarea grupei experiment,
pragul de semnificație certificând acest lucru ( p<0,0005).

7.5.2.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între
grupa experiment și grupa control
Tabel nr. 13 Dribling printre jaloane pe 20 m -experiment -control

Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între grupa
experiment și grupa control ne indică faptul că programul propus și aplicat grupei experiment este net superior,
iar diferențele între mediile celor două grupe analizate la testarea finală sunt net superioare grupei experiment, la
pragurile de semnificație de p<0.0005

Dribling cu mâna
preferată/dr (sec.) Dribling cu mâna
nepreferată/stg.(se
c.) Dribling
alternativ cu
mâna stg. și
mâna dr. (sec.)
TF TF TF
Gr.experiment (n=18) 6,435 +0,573 6,516+0,537 6,012
Gr.control (n=18) 7,152±0,45 7,259±0,454 7,032
Test t Student
independent 4,175
4,483
6,166
Pragul de semnificație p<0.0005
p<0.0005
p<0.0005

46
7.5.3.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare, între grupa experiment
și grupa control
Tabel nr. 14. Prindere pasare 30 sec.experiment -control

Analiza comparativă între cele grupe scoate în evidență eficiența programului propus de noi. Se
observă că la primele trei probe grupa experiment este net superioară, iar diferența între medii, la testarea finală,
este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.

7.5.4.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr -un cerc susținut în
dreptul porții între g rupa experiment și grupa control
Tabel nr. 15. Aruncare la poartă prin cerc. – experiment -control

7.6. Concluzii asupra cercetări i preliminare
1. Ancheta sociologică efectuată prin aplicarea unui chestionar la repondenți specialiști în jocul de handbal a
evidențiat faptul că
 Nu există un sistem de selecție care să cuprindă și componenta psihomotrică, în situația în care
handbalul s e caracterizează în special prin coordonarea dinamică, viteza de execuție,
ambidextrie/ambilateralitate, diversitate în execuția spre o parte sau alta, etc.
 Nu există un model de pregătire/linie metodică care să vizeze și să cuprindă acest factor important al
pregătirii în antrenamentul sportivelor handbaliste. Prindere cu două
mâini -pasare cu
mân a preferată
(nr.repetări/ 30sec.) Pasare cu mâna
preferată -prindere
cu mâna preferată
(nr.repetări 30sec.) Pasare cu mâna.
nepreferată, prindere
cu mâna nepreferată
(nr.repetări 30sec.)
TF TF TF
Gr.experiment
(n=18) 19,722 16,778±2,264 15,278±3,34
Gr.control
(n=18) 16,889 11,889±2,139 10,167±2,662
Test t
independent 3,976
6,66
5,077

Nr reușite din 10
aruncări Aruncare la
poartă din
alergare de la
semicercul de 6
m
Aruncare la
poartă cu pasi
adaugati de la
semicercul de 6 m Aruncare la
poartă din
saritura de la
semicercul de 6
m
TF TF TF
Gr.experiment(n=18) 6.667 7.056 7.056
Gr.control(n=18) 4.333 4.278 4.667
Test "t" Student
independent 4,455
6,974
3,968

P p<0.0005
p<0.0005
p<0.0005

47
 Nu există probe de evaluare psihomotrică în afara uneia singure –dribling printre jaloane care verifică
coordonarea bimanuală.
 Specialiștii afirmă faptul că alocă timp pentru pregătirea diferitelor componente ale psihomotricității
dar există o neconcordanță între ceea ce afirmă că alocă în antrenament și faptul că aceștia acordă punctaj
maxim sau submaximal aproape tuturor componentelor psihomotricității.
 Niciunul dintre repondenți nu a denumit și alte componente ale psihomotricității ceea ce convinge că
psihomotricitatea este practicată, aplicată într -o oarecare măsură, dar mai puțin cunoscută teoretic. În discuțiile
cu antrenorii atunci când li s -a cerut rezolvarea chestionarului s -a remarcat fapt ul că unii au dorit denumirea
componentelor si unii au asociat -o cu pregătirea psihologică.
 Toti speciliștii sunt de accord cu importanța pregătirii psihomotrice
2. Probele de motricitate au scos în evidență:
 Grupa experiment a progresat de la o testare la ce alaltă la toate probele
 Grupa control a progresat și ea; trebuie să subliniem faptul că la această vârstă se lucrează oricum
pentru elementele și procedeele tehnico -tactice necesare jocului. Echipa de control care a reprezentat grupa
control s -a calificat până la turneul semifinal.
 Analiza comparativă între grupa experiment și grupa control a scos în evidență faptul că diferența între
medii de la testarea inițială la testarea finală este în favoarea grupei experiment la toți indicatorii cercetați, cu o
semnificație statistic puternică.
 Grupa experiment s -a calificat la turneul final

PARTEA aIII -a
INTERVENȚIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN ANTRENAMENTUL
SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III – 13-14 ANI
EXPERIMENTUL DE BAZĂ
CAPITOLUL IX
DEMERSUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
9.1. Premise și aserțiuni interogative
Am pornit in cercetarea noastră de la constatările obținute în primul rând, prin vizionarea unor meciuri
de elită, în campionate naționale și internaționale, fapt favorizat de locația în care echipa campioană a României
(H.C.M. Constanța) își desfășoară antrenamentele și de fapul că am urmărit antrenori de top, de nivel
internațional, care au condus antrenamente și lecții practice deosebite. Remarca principală a fost aceea că jocul
de handbal de înalt nivel se bazează pe o foarte mare viteză și detentă într -o simbioză deplină cu o coordonare
specializată, cu echilibru, schemă corporală, orientare spațială și temporală, cu viteză de reacție, decizie și
anticipare.
Cercetarea experimentală de b ază, propriu -zisă, s -a bazat pe câteva aserțiuni interogrative, care au
constat în:

48
1. Este necesar un sistem de selecție al sportivilor bazat și pe componentele psihomotricității?
2. Este necesară pregătirea componentelor psihomotricității încă de la inițiere?
3. Performanța sportivă crește în măsura în care se pune accent pe antrenabilitatea psihomotricității?
Astfel, din aceste considerente putem afirma că elaborarea unui model de pregătire care să cuprindă
componentele psihomotricității și elaborarea și aplicar ea unei baterii de teste care evaluează aceste
componente va determina realizarea unui profil complet, actual, al sportivului handbalist în integralitatea lui.
Elaborarea modelului de pregătire psihomotrică la nivel de junioare III, alături de modelu l de pregătire
motrică, tehnico -tacică, psihologică și teoretică va contribui la obținerea de prformanțe sportive superioare.

9.2. Obiectivele cercetării experimentale de bază
Obiectivul primordial al cercetării experimentale propriu -zise este acela de a interveni în procesul de
antrenament la nivelul handbalistelor junioare III cu un model de pregătire psihomotrică. Avem în vedere în
acest sens, creșterea performanțelor sportive în jocul de handbal.
Un alt obiectiv al cercetării experimentale este acela de elaborare a modelului de pregătire și evaluare a
componentelor psihomotricității la nivelde junioare și diseminarea acestuia către federația de specialitate.

9.3. Scopul și sarcinile cercetării experimentale de bază
Scopul cercetării experimentale es te de a verifica eficiența unui model de pregătire al psihomotricității
la nivel de juniori III în jocul de handbal.
Sarcinile cercetării constau în:
Identificarea sistemelor de acționare pentru educarea componentelor psihomotricității
Stabilirea perioade i destinate cercetării experimentale de tip ameliorativ și elaborarea unui plan de
pregătire
Identificarea grupurilor de subiecți și distribuția acestora în grupuri de experiment și control
Elaborarea, identificarea și aplicarea testelor/probelor de contr ol
Recoltarea, prelucrarea și analiza datelor înregistrate
Emiterea de concluzii și propuneri

9.4. Ipotezele cercetării
Aplicarea în antrenamentul sportiv a unui model de pregătire axat pe educarea componentelor
psihomotricității și care se bazează pe sis teme de acționare moderne, la sportivele handbaliste –
junioare III va conduce la performanțe sportive superioare.
Intervenția programată în antrenamentul sportiv din handbal cu un sistem de mijloace special
selecționate și sistematizate se va corela pozi tiv cu indici superiori ai pregătirii motrice și tehnice a
jucătoarelor de handbal.

9.5. Prezentarea subiecților cercetării
Eșantionul investigat a cuprins un număr de 36 de sportivi, împărțiți în 2 grupe – experiment (N = 18)
și de control (N =18).

49
Grupa experiment a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Nr.1 Constanța, antrenor
D. R.
Grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia antrenor G. A.
Vârsta sportivelor celor două grupe se încadrează la categoria – junioare 13 -14ani.

9.6. Organizarea cercetării
9.6.1. Locul și condițiile de desfășurare ale cercetării experimentale
Experimentul s -a desfășurat la echipa de junioare handbaliste ale Clubului Sportiv Școlar Nr.1
Constanța, care a constituit grupa de exp eriment și la echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia care a constituit
grupa de control. Antrenamentele s -au desfășurat în sala Liceului „Albatros” Constanța la grupa experiment și în
sala Clubului Sportiv Mdgidia la grupa control. Condițiile de desfășur are ale cercetării au îndeplinit standardele
cerute în vederea realizării experimentului științific.

9.6.2.1. Etapele de desfășurare a cercetării experimentale de bază
Etapa a -III-a 2014 -2015
 Experimentul de bază privind pregătirea echipei de handball junioare 12-13 ani și participarea în
campionatul național
 Selecționarea grupelor de cercetare și efectuarea de măsurători antropometrice și fiziologice
 Elaborarea sistemului de pregătire pe componente ale psihomotricității
 Elaborarea planului de pregătire sporti vă-junioare III -handbal
 Elaborarea, selec ționarea și aplicarea testelor/probelor de control în vederea evaluării capacității
psihomotrice a jucătoarelor de handbal
 Efectuarea testelor de laborator – laboratorul de psihologie
 Analiza și interpretarea datelor înregistrate in laborator și pe teren
 Elaborarea de concluzii pentru experimentul propriu -zis

9.6.3.Durata experimentului de bază
Cercetarea s -a desfășurat pe o perioadă de 12 luni, din luna iulie 2014 până în luna iunie 2015.
Tabel nr. 16 Tabel central izator cu volumul efectuat in macrociclul 2014 -2015

Perioade Nr.microciclur
i Nr.antrenament
e Total ore Total ore alocate
cercetarii
Pregătitoare 19 săptămâni 137 287 40min/antr =91,33
Precompetitională 14 săptămâni 90 180 20min/antr = 30
Competițională 8 săptămâni 40 80+17meciuri 10min/antr = 6,66
Tranziție 6 săptămână 12 36 60min/antr =12
Vacanțe 2 săptămâni *** ***
TOTAL 49 279 583+17meciuri 139.93h.

50

9.6.4. Probele de control aplicate
S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control urm ătoarele probe și măsurători:
Masuratori antropometrice
 Talia
 Greutatea
 Anvergura
Probe de laborator
Testul timp reacție simplu « TRS »
Testul timp reacție de discriminare TRD
Testul timp reacție la alegere (timp reacṭie stimuli complecși) « TRSC »
Timp de decizie
Test de apreciere a abilității de coordonare mână -picior – autotempo “RCMV”
Test de apreciere a abilității de coordonare mână -picior – starea de vigilenṭӑ. “RCMV”
Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate
Echilibru static și dinamic
 Proba Flamingo
 Echilibru pe wobble board
Dribbling printre jaloane 20 m –
 Cu mâna preferată (dominantă)
 Cu mâna nepreferată(nondominantă)
 Alternativ cu mâna preferată și mâna nepreferată
Prindere pasare 30 sec
 Prindere cu doua mâini -pasare cu mâna preferat ă
 Pasare cu mâna preferată -prindere cu aceeași mână
 Pasare cu mâna nepreferată -prindere cu aceeași mână
 Pasa pe la spate
 Pasa peste umar
Aruncare la poarta prin cercul de gimnastica -10 încercări
 Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 9m
 Arunc are la poartă din alergare de la semicercul de 6m
 Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 9 m
 Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 6 m
 Aruncare la poartă din săritură de la semicercul de 9 m
 Aruncare la poartă din săritur ă de la semicercul de 6 m
 Aruncare la poartă cu întoarcere spre dr/stg
Proba -viteza de reacție specifică

51
9.8. Programul propus pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III
Programul aplicat în faza a doua a cercetării au inclus exerci ții propuse care au avut în vedere
educarea/dezvoltarea componentelor psihomotrice, și au cuprins:
Exerciții executate fără minge/ cu minge
Exerciții executate cu minge mai ușoară/grea (mingi din material plastic minge medicinală)
Exerciții executate cu mi ngii de diferite dimensiuni (tenis, fotbal, baschet)
Exerciții executate individual/cu partener
Exercitii executate cu coechipier/adversar
Exerciții executate contra -timp – a contat nr.repetari în unitate de timp
Exerciții executate în viteză maximă – s-a evaluat timpul
Exerciții executate în condiții variate de sol (nisip, coritan, parchet)
Exerciții executate în condiții limitate spațial (sală, semicerc de 6m. de 9m., de pe poziții diferite față
de poartă, ar. prin cerc, alte ținte)
Exerciții executat e în condiții diverse de echilibru (de pe bancă, bossu, wobble board)
Exerciții executate în condiții de rotații
Exerciții executate în condiții de manualitate/ lateralitate diversă: cu mâna preferată, cu mâna
nepreferată, cu ambele mâini.

CAPITOLUL X
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ÎNREGISTRATE ÎN EXPERIMENT

10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică
10.2.1. Proba de echilibru – Flamingo

Tabel nr. 17 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și c ontrol la proba de echilibru Flamingo
NR CRT TESTUL FLAMINGO
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 2.493±0.521 4.293±0.642 0.741±0.348 0.919±0.282
Cv% 20.899 14.955 46.964 30.686
T dependent 14.977 3.233
P p<0.0005 p<0.005
T independent 20.414 p<0.0005

La proba de echilibru, în cadrul gupei experiment se remarcă o evoluție pozitivă, de la testarea inițială
la testarea finală, cu 1.8min. Grupa control evoluează și ea dar cu 0.17min. De remarcat este faptul că la
testarea finală, analiza comparativă a scos în evidență faptul că diferența între mediile celor două grupe este
semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005 în favoarea grupei exp eriment ceea ce confirmă
eficacitatea exercițiilor de echilibru practicate.

52
10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board
Tabel nr. 18 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și control la proba de echilibru pe Wobble
board
NR CRT TESTUL WABLEBOARD
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 3.189±0.832 5.224±0.909 1.577±0.409 1.618±0.384
Cv% 26.09 17.4 25.935 23.733
T dependent 12.134 0.578
P p<0.0005 p>0.05
T independent 15.504 p<0.0005

Și la această probă în ca re echilibrul este testat pe o suprafață mobilă, instabilă, cerând din partea
subiecților în plus, concentrare pe postură, chinestezie, ideomotricitate, justifică orientarea antrenorului de a
aplica sisteme de acționare legate de această componentă prin re zultatele net superioare ale grupei experiment
față de grupa control. Astfel, aceasta de la testarea inițială la testarea finală progresează cu
2.035min.( p<0.0005.) față de grupa control, care de la o testare la alta prezintă o creștere de 0,041min., difere nța
între medii nefiind semnificativă statistic la p>0.05.
Analiza comparativă dintre cele două grupe, la testarea finală, evidențiază avantajul grupei experiment,
astfel că, diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.

10.3. Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m.
10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ îndemânatică

Tabel nr. 19 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de driblin g cu mâna preferată
NR CRT Dribling cu mâna preferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.424 +0.572 6.091 +0.566 7.152 +0.45 7.075 +0.471
Cv% 8.904 9.292 6.292 6.657
T dependent 17.934 5.033
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 5.67 p<0.0005

Analiza comparativă scoate în evidență superioritatea programului aplicat grupei experiment față de
grupa control care a exersat și ea aceste procedee tehnice ( p<0.0005.).

53
10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică
Tabel nr. 20 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de dribling cu mâna
nepreferată
NR CRT Dribling cu mâna nepreferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.516 +0.537 6.138 +0.545 7.259 +0.454 7.209 +0.465
Cv% 8.241 8.879 6.254 6.45
T dependent 18.534 4.026
P p<0.0005 p<0.005
T independent 6.343 p<0.0005

Comparația între grupe ne oferă o imagine a eficienței programului propus de noi, astfel că dif erența
între grupe de la testarea inițială la testarea finală are semnificație statistică la p<0.0005 în favoarea grupei
experiment

10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică
Tabel nr. 21 Tabel centralizator cu me diile grupa experiment și control la proba de dribling alternativ -20m.
NR CRT Dribling alternativ cu mâna preferată și mâna nepreferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.012 +0.566 5.627 +0.505 7.032 +0.415 6.953+0.423
Cv% 9.415 8.975 5.902 6.084
T dependent 12.182 6.641
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 8.54 p<0.0005

Analiza comparativă între gupe scoate în evidență faptul că deși amble grupe progresează, grupa
experiment are avantajul introducerii variab ilei independente care se dovedește a fi oportun implmentată,
progresul fiind evident față de grupa control. Diferența între medii la testarea finală este semnificaivă statistic la
pragul de semnificație p<0.0005.
În general, se constată o îmbunătățire a timpilor de viteză pe 20m.execuția fiind realizată în condiții de
lateralitate și ambidextrie specifică jocului de handbal, la ambele grupe. Nu trebuie să neglijăm faptul co și
grupa control lucrează pentru perfecționare, însă, variabila independent aplic ată grupei experiment a situat -o pe
aceasta în avantaj față de grupa control..

10.4. Analiza indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare la grupa experiment și grupa control
10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu mâna preferată în 30 sec

54
Tabel nr. 22 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu două mâini
pasare cu mâna preferată/îndemânatică în30 sec .

Analiza comparativă între med ii ne indică faptul că variabila independentă a creat superioritate grupei
experiment față de grupa control.( p<0.0005). sistemele de acționare propuse au condus la un progres mai mare
la grupa experiment. Trebuie să specificăm faptul că și grupa control îș i antrenează și utilizează aceleși procedee
tehnice și reprezintă o adversară redutabilă a echipei noastre.
10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică – prindere cu mâna preferată/îndemânatică
Tabel nr. 23Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna
îndemânatică pasare cu mâna preferată în 30 sec .
NR CRT Pasare cu mâna îndemânatică – prindere cu mâna preferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 16.611±2.0 33 20.333±2 11.889±2.139 12.667±1.847
Cv% 12.239 9.836 17.991 14.581
T dependent 19.108 3.112
P p<0.0005 p>0.05
T independent 11.947 p<0.0005

Comparația între grupe arată că programul propus și aplicat grupei experiment a fost deosebit de
eficient și remarcăm și pragul de semnificație de p<0.0005.
10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică – prindere cu mâna nepreferată/neîndemânatică
Tabel nr .24 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna
nepreferată pasa re cu mâna nepreferată în 30 sec .
NR CRT Pasare cu mâna nepreferată – prindere cu mâna nepreferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 15.278±3.34 19±2.951 10.167±2.662 10.833±2.684
Cv% 21.862 15.532 26.183 24.776
T dependent 16.48 2.486
P p<0.0005 p>0.05
T independent 8.686 p<0.0005
NR CRT Prindere cu două mâini – pasare cu mâna preferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 19.72±2.16 23.611±1.97 16.889±2.111 17.944±1.984
Cv% 10.973 8.365 12.499 11.057
T dependent 13.399 6.174
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 8.589 p<0.0005

55
Se remarcă la această probă, deosebit de dificilă la această vârstă și la acest nivel de pregătire că
programul implementat în antrenamntul sportive al handbali stelor – junioare III destinat educării componentelor
psihomotricității a fost eficient și a condus la un progres semnificativ ( p<0.0005).

10.4.4. Proba pasa pe la spate
Tabel nr. 25 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de p asare pe la spate în 30 sec .

NR CRT Pasă pe la spate (nr. repetări 30 sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 12.556±3.276 16.611±3.051 10±1.815 10.278±2.164
Cv% 26.091 18.367 18.15 21.055
T dependent 19.718 0.838
P p<0.0005 p>0.05
T independent 7.183 p<0.0005
Analiza comparativă între grupe indică diferențele între grupe la pregătirea acestor procedee de pasare
în favoarea grupei experiment. Se remarcă încă odată eficiența exercițiilor selecționate, elaborate, corect dozate
și aplicate în cercetarea de față
10.4. 5 . Proba pasa peste umăr
Tabel nr. 26 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de pasare peste umăr în 30 sec .
NR CRT Pasă peste umăr(nr. repetări 30 sec.)
Grupe GRUPA EXPER IMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 8.5±2.706 11.944±2.508 6.5±1.917 7.167±2.203
Cv% 31.835 20.998 29.492 30.738
T dependent 17.08 2.286
P p<0.0005 p>0.05
T independent 6.071 p<0.0005
De la testarea inițială la testarea finală, grupa experiment obține o îmbunătățire de 3.444 rep/30sec.
Diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de smnificație p<0.0005. Se observă totuși o lipsă
totală de omogenitate, performanțele variind mult de la o sportivă la alta. Grupa control nu prezintă progres și
deci nici semnificație statistică. Variabiliatea datelor este deasemenea foarte mare și indică lipsa omogenității.
10.5. Analiza indicilor înregistrați la proba de aruncare la poartă printr -un cerc, la grupa experiment și
grupa cont rol
10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică -9m.

56
Tabel nr. 27 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin
cercul de gimnastică -9m.
NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 9 m (nr reusite din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.2± 1.43 7.833± 1.42 2.33+1.188 3.222 +1.437
Cv% 27.518 18.192 50.922 44.6
T dependent 12.088 2.973
P p<0.0005 p>0.05
T independent 9.667 p<0.0005
Analiza comparativă între grupe evidențiază programul propus ca fiind eficient și bine structurat, mai
ales că probele nu sunt foarte facil de executat.
10.5. 2.Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică -6m.
Tabel nr .28Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartădin
alergare prin cercul de gimnastică – 6m.
NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 6 m (nr.reusite din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.667± 1.847 8.778± 1.353 4.333 +1.237 4.722 +1.406
Cv% 27.704 15.414 28.548 29.776
T dependent 10.761 2.364
P p<0.0005 p>0.05
T independent 8.819 p<0.0005
Analiza mediior grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin cercu l de gimnastică
de la 6m. evidențiază grupa experiment care prezintă o creștere a acestora și care prezintă semnificați
statistică lap<0.0005. Grupa control nu prezintă îmbunătățiri semnificative ale mediilor (p>0.05). Variabilitatea
datelor este foarte m are, deci ambele grupe sunt neomogene.
10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.
Tabel nr. 29Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași
adăugați prin cercul de gimn astică – 9m.
NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 9 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 4.722±1.994 7.556±1.199 2.83+1.886 3.278 +1.965
Cv% 42.228 15.868 66.573 59.945
T dependent 10.44 9 3.063
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.885 p<0.0005
Analiza comparativă între cele două grupe pune în evidență faptul că grupa experiment este net
superioară în ceea ce privește performanța obținută la această probă, că programul aplicat a fost efic ient și a
produs efecte positive.( p<0.0005).

57
10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.
Tabel nr. 30 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași
adăugați prin cercul d e gimnastică – 9m.
NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 6 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA MARTOR
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 7.056±1.305 8.944±0.99 4.278 +1.074 4.833 +1.383
Cv% 18.495 11.158 25.105 28.616
T dependent 10.567 3.344
P p<0.0005 p<0.005
T independent 10.227 p<0.0005
Ambele grupe prezintă semnificație de la testarea inițială la testarea finală, însă cel mai important lucru
este că variabila independentă aplicată grupei de experiment a produs modificări po zitive mult mai
semnificative decât la cealaltă grupă (p<0.0005). Coeficientul de varuiabilitate ne indică o lipsă a omogenității
pentru ambele grupe.

10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.
Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din
săritură prin cercul de gimnastică – 9m.
NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 9 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.5±2.149 8.16±71.425 2.33+1.534 2.83+1.383
Cv% 39.073 17.448 65.752 48.818
T dependent 10.995 2.431
P p<0.0005 p>0.005
T independent 11.396 p<0.0005
Analizând grupele , clar se evidențiază grupa experiement prin numărul de reușite din 10 încercări
realizate la testarea finală. Diferența între mediile celor două grupe de 5,33 este semnificativă statistic la pragul
de semnificație de p<0.0005.

10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m
Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu me diile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din
săritură prin cercul de gimnastică – 6m.
NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 6 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 7.056±1.92 10 ±1.305 4.66+1.68 5.27+1.526
Cv% 27.268 14.591 35.997 28.912
T dependent 9.628 3.335
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.746 p<0.0005
La această probă, de aruncare la poartă din săritură de pe semicercul de 6m. sau de semicercul de 9 m.
după cum se vede în tabelele centralizatoare creșterile mediilor de la o testare la alta nu sunt spectaculoase.
Avem în vedere dificultatea probei, faptul că sarcina de a înscrie gol din acțiunea de săritură, numai prin cercul
suspendat, coordonarea impusă, miș carea perturbatoare, în general condițiile de execuție dificile nu oferă ocazia

58
realizării unui progress mare.Astfel grupa experiment are o creștere a mediei de 3,878 aruncări, iar grupa control
de 0,667, (de nici o aruncare). Diferența între mediile celor două grupe este semnificativă statistic la pragul de
p<0.0005.
10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată prin cercul de gimnastică
Tabel nr. 33 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poa rtă cu
întoarcere spre partea nepreferată

NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată
(reusite/10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.667 + 1.815 7.944 + 1.434 4.111 + 1.711 4.389 +1.42
Cv% 32.028 18.051 41.62 32.354
T dependent 11.693 1.426
P p<0.0005 p>0.05
T independent 7.474 p<0.0005
Analiza mediilor grupelor din cercetare evidențiază grupa experiment cu un progres care subliniază
eficiența programului propus de noi. Variabilitatea datelor la ambele echipe este mare deci se remarcă o
omogenitate mică
10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cercul de gimnastică
Tabel nr. 34 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare l a poartă cu
întoarcere spre partea preferată
NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată (din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.556 + 1.79 8.5+1.465 3.833 + 1.917 4.444 + 1.723
Cv% 27.303 17.235 50.013 38.771
T dependent 11.373 3.716
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.609 p<0.0005
Această probă se execută în condiții de preferință a piciorului de suport și de aruncare pe brațul
preferat.Condițiile de exersare ale grupei experiment au condus la realizarea unui progress semnificativ statistic
la grupa de experiment.( p<0.0005).

10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică
Tabel nr .35 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de viteză de rea cție
NR CRT Viteza de reacție (nr. reușite din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.889 + 0.9 5.556 + 1.199 1.833 +0.618 3.444 +0.784
Cv% 47.644 21.58 33.715 22.764
T dependent 32.07 9.796
P p<0.0005 p<0.0 005
T independent 6.255 p<0.0005
La această probă de control cu grad sporit de dificultate, grupa experiment obține performanțe mult
îmbunătățite la testarea finală față de testarea inițială, semnificația statistică atestând acest progress ( p<0.0005).

59
Grupa de control obține și ea o îmbunătățire a indicilor la testarea finală față de testarea inițială (p<0.0005). Deși
ambele grupe își îmbunătățesc performanțele, grupa experiment prezintă avantajul (față de grupa experiment)
unui program special conceput î n vederea educării psihomotricității. (p<0.0005).
10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator -aparatul psiselteva
10.6.1.Timpul de reacție simplu
Tabel nr. 36 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție simplu

Analiza comparativă între grupe ne arată o semnificație la un prag de p<0.014, ceea ce denotă că
programul propus și aplicat grupei experiment a fost eficient și a produs îmbunătățiri la nivelul timpului de
reacție. Coeficientul de variabilitate se încadrează la ambele grupe în limite normale și indică o omogenitate
crescută.

10.6.2.Timpul de reacție de discriminare
Tabel nr. 37 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție de discriminare

Comparând statistic cele două grupe se remarcă avantajul grupei experiment, iar semnificația
statistică, prin pragul de semnificație confirmă acest lucru, p<0,002 . Coeficientul de variabilitate se încadrează
în limitele unei omogenități crescute pentru ambele grupe, atât la testa rea inițială cât și la testarea finală.

Testu l timp reacție simplu « TRS » sec.
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 26.28 +2,53 25.00 +1.455 26.58 +1.64 26.14 +1.38
Cv% 9.627 5.82 6.170 5.279
T dependent 2,152 1.999
P p<0.038 p>0.05
T independent 2.456 p<0.014
Media timpului de reactie de discriminare « TRD »
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 35.67 +3.481 33.44 +2.854 37,67 + 3,581 35,73 + 3,125
Cv% 9.758 8.534 9.506 8.746
T dependent 2,095 2,348
P p<0,044 p<0,032
T independent 3,389 p <0,002

60
10.6.3. Timp de decizie
Tabel nr. 38 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de decizie
TIMP DE DECIZIE
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 9.72+1.214 7.22+1.282 10,33 +2,181 9.61+1,942
Cv% 12.48 17.75 21.11 20.20
t dependent 2,309 1,773
P p<0,027 p>0,070
t independent 2.113 p<0,046
Analiza între grupe scoate în evidență că diferența între mediile celor două grupe, de la testarea finală
este semnificativă statistic în favoa rea grupei experiment la p <0,046. Se remarcă faptul că ambele grupe
prezintă omogenitate a datelor înregistrate, variația față de medie fiind mică.

10.6.4. Timp de reacție la alegere
Tabel nr. 39 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție la st imuli complecși
Media timpului de reactie – testul Timp de reactie la alegere (timp
reactie stimuli complecsi) « TRSC »
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 71.00 +7.178 67.22 +4.596 72,22 +4,796 71.63 +4,631
Cv% 10.10 6.83 6.64 6.46
t dependent 2,131 1,456
p p<0,040 p>0,154
t independent 2,084 p<0,045

La analiza comparativă se observă că, grupa expriment este net suprioară la această probă, diferența
între mediile celor două grupe fiind semnificativă statistic p<0,045.
Variația datelor față de medie este mică, datele înregistrate prezentând o omogenitate bună, atât la testarea
inițială cât și la testarea finală

10.6.5.Coordonare mână -picior (viteza lentă)
Tabel nr. 40 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reac tivitate, coordonare mână -picior /viteza lentă
Media timpului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare
mana – picior, vigilenta « RCMV » (viteza lenta v1)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.286 +0.223 1.054+0.167 1,454 +0,167 1,221 +0,135
Cv% 17,34 15,84 11,48 11,05
T dependent 2,271 2,016
P p<0,033 p<0,050
t independent 2,864 p<0,011
Media timpului de reacție pentru testul de reactivitate, coordonare mâna -picior, vigilența « RCMV »
(viteza lentă v1) e ste net mai bună la grupa experiment decât a grupei control, asfel că diferența între medii la
testarea finală este semnificativă statistic la p <0,011, deși ambele progresează de la testarea inițială la testarea

61
finală. Variabilitaea datelor se încadrează în limitele unei omogenități medii pntru amble grupe și pntru ambele
etape ale testării.
10.6.6. Coordonare mână -picior (viteza rapidă)
Tabel nr. 41 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână -picior /viteza rapidă
Media timp ului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare
mana – picior, vigilenta « RCMV » (viteza rapida v2)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.001 +0.096 0.918 +0.039 1,1866 + 0,139 1,094 +0,141
Cv% 9,59 4,24 11,71 3,74
t dependent 2,084 1,867
P p<0,045 p>0,071
t independent 2,428 p<0,021

Analiza comparativă între grupe reliefează fapul că grupa experiment își îmbunătățește indicii, iar
programul propus pentru ameliorarea componentelor psihomotricității a fost ef icient,(p <0,021).
Coeficientul de variabilitate se încadrează în limite cuprinse între 0 și 10 ceea ce îns eamnă că grupele s unt
omogene.

10.6.7.Coordonare mână -picior (autotempo)
Tabel nr.42 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, c oordonare mână -picior /autotempo
Media timpului autotempo pentru Testul de reactivitate, coordonare
mâna – picior, vigilenta <<RCMV>>
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 45,196 +5.102 40.658 +4.202 47,938 +6,208 45,275 +5,941
Cv% 11,28 10,33 12,95 13,12
T dependent 2,773 2,868
P p<0,018 p<0,015
t independent 3,599 p<0,001

Coordonarea mână -picior vizată de acest test, prezintă indici superiori la testarea finală față de testarea
inițială atât la grupa experiment cât și la grupa control, diferențele între medii prezntând semnificație statistică .(
p<0,018 și p <0,015). Între grupe se observă o diferență statistică la p <0.001, ceea ce confirmă avantajul grupei
experiment față de grupa control și subliniază încă odată eficie nța programului propus de noi.

62
10.6.8.Coordonare mână -picior timp reacție vigilență)
Tabel nr. 43 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână -picior /timp reacție –
vigilență
Media timpului de reacție – vigilență RCMV
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 69,768 +5
.178 65.944 +4.107 70,944 +5,107 70,235 +4,823
Cv% 7,42 6,22 7,19 6,86
T dependent 2,083 1,586
P p<0,045 p>0,122
t independent 2,126 p<0,042

Analiza comparativă între grupe arat ă, ca rezultantă pozitivă, faptul că sistemele de acționare propuse
și aplicate în antrenamentul handbalistelor junioare III a fost eficient.Coficientul de variabilitate indică
omogenitate a datelor la ambele grupe și pentru toate testările.

63
CAPITOLUL XI
ANALIZA CORELATIVĂ A PARAMETRILOR MOTRICI SPECIFICI CU PARAMETRI
ÎNREGISTRATI PRIN APARATUL PSISELTEVA
11.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.1. Anal iza corelativă între mediile testelor motrice specifice – dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 44 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – dribling la grupa
experim ent
DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T1 T2 T3
Media TRS Pearson
Correlation ,771** ,750** ,795**
p ,000 ,000 ,000
Media TRD Pearson
Correlation ,691** ,587* ,555*
p ,001 ,010 ,017
Coeficientul de adecvare TRD Pearson
Correlation ,812** ,576* ,797**
p ,000 ,012 ,000
Timp de decizie Pearson
Correlation ,848** ,722** ,864**
p ,000 ,001 ,000
Media TRSC Pearson
Correlation ,770** ,523* ,715**
p ,000 ,026 ,001
Media RCMV (viteza lenta v1) Pearson
Correlation ,733** ,607** ,810**
p ,001 ,008 ,000
Media RCMV (viteza rapida v2) Pearson
Correlation ,556* ,513* ,556*
p ,017 ,029 ,017
Media autotempo coordonare
mana – picior, RCMV Pearson
Correlation ,677** ,592** ,758**
p ,002 ,010 ,000
Medie timp de reacție
Vigilenta -RCMV Pearson
Correlation ,701** ,588* ,582*
p ,001 ,010 ,011

Legenda:

T1.Dribling cu mâna îndemanatică
T2. Dribling cu mana neîndemânatică
T3. Dribling alternativ

 corelaț ie pefectă ( p< 0.01) se remarcă la:
– proba de evaluare a timpului de reacție simplu cu toate procedeele de dribling
– timpul de decizie cu toate procedeele de dribling **. Corelație semnificativă la p < 0.01 (2 -tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2 -tailed).

64
– vieza lentă și
– coordonarea mână -picior cu toate procedeele de dribling.
 corelație pefectă (p< 0.01) mai întâlnim la:
– timpul de reacție de discriminare cu proba de dribling cu mâna îndemânatică
– coeficientul de adecvare TRD cu dribling cu mâna îndemanatică și dribling alternativ
– media timpului de reacție vigilența RCMV cu dribling cu mâna îndem ânatică
 corelație la p < 0.05 cu celelalte probe

11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 45 Corelatia între testele de laborator și test ele de evaluare a motricității specifice – pase la grupa
experiment

DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T4 T5 T3 T7 T8
Media TRS Pearson
Correlation ,734** ,786** ,777** ,711** ,761**
p ,001 ,000 ,000 ,001 ,000
Media TRD Pearson
Correlation ,516* ,564* ,473* ,567* ,505*
p ,028 ,015 ,048 ,014 ,033
Coeficientul de adecvare TRD Pearson
Correlation ,595** ,811** ,694** ,765** ,788**
p ,009 ,000 ,001 ,000 ,000
Timp de decizie Pearson
Correlation ,803** ,897** ,791** ,878** ,847**
p ,000 ,000 ,000 ,000 ,000
Media TRSC Pearson
Correlation ,545* ,668** ,484* ,671** ,615**
p ,019 ,002 ,042 ,002 ,007
Media RCMV (viteza lenta v1) Pearson
Correlation ,589* ,795** ,493* ,602** ,573*
p ,010 ,000 ,038 ,008 ,013
Media RCMV (viteza rapida v2) Pearson
Correl ation ,622** ,676** ,583* ,588* ,517*
p ,006 ,002 ,011 ,010 ,028
Media autotempo coordonare
mana – picior, RCMV Pearson
Correlation ,453 ,651** ,445 ,575* ,496*
p ,059 ,003 ,065 ,013 ,036
Medie_tr_
vigilenta_RCMV Pearson
Correlation ,632** ,594** ,761** ,618** ,705**
p ,005 ,009 ,000 ,006 ,001

Legenda:
T4 – Prindere cu doua mâini, pasare cu mâna îndemanatică în 30 de sec
T5 – Pasare cu mâna îndemanatică – prindere cu mâna îndemanatică
T6 – Pasare cu mâna neândemânatică – prindere cu mâna neîndemân atică
T7 – Pasa pe la spate
T8 – Pasa peste umăr

**. Corelație semnificativă la p < 0.01 (2 -tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2 -tailed).

65

11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – aruncările la poartă printr -un cerc și
testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experimen t
Tabel nr. 46 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – aruncarea la
poartă la grupa experiment
DATE CORELAT II GRUPA
EXPERIMENT T9 T10 T11 T12 T13 T14 T15
Media TRS Pearson
Correlation ,763** ,748** ,721** ,612** ,716** ,728** ,672**
p ,000 ,000 ,001 ,007 ,001 ,001 ,002
Media TRD Pearson
Correlation ,624** ,657** ,529* ,471* ,636** ,609** ,580*
p ,006 ,003 ,024 ,048 ,005 ,007 ,012
Timp de decizie Pearson
Correlation ,828** ,796** ,791** ,620** ,724** ,848** ,763**
p ,000 ,000 ,000 ,006 ,001 ,000 ,000
Media TRSC Pearson
Correlation ,727** ,730** ,754** ,561* ,707** ,564* ,620**
p ,001 ,001 ,000 ,015 ,001 ,015 ,006
Media RCMV
(viteza lenta v1) Pearson
Correlation ,629** ,483* ,752** ,508* ,684** ,666** ,616**
p ,005 ,042 ,000 ,031 ,002 ,003 ,007
Media RCMV
(viteza rapida v2) Pearson
Correlation ,653** ,403 ,518* ,642** ,533* ,833** ,581*
p ,003 ,097 ,028 ,004 ,023 ,000 ,011
Media autotempo
coordonare mana –
picior RCMV Pearson
Correlation ,469* ,497* ,632** ,355 ,571* ,548* ,500*
p ,049 ,036 ,005 ,149 ,013 ,019 ,035
Medie_tr_
vigilenta_RCMV Pearson
Correlation ,660** ,705** ,602** ,514* ,576* ,544* ,663**
p ,003 ,001 ,008 ,029 ,012 ,020 ,003

Legenda:
T9 – Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 9 m
T10 – Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 6 m
T11 – Aruncare la poartă cu pași adaugați prin cercul de gi mnastică 6 m
T12 – Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 9 m
T13 – Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 6 m
T14 – Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică
T15 – Aruncare la poartă cu î ntoarcere spre stânga prin cercul de gimnastică

**. Corelație semnificativă la p < 0.01 (2 -tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2 -tailed).

66

11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice – viteza de reacție și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 47 Corelația între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – test viteza de
reacție/eficacitate
DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT Viteza de reactie
Media
TRS Pearson Correlation ,756**
p ,000
Media TRD Pearson Correlation ,597**
p ,009
Timp de decizie Pearson Correlation ,703**
p ,001
Media TRSC Pearson Correlation ,534*
p ,023
Media RCMV (viteza lenta
v1) Pearson Correlation ,679**
p ,002
MediaRCMV (viteza rapida
v2) Pearson Correlation ,459*
p ,045
Media autotempo
coordonare mana – picior,
RCMV Pearson Correlation ,718**
p ,001
Medie_tr_
vigilenta_RCMV Pearson Correlation ,663**
p ,003

Au fost expuse reprezentările grafice ale corelațiilor între timpul de decizie și procedeele tehnice de
aruncare la poartă în condiții solicitate de atenție, viteză de execuție, orientare spa țială, reacție motrică rapidă,
coordonare ochi -mână, ochi -picior, chinestezie, etc.
Gradul de influențare a determinat și extragerea concluziei că programul elaborat și aplicat a produs
modificări pozitive, a produs progres la grupa experiment.

11.3. Anal iza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s -a intervenit în experimentul pilot
Jucătoare de câmp

Analiza rezultatelor de la testările psihomotrice efectuate în laborator cu aparatul PSISELTEVA a
scos în evidență unele aspecte, astfel că, am selecționat ca reprezntative pentru cele mai eficiente răspunsuri pe
următoarele sportive: B.B., N.M., C.C., iar în comparație cu acestea pe sportiva I.I. cu cele mai slabe
răspunsuri.
Sportiva B.B. (extremă) Analiza rezultatelor la probele de laborator a u scos în evidență faptul
căsportiva B.B. a înregistrat timpii cei mai buni la toate probele: timpul de reacție simplu, timpul de decizie, **. Corelație semnificativă la p < 0.01 (2 -tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2 -tailed).

67
timpul de reacție de dicriminare, timpul de reacție la stimuli complecși, autotempo,coordonare oci -mână și
mână -picio r, vigilența.
La probele de motricitate specifică rezultate foarte bune a înregistrat la probele: dribling cu mâna preferată și cu
mâna nepreferată cel mai bun timp, la 4 probe din 5 la prindere – pasare a avut cele mai bun rezultate: la
prindere cu două mâini pasa cu mâna îndemânatică, la pasare cu mâna îndemânatică -prindere cu aceeași mână,
la prindere cu brațul neândemânatic – pasa cu accelași braț, și pasa pe la spate. La probele de aruncare la poartă
din cele 6 probe, la 4 din ele, la testarea finală a finalizat cu 10 reușite din 10 aruncări, iar la celelalte a finalizat
cu 9 reușite din 10. La aruncările cu întoarcere spre partea preferată și spre partea nepreferată a obținut 10
reușite din 10, iar la ultima 9 reușite din 10.
Evaluarea antrenorului a supra comportamentului din teren a sportivei B.B. este că aceasta este cu cea
mai bună coordonare, are un timp de reacție foarte bun, decizie, anticipare și viteză de execuție foarte bune. În
urma anului competițonal 2014 -2015a fost selecționată la lotul n ațional de junioare
Jucătoarea N.M. (inter stg) A ieșit la testele de laborator pe locul 2, cu timpi foarte buni și apropiați
de ai sportivei B.B. Cele mai bune valori le -a obținut la testele TRS, TRD, Timp de decizie, Timp de reacție la
stimuli complecsi . Valorile de la probele de motricitate specifică sunt deasemenea bune și apropiate de valorile
lui B.B. stfel, la testarea finală, are a doua valoare la driblingul alternativ, se încadrează pe a 5 -a poziție la
driblingul cu mâna preferată, și la dribling ul cu mâna nepreferată. La capitolul pase este apropiată de media
grupei, însă timpii nu sunt foarte buni, se observă o mișcare mai lentă la nivel de număr pase în unitate de timp.
La aruncările la poartă se situează pe o poziție bună, randamentul fiind s ubmaximal la majoritatea probelor (
9reușite din 10).
Analiza comportamentului jucătoarei N.M. realizată de antrenor este că fiind de talie, jucătoarea este
mai lentă în mișcările de deplasare, a progresat la decizie (a obținut primul timp la decizie), a re o problemă vis -a
-vis de brațul neândemânatic, însă este motivată și atentă. Jucătoarea este de talie și este în vizorul FRH.
Jucătoarea C.C. (centru) Rezultatele generale o situează pe locul 3 în ce privește testele psihomotrice
de laborator. Însă, l a unele probe o devansează pe sportiva B.B.: la pasa – prindere cu două mâni pasare cu
brațul îndemânatic, se situează pe locul 1. La driblingul alternativ, la driblingul cu mâna îndemânatică, la
aruncarile la poartă are maximum de reușite la 4 din 6 pro be. La egalitate cu B.B. se află la aruncările la poartă
din întoarceri și la pasele speciale pe la spate.
Postul în sine pe care joacă sportiva și sarcinile pe care trebuie să le execute se regăsesc și în testele de
psihomotricitate de laborator și în c ele specifice.
Opinia antrenorului este că aceasta este o sportivă creativă, cu viteză de execuție, de decizie, acuitate
vizuală, bună coordonare, se întoarce cu ușurință spre partea preferată și spre partea nepreferată, simț dezvoltat
al orientării spați ale. Construiește cu ușurință jocul.
Jucătoarea I.I. ( inter) are mai puțină experiență, (un an mai puțin de pregătire) și acest lucru s -a
reflectat în rezultatele obținute. Am selecțonat -o pentru analiză tocmai din perspectiva faptului că este o
jucătoare de talie, are potențial, este stângace și la câteva probe a avut indici egali cu media grupului, la câțiva
indici a fost chiar pe locul 2 din cele 18 sportive, (proba de prindere cu două mâini -pasa cu brațul îndmânatic) și
de remarcat că la majoritatea pro belor procentul de reușite s -a apropiat de media grupului.
Opinia antrenorului este că sportiva este de perspectivă, are talie, coordonare bună îi lipsește acuratețea
în mișcare, viteza de decizie, timpul de reacție la stimuli complecși fiind mai mici.

68
Portari
Jucătoarea M.F. (portar) prezintă cei mai buni timpi de decizie, viteză de reacție la stimului simpli,
timpul de reacție de discriminare, coordonare, reacția la stimuli complecși. La portari sunt esențiale aceste
reacții rapide, timpi de decizie bu ni, coordonarea ochi -mână, mână -picior, simț kinestezic, orientare spațială,
temporală, adaptare la ritmul jocului.
Jucătoarea M.A. (portar) are și ea indici buni la probele de motricitate, probate prin cele de laborator.
Este ambițioasă, muncitoare, cu po tențial, este de perspectivă, însă deocamdată M.F. deține supremația la
echipă.

11.4 Concluzii asupra cercetării experimentale

 Sistemele de acționare propuse, care au vizat educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității s -au dovedit
oportun selecți onate, aplicate și dozate.
 Bateria de teste de motricitate specifică a fost formată din 18 teste de evaluare a nivelului de psihomotricitate în
condiții specifice jocului de handbal.
 Astfel, grupa experiment în urma aplicării unei baterii de teste complexe progresează în mod evident de la
testarea inițială la testarea finală.
 Grupa control, de la testarea inițială la testarea finală obține performanțe mai bune la probele care impliă
driblingul, și pasele cu două mâini, însă la pasele cu mâna preferată și cu mâna nepreferată, la pasele pe la spate
și peste umăr creșterile mediilor la final nu sunt semnificative statistic. Nesemnificație statistică s -a înregistrat și
la probele de aruncare la poartă printr -un cerc, din procedee tehnice uzuale handbalului. Prob a complexă de
solicitare a vitezei de reacție a avut uun progres numai la grupa experiement, grupa control prezentând o lipsă de
semnificație statistică.
 Probele specifice de psihomotricitate – de laborator au completat profilul psihomotric al sportivelo r. De la
testarea inițială la testarea finală, grupa experiment la probele de laborator – sistemul PSISELTEVA înregistrează
imbunătățiri ale performanțelor. Astfel se îmbunătățește: Timpul de reacție simplu, Timp de reacție de
discriminare, Timp de reacție la alegere (timp reacṭie stimuli complecși), timp decizie, abilității de coordonare
mână -picior precum și starea de vigilenṭӑ.
 Grupa experiment s -a calificat la turneul final, a disputat finala și a câștigat medalia de argint

69
CAPITOLUL XII
CONC LUZII
În urma cercetării și aplicării programului propus de noi la grupa experiment putem afirma că ipotezele
cercetării s -au confirmat. Se desprinddin cercetarea de față următoarele:
 Ca urmare a studiilor efectuate pe direcția psihomotricității, desprind em și îmbrățișăm părerile autorilor Epuran,
Holdevici, Tonița, conform cărora, referindu -se la pregătirea fizică aceștia precizau faptul că ea “ este limitată la
dezvoltarea aptitudinilor, anumite calități, motrice clasice, ale vitezei, forței, rezistenței sau îndemânării. În
instruirea copiilor și adolescenților trebuie în mod obligatoriu considerat un întreg complex aptitudinal
psihomotric, în care sunt integrate: chinestezia, schema corporală, lateralitatea, echilibrul static și dinamic,
orientarea corpu lui în spațiu, coordonarea generală și segmentară, percepțiile spațio -temporale ale mișcărilor,
simțul ritmului, viteza de reacție, de repetiție și de anticipare, controlul fin al mișcărilor, etc . Ne dăm ușor
seama că dacă la vârsta de creștere s -ar pune a ccentul pe dezvoltarea acestor aptitudini, calitățile motrice s -ar
putea dezvolta și perfecționa la alt nivel calitativ și cantitativ.”
 Marea performanță , în momentul de față, nu semai poate rezuma la însușirea unor elemente și procedee tehnice
care sunt așezate într -o schemă tactică, iar calitățile fizice educate nu se mai pot aborda la modul singular,
particular, individual, ci numai într -o deplină interdependență cu cele psihomotrice, cu calitățile moral volitive
cu trasăturile puternice de personalitat e, etc.
 Una din tendințele moderne de dezvoltare a handabalului românesc este pe direcția ameliorării psihomotricității
de mare nivel pentru că la nivelul tehnicii s -a ajuns la execuții din ce în ce mai acrobatice.
 Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,
coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a întregului
corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție. Cele mai mutecercetări în domeniul dezvoltării
aptitudinilor din handbal se referă la analize și meta -analize în ceea ce privește datele antropometrice și fizice,
și aici ne referim la investigații privind viteza pe 20m., 30m., sau 40m., testul Cooper, forța abdo minală, a
flexorilor palmari, detenta pe verticală și orizontală, viteza de aruncare a mingii și identificăm doar un singur
test de coodonare bimanuală : dribling printre jaloane. În foarte puține studii mai întâlnim proba de tapping.
 România se evidenția ză la aceste conferințe cu câteva studii care accentueazăorientarea țării noastre către
această „componentă a antrenamentului sportiv” – pregătirea psihomotrică (după părerea noastră).
 Numeroși autori s -au preocupat de problema psihomotricității pe plan na țional și printre aceștia am aminti pe
Epuran M., Holdevici I., Horghidan V., Albu C., Albu A., Crețu T., și remarcăm deasemenea cercetările la
nivel național privind componentele psihomotricității cu referiri la domeniul sportiv, astfel, se evidențiaz ă
lucrările în handbal ale autorilor Acsinte A., Baștiurea E., Mihăilă I., Badau D., în volei Croitoru D.,Niculescu
I., în gimnastică Damian M., Grigore V., Grosu E., etc.
 Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s -au edificat asupra tendințelor jo cului de handbal și au început să
abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar, intuitiv, nu putem
afirma că există model de pregătire și evaluare a abilităților psihomotrice.

70
CAPITOLUL XIII
ACTUALITATEA ȘI N OUTATEA CERCETĂRII, PROPUNERI ȘI DISEMINAREA
REZULTATELOR
12.1. Actualitatea și noutatea cercetării
Evoluția jocului de handbal, atât pe plan național cât și pe plan internațional a determinat transformări
ale tehnicii și tacticii, care acum se defășoară într-o viteză de deplasare, de execuție, de reacție din ce în ce mai
mare, cu forță –detentă deosebită, cu o forță de șut care ajunge la zeci de km/h, cu o rezistență și o adaptare la
ritmul jocului foarte mare și toate acestea într -o acrobație a execuț iilor, într -o măiestrie a manifestării tehnico –
tactice, care presupune în spate, educarea unor abilități speciale.
Suplețea, mobilitatea, coordonarea, echilibrul, chinestezia, lateralitatea, ambidextria fac parte din ceea
ce am expus anterior – jocul moder n și eficient.
Antrenamentul total trebuie să se axeze pe educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității în
jocul de handbal. În acest context, abordarea psihomotricității trebuie să se facă la vârstele junioratului.
Astfel, lucrarea prezintă noutat e prin:
Modelul de pregătire psihomotrică elaborat și implementat la echipa de handbal –junioare III, 12 -14 ani
Introducerea în cadrul planificării a componentei psihomotrice
Elaborarea unui sistem de evaluare a componentelor psihomotrice în condiții speci fice de manifestare în jocul de
handbal
Validarea sistemelor de acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA –
(softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție, coordonarea ochi -mână, mână -picior, viteza de reacție
la stimului sonori (sunete de intensități diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparție,
rezistența la stress.

12.2. Propuneri
Specialiștii domeniului pot dezvolta cercetarea de față prin îmbogățirea acestui material c u noi sisteme
de acționare care să vizeze educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității.
Planificarea antrenorului modern trebuie să cuprindă și această componentă, în mod special la vârsta
junioratului.
Este de preferat ca tema de față să fie dezbă tută, analizată și cercetată încontinuare de către specialiștii
domeniului în vederea realizării unui model de pregătire și evaluare la toate categoriile de participare în
competiții, construit și pe această componentă a pregătirii multilaterale a viitoru lui handbalist campion.
În urma cercetării de tip experimental și a rezultatelor obținute, propunem ca materialul elaborat să fie
prezentat în cadrul Comisiei Metodice din cadrul Federației Române de Handbal, la confrințe și în workshop -uri
de specialitate , în vederea diseminării și a dezbaterilor pe tema abordării psihomotricității în antrenamentul
sportiv din jocul de handbal.

71

12.3. Diseminarea rezultatelor
Diseminarea rezultatelor cercetării a fost realizată prin lucrări publicate și prin comunicări la conferințe
științifice internaționale:

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative analysis of handball technical execution
and self -image to junior athletes aged 12 -13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education and
Sport /SCIENC E, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2 Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU -BONDOC DRAGOȘ The importance of preparation of psihomotric
components to junior handball players aged 11 -12 years old / Ovidius University Annals, Series Physi cal
Education and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric training model for handball players –
juniors, level 3 / Ovidius University Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313

72
BIBLIOGRAFIE

1. ACHIM, ȘT. , (2002), Planificarea în pregătirea sportivă, Edit. Ex Ponto, București
2. ACSINTE A. , ALEXANDRU E., (2000). Handbal. De la iniț iere la marea performanță , Editura
MediaTM,Bacău,
3. ACSINTE, A. (2011) –Proprioceptive Training in Handball , EHF Scientific Conference Science and
Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical approaches) 18 -19 November 2011,Vienna, Austria
4. ACSINTE , ALEXANDRU , et al. (ROU/ESP). (2013) “Neuro -muscular Coordination and Balance
Skills Development in Young Female Handball Players”. 2 nd EHF Scientific Conference
5. ADAMS, G.R.,BERZONSKY,M.D. (2009), “Psihologiaadolescenței.Manualul Blackwell” ,Iași, Ed.Polirom
6. ALBU, A. ALBU, T. L. VLAD, I. IACOB , (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iași.
7. ALBU, C., ALBU, A ., (1999 ), Psihomotricitatea la vârsta de creștere și dezvoltare , Ed. Spiru Haret,
Iași,
8. ALEXE, N., (1993) Antrenamentul sportiv modern , Edit. EDIT IS, București
9. ARCAN, P., CIUMAGEANU, D., (1980) Copilul deficient mintal , Ed. Facla, Timisoara
10. BALINT,E., ( 2006) Instruirea copiilor și juniorilor în jocul de handbal , Ed. Universității Transilvania
din Brasov
11. BALINT,E., ( 2006) Bazele teoretico -metodice al e antrenamentului în jocul de handbal, Ed.
Universității Transilvania din Brașov
12. BARABAȘ N. (1995). Jocuri de mișcare și pregătire pentru jocul de handball . Cluj -Napoca: FEFS.
13. BAȘTIUREA E., SÂRBU D., STAN Z. (2001) – Handbal pas cu pas , Editura Evrika, Brăil a,
14. BOMPA, T., (2002), Teoria și metodologia antrenamentului , Edit.Ex Ponto, București.
15. BOMPA,T., (2002), Teoria și metodologia antrenamentului -Periodizarea .Editura Ex Ponto, București.
16. BOMPA, T., (2003), Performanța în jocurile sportive.Teoria și metodolog ia antrenamentului , Edit.Ex
Ponto, București.
17. BOMPA, T., (2003 b), Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Școala Națională de Antrenori ,
Edit. Ex Ponto, București.
18. BOMPA,O.T . (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului , Centrul Național de
formare și perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA
19. BORGONO E.,( 1988) Educazione psicomotoria nella scuola materna ed elementare ,Edit.
Omega,Italia
20. BOTA, C., (2000), Ergofiziologie , Edit. Globus, București.
21. BOTA, C., (1997), Fiziologia educației fizice și sportului – ergofiziologie , Editura Antim Ivireanul,
Râmnicu -Vâlcea.
22. BOTA M, (1982) Handbal – 500 exerciții pentru învățarea jocului – Editura Sport Turism, București
23. BOTA, I., BOTA, M . (1990), Handbal. 500 exerciții pent ru învățarea jocului , Editura Sport -Turism,.
București

73
24. BUDEVICI A., ȘUFARU C . (2004) Metodica pregătirii handbaliștilor junior , Chișinău: Ed. Valinex
S.A.,
25. CÂRSTEA, GH., (2000), Teoria și Metodica Educației Fizice și Sportului , Edit. AN -DA, București.
26. CÂRS TEA, GH . (1993) Teoria și metodica educației fizice și sportului , Editura Universul, București.
27. CÂRSTEA, GHEORGHE (1997) – Educația fizică – teorie și metodică , A.N.E.F.S,Bucuresti
28. CERCEL P. (1975) Calitățile motrice în handbal – Editura Sport Turism, Bucu rești
29. CERCEL PAUL , (1993), Curs de handbal , Ediția a III -a, Editura Universității Al.I.Cuza,Iasi
30. CERGHIT I., (2006), Metode de invatamant , Ed. Polirom, Iasi.
31. COLIBABA -EVULEȚ, D., BOTA, L, (1998), Jocuri sportive, teorie și metodică , Edit. Aldin,
Bucureșt i.
32. CRATTY, B. (1979). Motricidad y Psiquismo en la education y el deporte . Asociacion Canaria de
psicologia del deporte.
33. CREȚU,T. (2009),“Psihologiavârstelor”,ediția aIII-arevăzutăși adăugită,Iași, Ed.Polirom
34. CSUDOR, G., (1986), Instruirea echipelor școlare , Edit. Sport -Turism, București.
35. CUESTA, G., (1991), Balonmano , Spanish Handball Federation, Madrid
36. D BÜSCH, J. SCHORER, J. PABST, BSTRAUSS, K. -D. PETERSEN,J. PFÄNDER,
P.SICHELSCHMIDT -Evaluation of the talent identification programme of the German handball f ederation -2
nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23 November,Vienna, Austria
37. DAMIAN, M. (2002) – Lateralitatea în gimnastica ritmică, importanța și căile de valorificare în
procesul de instruire , Teză de doctorat, A.N. E.F.S. București
38. DAMIAN M., (2005), Manifestarea lateralității în gimnastica ritmică , Ovidius University Press,
Constanta
39. DAMIAN M., (2005) – Metodologia cercetării științifice in activitatile motrice , Editura „Ovidius”
University Press, Constanța
40. DE MEU R A., STAES, L.( 1988) Psychomotricite, Education et Reeducation , Ed. DeBoeck,
Bruxelles.
41. DEMETER A., (1981), Bazele Fiziologice Si Biochimice Ale Calitatilor Fizice , Ed. Sport Turism,
Bucuresti.
42. DRAGNEA, A., (1984), Măsurarea și evaluarea în educație fi zică și sport , Edit. Sport -Turism,
București.
43. DRAGNEA, A. (1990) Teoria antrenamentului sportiv , București.
44. DRAGNEA, A., (1996) – Antrenamentul sportiv , Ed. Didactică și Pedagogică, București
45. DRAGNEA, A., BOTA A., (1999), Teoria activităților motrice , Edit . Didactică și Pedagogică, R.A,
București.
46. DRAGNEA, A., TEODORESCU, S., M., (2002), Teoria sportului , Edit.FEST, București.
47. DRAGNEA, A., C. CĂLIMAN, N. CRISTEA -MIC (2014) -Orientarea metodică a pregătirii în
handbal .H.C.M.București

74
48. DRAGAN, A. (1994) Particu larități de vârstă. Psihomotricitatea, note de curs, psihologie sportivă ,
București.
49. DRAGAN I. si colab., (1994 ), Medicina sportiva , Ed. Editis, Bucuresti.
50. DUGAS, D.M. (1983). Relationships among process and product variables in an experimental
teaching un it. Dissertation Abstracts International,
51. EPURAN, M., HORGHIDAN, V., (1970), Motivation in Sport. În: Contemporany Psychology of
Sport . The Athletika Institute, Washington, D.C.,
52. EPURAN, M. (1976). Psihologia educației fizice . Edit. Sport -Turism, București .
53. EPURAN, M., HOLDEVICI, I. (1980). Compendiu de psihologie pentru antrenori . Edit. Sport –
Turism, București
54. EPURAN, M., ( 1990), Modelarea conduitei sportive . Ed. Sport -Turism, București,
55. EPURAN, M., (1994), Modelarea pregătirii psihologice în sport , Edit. A.N.E.F.S, București.
56. EPURAN, M., MAROLICARU. M., (1998) – Metodologia cercetării activităților corporale , Ed.
Risoprint, Cluj -Napoca.
57. EPURAN,M.,HOLDEVICI,I.,TONIȚA, (2001) -Psihologia sportului de performanță Teorie și
practică ,Ed.FEST, București
58. EPURAN, M, (2002), Motricitate și psihism, psihomotricitatea , Oradea, Facultatea de Educație Fizică
și Sport
59. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităților corporale . București: Editura
RENNAISANCE
60. EPURAN, M., (2005) – Metodologia cercetării activităților corporale , editia a2 -a, Ed. FEST,
București
61. EPURAN, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale, prolegomene la o metateorie a
activităților corporale ,vol.II,Ed.FEST Bucuresti.
62. FAMOSE, J., P., DURAND, M., (1988), Aptitudes et performance mo trice. Edition “Revue E.P.S.”,
Paris,
63. FERRE J., LEROUX P ., (1996), preparation aux brevetes d’etat d’educateur sportif, bases
physiologiques de l’entrainement , Ed. Amfora, Paris
64. FOX E.L., MATHEWS D. K., (1980), Interval training , Ed. Vigot, Paris.
65. FOX E.L. , MATHEWS D. K., (1981), Bazele fiziologice ale exercitiilor fizice , CNEFS, Bucuresti,
traducere.
66. GAGEA A., (2006), Biomecanica analitica , ANEFS, Bucuresti.
67. GEORGESCU, A. (2011) Contributii privind particularitatile pregatirii fizice multilaterale la
handb alistele debutatnte 2011, Teza de doctorat, Pitesti
68. GEVAT, C., LARION, A . (2001), Atletism . Ed Ovidius University Press, Constanta.
69. GHERMANESCU, I. K, GOGALTAN, V., JIANU E., NEGULESCU, I., (1983), Teoria și
metodica handbalului – Editura Didactică și Peda gogică, București,
70. GHERMANESCU ,I. K . (1977), Curs de handbal – I.E.F.S., București,

75
71. GOGALTAN V. ( 1981), Teoria și metodica bazei de masă a handbalului de performanță – Curs
opțional , București,
72. GRIGORE, V , (2001), Gimnastica artistică , Ed. SemnE, Bucureș ti.
73. GRIGORE, V.(2001). Gimnastica artistică –
bazeleteoretice aleantrenamentului sportiv. Edit.SemnE,București
74. GROSU, E, P , (2002), Psihomotricitate și gimnastica educativă , (vol I), Ed. G.M.I., Cluj -Napoca.
75. GUARALDI, G.P., RIGGERINI, C. (1980) – La lateralizzaz ione manuale in eta evolutiva, il
problema mancinismo nella scuola , în Prospettive in pediatria
76. HAHN, E. (1996). Antrenamentul sportiv la copii . M.T.S. – I.N.C.S., București, nr. 104 -105 (3 -4),
77. HARRE D., (1973), Teoria antrenamentului , Ed . Stadion, Buc uresti.
78. HERMASSI, SOUHAIL -“Relationships between medicine ball explosive power test, throwing ball
velocity and maximal arm strength in team handball players”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific
and practical approaches, 22 -23 November 2013,Vie nna, Austria
79. HERMASS I, SOUHAIL (TUN). (2013) “Effect of a short term in -season muscular strength training
program with half back squat on repeated sprint ability and agility t -half test performance in elite handball
players”. 2 nd EHF Scientific Conferenc e 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23 November,Vienna,
Austria
80. HERMASSI, SOUHAIL, ROLAND VAN DEN TILLAAR (TUN/NED) (2013), “Relationship
Between Yo Yo Intermittent Recovery Test Performance and Selected Physical Abilities in Elite Juniors
Handb all Players” . ”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23
November Vienna, Austria
81. HOHAN, E. (1996), Antrenamentul sportiv la copii. Sportul la copii și juniori -uz intern , București.
82. HORGHIDAN, V., (1993), Dezvoltarea capacității psihomotrice prin activități corporale . Teză de
doctorat, Universitatea București,.
83. HORGHIDAN, V., (1997 ), Metode de psihodiagnostic . București, EDP.
84. HORGHIDAN, V. (2000) – Problematica psihomotricității , Ed. Globus, București
85. IFRIM, M. (1986). Antropologie motrică . Edit. Științifică și Enciclopedică, București
86. IGOROV -BOSI,M., HANT ĂU,C.,CARACAȘ,V., (2014) – Fundamente științifice ale jocurilor
sportive -Handbal , curs universitar, Ed. BREN
87. IONESCU A., MAZILU V. (1986), – Creșterea normală și dezvol tarea armonioasă a corpului ,
București.
88. IONESCU -BONDOC,D .,(2008) – Bazele antrenamentului sportiv – Note de curs , Ed. Universității
Transilvania din Brașov
89. JASTRZĘBSKI, ZBIGNIEW, AND URSZULA BOGDAŃSKA (POL),(2013) – “The Effect of
training Loads on the Phys ical Capacity and Fitness of Young Female Handball Players during the Three -Year
Training Cycle” . 2 nd EHF Scientific Conference Scientific and practical approaches, 22 -23 November, 2013
Vienna, Austria

76
90. J.R. THOMAS & J.K. NELSON , (1996), Metodologia cercet ării în activitatea fizică , Vol I,II, SDP –
CCPS, nr.375 -389, Bucureș ti.
91. KUNST – GHERMĂNESCU,I., GOGÂLTAN,V.,JIANU,E.,NEGULESCU,I., (1983) -Teoria și
metodica Handbalului , Ed.Didactică și Pedagogică, București
92. KUNST – GHERMĂNESCU,I., (1978) – Handbal Tehnica și tactica jocului, Ed.Sport -Turism
93. LAPIERRE, A., (1976 )„ La reeducation psysique ” Editura J.B. Baillere – Paris –;
94. MANNO, R., (1986) – Aprecierea calităților motrice la sportivii juniori , Roma.
95. MANNO, R., (1996), Les bases de l’entrainement sportif , MTS, C CPS, Bucuresti.
96. MAROTI, ȘT., MARCU, V., LEAH, C., (2000) – Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă ,
Oradea,
97. MARCZINKA, ZOLTÁN (HUN). “ Performance Analysis: A Way to Improve Coaching Methods in
Handball” . 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific a nd practical approaches, 22 -23 November
2013,Vienna, Austria
98. MASSENZ, M. SIMONETTA, E (2002) – La valutazione psicomotria , Ed. Franco Angeli, Milano.
99. MASSUC¸ I.FRAGOSO -A multidisciplinary approach of success in team -handball, in Apunts Med
Esport,2013; 48(180):143–151
100. MASSUÇA, L.M. – The Relative Age Effect in Body Size and Success of World -Class Handball
Players , EHF Scientific Conference 2011 Science and Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical
approaches) 18 -19 November 2011,Vienna, Aus tria
101. MATEEV, L.P. (1984), Teoria și Metodica Educației Fizice , Editura Sport Turism, București.
102. MATEUSZ ZUBIK , , B, D MICHAÁ SPIESZNY, A, B, D MARIUSZ SUMARA – in Central
European Journal of Sport Sciences and Medicine | Vol. 4, No. 4/2013: 53 –62
103. MICHALS IK, L.B.; MADSEN, K. AND AAGAARD, P . -ActivityMatch Profile and Physiological
Demands in Female EliteTeam Handball , EHF ScientificConference 2011 Science and Analytical Expertise in
Handball(Scientific and practical approaches) 18 -19 November 2011,Vienna, A ustria
104. MIHĂILĂ ION (2004 ), Handbal pregătire fizică specifică diferențiată , Editura Valinex S.A.,ISBN
9975 -9800 -2-3, 158 pagini
105. MIHĂILĂ, I., (2006) –Handbal -optimizarea pregătirii fizice la echipele de juniori , Ed.Universitaria
Craiova
106. MITRA, G., MOGOȘ, A. (1977), Dezvoltarea calităților motrice , Editura Sport -Turism, București.
107. H. MOHAMED, R. VAEYENS, S.MATTHYS,M.MULTAEL,J. LEFEVRE, M.LENOIR, &
R.PHILIPPAERTS – Anthropometric and performance measures for the development of a talent detection and
identificat ion model in youth handball , Journal of Sports Sciences, February 1st 2009; 27(3): 257 –266
108. MORIGUCHI, TETSUSHI, et al. (JPN). “Features of Changes of Direction Sprint (CDS)
Performance in Elite Japanese Youth Women Handball Players: A Comparison of the Co rrelation Coefficient
Between CDS and Field Tests”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23
November 2013,Vienna, Austria
109. MUNTEAN, A . (2006) – Psihologia dezvoltarii umane, Ana Muntean, Polirom, Iași

77
110. MURARU,A., ( 2008 ) Manualul antrenorului , Oradea
111. NEGULESCU, I., (1997), Contribuții la ameliorarea selecției inițiale și a metodologiei de pregătire a
copiilor și juniorilor în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului de performanță – Teză de
doctorat, Bucu rești,
112. NEGULESCU, I., (1998), Handbal -Argument pentru un debut timpuriu – Editura Universitas,
București,
113. NEGULESCU C. IOAN, ( 2000), Handbal Tehnica jocului , Editura ANEFS, București,
114. NICU A., (1993), Antrenamentul sportiv modern , Ed. Editis, Bucuresti.
115. NICU,A. (coordonator). (2002). EnciclopediaEducațieiFizice șiSportului .Edit.Aramis,București,
116. PAPALIA,D.E;WENDKOSOLDS,S.;DUSKINFELDMAN,R. (2010),
“Dezvoltareaumană” ,București,Ed. Trei
117. PAPALIA, D., WENDKOS, S., FELDMAN, R., (2012) – Dezvoltarea umană , Editura Trei
118. PLATONOV N. V., (1991), L’ antrainement sportif, Theorie et methodologie , Ed. II, Edition Revue
E.P.S., Paris.
119. POKRAJAC B. Analysis, discussion, comparison, tendencies in modern handball. 2008, from
http://www . eurohandball.c om/publications
120. POPESCU -NEVEANU, P., (1976, 1977), Psihologia generală (Vol I și II), Ed. Universității
București,.
121. PRADET, M. (2000) Pregătirea fizică , Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz
intern,
122. RATA G., RATA B., C., (2006), Aptitudinile in activitatea motrica , Ed. Edu Soft, Bacau.
123. RICHARD, J., RUBIO, L. (1995). La Therapie Psychomotricé . Paris: Ed. Masson
124. RIZESCU, C. (1997), Teoria antrenamentului sportiv . Note de curs FEFS, Constanța.
125. RIZESCU, C. (2006) Handbal -Specializare , Edi t.”Ovidius” University Press, Constanța.
126. REBER, A., în Dicționar de psihologie The Penguin
127. SANTROCK, J.W. (2003), “Adolescence”, 9thedition,NewYork,McGrawHillCompanies
128. SÂNGIORZAN,L.,IONESCU -BONDOC,D .,(2006 ) Statistică aplicată în educatie fizică și sport, Ed.
Valinex, Chișinău,pg 23
129. ȘCHIOPU,U.;VERZA,E. (1997), “Psihologiavârstelor.Ciclurilevieții”, ediția a III-
arevizuită, București,EDP
130. ȘCHIOPU, U., coord. (1997) – Dicționar de psihologie, Editura Babel, București
131. SHOUKEH, NART, A,et.all. -“A criterion -referenced tes t battery to assess overall ability in team
handball” in European Scientific Journal January 2013 edition vol.9, No.3 ISSN: 1857 – 7881 (Print) e – ISSN
1857 – 7431
132. SIMION, GH., MIHAILA,I. STĂNCULESCU, G. (2011) Antrenament sportiv -Concept sistemic ,
Ovidius University Press
133. SIMION, GH., (1999) – Metodologia cercetării activității omului în mișcare, Ed. Universității din
Pitești.

78
134. SIMION, GH., (1999) – Metodologia omului în mișcare , Ed. Universității din Pitești.
135. SIMION, G., AMZĂR, L. (2009) – Știința cercetăr ii mișcării umane , Ed. Universității din Pitești
136. SINGER, R. N., (1968), Motor learning and Human Performance . An application to Physical
Education Skills. Mc Millan, New York, London,
137. V.SRHOJ, N. ROGULJ, N. ZAGORAC AND R. KATI – A New Model of Selection in Women’s
Handball , Coll. Antropol. 30 (2006): pp.601 –605.
138. THOMAS, R., (1995 ), Aptitudinile motrice . MTS, Buc,
139. THOMAS KEKES -SZABO, USATH Sport Science and Technology Committee and Cristian Zaharia,
Head Coach, USATH Men’s Senior National Team -Minimum Fitne ss Requirements for USA Team Handball
Men’s Senior National Team, Men's National Program
140. TUDOS, S., (1987) – Elemente de statistica matematica aplicata , editura IEFS
141. TROFIN E., (1967) Handbal la copii și juniori – Editura CNEFS, București,
142. VAN DEN TILLAAR , ROLAND , et al. (NOR). “Comparison of Effects of 6 Weeks of Plyometrics
Training With Squat Training Upon Different Motor Abilities in Adolescent Handball Players” . 2 nd EHF
Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23 November 20 13,Vienna, Austria
143. VĂRZARU, C. G, IGOROV M.A. (2013) – Statistical Model of the Wing Players who Participated in
theWomen’s European Handball Championship, Serbia 2012 ICSPEK 2013Procedia – Social and Behavioral
Sciences 117 ( 2014 ) p.123 – 128
144. VERHOSANSKI I.V., (1988), Antrenamentul eficient , Berlin.
145. VERHOSANSKI I.V., (1992), Un nou sistem de antrenament in sporturile ciclice , Roma, Scoala de
Sport.
146. VERZA,E.;VERZA, F.E.(2000), “Psihologiavârstelor”, București,Ed.ProHumanitate
147. VILA, H.; RODRÍGUEZ, F.; FERNANDE Z, J. AND FERRAGUT, C. – Multidimensional
Evalutation of Handball Players: Talent Selection by Discriminant Analysis , EHF Scientific Conference 2011
Science and Analytical Expertise in Handball (Scientific and practical approaches) 18 -19 November
2011,Vien na, Austria
148. VOICU, S., (2003) Handbal – tehnică și tactică , Colecție cursuri universitare, Ed. Universității de
Vest, Timisoara,
149. WEINECK, J. (1994). Entreinmento optimo . Barcelona: Editorial Hispano Europea, S.A.
150. WEINECH, J., (1983) – Manual d”entrainement sportif , Ed. Vigot, Paris.
151. WEINECH, J ., (1992), Biologie du sport , Ed Vigot, Paris.
152. YOTOV, IVAN (BUL). “Optimization Processes in the Preparation of Female Handball Players”.
2nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22 -23 No vember 2013,Vienna,
Austria
153. ZAPAN GH., (1984), Cunoasterea si aprecierea obiectiva a personalitatii , Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti.
154. ZATIORSKI V.M., (2002)., Stiinta si practica antrenamentul de forta , MTS, INCS, Bucuresti.
155. ZLATE M., (2007), Introducere in psihologie , Ed. Pilirom. Iasi

79
156. *** ( 1973 ) Terminologia Educației Fizice și Sportului , Edit. Stadion, Comisia română de
terminologie
157. www.ehf.com
158. www.frh.ro
159. www.frh.ro Istoria jocului – Palmares de onare 1936 -2014

80
INTERVENTII MODERNE IN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUCAREA PSIHOMOTRICITATII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III
(12-14ANI)

Conducator stiintific: Doctorand:
prof.u niv.dr.BONDOC -IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA

Rezumatu l tezei

Tema tezei de doctorat se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste
de nivel III în vederea abordării și educării componentelor psihomotricității cu un model de
prgătire elaborat și adaptat nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea
unui sistem de evaluare a acestora. Scopul și obiectivele generale ale cercetării se referă la
faptul că în jocul de handbal alături de calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența se
manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică,
lateralitatea, schema corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și
temporală, ideomotricitatea, astfel, se consideră necesară abordarea în antrenamentul
sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în același timp cu
evaluarea acestora. În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetării este acela de a
interveni în antrenamentul sportiv din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcț ia
dezvoltării/educării componentelor psihomotricității. Antrenamentul sportiv a fost
direcționat pe dezvoltarea/educarea următoarelor componente ale psihomotricității:
coordonarea statică și dinamică – echilibrul static și dinamic, coordonarea intersegme ntară,
lateralitatea,ambidextria, orientarea în spațiu și timp, schema corporală, timpul de reacție
simplu și rapid.. Programul propus are în vedere elaborarea unor sisteme de acționare care
cuprind execuții ale elementelor și procedeelor din tehnica speci fică în condiții normale, în
condiții îngreunate, în condiții ușurate, cu aparate ajutătoare, pe teren variat, cu mingi de
diferite mărimi. S -a avut în vedere elaborarea unui plan de pregătire – macrocilu a
sportivelor handbaliste cu vârsta cuprinsă într e 12-14 ani, care au cuprins și componentele
de mai sus. Cercetarea s -a desfășurat în două etape 2013 -2014 -cercetarea preliminară și

81
etapa a doua, 2014 -2015 – cercetarea de bază. Subiecții au fost reprezentanții a două echipe
de handbal, cu vârsta cuprin să intre 12 -14 ani.
Validarea rezultatelor obținute s -a realizat prin aplicarea sistemelor de acționare asupra unei
grupe exprimentale(n=18) și compararea acestora cu cele obținute de o grupă de control
(n=18). În același timp s -au determinat corelațiile î ntre probele de motricitate specifică
handbalului și testele de laborator efectuate cu aparatul PSISELTEVA. Validarea cercetării
va fi întărită de sistemele de acționare/exercițiile însine care se constituie în teste de verificare
a potențialului psihomotr ic. Prin investigațiile psihomotricității cu ajutorul aparatului
PSISELTEVA s -a urmărit determinarea timpului de reacție simplu, timpul de reacție de
discriminare, timpul de reac ṭie la stimuli complecși, testul de reactivitate, timpul de decizie,
coordona rea mână – picior, vigilență. (softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție,
coordonarea ochi -mână, mână -picior, viteza de reacție la stimului sonori (sunete de intensități
diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparți e, rezistența la stress. S -a
constat ca în urma analizei rezultatelor cercetării de bază s -au îndeplinit ipotezele de lucru
enumerate, constatandu -se ameliorări în obiectivizarea tehnicii și asfel, confirmând ipoteza
cercetării experimentale constatative p rin prelucrări statistico -matematice .
Astfel, lucrarea prezintă noutate prin: modelul de pregătire psihomotrică elaborat și
implementat la echipa de handbal –junioare III, 12 -13 ani, prin introducerea în cadrul
planificării a componentei psihomotrice, el aborarea unui sistem de evaluare a componentelor
psihomotrice în condiții specifice de manifestare în jocul de handbal, validarea sistemelor de
acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA –
Modelul de pregătire și evaluare va fi propus către Comisia Metodică a Federatiei Romane
de Handbal
In urma analizei cercetarii imi dau acceptul de sustinere publica a tezei.

Cuvinte cheie: handbal, antrenament psihomotric, echilibru, coordonare,
ambidextrie, lateralitate, ori entare spațială și temporală, schema corporală, viteză de
reacție, viteza de decizie, timpi de reactivitate.

82
MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF
PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12 -14 YEARS OLD)

Scientific coord inator: PhD candidate :
PhD Professor BONDOC -IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA

Thesis Abstract
The PhD thesis focuses on the intervention in the t raining of junior handball players
III in order to approach and educate the psychomotricity components with a training model
developed and adapted to their age and training level and, at the same time, with the
development of a system for evaluation.The pu rpose and overall objectives of the research
refer to the fact that in handball, alongside the basic motor abilities such as speed, strength
and endurance, other psychomotor qualities are particularly revealed, namely static and
dynamic coordination, later ality, body scheme, simple and quick reaction time, spatial and
temporal orientation, ideomotricity, thus , it is considered necessary to address these
qualities from the very beginning of the handball sports training together with their
evaluation.In this respect, we can state that the aim of the research is to work on the
development/education of psychomotricity components in handball sports training at junior
level III. Sports training focused on the development/education of the following
psychomotricity components: static and dynamic coordination – static and dynamic balance,
intersegmentary coordination, laterality, ambidexterity, orientation in time and space, body
scheme, simple and quick reaction time.The proposed program envisages the development
of drive systems which include performances of elements and procedures of the specific
technique under normal, hampered, or eased conditions, with helpful devices, on a varied
field, with balls of different sizes. It was intended to develop a training plan – a macrocycle
of sportswomen handball players aged between 12 and 14 which also included the above
components. The research was conducted in two stages: the preliminary research between
2013 -1014 and the basic research between 2014 -2015. The subjects aged b etween 12 and 14
were members of two handball teams. The validation of the results was done by applying
the drive systems on an experimental group (n=18) and comparing them to those of a
control group (n=18). At the same time, there were determined the cor relations between
specific motricity handball tests and lab tests carried out with PSISELTEVA testing device.
The validation of the research will be strengthened by the drive systems/exercises which are

83
considered as tests on psychomotric potential. By usi ng the PSISELTEVA testing device
for psychomotricity investigations it was sought to determine the simple reaction time, the
discrimination reaction time, reaction time to complex stimuli, reactivity test, decision time,
hand -foot coordination, vigilance.T he software checks the speed of reaction, decision
making and execution, hand -eye and hand -foot coordination, speed of reaction to auditory
stimuli (sounds of different intensities) , visual stimuli (colours , different shapes ), different
times of occurence , resistance to stress. It was found that after analyzing the results of the
basic research there have been accomplished the assumptions listed, finding out
improvements in technique objectivization, and thus confirming the hypothesis of the
experimental r esearch by statistical and mathematical processing.
Therefore, the thesis shows great originality through the following features: developing
and implementing the psychomotor training model at the junior handball team III ( 12-13
years old) , introducing the psychomotor component within the planning, developing a system
to assess the psychomotor components under specific conditions in handball game, validating
the drive systems and progress by testing the handball players with PSISELTEVA testing
machine.
The t raining and evaluation model will be proposed to the Methodical Commission of
the Romanian Handball Federation
After analyzing the research I give permission for the public defence of the thesis.

Key words : handbal l, psychomotor training,balance , coordina tion, ambidexterity,
laterality, space and time orientation, body scheme , speed of reaction , speed of decision
making , reactivity time .

84

Curriculum vitae
Europass

Informații personale
Nume / Prenume DAMIAN ROXANA
Locul actual de muncă CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR NR. 1 CONSTANȚA
Adresă loc de muncă Strada Nicolae Grigorescu nr.32
Telefon(oane) 0341801731 Mobil: 0720334041
Fax(uri)
E-mail(uri) roxyy_damian@yahoo.com
Naționalitate( -tăți) Română
Data nașterii 10.03.1984
Sex Feminin

Experiența profesională

Perioada Septembrie 2009 -prezent:
Funcția sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport – spec. Handbal
Activități și responsabilități
principale Antrenor handbal
Coordonator proiecte si programe
Numele și adr esa angajatorului CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR NR. 1 CONSTANȚA
Tipul activității sau sectorul de
activitate Cadru didactic/Învățământ preuniversitar /Educație Fizică și Sport

Perioada 2008 -2019
Funcția sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport
Activități și responsabilități
principale Profesor Educatie Fizica si Sport
Sef catedra de Arte, Educatie Fizica si Sport
Membru in comisia T.S.U
Membru in comisia de educatie sanitara
Membru in comisia de educatie rutiera
Membru in comisia de In tegrare Europeana
Membru in comisia de achizitii aparate si echipamente scolare
Numele și adresa angajatorului Scoala nr. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta
Tipul activității sau sectorul de
activitate Cadru didactic/Învățământ preuniversitar /Edu cație Fizică și Sport

85
Tipul activității sau sectorul de
activitate
Perioada 2009
Calificarea / diploma obținuta Master in Educatie Fizica si Sport
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite Masterat « Managementul bazel or de recuperare și tratament și al
activitătilor fizice în turism »
Numele și tipul instituției de
învațamânt / furnizorului de
formare Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta

Perioada 2007
Calificarea / diploma obținu ta Profesor educatie fizica si sport
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite Educatie Fizica si Sport –Specializarea Handbal
Numele și tipul instituției de
învațamânt / furnizorului de
formare Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta

Perioada 2006
Calificarea / diploma obținuta Bursa de studii
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite Educatie Fizica si Sport
Numele și tipul instituției de
învațamânt / furnizorul ui de
formare Universitatea Celtenham, Gloucestershire

Perioada 1999 – 2003
Calificarea / diploma obținuta IBacalaureat
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite Studii liceale
Numele și tipul instituției de
învațamânt / furnizorului de
formare Liceul cu Program Sportiv Constanta
Perioada 1991 -1999
Calificarea / diploma obținuta Studii primare si gimnaziale
Disciplinele principale studiate /
competențe profesionale dobândite Studii primare si gimnaziale
Numele și tipul instituției de
învațamânt / furnizorului de
formare Școala Generală Nr. 38, Constanța
Aptitudini și competențe
personale

Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înțelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral Exprimare
scrisă
Limba engleză Cunoștințe
avansat Cunoștințe
avansat Cunoștințe
avansat Cunoștințe
avansat Cunoștințe
avansat
Limba franceză Cunoștințe
de bază Cunoștințe de
bază Cunoștințe de
bază Cunoștințe
de bază Cunoștințe
de bază

86
Competențe și abilități sociale

Competențe și aptitudini
organizatorice Simț practic, Putere de convingere, Inițiativă, Comunicativ, Calități de
lider, Bun negociator, Abilități de comunicare verbală și
nonverbală ;Abilitatea de a munci în echipă; Empatic.
 Ordinul și medalia MERITUL SPORTIV clasa a II -a2004 –
Acordata de presedintia Romaniei
 Membru în comisiile de organizare a Conferințelor științifice
internaționale – FEFS Constanța 2002 -prezent (conferință
acreditat ă CNCS) și a Congresului internațional Erasmus –
organizat de FEFS Constanta – 2005 -2015
 Experienta in organizarea de manifestări sportive, științifice și de
a conduce grupuri sau structuri profesionale.
 Membru în comisia de organizare a campionatelor univ ersitare pe
ramuri de sport
 Membră Editorial Board / Analele Universității „Ovidius”/
Seria Educație Fizică Și Sport –/ „Science, Mouvement And
Health” Ovidius University Press; Issn 1234 -7359 – Rev. -B+
 Membru în comitetul științific al ”2nd International V ocational
Schools Sympozium – University Adnan Menderez – Turcia
 Membru în comitetul științific al ”2nd International Social
Science in Physical Education and Sport Congress – 31May -02
June, 2012, Ankara – Turcia
Competențe și aptitudini de
utilizare a ca lculatorului Abilitati de utilizare a computerului și a aparaturii media
Cunoștințe de utilizare a pachetelor Office 2003 -2007, Windows,
programme Word, Excel, Power point, Corel
Abilități de coordonare și organizare a proiectelor
Permis (e) de conduce re Categoria B –

 Membru – Grant tip A, aprobat și finanțat de CNCSIS,
”Dezvoltarea psihomotricității la copiii instituționalizați
sănătoși și cu probleme speciale din centrele de plasament din
județul Constanța” 2003 -2004
 Membru pentru FE FS, Universitatea Ovidius din Constanta –
Damian M. contract de cercetare încheiat cu Facultatea de
Științe Motorii “Carlo Bo”, Urbino, Italia,”Motoria mente ” –
2004 -2009
 Membru in proiect eligibil nefinantat in”Exercițiul fizic –
factor asociat în profilaxi a și tratamentul bolilor
cardiovasculare ” 2007 –2008
 Membru proiect educational”Ziua sportului – campioni
speciali” la nivel national, 2014 -in derulare.

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative
analysis of handball technical executio n and self -image to junior athletes
aged 12 -13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2
Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU -BONDOC DRAGOȘ The importance
of preparation of psihomotric components to junior handball players aged
11-12 years old / Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2,
2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC D RAGOS Psihomotric
training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University
Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313
Informații suplimentare
Programe/Proiecte
Nationale si
Internationale /Rol in
proiect

Lucrari publicate

87

Curriculum vitae
Euro pass

Personal information
Surname / First name DAMIAN ROXANA
Current job SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANȚA
Work address No. 32, Nicolae Grigorescu Street
Phone(s) 0341801731 Mobile: 0720334041
Fax(es)
E-mail(s) roxyy_damian@yahoo.com
Nationality Romanian
Date of birth 10/03/1984
Sex Female

Professional experience

Period September 2009 -present:
Position held Teacher of Physical Education and Sport – speciality Handball
Main activities and
responsibilities Handball coach
Proje cts and programs coordinator
Name and address of the
employer SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANȚA
Type and field of activity Teacher /Pre -university education / Physical Education and Sport

Period 2008 -2019
Position held Teacher of Physical Educ ation and Sport
Main activities and
responsibilities Teacher of Physical Education and Sport
Head of Department of Arts, Physical Education and Sport
Member of T.S.U committee
Member of the sanitary education committee
Member of the traffic ed ucation committee
Member of the European Integration committee
Member of the committee for purchasing school equipment
Name and address of the
employer School no. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta

Type and field of activity Teacher /Pre -unive rsity education / Physical Education and Sport

88
Type and field of activity
Period 2009
Qualification / Degree MA in Physical Education and Sport
Main subjects / Professional skills
acquired MA in « The Management of recovery, treatment and ph ysical
activities centres in tourism »
Name and type of educational
institution / training provider The Faculty of Physical Education and Sport , ” Ovidius” University of
Contanta
Period 2007
Qualification / Degree Teacher of Physical Education and S port
Main subjects / Professional skills
acquired Physical Education and Sport –Speciality Handball
Name and type of educational
institution / training provider The Faculty of Physical Education and Sport , ” Ovidius” University of
Contanta
Period 2006
Qualification / Degree Scholarship
Main subjects / Professional skills
acquired Physical Education and Sport
Name and type of educational
institution / training provider Celtenham University, Gloucestershire

Period 1999 – 2003
Qualificat ion / Degree Baccalaureate
Main subjects / Professional skills
acquired High school studies
Name and type of educational
institution / training provider High school Sports program, Constanta
Period 1991 -1999
Qualification / Degree Primary a nd secondary education
Main subjects / Professional skills
acquired Primary and secondary education
Name and type of educational
institution / training provider General School no. 38, Constanța
Personal skills and competences

Mother tongue Romanian
Foreign Languages
Self-evaluation Comprehension Speaking Writing
Listening Reading Conversation Oral Written
English Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency
French Intermediate Intermed iate Intermediate Intermediate Intermediate

89
Social skills and competencies

Organisational skills and
competences Common sense, Power of persuasion, Initiative, Communicative,
Leadership skills, Good negotiator, Verbal and nonverbal communication
skills, Teamwork ability, Empathy.

 Order and SPORTS MERIT Medal 2nd Class 2004 –
Awarded by the Romanian presidency
 Member of the organizing committees of International Scientific
Conferences – FEFS Constanța 2002 -present (indexed CNCS)
and the Erasmus In ternational Congress – organized by FEFS
Constanta – 2005 -2015
 Experience in organizing sports and scientific events and leading
groups or professional structures.
 Member of the organizing committee of university
championships by sport branches
 Member of Editorial Board / Annals of ”Ovidius” University/
Series Physical Education and Sport / ”Science, Movement and
Health” Ovidius University Press; ISSN 1234 -7359 – Indexed
B+
 Member of the scientific committee of "2nd International
Vocational Schools Sympo zium – University Adnan Menderez –
Turkey
 Member of the scientific committee of ”2nd International Social
Science in Physical Education and Sport Congress – 31May -02
June, 2012, Ankara – Turkey
Computer skills Computer use and media devices skills
Knowle dge of Office packages use 2003 -2007, Windows, Word,
Excel, Power point, Corel
Ability to coordinate and organize projects
Driving licence B Category

 Member – Grant type A, approved and financed by CNCSIS,
”Developing psihomotricity to h ealthy institutionalized and
disabled children from placement centres in Constanța
county” 2003 -2004
 Member for FEFS, Ovidius University of Constanta -Damian
M. Research contract with the Faculty of Motor Sciences
“Carlo Bo”, Urbino, Italy,”Motoria mente ” -2004 -2009
 Member of the eligible unfunded project ”Physical exercise –
associated factor in the prevention and treatment of
cardiovascular diseases” 2007 –2008
 Member of the educational project ”Sports Day – special
champions” at a national level, 2014 – ongoing. Additional information
Programs /National
and International
Projects /Role in
project

90

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative
analysis of handball technical execution and self -image to junior athletes
aged 12 -13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEA LTH Vol. XIV, ISSUE 2
Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU -BONDOC DRAGOȘ The importance
of preparation of psihomotric components to junior handball players
aged 11 -12 years old / Ovidius University Annals, Series Physical
Education an d Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV,
ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric
training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University
Annals, Series Physical Education and Sport / SCIE NCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313

Paper publications

91