ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ Facultatea: ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific Prof. univ. dr…. [311446]

Doctorat

ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ Facultatea: ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific Prof. univ. dr…. [311446]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ

Facultatea: ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific

Prof. univ. dr. Liliana DUGULEANĂ

Doctorand: [anonimizat]ádár (căs. Lázár)

BRAȘOV, 2018

Kinga Kádár ( căs.Lázár)

TEZĂ DE DOCTORAT

TITLU (română): PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA CENTRU

TITLU (engleză): PROMOTION OF TOURISM IN THE CENTRE AREA

Domeniul de doctorat: MARKETING

Comisia de analiză a tezei:

Prof. dr. [anonimizat]. dr. [anonimizat]. dr. [anonimizat], București

Prof. dr. [anonimizat] ”Lucian Blaga”, Sibiu

Conf. dr. [anonimizat] …..……………………..…………………………………………………………………………………………………….237

[anonimizat], o piață pe care se manifestă cererea consumatorilor pentru o mare varietate de produse și servicii. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-gazdă, precum și impactului asupra mediului înconjurător. [anonimizat]. Marketingul este o [anonimizat] a dimensiunilor și componentelor acestei uriașe piețe.

[anonimizat], a [anonimizat].

Studiile de abordare a [anonimizat] o perspectivă a [anonimizat].

[anonimizat], Harghita, Mureș, Alba și Sibiu. S-a utilizat noțiunea de "zonă" în cadrul conceptului "destinație turistică", deoarece acesta întrunește toate elementele ce alcătuiesc aceste "subdestinații". [anonimizat].

Prezenta lucrare are ca obiectiv principal analiza promovării de marketing turistic în zona Centru și propunerea unor politici și strategii de marketing pentru valorificarea potențialului zonei Centru pentru câștigarea unei poziții competitive în turism.

[anonimizat] a fost structurată în două părți și opt capitole; fiecare parte având un obiectiv definit în cadrul capitolelor componente.

Partea I [anonimizat].

Primul capitol tratează aspecte teoretice privind importanța turismului pentru economie. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], instituțiile care reglementează activitatea turistică în România.

Al doilea capitol tratează concepte de bază în marketingul turistic. În acest capitol au fost tratate caracterisitcile serviciilor turistice, comportamentul consumatorului de servicii turistice, etapele deciziei de cumpărare, mixul de marketing în turism.

Al treilea capitol tratează mixul promoțional în turism, componenta de comunicație al firmelor turistice și activitatea de promovare turistică, formele de promovare a zonei Centru, comunicarea online pentru promovarea pieței turistice în zona Centru și date referitoare la numărul vizitatorilor Centrului de Informare și Promovare Turistică din Covasna.

Al patrulea capitol tratează studiul comportamentului consumatorului, turismul și consumatorul de servicii turistice, politica în domeniul turismului, coordonate ale comportamentului de consum al serviciilor turistice.

Partea a II-a cuprinde cercetări de marketing pentru promovarea turismului în zona Centru. În al cincilea capitol au fost abordate coordonate ale dezvoltării turismului în zona Centru: coordonate geografice ale Regiunii Centru, profilul economic al Regiunii Centru, ținte în turism, structuri administrative în turism, infrastructura de turism, infrastructura de transport și dezvoltarea economică, principalele atracții turistice ale Regiunii Centru, turismul de tranzit la bisericile fortificate, rolul populației în activitatea economică, prezentarea clusterului balneo-turistic din Regiunea Centru, strategia de dezvoltare a Regiunii Centru între anii 2014-2020.

Capitolul al șaselea cuprinde cercetări calitative de marketing pentru identificarea mixului promoțional de marketing aplicat de întreprinderile de turism în zona Centru. În scopul acesta s-a folosit metoda de cercetare calitativă și metoda interviului în profunzime structurat, unde subiecții intervievați au fost specialiști din domeniul turismului. Rezultatele ce au reieșit în urma acestei analize au fost detaliate în funcție de temele considerate. Rezultatele cercetării calitative care au avut ca obiectiv consultarea specialiștilor în turism, s-au concretizat în identificarea posibilităților de dezvoltare turistică a destinației turistice zona Centru.

Capitolul al șaptelea completează capitolul șase cu o cercetare cantitativă. Rolul cercetării este determinarea atitudinii și opiniilor turiștilor ce vizitează regiunea Centru în legătură cu activitatea atragerii unui număr cât mai mare de turiști pentru un sejur mai lung.

Conținutul cercetării cantitative dar și concluziile rezultatelor sunt prezentate în capitolul șapte ce corespunde obiectivului vizat și anume consultarea turiștilor în vederea determinării aspectelor ce trebuie schimbate/îmbunătățite/păstrate pentru a face zona Centru o destinație turistică mai atractivă.

Rezultatele obținute în cercetările de marketing sunt baza elaborării formelor strategice de politici și strategii de marketing destinate zonei Centru.

În capitolul opt, analizând potențialul zonei Centru ca destinație turistică și a analizei SWOT, se impun o serie de politici și strategii, specifice mixului de marketing, pentru acestei zone. Această destinație turistică poate fi abordată și din punctul de vedere sub-destinațiilor componente. De aceea, s-a considerat fiecare județ, în funcție de cele mai reprezentative atracții și s-au determinat legăturile existente în cadrul zonei Centru și elementele componente al politicilor și strategiilor mixului de marketing. În capitolul opt, s-a prezentat și s-a dezbătut problema abordării de tip cluster a zonei Centru. Acest capitol vizează obiectivul: propunerea de politici și strategii pentru ca destinația turistică zona Centru să devină și să se mențină competitivă pe piață.

Lucrarea prezintă cercetări științifice ale marketingului destinției turistice zona Centru care pot fi utilizate și în analiza de marketing strategic a altor destinații din România, în vederea identificării direcțiilor viitoare de evoluție și a elaborării unor programe complexe de marketing.

Întregul demers al prezentei lucrări nu ar fi fost posibil, fără permanenta preocupare și îndrumare din partea conducătorului științific, d-na prof. dr. Liliana DUGULEANĂ. Totodată doresc să mulțumesc dl. prof. dr. Gabriel BRĂTUCU, dl. prof. dr. Gheorghe EPURAN și d-nei conf. dr. Dana BOȘCOR, care m-au îndrumat și sprijinit pe parcursul perioadei de pregătire.

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII ÎN DOMENIU

În teza de doctorat “Promovarea turismului în zona Centru” au fost abordate aspecte teoretice referitoare la piața turistică, importanța cercetărilor de marketing, impactul turismului asupra economiei, instituțiile care reglementează activitatea turistică în România și zona Centru, analiza politicii a strategiilor în mixul de marketing ce pot fi utilizate în domeniul studiat.

Cercetările de marketing de tip cantitativ și calitativ au pus în evidență activitatea turistică în zona Centru. Rezultatele cercetărilor de marketing stau la baza adoptării acțiunilor cele mai potrivite marketingului, reprezentând rezultatele utilizării conceptelor și instrumentelor interdisciplinare. Toate conceptele teoretice au fost studiate dintr-o perspectivă proprie după ce am studiat literatura de specialitate completate cu studiile aplicative.

Importanța cercetărilor de marketing în turism a fost exprimată în lucrările: ”Imaginea României sub lupă! Branding și rebranding de țară ” (Nicolaescu, 2008), ”Turismul – fenomen complex contemporan” (Cosmescu, 1998), ”Sezonalitatea activității turistice și căile atenuării ei” (Olteanu, 1984), ”Economia turismului” (Minciu, 2000), ”Introducere în studiul marketingului turistic” (Merlot, Roma).

În lucrarea ”Principiile marketingului”, Ph. Kotler prezintă serviciul ca orice activitate ori avantaj pe care o parte îl oferă alteia, care are în esență un caracter intangibil, neavând drept rezultat transferul proprietății. Prestarea sa poate fi sau nu legată de un produs tangibil.

Pentru a efectua o analiză concludentă a serviciilor turistice se studiază aspectele conceptuale teoretice care le definesc și anume intangibilatea, inseparabilitatea serviciilor față de prestator, variabilitatea, perisabilitatea, lipsa dreptului de proprietate, delimitarea conceptului turismului și evoluția turismului în timp.

Pe măsură studierea conceptului de destinație turistică a avansat s-a trecut de la perceperea destinației turistice ce reunește produsele turistice și serviciile oferite în cadrul acestuia la experiența pe care o dobândește turistul ca consumator.

Kotler în lucrarea sa ”Managementul marketingului” abordează marketingul ca fiind ”un proces social și managerial prin care indivizi și grupurile de indivizi obțin ce este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse, o anumită valoare” .

Comportamentul consumatorului de servicii turistice a constituit subiectul abordat de Onuț A. Elena-Nicoleta în lucrarea ”Modele comportamentale ale consumatorilor de servicii turistice”, Iacob Cătoiu – ”Comportamentul consumatorului” și site-ul Ministerului Afacerilor Externe Europene – Drumul României către UE- România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, ce a contribuit la dezvoltarea circulației libere a turismului în Uniunea Europeană.

Analiza socio-economică și planul de dezvoltare a regiunii Centru au fost realizate de Agenția pentru dezvoltare regională Centru și Asociația clusterelor în Regiunea Centru.

În lucrările ”Cercetarea de marketing – Teorie și aplicații” a lui Lefter C., dar și în Master plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear – 2016 au fost prezentate aspecte privind cercetările de marketing și tendințele pentru dezvoltarea turismului balnear în Regiunea Centru.

În Regiunea Centru funcționează următoarele clustere în cadrul Asociației Clusterelor din Regiunea Centru: Balneo-turism, Turism cultural, Ecoturism – oportunitatea cea mai importantă în Regiunea Centru, Silvicultura – prelucrarea lemnului, Managemetul deșeurilor, Biodiversitatea, Eco-economia. Aceste clustere funcționează în beneficiul turismului ceea ce se poate observa și din cercetările efectuate privind dezvoltarea turismului și apariția clusterelor în Regiunea Centru în perioada 2007-2017.

Pentru o analiză a evoluției fenomenului turistic european, românesc și a Regiunii Centru a fost luat în considerare studiul evoluției indicatorilor specifici turistice în ultimel 12 ani.

Analiza politicilor și strategiilor folosite în cercetarea destinațiilor turistice au la bază identificarea celor mai potrivite rezultate teoretice în vederea aplicării acestora.

Pentru realizarea unor cercetări cu tema ”Cercetări calitative pentru identificarea mixului promoțional de marketing aplicat de întreprinderile de turism în zona Centru”, a fost utilizat interviul de profunzime structurat, ca metodă de cercetare calitativă, iar subiecții intervievați au fost specialiști din domeniul turismului.

Destinația turistică zona Centru este abordată atât separat cât și ca componentă a altor subdestinații. S-a trecut la împărțirea fiecărui județ din Regiune în funcție de cele mai reprezentative atracții și s-au determinat legăturile existente între sistemul reprezentat de Regiunea Centru și elementele componente a acestuia, din perspectiva politicilor și strategiilor mixului de marketing.

Realizarea unei cercetări cantitative de marketing cu tema ”Impactul promovării asupra comportamentului consumatorilor de servicii turistice în zona Centru” a avut ca scop determinarea atitudinilor și opiniilor turiștilor care vizitează zona Centru. Obiectivele cercetării au fost identificarea unor aspecte privind atractivitatea turistică a zonei, și a posibilităților de a atrage un număr cât mai mare de turiști, pe o perioadă cât mai lungă.

Analiza destinației turistice zona Centru pe baza analizei SWOT a fost completată cu rezultatele cercetării calitative și a celei cantitative, constituind reperul de plecare în eleborarea strategiilor și politicilor specifice mixului de marketing în zona Centru.

PARTEA I – ABORDĂRI DE MARKETING ÎN TURISM

CAPITOLUL 1

IMPORTANȚA TURISMULUI PENTRU ECONOMIE

Cunoașterea comportamentului consumatorului de servicii turistice este principalul obiectiv al marketingului deoarece prin cunoașterea nevoilor și așteptărilor acestuia se obțin informații prețioase atât pentru consumator, cât și pentru prestatorul de servicii turistice.

Turismul reprezintă unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, fiind unul dintre cele mai profitabile segmente ale economiei. Turismul a devenit astăzi o activitate economică de mare importanță în mai multe cazuri fiind principala sursă devenit de exemplu în Franța, Italia, Elveția, Spania, Austria, care realizează astfel „exportul de servicii”. Totodată turismul oferă locuri de muncă și în alte domenii precum: transport, activități meșteșugărești, activități conexe celor de cazare și formelor de servire a turiștilor.

Turismul este domeniul de studiu al mai multor discipline științifice ca economia, comerțul, marketingul, sociologia, geografia, istoria etc.țÎn domeniul economiei specialiștii au în vedere contribuția turismului în dezvoltarea unor destinații, localități, regiuni, în acest scop studiază cererea și oferta, piața locurilor de muncă.

Turismul influențează modificarea peisajelor, are efecte în amenajarea spațiului și generează efecte asupra economiei locale, regionale și naționale.

Turismul se practică încă din antichitate, când omul a făcut diferite forme de mișcare – migrații. După perfecționarea mijloacelor de transport organismul uman a devenit din ce în ce mai sedentar și stresat. În era noastră, omul este afectat de cuceririle tehnicii, care pot fi ameliorate doar prin mișcare și recreere care are efecte pozitive asupra organismului uman.

Turismul este un factor de corecție pozitivă, care oferă o alternanță necesară a perioadelor de muncă intensă cu cele de recreere activă. Recreerea pasivă este din ce în ce mai puțin practicată, oamenii caută recreere activă în perioada concediilor: excursii, plimbări, echitație, tratamente baneare.

Importanța marketingului în turism este o necesitate, fiind un element motor al unei dezvoltări progresive.

Definiția dată de Kotler în 2002, marketingului de loc este următoarea „Marketingul de loc înseamnă proiectarea unui loc pentru a satisface nevoile piețelor sale țintă. Dezvoltarea locurilor înseamnă dezvoltarea pentru un loc a unei strategii sistematice de marketing pe termen lung, direcționată către identificarea și dezvoltarea atributelor naturale și potențiale ale unei zone sau regiuni”.

Termenul de turist a fost formulat de către Samuel Pegge în lucrarea ”Anecdote ale limbii engleze” în următoarea afirmație ”A traveller is now a days called Tourist”.

Încercări de definire a termenilor de ”turist” sau ”turism” au fost numeroase până în secolul al XX–lea când s-a înregistrat standardizarea terminologiei turistice.

Turismul – delimitări conceptuale

Turismul este ansamblul de activități prin care omul alege să viziteze localități, obiective turistice, cu scop recreativ, totodată pentru a își îmbogăți cunoștințele generale.

Organizația Mondială a Turismului consideră că ”turist” este o persoană care părăsește localitatea de domiciliu între o zi și un an și al cărui motiv princial de călătorie, este scopul recreativ. Turistul efectuează o călătorie de agrement: vacanță, concediu, se deplasează în stațiuni balneo-climaterice, participă la competiții sportive, participă la conferințe internaționale, misiuni religioase.

O dată cu evoluția societății, turismul se transformă dintr-o posibilitate într-o necesitate, în funcție de timpul liber, de modul de viață al persoanei, de situația materială a individului, de nivelul de dezvoltare al serviciilor, devenind parte integrantă a sistemului de inter-relații existente între grupele de valori.

Piața turistică

Piața turistică este locul unde se întâlnesc cererea și oferta produselor turistice. Piața turistică reprezintă: ”sfera economică de interfertență a intereselor purtătorilor ofertei turistice, materializată prin producția turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice, materializată prin consum, interferența transformată prin suprapunere în timp și spațiu a celor doi factori: oferta și cererea”.

Oferta turistică

Oferta turistică înseamnă: ”ansamblul atracțiilor care pot determina vizitarea anumitor zone de către turiști împreună cu capacitatea organizatorică a rețelei, de a satisface în anumite condiții cererea populației”.

Factorii principali ce determină structura și nivelul ofertelor turistice sunt:

Factorii antropici și naturali.

Factorii tehnici și economici (baza tehnico –materială turistică, nivelul de dezvoltare al sectorului terțial).

Factorii umani – resursele umane care activează în turism pot influența considerabil oferta turistică.

Printre caracteristicile ofertei se remarcă:

Oferta producției turistice presupune deplasarea consumatorului în bazinul acesteia pentru a-i dovedi utilitatea;

Oferta turistică nu poate fi stocată, trebuie adaptată nivelului cererii, în fiecare perioadă;

Producția turistică este caracterizată prin rigiditate deoarece este localizată ”la sursă”, în perimetrul zonei turistice;

Oferta turistică impune un volum important pentru dotarea obiectivelor turistice: hoteluri, moteluri, restaurante, pensiuni, baze de tratament, parcuri de distracții.

Oferta turistică nu poate fi standardizată din cauza caracterului eterogen al serviciilor turistice. Ofertele sunt particularizate în funcție de mediul unde sunt prestate și sunt individualizate în funcție de cerințele turistului. Oferta turistică este constituită din atracții naturale și antropice, echipamente și forța de muncă, care acționează direct asupra consumului turistic și fenomenului, în ansamblul său. Prin diversificarea gamei serviciilor turistice și a motivațiilor turistice, ofertele turistice pot deveni aproape nelimitate.

Cererea turistică

Cererea turistică depinde de mulți factori, precum: forma de cazare, durata sejurului, lungimea circuitului turistic, varianta de deplasare la locație, puterea de cumpărare a turistului. Evoluția turistică înregistrează fluctuații care nu au o ritmicitate constantă către destinațiile turistice.

Cererea turistică răspunde unei necesități specifice, poziționată în ierarhia nevoilor de consum, în categoria celor superioare, uneori de lux, (după ordonarea făcută de Engel ) sau a necesităților sociale și/sau a celor privind un anumit status (potrivit ierarhizării sugerate de piramida lui Maslow).

Ierarhizarea nevoilor în general, și locul ocupat de nevoia de călătorie diferă semnificativ de la un individ la altul, de la o categorie socială la alta, în funcție de nivelul de educație și cultură, de condițiile de existență, dar și de forma de turism.

Cererea turistică variază în funcție de anumiți factori economici, politici, demografici, printre care cei mai importanți fiind: nivelul veniturilor populației, tarifele serviciilor turistice, ponderea timpului liber, gradul de cultură etc.

Cererea turistică depinde de o serie de factori generali și specifici, printre care amintim:

Factorii economici

Cererea turistică este cel mai mult influențată de veniturile populației, astfel că odată cu scăderea veniturilor are loc și o reducere drastică a cererii turistice.

În ultimele decenii în numeroase țări s-a înregistrat o dezvoltare explozivă a sectorului serviciilor precum și o creștere a veniturilor personale ce au contribuit la o creștere semnificativă a consumului de produse turistice.

Timpul liber

Progresul tehnic a contribuit la creșterea productivității muncii și la reducerea duratei

timpului de muncă, care au contribuit la creșterea duratei timpului liber, facilitând astfel premizele dezvoltării cererii turistice moderne .

Factorii sociali și demografici

Principalele caracteristici demografici (mărimea familiei, vârsta, sexul) influențează în mare măsură comportamentul turistic și totodată cererea turistică.

Totodată, evoluția modului de organizare socială, gradul de urbanizare, eliminarea granițelor sociale, propagarea pe scară largă a diferitelor modele culturale noi prin internet și mass media au determinat modificări importante în comportamentul de consum. Din acest motiv, se înregistrează și modificări ale evoluției cererii turistice.

Modul de organizare a activității turistice, calitatea activităților de marketing

Inițial, eforturile îndreptate în direcția organizării producției turistice, a distribuției și promovării turistice erau disipate și constituiau apanajul operatorilor turistici, care în ultimii ani, s-au implicat în procesul de organizare a activităților turistice.

Studiul pieței turistice

Studiul pieței turistice este realizat în mod direct pe baza informațiilor din teren dar și indirect, prin prelucrarea informațiilor la birou. Obiectivele urmărite vizează furnizarea informațiilor care măsoară deciziile pieței, din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Principalele metode de abordare a studierii pieței sunt:

Cercetarea indirectă, pe baza informațiilor din birou, ceea ce este avantajos, și este realizat cu costuri reduse având un grad ridicat de operativitate. Dezavantajul ar fi că nu acoperă toată aria mecanismelor și proceselor pieței.

Cercetarea directă se bazează pe informații ce au fost culese de purtătorii acestor servicii dar necesită personal de specialitate cu un grad ridicat de pregătire dar acesta antrenează costuri mai ridicate. Se disting metoda observării și ancheta.

Informațiile pot fi transmise pe cale orală sau scrisă. Comunicarea directă este costisitoare, dar are oportunitatea de a genera informații de natură calitativă și cantitativă, precum observația reacțiilor, a mimicii persoanei intervievate.

Formele activității turistice

În desfășurarea activității de turism se are în vedere întrunirea următoarelor parametrii :

dorința individului cunoaște culturi noi;

să dispună de venituri consistente ce să îi permită cheltuieli pe obiecte neesențiale;

să dispună de timp liber;

destinația turistică să dispună de infrastructură necesară pentru turism.

Turistul trebuie să întrunească următoarele condiții individuale:

să fie apt medical pentru a călători;

să aibă libertatea de a călători;

să dispună de vize, când călătorește în străinătate.

În activitățile turistice se identifică următoarele forme de turism:

turismul intern: turiștii care călătoresc în propria țară;

turismul internațional receptor: vizitarea unei țări de către turiști non rezidenți;

turismul internațional emitent: turiștii unei țări care vizitează alte țări.

Organizația Mondială a Turismului identifică, din punct de vedere al locului de proveniență al vizitatorilor, trei forme principale de turism:

turism interior, este format din turismul intern și cel receptor și include rezidenții unei țări care își vizitează propria țară și ne-rezidenții (străinii) care vizitează țara respectivă.

turism național, este format din turismul intern și cel emițător și include rezidenții unei țări care își vizitează propria țară sau alte țări.

turism international, este format din turismul receptor și cel emitor și include rezidenții unei țări care își vizitează alte țări și ne-rezidenții care vizitează țara respectivă.

În România se întâlnesc toate aceste forme de turism desfășurate de unitățile prestatoare de servicii turistice. Datorită complexității acestor servicii, activitățile turistice se pot clasifica și în funcție de următoarele criterii:

după motivele călătoriei:

tratament medical;

religie/pelerinaje;

recreere și vacanță;

alte motive.

în funcțiile de prestațiile turistice se distinge:

turism organizat;

turism neorganizat;

turism mixt.

după caracteristicile sociale și economice ale cererii se distinge:

turism particular;

turism social;

turism de masă.

în funcție de mobilitatea turistului, se poate considera:

turism de sejur;

turism itinerant;

turism de tranzit.

după vârsta participanților:

turism pentru preșcolari;

turism pentru elevi;

turism pentru tineret;

turism pentru adulți;

turism pentru pensionari.

Aceste forme de turism interacționează între ele, se suprapun în anumite caracteristici comune.

Turismul internațional și tendințele actuale

Evoluția turismului intern și internațional este caracterizată printr-o tendință de creștere datorită factorilor economici, politici, sociali și demografici. Turismul internațional are cea mai importantă creștere datorită progresului tehnic din domeniul transporturilor, ce permite călătorii rapide pe distanțe lungi.

Factorii care influențează creșterea turismului sunt:

creșterea veniturilor populației,

diversificarea obiceiurilor de a călători,

diversificarea tradițiilor și preferințelor turiștilor.

Tendințele turismului mondial sunt:

sporirea numărului turiștilor;

sporirea numărului de zone turistice în circuitul turistic;

creșterea numărului vacanțelor;

creșterea cererii și ofertei turistice în zonele precum: Asia de Sud Est, Australia, Noua Zeelandă și Europa de Est.

Alte cauze care au determinat dezvoltarea turismului:

dezvoltarea activității promoționale în turism,

perfecționarea legislației naționale,

pregătirea personalului din turism,

educarea populației despre serviciile turistice.

Numărul turiștilor se află în continuă creștere, chiar dacă au existat oscilații de la

un an la altul. Acțiunile de cooperare turistică, indiferent de forma particulară pe care o îmbracă, prezintă o serie de avantaje ce se constituie în tot atâtea motivații pentru dezvoltarea și intensificarea lor. Având în vedere avantajele cooperării, dar și pentru a imprima schimburilor de turiști un caracter mai organizat, iar cererii mai multă stabilitate, România a dezvoltat, în ultimii ani, numeroase acțiuni, de la acorduri guvernamentale și contracte – de franciză, management, societăți mixte etc. – până la programe de cercetare științifică și de formare profesională.

În România, există încă resurse turistice neexploatate, deși această ramură este în continuă creștere; prin punerea lor în valoare s-ar putea absorbi forța de muncă, rămasă disponibilă prin restrucrutarea economică.

Importanța turismului

Turismul este considerat sectorul economic cel mai profitabil, aflat în continuă dezvoltare. Turismul ocupă locul doi în comerțul mondial, după petrol, fiind principalul generator de locuri de muncă din lume.

Există numeroase definiții ale turismului, de exemplu: „Ansamblul raporturilor și fenomenelor rezultate din călătoria și sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici rezidență principală și durabilă, nici locul obișnuit de muncă. Deplasarea și sejurul rămân componente fundamentale, cărora li se adaugă transportul, cazarea, comerțul.”

Turismul a devenit astăzi o activitate economică de mare importanță; în mai multe țări fiind principala sursă de venit, de exemplu: Franța, Italia, Elveția, Spania, Austria – care realizează astfel „exportul de servicii”.

Totodată, turismul oferă locuri de muncă și în alte domenii, precum: transport, cazare și forme de servire a turiștilor.

Turismul este domeniul de studiu al mai multor discipline științifice, precum: economia, comerțul, marketingul, sociologia, geografia, istoria etc. În domeniul economiei, specialiștii au în vedere contribuția turismului la dezvoltarea unor destinații, localități, regiuni; în acest scop studiază cererea și oferta, piața locurilor de muncă.

Turismul influențează modificarea peisajelor și are efecte în amenajarea spațiului, generând efecte asupra economiei locale, regionale și naționale.

Turismul se practică încă din antichitate, când omul a început diferite forme de mișcare – migrații. După perfecționarea mijloacelor de transport, organismul uman a devenit din ce în ce mai sedentar și stresat. În era noastră, omul este afectat de cuceririle tehnicii, care pot fi ameliorate doar prin mișcare și recreere, cu efecte pozitive asupra organismului uman.

Turismul este un factor de corecție pozitivă, care oferă o alternanță necesară a perioadelor de muncă intensă cu cele de recreere activă. Recreerea pasivă este mai puțin practicată, oamenii caută recreere activă, în perioada concediilor: excursii, plimbări, echitație, tratamente balneare.

Efectul multiplicator al turismului

Efectul multiplicator al turismului constă în creșterea veniturilor din sectorul turistic: salarii, profitul hotelurilor, restaurantelor și agențiilor de turism, ca urmare a cheltuielilor efectuate de turiști, în decursul unui an. Firmele turistice apelează în mod inevitabil la producătorii de bunuri pentru a-și susține ofertele turistice. Veniturile din turism și din sectorul producătorilor de bunuri de consum sunt reinvestite prin procurarea altor mărfuri și servicii, asigurând astfel un process de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului, efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli ale turistului și care va fi reinvestită în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investițiilor, în literatura de specialitate, se indică o formulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

R = 1 /(1 -c')

R = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia națională

fiecare unitate monetară cheltuită de turist.

c' = înclinația marginală spre consum turistic, care arată cu cât crește cheltuiala pentru consumul turistic la creșterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism.

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un rol important în economie, prin crearea unor noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și contribuind la atenuarea șomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicație faptul că posibilitățile de mecanizare-automatizare a operațiunilor turistice sunt limitate.

Impactul turismului asupra economiei

Turismul este un element dinamizator al sistemului economic global, care presupune o cerere specifică a bunurilor și serviciilor, antrenând o creștere în producția acestora. Cererea turistică presupune adaptarea ofertei ce se materializează în dezvoltarea turistică, prin stimularea producției celorlalte ramuri participante, precum: construcția mijloacelor de transport, a instalațiilor de agrement, construcții. O dată cu dezvoltarea turismului se poate observa sporuri de producție și în celelalte sectoare ale economiei naționale.

Impactul macroeconomic al turismului

Turismul are un aport semnificativ în crearea PIB, dar și o contribuție semnificativă în realizarea valorii adăugate. Prin consumul de muncă vie, inteligență și creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-un procent mai ridicat decât celelalte ramuri. Studiile de specialitate au evidențiat că turismul stimulează și producția din alte domenii de activitate.

În România, resursele turistice neexploatate constituie posibilități de creștere, care pot absorbi forță de muncă rămasă disponibilă după restructurarea din celelalte sectoare.

Turismul este capabil să asigure creșterea economică a zonelor defavorizate și a regiunilor slab industrializate, de exemplu, unele zone sărace în resurse, dar cu importante resurse turistice naturale și antropice. Acest fapt este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor din diferite regiuni ale țării.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuția sa la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional.

Impactul social al turismului

Turismul, în afară de latura economică are și o profundă semnificație socio-umană care acționează asupra turiștilor în mod direct, dar și asupra populației din zonele vizitate.

Turismul are efecte și asupra calității mediului și asupra legăturilor dintre națiuni. Turismul favorizează comunicarea, lărgirea orizontului cultural, schimbul de idei, informații și de ridicare a nivelului de instruire prin educație.

Turismul joacă un rol important în creșterea capacității de muncă a populației prin formele de odihnă și prin tratamentele balneo-medicale, fiind cel mai important mijloc de utilizare a timpului liber.

Prin activitățile turistice se exploatează o gamă variată de resurse naturale și se exercită o influență asupra mediului înconjurător.

Turismul internațional este una dintre principalele forme de legătură dintre oamenii de pe același continent și de pe celelalte continente.

Politici economice în domeniul turismului

Dat fiind locul turismului din economie guvernul acordă o atenție sporită a acestui sector, creând structuri de specialitate, ministere și departamente de specialitate elaborând politici care să sprijine și să favorizeze dezvoltarea turismului.

Turismul intră ca parte fundamental în agenda politică dar și în programele guvernamentale a multor state ce dezvoltă politici ce vizează promovarea, planificarea și comercializarea turismului ca element cheie a dezvoltării economice. Se are în vedere îmbunătățirea de pregătire a personalului din domeniu, prin planuri de educație specializate și îmbunătățirea infrastructurii locale. Ca țintă principală este propus o dezvoltare turistică viabilă, prin înființarea de piețe noi și de reglementare a serviciilor.

Spre exemplu, în Franța politica turistică conține trei mari priorități:

dezvoltarea turistică ca destinație turistică a Franței prin creșterea numărului de turiști ce vizitează țara ;

dezvoltarea industriei turistice cu adaptarea ofertelor turistice la cererea turiștilor prin creșterea calității serviciilor turistice;

promovarea turismului social care să asigure accesul populației la vacanțe, chiar și a unor categorii specific ca persoanele care au un handicap, se află în vârsta a treia și a familiilor defavorizate.

Unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Turismului din România este legat de creșterea numărului de turiști în zone prea puțin puse în valoare până acum, din proximitatea polilor turistici recunoscuți ai României.

Instituțiile care reglementează activitatea turistică în România

Turismul este sectorul de activitate care angrenează servicii și activități multiple din toate ramurile de activitate socio-economică. În acest caz, turismul nu poate fi limitat la activitatea unui singur department guvernamental. Mai multe sectoare de activitate lucrează printr-o strânsă colaborare dintre diferitele departamente și organizații care au ca activitate turismul. Activitățile turistice trebuie coordonate de la nivelul economiei, prin reprezentanții organismelor guvernamentele de la nivel zonal și local.

În România funcționează următoarele asociații în turism:

ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism;

ANTREC – Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural;

Federația Patronatelor din Turismul Românesc;

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral;

FAPT – Federația Asociațiilor de Promovare a Turismului;

OPTBR – Organizația Patronatului din Turismul Balnear;

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România;

RCB – Romanian Convention Bureau; Asociația Națională a Organizațiilor de Conferințe și Expoziții din România;

ANT – Autoritatea Națională de Turism.

Reprezentarea României pe website-ul turismului este slabă, prezentarea pe www.romaniaturism.com nu este la fel de bine reprezentată ca a celorlalte țări concurente.

Activitatea de marketing în turism

Noțiunea de marketing turistic reflectă mai multe tipuri de accepțiune economică, atât la scară largă, la nivelul unei stațiuni, dar și în cadrul unui areal restrâns, la nivelul unui restaurant sau hotel. Astfel conceptul de marketing turistic reprezintă procesul prin care se realizează schimbul de mărfuri și servicii la nivelul întregii economii sau stațiunii turistice. Se poate efectua evaluarea acestor procese atât pe scară restrânsă, cât și pe scară largă.

Conceptul microeconomic este funcția marketingului prin care se obțin informații cu privire despre profiturile întreprinderilor turistice.

Activitatea de marketing consideră întreprinderea turistică ca o parte componentă a unui sistem socio-economic complex, care include un ansamblu de componente intermediare, care influențează rezultatele. Marketingul în turism este un marketing integrat, atâta timp cât trebuie să cuprindă și să integreze activitățile publice (macromarketing) și pe cele private (micromarketing). Marketingul turistic se poate defini sub forma unui: „complex de evaluări și decizii care, pe baza unei permanente actualizări a tendințelor înregistrate la nivelul disponobilității cererii turistice, își propune să realizeze condițiile optime de formulare a ofertei și de amplasare pe piață prin intermediul unei coordonări permanente a inițiativelor întreprinderilor private cu acțiunile puterii publice”. Marketingul turistic prezintă o serie de particularități determinate de specificul pieței turistice.

CAPITOLUL 2

CONCEPTE DE BAZĂ ALE MARKETINGULUI TURISTIC

Turismul reprezintă unul dintre fenomenele ce domină lumea contemporană, fiind în același timp unul dintre cele mai profitabile segmente ale economiei.

Caracteristicile serviciilor turistice

Economia viitorului este o economie a serviciilor, după cum se poate observa în țările dezvoltate. Serviciul este orice activitate (sau beneficiu) pe care o persoană o poate oferi alteia și care este prin esență intangibilă și nu are ca rezultat un drept de proprietate. Serviciul este prin definiție intangibil, nu are formă materială, nu poate fi văzut, simțit la fel ca un produs material.

După opinia lui Kotler, serviciul reprezintă o activitate sau un avantaj pe care o parte o oferă celuilalt, în esență, cu un caracter intangibil, neavând drept rezultat transferul unei proprietăți.

Alte definiții formulate de experții în domeniu, definesc serviciile ca fiind efecte utile imateriale și intangibile care provin din activități intercondiționate.

Caracteristicile serviciilor întregesc conținutul conceptului de servicii și constituie elemente de diferențiere a acestora față de bunurile materiale. După Philip Kotler, caracteristicile serviciilor ce trebuie luate în considerare, în procesul unor programe de marketing, sunt următoarele:

– intangibilitatea serviciilor: serviciile nu pot fi văzute, atinse înainte de cumpărare, acest lucru poate da incertitudini cumpărătorilor. Prestatorii de servicii încearcă să echilibreze aceste aspecte prin introducerea unor caracteristici tangibile ale produselor, precum: prețul, designul, și imaginea mărcii;

– inseparabilitatea serviciilor față de prestatori: serviciile nu pot fi separate de furnizori ceea ce determină prezența simultană a consumatorului ceea ce influențează rezultatul prestației;

– variabilitatea serviciilor: serviciile nu se pot repeta la fel de la o prestație la alta, de aceea prestatorul de servicii este nevoit să asigure în permanență un control riguros al calității, performanței personalului și a echipamentelor din dotare;

– perisabilitatea serviciilor: serviciile nu se pot stoca pentru vânzări ulterioare, de aceea cererea și oferta trebuie sincronizate prin diferite strategii, ca diferențe de preț, personal suficient;

– lipsa dreptului de proprietate: este o caracterisitcă aparte din domeniul serviciilor, prin care firmele de servicii fidelizează clientela prin acordarea de servicii suplimentare pentru a influența calitatea activităților prestate. Unii autori alătură acestor trăsături de bază ale serviciilor și caracteristica referitoare la lipsa proprietății. Cumpărătorul serviciului nu devine proprietarul serviciului achiziționat și nu intră în posesia sa, consumul materializându-se în experiențe și amintiri.

Marketingul turistic este domeniul de bază al specializării marketingului. Conceptele sale au fost aplicate în turism înaintea definiției marketingului serviciilor.

În marketing este abordat subiectul specializării marketingului serviciilor, în mod aproape unanim, marketingul turistic este menționat pe prima poziție. Philip Kotler, personalitate recunoscută, a ales să abordeze, în mod distinct, un singur domeniu al specializării marketingului și anume, marketingul turistic. Sectorul turistic a făcut posibilă aplicarea marketingului în turism, între care:

Competențele evoluate ale sectorului turistic;

Motivațiile, preferințele, gusturile turiștilor au suferit mari schimbări;

Se dezvoltă permanent produsele turistice;

Tehnologiile informaționale și dezvoltarea comunicațiilor facilitează tehnicile de comercializare.

Teoreticienii marketingului consideră că este benefică identificarea diferențelor de abordare de marketing în turism și celelalte domenii din sectorul terțiar.

Natura serviciilor turistice imprimă note de unicat ce pun amprente asupra principiilor marketingului.

Cele mai importante caracteristici ale serviciilor turistice sunt :

Intangibile – serviciile depind de experiența personală a beneficiarului;

achiziționarea serviciilor turistice presupune o cheltuială prealabilă, fiindcă aceste servicii nu se pot percepe anterior consumului lor;

turiștii cumpără serviciile de la agenții, însă le utilizează în alt loc; aici intervine importanța canalelor de distribuție care influențează achiziția produsului;

perisabilitatea serviciilor turistice – nu pot fi înmagazinate camera de hotel sau locurile de avion, în vederea utilizării acestora în momentele de maximă solicitare;

calitatea produselor turistice depinde în mare măsură, de factorul uman: recepționeri, ghizi turistici;

imaginea produsului în mentalul consumatorului depinde de mulți factori incorporabili;

serviciile turistice au un grad ridicat de palpabilitate: mâncarea, băutura, curățenia.

O altă diferență majoră este generată de rolul pe care îl are „experiența” turistului.

În procesul de cumpărare al unui serviciu sau produs turistic oarecare, un turist nu achiziționează doar locuri de cazare, bilete de avion sau mese la restaurant, ci în egală măsură și amintiri.

Rolul marketingului turistic este de a asigura toate premisele necesare definirii și materializării acestor amintiri. Produsul turistic este un bun de consum imaterial, invizibil, insesizabil, care odată consumat nu lasă în urmă decât o notă de plată în buzunarul turistului și o experiență (amintire) plăcută sau neplăcută în legătură cu ceea ce i s-a oferit.

De asemenea, în cele mai multe cazuri, decizia de cumpărare este influențată de factori mai rar întâlniți în marketingul bunurilor materiale, respectiv imagini, așteptări sau chiar iluzii, întrucât produsul turistic nu poate fi văzut, analizat, probat sau comparat înaintea achiziționării.

Specific marketingului turistic este și faptul că în urma consumului unui produs turistic clientul intră în posesia unui ansamblu alcătuit din următoarele patru elemente: produsul fizic, mediul ambiant, rezultatul serviciului și distribuția acestuia.

Mixul de marketing în turism

Definiția conceptului de marketing mix aparține profesorului Neil H. Borden de la Harward Business School, care susține că: „Pe o piață în care oferta este superioară cererii, optimul de beneficiu constă în unificarea politicilor de marketing”.

Variabilele marketingului cu care întreprinderea turistică poate acționa în atingerea obiectivelor strategice sunt: produsul, prețul, distribuția, promovarea, implicarea umană, dovezile fizice și procesul, prezentate în Figura 1.

Figura 1. Mixul de marketing al serviciilor

În funcție de obiective se stabilesc politicile specifice. Fiecare dintre aceste politici își poate aduce o contribuție apreciabilă la atingerea obiectivelor. Aceste obiective, dacă sunt acționate izolat, nu pot rezolva complet problema. Pentru rezolvarea problemei este necesară unirea politicilor de marketing într-o abordare integrată, care să asigure eficiență maximă. Acest lucru este posibil prin realizarea unui „mix” de eforturi de marketing , prin combinarea celor șapte politici menționate.

Politica de produs în turism

Produsul turistic este complex; în cadrul său se găsesc elemente de atracție care valorifică serviciile turistice.

În mare parte complementaritatea serviciilor componente ale produsului turistic influențează calitatea ofertei. Astfel în situația când un serviciu nu corespunde din punct de vedere calitativ exigenței consumatrului acest lucru cauzează un impact negativ asupra modului de percepere a produsului turistic.

Comercializarea produselor turistice prezintă un grad ridicat de risc comparativ cu comercializarea de produse materiale.

Nefiind produse materiale pachetele de servicii nu pot fi arătate cumpărătorilor, ele nu pot fi testate înainte de a fi cumpărate și consumate și nu pot fi returnate în vederea schimbării sau despăgubirii.

În ceea ce privește tipologia produselor turistice, specialiștii le grupează în următoarele categorii de produse turistice: tip entități geografice, produse forfetare, produse de tipul „stațiune turistică”, aranjamente turistice de tip „eveniment” și produse turistice particulare.

a) Entitățile geografice. Destinațiile turistice – macroprodusul turistic are dimensiunea unui continent, al unei țări, regiuni sau localități.

b) Produsele forfetare: includ servicii turistice de cazare, alimentație, asistență turistică, tratament oferite ca sejur sau croazieră.

c) Produsele de tip „stațiune turistică”: oferă pachete turistice în stațiuni balneare, climaterice, termale.

d) Produsele turistice tip „eveniment”: sunt atracții turistice cu o durată scurtă de timp cum sunt evenimentele spotive, culturale, religioase.

e) Produsele turistice particulare: presupun practicarea unor sporturi ca parapanta, echitația, deltaplanismul, pescuitul.

Abordarea ierarhizată a produselor turistice, conduce la identificarea e șase niveluri clasă, familie, tip, linie, marcă și articol.

Lungimea și profunzimea mixului produselor turistice sunt limitate de creativitatea marketerilor din turism.

Politica de prețuri în turism

Produsul turistic are caracter perisabil, care impune adaptarea prețului în funcție de varietățile sezoniere și de cererea turistică în vederea folosirii cât mai eficiente a capacității de cazare.

Pe piața turistică se remarcă că prețul voiajului forfetar ce se practică la agențiile de turism este mai mic decât suma prestațiilor calculate separat. Astfel deontologia relațiilor dintre prestatori respectiv agențiile de turism a consacrat principiul ca tariful aplicat de un intermediar al serviciului să fie mai mic sau egal cu cel practicat de către prestatorul de servicii. Asta se concretizează prin tarife contractuale de decontare mai mici cu cel puțin adaosul intermediarului.

Fundamentarea prețurilor în turism

Stabilirea prețurilor în turism este un proces compex prin cadrul căruia marketerii sunt obligați să asigure o corelație cu alte componente ale mixului de marketing și să analizeze factorii interni de fundamentare a prețului precum și factorii externi. După Ph. Kotler principalele factori externi care influențează politica de preț sunt: concurența, natura pieței, cererea și alți factori conjunctuali.

Politica de prețuri consideră:

orientarea în funcție de costuri,

orientarea în funcție de cerere,

orientarea în funcție de concurență.

Eterogenitatea produsului turistic determină dificultatea comparării prețului acestuia cu prețurile produselor practicate de concurență. În plus, caracterul de confidențialitate a prețurilor practicate în relațiile dintre unitățiile prestatoare de servicii turistice și agențiile de turism sporește dificultatea realizării unor comparații de preț între firmele concurente.

Strategii de prețțîn turism

Firmele din turism fixează strategiile de preț în funcție de importanța și multitudinea combinațiilor care alcătuiesc produsul turistic.

Strategia prețului ridicat poate fi practicată în situația exclusivității ofertei sau în cazul limitării ofertei concurenței.

Strategia prețului scăzut sau penetrării pieței turistice este utilizată de întreprinderile ce urmăresc maximizarea vânzărilor cantitative, câștigarea unei poziții potrivite pe piață sau a unor avantaje pe piețele noi, descurajarea concurenților, atragerea clienților acestora și incitarea consumatorilor potențiali pentru a testa produsul turistic. .

Strategia prețului forfetar depinde în comercializarea de către agențiile de turism a unor produse turistice complexe ce includ un pachet minim de servicii de bază la un anumit nivel de confort.

Strategia tarifelor diferențiate se bazează pe diferențierea prețurilor turistice prin stabilirea unui nivel maxim și minim din timpul ciclului de sezonalitate. Prețurile variază în funcție de:

volumul consumului, care depinde de durata sejurului, dimensiunea grupurilor de turiști, de tipul pachetului turistic;

volumul pe segmente de consumatori; se pot pot practica tarife reduse pentru diferite categorii de turiști: elevi, studenți, pensionari;

forma de turism: tarifele sunt mai scăzute în turismul organizat decât cele aplicate pentru turiștii care aleg servicii pe cont propriu;

locul ocupat în canalul de distribuție:agenție de turism, prestator de servicii turistice și turoperatori;

Strategia rabaturilor și bonificațiilor se utilizează de către firmele din turis ce oferă recompense unui anumit tip de clienți și anume:

Clienților ce solicită un volum mai ridicat de servicii : în acest caz rabaturile și gratuitățile se acordă pentru grupurile organizatwe de turiști ai căror număr de participanțidepășește limita minimă;

clienților care aleg oferte în extrasezon; se oferă atât reduceri de tarife în aceste perioade dar și un sejur suplimentar gratuit.

Opțiunile strategice alese de către firmele turistice trebuie să corespundă pieței în continuă schimbare influențată negativ de mediul extern.

Politica de distribuție a serviciilor turistice

Distribuția reprezintă o componentă importantă a mixului de marketing ce cuprinde un complex de activități care se desfășoară între prestatorii de servicii și consumatori.

Canale de distribuție se clasifică astfel:

Canalele în consens se caracterizează prin faptul că nici unul dintre elementele canalului nu exercită control asupra sistemului de distribuție participanții realizează că este în interesul lor să colaboreze ;

Canale integrate vertical sunt controlate fie de către agenția de turism detailistă, fie de către un turoperator;

Canale coordonate vertical de turoperatori. Controlul exercitat de turoperatori asupra canalelor se realizează printr-o serie de angajamente contractuale și financiare încheiate cu agențiile de turism detailiste în sistemul franchising.

Distribuția serviciilor turistice prin canalele directe de către prestatori este specific formelor de turism neorganizat, pe cont propriu.

Distribuția indirectă a serviciilor turistice este caracteristică pentru formele de turism organizat și semi-organizat.

Politica de promovare turistică

Politica de promovare reprezintă ansamblul demersurilor de comunicare care vizează transmiterea de informații la viitorii clienți și operatori de turism, a unor mesaje cu scopul de a consolida imagini pozitive asupra produselor turistice de către ofertanți și pentru a consolida imaginea pozitivă și atitudinea favorabilă față de firma ofertantă.

Imaginea ofertei turistice, elementele care alcătuiesc produsul turistic și destinațiile turistice influențează în mare măsură decizia de cumpărare. Promovarea unei imagini bune a destinațiilor turistice și a produselor turistice revine politicii de promovare.

Publicitatea turistică

Publicitatea turistică este greu de realizat datorită elementelor intangibile ale produselor turistice, indiferent de sursele de publicitate care se aleg: publicitate tipărită, audio-vizuală, internet, rețele de socializare.

Publicitatea în turism are rolul de a ajuta turiștii, prin prezentarea elementelor tangibile, să înțeleagă și să clasifice serviciile prestate, cu ajutorul unor obiective relevante ce simbolizează serviciul turistic.

O altă categorie de promovare utilizată în turism este publicitatea grafică care printr-o ilustrație sugestivă și un text scurt informativ permite o promovarea bună a produselor turistice sub formă de : pliante, ghiduri, broșuri, afișe, panouri publicitare.

Ghidurile turistice sunt mijloace publicitare specifice turismului care prezintă destinațiile de vacanță, atracțiile turistice completate cu hărți, ilustrații, schițe.

Marketingul direct

Datorită evoluției tehnologiei informaticii și telematicii marketingul direct asigură firmei de turism o personaizare a contractelor comerciale la distanță cu selectarea în prealabil a clientelei.

Mailing (corespondență, mesajul poștal) – ofertele turistice sunt promovate prin intermediul cărților poștale și cataloagelor livrate prin poștă.

Internetul este cel mai nou instrument de marketing direct la care apelează firmele din turism pentru promovare, folosind mai ales bannere publicitare.

Implicarea umană

Implicarea umană în serviciile turistice este mult mai mare față de domeniul bunurilor materiale. Clientul interacționează continuu cu personalul de contact care oferă serviciile turistice în toate etapele procesului, începând de la contactul consumatorului cu agentul din turism până la personalul din hotel și restaurant.

Motivații și factori ai implicării clientului în realizarea serviciului touristic

Din cauză că serviciile turistice au o natură specifică și o diversitate de situații în care se produc, clientul participă diferențiat la aceste servicii.

Clientul participă spontan la realizarea serviciului fiind motivat de o latură economică și alta de marketing, fiind convins de prezența acțiunilor sale ca fiind indispensabilă unei bune prestări.

Rolul și poziția personalului de contact

Personalul de contact are o poziție aparte în cadrul agenției de turism care interacționează direct cu lumea exterioară, care este controlată din interiorul firmei.

Importanța personalului de contact în serviciile turistice rezultă din sarcinile acestuia:

– să servească și să interacționeze cu clienții;

– să fie loial firmei prestatoare.

Personalul de contact are un rol major în reprezentarea firmei și realizarea serviciilor, având ca scop creșterea performanței firmei prin serviciile prestate către client. Personalul de contact poate asigura un feedback pozitiv firmei.

Managerii au rolul de a motiva personalul de contact prin acordarea diferitelor stimulente, ținând cont totuși și de optimizarea costurilor cu personalul de contact prin reorganizarea sarcinilor de lucru.

Dovezile fizice

În mixul de marketing al serviciilor ”dovezile fizice” se identifică prin prezența suportului fizic. Dovezile fizice sunt elemente tangibile ale existenței fizice, care contribuie la crearea ambianței, a atmosferei ce contribuie la realizarea serviciilor și ajută consumatorul să perceapă calitățile acestora. Aceste dovezi pot fi cele ale suportului fizic: clădire, mobilier și caracteristicile acestora, ce pot fi percepute prin: decor, culoare, luminozitate, temperatură, zgomot, ventilație etc., fiind factori esențiali în evaluarea de către consumatori a calității serviciilor. Dovezile fizice au un rol important în atragerea clienților și fidelizarea acestora prin diferite mijloace.

Aceste caracteristici ale mixului de marketing poziționează serviciile turistice pe piață, și totodată fac diferența față de ceilalți ofertanți.

Procesele

Procesele, în mixul de marketing al serviciilor, presupun următoarele activități manageriale:

– definirea obiectivelor din servicii, conform constrângerilor de natură economică și umană;

– identificarea operațiilor în funcție de calitate, cantitate;

– planificarea operațiunilor;

– asigurarea echipamentelor și materialelor;

– asigurarea procesului de servire;

– asigurarea controlului în asigurarea calității propuse;

– anticiparea cererii în concordanță cu necesitățile consumatorilor.

Programul de marketing, în procesul de elaborare, necesită parcurgerea următoarelor etape:

– identificarea condițiilor ce determină aplicarea programului adoptat;

– identificarea obiectivelor programului;

– identificarea condițiilor ce asigură atingerea obiectivelor propuse;

– asigurarea bugetului necesar de punere în aplicare a programului de marketing;

– acceptarea programului de marketing.

Introducerea judicioasă a strategiilor mixului de marketing în program necesită luarea în considerare a câtorva principii:

Valoarea globală a mixului de marketingul turistic depinde de obiectivele preconizate de întreprindere, pornind de la caracteristicile pieței turistice și diferitele restricții existente (potențialul turistic, politica valutară etc.);

Repartizarea efortului între cele patru componente clasice ale mixului (4 P) depinde de natura nevoilor și motivațiilor turiștilor pe care o întreprindere vrea să le satisfacă;

Cele 4 politici sunt total interdependente: politica produsului turistic are un efect asupra politicii de distribuție, care la rândul ei are efect asupra politicii prețurilor etc.

Consumatorii din ziua de azi sunt pretențioși când achiziționează bunuri sau servicii. În procesul de vânzare odată cu produsele oferite spre vânzare apar și produse solitare care trebuie completate cu servicii auxiliare de exemplu: turistul este cazat la o cameră de hotel care oferă tot confortul, dar acesta mai este completat cu un serviciu în plus, de exemplu: seif pentru obiecte de valoare sau ghid turistic.

În ultimii ani, pretențiile consumatorilor au crescut, aceștia fiind mai atenți la ce cumpără, cu cât cumpără, sunt mai selectivi, mai pretențioși și mai critici cu privire la serviciile pe care le primesc.

Serviciile au loc prin intermediul prestatorilor de servicii și relațiile dintre aceștia și consumatori se bazează pe comunicarea dintre ei.

Prestația serviciilor nu se poate stoca, de aceea este nevoie de continuitate. Prestarea serviciilor depinde mult de ambianță, și de alți factori greu de controlat; astfel va fi greu să se obțină o satisfacție pe termen scurt. Practic este greu de realizat modelarea oamenilor și comportamentele lor într-un termen scurt. Calitatea serviciilor depinde de cine, când, unde și cum furnizează serviciul respectiv. Astfel performanța in servicii este variabilă în funcție de personalitatea clientului și de disponibilitatea ofertei.

Dimensionarea capacității de prestare trebuie să fie la punctul maxim în perioada cererii și să nu rămână neutilizată în perioadele de scădere. Sezonalitatea în turism este cel mai bun exemplu, cererile cresc în sezon și din această cauză cresc și prețurile, pentru a descuraja cumpărătorii și de a nu crea aglomerații. În perioadele de stagnare (extrasezon) se apelează la reduceri de preț atât la produse cât și la pachetele turistice pentru a încuraja cumpărarea și rezervările. La angajare, managerul trebuie să fie atent la perioadele sezoniere și să facă angajări pe perioade determinate în timp și sezoniere.

Firmele rentabile sunt acele firme prestatoare de servicii care pun în centrul atenției satisfacția clienților, numai așa se poate fideliza pe termen lung clientul. Trebuie considerată oferta concurenților de pe piață în realizarea ofertelor în avantajul firmei și în detrimentul concurenței. În serviciile turistice se ține cont de abilitățile resursei umane ca principal factor de prestație, interacțiunea dintre prestator și consumator fiind deosebit de puternică. Astfel personalul este considerat cel mai important pilon al mixului de marketing.

CAPITOLUL 3

PROMOVAREA, COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A MIXULUI DE MARKETING

Marketingul este „știința și arta de a convinge clienții să cumpere” (Kotler Ph., Universitatea Northwestern SUA). Printre modalitățile de promovare a serviciilor turistice se menționează: presa scrisă, tipăriturile, diferitele obiecte, afișajele, mijloacele audio – video, televiziunea, telefonia mobilă și internetul.

Întreaga activitate a firmei de turism, este de neconceput fără o promovare corespunzătoare, prin intermediul căreia consumatorii sunt informați cu privire la produsele și serviciile oferite.

Termenul „promovare” este considerat un termen descriptiv pentru mix-ul activităților comunicative pe care organizațiile din turism îl folosesc pentru a influența acele persoane de care depind vânzările lor. De asemenea, trebuie influențați și furnizorii sau alte persoane de legătură, intermediari pe piața turismului.

Activitatea firmei de turism depinde foarte mult de o promovare corespunzătoare prin care consumatorii acestor servicii să obțină informațiile corespunzătoare despre produsele și serviciile oferite.

3.1. Mixul promoțional în turism

Promovarea serviciilor din turism are ca scop atragerea de noi clienți, dar și păstrarea clienților existenți. Promovarea trebuie să vizeze potențialii turiști și țintele precise prin antrenarea de forțe la diferite nivele: locale, regionale, naționale și internaționale.

Activitatea de promovare a serviciilor turistice constă în transmiterea diferitelor mesaje și informații despre produsele turistice, serviciile turistice și instrumentele de atragere a turiștilor: oferte, promoții etc.

Promovarea turismului la nivel național se realizează în cadrul Ministerului Economiei prin Autoritatea Națională de Turism (ANT), atât pe piața internă pentru români, cât și pe piața externă, pentru străini.

O altă formă de promovare a turismului, apărută în ultimii ani o reprezintă centrele de informare turistică. În Regiunea Centru aceste birouri de informare turistică funcționează în toate cele șase reședințe de județ și orașele aflate în subordine, a căror activitate se desfășoară în strânsă legătură cu autoritățile locale.

Caracteristicile promovării serviciilor turistice

Desfășurarea unei activități turistice presupune utilizarea mijloacelor și tehnicilor moderne în vederea promovării produselor turistice. Pentru a mări procesul de vânzare este necesară comunicarea firmei cu consumatorii potențiali, pentru a influența procesul de vânzare.

Promovarea la nivelul firmelor se realizează individual. Din cauza costurilor ridicate de publicitate, majoritatea firmelor recurg la editarea de prospecte, pliante, cataloage de sezon, bannere, pentru a prezenta ofertele. Sunt și firme de turism care promovează își serviciile turistice prin radio, Tv, internet, presă de mare tiraj. O firmă de turism, ca să fie remarcată de către un public mai larg, trebuie să fie creativă, să se limiteze la un mesaj publicitar esențial, la un motto bine definit și să fie consecventă.

În sfera serviciilor, gama de tehnici promoționale utilizate au la bază valorificarea unor componente ale sistemului de creare și livrare a serviciilor și anume:

ca elemente exterioare: cadrul fizic, poziția geografică, peisajul;

elementele interioare: ambianță, decor, confort, persoană de contact;

marca și simbolurile;

relațiile interpersonale (dintre personalul de contact și clienți).

Promovarea vânzărilor urmărește stimularea diferitelor căi de achiziție a produselor, de aceea promovarea pune accent pe:

creșterea vânzărilor de pachete turistice în extrasezon și în preajma unor evenimente;

încurajarea intermediarilor: turoperatori, agenții de turism;

determinarea consumatorilor să utilizeze produse și pachete de servicii;

Promovarea este un ansamblu de tehnici care asigură creșterea cifrei de afaceri prin:

oferte speciale,

reduceri de tarife,

vânzări multi-pack,

acordarea de premii etc.

Activitatea de promovare înseamnă, interacțiunea firmei turistice cu mediul extern și se realizează prin sisteme complexe de comunicare.

Activitatea de promovare turistică și sistemul de comunicație al firmei turistice

Comunicarea se realizează prin mecanisme de feedback care privesc următoarele obiective:

în exteriorul firmei:

prin informarea corectă a clienților, a prezentării ofertelor și promoțiilor;

provocarea clienților potențiali și transformarea lor în clienți efectivi, prin diferite metode de convingere: promoții, reduceri;

în interiorul firmei:

pregătirea angajaților cu privire la informarea corectă a clienților.

Comunicarea internă este o nevoie de bază; peste tot în lume și indiferent de domeniu, dar mai ales in domeniul turistic, succesul organizației depinde de oamenii din care este alcătuită. Angajații se simt deseori marginalizați și nu produc performanța așteptată, iar acest lucru se intâmplă în primul rând datorită unei lipse de comunicare între membrii organizației sau a unei comunicări defectuoase. În cele din urmă, succesul organizației depinde de oameni și de capacitatea lor de a comunica obiectivele propuse.

Promovarea on-line a serviciilor turistice

Tehnologiile informaționale moderne creează noi oportunități în promovarea turismului, atât în țară, cât și în străinătate. Promovarea on-line permite prezentarea atracțiilor turistice, a imaginii de ansamblu a regiunilor geografice, precum și a informațiilor de interes pentru vizitatori.

Internetul este unul dintre mijloacele de difuzare a mesajelor care a explodat în preferințele și opțiunile turiștilor actuali. Astfel internetul este un mijloc de promovare a turismului, cu costuri acceptabile. Internetul reprezintă o oportunitate pentru turism prin atragerea unei noi categorii de clienți, oferă posibilitatea lansării de noi servicii și interacțiuni permanente cu clienții.

Gradul de utilizare a internetului a avut creșteri semnificative în ultimii ani, România se află în top 5 țări din lume în ceea ce privește viteza internetului.

Promovarea site-urilor prin Google AdWords este un domeniu care înregistrează o creștere atât în România, cât și la nivel mondial. Pentru ca promovarea site-urilor să fie eficientă, firma de turism trebuie să fie atentă la serviciile de web design la crearea site-urilor, la campaniile AdWords de publicitate și marketing on-line, deoarece brandul creat își va dovedi eficiența pe termen lung. Postarea informațiilor pe site și interactivitatea cu clientul se datorează nevoii tot mai mari de personalizare a experienței de cumpărare.

Afacerile promovate on-line care au un blog activ pe site, au un grad mai mare de răspuns din partea clienților, ceea ce reflectă o mai mare implicare și încredere din partea clientului, și astfel se generează clienți fideli.

Publicitatea on-line are următoarele mari avantaje: țintire, interactivitate, transmitere, flexibilitate și urmărire.

ȚȚintirea se face în funcție de preferințele cumpărătorului, în funcție de regiunea geografică unde stă, ce tip de browser folosește, prezența on-line la o anumită oră etc.

Interactivitate – Scopul ofertanților de servicii turistice este de a atrage atenția clienților asupra unui produs, pachet de servicii. O reclamă poate trimite utilizatorul direct la o pagină web unde aceștia pot descărca imediat oferta serviciilor turistice, pot viziona imagini despre servicii, cazare, sală de mese, terenul de joacă, atracții turistice din zonă și accesibilitate la locația respectivă.

Transmitere și flexibilitate – Reclama este transmisă în timp real 24 ore din 24, 7 zile din 7. O campanie publicitară poate fi lansată, actualizată la zi sau încetată imediat, ceea ce nu se poate face de exemplu în cazul tipăriturilor.

Urmărirea permite determinarea numărului de accesări ale reclamei, numărul de cumpărări generate. Acest lucru este greu de realizat folosind mediile tradiționale de publicitate, numai prin realizarea sondajelor de opinie, care în multe cazuri nu sunt relevante și atrag costuri în plus.

Investiția în crearea traficului – Primul lucru care trebuie făcut este să se determine bine scopurile și bugetul alocat, trebuie aleasă una sau mai multe tehnici de creare a traficului, în funcție de nevoi și disponibilități. Urmează implementarea acestor tehnici astfel încât să se poate măsura eficiența rezultatului.

Tehnicile de generare a traficului sunt:

Înregistrarea în motoarele de căutare: Având în vedere că paginile web conțin peste 1 miliard de pagini, există o probabilitate destul de mică ca un site să fie afișat printre primele la o primă căutare. Posesorul unui site trebuie să aibă în vedere faptul că motoarele de căutare sunt ca și cărțile de telefon prin care clienții află de site-ul său. Înregistrarea în motoarele de căutare nu asigură traficul necesar desfășurării afacerii, pentru a spori șansele ca site-ul să fie afișat printre primele; o atenție deosebită trebuie să se acorde cuvintelor cheie. Mulți turiști, care vizitează zona Centru, sunt turiști care au migrat sau ai căror urmași au migrat în țări ca Germania, Ungaria, Austria etc., de aceea în alegerea cuvintelor cheie este indicat să se acorde o atenție deosebită și acestui aspect.

Publicitatea prin banner: Un banner este o bară grafică sau buton ce conține text, elemente grafice care pentru a atrage atenția sunt divers colorate sau animate în funcție de preferințe; este cea mai populară metodă folosită. Pentru o eficiență bună trebuie avute în vedere mai multe elemente: publicul țintă, audiența site-ului, competitorii, caracteristicile specifice ale produselor și serviciilor turistice, parametri de design și site-ul pe care urmează să apară bannerul. Un alt lucru important este poziționarea bannerului: bannerele plasate în partea de jos a paginii generează rate ”click – through” cu peste 200% mai mare decât cele din partea de sus a paginii. Bannerele plasate în jumătatea paginii generează rate ”click – through” cu peste 75% mai mari decât cele din partea de sus a paginii. Bannerele trebuie schimbate regulat deoarece vizitatorii încep să ignore anunțurile vechi după un timp. Paginile „lipicioase” sunt cele care fac pe utilizatori să petreacă mai mult timp pe ele, de aceea este indicată plasarea de bannere pe astfel de pagini de exemplu Facebook, Twitter, Yahoo, ziarele on-line, Amazon. Marea majoritate a cumpărătorilor de servicii turistice provin din medii care accesează zi de zi aceste site-uri, ceea ce atrage o mai bună plasare a produselor și serviciilor turistice.

Pagini de socializare: Utilizatorii postează poze din perioada sejururilor, apreciază serviciile turistice. Postarea informațiilor relevante și de calitate și a interactivității cu clientul se datorează nevoii tot mai mari de personalizare a experienței de cumpărare. Filmulețele video, podcast-urile și infograficele sunt folosite pentru lansarea și promovarea rapidă a produselor și serviciilor. Prin intermediul paginilor de socializare, utilizatorii comunică între ei, atât prin postări, comentarii, share-uri, like-uri, astfel se autopromovează aproape gratis aceste servicii turistice.

Reclamele de tip text cunosc o popularitate în creștere având în vedere faptul că la unele produse turistice, câteva cuvinte sunt mai eficiente decât o mulțime de imagini. Reclamele text pot fi evaluate la fel ca bannerele.

E-mail marketing este foarte eficace deoarece costurile publicității prin e-mail sunt foarte mici; se pot alege ținte precise pentru promovarea diferitelor produse. Se consideră spam orice e-mail care nu a fost solicitat de destinatar și conține informații irelevante. Cheia succesului este cererea permisiunii utilizatorului de a i se trimite anumite informații, utilizatorului îi este permis să aleagă dacă vrea să primească informații despre produse și servicii. Acest lucru se poate eficientiza și prin închirierea de liste de adrese de e-mail. Publicul țintă în acest caz sunt acei utilizatori care au fost receptivi la mesajul primit.

Concursuri și gratuități s-au dovedit eficiente în generarea de înregistrări și crearea de trafic însă multe site-uri nu le folosesc, deoarece modul în care aceste reclame fac promovarea poate fi deranjant pentru utilizatori.

Programe de fidelizare consideră că nici un consumator nu este mai prețios decât cel satisfăcut. Astfel, prin aceste programe se asigură revenirea pe site a vechilor utilizatori, caz mult mai avantajos decât câștigarea de noi clienți.

Promovări mixte – Specialiștii estimează că vor crește spectaculos promovările mixte, adică promovări pe Google combinate pe social media, mai ales Facebook și Twitter și pe dispozitivele mobile: smartphone-uri și tablete ajutate de o aplicație din ce în ce mai răspândită Mobile friendly.

Internetul oferă o acoperire geografică foarte largă, de exemplu, firma Orange a avut o acoperire 4G de 72% din suprafața țării, iar la orașe de 96%, în 2O15. Telecom a avut o acoperire de 91% , RCS – RDS, 62%, iar UPC o acoperire de 48%.

O prezență a unei firme de turism pe rețele sociale sau pe internet, printr-un site de prezentare, conferă acesteia o credibilitate ridicată în afaceri. Astfel, este mai mult decât necesar pentru fiecare agenție turistică, pensiune sau agropensiune – crearea propriului site prin completarea acestuia cu informații despre obiectivele turistice din zonă, posibilități de agrement, manifestări cultural-artistice, sărbători tradiționale, accesibilitate, persoană de contact.

Site-ul trebuie să fie realizat în mai multe limbi de circulație internațională și pentru a fi cu adevărat eficient trebuie înscris în motoare de căutare, de exemplu Google AdWords, după o serie de cuvinte, de exemplu: cazare, mofetă, apă termală, vacanțe, pensiuni, hoteluri, sejur etc.

Una dintre prioritățile site-urilor este posibilitatea rezervărilor on-line ceea ce avantajează beneficiarii, dar și pe ofertanți prin plasarea pachetelor turistice. Compania Austriacă „Seekda” a făcut o serie de cercetări prin care a demonstrat că 85% din clienți se informează on-line, numărul de rezervări on-line (room bookings) a atins aproximativ 48% în 2O15, astfel rezervările tradiționale de pachete turistice vor pierde din importanță.

Sursele de internet pot fi utilizate individual, dar și integrate cu alte medii de promovare, de exemplu, promovarea la TV – având costuri ridicate se poate elabora un spot publicitar de durata mică care face referire la site-ul firmei turistice.

Pachetele turistice sunt cele mai adesea căutate și analizate pe internet de către turiști înainte de cumpărare. În cele mai multe cazuri, un rol esențial în alegerea destinației îl are familia și prietenii, totuși principala sursă de informare este internetul, în procesul de documentare asupra comparării de servicii turistice.

. Stabilirea bugetului promoțional

În funcție de resursele financiare, firma alege următoarele modalități de stabilire a bugetului promoțional:

Prin acordarea unui procent din cifra de afaceri

se pot evalua posibilitățile concurenților cu privire la: cheltuieli și la profit, în funcție de promovare.

Dintre dezavantajele metodei se menționează:

bugetul se fundamentează pe disponibilitatea fondurilor,

vânzările pot fi considerate eronat, ca efect al promovării,

poate reflecta o situație arbitrară;

metoda posibilităților – nu reflectă clar efectul promovării;

metoda obiectivelor, are rolul de:

a defini obiective specifice,

a estima costurile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse,

a stabili sarcini care trebuie îndeplinite pentru a fi atinse obiectivele;

metoda parității competitive, bazată pe experiența concurenților pentru a se preîntâmpina războaiele promoționale;

metoda experimențelor de marketing, necesită cheluieli foarte mari, iar informațiile au valabilitate parțială.

Bugetul promoțional în turism are nevoie de investiții însemnate din cauza întinderii foarte mari a piețelor turistice și din cauza concurenței foarte mari de pe piață, dar și a caracterului intangibil al produsului turistic.

3.3. Stabilirea mixului promoțional

Promovarea este un ansamblu de tehnici care stimulează turistul ca să achiziționeze diverse produse. Activitatea de promovare a serviciilor turistice constă în transmiterea diferitelor mesaje și informații despre produsele turistice, serviciile turistice și instrumentele de atragere a turiștilor: oferte, promoții etc..

În funcție de specificul pieței și de proporția în care se află prestațiile turistice în ansamblul ofertei, firmele turistice pot combina în mod adecvat componentele mixului folosind ansamburi de instrumente bazate pe instrumentele centrale.

Mixul de marketing trebuie să corespundă strategiei de piață fixate care să permită o corelare judicioasă a componentelor sale.

In funcție de perioada de an în care se derulează activitatea turistică accentul cade fie pe anumite variabile, fie pe ansamblul lor. Astfel în perioada sezonului turistic firma poate să-și concentreze eforturile în jurul politicii de distribuție ca să realizeze o optimizare a fluxului turiștilor precum și concordanța dintre cererea exprimată, capacitatea de cazare și în funcție de perioada de extrasezon, eforturile pot viza conținutul politicilor de prețuri sau a tarifelor și politicilor promoționale, având scopul atragerii turiștilor potențiali dar și a stimulării consumului desrvicii turistice.

Cele mai utilizate mijloace de promovare sunt: ofertele speciale, reducerile de tarife, vânzări multi-pack și acordarea de premii.

În industria ospitalității, datorită ponderii dominante de elemente intangibile în alcătuirea produselor turistice, a imaginii ofertelor turistice ce coroborează între ele, dar și imaginea destinațiilor turistice influențează în mod clar decizia de achiziție a indivizilor.

Stabilirea mixului promoțional necesită un program riguros prin instrumentele promoționale: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice.

Factorii care influențează stabilirea mixului:

complexitatea produselor turistice și particularitățiile pieței (cumpărător organizațional sau individual);

tipul strategiei (de atragere sau de refuz);

stadiul de pregătire a cumpărătorilor;

etapa și ciclul de viață al produsului – În faza de lansare cea mai eficientă este publicitatea, promovarea vânzărilor din etapa de creștere, publicitatea și relațiile publice din faza de maturitate- pomovarea are efectul scontat după care este nevoie de o publicitate de reamintire, în faza de declin.

Mixtura sugerată de conceptul de mix promoțional privește modul cum sunt antrenate resursele întreprinderii, proporțiile – dozajul, în care vor intra în efortul global al întreprinderii pentru a se ajunge la efectele dorite.

În etapa de recepționare a feedback-ului se studiază efectele produse prin transmiterea mesajelor promoționale către clienții vizați. Modalitățile de control și evaluarea rezultatelor se grupează în două mari categorii:

modalități de determinare a impactului și efectelor acțiunilor de publicitate,

modalități specifice de evaluare a acțiunilor promoționale.

Promovarea în turism cere devotament, încredere, răbdare, originalitate într-o mai mare măsură decât în domeniul bunurilor. Promovarea trebuie să vizeze potențialii turiști și țintele precise prin antrenarea de forțe pe diferite niveluri: locale, regionale, naționale și internaționale.

Promovarea turismului la nivel național se realizează în cadrul Ministerului Economiei prin Autoritatea Națională de Turism (ANT) Atât pe piața internă pentru români, cât și pe piața externă.

CAPITOLUL 4

MODELAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE

Există numeroase modele de comportament, cu teorii diferite, care abordează subiectul consumatorului de servicii turistice. Au fost efectuate cercetări în domeniu cu privire la modelele de comportament de către autori importanți precum: Middleton, Wahab, Crompton și Rothfield, Clawson, Gunn, Moscardo, White și Darwin, Gilbert.

Modelele de comportament ce au apătrut în trecut prezintă o serie de neajunsuri, dar ele au contribuit la forma actuală a modelelor de comportament. Aceste modele furnizează informații prețioase despre ofertele de marketing, integrează un număr mare de concepte, îmbunătățește proiectele de cercetare prin prelucrarea de informații cerute.

Aceste modele îmbunătățesc comunicarea dintre cercetători și personalul specializat prin stabilirea planului de cercetare și prin stabilirea unui limbaj comun.

În eficientizarea politicilor și strategiilor care au ca scop atragerea și menținerea consumatorilor, un rol decizional important îl are cunoașterea comportamentului consumatorului în fiecare etapă.

Comportamentul consumatorului de servicii turistice

Prin comportamentul consumatorului de servicii turistice se înțelege totalitatea acțiunilor

legate de influențarea deciziei de cumpărare și utilizarea modalităților de plată în vederea achiziționării serviciilor turistice.

Acestea sunt interacțiuni complexe care depind de mulți factori și diferă de la un consumtor la altul. Prin studiul acestor comportamente se pot afla factorii ce influențează cumpărătorii.

Satisfacția se realizează prin consum, dar aceasta apare după ce consumatorul a achiziționat un serviciu în funcție de nevoile sale.

Pe piața turistică comportamentul consumatorului este influențat de următoarele situații:

Cel care achiziționează serviciile turistice este și cel care consumă serviciile, adică aceea persoană care procură serviciile din propriul venit;

O altă situație este când cel care cumpără serviciul nu este și consumatorul, de exemplu, când părinții sau rudele achiziționează un loc în tabără;

In aceste două situații, cele două persoane vor compara diferit serviciile turistice consumate.

Factori de influență ai deciziei de cumpărare a serviciilor turistice

Factorii care influențează comportamentul consumatorului, în luarea deciziilor de cumpărare pot fi grupați astfel:

Factori sociali,

Factori personali,

Factori psihologici.

În cazurile clasice, procesul de cumpărare este descris fără a fi explicat și comportamentul consumatorului depinde de mulți factori.

Factorii sociali

Cultura, familia și clasa socială au o influență însemnată asupra comportamentului consumatorului.

Cultura are o influență strânsă asupra consumatorului, prin modelele pe care individul le vede în propria familie și prin interferența cu oamenii din jur.

Familia este poate cel mai important factor, deoarece indivizii au cea mai îndelungată interacțiune între ei, ceea ce influențează selecția serviciilor turistice prin deciziile luate împreună pentru achiziționarea de bunuri și servicii.

Clasa socială este în strânsă legătură cu nivelul de educație, de venitul familiei și de ocupație. Comportamentul turiștilor este foarte influențat de factorii sociali, cum ar fi clasele sociale. Cei care fac parte dintr-o clasă socială superioară călătoresc în destinații exotice și solicită numeroase servicii suplimentare, în timp ce turiștii care aparțin clasei mijlocii, se orientează spre oferte mai puțin pretențioase.

Factorii personali

Factorii personali sunt vârsta persoanei, situația materială și stilul de viață al individului. Agențiile turistice acordă o importanță deosebită pentru fiecare ciclu de viață a populației, deoarece schimbările de comportament influențează serviciile turistice achiziționate.

Stilul de viață este important în alegerea serviciilor turistice, individul având idei și opinii care influențează modelele de consum.

Profesia influențează considerabil luarea deciziilor în alegerea de servicii.

Situația materială este un factor de influență strâns legat de profesie, de educație, și poate fi considerat cel mai important factor în procesul procurării serviciilor turistice.

Factori psihologici

În cadrul agențiilor de turism, unde consumatorul are un contact direct cu vânzătorul, factorii psihologici au cea mai mare importanță în achiziționarea de servicii.

Personalitatea, comportamentul social și convingerile individului au rol decizional în alegerea ofertei.

Persoanele care au o percepție a produselor, ale căror însușiri este apropiată de imaginea lor, aleg dintre două posibilități din oferta serviciilor turistice, astfel:

dacă cumpărătorul are o imagine clară despre produsul turistic, el percepe mai ușor o conversație comercială despre produs;

dacă se descoperă nevoile cumpărătorului, vânzătorul poate sugera oferte personalizate despre așteptările reale sau imaginare legate de produsul turistic.

Motivația este o altă caracteristică decizională în alegerea serviciilor turistice, care este influențată de nevoile și dorințele cumpărătorului de a atinge țelurile propuse prin achiziționarea serviciilor.

Satisfacția cumpărătorului depinde de situația financiară; din această cauză se procedează la o clasificare în funcție de nevoi și priorități:

ale existenței,

ale civilizației și culturii,

ale luxului.

Nevoile nu au un impact puternic asupra individului, pentru ca acesta să reușească să aleagă acel produs care să-l satisfacă.

Etapele deciziei de cumpărare a serviciilor turistice

Comportamentul consumatorului oricărui fel de servicii este format dintr-un complex de acțiuni, atitudini și decizii ale acestuia, care în opinia celor mai mulți specialiști se structurează succesiv în trei etape principale: precumpărarea, cumpărarea și postcumpărarea seviciilor.

în etapa de precumpărare a serviciilor turistice, indivizii conștientizează nevoia de turism și se implică în luarea unei decizii cu scopul de a obține imformații despre un anumit produs turistic, obținute personal sau consultând specialiștii din domeniu (agenții, turoperatori) analizează variantele și iau decizia finală ținând cont de venituri obiceiuri, de perioada disponibilă;

consumul efectiv este etapa de cumpărare a serviciului prin care clientul interacționează cu prestatorul până ce se face înțeles;

Etapa de postcumpărare, reprezintă un stadiu în care consumatorii compară serviciile primite cu ceea ce așteptau să primească. Nivelul satisfacției diferă de modul în care prestatorii au îndeplinit obligațiile, dacă nivelul satisfacției este ridicat atunci crește și fidelitatea turiștilor.

Dacă clientul a fost satisfăcut de produsul turistic, atunci cu siguranță va reveni la agenția de turism respectivă și va recomanda și altor persoane.

Studiul și modelarea comportamentului consumatorului

Prin studierea comportamentului consumatorului se obțin informații prețioase cu privire la procesul de luare a deciziilor, prin care se pot stabili ce doresc oamenii, ce cumpără, când cumpără, de ce cumpără? Totodată se încearcă să se evalueze acele influențe care se exercită asupra consumatorului, a grupurilor, precum: familia, prietenii și societatea.

Profesorii Ion Cătoiu și Nicolae Teodorescu, specialiști de marcă în studiul comportamentului consumatorului, subliniază în această privință:

”Practic, comportamentul consumatoruluieste inclus în comportamentul economic al oamenilor, care la rândul lui, reprezintă o formă de manifestare a comportamentului uman în general”.

Luând în considerare multiplele definiții elaborate de specialiști recunoscuți, ei definesc comportamentul consumatorului drept acele acte decizionale care au ca scop obținerea de bunuri și servicii. Abordarea științifică a comportamentului consumatorului face necesară integrarea lui în ansamblul complex al pieței, iar cercetarea științifică a pieței este legată de comportamentul consumatorului.

Nivelul teoriei și practicii în domeniul investigării comportamentului consumatorului oferă largi posibilități de cunoaștere și analiză:

s-au elaborat teorii fundamentale, ce explică eforturile de cunoaștere a unor variate manifestări comportamentale;

teoria de cumpărare este cunoscută și detaliată pentru a constitui un instrument operațional valoros în proiectarea și realizarea studiilor comportamentale, fiind posibilă abordarea, practic, a fiecărei faze a luării deciziei de cumpărare;

se găsesc numeroase aplicații în studierea comportamentului consumatorului, care au validat concepte și metode, tehnici și procedee, care pot fi folosite de echipele manageriale;

există un instrumentar conceptual și aplicativ impresionant aflat la dispoziția tuturor celor care participă la elaborarea și aplicarea politicilor și strategiilor de marketing;

studierea comportamentului consumatorului produce astăzi rezultate care pot fi integrate imediat și eficient în sisteme complexe de luare a deciziilor de marketing.

Instrumentarul conceptual și statistic al cercetării comportamentului consumatorului ar căpăta, o mult mai mare eficiență dacă variabilele ar fi precizate mai bine.

Preferința arătată unei anumite mărci a fost definită, de către diferiți autori ca o suită de alegeri ale aceleiași mărci, proporție în cumpărarea aceluiași produs, probabilitate de a se repeta cumpărarea aceleiași mărci.

Există cel puțin 45 de definiții ale termenului de inovație și sute de definiții ale termenului de cultură, ca factori de determinare a comportamentului consumatorului.

Tendințe în modelarea comportamentului consumatorului

Înțelegerea și cunoașterea comportamentului consumatorilor este un proces amplu și complex. În ultimii ani au fost propuse o serie de modele prin care se explică mecanismul comportamentului de cumpărare și care urmăresc previzionarea comportamentului consumatorului.

Diversele modele existente prezintă următoarele caracteristici:

– modele de atitudini și preferințe;

– modele de învățare;

– modele de ierarhizare a efectelor;

– modele motivaționale sau bazate pe studiul personalității;

– modele reprezentând decizia de cumpărare;

– modele concepute în teoria inovației;

– modele bazate pe fenomenul intențiilor de cumpărare;

– modele construite în lumina teoriei probabilităților etc.

Variabila dependentă, cea a cărei variație este explicată în funcție de o variabilă independentă, poate să difere de la model la model. Definiția de alegere a unui produs altădată, se ocupă cu modul de alegere al unui sortiment reprezentând o anumită marcă. Deseori, scopul modelării îl reprezintă alegerea de către consumator a punctelor de vânzare care oferă diferite produse și servicii.

Unele modele urmăresc explicarea modalității de a lua decizii de cumpărare sau de necumpărare, prezentând aceste etape; celelalte modele formalizează modul în care consumatorul alocă veniturile sale pentru achiziționarea produselor și serviciilor care îi caracterizează nevoile de consumator.

În același timp, modelele diferă și după variabilele independente utilizate, în categoria acestora apărând diverse combinații de variabile de natură endogenă sau exogenă. În general, se discută despre variabilele socio-demografice și economice, dar și despre unele variabile de natură psihologică sau sociologică.

Totodată, modelele se pot diferenția și prin prisma unității de consum studiate, acesta putând fi reprezentată individual sau în grup, gospodărie sau o organizație (consumatorii de tip colectiv). În fiecare caz, problema modelării îmbracă atât aspecte conceptuale, cât și probleme operaționale specifice.

Modelele, din perspectiva considerării timpului, pot fi statice și dinamice; ele pot lua în considerație sau nu interacțiunile dintre consumatori.

Atunci când modelele statice se folosesc la explicarea schimbării comportamentului consumatorului, ele devin modele dinamice comparative.

Aceste teorii cuprind următoarele modele de sinteză:

modelele fenomenologice,

modelele logice,

modelele teoretice.

Modelul fenomenologic are ca scop reproducerea stării mentale și emoționale a cumpărătorului în timpul luării deciziei de cumpărare. Prin acest tip de model a fost posibilă reprezentarea procesului de cumpărare așa cum acesta este trăit de cumpărători, nu cum acesta este văzut de cercetător. Descrierile făcute de cumpărători sunt colectate și prelucrate, rezultând o prețioasă sursă de informații pentru cunoașterea aprofundată a procesului decizional de cumpărare.

Modelele logice urmăresc diferite scheme logice ce conțin succesiunea deciziilor cumpărătorului care este pe punctul de a achiziționa un serviciu. Chiar dacă aceste modele nu reprezintă situații efective ci ipotetice, acestea dau informații despre decizia de cumpărare și despre caracterisitcile bunurilor și serviciilor.

Modelele teoretice prezintă modul de acțiune combinată a variabilelor ce definesc pe cumpărător (endogene) și a variabilelor ce rezultă prin acțiunea cumpărătorului și a comportamentului de cumpărare al acestuia. În formă simplificată, într-un asfel de model există criterii ce acționează asupra cumpărătorului. Rezultanta acțiunii este formată din grupul variabilelor de ieșire ce definesc comportamentul consumatorului.

Literatura de specialitate consemnează un mare număr de modele care adâncesc procesul de cunoaștere propunând alternative de evaluare a categoriilor de variabile. Ele fac apel la instrumentarul statistico-matematic, oferind posibilitatea depășirii caracterului descriptiv încercând să prevadă fenomenul complex al acestui comportament.

Coordonate actuale ale comportamentului de consum turistic

În teoria economică, un consumator are un buget pe care îl poate cheltui pentru un ansamblu de bunuri si servicii disponibile pe piață. Pornind de la ipoteza raționalității consumatorului, acesta va proceda la alocarea optimă a resurselor sale financiare disponibile potrivit preferințelor sale, în așa fel încât să maximizeze utilitatea achizițiilor în limitele bugetului de care dispune.

Comportamentul de consum al serviciilor turistice a suferit modificări în funcție de următorii factori:

creșterea veniturilor influențează cheltuielile pentru turism;

a crescut durata timpului liber;

concediile din instituțiile publice și societățiile comeciale se acordă în lunile de vară;

a crescut numărul locuitorilor de la orașe, poluarea și stresul;

a crescut nivelul de educație a turiștilor;

s-a modificat stilul de viață.

Turismul oferă produse compexe ce satisfac nevoile turiștilor. Motivele care determină turistul ca să aleagă anumite servicii sunt influențate de factori personali de natură externă.

Factorii personali ce determină alegerea produsului turistic derivă din comportamentul de consum al individului.

Factorii personali sunt determinați de latura psihologică, educațională, emoțională și culturală a persoanei. Produsele pot fi specializate și grupate în așa fel încât să satisfacă concomitent mai multe motivații, precum: nostalgia, fantezia, relaxarea, sănătatea.

Acești factori își ating obiectivele dacă pe tot parcursul derulării evenimentelor, acestea sunt coordonate de personal specializat.

Factorii externi ce influențează nevoia de a călătorii sunt dorința de exclusivitate care se materializează în forma de turism de lux ce cauzează extinderea unor forme de turism cu caracter stimulant, de recompensare și motivare.

Valențe social-economice ale turismului

Valențele social-economice ale turismului îmbracă următoarele forme ale turismului: echitatea și durabilitatea sau sustenabilitatea.

Turismul echitabil Călătoria este un mijloc cu care se stabilesc legături dintre oameni. Turismul permite stabilirea de contracte pe plan economic, cultural și personal. În acest context a luat naștere conceptul de ”turism echitabil”, mai ales pe plan internațional menit să facă ca resursele turiștilor să aducă profit echitabil populațiilor din zonele de primire care să contribuie la o dezvoltare durabilă a acestora.

Turismul durabil a apărut după anii ’90, dând naștere unei noi ramuri în industria turistică, ce a câștigat rapid importanță în domeniile de cercetare dar și în domeniul academic.

Turismul durabil este o complexitate de fenomene care interacționează cu celelalte ramuri ale industriei turistice, cu turiștii, cu mediul înconjurător, cu comunitățile locale și gazdele turiștilor.

Principiile turismului durabil sunt în esență:

Minimizarea impactului asupra mediului natural, menținând conservarea ariilor protejate, prin alocarea unor venituri suplimentare și promovarea acelor forme de turism care nu afectează mediul natural;

Minimizarea activităților turistice negative care influențează activitatea comunității locale și a membrilor acestora;

Conceperea unor activități turistice care promovează cultura, tradițiile și obiceiurile băștinașilor;

Maximalizarea beneficiilor economice în vederea dezvoltării economice a comunităților locale, a ariilor protejate, în vederea obținerii durabilității economice;

Educația are un rol important în asigurarea turismului durabil prin educarea localnicilor și a turiștilor în vederea însușirii de atitudini pozitive în ce privește mediul înconjurător, prin scăderea impactului asupra mediului.

Educația este unul dintre cele mai importante principii de bază în asigurarea turismului durabil. Comunitatea locală este factor de decizie activă în menținerea turismului durabil. Comunitățiile locale participă activ, prin procesul de consultanță al populației și ele dețin controlul financiar.

Valențele turismului internațional. Turismul internațional contribuie la dezvoltarea durabilă și la schimburile culturale.

Turismul internațional implică un contact direct între consumatri și oamenii locului, o experiență pe termen scurt a consumatorului de a cunoaște și alte locuri. Turiștii plătesc serviciile consumate dar pleacă rămânând separați de eventualele efecte negative ale vizitei lor în locul respectiv.

Turismul contribuie la creșterea importanței respectării diversității culturale, oferind posibilitatea consumatorilor din turism pentru a practica un turism responsabil care să sprijine dezvoltarea durabilă. Consumatorii au un rol foarte important în transformarea societății prin orientarea lor spre dezvoltarea durabilă.

Problemele pe care turismul le impune din punct de vedere al dezvoltării durabile sunt:

foarte multe cereri din turism reflect un mod de viață specific societății de consum de unde provin turiștii care pot cauza efecte negative asupra destinațiilor, prin necesitatea importului de bunuri de consum ce urmează a fi folosite de turiști, prin cantitățile mare de deșeuri generate de acest consum, prin consumul excesiv de apă, alimente, lemne de foc

adesea turiștii nu dispun de informații și nu conștentizează impactul prezenței lor și a modului de comportament pe care o manifestă asupra unui alt mediu natural sau a unei alte culturi;

atitudinile, valorile și comportamentul turistului sunt determinate de mediul din care provin astfel pot intra în conflict cu valorile și obiceiurile locale .

Căile de influențare a comportamentului consumatorului de servicii turistice sunt:

combaterea fenomenelor negative din turism ce contravin ”turismului durabil” prin acordarea de sancțiuni pentru comportamente inacceptabile;

adoptarea politicilor guvernamentale, ale organizațiilor internaționale de profil și ale organizațiilor non guvernamentale de a menține protecția mediului prin educarea consumatorilor.

Prin diferite politici guvernamentale, România a devenit o destinație turistică atractivă pentru turiștii din Germania, Marea Britanie, Franța, Belgia, începând cu anii ’70. La sfârșitul anilor ’80, numărul turiștilor a început să scadă din cauza investițiilor mici din turism și a situației politice. După mijlocul aniilor ’90, datorită unor politici guvernamentale de revigorare a turismului, industria turismului românesc începe să recapete ritmul de creștere.

PARTEA a II – a

CERCETĂRI DE MARKETING PENTRU

PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA CENTRU

CAPITOLUL 5

COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN REGIUNEA CENTRU

Regiunea Centru se suprapune din punct de vedere geografic în mare parte cu nucleul statului dac, cu provincia istorică Transilvania, mult disputată de a lungul timpului între marile puteri. Astfel diversitatea etnică, culturală și religioasă sunt caracteristici datorate unei istorii tumultuase ale Transilvaniei.

Influențele maghiare sunt resimțite în deosebi în Ținutul Secuiesc, denumită și ”Ținutul aelor minerale”, ”Ținutul castelelor și conacelor”, zonă ce include județele Harghita și Covasna, precum și o parte din județul Mureș unde populația maghiară este majoritară în multe areale. Elementele specifice de etnografie a Regiunii Centru se regăsesc în cadrul muzeelor localizate cu preponderență în județele Brașov, Sibiu și Harghita.

Conform Masterplanlui de Dezvoltare a Turismului Național 2007-2026 obiectivul este identificarea punctelor slabe din industria turistică și de a oferi direcții strategice de restructurare și asigurare a resurselor necesare în procesul de regenerare pentru a deveni eficienți pe piața mondială.

Masterplanul tratează deficiențele rezultate din dezvoltare urbană slabă, coordonarea ineficientă a sectorului public, slaba pregătire a resursei umane, lipsa bazei de analiză.

Coordonate geografice ale Regiunii Centru

Harta Regiunii Centru este prezentată în Figura 2. Turismul este influențat de relieful Regiunii Centru, prezentat în Tabelul 1, pentru fiecare județ. Principalele resurse naturale ale județelor Regiunii Centru, prezentate în Tabelul 2, reprezintă atracții turistice deosebite, dar și materii prime pentru dezvoltarea economică a zonei.

Sursa: Analiza socioeconomică.pdf – www.adrcentru.ro

Figura 2. Harta fizică și geografică a zonei Centru

Tabelul 1. Relieful județelor din Regiunea Centru

Sursa: Analiza socioeconomică pdf – www.adrcentru.ro

Tabelul 2. Principalele resurse naturale din județele Regiunii Centru

Sursa: Analiza socioeconomică.pdf – www.adrcentru.ro

Resursele din zona Centru ce se găsesc în prezent sub exploatare: ape minerale, lemn, roci de construcție și gaz metan. În viitor există planuri de exploatare a resurselor nemetalifere din Munții Apuseni.

Profilul economic al Regiunii Centru

În Regiunea Centru se află o pondere de 11,6% (în anul 2012) din totalul populației României având o suprafață de 34100 km2, care reprezintă cca. 14,2% din suprafața țării. Resursele minerale însemnate din zonă au jucat în trecut un rol important în dezvoltarea economică a regiunii. În Evul mediu economia s-a dezvoltat odată cu apariția breslelor din principalele centre urbane Brașov, Sighișoara, Sebeș, Sibiu. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, în Transilvania au apărut manufacturi moderne ce au dus la dezvoltarea regiunii.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au construit primele căi ferate ce au dus la modernizarea Brașovului și Sibiului, în primul rând.

Principalele ramuri industriale din regiune sunt: Industria materialelor de construcții prelucrarea metalelor, industria construcțiilor de mașini, industria lemnului, industria textilă și alimentară.

După Revoluția din 1989, industria trece printr-un declin economic prin transferul de proprietate, restructurarea economiei și pierderile piețelor de desfacere.

Începând cu anii 2000-2001 climatul economic s-a ameliorat, economia și-a reluat creșterea, iar anii 2006-2008 au adus consolidarea creșterii economice. Un rol important în dezvoltarea economică l-au avut investițiile străine, Regiunea Centru reușind să atragă într-un singur an 2007, investiții străine directe (I.S.D.) în valoare de 982 milioane euro. Volumul investițiilor străine în Regiunea Centru s-a redus semnificativ începând cu anul 2009, iar la finele anului 2011, soldul investițiilor străine directe a urcat conform datelor Băncii Naționale a României, la 4,625 miliarde euro (7,8% din totalul I.S.D. din România), Regiunea Centru plasându-se pe poziția a doua după Regiunea București – Ilfov în ce privește totalul investițiilor străine. Dacă se iau în calcul doar investițiile greenfield, ponderea Regiunii Centru în totalul investițiilor străine din România s-a ridicat la 11,6% în anul 2012 (3,241 miliarde euro).

Sectorul serviciilor are un rol important la formarea PIB deoarece activitatea în acest domeniu a înregistrat creșteri semnificative.

O componentă nouă a acestei ramuri este agroturismul, care nu este valorificat la potențialul său maxim, deoarece procesele din agricultură sunt ineficiente.

Ținte în turism

Dacă obiectivele propuse în Masterplanul pentru Dezvoltarea a Turismului Național vor fi implementate, se estimează ca, până în anul 2026, numărul turiștilor străini să ajungă la 15.485 milioane, în Tabelul 3.

Tabelul 3. Targetul sosirilor turiștilor străini, pe termen lung

(mii persoane)

Sursa: Master Plan,http://mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

Se prevede că nivelul cheltuielilor turiștilor străini va crește de opt ori până în 2026, ajungând la 7,7 miliarde euro. Cheltuielile turismului intern se estimează că vor crește de aproape patru ori și jumătate, până la 8,3 miliarde euro în aceeași perioadă, în Tabelul 4.

Tabelul 4. Targetul privind cheltuielile turiștilor, pe termen lung

(milioane euro)

Sursa: Master Plan, http://mdrl.ro_documente/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

Tabelul 5. Câștigurile din turism raportate la PIB, pe termen lung

Sursa: Masterp Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026 pag. 13

http://mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

Contribuția turismului la PIB al României se estimează că va crește până la 6.9% până în 2026, consideră Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice și Estimările din Master Plan, după cum se poate vedea în Tabelul 5.

Structuri administrative în turism

Guvernul are un rol decisiv în dezvoltarea turismului, prin deciziile sale în acele sectoare unde industria turistică nu acționează eficient.

Principalele sarcini ce revin guvernului sunt:

– stabilirea de obiective pe termne mediu și lung;

– reglementarea activităților turistice prin elaborarea legislației corespunzătoare;

– ordonarea ministerelor și agențiilor care prin interacțiune influențează dezvoltarea turismului;

– facilitatea de dezvoltare a turismului prin acordarea unui avânt al mediului fiscal și economic, în vederea încurajării de investiții;

– stabilirea și finanțarea Organizația Națională pentru Turism (ONT). ONT este un organism semiautonom al cărui președinte este secretarul de stat din turism;

Organizația Națională pentru Turism are ca scop formularea de strategii de dezvoltare ce includ:

promovarea turismului din România și elaborarea de standarde pentru unitățile și serviciile turistice;

crearea Comitetului Consultativ pentru asigurarea educării resursei umane din turism;

promovarea produselor și serviciilor cu un potential ridicat în turism.

Principalele sarcini ale Consiliilor Județene și ale administrațiilor locale în turism sunt prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, articolul 20. În plus, acestea vor avea următoarele roluri:

să identifice, să păstreze și să protejeze resursele turistice din regiune;

promovarea și marketingul regiunii/ județelor prin promovarea piețelor de desfacere;

sprijinirea ofertelor de informare cu privire la recomandările ONT;

promovarea atitudinii pozitive în beneficiul activităților din turism.

Rețeaua de inspectori ONT va facilita înființarea unor consorții locale de promovare turistică.

Autoritățile locale și regionale au în sarcină întocmirea de planuri de dezvoltare a turismului, care să conducă la asigurarea calității serviciilor și cerințelor turiștilor.

Sectorul privat are tendințe de a investi în îmbunătățirea calității produselor turistice și în dezvoltarea produselor noi. Toate aceste îmbunătățiri vor fi finanțate cu respectarea planurilor din turism.

Infrastructura de turism

Regiunea Centru situată în centrul țării, datorită diversității formelor sale de relief și a numeroaselor resurse de care dispune, a favorizat dezvoltarea diferitelor forme de turism: turism montan, balnear, rural și de agroturism, cultural, religios, sportiv. Turismul sportiv este reprezentat printr-o diversitate largă de forme: speoturism, alpinism, vânătoare și pescuit, zbor cu parapante.

Regiunea Centru are un relief în mare parte muntos, care a favorizat dezvoltarea turismului montan. Stațiunile cele mai renumite sunt Poiana Brașov, Păltiniș. Predeal care sunt cunoscute atât pe plan local, cât și internațional.

Infrastructura de primire turistică formată din hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, campinguri etc., împreună cu serviciile de cazare și masă oferite, calitatea personalului ce lucrează în turism au o importanță indiscutabilă în alegerea destinației turistice. De asemenea, amplasarea unităților de cazare în raport cu obiectivele turistice și accesibilitatea acestora influențează opțiunea potențialilor turiști.

După datele din 2005, baza materială din regiune era alcătuit din 993 unități de cazare, dintre care 162 de hoteluri, 123 vile, 30 cabane, 17 campinguri, restul fiind unități turistice. Densitatea unităților din regiune este de 2,9 unități pe 100 km2 , față de 1,8 unități la nivel național.

Aceste unități nu sunt distribuite egal; județul Brașov dispune de 7,5 unități pe 100km2, iar județul Alba de 0,43 unități pe 100km2. Regiunea Centru cuprinde 43,7% din pensiunile turistice rurale din România 39,9% din pensiunile turistice și 26,5% din totalul cabanelor în anul 2005.

Totodată este de menționat că în județul Brașov se află unul dintre cele două sate de vacanță din România. Unitățile de turism din zonă sunt învechite; în ultimii ani investițiile au fost modeste. Unitățile turistice sunt răspândite neuniform, cele mai multe unități turistice se află în județul Brașov, respectiv 403 unități, reprezintând 40,6% din totalul unităților de primire turistică; cele mai puține unități turistice se află în județul Alba, respectiv 27 unități, ceea ce reprezintă 2,7% din totalul unităților turistice.

Tabelul 6 prezintă structura unităților de cazare turistică din România, Regiunea Centru și fiecare județ al Regiunii Centru, la nivelul anului 2005.

Tabelul 6. Situația unitățile de cazare din Regiunea Centru, în 2005

(număr unități)

Sursa: INS, 2006

Structura pe județe ale Regiunii Centru, a numărului de unități de primire turistică existente, reprezentând infrastructura turistică în 2005, este prezentată în Figura 3.

Sursa: INS, http://www.insse.ro

Figura 3. Structura pe județe a capacității de cazare turistică din Regiunea Centru, în 2005

Tabelul 7 prezintă structura unităților de cazare turistică din România, Regiunea Centru și fiecare județ al Regiunii Centru, la nivelul anului 2016.

Tabelul 7. Situația capacităților de cazare din Regiunea Centru în anul 2016

(număr unități)

Sursa: INS, www.insee.ro

Structura pe județe ale Regiunii Centru, a numărului de unități de primire turistică existente, reprezentând infrastructura turistică în 2016, este prezentată în Figura 3.

Sursa: INS, www.insee.ro

Figura 4. Structura pe județe, a capacității de cazare turisică din Regiunea Centru, în 2016

Stațiunile balneoclimaterice Covasna, Bálványos, Malnaș-Băi, Biborțeni, Tușnad, Borsec, Lacul Roșu, Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Vâlcele, Hătuica, Comandău, Belin, Sugaș Băi, Brancovenești, Sangeorgiu de Mureș, Harghita Băi, Praid, Homorod dispun de resurse naturale bogate, care, în schimb, au nevoie de modernizarea bazei materiale existente.

Situația comparativă a numărului de unități de cazare turistică este prezentată în Tabelul 8 și graficul din Figura 5.

Tabelul 8. Capacitate de cazare în 2016, comparativ cu 2005 și 2012

(număr unități)

Sursa: www.adrcentru.ro Capitolul 2-Analiza socioeconomica pdf. pag.235

Sursă: www.adrcentru.ro Capitolul 2-Analiza socioeconomica pdf. Pag. 235

Figura 5. Capacitatea de cazare în România, în Regiunea Centru, pe județe, în 2005, 2012 și 2016

Se poate observa că în anul 2016, capacitatea de cazare a crescut față de anul 2005 și 2012 în fiecare județ al Regiunii Centru.

Un farmec aparte al zonei Centru îl dau condițiile sociale și cultural-istorice în care interacționează spiritualitatea românească cu cea a comunităților maghiare și germane, realizând o simbioză plină de originalitate.

Gradul de ocupare a hotelurilor și pensiunilor din zona Centru înregistrează o creștere spectaculoasă în perioada sărbătorilor Pascale, atât în timpul Paștelui catolic, cât și al celui ortodox. O creștere semnificativă se observă în perioada concediilor de vară și a celor de Crăcun și Anul Nou. Această creștere se datorează și creșterii nivelului de trai, dar mai ales datorită revenirii în această perioadă a muncitorilor din afara țării și turiștilor din străinătate.

Datorită creșterii numărului de rezervări on-line și a îmbunătățirii serviciilor din turism, în ultimii ani se observă o ușoară creștere a numărului turiștilor, după cum reiese din Tabelul 9 și graficele din Figura 6 și Figura 7.

Tabelul 9. Numărul înnoptărilor în hoteluri și pensiuni, comparativ în anii 2010 și 2015,

în județele Regiunii Centru

(locuri-zile)

Sursa: INS, www.insee.ro

Se observă în Figura 6, că în cei doi ani, numărul de înnoptări în hoteluri a fost cel mai mare în județul Brașov și cel mai mic în județul Alba. În 2015 față de 2010, capacitatea utilizată efectiv a avut o tendință de creștere aproape în toate județele din Regiunea Centru.

Figura 6. Număr înnoptări în hoteluri, în județele Regiunii Centru, în 2010 și 2015

Figura 7. Număr înnoptări în pensiunile turistice din județele Regiunii Centru, în 2010 și 2015

În Figura 7, se observă aceeași tendință de creștere a numărului de înnoptări în pensiunile turistice, în 2015 față de 2010, în toate județele din Regiunea Centru.

În 2015, turismul a contribuit la PIB cu 5,1%, ceea ce plasa România pe locul 154, din 184 țări, în urma unor țări precum: Albania, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Infrastructura de transport și dezvoltarea economică

Infrastructura de transport joacă un rol decisiv în dezvoltare economică. O dată cu creșterea economică, cresc și nevoile de transport, producând o presiune suplimentară asupra infrastructurii existente. Traficul din ultima perioadă s-a dublat; se impun investiții masive în extinderea și modernizarea rețelelor de transport.

Sursa: Analiza infrastructura rutieră, www.adrcentru.ro

Figura 8. Zonificarea funcțional – economică a teritoriului Regiunii Centru

În Figura 8 se prezintă infrastructura rutieră, și tipologia zonelor economice: industriale, predominant turistice și mixte, precum și tipul de funcționalitate: turistică, predominant silvică și predominant agricolă. Infrastructura rutieră asigură accesul către zonele turistice și crează conexiuni între infrastructura regională și magistralele naționale și europene de transport, ce influențează dezvoltarea turismului regional și național.

Dezvoltarea infrastucturii de transport indiferent de constrângerile economice trebuie să fie în concordanță cu prioritățile din transport. În țara noastră, din cauza infrastructurii deficitare și a stării deplorabile ale infrastructurii rutuiere existente, investițiile străine sunt puține, situație ce are un impact negativ asupra dezvoltării economice a țării.

Infrastructura rutieră – factor principal în dezvoltarea turismului

Starea infrastructurii rutiere influențează într-o mare măsură activitățile turistice din regiune. Infrastructura este cele mai important factor în alegerea destinațiilor turistice.

România și, implicit, Regiunea Centru, suferă din cauza insuficientei dezvoltări a infrastructurii de transport, precum și de întreținerea necorespunzătoare a rețelei rutiere și feroviare, în special a drumurilor secundare, ceea ce constituie o importantă piedică în dezvoltarea turismului.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere este foarte importantă deoarece asigură accesul turiștilor spre obiectivele și zonele turistice. Din cauza infrastructurii precare, România pierde anual milioane de turiști.

Cu un patrimoniu turistic generos, Regiunea Centru, în anul 2008, a reușit să atragă aproape 1,3 milioane de turiști, cazați în structurile de primire turistică, fiind a doua regiune ca destinație turistică a țării.

Accesul la obiectivele turistice din zonă se fac prin drumuri europene și naționale, modernizate în jurul orașelor, iar legătura cu celelalte zone turistice este asigurată de drumuri județene și naționale secundare, unele aflate în curs de modernizare.

Infrastructura de transport rutier, în perspectiva anului 2020

În Masterplan sunt propuse investiții consistente în infrastructura rutieră până în 2020. Infrastructura rutieră trebuie modernizată ca să fie capabilă să preia creșterea rapidă a traficului și să contribuie la scăderea efectelor negative ale transportului asupra mediului. Astfel se va putea asigura dezvoltarea economică și socială a Regiunii Centru. Se estimează că în următorii ani traficul se va dubla și de aceea se propune ca, în următorii 10 ani să fie reabilitați 1000 de km de drumuri naționale; Regiunea Centru să fie traversată de 5 autostrăzi și drumuri expres, astfel:

autostrăzile: Arad-Nădlac,Timișoara-Lugoj, Deva-Sibiu-Pitești;

autostrăzile: Târgu Mureș-Turda-Sighișoara, Sighișoara-Făgărași-Brașov;

autostrăzile: București-Comarnic-Ploiești-Brașov;

drumurile expres: Sebeș-Alba Iulia-Turda;

drumurile expres: Brașov-Făgăraș-Sibiu.

Realizarea acestor obiective de infrastructură rurieră va îmbunătăți condițiile actuale de transport către zonele turistice.

Principalele atracții turistice ale Regiunii Centru

Regiunea Centru dispune de o densitate însemnată de obiective turistice diverse prin natura lor de la o salbă de edificii aflate în patrimoniul UNESCO, cetăți medievale, monumente și muzee însemnate ale țării, obiective caracterizate prin raritate în România, până la îmbunarea de zone etnofolclorice reprezentative pentru agroturism, stațiuni balneare și montane. Valențe turistice însemnate au diversele zone naturale protejate dar cu un potențial redus.

Se găsesc trei categorii de monumente UNESCO în județele Regiunii Centru: Biserici Fortificate și situri sătești: Prejmer, Viscri, Biertan, Câlnic, Dărjiu, Valea viilor și Saschizi; Cetatea Dacică de la Căpâlna și Centrul Istoric Medieval din Sighișoara. Cele mai cunoscute atracții turistice cu o imagine bine conturată și promovată și peste hotare sunt orașele Cetății Medievale Brașov, Sighișoara și Sibiu dar și Mediaș și Târgu Mureș, cu toate obiectivele arhitecturale și culturale. Dintre principalele atracții turistice din zona Centru, din categoria muzeelor și monumentelor se află Castelul Bran, Cetatea Alba Iulia și Muzeele Brukenthal și Astra din Sibiu.

Cele mai semnificative zone agroturistice din zona Centru se află în zona acestor orașe medievale, dintre care cele mai importante se găsesc în Bran, Moeciu, Râșnov care sunt cele mai dezvoltate din turismul românesc de pensiune. Alte atracții turistice importante din zona Centru unde întâlnim și alte tuuri de turism aferente sunt: Țara Moților: Albac-Arieșeni, zona Rimetea : Rămeț, Mărginimea Sibiului, Sovata, Praid, Corund; Borsec: Lacul Roșu; Băile Tușnad, Balvanyos. Aceste obiective turistice pe lângă peisajele pitorești și tradițiile meșteșugărești se bazează și pe alte elemente de activitate și anume la prezentarea modului de viață, a gastronomiei din zonele rurale agroturistice care transformă aceste obiective turistice cu o notorietate și farmec ce sunt recunoscute și pe plan internațional.

În Regiunea Centru se află stațiuni montane cu un rol foarte important în turism, dintre care stațiunile: Poiana Brașov, Predeal, Păltiniș, Bucin, Borsec, Arieșeni. Această zonă este dominată de peisaje montane și submontane însemnate: Munții Făgărași, Fiind cei mai înalți munți din România, Bucegi, Cindrel, Ciucaș, Hășmașu Mare, Harghitei, Izvorul Mureșului, cu toate frumusețile naturale: păduri, goluri alpine, lacuri și peșteri care favorizează turismul activ.

Turismul balnear are un rol important în județele din Regiunea Centru având factori curativi diverși care sunt cunoscute atât la nivel național cât și internațional. În această regiune se găsesc ape sărate, ape minerale, ape termale, nămoluri, aerosoli în localitățile Ocna Sibiului, Bazna, Păltiniș, Borsec, Balvanyos și Praid.

Nu pot fi trecute cu vederea acerle elemente care suscită interesul turiștilor prin unicitate, raritate sau notorietate internațională, fiind suficiente doar câteva exemple pentru a sublinia ”magnetismul turistic” al zonei Centru: legenda lui Dracula asociată cu Transilvania, Castelul Bran, Peștera Ghețarul, Scărișoara, zona Bâlea și Transfăgărășanul.

Turismul de tranzit la bisericile fortificate

Dezvoltarea turistică a localităților în care se găsesc bisericile fortificate, recunoscute ca fiind monumente UNESCO este în antiteză cu renumele pe care îl conferă recunoașterea internațională și cu interesul pe care îl manifestă turiștii străini pentru ele. Pensiunile din satele Biertan, Valea Viilor și altele, serviciile de alimentație și cele de agrement aproape inexistente permit în general un turism individual pentru un număr redus de vizitatori atrași de liniiște, natură și tradiții, dar și un mult mai intens turism de tranzit. Din păcare nici una din aceste forme de turism nu generează venituri consistente pentru populația rurală. Pe de altă parte, farmecul acestor sate ar fi distrus de un turism de masă, iar problema constituită de acest adevărat „cerc vicios” persistă în majoritatea satelor cu biserici fortificate.

Județul Alba – cetatea Alba Iulia și potențialul sub-expoatat al peșterilor

În ultima perioadă investițiile în transformarea cetății Alba Iuia într-un veritabil produs turistic au dat roade, localnicii din domeniul turismului subliniind impactul pozitiv al reabilitării construcției, a manifestărilor cultural-istorice săptămânale din interiorul cetății: de exemplu tras cu tunurile, călărie dar și al semnalizării obiectivelor aferente și rutelor de plimbare prin oraș și cetate. Ppunctele forte ale centrului economic al județului sunt identificate și conturate puternic de simbolul unității naționale, care este Alba Iulia poziționarea între o serie de obiective foarte atractive aflate relativ aproape, precum și potențialul dezvoltării turismului oenologic în zona viticolă adiacentă Ighiu, Cricău și Meteș.

Rămeț: Mănăstirea Rămeț este un adevărat pol spiritual dar frumesețea cadrului natural al Cheilor Rămețului a făcut ca în ultimii ani obiectivul și zona să își bazeze activitatea aproape în egală măsură pe ambele obiective.

Țara Moților este zona etnografică cu un nivel al conservării tradițiilor dintre cele mai ridicate în țară, zona Albac-Arieșeni a devenit un adevărat pol turistic polivalent: aglomerare de pensiuni pentru turism activ și agroturism, pârtia de schii de la Arieșeni, concentrarea de peșteri printre care se remarcă Pștera Ghețarul Scărișoara de renume internațional.

Peșterile :exploatarea turistică a peșterilor este limitată de anumite probleme de accesibilitate.

De asemenea pădurile județului oferă posibilități diverse: zone cunoscute și apreciate de vânători, sporturi off-road.

Turismul balnear în județul Covasna

Principalele atracții ale județului sunt stațiunile balneo-climaterice cu diferiți factori curativi. Covasna se remarcă prin izvoare, nămol mineral și mofete, iar aerul este caracterizat de prezența unui nivel ridicat de ioni negativi. Alte obiective pot fi considerate rezervația geologică ”Balta Dracului” (emanația de gaz mofeticcare a interceptat o pânză freatică) și ruinele cetății dacice de pe Dealul Zânelor.

În Balvanyos turiștii au la dispoziție instalații pentru mofete, pot face băi calde cu apă minerală carbogazoasă și băi de plante sau pot merge în excursie la ruinele Cetății Păgânilor și la peșterile din apropiere (cu emanații concentrate de acid carbonic și hidrogen sulfat).

Alte stațiuni de importanță mai redusă sunt Vâlcele, Șugaș, Bodoc, Biborțeni, Ozunca Băi și Malnaș Băi. Singurul lac vulcanic din România, lacul Sf. Ana, este și el un loc ce prezintă interes pentru turiști. Ca element inedit, se menționează plantele carnivore de la Tinovul Mohoș.

Turismul de pensiune în județul Sibiu

Mărginimea Sibiului – Principalele atracții sunt cadrul natural pitores și reconfortant, autenticul vieții de la țară, muzeul de icoanee de sticlă de la Sibiel și pârtia de schii de la Păltiniș.

Valea Avrigului – Cârțișoara , poartă de intrare în munții Făgărași, obiective majore din această zonă sunt Bâlea lac și Bâlea Cascadă, pitorescul văilor Avrigului și Porumbacului, precum și Transfăgăreșanul, acestia fiind apreciate pentru posibilitățile de turism activ și de aventură.

Turismul din județul Sibiu este susținut de renumele internațional dobândit de orașul Sibiu, de multiculturalism în general, precum și de renumele salbei de biserici fortificate.

Turismul curativ și ceramica tradițională din județele Harghita și Mureș

Praid se identifică în special cu salina, dealul de sare și ștrandul sărat. Turismul de sănătate se îmbină cu cel cultural datorită unor cunoscute centre de meșteșuguri populare, cum este Corund.

Stațiunea Sovata este vestită pentru lacurile clorurate helioterme, recomandate pentru o gamă largă de afecțiuni.

Lacul Roșu și Izvorul Mureșului: atracțiile unor ape renumite din județul Harghita

Pitoreasca zona a Izvorului Mureșului cu o mănăstire dar și cu un complex național de pregătire sportivă, atrage și prin apropierea de Lacul Roșu și de castelul Lazarea.

În zonă au fost semnalate probleme cu drumurile laterale, dar și cu canalizarea. Există proiecte pentru remedierea acestor puncte slabe, precum și pentru extinderea rețelei de apă potabilă.

Este cunoscută terapia cu apele minerale din stațiunile Borsec și Băile Tușnad, din Județul Harghita.

Atracția zonei Bran-Moeciu din județul Brașov

Castelul Bran și legenda lui Dracula reprezintă principala atracție în zonă pentru turiștii străini; aura mistică din jurul castelului conferind un farmec aparte vizitei.

Râșnov este un pol turistic cu identitate proprie între Brașov și Bran din județul Brașov, concentrând o diversitate de atracții, Râșnov propune o alternativă cu identitate bine conturată în peisajul dominat de mai cunoscutele atracții Bran, Predeal și Brașov, identitate determinată de obiectivul Cetatea Râșnov, parc natural pentru copii și spații de cazare de succes.

Rolul populației în activitatea economică

La 31 decembrie 2011, populația totală a Regiunii Centru era de 2.520,5 mii persoane din care populația activă reprezenta 42,5%, adică 1.071,8 mii persoane, în timp ce resursele de muncă reprezentau 66% din populație, respectiv 1.667,4 mii de persoane. Diferența de 595,6 mii de personae reprezintă studenții și elevii care au atins vârsta de muncă, dar care frecventau cursuri de zi precum și femeile casnice și persoanele neocupate.

Populația inactivă reprezenta 57,5% din locuitorii Regiunii Centru, respectiv 1.448,7 mii de persoane, care erau pensionari, femei casnice, studenți și elevi, care nu realizau venituri și erau întreținuți de familie, în Tabelul 10.

Datorită creșterii numărului de pensionari și al prelungirii duratei studiilor la elevi și studenți, ponderea populației inactive a crescut de la 52,5% în 2000, la 57,5% în 2011.

Tabelul 10. Populația Regiunii Centru, după participarea la viața economică

(mii persoane, la 31 decembrie 2011)

Sursă: date preluate de la INS, Balanța forței de muncă 2012, http://www.adrcentru.ro/wp-content/Capitolul-2.-Analiza-socioeconomica_ye9t6s.pdf.

Cel mai important indicator statistic ce caracterizează piața muncii este rata de activitate a populației active. Populația activă a înregistrat scăderi datorită pensionării anticipate, respectiv a intrării tinerilor mai târziu pe piața muncii.

Între anii 1990 și 2012 populația activă din regiunea Centru, s-a redus cu 8%, respectiv cca. 200 de mii de persoane.

Prezentarea clusterului balneo-turistic din Regiunea Centru

În contextul dezvoltării balneo-turismului la nivel regional, s-a creat Clusterul Balneo-Turistic, primul cluster balneo-turistic din țara noastră. Obiectivele acestui cluster dunt promovarea sub un brand comun a potențialului tuirstic și balnear al județelor din Regiunea Centru, crearea unei strategii comune de dezvoltare și de atragere a turiștilor, precum și a potențialilor investitori în domeniu.

Inițiatorii clusterului în domeniul balnear în Regiunea Centru au fost reprezentanți ai instituțiilor din turism: Fundația Amfiteatru, Asociația Clusterelor din România, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) și Asociația Română de Turism Medical.

Turismul balnear este un domeniu care se poate dezvolta în Regiunea Centru. Clusterul este forma organizatorică care aasigură cadrul pentru cooperarea diferiților actori. Clusterul are rol hotărâtor în dezvoltarea economico-socială a regiunii.

În Regiunea Centru se află orașul Covasna, unul dintre cele mai cunoscute stațiuni balneare din România. Covasna numită și ”orașul celor 1000 de izvoare de sănătate”, are un caracter unic datorită bogăției sale în resurse naturale, utilizate de câteva decenii în prevenirea și tratarea bolilor sistemului cardiovascular. Izvoarele de apă minarală sunt folosite în balneoterapie și numeroase mofete existente oferă și ele un remediu excelent pentru sănătate.

Stațiunea balneoclimaterică permanentă Balvanyos este situată pe versantul sudic al munților Bodoc, în curbura Carpaților la o altitudine de 840- 950 m. Datorită calităților terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale și emanațiilor post-vulcanice prezente sub formă de mofete, stațiunea oferă oaspeților condițiile unei vacanțe în peisjul atrăgător al munților din împrejurimi și excelente posibilități pentru tratamente.

Prezența rocilro vulcanice, sedimentare și a emanațiilor de dioxid de carbon și hidrogen sulfurat au favorizat apariția izvoarelor de apă minerală din zonă.

Datorită compoziției chimice, apele minerale sunt indicate în multe afecțiuni, cure de băut în tratarea afecțiunilor stomacale, mofetele sunt indicate celor ce suferă de afecțiuni ale sistemului cardiovascular. Aici atât apa cât și gazul au o radioactivitate naturală relativ mare.

În Regiunea Centru județele Harghita și Covasna au cel mai mare potențial turistic balneologic. Pornind de la această idee cele două județe au elaborat un proiect menit să revigoreze câteva stațiuni lăsate în paragină, dar și să dezvolte alte câteva localități cu potențial balnear. Proiectul s-a numit ”Drumul apelor minerale”, un drum ce trece prin localitățile Bixad, Belin, Malnaș, Bodoc, Vâlcele, Șugaș-Băi, Mărtănuș, Baraolt din județul Covasna și Borsec, Tușnad, Jigodin, Homorod, Remetea din județul Harghita.

Investiția a fost de 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate din fonduri europene. Refacerea piscinelor s-au făcut mai mult cu muncă voluntară: la Cernat, Bodoc, Peteni și Hătuica.

La Baraolt s-a reabilitat ștrandul, la Bodoc a fost construit o nouă mofetă, au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare cu apă minerală și a fost construită o nouă clădire pentru băi. La Malnaș au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare și parcul, iar la Șugaș-Băi și Vâlcele s-au construit centre spa cu bazine, băi turcești, saune finlandeze, săli de fitness și alte spații de agrement.

În cadrul analizei diagnostic al turismului balnear, studiul se bazează preponderent pe datele Institutului Național de Statistică. Principalele concluzii formulate despre turismul din județul Covasna se referă la procentul cifrei de afaceri a turismului în cadrul economiei locale, care este peste media națională și cea la nivel de regiune de dezvoltare.

În Tabelul 11 sunt prezentate date privind numărul turiștilor care au înnoptat în Regiunea Centru în luna ianuarie (Comunicat de presă nr.1390/25.03.2016 [online], available at: https://www.alba.insse.ro/…/comunicate_2016/ian/comunicat, pag. 2-3).

Tabelul 11. Distribuția înnoptărilor în Regiunea Centru, în luna ianuarie 2016

(Număr înnoptări)

Sursa:http://www.alba.insse.ro/cmsalba/rw/pages/comunicatealba.ro.do

Figura 9 reprezintă structura înnoptărilor pe categorii de turiști în Regiunea Centru din luna ianuarie 2016.

Durata medie a sejurului în ianuarie 2016 a fost de 2,11 zile,în creștere cu 0,38 zile față de luna corespunzătoare din 2015, pe județe cea mai mare durată a sejurului se înregistrează în Covasna 2,46 zile, iar cea mai mică în județul Sibiu (1,77 zile).

Sursa: http://www.alba.insse.ro/cmsalba/rw/pages/comunicatealba.ro.do

Figura 9. Structura înnoptărilor pe tipuri de turiști în Regiunea Centru în ianuarie 2016

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în luna ianuarie 2016 de 22,7% pe total structuri de cazare turistică, peste nivelul din luna ianuarie 2015 de 20,6%, cât și peste nivelul calculat pe țară 19,9%. Județul Brașov a avut cel mai mare grad de ocupare 23,2%, urmat de județele Mureș (23,0%), Sibiu (18,7%), Covasna (17,3%), Alba (17,0%) și Harghita (16,5%), conform datelor Institutului Național de Statistică.

Turismul balnear are mari șanse să se dezvolte în anii următori, datorită atuurilor sale: factorii naturali de cură, potențialul natural și antropic, lipsa sezonalității și nu în ultimul tând serviciile, în deosebi cele medicale oferite turiștilor.

Figura 10 prezintă evoluția numărului de înnoptări ăn Regiunea Centru în perioada 2006-2016, observându-se o creștere semnificativă a turiștilor autohtoni.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 10. Evoluția numărului de înnoptări în Regiunea Centru, în perioada 2006-2016

Potrivit patronatului din turismul balnear OPTBR cercetările recent realizate pentru elaborarea brandului turistic al țării indică o cerere mare pentru turismul balnear, pe plan intern și extern, demonstrând că este cunoscut potențialul și mai ales eficiența terapeutică a curelor efectuate în stațiunile balneare.

Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru între perioada 2014 – 2020

Planurile de dezvoltare a Regiunii Centru au în vedere valorificarea potențialului de dezvoltare. Strategia Regională se axează pe trei priorități stabilite în Strategia Europa 2020: creșterea inteligentă, creșterea favorabilă a incluziunii și obiectivelor propuse în cadrul principalelor domenii de interes național: educația, inovarea, reducerea sărăciei, schimbările climatice și creșterea durabilă.

În funcție de obiectivele propuse Regiunea Centru trebuie să obțină fonduri pentru proiecte regionale incluse în Planul Regional de Dezvoltare.

Realizarea finanțării acestor proiecte va contribui în mare măsură la îndeplinirea obiectivelor propuse în Strategia Europa 2020.

În Regiunea Centru, calitatea vieții va depinde de nivelul de dezvoltare a infrastructurii, a dezvoltării unităților publice, de nivelul de educație și de asigurarea sănătății populației. În prezent, infrastructura necesită lucrări de consolidare, de extindere și de modernizare, fiind foarte învechită.

Domeniile propuse în Strategia Regională 2014-2020 sunt: dezvoltarea infrastructurii de transport, dezvoltarea urbană și a zonelor metropolitane, dezvoltarea rurală prin sprijinirea turismului și a activitățiilor culturale și recreative și nu în ultimul rând, prin asigurarea protecției mediului.

Strategia de dezvoltare din Regiunea Centru are ca scop prioritar dezvoltarea echilibrată a regiunii.

Strategia de dezvoltare cuprinde următoarele elemente:

dezvoltarea urbană,

creșterea competitivității economice,

dezvoltarea zonelor rurale,

dezvoltarea resurselor umane,

protecția mediului înconjurător,

dezvoltarea turismului.

Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru are ca obiectiv principal dezvoltarea echilibrată prin creșterea economică, valorificarea resurselor naturale existente și protecția mediului înconjurător.

Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – dezvoltarea infrastructurii de transport

Cea mai mare prioritate o reprezintă sprijinirea dezvoltării urbane a orșelor cu un grad ridicat de dezvoltare, dar și a orașelor mai puțin dezvoltate, care sunt afectate de restructurările economice. Orașele dezvoltate au un impact pozitiv asupra orașelor și comunelor din vecinătate, cu impact major în dezvoltarea economică a acestor zone.

Prin dezvoltarea infrastructurii de transport se are în vedere mobilitatea regională prin extinderea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii, construirea de centuri ocolitoare la orașe și construirea aeroportului la Brașov.

Orașele mici și mijlocii din Regunea Centru întâmpină dificultăți în procesul de dezvoltare durabilă din cauza restructurării economice. După anii ‘90 în Regiunea Centru au apărut orașe noi, preponderant rurale, cu o populație de până în 10 mii de locuitori.

O prioritate a Regiunii Centru presupune susținerea zonelor și cartierelor sărace, stimularea înființării centrelor universitare în orașele mari. O altă prioritate o reprezintă amenajarea spațiilor verzi pentru agreement, promovarea orașelor verzi.

Sprijin pentru dezvoltarea competitivității

La nivel regional, o prioritate aparte o reprezintă sprijinirea proiectelor ce vizează devoltarea competitivității, cercetarea și inovarea.

Aceste strategii se pot realiza prin proiecte ce asigură dezvoltarea de parcuri tehnologice și industriale, de înființarea de clustere, centre de afaceri, incubatoare de afaceri, sprijinirea domeniului agroindustrial și îmbunătățirea managementului resurselor prin creșterea performanței economice.

O altă direcție ce asigură dezvoltarea este modernizarea infrastructurii unitățiilor de învățământ și a unităților medicale.

Protecția mediului pentru dezvoltarea sustenabilă a Regiunii Centru

Prin dezvoltarea sustenabilă se pune accent pe protecția mediului înconjurător prin extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu, prin proiecte ce urmăresc acțiunile de dezvoltare în domeniul de depozitare și procesare a deșeurilor, înființarea stațiilor de epurare, reabilitarea rețelei de apă potabilă și consolidarea de iazuri sterile.

În acest domeniu sunt incluse proiecte de reconstrucție ecologică a ariilor protejate, conservarea biodiversității, ecologizarea albiei râurilor, amenajarea de diguri de protecție împotriva inundațiilor, utilizarea resurselor de energie regenerabilă într-un procent cât mai ridicat, asigurat de parcuri fotovoltaice, micro-hidrocentrale, centrale eoliene și utilizarea biomasei ca sursă alternativă de energie.

Dezvoltarea rurală

Cea mai importantă prioritate de dezvoltare a zonei rurale este sprijinirea agriculturii și silviculturii. Sunt susținute proiecte ce vizează înființarea de centre de prelucrare a produselor agricole, dezvoltarea de puncte de colectare a produselor agricole, înființarea de centre de sacrificare a animalelor, înființarea de depozite agroalimentare. În sprijinirea potențialului silvic se are în vedere prevenirea deteriorării pădurii.

Sunt sprijinite proiecte ce propun valorificarea acestor produse în zonele rurale prin diversificarea activității economice din aceste zone. Totodată prin dezvoltarea rurală se vor susține și investiții ce vizează reabilitarea drumurilor și podurilor comunale, alimentarea cu apă și canalizare a localităților, modernizarea drumurilor agricole.

Se vor susține și investiții cu privire la modernizarea rețelei electrice și proiecte de reabilitarea a centrelor sociale.

Dezvoltarea turismului cultural și recreativ

Turismul este principala prioritate de dezvoltare de la nivel regional. Este considerat domeniul economic ce poate contribui la creșterea competitivității Regiunii Centru și să aducă bunăstare economică și socială. Pentru aceste deziderate, domeniul turismului este principalul domeniu de dezvoltare, în afară de infrastructură.

Proiectele din acest domeniu de investiții sunt grupate în următoarele categorii:

Valorificarea resurselor de ape termale și minerale existente prin punerea în valoare a resurselor termale și balneare existente la nivelul tuturor stațiunilor existente la nivel regional. Investițiile în acest domeniu vor avea în vedere dezvoltarea zonelor respective, modernizarea infrastructurii din zona stațiunii, dezvoltarea zonelor de agreement și a băilor de tratament. Dezvoltarea unor activități care să contribuie la dezvoltarea potențialului din aceste zone.

Dezvoltarea turismului montan: în dezvoltarea acestui domeniu se vor sprijini proiecte ce vizează dezvoltarea următoarelor stațiuni montane: Sovata, Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, dar și a celorlalte zone montane ale căror potential turistic poate fi valorificat. În cadrul acestor proiecte se încurajează realizarea următoarelor investiții: realizarea de pârtii de schi, reabilitarea taberelor de tineret, protejarea zonelor montane, amenajarea de campinguri și de trasee turistice. În sprijinul realizării acestor proiecte de dezvoltare a turismului montan se are în vedere și valorificarea turistică a principalelor albii de râuri ca Oltul sau Mureșul.

Conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea infrastructurii ce asigură dezvoltarea culturală și recreativă a zonei. Vor fi finanțate acele proiecte ce vizează reabilitarea și restaurarea cetăților, muzeelor și bisericilor și includerea lor în circuitul turistic.

Se vor sprijini proiecte ce vizează dezvoltarea centrelor culturale, modernizarea caselor de cultură, a monumentelor cu arhitectură populară, a sălilor de specatacole și organizarea de festivaluri și tabere culturale ce au ca scop promovare valorilor culturale ale zonei.

Dezvoltarea resurselor umane

Sunt sprijinite investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii educaționale, sociale și de sănătate la nivel regional, pentru a crea premizele dezvoltării competențelor resurselor umane și integrarea grupurilor defavorizate.

La nivel regional, portofoliul educației cuprinde proiecte ce au în vedere extinderea tuturor tipurilor de unități de învățământ, reabilitarea celor existente, construcția de săli de sport. Proiectele educaționale sprijină și proiectele ce vizează formarea continuă a resurselor umane.

În domeniul sănătății există proiecte pentru construirea de spitale, ambulatorii și unități de primire urgențe, dar și reabilitarea spitalelor existente și dotarea acestora cu aparatură modernă. Proiectele ce caracterizează partea de situații de urgență au fost implementate în proiectele de dezvoltare a județelor din Regiunea Centru, ca fiind proiecte de modernizare ale sistemului medical.

În acest domeniu de investiții sunt incluse și proiecte ce vizează dezvoltarea zonelor defavorizate. Aceste intervenții se vor face în infrastructură, dar și prin integrarea socială a persoanelor marginalizate. Aceste proiecte vizează grupurile vulnerabile, cum ar fi comunitățile de romi, grupuri care prin aceste măsuri vor fi ajutate cu diferite măsuri de integrare în societate. Printre măsurile acestui proiect sunt: prevenirea separării copilului de mamă, consilierea persoanelor dezavantajate, integrarea lor pe piața muncii și prevenirea abandonului școlar.

Turismul, în strategia de dezvoltare a regiunii Centru

Regiunea Centru are un potențial însemnat de resurse naturale, umane și economice. Regiunea Centru dispune de un relief variat cu numeroase atracții turistice. Principalele atracții turistice din Regiunea Centru sunt:

stațiuni de interes național: Covasna , Predeal, Băile Tușnad, Sovata;

stațiuni în care se practică sporturi de iarnă: Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș;

turism cultural: Sighișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Râșnov, Feldioara, Făgăraș;

turism balnear: Sovata, Covasna, Băile Tușnad, Borsec, Malnaș-Băi, Ocna Sibiului, Lacul Roșu;

agroturism: zona Bran-Moeciu, Rimetea, Corund, Întorsura Buzăului, zona Săcele;

rezervații naturale: Poiana cu narcise din Dumbrava Vadului, Mestecănișul de la Reci, Cheile Trascăului, Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș;

parcuri naționale: Parcul Național Piatra Craiului, Cheile Bicazului-Hășmaș;

parcuri naturale: Bucegi, Defileul Mureșului.

Datorită acestor bogății turistice din Regiunea Centru, strategia regională va sprijini dezvoltarea turismului prin amenajarea de trasee, căi de acces în zonele cu potențial turistic natural ridicat. Vor fi reabilitate și modernizate infrastructurile din stațiunile balneare (wellness, spa).

În perioada 2014-2020 se intenționează continuarea susținerii investițiilor ce vizează extinderea și modernizarea facilităților pentru practicarea diferitelor sporturi în regiune. Pentru dezvoltarea turismului cultural se susțin acțiuni de restaurare și conservare a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală.

CAPITOLUL 6

CERCETĂRI CALITATIVE PENTRU IDENTIFICAREA MIXULUI PROMOȚIONAL DE MARKETING APLICAT DE ÎNTREPRINDERILE DE TURISM ÎN ZONA CENTRU

Promovarea în zona Centru este realizată atât de către agenții economici din turism, cât și de către administrația publică, atât la nivel național, prin participarea la principalele târguri de turism ale României, cât și internațional, prin participarea la târguri internaționale de turism, de exemplu la Târgul de Turism de la Berlin.

În ultima perioadă s-a înregistrat un progres al activităților de promovare turistică a fiecărui județ din Regiunea Centru, la nivelul administrației publice, fapt apreciat pozitiv de către majoritatea operatorilor de turism.

Turismul reprezintă principala activitate economică care va asigura dezvoltarea economică și socială a Regiunii Centru.

Importanța cercetărilor de marketing în promovarea destinației turistice

Cercetările de marketing constituie elemente de importanță majoră deoarece cu ajutorul acestora se obțin informațiile necesare funcționării unui sistem de marketing. Prin intermediul lor, specialistul de marketing identifică caracterisitcile, amenințările și oportunitățile piețelor cercetate.

Activitatea turistică reprezintă un fenomen complex și foarte dinamic. Evaluarea periodică și susținută a acesteia, cât și a factorilor care o influențează, este absolut necesară la nivelul oricărei destinații turistice pentru a deveni și se menține competitivă pe piață.

În mediul actual caracterizat de o concurență acerbă, nevoia de informații precise, actuale și relevante este esențială pentru destinațiile turistice care vor să rămână competitive sau pentru cele care vor să câștige o poziție pe piață.

Rolul cercetătorilor de marketing în managementul destinației turistice este de a furniza astfel de informații încât resursele limitate ale destinației să fie utilizate în mod eficient pentru a întâmpina și satisface nevoile aflate în permanentă schimbare ale vizitatorilor. Organizațiile de management al destinațiilor turistice, sectorul public și cel privat implicat în turism trebuie să fie la curent și să analizeze schimările ce intervin în nevoile consumatorilor pentru a dezvolta strategii viabile și a furniza produse și servicii care vor crea experiențe extraordinare și memorabile vizitatorilor.

Cercetările de marketing au menirea să asigure informații despre opiniie și comportamentul consumatorului, care sunt importante în realizarea strategiilor de marketing.

Pentru realizarea cercetările calitative de marketing s-au studiat și s-au consultat cercetările naționale cu privire la problemele turismului balnear.

Cercetarea calitativă de marketing „Opinii și atitudini în rândul operatorilor pentru identificarea metodelor de promovare a turismului balnear în zona Centru”

Identificarea unei destinații turistice cu un brand este de o importanță majoră deoarece un brand semnifică promisiunea unei experiențe unice, memorabile și cu ajutorul lui se poate diferenția și se poate crea o legătură emoțională între turist și destinație.

Obiectivele și ipotezele cercetării calitative de marketing

Principalele obiective ale cercetării calitative de marketing sunt următoarele:

Determinarea opiniei agenților de turism cu privire la identificarea caracteristicilor pachetelor turistice balneare pentru zona Centru;

Determinarea atitudinii agențiilor de turism în cunoașterea opiniilor proprii în legătură cu campaniile de promovare ale zonei balneare Centru și identificarea măsurilor de îmbunătățire a propunerilor;

Importanța clusterului în turismul balneologic.

În funcție de obiectivele propuse cercetarea a fost împărțită în trei părți, fiecare parte fiind format dintr-o serie de întrebări.

Cercetare calitativă de marketing în rândul agenților de turism din zona balneară Covasna

Metoda de cercetare calitativă a fost interviul de profunzime structurat. Metoda interviului

de profunzime structurat este o conversație, un dialog structurat ce ajută cercetătorul să obțină informații detaliate ce stau la baza cunoașterii comportamentului turistului.

Interviul a fost folosit pentru studierea atitudinii reprezentanților agențiilor de turism și cunoașterea opiniilor lor cu privire la dezvoltarea turismului balnear în Regiunea Centru.

Pentru ca rezultatele cercetării să fie pertinente, s-au considerat următoarele criterii de eșantionare:

Subiecții să fie factori de decizie,,

Să aibă o vechime de cel puțin 5 ani în domeniul turismului,

Agenția la care lucrează să aibă cel puțin 3 angajați.

Conceperea chestionarului de selecție reprezintă o activitate importantă pentru orice cercetare calitativă de marketing.

Persoanele care s-au încadrat în criteriile prezentate au constituit eșantionul și au fost intervievate în baza ghidului de conversație. Mărimea eșantionului este de 10 subiecți.

De asemenea, conceperea întrebărilor interviului este importantă pentru calitatea rezultatelor cercetării. Ghidul de conversație a fost structurat în următoarele teme respectiv subteme:

Tema 1: Determinarea opiniilor agenților de turism cu privire la identificarea caracteristicilor pe care ar trebui să le conțină pachetele turistice din zona Centru

Pachete standard/sejur personalizat,

Importanța libertății de mișcare într-un sejur,

Facilitățile ce ar trebui acordate turiștilor ce vizitează zona Centru,

Identificarea, celor mai vizitate obiective turistice din zona Centru,

Trăsăturile principale ale turiștilor ce optează pentru zona Centru,

Conturarea unui pachet turistic zonei Centru.

Tema 2: Determinarea atitudinii agenților de turism și cunoașterea opiniilor în legătură cu campaniile de promovare ale zonei Centru și identificarea măsurilor de îmbunătățire.

2.1 Campaniile de promovare din zona Centru despre care au cunoștință,

2.2 Punctele tari și slabe ale campaniilor de promovare anterioare,

2.3 Mijloace de informare utilizate în campania de promovare cunoscută,

2.4 Măsuri de îmbunătățire prin campanii de promovare,

2.5 Identificarea mijloacelor de promovare turistică oportune pentru zona Centru.

Tema 3: Importanța clusterului în turismul balneologic.

3.1 Clusterul balneologic, ca un brand în turism,

3.2 Forme de turism ce se practică în zona Centru,

3.3 Forme de turism ce ar fi incluse în ofertele operatorilor de turism,

3.4 Sugestii pentru brandul zonei Centru,

3.5 Previziuni cu privire la evoluția turismului local, național și internațional.

Referitor la modul de desfășurare al cercetării calitative, interviurile au fost organizate în luniile iulie-august 2017 în mai multe agenții de turism din orașele Covasna, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și interviurile au durat cca. 50 minute.

Rezultatele cercetării: analiza și interpretare

Fiecarea interviu a fost înregistrat cu reportofon, transcris, introdus în grila de analiză de conținut pentru a putea interpreta rezultatele. În urma analizei pe verticală și pe orizontală a răspunsurilor agenților de turism s-au identificat opiniile acestora în funcție de temele analizate. (Anexa 5)

Caracteristici ale pachetelor turistice în zona Centru

Din analiza răspunsurilor operatorilor, se pot formula următoarele concluzii, referitoare la identificarea caracteristicilor pachetelor turistice pentru zona Centru.

Privind aspectul pachetelor standard sau a unui sejur personalizat, șase din zece respondenți au considerat programele standard ca fiind cele mai bune în zona Centru cu unele excursii opționale incluse în pachet. Ceilalți patru repondenți au afirmat că găsesc mai potrivite programele personalizate deoarece astfel turiștii nu sunt îndrăgiți în nici un fel, iar sejurul poate fi adaptat perfect la nevoile, dorințele individuale ale fiecărui turist.

În ceea ce privește libertatea de mișcare într-un sejur, cinci din zece respondenți au afirmat că importanța acordată libertății de mișcare depinde în funcție de vârstă: turiștii tineri doresc să aibă libertate în mișcare cât mai mare într-un sejur, cu cât turiștii sunt mai înaintați în vârstă, cu atât importanța acordată acesteia scade. Trei dintre agenții de turism intervievați au considerat că turiștii pun mare accent pe libertatea de mișcare într-un sejur indiferent de vârstă deoarece nu doresc să fie constrânși în nici un fel de programe prestabilite, ci ei doresc să își gestioneze timpul după cum consideră. Doi dintre agenți au considerat că importanța acordată libertății de mișcare depinde de scopul sejurului astfel: pentru segmentul „leisure” libertatea de mișcare are o importanță mare deoarece turiștii beneficiază de timp liber pe care îl gestionează după cum doresc, pentru segmentul „business” libertatea de mișcare nu este așa importantă deoarece obiectivul sejurului este în primul rând profesional.

Facilitățile existente în zona Centru, în turismul balnear are mari șanse să se dezvolte în anii următori datorită atuurilor sale: factorii naturali de cură, potențialul antropic și natural, lipsa sezonalității, accesul turiștilor la ofertele medicale. Ar trebui îmbunătățit accesul la informație prin distribuirea mai multor materiale promoționale și implementarea programelor turistice subvenționale de stat.

Cele mai des vizitate obiective turistice din zona Centru sunt: Covasna – orașul celor 1000 de izvoare, Lacul Sfântu Ana, Tinovul Mohoș, Băile Bálványos, Băile Tușnad, Muzeul Național Seciuesc Haszman Pal și moara cu apă din Cernat, dar și centrele de tratament cu ape minerale: Belin, Malnaș, Mărtunuș, Hătuica.

În ceeea ce privește trăsăturile principale ale turiștilor care optează pentru zona Centru, șapte din cei zece subiecți intervievați consideră că majoritatea turiștilor care vizitează zona Centru sunt de rezidenți, atât femei cât și bărbați, cu vârsta cuprinsă între 25-65 de ani, cu venituri medii și studii cel puțin medii. Trei dintre subiecți sunt de părere că turiștii străini care vizitează zona Centru sunt trecuți de 40 de ani și dispun de venituri medii și mari având studii superioare și au călătorit în mai multe țări europene, fiind interesați să viziteze destinații noi.

Cinci din cei zece agenți intervievați consideră că atât turiștii străini, cât și cei români petrec în medie 2-3 nopți în zona Centru, iar turiștii străini ajung să viziteze această zonă, de obicei ca parte a unui circuit.

Majoritatea respondenților (opt din zece) consideră că un pachet turistic ar trebui să includă serviciile de bază de cazare și masă și un circuit de vizitare a zonei Centru și a împrejurimilor: orașul Covasna, Valea Zânelor Covasna, Ghelința- Biserica Sf. Imre, Castelul Mikes din Zăbala, Mestecănișul de la Reci și multe prezentări meșteșugărești din Sfântu Gheorghe și sate apropriate. Lacul Sfântu Ana, Tinovul Mohoș, Peștera Puturoasa, cetatea Bálványos, Băile Apor Lanyok desfășurat în câteva zile (aproximativ 6 zile) ar fi cel mai potrivit pentru zona Centru.

A fost propus și un program de animație pentru fiecare seară care să prezinte tradițiile și obiceiurile locale. Patru dintre respondenți ar include ca activități opționale practicarea sporturilor sau activități de relaxare pentru doritori.

Un agent a afirmat că nu poate contura un pachet turistic standard potrivit pentru zona balneară Centru, deoarece consideră că turiștii sunt diferiți și au nevoi diferite, deci ar opta pentru pachete turistice personalizate, adaptate la fiecare turist în parte, în funcție de dorințe.

Campanii de promovare ale zonei balneare Covasna

Din 31 ianuarie 2018, orașul Covasna a primit un nou brand: Orașul mofetelor și a celor 1000 de izvoare minerale. Analiza răspunsurilor agenților de turism relevă următoarele rezultate, privind campaniile de promovare ale zonei balneare Centru: ”Orașul mofetelor și a celor 1000 de izvoare minerale” și „2017 – Anul turismului în județul Covasna”.

Patru dintre agenții de turism intervievați nu au cunoștințe despre nici o campanie de promovare a zonei Centru, deci nu pot formula păreri sau propuneri.

Trei dintre agenții de turism cunosc promovarea în cadrul Centrului prin:

Materialele de promovare: Materiale promoționale ale unităților de cazare din Covasna: hoteluri, pensiuni, camping, conțin informații despre categorie, facilități, prețuri, precum și descrierea despre mofete și ape minerale în mai multe limbi, care sunt editate de către Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna; aceste informații sunt adunate de către angajații Centrului de Informare.

Hărți și ghiduri turistice din județul Covasna, în care sunt prezentate obiectivele turistice, produse tematice turistice (agrement, sport, cultură, balneo-turism), din oraș și județ.

Cei trei respondenți, care cunosc promovarea balneo-turismului și a apelor minerale, au identificat drept puncte tari faptul că s-a reușit să se evidențieze obiectivele turistice, prin idei ingenioase, la obiect și de efect, materialele fiind de bună calitate, iar ca puncte slabe, faptul că nu au fost organizate mai multe evenimente, nu s-a conștientizat în oameni și elevi, comoara turistică de care dispune zona Centru.

Acești agenți au găsit informații despre campania de promovare de pe internet. Ca măsuri de îmbunătățire a ampaniilorde promovare s-a identificat mediatizarea intensă pentru a asigura o mai bună vizibiltate și modificarea brandului: „Orașul mofetelor și a celor 1000 de izvoare minerale” prin identificarea și promovarea simbolurilor reprezentative unice zonei Centru astfel brandul s-ar distinge mai ușor în memoria consumatorilor.

Trei dintre subiecți intervievați consideră promovarea on-line, pe un site oficial, cu informații, rezervări și tur-uri virtuale, ca fiind cea mai potrivită pentru zona balneară Centru, datorită accesibilității la un număr mare de consumatori, la costuri relativ scăzute.

Trei respondenți consideră cel mai potrivit, un clip publicitar ce să cuprindă elemente specifice reprezentative zonei, promovată pe internet și mass-media care să transmită un mesaj clar, asigurând o vizibilitate mai mare și un impact mai puternic, chiar dacă costurile sunt mari.

Doi subiecți sunt de părere că pe lângă promovarea on-line, ar fi indicată și distribuirea pliantelor catre centrele de informare din țară și străinătate, deoarece nu necesită un cost foarte ridicat, sunt ușor de distribuit și ajung ușor la îndemâna turiștilor.

Importanța clusterului în turismul balneologic

În urma analizei răspunsurilor agenților în turism se pot formula o serie de concluzii referitoare la importanța clusterului în turismul balneologic.

Clusterul balneologic, ca un brand în turism, șapte dintre subiecți au afirmat că a fost o inițiativă bună, ingenioasă, inovativă, care stârnește interesul. Trei dintre respondenți nu au formulat păreri deoarece nu au auzit de cluster. Șase din cei zece respondenți consideră că impactul pe care l-a avut această Asociație a clusterelor în Regiunea Centru a fost semnificativ atât pe piața românească, cât și pe piața străină.

Toți operatorii intervievați au considerat că zona Centru oferă posibilitatea practicării mai multor tipuri de turism, ca cel de turism ecologic, cultural istoric, montan, aventură, rural, sportiv, afaceri și de sănătate.

Cinci dintre agenții de turism ar include în ofertele lor în primul rând turismul cultural, datorită moștenirii culturale bogate și cel montan datorită cadrului natural și posibilității practicării diferitelor activități. Doi agenți s-ar axa pe turismul rural și agroturism datorită unicității satelor transilvănene. Alți doi ar opta pentru o ofertă variată, care să includă toate formele de turism, pentru a atrage cât mai multe categorii de turiști. Unul dintre agenți ar opta și pentru turismul de evenimente, în timp ce altul a identificat o nișă în turismul de aventură și de explorare.

Opt din zece respondenți consideră că zona Centru ar trebui să promoveze sub un brand cu toate formele de turism sub un mesaj comun reprezentativ pentru a se adresa la un număr cât mai mare de turiști. Un agent fiind de părere că ar trebui să promoveze sub un brand care să înglobeze cele mai reprezentative și deosebite atracții turistice, iar alt agent a sugerat un brand care să se axeze pe turismul cultural și montan deoarece aceste forme de turism sunt cele mai reprezentative, și pentru care promovarea să scoată în evidență, elementele unice, sub un mesaj concis, reprezentativ.

Referitor la previziunile evoluției turismului, opt din zece agenți au afirmat că la nivel european turismul se află într-o tendință de creștere în ultimul timp, în timp ce doi au ales să nu se pronunțe. La nivel național și local, previziunile nu sunt încurajatoare datorită lipsurilor pe toate planurile, în special la promovare și infrastructură. Aceste probleme trebuie soluționate pentru a spera la o dezvoltare a activității turistice. Pe plan local o oportunitate ar reprezenta-o construirea aeroportului de la Ghimbav-Brașov.

Concluzii pe baza cercetării calitative de marketing

Atitudini și opinii ale agenților de turism cu privire la dezvoltarea turistică a zonei Centru

În urma analizei tuturor răspunsurilor agenților de turism intervievați, se pot sintetiza următoarele opinii ale acestora privind dezvoltarea turistică a zonei Centru:

Programele standard cu excursii opționale incluse au fost considerate cele mai potrivite pentru zona Centru.

Libertatea de mișcare a fost important pentru turiști mai ales pentru cei tineri, indiferent de scopul sejurului.

Facilitățile existente din zona Centru și în special în zona balneară Covasna au fost considerate ca fiind suficiente și de același nivel cu cele oferite în alte stațiuni balneare. Ar trebui îmbunătățit accesul la informație prin întocmirea și distribuirea mai multor materiale promoționale și implementarea unor programe turistice subvenționate.

Obiectivele turistice cele mai atrăgătoare în cadrul turismului balnear sunt: Covasna „Orașul mofetelor și a celor 1000 de izvoare minerale”, Valea Zânelor – Covasna, Ghelința – Biserica Sfântul Imre, un monument UNESCO, Castelul Mikes din Zăbala, Mestecănișul de la Reci, Lacul Sfântu Ana, Tinovul Mohoș, Peștera Puturoasă, Cetatea Bálványos, Băile Apor lányok și încă multe centre de tratament cu ape minerale: Belin, Malnaș, Mărtunuș, Hătuica, Muzeul Haszmann Pal și moara cu apă din Cernat.

Majoritatea turiștilor care vizitează zona Covasna sunt de origine română, atât femei cât și bărbați, cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 ani având studii și venituri medii . Mulți turiști străini care vizitează această zonă sunt trecuți de 40 ani și dispun de venituri medii și mari având studii superioare, au vizitat mai multe locuri și sunt interesați să descopere destinații noi.

Cel mai potrivit pachet turistic din zona Centru are o durată de aproximativ șase zile fiind alcătuit din servicii de bază cu cazare și masă cu circuit de vizitare a orașului Covasna și al împrejurimilor.

Clusterul balneologic ca un brand în turism are un impact semnificativ atât pe piața românească, cât și pe piața străină. Acest cluster se bazează pe potențialul regional, tradiție și istorie.

Zona Centru – zona balneară Covasna oferă posibilitatea practicării multor forme de turism ca cel regigios, cultural-istoric, datorită multitudinii de monumente, turism ecologic și montan de aventură datorită cadrului natural deosebit, turism rural și agroturism – datorită prezenței satelor transilvănene, turism sportiv – datorită posibilității practicării sporturilor de iarnă și de vară, turism de afaceri – datorită bazei de cazare, dotate cu săli de conferințe și nu în ultimul rând, turismul de sănătate – datorită potențialului natural bogat în ape minerale și mofete.

Se consideră că turismul la nivel european va avea o creștere semnificativă în viitorul apropiat, la nivel local dezvoltarea va depnde de soluționarea problemelor de promovare și infrastructură.

Identificarea unui mix promoțional utilizat de operatorii în turism din zona Centru

Serviciile turistice având o pondere ridicată a elementelor intangibile un mod hotărâtor în decizia de cumpărare a consumatorilor îl are produsul turistic și designul ofertei turistice. Promovarea este un ansamblu de tehnici ce motivează turiștii în vederea achiziționării de produse, iar prestatorii de servicii sunt mobilizați să devină eficienți.

Participanții la cercetarea calitativă de marketing au recunoscut că au existat inițiative de promovare a zonei Centru, ca cea din 2017, dedicată anului turismului în Covasna. Agenții intervievați au considerat că a fost o inițiativă bună, ingenioasă. Ca și propuneri de îmbunătățire a campaniei au propus mediatizarea intensă care să asigure vizibilitatea brandului orașului Covasna ca „Orașul mofetelor și a celor 1000 de izvoare minerale”, ca simbol reprezentativ ale zonei Covasna, pentru stabilirea unui segment clar de turiști care vizează Covasna, ca destinație, precum și pentru și concentrarea tuturor resurselor disponibile pentru atragerea lor.

Participanții au fost de acord cu o promovare on-line cu ajutorul unui site oficial sau un portal cu informații, rezervări și tururi virtuale – fiind considerată cea mai potrivită formă de promovare pentru zona balneară Covasna, datorită accesibilității la un număr mai mare de consumatori cu costuri relativ scăzute. S-a propus realizarea unui clip publicitar ce să cuprindă elemente specifice reprezentative zonei promovat pe internet și TV și promovarea prin distribuirea pliantelor la toate centrele de informare din țară și străinătate (Echipa Zig Zag prin România a făcut unui clip publicitar, cu elemente specifice, reprezentative ale zonei Covasna, în luna februarie 2018).

Pentru obținerea celui mai favorabil răspuns din partea pieței-țintă, o parte importantă din efortul depus în activitatea de promovare trebuie îndreptat spre construirea unei mărci și lansarea ei pe piață. Astfel, s-a propus promovarea printr-un brand comun care să cuprindă toate formel de turism ce ar fi cea mai potrivită alegere.

În ultimii ani au apărut centrele de informare turistică, ca o nouă formă de promovare în turism. În Regiunea Centru aceste birouri de informare funcționează în toate cele șase reședințe de județ și orașele aflate în subordinea autorităților locale.

Comerciantul din turism poate lansa o vastă gamă de metode de promovare; de aceea este necesar să fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai eficiente metode de promovare.

Modalitățile de promovare folosite de către unitățile de cazare din Regiunea Centru sunt: publicitate prin internet, broșuri/cataloage/fluturași, înscrierea pe portaluri web de turism/pensiuni, târguri și expoziții, agenții de turism, site web propriu, posturi de radio locale, presa locală, posturi de televiziune naționale, posturi de televiziune locale, posturi de radio naționale, posturi de radio regionale, presa regională, posturi de televiziune regionale.

Materialele de promovare, tipărituri – pliante / broșuri / hărți etc. sunt o importantă componentă a acțiunilor de promovare în turism. Importanța acestor materialele de promovare este recunoscută de unitățile de cazare și de către primăriile localităților. Acest mijloc de promovare a ofertei turistice, prin rolul său informativ, are avantajul unei „apropieri” față de consumator.

Limitele și avantajele cercetării calitative

Metoda de cercetare calitativă aleasă –interviul structurat în profunzime – are o serie de limite:

Durata relativ scurtă a interviurilor (aproximativ 50 de minute) din cauza lipsei de timp a subiecților intervievați;

Posibile erori de înțelegere în procesul de obținere a informațiilor;

Dificultatea codificării răspunsurilor de natură calitativă, în vederea prelucrării ulterioare, pentru analiza de conținut;

Subiectivismul cercetătorului, care în cadrul general al discuției, poate influența răspunsurile primite, chiar și involuntar.

Avantajele cercetării calitative sunt: întrebările deschise lasă loc răspunsurilor mai detaliate și pot fi tratate subiecte mai complexe. Concluzia acestei analize este că dezvoltarea destinației turistice zona Centru și în special, a zonei balneare Covasna fiind în strânsă legătură cu abordarea activităților de marketing specifi: propunerea și implementarea politicilor și strategiilor specifice mixului de marketing în primul rând cu privire la conceperea produselor turistice și promovarea acestora.

CAPITOLUL 7

CERCETĂRI CANTITATIVE DE MARKETING PRIVIND IMPACTUL PROMOVĂRII ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR DE SERVICII TURISTICE ÎN ZONA CENTRU

Cercetările de marketing asigură legătura întreprinderii cu piața printr-un feedback continuu despre produsele și serviciile sale, în contextul nevoilor consumatorului. Informațiile și concluziile oferite de cercetările de marketing sunt utile în luarea deciziilor.

Considerații metodologice privind cercetarea cantitativă de marketing pentru identificarea impactului promovării asupra comportamentului turiștilor din zona Centru

Scopul cercetării cantitative de marketing este de a determina atitudinile și opiniile turiștilor care vizitează zona balneară Covasna cu privire la atractivitatea turistică a acesteia și de a identifica percepțiile acestora la mijloacele de promovare, în vederea atragerii unui număr mare de turiști, pe o perioadă mai lungă de timp.

În evaluarea atractivității turistice a unei regiuni se ține seama de următoarele componente majore: resurse turistice naturale, resurse turistice antropice, baza tehnico-materială, servicii, ospitalitate. Atractivitatea turistică a unei zone este percepută de turist prin experiența de care a beneficiat în trecut sau de recomandările oferite de alți turiști din propria lor experiență. Experiența turistică este totalitatea elementelor la care a participat și cu care a venit în contact turistul de la resurse naturale și antropice, la acces, ospitalitate, baza tehnico-materială, servicii.

Obiectivele și ipotezele cercetării cantitative de marketing

Cercetarea cantitativă de marketing a fost realizată printr-un sondaj statistic, care a avut la bază un chestionar alcătuit din 30 de întrebări. Structura chestionarului urmărește obiectivele cercetării de marketing, prezentate în Tabelul 12. (Anexa 3)

Culegerea de date s-a făcut în perioada 2 decembrie 2017- 2 martie 2018. Chestionarele au fost împărțite turiștilor de către recepționerii unităților de cazare turistică.

Pentru atingerea scopului cercetării au fost formulate o serie de obiective principale și secundare, prezentate în Tabelul 12:

Tabelul 12. Obiectivele principale și secundare ale cercetării cantitative de marketing

Pe baza acestor obiective au fost stabilite ipotezele generale și statistice. Ipotezele generale au drept scop validarea unor așteptări ale rezultatelor cercetării. Aceste ipoteze generale au fost formulate astfel:

Majoritatea turiștilor consideră sejurul petrecut în zona Centru ca fiind o experiență plăcută;

Satisfacția resimțită de către turiști este influențată de calitatea serviciilor de care au beneficiat;

Principalul motiv de nemulțumire al turiștilor care vizitează zona Centru este infrastructura de transport;

Construirea aeroportului de la Ghimbav, cât și a unei autostrăzi care să lege zona Centru de principalele zone ale țării sunt considerate la fel de importante pentru creșterea atractivității turistice a zonei;

Stațiunile balneoclimaterice sunt cele mai reprezentative atracții a zonei Centru;

Majoritatea turiștilor se informează cu privire la destinația de vacanță de pe Internet.

O serie de ipoteze statistice surprinde relațiile existente între variabilele cercetate, în stânsă legătură cu obiectivele cercetării, după cum urmează:

H0: O proporție de 50% dintre turișii care vizitează zona Centru au ca scop principal vizitarea obiectivelor turistice;

H1: O proporție diferită de 50% din turiștii care viziteză zona Centru au ca scop principal vizitarea obiectelor turistice.

H0: Un procent de 30% dintre turiștii care viziteză zona Centru își planifică vacanța înainte cu 3 luni;

H1: Un procent diferit de 30% dintre turiștii care vizitează zona Centru își planifică vacanța înainte cu 3 luni.

H0: Un procent de 30% din turiștii care vizitează zona Centru preferă pachete turistice personalizate;

H1: Un procent diferit de 30% din turiștii care vizează zona Centru preferă pachete turistice personalizate.

H0: O proporție de 55% din turiștii care vizitează zona Centru au ca principală activitate de agrement relaxarea;

H1: O proporție diferită de 55% din turiștii care vizitează zona Centru au ca principală activitate de agrement relaxarea.

H0: Un procent de 50% dintre turiștii care vizitează zona Centru au ca principală nemulțumire calitatea infrastructurii de transport;

H1: Un procent diferit de 50 % dintre turiștii care vizitează zona Centru au ca principală nemulțumire calitatea infrastructurii de transport.

H0: O proporție de 70% dintre turiști ar recomanda prietenilor, cunoștințelor sau familiei zona Centru ca destinație;

H1: O proporție diferită de 70% dintre turiști ar recomanda prietenilor, cunoștințelor sau familiei, zona Centru, ca destinație de vacanță.

H0: Suma medie alocată de către turiști sejurului petrecut în zona Centru este în medie de 1500 lei pe persoană;

H1: Suma medie alocată de către turiși sejurului petrecut în zona Centru diferă de 1500 lei pe persoană.

În testele statistice, ipoteza nulă H0 se consideră adevărată și pe baza datelor de sondaj, această ipoteză se acceptă sau se respinge. Afirmația din H0 este făcută de un profesionist în domeniul turismului, un manager de agenție sau o persoană interesată să studieze aspectele respective. În lipsa unor studii anterioare pentru cunoașterea proporțiilor de testat, s-a considerat proporția de 50% și testul bilateral, așteptând ca pe baza sondajului să se identifice sensul de mai mic sau mai mare decât proporția stabilită de 50%.

Stabilirea acestor teste statistice se bazează pe rezultatele cercetării calitative de marketing, în măsura în care s-au identificat aceste informații din opiniile operatorilor în turism, în funcție de temele stabilite.

Alegerea metodei de eșantionare

Populația cercetată este constituită din totalitatea turiștilor cu vârsta de peste 18 ani, care au vizitat zona Centru. Volumul eșantionului a fost de 384 de subiecți, corespunzător unei erori limită de ±5%.

S-a utilizat eșantionarea stratificată ca metodă de selecție a subiecților în colectivitatea de selecție.

S-a stabilit tipul de unitate de primire turistică, ca variabila de bază a stratificării. La nivelul zonei Centru au fost identificate trei categorii principale de unități de primire turistică: hoteluri, pensiuni, vile și apartamente.

Volumul subeșantioanelor s-a stabilit prin alocarea proporțională în cadrul fiecărui strat. Alocarea volumului eșantionului n=384, pe subeșantioane sau straturi, s-a făcut proporțional în funcție de ponderea numărului de locuri a fiecărui tip de unitate de primire turistică în numărul total de locuri.

În Tabelul 13 se prezintă modul de stabilire a volumelor teoretice ale subeșantioanelor, respectând structura numărului de locuri de cazare pe cele trei tipuri de unități de cazare, și în interiorul eșantionului. Numărul de locuri de cazare a fost preluat de pe site-ul Institutului Național de Statistică și reflectă situația la nivelul anului 2017.

Eșantionul extras are o altă structură decât cea teoretică, programată, rezultată din calcule pentru zona balneară Covasna, după cum se poate vedea în Tabelul 13.

Tabelul 13. Structura eșantionului pe unități de primire turistică

Sursă: INS

Chestionarele au fost distribuite unităților de cazare , în perioada 28 noiembrie 2017 – 2 decembrie 2017.

Culegerea datelor și validarea eșantionului

Perioada de culegere a datelor s-a realizat în perioada 2 decembrie 2017 – 2 martie 2018. Recepționerii au distribuit chestionarele turiștilor cazați la hoteluri, pensiuni, vile și apartamente. Recepționerii au fost instruiți in prealabil. Turiștii au fost abordați la sfârșitul sejurului, pe măsura ce desfășurau activitățile de check out cu rugămintea să completeze chestionarul, când recepționerul s-a confruntat cu un refuz categoric se trecea la următorul turist. În urma desfășurării activității de culegere a datelor a rezultat un numărde 384 de chestionare completate.

În acest caz eroarea admisă a fost calculată astfel:

= 5%

Eroarea aleatoare de eșantionare este de aproximativ 5%; rezultatele ce urmează a se obține pot fi garantate cu o probabilitate de 95%, căreia ii corespunde valoarea coeficientului de probabilitate de z=1,96.

Pentru a putea extrapola rezultatele cercetării cantitative de marketing la nivelul populației cercetate se va realiza validarea eșantionului în funcție de variabila naționalitate.

Aceasta s-a realizat prin intermediul unui test de comparare a diferențelor între procente, prezentat în Tabelul 14.

H0: π = p (Nu există diferențe semnificative între procentul la nivel de populație și procentul din eșantion)

H1: π ≠ p (Există diferențe semnificative între procentul populației și procentul din eșantion)

zcalc =

Tabelul 14. Validarea eșantionului în raport cu variabila naționalitate

Numărul total de turiști români și străini pe baza căruia a fost calculat procentul π a fost preluat de pe site-ul Institutului Național de Statistică și reflectă situația de la nivelul anului 2016.

La o probabilitate de 95% valoarea lul zteoretic din tabelul repartiției normale standardizate în cazul unui test bilateral, este de 1,96. Dacă se compară valorile lui zcalculat cu cele ale lui zteoretic se constată că în ambele cazuri acesta este mai mic decât valoarea critică de 1,96 și astflel se acceptă ipoteza nulă, conform căreia nu există diferențe semnificative între cele două procente. Se poate concluziona că eșantionul este valid sub aspectul naționalității.

Chestionarele au fost administrate turiștilor prezenți în unitățile de primire turistică din zona Covasna; ei au răspuns la întrebările din chestionar care se refereau experiența lor turistică din zona Centru, în general.

Rezultatele cercetării cantitative de marketing

Cercetarea cantitativă de marketing a generat rezultatele prezentate în continuare în funcție de obiectivele considerate. Graficele și tabelele rezultate din analiza datelor se regăsesc în Anexa nr. 3.

Determinarea atitudinilor și opiniilor tuiștilor cu privire la gradul de atractivitate a destinației turistice din zona Centru

Primul obiectiv al cercetării are în vedere stabilirea atitudinilor, opiniilor și percepțiilor turiștilor în legtură cu gradul de atractivitate a destinației turistice din zona Centru.

Obiectivele turistice ale zonei Centru reprezintă principalul motiv, în ordinea importanței pentru interesul turistic manifestat în cadrul sejurului, după cum se poate constata în Figura 11.

Figura 11. Importanța motivului turistic în zona Centru

În Figura 11 se prezintă în ordine descrescătoare motivele și așteptările turiștilor în zona Centru.

Figura 12. Tipul de turism preferat a zonei Centru

Figura13. Tipul de turism preferat al zonei Centru

Cele mai reprezentative tipuri de turism ale zonei Centru sunt: turismul cultural, turismul balnear, turismul montan, turismul sportiv, turismul rural și cultural, după cum se poate vedea în Figura 12 și Figura 13.

Figura 14. Caracterizarea calitatății serviciilor

Se observă în Figua 14 (Anexa 4) că majoritatea turiștilor sunt de acord că populația locală din zona Centru este ospitalieră, cu un procent de acord total de 33% și acord parțial de 43%; însumate cele două proporții arată că 77% dintre respondenți sunt de acord în general, că populația locală din zonă este ospitalieră. Un procent de 75% este de acord că personalul care activează în turism în zona Centru este bine pregătit și tarifele serviciilor turistice reflectă calitatea lor, în procent de 66%.

Se poate observa în Anexa 4 că infrastructura de transport este considerat la un nivel nici ridicat/nici slab de către 36% din turiștii chestionați și de 31% ca având un nivel ridicat, 18% consideră că infrastructura de transport este slabă și 8% foarte slabă.

Conform testării ipotezelor (Anexa 6) cetățenia influențează motivul de nemulțumire referitor la zona Centru.

Conform testării ipotezelor (Anexa 6) venitul și vârsta respondenților influențează suma cheltuită pentru sejurul în zona Centru.

În cadrul cercetării prin sondaj, turiștii au fost rugați să ordoneze aspectele legate de îmbunătățirea accesului la zona Centru, prin repartizarea a 100 de puncte în funcție de importanța acordată. Din analiza făcută cea mai reprezentativă atracție turistică este tinovul mohoș cu 34,33 % din 100 de puncte, după care stațiunile balneo climaterice cu 31,42 puncte, bisericile fortificate 19,82 puncte și orașul Covasna cu 14,43 puncte.

Majoritatea turiștilor au indicat valori pozitive, ceea ce denotă faptul că au avut o experiență turistică agreabilă. Un procent de 40% dintre respondenți au ales ca indicator al satisfacției globale resimțite în urma vizitei în zona Centru, valoarea 2. Nivelul maxim de satisfacție (3) a fost indicat de către 39% dintre respondenți. Astfel aproximativ 80% din respondenți s-au declarat satisfăcuți și foarte satisfăcuți.

Figura 15. Structura preferințelor pentru cazare turistică în zona Centru

Mai mult de jumătate din turiști preferă cazarea la hotel. În ordinea preferințelor urmează pensiuni cu o proporție de 27% și la vile și apartamente, în proporție de 22%.

Figura 16. Importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur

Respondenții acordă importanță foarte mare pentru libertate în mișcare în cadrul sejurului de 40% și importanță mare (4) 33% care împreună fac 73%.

Figura 17 Distribuția preferințelor pentru pachete turistice

În Figura 17 se prezintă distribuția respondenților în funcție de tipul preferat de pachet turistic. În cadrul respondenților, pachetele turistice personalizate sunt preferate de 66%, ceilalți de 34% din respondenți preferă pachete turistice standard.

Operatorii în turism susțin că pachetele standard sunt mai ușor de promovat și nu îngrădesc turistul foarte mult, acesta având oricând pe parcursul sejurului posibilitatea să opteze pentru servicii suplimentare. Pe de altă parte, turistul este mult mai atras de ideea de sejur personalizat, asociind acest concept cu libertatea totală.

Respondenții acordă importanță foarte mare pentru libertate în mișcare în cadrul sejurului în proporție de 40% și importanță mare (4) într-o proporție de 33%, care împreună fac 73%. Media pe scala de la 1 la 5 este de 3,46.

Caracterizarea comportamentului consumatorului referitor la activitățile de agrement arată că majoritarea respondenților preferă activități de relaxare în proporție de 55%, urmate de activități culturale în proporție de 26%, activități sportive – de 15% și 4% pentru activități artistice și altele.

Majoritatea respondenților preferă să călătorească cu prieteni, în poporție de 42%, urmând cei care doresc să călătorească cu familia în proporție de 30%, apoi cei care doresc să fie însoțiți de colegi, în procent de 18% și singur, 10%.

Se poate observa în Anexa 4 că nemulțumirile respondenților privind infrastructura de transport este în procent de 50-50%, însă cu calitatea serviciilor și a personalului, majoritatea respondenților sunt în general, satisfăcuți.

Turiștii au exprimat părerea cu privire la gradul de satisfacție resimțit – ca indicator global – în urma sejurului petrecut în zona Centru. Valoarea -3 reprezintă un grad de insatisfacție foarte intens, iar valoarea +3 un grad de satisfacție foarte ridicat.

Figura 18. Durata sejurului petrecut în zona Centru

După cum se poate vedea în Figura 18, respondenții petrec în majoritatea cazurilor, 1-2 nopți în zona Centru, în procent de 48%, urmează 3-4 nopți în proporție de 22%, 21% petrec 5-7 zile, și numai 9% petrec peste 7 zile, în zona Centru.

Figura 19. Vârsta respondenților

Dintre respondenți intervievați majoritatea 32% au vârsta între 36-45 de ani după care 27% între 26-35 ani, 25% între 46-55 ani, 9%între 18-25 ani și 7% peste 56 ani.

Figura 20. Ultima școală absolvită de respondenți

În cadrul celor intervievați, 52% au terminat studii superioare, 24% studii postuniversitate și 24% liceu. Distribuția respondenților în funcție de educația lor este prezentată în Figura 21.

Figura 21. Suma medie alocată de respondenți pentru sejurul în zona Centru

Respondenții sunt dispuși să aloce sejurului în zona Centru, între 1501-2000 lei în proporție de 35%, între 1001-1500 lei în proporție de 34% și 16% alocă suma între 501-1000 lei, peste 2000 lei – 7% și restul sub 500 de lei.

Se poate observa în Anexa 4 că majoritatea respondenților 62% au venit lunar net peste 2001 lei, 26% între 1501-2000 lei, 10% între 1001-1500 lei, 2% sub 1000 lei.

Figura 22. Cetățenia respondenților

Majoritatea respondenților 80% are cetățenia română și 20% străină. Conform testării ipotezelor (Anexa 6) cetățenia respondenților nu influențează preferințele pentru tipurile de pachete turistice din zona Centru.

Tabelul 15. Frecvența de apelare la modalități de informare

La agentiile de turism se apelează des (26%) și foarte des (20%), dar cel mai des se recurge la internet (52%). La familie și prieteni se apelează des (36%). Dacă se consideră împreună variantele de răspuns des și foarte des, atunci familia și prietenii sunt consultați în proporție de 59%, față de agențiile de turism la care se apelează cu aceeași frecvență, în proporție de 46%. Totuși internetul rămâne soluția la care se apelează în cea mai mare proporție de 79%, des și foarte des.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte rar la foarte des, arată că familia și prietenii (media 3,6) au întietate în fața agențiilor (3,1), dar nu și față de Internet, a cărui medie se situează peste valoarea 4, adică între des și foarte des.

Media de 3,6 se plasează peste jumătatea intervalului dintre varianta nici rar, nici des și varianta des.

Figura 23. Gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web

Media 3,97 arată că aspectul privind cazarea ocupă prima poziție, urmat într-o măsură aproape egală de masă cu media de 3,95 , informare 3,59 și agrement cu 2,98.

Din răspunsurile respondenților reiese că cele mai des întâlnite mijloace de promovare au fost internetul cu 55%, urmat de mass-media cu 17% și materialele promoționale – 9%.

Utilitatea promovării prin internet, dacă se consideră împreună foarte utile și utile are cea mai mare pondere de 72%, față de cei 7% care consideră că promovarea este inutilă și complet inutilă. Anexa 4.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte utile la complet inutile, arată că promovarea prin internet (media 4,34) are întietate în fața materialelor promoționale (media 3,93), organizarea festivalurilor (3,74), târguri de turism (3,78) și clipuri publicitare (3,53). Anexa 4.

În general se poate spune că 72% dintre respondenți consideră că promovarea prin internet este utilă și foarte utilă, indiferent de mijloacele promoționale, față de cei 7% care consideră că promovarea este inutilă și complet inutilă. Anexa 4.

Figura 24. Comportamentul de planificare turistică

Figura 25. Comportamentul de planificare turistică

Comportamentul de planificare a sejurului în zona Centru, prezentat în graficul din Figura 12 și Figura 13, arată că 63% din turiștii intervievați își planifică călătoria cu o lună sau chiar mai puțin de o lună înainte. Restul de 37% din respondenți acordă o mai mare importanță planificării sejurului în zona Centru. Se poate concluziona ca aceștia rezervă locuri pentru tratamentul balnear existent în zona Centru, cu mai mult de două luni, o proporție de 27%, chiar cu mai mult de trei luni înainte.

Figura 26. Recomandarea respondenților pentru prieteni/familie a zonei Centru

In Figura 20 se observă că 68% dintre respondenții întrebați vor recomanda prietenilor/familiei zona Centru ca destinație turistică, 30% poate că vor recomanda și numai 2% nu vor recomanda ca destinație turistică zona Covasna.

În urma testării ipotezelor statistice a rezultat faptul că o proporție diferită de 50% dintre turiștii care vizitează zona Centru au ca scop principal vizitarea obiectivelor turistice.

În urma testării ipotezelor statistice a rezultat faptul că un procent diferit de 40% din turiștii care vizitează zona Centru preferă pachete turistice personalizate.

Profilul turistului care vizitează zona Centru

Rezultatele analizei întrebărilor de identificare definesc profilul turistului în zona Centru:

Majoritatea subiecților (80%) sunt români, iar 20% sunt străini.

Din punct de vedere al genului, proporțiile sunt apropiate. Totuși, majoritatea respondenților sunt femei (57%), iar 47% bărbați.

Majoritatea subiecților au un venit lunar mediu net al familiei care este mai mare de 2001 lei, 26% dintre respondenți l-ar încadra în intervalul 1005-2000 lei, iar10% în intervalul 1001-1500 lei.

Cel mai mare procent de 32% fiind reprezentat de către turiștii cu vârsta între 36-45 ani. Procentele apropiate cu valoare sunt reprezentate de categoriile de vârstă 26-36 ani (27%) și 46-55 (26%) și 18-25 ani (9%). Cel mai mic procent este reprezentat de turiștii cu vârsta peste 56 ani(7%).

Majoritatea turiștilor din eșantion au afirmat ca ultima școală absolvită facultatea, iar în proporții egale de 24%, turiștii au declarat că au absolvit liceul și studii postuniversitare.

Majoritatea respondenților preferă să călătorească cu prieteni, în poporție de 42%, urmați de cei care doresc să călătorească cu familia 30%, după care însoțiți de colegi, în procent de 18% și singur, 10%. Conform testării ipotezelor se poate concluziona că vârsta turiștilor influențează opiniile privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur. Între turiștii tineri, adulți și vârstnici există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

Identificarea modalităților de promovare a destinației turistice zona Centru

Un alt obiectiv al cercetării vizează identificarea celor mai potrivite modalități de promovare a zonei Centru, pentru a utiliza resursele limitate alocate promovării, în locul potrivit, la momentul potrivit și în formatul potrivit.

Un aspect analizat vizează sursele de informare pe care le-au accesat turiștii pentru a afla despre destinația turistică zona Centru, cu scopul de a identifica prin ce mijloace este promovată în prezent. Analizând rezultatele cercetării, se constată că din totalul respondenților, 33% au ales Internetul ca sursă de informare despre această zonă, în timp ce 26% au aflat de la familie/prieteni/cunoștințe. Doar 23% dintre turiști au aflat din agențiile de turism, 9% din pliante și 7% din mass-media.

Subiecții au fost chestionați în legătură cu cât tip înainte își planifică vacanța. Comportamentul de planificare a sejurului în zona Centru, arată că 63% din turiștii intervievați își planifică călătoria cu o lună sau chiar mai puțin de o lună înainte. Restul de 37% din respondenți acordă o mai mare importanță planificării sejurului în zona Centru. Se poate concluziona ca aceștia rezervă locuri pentru tratamentul balnear, existent în zona Centru, iar o proporție de 27%, chiar cu mai mult de trei luni înainte.

Referitor la frecvența apelării la diverse modalități de informare în vederea alegerii destinației de vacanță, majoritatea respondenților au afirmat că utilizează foarte des Internetul. Dacă se consideră împreună variantele de răspuns des și foarte des, atunci familia și prietenii sunt consultați în proporție de 59%, față de agențiile de turism, la care se apelează cu aceeași frecvență, în proporție de 46%. Totuși internetul rămâne soluția la care se apelează des și foarte des, în cea mai mare proporție de 79%.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte rar la foarte des, arată că familia și prietenii (media 3,6) au întietate în fața agențiilor (3,1), dar nu și față de Internet, a cărui medie se situează peste valoarea 4, adică între des și foarte des.

În general, se poate spune că 61% din respondenți se informează des și foarte des, indiferent de modalitățile de informare, față de cei 20%, care se informează rar și foarte rar, iar 19% au avut o atitudine indiferentă față de acest aspect. Media de 3,6 se plasează peste jumătatea intervalului dintre varianta nici rar, nici des și varianta des.

Conform rezultatelor cercetării, gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web despre zona Centru, este ridicat. Dacă se consideră împreună variantele de răspuns foarte ridicat , 4 și 3 din scala de la 1 la 5, unde nivelul 5 înseamnă foarte ridicat, marea majoritate, reprezentând 91 % din respondenți, au încredere în informațiile prezentate într-o pagină web, iar cei 9% au încredere scăzută.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte ridicat la foarte scăzut arată că media este 3,36.

Internetul este cel mai utilizat mijloc de informare. Pentru a identifica locurile de plasare online a informațiilor despre destinația turistică zona Centru, s-a dorit aflarea celor mai accesate categorii de web-site-uri. Au fost identificate următoarele locuri de promovare online: la pagini web ale rețelelor de socializare (facebook) se apelează în proporție de 29%, totuși o proporție de 36% apelează foarte des la pagini web ale destinațiilor, unde intenționează să călătorească și des 35%. În cazul blog-urilor, 30% apelează nici rar/nici des.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte rar la foarte des arată că pagini web ale rețelelor de socializare cu media 3,90 are întietate în fața blogurilor și paginii web ale destinațiilor unde intenționează respondenții să călătorească, cu media 3,44, respectiv 3,41, după care urmează pagini web ale agenților de turism, cu media 3,36.

Se poate concluziona că zona Centru este indicat să fie promovată atât în cadrul agențiilor de turism și pe rețelele de socializare, cât și printr-o pagină web proprie, a destinației. Pentru determinarea metodelor prin care s-ar putea promova zona Centru, s-au identificat mijloace de promovare turistică la care turiștii au afirmat că sunt expuși cel mai des. În același scop, s-au stabilit opiniile lor cu privire la utilitatea diverselor mijloace de promovare turistică: materiale promoționale, Internet, clipuri publicitare, organizarea activităților culturale, participarea la târgurile de turism.

Majoritatea turiștilor au ales Internetul, ca mijloc de promovare turistică la care au fost expuși cel mai des, în proporție de 55%, umat de mass media cu un ptocent de 17% și materiale promoționale cu 9%.

Utilitatea promovării prin internet, dacă se consideră împreună foarte utile și utile are cea mai mare pondere de 80%, urmând materialele promoționale ca fiind foarte utile și utile, în proporție de 72%.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte utile la complet inutile, arată că promovarea prin internet (media 4,34) are întietate în fața materialelor promoționale (media 3,93), organizarea festivalurilor (3,74), târguri de turism (3,78), clipuri publicitare (3,53).

În general se poate spune că 80% dintre respondenți consideră că promovarea prin internet este utilă și foarte utilă, indiferent de mijloacele promoționale, față de cei 32% care consideră că promovarea este inutilă și complet inutilă. Media obținută de 3,84 se plasează peste jumătatea intervalului dintre varianta nici util/nici inutil și varianta util.

Se poate concluziona că turiștii sunt de părere că zona Covasna ar trebui promovată intens prin toate mijloacele posibile. Având în vedere resursele limitate alocate turismului, din multiplele posibilități, ar trebui selectate câteva mijloace promoționale în funcție de raportul impact-cost. Astfel, pe primul loc se situează promovarea prin Internet, urmată de materialele promoționale (pliante, broșuri, ghiduri turistice, CD-uri) și de organizarea activităților culturale care se pot finanța din sponsorizări.

CAPITOLUL 8

STRATEGII ȘI POLITICI DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZONA CENTRU

Turismul costituie principala ramură a economiei care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimele decenii. S-au schimbat foarte mult așteptările turiștilor: unii turiști caută relaxarea și odihna, alții preferă drumețiile, în timp ce alți turișt prezintă un interes deosebit față de activitățile culturale și de obiectivele istorice. O altă motivație a turiștilor este de a vizita stațiunile balneare pentru recreere și menținerea sănătății.

Tipuri de turism practicate în zona Centru

ele mai importante forme de turism cu un potential ridicat de dezvoltare în zona Centru sunt: turismul rural, turismul balnear, turismul cultural și turismul montan.

Turismul montan din zona Centru dispune de condiții naturale excepționale, peste 50% din suprafață fiind acoperită de zone montane. În zona Centru se găsesc numeroase rezervații naturale și arii protejate și 6 parcuri naționale, din cele 28 de parcuri din România.

Turismul balnear este dintre cele mai importante forme de turism ce dau un caracter aparte turismului din județele Mureș, Harghita și Covasna. O treime din izvoarele minerale ale Europei se află în Regiunea Centru, fiind denumită și tărâmul apelor minerale.

Turismul rural, în ultimii 20 de ani, a înregistrat o creștere spectaculoasă în Regiunea Centru, fiind construite sute de pensiuni agroturistice, des vizitate de către familiile cu copii care caută relaxarea într-un mediu curat, departe de zgomotul orașelor.

Turismul cultural este bine reprezentat de obiective turistice valoroase precum bisericile fortificate din zona Centru, castelul Bran, Râșnov, cetatea Sighișoara. Deoarece distanța dintre aceste obiective turistice este mică, se pot integra ușor în diferite circuite tematice. O altă atracție reprezintă festivalurile tradiționale, de prestigiu: Târgul de fete de pe Muntele Găină și Pelerinajul de Rusalii din Șumuleul Ciucului.

Turismul de afaceri este caracteristic marilor orașe și stațiunilor cu un grad ridicat de confort, care au în dotare săli de conferință etc.

Analiza SWOT a destinației turistice zona Centru

Procesul de elaborare a politicilor și strategiilor trebuie să aibă ca punct de plecare, o viziune de ansamblu asupra situației actuale a turismului în zona Centru. Utilitatea analizei SWOT constă în identificarea punctelor tari și a celor slabe, a amenințărilor și oportunităților la nivelul acestei zone.

Puncte tari

Un cadru geo-fizic favorabil așezărilor umane, activităților economice și comunicațiilor;

Prezența unor resurse naturale bogate;

O prezență însemnată a orașelor puternic industrializate;

Prezența unui pol de creștere – Brașov și a doi poli de dezvoltare urbană: Sibiu și Târgu Mureș;

Un număr ridicat de persoane cu studii superioare;

Prin Regiunea Centru trece Coridorul de transport nr. 4 Pan-European;

O rețea de 13 universități cu domenii foarte diversificate;

Economie echilibrată, în curs de dezvoltare;

Dezvoltarea sectoarelor economice cu o valoare adăugată ridicată;

Investiții străine importante;

Exporturi mari;

I.M.M.-urile au un rol important în cifra de afaceri;

O infrastructură importantă de sprijinire a afacerilor;

Prezența clusterelor în domeniile biomasei, industriei alimentare și a lemnului;

Dispunerea de un fond forestier bogat ce acoperă majoritatea Regiunii Centru;

Turism dezvoltat;

Agricultură dezvoltată.

Puncte slabe

Relieful muntos influențează negativ agricultura;

Rata ridicată a migrației externe;

Scăderea demografică și accentuarea procesului de îmbătrânire a populației;

Rata șomajului ridicată;

Integrarea populației active în câmpul muncii;

Lipsa rețelei de apă și canalizare în zonele rurale;

Lipsa autostrăzilor și a drumurilor expres și starea precară a drumurilor naționale și locale;

Investiții scăzute în infrastructura feroviară;

Infrastructura medicală și educațională slab dezvoltată, în zonele rurale;

Exporturi modeste pe piața europeană;

Infrastructura turistică inegal dezvoltată;

Lipsa infrastructurii de acces către zonele cu potențial turistic;

Gradul scăzut de tehnologizare a agriculturii în unele zone;

Lipsa asociațiilor în agricultură;

Exploatarea nesustenabilă a pădurilor și exportarea lemnului sub formă de bușteni.

Oportunități

Valorificarea energiilor regenerabile;

Ameliorarea anumitor indicatori demografici;

Asigurarea nivelului de pregătire a forței de muncă prin calificări;

Creșterea numărului populației în sectorul terțiar;

Extinderea și îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier și feroviar;

Construirea aeroportului internațional Ghimbav-Brașov;

Creșterea și valorificarea potențialului de cercetare;

Înființarea de incubatoare industriale pentru sprijinirea afacerilor;

Creșterea fluxului în turism;

Dezvoltarea și rentabilizarea agriculturii.

Amenințări

Efectele climatice – încălzirea globală și exploatarea iraționaă a resurselor naturale;

Accelerarea scăderii demografice și a procesului de îmbătrânirea a populației;

Creșterea migrației externe din rândul populației active cu studii superioare;

Integrarea slabă a romilor;

Lipsa corelării dintre oferta educațională și nevoile de pe piața muncii;

Prezența slabă a populației active, fără loc de muncă, la cursurile de calificare;

Degradarea infrastructurii rutiere datorită creșterii mari a participanților la traffic, ceea ce influențează și siguranța rutieră;

Situația precară a rețelei feroviare, care va avea efecte nedorite asupra economiei și mediului;

Absorbția scăzută a fondurilor europene;

Creșterea suprafețelor necultivate în agricultură și efectele monoculturii;

Tăierile masive de păduri.

În urma acestei analize și pe baza informațiilor obținute în urma cercetărilor de marketing se vor propune mai multe politici specifice ale mixului de marketing și se vor sugera strategii de marketing pentru a aduce Regiunea Centru într-o poziție competitivă pe piață.

Mixul de marketing al destinației turistice zona Centru

Mixul de marketing ca destinație turistică din zona Centru are următoarele elemente componente: produs, preț, promovare, distribuție, parteneriat, personal, probe fizice, managemetul proceselor.

Politica de produs

Turiștii români aleg destinațiile turistice în zona Brașov, Alba, Sibiu, mai ales în timpul weekend-ului și în timpul sărbătorilor legale. În județele Covasna, Harghita, Mureș, turiștii români, dar și străini petrec mai mult timp pentru a urma tratamente balneare. Pentru a crește durata sejurului turiștilor, managerii trebuie să vină cu oferte avantajoase la pachet, pentru familii, deoarece în aceste zone, numeroase pensiuni sunt frecvent vizitate mai ales de familiile cu copii.

O oportunitate pentru agențiile de turism ar fi să ofere pachete turistice individuale în funcție de anotimp, zile libere, sărbători legale.

Politica de preț

Politica de preț trebuie să ia în considerare adaptarea prețurilor în funcție de cerere și ofertă întrucât raportul calitate preț să fie considerat unul corect de către turiști.

Tarifele de intrare practicate de muzee și de firmele care patronează obiectivele culturale și religioase sunt pentru toate buzunarele chiar și așa sunt acordate reduceri pentru grupuri, pensionari, elevi și copii sub șapte ani.

Pentru a atrage cât mai mulți turiști în zona Centru și pentru a câștiga o poziție pe piață, este necesară adaptarea politicilor de prețuri. Ar fi indicat ca operatorii turistici să ajusteze tarifele practicate în funcție de situația economică și de perioadele din sezon/extrasezon.

Politica de distribuție

În zona Centru sunt mai multe agenții de turism sunt și asociații care se ocupă cu promovarea turismului și participă la Târguri de turism și reprezintă fiecare județ din regiune.

O oportunitate pentru agențiile de turism ar fi să ofere pachete turistice individuale în funcție de anotimp, zile libere, sărbători legale.

Turoperatorii străini au scos România, respectiv zona Centru, din oferta lor turistică, motivând starea slabă a infrastructurii.

Există o oportunitate mare de dezvoltare neexploatată suficient prin turismul incoming în zona Centru. Pentru o bună promovare și distribuție a ofertelor turistice din zona Centru este necesar o colaborare cu mai multe agenții autohtone și din străinătate. Fapt ce presupune creșterea intermediarilor. O altă oportunitate prin web preferat pe un singur web site oficial prin care ofertele de cazare din regiune să fie prezentate și să fie posibile rezervările on-line.

Politica de promovare

În zona Centru, mai multe agenții și asociații de turism se ocupă cu promovarea turismului fiecărui județ din Regiunea Centru, prin participări la târguri de turism.

Au existat numeroase promovări ale zonei Centru, datorită diversității formelor de turism și atractivităților naturale, culturale și istorice, printre destinațiile din România. În județul Covasna, în 2014, ”Clusterul regional balneoturistic”, iar anul 2017 a fost intitulat ”Anul turismului”.

Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, fiind primul oraș din Estul Europei cu un astfel de titlu.

În Sibiu s-au organizat peste 20 de evenimente gastronomice doar în 2018, printre care Street Food Festival și Gastro Urban.

La Brașov se organizează cel mai mare festival internațional de interpretate din România de 50 de ani.

Pentru o promovare cu succes este necesar interacțiunea tuturor participanților din turism cu autoritățile locale și cu organizațiile de management a destinației după cum urmează:

Realizarea unui portal, care să prezinte atracțiile și activitățile Regiunii Centru;

Realizarea de materiale promoționale de tip broșuri, pliante, ghiduri turistice, care să fie distribuite turiștilor prin centrele de informare turistică și la târgurile de turism;

Prezentarea produselor turistice pe diferite site-uri;

Realizarea unui brand prezentabil al zonei Centru;

Organizarea de festivaluri renumite precum Cerbul de Aur;

Prezentarea zonei, prin excursii info-trip turoperatorilor și agențiilor de turism din țară și din străinătate.

O altă oportunitate ar fi publicitatea online, de preferat pe un singur web-site oficial, prin care ofertele de cazare din regiune să fie prezentate și să ofere posibilitatea rezervărilor online.

Pentru o bună promovare și distribuție a ofertelor turistice din zona Centru este necesară o colaborare cu mai multe agenții autohtone și din străinătate, fapt ce presupune creșterea colaborării cu intermediarii din turism.

Pentru o promovare eficientă a zonei Centru este de preferat folosirea acelor politici de promovare care prezintă cele mai atractive oferte turistice.

Politica de personal

În pregătirea personalului pentru desfășurarea sustenabilă a activității turistice, se ia în considerare personalul angajat în turism dar și populația locală, ambele categorii contribuind la experiența turistică.

Majoritatea managerilor unităților turistice preferă să angajeze personal cu experiență profesională, decât să considere cunoștințele acumulate în timpul școlii și pregătirii profesionale.

Salariile în turism sunt mici comparativ cu cele ale altor categorii de salariați din alte ramuri de activitate. Volumul de muncă este mare și de aceea motivarea angajaților ar trebui să fie pe măsura muncii depuse. Managerii firmelor turistice, în cele mai multe cazuri, adoptă strategii pe termen scurt: să angajeze personal pentru perioadă determinată, cu salarii mici și să îl schimbe periodic.

Nesiguranța locului de muncă, sezonalitatea și salariile foarte mici se manifestă cu un dezinteres din partea personalului față de organizația de turism la care lucrează. Insatisfacția angajaților este un aspect ce nu trebuie neglijat, fiind necesară adoptarea unor măsuri în vederea ameliorării situației.

Situația financiară precară, și lipsa locului de muncă sunt factori ce determină personalul ce lucrează în turism să se străduiască la locul de muncă să învețe pe parcurs ca să fie amabil și să fie dispus să ajute. Aceste aspecte sunt confirmate și de turiștii intervievați în cadrul cercetării cantitative, conform căreia respondenții consideră că personalul care lucrează în turism în zona Covasna, este pregătit corespunzător.

Organizațiile care activează în domeniul turismului trebuie să aibă în vedere următoarele strategii pentru a depăși problemele cu care se confruntă personalul angajat în turism:

Investiții în pregătirea și dezvoltarea continuă a personalului calificat;

Managerii unităților trebuie să încurajeze calitatea serviciilor și nu cantitatea și să susțină pregătirea profesională și să atribuie viitorilor angajați sarcini în domeniul de specialitate;

Păstrarea angajaților competenți prin fidelizare, recompensare, informare, posibități de perfecționare, oferirea de facilități, flexibilitatea programului de lucru etc.

Aceste obiective ar trebui aplicate la toate firmele din domeniul turistic la nivelul zonei Centru și ar trebui susținute de organizația de management a destinației și de către autoritățile administrației locale.

Populația are o atitudine pozitivă față de turiști. Aceste aspecte sunt apreciate de turiști având doar cuvinte de laudă față de populația locală.

Politica de proces

Ofertele turistice au scopul de a atrage turiștii către o anumită destinație, de a prelungi durata sejurului și de a încuraja turiștii să revină pentru a beneficia de aceeași experiență.

Pentru a facilita accesul la serviciile de cazare, masă, ghid este de preferat primirea turiștilor în grupuri. Se contactează unitățile de cazare și alimentație cu specific local din jurul fiecărei stațiuni pentru a alege cea mai avantajoasă ofertă pentru turiști. În unitățile de cazare și alimentație se vor contracta programe de animație în timpul sejurului în funcție de posibilități pentru a prezenta tradițiile locale turiștilor. Se fac contracte cu companii de transport local în vederea consultării ofertelor cele ai avantajoase. De asemenea este indicat alegerea de ghizi turistici specializați.

Organizațiile de marketing ale destinațiilor turistice vor oferi pachete turistice corespunzătoare cerințelor turiștilor care vin în zona Centru.

Politica de probe fizice

Politica de probe fizice trebuie abordată din perspectiva abilității personalului care prestează servicii cât și de modul în care a perceput turistul, procesele de prestare a serviciilor turistice.

În zona Centru personalul ce activează în turism este amabil, calitatea procesului de prestări de servicii turistice este considerat în general mulțumitoare de către turiști.

Majoritatea organizațiilor care activează în turism sunt la curent cu evoluția tehnologică și beneficiază de dotări de ultimă generație: cititori de cadr, sisteme de rezervări on line etc.

Cele mai multe organizații din turism aplică politica de generare și menținere a relațiilor cu clienții prin constituirea de baze de date ale acestora și prin acordarea importanței cuvenite feedbackului privind prestarea de servicii.

Strategia de management propusă în viitor vizează organizațiile de management de la nivelul destinației turistice ce trebuie să investească în desfășurarea de studii de piață, cu scopul de a determina tendințele în comportamentul de consum și așteptările turiștilor privind procesele de prestare turistică.

Parteneriate în zona Centru

Piața turistică este în permanentă schimbare care se bazează pe colaborări din cadrul sectorului public și privat între cele două sectoare din interiorul destinației dar și a destinației cu alte destinații și organizații naționale și internaționale ce sunt considerate foarte importante pentru a ajuta destinația să ajungă și să se mențină competitivă pe piață.

La nivelul zonei Centru, există partenerate în turism care au fost încheiate în interiorul destinției și și cu alte destinații sau organizații, dintre care:

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltare Turismului din județul Brașov a fost fondată în 2006 și reprezintă un proiect de dezvoltare locală creat într-un partenertiat public-privat, menit să conducă, prin activitățile desfășurate la dezvoltare economică și socială atât la nivel local, cât și regional.

Asociația de Promovare a Turismului din județul Covasna a fost acceptată membru deplin de către Federația Asociației de Promovare Turistică din România – FAPT, în ședința de Consiliu Directoral al FAPT în cadrul Târgului de Turism al României TTR-2017 Romexpo.

Clustere în Regiunea Centru. Potențialul regional al regiunii Centru, este reprezentat de următoarele clustere:

– prelucrarea lemnului și industria mobilei;

– turism și balneologie;

– Energia verde: biomasă.

Cluster – Asociația Clusterelor din România – Asociația Clusterelor din Regiunea Centru: Balneoturism, turism cultural, ecoturism – oportunitatea cea mai importantă în Regiunea Centru, Silvicultura – prelucrarea lemnului, managementul deșeurilor, biodiversitatea, eco-economia;

Asociația HORESALBA a fost lansată în martie 2017, la Alba Iulia, fiind singura asociație din județul Alba, a operatorilor economici din domeniul turismului. Numele asociației, HO (hotel) RES (restaurant) ALBA (județul Alba) este reprezentativ pentru motivul pentru care asociația s-a înființat și anume dezvoltarea și promovarea turismului din Alba;

Asociația pentru turism Astur, înființată în 2002, la inițiativa conducerii Aeroportului Târgu Mureș;

Asociația Județeană de Turism Sibiu înființată în 2005;

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Munții Harghita s-a înființat în anul 2013, cu scopul de a contribui prin activitatea sa și prin proiecte, la dezvoltare și promovare a zonei Munților Harghita;

Asociațiile din fiecare județ al Regiunii Centru colaborează cu Consiliile Județene;

Există parteneriate între diferiți operatori din turism (diferite unități de cazare, alimentație, agrement etc.) care colaborează cu agenții de turism din țară și străinătate pentru a își prezenta ofertele în cadrul ofertelor acestora.

Se observă că există diverve parteneriate încheiate în domeniul turismului care includ și Regiunea Centru, aspect ce demonstrază că se agrează ajutorul reciproc și colaborarea. Aceste parteneriate sunt de un real folos în dezvoltarea turismului din zona Centru. Este indicat înființarea de parteneriate și pe plan internațional având destinații similare.

Modalități de promovare a turismului în zona Centru

Termenul „promovare” este considerat un termen descriptiv pentru mixul activităților comunicative pe care organizațiile din turism îl folosesc pentru a influența acele persoane de care depind vânzările lor. De asemenea, trebuie influențați și furnizorii sau alte persoane de legătură, aflate pe aceeași piață.

Comerciantul din turism poate lansa o vastă gamă de metode de promovare; de aceea este necesar să fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai eficiente metode de promovare.

Pentru obținerea celui mai favorabil răspuns din partea pieței-țintă, o parte importantă din efortul depus în activitatea de promovare este construirea unei mărci și lansarea ei pe piață.

Turismul este puternic ancorat in viata societații și ca atare, influențat de evoluția ei. Formată din șase judete: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – Regiunea Centru se caracterizizează printr-un bogat potențial turistic. Cel mai important produs turistic al zonei Centru este diversitatea peisagistică, etnică, culturală și religioasă.

Dintre formele de turism practicate în zona Centru se pot enumera:

turism montan (turism activ),

turism balnear (de sănătate),

turism cultural,

turism rural.

Trăsăturile fizice, geografice și patrimonial-culturale dau o importanță deosebită turismului din zona Centru. Multitudinea modalităților de petrecere a timpului liber într-un cadru turistic natural și antropic valoros, dau un potential turistic ridicat zonei Centru.

Informarea și promovarea turistică

Informarea și promovarea turistică se face prin publicitate, prin sursele mass-media, internet, prin punctele de informare turistică și semnalizare a obiectivelor turistice, având un rol semnificativ în menținerea interesului față de destinația turistică.

O altă sursă de promovare turistică este participarea la târgurile de profil organizate atât în țară, cât și în străinătate.

Nu în ultimul rând ca importanță se numără evenimentele culturale și cele folclorice (festivaluri de muzică, de teatru, de film, festivaluri folclorice, serbări populare etc.) ce au capacitatea de a atrage un număr important de turiști. Acestor evenimente li se pot adăuga diferite programe de petrecere a timpului liber, concepute de agenții economici ce oferă cazare sau de alte entități implicate în domeniul turismului.

Comunicarea online pentru promovarea dezvoltării turismului în zona Centru

Principala comunicare online a serviciilor turistice este publicitatea online. Publicitatea pe internet a început în 1994, când au fost vândute primele bannere publicitare Hotwired și a fost realizat primul browser comercial Netscape Navigator.

Numărul utilizatorilor de internet a crescut spectaculos în ultimii ani de la 15O milioane în 1998, la circa 3,5 miliarde în prezent. Împreună cu internetul s-au dezvoltat paginile web, motoarele de căutare, comunicare prin e mail, pagini de socializare, publicitatea pe net, ceea ce a dus la comunicarea online a oamenilor.

În ultimii ani au apărut pe piață telefoanele inteligente a căror acoperire a crescut semnificativ. Prin aplicațiile pe care le oferă s-au diversificat și metodele de comunicare online.

După ce s-a creat site-ul sau blog-ul de promovare este nevoie de personalizarea informației, ceea ce înseamnă cunoașterea și adresarea directă a nevoilor și preferințelor clientului. Prin promovare personalizată, clientul alege dintr-o varietate de opțiuni, astfel este ajutat atât prestatorul de servicii, cât și clientul să economisească timp și bani și se așteaptă obținerea unui feedback pozitiv din partea clientului.

Prin statisticile de web marketing se poate constata care sunt cele mai eficiente modalități pentru atragerea și menținerea unor clienți fideli.

Datorită rezultatelor pozitive este necesar ca o firmă care se ocupă cu servicii turistice să investească în campaniile de promovare online, care sunt cele mai frecvente modalități de a atrage clienți noi, datorită dezvoltării internetului mobil și a diferitelor aplicații etc.

Turiștii încep să devină din ce în ce mai pretențioși la calitatea serviciilor, ei preferând rezervările online din timp.

În ultimii ani prestatorii de servicii turistice au investit mai mult în comunicarea online. Clienții mulțumiți care postează pe rețelele de socializare poze și filme, membrilor de familie, prietenilor și cunoscuților fac o reclamă mai prețioasă decât celelalte modalități de promovare, fiind mult mai convingătoare.

Prin rețelele de socializare, prestatorii de servicii turistice pot interacționa direct cu clienții. Clienții pot afla în timp real despre ofertele prestatorilor. Prestatorii pot face estimări în legătură de gradul de ocupare, iar după terminarea serviciilor turistice pot aprecia gradul de mulțumire al clienților lor.

Date referitoare la numărul vizitatorilor Centrului de Informare și Promovare Turistică din Covasna

După datele preluate de la Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, în anul 2015, s-au înregistrat în total 1224 de vizitatori, din care 1140 (93%) erau turiști din țară, iar 83 (7%) erau din străinătate – majoritatea din Europa de Vest: Belgia, Franța, Spania, Italia. Cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în lunile iunie – septembrie, după cum se vede în Tabelul 16.

Tabelul 16. Numărul vizitatorilor Centrului de informare și promovare turistică din Covasna, 2015

(număr persoane)

Sursa: www.info-covasna.ro

Motivația vizitatorilor Centrului de informare și promovare turistică din Covasna, în 2015, este prezentată în Figura 27. Majoritatea vizitatorilor (18%) erau interesați de materiale de promovare (pliante, broșuri, hărți, cataloage) cu privire la stațiunea Covasna și județ; 15% dintre vizitatori au întreabat despre obiectivele turistice și informații de transport; 14% din vizitatori erau interesați de locuri de cazare și rezervarea unui loc de cazare din stațiunea și zonă. Alte obiective de interes erau mofetele, modalitățile de tratament, excursii organizate, vederi etc.

Susa: Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, ttp://www.visitgheorgheni.ro/ro/Asociatie-turistica-Sfantu-Gheorghe/Asociatia-Pentru-Dezvoltarea-Turismului-in-Judetul-Covasna-u21742.html#sthash.HVdhp3NH.dpbs

Figura 27. Motivații ale vizitatorilor din Covasna, în 2015

În cadrul Centrului de informare și promovare turistică din Covasna, activitatea de informare a turiștilor despre ofertele și atracțiile turistice se realizează cu ajutorul unei baze de date creată și actualizată de către angajați.

Proiecte europene de finanțare a promovării turismului

Fondurile destinate promovării turismului din România sunt mici față de cele destinate celorlalte țări ale Uniunii Europene.

Proiectul OFF TO SPAS – proiect finanțat de Uniunea Europeană prin agenția EASME are caracter internațional pentru că participă șase parteneri din patru țări. Coordonatorul proiectului este Universitatea Pannon; consorțiul este alcătuit din: Hévízi Turisztikai Nonprofit SRL, Consiliul Județean Zala din Ungaria, Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, Consiliul Județean Covasna, AGE Platform Europe AISBL și Travel Specialist Group Sweden AB.

Proiectul are ca scop realizarea unor produse turistice balneare transnaționale pentru seniori, în acele regiuni emițătoare de turiști unde se poate crește cerința pentru ofertele legate de apă și wellness. În cadrul proiectului s-a desfășuat un study-tour în județul Covasna, la care au participat membri au unor cluburi pentru seniori și o agenție de turism, deci cei care sunt formatori de opinie și pot promova județul Covasna și oferta sa balneară. Participanții la study-tour au avut oportunitatea de a vizita Spitalul Dr. Benedek Géza, și de a cunoaște metoda Covasna; au avut parte de o consultație medicală generală, după care au urmat mofeta, băi pentru tratament, vizită la Hotelul Mercur și Hotelul Căprioara din Covasna, la Grand Hotel Bálványos, Băile Apor și Grota sulfuroasă din Turia. Feedback-urile primite au fost mai mult pozitive, însă mulți au dubii în legătură cu efectul vindecător al mofetelor (din cauza radonului). Printre activitățile de promovare a destinației se enumeră: târguri, expoziții și alte evenimente promoționale.

CONCLUZII, CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

Necesitatea și oportunitatea tezei de doctorat

Turismul este una dintre cele mai importante ramuri al economiei, aflată într-o continuă schimbare. Regiunea Centru se caracterizează printr-un bogat potențial turistic, datorită poziției sale geografice și a resurselor bogate existente și ocupă un loc însemnat în turismul României.

Destinațiile turistice, pilonii de bază ai activității turistice, întâmpină greutăți în promovarea lor pe piața turistică. Activitatea de marketing a destinațiilor turistice joacă un rol important pentru ca acestea să rămână la un nivel competitiv. Abordările de marketing turistic reprezintă instrumente incontestabile pentru succesul destinațiilor turistice.

Piața turistică a suferit schimbări majore influențate de dezvoltarea economică, care la rândul lor a influențat comportamentul de consum. Astfel abordările actuale ale strategiilor de marketing se ocupă de orientarea turiștilor către anumite destinații în favoarea sau defavoarea celorlalte destinații turistice.

România, țară membră a UE, traversează o perioadă de schimbări majore în toate planurile. Potențialul turistic valoros al României constituie subiect de analiză și controverse pe parcursul anilor precedenți, dar rezultatele recente arată că potențialul nu este valorificat corespunzător. Din cauza aceasta după abordarea conceptelor de marketing s-a considerat oportună exemplificarea aplicării acestor oferte în cadrul detinației turistice a zonei Centru cu scopul de a câștiga o poziție competitivă pe piață.

Lucrarea prezintă cercetări științifice ale abordărilor de marketing în turism la nivel teoretic și practic, pentru acest domeniu. Lucrarea de doctorat se poate utiliza ca bază de studiu a aspectelor conceptuale ale marketingului turistic, precum și a instrumentelor de marketing folosite de organizațiile de management a destinațiilor turistice din zona Centru și de către celelalte organizații din România.

Analiza politicilor și strategiilor de piață și a mixului de marketing aplicabile la nivelul domeniului studiat, cercetările calitative și cantitative au vizat activitatea turistică din zona Centru, ce stă la baza adoptării acțiunilor celor mai potrivite specifice marketingului reprezintă rezultatul utilizări unor concepte și instrumente interdisciplinare. Conceptele teoretice au fost abordate dintr-o perspectivă proprie, în urma consultării literaturii de specialitate, fiind completate de cele ale cercetărilor aplicative.

Contribuțiile personale pe care prezenta lucrare a adus literaturii e specialitate existente sunt enumerate în cele ce urmează.

Delimitarea conceptuală a aspectelor ce definesc piața turistică. Ca urmare sintezei studiilor din literature de specialitate..

Pentru a efectua o analiză concludentă a serviciilor trebuie studiate aspecte conceptuale teoretice care definesc și anume intangibilatea, inseparabilitatea serviciilor față de prestator, variabilitatea, perisabilitatea, lipsa dreptului de proprietate.

Delimitarea conceptului turismului și evoluția turismului în timp.

Pe măsură ce studiul conceptului de destinație turistică a evoluat s-a făcut trecerea de la perceperea acestea ca produs unitar ce reunește servicii și produse turistice comercializate în cadrul acesteia, la experiența pe care dobândește turistul în urma conumului.

Efectuarea unei analize a dezvoltării turismului și apariția clusterelor în Regiunea Centru, în perioada 2007-2017.

Pentru o viziune de ansamblu asupra evoluției în timp a fenomenului turistic de nivel european, național și a Reginii Centru s-a considerat studierea evoluției unor indicatori specifici turismului dealungul ultimilor 12 ani.

Abordarea teoretică a politicilor și strategiilor de piață și specifice mixului de marketing în turism.

Abordarea politicilor și strategiilor aplicabile în cazul destinațiilor turistice sunt la baza identificării celor mai potrivite soluții teoretice în vederea rezolvării unor situații existente.

Efectuarea cercetării calitative cu tema ”Cercetări calitative pentru identificarea mixului promoțional de marketing aplicat de întreprinderile de turism în zona Centru”.

Pentru acesta, s-a folosit ca metodă de cercetare calitativă interviul de profunzime structurat, iar subiecții intervievați, specialiști din domeniul turismului au oferit răspunsuri la temele analizate.

Realizarea unei cercetări cantitative de marketing cu tema ”Impactul promovării asupra comportamentului consumatorilor de servicii turistice în zona Centru”.

Scopul acestei cercetări este de a determina atitudinile și opiniile turiștilor care vizitează zona Centru cu privire la atractivitatea turistică a acestei și de a identifica posibilitățile de a atrage a unui număr mai mare de turiști, pentru o perioadă mai lungă de timp.

Analiza destinației turistice zona Centru și efectuarea analizei SWOT

Aceste analize și rezultatele cercetării cantitative și a celei calitative au constituit reperul de plecare pentru eleborarea politicilor și strategiilor specific mixului de marketing pentru zona Centru.

Propunerea unei serii de politici și strategii specifice mixului de marketing pentru zona Centru ce reflectă nevoile prezente ale acesteia.

Analiza legăturii dintre politicile și strategiile elementelor component ale mixului de marketing de la nivelul zonei Centru.

Destinația turistică zona Centru poate fi abordată ca un sistem unitar sau din perspectiva subsistemelor component, adică al sub-destinațiilor sale. S-a considerat fiecare județ din Regiunea Centru în funcție de cele mai reprezentative atracții ale sale și s-au determinat legăturile existente între sistemul reprezentat de Regiunea Centru și elementele sale component din punct de vedere al politicilor și strategiilor mixului de marketing.

S-a propus necesitatea abordării sub formă de tip cluster a zonei Centru.

Satisfacția turiștilor depinde de eficiența serviciilor oferite de unitățile turistice. Pentru menținerea unor legături strânse între destinațiile turistice ale zonei Centru, se recomandă abordarea unei structuri de tip cluster pentru asigurarea competitivității pe piața turistică. În Regiunea Centru funcționează – Asociația Clusterlor din Regiunea Centru: Balneoturism, turism cultural, ecoturism – oportunitatea cea mai importantă în Regiunea Centru, Silvicultura – prelucrarea lemnului, managementul deșeurilor, biodiversitatea, eco-economia. Aceste clustere funcționează și din cercetările efectuate s-a primit feed-back pozitiv, din care reiese că oamenii, agențiile de turism, instituțiile de cazare colaborează și lucrează împreună.

Activitatea de marketing este esențială pentru asigurarea succesului unei destinații turistice. Aceasta constituie un mecanism strategic al cărei obiectiv principal este dezvoltarea turismului în cadrul destinației turistice, în concordanță cu protejarea mediului înconjurător și satisfacerea nevoilor actorilor implicați în activitatea turistică.

Primul aspect de la care trebuie să pornească orice plan de marketing este cunoașterea și previzionarea dimensiunilor pieței turistice, concepte ce reprezintă o preocupare continuă a organizațiilor de management al destinațiilor turistice, având în vedere dinamica acestei piețe. Studiul pieței turistice pornește de la identificarea elementelor particulare și a celor componente.

Piața turistică este direct influențată de cele două elemente componente și anume cererea și oferta. Studiul pieței turistice presupune cunoașterea conținutului cererii și ofertei și a evoluției acestora în timp.

Pentru a avea o viziune de ansamblu, s-a efectuat analiza evoluției pieței turistice europene și românești. Aceasta a constat în studiul evoluției câtorva indicatori specifici atât ofertei, cât și cererii și consumului turistic: numărul de locuri în unitățile de cazare turistică, gradul de ocupare al unităților de cazare turistică, numărul total de înnoptări, numărul total de sosiri, valoarea cheltuielilor efectuate de turiștii rezidenți.

Condițiile de nesiguranță economică au afectat comportamentul consumatorului european de turism, acesta devenind foarte precaut cu banii pe care îi alocă vacanței, fiind dispus să aloce o sumă mai mică decât în anii precedenți și având așteptări mai mari. Operatorii au adaptat oferta la cerere fiind nevoiți să scadă tarifele pentru a atrage în continuare turiști. În anul 2010, turismul în Europa a înregistrat o revenire neașteptată, totuși puțin mai înceată decât a altor regiuni din Lume, datorită instabilității monedei euro și a crizei din Grecia.

Evenimentele de la 11 septembrie 2001, valul de atentate teroriste, războiul din Irak, epidemia de pneumonie atipică au dat o lovitura serioasă turismului. Cu toate acestea, el și-a regăsit deja drumul spre creștere, astfel încât sosirile de turiști internaționali în Lume a crescut de la 25 milioane în 1950, la 715 milioane în 2002 și la 846 milioane în 2006, ceea ce echivaleaza cu o rata de creștere anuala de 6,5% în perioada 1950-2006.

Turismul național a fost afectat în perioada 2007-2009. Atentatele din Franța, Turcia influențează turismul intern și extern deoarece oamenii preferă mai mult liniștea și siguranța decăt frica. Din acest motiv oamenii întrebați: unde vor petrece vacanța ? Majoritatea preferă mai mult să rămână în țară în timpul vacanțelor, decât în străinătate. Dar, spre deosebire de media Uniunii Europene, România s-a confruntat cu scăderi ale numărului de turiști și în perioada următoare 2009-2010. Acest aspect se datorează lipsei unor produse turistice naționale și a promovării lor, lipsei unui sistem de management sustenabil al activității turistice, instabilitatății politice și economice, imaginii nefavorabile a României în Europa, lipsurilor la infrastructura de transport.

Lipsa unei autostrăzi sau al unui aeroport care să faciliteze accesul la zona Centru, lipsa promovării pe plan intern și extern împiedică valorificarea corespunzătoare a potențialului turistic.

Având în vedere dinamica pieței turistice, destinația turistică trebuie să se dezvolte continuu . Orice destinație turistică ar trebui să se orienteze către o dezvoltare durabilă, care se referă în principal la folosirea rațională a resurselor în condițiile protejării mediului, deoarece este dependentă de mediul înconjurător.

Un patrimoniu turistic valoros nu este întotdeauna și profitabil. De aceea, activitatea de marketing la nivelul destinației turistice rămânând o provocare.

Strategiile de piață se referă în principal la segmentare și poziționare. Mixul de marketing al unei destinații turistice constă în analiza politicilor și strategiilor specifice fiecărei variabile, cu scopul de a alege mijloace de acțiune potrivite pentru a crește competitivitatea destinației pe piață.

Avantajul competitiv presupune abilitatea de a administra eficient toate componentele sistemului turistic pentru a asigura succesul destinației. Pentru a atinge acest obiectiv, multe destinații au creat organizații de management al destinației turistice. Organizațiile de management al destinațiilor turistice sunt organizațiile responsabile cu managementul și marketingul destinațiilor.

Cercetările de marketing sunt indispensabile în elaborarea planurilor și strategiilor de marketing. Acestea oferă informații despre atitudinile, opiniile și comportamentele consumatorilor cât și despre stadiul actual și evoluția mediului de marketing.

După delimitarea conceptuală a variantelor strategice potrivite pentru o destinație turistică, s-au efectuat două cercetări de marketing, una calitativă și una cantitativă, pentru a identifica opiniile agenților în turism cu privire la promovarea turismului în zona Centru, cât și părerile și așteptările turiștilor.

Concluziile principale ce au rezultat în urma cercetării calitative ce reflectă opiniile agenților în turism cu privire la dezvoltarea zonei Centru, au fost următoarele:

Pachetele turistice potrivite pentru zona Centru ar trebui să fie de forma programelor standard cu excursii opționale incluse, să se desfășoare pe o durată de aproximativ 6 zile și să fie alcătuite din servicii de bază, de cazare și masă și un circuit de vizitare a orașelor ca Brașov, Covasna, Sibiu, Miercurea Ciuc, Alba, Mureș și al împrejurimilor, cu program de animație pentru fiecare seară.

Cea mai potrivită modalitate de promovare pentru zona Centru este cea online, urmată de un clip publicitar și de promovarea prin distribuirea pliantelor. S-a sugerat elaborarea unui brand comun ce înglobează toate formele de turism sub un mesaj comun, reprezentativ.

Formele de turism cele mai reprezentative zonei Centru sunt: turismul cultural, turismul montan, turismul balnear, turismul sportiv, turismul rural și agroturismul.

Dezvoltarea turismului la nivel național și local depinde în primul rând soluționarea problemelor de promovare și infrastructură.

Dezvoltarea zonei Centru ca destinație turistică este strâns legată de abordarea activităților de marketing specifice, în primul rând conceperea produselor turistice și promovarea acestora.

Rezultatele cercetărilor cantitative de marketing care reflectă opiniile privind impactul promovării asupra comportamentului consumatorilor de servicii turistice în zona Centru, au generat următoarele concluzii principale:

Motivul principal pentru care cei mai mulți turiști vin în zona Centru este vizitarea obiectivelor turistice.

Cele mai reprezentative atracții turistice sunt: Tinovul Mohoș, stațiunile balneo climaterice, bisericile fortificate, orașul Covasna.

Construirea unui aeroport și construirea unei autostrăzi care să lege orașele Regiunii Centru de principalele zone turistice ale țării sunt considerate elementele esențiale pentru dezvoltarea turismului mai ales a zonelor Brașov, Covasna.

Majoritatea turiștilor au afirmat că au avut o experiență turistică agreabilă în urma vizitei în zona Centru și ar recomanda-o ca destinație de vacanță.

Internetul a fost ales ca principala sursă de informare urmată în ordine de: materialele promoționale și organizarea activităților culturale în sistem de autofinanțare.

În urma prelucrării datelor obținute cu ajutorul cercetării calitative s-au identificat o serie de sugestii privind dezvoltarea turistică a zonei Centru ce au stat la baza elaborării policilor și strategiilor specifice mixului de marketing pentru zona Centru.

Pentru fiecare din variabilele mixului de marketing pentru zona Centru: produs, distribuție, preț, promovare, procese, probe fizice – au fost propuse politici și strategii care să asigure competitivitatea pe piața turismului european.

Această destinație turistică a fost abordată și din perspectiva subdestinațiilor componente – cele mai reprezentative atracții. S-a stabilit că există o relație de interdependență între sistemul fiecărui județ din Regiunea Centru și elementele componente ale acestuia din punctul de vedere a politicilor respectiv strategiilor mixului de marketing.

Deoarece satisfacția turistului depinde și de calitatea și eficiența serviciilor oferite de hoteluri, restaurante, magazine, transport și deoarece cooperarea la un nivel înalt creează cu succes valoare adăugată, este recomandată abordarea unei strategii de tip cluster pentru destinația turistică zona Centru pentru a deveni și a rămâne competitivă pe piață.

Direcții viitoare de cercetare

Prezenta lucrare a tratat aspectele principale legate de marketingul destinației turistice. Pe lângă aspectele menționate în lucrare au fost identificate o serie de direcții viitoare de cercetarece constituie obiect de studiu pentru alte demersuri de acest gen.

Una dintre direcțiile viitoare constă în efectuarea analizelor periodice de piață după exemplul prezentat, pentru a avea o viziune mereu actualizată asupra acestei piețe.

Mixul de marketing propus pentru destinațiile turistice costituie un aspect ce poate fi supus viitoarelor analize din punctul de vedere al variabileleor mixului de marketin, cât și al politicilor și strategiilor mixului de marketing.

Cercetările de marketing efectuate pentru determinarea direcțiilor de dezvoltare strategică reprezintă un subiect deschis viitoarelor demersuri în sensul în care pot fi îmbogățite cu alte obiective și pot fi efectuate periodic în vederea actualizării rezultatelor.

Politicile și strategiile specifice mixului de marketing propus pentru zona Centru abordarea sistemică și de tip cluster a acestei zone vor fi propuse în cadrul unui plan de marketing urmând ca rezultatele să fie evaluate. Acestea pot fi utilizate și la nivelul altor regiuni și zone din România.

BIBLIOGRAFIE

Abrudan, M., Implication of Employee's Perception of the Role and Activity of the Human Resources Department in Romanina Tourism & Hosipitality Industry, Tourism and Hospitality Management, Vol. 14, No. 1, 2008

Albu Angela, Boghean Florin, Budu Ana-Adagena, Chasovschi Carmen Emilia, Năstase Carmen-Eugenia, Organizarea activității pensiunilor turistice, Editura Ștef Iași 2011

Alhroot, A., Marketing of a destination: Jordan as a case study.Teză de doctorat, University of Huddersfield. Huddersfield,2007

Alexandru Nedelea PhD Ștefan cel Mare University Suceava, România-Comparative tourism marketing-case studies-Abhijeet Publications , Delhi , India, 2010, ISBN 978-9380031-62-0

Alexandru Nedelea, Piața turistică-Editura Didactică și Pedagogică București, 2003

Alexandru – Mircea Nedelea, Politici de marketing în turism, Editura Economică București 2003

Alexandru – Mircea Nedelea , Ștefan cel Mare University of Suceava Romania, Maximiliano Korstanje , University of Palermo, Argentina Babu George, Fort Hays State University, USA -IGI Global ,USA, 2016,326p, ISBN 9781466697614

Alexandru Nedelea (coord.), Lilijana Elmazi, Vania Kuzdova Banabakova, Babu George-Tourism marketing- Der Publishing House, USA 2008

Ana Ispas , Marketing touristic, Editura Universității din Brașov, 2011

Ashworth, G., Goodall, B., Marketing tourism places, Routledge, New York, 1990

Ashworth, G., Voogd, H., Marketing the city concepts, processes and Dutch applications, Town Planning Review, 1988

Avraham, E., et al, Media Strategies for Marketing Places in Crisis, Editua Elsevier, Butterworth-Heinemann, 2008

Balaure V., Cățoiu I, Vegheș C., Marketing turistic, Editura Uranus, București, 2005

Balaure V. (coord.), Popescu I. C., Șerbănică D., Vegheș C., Probleme analize studii de caz, Editura Uranus, București, 1999

Balaure V., Marketing, Editura Uranus, București, 2002

Baloglu, S, Kozak, M., Managing and Marketing Tourist Destinations Strategies to Gain a Competitive Edge, Routledge, New York, 2011

Băltescu Codruța, Teza de doctorat – Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc, 2010

Bârsan Mihaela, Ștefănița Șușu – Analiza economico-financiară în comerț și turism: Metodologie de realizare – Editura Didactică și Pedagogică București 2013

Beirman, D., Restoring Tourism Destinations in Crisis: A Strategic Marketing Approach, Allen & Unwin, 2003

Bob, C., Ghiță, S., Saseanu, A., A Comparative Territorial Study on Sustainable Tourism. Romanian vs. Croatian Case, Tourism & Hospitality Management 2010, Conference Proceedings

Booms, B.H., Bitner, M.J., Marketing Strategies and Organization Structures for Service Firms, 1981

Boghean C., Economia turismului, curs-specializarea –economia comerțului, turismului și serviciilor, Editura Universității Ștefan cel Mare, Suceava, annul universitar 2007-2008

Borden, N., "The concept of Marketing-Mix", Journal of Advertising Research, iunie1964

Brad Florina, Candea Melinda, Cîmporescu Irina, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geographic, Editura Universitară , 2006

Bran, F., Manole, V., Specificul marketingului turistic, Tribuna Economică nr. 21/1997

Brătianu C., Management și marketing, Curs Universitar, București, 2004

Briggs, S., Succesful Tourism Marketing, A Practical Handbook, Kogan Page Ltd, London, 1997

Brown, K., Geddes, R., Resorts, Culture and Music: The Cape Breton Tourism Cluster”, Tourism Economics, 2007, Vol.13, Nș1

Buhalis, D., Marketing the Competitive Destination of the Future, Revista Tourism Management, nr. 21, Editura Elsevier, 1999

Buhalis, D., Relationships in the distribution channels in tourism conflicts hoteliers and tour-operators in the Mediteranean Region. Journal of International Hospitality, Leisure and Tourism Administration,1999

Buhalis , D., Cooper, C., Competition or Cooperation The needs of small and medium- sized tourism enterprises at a destination level. In E. Laws, B. Faulkner, G.Moscardo, Embracing and managing change in tourism. Editura Routledge, Londra, 1998

Butler, R., The tourism area life cycle: Applications and modifications, vol 1.,Editura Cromwell Press, 1980

Buttle, F., Hotel and Food Service Marketing, Cassel, London, 1994

Capone, F., Regional Competitiveness in Tourism local Systems”, 44 th European Congress of the European Regional Science Association, Regions and Fiscal Federalism, Universidad the Porto, 2004

Candrea A., Constantin, C., Ispas, A., Tourism Heterogenity in Romanian Urban Destinations, the case of Brasov, Tourism and Hospitality Management, vol.18, no.1,2012

Candea M., Erdeli G., Simon T., Potențial touristic și turism, Editura Universității din București, 2000

Cătoiu, I. (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2002

Cătoiu I.,Teodorescu N., Comportamentul consumatorului-Teorie și Practică, Editura Economică, București,1997

Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului, Ed. A II –a, Uranus, București, 2004

Cismaru, L., Strategii de securitate în marketingul destinației turistice-Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Brașov, 2011

Clarke, J., A Framework of Approaches to Sustainable Tourism, Journal od Sustainable Tourism, Volume 5, Issue 3, 1997

Comunicarea Comisiei Europene, Agenda pentru turism European durabil și competitive, com (2007)

Constantin, C., Sisteme informatice de marketing, Editura Infomarket, Brașov, 2006

Cooper, C., Tourism. Principles&Practice, Longman, London, 1996

Cosmescu, I., Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998

Cosmescu I. Economia turismului – principii și mecanisme , Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 1998

Constantin C., Tecău A.S. Cercetări de marketing (2009), Editura-Universitatea Transilvania – Brașov

Cristache N., Comportamentul consumatorului, Universitatea Dunărea de Jos, Galați

Cristureanu C., “Economia si politica turismului international”, Ed. ABEONA, Bucuresti,1992

Cunninghan, R., Customer Loyality to Store and Brand, Harvard Business Review, vol.39, USA, 1961

Datculescu, P., Cercetarea de marketing – Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația, Editura Brandbuilders Grup, București, 2006

Dodds, R., Butler, R., Barriers to Impementing Sustainable Tourism Policy in Mass Tourism Destinations, Tourismos an International Multidisciplinary Journal of Tourism, Volume 5, Number 1, 2010

Dore, L., & Crouch, G. I., Promoting destinations: An exploratory study of publicity programmes used by national tourism organisations, Journal of Vacation Marketing 9 (2),2003

Doyle, P., Marketing management and strategy, Prentice Hall, 2002

Duguleană, L., Bazele statisticii economice, Editura C.H. Beck, București, 2012

Duguleană, L., (coord.), Cismaru, L., Specific quality management systems for tourism destinations. The European Union perspective, Revista Aspeckt, Editura Universitãții Transilvania din Brasov, nr.2/2008

Duguleană L., Duguleană C., Some Statistical Considerations about the Romanian International Tourism, during 1990-2003", Bulletin of the Transilvania University of Brașov· VoI. 11 (46), series B3 – 2005, p. 385-392, CD ISSN 1223 – 964X, VoI. 12 (47),2005

Duguleană L., Duguleană C.,Comparative Study of Romanian Tourism and in the European Union Countries during the Period 1990-2004, Proceedings of the 2006 International Conference on Commerce, Facultatea de Comerț, ASE, București

Duguleană L., Duguleană C., Changes in the Development of European Tourism during 1990-2004", ID number 620-513, "Recent Advances in Cultural Heritage and Tourism", Proceedings of the 2nd WSEAS International Conference on CULTURAL HERITAGE and TOURISM (CUHT '09), Rodos, Greece, July 22-24, 2009

Duguleană, L., Petcu, N., Metode cantitative în analiza datelor, Editura Informarket, Brașov,2002

Duguleană, L., Statistică economică și socială, Editura Infomarket, Brașov, 1999

Dwyer, L., Forsyth, P., International Hanbook on the Economics of Tourism, editura Edward Elgar, Cheltenham, 2006

Dwyer, L., Kim, K., Destination Competitiveness: Determinants and Indicators, Current Issues in Tourism, vol.6, m.5, Routledge, 2003

Edgell, L., Managind Sustainable Tourism, A Legacy for the Future, Haworth Hospitality Press, New York, 2006

Ferreira, J., Estevao, C.,Regional Competitiveness of Tourism Cluster A Conceptual Model Proposal, Munich Personal RePEc Archive Paper no.14853, 2009

Florescu, C., Malcomete, P., Pop, Al.N. , Marketing. Dicționar Explicativ, Editura Economică, București,2003

Florescu C., (coord.),Marketing, CoEd. Marketer-Expert, București, 1992

Fratu Delia, Fratu Mariana: Aspects regarding informational management in electronic tourism.Proceeding of BIOATLAS 2008-International Conference on New Researh and Food in Tourism-Conference, Brasov 4-7 June 2008, ISSN 1841-642X, p. 318-322.

Fratu Aurel, Fratu Delia: Instruirea studentilor in spiritul folosirii surselor alternative de energie. Simpozionului International "Universitatea ca resursa de cercetare valorificata la nivelul comunitatii locale",Brasov 2007, Editura Universitatea TRANSILVANIA Brasov, ISBN 978-973-598-181-5, p.39- 42.

Fratu Delia Andreea, Mixul de marketing al destinației turistice. Aplicație pentru zona Brașov – Teza de doctorat- 2012

Frank R. E., Brand Choise as a Probability Process, Journal of Business, vol.35, USA, 1962

Găldean N., Stanciu G., Ecologie și protecția mediului, Editura Economică Preuniversitară, București, 2002

Henche B.G., Marketing în turismul rural, București, Casa de editură Irecson, 2004

Ispas, A., Economia turismului, Ed.Universitãții Transilvania din Brașov, 2010

Ispas, A., Marketing turistic, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011

Ispas, A., Implications of the Financial Crisis on the European Tourism, Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Vol. 3 (52) – 2010, Series V: Economic Sciences

Ispas, A., The Tourism Destination Marketing- a mandatory course for the students of tourism, Proceeding of the International Scientific Conference European Integration- new Challenges of the Romanian Economy, Oradea, 30-31 mai, 2008

Ispas, A., Constantin, C., Candrea, A., Identifying the Image of Tourist Destinations. The case of Brasov and Poiana Brasov, Romania”, Tourism & Hospitality Management 2010, Conference Proceedings

Kaspar C.,Articolul publicat in revista ”Revue du Tourisme” nr.2, aprilie, mai 1981 pag.48

Kadar K., Strategii de dezvoltare a turismului balnear în Regiunea Centru, Revista Economia Contemporană, Vol.2, nr. 3, 2017

Kadar K., Strategii și politici de marketing pentru dezvoltarea turismului în zona Centru, Revista Economia Contemporană, Vol. 3, Nr.2/2018

Kotler Ph., Dubois P., Marketing-Management, Publi-Unions, Paris, 1992

Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J, Wong V., Principiile marketingului, Editura Teora, București , 1998

Kotler, P., Asplund, C., Rein, I., Haider, D., Marketing Places in Europe, Prentice Hall,1999

Kotler, P., Bowen J., Makens J., Marketing for Hospitality and Tourism, fourth edition, Pearson Education International, Upper Saddle River, New Jersey, 2006

Kotler, P., Keller, K., Brady, M., Goodman, M., Hansen, T., Marketing Mangament, Pearson Education Limited, 2009

Kotler, P., Saunders, J., Amstrong, G., Wong, V., Principiile marketingului, , Ediția Europeană, Editura Teora, București, 1999

Krippendorf, J., Marketing et tourism, Herbert Lang, Berne, 1971

Kulcsar, E., Contribuția marketingului la valorificarea potențialului turistic al României din perspectiva integrării sale în Uniunea Europeană- Teză de doctorat, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011

Lanquar, R., Hollier, R., Le marketing touristique, Que-sais-je, PUF, ediția a 6-a, 2001

Lefter, C., Cercetarea de marketing – Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov,2004

Mazilu Mirela – The Romanian Tourism – A promoter of globalization and sustainable development factor-WSEAS Press 2012

Mazilu Mirela – Turism și dezvoltare durabilă-Editura Universității Craiova 2011

Merlot L., Introducere în studiul marketingului touristic, Roma, 1978

Minciu R., Economia turismului, ediția a III a revizuită și adăugită, Editura Uranus, București, 2004

Moisescu O. I., Economia turismului, Suport de curs, FSEGA Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca, anul universitar 2016/2017

Muchină Silvia , Strategii de prețuri în turism, Universitatea Ovidius din Constanța

Muchină Silvia, Marketing în turism, Editura Muntenia&Leda, Constanța , 2002

Năstase Carmen, Innovation in nature based tourism services, Editura Universității Ștefan cel Mare, Suceava, 2010

Năstase Carmen, Mihai Popescu, Adrian Liviu Scurtariu- Sustainable development of nature based tourism services Lessa Learnt from inno natour project – LAP Lambert Academic Publishing, 2012

Neacșu Nicolae , Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 1999

Nedelea, A., Piața turistică, Editura didactică și pedagogică, București ,2003

Nedelea, A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, 2003

Nedelea, A., Bălan, A., E-tourism and Tourism Services Consumer Protection, Amfiteatru Economic, Vol XII, Nr. 28, 2010

Nicolescu L., Imaginea României sub lupă/Branding și rebranding de țară, Editura ASE, București, 2008

Nicolescu E., Marketing în turism, Editura Sport-Turism, București, 1975

Niculescu, G., Rabonțu, C.I., Surupăceanu, M. , Marketing turistic, Editura Academia Brâncuși, Târgu Jiu, 2005

Nistoreanu Puiu, Ecoturismul și turismul rural, Editura ASE, București, 2003

Nistoreanu Puiu – Coord., Marinela Cheres, Remus Ion Hornoiu, Ioan Plaias-Managementul durabil al comunităților rurale și turismul- Editura ASE București 2010

Nistoreanu Puiu, Vasile Dinu, Alexandru Nedelea – Producția și comercializarea serviciilor turistice – Editura Didactică și Pedagogică București 2004

Nordin, S., Tourism Clustering and Innovation-Parth to Economic Growth & Development, European Tourism Research Institute, Ostersund, Sweden

Olteanu V.,Sezonalitatea activității turistice și căile atenuării ei, Teză de doctorat, ASE, București, 1984

Olteanu V., Cetină I., Marketingul serviciilor, Editura Expert, București,1994

Page, S., Connel, J., Tourism-a modern synthesis, 3rd edition, South Western Cengage Learning, UK 2009

Petcu, N., Statistica în turism – teorie și aplicații, Editura Albastră, Cluj-Napoca,2005

Petcu, N., Statistică, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009

Pike, S., Destination marketing organisations, Advances in Tourism Research, Elsevier, 2004

Pike, S., Destination Marketing – an Integrated Marketing Communication Approach, Butterworth-Heienmann, Oxford, 2008

Pizam, A., Wang, Y., Destination Marketing and Management Theories and Applications, CABI, London, 2011

Postelnicu, G.,Turismul internațional. Realități și perspective,Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 1998

Pralea, A., Lungulescu, D., coordonator Petcu, N., Turismul în țările riverane Mării Negre, Sesiunea de comunicări, aprilie 2009

Prebensen Nina Katerine. N., Foss, L., Coping and Co-creating in Tourist Experiences, International Journal OF Tourism Research 13, 54-67, 2011

Presenza, A., Sheehan, L., Ritchie, B., Towards a Model of the Roles and Activities of Destination Management Organizations

Rainisto, S., Place Marketing and Branding, Lambert Academic Publishing, 2009

Reid, R.D., Bojanic, D.C., Hospitality Marketing Management, John Wiley and Sons,2009

Rein, I., Kotler, P. , Haider, D., Marketing Places: Attracting Investment, Industry, and Tourism to Cities, States, and Nations, The Free Press, New York, 1993

Rotariu, I, et. al, Comunicare și relații publice de afaceri. Note de curs, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2010

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice- note de curs, Sibiu, 2008

Ruhanen, L., Where’s the Strategy in Tourism Strategic Planning?Implications for Sustainable Tourism Destination Planning, Journal of Travel and Tourism Research, Spring/Fall 2010

Rusu Sergiu, Isac Florin Lucian, Nistoreanu Puiu – Turism rural și ecoturism – Editura Universitară Aurel Vlaicu, Arad 2010

Sabo-Bucur M., Marketing turistic, Editura Irecson, București, 2006

Scwarz, J.J., Dinamique du tourisme et marketing- teză de doctorat, Aix-en-Provence, Centre des Haites Etudes Touristiques, 1976

Seaton A.V., Bennet M.M., The Marketing of Tourism Products Concepts, Issues and Cases, Thompson Learning, London, 2004

Shoemaker S., Lewis R. C., Yesawich P.C., Marketing Leadership in Hospitality and Tourism-Strategies and Tactics for Competitive Advantage, fourth edition, Pearson Prantice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2007

Shtonova, I.: Issues in Co-operative Marketing of Tourist Destinations in Bulgaria – aCluster Approach. Review of International Comparative Management Volume 12, Issue 3, July 2011

Silverman, D. – Interpretarea datelor calitative, Editura Polirom, Iași, 2004

Sinha, P. C., Tourism Marketing, Anmol Publications Pvt. Ltd., New Delhi, 1998

Snak, O., Economia și organizarea turismului, Editura Sport-Turism, București, 1976

Snack, O., Marketing în industria turismului, Institutul de management și turism, București, 1999

Sölvell Ö., Clusters – Balancing Evolutionary and Constructive Forces, 2nd ed., Danagards Grafiska, Ödeshög, January 2009

Soteriades, M., Tourism Destination Marketing, Lambert Academic Publishing, 2009

Stanciu Pavel, Tehnica operațiunilor din agențiile de turism, Sedcom Libris, Iași, 2012

Stăncioiu, A., F., Planificarea de marketing în turism, Editura Economică, București, 2005

Stăncioiu, F., Strategii de marketing în turism, ediția a 2-a, Editura Economică, București, 2004

Stăncioiu, A., Teodorescu, N., Pârgaru, I., Vlădoi, A., Băltescu, C., The Image of the Tourism Destination –a Supporting Element in the Development of the Regional Tourism Brand Study Case: Muntenia, Theoretical and Applied Economics Volume XVIII, No.

2(555), 2011

Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura economică, București, 2008

Swarbrooke, J., Sustainable Tourism Management, CABI, London, 1999

Șeitan, O., Untaru, E., The Analysis of Buying and Consumption Behaviour of Tourists from Brasov towards Products Offered by Tour-operators from Romania and Abroad, Tourism & Hospitality Management 2010, Conference Proceedings

Tecău S., Chițu, I., Changing the Perception of a Tourist Destination Through Public Relations, Tourism & Hospitality Management 2010, Conference Proceedings

Tocquer G., Zins M., Marketing du Tourisme, Ed. ESKA, Quebec, 1987

Truck W., The Development of Brand Loyality Journal of Marketing Research, vol I, USA, 1964

Turcov Elena, Coordonarea turismului, Editura ASEM, Chișinău, 2006 pag. 14-17

Țigu, Gabriela, New Challenges for Tourism Destination Management in Romania, chapter in Strategies for Tourism Industry –Micro and Macro Perspectives, 2012

Țigu Gabriela, Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, București, 2010

Voicu Mirela-Cristina, Marketingul serviciilor, Universitatea ”Nicolae Titulescu”,București, 2015

Vorzsak, A., (coord.), Nedelea, A., ș.a., Introducere în marketingul serviciilor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

Vorzsak A (coord.), Marketingul serviciilor, Editia a II a, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2004

Winfried Hildebrandt, Centrul de informare turistică ghid practice, Editura Didactică și Pedagogică, București 2015

Zaharia I., Comportamentul consumatorului de servicii turistice, Curs

Youcheng W., Pizam A., Destination Marketing and Management. Theories and applications, CABI Wallingford, UK, 2011

Comunicarea Comisiei Europene, Agenda pentru un turism European durabil și competitiv

ec.europa.eu/Eurostat

www.wikipedia.org

www.ziare.com

www.visitgheorgheni.ro

www.mae.ro

www.unwto.org

www.ecoest.ro

www.alba.insse.ro

www.stiri-turism.com

www.libertatea.ro

www.brandingromania.info

http://tourism-cluster-romania.com

http://www.turism.ro/

http://www.ghid-brasov.ro/

http://www.mdrt.ro/

România Turistică

http://www.addjb.ro/

Prima pagină

http://www.poiana-brasov.com/

http://www.poianabrasov.org/

http://www.pcrai.ro

http://www.predeal.org/

Home

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

http://statistici.insse.ro/

www.cursurigratuite.ro

www.informatiev.blogspot.com

www.economie.hotnews.ro

http://www.adrcentru.ro/Portofoliul_de_proiecte_pdf

http://www.adrcentru.ro/Monitorizarea_PDR_Centru%202014_.pdf

http://www.adrcentru.ro/Indicatori_de_monitorizare_a_PDR_Centru2014.pdf

http://www.adrcentru.ro/StudiiRegionale_studiul5-PIB.pdf

http://www.adrcentru.ro/Capitolul2.Analiza socioeconomica_pdf

http://www.adrcentru.ro/Evenimente/ADR_Centru_Strategie2014-2020.pdf

http://www.adrcentru.ro/Lista.Elaborare_PDR_2014-2020

http://www.adrcentru.ro/Lista.Evenimente

.http://www.cjalba.ro/2011/06/Studiul_turism_Alba.pdf

http://www.sibiu-turism.ro/Masterplan-Turism-Sibiu.pdf

http://ecomagazin.ro/ecoturism-turism-durabil/

http://biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.

http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-acord-strategic-intre-telecom-orange-clientii-telekom-vor-putea-utiliza-reteaua-4g-orange-iar-clientii-orange-vor-avea-acces-servicii-fixe-internet-televiziune-prin-reteua-telekom.htm

https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-20355301-cifre-premiera-acoperire-cat-folosite-sunt-retelele-internet-ale-telekom-rcsrds-upc-mediul-rural-urban-din-romania.htm

http://politici.weebly.com/turism/turismul-a-avut-anul-trecut-o-contributie-totala-de-51-la-pib

https://www.researchgate.net/publication/327750798_Economia_turismului_suport_de_curs#pfb

http://www.cursurigratuite.ro/capitol/211/_capitolul_1_Internet_marketing_si_publicitate_online.html

https://www.ecoest.ro/programe-sportiv-recreative/animatorul-spt/10-category_start/53-turism-durabil

http://mdrl.ro/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

http://www.adrcentru.ro/PlanulRegional_PDR-2007-2013.pdf

https://www.curentul.info/sanatate/pneumonia-atipica-poate-fi-vindecata/

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

Lista figurilor

Figura 1 Mixul de marketing a serviciilor

Figura 2 Harta fizică și geografică a zonei Centru

Figura 3 Structura pe județe a capacității de cazare turistică din Regiunea Centru, în 2005

Figura 4 Structura pe județe, a capacității de cazare turistică din Regiunea Centru în 2016

Figura 5 Capacitatea de cazare în România, în Regiunea Centru, pe județe, în 2005,2012 și 2016

Figura 6 Numărul înnoptărilor în hoteluri în județele Regiunii Centru, în 2010 și 2015

Figura 7 Numărul înnoptărilor în pensiunile turistice din județele Regiunii Centru în 2010 și 2015

Figura 8 Zonificarea funcțional-economic a teritoriului Regiunii Centru

Figura 9 Structura înnoptărilor, pe tipuri de turiști, în Regiunea Centru, în luna ianuarie 2016

Figura 10 Evoluția numărului de înnoptări, în Regiunea Centru, în perioada 2006-2016

Figura 11 Importanța motivului turistic în zona Centru

Figura 12 Tipul de turism preferat a zonei Centru

Figura 13 Tipul de turism preferat a zonei Centru

Figura 14 Caracterizarea calității serviciilor

Figura 15 Structura preferințelor pentru cazare turistică în zona Centru

Figura 16 Importanța acordată libertății în mișcare într-un sejur

Figura 17 Distribuția preferințelor pentru pachete turistice

Figura 18 Durata sejurului petrecut în zona Centru

Figura 19 Vârsta respondenților

Figura 20 Ultima școală absolvită de respondenți

Figura 21 Suma medie alocată de respondenți pentru sejurul în zona Centru

Figura 22 Cetățenia respondenților

Figura 23 Gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web

Figura 24 Comportamentul de planificare turistică

Figura 25 Comportamentul de planificare turistică

Figura 26 Recomandarea respondenților pentru prieteni/familie a zonei Centru

Figura 27 Motivații ale vizitatorilor din Covasna în 2015

Lista tabelelor

Tabelul 1 Relieful județelor din Regiunea Centru

Tabelul 2 Principalele resurse naturale din județețe Regiunii Centru

Tabelul 3 Targetul sosirilor turiștilor străini pe termen lung

Tabelul 4 Tergetu privind cheltuielile turiștilor pe termen lung

Tabelul 5 Câștigurile din turism raportate la PIB pe termen lung

Tabelul 6 Situația unității de cazare din Regiunea Centru în 2006

Tabelul 7 Situația capacităților de cazare din Regiunea Centru în anul 2016

Tabelul 8. Capacitatea de cazare în 2016, comparativ cu 2005 și 2012

Tabelul 9 Numărul înnoptărilor în hoteluri și pensiuni, comparativ în anii 2010 și 2015 în județele Regiunii Centru

Tabelul 10. Populația Regiunii Centru, după participarea la viața economică

Tabelul 11 Distribuția înnoptărilor în Regiunea Centru, în luna ianuarie 2016

Tabelul 12 Obiectivele principale și secundare ale cercetării cantitative de marketing

Tabelul 13 Structura eșantionului pe unități de primire turistică

Tabelul 14 Validarea eșantionului în raport cu variabila naționalitate

Tabelul 15 Frecvența de apelare la modalități de informare

Tabelul 16 Numărul vizitatorilor centrului de informare și promovare turistică din Covasna în anul 2015

ANEXE

Anexa 1

Chestionar de selecție

Bună ziua! Mă numesc Kádár Kinga, sunt studentă doctorandă la Universitatea Transilvania din Brașov și am rugămintea să completați acest chestionat care are drept scop stabilirea eșantionului format din agenți de turism care vor participa la o cercetare calitativă privind dezvoltarea turistică a zonei Covasna. Vă mulțumesc!

Ați mai participat vreodată la completarea unui astfel de chestionar efectuat de către o agenție de cercetări de marketing sau de altă organizație?

Da

Nu

Care erau obiectivele cercetărilor anterioare la care ați participat?

Agenția de turism la care lucrați a fost implicată în activități de promovare a zonei Covasna?

Da

Nu

Ce post ocupați în cadrul agenției de turism în care lucrați?

agent turism

manager departament

manager general

alta……………

Care este numărul de angajați pe care îl are agenția unde lucrați?

sub 5

5-10

Peste 10

Care este vârsta dumneavoastră (în ani împliniți)?

De câți ani lucrați în turism?

Anexa 2

Ghidul de interviu

Secțiunea 1 : Introducere (această secțiune va dura 2 minute)

Bună ziua. Mă numesc Kádár Kinga sunt doctorandă la Universitatea Transilvania din Brașov și doresc să cunosc opinia dumneavoastră cu privire la dezvoltarea turistică a zonei Centru .

Secțiunea 2 – Atitudine (această secțiune va dura 20 de minute)

Obiectiv 1. Determinarea opiniilor agenților de turism cu privire la identificarea caracteristicilor pe care ar trebui să le conțină pachetele turistice din zona Centru.

Considerați că turiștii care doresc să viziteze zona Centru sunt atrași de pachete turistice standard sau preferă să își compună un sejur personalizat?

Câtă importanță acordă turiștii, libertății de mișcare într-un sejur?

Care credeți că ar trebui să fie facilitățile acordate turiștilor pentru a alege Covasna ca destinație?

Care considerați că sunt obiectivele din zona Centru cel mai des alese de către turiști?

Care sunt trăsăturile principale ale turiștilor care optează pentru zona Centru? (Mă refer la proveniență – română sau străină, gen, vârstă, clasă socială, studii, statut social)

Conturați vă rog un pachet turistic pe care l-ați considera cel mai potrivit pentru a atrage turiștii în zona Centru

Secțiunea 3 – Informare (această secțiune va dura 10 minute)

Obiectiv 2. Determinarea atitudinii agenților de turism și cunoașterea opiniilor în legătură cu campaniile de promovare ale zonei Centru și identificarea măsurilor de îmbunătățire

Care sunt campaniile de promovare a zonei Centru (Covasna) despre care aveți cunoștință?

Identificați puntele tari și slabe ale campaniei menționate la pct.1.

Dvs. de unde ați aflat de această campanie?

Cum ați îmbunătăți campania de promovare?

Care credeți că sunt cele mai oportune mijloace de promovare turistică pentru zona Centru?

Secțiunea 4 – Percepția (această secțiune va dura 20 minute)

Obiectiv 3. Testarea Clusterului balneologic și identificarea sugestiilor pentru brandul zonei Centru.

În continuare dorim să testăm cu ajutorul dvs clusterul ca un brand.

Dvs. cum ați perceput acest brand?

Din cunoștințele dvs, care a fost impactul acestui brand pe piața românească? Dar pe piața străină?

Ce forme de turism se practică în zona Centru?

Care sunt formele de turism practicabile în zona Centru pe care le-ați include în ofertele dvs?

Sugestii pentru brandul zonei Centru?

Formulați o serie de sugestii pentru brandul balneoturismului în zona Centru

În încheiere, vă rog să vă exprimați părerea despre cum vedeți dvs. evoluția turismului în viitorul apropiat, la nivel mondial, de țară și local.

Secțiunea 5 – Încheiere (această secțiune va dura 1 minut)

Doresc să vă mulțumesc pentru amabilitatea dumneavoastră de a răspunde la aceste întrebări.

Anexa 3

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Domeniul de doctorat: MARKETING,TURISM SERVICII ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE

– Chestionar –

Bună ziua!

Mă numesc Kádár (Lázár) Kinga doctorandă a facultății de Stiințe Economice și administrarea afacerilor în cadrul Universității Transilvania din Brasov și realizez o cercetare de marketing pe tema “Identificarea comportamentului, atitudinilor și opiniilor turiștilor cu privire la mijloacele de promovare ale turismului în zona Centru”. Aș dori să-mi acordați câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a putea răspunde la urmatoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt importante pentru realizarea cercetării și vă asigur de caracterul strict confidențial al acestora. Vă mulțumesc!

1. Din ce sursă ați aflat despre destinația turistică ’’zona Centru’’? (puteți alege mai multe variante de răspuns)

Agenții de turism

Internet

Pliante

Mass-media (TV /Radio /Reviste)

Familie /Prieteni /Cunoștințe

Altele……………………………….

2. Pentru ce tip de unitate de cazare ați optat pentru sejurul dvs în zona Centru?

a) Hotel b) Pensiune c) Vile și apartamente

3. Care a fost motivul principal care v-a determinat să alegeți zona Centru ca destinație de vacanță (va rog alegeți o singură variantă de raspuns, pe cea mai importantă) ?

Descoperirea tradițiilor locale

Vizitarea obiectivelor turistice

Interese de afaceri

Tarifele (mai scăzute în comparație cu alte destinații)

Un eveniment /manifestare culturală (exemplu: Festivalul Pomana Porcului –Băile Balvanyos, Festivalul Apei minerale – AQUARIS, Parada Cârnaților, zilele Ținutului Secuiesc etc.)

Interese personale (de vizitare a familiei, de redescoperire a locurilor copilariei)

Altele (vă rog precizați care anume)……………………………………………………….

4. Cu cât timp înainte va planificați vacanța în general?

a) 3 luni sau mai mult b) 2 luni c) 1 lună d) Mai puțin de o lună

5. Vă rog menționați frecvența cu care apelați la următoarele modalități de informare în vederea alegerii destinației de vacanță

6. Va rog precizați (prin încercuire) gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web despre zona Centru.

Foarte ridicat 5 4 3 2 1 Foarte scăzut

7. Cât de des accesați următoarele tipuri de facilități pe Internet:

8. Repartizați 100 de puncte în funcție de atracțiile pe care le considerați cele mai reprezentative pentru zona Centru.

9. Preferați pachetele turistice standard (să achiziționați un sejur gata compus cu program prestabilit) sau ați opta pentru sejururi personalizate (să aveți posibilitatea să vă compuneți propriul sejur)? ………………………………………………………………………

10. Cată importanță acordați libertății de mișcare într-un sejur ?

Foarte mică 1 2 3 4 5 Foarte mare

11. Pentru care dintre urmatoarele activități de agrement ați opta? (puteți alege una sau mai multe variante de răspuns)

a) activități de relaxare b) activități culturale c) activităi artistice d) activități sportive

e) altele …………………

12. Care dintre urmatoarele forme de turism le considerați reprezentative pentru zona Centru?

13. Care este opinia dvs. referitor la calitatea următoarelor tipuri de servicii din zona Centru?

14. Vă rog mentionați la ce mijloace de promovare ați fost expuși?

………………………………………………………………………………………..

15. Vă rog să menționați cât de utile vi se par următoarele mijloace de promovare pentru zona Centru?

16. Cum ați caracteriza infrastructura de transport existentă la nivelul zonei Centru ?

Foarte slabă 1 2 3 4 5 Foarte ridicată

17. Repartizați 100 de puncte în funcție de importanța acordată următoarelor aspecte legate de îmbunătățirea accesului la zona Centru.

18. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații ?

19. Care este principalul motiv de nemulțumire legat de zona Covasna ?

20. Vă rugăm să vă pronunțați cu privire la gradul de satisfacție – ca indicator global- în urma vizitei facute în zona Centru (prin încercuirea unei cifre, vă exprimați gradul de satisfacție pozitiv sau negativ resimțit și apreciați intensitatea acestuia):

+3

+2

+1

Gradul global de satisfacție resimțit în urma vizitării zonei Centru

-1

-2

-3

21. Ați venit singur sau însoțit ?

Singur

Insoțit de familie

Insoțit de prieteni

Insoțit de colegi

22. Care este durata sejurului pe care îl petreceți în zona Centru ?

a) 1-2 nopți b) 3-4 nopți c) 5-7 nopți d) Peste 7 nopți

23. Ce suma sunteți dispus să alocați, în medie, pe persoană, pentru sejurul dvs în zona Centru?

a) sub 500 lei b) 501-1000 lei c) 1001-1500 lei d) 1501-2000 lei e) peste 2000 lei

24. Veți reveni în zona Centru ?

□ Da □ Poate □ Nu

25. Veți recomanda o vacanță în zona Centru prietenilor/familiei dumneavoastră?

□ Da □ Poate □ Nu

26. Care este cetățenia dumneavoastră ?

□ Romană □ Străină

27. Care este genul dumneavoastră ?

□ F □ M

28. În ce categorie de varstă vă încadrați?

□ 18-25 ani □ 25-35 ani □ 35-45 ani □ 45-55 ani □ peste 55 de ani

29. Care este venitul lunar net al familiei dumneavoastră?

□ sub 1000 lei □ 1001-1500 lei □ 1501- 2000 lei □ peste 2000 lei

30. Care este ultima școală absolvită ?

□ Școala generală □ Liceul □ Facultatea □ Studii post-universitare

Vă mulțumesc pentru colaborare!

ANEXA 4

Statistica întrebărilor

1. Din ce sursă ați aflat despre destinația turistică ’’zona Centru’’? (puteți alege mai multe variante de răspuns)

Agenții de turism

Internet

Pliante

Mass-media (TV /Radio /Reviste)

Familie /Prieteni /Cunoștințe

Altele ……………………………….

Figura1

Internetul reprezintă principala sursă de informare privind destinația turistică zona Centru. Promovarea zonei Centru prin intermediul experienței membrilor din familie, prieteni și cunoștințe deține 26%, iar promovarea prin agențiile de turism reprezintă 23% din răspunsuri.

2. Pentru ce tip de unitate de cazare ați optat pentru sejurul dvs în zona Centru?

a) Hotel b) Pensiune c) Vile și apartamente

Figura 2

Mai mult de jumătate din turiști preferă cazarea la hotel. În ordinea preferințelor urmează pensiuni cu o proporție de 27% și la vile și apartamente, în proporție de 22%.

3. Care a fost motivul principal care v-a determinat sa alegeți zona Centru ca destinație de vacanță (va rog alegeți o singură variantă de raspuns, pe cea mai importantă) ?

Descoperirea tradițiilor locale

Vizitarea obiectivelor turistice

Interese de afaceri

Tarifele (mai scăzute în comparație cu alte destinații)

Un eveniment /manifestare culturală (exemplu: Festivalul Pomana Porcului –Băile Balvanyos, Festivalul Apei minerale – AQUARIS, Parada Cârnaților, zilele Țținutului Secuiesc etc.)

Interese personale (de vizitare a familiei, de redescoperire a locurilor copilariei)

Altele (va rog precizați care anume) ……………………………………………………….

Figura 3

Vizitarea obiectivelor turistice reprezintă principalul motiv al destinatiilor turistice în zona Centru. În Figura 3, se prezintă în ordine descrescătoare, motivele și așteptările truriștilor în zona Centru.

4. Cu cât timp înainte va planificați vacanța în general?

a) 3 luni sau mai mult b) 2 luni c) 1 lună d) Mai puțin de o lună

Figura 4

Figura 5

Comportamentul de planificare a sejurului în zona Centru, arată că 63% din turiștii intervievați își planifică călătoria cu o lună sau chiar mai puțin de o lună înainte. Restul de 37% din respondenți acordă o mai mare importanță planificării sejurului în zona Centru. Se poate concluziona ca aceștia rezervă locuri pentru tratamentul balnear, existent în zona Centru, iar o proporție de 27%, chiar cu mai mult de trei luni înainte.

5. Frecvența cu care se apelează la următoarele modalități de informare, în vederea alegerii destinației de vacanță este prezentată în tabelul următor.

La agentiile de turism se apelează des (26%) și foarte des (20%), dar cel mai des se recurge la internet (52%). La familie și prieteni se apelează des (36%). Dacă se consideră împreună variantele de răspuns des și foarte des, atunci familia și prietenii sunt consultați în proporție de 59%, față de agențiile de turism la care se apelează cu aceeași frecvență, în proporție de 46%. Totuși internetul rămâne soluția la care se apelează în cea mai mare proporție de 79%, des și foarte des.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte rar la foarte des, arată că familia și prietenii (media 3,6) au întietate în fața agențiilor (3,1), dar nu și față de Internet, a cărui medie se situează peste valoarea 4, adică între des și foarte des.

În general, se poate spune că 61% din respondenți se informează des și foarte des, indiferent de modalitățile de informare, față de cei 20%, care se informează rar și foarte rar, iar 19% au avut o atitudine indiferentă față de acest aspect. Media de 3,6 se plasează peste jumătatea intervalului dintre varianta nici rar, nici des și varianta des.

6. Va rog precizați (prin încercuire) gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web despre zona Centru

Foarte ridicat 5 4 3 2 1 Foarte scăzut

Figura 6 Figura 7

Gradul de încredere în informațiile prezentate într-o pagină web despre zona Centru este ridicat dacă se consideră împreună variantele de răspuns foarte ridicat , 4 și 3 din scală de la 1 la 5 unde nivelul 5 înseamnă foarte ridicat marea majoritate, reprezentând 91 % din respondenți au încredere în informațiile prezentate într-o pagină web iar cei 9% au încredere scăzută.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte ridicat la foarte scăzut arată că media este 3,36.

7. Cât de des accesați următoarele tipuri de facilități pe Internet:

La pagini web ale rețelelor de socializare (facebook) se apelează în proporție de 29% totuși foarte des și des se alelează la pagini web ale destinațiilor unde intenționează să călătorească 36% și des 35% .În cazul blog-urilor 30% apelează nici rar/nici des.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la foarte rar la foarte des arată că pagini webale rețelelor de socializare media 3,90 are întietate în fața blogurilor și paginii web ale destinațiilor unde intenționează respondenții să călătorească cu media 3,44 respectiv 3,41 după care vine pagini web ale agenților de turism cu media 3,36.

8. Repartizați 100 de puncte în funcție de atracțiile pe care le considerați cele mai reprezentative pentru zona Centru.

Figura 8 Figura 9

Din analiza făcută cea mai reprezentativă atracție turistică este tinovul mohoș cu 34,33 % din 100 de puncte, după care stațiunile balneo climaterice cu 31,42 puncte, bisericile fortificate 19,82 puncte și orașul Covasna cu 14,43 puncte.

9. Preferați pachetele turistice standard (să achiziționați un sejur gata compus cu program prestabilit) sau ați opta pentru sejururi personalizate (să aveți posibilitatea să vă compuneți propriul sejur)? ………………………………………………………………………

Figura 10 Figura 11

În cadrul respondenților pachetele turistice personalizate sunt mai preferate de 66% ceilalți respondenți de 34% preferă pachete turistice standard.

10. Cată importanță acordați libertății de mișcare într-un sejur ?

Foarte mică 1 2 3 4 5 Foarte mare

Figura 12 Figura 13

Respondenții acordă importanță foarte mare pentru libertate în mișcare în cadrul sejurului de 40% și importanță mare (4) 33% care împreună fac 73%. Media în scala de la 1 la 5 este de 3,46.

11. Pentru care dintre urmatoarele activități de agrement ați opta? (puteți alege una sau mai multe variante de raspuns)

a) activități de relaxare b) activități culturale c) activități artistice d) activități sportive

e) altele ………….

Figura 14 Figura 15

Caracterizarea comportamentului consumatorului la activități de agreement arată că majoritarea respondenților preferă activități de relaxare în proporție de 55% urmat de activități cultural de 26%, activități sportive 15% și 4% activități artistice și altele.

12. Care dintre urmatoarele forme de turism le considerați reprezentative pentru zona Centru?

Figura 16

Cele mai representative tipuri de turism a zonei Centru sunt: turismul cultural, turismul balnear, turismul montan,turismul sportive, turismul rural.

13. Care este opinia dvs. referitor la calitatea următoarelor tipuri de servicii din zona Centru?

Figura 17 Figura 18

Se poate observa că respondenții în majoritate sunt satisfăcuți cu serviciile de cazare, masă, agreement și informare în proporție de 97%.

Media 3,97 arată că cazarea ocupă prima poziție urmat de masă cu media de 3,95 , informare 3,59 și agreement 2,98.

14. Vă rog mentionați la ce mijloace de promovare ați fost expuși?

………………………………………………………………………………………..

Figura 19 Figura 20

Din răspunsurile respondenților se poate observa că cel mai de întâlnite mijloace de promovare a fost internetul cu 55% umat de mass media cu 17% și material promoționale 9%.

15. Vă rog să menționați cât de utile vi se par următoarele mijloace de promovare pentru zona Centru?

Figura 21 Figura 22

Utilitatea promovării prin internet dacă se consideră împreună extreme de utile și utile are cea mai mare pondere de 72% față de cei 7% care consideră că promovarea este inutil și complet inutil.

Mediile obținute prin evaluarea variantelor de răspuns cu note de la 1 la 5, acordate în ordine de la extreme de utile la complet inutile, arată că promovarea prin internet (media 4,34) are întietate în fața materialelor promoționale (media 3,93), organizarea festivalurilor (3,74), târguri de turism (3,78), clipuri publicitare (3,53).

În general se poate spune că 72% dintre respondenți consideră că promovarea prin internet este util și extreme de util. indifferent de mijloace promoționale față de cei 7 % care consideră că promovarea este inutil și complet inutil.

16. Cum ați caracteriza infrastructura de transport existentă la nivelul zonei Centru ?

Foarte slabă 1 2 3 4 5 Foarte ridicată

Figura 23 Figura 24

Se poate observa că infrastructura de transport este considerat nici ridicat nici slab de către 36% din turiștii chestionați și de 31% fiind ridicat, 18% consider că infrastructura de transport este slabă și 8% foarte slabă. Se poate observa că nivelul infrastructurii de transport este sub nivelul așteptării standardelor Europene însă există oportunități de îmbunătățire.

17. Repartizați 100 de puncte în funcție de importanța acordată următoarelor aspecte legate de îmbunătățirea accesului la zona Centru.

În cadrul anchetei, turiștii au fost rugați să ordoneze aspectele legate de îmbunătățirea accesului la zona Centru prin repartizarea a 100 de puncte în funcție de importanța acordată. din table se poate observa că importanța acordată construirii unui aeroport se situează pe primul loc, urmat de consrtuirea unei autostrăzi care să lege zona Centru de principalele zone ale țțării care ocupă locul 2, și de îmbunătățirea infrastructurii feroviare care ocupă locul 3. În comparație cu îmbunătățirea infrastructurii feroviare, importanța acordată construirii unei aeroport este de 2,80 de ori mai mare, în timp ce importanța acordată construirii unei autostrăzi este de 2,59 ori mai mare.

18. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații ?

Figura 25 Figura 26

Se observă că majoritatea turiștilor sunt de accord că populația locală din zona Centru este ospitalieră cu un procent de accord total 33% și accord parțial de 43% dacă unim cele două acorduri se poate observa că 77%dintre respondenți sunt de accord că zona este ospitalieră, 75% este de accord că personalul care activează în turism în zona Centru este bine pregătită, și tarifele serviciilor turistice din zonă reflect calitatea lor în procent de 66%.

19. Care este principalul motiv de nemulțumire legat de zona Centru ?

Figura 27 Figura 28

Se poate observa că nemulțumirile respondenților privind infrastructura de transport este în procent de 50-50%, însă cu calitatea serviciilor și a personalului majoritatea respondenților sunt satisfăcuți.

20. Vă rugăm să vă pronunțați cu privire la gradul de satisfacție – ca indicator global- în urma vizitei facute în zona Centru (prin încercuirea unei cifre, vă exprimați gradul de satisfacție pozitiv sau negativ resimțit și apreciați intensitatea acestuia):

+3

+2

+1

Gradul global de satisfacție resimțit în urma vizitării zonei Centru

-1

-2

-3

Figura 29

Turiștii au exprimat părerea cu privire la gradul de satisfacție resimțit- ca indicator global – în urma sejurului petrecut în zona Centru. Valoarea -3 reprezintă un grad de insatisfacție foarte intens, iar valoarea 3 un grad de satisfacție foarte ridicat.

Se observă că majoritatea turiștilor au indicat valori pozitive ceea ce denotă faptul că au avut o experiență turistică agreabilă. Un procent de 40% dintre respondenți au ales ca indicator al satisfacției globale resimțite în urma vizitei în zona Centru valoarea 2. Nivelul maxim de satisfacție (3) a fost indicat de către 39% dintre respondenți.

21. Ați venit singur sau însoțit ?

Singur

Insoțit de familie

Insoțit de prieteni

Insoțit de colegi

Figura 30 Figura 31

Majoritatea respondenților prefer să călătorească cu prieteni în poporție de 42%

urmat de cei care doresc să călătorească cu familia 30%, după care însoțit de colegi în procent de 18% și singur 10%.

22. Care este durata sejurului pe care îl petreceți în zona Centru ?

a) 1-2 nopți b) 3-4 nopți c) 5-7 nopți d) Peste 7 nopți

Figura 32 Figura 33

Respondenți petrec în majoritatea cazurilor 1-2 nopți în zona Centru în procent de 48%. urmat de 3-4 nopți de 22% și 21% petrec 5-7 zile în zona Centru numai 9% petrec peste 7 zile în zona Centru.

23. Ce suma sunteți dispus să alocați, în medie, pe persoană, pentru sejurul dvs în zona Centru?

a) sub 500 lei b) 501-1000 lei c) 1001-1500 lei d) 1501-2000 lei e) Peste 2000 lei

Figura 34 Figura 35

Respondenți sunt dispuși să aloce sejurului în zona Centru între 1501-2000 lei 35% și între 1001-1500 lei 34%, 16% alocă suma între 501-1000 lei și restul sub 500 de lei și peste 2000 lei 7%.

24. Veți reveni în zona Centru ?

□ Da □ Poate □ Nu

Figura 36 Figura 37

Majoritatea respondenților 55% intenționează să revină în zona Centru, 40% consideră că poate vor reveni în zonă iar restul de 4% nu vor reveni.

25. Veți recomanda o vacanță în zona Centru prietenilor/familiei dumneavoastră?

□ Da □ Poate □ Nu

Figura 38 Figura 39

Dintre respondenți întrebați 68% vor recomanda prietenilor/familiei zona Centru ca destinație turistică, 30% poate că vor recomanda numai 2% nu va recomanda zona Centru ca destinație turistică zona Centru.

26. Care este cetățenia dumneavoastră ?

□ Romană □ Străină

Figura 40 Figura 41

Majoritatea respondenților 80% are cetățenia română și 20% străină

27. Care este genul dumneavoastră ?

□ F □ M

Figura 42 Figura 43

Genul respondenților este 57% feminin și 43% masculine.

28. În ce categorie de varstă vă încadrați?

□ 18-25 ani □ 25-35 ani □ 35-45 ani □ 45-55 ani □ peste 55 de ani

Figura 44 Figura 45

Dintre respondenți intervievați majoritatea 32% au vârsta între 36-45 de ani după care 27% între 26-35 ani, 25% între 46-55 ani, 9%între 18-25 ani și 7% peste 56 ani.

29. Care este venitul lunar net al familiei dumneavoastră?

□ sub 1000 lei □ 1001-1500 lei □ 1501- 2000 lei □ peste 2000 lei

Figura 46 Figura 47

Majoritatea respondenților 62% au venit lunar net peste 2001 lei, 26% între 1501-2000 lei, 10% între 1001-1500 lei, 2% sub 1000 lei.

30. Care este ultima școală absolvită ?

□ Școala generală □ Liceul □ Facultatea □ Studii post-universitare

Figura 48 Figura 49

În cadrul celor interviavați 52% au terminat facultate, 24% studii postuniversitate și 24% liceu.

Anexa nr 5

Grilă de analiză

ANEXA 6

Testarea ipotezelor

În urma testării ipotezelor statistice a rezultat faptul că o proporție diferită de 50% dintre turiștii care vizitează zona Centru au ca scop principal vizitarea obiectivelor turistice.

În urma testării ipotezelor statistice a rezultat faptul că un procent diferit de 40% din turiștii care vizitează zona Centru preferă pachete turistice personalizate.

Analiza ANOVA

Pentru a determina semnificația statistică a influenței nivelului veniturilor lunare nete pe familie, asupra sumei de bani cheltuite pentru sejurul în zona Centru va fi utilizată analiza varianței.

H0: Venitul respondenților nu influențează suma cheltuită pentru sejurul în zona Centru

H1: Venitul respondenților influențează suma cheltuită pentru sejurul în zona Centru

Tabelul 1 Statistica descriptivă a întrebării nr. 23

Suma alocată sejurului

Analizând rezultatele testului – se observă că nivelul de semnificație este mai mic decât nivelului de semnificație admis (0,05) astfel încât se va accepta ipoteza alternativă conform căreia venitul respondenților influențează suma cheltuită pentru sejurul în zona Centru.

Tabelul 2 Statistica descriptivă a întrebării nr. 28

ANALIZA ANOVA

Analizând rezultatele testului se observă că nivelul de semnificație este mai mic decât nivelului de semnificație admis (0,05) astfel încât se va accepta ipoteza alternativă conform căreia vârsta respondenților influențează suma cheltuită pentru sejurul în zona Centru.

Tabelul 3 Comparații multiple în cazul grupelor de vârstă

Sume alocate sejurului

*. The mean difference is significant at the 0.05 level

În cazul în care varianțele subeșantioanelor pe grupe de vârstă ar fie egale (testul LSD), se poate observa că intervalele de încredere pentru diferențele dintre medii în cazul grupurilor cu venituri mici și a celor cu venituri medii, conțin valoarea zero. Acest aspect conduce la concluzia că mediile cheltuielilor pentru sejurul în zona Centru , a celor cu venituri mici și a celor cu venituri medii nu sunt diferite.

În cazul analizei diferențelor între medii pentru grupurile de venit mici și mari, respectiv medii și mari se observă că nici unul din intervalele de încredere nu conține valoarea zero. Aceasta conduce la concluzia că mediile cheltuielilor pentru sejurul în zona Centru în cazul grupurilor cu venituri mici comparate cu a celor cu venituri mari cât și a celor cu venituri medii comparate cu a celor cu venituri mari sunt diferite.

Intervalele de încredere pentru diferențele dintre medii în cazul grupurilor de turiști adulți și a celor vârstnici, conțin valoarea zero. Acest aspect conduce la concluzia că mediile cheltuielilor pentru sejurul în zona Centru, a turiștilor adulți și a celor vârstnici nu sunt diferite. Deoarece nu se dețin informații despre egalitatea varianțelor celor trei grupuri, se vor accepta rezultatele obținute în urma testului Tamhane.

Testarea ipotezelor pe baza analizei influențelor dintre variabile – Testul 2

Influența cetățeniei asupra formelor de turism preferate în zona Centru

H0: Cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu formele de turism considerate reprezentative pentru zona Centru.

H1: Cetățenia turiștilor influențează opinia lor în legătură cu formele de turism considerate reprezentative pentru zona Centru.

Tabel de contingență: reprezentativitatea turismului cultural * Cetățenia

Valorile testului χ2

0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 9.49

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului cultural pentru zona Centru.

Tabel de contingență: Reprezentativitatea turismului montan de drumeție * Cetățenia

Tab. Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 28.48

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului montan de drumeție pentru zona Centru.

Tabel de contingență: reprezentativitatea turismului balnear * Cetățenia

Tab. Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 26.79.

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului balnear pentru zona Centru.

Tabel de contingență: reprezentativitatea turismului științific * Cetățenia

Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 14.34.

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetatenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului științific pentru zona Centru.

Tabel de contingență: reprezentativitatea turismului rural sau agroturismul * Cetățenia

Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 31.43

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului rural sau agroturismul pentru zona Centru.

Tabel de contingeță: reprezentativitatea turismului de afaceri și conferințe * Cetățenia

Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 34.59.

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu reprezentativitatea turismului de afaceri și conferințe pentru zona Centru.

Se poate concluziona, în urma testelor χ2 pentru fiecare formă de turism, că cetățenia turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu formele de turism considerate reprezentative pentru zona Centru.

Influența genului asupra preferințelor pentru tipul de pachet turistic

H0: Genul turiștilor nu influențează preferința pentru tipul de pachet turistic.

H1: Genul turiștilor influențează preferința pentru preferința pentru tipul de pachet turistic.

Tabel de contingență: tipul de pachet turistic preferat * Genul

Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 56.54

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mici decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei alternative și anume genul respondenților influențează preferința pentru tipul de pachet turistic.

Influența cetățeniei asupra preferințelor pentru tipul de pachet turistic

H0: Cetățenia turiștilor nu influențează preferința pentru tipul de pachet turistic.

H1: Cetățenia turiștilor influențează preferința pentru tipul de pachet turistic.

Tabel de contingență: tipul de pachet turistic preferat * Cetățenia

Valorile testului χ2

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 27.42.

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mari decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei nule și anume cetățenia respondenților nu influențează preferința pentru tipul de pachet turistic.

Legătura dintre cetățenie și motivele de nemulțumire referitoare la turismul în zona Centru

H0: Cetățenia turiștilor nu influențează motivele de nemulțumire referitor la zona Centru.

H1: Cetățenia turiștilor influențează motivele de nemulțumire referitor la zona Centru.

Tabel de contingență: motive de nemultumire legate de zona Centru * Cetățenia

Valorile testului χ2

a. 1 cells (10.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2.74.

Se observă că nivelele de semnificație sunt mai mici decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei alternative și anume cetățenia turiștilor influențează motivul de nemulțumire referitor la zona Centru.

Testul Kruskal -Wallis

H0: Între turiștii tineri, adulți și vârstnici nu există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

Vârsta nu influențează opiniile privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

H1: Între turiștii tineri, adulți și vârstnici există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

Vârsta influențează opiniile privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

Nivelul de semnificație este mai mic decât α = 0,05 ceea ce conduce la acceptarea ipotezei alternative, adică vârsta influențează opiniile privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur. Între turiștii tineri, adulți și vârstnici există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

REZUMATUL

Turismul a devenit în prezent o activitate economică de mare importanță, fiind principalele surse de venit în multe țări, care realizează astfel exportul de servicii turistice. În România, turismul este considerat un sector economic cu posibilități însemnate de creștere, care poate absorbi o parte din forța de muncă rămasă disponibilă prin restructurarea economică, și totodată oferind locuri de muncă și în alte domenii de activitate.

Lucrarea de doctorat ”PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA CENTRU” este structurată în două părți și opt capitole.

Partea I, ”ABORDĂRI DE MARKETING ÎN TURISM” este formată din patru capitole, în care se prezintă importanța turismului pentru economie, concepte de bază în marketingul turistic, mixul promoțional în turism, cu accent pe componenta de promovare și studiul comportamentului consumatorului de servicii turistice.

Partea a II-a cuprinde ”CERCETĂRI DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA CENTRU”. Pe parcursul a patru capitole se prezintă coordonatele statistice ale dezvoltării turismului în zona Centru, în care se încadrează cercetările calitative pentru identificarea mixului promoțional de marketing aplicat de întreprinderile de turism și cercetările cantitative de marketing privind impactul promovării asupra comportamentului consumatorilor de servicii turistice.

Scopul cercetărilor de marketing a fost de a determina atitudinile și opiniile turiștilor care vizitează zona Centru cu privire la atractivitatea turistică și de a identifica posibilitățile de atragere a unui număr mai mare de turiști pe o perioadă mai lungă de timp.

Pe baza abordărilor teoretice și a cercetărilor de marketing întreprinse, în ultimul capitol, se fundamentează strategiile și politicile de marketing pentru valorificarea potențialului turistic și dezvoltarea turismului în zona Centru.

SUMMARY

Tourism has now become an important economic activity, being the main source of income in many countries, thus making export of tourism services. In Romania, tourism is considered an economic sector with significant growth potential, which can absorb some of the remaining workforce through economic restructuring and also offer jobs in other areas of activity.

The doctoral thesis "PROMOTING TOURISM IN THE CENTRE REGION" is structured in two parts and eight chapters.

Part I, "MARKETING APPROACHES IN TOURISM" is made up of four chapters, which show the importance of tourism for the economy, key concepts in tourism marketing, the promotional mix in tourism, focusing on the promotion component and the study of the behaviour of tourists.

Part II includes "MARKETING RESEARCH TO PROMOTE TOURISM IN THE CENTRE REGION". In four chapters the following presented: the statistical coordinates of tourism development in the Centre region, which includes qualitative research for the identification of the marketing promotional mix applied by the tourism companies and the quantitative marketing researches regarding the impact of the promotion on the behaviour of the of consumers of tourist services.

The purpose of marketing research was to determine the attitudes and opinions of tourists visiting the Centre region on tourist attractiveness and to identify opportunities to attract more tourists for a longer period of time.

Based on the theoretical approaches and the marketing researches undertaken in the last chapter, the strategies and the marketing policies are based on valorisation of tourism potential and development of tourism in the Centre region.

INTRODUCTION

Travel and tourism are, essentially, markets where consumers demand is manifested for a wide variety of products and services. These markets are of particular interest in most countries, due to its rhythm of growth and its current size, its potential for future growth, its contribution to economic development in terms of investment, creation of jobs and income, its effects on host communities as well as the impact on the environment. Some of these effects are positive, others are undoubtedly negative and harmful. Marketing is a matter of major concern for tourism activity as it is the main tool for influencing the dimensions and components of this huge market.

Marketing of tourist destinations has the objective of tourism development, meeting the needs of tourists, staff to be involved in tourism activities and at the same time the protection of the environment.

The number of studies on the marketing of tourist destinations is low both at theoretical and at application level. Therefore, it has been chosen to achieve the doctoral thesis which outlines a marketing perspective focused on competitive tourist destinations in different areas of Romania.

The tourist destination of the Centre region brings together the tourist attractions of Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Alba and Sibiu. The notion of "region" within the concept of "tourist destination" has been used, for a systemic approach of its component elements, which become "subdistances". The Centre region is among the richest tourist areas in our country that are poorly valued.

This thesis aims to propose marketing policies and strategies to capitalize on potential and win a competitive position.

For this purpose, the thesis was structured in two parts and eight chapters, each one proposing to achieve one goal.

Part I comprises four chapters, which present marketing approaches in tourism.

The first chapter deals with the theoretical aspects of the importance of tourism for the economy. Thus, concepts such as the definition of tourism, the tourist market: tourism demand and offer, forms of tourism activities, tourism development, the importance of tourism, institutions that regulate tourism activities in Romania have been approached.

The second chapter is about basic concepts in tourism marketing. In this chapter the characteristics of the tourist services, the behavior of tourists, the stages of the purchasing decision, the marketing mix in tourism were treated.

The third chapter deals with the promotional mix in tourism, the tourism company's communication system and the tourist promotion activity, the forms of promoting the Centre region, the online communication for the promotion of the tourist market in Centre region, and the number of visitors to the Tourist Information and Promotion Center from Covasna.

The fourth chapter deals with the study of consumers behavior, tourism and the consumer of tourism services, tourism policy, coordinates of the consumption of tourist services.

Part II includes marketing research to promote tourism in the Centre region.

In the fifth chapter were approached coordinates of the tourism development in the Center area: geographical coordinates of the Center Region,the economic profile of the Center Region, tourist infrastructure, tourism structures, tourism infrastructure, transport infrastructure and economic development, the main tourist attractions of the Central Region, the transit of the fortified churches, the role of the population in the economic activity, the prezentation of the balneo-tourism cluster in the Central Region, the development strategy of the Center Region between 2014-2020.

The sixth chapter includes qualitative marketing research to identify the promotional marketing mix applied by tourism companies in the Centre region. For this purpose, the structured interview was used as a qualitative research method and the subjects interviewed were tourism specialists. The results that emerged from this analysis were detailed in terms of the topics under consideration. The results of the qualitative research aim at the objective of consulting the tourism specialists in order to identify the possibilities for tourism development of the tourist destionation, the Centre resion.

The seventh chapter completes the previous chapter through a quantitative research. Its purpose is to determine the attitudes and opinions of tourists, who visit the Centre region, about its tourist attractiveness and to identify the opportunities to attract a large number of tourists for a longer period of time. The content of the quantitative research and the conclusions drawn from the analysis of the results are presented in this chapter that corresponds to the targeted objective, namely to consult the tourists in order to determine the aspect that need to be changed/improved/preserved to make the Centre region a more attractive tourist destination.

The results obtained from both marketing researches are the basis for the elaboration of strategic policy options and marketing strategies for the Centre region.

In chapter eight, following the analysis of the potential of the Centre region as a tourist destination and the SWOT analysis, a series of policies and strategies, specific to the marketing mix, are proposed for this region. This tourist destination can also be approached from the perspective of the component sub-destinations. Therefore, the division of each county in the region was considered according to the most representative attractions and the connections between the system represented by the counties in the region and its component elements from the point of view of the politicians and marketing mix strategies were determined. Also in this chapter, the necessity of the cluster approach of the Centre region was presented and proposed. This chapter aims at: proposing policies and strategies for the Centre region to become and remain competitive on the market.

The thesis presents scientific marketing researches of the Centre region and other destinations in Romania in order to identify the future directions of development and the elaboration of complex marketing programs.

The whole approach of the present thesis would not have been possible without permanent concern and guidance from the scientific leader, professor Liliana DUGULEANĂ. At the same time, I would like to thank professor dr. Gabriel Bratucu, professor dr. Gheorghe EPURAN and Mrs. assoc. professor dr. Dana BOSCOR who guided and supported me during the doctoral study period.

CONTENT

INTRODUCTION…………………………………………………………………………………………………………………8

THE ACTUAL STAGE OF RESEARCH IN THE FIELD…………………………………………………………………10

PART I – MARKETING APPROCHES IN TOURISM…………………………………………………………..13

CHAPTER 1 IMPORTANCE OF TOURISM FOR ECONOMY…………………………………………………….14

Tourism – Conceptual delimitations……………………………………………………………………15

Tourism market………………………………………………………………………………………………….16

Tourism products…………………………………………………………………………………………….16

Tourism demand……………………………………………………………………………………………..17

Study of the tourist market……………………………………………………………………………..19

Form of tourism activities………………………………………………………………………………..19

International tourism and current tendencies……………………………………………………..21

The importance of tourism…………………………………………………………………………………23

The multiplier effect of tourism………………………………………………………………………24

The impact of tourism on the economy……………………………………………..……………25

The macroeconomic impact of tourism…………………………………..…..………….25

The social impact of tourism…………………………………………………………….……26

Economic policies in the field of tourism………………………………………..……………….26

Institutions that regulate tourist activity in Romania………………………………………….27

Marketing activity in tourism……………………………………………………………………………..28

CHAPTER 2 BASIC CONCEPT OF TOURISM MARKETING……………………………………………29

2.1. Characteristics of tourism services………………………………………………………………………………….29

2.2. Marketing mix in tourism…………………………………………………………………………………………………..32

2.2.1. Product Policy in Tourism……………………………………………………………………………………..33

2.2.2. Pricing policy in tourist services…………………………..……………………………………………….34

2.2.2.1. Pricing in tourism…………………………….…………………………………………………………….35

2.2.2.2. Tourism pricing strategies………………………………………….………………………………….35

2.2.3. Distribution policy in tourism services……………………………………..……………………………37

2.2.4.Promotion policy……………………………………………………………………………………………………37

2.2.4.1. Tourism advertising……………………………………………………..…………………………………38

2.2.4.2. Direct marketing…………………………………………………………………………….………………38

2.2.5.Human implication………………………………………….………………………………………………………38

2.2.5.1. Motivations and factors of the client's involvement in the realization of the tourist service………………………………………………………………………………….………………………………39

2.2.5.2. The role and position of contact staff……………………………….……………………………… 39

2.2.6. Physical evidence…………………………………………………………………………………………………….39

2.2.7.Process……………………………………………………………………………………………………………………40

CHAPTER 3 PROMOTION, THE IMPORTANT COMPONENT OF MARKETING MIXTURE …………………………………………………………………………………………………………………………………..……43

3.1. Promotional mix in tourism………………………………………………………………………………………43

3.1.1. Characteristics of tourism services promotion………………………………..…………………44

3.1.2. Touristic promotion and communication system of the tourist company…………..45

3.1.3. On-line promotion of tourist services…………………………………………………….………….46

3.2. Setting up the promotional budget ……………………………………………………………………. .51

Setting up the promotional mix ……………………………………………………………………………52

CHAPTER 4 SHAPING CONSUMER BEHAVIOUR………………………………………………………..54

Behavior of the tourism services consumer…………………………………………………54

Influencing factors of the decision to buy tourist services……………………………55

4.2.1. Social factors…………………………………………………………………………………………………………55

4.2.2. Personal Factors……………………………………………………………………………………………….…..56

4.2.3. Psychological factors……………………………………………………………………………………………….56

4.3. Stages of decision to buy tourist services……………………………………………………………….57

4.4. Study and modeling of consumer behaviour………………………………………………….………..58

4.5. Trends in shaping consumer behaviour…………………………………………………………….…….60

4.6. Coordinations of tourists behaviour………………………………………………………………….……62

4.7. Social and economic opportunities of tourism……………………………………………….………..63

PART II MARKETING RESEARCH FOR TOURISM PROMOTION IN THE CENTRAL AREA..68

CHAPTER 5. STATISTICAL COORDINATES OF TOURISM DEVELOPMENT IN THE CENTRAL REGION ……………………………………………………………………………………………………..….…………………66

5.1.Geographical Coordinates of the Central Region…………………………..………………..……………67

5.2. Economic situation of the Central region……………………………………………………………….……69

5.3. Targets – Potential…………………………………………………………………………………………….….…..71

5.4. Administrative structures in tourism…………………………………………………………………..….…..72

5.5. Tourism infrastructure……………………………………………………………………………………………….74

5.6. Transport Infrastructure and Economic Development………………………………………………..80

5.6.1 Road infrastructure – the main factor in tourism development………………………………81

5.6.2. Road transport infrastructure, ahead of 2020………………………………………..……….…….82

5.7. The main tourist attractions of the Central Region……………………………………………….…….83

5.7.1. Traveling to the fortified churches……………………………………………………………………….84

5.7.2. Alba County – Citadel of Alba-Iulia and the sub-exploited potential of the caves….85

5.7.3. Spa tourism in Covasna County……………………………………………………………………………85

5.7.4 Representative region for pensions in Sibiu County……………………………………………….86

5.7.5. Curative factors and the charm of traditional ceramics in the counties of Mureș and Harghita……………………………………………………………..……………………………………………….…..………..86

5.7.6. Lacul Roșu (Red Lake) and Izvorul Mureșului: famous attractions in Harghita County……………………………………………………………………………………………………………………………..86

5.7.7. Attraction of Bran – Moieciu in the county of Brașov…………………………………………..…87

5.8. The role of the population in economic activity……………………………………………………….….87

5.9. Presentation of the spa and tourist cluster from the Central region……………………….……88

5.10. Center for Development Strategy for the years 2014-2020………………………………………93

5.10.1. Support sustainable urban development – of transport infrastructure… …………………94

5.10.2. Support for competitiveness development……………………………………………………………..95

5.10.3. Environmental Protection for the Sustainable Development of the Central Region…95

5.10.4. Rural development……………………………………………………………………………………..………….95

5.10.5. Developing cultural and recreational tourism………………………………………………………….96

5.10.6. Developing human resources…………………………………………………………………………………97

5.10.7. Tourism, in the development strategy of the Central region……………………………………98

CHAPTER 6 QUALITATIVE RESEARCH TO IDENTIFY PROMOTIONAL MARKETING MIX APPLIED BY TOURISM COMPANIES IN THE CENTRE REGION…………………………………….99

6.1. Promoting tourism services in the Centre region …………………………………………………….. .99

6.2. Qualitative marketing research „Opinions and attitudes of tourist operators to identify promotional methods of spa tourism in the Centre region………………………………………………100

6.2.1. Hypothesis and main purposes of the qualitative marketing research ………………..100

6.2.2. Organizing qualitative marketing research to identify the opinions of travel agents in the Centre region…………………………………………………………………………………………………………….101

6.3. Analysing and interpreting the results of qualitative marketing research…………………..102

6.3.1. Identifying the characteristics of tourism packages in the Centre ………..………………103

6.3.2. Promotional campaigns of the Centre region……………………………………………………….105

6.3.3. Importance of cluster in spa tourism…………………………………………………………………….106

6.4. Limitations and advantages of the qualitative research ………………………………….….107

6.4.1. Attitudes and opinions of travel agents on the development of the Center area.….107

6.4.2. Identifying a promotional mix used by tour operators in the Center area…………………109

6.5. Limits and benefits of qualitative research……………………………………..……….…………110

CHAPTER 7 QUANTITATIVE MARKETING RESEARCH REGARDING THE PROMOTIONAL IMPACT ON THE BEHAVIOUR OF TOURISTS IN THE CENTRE REGION…………………….…..112

7.1. Methodological considerations regarding quantitative marketing research………………..112

7.1.1. Quantitative marketing research objectives and assumptions………………………………113

7.1.2. Choosing sampling method………………………………………………………………………………….116

7.1.3. Data collection and and sample validation…………………………………………………….………117

7.2. Results of quantitative marketing research……………………………………………………………….119

7.2.1. Determining attitudes and opinions of tourists regarding the level of attractiveness of the Centre Region…………………………………………………………………………………………………………….119

7.2.2. Profile of the tourists who visit the Centre region………………………………………………..130

7.2.3. Identifying the ways to promote the tourist destination in the Center area…………..131

CHAPTER 8 MARKETING STRATEGIES AND POLICIES FOR THE DEVELOPMENT OF TOURISM IN THE CENTRE REGION……………………………………………………………………………135

8.1. Tourism types in the Centre region……………………………………………………………………………135

8.2. SWOT analysis of the tourist destination: the Centre region………………………………………136

8.3. Marketing mix of the tourist destination the Centre region………………………………………..139

8.3.1. Product policy……………………………………………………………………………………………………..139

8.3.2. Price policy………………………………………………………………………………………………………….139

8.3.3. Distribution policy……………………………………………………………………………………………….139

8.3.4. Promotion policy…………………………………………………………………………………………………140

8.3.5. Staff policy………………………………………………………………………………………………………….141

8.3.6. Process policy……………………………………………………………………………………….…………….142

8.3.7. Physical test policy……………………………………………………………………………………………..143

8.3.8. Partnerships in the Centre region……………………………………………………………….……….143

8.4. Forms of tourism promotion in the Center area…………………………………………………..…….145

8.4.1. Tourist Information and Promotion………………………………………………………………………..146

8.4.2. Online communication to promote tourism development in the Center area…………..146

8.4.3. Data of the number of visitors to the Covasna Tourist Information and Promotion Center……………………………………………………………………………………………………………………………..147

8.5 European projects to finance tourism promotion……………………………………………………….149

CONCLUSIONS, PERSONAL CONTRIBUTIONS AND FUTURE RESEARCH DIRECTIONS.150

The necessity and opportunity of the doctoral thesis……………………………………………………….150

Future research directions………………………………………………………………………………………………157

BIBLIOGRAPHY…………………………………………………………………………………….………………………..158

LIST OF FIGURES AND TABLES……………………………………………………………………………………..171

ANNEXES…………………………………………………………….…………………………………………………………173

SUMMARY…………………………………………………………………………………………………………………..…231

INTRODUCTION…………………………………………………………………………………………………………..…233

CONTENT…………………………………………………………………………………….……………………………..….237

CURRICULUM VITAE

Nume: Kinga Kádár (căs.Lázár)

Email: kadarkynga@yahoo.com

Experiența profesională :

-1998- Profesor la Liceul Tehnologic Apor Péter din Tg. Secuiesc, Județul Covasna

Studii :

– 2008-2010 Master: Management în agroturism și alimentație publică

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Vetrinară – București

– 2005-2008 Licență: Finanțe –Bănci

Universitatea ”Lucian Blaga”, Sibiu

-1999 – 2004 Licență: Marketing

Tehnoeconomia Europeană – București

– 2003 – Modul psihopedagogic

Universitatea Transilvania din Brașov

– 2003 – Definitivarea în învățământ – Craiova

– 1995 – 1997 – Contabil pentru comerț, Grup Școlar Bere Aron, Sf. Gheorghe

Limbi cunoscute :

Maghiară –limba maternă

Română – avansat

Engleză – mediu

Germană – începător

Cunoștințe PC MS Windows aplicații (Word, Excel, Power Point, SPSS).

CURRICULUM VITAE

Name: Kinga Kádár (căs.Lázár)

Email: kadarkynga@yahoo.com

Proffesional experience:

1998 – Teacher at Technologic Secondary School Apor Peter from Târgu Secuiesc, the county of Covasna

Studies:

2008-2010 Masters programme: Management in agrotourism and alimentație publică

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine – Bucharest

2005-2008 Bachelor study programme: Finance –Banks

”Lucian Blaga” University, Sibiu

1999 – 2004 Bachelor study programme: Marketing

European Techno Economics – Bucharest

2003 – Psychopedagogy Module

Transilvania University from Brașov

2003 – Teacher certification – Craiova

1995- 1997 – Trade accountant

Secondary School Berde Aron from Sfântu Gheorghe

Languages:

Hungarian –native

Romanian – fluent

Engleză – medium

Germană – elementary

Computer skills:

MS Windows applications (Word, Excel, Power Point, SPSS).

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ Facultatea: ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific Prof. univ. dr…. [311446] (ID: 311446)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ Facultatea: ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific Prof. univ. dr…. [311446]

Copyright Notice

Raport de cercetare nr.1 [309583]

ARTROPLASTIA UNICOMPARTIMENTALĂ A GENUNCHIULUI TIP OXFORD – INDICAȚII, REZULTATE Conducător științific Prof Dr Andrei FIRICĂ Doctorand Dr.Marius… [311221]

Rerum spectantium ad Universam gentem daco -romanam seu valachicam summaria collectio ex diversis [601689]

LINIA SEISMICĂ DE MA RE ADÂNCIME TRANSCARPATICĂ. CONTRIBUȚII LA STUDI UL STRUCTURII ADÂNCI A TERITORIULUI ROMÂN IEI Titularul prezentei teze de… [618628]

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 1 [614807]

TITLU: Filmul de animație în perioada predigitală [301529]

Copyright Notice

Similar Posts