Școala Doctorală Interdisciplinară Departament: Silvicultură Ing. jr. Cezar TULBURE Cercetări privind substituirea carpenului în tipurile… [629431]
Universitatea Transilvania din B rașov
Școala Doctorală Interdisciplinară
Departament: Silvicultură
Ing. jr. Cezar TULBURE
Cercetări privind substituirea carpenului în
tipurile fundamentale de păduri de fag și
gorun din podișul Sucevei
Research es regarding the substitution of the
hornbeam in the fundamental forest types of
European beech and sessile oak from the
Suceava plateau
Rezumatul tezei de doctorat
Summary of PhD Thesis
Coordonator ș tiințific
Prof. univ. dr. ing. F ilofteia NEGRUȚIU
BRAȘOV
2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
BRAȘOV, B -DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040 -268-413000, FAX 0040 -268-
410525
RECTORAT
D-lui (D -nei)…………………………………………………………………… ………………….
COMPONENȚA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universității „Transilvania” din Brașov
Nr. 6307 din 04.12.2013
PREȘEDINTE: Prof.dr.ing. CURTU Lucian
DECAN – Facultatea de Silvicultură și Exploatări
Forestiere
Universitatea ,,Transilvania ” din Bra șov
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof.dr.ing. NEGRUȚIU Filofteia
Universitatea ,,Transilvania ” din Bra șov
REFERENȚI: Prof.dr.ing. CENUȘĂ Radu
Universitatea ,,Ștefan cel Mare ” din Suceava
Conf.dr.ing. CLINOVSCHI Florin
Universitatea ,,Ștefan cel Mare ” din Suceava
Prof.dr.ing. ABRUDAN Ioan Vasile
Universitatea ,,Transilvania ” din Bra șov
Data, ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat: 24.01.2014 , ora 1300, sala
SI2 – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov.
Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le
transmiteți în timp util, telefon 0744/485110 sau pe adresa Facultatea de Silvicultură și
Exploatări Forestiere din Brașov, fax 0268/476808.
Totodată vă invităm să luați parte la ședința publică de susținere a tezei de
doctorat.
Vă mulțumim.
3 CUPRINS
Rezumat / Teză
Introducere ………………………….. ………………………….. …………………….. 9/9
CAP. 1 Stadiul actual al cunoștințelor ………………………….. ………. 11/14
1.1. Metode și procedee de reconstrucție a ecosistemelor forestiere ..11/14
1.2. Tehnologii privind sub stituirea arboretelor derivate ……………….. 12/17
1.3. Cercetări privind eficiența economică a substituirii arboretelor
de carpen ………………………….. ………………………….. ………………. 12/23
CAP. 2 Scopul, obiectivele și locul cercetărilor …………………….. 13/25
2.1. Scopul și obiectivele cercetărilor ………………………….. ……………. 13/25
2.2. Locul cercetărilor ………………………….. ………………………….. ……. 14/25
CAP. 3 Metode de cercetare utilizate ………………………….. ………… 14/35
3.1. Documentarea bibliografică ………………………….. ………………….. 14/35
3.2. Observația ………………………….. ………………………….. …………….. 14/35
3.3. Experimentul ………………………….. ………………………….. ………….. 15/42
3.4. Prelucrarea statistică a datelor primare și analiza rezultatelor … 18/47
CAP.4 Condițiile fizice ale teritoriului cercetat ………………………. 18/50
4.1. Condiții geologice ………………………….. ………………………….. ……… -/50
4.2. Condiții geomorfologice ………………………….. ………………………….. -/51
4.3. Condiți i climatice ………………………….. ………………………….. ……….. -/54
4.3.1. Regimul termic ………………………….. ………………………….. -/54
4.3.2. Regimul pluviometric ………………………….. ………………….. -/56
4.3.3 Regimul eolian ………………………….. ………………………….. . -/59
4.3.4. Sinteza climatică ………………………….. ……………………….. -/59
4.4. Soluri ………………………….. ………………………….. ………………………. -/61
4.5. Tipuri de stațiuni ………………………….. ………………………….. ……….. -/65
CAP. 5 Studiul vegetației forestiere ………………………….. …………. 19/67
5.1. Dist ribuția vegetației fore stiere ………………………….. …………………. -/67
5.2. Formații f orestiere și tipuri de pădure ………………………….. ……….. -/68
4 5.3. Structura orizonta lă și verticală a arboretelor ………………………….. -/69
5.4. Clase de vârstă ………………………….. ………………………….. …………. -/71
5.5.Productivitatea arboretelor ………………………….. ……………………….. -/73
5.6. Starea de sănătate a pădurilor din zona studiată …………………….. -/75
CAP. 6 Rezul tatele cercetărilor ………………………….. ………………… 20/77
6.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din cadrul
ocoalelor silvice Pă trăuți, Adâncata și Fălticeni ………………………….. . 20/77
6.1.1. Delimitarea suprafețelor, a locurilor de probă
și inventarierea arbore telor (carpen și alte specii) ……………… 20/77
6.1.2. Distribuția numărului de arbori pe specii și categorii de
diametre în s uprafațele de probă instalate …………………………. 20/79
6.1.3. Distribuția numărului de arbori pe specii și clase de înălțimi
în suprafațele de probă instalate ………………………….. ……….. 21/82
6.1.4. Curbele înălțimilor totale și elagate la carpen în
suprafațele de probă instalate ………………………….. …………… 21/86
6.1.5. Corelația dintre diametrul de bază și diametrul
coroanei la carpen în s uprafațele de probă analizate …………. 23/90
6.1.6. Distribuția volumului la hectar pe categorii de
diametre și specii în s uprafațele de probă instalate ……………. 24/92
6.1.7. Legătura dintre volumul trunchiului și volumului
coroanei ………………………….. ………………………….. ……………… 24/96
6.1.8. Structura verticală și orizontală
a arboretelor realizată în ba za inventarierilor efectuate ……. 25/100
6.2. Evaluarea eficienței economice a lucrărilor de substituire …….. 26/109
6.2.1. Descrierea gene rală a arb oretelor selectate …………… 26/109
6.2.2 Venituri obținute prin valorificarea produselor
lemnoase oferite de arboretele derivate de carpen analizate ..28/111
6.2.3. Costuri de r egen erare în arboretele studiate ………….. 33/118
6.2.4. Descrierea stării actuale a arboretelor parcurse
cu lucrări de substituire în ultimii 20 de ani ……………………… 36/125
6.2.5. Simularea evol uției arboretelor nou create …………….. 39/133
6.2.6.Utilizarea metodei Ivan pentru estimarea ef icienței
economice a lucrărilor de substituire efectuate în
5 ocoalele silvice Adâncata și Pătrăuți ………………………….. …. 50/158
6.3. Analiza lucrărilor realizate pentru transformarea arboretelor
derivate de carpen în a rborete natural fundamentale ………………… 55/172
6.3.1. S tarea inițială a arboretelor ………………………….. …… 55/172
6.3.2. Simularea dezvol tării arboretelor nou create ………… 55/172
6.3.3. Diversitatea specifică și structurală a arboretelor ….. 57/174
6.3.4. Rezultatele simulării pe termen scurt (10 ani) în
suprafața de probă Pătrăuți ………………………….. ……………… 57/176
6.3.5. Rezultat ele simulării pe termen lung (120 ani) în
suprafața de probă Adâncata ………………………….. …………… 61/184
6.3.6. Rezultate privind simularea evoluției diversității
speciilor și diversității structurale a arboretului din AD
pe o perioadă de 120 ani ………………………….. ………………… 66/196
6.3.7. Rezultate după un an d e la efectuarea substituirii
în benzi ………………………….. ………………………….. ……………. 70/209
CAP. 7 Concluzii. Contribuții personale. Recomandări …………. 74/214
7.1. Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………… 74/214
7.1.1. Starea actuală a arboretelor
derivate de carpen din zona studiată ………………………….. … 74/214
7.1.2. Eficiența economică a substituirii arbor etelor
derivate de carpen ………………………….. …………………………. 75/215
7.1.3 Tehnol ogia de substituire adoptată ………………………. 76/216
7.2. Contribuții personale ………………………….. ………………………….. 77/217
7.3. Recomandări ………………………….. ………………………….. ……….. 78/220
Diseminarea rezultatelor …………………………………………………….. .80/223
Bibliografie selecti vă ………………………….. ………………………….. …. 81/224
Rezumat ……………………………………………………………………………… 86/221
Curriculum vitae ………………………….. ………………………….. ……………. 87/-
6 CONTENTS
Abstract / Thesis
Introduction ………………………….. ………………………….. ……………………. 9/9
CAP. 1 The current state of knowledge ………………………….. ……… 11/14
1.1. Methods for the r econstruc tion of the forest ecosystems ……. 11/14
1.2. Technologies for the substitution of the derived forest stands .. 12/17
1.3. The assessment of economic efficiency of the hornbeam
forest stands su bstitution ………………………….. ………………………. 12/23
CAP. 2 Research goal, objectives and location ………………………. 13/25
2.1. The research goal and objectives ………………………….. ………….. 13/25
2.2. The research location ………………………….. ………………………….. . 14/25
CAP. 3 Research methods ………………………….. ……………………….. 14/35
3.1. Bibliographic documentation ………………………….. …………………. 14/35
3.2. Observation ………………………….. ………………………….. ……………. 14/35
3.3. Experiment ………………………….. ………………………….. …………….. 15/42
3.4. Statistic processing of the primary data and the results analysis ..18/47
CAP.4 Physical conditions of the researched area …………………. 18/50
4.1. Geological conditions ………………………….. ………………………….. … -/50
4.2. Geomorphologic conditions ………………………….. …………………….. -/51
4.3. Climate conditions ………………………….. ………………………….. …….. -/54
4.3.1.Thermic regime ………………………….. ………………………….. . -/54
4.3.2. Pluviometric regime ………………………….. ……………………. -/56
4.3.3 Aeolian regime ………………………….. ………………………….. . -/59
4.3.4. Climacteric synthesis ………………………….. …………………. -/59
4.4. Soils ………………………….. ………………………….. ………………………… -/61
4.5. Types of forest sites ………………………….. ………………………….. ….. -/65
CAP. 5 The description of forest vegetation ………………………….. 19/67
5.1. The dist ribution of forest vegetation ………………………….. ………….. -/67
5.2. Fores t formations and forest types ………………………….. ……………. -/68
7 5.3. The horizontal and vertical s tructure of the forest stands …………. -/69
5.4. Age classes ………………………….. ………………………….. ……………… -/71
5.5.The productivity of forest stands ………………………….. ……………….. -/73
5.6. The health of the forests from the studied area ………………………. -/75
CAP. 6 Research results ………………………….. ………………………… 20/77
6.1. The current state of derived ho rnbeam forest stands from Patrauti,
Adancata an d Falticeni forest districts ………………………….. …………. 20/77
6.1.1. The establishment of research plot areas and the results of forest
inventory (hornbeam and other species) ………………………….. 20/77
6.1.2. Trees number distribution against species and diameters classes
in the i nstalled plot areas ………………………….. ………………….. 20/79
6.1.3. Trees number distribution against species and heights classe s in
the installed plot areas ………………………….. ……………………… 21/82
6.1.4. The curves of the total and pruned heights of hornbea m in the
installed plot areas ………………………….. ………………………….. . 21/86
6.1.5. The correlation between the dbh and the crown diameter of
hornbe am in the analyzed plot ar eas ………………………….. ….. 23/90
6.1.6. The volume distribution per hectares against diameters classes
and specie s in the installed plot areas ………………………….. … 24/92
6.1.7. The correlation between the st em and the crown volume ..24/96
6.1.8. The vertical and horizontal structure of the inventoried fores t
stands ………………………….. ………………………….. ……………… 25/100
6.2. Assessment of the economic efficiency of the analyze d forest stands
substitution ………………………….. ………………………….. ………………… 26/109
6.2.1. General description of the selected for est stands ….. 26/109
6.2.2 Incomes obtained through the capitalization of the wooden
products offered by t he analyzed hornbeam stands ……….. 28/111
6.2.3. Regeneration costs of the studied stands …………….. 33/118
6.2.4. Current state of the forest stands substi tuted in the last 20 years
………………………….. ………………………….. ……………………….. 36/125
6.2.5. Simulation of the dynamic of new c reated stands …… 39/133
8 6.2.6. The application of the Ivan method for assessing the economic
efficiency of the substitution carried out in the Adancata an d Patrauti
forest districts ………………………….. ………………………….. …… 50/158
6.3. Analysis of the substitution process of derived hornbeam stands into
natur al fundamental forest types ………………………….. ……………….. 55/172
6.3.1. The initial state of the stands ………………………….. …. 55/172
6.3.2. The development simul ation of new created stands 55/172
6.3.3. Species and structu ral diver sity of the stands ………. 57/174
6.3.4. Short term simulation results (10 years) in the Patrauti study
area ………………………….. ………………………….. …………………. 57/176
6.3.5. Long term simulation results (120 years ) in the Adancata study
area ………………………….. ………………………….. …………………. 61/184
6.3.6. Results regarding the evolution simulation of species and
structural diversity of the stand from AD for a period of 120 years
………………………….. ………………………….. …………………… ….66 /196
6.3.7. Results obtained after one year since carrying out the p roposed
substitution method ………………………….. ……………………….. 70/209
CAP. 7 Conclusions. Personal contributions. Recommendations. 74/214
7.1. Concl usions ………………………….. ………………………….. …………. 74/214
7.1.1. Current state of the derived hornbeam forest stands in the
studied area ………………………….. ………………………….. ……… 74/214
7.1.2. Economic efficiency of the substitution of der ived hornbeam
forest stands ………………………….. ………………………….. …….. 75/215
7.1.3 The ado pted substitution technology ……………………… 76/216
7.2. Personal co ntributions ………………………….. ……………………….. 77/217
7.3. Recommendations ………………………….. ………………………….. .. 78/220
Results dissemination ……………………………………………………………… 80/223
Bibliography selective ……………………………………………………………… 81/224
Abstract ………………………………………………………………………………….. 86/221
Curriculum vitae ………………………………………………………………………. 87/-
9 Introducere
Conceptul de dezvoltare durabilă s -a cristalizat în timp, pe parcursul mai
multor decenii, în cadrul unor dez bateri ș tiințifice aprofundate pe plan internațional și
a căpătat valen țe politice precise în contextul globalizării (***, 200 8).
Pădurile sunt resurse naturale regenerabile și au, dacă sunt gestionate
“responsabil ”, potențial de a fi utilizate continuu pentru menținerea și atingerea unor
obiective dintr -un spectru larg de mediu social și economic în folosul societății
umane. Păduri le din România sunt alcătuite în cea mai mare parte din ecosi steme
forestiere stabile ecologic. Totuși fondul forestier include și păduri c u echilibru
ecologic deteriorat . În cazul în care dereglarea echilibrului este mult prea pronunțată,
ecosistemul dete riorat devine incapabil să -și refacă structura normală inițială într-un
timp rezonabil, mai cu seamă dacă acesta este localizat în condiții climato -edafice
mai puțin favorabile speciilor lemnoase forestiere constituente.
Tehnicile și preocupările privind s ubstituirea și conversiunea arboretelor au
evoluat de -a lungul timpului pe măsură ce lucrările de cercetare au furnizat informații
noi în legătură cu funcționarea ecosistemelor forestiere. Numeroase studii efectuate
în România au vizat tehnica de execuție a lucrărilor de substituire a arboretelor slab
productive în linii generale (Marcu, 1968; Hanganu, 1969; Lupe, 1968; Popa, 2003);
alte studii au fost orientate strict către modul de efectuare a substituirii în anumite
etaje fitoclimatice sau formații fores tiere cum ar fi arboretele degradate de salcâm
(Dănescu, Roșu, Surdu, 2003) sau de fag (Urechiatu, 1991, Ștefănescu, 1966 -a),
arboretele din lunci considerate necorespunzătoare (Lefter, 1964).
În primul rând , vreau să mulțumesc Bunului D UMNEZEU , care întotdeauna
mi-a dat puterea de a merge mai departe , atunci când a fost foarte greu și , mai mult ,
a dat oam enilor ce m -au îndrumat răbdare, sănătate , încredere și putere de muncă .
Cercetările au fost realizate sub îndrumarea conducătorului științific , distin sa
doamnă profesor universitar doctor inginer Filofteia Negr uțiu, căreia țin să -i
mulțumesc din inimă pentru maniera diplomatică în care a supervizat tema de
doctorat și implicit pentru sugestiile și indicațiile metodologice date . Pentru toate
acestea, cu deosebire pentru că ldura și discernământul manifes tate în orice situație
când simțeam nevoia de sprijin, îmi exprim încă o dată respectuoasa mea
gratitudine.
Mulțumesc cu deosebită considerație domnului rector al Universității
„Transilvania” din Brașov, pr of. univ. doctor honoris causa Ioan Vasile Abrudan
pentru sprijinul acordat de -a lungul perioadei de doctora ntură și pentru onoarea c e
mi-a făcut -o acceptând să fie membru în comisiile de susținere a referatelor .
Aduc mulțumiri, de asemenea, dascălilor care m-au pregătit, în special celor de
la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov ce mi -au oferit
10 posibilitatea să privesc cu drag oste și respect spre pădure și să ajung să mă
perfecționez în producție . În mod deosebit mulțumesc celor din departamentul
silvicultură, prof. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu, prof. dr. ing. Neculae Șofletea, prof.
dr. ing. Norocel Nicolescu, prof. dr. ing. Ion Florescu, conf. dr. ing. Dan Gurean, șef
lucrări dr. ing. Adrian Indreica, șef lucrări dr. ing. Bogdan Popa .
Mulțumesc totodată și dr. ing. Cristina Văcălie din cadrul Facultății de
Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov pentru tot sprijinul acordat.
Aici este locul să exprim întreaga mea recunoștință și să îi aduc cele mai calde
și sincere m ulțumiri d omnului șef de lucrări doctor inginer Gabri el Duduman , cadru
didactic la Facult atea de Silvicultură din Suceava , pentru tot ce a făcut pentru mine și
nu numai.
De asemenea, le mulțumesc colegilor din producție ingineri, tehnicieni și
pădurari de la ocoalele silvice Adâncata, Pătrăuți și Fălticeni, în special ing. Carmen
Mihețiu, ing. Ovidiu Popovici, ing. Constantin Moldovan, ing. Toader Robu, ing.
Bogdan Robciuc, ing. Constantin Nistor, ing. Remus Lazăr, ing. Cezar Pavăl și ing.
Cezar Ungurean u, pentru înlesnirea obținerii și prelucrării volumului mare de date
culese din teren.
Le sunt recunoscător colegilor din Direcția Silvică Suceava, în special celor mai
inimoși și fermi silvicultori, ing. Iulian Stasiuc, ing. Cristian Rotariu, tehn. Marine l
Cucoș din cadrul Biroului Paza și Protecția Pădurilor, pentru înțelegere, având în
vedere faptul că de multe ori m -au văzut „vorbind singur ”, au înțeles și „m-au lăsat în
pace” .
Aduc mulțumiri și colegilor de la Direcția Silvică Botoșani, ocolul silvic D orohoi
care m -au sprijinit în efectuarea de planșe foto și analizarea arbotetelor , rezultat al
metodei ing. Octav Rusu.
În mod special, mulțumesc părinților pentru că prin modul lor de viață au
întotdeauna puterea de a ne ocroti și a ne ține uniți, tuturo r celor din familie și nu în
ultimul rând prețioasei și iubitei mele soții , Cristina . O să fii mirată pentru ceea ce voi
spune, Cristina, „te iubesc” pentru tot.
Autorul.
11 Cap. 1. Stadiul actual al cunoștințelor
1.1. Metode și procedee de recon strucție a ecosistemelor forestiere
Este cunoscut faptul că ecosistemele forestiere afectate de diferite forme de
degradare structurală nu mai îndeplinesc în mod satisfăcător funcțiile de protecție
atribuite și furnizează o producție mică de lemn și de cal itate inferioară, necesitând
metode și procedee de reconstrucție ecologică.
Procesele tehnologice folosite în cadrul lucrărilor de reconstrucție ecologică a
arboretelor se caracterizează printr -un număr mare de metode, procedee și
operațiuni silvotehnice , datorită diversității condițiilor naturale și silviculturale.
Metodele tehnice de intervenție în arboretele degradate în scopul îmbunătățirii
structurii acestora, dar și a optimizării funcționalității pădurilor respective, diferă în
funcție de: potențialul productiv natural al stațiunilor; caracteristicile arboretelor în
cauză (consistență, c ompoziție, stadiu de dezvoltare etc.); particularitățile
bioecologice ale speciilor ce urmează a fi instalate în conformitate cu obiectivele de
producție sau protecție propuse.
În literatura de specialitate se recomandă trei categorii de intervenții în
arborete, lucrări ce se aplică cu scopul sporirii capacității de protecție și producție a
pădurilor degrad ate, slab productive, derivate și necorespunzătoare stațional
(Damian, Negruțiu, 1973; Damian, 1978; Norme te hnice, 2000; Negruțiu, Abrudan,
2004 ; Abrudan, 200 6).
Aceste intervenții sunt: refacerea, substituirea și ameliorarea.
Refacerea presupune regenerarea arti ficială a unui arboret cu acele ași specii
pe întreaga su prafață, după eliminarea totală sau parțială a arboretului existent.
Această intervenție se caracterizează prin conservarea biocenozei (în noul arboret se
promovează aceleași specii ca și în arboretul existent), dar se intervine atent în
pregătirea solului și a terenului deoarece componența edafică a stațiunii este de cele
mai multe ori afectată de procesul de degradare a arboretului.
Substituirea presupune reinstalarea vegetației forestiere pe terenuri ocupate
de arborete derivate, având origine naturală, dar de valoare economică scăzută ,
alcătuite din specii cu potențial biologic redus privind producția de biomasă sau de
origine artificială, instalate în stațiuni puțin satisfăcătoare cerințelor ecologice ale
speciilor componente. Intervenția vizează biocen oza și se soldează cu modificar ea
esențială a compoziției, int ervențiile în biotop fiind reduse, deoarece la o structură
optimă a arboretelor derivate, s e păstrează caracteristicile solului forestier.
Ameliorarea constit uie categoria lucrărilor de instalar e a speciilor în arborete
degradate , mai ales în cele brăcuite sau cu forme incipiente de degradare care, în
urma intervențiilor artificiale , pot fi redresate. Caracteristic este faptul că nu se pune
problema reîntineririi pentru că se menține arboretul ex istent, ameliorarea desimii și a
compoziției realizându -se prin plantații în golurile existente fie cu specii arborescente
pentru refacerea consistenței normale, fie cu specii arbustive pentru protecția solului
împotriva înțelenirii .
Stabilirea judicioasă a metodelor și procedeelor de reconstrucție ecologică a
arboretelor, constituie fundamen tul de care depinde reușita și eficiența fiecărei
intervenții și a lucrării în ansamblu.
12 1.2. Tehnologii privind su bstituirea arboretelor derivate
Aplicarea necoresp unzătoare a tratamentelor sau lipsa intervențiilor cu
operațiuni culturale în tinerețe, favorizează extinderea speciilor secundare sau de
ajutor în dauna cvercineelor . Arboretele derivate pot avea com poziții foarte diferite.
Frecvent întâlnite sunt teișu rile de pro ductivitate mijlocie, frăsineto – teișul de
productivitate mijlocie și cărpinet ele.
Cărpinetele care n u au depășit stadiul de nuieliș se substituie în prima
urgență, indiferent de regiunea unde se găsesc, de consistență și de productivitatea
lor. Tot în prima urgență se substituie și cărpinetele din clasele I – IV de producție,
atunci când au consistența de cel mult 0,6, ca și cele cu consistența 0,7 – 1,0, dacă
se încadrează în clasa a V -a de pro ducție. Cărpinetele din clasele I – IV de
producț ie, cu consistența peste 0,7 se conduc până la vârsta de 50 – 70 de ani și se
substituie numai câ nd ajung la această vârstă (Lupe, 196 9).
În raza ocolului silvic Dorohoi din cadrul Direcției silvice Botoșani , inginerul
Rusu (1986) a conceput o tehnologie s pecială a substituirii cărpinetelor prin
stejărete cu amestec de carpen, folosind puieți de talie mijlocie, peste 1,5 m.
Referindu -se la s ubstituirea arboretelor slab productiv e, Lupe (1968 ) scoate
în evidență o serie de aspecte de care trebuie să se țină cont pentru reușita
procesului.
Ștefănescu (1966 -a, 1966 -b) subliniază că utilizarea coridoarelor în cadrul
lucrărilor de substituire din stepă și silvostepă s -a impus ca o necesitate pentru
culturile tinere, care sunt afectate cel mai mult de acțiunea f actorilor climatici,
benzile de pădure rămase temporar între coridoare, urmând să faciliteze formarea
unui microclimat mai favorabil și să protejeze culturile tinere împotriva vânturilor
dominante.
În urma cercetărilor efectuate , Hanganu (1969) recomand ă ca o parte
însemnată din arboretele propuse la substituire sau refacere să fie subs tituite
integral având în vedere faptul că acestea sunt de tip derivat (mestecănișuri,
cărpinișuri, plopișuri).
Lucrările de substituire în coridoare au derivat din substitui rea în ochiuri
întrucât prin racordarea ochiurilor s -a ajuns la forme asemănătoare unor benzi.
Dămăceanu (1952) prezintă câteva dintre avantajele și dezavantajele substituirii în
coridoare, studiile sale fiind orientate asupra stejarului pedunculat .
Plecând de la cercetările lui Dămăceanu, Ceuca et al (1960) studiază
amănunțit procedeul substituirii în coridoare cu stejar pedunculat, atât pentru
arborete neexploatabile cât și pentru arborete degradate tinere din Podișul Central
Moldovenesc.
Vlonga (2001) prezintă aspecte legate de reconstrucția arboretelor de
cvercinee afectate de cărpinizare orientându -se asupra arboretelor în care proporția
carpenului este de cel puțin 70% iar vârsta acestuia de cel puțin 60 de ani. El
propune ca substituirea carpenului să se realizeze prin tăieri rase în parch ete mici
sau în benzi a căror suprafață să nu depășească trei hectare.
1.3. Cercetări privind eficiența economică a sub stituirii arboretelor de carpen
Component al pădurilor de șleau, dar nu numai, carpenul ocupă circa 6,6%
din totalul fondului forestier românesc deținând un loc bine definit. Ca pondere,
13 ocupă o suprafață aproape egală cu stejarul pedunculat, cerul și gârnița luate
împreună. Aceasta reprezintă peste 400 000 hectare, adică dublu față de anul 1940
când această specie ocupa doar 3,6%, adică 200 000 hectare (Damian, 1962;
Stănescu, 1979; Clinovschi, 1997).
Din punct de vedere ecologic ș i silvicultural, carpenul a fost puțin studiat
(Clinovschi, 1997 , 2004 ). Un motiv pentru care carpenul nu a constituit subiect
predilect de studiu îl reprezintă variabilitatea morfologică intraspecif ică redusă, ceea
ce demonstrează stadiul de optim constitutiv (Clinovschi, 1998) . Această
particularitate conferă speciei o poziție aparte , datorită robusteții față de
nenumăr atele situații în care factorii limitativi își exe rcită acțiunea destabiliza toare .
Locul ocupat de către carpen în spațiul forestier european, pre cum și în cadrul
pădurii româneș ti este determi nat de regim ul aplicat , cum este cazul crâ ngurilor cu
carpen, p recum și al arboretelor de tip natural fundamental ce deț in în compoziția lor
această specie. Promovarea codrului, ca regi m principal în cadrul măsurilor de
gospodărire, fundamentat pe principii ecosistemice, face ca , în prezent , poziția
carpenului , consid erat s pecie secundară , să fie reconsiderată.
Din punct de vedere economic, carpenul a făcut obiectul unor cercetări pe
fondul utilizării eficiente și a valorificării superioare a resurselor de lemn, at ât la noi în
țară cât și în stră inătate.
De menționat că în literatura de specialitate nu sunt lucrări care să analizeze
eficienț a economic ă a substituirii arboretelor derivate și în special a celor de carpen.
Cap. 2. Scopul , obiectivele și locul cercetărilor
2.1. Scopul și obiectivele cercetărilor
Scopul c ercetărilor constă în identificarea și propunerea unor tehnologii de
sporire a capacit ății de producție a arboretelor și de reduce re a cheltuieli lor, prin
perfecționarea unor metode eficiente privind substituirea și/sau refacerea arboretelor
necorespunzăto are, slab productive .
Lucrarea de față își propune să promoveze tehnici ecologice și economice
pentru a ține în frâu carpenul, când acesta se manifestă ca specie invadantă și
copleșitoare, fără însă a milita pentru eliminarea carpenului din compoziția viit oarelor
arborete ci, dimpotrivă, încearcă să valorifice valențele de specie secundară ale
carpenului, menținându -se sau creându -se astfel arborete cu un nivel ridicat al
diversității specifice și structurale.
Principalele obiective urmărite pe parcursul ce rcetărilor au fost:
Analiza stării actuale a arboretelor derivate de carpen din cadrul ocoalelor
silvice Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni.
Studiul caracteristicilor structurale și economice ale unor arborete cărpinizate
în trecut, parcurse cu lucrări de sub stituire în ultimii 20 de ani, la nivelul
ocoalelor silvice Pătrăuți, Ad âncata și Fălticeni.
Promovarea unor tehnologii noi pentru a ține în frâu carpenul, când acesta se
manifestă ca specie invadantă și copleșitoare, fără însă a milita pentru
eliminarea t otală din compoziția viitoarelor arborete.
14 2.2. Locul cercetărilor
Cercetările s-au localizat în suprafețe de pădure administrate de către Direcția
Silvică Suceava , ocoalele silvice Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni (figura 2.1.) .
Informații detaliate priv ind localizarea cercetărilor la nivel de arboret sunt prezentate
în capitolul de metodologie , conform specificului fiecărui obiectiv.
Figura 2.1. Localizarea ocoalelor silvice (DS Suceava) în care s -au realizat cercetările
Location of forest districts (S uceava County) in which the research has been carried out
Cap. 3. Metode de cercetare utilizate
Pentru îndeplinirea obiectivelor, cercetarea a recurs la metode variate pentru
culegerea datelor și pentru obținerea rezultatelor și anume: documentarea
bibliografică, observaț ia, experimentul, prelucrarea statistică a datelor primare și
analiza rezultatelor.
3.1. Documentarea bibliografică .
A avut o pondere însemnată în partea de început a cercetărilor efectuate. În
primă fază , a avut un caracter general, ul terior extinzându -se asupra detaliilor
aspectelor analizate. Pe lângă lucrările și materialele de specialitate au fost
consultate documente din arhivele Direcției Silvice Suceava și din ocoalel e silvice
Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni. Evaluarea stării act uale a arboretelor cărpinizate s -a
realizat prin consultarea amenajamentelor silvice aparținând unităților de producție
din ocolul respectiv. Studiul fostelor arborete derivate de carpen de pe raza ocoalelor
silvice menționate, care au fost substitui te, a presupus analizarea amenajamentelor
silvice pe o perioadă de 20 de ani (înainte de data întocmirii amenajamentelor
actuale). S-a studiat istoricul lucrărilor efectuate în arboretele selectate, începând de
la lucrările de reîmpădurire.
3.2. Observați a.
Ca metodă de cercetare , observația a stat la baza analizei generale a
teritoriului studiat și la alegerea arboretelor cărpinizate , precum și a unităților
amenajistice unde s -au amplasat piețele de probă .
Pentru descrierea stării actuale a arboretelor derivate de carpen în primă
fază au fost selectate arborete în care carpenul participă în compoziția actuală
(amenajamente în vigoare). S-a întocmit o bază de date cu arborete le din cele trei
15 ocoale silvice care cuprinde pentru fiecare unitate amenajistică, date r eferitoare la:
suprafață, încadrare funcțională, relief, altitudine, expoziție, pantă, configurația
terenului, structură, consistență, vârsta actuală, vârsta exploatabilității, accesibilitate,
date complementare, lucrări efectuate, lucrări propuse, compozi ție actuală,
compoziție țel, elemente de arboret cu indicarea pentru fiecare dintre acestea a
modului de regenerare, a proporției de regenerare cu compoziția actuală, a
diametrului mediu, a înălțimii medii, creșterii, volumului unitar, vitalității, elagaju lui
natural, provenie nței etc.
În următoarea fază , au fost selectate arboretele în care proporția carpenului
depășește 60%. Din totalul arboretelor derivate, în care carpenul participă în
compoziție în proporție de cel puțin 60% , au fost selectate arborete le ajunse aproape
de vârsta exploatabilității, arborete în care s -a considerat că ar trebui efectuat e lucrări
de substituire în idee a revenirii la tipurile natural – fundamentale de pădure.
Pentru cele trei ocoale silvice luate în studiu au rezultat 61 arb orete în care
proporția de participare a carpenului este de cel puțin 60%. Caracterizarea detaliată
a acestor arborete a folosit la selectarea unor a dintre ele, mai reprezentative, în
vederea amplasării de suprafețe de probă cu caracter temporar. Cele 61 a rborete au
fost grupate în raport cu omogenitatea condițiilor de vegetație în 7 categorii distincte,
fiind selectate șapte unități amenajistice , respectiv 24A, 54A, 15A (ocolul silvic
Pătrăuți), 68D, 74G (ocolul silvic Adâncata), 5A, 19B (ocolul silvic Făl ticeni), acestea
constituind materialul de cercetare pentru analiza modului în care au fost efectuate
lucrări de substituire în zona studiată.
Tehnica de cercetare în cadrul metodei observației pentru acest obiectiv a
constat în inventarierea statistică în suprafețe circulare de 300 m pătrați, amplasate
în teren după un caroiaj pătratic , respectiv integrală în arboretele cu suprafețe mai
mici de 1,0 ha . Pentru fiecare arbore din suprafața de probă s -au deteminat: specia ,
coordonatel e carteziene (la inventa rierea integrală) sau polare (la inventarierea în
piețe circulare), două diametre perpendiculare măsurate la 1,30 m de la sol (pe curba
de nivel și respectiv pe linia de cea mai mare pantă), înălțim ea totală, înălțimea
elagat ă, două diametre perpendiculare ale coroanelor. Aceste măsurători au fost
prelucrate statistic, analizate și interpretate corespunzător obiectivelor de cercetare
stabilite .
Studiul fostelor arborete derivate de carpen de pe raza ocoalelor silvice
menționate care au fost substituite, a p resupus analizarea amenajamentelor silvice
pe o perioadă de 20 de ani (înainte de întocmir ea amenajamentelor în vigoare). Au
fost identificate arboretele derivate de carpen care au fost exploatate în perioada
menționată și în care, ulterior, s -a revenit l a compoziții mai apropiate de cele impuse
de condițiile staționale locale și de principiile gospodăririi durabile a pădurilor. Dintre
arboretele derivate identificate au fost selectate șapte unități amenajistice
reprezentative în care au fost reintroduse s peciile corespunzătoare tipurilor
fundamentale de pădure, ca urmare a efectuării lucrărilor de substituire. În teren s -au
amplasat 1 -2 piețe dr eptunghiulare (20x50m, 40x50m, 50x60m).
3.3. Experimentul
În funcție de obiectivul de cercetare prin care se urm ărește ameliorarea
tehnicilor de substituire utilizate până în prezent în țară am elaborat un procedeu
16 de substituire -conversiune care aduce îmbunătățiri metodei de substituire în
coridoare și care își propune să conducă gradual structura actuală spre stru ctura
dorită, fără a pleda pentru eliminarea totală a speciilor care fac obiectul substituirii.
Plecând de la ideea substituirii în coridoare – care presupune efectuarea de
semănături sau plantații în coridoare create în arboretul de substituit (Dămăceanu ,
1954) – în metoda de față sunt prezentate tehnici ecologice și economice menite a
ține în frâu carpenul când acesta se manifestă ca specie invadantă și copleșitoare,
fără a se milita pentru eliminarea acestuia din compoziția viitoarelor arborete ci,
dimp otrivă, se încearcă valorificarea valențelor de specie secundară (de ajutor ) ale
carpenului. În felul acesta se dorește menținerea sau crearea unor arborete cu un
nivel ridicat al diversității specifice și structurale.
În acest sens au fost amplasate două suprafețe de probă în care a fost pus în
practică procedeul propus. Pe baza măsurătorilor de teren și cu ajutorul tabelelor de
producție a fost simulată evoluția arboretelor în cele două suprafețe de probă cu
ajutorul unor parametri de modelare care au pe rmis evaluarea lucrărilor silvice care
se vor efectua în arboret de -a lungul perioadei de simulare.
Pentru testarea metodei de substituire propusă au fost selectate două
arborete derivate de carpen având caracteristi cile prezentate în tabelul 3. 1.
Tabel ul 3.1.
Caracteristici le arboretelor selectate
Specific features of selected stands
Unitatea
amenajistică Ocol silvic U.P. Altitudine
(m) Înclinare
(ș) Vârsta
(ani) Tipul de
sol Nume lot Suprafața
(ha)
34% Adâncata VI 405 – 15 Luvisol AD 1,0
30A% Pătrăuți III 400-420 12 15 Cambisol PT 1,0
Cele două arborete au fost “parcurse” în urmă cu 15 ani cu tăieri rase
(efectuate în mod ilegal), imediat dup ă punerea în posesie. La punerea în posesie
unitatea amenajistică 30A% din ocolul silvic Pătrăuți avea în compoziție 3Fa, 4Ca,
3St, vârsta 70 ani și consistența de 0,8, iar unitatea amenajistică 34% din cadrul
ocolului silvic Adâncata avea în compoziție 6 St, 3 Ca, 1 Fa, vârsta 120 ani și o
consistență de 0,6 . În ambele arborete, înaintea efectuării acestor tăieri ilegale,
carpenul era specie secundară și participa alături de stejar și fag în proporție de
maxim 40%. Datorită neefectuării unor lucrări coresp unzătoare, prin lăstărirea
puternică a cioatelor de carpen starea de masiv s -a închis după 2 -3 ani, iar în
momentul de față carpenul are o pondere de circa 95% în compoziția arboretelor
selectate, alături de plop, salcie căprească și stejar.
În fiecare din cele două arborete a fost amplasată câte o suprafață de probă
dreptunghiulară de 1,0 ha ( figura 3.1.) în care a fost pusă în aplicare m etoda
descrisă .
În februarie 2011, în cele două piețe de probă s -a trecut la extragerea
completă a lăstarilor în benzi a căror lățime variază între 4 și 7 m. Lățimea benzilor a
fost stabilită în raport cu înălțimea medie actuală a arborilor (în medie aproximativ
înălțimea de 5 m) și cu evoluția creșterilor în înălțime a carpenului din interbenzi .
Lățimea interbenzilor a dep ins de posibilitatea de materializare în teren a benzilor,
17 avându -se în vedere ca suprafața neparcursă să reprezinte circa 50% din suprafața
totală a pieței de probă (figura 3.2.).
Figura 3.1. Delimitarea ocoalelor silvice și a suprafețelor de probă
Limits of forest districts and studied plot areas
Figura 3.2. Amplasarea , orient area benzilor și schema de plantare (Tulbure și
Duduman, 2012 )
Location , orie ntation of bands and planting scheme (Tulbure and Duduman, 2012)
În benzile create s -au plantat puieți de talie mică (h≈0,4m). A fost utilizată
aceeași compoziție de împădurire în ambele suprafețe de probă, desimea culturilor în
benzi fiind de: 450 puieți plantați la ha la AD ; 468 puieți plantați la hectar la PT .
18 3.4. P relucrarea statistică a datelor primare și analiza rezultatelor.
Lucrările de birou au constat în prelucrarea și corelarea măsurătorilor din
teren. Prelucrarea acestora s -a realizat cu ajutorul unor programe de calcul statistic
și de vizualizare bi și trid imensională a arboretelor : Microsoft Office Excel, S VS
(Stand Visualization System), PROARB (Popa, 1999) . Pentru cuantificarea diversității
specifice și structurale a arboretelor a fost folosit indicele Shannon (1948) și indicele
Gini (1912, 1921). De ase menea, au fost utilizate tabelele de producție românești
(Giurgiu și Drăghiciu, 2004).
Pentru analiza eficienței economice a lucrărilor de substituire a fost utilizată
metoda Ivan. Deoarece datele trebuie să fie comparabile, s-a recurs la tehnici de
simula re – modelare , pentru a compara arborete diferite sub raportul compoziției și
provenienței, însă nu și al vârstei. Pentru toate arboretele selectate s -a evaluat
valoarea la momentul exploatării, pe baza actelor de punere în valoare, s -au analizat
evidențel e financiare privind costurile cu exploatarea și transportul lemnului până la
drumul auto, evidențele privind costurile de instalare și îngrijire a culturilor nou create,
ținând cont de realitatea din teren.
De asemenea, s -a realizat simularea costurilor p ână la o vârstă a arboretelor
nou create, egală cu vârsta exploatabilității arboretelor substituite, apoi până la
vârsta exploatabilității arboretelor nou create folosind tabelele de producție. În plus,
pentru aceste vârste s -a estimat valoarea comercială a arboretelor nou create.
Cap. 4. Condițiile fizice ale teritoriului cercetat
Podișul Sucevei este situat în nord -vestul Podișului Moldovei , iar d in punct de
vedere geologic reprezintă continuarea spre sud -vest a marii Platforme Ruse și se
caracterize ază prin prezența în fundament, la o adâncime relativ redusă (în jur de
1000 m) a unor roci cutanate cristaline, de vârstă precambiană. Unitățile de producție
în cadrul cărora s -au făcut cercetările din ocoalele silvice Pătrăuți și Adâncata fac
parte din r egiunea de dealuri și podișuri de platformă, raionarea geomorfologică
încadrându -le în Provincia platformei est – europene, ținutul Podișului Moldovei (1),
subținuturilor podișurilor structurale (B), districtul Podișul Sucevei (a) . Ocolul silvic
Fălticeni se caracterizează prin prezența unor văi longitudinale, orientate mai mult de
la vest la est, cu terase dezvoltate, separate prin culmi joase, cu o fragmentare
dominant colinară.
Temperaturile medii anuale cele mai ridicate de peste 8,4șC sunt specifice
extremit ății sud-estice a Podi șului Sucevei, iar cele mai coborâte de aproximativ 7șC,
în nord -vestul acestuia. Precipitațiile atmosferice constituie sursa principală de
aprovizionare cu apă a solului și a plantelor, de alimentare a rețelei hidrografice și a
bazinelor lacustre. Media anuală a precipitațiilor în Podișul Sucevei este cuprinsă
între 600 și 700 mm.
În cadrul unităților de p roducție aflate în studiu din ocoalele silvice Pătrăuți,
Adâncata și Fălticeni vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – vest,
următoarele ca frecvență fiind cele din sud – est. Intensitățile medii ale acestor vânturi
sunt de obicei moderate (2 m/s), dar, periodic, se manifestă și vânturi cu intensități
mai puternice, de 35 – 40 km/oră și chiar mai mult.
19 Tipurile de sol întâlnite în teritoriul studiat sunt încadrate în clasa
argiluvisolurilor (unitățile de producție din ocoalele silvice Pătrăuți, Adâncata și
Fălticeni) și clasa cambisolurilor (unitatea de producție Pătrăuți și Dragomirna din
ocolul silvic Pătrăuți și unitatea de producție Adâncata din ocolul silvic Adâncata).
Suprafața împădurită din zona studiată se încadrează în etajele bioclimatice
FD3 (etajul deluros al complexelor de gorunete, goruneto -făgete și făgete), FD 2
(etajul deluros de cvercete și șleaur i de deal, FD 1 (etajul deluros de cvercete cu
stejar) și FM 2 (etajul montan al amestecurilor), ultimul întâlnit numai în cazul unității
de producție Baia din ocolul silvic Fălticeni.
Cap. 5. Studiul vegetației forestiere
Din suprafața totală a Podișului Sucevei, doar 18% este ocupată cu păduri,
mai mult de jumătate fiind teren arabil. Vegetația forestieră a Podișului Sucevei
corespunde etajului fagului, cu unele pătrunderi în zonele cu altitudini mai ridicate ale
pădurilor de amestec.
În unitățil e de pro ducție studiate, formațiile forestiere existente sunt: făgetele
pure de deal, făgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto -făgetele, făgeto –
cărpinetele, șleaurile de deal, brădeto -făgetele, stejărete pure de stejar pedunculat,
frăsinetele, plopișurile pu re de plop alb, plopișurile amestecate de plop alb și negru,
aninișurile de anin alb și negru. Ca procent de participare, la ocolul silvic Pătrăuți
făgetele pure ocupă 26% din suprafață, la ocolul silvic Adâncata șleaurile de deal cu
gorun cumulează 27,6%, iar la ocolul silvic Fălticeni brădeto -făgetele reprezintă
25,4%.
Analizând pădurile din zona studiată se poate observa că o parte din acestea
sunt mai mult sau mai puțin dezechilibrate ecologic, îndepărtate în sens negativ de la
tipurile natural fundamen tale. Cauza principală a acestei situații o constituie tăierile
de substituire și refacere aplicate pe scară largă în deceniile șase -opt din secolul XX,
în urma cărora au fost înființate culturi artificiale cu specii mai puțin potrivite stațiunii.
Totodată există un procent relativ ridicat al arboretelor parțial derivate (ocolul silvic
Pătrăuți – 16%, Adâncata – 18%, Fălticeni – 16%) . Arboretele total derivate sunt mult
mai reduse (ocolul silvic Pătrăuți – 2%, Adâncata – 1%, Fălticeni – 4%). Această
situați e este o consecință a aplicării cu superficialitate a operațiunilor culturale.
Cel mai răspândit tip de pădure în cadrul unităților de producție analizate este
făgetul de deal cu floră de mull (s) (ocolul silvic Pătrăuți – 30%, Adâncata – 21%) și
brădeto -făget normal cu floră de mull (s) (ocolul silvic Fălticeni – 28,6%). Referitor la
cele trei ocoale silvice studi ate – Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni se poate afirma
(Simionescu, 2012), pe baza cercet ărilor efectuate în teren, că arboretele au, în
general, o stare de sănătate bună . La început cercetările au fost îndreptate și asupra
molidului , în suprafețele de probă instalate , dar în timp acesta s -a uscat, studiul
amănunțit fiind efectuat pentru celelalte specii principale.
20 Cap. 6. Rezultate le cercetărilor .
6.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din cadrul ocoalelor
silvice Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni.
6.1.1. Delimitarea suprafețelor , a locurilor de probă și inventarierea arboretelor
(carpen și alte specii).
Pentru evaluarea stării actuale a celor 7 arborete derivate de carpen selectate
au fost amplasate 139 suprafețe de probă circulare de 300 m2 pentru inventarierea
statistică și două locuri de probă (5000, respectiv 29800 m2) în care arborii au fost
inventariaț i integral, suprafața totală inventariată fiind de 76500 m2. Din inventarieri a
rezultat că procentul de participare a carpenului este de peste 70%, sensibil mai
mare decât cel din compoziția arboretelor prezentată în amenajament ele silvice în
vigoare . Din numărul total de 4568 arbori inventariați , doar 782 au reprezentat alte
specii, 3786 fiind exemplare de carpen (tabelul 6.1 .).
Tabelul 6.1.
Caracteristici generale ale arboretelor în su prafețele de probă inventariate
General features of forest stands in inventoried plot areas
u.a. OS/UP Metoda de
inventariere Număr de locuri de
probă de 300 m2 Suprafața
inventariată
(m2) Număr de arbori
inventariați
Total din care CA
68D Ad/VI Statistică 35 10500 339 269
74G Ad/VI Integrală – 5000 538 487
5A Fl/IV Statistică 27 8100 414 394
19B Fl/V Statistică 26 7800 539 437
15A Pt/IV Statistică 26 7800 640 588
24A Pt/I Integrală – 29800 1574 1140
54A Pt/III Statistică 25 7500 524 471
Total : 139 76500 4568 3786
6.1.2. Distribuția numărului de arbori pe specii și categorii de diametre în
suprafețele de probă instalate .
Parametrii statistici ai distribuții lor experimentale a le numărului de arbori la ha
pe categorii de diametre sunt redați în tabelul 6.2. și evidențiază diversitatea
structurală a arboretelor analizate .
Tabelul 6.2.
Caracteristicile distribuțiilor experimentale ale numărului total de arbori pe
categorii de diametre
Main features of experimental distributions of the number of trees against diameter classes
Suprafața de probă Ad 68D Ad 74G Fl 5A Fl 19B Pt 15A Pt 24A Pt 54A
Minima 8,00 4,00 10,00 12,00 10,00 8,00 6,00
Maxima 60,00 50,00 46,00 46,00 52,00 58,00 44,00
Amplitudine 52,00 46,00 36,00 34,00 42,00 50,00 38,00
Media 28,38 17,06 22,08 23,07 20,22 24,26 20,79
Varianța 86,46 68,79 48,25 54,10 44,61 57,13 39,50
Abaterea standard 9,30 8,29 6,95 7,36 6,68 7,56 6,29
Coeficientul de variație % 32,76 48,61 31,46 31,88 33,04 31,16 30,24
Abaterea standard a mediei 0,52 0,25 0,31 0,28 0,23 0,33 0,24
Coeficientul de asimetrie 0,65 0,93 0,62 0,71 1,57 0,83 0,62
Coeficientul de exces 0,55 0,88 0,86 0,60 3,67 0,87 0,64
21 În majoritatea cazurilor coeficientul de variați e depășește cu puțin pragul de
30%, de unde rezultă că distribuția este omogenă, excepție făcând u.a. 74G din U.P.
VI Adâncata cu un coeficient de variație mai mare (48,61% ), caz în care se apreciază
că media nu mai este reprezentativă pentru o populație e terogenă cum este cea din
arboretul respectiv . În cele șapte arborete c oeficientul de asimetrie este pozitiv
indicând asimetri a de stânga specifică , de altfel , distribuției arborilor pe categorii de
diametre .
6.1.3. Distribuția numărului de arbori pe specii și clase de înălțimi în
suprafețele de probă instalate .
Principalele caracteristici ale structurii arboretelor analizate în raport cu
înălțimea arborilor sunt sintetizate în tabelul 6. 3. Se poate observa o strânsă
dependență a acestora de caracteristicile ana lizate în raport cu diametrul de bază al
arborilor (tabelul 6.2 .).
Tabelul 6. 3.
Caracteristicile distribuțiilor experimentale ale numărului de arbori pe clase de
înălțimi
Main features of experimental distributions of the number of trees against height classes
Suprafața de probă Ad 68D Ad 74G Fl 5A Fl 19B Pt 15A Pt 24A Pt 54A
Minima 6,00 2,00 6,00 8,00 8,00 6,00 6,00
Maxima 26,00 26,00 24,00 24,00 30,00 26,00 22,00
Amplitudine 20,00 24,00 18,00 16,00 22,00 20,00 16,00
Media 16,94 11,64 17,26 18,33 20,68 19,01 19,59
Varianța 12,01 28,07 23,57 18,54 6,83 5,71 7,27
Abaterea standard 3,47 5,30 4,85 4,31 2,61 2,39 2,70
Coeficientul de variație % 20,46 45,51 28,14 23,49 12,64 12,58 13,76
Abaterea standard a mediei 0,19 0,16 0,21 0,16 0,09 0,10 0,10
Coeficientul de asimetrie -0,76 0,56 -0,74 -1,07 -1,06 -0,57 -1,54
Coeficientul de exces 0,36 -0,25 -0,68 0,01 2,47 0,95 2,55
Diferențele care totuși apar se datorează unor situații particulare cum ar fi
diferențele privind condițiile de vegetație , unor particularități locale de microrelief sau
microclimat, diferențelor de compoziție cu referire în special la caracteristicilor
speciilor care apar alături de carpen în aceste arborete dar și identificării pe teren a
unor exemplare de carpen cu caract eristici biometrice care se abat mult de la valorile
medii întâlnite la nivel de arboret.
6.1.4. Curbele înălțimilor totale și elagate la carpen în suprafețele de probă
instalate .
Întrucât în suprafețele de probă instalate carpenul este principala specie din
compoziția arboretelor, atât pe număr de arbori cât și pe volum, curbele înălțimilor au
fost trasate doar pentru carpen. În figura 6. 1. sunt prezentate curbele înălțimilor
totale și elagate pentru specia carpen . Pentru trasarea curbelor înălțimilor a fost
utilizată ecuația polinomială de gradul trei datorită capacității acesteia de a surprinde
mult mai bine particularitățile naturale ale dinamicii înălțimii în raport cu diametrul. De
altfel, se observă că pentru toate arboretele analizate coeficientul de corel ație
Pearson (r) indică existența unei legături funcționale între diametru și înălțime, fiind
foarte semnificativ (***).
22
Se observă o variație mult mai mare a înălțimii elagate comparativ cu
înălțimea totală , fiind reconfirmat ă capacitatea carpenului de a se adapta la condițiile
de arboret pentru a valorifica cât mai bine spațiul de care dispune în aer dar și în sol.
Valorile coeficienților de variație corespunzători înălțimii elagate sunt mult mai mar i
decât cei ai înălțimii t otale, iar pentru arboretele derivate de carpen cu structuri relativ
echiene se demonstrează faptul că distribuția numărului de arbori în raport cu
înălțimea și diametrul prezintă coeficienți de variație cuprinși între 12 și 30%, iar în
cazul înălțimilor e lagate aceștia înregistrează valori cuprinse între 20 și 50%.
Fălticeni, u.a. 5A
H = -0,0005d3 + 0,019d2 + 0,6396d
R = 0,992***
Hel = -0,0003d3 + 0,0092d2 + 0,4118d
R = 0,974***
0,05,010,015,020,025,030,0
0 8 16 24 32 40 48
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Adâncata, u.a. 74G
H = 4,85E-05d3 – 0,0113d2 + 0,8928d
R = 0,986***
Hel = 5,78E-05d3 – 0,0113d2 + 0,5169d
R = 0,933***
051015202530
0 8 16 24 32 40 48 56
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Adâncata, u.a. 68D
H = 3,24E-05d3 – 0,0169d2 + 1,09d
R = 0,990***
Hel = 0,0002d3 – 0,0209d2 + 0,7092d
R = 0,938***
051015202530
0 10 20 30 40 50
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Pătrăuți, u.a. 24A
H = 0,0005d3 – 0,0524d2 + 1,7525d
R = 0,996***
Hel = 7,93E-05d3 – 0,0201d2 + 0,8725d
R = 0,976***051015202530
0 8 16 24 32 40
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Pătrăuți, u.a. 54A
H = 0,0005d3 – 0,0526d2 + 1,8806d
R = 0,998***
Hel = 0,0001d3 – 0,0217d2 + 0,8487d
R = 0,983***
051015202530
0 8 16 24 32 40 48
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Pătrăuți, u.a. 15A
H = 0,0005d3 – 0,0568d2 + 2,0391d
R = 0,997***
Hel = -0,0012d3 +
+0,0483d2 + 0,1017d
R = 0,940***051015202530
0 8 16 24 32 40
Diametrul (cm)Înălțimea (m)
Fălticeni, u.a. 19B
H = -0,0009d3 + 0,0346d2 + 0,5393d
R = 0,995***
Hel = -0,0004d3 + 0,0133d2 + 0,4172d
R = 0,977***
0,05,010,015,020,025,030,0
0 8 16 24 32 40
Diametrul (cm)Înălțimea (m)Figura 6. 1. Curbele înălțimilor totale și elagate
pentru specia carpen în suprafețele de probă
instalate
Height curves and pruned height curves
for hornbeam in the studied plot areas
23 6.1.5. Corelația dintre diametrul de bază și diametrul coroanei la carpen în
suprafețele de probă analizate .
În figura 6. 2. este reprezentată grafic variația diametrului coroanei în raport cu
diametrul de bază pentru specia carpen în suprafețele de probă instalate. A fost
utilizată în acest sens funcția care permitea obținerea unui coeficient de corelație cât
mai mare și anume ecuația polinomială de gradul doi sau ecuația dreptei. S -a
constatat că există o corelație pozitivă și puternică sau chiar funcțională (u.a. 68D,
AD) între cele două caracteristici analizate , iar coeficienții de corelație calculați sunt
foarte semnificativi .
Există însă diferențe între arboretele studiate chiar în cadrul a celuiași ocol
silvic: spre exemplu, î n cadrul ocolului silvic Adâncata , în u.a. 68D la un diametru de
bază de 50 cm, diam etrul coroanei este de 6,5 m, comparativ cu unitatea
amenajistică 74G unde , la același diametru de bază diametrul coroanei este de doar
3,5 m. Aceste diferențe se datorează în special indicelui de desime mai mare întâlnit
în u.a. 74G.
OS Adâncata, u.a. 68D
y = -0,0005×2 + 0,1547x
R = 0,976***
0,01,02,03,04,05,06,07,08,09,0
0 8 16 24 32 40 48 56 64
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Adâncata, u.a. 74G
y = -0,001×2 + 0,1261x
R = 0,964***
0,00,51,01,52,02,53,03,54,04,55,0
0 8 16 24 32 40 48 56
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Fălticeni, u.a. 5A
y = 0,1463x
R = 0,961***
0,01,02,03,04,05,06,07,08,0
0 8 16 24 32 40 48
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Fălticeni, u.a.19B
y = 0,1418x
R = 0,959***
0,01,02,03,04,05,06,07,08,0
0 8 16 24 32 40
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Pătrăuți, u.a.15A
y = 0,1635x
R = 0,974***
0,01,02,03,04,05,06,07,0
0 8 16 24 32 40
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Pătrăuți, u.a. 24A
y = 0,181x
R = 0,964***
0,01,02,03,04,05,06,07,08,09,010,0
0 8 16 24 32 40
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)
OS Pătrăuți, u.a. 54A
y = 0,0027×2 + 0,1365x
R = 0,969***
0,02,04,06,08,010,012,0
0 8 16 24 32 40 48
Diametrul de bază (cm)Diametrul coroanei (m)Figura 6. 2. Corelația dintre d iametrul de
bază și diametrul coroanei pentru specia
carpen în suprafețele de probă instalate
Correlation between dbh (diameter
at breast height) and crown diameter for
hornbeam in the studied plot areas
24 6.1.6. Distribuția volumului la hectar pe categorii de diametre și specii în
suprafețele de probă instalate
Parametrii statistici ai distribuției experimentale a volumului la ha pe categorii
de diametre și specii sunt prezentați în tabelul 6. 4.
Tabelul 6. 4.
Caracteristicile distribuțiilor experimentale ale volumului pe categorii de
diametre și specii
Main features of experimental distributions of volume against diameters classes and species
Suprafața de probă Ad 68D Ad 74G Fl 5A Fl 19B Pt 15A Pt 24A Pt 54A
Minima 8,00 4,00 10,00 12,00 10,00 8,00 6,00
Maxima 60,00 50,00 46,00 46,00 52,00 58,00 44,00
Amplitudine 52,00 46,00 36,00 34,00 42,00 50,00 38,00
Media 35,00 27,67 27,63 28,50 25,80 29,77 25,22
Varianța 101,97 92,70 58,27 63,25 85,29 77,72 46,13
Abaterea standard 10,10 9,63 7,63 7,95 9,24 8,82 6,79
Coeficientul de variație % 28,85 34,80 27,63 27,91 35,79 29,61 26,93
Abaterea standard a mediei 0,67 0,59 0,51 0,43 0,50 0,53 0,40
Coeficientul de asimetrie 0,56 0,41 0,75 0,59 1,03 0,51 0,46
Coeficientul de exces -0,25 -0,25 0,40 -0,29 0,42 -0,34 -0,04
Coeficientul de variație pentru 5 unități amenajistice nu depășește pragul de
30% de unde rezultă că media aritmetică are un grad mare de reprezentativitate , iar
distribuția este omogenă, c u excepți a u.a. 74G (ocolul silvic Adâncata) și 15A (ocolul
silvic Pătrăuți) unde acest coeficient are valoarea de 34,8%, respectiv 35,7 8 %.
Asimetria este pozitivă (de stânga) pentru toate arboretele analizate însă
valoarea acesteia este mai mică comparativ cu asimetria întâlnită în cazul distribuției
arborilor pe categorii de diametre (tabelul 6.2.) la aceleași arborete , datorită influenței
exercitată de înălțimi la calculul volumului , acestea prezentând în general asimetrie
negativ ă.
6.1.7. Legătura dintre volumul trunchiului și volumul coroanei .
Corelația dintre volumul trunchiului și volumul coroanei a fost analizat ă doar
pentru speciile la care au existat suficiente măsurători în suprafețele de probă
instalate, care să permită acoperirea statistică a rezultatelor obținute.
Legătura corelativă dintre cele două caracteristici ale arborilor a fost pusă în
evidență prin intermedi ul ecuației polinomiale de gradul doi deoarece aceasta a
permis obținerea celor mai mari valori ale coeficienților de corelație Pearson. A fost
utilizată în acest sens analiza regresiei în ipoteza constantei 0 (reprezentarea grafică
a ecuației t rece prin o riginea sistemului de coordonate), fiind verificată și ipoteza
repartiției normale a valorilor reziduale.
Pentru seturile de date culese s -a demonstrat că în cazul carpenului corelația
dintre volumul trunchiului și volumul coroanei este pozitivă, puternică și foarte
semnificativă, valorile coeficienților de corelație variind într -un interval foarte restrâns:
de la 0,835 (u.a. 19B – FL) la 0,899 (u.a. 68D – AD).
Exemplarele de fag cu volume mai mari de 1,2 m3 formează cele mai mari
coroane în arboretele de amestec din zona studiată. La același volum al trunchiului,
stejarul are coroane mai mici decât fagul și carpenul . Acest aspect, coroborat cu
temperamentul de lumină al speciei , constituie unul dintre principalii factori de risc în
25 supraviețuirea stejarulu i din competiția cu fagul și carpenul . Rolul practicianului
constă în acest caz în a doza corespunzător amestecul și cantitatea de lumină de
care să beneficieze speciile de valoare (ex. stejarul și gorunul) care se asociază cu
carpenul. În caz contrar se p oate ajunge la arborete parțial sau total derivate cu
carpen cum sunt cele studiate în această lucrare.
6.1.8. Structura verticală și orizontală a arboretelor realizată în baza
inventarierilor efectuate .
Profilele arboretelor au fost reprezentate grafic pe baza rezultatelor
inventarierilor din cele șapte arborete selectate. În figura 6.3. sunt prezentate aceste
profile doar pentru două dintre aceste arborete.
Pătrăuți, u.a. 24A
Pătrăuți, sub -plot 24A
Pătrăuți, u.a. 54A
Pătrăuți, sub-plot 54A
Figura 6. 3. Structura verticală și
orizontală a arboretelor în
suprafețele de probă instalate (24 A
– PT și 54A – PT)
Vertical and horizontal structure of
stands in studied plot areas (24 A –
PT and 54A – PT)
26 Aspectele discutate pentru arboretul din u.a. 24A (PT) merită a fi analiza te în
detaliu prin studii ulterioare de biometrie și auxologie, cu atât mai mult cu cât
suprafața de probă este materializată în teren și cele mai importante caracteristici
biometrice ale arborilor au fost deja măsurate.
În u.a. 54 A (PT) arboretul are un profil continuu și monoetajat. Nu s -a realizat
încă o diferențiere în înălțime între fag și stejar pe de o parte și carpen pe de altă
parte. Fagul și stejarul se găsesc aici în același plafon cu carpenul, însă vârsta
arboretului este redusă, formarea plafo nului superior de către cele două specii
urmând să aibă loc în viitor . Se observă și aici gruparea stejarului în mici buchete în
zonele cu consistență mare. Exemplare de stejar de mici dimensiuni există doar
acolo unde consistența este redusă și cantitatea de lumină suficientă.
Comparând datele culese din teren cu cele prezentate în amenajament ,
pentru aceleași arborete , s-a constatat că proporția de participare a carpenului în
compoziția arboretelor este uneori subapreciată la descrierea parcelară.
Se rec omandă ca la conducerea arboretelor parțial derivate de carpen care nu
trebuie neapărat substituite, lucrările de îngrijire și conducere să fie efectuate astfel
încât stejarul, gorunul și speciile secundare cu temperament de lumină să fie
menținute în biog rupe de cel puțin 3 -4 exemplare astfel încât acestea să reziste
competiției exercitată de carpen.
Biogrupele nu trebuie să fie neapărat monospecifice însă, atunci când ele
sunt formate din exemplare ale mai multor specii cu cerințe mai mari față de lumină ,
recomandăm ca biogrupele să fie mai mari (5 -8 exemplare). Se va încerca păstrarea
acestor biogrupe cel puțin până când exemplarele speciilor de valoare reușesc să
ajungă în plafonul superior și devin dominante în comparație cu carpenul.
6.2. Evaluarea eficie nței economice a lucrărilor de substituire
6.2.1. Descrierea generală a arboretelor selectate
Efectul economic al lucrărilor de substituire realizate în Ocoalele silvice
Adâncata și Pătrăuți (Direcția silvică Suceava) este analizat în prezenta lucrare prin
interm ediul a cinci studii de caz. Fiecare studiu de caz se referă la câte un fost
arboret derivat de carpen în care au fost efectuate în ultimii 20 de ani lucrări de
substituire, revenindu -se la speciile corespunzătoare tipului de pădure natural
fundamental. Ce le cinci arborete au fost selectate astfel încât să fie posibilă
formularea de răspunsuri la obiectivele de cercetare stabilite în această lucrare, dar
și în funcție de datele financiare care au fost găsite în evidențele ocoalelor silvice
referitoare la ar boretele substituite. Ne -am limitat la o perioadă de analiză de 20 de
ani întrucât pe perioade mai lungi nu au fost găsite informațiile dorite. Principalele
elemente de descriere a arboretelor selectate sunt prezentate în tabelul 6. 5.
Arboretele derivate d e carpen selectate au fost parcurse cu tăieri de
regenerare la vârste cuprinse între 59 (u.a. 1C) și 80 de ani (u.a. 67A). Vârstele
exploatabilității stabilite conform normelor tehnice pentru specia majoritară (carpen)
în raport cu clasa de producție și fu ncțiile atribuite arboretelor sunt de 50, respectiv
60 de ani. Se constată că doar arboretul din u.a. 1C a fost recoltat la timp,
exploatarea celorlalte arborete fiind mult întârziată (chiar 30 de ani în u.a. 67A). În
acest capitol se va demonstra care a f ost și efectul economic al întârzierii momentului
substituirii acestor arborete derivate de carpen chiar dacă, din punct de vedere
27 tehnic, realizarea unor sacrificii de exploatabilitate în plus este pe deplin justificată de
încercările de normalizare a str ucturii fondului de producție în vederea asigurării
continuității producției de lemn.
În perioada 1998 -2005 arboretele derivate de carpen au fost exploatate, în
fiecare dintre acestea fiind efectuate împăduriri în anul următor exploatării cu specii
coresp unzătoare tipurilor de pădure natural fundamentale și indicate prin compozițiile
țel stabilite la nivel de arboret (tabelul 6. 5.). La momentul efectuării măsurătorilor
(anul 2011) vârsta noilor culturi create ca urmare a substituirii arboretelor derivate d e
carpen era cuprinsă între 5 și 12 ani, fiind posibilă formularea unor concluzii privind
modul în care s -a desfășurat procesul de substituire și a unor recomandări privind
îngrijirea și conducerea arboretelor create, conform noilor țeluri de gospodărire
impuse.
Tabelul 6. 5.
Informații sumare privind substituirea unor arborete derivate de carpen din
Ocoalele silvice Adâncata și Pătrăuți
Brief information on the substitution of some derived hornbeam stands from Adâncata and
Pătrăuți forest district s
O.S. Adâncata Pătrăuți
U.P. VI
Adâncata VI
Adâncata I Todirești III
Dărmănești IV Pătrăuți
u.a. 22F 67A 13% 60B 1C
Suprafața (ha) 2,3 2,0 1,0 1,9 2,8
Compoziția țel 6St 2Fa
2Pa 5Go 2Fa
2Te 1Ci 6Fa 2Pa
2Fr 6Fa 3Go
1Pa 6Fa 2St
2Pa
ARBORETUL INIȚIAL
Compoziția 8Ca 2Fa 7Ca1St2Plt 10Ca 9Ca 1Fa 8Ca 2Fa
CLP IV III III III IV
Categorii funcționale 1-4B 2-1B 2-1B 2-1B 1-4J
Vârsta exploatabilității – (ani) 60 50 50 50 60
Anul recoltării 1998 2005 2003 1998 1999
Vârsta la momentul exploatării (ani) 73 80 68 63 59
Consistența la exploatare 0,8 0,8 0,8 0,7 0,8
Volumul la exploatare (m3ha-1) 259 183 214 180 131
Creșterea la exploatare (m3an-1ha-1) 5,0 4,2 5,7 5,0 5,9
ARBORETUL ACTUAL (după substituire)
Anul instalării 1999 2006 2004 1999 2000
Vârsta în 20111 (ani) 12 5 7 12 11
Număr piețe amplasate 1 2 2 1 1
Mărimea pieței (m2) 2000
(40×50 m) 1000
(20×50 m) 1000
(20×50 m) 2000
(40×50 m) 2000
(40×50 m)
Compoziția actuală determinată
după volum în piețele de probă
instalate 5St 3Ca 1DT
1DM 5Go 3Ca
1Me 1DM 4Fa 2Pa
2Ca 1Ju
1DM 7Ca 2Fa
1St 6Ca 3Fa
1DT
Consistența 0,8 0,9 0,9 0,8 0,9
Se observă la o analiză sumară a datelor prezentate în tabelul 6. 5. că
substituirea arboretelor derivate de carpen este un proces complex, care necesită
implicarea corespunz ătoare a personalului de teren și urmărirea atentă a evoluției
stării noilor arborete. Spre exemplu, se constată că în u.a. 60B și 1C carpenul nu a
fost suficient de bine ținut sub control și a devenit din nou specia majoritară în
compoziția actuală. Asupr a acestor aspecte se va insista în subcapitolele următoare.
1 Anul efectuării măsurătorilor de teren.
28 6.2.2. Venituri obținute prin valorificarea produselor lemnoase oferite de
arboretele derivate de carpen analizate
Determinarea veniturilor obținute prin valorificarea produselor lemnoase
obținute la ex ploatabilitate prin aplicarea tratamentelor s -a realizat prin analiza
actelor de punere în valoare. Datorită dificultăți i obținerii de informații detaliate privind
veniturile realizate ca urmare a valorificării produselor lemnoase recoltate prin
aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere în arboretele studiate, acestea sunt
estimate în lucrare cu ajutorul informațiilor din tabelele de producție și în funcție de
caracteristicile arboretelor la vârsta recoltării, iar raportarea datelor respective în
unită ți monetare s -a realizat prin intermediul prețurilor de adjudecare a licitațiilor la
exploatabilitate. În felul acesta nu a mai fost necesară actualizarea prețurilor de
comercializare a produselor secundare .
În lucrare sunt prezentate principalele informaț ii privind modul de valorificare a
produselor lemnoase obținute din arboretele derivate de carpen la exploatabilitate,
conform actelor de punere în valoare sau conform prețurilor de adjudecare indicate
în contractele de vânzare -cumpărare a masei lemnoase. Datorită diferențelor mari
dintre caracteristicile arboretelor (compoziție, vârsta diferitelor elemente de arboret,
diametrul mediu al acestora, repartiția pe sortimente dimensionale și industriale),
perioadele de recoltare și variației prețurilor produsel or lemnoase pe piață, pentru
omogenizarea inițială a informațiilor au fost utilizate prețuri relative, unitatea de
referință fiind prețul lemnului de carpen, corespunzător anului 1998 și aferent
repartiției pe sortimente dimensionale și industriale a unui arboret de carpen cu
diametrul mediu de 25,0 cm.
Diferențe mari există la valorificarea acelorași produse în perioade diferite. Un
exemplu în acest sens îl constituie cireșul în cazul căruia, deși diferențele privind
diametrul mediu și repartiția pe sortim ente sunt foarte mici, prețul de valorificare a
fost de 6,6 ori mai mare în 2004 față de 1998, referința fiind aceeași (în arboretele
selectate – 22F și 67A – diametrul mediu înregistrează valori foarte apropiate ).
Pe aceste considerente s -a încercat esti marea prețurilor de valorificare a
produselor lemnoase aparținând speciilor din arboretele selectate, prin excluderea
diferențelor date de rata inflației sau de contextele economice specifice unui anumit
an, în ideea omogenizării datelor pe perioada analiz ată (1998 -2004).
Arboretele din u.a. 22 F (AD) și 60B (PT) au fost recoltate în anul 1998. Între
cele două arborete există diferențe privind diametrul mediu al carpenului: 25,0 cm în
u.a. 22F și 22,5 cm în u.a. 60B. Datorită acestei diferențe apar repartiți i diferite pe
sortimente dimensionale și, implicit, prețul mediu de valorificare diferă. Astfel, se
observă că la o reducere cu 2,5 cm a diametrului mediu la carpen, prețul de
valorificare a fost cu circa 11% mai mic. Pentru excluderea ratei inflației s -a încercat
mai întâi determinarea acesteia astfel: pentru u.a. 22F (AD) și 67A (AD) dispunem în
cazul carpenului de date pentru arborete similare (diametrul mediu al carpenului este
de 25,0 cm, respectiv 25,2 cm), dar care au fost recoltate în anii corespunz ători
limitelor perioadei de analiză (1998 pentru u.a. 22F, respectiv 2004 pentru u.a. 67A).
Se observă că pentru aceleași sortimente, în cazul carpenului prețul s -a dublat în cei
6 ani, indicele de cr eștere fiind 2,091 (tabelul 6. 6).
În plus, pentru a si mplifica modelul și a exclude fluctuațiile minore pe piață
care induc diferențe între prețurile pentru lemnul speciilor cu dinamici asemănătoare
29 pe termen mediu, au fost avute în vedere rate comune de creștere pe grupe de
specii, acestea fiind pre zentate î n tabelul 6. 6.
Tabelul 6. 6.
Rata de creștere a prețului unitar al lemnului în perioada 1998 -2004
Growth rate of wood price between 1998 and 2004
Specia, grupa de specii Rata de creștere a prețului în anul … față de anul 1998 (%)
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Carpen (25 cm)*, fag, jugastru, plop 1,000 1,182 1,364 1,545 1,727 1,909 2,091
Cireș (40 cm)*, tei, stejar, paltin 1,000 1,938 2,876 3,815 4,753 5,691 6,629
* indică specia care a fost avută în vedere la estimarea ratelor de creștere aferente grupei de specii și
diametrul de referință.
Pentru perioada avută în vedere (1998 -2004), s -a considerat că rata de
creștere a prețurilor este liniară. În cazul cireșului ratele au fost obținute în urma
eliminării diferenței reduse (0,7 cm) dint re diametrele medii ale acestei specii în
arboretele din u.a. 22F și 67A. Datorită numărului redus de înregistrări în cazul
teiului , dar și datorită faptului că domeniile de utilizare a lemnului de tei sunt
asemănătoare cu cele ale cireșului, s -a considera t că ratele de creștere a prețului la
tei pot fi asimilate cu cele ale cireșului. Aceste rate au fost utilizate și în cazul
stejarului și paltinului. În cazul fagului, jugastrului și plopului tremurător au fost
aplicate ratele de creștere a prețurilor dete rminate pentru carpen.
Ulterior s -a trecut la omogenizarea prețurilor , pentru carpen datele fi ind
prezentate în tabelul 6. 7. alături de trendul variației prețului în raport cu repartiția pe
categorii dimensionale estimată în funcție de diametrul mediu. Ace ste prețuri
exprimate în lei s -au utilizat în prezentul capitol pentru estimarea veniturilor obținute
prin valorificarea tuturor produselor lemnoase (inclusiv cele secundare) recoltate din
arboretele derivate de carpen până la vârsta exploatabilității.
Tabelul 6. 7.
Stabilirea prețurilor la carpen în raport cu diametrul mediu al arboretului și cu
prețul carpenului actualizat la nivelul anului 2004
Price setting for hornbeam with respect to the average diameter of stand and to the price of
hornbeam in 2004
Categoria de
diametre (cm) Prețul în
2004 (lei) Relația utilizată: y = -583,39×2 + 22500x
0 0,0
2 42667,2
4 80667,4
6 114000,4
8 142666,3
10 166665,0
12 185996,7
14 200661,2
16 210658,6
18 215988,9
20 216652,1
22 212648,2
24 203977,1
26 190639,0
28 172633,7
30 149961,2
32 122621,7
34 90615,1
36 53941,3
Carpen
y = -583,39×2 + 22500x
R = 0,995***
050000100000150000200000250000
0 4 8 12 16 20 24 28 32
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)
Pret 2004
Polinomială. (Pret 2004)`
30 Aplicând același raționament s -au determinat prețurile la nivelul anului 2004 și
pentru celelalte specii lemnoase întâlnite în compoziția arboretelor derivate d e
carpen care au fost substituite : fag, cireș, tei, stejar din sămânță, paltin, jugastru și
plop tremurător . Pentru salcâm și anin prețurile nu au mai fost estimate , datorită
faptului că aceste specii participă doar izolat și cu volume foarte mici în compo ziția
arboretelor analizate.
În tabelul 6. 8. sunt prezentate prețurile de vânzare pe specii, actualizate la
nivelul anului 2004 cu ajutorul ratelor de creștere a prețurilor prezentate în tabelul
6.6. Aceste prețuri au stat la baza trasării graficelor de va riație a prețului în raport cu
diametrul pentru majoritatea speciilor analizate, aceste grafice fiind prezentate în
figura 6. 4. Pentru unele specii, datorită numărului prea mic de înregistrări, s -a făcut
apel la legătura dintre prețul lor și prețurile spec iilor pentru care datele avute la
dispoziție sunt acoperitoare (prețuri relative). În cazul acestora (ex.: cireș, tei) se fac
în continuare precizări suplimentare privind modul de estimare a dinamicii prețului
mediu de vânzare în raport cu diametrul mediu al elementului respectiv de arboret.
Tabelul 6. 8.
Prețurile actualizate la nivelul anului 2004 pentru speciile și diametrele medii
din arboretele analizate
Prices updated to 20 04 for the species and average diameters in the analysed stands
Specia Prețul actualizat (lei) pe specii pentru u.a. …
22F 67A 13% 60B 1C
Fag 343076,4 632415,4 – 266988,87 240274,7
Cireș 1995917,2 2001186 ,0 – – –
Tei 758278,1 – – – –
Stejar sămânță – 1162455,0 – 2104961,8 1290672,0
Jugastru – 320224,4 208158,5 334507, 6 –
Paltin – 1580990,0 1109442,2 – –
Plop tremurător – 168825,6 – – –
În cazul fagului, cireșului, teiului, stejarului, jugastrului și plopului, pentru
determinarea variației prețului mediu în raport cu diametrul mediu al arboretului pe
baza informații lor avute la dispoziție a fost utilizată ecuația polinomială de gradul doi,
iar în cazul paltinului (datorită numărului redus de intrări) a fost utilizată regresia
liniară (figura 6. 4). În ambele cazuri a fost impusă condiția intersecției graficului
funcți ei cu originea sistemului de coordonate pentru a compensa lipsa unui număr
suficient de date pentru fiecare specie care să asigure o acoperire statistică
satisfăcătoare.
Pentru tei, întrucât această specie apare doar în u.a. 22F (arboret exploatat în
1998 ), determinarea prețurilor s -a realizat pe baza prețului relativ al teiului calculat
față de prețul cireșului pentru diametrul de 37 cm pentru care dispunem de date în
cazul teiului. Prețul cireșului pentru acest diametru a fost stabilit conform ecuației
determinată pentru cir eș și prezentată în tabelul 6. 9. Raportul dintre cele două prețuri
este de 0,387. Asimilând comportamentul utilizatorilor lemnului de tei cu cel al
utilizatorilor lemnului de cireș se poate considera că acest raport se menține relativ
constant indiferent de diametru astfel că , utilizând prețurile deja determinate la cireș,
31 s-a determinat curba de variație a prețului la tei în funcție de variația prețului cireșului
(figura 6. 4). Rezultatele obținute pentru tei sunt prezentate în tabelul 6.9.
La plop prețul în 2004 pentru diametrul mediu de 30,8 cm este apropiat de
prețul carpenului. Din acest motiv , prețurile la plop au fost calculate în funcție de Figura 6.4 Estimarea variației
prețului în raport cu diametrul mediu
al arboretului
Assessment of price variation with
respect to the average diameter of
the stand
Fag
y = -16,388×2 + 9981,5x
R = 0,991**
0100000200000300000400000500000600000700000
0 20 40 60 80
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)
Cireș
y = -1041,1×2 + 91540x
R2 = 1
05000001000000150000020000002500000
0 4 812 16 20 24 28 32 36 40 44
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)
Tei
y = -402,4×2 + 35383x
0,0100000,0200000,0300000,0400000,0500000,0600000,0700000,0800000,0900000,0
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)
Stejar sămânță
y = -1233,6×2 + 99845x
R = 0,993**
05000001000000150000020000002500000
0 8 16 24 32 40 48 56 64 72
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)„
Jugastru
y = -614,76×2 + 27977x
R = 0,979
050000100000150000200000250000300000350000400000
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)„
Paltin
y = 31477x
R2 = 0,9385
020000040000060000080000010000001200000140000016000001800000
04812162024283236404448
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)„
Plop tremurător
y = -705,6×2 + 27214x
050000100000150000200000250000300000
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36
Diametrul (cm)Prețul în 2004 (lei)„
32 prețurile determinate la carpen pe b aza raportului dintre pr ețurile celor două specii la
diametrul de 30,8 cm (1,209), raport care a fost considerat constant.
În ciuda acoperirii statistice reduse, ecuațiile prezentate în figura 6. 4 constituie
un punct important de plecare în analiza efectului economic al substitui rii arboretelor
analizate permițând omogenizarea tuturor informațiilor de care dispunem pentru
aflarea prețurilor medii de valorificare a lemnului speciilor studiate în diferite stadii de
dezvoltare a arboretelor specifice momentului efectuării lucrărilor de îngrijire și
conducere, respectiv aplicării tratamentelor.
Tabelul 6. 9.
Prețuri medii de comercializare estimate la nivelul anului 2004 pentru speciile
studiate
Average prices estimated for 2004 for analysed species
Specia Fag Cireș Tei Stejar Jugastru Paltin Plop tr.
Relația
utilizată y = –
16,388×2
+ 9981,5x y = –
1041,1×2
+ 91540x y = –
402,4×2 +
35383x y = –
1233,6×2
+ 99845x y = –
614,76×2
+ 27977x y =
31477x y = –
705,6×2 +
27214x
Diametrul
– x (cm) Prețul mediu – y (lei)
0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4 39663,9 349504,1 135092,2 379643,1 102072,0 125908,0 97565,4
8 78803,5 665694,4 257307,8 719810,5 184471,7 251816,0 172551,7
12 117418,6 948570,7 366646,7 1020502,3 247199,0 377724,0 224958,9
16 155509,2 1198133,3 463108,9 1281718,4 290254,1 503632,0 254787,0
20 193075,5 1414381,9 546694,5 1503458,9 313636,8 629540,0 262036,0
24 230117,3 1597316,7 617403,4 1685723,7 317347,3 755448,0 246705,9
28 266634,7 1746937,6 675235,7 1828512,9 301385,4 881356,0 208796,6
32 302627,6 1863244,7 720191, 3 1931826,4 265751,2 1007264,0 148308,3
36 338096,2 1946237,9 752270,3 1995664,3 210444,7 1133172,0 65240,8
40 373040,3 1995917,2 771472,6 2020026,6 135465,9 1259080,0 –
44 407460,0 2012282,7 777798,3 2004913,2 40814,8 1384988,0 –
48 441355,2 1995334,3 771247,3 1950324,1 – 1510896,0 –
52 474726,1 1945072,0 751819,6 1856259,4 – 1636804,0 –
56 507572,5 1861495,8 719515,4 1722719,1 – 1762712,0 –
60 539894,4 1744605,8 674334,4 1549703,1 – 1888620,0 –
64 571692,0 1594402,0 616276,8 1337211,5 – 2014528,0 –
68 602965,1 1410884,2 545342,5 1085244,2 – 2140436,0 –
72 633713,8 1194052,6 461531,6 793801,3 – 2266344,0 –
76 663938,1 943907,2 364844,1 462882,7 – 2392252,0 –
80 693637,9 660447,8 255279,8 92488,5 – 2518160,0 –
33 6.2.3. Costuri de regenerare în arborete le studiate
Estimarea costurilor de instalare pe cale artificială a noilor culturi în locul
arboretelor derivate de carpen a presupus investigarea documentelor din arhivele
ocoalel or silvice Adâncata și Pătrăuți referitoare la lucrările efectuate în subparcelele
selec tate după recoltarea integrală a arboretelor derivate. Astfel, au fost analizate
tabelele de evidență a lucrărilor executate (atașate descrierilor parcelare), fișele
unităților staționale întocmite pentru alegerea soluțiilor de împădurire în conformitate
cu prevederile amenajamentelor, fișele de evidență a lucrărilor de împăduriri și
ajutorarea regenerării naturale , precum și fișele de teren pentru executarea
controlului anual al lucrărilor de regenerare (etapa a II -a). Informațiile din aceste
documente au fost analizate și centralizat e într-o manieră unitară, fiind prezentate
detaliat în lucrarea in extenso .
Datele de interes în realizarea obiectivelor de cercetare stabilite sunt în
special date cantitative referitoare la anul efectuării lucrărilor de rege nerare artificială,
suprafața parcursă, dispozitivul de plantare, numărul total de puieți pe specii, precum
și costul lucrărilor respective. Scopul acestei analize a constat în identificarea
prețurilor medii de comercializare a puieților speciilor utilizat e la crearea noilor culturi,
precum și costul manoperei. Din păcate, nu au fost găsite în toate cazurile analizate
toate informațiile dorite și , din acest motiv, au fost alese mai multe studii de caz astfel
încât informațiile lipsă să poată fi desprinse pr in comparare din studiile de caz
similare și pentru care datele respective sunt furnizate.
În toate arboretele selectate au fost efectuate împăduriri integrale în primul an
după recoltarea arboretului derivat de carpen. Dispozitivul de pl antare utilizat a fost
de 1,5 x 1,0 m în O.s. Adâncata (6700 puieți la hectar), respectiv de 2,0 x 1,0 m în
O.s. Pătrăuți (5000 puieți la hectar). Cele mai bune rezultate la plantare au fost
obținute în u.a. 22F (Adâncata), interveni ndu-se o singură dată cu completări,
dificultăți fiind în u.a. 60B și 1C (ambele de la Pătrăuți) , unde au fost necesare trei
intervenții cu completări. Ponderea puieților utilizați în completări față de numărul
total de puieți plantați până la realizarea masivului variază în limite destul de larg i,
fiind cuprinsă între 10,7 și 43,4% . Cele mai mari valori sunt întâlnite tocmai în
arboretele în care s -a intervenit mai des cu completări și în care au fost întâlnite cele
mai mari dificultăți la substituirea carpenului cu speciile corespunzătoare tipur ilor
natural fundamentale de pădure .
La efectuarea măsurătorilor pe teren s -a constatat că lăstarii de carpen au pus
din nou stăpânire pe teren, indicele de acoperire fiind foarte mare, iar existența
puieților plantați (în special la stejar, paltin și fras in) este pusă în pericol. Efectuarea
rapidă a lucrărilor de îngrijire în aceste subparcele a fost o condiție esențială pentru a
nu fi compromis efortul făcut în direcția substituirii celor două arborete derivate de
carpen.
Costul mediu al puieților pe ani poate fi estimat prin împărțirea costului
materialului de plantat la numărul de puieți. Întrucât interesează cunoașterea costului
puieților și pe specii, analiza a demarat cu situațiile în care plantațiile s -au realizat cu
o singură specie (ex.: 10Pa la co mpletările din 2002 în u.a. 60B sau din 2003 în u.a.
1C). Pentru situațiile în care formula de împădurire cuprinde mai multe specii,
întrucât lucrările de regenerare au fost efectuate în ani diferiți, s -a luat în considerare
indicele creșterii prețului pui eților din aceeași specie. Pentru a avea un punct de
34 reper în acest sens, s -a apelat la costul mediu al manoperei care a fost considerat
același, indiferent de specie, pentru același studiu de caz. Pe baza datelor existente
a fost întocmit graficul evoluți ei costului unitar al manoperei (figura 6. 5), fiind utilizat
pentru modelare polinomul de gradul trei. În felul acesta s-a calculat costul mediu al
manoperei și indicii medii de creștere a costului manoperei în perioada analizată,
aceștia fiind prezentați în tabelul 6. 10. Se menționează că pentru u.a. 67A prețurile
au fost transformate din RON2 în lei prin înmulțirea lor cu 10000. Costul mediu al
manoperei la împăduriri în anul 2004 era de 1650 lei/puiet (lei ROL) .
Tabe lul 6. 10.
Dinamica costului unitar al manoperei la împăduriri ( CUMI ) în perioada 2000 –
2008, comparativ cu anul 2000
Cost dynamics of manual labour for reforestation between 2000 and 2008 against 2000
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
CUMI (lei/puiet) 694,0 903,9 1084,8 1309,4 1650,0 2179,3 2969,8 4093,9 5624,2
Indicele de
creștere a CUMI 1,000 1,302 1,563 1,887 2,377 3,140 4,279 5,899 8,104
Acești indici au fost aplicați apoi costului puieților pe specii astfel încât să
poată fi realizat ă omogenizarea datelor și raportarea tuturor prețurilor la anul
considerat de referință în această lucrare: 2004.
Aplicând raționamentul prezentat mai sus au fost estimate prețurile medii de
comercializare a puieților aparținând speciilor utilizate la sub stituirea carpenului în
arboretele selectate. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabel ul 6. 11. Datorită
lipsei informațiilor necesare estimării prețului puieților de stejar, la această specie
costul unitar al achiziției puieților a fost echivalat cu c el al gorunului. Teiul și cireșul
au fost asimilate cu paltinul. În tabel sunt indicați anii la nivelul cărora au fost
estimate prețurile, subparcelele pentru care au fost calculate costurile respective și
costul unitar al puieților ( CUP ) pe specii a ferent anului 2004. Acolo unde nu s -a
dispus de informațiile necesare se constată valori identice ale CUP datorită faptului
că acesta a fost calculat cu ajutorul indicilor prezentați în tabelul 6. 10.
2 La 1 iulie 2005 s -a realizat trecerea la leul nou (greu) prin denominare, astfel încât 10000lei=1RON.
0100020003000400050006000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
AnulPrețul (lei)Figura 6. 5. Dinamica costului unitar al manoperei la lucrările de împă durire în
zona studiată, în intervalul 2000 -2008
Price dynamics of manual labour for reforestation in the analysed area between 2000 and 2008
35 Tabelul 6. 11.
Determinarea prețului unitar aferent anu lui 2004 al puieților utilizați pentru
substituirea carpenului în subparcelele studiate
Setting up the 2004 prices for the seedlings used in substituting hornbeam in the analysed
forest stands
Specia Anul 2000 2000 2002 2003 2005 2006 2007 2008 Costul
medi u în
2004
Paltin
(tei,
cireș) Subparcela 60B 1C 60B 1C 13 – – –
891 Costul pe puiet (lei) 266 266 416 1160 1445 – – –
Cost aferent anului
2004 (lei) 633 633 633 1462 1094 – – –
Fag Subparcela 60B 1C – – 13 67A 67A 67A
628 Costul pe puiet (lei) 115 115 – – 1063 1449 1997 2744
Cost aferent anului
2004 (lei) 273 273 – – 805 805 805 805
Gorun /
stejar Subparcela – – – – – 67A 67A –
474 Costul pe puiet (lei) – – – – – 853 1176 –
Cost aferent anului
2004 (lei) – – – – – 474 474 –
Frasin Subp arcela – 1C – – – 67A – –
848 Costul pe puiet (lei) – 109 – – – 2587 – –
Cost aferent anului
2004 (lei) – 259 – – – 1437 – –
Prețurile medii din ultima coloană a tabelului 6. 11 vor fi utilizate pentru
estimarea efectului economic al lucrărilor de substituire analizate. Pe lângă costul
manoperei la plantare și costul puieților se vor adăuga pentru anul plantării costul
pichetării terenului și costul mobilizării terenului înainte de plantare. Costul mediu al
manoperei la mobilizarea terenului este determinat pe baza informațiilor din
documentele existente la nivelul ocoalelor silvice , iar costul pichetării este estimat în
medie ca reprezentând circa 77% din costul mobilizării (date statistice Direcția silvică
Suceava).
Alături de costurile asociate lucrărilor de regenerare deja determinate (costul
materialului de plantat și costul manoperei la plantat) trebuie adăugate costurile de
întreținere a acestor noi culturi până la realizarea stării de masiv întrucât, mai ales în
situații precum substituirea arboretelor de carpen, aceste costuri pot fi destul de mari
datorită capacității ridicate de lăstărire a cioatelor de carpen (mai ales a celor aflate
la prima sau a doua generație de lăstari) și de recâștigare a dominanței în compoziția
arboretelor (ex.: u.a. 60B și 1C).
Din acest motiv , s-a realizat o analiză a tuturor lucrărilor de întreținere a
culturilor efectuate în cele cinci studii de caz până la realizarea masivului și a
costurilor aferente . Datorită lipsei informațiilor financiare, analiza s -a limitat doar la
subparcelele 67A, 13%, 60B și 1C. Și în acest caz, pentru uniformizarea datelor,
toate costurile exprimate în RON au fost ul terior transformate în lei.
Costul unitar al manoperei la mobilizări a fost calculat raportând costul lucrării
(manoperă + alte cheltuieli) la numărul de puieți în jurul cărora s -a realizat
mobilizarea solului, iar în cazul descopleșirilor s -a determinat c ostul pe ar împărțind
36 același cost al lucrării la suprafața efectivă exprimată în ari (figura 6.6 ). Trendul
crescător al costului manoperei în cazul acestor lucrări se accentuează în special
după 2005.
În final , s-a determinat costul mediu al celor două lucrări de întreținere a
culturilor la nivelul anului 2004 și anume :
mobilizări – 608,8 lei/puiet.
descopleșiri: – 11382,2 lei/ar.
6.2.4. Descrierea stării actuale a arboretelor parcurse cu lucrări de substituire
în ultimii 20 de ani
Rezultatele măsurătorilor efectuate în suprafețele de probă instalate în cele 5
arborete selectate din cadrul ocoalelor silvice Adâncata și Pătrăuți sunt prezentate în
tabelele 6. 12-6.16.
Tabelul 6. 12.
Starea actuală a arboretului din u.a. 22 F, O.S. Adâncata
The present state of the stand in sub -plot 22F, Adâncata forest district
U.a./
Piața de
probă U.P. Specia Număr
arbori
inventariați Diametrul
mediu
(cm) Înălțimea
medie
(m) Înălțimea
elagată medie
(m) Volum
estimat
(m3)
22F
I (40/50)
2000 mp VI
Adâncata Ca 243 5,4 6,4 4,2 1,9023
Ci 6 5,7 4,3 2,5 0,0564
Fa 59 4,3 5,5 3,1 0,2970
Me 35 4,9 5,1 2,9 0,1740
Pam 19 5,4 5,3 3,0 0,1898
Pi 14 5,7 4,3 2,4 0,1030
Plt 19 5,6 4,7 2,6 0,1272
Sac 41 4,6 4,3 2,5 0,2080
St 211 5,9 6,7 4,3 2,5918
Te 15 4,3 4,4 2,4 0,0472
Total 662 * * * 5,6967
02004006008001000120014001600
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
AnulCostul unitar (lei/puiet)
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
Costul unitar (lei/ar)Mobilizări
Descopleșiri
Expon. (Descopleșiri)
Polinomială. (Mobilizări)Figura 6.6. Dinamica costului unitar al lucrărilor de mobilizare și descopleșire în
zona studiată, în intervalul 2000 -2010
Cost dynamics for mobilization and for cutting the overwhelming species in the analysed area
between 2000 and 2010
37 Conform amenajamentului silvic în vigoare, arboretul din unitatea amenajistică
22F, U.P. VI Adâncata are vârsta de 12 ani și compoziția actuală 6ST2ME1FA1PAM.
În această sub parcelă a fost instalată o piață de probă în suprafață de 2000 m2, iar în
urma inventarierilor efectuate a rezulta t o compoziție de 5ST3CA1DT1DM (tabelul
6.12.). Se poate observa că specia carpen s -a instalat natural, manifestând
comportament invaziv atât în piața de probă instalată cât și pe suprafața întregii
unităț i amenajistice. În piața de probă, proporția de par ticipare a carpenului în
compoziție, calculată după volum , este de 30%. Volumul total înregistrat este de 5,7
m3, reprezentând circa 28 m3ha-1 și 65,5 m3 la nivelul întregii subparcele. Prin
numărul mare de exemplare, carpenul reprezintă în continuare un c oncurent
redutabil pentru resursele de substanțe nutritive din sol, motiv pentru care se impune
ca prin lucrările de îngrijire și conducere să fie redusă semnificativ ponderea
acestuia.
În descrierea parcelară, arboretul din unitatea amenajistică 67A din U.P. VI
Adâncata are o suprafață de 2,0 ha și o vârstă de 5 ani. Compoziția indicată în
amenajamentul silvic este 7GO2FA1FR, în timp ce în cele două suprafețe de probă
instalate compoziția actuală, conform inventarierilor efectuate, este de
5GO3CA1ME1DT, diseminat salcie căprească și plop tremurător. Și în această
subparcelă, comparativ cu datele din amenajament, carpenul tinde să pună din nou
stăpânire pe teren (tabelul 6. 13.). Extrapolând valorile obținute prin prelucrarea
datelor culese din suprafețele de probă, rezultă un volum de 16 m3ha-1, respectiv
32m3 pe întreaga suprafață a subparcelei.
Tabelul 6. 13.
Starea actuală a arboretului din u.a. 67A, O.S. Adâncata
The present state of the stand in sub -plot 67A, Adâncata forest district
U.a./
Piața de
probă U.P. Specia Număr
arbori
inventariați Diametrul
mediu
(cm) Înălțimea
medie
(m) Înălțimea
elagată medie
(m) Volum
estimat
(m3)
67A
I (20/50)
1000 mp
VI Adâncata Ca 259 3,20 3,70 1,16 0,4384
Ci 4 3,75 4,25 2,02 0,0162
Me 40 5,00 5,13 3,60 0,2078
Pam 12 3,50 2,50 1,30 0,0357
Plt 94 1,00 2,20 1,10 0,0128
Sac 53 3,67 3,17 2,40 0,1370
Go 197 4,35 4,04 2,90 0,8619
Total 659 * * * 1,7098
67A
II (20/50)
1000 mp Ca 309 3,30 3,50 1,90 0,5367
Me 38 4,75 4,61 2,80 0,1637
Plt 84 0,95 1,98 0,72 0,0094
Go 216 4,13 3,63 1,50 0,7798
Total 647 * * * 1,4895
Datorită amplasării în puncte diferite a celor două piețe de probă, în u.a. 67A
au fost constatate câteva aspecte particulare dintre care:
– în ambele piețe de probă gorunul devansează carpenul în înălțime;
– ca și în cazul anterior, carpenul este foarte bine reprezentat pe număr de
exemplare, însă gorunul este majoritar după volum, datorită atât înălțimii medii
cât și diametrului mediu care înregistrează valori mai mari comparativ cu
carpenul.
38 În u.a. 67 A, în cele două suprafețe de probă s -a inventariat un nu măr total de
1306 arbori din care 413 exemplare de gorun și 568 exemplare de carpen (peste
75% din numărul total de arbori). Comparând volumele la hectar din cele două unități
amenajistice analizate la nivelul ocolului silvic Adâncata, se constată că în u. a. 22F,
la vârsta de 12 ani, se înregistrează un volum de 28 m3, iar în u.a. 67A, la vârsta de 5
ani, volumul unitar este de 16 m3.
În tabelul 6. 14 este redată starea actuală a arboretului din unitatea
amenajistică 13, UP I Todirești, conform datelor cules e în două suprafețe de probă.
Potrivit amenajamentului silvic, acest arboret ocupă o suprafață de 3,2 ha, vârsta
actuală este de 7 ani, iar compoziția 6FA2PAM2FR. Conform rezultatelor obținute
prin inventarieri în cele două suprafețe de probă instalate , se desprind următoarele:
– în piața de probă 1 compoziția actuală este 4FA3CA2PAM1JU;
– în piața de probă 2 compoziți a este 4FA2PAM2CA1JU1DT, diseminat tei.
Carpenul nu a fost semnalat la efectuarea descrierii parcelare, existând
posibilitatea ca el să se fi in stalat mai târziu, mai ales dacă descrierea parcelară a
fost realizată după efectuarea lucrărilor de întreținere sau îngrijire a culturilor. Se
impune a fi efectuate cât mai repede degajările, prin intermediul cărora proporția
carpenului să fie redusă astf el încât acesta să nu reprezinte un pericol pentru speciile
principale. În u.a 13, v olumul la ha este de 15 m3, iar pe întreaga suprafață a unității
amenajistice analizate volumul este de 48 m3.
Tabelul 6. 14.
Starea actuală a arboretului din u.a. 1 3, O.S. Pătrăuți
The present state of the stand in sub -plot 13, Pătrăuți forest district
U.a./
Piața de
probă U.P. Specia Număr
arbori
inventariați Diametrul
mediu
(cm) Înălțimea
medie
(m) Înălțimea
elagată medie
(m) Volum
estimat
(m3)
13
I (20/50)
1000 m p
I Todirești Fa 180 3,8 4,90 3,80 0,6517
Pam 150 2,9 4,70 3,40 0,3082
Ju 80 2,5 3,30 2,10 0,2361
Ca 410 2,7 3,20 1,90 0,4345
Total 820 * * * 1,6305
13
II (20/50)
1000 mp Fa 200 3,4 4,50 3,40 0,5513
Pam 165 3,1 3,90 2,10 0,3327
Ci 28 2,2 2,70 1,80 0,0347
Ju 72 2,3 2,70 1,70 0,1770
Ca 360 2,4 2,80 1,80 0,2698
Te 20 2,5 3,40 2,40 0,0151
Total 845 * * * 1,3806
Conform amenajamentului silvic, arboretul din unitatea amenajistică 1C din
U.P. IV Păt răuți are vârsta de 11 ani și compoziția 8FA1PAM1FR. În această
subparcelă a fost instalată o piață de probă cu suprafața de 2000 m2, iar în urma
inventarierilor efectuate a rezultat compoziția 7CA2FA1FR (tabelul 6. 15). Se poate
observa o invadare masivă a acestei piețe cu carpen, compoziția reală fiind cu totul
diferită. În suprafața de probă instalată a rezultat un volum de 5 m3, din care 3,2 m3
de carpen, urmat de fag și frasin. Volumul total la hectar în acest arboret este 25 m3.
39 Tabelul 6. 15.
Starea actuală a arboretului din u.a. 1C, O.S. Pătrăuți
The present state of the stand in sub -plot 1C, Pătrăuți forest district
U.a./
Piața de
probă U.P. Specia Număr
arbori
inventariați Diametrul
mediu
(cm) Înălțimea
medie
(m) Înălțimea
elagată medie
(m) Volum
estimat
(m3)
1C
I (40/50)
2000 mp IV Pătrăuți Fa 300 3,8 5,70 4,50 1,2926
St 160 3,3 2,40 1,40 0,2583
Fr 80 3,5 3,70 1,90 0,3006
Ca 700 4,4 5,60 4,20 3,1902
Total 1240 * * * 5,0417
Se face precizarea că invazia carpenului în subparcela 1C din cadrul ocolului
silvic Pătrăuți este întâlnită pe întreaga suprafață a acesteia și nu reflectă o situație
particulară. Din totalul de 1240 arbori inventariați, un număr de 700 arbori aparțin e
carpen ului, urmat de 300 exemplare d e fag, 160 stejar și 80 frasin.
În descrierea parcelară, unitatea amenajistică 60B din U.P. III Dărmănești are
o suprafață de 1,9 ha și conține un arboret cu vârsta de 12 ani. Compoziția indicată
în amenajamentul silvic este 6FA3ST1PAM. În supr afața de probă instalată
compoziția actuală, conform inventarierilor efectuate, e ste de 6CA3FA1ST (tabelul
6.16).
Tabelul 6. 16.
Starea actuală a arboretului din u.a. 60B, O.S. Pătrăuți
The present state of the stand in sub -plot 60B, Pătrăuți forest district
U.a./
Piața de
probă U.P. Specia Număr
arbori
inventariați Diametrul
mediu
(cm) Înălțimea
medie
(m) Înălțimea
elagată medie
(m) Volum
estimat
(m3)
60B
I (40/50)
2000 mp III Dărmănești Fa 240 4,3 5,40 4,10 1,1828
St 134 4,6 5,45 4,05 0,8493
Pam 65 3,9 2,30 1,40 0,1346
Ca 732 5,1 4,90 3,30 4,1338
Total 1171 * * * 6,3005
În suprafața de probă instalată a rezultat un volum de 6,3 m3, din care 4,1 m3
aparțin carpen ului, urmat de fag și stejar . Volumul tota l la hectar în acest arboret este
de 31,5 m3. Din totalul de 1171 arbori inventariați, un număr de 732 arbori sunt de
carpen, urmat de 240 exemplare din specia fag, 134 stejar și 65 paltin de munte.
Comparând volumele la ha din cele trei unități amenajisti ce din cadrul ocolului
silvic Pătrăuți se observă că în u.a. 13, la vârsta de 7 ani, se înregistrează un volum
la ha de 15,1 m3; în u.a. 1C, la vârsta de 11 ani, volumul la hectar este de 25,2 m3,
iar în u.a. 60B, la vârsta de 12 ani, se înregistrează un v olum la hectar de 31,5 m3.
6.2.5. Simularea evoluției arboretelor nou create
Pentru simularea dinamicii arboretelor selectate s -a ținut cont de starea lor
actuală descrisă în subcapitolul 6.2.4 ., dar mai ales de compoziția țel stabilită în
amenajament. Au fost u tilizate în acest sens tabelele de producție (Giurgiu și
Drăghiciu, 2004), datele extrase din aceste tabele fiind corelate cu proporția speciilor
în compoziția arboretelor și cu consistența. Plecând de la premisa că toate
compozițiile de împădurire au fost corect fundamentate, clasele de producție ale
speciilor principale utilizate la substituirea carpenului au fost stabilite în raport cu
bonitatea stațională și cu productivitatea indicată de tipul de pădure natural
40 fundamental ( tabelul 6. 17.). Pentru celel alte specii din compoziție au fost utilizate
informațiile existente în amenajamentele actuale.
Tabelul 6. 17.
Clasele de producție ale speciilor din compoziția țel a arboretelor analizate și
din compoziția inițială a arboretelor derivate
Yield class es of species from the target composition of the analysed stands and from the initial
composition of derived stands
u.a. 22F 67A 13% 60B 1C
Suprafața (ha) 2,3 2,0 1,0 1,9 2,8
Tip
stațiune Cod 6152 5152 5233 5232 5242
Denumire Deluros de cvercete
Bm, brun edafic
mijlociu Deluros de
gorunete Bm, brun
slab-mediu podzolit,
edafic mijlociu Deluros de făgete
Bm, podzolit –
pseudogleizat
edafic mijlociu, cu
Carex pilosa Deluros de făgete
Bm, mediu podzolit
edafic submijlociu,
cu Rubus hirtus Deluros de făgete
Bm, brun edafic
mijlociu, cu
Asperula -Asarum
Tip pădure Cod 5314 5314 4321 5231 4212
Denumire Șleau de deal cu
gorun și fag de
productivitate
mijlocie (m) Șleau de deal cu
gorun și fag de
productivitate
mijlocie (m) Făgeto -cărpinet cu
Carex p ilosa (m) Goruneto -făget cu
Festuca drymeia
(m) Făget de deal pe
soluri schelete cu
floră de mull (m)
Comp. arboret derivat 8Ca 2Fa 7Ca1St2Plt 10Ca 9Ca 1Fa 8Ca 2Fa
Compoziția țel 6St 2Fa 2Pa 5Go 2Fa 2Te 1Ci 6Fa 2Pa 2Fr 6Fa 3Go 1Pa 6Fa 2St 2Pa
Clasa
producție ST III III – – III
GO – III – III –
FA III III III III III
CA IV IV IV III IV
PA / FR III – III III III
TE – III – – –
CI – III – – –
PLT – III – – –
Vârsta în 2011 (ani) 12 5 7 12 11
Consistența 0,8 0,9 0,9 0,8 0,9
Simularea intervențiilor în arborete s -a realizat ținând cont de particularitățile
structurale ale fiecărui arboret în parte, de țelurile de gospodărire urmărite și de
stadiul de dezvoltare din momentul intervenției. Întrucât obiectivul principal de
cercetare îl reprezintă analiza co mparativă a arboretelor derivate de carpen cu
arboretele care le -au substituit, pentru fiecare subparcelă în parte au fost realizate
câte două simulări paralele:
– o simulare a evoluției arboretului nou creat pornindu -se de la
compoziția țel;
– o simulare a di namicii arboretului derivat de carpen, în ipoteza că
substituirea nu s -ar fi realizat, iar arboretul actual ar fi identic sub
raportul compoziției, provenienței și consistenței cu arboretul derivat de
carpen recoltat la exploatabilitate.
Detaliile privind simularea lucrărilor ce ar trebui efectuate în arboretele
analizate sunt prezentate în tabelul 6. 18. Odată cu înaintarea în vârstă , la modelare ,
periodicitatea intervenției a fost majorată de la valorile minime la cele maxime.
Eoluția arboretelor analizat e a fost simulată pe un interval de timp egal cu perioada
de la instalarea culturii până la recoltarea integrală a acesteia. Datele prezentate se
referă la starea arboretelor respective înainte de realizarea intervențiilor simulate.
41 Tabelul 6.18.
Aspecte tehnice privind simularea intervențiilor efectuate în arboretele
selectate
Technical aspects regarding the simulation of interventions in selected stands
Specia principală în compoziția arboretului Carpen Stejar Gorun Fag
Mod de regenerare Natural ă din
lăstari Artificială cu
puieți Artificială cu
puieți Artificială cu
puieți
Vârsta realizării stării de masiv (ani) 2 6 6 5
Degajări Număr intervenții 3 3 3 3
Periodicitatea intervențiilor (ani) 2-3 2-3 2-3 3-4
Intensitatea intervențiilor (%3) 19-29 6-14 5-12 8-12
Curățiri Număr intervenții 3 3 3 3
Periodicitatea intervențiilor (ani) 5-6 4-5 4-5 4-5
Intensitatea intervențiilor (%) 24-30 16-31 14-25 13-23
Rărituri Număr intervenții 5-7 7 7 6
Periodicitatea intervențiilor (ani) 6-8 6-10 6-10 6-10
Intensitatea intervențiilor (%) 9-25 12-24 12-25 18-28
Tăieri de
igienă Număr intervenții – 3 3 4
Periodicitatea intervențiilor (ani) – 10 10 10
Intensitatea intervențiilor (%) – 8-11 8-10 4-13
Tratamente Număr intervenții 1 3 3 3
Periodici tatea intervențiilor (ani) – 8 6 6
Intensitatea intervențiilor (%) 100 40-100 40-100 40-100
S-a precizat că datele preluate din tabelele de producție au fost corectate atât
cu proporția de participare a fiecărei specii în compoziția arboretelor cât și cu
consistența. În acest sens , s-a avut în vedere o reducere progresivă a consistenței
medii a arboretelor studiate, odată cu înaintarea în vârstă, în următoarele limite și
intervale de timp:
o 0-25 ani – consistență medie 1,0;
o 30-75 (80) ani – consistenț ă medie 0,9;
o peste 75 (80) ani – consistență medie 0,8.
La simulare au fost evidențiate momentele corespunzătoare vârstei
exploatabilității stabilită prin amenajament – atât pentru arboretele derivate cât și
pentru arboretele nou create ca urmare a substit uirii primelor – și vârstele reale la
care au fost îndepărtate arboretele derivate de carpen în vederea substituirii.
Acestea sunt considerate momente caracteristice în viața arboretelor, iar efectul
economic al procesului de substituire va fi analizat com parând arboretele studiate la
momentele respective.
Pentru evidențierea diferențelor majore dintre cele două caractere actuale ale
tipurilor de pădure întâlnite în arboretele analizate (total derivat și natural
fundamental) au fost întocmite profilele oriz ontale și tridimensionale ale arboretelor
pentru suprafețe elementare de 500 m2 (50×10 m). Acestea sunt prezentate pentru
3 Este calculată pe număr de exemplare și arată câte exemplare (%) sunt recoltate din numărul de
exemplare existente la data intervenției.
42 două dintre arborete studiate în figurile 6. 7 – 6.12, alături de caracteristicile medii ale
elementelor de arboret utilizate în proces ul de simulare -modelare.
În tabelul 6. 19. se prezintă principalele elemente ale simulării pentru
subparcela 13% în aceleași ipoteze: arboret derivat de carpen, respectiv arboret
natural fundamental.
Simularea evoluției arboretului di n u.a. 13% Tabelul 6.19.
Simulation of stand development in sub-plot 13%
Lucrarea / procesul Momentul
simulării
(vârsta) Număr total
exemplare
la hectar Intensitatea
intervenției
(%) Volumul unitar (m3ha-1)
Arboret Fag Paltin Frasin Carpen
Arboretul derivat
Regenerare T0 25000 – 0 – – – 0
Realizarea stării de masiv T2 20000 25 3 – – – 3
Degajare 1 T4 15000 24 6 – – – 6
Degajare 2 T6 11460 27 10 – – – 10
Degajare 3 T9 8340 21 17 – – – 17
Curățire 1 T12 6580 24 25 – – – 25
Curăți re 2 T17 5020 25 46 – – – 46
Curățire 3 T23 3760 30 80 – – – 80
Răritura 1 T29 2643 24 103 – – – 103
Răritura 2 T35 2005 21 129 – – – 129
Răritura 3 T42 1589 18 155 – – – 155
Răritura 4 T49 1298 18 179 – – – 179
– T50 1261 – 182 – – – 182
Răritura 5 T57 1069 16 200 – – – 200
Răritura 6 T65 903 9 220 – – – 220
Tăiere rasă T70 823 100 230 – – – 230
Arboretul substituit
Regenerare T0 6700 – 0 0 0 0 –
Realizarea stării de masiv T5 6080 8 10 6 2 2 –
Degajare 1 T8 5564 9 18 11 4 4 –
Degajare 2 T11 5072 12 27 16 5 5 –
Degajare 3 T15 4480 10 41 25 8 8 –
Curățire 1 T18 4048 13 60 36 12 12 –
Curățire 2 T22 3523 19 86 52 17 17 –
Curățire 3 T27 2841 22 115 69 23 23 –
Răritura 1 T32 2206 19 140 84 28 28 –
Răritura 2 T38 1788 21 177 106 35 35 –
Răritu ra 3 T45 1412 19 218 131 44 44 –
– T50 1228 – 245 147 49 49 –
Răritura 4 T53 1141 19 260 156 52 52 –
Răritura 5 T62 926 18 302 181 60 60 –
– T70 787 – 333 200 67 67 –
Răritura 6 T72 760 28 340 204 68 68 –
Tăiere de igienă 1 T85 550 12 342 205 68 68 –
Tăiere de igienă 2 T95 483 11 369 222 74 74 –
Tăiere de igienă 3 T105 431 10 394 236 79 79 –
Tăiere de igienă 4 T115 390 4 416 250 83 83 –
Progresivă – deschidere T120 373 39 426 256 85 85 –
Progresivă – lărgire T130 225 54 296 178 59 59 –
Progresiv ă – racordare T140 103 100 153 92 31 31 –
Principala deosebire față de studiile de caz prezentate pentru ocolul silvic
Adâncata constă în compoziția țel, stabilită în raport cu condițiile de vegetație locale.
În locul gorunului și stejarului care repreze ntau speciile principale în arboretele
selectate la nivelul ocolului silvic Adâncata, aici fagul este specia principală în toate
arboretele analizate. Efectul economic al acestei diferențe compoziționale este
analizat la subcapitolul următor. La vârsta T50 în u.a. 13% (ocolul silvic Pătrăuți )
43 arboretul derivat este format în totalitate din carpen, cu un număr de 1261 arbori la
ha, un diametru mediu de 14,9 cm și o înălțime medie de 16 m. Arboretul natural
fundamental are compoziția 6FA2PA2FR, iar numărul de arbori la ha pe specii este:
737 la fag, 246 la paltin și 246 la frasin.
Exemplarele speciilor din compoziția arboretelor sunt de dimensiuni
comparabile, iar la această vârstă (50 ani) nu se sesizează diferențe importante sub
raport dimensional între arbo retul derivat și cel natural fundamental (figura 6. 7).
Diferențele devin însă evidente la vârsta de 70 de ani, atât la nivel intraspecific, dar
mai ales interspecific. La T70, arboretul natural fundamental este net superior celui
derivat sub raport dimensi onal și al diversității speciilor (figura 6. 8).
Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul derivat Arboretul natural fundamental
Specia CA FA PA FR
Legendă
Proporția 10 6 2 2
Clasa de producție 4 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 50 50 50 50
Diametrul mediu (cm) 14,9 17,7 19,3 19,0
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 2,6 4,4 2,9 2,9
Înălțimea medie (cm) 16,0 16,8 18,0 18,1
Abaterea standard a înălțimii (±m) 2,0 3,3 2,9 3,0
Înălțimea elagată medie 7,2 7,9 8,1 8,0
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 2,1 1,8 1,4 1,5
Diametrul mediu al coroanei (m) 4,8 5,9 4,7 4,7
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 1,8 1,7 1,4 1,4
Număr de arbori la hectar 1261 737 246 246
Figura 6.7. Comparație între arboretul derivat de carpen (stânga) și arboretul
realizat prin substituirea acestuia (dreapta ) la vârsta T50 în u.a. 13 %
Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its
substitution (on the right) at the age T5 0 in sub -plot 13%
44 La acest moment al simulării, în cazul arboretului derivat numărul arborilor la
ha este de 8 23, comparativ cu 1261 la T50. Arboretul natural fundamental este
alcătuit din 472 arbori de fag, 157 de paltin și 157 de frasin. Toate speciile din
compoziția arboret ului natural fundamental se găsesc în clasa a treia de producție,
pe când carpenul se găsește în clasa a patra de producție (figura 6. 8).
Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul derivat Arboretul natural fundamental
Specia CA FA PA FR
Legendă
Proporția 10 6 2 2
Clasa de producție 4 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 70 70 70 70
Diametrul mediu (cm) 19,0 21,6 23,9 23,7
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 3,2 5,2 4,3 3,4
Înălțimea medie (cm) 18,8 21,3 21,1 20,8
Abaterea standard a înălțimii (±m) 2,3 4,1 3,1 3,3
Înălțimea elagată medie 8,2 9,4 11,7 10,4
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 2,5 2,1 3,0 1,7
Diametrul mediu al coroanei (m) 5,9 6,9 5,1 5,0
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,0 1,9 1,7 1,6
Număr de arbori la hectar 823 472 157 157
La T120 înălțimea medie a fagului (tabelele de producție) este de 28,4 m la un
diametru mediu de 33,3 cm, la paltin de 25,0 m la un diametru mediu de 32,5 cm, iar
la fra sin de 24,7 m la un diametru mediu de 31 cm (figura 6. 9). Diversitatea
structurală este ridicată la această vârstă în special în cazul fagului care s -a cantonat
în plafonul superior al arboretului, dar care prezintă și exemplare de dimensiuni mai
Figura 6.8. Comparație între arboretul derivat de carpen (stânga) și arbor etul
creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T70 în u.a. 13%
Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its
substitution (on the right) at the age T70 in sub -plot 13%
45 reduse gr upate în special alături de paltin și frasin. Din acest motiv, la 120 de ani,
profilul arboretului lasă impresia unei structuri mai degrabă relativ plurienă.
Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul natural fundament al
Specia FA PA FR
Legendă
Proporția 6 2 2
Clasa de producție 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 120 120 120
Diametrul mediu (cm) 33,3 32,5 31,0
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 8,4 6,3 6,0
Înălțimea medie (cm) 28,4 25,0 24,7
Abaterea standard a înălțimii (±m) 5,7 3,8 4,0
Înălțimea elagată medie 16,3 15,0 15,0
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 3,0 2,5 2,4
Diametrul mediu al coroanei (m) 9,5 6,5 6,3
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,4 2,1 2,1
Număr de arbori la hectar 224 75 75
Datele principale ale simulării dinamicii arboretului derivat, respectiv natural
fundamental din u.a. 60B sunt prezentate în tabelul 6. 20. În cazul arboretului derivat
de carpen simularea a fost inițiată cu un număr de 21000 exemplare la hectar la T0,
ajungându -se la 1160 exemplare la hectar la vârsta de 50 de ani, respectiv la 822
exemplare la 65 de ani. Pentru arboretul natural fundamental, simularea a început cu
Figura 6.9. Starea arboretu lui creat prin substituirea arboretului derivat de
carpen din u.a. 13% la vârsta T120 (vârsta exploatabilității)
The state of the stand created through the substitution of the derived hornbeam stand in sub –
plot 13% at the age T120 (the cutting age)
46 6700 exemplare la hectar, conform schemei de plantare utilizată la crearea
respectivei culturi de personalul ocolului silvic.
Tabelul 6.20.
Simularea evoluției arboretului din u.a. 60B
Simulation of stand development in sub -plot 60B
Lucrarea / procesul Momentul
simulării
(vârsta) Număr total
exempla re
la hectar Intensitatea
intervenției
(%) Volumul unitar (m3ha-1)
Arboret Gorun Fag Paltin Carpen
Arboretul derivat
Regenerare T0 21000 – 0 – 0 – 0
Realizarea stării de masiv T2 16980 24 4 – 0 – 4
Degajare 1 T4 12960 22 8 – 1 – 8
Degajare 2 T6 10170 23 13 – 1 – 12
Degajare 3 T9 7830 19 21 – 2 – 19
Curățire 1 T12 6326 25 34 – 3 – 31
Curățire 2 T17 4768 26 64 – 6 – 58
Curățire 3 T23 3550 30 105 – 11 – 95
Răritura 1 T29 2475 25 131 – 13 – 118
Răritura 2 T35 1865 21 161 – 16 – 145
Răritura 3 T42 1469 19 192 – 19 – 173
Răritura 4 T49 1195 18 220 – 22 – 198
– T50 1160 – 223 – 22 – 201
Răritura 5 T57 979 16 245 – 25 – 221
Tăiere rasă T65 822 100 267 – 27 – 240
Arboretul substituit
Regenerare T0 6700 – 0 0 0 0 –
Realizarea stării de masiv T5 6140 8 9 3 6 1 –
Degajare 1 T8 5660 8 16 5 10 2 –
Degajare 2 T11 5204 10 23 7 14 2 –
Degajare 3 T15 4660 9 35 11 21 4 –
Curățire 1 T18 4246 12 50 15 30 5 –
Curățire 2 T22 3737 18 71 21 43 7 –
Curățire 3 T27 3056 21 97 29 58 10 –
Răritura 1 T32 2406 20 120 36 72 12 –
Răritura 2 T38 1932 23 156 47 94 16 –
Răritura 3 T45 1487 20 198 59 119 20 –
– T50 1279 – 226 68 136 23 –
Răritura 4 T53 1183 20 242 73 145 24 –
Răritura 5 T62 949 19 287 86 172 29 –
– T65 887 – 301 90 181 30 –
Răritura 6 T72 772 28 330 99 198 33 –
Tăiere de igienă 1 T85 553 13 340 102 204 34 –
Tăiere de igienă 2 T95 483 11 372 111 223 37 –
Tăiere de igienă 3 T105 430 10 401 120 240 40 –
Tăiere de igienă 4 T115 387 5 427 128 256 43 –
Progresivă – deschidere T120 370 39 439 132 264 44 –
Progresivă – lărgire T130 225 54 309 93 185 31 –
Progresivă – racordare T140 104 100 161 48 97 16 –
47 În cazul arboretului derivat de carpen simularea a fost inițiată cu un număr de
21000 exemplare la hectar la T0, ajungându -se la 1160 exemplar e la hectar la vârsta
de 50 de ani, respectiv la 822 exemplare la 65 de ani. Pentru arboretul natural
fundamental, simularea a început cu 6700 exemplare la hectar, conform schemei de
plantare utilizată la crearea respectivei culturi de personalul ocolului silvic.
Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul derivat Arboretul natural fundamental
Specia CA FA FA GO PA
Legendă
Proporția 9 1 6 3 1
Clasa de producție 3 3 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 50 50 50 50 50
Diametrul mediu (cm) 16,2 17,7 17,7 16,1 19,3
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 2,9 4,4 4,4 5,5 2,9
Înălțimea medie (cm) 18,4 16,8 16,8 15,4 18,0
Abaterea standard a înălțimii (±m) 2,3 3,3 3,3 4,3 2,9
Înălțimea elagată medie 8,5 7,9 7,9 6,9 8,1
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 2,5 1,8 1,8 1,6 1,4
Diametrul mediu al coroanei (m) 5,2 5,9 5,9 5,7 4,7
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,0 1,7 1,7 1,5 1,4
Număr de arbori la hectar 1044 116 767 384 128
În u.a. 60B din cadrul ocolului silvic Pătrăuți, la vârsta de 50 ani (T50)
arboretul derivat este format din 90% CA și 10% FA, iar arboretul natural
fundamental are compoziția 6FA3GO1PA (figura 6. 10).
Figur a 6.10. Comparație între arboretul derivat de carpen (stânga) și arboretul
creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T50 în u.a. 60B
Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its
substitution (on t he right) at the age T50 in sub -plot 60B
48
Caracteristicile ar boretului la simulare Arboretul derivat Arboretul natural fundamental
Specia CA FA FA GO PA
Legendă
Proporția 9 1 6 3 1
Clasa de producție 3 3 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 65 65 65 65 65
Diametrul mediu (cm) 19,6 20,2 20,2 20,7 22,8
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 3,3 5 5 6,5 4,1
Înălțimea medie (cm) 20,7 20,3 20,3 18,3 20,4
Abaterea standard a înălțimii (±m) 2,4 3,9 3,9 5,4 2,8
Înălțimea elagată medie 8,3 9,1 9,1 8,8 11,4
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 2,5 2 2 1,7 2,9
Diametrul mediu al coroanei (m) 6 6,7 6,7 6,9 4,9
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,1 1,9 1,9 1,8 1,4
Număr de arbori la hectar 740 82 532 266 89
Toate speciile, atât cele din componența arboretului derivat câ t și a celui
natural fundamental, sunt încadrate în clasa a III – a de producție, iar diametrul mediu
variază la vârsta de 50 de ani între 16,1 cm la gorun și 19,3 cm la paltin. Arboretul
derivat este format la această vârstă din 1160 arbori, iar cel natur al din 1279.
Gorunul se situează în plafonul inferior, iar fagul și paltinul în cel superior.
Față de T50, la momentul T65 se reduce numărul de arbori la ha cu 338 de
exemplare în cazul arboretului derivat, respectiv cu 392 în cazul a rboretului natural
fundamental . La vârsta de 65 de ani carpenul încă prezintă creșteri active, iar
caracteristicile sale dimensionale sunt, în medie, superioare față de celelalte specii
(în special înălțimea medie). Tulpinile carpenului au însă indici de zveltețe superiori
Figura 6.11. Comparație între arboretul derivat de carpen (stânga) și arboretul
creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T65 în u.a. 60B
Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its
substitution (on the right) at the age T65 in sub -plot 60B
49 spec iilor din compoziția arboretului natural fundamental, iar cantitatea de masă
acumulată până la această vârstă este, din acest motiv, mai mică (figura 6.11) .
Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul natural fundament al
Specia FA GO PA
Legendă
Proporția 6 3 1
Clasa de producție 3 3 3
Vârsta actuală (ani) 120 120 120
Diametrul mediu (cm) 33,3 33,1 32,5
Abaterea standard a diametrelor (±cm) 8,4 8,8 6,3
Înălțimea medie (cm) 28,4 25,1 25,1
Abaterea standard a înălțimii (±m) 5,7 6,8 4,0
Înălțimea elagată medie 16,3 14,7 16,0
Abaterea standard a înălțimii elagate (±m) 3,0 3,0 3,4
Diametrul mediu al coroanei (m) 9,5 9,4 6,5
Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,4 2,3 2,0
Număr de arbori la hectar 222 111 37
Figura 6.12. Starea arboretului creat prin substituirea arboretului derivat de
carpen din u.a. 60B la vârsta T120 (vârsta exploatabilității)
The state of the stand cr eated through the substitution of the derived hornbeam stand in sub –
plot 60B at the age T120 (the cutting age)
50 La vârsta exploatabilității arboretului natural fundamental (T120) numărul
arborilor la ha este de 222 pentru fag, 111 pentru gorun și 37 pentru paltin. Înălțimea
medie a fagului este de 28,4 m, însă abaterea standa rd a înălțimilor este ridicată la
această vârstă, motiv pentru care și diversitatea structurală a arbo retului este mare
(figura 6. 12). Fagul formează plafonul superior al coronamentului, iar gorunul și
paltinul se situează în plafonul inferior. Pentru toat e cele trei specii, la această vârstă,
diametrele medii au valori foarte apropiate.
Datele prezentate în acest subcapitol au pregătit aplicarea metodei de
estimare a eficienței economice a lucrărilor de substituire impuse de starea
arboretelor derivate de carpen din zona analizată. Principalele idei cu caracter
general care pot fi formulate pe baza rezultatelor obținute fac referire atât la
beneficiile economice obținute ca urmare a substituirii carpenului cu specii mai
valoroase (dar poate mai încet crescă toare în primii 30 -40 de ani comparativ cu
carpenul) descrise în special prin volumele obținute la aceleași vârste, dar și la
beneficiile sub raport ecologic și social.
Sub raport ecologic, arboretele sunt mult mai stabile, cu un nivel al diversității
structurale și specifice net superior arboretelor derivate (formate uneori doar din
carpen), dar și despre valorificarea optimă a resurselor nutritive din sol și aer,
stocarea unei cantități mai mari de biomasă (carbon) pe un termen mult mai
îndelungat. Este vorba nu doar de stocarea carbonului pe durata existenței
arboretelor respective, dar mai ales după recoltarea și valorificarea corespunzătoare
a produselor lemnoase obținute. Este evident că lemnul de cvercinee poate avea o
existență de ordinul veacurilor dacă este pus în operă corespunzător, pe când lemnul
de carpen stochează carbonul în special pe scurta durată a existenței sale până la
recoltare deoarece își găsește utilitatea în special ca lemn de foc, iar carbonul stocat
este rapid eliberat în atmosfe ră. Pe lângă acest efect cu rol social merită amintit un
altul, corelat îndeaproape cu avantajele de natură economică și anume gama mult
mai largă de sortimente lemnoase care pot fi obținute la exploatabilitate din
arboretele natural fundamentale comparati v cu arboretele derivate de carpen, deci
posibilitatea mult mai ușoară de valorificare în condiții de eficiență ridicată a
produselor obținute pe piața internă sau internațională, indiferent de contextul
economic de la momentul respectiv.
6.2.6. Utilizarea metod ei Ivan pentru estimarea eficienței economice a lucrărilor
de substituire efectuate în ocoalele silvice Adâncata și Pătrăuți .
Determinarea efectului economic al lucrărilor de substituire efectuate în
arboretele analizate s -a realizat prin intermediul metod ei Ivan al cărei principiu de
bază constă în compararea beneficiilor economice aduse atât de arboretul înlocuit
cât și de arboretul nou creat, în aceleași condiții și pe aceleași perioade de timp.
Pentru aplicarea metodei au fost determinate în subcapitole le anterioare
costurile medii ale lucrărilor efectuate în arboretele analizate de la întemeiere și până
la exploatabilitate, precum și prețurile medii de valorificare a produselor lemnoase
furnizate de speciile din compozițiile arboretelor analizate în dif erite stadii de
dezvoltare.
Au fost avute în vedere pentru evaluarea efectului economic al procesului de
substituire următoarele categorii de costuri:
51
Costuri de instalare a culturii: costul materialului plantat; costul manoperei la
pichetarea terenului; costul manoperei la mobilizarea terenului; costul
manoperei la plantare.
Costuri de întreținere a culturii: costul manoperei la mobilizarea terenului în
jurul puieților până la realizarea stării de masiv; costul manoperei la
descopleșiri.
Costuri de îngriji re și conducere: costurile de exploatare la aplicarea lucrărilor
de îngrijire și conducere și a tăierilor de igienă.
Costuri de aplicare a tratamentelor: costuri de exploatare la recoltarea
produselor principale.
Conform datelor statistice existente în evi dențele Direcției silvice Suceava,
costurile de exploatare pe m3 sunt stabilite pe natură de produse și nu există
diferențe semnificative între rășinoase și foioase. La nivelul anului 2004, costurile
medii de exploatare pe m3 au fost:
produse principale: 316200,0 lei;
produse secundare: 336400,0 lei;
produse rezultate din tăieri le de igienă: 306700,0 lei.
Prin urmare, pentru a simplifica modelul de calcul, în analiza prezentată în
continuare au fost utilizate aceste valori.
Costurile comune tuturor arboretelor – atât cele derivate, cât și cele natural
fundamentale (ex. costurile de administrare), care nu au legătură cu caracterul actual
al tipului de pădure sau cu alte caracteristici de arboret, au fost excluse din analiză
pentru a nu încărca modelu l matematic cu informații care se exclud reciproc.
Alături de costuri au fost analizate următoarele categorii de venituri:
venituri obținute prin valorificarea produselor secundare;
venituri obținute prin valorificarea produselor principale.
Principalele r ezultate obținute sunt sintetizate în tabelul 6. 21. În u.a. 22F din
cadrul ocolului silvic Adâncata arboretul derivat de carpen , la vârsta recoltării efective
(75 ani) poate fi considerat ineficient din punct de vedere economic, pierderile totale
fiind de 44380660,4 lei, în timp ce arboretul natural fundamental la aceeași vârstă
înregistrează un profit de 547232169,1 lei (tabelul 6.21) . Facem precizarea că din
toate cele 5 unități amenajistice analizate numai în cazul u.a. 67 A din cadrul ocolului
silvic Ad âncata, la vârsta de 80 de ani, arboretul derivat de carpen înregistrează un
profit de 12229851,6 lei, trecerea pe profit făcându -se în acest caz abia după 49 de
ani, însă, chiar și în aceste condiții, după 80 de ani profitul obținut este incomparabil
mai mic față de cel adus în aceleași condiții de arboretul natural fundamental (de
31,2 ori mai mare la aceeași vârstă, deși costurile de instalare a celui din urmă sunt
foarte mari ( tabelul 6.21) .
Pentru studiile de caz de la nivelul ocolului silvic Pătrăuți pot fi sintetizate
următoarele:
– pentru u.a. 13% la 70 de ani , arboretul natural fundamental aduce un profit de
76960382,6 lei , iar arboretul derivat înregistrează pi erderi de 41533723,4 lei;
– pentru u.a. 60B la vârsta de 65 de ani arboretul natural fundamental aduce un
profit de 184032242,1 lei în timp ce arboretul derivat înregistrează pierderi de
47806700,8 lei;
52 – pentru u.a. 1 C la vârsta de 60 de ani arboretul natura l fundamental are o
eficiență economică de 148597487,0 lei în timp ce arboretul derivat
înregistrează pierderi de 44362285,8 lei (tabelul 6.21) .
Tabelul 6. 21.
Eficiența economică a substituirii arboretelor derivate de carpen
Economic effic iency of the studied hornbeam stands substitution
Subparcela Perioada
considerată (ani) Caracterul
actual Venituri
totale (lei) Costuri totale
(lei) Profit/pierdere
(lei)
22F 60 Derivat 63957290,3 108311560,0 -44354269,7
Nat. fundam. 461240933,0 816859 15,9 379555017,1
75 Derivat 82254131,6 126634792,0 -44380660,4
Nat. fundam. 635578805,0 88346635,9 547232169,1
120 Nat. fundam. 952265947,9 156133987,9 796131960,0
67A 50 Derivat 99118199,6 102539996,0 -3421796,4
Nat. fundam. 268599097,8 8618928 5,2 182409812,6
80 Derivat 142792059,6 130562208,0 12229851,6
Nat. fundam. 505323459,3 111574029,2 393749430,1
120 Nat. fundam. 779880968,8 166364763,2 613516205,6
13% 50 Derivat 52864822,3 90990600,0 -38125777,7
Nat. fundam. 89443508,6 63057582 ,0 26385926,6
70 Derivat 76650016,6 118183740,0 -41533723,4
Nat. fundam. 153743084,6 76782702,0 76960382,6
120 Nat. fundam. 273470213,7 148226350,0 125243863,7
60B 50 Derivat 65906545,8 113051250,0 -47144704,2
Nat. fundam. 153672826,1 62131560,1 91541266,0
65 Derivat 86425205,2 134231906,0 -47806700,8
Nat. fundam. 258778802,2 74746560,1 184032242,1
120 Nat. fundam. 526928041,5 146096890,1 380831151,4
1C 60 Derivat 63922362,2 108284648,0 -44362285,8
Nat. fundam. 220749051,0 72151564,0 148597487,0
120 Nat. fundam. 495037078,7 152809300,0 342227778,7
În cazul arboretelor derivate din subparcelele 22F, 13% și 60B, recoltarea
întârziată cu 15 până la 20 de ani față de vârstele exploatabilității stabilite conform
normelor tehnice a dus la creșterea pierderilor pe perioadele amintite cu valori
cuprinse între 6,2 și 13,5%. În cele 5 unități amenajistice analizate , la vârsta
exploatabilității arboretelor natural fundamentale ( 120 de ani ), acestea pot fi
considerate fără rezerve drept eficient e economic , raportul dintre efectul economic și
veniturile totale fiind de: 84% pentru u.a. 22 F; 79% pentru u.a. 67 A; 46% pentru u.a.
13%; 72% pentru u.a. 60 B; 69% pentru u.a. 1C.
Cele mai eficiente sunt arboretele analizate la nivelul Ocolului silvic A dâncata,
însă aici specia principală din compoziția arboretelor natural fundamentale este
stejarul sau gorunul. În schimb, în subparcelele 13%, 60B și 1C din Ocolul silvic
Pătrăuți, specia principală este fagul, prețul de valorificare a produselor de lemn
obținute fiind mai mic comparativ cu cvercineele.
53 Dinamica costurilor, veniturilor și rezultatelor financiare pentru cazurile
descrise anterior au fost analizate detaliat, în figura 6.13 fiind prezentat spre
exemplificare cazul arboretului din u.a. 22F . Rezultatul economic este analizat pe
baza valorilor curente ale veniturilor și cheltuielilor obținute la momentul Ti și nu pe
baza valorilor cumulate obținute până la un anumit moment.
Income and cost dynamics in sub -plot 22F – comparison between the derived hornbeam stand
and the substituting stand
6.13
54 Concret, pentru fiecare moment Ti, sunt reprezentate grafic veniturile și
cheltuielile din momentul respectiv, iar rezultatul economic reprezintă diferența dintre
venituri și chelt uieli. În cazul arboretelor natural fundamentale, pentru momentul
maxim al simulării, la venituri a fost adăugată și valoarea lemnului rămas pe picior
după intervenție întrucât aici, spre deosebire de arboretul derivat, vârsta
exploatabilității este mult m ai mare, iar recoltarea produselor principale se realizează
pe durata a 30 de ani prin tăieri cu regenerare sub adăpost.
Pentru arboretul derivat din u.a. 22F (figura 6. 13), atât la vârsta exploatabilității
de 60 de ani cât și cea de 75 de ani, veniturile curente sunt mai mici decât costurile
curente, situație în care nu se înregistrează eficiență economică. Lucrurile diferă
radical pentru arboretul natural fundamental.
Pentru cele 5 unități amenajistice analizate, rezultatele economice obținute în
arborete le natural fundamentale sunt pozitive comparativ cu cele derivate de carpen
unde acestea înregistrează valori negative. Singura excepție o reprezintă u.a. 67A
din cadrul ocolului silvic Adâncata unde rezultatele sunt pozitive pentru ambele
arborete. Analiz a comparativă a fost realizată pe de o parte până la vârsta
exploatabilității arboretului derivat, respectiv până la vârsta exploatării reale a
acestuia. La finele acestor intervale, fără nici o excepție, arboretele natural
fundamentale sunt mult mai efici ente din toate punctele de vedere (inclusiv
economic) comparativ cu arboretele derivate. Deși în prima parte a existenței
arboretelor natural fundamentale cheltuielile depășesc veniturile (în special datorită
costurilor mari impuse de regenerarea artificia lă), după o perioadă cuprinsă între 6
(u.a. 22F, 13%, 60B și 1C) și 17 ani (u.a. 67A) rezultatele economice aduse de
arboretele natural fundamentale le depășesc pe cele aduse de arboretele derivate. În
acest caz se înregistrează rezultate economice pozitiv e conform valorilor curente ale
caracteristicilor financiare abia începând cu: T77 pentru u.a. 22F; T71 pentru u.a.
67A; T135 pentru u.a. 13%; T77 pentru u.a. 60B; T87 pentru u.a. (1C).
Concluzionând, se poate spune cu certitudine că procesul de substituir e a
arboretelor derivate de carpen cu arborete natural fundame ntale este unul absolut
necesar , cu avantaje economice, ecologice și sociale obținute încă de la închiderea
stării de masiv, dar mai evidente pe termen mediu și lung. Este complet nejustificată
ideea că arboretelor derivate trebuie să li se asigure perenitatea pe motivul că
regenerarea acestora se realizează ușor pe cale naturală, cu costuri infime. Facem
aici precizarea că după prima generație de arborete natural fundamentale,
următoarea generaț ie de același tip va fi creată tot pe cale naturală, cu costuri
reduse, prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare. De altfel, ponderea costului
creării arboretelor natural fundamentale raportată la rezultatul economic total obținut
la T120 variază pen tru arboretele analizate astfel: 4,3% pentru u.a. 22F; 7,6% pentru
u.a. 67A; 22,2% pentru u.a. 13%; 8,5% pentru u.a. 60B; 10,2% pentru u.a. 1C.
Prin urmare, este mult mai eficient să se investească chiar și 22,2% din profit
(cazul cel mai defavorabil) știi nd că investiția va fi amortizată și va aduce la rândul
său profit, decât să nu se investească nimic (cazul menținerii arboretelor derivate) ,
iar gospodărirea pădurilor să fie însoțită doar de pierderi sau, în cel mai fericit caz, de
câștiguri nesemnificat ive.
Trebuie reamintit că rezultatul economic determinat pentru studiile de caz
prezentate nu a inclus cheltuielile de administrare. Neincluderea acestora a avut la
55 bază ideea că acestea sunt aproximativ aceleași pentru ambele tipuri de arborete.
Efectul n eincluderii acestor costuri asupra rezultatului economic determinat în acest
capitol lasă impresia unor profituri mai mari decât cele obținute în realitate, însă
această neincludere nu afectează cu nimic rezultatele obținute cu privire la eficiența
procesu lui de substituire a arboretelor derivate de carpen și, deci, îndeplinirea
obiectivelor de cercetare propuse.
6.3. Analiza lucrărilor realizate pentru transformarea arboretelor derivate de
carpen în arborete natural fundamentale.
Pentru în deplinirea obiectivel or propuse, în urma cercetărilor efectuate au fost
studiate numeroase aspecte și elaborate o serie de măsuri privind transformarea
arboretelor derivate de carpen în arborete natural fundamentale, menționate în
continuare.
6.3.1. Starea inițială a arboretel or.
În suprafețe de probă Adâncata (AD) și Pătrăuți (PT) au fost efectuate câte 30
de sondaje de 4 m2 (2×2 m), amplasate schematic, pentru stabilirea compoziției
arboretului (în raport cu numărul de arbori pe specii), diametrului mediu (măsurat la
înălțime a de 1,30 m) (
idbh ), înălțimea totală medie (
ih ) și numărului de arbori la
hectar ( ni). Mențion ez că
idbh și
ih au fost calculate pe specii, ca medie aritmetică,
pe baza valor ilor individuale măsurate în teren. Volumul la hectar ( Vtot) a fost calculat
cu ajutorul relațiilor:
k
iiitot n vu V
1 (1)
2
10 4 10 32
10 2 10 1 0 10 log log log log log iiiiiiii ii h ah a dbh a dbh a a vu
(2)
unde: k reprezintă numărul de specii,
ivu este volumul mediu al unui arbore calculat
pe specii folosind ecuația logaritmică și coeficienții a0i, a1i, a2i, a3i, a4i, ai speci ei
i (Giurgiu și Drăghiciu 2004).
6.3.2. Simularea dezvoltării arboretelor nou create.
Simularea evoluției arboretelor nou create ca urmare a aplicării metodei
propuse , s-a bazat pe tabelele de producție românești (Giurgiu și Drăghiciu , 2004).
Pentru realizarea simulării au fost luate în considerare următoarele ipoteze:
– speciile din structura arboretelor sunt: carpen /Carpinus betulus /hormbeam
(productivit ate medie), gorun /Quercus petraea /sessile oak , stejar /Quercus
robur /pedunculate oak și fag/Fagus sylvatica /beech (productivitate ridicată);
– în conformitate cu datele prezentate în tabelele de producție românești ,
numărul de arbori la hectar se reduce odată cu creșterea vârstei arboretului ca
urmare a eliminării naturale și a efectuării lucrărilor de îngrijire ;
– în suprafețele experimentale din cadrul ocolului silvic Pătrăuți, acolo unde
carpenul a fost extras prin tăiere , cioatele produc lăstari în continua re (EA1 –
suprafața experimentală 1 și EA3 – suprafața experimentală 3 );
– pentru suprafața de probă Pătrăuți (PT) simularea s -a realizat pe ani și doar
pentru primul deceniu, p entru a explica modul în care structura inițială a
arboretului a fost direcț ionat ă spre structura corespunzătoare valori lor
prezentate în tabelele de produc ție;
56 – pentru suprafața de probă Adâncata (AD) simularea s -a realizat pe decenii
pentru o perioadă de 120 de ani, pe baza datelor din tabelele de producție .
Pornind de la clasa de producție a fiecărei specii analizate au fost preluate din
tabelele de producție românești, pentru o perioadă de 10 ani , următoarele elemente:
dbh mediu , înălțimea medie și numărul mediu de arbori la hectar . Pentru fiecare
specie, numărul de arbori la hectar a fost adaptat la structura arboretului
corespunzăto are momentului Ti dar, în același timp, acesta a fost ajustat în funcție
de posibilitățile de direcționare a structurii actuale către structura țel. Pe baza
valorilor medii ale dbh și ale înălțimilor pr eluate din tabelele de producție și luând în
considerare valorile medii ale coeficienților de variație ale acestor caracteristici
prezentate în literatura de specialitate (Giurgiu , 1972, Avăcăriței , 2005) pentru
speciile analizate, valorile individuale ale dbh și ale înălțimilor au fost generate
aleator pentru numărul de arbori deja stabilit pentru fiecare specie. Aceste valori au
permis calcularea volumului fiecărui arbore folosindu -se relația (2) (pagina
anterioară ) și realizarea curbelor de distribuție p entru numărul de arbori pe categorii
de diametre .
Simularea numărului de arbori pentru primii 10 ani în suprafața de probă PT
s-a reali zat cu luarea în considerare a unui număr de 3 curățiri în interbenzile de
carpen : una la T0 (au fost tăiați circa 55% d in arbori), una la T3 (35%) și una la T7
(25%). Mai mult , în EA1, lăstarii de carpen (produși de cioatele rezultate după
executarea benzilor ) au fost recoltați în totalitate prin tăierea rasă de la sol, pentru a
se evita copleșirea puieților de fag, steja r și gorun, plantați în benzi . Apariția lăstarilor
la cioatele de carpen în benzile din EA1 a fost simulată luându -se în considerare
faptul că noii lăstari au fost produși de: 80% din cioatele rezultate după prima
curățire ; 60% din cioatele rămase după a d oua curățire și 50% din cioatele rezultate
după a treia curățire .
Proporția cioatelor privind apariț ia lăstarilor a fost stabili tă cunoscându -se
faptul că majoritatea angiospermelor cu cioate mai mici de 10 -15 cm în diametru
produc numeroși lăstari după e xploatare (Burns, Honkala 1990). Capacitatea de
apariție a lăstarilor scade odată cu îmbătrânirea cioatelor și mărirea intervalu lui de la
tăiere (Johnson 1975). Până la sfârșitul primului sezon de creștere mai bine de 80%
dintre cioate produc lăstari și, d acă nu sunt recoltați, majoritatea acestor lăstari (75 –
90%) vor muri în 5 – 10 ani (Wendel , 1975). De asemenea, în ambele suprafețe
experimentale, atunci când nu au fost efectuate lucrări , reducerea numărului de
arbori datorată eliminării naturale a fost s imulată luându -se în considerare intensități
cuprinse între 6,5% și 2,9%, începând de la momentul T1 (1 an) până la T10 (10 ani).
Evoluția numărului de arbori pe o perioadă de 120 ani pe ntru suprafața de
probă Adâncata ( AD) a fost realizată prin simularea aplicării unui număr de: i) trei
curățiri în primii 10 ani a căror intensitate pe număr de arbori variază între 38 și 53%,
ii) zece rărituri a căror intensita te variază între 6 și 19% (Anony mous, 2000), în
funcție de vârstă și densitatea arboretului la m omentul simulării și care au fost
orientate în special pe reducerea carpenului în interbenzi (benzile interioare ) până la
închiderea coronamentului pe rânduri și iii) un număr de cinci tăieri de igienă a căror
intensitate a fost stabilită între 8 și 17%.
Intensitățile prezentate pentru curățiri, rărituri și tăieri de igienă includ gradul
de eliminare naturală dintre intervenții , deoarece, în aceste etape, aplicarea lucrărilor
57 silvice presupune mai întâi extragerea arborilor uscați sau care se usucă și ulterior
reducerea densității arboretului în limitele stabilite ale intensităților de recoltare
prezentate mai sus. Pentru interbenzi intensitatea răriturii a derivat din tabelele de
producție pentru arboret e de carpen pure, dar în benzi , unde s -a creat un ame stec
de stejar, gorun și fag, intensitatea recoltării a fost stabilită luându -se în considerare
structura amestecului înainte de recoltare, structura ț el corespunzătoare vârstei
exploatabilității și densitatea carpenului în interbenzi .
6.3.3. Diversitatea specifică și structurală a arboretelor.
Diversitatea specifică și structurală a fost determinată pe baza rezultatelor
simulării evoluției celor două arborete analizate din suprafețele de probă Adâncata și
Pătrăuți . Diversitatea speci fică a fost estimată p rin intermediul i ndicelui Shannon
(1948) . În literatura de specialitate (Lexerød și Eid 2006, O’Hara și alții, 2007, Duduman
2009, 2011), indicele Gini este recomandat pentru evaluarea diversității structurale.
Indicele Gini (G) a fost calculat ca raportu l dintre: i) suprafața cuprinsă între
curba Lorenz (1905) și di agonala omogenității perfecte și ii) întreaga suprafață de
sub diagonala respectivă (Gini 1912, 1921).
Înainte de realizarea benzilor în teren , au fost selectate două arborete de
carpen, lăstar ii având o vârstă medie de 15 ani (tabelul 6.22). Între cele 2 arborete n u
există diferențe semnificative în privința structurii, datorită faptului că arborii au fost
recoltați în urmă cu 15 ani , iar lăstarii de carpen au invadat zona , eliminând
majoritate a puie ților speci ilor principale.
Tabelul 6. 22
Caracteristici ale arboretului inițial
Specific features of the initial stand
Suprafața de
probă
Compoziție* Dbh mediu
(cm) Înălțimea medie
(m) Număr de arbori
la hectar** Volum
(m3/ha)
Adâncata (AD ) 98% Ca, 2% alte specii 3.9 5.4 26030 89
Pătrăuți (PT) 94% Ca, 6% alte specii 4.0 5.5 22410 77
* carpen (hornbeam ); alte specii : fag, stejar gorun, plop ( Populus tremula L.), mesteacăn ( Betula pendula Roth.),
salcie ( Salix caprea L.)
** reprezintă num ărul de arbori la hectar înainte de crearea bezilor.
6.3.4. Rezultatele simulării pe termen scurt (10 ani) în suprafața de probă
Pătrăuți (PT).
În cele două tipuri de blocuri e xperimentale 1, 3 (EA1, EA3) și 2 (EA2) sunt
simulate la aceleași intervale d e timp lucrări asemănătoare . Diferența dintre cele
două situații distincte constă în faptul că în blocurile experimentale 1 și 3 în care
carpenul a fost extras prin tăiere (figura 6.14.-a), cioatele au produs lăstari noi. Din
acest motiv, lucrările simulat e au presupus rărirea carpenului în interbenzi și tăierea
de la sol a noilor lăstari de carpen în benzi . În blocul experimental 2 , întrucât
carpenul a fost scos din rădăcini, în benzi nu apar lăstari (figura 6. 14.-b), lucrările în
benzi constând doar în mo nitorizarea stării p uieților plantați, iar în inter benzi s -a
simulat rărirea ca și în blocurile experimentale 1 și 3.
58
Figura 6. 14. Dinamica arborilor la hectar în cele două blocuri experimentale din
parcela PT: a) lăstarii de carpen au fost tăiați; b) lăstarii de carpen au fost smulși.
Dynamics of trees number per hectare in the two experimental areas in the PT plot : a) the
hornbeam sprouts were cut; b) the hornbeam sprouts were plucked
Profilele arboretelor din blocurile exp erimentale 1 și 2 (figurile 6.15, 6.16 și
6.17.) permit observarea evoluției acestora în primii 10 ani de la declanșarea
procesului de substituire prin metoda propusă și evidențiază dinamica structurală a
acestora ca urmare a lucrărilor silvice simulate pe baza parametrilor prezentați în
tabelul 6. 23. (suprafața de probă Pătruți).
Tabelul 6.23
Parametrii folosiți pentru a simula dinamica arboretului în suprafața PT
Parameters used for simulating stand dynamics in the PT plot
Momentul
simulării Proces Arbori la hectar
EA 1 (lăstari tăiați) EA 2 (lăstari smulși)
Înainte
de
lucrare Recoltați Lăstari
noi După
lucrare Înainte
de
lucrare Recoltați După
lucrare
T0 NCT 1 14794 7988 0 6806 15345 8597 6748
T1 NE (+SHS) 6806 408 5660 12058 6748 424 6324
T2 NE 12058 622 0 11436 6324 306 6018
T3 NCT 2 11436 7488 0 3948 6018 2103 3915
T4 NE (+SHS) 3948 198 3217 6967 3915 197 3718
T5 NE 6967 379 0 6588 3718 188 3530
T6 NE 6588 282 0 6306 3530 139 3391
T7 NCT 3 6306 3742 0 2564 3391 846 2545
T8 NE (+SHS) 2564 103 1733 4194 2545 103 2442
T9 NE 4194 185 0 4009 2442 97 2345
T10 NE 4009 128 0 3881 2345 67 2278
NCT: Non Commercial Thinning (Curățire) ; NE: Natural Elimination (Eliminare naturală ); SHS: Sprouting
of Hornbeam Stumps (Apariția lăstarilor la cioatele de carpen ).
a)
03000600090001200015000
0 12 34 5 67 8910
Simulation moment (years)Number of trees per hectare
(Total, HB)
020406080100120140160180200220
Number of trees per hectare
(SO, PO, BH)Total
Hornbeam
Beech
Sessile oak
Pedunculate oakb)
03000600090001200015000
0 1 23 4 56 78 910
Simulation moment (years)Number of trees per hectare
(Total, HB)
020406080100120140160180200220
Number of trees per hectare
(SO, PO, BH)Total
Hornbeam
Beech
Sessile oak
Pedunculate oak
59
Figura 6. 15. Simulare profil arboret PT, începutul acțiunii de substituire
Simulation of the PT stand profile, the beginning of substitution
Fag
Gorun
Stejar
Carpen
60
Figura 6. 16. Simulare profil arboret PT, după 5 ani de la începutul acțiunii de
substituire
Simulation of the PT stand profile, 5 years after the beginning of substitution
Figura 6. 17. Simulare profil arbore t PT, după 10 ani de la începutul acțiunii de
substituire
Simulation of the PT stand profile, 10 years after the beginning of substitution
Fag
Gorun
Stejar
Carpen
61 6.3.5. Rezultatele simulării pe termen lung (120 ani) în suprafața de probă
Adâncata (AD)
Prin aplicarea lucrărilor silvice simulate pe baza parametrilor prezentați în
tabelul 6. 24, în primii 30 de ani se va reduce doar numărul exemplarelor de carpen
din interbenzi (figura 6. 18).
Tabelul 6.24
Parametri i folosiți pentru a simula dinamica arboretului în suprafaț a AD
Parameters used for simulating stand dynamics in the AD plot
Decada Arbori la hectar Tip de
tăiere Arbori recoltați Momentul
simulării Total, din care: Ca Total, din care: Ca
1 13721 13196 NCT 1 7258 7258 T0
6463 5938 NCT 2 2672 2672 T0 + 3 an i
3791 3266 NCT 3 1496 1496 T0 + 7 ani
2 2295 1770 T 1 443 443 T10
1852 1327 T 2 258 258 T10 + 5 ani
3 1594 1069 T 3 130 130 T20
1464 939 T 4 105 105 T20 + 5 ani
4 1359 834 T 5 133 80 T30
1226 754 T 6 70 46 T30 + 5 ani
5 1156 708 T 7 116 70 T40
1040 638 T 8 99 61 T40 + 5 ani
6 941 577 T 9 123 77 T50
7 818 500 T 10 98 62 T60
8 720 438 SC 120 76 T70
9 600 362 SC 104 102 T80
10 496 260 SC 40 39 T90
11 456 221 SC 55 55 T100
12 401 166 SC 43 43 T110
– 358 123 Stop simulare T120
NCT: Non Co mmercial Thinning (Curățire ); T: Thinning (Răritură) ; SC: Sanitary Cutting (Tăieri de igienă ).
Figura 6. 18. Dinamica arborilor la hectar în funcție de vârstă (suprafața AD)
Tree dynamics per hectare according to age ( AD plot)
03000600090001200015000
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
Simulation moment (years)Number of trees per hectare
(Total, HB)
020406080100120140160180200220
Number of trees per hectare
(SO, PO, BH)Total
Hornbeam
Beech
Sessile oak
Pedunculate oak
62 Menționăm că în benzile plantate se va interveni doar pentru a se asigura
condițiile necesare de vegetație pentru puieții plantați, pentru a se verifica starea
acestora și eventual pentru a fi înlocuiți în primii ani puieții uscați. Compoziția
arboretulu i în raport cu numărul de arbori va evolua de la 96 Ca 2Fa 1Go 1St la
momentul T0 la 34 Ca 2 7Fa 27Go 12 St la momentul T120.
Se constată că d upă circa 25 ani, stejarul depășește carpenul în ceea ce
privește diametrul mediu, iar după circa 40 de ani carpenul este depășit în grosime și
de gorun și fag, rămânând cu mult în urma acestora la momentul 120. Cele mai mari
diametre sunt realizate de exemplarele de stejar și, în același timp, abaterea
standard a diametrului la stejar înregistrează valorile cele mai mar i (figura 6. 19.).
Abaterea standard a diametrului la carpen este mai mare decât a celorlalte specii
până la 25 de ani după care, activarea creșterii în grosime a acest uia datorită
condițiilor favorabile și faptului că exemplarele de carpen din lăstari au c reșteri active
la vârste mai mici decât exemplarele din sămânță, au permis devansarea carpenului
și diferențierea mai accentuată a exemplarelor de fag, gorun și stejar. Fagul fiind o
specie de umbră cu plasticitate ecologică mare prezintă abateri standard ale
diametrelor mai mici decât cvercineele în condiții staționale asemănătoare.
Figura 6. 19. Simularea dbh mediu și a abaterii standard a dbh în parcela AD
pentru următorii 120 ani
Simulation of average dbh and standard dev iation of dbh in the AD plot for the next 120 years
În ceea ce privește creșterea în înălțime, carpenul este devansat de stejar
după circa 25 de ani considerați de la momentul T0, iar de gorun și fag la circa 35 ani
(figura 6.20). Creșterea în înălțime a fagului se activează semnificativ după 35 ani ,
iar la momentul T50 fagul ajunge în plafonul superior și concur ează cu stejarul .
Simularea evidențiază faptul că după primii 35 ani gorunul rămâne în plafonul
mijlociu, iar carpenul în plafonul inferior . După circa 55 ani, diferențele dintre cele trei
plafoane se accentuează, acestea menținându -se până la momentul T120. Cele mai
mari valori ale abaterii standard a înălțimii se întâlnesc la gorun (± 2, 98 m la T120), iar
cele mai reduse la fag (maxim ± 2, 26 m la T120). Carpenul și stejarul înregistr ează
valori mai mari decât fagul dar se nsibil mai mici decât gorunul .
081624324048
0 20 40 60 80 100 120Beech
081624324048
0 20 40 60 80 100 120Sessile oak
081624324048
0 20 40 60 80 100 120Pedunculate oak
081624324048
0 20 40 60 80 100 120
Simulation moment (years)Total 081624324048
0 20 40 60 80 100 120Average dbh (cm)Hornbeam
63
Figura 6. 20. Simularea înălțimii medii (h) și a abaterii standard a h în
suprafața de probă AD pentru următorii 120 ani
Simulation of average height (h) and standard deviation of h in the AD plot area for the next 120
years
În comparație cu celelalte specii analizate, stejarul realizează cele mai mari
volume la vârsta de 120 ani și, de asemenea, cele mai mari valori al e abaterii
standard a volumului (figura 6.21.).
Figura 6. 21. Simularea volumului mediu al arborilor (v) și a abaterii standard a v
în suprafața de probă AD pentru următorii 120 ani
Simulation of average tree volume (v) and sta ndard deviation of v in the AD plot area for the
next 120 years
0,00,40,81,21,62,02,42,83,2
0 20 40 60 80 100 120Average volume (m3)Hornbeam
0,00,40,81,21,62,02,42,83,2
0 20 40 60 80 100 120Beech
0,00,40,81,21,62,02,42,83,2
0 20 40 60 80 100 120Sessile oak
0,00,40,81,21,62,02,42,83,2
0 20 40 60 80 100 120Pedunculate oak
0,00,40,81,21,62,02,42,83,2
0 20 40 60 80 100 120
Simulation moment (years)Total
048121620242832
0 20 40 60 80 100 120Average h (m)Hornbeam
048121620242832
0 20 40 60 80 100 120Beech
048121620242832
0 20 40 60 80 100 120Sessile oak
048121620242832
0 20 40 60 80 100 120Pedunculate oak
048121620242832
0 20 40 60 80 100 120
Simulation moment (years)Total
64 Ca urmare a diminuării creșterilor , dar și datorită intervențiilor efectuate ,
volumul carpenului la hectar se reduce semnificativ , în special începând cu
momentul T80 (figura 6.22). La moment ul T120 arboretul va avea un volum total de
558 m3, iar compoziția în raport cu volum ul va fi 20 Ca 33Fa 28Go19St .
Figura 6. 22. Dinamica volumului la hectar a arboretului în suprafața de probă AD
Dynamics of stand volume per he ctare in the AD plot area
Rezultatele simulării pentru suprafața de probă Adâncata (AD) sunt
prezentate în figurile 6. 23., 6.24 și 6. 25 pentru trei dintre momentele simulării .
Figura 6. 23.Simulare profil arboret AD, începutul acțiunii de substituire
Simulation of the AD stand profile, the beginning of substitution
080160240320400480560
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
Simulation moment (years)Stand volume (m3ha-1)Hornbeam
Beech
Sessile oak
Pedunculate oak
Total
Fag
Gorun
Stejar
Carpen
65
Figura 6. 24. Simulare profil arboret AD, după 60 ani de la începutul substituir ii
Simulation of the AD stand profile, 60 years after the beginning of substitution
Figura 6. 25. Simulare profil arboret AD, după 120 ani de la începutul substituir ii
Simulation of the AD stand profile, 120 years after the beginning of substitution
La începutul simulării s e poate o bserva că benzile de carpen sunt bine
conturate dar, în timp, carpenul ajunge în al doilea plafon, devine specie secundară
Fag
Gorun
Stejar
Carpen
Fag
Gorun
Stejar
Carpen
66 și ajută la o bună creștere a speciilor valoroase: fag, gorun și stejar. O mare
importanță s -a acordat după 30 de ani arborilor de vi itor, carpenul fiind recoltat
treptat în timp, pentru a se crea condiții prielnice de vegetație celorlalte specii.
Precizăm că exemplarele de carpen nu au fost recoltate în totalitate, fiind păstrate în
compoziție pentru valoarea ecologică a speciei.
6.3.6. Rezultate privind simularea evoluției diversității speciilor și a diversității
structurale a arboretului din AD pe o perioadă de 120 de ani.
Dinamica diversității speciilor.
Diversitatea speciilor în arboretul din suprafața de probă AD, exprimată prin
intermediul indicelui Shannon (figura 6.26.), crește progresiv odată cu aplicarea
lucrărilor silvice prin care se extrage cu predilecție carpenul . Diversitatea maximă a
fost calculată având în vedere cele patru specii din compoziția arboretului: carpen,
fag, gorun și stejar. Se poate afirma că metoda de substituire propusă și aplicarea sa
conform indicațiilor făcute permite echilibrarea compoziției și direcționarea sa către o
compoziție care să valorifice optim condițiile de vegetație și, în același timp, pe rmite
atingerea după 120 de ani a unui nivel al diversității speciilor foarte apropiat de
nivelul maxim posibil corespunzător condițiilor analizate.
0,00,20,40,60,81,01,21,4
0 20 40 60 80 100 120
Simulation moment (years)Shannon index
Expected values
Maximum possible values
Figura 6. 26. Dinamica diversității speciilor în suprafața de probă AD (120 ani)
Dynamics of s pecies div ersity in the AD plot area (120 years)
Dinamica diversității structurale
Dinamica distribuției numărului de arbori pe categorii de diametre odată cu
creșterea vârstei se caracterizează prin lărgirea ecartului de variație a diametrelor și
aplatizarea curbe i de repartiție , aspecte c are contribuie la o creștere a diversității
structurale.
Creșterea d iversit ății structurale este și o consecință a creșterii diversității
speciilor, iar caracteristici le diferite ale speciilor din compoziția arboretului au condus
la conturarea celor două etaje din structura verticală a arboretului l a T120 (figura 6.27
– a). Evoluția ind icelui Gini pe perioada de simul are confirmă aspectele amintite .
Valorile ridicate înregistrate de indicele Gini în momentele T10 și T20 se datorea ză în
special diferențelor dimensionale dintre lăstarii de carpen din interbenzi și puieții
plantaț i în benzi . După T30 aceste diferențe au fost recuperate de speciile plantate ,
67 iar până la sfârșitul perioadei de simulare, diversitatea structurală a arbore tului s -a
îmbunătățit continuu: indicele Gini a înregistrat valori crescătoare pe acest segment
al simulării (figura 6. 27.- b).
Figura 6. 27. (a, b). Dinamica diversității structurale în parcela AD (120 ani)
Dynamics of structu ral diversity in the AD plot area (120 years)
În baza cercetărilor efectuate se propune un procedeu de substituire care
se pliază pe caracteristicile tratamentului tăierilor rase în benzi alterne (Negulescu et
al, 1973) ș i pe metod a de substituire în cori doare (Dămăceanu , 1952; 1954 ; Ceuca
et al, 1960 ). Necesitatea acestui procedeu derivă din nevoia reduce rii pierderilor de
natură economi că și ecologică, datorate efectuării în păduri a unor lucrări
necorespunzătoare ce au condus la apariția unor arborete d erivate de crâng .
Odată descrisă metoda, s -a efectuat simularea arborete lor nou create pentru a
se evalua aplicabilitatea ei. Simularea dezvoltării noului arboret s -a realizat pe baza
ipotezei că o conversiune a crângului la codru , coroborată cu substitu irea carpenului
cu specii mai valoroase, va mări capacitatea arborete lor create de a folosi optim
condițiile staționale și de a atinge un nivel al structurii și biomasei similar celor din
pădurile naturale, specifice zonei studiate .
Rezultatele simulării l a nivelul arboretului evidențiază faptul că, la începutul
simulării, benzile de carpen sunt bine definite dar, în timp, carpenul va rămâne în al
doilea plafon al coronamentului și devine o specie secundară, ajutând la buna
dezvoltare a speciilor importante și valoroase: stejar, gorun și fag . După T30, s-a
acordat o mai mare importanță arbori lor valoroși , iar carpenul a fost recoltat cu
predilecție pentru a se crea condiții optime de creștere pentru speciile principale.
Carpenul nu a fost recoltat în totalit ate, fiind păstrat în compoziția arboretului pentru
valoarea sa ecologică. Se preconizează că după 35 -40 ani , speciile principale vor
depăși dimensional carpenul, ajungând la o structură bietajată datorită faptului că
lăstarii de carpen au o creștere mare numai în etapele timpurii și pentru perioade mai
scurte de timp comparativ cu puieții de stejar, gorun și fag . După formarea celor două
etaje , se poate afirma că speciile principale nu mai sunt în pericol de a fi copleșite și,
020040060080010001200
0
4
8
12
16
20
24
28
32
36
40
44
48
52
Diameter categories (cm)Number of trees per hectareT0 T10 T20
T30 T40 T50
T60 T70 T80
T90 T100 T110
T1200,000,100,200,30
0 30 60 90 120
Simulation moment (years)Gini index
68 în momentul în care acestea a jung la perioada de fructificație , pot fi recoltați
majoritatea arborilor de carpen rămași. Astfel , sunt create condițiile necesare de
regenerare naturală a speciilor principale.
În suprafața de probă AD numărul inițial de arbori la hectar , după plantar ea în
interbenzi, a fost de 13721, din care 13196 carpen, regenerați natural , iar 525 au fost
puieți plantați de stejar, gorun și fag . După 120 ani, au rămas doar 358 arbori la
hectar și anume: 123 carpen și 235 arbori din speciile principale (stejar, goru n și fag) .
Astfel, pentru a obține compoziția ț el, numai aproximativ 45% din puieții plantați ar
trebui să atingă vârsta tăierii. Acest lucru necesită o atenție deosebită și îndelungată
din partea silvicultorilor pentru a selecta și conduce cei mai valoroș i arbori ai speciilor
principale, capabili să câștige competiția cu arborii din jur .
Comparând compoziția arboretului simulat , determinată în raport cu volumul
pentru compoziția țel înscrisă în amenajament și cunoscând faptul că proce deul de
substituire a început de la un arboret de carpen aproape pur, se poate afirma că
aplicarea metodei de substituire propusă permite direcționarea structurii reale a
arboretului în suprafața de probă AD către structura propusă .
Una din limitările simulării bazate pe tabel ele de produc ție derivă din faptul că
în aceste tabele datele sunt prezentate pentru arborete pure cu consistență plină . În
practică, consistența medie variază între 0.7 și 0.8 în arborete de 120 ani de amestec
cu gorun, stejar, fag și carpen. Din aceste c onsiderente , nu ar fi indicat să existe
volume atât de mari la hectar , ca cele prezentate în figura 6.22., pentru că s-ar putea
crea dificultăți în supraviețuirea speciilor cu temperament de lumină, precum stejarul
și gorunul . Aceste specii au un punct de compensație a luminii mai mare în
comparație cu carpenul (Le Due & Havill, 1998). Metoda de substituire propusă
întâmpină această problemă și poate duce la bune rezultate prin crearea și
menținerea benzilor unde arborii plantați primesc o cantitate de lumi nă care
depășește punctul de compensație a luminii, caracteristic speciilor plantate.
În plus, sunt necesare intensități mai ridicate ale intervențiilor pentru a reduce
mai mult numărul de arbori comparativ cu valorile prezentate în tabelele de
producție, pentru a se crea condiții adecvate de creștere a speciilor valoroase
plantate.
O altă limitare a simulării bazate pe tabelele de producție este legată de lipsa
informațiilor referitoare la competiția interspecifică ce apare în arboretele de amestec
și, legat de acest fapt că intensitatea răriturilor nu se poate deduce corespunzător din
tabelele de producție pentru aceste tipuri de arborete.
Aplicând metoda de substituire propusă, se consideră că pot fi realizate
arborete cu structuri mai complexe, constit uite din specii valoroase ce corespund
condițiilor staționale locale. Ca rezultat al simulării, este de așteptat ca diversitatea
structurală și cea a speciilor să se îmbunătățească (indicele Shannon crește de la
0.203 la 1.073, iar indicele structural Gin i crește de la 0.032 la 0.200).
Este cunoscut faptul că stejarul este o specie capabilă să îmbunătățească
structura arboretului într -o varietate mare de habitaturi (Liira, Sepp, Kohv, 2011). Prin
urmare, substituirea carpenului cu specii de stejar va mări atât valoarea ecologică cât
și economică a arboretelor dar, în studiul de caz analizat, speciile de stejar necesită
cea mai mare atenție datorită cerințelor de lumină. În plus, stejarul este o specie care
are nevoie de protecție, iar cultivarea sa în benz i a dus la rezultate satisfăcătoare
69 (Lupe, Catrina , 1954). Dămăceanu (1954) recomandă utilizarea unui dispozitiv de
1×1.5 m la plantarea gorunului în coridoare.
Schema de plantat propusă prin această lucrare conduce la o desime redusă
a puieților în benzi și presupune urmărirea atentă a evoluției fiecărui exemplar până
când aceștia devin suficient de viguroși pentru a face față concurenței exemplarelor
vecine. Chiar dacă desimea este redusă, ea asigură un număr suficient de
exemplare dintre care vor putea fi alese cele ce vor fi conduse până la vârsta
exploatabilității. În plus, desimea redusă permite menținerea carpenului în compoziție
și realizarea unei închideri mai bune pe verticală a arboretului.
Experiența a indicat faptul că în coridoare puieții de p e linia centrală sunt cei
mai viguroși (plantațiile se făceau cu o singură specie), iar cei din vecinătătea
interbenzilor au de suferit datorită concurenței exemplarelor vecine (Dămăceanu
1954, Ștefănescu , 1966b). Pentru înlăturarea acestui inconvenient s -a adoptat
schema de plantare prezentată în figura 3.2 ., fagul fiind introdus în partea umbrită a
benzii, iar gorunul și stejarul în partea luminată. În plus, în cadrul unei lucrări de
împădurire cu stejar și gorun Gubka (2000) a arătat că, după plantare, p ierderile mai
mari de puieți s -au înregistrat pe partea sudică (umbrită) a ochiurilor.
Metoda propusă are , de asemenea , avantajul că lucrările silvice vor fi
efectuate doar pe parte din suprafață, a cărei mărime depinde cel mai mult de
proporția dorită de carpen în compoziția viitorului arboret.
În final , se poate afirma că noutatea procedeului propus prin această lucrare
constă în principal în următoarele două aspecte :
– costul substituirii este mult mai mic decât substituirea în coridoare prezentată
în lucr ările de specialitate existente până acum întrucât recoltarea arboretului
derivat de carpen nu se face decât în benzi, interbenzile urmând a fi parcurse
doar cu lucrări de îngrijire și conducere. În felul acesta carpenul nu este
eliminat din compoziția arb oretelor ci este menținut în ide ea creșterii
diversității acestora. Avantajul menținerii interbenzilor față de procedeul
prezentat de Dămăceanu (1952) și Ceuca et al (1960) constă în faptul că toți
puieții plantați vor beneficia de protecția arborilor din interbenzi, lucru care nu
se întâmplă în coridoarele de racordare datorită faptului că puieții de stejar
pedunculat plantați în coridoarele deschise , la prima intervenție nu îndeplinesc
condițiile necesare în acest sens;
– se propune crearea unor arborete de amestec formate cel puțin din două
specii principale valoroase din punct de vedere economic și din specii de
ajutor în rândul cărora se găsește și carpenul. Au fost obținute și rezultate
privind comportamentul puieților de stejar, gorun și fag plantați în benzile
deschise, rezultate care au fost utilizate pentru formularea de recomandări
pentru situații similare.
Considerăm că aplicarea metodei de substituire propusă (substituirea în
benzi) trebuie adoptată doar acolo unde condițiile de vegetație și cerinț ele ecologice
ale speciilor din compoziția noului arboret pe rmit acest lucru. De altfel, așa cum este
indicat și prin această lucrare, substituirea în benzi poate conduce la rezultate bune
dacă se aplică în special în arborete tinere, aspect semnalat și de Lupe (1968).
Avantajele metodei propuse ar trebui apreciate cu mențiunea că simularea
are nevoie de îmbunătățiri. Prin urmare, cercetările viitoare ar trebui orientate spre o
70 simulare mai atentă și care să ia în considerare comportamentul ecologic al spe ciilor
în amestecurile de fag, carpen și specii de stejar.
6.3.7. Rezultate după un an de la efectuarea substituirii în benzi.
Pentru atingerea scopului cercetărilor, la un an de la efectuarea lucrărilor de
substituire în benzi a arboretelor selectate de carpen s -a evaluat starea puieților
plantați identificându -se dificultățile întâmpinate de puieții speciilor introduse în locul
carpenului. Aceste date sunt edificatoare în schițarea unor recomandări practice
pentru buna aplicare a substituirii în benzi, p entru situații similare celor analizate.
Conform studiului au fost plantați în total 918 puieți, din care: 450 puieți în
suprafața de probă Adâncata (AD) și 468 puieți în suprafața de probă Pătrăuți (PT).
Repartiția pe specii a puieților plantați este urmă toarea: 366 puieți de fag , 366 puieți
de gorun și 186 puieți de stejar . Distribuția acestora în cele două suprafețe de probă
a fost aceeași și a depins de compoziția de împădurire prezentată mai sus.
La sfârșitul sezonului de vegetație s -a evaluat starea d e vegetație a puieților
plantați, iar principalele rezultate sunt prezentate în figura 6. 28.
Fig. 6. 28. Comportamentul puieților plantați
Behaviour of p lanted sapling
Beech – AD plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
Sessile oak – AD plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
Pedunculate oak – AD plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
Pedunculate oak – AD plot
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)
Healthy seedlings Dewless seedlings
Pedunculate oak – AD plot
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)
Healthy seedlings Dewless seedlings
Sessile oak – PT plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
Pedunculate oak – PT plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
Beech – PT plot
0%20%40%60%80%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)Dewless
seedlings
Healthy
seedlings
71 Pierderile cele mai mari au fost înregistrate în suprafața de probă Pătrăuți, unde
s-au uscat 21,4% din puieții plantați, comparativ cu suprafața de probă Adâncata unde
s-au uscat doar 17,8%. În ambele suprafețe pierderile cele mai mari s -au înregistrat la
fag (33,9% în suprafața AD și 34,9% în supra fața PT).
Fagul, deși este o specie de umbră și ar trebui să fie avantajat de protecția
exemplarelor rămase în interbenzi, a înregistrat pierderi însemnate datorate probabil
faptului că a fost preluat din regenerări naturale. Spre deosebire de exemplarele de
gorun și stejar preluate din pepinieră, puieții de fag au beneficiat un timp îndelungat de
protecția arboretului matur. Transplantarea și modificarea semnificativă a condițiilor de
vegetație a produs pagube însemnate puieților de fag. Principalul motiv al uscării a fost
cauzat de insolație.
Speciile de Quercus s -au comportat foarte b ine în plantații după primul an. Din
numărul total al puieților plantați în ambele suprafețe de probă au fost identificați
89,3% puieți viabili de gorun și 91,9% puieți viabi li de stejar. Stejarul a înregistrat deci
cele mai reduse pierderi, iar aceste pierderi se observă că în cazul tuturor speciilor
sunt corelate și cu lățimea benzii create.
Aceste aspecte sunt mult mai evidente în cazul suprafeței de probă AD. Aici
stejaru l nu a înregistrat nici o pierdere, iar în cazul puieților de fag și gorun s -a
constatat că pierderile s -au redus odată cu creșterea lățimii benzii și, implicit, a
distanței de plantare față de interbenzile cu carpen (tabelul 6. 25.), astfel:
– de la 44,4% (l ățimea benzii de 4 m) la 22,2% (banda de 7 m) în cazul puieților de
fag;
– de la 22,2% (banda de 4 m) la 5,6% (7 m) în cazul puieților de gorun.
Tabelul 6. 25
Detalii de plantare în benzi
Details for planting in bands
Lățimea
benzii
[m] Nr. de benzi în
suprafața de probă
… Lungimea benzilor
în suprafața de
probă … [m] Distanța de
plantare față de
interbenzile cu
carpen [m] Distanța (a) dintre
liniile exterioare de
puieți plantați în
benzi [m] AD PT AD PT
4 1 3 175 66 0.5 3.0
5 1 3 175 66 0.6 3.8
6 2 3 175 66 0.8 4.4
7 1 3 175 66 1.0 5.0
În suprafața de probă PT, lucrurile sunt mai puțin evidente în cazul fagului. Aici
pierderile s -au majorat pe măsură ce lățimea benzii a crescut de la 4 la 6 m, însă în
benzile de 7 m pierderile au coborât sub ni velul celor înregistrate în benzile de 4 m. În
cazul gorunului rezultatele sunt asemănătoare cu cele obținute în suprafața AD,
numărul de puieți uscați reducându -se odată cu majorarea lățimii benzii de la 15,6% la
benzile de 4 m la 8,3% la cele de 7 m. În suprafața de probă PT, stejarul a înregistrat
pierderi semnificative (15,6% din puieți s -au uscat), dar cuantumul acestor pierderi se
reduce prin majorarea lățimii benzii.
În suprafața de probă PT, atât în cazul gorunului cât și al stejarului, există
abate ri de la tendințele semnalate în cazul benzii de 5 m lățime, în sensul că aici
pierderile sunt mult mai mici comparativ cu benzile de 4 și de 6 m. Acest lucru este
datorat unor particularități locale ale arboretului inițial de carpen care prezenta în zona
72 benzii respective o consistență neuniformă și goluri ce au condus la modificarea
parametrilor structurali necesari bunei desfășurări a studiului.
Diferențele dintre rezultatele obținute în cele două suprafețe de probă se
datorează și particula rităților arb oretelor în suprafe țele de probă descrise mai sus și,
coroborat cu aceasta, modului diferit în care au fost amplasate benzile:
– în suprafața de probă AD terenul este orizontal, iar benzile au fost amplasate de la
NE la SV . În felul acesta a fost limitată pă trunderea radiațiilor solare doar pentru
perioada prânzului .
– în suprafața de probă PT terenul este înclinat și are expoziție sudică, aspecte care
conduc la reducerea necesarului de apă pentru puieți : pe de o parte datorită
scurgerii pe versant, pe de altă parte datorită expoziției care facilitează
evapotranspirația. Din acest motiv benzile au fost amplasate de la V la E, însă
puieții au beneficiat de un aport mai mare de lumină și căldură comparativ cu
suprafața de probă AD.
S-a analizat ulterior comportame ntul puieților în funcție de poziția liniei pe care
au fost plantați în cadrul benzii (figura 6. 29). Se face precizarea că linia 1 beneficiază
de cea mai mare cantitate de radiații solare, i ar linia 3 este cea mai umbrită.
Fig. 6.29. Influența localizării liniei de plantare în cadrul benzii asupra ratei de
supraviețuire a puieților
The influence of planting line localization within bands on sapling survival rate
Pedunculate oak – AD plot
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
4 5 6 7Bandwidth (m)
Healthy seedlings Dewless seedlings
Beech – AD plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line numberHealthy
seedlings
Planted
seedlings
Beech – AD plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line numberHealthy
seedlings
Planted
seedlings
Sessile oak – AD plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line number
Pedunculate oak – AD plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line number
Beech – PT plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line numberHealthy
seedlings
Planted
seedlings
Sessile oak – PT plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line number
Pedunculate oak – PT plot
0%20%40%60%80%100%
1 2 3Line number
73 Exceptând fagul din suprafața de probă PT s -a constatat că în gen eral numărul
puieților viabili crește cu cât beneficiază mai mult de adăpostul arborilor din interbenzi.
În cazul gorunului și stejarului, care au fost plantați doar în benzile 1 și 2, pierderile mai
mari au fost înregistrate în linia 1. În cazul fagului, care a fost plantat doar în liniile 2 și
3, există diferențe între cele două suprafețe de probă: în suprafața AD pierderile mai
mari au fost înregistrate în linia din centrul benzii și s -au redus în linia a treia unde
puieții au fost mai puțin expuși insol ației; în schimb, în suprafața PT, pierderile cele mai
mari au fost înregistrate în linia a treia.
Se confirmă astfel cele semnalate mai sus: în cazul fagului expoziția generală a
versantului și orientarea benzilor are influență asupra reușitei culturii re spective.
De asemenea, în cazul suprafeței AD, se confirmă că alegerea făcută pentru
plantarea stejarilor în liniile însorite și a fagului în linia umbrită a fost bună.
Având în vedere rezultatele obținute se poate afirma că în zona studiată se recomandă
ca pe platou substituirea arboretelor tinere de carpen să se realizeze prin amplasarea
benzilor pe direcția NE -SV, gorunul și stejarul să fie plantați pe liniile însorite ale benzii,
iar fagul pe linia umbrită.
Pentru o mai bună reușită se poate înlocui fag ul din linia centrală cu stejarul. În
cazul terenurilor cu expoziție sudică, dacă benzile sunt amplasate de la E la V, puieții
din partea însorită a benzii au de suferit datorită unei cantități prea mari de lumină și
căldură, iar puieții din partea umbrită suferă datorită lipsei factorilor ecologici amintiți.
Din acest motiv considerăm că experimentul poate fi completat cu o analiză a
modului în care se comportă puieții celor trei specii în teren complet descoperit, dar și
sub adăpost. În plus, vor fi neces are clarificări suplimentare prin noi studii de caz,
pentru a stabili care este cea mai indicată direcție a benzilor pe terenuri cu expoziții
diferite.
În ceea ce privește lățimea benzii s -a constatat că cele mai bune rezultate au
fost obținute în benzile cu lățimea de 7 m.
Lățimea mai mare a benzii și distanța mai mare de plantare față de interbanda
cu carpen în suprafața de probă PT a condus la reducerea umbririi în linia de fag și la
un procent de reușită a instalării culturii mult mai bun. Se recomandă în acest sens ca
lățimea benzii să fie de circa 1,3 ori mai mare decât înălțimea medie a arboretului de
substituit. De asemenea, este indicat ca distanțele de plantare față de interbenzi să fie
mai mari în partea umbrită a benzii comparativ cu partea însor ită.
La adoptarea lățimii benzii trebuie să fie avută în vedere și evoluția ulterioară a
speciilor din interbenzi. Dacă ritmul de creștere în înălțime al acestor specii este mai
activ, lățimea benzilor va trebui să fie mai mare, iar numărul de lucrări prev ăzut a se
efectua, atât în be nzi cât și în interbenzi va fi mai mare.
Întrucât s -a constatat că puieții de fag preluați din regenerări naturale suportă
mult mai greu stresul replantării, dar mai ales modificarea condițiilor de vegetație, se
recomandă prelu area acestora din zone mai deschise ale arboretelor, în care puieții au
acces la lumină într -o măsură asemănătoare cu condițiile de care vor dispune în
benzile în care vor fi plantați.
74 Cap. 7 Concluzii. Contribuții personale. Recomandări.
7.1. Concluz ii.
7.1.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din zona studiată.
1. Arboretele derivate de carpen din zona studiată au structuri omogene,
simple, coeficienții de variație atât a diametrelor cât și a înălțimilor fiind în majoritatea
cazurilor m ai mici de 30%, iar curbele de distribuție a numărului de arbori pe categorii
de diametre și de înălțimi sunt leptokurtice.
2. Carpenul înregistrează o amplitudine mare de variație în raport cu înălțimea
și influențează structura verticală la nivelul arbor etelor de amestec în compoziția
cărora este majoritar. Speciile principale de amestec (cireșul, paltinul și teiul ) și de
ajutor (jugastrul), prezintă cerințe superioare față de lumină în comparație cu
carpenul, majoritatea exemplarelor aparținând acestor s pecii găsindu -se în jumătatea
superioară a ecartului de variație a numărului de arbori în raport cu înălțimea.
3. Arboretele derivate din zona studiată prezintă curbe ale înălțimii totale la
carpen cu forme similare, micile diferențe existente fiind cauzat e de c ondițiile de
vegetație care conduc la formarea de arborete cu productivități diferite.
4. Carpenul prezintă o variație mult mai mare a înălțimii elagate comparativ cu
înălțimea totală, coeficienții de variație corespunzători înălțimii elagate atingân d și
valori de 50%.
5. S-a constatat că există o corelație pozitivă și puternică între diametrul de
bază și diametrul coroanei la carpen , coeficienții de corelație fiind foarte semnificativi.
6. Variați a diametrului coroanei la carpen în arboretele derivat e studiate este
foarte asemănător în prima jumătate a ecartului de variație în raport cu diametrul;
apar însă diferențe la arborii cu diametre mari , datorate particularităților structurale
ale arboretelor și modului în care s -a intervenit cu lucrări de îng rijire.
7. Volumul total la hectar al arboretelor analizate variază între 228 și 342 m3,
în care carpenul participă între 55% și 88%, ponderea medie a carpenului în aceste
arborete fiind de 75%. Pentru majoritatea arboretelor studiate , coeficientul de vari ație
a volumului nu depășește pragul de 30%, distribuțiile sunt omogene și platikurtice.
8. Carpenul prezintă o corelație puternică și foarte semnificativă între volumul
trunchiului și volumul coroanei, valorile coeficienților de corelație variind într -un
interval foarte restrâns: de la 0,835 la 0,899.
9. În zona studiată carpenul realizează o î nchidere foarte bună pe orizontală a
coronamentu lui și se asociază relativ bine cu fagul ; speciile valo roase ( stejarul,
gorunul, teiul, ulmul, paltinul și cireșul ) apar doar în zonele cu consistență redusă.
10. În arboretele reprezentate de carpen și fag în amestec intim carpenul
rămâne în plafonul inferior, fiind devansat de fag , carpenul dovedind evident că este
o specie de ajutor.
11. La substituirea arboretelor d erivate de carpen au fost utilizate s cheme de
plantare de 1,5 x 1,0 m , respectiv de 2,0 x 1,0 m.
12. În arboretele în care au fost întâlnite cele mai mari dificultăți la substituirea
carpenului cu speciile corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure s -a
intervenit mai des cu completări, ponderea puieților utilizați în completări față de
numărul total de puieți plantați până la realizarea reușitei definitive ajungând până la
43,4%.
75 7.1.2. Eficiența economică a substituirii arboretelor derivate de carpen.
13. Majoritatea arboretelor derivate de carpen supuse substituirii au fost
parcurse cu tratamente mult mai târziu decât prevăd normele tehnice în vigoare,
vârstele exploatabilității fiind depășite cu până la 30 de ani.
14. Măsurătorile efectuat e pe teren coroborate cu prevederile
amenajamentelor silvice și cu datele din fișele de evidență a lucrărilor de împăduriri
și ajutorarea regenerării naturale precum și cele din fișele de teren pentru executarea
controlului anual al lucrărilor de regenerar e permit formularea ipotezei că acolo unde
carpenul nu este ținut sub control devine din nou spe cie majoritară în compoziție,
datorită capacității mari de lăstărire a cioatelor încă tinere de carpen.
15. Pentru omogenizarea datelor și pentru a face posibi lă analiza comparativă
a studiilor de caz prezentate în lucrare a fost stabilit anul 2004 ca an de referință.
Omogenizarea datelor s -a realizat prin determ ininarea ratelor de creștere a prețurilor
pe baza setului de date existente. Astfel , s-a arătat că în perioada 1998 -2004 prețul
lemnului s -a dublat în cazul carpenului, fagului, jugastrului și plopului și s-a mărit de
aproape șa pte ori în cazul teiului, stejarului, cireșului și paltinului.
16. Comparativ cu prețul lemnului de carpen la un diametru mediu de 36 cm
prețul fagului este de 6 ori mai mare, al paltinului de 21 ori mai mare , iar al cireșului
de 36 ori mai mare.
Prețul unitar estimat pentru speciile corespunzătoare t ipului fundamental de
pădure și utilizat la substituirea arboretelor derivate de carpen este de: 891 lei la
paltin , tei, cireș , 628 lei la fag, 474 lei la gorun , stejar și 848 la frasin.
17. Ponderea costului creării arboretelor natural fundamentale raportată la
rezultatul economic total obținut la vârsta de 120 ani variază pentru arb oretele
analizate între 4,3 și 22,2%.
A fost estimat și utilizat în calcule un cost mediu al mobilizărilor de 608,8
lei/puiet, respectiv un cost mediu al descopleșirilor de 11382,2 lei/ar.
18. La vârsta recoltării efective , arboretele derivate de carpen su nt ineficiente
economic, pierderile totale fiind semnificative. Excepție a fost în cazul u.a. 67 A din
cadrul ocolului silvic Adâncata unde, la vârsta de 80 de ani, arboretul derivat de
carpen înregistrează un profit de numai 12229851,6 lei, trecerea pe pr ofit făcându -se
în acest caz abia după 49 de ani. Chiar și în aceste condiții, după 80 de ani profitul
obținut este incomparabil mai mic față de cel adus în condiții similare de arboretul
natural fundamental (de 31,2 ori mai mare la aceeași vârstă, deși co sturile de
instalare a cel ui din urmă sunt foarte mari). P entru toate studiile de caz, la același
moment, arboretele natural fundamentale se estimează că vor aduce profituri
semnificativ mai mari decât cele pe care le -au substituit.
19. În cazul arboretel or derivate la care recoltarea a fost întârziată cu 15 până
la 20 de ani față de vârstele exploatabilității sta bilite conform normelor tehnice s-a
constatat o creștere a pierderilor pe perioadele amintite cu valori cuprinse între 6,2 și
13,5%.
20. Deși în prima parte a existenței arboretelor natural fundamentale
cheltuielile depășesc veniturile (în special datorită costurilor mari impuse de
regenerarea artificială), după o perioadă cuprinsă între 6 și 17 ani rezultatele
economice aduse de arboretele natural fundamentale le depășesc pe cele aduse de
arboretele derivate. În cele cinci unități amenajistice analizate, la vârsta
76 exploatabilității arboretelor natural fundamentale (120 de ani), acestea pot fi
considerate fără rezerve drept eficiente economic, rapor tul dintre efectul economic și
veniturile totale variind între 46 și 84%, cele mai eficiente fiind arboretele în
compoziția cărora specia principală este stejarul sau gorunul.
7.1.3 . Tehnologia de substituire adoptată .
21. Pe baza rezultatelor simulării s-a constatat că în arboretele create ca
urmare a substituirii carpenului în benzi , după circa 25 ani stejarul depășește
carpenul în diametrul mediu și înălțimea medi e. Fagul și gorunul depășesc carpenul
în grosime după circa 40 de ani de la instalare , iar în înălțime după circa 35 de ani.
Se preconizează că după 35 -40 ani, speciile principale vor depăși dimensional
carpenul, arboretul ajungând la o structură bietajată.
22. Ca urmare a diminuării creșterilor , dar și datorită intervențiilor simulate,
volumu l carpenului la hectar se reduce semnificativ începând cu vârsta de 80 ani.
23. La vârsta exploatabilității arboretului (120 ani) , carpenul va participa în
compoziție cu doar 20%.
24. Metoda de substituire propusă și aplicarea sa conform indicațiilor
recomandate permite echilibrarea compoziției și direcționarea sa către o compoziție
care să valorifice optim condițiile de vegetație și, în același timp, permite atingerea
după 120 de ani a unui nivel al diversității speciilor foarte apropiat de nivelul maxim
posibil corespunzător condițiilor analizate.
Conform simulării este de așteptat ca în arboretele create diversitatea
structurală și cea a speciilor să se îmbunătățească (indicele Shannon crește de la
0.203 la 1.073 , iar indicele structural Gini crește de l a 0.032 la 0.200).
25. Prin metod a propus ă desimea la plantare este mai mică, suficientă însă
pentru a asigura un număr de exemplare dintre care să se selecționeze cele ce vor fi
conduse până la vârsta exploatabilității. În plus, desimea redusă permite men ținerea
carpenului în compoziție și realizarea unei închideri mai bune pe verticală a
arboretului.
26. După un an de la plantare s-au înregistrat pierderi ale puieților între 17,8 și
21,4%. Din cuantumul total al acestora cele mai mari pierderi au fost înr egistrate la
fag (circa 34%) , acestea fiind datorate provenienței puieților care au fost obținuți din
regenerări naturale.
27. Puieții de stejar și gorun s -au comportat foarte bine în plantații după primul
an: din numărul total al puieților plantați în am bele suprafețe de probă au fost
identificați 89,3% puieți viabili de gorun și 91,9% puieți viabili de stejar.
28. În cazul tuturor speciilor utilizate în plantații s -a constatat că pie rderile sunt
corelate cu lățimea benzii create, cu antumul acestora redu cându -se odată cu
creșterea lățimii benzii.
29. Numărul puieților viabili crește cu cât beneficiază mai mult de adăpostul
arborilor din tre benzi. În cazul gorunului și stejarului pierderile mai mari au fost
înregistrate în porțiunile însorite ale benzilor.
30. În cazul terenurilor cu expoziție sudică, dacă benzile sunt amplasate de la
est la vest , puieții din partea însorită a benzii sufer ă datorită unei cantități prea mari
de lumină și căldură, iar puieții din partea umbrită suferă datorită lipsei factoril or
climatici menționați .
77 7.2. Contribuții personale.
1. S-a realizat o primă analiză sub raportul diversității speciilor și al diversității
structurale a arboretelor derivate de carpen din ocoalele silvice Adâncata, Pătrăuți și
Fălticeni, Direcția Silvică Suceava.
2. S-a constituit o rețea de suprafețe permanente în arboretele analizate care
poate servi la continuarea cercetărilor sau la efectuarea unor alte studii de sine
stătătoare sau corelate cu cele din prezenta lucrare. De asemenea , au fost realizate
două suprafețe experimentale cu caracter permanent în care a fost instalat un
experiment original constând din substituirea în benzi a arboretelor derivate de
carpen.
3. Pe baza actelor de punere în valoare, tabelelor de producție, proceselor
verbale de a djudecare întocmite în baza licitațiilor de valorificare a masei lemnoase,
tabelelor de evidență a lucrărilor executate, fișelor unităților staționale, fișelor de
evidență a lucrărilor de împăduriri și ajutorarea regenerării naturale, fișelor de teren
pentru executarea controlului anual al lucrărilor de regenerare, datelor statistice din
arhiva Direcției Silvice Suceava s -a realizat în premieră o estimare a tuturor costurilor
și veniturilor realizate la nivelul arboretelor derivate de carpen și al celor nat ural
fundamentale corespunzătoare condiții lor de vegetație .
4. Au fost estimate pe grupe de specii ratele de creștere a prețului unitar al
lemnului în perioada 1998 -2004.
5. Au fost realizate modele privind dinamica prețului lemnului în raport cu
diametrul mediu al arboretelor pentru fag, cireș, tei, stejar, jugastru, p altin și plop
tremurător, care au constitui t un punct important în analiza efectului economic al
substituirii arboretelor studiate.
6. S-a calculat costul mediu al manoperei la împăduriri și indicii medii de
creștere a costului manoperei, arătându -se că în perioada 2000 -2008 acesta s -a
majorat de mai bine de opt ori.
7. S-a estimat prețul unitar de vânzare pentru puieții aparținând specii lor:
paltin , tei, cireș, fag, gorun , stejar și frasin.
8. S-a realizat o analiză a tuturor lucrărilor de întreținere a culturilor efectuate
în cele cinci studii de caz până la realizarea stării de masiv și a costurilor aferente.
9. S-a descri s detaliat starea actuală a arboretelor create în urma substituirii
carpenului pentru cinci studii de caz observându -se că , în general , carpenul tinde să
revină în compoziția arboretelor, în special în primii ani de la substituire , mai ales
dacă nu au fost efectuate lucrările de întreținere.
10. S-a realizat simularea dina micii structurale a arboretelor create în urma
substituirii , dar și a celor derivate substituite pornind de la starea lor actuală, având în
vedere compoziția țel stabilită în amenajament și cu ajutorul tabelelor de producție.
11. Rezultatele sim ulărilor s -au prezentat sub formă tabelară și sub forma profilelor
bidimensionale și tridimensionale ale arboretelor. Aceste profile dau informații privind
starea prognozată a arboretelor la momente caracteristice , stabilite astel: vârsta
exploatabilității arboretelor derivate de carpen, vârsta exploatării reale a acestora și
vârsta exploatabilității arboretelor natural fundamentale. Astfel , au putut fi evidențiate
momentele la care speciile nou introduse devansează carpenul din punct de vedere
biometric .
78 12. Pe baza simulării amintite s -a estimat eficiența economică a lucrărilor de
substi tuire efectuate în arboretele derivate de carpen, fiind utilizată metoda Ivan și o
serie de categorii de costuri (de instalare a culturii, de întreținere a culturii, de în grijire
și conducere și de aplicare a tratamentelor) și venituri obținute prin valorificarea
produselor secundare și a produselor principale.
13. Prin calculele economice efectuate s -a demonstrat că este mai eficient să
se investească chiar și 22,2% din p rofit (cazul cel mai defavorabil aferent instalării
culturilor) știind că investiția va fi amortizată și va aduce la rândul său profit, decât să
nu se investească nimic (cazul menținerii arboretelor derivate de carpen) , iar
gospodărirea pădurilor să fie în soțită doar de pierderi sau, în cel mai fericit caz, de
câștiguri nesemnificative.
14. Cercetările au fost extinse în ideea estimării evoluției stării arboretelor
create în urma substituirii carpenului. În acest sens am propus o metodă originală de
substit uire a carpenului bazat ă pe crearea de benzi cu amplas are și lățime stabilite în
raport cu caracteristicile staționale locale și cu cerințele ecologice ale speciilor din
compozițiile de împădurire.
15. Estimarea acestei stări s -a realizat pe perioade difer ite de timp stabilite în
raport cu obiectivele de cercetare prin simulare bazată p e tabele de producție
românești și anume : simulare anuală pentru explicarea modului de conducere a stării
inițiale a arboretelor către starea corespunzătoare valorilor prezen tate în tabelele de
producție, respectiv simulare decenală până la vârsta exploatabilității arboretelor nou
create pentru scoaterea în evidență a avantajelor acestora comparativ cu arboretele
derivate.
16. La aplicarea metodei de substituire a carpenului s-au stabilit două
variante : una în care carpenul a fost extras din be nzi prin tăiere la colet și una în care
carpenul a fost extras din benzi prin smulgere , amplasate în două blocuri
experimentale . Astfel , s-au analizat diferit cele două variante având în vedere
capacitatea de lăstărire a cioatelor de carpen rămase pe teren .
17. Pentru arboretele create în cele două blocuri experimentale prin metoda
propusă, s -a estimat nivelul diversității speciilor și diversității structurale pentru
diferite momente car acteristice din evoluția arboretelor fiind utilizate rezultatele
simulării amintite.
18. Pentru înlăturarea inconvenientelor menționate î n literatur ă privind starea
de vegetație a speciilor în funcție de poziția diferitelor specii de -a latul benzii s-a
propus ca fagul să fie introdus în partea umb rită a benzii , iar gorunul și stejarul în
partea mai luminată.
19. S -a elaborat un procedeu de substituire -conversiune care aduce
îmbunătățiri metodei de substituire în coridoare și care își propune să conducă
gradual structura actuală spre structura dorită, fără a pleda pentru eliminarea totală a
speciilor care fac obiectul substituirii.
7.3. Recomandări.
1. Se recomandă menținerea carpenului în compoziția arboretelor din zona
studiată într -o proporție care să aju te speciile valoroase în dezvoltare, deoarece
prezintă capacitate ridicată de a valorifica pe verticală spațiile din coronamentul
arboretului, contribuind astfel la realizarea unei închideri mai bune în plan vertical,
79 realizându -se arborete mai stabile la acțiunea factorilor perturbatori naturali și cu o
diversitate structurală mai mare atât în plan vertical și orizontal al arboretului.
2. Se recomandă utilizarea ecuației polinomiale de gradul trei pentru trasarea
curbelor înălțimilor la carpen , datorită ca pacității acesteia de a surprinde
particularitățile naturale ale dinamicii înălțimii în raport cu diametrul.
3. Extragerea exemplarelor de carpen cu coroane foarte mari din arboretele
de amestec pentru crearea unor condiții optime de regenerare și dezvol tare a
exemplarelor aparținând speciilor mai valoroase precum fagul , gorunul, stejarul.
4. Se recomandă ca silvicultorii să dozeze corespunzător amestecul și
cantitatea de lumină de care să beneficieze speciile de valoare – stejarul , gorunul,
care se asoci ază cu carpen ul în trucât la același volum al trunchiului, stejarul are
coroane mai mici decât fagul și carpenul și stejarul apare doar în zonele cu
consistență redusă. În caz contrar , se poate ajunge la arborete parțial sau total
derivate cu carpen cum sun t cele studiate în lucrare a prezentată .
5. Se recomandă ca la conducerea arboretelor parțial derivate de carpen care
nu trebuie neapărat substituite, lucrările de îngrijire și conducere să fie efectuate
astfel încât stejarul, gorunul și speciile secundare cu temperament de lumină să fie
menținute în biogrupe de cel puțin 3 -4 exemplare astfel încât acestea să reziste
competiției exercitată de carpen și de 5 -8 exemplare când ele cuprind mai multe
specii. Biogrupe le se vor menține cel puțin până când exemplare le speciilor de
valoare reușesc să ajungă în plafonul superior și devin dominante în comparație cu
carpenul.
6. În cazul folosirii unui număr mai mic de puieți la unitatea de suprafață se
recomandă u rmărirea atentă a evoluției fiecărui exemplar aparținând speciilor
principale instalate artificial până când puieții plantați pot face față concurenței
exemplarelor vecine aparținând speciilor mai puțin importante .
7. Aplicarea metodei de substituire în benzi se recomandă doar acolo unde
condițiile de vegetați e și cerințele ecologice ale speciilor din compoziția noilor
arborete permit acest lucru și în special în arboretele derivate de carpen cu vârste
mici (până în 20 d e ani). La deschiderea benzilor se va ține cont de înălțimea medie
a carpenului (lățimea ben zilor să fie de circa 1,3 ori mai mare decât înălțimea medie) ,
de condițiile staționale și vigoarea de creștere a speciei, astfel încât să nu fie
necesare intervenții repetate imediat dup ă plantarea efectuată în benzi pentru
lărgirea acestora în scopul rea lizării condițiilor favorabile dezvoltării speciilor plantate .
8. În teritoriul studiat se recomand ă ca în zona de platou substituirea
arboretelor tinere de carpen să se realizeze prin amplasarea benzilor pe direcția NE –
SV, gorunul și stejarul fiind planta ți pe liniile însorite ale benzii, iar fagul pe linia
umbrită.
9. Aspectele prezentate pentru arboretul din unitatea amenajistică 24A din
cadrul ocolului silvic Pătrăuți merită a fi analizate în detaliu prin studii ulterioare de
biometrie și auxologie, cu atât mai mult cu cât suprafața de probă este materializată
în teren și cele mai importante caracteristici biometrice ale arborilor au fost deja
măsurate.
80
DISEMINAREA REZULTATELOR
I. Articole ISI
1. Tulbure, C., Duduman, G., 2012. A conversion method of young hornbeam
coppices and its possible impact on future stand structural attributes . Annals of forest
research (www.e -afr.org), Volume 55 (2), 281 -296.
II. Articole BDI
2. Tulbure, C., Negruțiu, F., 2012. The first year results of a substitution process in
two hornbeam coppices from northern romania . Bulletin of the Transilvania University
of Brașov , Series II, Volume 5 (54) No. 2, 55 -63.
3. Simionescu, A., Vlădescu D., Tu lbure C., et all, 2007. Starea de sănătate a
arboretelor de rășinoase din județul Suceava la 5 ani de la calamitatea naturală din
martie 2002. Revista pădurilor , nr. 4, 27 -36.
4. Olenici N., Duduman M.L., Tulbure C., et all, 2009. Ips duplicatus (Coleop tera,
Curculionidae, Scolytinae) – un dăunător important al molidului din afara arealului
natural de vegetație. Revista pădurilor , nr. 1, 17 -24.
81 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abrudan, I., V., 2006. Împăduriri. Editura Universității „Transilvania”
Brașov, 240 p.
2. Anonymous, 2000. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (Technical
standards for forest management planning). Romanian Ministry of Waters,
Forests and Environmental Protection, 170 p.
3. Avăcăriței D., 2005. Cercetări auxologice în arborete de fag aflate în
perioada de regenerare . Teză de doctorat. Universitatea „Ștefan cel Mare”
Suceava. 387 p.
4. Burns, R.M., Honkala B.H. (eds.), 1990. Silvics of North America. Volume
2. Hardwoods. USDA Forest Service Handbook 654.
5. Ceuca, G., Tomescu, A., Purcelean, Șt., et al, 1960 . Cercetări privind
refacerea pădurilor degradate din Podișul Central Moldovenesc. Editura
Agro – Silvică: 98 -160.
6. Clinovschi, F., 1997. Considerații privind rolul și locul carpenului în
ecosistemul forestier , Sesiunea Jubiliară de Comunică ri Științifice a
Universității din Pitești, secția Biologie vegetală: 69 -75.
7. Clinovschi, F., 1998. Aspecte particulare privind regenerarea carpenului ,
Analele Universității “Ștefan cel Mare” Suceava, Secția Silvicultură, vol. IV –
1998, 8p.
8. Clinovschi, F., 2004. Carpenul din Bazinul Hidrografic al Râului Suceava ,
186 p.
9. Clinovschi, F., 2004. Aportul carpenului la ameliorarea făgetelor . Studiu de
caz. Revista pădurilor, 1: 41 -44.
10. Damian, I., 1962. Contribuții la cunoașterea ecologiei carpinului și a
fenome nului de carpenizare. Teză de doctorat. Facultatea de Silvicultură
din Brașov.
11. Damian, I., Negruțiu, F., 1973. Refacerea arboretelor , Îndrumar pentru
proiect. Universitatea din Brașov, 196 p.
12. Damian, I., 1978. Împăduriri , Editura didactică și pedagogică, București,
374 p.
13. Dămăceanu, C.,E., 1952. Substituirea tipurilor provizorii de arborete
rezultate prin degradarea șleaului de câmpie. Îndrumări tehnice , Seria III,
nr. 42, Editura de Stat. Redacția Agronoime, p. 30.
82 14. Dămăceanu, C.,E., 1954. Substituirea pădurilor de tip provizoriu din
podișul central al Moldovei. Revista pădurilor, 2: 19 -23.
15. Dănescu, F., Roșu, C., Surdu, A., 2003. Cercetări privind fundamentarea
stațională a substituirii arboretelor de salcâm necorespunzătoare din
stațiuni de cvercinee s ituate în partea externă a zonei de silvostepă.
Revista pădurilor, 3: 16 -24.
16. Duduman, G., 2009. An ecological approach for establishing the allowable
cut in forests where single tree selection system is applied (in Romanian).
Editura Universității Suceav a, 300 p.
17. Duduman G., 2011. A forest management planning tool to create highly
diverse uneven -aged stands . Forestry, 84(3): 301 -314, DOI:
10.1093/forestry/cpr014.
18. Gini, C., 1912. Variabilità e mutabilità . Reprinted in: Pizetti, E. and
Salvemini, T. (Eds.) Memorie di metodologica statistica, 1955. Rome:
Libreria Eredi Virgilio Veschi.
19. Gini, C., 1921. Measurement of Inequality and Incomes. The Economic
Journal , 31: 124-126.
20. Giurgiu, V., Drăghiciu, D., 2004. Mathematic -auxologic models and yield
tables for forest stands (in Romanian). Ceres Publishing House, Bucharest,
607 p.
21. Giurgiu, V., 1972. Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură .
Editura Enciclopedică București, 1231 p.
22. Gubka K., 2000. Development dynamics of young stands of sessil e oak
after clear cutting during the coversion of coppice forests in south Slovakia .
Sumarski list 124 (9/10): 495 -502.
23. Hanganu, C., 1969. Aspecte ale substituirii și refacerii unor păduri din
Inspectoratul silvic Covasna . Revista pădurilor, 2: 62 -66.
24. Ivan, G., 1969. Cercetări pentru elaborarea unei metodologii de calcul
privind determinarea eficienței economice a refacerii, substituirii și
ameliorării arboretelor necorepunzătoare: 383 -400.
25. Johnson P.S., 1975. Growth and structural development of red oak sprout
clumps. Forest science, 21(4): 413 -418.
83 26. Le Due M.G., Havill D.C., 1998. Competition between Quercus petraea
and Carpinus betulus in an ancient wood in England: seedling survivorship .
Journal of Vegetation Sciences 9(6): 873 -880
27. Lefter, R., 1964. Unele aspecte de mecanizare a lucrărilor de substituire
cu plop a arboretelor necorespunzătoare din lunci . Revista pădurilor, 10:
586-588.
28. Lexerød, N.,L., Eid, T., 2006. An evaluation of different diameter diversity
indices based on criteria related to for est management planning . Forest
Ecology and Management, 222: 17 -28.
29. Liira, J., Sepp, T., Kohv, K., 2011. The ecology of tree regeneration in
mature and old forests: combined knowledge for sustainable forest
management . Journal of Forest Research, 16(3): 1 84-193.
30. Lorenz, M.,O., 1905 . Methods of measuring the concentration of wealth .
Publication of the American Statistical Association, 70 (9): 209 -219.
31. Lupe, I.Z., 1969. Tehnica de refacere, substituire și ameliorare a
arboretelor slab productive, 352 p.
32. Lupe, I.Z., 1968 . Substituirea arboretelor slab productive – mijloc de
sporire a productivității pădurilor . Revista pădurilor, 11: 589 -591.
33. Lupe, I.Z., Catrina, I., 1954. Contribuții la îmbunătățirea metodei coridorului
în perdelele de protecție . Revista pădurilor, 6: 256 -258.
34. Marcu, G., 1968. Contribuția cercetării științifice românești la elaborarea
soluțiilor pentru refacerea și substituirea arboretelor slab productive.
Revista pădurilor, 4: 269 -273.
35. McGaughey, R.J., 1997 . Visualizing forest stand dynamics using the stand
visualization system. In: Proceedings of the 1997 ACSM/ASPRS Annual
Convention and Exposition; April 7 -10, 1997; Seattle, WA. Bethesda, MD:
American Soci ety of Photogrammetry and Remote Sensing. 4: 248 -257.
36. Negruțiu, F., Abrudan, I.,V., 2004. Împăduriri. Reprografia Universității
“Ștefan cel Mare” Suceava , 320 p.
37. Negulescu, E.G., Stănescu, V., Florescu, I.I., Tîrziu, D., 1973. Silvicultura –
Fundamente t eoretice și aplicative. Editura Ceres, București, 372 p.
38. O’Hara, K.L., Hasenauer, H., Kindermann, G., 2007. Sustainability in multi –
aged stands: an analysis of long -term plenter systems . Forestry, 80 (2):
163-181.
84 39. Olenici N., Duduman M.L., Tulbure C., et a ll, 2009. Ips duplicatus
(Coleoptera, Curculionidae, Scolytinae) – un dăunător important al
molidului din afara arealului natural de vegetație. Revista pădurilor , nr. 1,
17-24.
40. Popa, B., 2003. Analiza lucrărilor de substituire și refacere în arboretele
din Podișul Covurlui . Revista pădurilor, 2: 13 -17.
41. Popa, I., 1999. Aplicații informatice utile în cercetarea silvică. Programul
CAROTA și programul PROARB . Revista pădurilor, 2: 41 -42.
42. Rusu, O., 1986 . Refacerea arboretelor din subzona stejarului prin plantaț ii
cu puieți de talie mijlocie , 88 p.
43. Shannon, C.E., 1948. A mathematical theory of communication. Bell
System Technical Journal 27: 379 –423 (July) and 623 –656 (October).
44. Simionescu, A., Vlădescu D., Tulbure C., et all, 2007. Starea de sănătate a
arborete lor de rășinoase din județul Suceava la 5 ani de la calamitatea
naturală din martie 2002. Revista pădurilor , nr. 4, 27 -36.
45. Simionescu, A., Chira, D., Tulbure C., et al, 2012. Starea de sănătate a
pădurilor din România în perioada 2001 -2010. Editura Mușati nii, Suceava,
588 p.
46. Stănescu, V., 1979. Dendrologie, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
47. Ștefănescu, P., 1966 -a. Despre substituirea și refacerea unor arborete
de productivitate inferioară din subzona făgetelor . Revista pădurilor, 6:
322-325.
48. Ștefănescu, P., 1966 -b. În legătură cu refacerea sau substituirea în
coridoare a unor arborete degradate din zona forestieră . Revista pădurilor,
10: 562 -564.
49. Tulbure, C., Duduman, G., 2012. A conversion method of young
hornbeam coppices and its possible imp act on future stand structural
attributes. Annals of forest research (www.e -afr.org), Volume 55 (2): 281 –
296.
50. Tulbure, C., Negruțiu, F., 2012. The first year results of a substitution
process in two hornbeam coppices from northern romania. Bulletin of the
Transilvania University of Brașov, Series II, Volume 5 (54) No. 2: 55 -63.
85 51. Urechiatu, M., 1991. Cu privire la stabilitatea arboretelor create în urma
substituirii făgetelor degradate . Revista pădurilor, 4: 181 -185.
52. Vlonga, Șt., 2001. Reconstrucția ecolog ică a arboretelor de cvercinee
cărpinizate. Anale. Volumul 1/2001. Lucrările sesiunii științifice din 23
martie 2001 – Secțiunea II Silvotehnică: 106 -113.
53. Wendel, G.W., 1975 . Stump sprout growth and quality of several
Appalachian hardwood species after c learcutting USDA Forest Service
Research paper NE -329, 9 p.
54. *** 2008. Guvernul României, Programul Națiunilor Unite, Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 –
2030, p. 9 -10.
55. *** 1986, 2000 . Norme tehnice pentru alegere a și aplicarea tratamentelor .
Ministerul Silviculturii, I.C.A.S. București.
56. *** 1986, 2000. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor . Ministerul
Silviculturii, I.C.A.S. București.
57. **** 1986, 2000. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea
arboretelo r. Ministerul Silviculturii, I.C.A.S. București.
58. *** 2000. Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de
regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, Ministerul
Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
59. *** 1973 Amenajame ntul ocolului silvic Fălticeni , 336 p.
60. *** 1983 Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni , 311 p.
61. *** 1994. Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni , 268 p.
62. *** 2004. Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni , 296 p.
63. *** 1975 Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuți, 296 p.
64. *** 1985 Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuți , 232 p.
65. *** 1995 Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuți, 209 p.
66. *** 2005. Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuți , 190 p.
67. *** 1985 Amenajamentul ocolului silvic Adâncata , 225 p.
68. *** 1995 Amenajamentul ocolului silvic Adâncata, 234 p.
69. *** 2005. Amenajamentul ocolului silvic Adâncata , 208 p.
70. *** 1984 – 2012. Dări de seamă statistice din arhiha Direcției Silvice
Suceava .
86 REZUMAT
Prezenta lucrare propune tehnologii moderne de substituire a arboretelor derivate de
carpen prin studiul comportamentului acestei specii în arborete reprezentative din ocoalele
silvice Pătrăuți, Adâncata și Fălticeni, Direcția Silvică Suceava, România . Noutatea
procedeului propus constă în faptul că nu se militează pentru eliminarea carpenului, acesta
fiind menținut în idea creșterii diversității arboretelor. Rezultatele obținute arată că în
arboretele derivate din zona studiată carpenul realizează o închidere foarte bună pe
orizontală a coronamentului și se asociază relativ bine doar cu fagul. Analiza economică a
lucrărilor de substituire arată că la vârsta recoltării efective, arboretele derivate de carpen
sunt ineficiente economic, veniturile obținute nereușind să acopere costurile de gospodărire.
Întârzierea explo atării arboretelor derivate de carpen cu 15 până la 20 de ani față de vârstele
exploatabilității stabilite conform normelor tehnice conduce la majorarea pierderilor pe
perioadele amintite cu valori cuprinse între 6,2 și 13,5%. Prin intermediul simulărilor
efectuate s -a demonstrat fără rezerve eficiența economică a arboretelor natural
fundamentale create în urma substituirii, arătându -se că la vârsta exploatabilității acestora
(120 de ani) raportul dintre efectul economic și veniturile totale variază între 4 6 și 84%.
ABSTRACT
In the present PhD thesis, a modern technology is proposed for the substitution of the
derived hornbeam stands through the study of the behavior of this species in representative
stands located in the forest districts of Patrauti, Adanca ta and Falticeni, Suceava Forest
Administration, Romania. The novelty of the proposed procedure is represented by the fact
that it not intend to eliminate the hornbeam from stands’ composition, this one being
preserved in an adequate percentage in order to increase the diversity of the forest stands.
The obtained results indicate that in the studied derived stands, the hornbeam carries out a
very good horizontal canopy closure and it is relatively well associated only with the beech.
The economic analysis o f the substitution process shows that, at the actual harvesting age,
the derived hornbeam stands are economically inefficient: the obtained incomes are lower
than the costs. The harvesting delay of the derived hornbeam stands with 15 up to 20 years,
compar ed to the cutting ages established according to the technical norms, leads to the
increase of economical losses for the above mentioned periods with values between 6.2 and
13.5%. Through the carried out simulations it was proved, with no reserves, the eco nomic
efficiency of the natural fundamental stands created after the substitution, demonstrating
that, at their cutting ages (120 years), the ratio between the economic effect and the total
incomes varies between 46 and 84%.
87 CURRICULUM VITAE
DATE P ERSONALE
Nume Cezar TULBURE
Adresa Vasile Alecsandri, nr. 2, 725300, GURA HUMORULUI, România
Telefon Fix: (+4) 0230 235285 Mobil: 0744 485110
Fax (+4) 0230 235285
E-mail cezar_tulbure@yahoo.c om
Naționalitate Română
Data nașterii
Stare civilă
06.06.1977, Fălticeni
Căsătorit
STUDII PREUNIVERSITARE
– Perioada
– Instituția de învățământ
Septembrie 1991 – iunie 1995
Liceul Silvic Câmpulung Moldovenesc
STUDII UNIVERSITARE
– Perioada
– Instituția de învățământ
Octombrie 1996 – iulie 2001
Universitatea „Transilvania” Brașov, Facultatea de Silvicultură și
Exploatări Forestiere
– Perioada
– Instituția de învățământ
– Perioada
– Instituția de învățământ
STUDII POSTUNIVERSITARE
– Perioada
– Instituția de înv ățământ
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ
– Perioada
– Locul de muncă
– Funcția
ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ
– Articole publicate
– Alte publicații
Octombrie 2003 – iulie 2007
Universitatea „Mihail Kogălniceanu” Iași, Facultatea de Drept
Octombrie 2008 – iulie 2011
Universi tatea „Spiru Haret” București, Facultatea de Sociologie –
Psihologie, Specializarea Psihologie
Octombrie 2002 – iulie 2003
Universitatea „Transilvania” Brașov, Facultatea de Silvicultură și
Exploatări Forestiere
Masterat – Rețele de Transport în pădure
Sep. 2004 – prezent – Doctorand
Noiembrie 2001 – prezent
Direcția Silvică Suceava
Prezent:
Șef Birou Paza și Protecția Pădurilor
4 (1 articol ISI, 3 BDI)
Starea de sănătate a pădurilor din România în perioada 2001 –
2010 (coautor)
LIMBI STRĂINE
– Engle ză
– Franceză
Foarte bine
Bine
88 CURRICULUM VITAE
Personal data
First and last name Cezar TULBURE
Address Vasile Alecsandri, no. 2, 725300, GURA HUMORULUI, Romania
Telephone Tel: (+4) 0230 235285 Mobile: 0744 485110
Fax (+4) 0230 235285
E-mail cezar_tulbure@yahoo.com
Nationality Romanian
Date of birth
Marital status
06.06.1977, Fălticeni
Married
PREUNIVERSITY STUDIES
– Period
– Institution
September 1991 – June 1995
The For estry High School of Câmpulung Moldovenesc
UNIVERSITY STUDIES
– Period
– Institution
October 1996 – July 2001
The „Transilvania” University of Brașov, The Faculty of Forestry
– Period
– Institution
– Period
– Institution
POSTUNIVERSITY STUDIES
– Period
– Instit ution
PROFESSIONAL ACTIVITY
– Period
– Place of work
– Position
SCIENTIFIC ACTIVITY
– Published articles
– Other publications
October 2003 – July 2007
The „Mihail Kogălniceanu” University Iași, The Faculty of Law
October 2008 – July 2011
The „Spiru Haret” Un iversity of Bucharest, The Faculty of
Sociology – Psychology, Major in Psychology
October 2002 – July 2003
The „Transilvania” University of Brașov, The Faculty of Forestry
Master Degree – Transport networks in the forest
September 2004 – present – Candidate for a PhD degree in
Forestry
November 2001 – present
The Forestry Office of Suceava
Present :
Head of the forests security and protection office
4 scientific papers (1 ISI, 3 BDI)
One book (The health condition of forests in Romania in the
2001-2010 period (coauthor))
FOREIGN LANGUAGES
– English
– French
Very good
Good
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școala Doctorală Interdisciplinară Departament: Silvicultură Ing. jr. Cezar TULBURE Cercetări privind substituirea carpenului în tipurile… [629431] (ID: 629431)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.