Școala Doctorală în Științe Economice [623388]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Școala Doctorală în Științe Economice
Domeniul: Contabilitate

Alina -Georgiana MOTOI

RAPORT DE CERCETARE NR. 3

MANAGEMENTUL FINANCIAR -CONTABIL AL
PROGRAMELOR OPERA ȚIONALE

Conducător de doctorat,
Prof. univ. dr. Constanța IACOB

Craiova
2018

2 REZUMAT
Prezentul Raport a fost realizat prin îmbinarea a două tipuri de
cercetare, respectiv: cantitativă și calitativă a problematicii contabilită ții și
auditului programelor opera ționale în general și a proiectelor incluse în
cadrul acestora, în particular. S -a luat în seamă, faptul că, cele două
procese, de contabilizare și de auditare a fondurilor comunitar e, constituie,
garanția că, angajamentele asumate de către un stat, vor fi îndeplinite în cele
mai optime condi ții.
Prin intermediul cercetării economice fundamentale, am urmărit
atingerea unui obiectiv primordial: clarificarea și centralizarea bazei teor etice,
în domeniul contabilită ții și auditului fondurilor europene.
Pentru analiza literaturii de specialitate, s -a folosit o metodă ”orientat ă
spre semnifica ția textului ”, cercetarea fiind una calitativă, de tip
fenomenologic. Tehnica de culegere a datelo r este una direct ă, marcată de o
profundă documentare, ce are la bază documentele și rapoa rtele, publicate
periodic, pe site -urile oficiale ale institu țiilor UE.

Cuvinte cheie:

 Management
 Financiar – Contabil
 Programe Opera ționale
 Autorită ți de Managemen t
 Autoritatea de Audit
 Principii
 Eligibilitate
 Cheltuieli
 Beneficiar
 Partener
 Active
 Înregistrare  Pasive
 Prefinan țare
 Rambursare
 Corecții
 Audit
 Control
 Verificare
 Achiziții Publice
 Proceduri
 Riscuri
 Nereguli
 Comunicare

3
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. …2
INDEXUL TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
INDEXUL REPREZENTĂRI LOR GRAFICE ………………………….. ………………………….. .. 6
REFERIN ȚELE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. …………… 9
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
CAPITOLUL 1 – MANAGEMENTUL FINANCI AR-CONTABIL AL PROGRAME LOR
OPERAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
1.1. PRINCIPIILE ORGANIZĂR II CONTABILITĂȚII PROGRA MELOR OPERAȚIONALE L A BENEFICIAR ȘI
PARTENER ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 14
1.2. ASPECTE GENERALE ȘI S PECIFICE PRIVIND ELI GIBILITATEA CHELTUIE LILOR …………………….. 19
1.2.1. Reguli specifice de eligibilitate a cheltuielilor ………………………….. ……………… 21
1.2.2. Conținutul cheltuielilor eligibile ………………………….. ………………………….. …….24
1.2.3. Specificul cheltuielilor neeligibile ………………………….. ………………………….. …..29
1.3. JUSTIFICAREA ȘI REFLECTAREA ÎN CON TABILITATE A OPERA ȚIILOR ECONOMICE SPEC IFICE
PROIECTELOR , LA BENEFICIAR ȘI PARTENER ………………………….. ………………………….. ………. 31
1.3.1. Recunoa șterea și reflectarea în contabilitate a activelor generate în cadrul
proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 33
1.3.2. Cheltuieli de personal ………………………….. ………………………….. ………………… 38
1.3.3. Cheltuieli cu cazarea, transportul și diurna ………………………….. ……………….. 41
1.3.4. Cheltuieli pentru subven ții și burse ………………………….. ………………………….. .43
1.3.5. Cheltuieli aferente managementului de proiect ………………………….. …………… 46
1.3.6. Cheltuieli aferente taxelor ………………………….. ………………………….. …………… 49
1.3.7. Cheltuieli f inanciare și juridice ………………………….. ………………………….. …………. 51
1.3.8. Cheltuieli pentru închirieri, amortizări și leasing ………………………….. …………….. 54
1.3.9. Cheltuieli de informare și publicitate ………………………….. ………………………….. …59
1.3.10. Cheltuieli de tip FEDR ………………………….. ………………………….. ………………….. 58
1.3.11. Costuri indirecte – cheltuieli generale de administra ție ………………………….. ……58
1.3.12. Înregistrarea opera țiunilor legate de decontarea între parteneri ………………….. 59
1.4. REFLECTAREA ÎN CONTAB ILITATE A OPERA ȚIUNILOR LEGATE DE FI NANȚAREA PROIECTELOR ….. 62
1.4.1. Înregistrarea cererii de prefinan țare și a sumelor primite ………………………….. ….64
1.4.2. Elaborarea și înregistrarea cererii de rambursare ………………………….. …………… 66
1.4.3. Înregistrarea sumelor primite cu titlu de rambursare ………………………….. ………. 69
1.4.4.Înregistrarea corec țiilor financiare ………………………….. ………………………….. …….. 69
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 72
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 75
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 80
ANEXA 1.1. – ÎNTREBĂRI ADRESATE ÎN CADRUL CHESTIONĂRII ORALE A E ȘANTIONULUI – CAPITOLUL 1 80
ANEXA 1.2. CARACTERISTICI ALE CH ELTUIELILOR NEELIGIB ILE………………………….. ……………. 85
ANEXA 1.3. TIPURILE DE DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ȘI CONTABILE ÎN LUCRUL CU FONDURI
EUROPENE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 86
ANEXA 1.4. CONTURILE UTILIZATE Î N LUCRUL CU PROIECTE LE EUROPENE ………………………….. . 889
ANEXA 2.1. ÎNTREBĂRI ADRESATE ÎN CADRUL CHESTIONĂRII ORALE A E ȘANTIONULUI – CAPITOLUL 2ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .
ANEXĂ 2.2.- MODEL RAPORT DE AUDIT , ÎN DOMEN IUL FONDURILOR EUROP ENEERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .

4 ANEXA 2.3. SINTEZA CERIN ȚELOR-CHEIE ȘI A CRITERIILOR DE E VALUARE , APLICATE ÎN AUDITUL DE
SISTEM , AL PO ………………………….. ………………………….. ……. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .
ANEXA 2.4. VULNERABILITĂ ȚI IDENTIFICATE , CONFORM MISIUNII DE AUDIT ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .
ANEXA 2.5. RECOMANDĂRI FORMULATE , CONFORM MISIUNII DE AUDIT ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .

5
INDEXUL TABELEL OR

CAPITOLUL 1
Tabel 1.1. Reguli de elaborare a cererii de rambursare/ 68 -69
Tabel 1.2. Clasificarea verificării cererii de rambursare/ 69 -70

6 INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE

CAPITOLUL 1
Schema 1.1. Principii – contabilitatea proiectelor europene / 17
Figura 1.2. Bareme de calcul al costurilor, pe tipul de fond în cadrul căruia, se
aplică pentru finan țare/ 29
Figura 1.3. Clasificarea costurilor eligibile pe proiecte europene/ 29
Figura 1.4. Caracteristicile costurilor generale ale proiectului/30
Schema 1.5. Categorii de costuri indirecte, în domeniul fondurilor europene/ 30
Figura 1.6. Formula costurilor orare cu personalul/ 31
Figura 1.7. Formula costurilor cu activele/ 31
Schema 1.8. Categorii de costuri directe, în domeniul fondurilor europen e/ 32
Schema 1.9. categorii de costuri neeligibile în domeniul fondurilor europene/33
Figura 1.10. Documente contabile aferente achizi ției de active -bunuri, servicii,
lucrări, în proiectele europene/ 37
Figura 1.11. Documente contabile aferente achizi ției de active, în proiectele
europene/ 38
Figura 1.12. Înregistrarea în contabilitate a activelor – beneficiari priva ți/ 39 -40
Figura 1. 13. Înregistrarea în contabilitate a activelor – beneficiari publici/ 40 -41
Figura 1.14. Documente contabile aferente cheltuielilor de personal , în proiectele
europene/ 42
Figura 1.15. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de personal – beneficiar i
publici și privați/ 42 -43
Figura 1.16. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu formarea personalului/
43-44
Figura 1.17. Documente contabile aferente cheltuielilor cu transportul, cazarea și
diurna în proiectele europene/ 45
Figura 1.18. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu transportul, cazarea și
diurna/ 45 -46
Figura 1.19. Documente contabile aferente cheltuielilor pentru subven ții și burse/
48
Figura 1.20. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru subven ții și burse/
48
Figura 1.21. Documente contabile aferente cheltuielilor aferente managementului
de proiect – servicii de consultan ță și proiectare/ 49
Figura 1.22. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru serviciile de
consultan ță și proiectare/ 50
Figura 1.23 . Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru ob ținerea de avize și
autoriza ții/ 50
Figura 1.24. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu protec ția mediului/ 51
Figura 1.25. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu asigurările / 51
Figura 1.26. Documente contabile aferente cheltuielilor aferente taxelor/ 52
Figura 1.27. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu taxele/ 52 -53
Figura 1.28. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu TVA/ 53 -54
Figura 1.29. Înregi strarea în contabilitate a cheltuielilor financiare neeligibile
pentru decontare prin P.O./ 54
Figura 1.30. Înregistrarea în contabilitate a diferen țelor de curs valutar – beneficiari
privați/ 55

7 Figura 1.31. Înregistrarea în contabilitate a diferen țelor de curs valutar – beneficiari
publici/ 55 -56
Figura 1.32. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor juridice/ 56
Schema 1.33. Fluxul cronologic sl documentelor aferente închirierii, pe proiectele
europene/ 57
Figura 1.34. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu închirirea/ 57
Figura 1.35. Documente contabile aferente amortizării, în cadrul P.O./ 58
Figura 1.36. Înregistrarea în conta bilitate a cheltuielilor cu amortizarea/ 58
Figura 1.37. Documente contabile pentru leasing, în cadrul P.O./ 59
Figura 1.38. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu leasingul/ 59
Figura 1.39. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu i nformarea și
publicitatea/ 60
Figura 1.40. Lista cheltuielilor de tip FEDR/ 60
Figura 1.41. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu serviciile de
contabilitate/ 61
Figura 1.42. Înregistrarea în contabilitate a decontărilor între parteneri – beneficiari
privați / 62 -63
Figura 1.43. Înregistrarea în contabilitate a decontărilor între parteneri – beneficiari
publici / 63 -64
Schema 1.44. Procedură de contabilitate, în cazul P.O./ 65
Figura 1.45. Situa ții financiare întocmite, în cazul P.O. – la nivel macroec onomic (de
stat)/ 66
Figura 1.46. Situa ții financiare întocmite, în cazul P.O. – la nivel microeconomic (de
beneficiar)/ 66
Schema 1.47. Etape parcurse în încasarea prefinan țării/ 67
Figura 1.48. Înregistrarea în contabilitate a opera țiunilor aferente pr efinanțării-
beneficiari priva ți/ 67
Figura 1.49. Înregistrarea în contabilitate a opera țiunilor aferente prefinan țării-
beneficiari publici/ 67 -68
Schema 1.50. Etape în verificarea cererii de rambursare/ 70
Figura 1.51. Înregistrarea în contabilitate a cererii de rambursare – cazul
beneficiari priva ți/ 70
Figura 1.52. Înregistrarea în contabilitate a cererii de rambursare – beneficiari
publici/ 71
Figura 1.53. Înregistrarea în contabilitate a sumelor de rambursare – beneficiari
publici și privați/ 71 -72
Figura 1.54. Înregistrarea în contabilitate a corec țiilor financiare – beneficiari publici
și privați/ 72 -73

8
REFERIN ȚELE BIBLIOGRAFICE

Cărți (carte clasică sau e -book):

1. CECCAR, România, Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea,
auditu l și managementul proiectelor cu finan țare european ă, Ed.
CECCAR Bucure ști, 2011

Articol publicat în jurnal clasic sau on -line:

1. Repanovici, L., Proiecte implementate în parteneriat −cofinanțate din
instrumente structurale pentru obiectivul convergență – monografie
contabilă -(partea I), 2011

Reglementări juridice:

1. HOTĂRÂRE nr. 398/27 mai 2015 pentru stabilirea cadrului
instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene
structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului
instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor st ructurale
2007 -2013

Rapoarte statistice:

1. Curtea de Conturi a României, Manual de audit intern privind
cheltuielile realizate din fondurile europene aferente perioadei de
programare 2007 – 2013, 2008
2. Curtea de Conturi Europeană, Manual de audit fin anciar și audit de
conformitate, 2012
3.Guvernul României, Manual Expert Implementare Fonduri Structurale,
2015

Website:

1. www.ec.europa.eu
2. https://ec.europa.eu/europeaid/work/procedures/financial –
management -toolkit_ en.htm_en

9 INTRODUCERE
Uniunea Europeană constituie o construc ție aflată într -o continuă
mișcare, în contextul interna țional, caracterizat de o dinamică accentuată,
dar și de fenomenul globalizării , astfel că, se impune consolidarea
cunoștințelor legate de instrumentele financiare ale acesteia, denumite
generic ”fonduri europene” .
Fondurile europene reprezintă o problemă de actualitate, apărută
recent, astfel că, nu se dispune de o experien ță vastă în acest domeniu.
Contabilitatea este ”oglinda” tuturo r operațiunilor economice și
financiare derulate de c ătre o societate și numai prin simpla analiz ă a
documentelor contabile, se poate forma o imagine de ansamblu asupra unei
entități juridice. Astfel, ținând seama de importan ța acestei științe, s-a
conside rat relevant, să se efectueze în mod corect, o schi ță a tuturor
fluxurilor financiare dintre un stat membru UE și Comunitate, prin prisma
înregistrării corecte a tuturor tranzac țiilor desf ășurate.
Contabilitatea fondurilor struct urale și de coeziune repre zintă, de fapt,
garanția că, angajamentele asumate de un stat membru al UE, vor putea fi
îndeplinite în cele mai optime condi ții.
Managementul financiar -contabil al programelor opera ționale , trebuie
să fie organizat, astfel încât să răspundă exigen țelor im puse de o serie de
factori de natură internă și externă.
Factorii interni sunt enumera ți, astfel: adâncirea procesului de
integrare economică, socială, monetară, financiară, etc.; sporirea indicelui ce
măsoară îmbătrânirea popula ției, dar și reducerea ca număr, a cet ățenilor
europeni; necesitatea adapt ării institu țiilor UE, la reglement ări aflate mereu
în continu ă schimbare; eficien ța transparen ței comunica ționale și
legitimitatea deciziei la nivel comunitar; men ținerea unui proces de
comunicare activă, cu populația.
Factorii externi se pot transforma în oportunită ți sau în amenin țări, în
funcție de contextul interna țional: criza mondia lă a resurselor material e și
umane; competi ția acerb ă, indiferent de domeniu; amenin țările teroriste;
amenințările legate de mediul înconjur ător; fluctua țiile cursului de schimb,
pentru diverse valute forte; stabilitatea/instabilitatea politică.
În prezentul Raport de cercetare, se va încerca particularizarea
principiilor organizării contabilită ții, pe cazul programelor opera ționale,
pentru a servi drept ghid de bune practic i, în domeniul contabil, dar și
pentru înlăturarea confuziilor ap ărute în acest domeniu.
De asemenea, se va putea efectua o centralizare și o definire
superioară a tuturor aspectelor teoretice de natură con tabilă, din sfera
fondurilor europene, ținând seama de experien ța anterioar ă din sfera
programel or operaționale aprobate și implementate cu succes , în perioada de
programare încheiată (2007 -2013), dar și în intervalul finalizat, din cadrul
financiar curent (2014 -2020).
Pe de o parte, contabilitatea fondurilor comunitare, ia în calcul
aspectele generale și regulile specifice de eligibilitate a cheltuielilor, după
tipul programului opera țional în cadrul căruia, acestea sunt decontate , pe
baza principiului ram bursabilită ții.
Pe de altă parte, la fel ca orice opera țiune contabilă, tranzac țiile
efectuate în cadrul proiectelor cu finan țare nerambursabil ă, trebuie s ă aibă

10 la baz ă, o serie de documente justificative, ce sunt păstrate, în original, în
entitatea anali zată (denumită beneficiar), pentru o perioadă de minim 5 ani,
de la finalizarea proiectului.
Și totuși, managementul financiar -contabil al fonduril or europene
reprezint ă un subiect sensibil, ce poate genera capcane, prin simpla ne știință
sau prin aplicarea incorectă a normelor, de către departamentul contabil al
beneficiarilor, fapt ce va conduce, negre șit, la apari ția ulterioară de nereguli,
suspiciuni de fraudă sau chiar fraude ”neinten ționate” .
În acest Raport, se v or folosi cercetarea calitativă și cant itativă , bazat e,
în speță pe documentarea, din literatura de specialitate, dar și din
reglement ările în vigoare și statisticile publice ale Comunit ății Europene.
Astfel, se analizează prin tehnica observării, dar și prin metoda chestionării
orale, problema tica contabilită ții și auditului programelor opera ționale în
general și a proiectelor incluse în cadrul acestora, în particular.
Pentru prezentul capitol al Raport ului, s -a îmbinat cercetarea
cantitativă, cu cea calitativă, folosindu -se, ca și tehnic ă principal ă de
colectare a datelor, observarea, atât a documenta ției contabile a
beneficiarilor de proiecte, cât și centralizarea acesteia, la nivel de autoritate
contractantă.
Pentru cercetare a calitativă, s -a efectuat un studi u de caz, asupra
problematicii ținerii eviden ței contabile în cadrul Programelor Opera ționale.
Astfel, pe l ângă specificul și valoarea proiectelor, s -a încercat, stabilirea unei
conexiuni, între particularită țile eligibilit ății cheltuielilor și obiectivele
strategice, vizate de fiecare a xă prioritară. Analiza calitativă este o cercetare
tematică, ce urmăre ște subiectul organizării contabilită ții fondurilor
europene. De asemenea, avem de a face și cu o analiz ă comparativă, ce pune
în paralel modalitatea de realizare a înregistrărilor conta bile, în func ție de
programul opera țional, dar și cu o analiză a con ținutului, pentru reliefarea
particularită ților contabile ale fondurilor nerambursabile, toate pe baza unei
explorări ex -post facto, puse pe seama experien ței de un cadru financiar
multian ual deja încheiat de c ătre Rom ânia.
Ca și metod ă de cercetare cantitativă, s -a folosit chestionarea orală și
observarea e șantionului (respectiv beneficiarii de proiecte – un minim de 3
beneficiari, din fiecare Program Opera țional, pentru sublinierea
particularit ăților acestora, exper ții evaluator i- un minim de 3 exper ți, pentru
fiecare Program Opera țional și reprezentan ții autorit ăților contractante – de la
nivel regional – Centre Regionale, Organisme Intermediare, ce dezvoltă o
relație direct ă cu beneficia rii de proiecte), pentru confirmarea/infirmarea
ipotezelor propuse.
Prin intermediul cercetării economice fundamentale, vom urmări
atingerea unui obiectiv primordial: clarificarea și centralizarea bazei teoretice,
în domeniul contabilită ții și auditului fo ndurilor europene.
Pentru analiza literaturii de specialitate, se va folosi o
metodă ” orientat ă spre semnifica ție”, cercetarea fiind una calitativă, de tip
fenomenologic. Tehnica de culegere a datelor va fi una direct ă, marcată de o
profundă documentare, c e va avea la bază documentele și rapoa rtele,
publicate periodic, pe site -urile oficiale ale institu țiilor UE.
Perspectiva descriptiv ă a acestui studi u de caz, va presupune
cunoașterea elementară a caracteristicilor contabilită ții și auditului din
domeniul fondurilor structurale și de coeziune.

11 Abordarea calitativă a Raportului, va const a în colectarea informa țiilor
relevante, din literatur a de specialitate și din legisla ția în vigoare, pentru a
putea formula opinii și generaliz ări, pe baza induc ției, respec tiv, pornind de
la un cadru general – UE și ajung ând la un cadru particular – statul membru
în cauză.
Abordarea cantitativă va const a în evaluarea implementării fondurilor
europene, atât pe plan comunitar, cât și pe plan na țional, pornindu -se de la
obiective le majore vizate de perioada de programare anterioară, comparativ
cu cea curentă, dar și cuantificarea prop orției în care, acestea au fost atinse.
În cadrul acestui Raport de cercetare vom aduce în prim plan
„Managementul financiar -contabil al Programelor Operaționale ”, întrucât
maniera incorectă, incompletă de înregistrare și de supraveghere a finalită ții
fondurilor comunitare, reprezint ă principala cauză a apari ției cazurilor de
fraudă.
În Raportul numărul 3, vom trata aspecte importante , legate de
conta bilitatea programelor opera ționale, iar prin aplicarea intervievării orale
a eșantionului ales, dar și prin prezentarea acestor aspecte, vom încerca să
expunem particularită țile înregistrărilor contabile din acest domeniu, dar și
problemele survenite, pe p arcursul derulării tranzac țiilor, precum și
elementele de rela ționare între beneficiar și autoritatea contractantă .
Viziunea retrospectivă ne arată faptul că, de și vechimea domeniului
fondurilor europene este una foarte mare, nu există, încă, practici unan im
aplicate în ceea ce prive ște contabilitatea sprijinului financiar comunitar. În
aceast ă sferă, fiecare expert contabil realizează înregistrările contabile, într –
un mod subiectiv, cu omiterea de reguli primordiale.
Viziunea actuală asupra contabilită ții programelor opera ționale, ne
indică faptul că, s -a încercat o armonizare a legisla ției europene și a celei
naționale, pentru a preveni apari ția accidental ă a unor nereguli, ce atrag
după sine, aplicarea de corec ții drastice .
Viziunea de perspectivă asup ra acestei sfere – contabilitatea
fondurilor europene arată o îmbunătă țire a activit ății în domeniu, aceasta
fiind, însă, condiționat ă de o instruire permanent ă a exper ților, pentru ca
aceștia s ă își poată actualiza cuno ștințele, aplicând, simultan metode
moderne de contabilizare .

12

Capitolul 1

MANAGEMENTUL FINANCIAR -CONTABIL AL
PROGRAMELOR OPER AȚIONALE
1.1. Principiile organizării contabilită ții programelor opera ționale la
beneficiar și partener /17-22
1.2. Aspecte generale și specifice privind eligibilitatea ch eltuielilor/ 22 -33
1.2.1. Reguli specifice de eligibilitate a cheltuielilor/ 25 -27
1.2.2. Conținutul cheltuielilor eligibile/ 27 -32
1.2.3. Specificul cheltuielilor neeligibile/ 32 -33
1.3. Justificarea și reflectarea în contabilitate a opera țiilor economice
specifice proiectelor, la beneficiar și partener/ 34 -64
1.3.1. Recunoa șterea și reflectarea în contabilitate a activelor generate în cadrul
proiectelor/ 36 -41
1.3.2. Cheltuieli de personal/ 41 -44
1.3.3. Cheltuieli cu cazarea, transportul și diurna /44 -46
1.3.4. Cheltuieli pentru subven ții și burse /46 -48
1.3.5. Cheltuieli aferente managementului de proiect /48 -51
1.3.6. Cheltuieli aferente taxelor /51 -54
1.3.7. Cheltuieli financiare și juridice /54 -56
1.3.8. Cheltuieli pentru închirieri, amortizări și leasing /56 -59
1.3.9. Cheltuieli de informare și publicitate /59 -60
1.3.10. Cheltuieli de tip FEDR /6 0
1.3.11. Costuri indirecte – cheltuieli generale de administra ție /61
1.3.12. Înregistrarea opera țiunilor legate de decontarea între parteneri /62 -64
1.4. Reflectarea în contabilitate a opera țiunilor generate de finan țarea
proiectelor/64 -73
1.4.1. Înregistrarea cererii de prefinan țare și a sumelor primite /66 -68
1.4.2. Elaborarea și înregistrarea cererii de rambursare /68 -71
1.4.3. Înregistrarea sumelor primite cu titlu de rambursare/71 -72
1.4.4. Înregistrarea corec țiilor financiare /72 -73
Cuvinte – cheie
 Principii  FEDR
 Contabilitate  Costuri directe
 Eligibilitate  Costuri indirecte
 Beneficiar  Documente justificative
 Partener  Raportări financiare
 Cheltuieli  Prefinan țare
 Operații economice  Rambursare
 Decontare  Corecții financiare

13 CAPITOLUL 1 – MANAGEMENTUL FINANCIAR -CONTABIL AL
PROGRAMELOR OPER AȚIONA LE

Managementul financiar -contabil al Programelor Opera ționale
reprez intă în fapt, acea func ție, pe care fiecare stat, o pune în valoare, pentru
asigurarea unui flux continuu de fonduri externe nerambursabile, împreună
cu modalitatea de a ține eviden ța contabilă a acestor sume, pentru controlul
și supravegherea riscurilor pe care le presupun, dar și a oportunit ăților pe
care le prezint ă.

Ipotezele propuse, au fost:
 Ipoteza H1: Particularită țile naționale nu permit alinierea deplină cu
spațiul comunitar , în ceea ce prive ște cadrul legislativ și metodologic al
gestionării, organizării și contabiliz ării fondurilor externe nerambursabile.
 Ipoteza H2: Aplicarea unei contabilită ți adaptate normel or europene,
dar particularizate, în funcție de contextul na țional, va permite cre șterea ratei
de absorb ție a fondurilor europene.
 Ipoteza H3: Eligibilitatea che ltuielilor constituie un aspect
interpretabil, determinat de o slabă transparen ță instituțional ă și
comunica țională, precum și de lipsa investi țiilor în adapta rea cuno ștințelor
experților, la problemele actuale, din domeniul fondurilor europene.
 Ipoteza H4: Costurile directe reprezintă baza de referin ță, dar și
element ul principal, în funcție de care, este realizat ă proiecția bugetar ă a
unui program opera țional și a proiectelor incluse în acesta, dintre acestea,
evidențiindu -se cheltuielile cu personalul sau cele cu achizi ția de active
corporale/necorporale.
 Ipoteza H5: Eligibilitatea cheltuielilor reprezintă, principal a cauză
care, conduce la îngreunarea procedu rii de plată/rambursare a acestora, la
aplicarea de corec ții financiare, precum și la înregistrarea eronat ă a
costurilor, în contabilitatea beneficiarului.
 Ipoteza H6: Acordarea prefinan țării este una selectivă și prin aceast ă
acțiune, este facilitată evid ențierea în contabilitate a sumelor aferente
proiectului, prin diminuarea numărului de înregistrări contabile .
Toate aceste ipoteze, vor fi demonstrate, pe lângă metoda
cantitativă aplicată și de subcapitolele ce vor fi detaliate at ât în mod t eoretic,
cât și practic, întreg capitolul, referindu -se la aplicarea practică a
conceptelor teoretice, din domeniul managementului financiar -contabil al
programelor opera ționale. Se va eviden ția că, exist ă înregistr ări contabile
identice pe beneficiar i publici și privați sau complet diferite, în funcție de
regimul entit ății beneficiare (de stat sau privată).

14
1.1. Principiile organizării contabilității programelor operaționale la
beneficiar și partener

În domeniul fondurilor europene, trebuie să se țină seama de re gulile
aplicate în cadrul contabilității în general, cu mici specifi cități, ce ia în calcul
pe lângă caracteristicile programului operațional pe care îl contabilizează și
modalitatea de lucru a persoanei ce administrează departamentul contabil al
beneficia rului /liderul de parteneriat / partenerului.
Principiile de bază , specifice, pentru finanțarea prin fonduri
structurale sunt enumerate și detaliate, astfel :

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri S tructurale, 2015
Schema 1.1. Principii – contabilitatea proiectelor europene
Există în literatura de specialitate, 8 principii generale unanim
acceptate, pentru organizarea contabilității, acestea fi ind vitale pentru
activitatea oricărei companii (Bollen, F., Hartwig, I., Nicolaides, P., EU
Structural Funds Beyond Agenda 2000: Reform and Implications for Current
and Future Member States, pag. 56 -78).
Primul principiu pe care trebuie să îl luăm în considerare, după
părerea noastră , dar și a speciali știlor, din domeniu (a se vedea metoda
cantitativă abordată) , este constituit de principiul prudenței. Acesta este

15 primul care, asigură, printre altele, continuitatea, viabilitatea și
profitabilitatea unei societăți, având următoarele trăsături definitorii:
 În con tul de profit și pierdere, este inclus do ar profitul efectiv
realizat la data bilanțului;
 Sunt recunoscute datoriile din exercițiu l curent sau din cel
precedent, chiar dacă devin evidente, între data bilanțului și cea a întocmirii
sale;
 Sunt recunoscute de precierile, pe seama contului de cheltuieli ;
 Activele și veniturile trebuie să nu f ie supraevaluate, iar datoriile
și cheltuielile să nu fie subevaluate ;
 Nu sunt permise proviz ioane excesive, pentru a păstra
neutralitatea ;
 Sunt recunoscute doar datoriile p revizibile și pierderile
potențiale ;
 Întocmirea tuturor situațiilor financiare se va face pe o bază
prudentă, care să nu afecteze ulterior, în mod negativ, activitatea unei
entități juridice, astfel încât să se afle în imposibilitatea continuării activităț ii
sale;
 În realizarea raportărilor financiare, societatea ține cont de toate
deprecierile indiferent dacă rezultatul exercițiului analizat, este profit sau
pierdere.
În cazul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, acest principiu este
cu atât mai import ant, cu cât caracterul imprevizibil al acțiunilor realizate,
este mai mare. Este necesar ca în acest domeniu să se efectueze toate
operațiunile pe o bază prudentă, pentru ca beneficiarul să poată încheia cu
succes proiectul în care și -a angrenat disponibil itățile financiare și materiale
(Dobrescu, A., Pavel, E., Managementul proiectelor finantate din fonduri
europene pentru perioada 2014 -2020 , pag. 100 -115).
Astfel, după părerea noastră , în urma experiențelor remarcate în mod
direct la beneficiarii de proiecte, am stabilit că există o relaț ie de cauzalitate
inversă între gradul de predictibilitate al activităților realizate și prudența ce
trebuie manifestată. I mpredictibilitatea din sfera programelor operaționale
este dată de aspecte, precum :
 Caracterul schimbător al cadrului și conținutulu i documentelor
tip utilizate;
 Specificitatea fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor;
 Cheltuielile imprevizibile survenite după aprobarea bugetului
proiectului;
 Orizontul mare de timp ( perioadă de implementare și de
monitorizare) nu permite formularea unor prognoze economico -financiare
exacte;
 Manifestarea de fluctuații, în ceea ce privește cursul valutar;
 Până la efectuarea cheltuielilor pro puse, este posibil ca pe piață,
să existe fluctuații ale prețului bunurilor/serviciilor/lucrărilor sau este
foarte posibil ca, achiziția să nu se poată realiza în timp util, din cauza lipsei
din stoc temporare sau definitive;
 Caracteristicile tehnice să sufere modificăr i, care, să nu fie
acceptate de autoritatea contractantă;
 Documentele ce trebuie depuse în perioad e de timp prestabilite

16 și procedurile ce trebuie îndeplinite în anumite intervale de timp, să nu fie
pregătite sau finalizate la momentul oportun, ceea ce generează reacții
imediate (nerealizarea plății/rambursării sau restituirea parțială/integrală a
sume lor primite).
Toate elem entele prezentate anterior necesită atenție și prudență
sporită din partea beneficiarului, astfel încât înregistrările sale contabile să
fie conforme cu realitatea.
Principiul continuității activității se aplică doar dacă, nu se dor ește
lichidarea entității juridice sau încetarea activității.
Există și excepții de la aplicarea acestui principiu, respectiv fuziunea
sau divizarea unei/unor companii. Continuitatea activității este importantă,
întrucât influențează respectarea și aplica rea tuturor celorlalte principii.
La proiectele europene, continuitatea ac tivității beneficiarului
constituie o condiție esențială pentru acordarea finanțării. Orice solicitant de
fonduri comunitare, indiferent de domeniul în care activează, trebuie să
cunoască faptul că, nu poate să încheie activitatea, până la finalizarea
perioadei de monitorizare. Ba mai mult decât atât, operațiunile derulate
trebuie să îi aducă profit, deoarece este creată valoarea adăugată a
companiei prin achizițiile realizate ( sunt formate baze materiale, ce sporesc
capitalul societății) .
Principiul permanenței metodelor acordă o importanță sporită
consecvenței, întrucât este necesar să se aplice aceleași metode contabile,
pentru asigurarea comparabilității datelor. Astfel, se poate alege între 3
metode de înregistrare în contabilitate:
o Metoda operativ -contabilă → constă în ținerea unei evidențe valorice ,
cu ajutorul fișelor de magazie, pe conturi, grupe și subgrupe.
o Metoda cantitativ -valorică → folosită pent ru contabilitatea analitic ă,
la fel ca și prima enunțată, pe cantități de produse și pe prețuri (valori) .
o Metoda global -valorică → mai restrictiv ă, deoarece indiferent de
domeniu, se aplică doar la unitățile de desfacere cu amănuntul (Colasse B.,
Gestion financièr de l'entreprise – problematique, concepts et methods, pag.
86-101).
Forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor derulate de
societățile solicitante de sprijin nerambursabil este cea „pe jurnale”,
indiferent de forma de organizare a entității (CECCAR, România, G hid privind
accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul și managementul proiectelor cu
finanțare european ă, pag. 65 -78). De exemplu, în cazul achiziției de bunuri
cu o valoare de peste 2 .500 lei, pentru rambursare a sumei eligibil e, se
solicită fișa mi jlocului fix/P roces -verbal sau notă constatare diferențe/notă
de recepție/registrul inventar/registrul imobilizărilor, etc.
Principiul contabilității de angajamente, presupune recunoașterea
efectelor tranzacțiilor, pe măsura producerii lor și nu a plății a cestora. Aceste
operațiuni, se regăsesc în raportările financiare ale perioadelor în care se
produc. Astfel, veniturile sunt recunoscute chiar dacă nu sunt încasate
pentru că nu au fost facturate → contul 418 “Clienți -facturi de întocmit” iar
cheltuielile se raportează chiar dacă nu sunt plătite (pentru că nu a fost încă,
primită factura de la furnizori→ contul 408 “Furnizori -facturi nesosite)
(CECCAR, România, Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea,
auditul și managementul proiectelor cu fina nțare european ă, pag. 86 -90).
Justificarea și reflectarea lor contabilă se face, pe baza documentelor ce

17 atestă prestarea serviciilor /livrarea bunurilor : aviz de însoțire a mărfii,
proces -verbal de recepție produse/servicii.
În domeniul proiectelor comunit are, nu este respectat acest principiu,
deoarece înregistrarea în contabilitate, se face doar pe baza documentelor
justificative: facturi, contracte cu furnizorii, procese -verbale de recepție,
predare -primire și punere în funcțiune , ordin de plată, extras de cont.
(Guvernul României, Curtea de Conturi a României, Manual Expert
Implementare Fonduri Structurale, 2015 – pag. 186 -188 ) .
Pentru evidențierea intrării în entitate a
bunurilor /serviciilor/lucrărilor, nu se ia în calcul proforma. Aceasta servește
însă, ca document suport pentru efectuarea plății, în lipsa facturii/până la
sosirea acesteia, fiind admisă pentru cererile de rambursare/ plată de către
AM/OI.
Principiul intangibilității este cel care presupune ca bilanțul de
închidere al exercițiului fi nanciar precedent să fie identic cu bilanțul de
deschidere al exercițiului curent (Iacob, C., Simionescu, S., Manea, D.,
Contabilitatea de gestiune. Instrument fundamental al activită ții manageriale ,
pag. 23 -38).
Orice diferență între cele două tipuri de bilanț, atrage, după sine,
aplicarea de măsuri, precum :
Expertul evaluator al AM, care se ocupă de verific area documentelor
pentru plata /rambursarea cheltuielilor eligibile, va solicita, remedierea și
motivarea diferen țelor, de c ătre beneficiar .
Dacă dif erențele nu sunt corect ate în termen, se poate dispune
aplicarea de penalități, ce pot constitui fie plata unor sume suplimentare de
către beneficiar, fie reținerea unui cuantum stabilit procentual, din suma de
rambursat. De menționat, însă, este că, exper ții evaluatori sunt interesați de
diferențele între bilanțuri numai dacă acestea sunt remarcate în cadrul
perioadei de implementare, fiind provocate de proiect.
Orice modificare survenită în politicile contabile și orice corectare a
unor erori ale perioade i precedente, nu mai sunt operate în bilanțul
exercițiului financiar anterior. Acestea nu sunt, considerate o încălcare a
principiu lui.
Evaluarea separată a elementelor de activ și de datorii – specifică faptul
că, nu trebuie să existe o evaluare comună a v eniturilor și a cheltuielilor, ele
fiind tratate ca elemente diferite , întrucât produc efecte divergente, asupra
acțiunilor enită ții analizate. (Croitoru, R., Ben ța, M., Ben ța, A., Tratat de
contabilitate practică. Contabilitate aplicată, pag. 41 -50). În contabilitatea
proiectelor, chiar și în cadrul prognozelor economice și financiare, este
prezent ată o situație a activelor aflate deja în patrimoniul beneficiarului (ca
și Tabel al mijloacelor fixe) , împreun ă cu imobilizările, ce vor fi ulterior,
achizițion ate. Acestea sunt clasificate în active corporale și active
necorporale, generând pe de o parte un calcul al amortizărilor aferente
( element bilanțier însumat la cheltuieli), iar pe de altă parte, subvenții
pentru investiții (clasificate ca și venituri), ce sunt calculate la un procent de
până la 70% din valoarea amortizării totale.
Este necesară această evaluare, pentru evidențierea profitului, dar și a
indicatorilor luați în considerare la aprecierea profitabilității unui proiect,
respectiv: valoarea adăugată netă (în urma investiției realizate), disponibilul
de numerar la sfârșitul perioadei, rata îndatorării, veniturile din exploatare,
cheltuielile din exploatare, etc.

18 De asemenea, nu se permite compensarea elementelor de activ și
datorii cu cele de pasiv și venituri, întrucât, trebuie redată o imagine fidelă a
entității, la un moment dat. Se pot aplica și compensări, dar numai după ce
sunt calculate veniturile și cheltuielile intreprinderii. Beneficiarul de
finanțare nerambursabilă respectă acest pr incipiu cu mențiunea că, există
posibilitatea achiziționării de materii prime de la furnizori, în compensație cu
produsele finite ale acestuia. Compensarea se face după contabilizarea
activelor și pasivelor societății, pe bază de documente justificative (o rdinul de
compensare).
Principiul evaluării la cost de achiziție sau de producție – în cazul
achizițiilor derulate în cadrul proiectelor, este necesar să menționăm că:
Mijloacele fixe sunt evaluate și introdus e în contabilitate la costul
de achiziție, respectiv acea valoare ( convertită în lei, conform cursului de
schimb de la data facturării) înscrisă pe factură.
Produsele rezultate din activitatea de produc ție, sunt înregistrate la
cost de producție, ce rezultă din cumularea cheltuielilor directe și indirecte
generate de procesul de producție.
În cazul în care, la data evaluării mijloacelor fixe, se constată diferențe
între costul de achiziție și cel actual, se întocmește o notă de recepție și
constatare de diferențe, pentru justificarea în fața auto rității contractante.
Principiul prevalenței economicului asupra juridicului presupun e
luarea în considerare a caracterului economic al unei tranzacții, mai presus
decât forma sa juridică. În cazul fondurilor europene, se înt âlnește frecvent
aplicarea ace stui principiu, în ceea ce privește contractele de leasing
financiar sau operațional (Guvernul României, Curtea de Conturi a României,
Manual Expert Implementare Fonduri Structurale, 2015 – pag. 102 -114 ).
Sunt des regăsite situații în care, un bun, din ca uza costului său
ridicat de achiziție, este cumpărat prin leasing financiar ( cu garantarea
unui procent prestabilit, în funcție de condițiile îndeplinite de beneficiar, de
către autoritatea contractantă – garanția prezentată la bancă este
reprezentată de Notificarea semnată de către AM și beneficiar, cu
gajarea/ipotecarea bunurilor/imobilelor achizi ționate ). Singura obligație
pentru îndeplinirea condițiilor din Ghidul Solicitantului este ca, până la
ultima cerere de plată ( sfârșitul perioadei de implemen tare), bunul să intre
în proprietatea beneficiarului. În caz contrar, se restituie cheltuiala aferentă
achiziției către AM/OI.
Principiul pragului de semnificație reprezintă o caracteristică
importantă ce guvernează activitatea oricărei entități, deoarece elementele
din bilanț și din contul de profit și pierdere (preced ate de cifre arabe) se pot
cumula dacă, separat sunt nesemnificative ca valoare, pentru o mai mare
claritate (Pelan, P., Les fonds structurels de l’Union Européene. Principes et
bonnes prat iques, pag. 23 -32). Această operațiune trebuie, să se regăsească,
însă în notele explicative la situațiile financiare anuale.
La proiectele cu finanțare nerambursabilă sunt cumulate elemente
bilanțiere ce fac parte din aceeași clasă de conturi, atunci cân d valorile lor
sunt mici, pentru a oferi o imagine mai clară a societății, în materie de active
și de pasive. De a ltfel, la societățile cu raspundere limitată, atunci când se
întocmesc bilanțul și contul de profit și pierdere, prognozate pentru perioada
de implementare și monitorizare, se regăsesc doar linii bugetare
semnificative ( ce înglobează mai multe conturi din situațiile financiare) :
venituri din activitatea de exploatare , venituri din subvenții pentru

19 activitatea de exploatare, venituri din subve nții pentru investiții , cheltuie li
cu materiile prime și materialele consumabile, cheltuiei cu personalul,
cheltuieli cu amortizările, alte cheltuieli din exploatare, etc.
În conc luzie, indiferent de calitatea deținută într -un proiect
(beneficiar/partener ) se aplică aceleași principii de organizare a contabilității,
cu mențiunea că, fiecare tip de activitate și fiecare domeniu de intervenție
posedă propriile caracteristici, ce influențează modul în care sunt puse în
practică aceste principii generale.

1.2. Aspecte generale și specifice privind eligibilitatea cheltuielilor
Pentru a putea înțelege ceea ce se întâmplă în sfera eligibilității, este
necesar să ne formăm o imagine mai clară asupra termenului de
„ELIGIBILITATE”. Astfel, eligibilitatea constituie proprietatea de a îndeplini
condițiile și calitățile impuse de legislația în vigoare. De altfel, această
noțiune are numeroase conotații, toate fiind legate de respectarea anumitor
cerințe.
Regăsim, însă expresia de „CRITERII DE ELIGIBILITATE” încă din
reglementările privind cofinanțarea statelor membre UE, din FEDR, FSE, FC
conform Regulament ului UE 1083/2006 actualizat ulterior. Se întâlnește
aici, pentru prima dată, „ELIGIBILITATEA GEOGRAFICĂ”, pentru finanțarea
unor obiective de natură financiară. În pl us, Cooperarea Teritorială
Europeană pune accentul tocmai pe aria geografică în care, pot fi efectuate o
serie de cheltuieli eligibile (Boștinaru, V., Ultimii pa și- Absorbția Fondurilor
Structurale și de Coeziune 2007 -2013. Studiu coordonat de Victor Bo știnaru –
MEP, pag. 87 -108).
În cadrul financiar multianual 2014 -2020, această eligibilitate
geografică este îmbunătățită, pe baza unor modelări statistice multicriteriale.
Există anumite aspecte generale de care, se ține seama, indiferent de
programul operaț ional, în aprecierea eligibilității cheltuielilor și a
beneficiarilor (Evans, A., The E.U. structural funds, pag. 43 -54):
Amplasarea geografică – anumite zone sunt restricționate de la
aplicarea pe anumite axe prioritare;
Scopul principal al intervenției – doar an umite tipuri de activități
sunt admise la finanțare, în cadrul unui program operațional . Se ia în calcul
domeniul general al activităților, de exemplu: agricol, industrie, servicii, etc ;
Activitățile finanțate – sunt luate în c onsiderare doar anu mite
operațiuni ce contribuie la atingerea obiectivelor din Ghidul Solicitantului,
acestea fiind surprinse în codurile CAEN din 4 cifre ;
În fiecare Ghid, sunt stipulate clar tipurile de cheltuieli eligibile
admise, dar și o listă a costurilor neeligibile.
De asemenea, este posibil ca, anumite categorii de cheltuieli să fie
restricționate la un procent maxim prestabilit, din valoarea totală eligibilă a
proiectului. Totodată, este obligatoriu ca în perioada de implementare, to ate
costurile să fie angajate, i nclusiv cheltuielile neeligibile, trebuie să fie
efectuate, pentru ca proiectul să poată fi finalizat.
Dovada realizării efective a cheltuielilor se face, prin: facturi,
documente de conformitate ( ce atestă caracteristicile tehnice ale achzițiilor),
ordin ele de plată și extrasele de cont ( ce dovedesc plata în cuantumul
înscris pe factură). Toate documentele suport (inclusiv cele contabile, de
înregistrare a activelor corporale si necorporale achiziționate; de înregistrare
a intrării în entitate, a factur ării și plății), sunt păstrate și arhivate cel puțin

20 pe întreaga durată de implementare și monitorizare a proiectului, pentru a
putea fi verificate în orice moment.
Investițiile realizate sunt funcțional e pe durata de implementare și
monitorizare a proiec tului, respectând principiul sustenabilității.
Criteriile de eligibilitate a cheltuielilor sunt stipulate în legislația
națională în vigoare, în conformitate cu prevederile europene, principalul
document de referință, în acest sens, fiind : Regulamentul U E numărul
1303/2013, al Parlamentului European și Consiliului. Acesta include cerințe
referitoare la FSE, FEDR, FC, FEPAM, FEADR , fiind un pilon de bază, al
cadrului legislativ european. De altfel, mai sunt prevăzute condiții de
eligibilitate a cheltuielil or și în regulamentele pentru atingerea obiectivului
de cooperare teritorială europeană, unul dintre cele mai importante aspecte
ale perioadei de programare curente.
Înainte de enumerarea criteriilor generale de eligibilitate a cheltuielilor,
trebuie să de finim clar ce presupune perioada de implementare – perioada
ce începe de la data semnării contractului de finanțare între beneficiar și
autoritatea contractantă, este variabilă în funcție de prevederile Ghidului
Solicitantului ( pe fiecare măsură) și se î ncheie odată cu încasarea
sprijinului financiar, la ultima cerere de rambursare/plată (Comisia
Europeană, Guvernul României, Acordul de Parteneriat 2014 -2020, pag. 121 –
136).
Perioada de monitorizare – reprezintă numărul de ani clar stipulat în
Ghidul Solic itantului, dintre încheierea perioadei de implementare și
încheierea proiectului. Totuși, în perioada de monitorizare se pot depune alte
proiecte de către beneficiar, cu condiția ca, acesta să respecte și criteriile de
punctare ale proiectului anterior.
Bugetul proiectului constituie alocarea valorică pe linii bugetare a
sumelor solicitate la aprobarea proiectului. După semnarea contractului de
finanțare, în cazul realizării de economii de costuri, se pot transfera sume
între capitolele bugetului, prin act adițional. Orice cost neînscris în bugetul
inițial sau orice valoare ce depășește bugetul, este considerat ă cheltuială
neeligibilă și trebuie suportată de către beneficiar.
Astfel, pentru a fi eligibile , cheltuielile trebuie realizate după semnarea
contr actului de finanțare, în cadrul perioadei de implementare (H.G. nr. 759
din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in
cadrul operatiunilor fin antate prin programele operationale ). Toate procedurile
de achiziție trebuie încheiate (prin atribuirea contractelor), după începerea
perioadei de împlementare.
Există prevederi în Ghidul Solicitantului ce permit decontarea unor
costuri efectuate înainte de semnarea contractului, respectiv: consultanța
acordată pentru întocmirea cererii de finanțare; proiectarea – realizarea
studiului de fezabilitate a temei de proiectare; a documentației pentru
întocmirea studiilor, dar și pentru obținerea de avize, ac orduri și autorizații
etc (Harvey, B., Manuel sur la gestion des fonds structurels de l’Union
Européene 2 -ème edition, Raport realisé par Brian Harvey avec le soutien de
la Task Force Fonds Structurels d’EAPN (EUROPEAN ANTI POVERTY
NETWORK, pag. 15 -20)).
Totodată, pentru aceasta, sunt divizate serviciile de ex -ante și ex -post
contract de finanțare, fără a separa servicii de aceelași tip, astfel încât să nu
se considere o segmentare forțată pentru evitarea atingerii valorii de
15000euro, ce conduce automat la organizarea unei LICITAȚII DESCHISE.

21 Toate cheltuielile trebuie prevăzute în bugetul proiectului, pentru a fi
eligibile. Totuși, sunt indicate în buget și costurile neeligibile ( conform
Ghidului Solicitantului), ce sunt suportate din resursele proprii ale
beneficiarului. Dacă sunt necesare ajustări ale bugetului inițial, trebuie
consultate AM/OI pentu a vedea dacă acesta se poate modifica și pentru a
transmite o versiune ulterioară sau pentru întocmirea unui act adițional. În
cazul în care cheltuiala se efectuează înaintea primirii aprobării, aceasta este
catalogată drept cheltuială neeligibilă, fiind acoperită integral din
disponibilitățile bănești ale beneficiarului (Curtea Europeană de Conturi, Les
possibilities de financement de l’Union Européenne – Guide du debutant, Vue
d’ensemble des règles financières et des possibilities de financement au cours
de la période 2007 -2013, pag. 54 -60).
Cheltuielile din proiect trebuie să fie justificate în ceea ce privește
necesitatea lor în atingerea rezultatelor/ind icatorilor prevăzuți. Dacă, în
cadrul bugetului, expertul evaluator constată prezența unor costuri
irelevante pentru proiect, se solicită beneficiarului refacerea estimărilor
bugetare prin excluderea acestor costuri (Motoi, A.G., Dumitru, A., Curelaru,
L., Basic Accounting in European Projects, aucjc.ro, 2016 –
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2852702 ).
În plus, fiecare cheltuială trebuie să fie însoțită de documen te suport,
care să o susțină în orice etapă a proiectului, în fața AM/OI.
Într-un interval de maxim 30 de zile calendaristice, de la semnarea
contractului de finanțare, beneficiarul are obligația să anunțe autoritatea
contractantă, despre modalitatea în ca re se vor realiza înregistrările
contabile, dar și despre locul și maniera de păstrare a documentelor. Se
atrage atenția asupra necesității unei evidențe contabile pe conturi analitice
distincte, în materie de proiect, astfel încât să fie evitată apariția unor
confuzii (Guvernul României, Curtea de Conturi a României, Manual Expert
Implementare Fonduri Structurale, 2015 – pag. 180 -190).
Este necesar să fie transmise către AM/OI toate codurile utilizate în
evidența contabilă a proiectului, conform contractulu i de finanțare.
Conturile folosite în proiect includ în structura lor analitică următoarele
elemente:
Număr și dată contract de finanțare.
Referire la programul operațional, în care, este finanțat proiectul.
Codul SMIS al proiectului (reprezintă un cod atr ibuit fiecărui proiect,
astfel încât să fie recunoscut în baza de date).

1.2.1. Reguli specifice d e eligibilitate a cheltuielilor

Autoritățile de Management (AM) sunt organismele abilitate pentru
gestionarea programelor operaționale, elaborând liste cu cheltuie lile specifice,
pentru fiecare axă prioritară, în funcție de obiectivele urmărite (Comisia
Europeană, Cadrul Strategic Comun 2014 -2020, pag. 74 -90). Trebuie
menționat că, fiecare program operațional instituie reguli diferite pentru
determinarea eligibilit ății cheltuielilor efectuate.
Programul Operațional Capital Uman clasifică cheltuielile în directe și
indirecte sau administrative, acestea fiind catalogate după modalitatea în
care participă la îndeplinirea obiectivelor propuse. Astfel, pentru a fi eligib il,

22 orice cost trebuie să fie rezonabil, justificat prin documente suport, ce ține
seama de principiile unei bune gestiuni din punct de vedere financiar,
pentru a genera un maxim de eficiență (Comisia Europeană, Cadrul Strategic
Comun 2014 -2020, pag. 103 -116).
De obicei, cheltuielile sunt eligibile dacă sunt înregistrate pe baza
costurilor reale, ce apar în documentele de evidență. Totodată, costurile cu
capitalul uman se decontează direct proporțional cu norma de muncă din
fișa de pontaj/post contractul in dividual de muncă, dedicate proiectului. Se
specifică clar, în cazul deținerii deja a unui loc de muncă, câte ore sunt
alocate acestuia și câte proiectului (HOTĂRÂRE nr. 399/27 mai 2015 privind
regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate
prin Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european și
Fondul de coeziune 2014 -2020) .
O altă regulă specifică de eligibilitate, în cazul în care, pe POCU, sunt
desfășurate activități de cooperare transnațională, est e că acele costuri
realizate de partenerii transnaționali pentru auditarea proiectului, sunt
eligibile și nu derogă de la necesitatea efectuării auditului financiar general
al proiectului.
Pentru deplasările interne ale personalului beneficiarului sau
partenerilor, sunt îndeplinite următoarele reglementări, pentru eligibilitate:
Suma maximă decontată este de 300lei/zi/persoană (inclus iv TVA);
Se admit cheltuielile de cazare, în cazul în care, distanța față de
localitatea de reședință este mai mare de 50km.
În plus, este necesar ca personalul să fie încadrat pe o funcție pentru
care deține calificare, pentru un număr de ore ce îi permite desfășurarea în
paralel a celor 2 activități fără suspendarea niciuneia.
Se are în vedere faptul că, persoanele angajate î n cadrul proiectelor europene,
nu pot să cumuleze mai mult de 8 ore în acțiunile ce beneficiază de sprijin
nerambursabil (Regulamentul nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie
2006 de stabilire a anumitor dispozi ții generale privind Fondul European de
Dezvoltare Regional ă, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999) .
Prestarea de servicii este eligibilă dacă, se constată necesitatea
efectuării de studii , expertize tehnice, financiare, contabile,fiscale , acordării
de asistență tehnică și consultanță , a realizării operațiunii de audit sau a
unor campanii de informare și pubilitate, în conformitate cu cerințele AM/OI.
Totodată, se poate remarca nevoia de a apela la servicii informatice,
pentru promovarea pro iectului sau mentenanța echipamentelor achiziționate,
precum și la traducere și interpretariat, dacă sunt primite facturi într -o
limbă străină. Se poate sublinia faptul că, facturile atașate ca document e
justificative ale cheltuielilor, trebuie să se regăs ească și în limba statului în
care se depune cererea de rambursare/plat ă.
Întalnim adesea, noțiunea de cost direct, ce reprezintă acea cheltuială
atribuită unei activități din cadrul proiectului, fiind mai mult decât evidentă
legătura dintre cele două . Dac ă ne referim la costul direct de personal,
acesta constituie, acele sume generate de raporturile contractuale încheiate
între angajat și angajator, sau rezul tate din relațiile cu personalul extern
inclusiv contribuțiile la bugetul de stat și bugetul asigur ărilor sociale și de
sănătate.

23 Într-un proiect dedicat resursei umane, tocmai cuantumul acestor
costuri le limitează pe cele indirecte (calculate procentual din valoarea
eligibilă a cheltuielilor directe).
În cazul proiectelor în care se poate vorbi de con tribuție în natură,
aceasta trebuie să îndeplinească conform Regulamentului UE nr.1303/2013 ,
o serie de cond iții specifice:
Obiectul contribuției a fost , fie procu rat, fie ridicat din alte surse
financiare, decât cele publice;
Dacă obiectul contribuției în natură este un imobil este obigatoriu
ca acesta să fie liber de sarcini/interdicții și nu reprezintă parte a unor litigii
sau a unui proces în curs de judecare. Prin definiție, liber de sarcini
reprezintă calitatea unui bun care nu are dreptul de p ropriet ate asupra sa,
limitat prin acte sau fapte juridice.
Achiziția unei suprafețe de teren indiferent că are sau nu și o
construcție, este o cheltuială eligibilă dacă procentual, nu depășește plafonul
maxim de 10% sau 15% dacă este vorba de situri abandonate s au situri ce
anterior, făceau dovada realizării unor activități industriale. Plafonul este
stabilit procentual din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului.
Siturile abandonate reprezintă acele zone unde instanțele de judecată au
constatat abandonul sau ai căror proprietari au renunțat la proprietate
(Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispozi ții generale
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social eu ropean,
Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului ).
Există și situații în care, este admis un procent superior de eligibilitate,
atunci când sunt vizate și ac țiuni de conservare a mediului, cu respectarea
unor condiții enumerate, mai jos:
Terenul a fost achiziționat în conformitate cu contractul de finanțare;
Achiziția să fie făcută în numele unei instituții publice;
Terenul are destinația prestabilită, pe peri oada stabilită.
Achiziția unei clădiri pentru demolarea sa (în scopul utilizării
terenului) este o cheltuială eligibilă numai în ceea ce privește costul de
achiziție al terenului.
Imobilele deja construite și terenurile pe care acestea sunt localizate,
sunt eligibile numai dacă:
Nu se beneficiază de finanțare din Fondul Social European;
Imobilul nu a făcut obiectul unei fina nțări nerambursabile în ultimii
10 ani;
Costul de achiziție este certifi cat de un evaluator independent
( acesta indică dacă p rețul cl ădirii excede sau nu va loarea de piață).
În toate programele operaționale, este eligibil leasingul financiar,
beneficiarul trebuind să respecte, însă, cumulativ condițiile:
Beneficiarul leasingului este cel care utilizează efecti v, bunurile ce
fac obiectul unui astfel de contract;
Ratele plătite sunt aferente co ntractului, fiind deduse pentru
întreaga perioadă de implementare a proiectului;
Dacă bunul e achiziționat, ratele de leasing cumulate nu depășesc

24 valoarea de intrare în contabilitate;
Bunul intră în proprietatea ben eficiarului, până la incheierea
perioadei de implementare.
Sunt admise la finanțare și achizițiile de autovehicule sau alte mijloace
de transport, inclusiv în leasing financiar, dacă își justifică utilizarea pe
parcursul proiectului. Valoa rea fiecărei achiziții nu trebuie să depășască
15000 euro, fără TVA (convertiți la cursul leu -euro din contractul de
finanțare).
În cazul valorilor de peste 15000 euro, se organizează o licitație
deschisă, în cadrul căreia, pe baza unui caiet de sarcini în tocmit fără
restricții, agenții economici producători sau distribuitori transmit oferta
tehnico -financiară pentru bunul în cauză, iar criteriul de selecție este
considerat fie prețul cel mai scăzut, fie cea mai avantajoasă ofertă din punct
de vedere econo mic.
De altfel, dacă beneficiarul este neplătitor de TVA (adică TVA este
nerecuperabilă, conform legislației), TVA intră în categoria cheltuielilor
eligibile. La solicitantul plătitor de TVA, se atașează certificatul de
înregistrare în scopuri de TVA, pentru a justifica încadrarea TVA în
categoria cheltuielilor neeligibile. Dacă totuși, bunurile sunt achiziționate
din spațiul intracomunitar, dar în afara granițelor tării, plătitorii de TVA nu
suportă TVA la achiziție (Motoi, A.G., Dumitru, A., The Gene ral Framework Of
Accounting Within The Projects Financed From Structural Funds, pag. 55 -70,
2016, http://sserr.ro/wp -content/ uploads/2016/12/3 -2-55-70.pdf ).

1.2.2. Conținutul cheltuielilor eligibile

Cheltuielile eligibile reprezintă o categorie controversată de costuri,
întrucât se supun atât unor reguli generale, stabilite pe ansamblul
programelor opera ționale, cât și unor reguli specifice, indicate în Ghidul
Solicitantului, pentru fiecare ax ă prioritar ă.
La nivelul UE, con ținutul acestora, este reglementat în cadrul
Regulamentului UE nr. 1303/2013 privind dispozi țiile comune pentru FEDR,
FSE și FC, dar și al regulamentelor individuale ale celor 5 instrumente
financiare și de investi ții.
La nivel de stat, pentru perioada de programare 2014 -2020, a fost
public ată în Monitorul Oficial, HG nr. 399/2015 , cu privire la regulile de
eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul programelor finan țate din
FEDR, FSE și FC.
Cheltuielile eligibile decontate prin FEDR, FSE și FC, pentru perioada
2014 -2020 sunt reglemen tate la nivelul UE, prin Regulamentele UE nr.1300,
nr.1301 , nr. 1304 și nr.1305, din 2013 și la nivelul României, prin HG
nr.399/2015 ce redă regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate.
Pentru FEADR și FEPAM, se ia în calcul prevederile OUG nr.49 /23
octombrie 2015 pentru gestionarea financiară a fondurilor europene
nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de
pescuit si politicii maritime integrate la niveul UE.
Există 1 3 tipuri principale de cheltuieli eligibile, sprijin ite de fondurile
europene nerambursabile:
 Cheltuieli de personal ;

25  Cheltuieli cu cazarea, transportul și diurna ;
 Cheltuieli pentru subvenții si burse ;
 Cheltuieli aferente managementului de proiect ;
 Cheltuieli aferente taxelor ;
 Cheltuieli financiare și jurid ice;
 Cheltuieli pentru închirieri, amortizări și leasing ;
 Cheltuieli de informare și publicitate ;
 Cheltuieli de tip FEDR ;
 Cheltuieli indirecte – cheltuieli generale de administra ție;
 Achiziția de bunuri (terenuri, clădiri,etc) ;
 Execuția unor lucrări ;
 Presta rea de servicii .
De regulă, sunt incluse în categoria cheltuielilor eligibile, toate
costurile care au legătură cu implementarea proiectului, cu men țiunea că,
sunt excluse de la finan țare acele cheltuieli ce beneficiaz ă de sprijin, în
cadrul unei alte M ăsuri/SubM ăsuri de interven ție.
Ca și regulă generală aplicată, se ia în seamă, faptul că, în momentul
în care, scad cantită țile preconizate ini țial în buget, este normal ca și
cheltuielile eligibile s ă scadă, indiferent de costul real subiacent al
operațiunilor derulate.
Are loc, de fiecare dată când ini țiază un proiect, o evaluare a
costurilor, ex -ante, pentru a cunoa ște valoarea estimat ă a sprijinului
financiar nerambursabil, putându -se efectua, ulterior, fie economii de
costuri, fie transferuri între linii le bugetare. De asemenea, evaluare a trebuie
să fie făcută, pe baza unor principii clar stipulate:
– Cheltuielile trebuie să fie stabil ite în avans, pentru a putea fi
precizate tipul și cuantumul lor, în Contractul de Finan țare;
– Metoda de calcul trebuie să fi e: justă, echitabilă și verificabilă.
Cheltuielile eligibile, în proiectele finan țate prin FSE, FEDR sau
FEADR, sunt calculate prin intermediul unui barem bazat pe rezultat, având
ca și surs ă, urm ătoarele considerente , prezentate în Figura 1.2. :

FSE
costuri le eligibile sunt calculate pe baza următoarei formule:
costul pe ora de formare* x numărul de ore ale cursan ților
*costul pe ora de formare este prestabilit de AM, pe baza tendin țelor
pieței muncii
FEDR și FEPAM
costurile eligibile sunt calculate pe ba za următoarei formule, ținând
seama de factorii ce pot influen ța obținerea rezultatelor:
pretul estimat pe zi* x numărul de zile ale opera țiunii
*prețul estimat pe zi se stabile ște în urma experien țelor anterioare

26

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Regulamentele UE 1300, 1301, 1304
și 1305, din 2013

Figura 1.2. Bareme de calcul al costurilor, pe tipul de fond în cadrul
căruia, se aplică pentru finan țare
Există, astfel 2 tipuri de costuri, ce pot fi eligibile (Figura 1.3.) :

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Regulamentele UE 1300, 1301, 1304
și 1305, din 2013

Figura 1. 3. Clasificarea costurilor eligibile pe proiecte europene

Repartizarea pe categoria de costuri – direct sau indirect, se va face
după prevederile din Ghidul Solicitantului, ce stabilesc gradul de importan ță
al fiecărei cheltuieli, în atingerea rezultatului proiectului propus în particular
și în îndeplinirea obie ctivelor Strategiei 2020, în general (Comisia Europeană,
Guidance Document on Monitoring and Evaluating, European Cohesion Fund ,
European Regional Development Fund, Concepts and Recommendations,
Regional and Urban Policy, 2014, pag. 25 -37). Se va ține se ama, la fiecare
pas, de faptul c ă, perioada de programare curent ă, 2014 -2020, este
guvernat ă de ceri nțele prev ăzute în Strategia Europa 2020 (sau Strategia
2020, cum mai este ea întâlnită). FEADR
costurile eligibile sunt calculat e luând în calcul to ți factorii teritoriali,
folosindu -se, de regulă, baze de date cu pre țuri de referin ță (a se vedea
baza de date prezentă, pe site -ul www.afir.online)
Toate mediile pre țurilor sunt regăsite, inclusiv, pe portalul online al
MADR, metodolo gia de stabilire a acestora, fiind inclusă în programul
de dezvoltare rurală.

COSTURI DIRECTE
– acele costuri, ce
participă în mod direct la
finanțarea activit ăților
derulate prin proiect și care
contribuie în mod direct la
obținerea rezultatelor;

– sunt identificate de
beneficiar în raport cu
principiile contabile, dar și cu
normele interne ale acestuia.
Stabilite
procentual, din cele
directe COSTURI INDIRECTE
(administrative)
– acele costuri, ce, în
mod indirect, sunt implicate în
derularea proiectului (calculate,
deseori, ca procent din cele
directe);
– nu pot fi iden tificate
de beneficiar, ca fiind strict
legate de proiect;
– sunt reflectate,
identificate și justificate în
contabilitate.

27 COSTURILE GENERALE ALE
PROIECTULUI
În func ție de tipul de program opera țional, în cadrul c ăruia sunt
bugetate, mai poate ap ărea și o categorie diferit ă de cost, prezentată în
Figura 1.4., respectiv:

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Regulamentele UE 1300, 1301, 1304
și 1305, din 2013

Figura 1. 4. Caracteristicile costu rilor generale ale proiectului

Sunt pre zente în literatura de specialitate, o multitudine de păreri, cu
privire la împăr țirea costurilor directe și indirecte, pe categorii de cheltuieli ,
însă, cu privire la distribu ția costurilor indirecte, amintim, fapt ul că, acestea
includ, , conform Schemei 1.5., următoarele:

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de www.fonduri -structurale.ro

Schema 1.5. Categorii de costur i indirecte, în domeniul fondurilor europene
Costurile indirecte, sunt calculate, de regulă, prin 3 metode, acceptate
de către Comisia Europeană:
– Prin ratele forfetare (cea mai utilizat ă metodă, în cadrul
programelor operaționale) . Ca și exemplu, la proiec tele incluse în DLRC și
finanțate prin FSE (DLRC – Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea
Comunită ții), rata forfetară este de 17%, fiind eligibile, costuri, precum:
costurile de func ționare ( costurile de exploatare, cu personalul, de formare,
de relații publice, financiare, legate de monitorizarea și evaluarea strategiei) și
costurile de animare (Maha, L. -G., Managementul Fondurilor Structurale și de
Coeziune – suport de curs, partea I, pag. 11 -17);
– Prin bareme standard de costuri unitare, ce reflectă acti vitățile
fiecărei operațiuni, at ât timp c ât, acțiunea în sine, nu este direct legat ă de
obținerea rezultatelor;
– Suma forfetară – cel mai des, se folose ște o ra tă forfetară de 10% Costurile
indirecte
(administrative)
Cheltuieli cu
personalul
administrativ
(angajații cu
funcții de
secretariat) Cheltuieli
aferente
personalului –
costurile cu
gestionarea, cu
recrutarea Cheltuielile
pentru
închirierea
birourilor
aferente
punctelor de
lucru Costurile cu
serviciile de
contabilitate Cheltuielile cu
serviciile de
curățenie sau
plata
utilităților Cheltuielile de
dinantea
semnării
contractului de
finanțare Costuri cu
asistența IT,
pentru
derularea
proiectului *acele costuri ce pot apărea , inclusiv înainte de
semnarea Contractului de Finan țare;
*sunt calculate procentual, din valoarea eligibilă a
proiectului – maxim 5% (pentru achizi ții simple) sau
maxim 10% (pentru construc ții și montaj)

28 din totalul costurilor directe, însă, pot fi întâlnite și rate de 20 -30%. La
finanțarea forfetară, veniturile nete ob ținute prin implementarea proiectului,
sunt deduse din cheltuielile eligibile (la care, a fost aplicată, anterior, o rată
forfetară prestabilită).
Costurile directe sunt cea mai importantă categorie, deoarece, pe
lângă faptul că, participă în mod direct și activ la ob ținerea rezultatelor,
acestea reprezint ă și o baz ă de calcul pentru celelalte cheltuieli.
În cadrul fiecărui fond, există o categorie principa lă, ce primează în
vasta paletă a costurilor directe, după cum urmează:
– În cadrul FSE, cele mai relevante costu ri, sunt cele cu
personalul, ce servesc ca bază de calcul, pentru restul costurilor și care au, o
rată forfetară, de până la 40% . Costurile cu personalul, au la bază o formuă
bine stabilită, prezentată în Figura 1.6., respectiv:

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Regulamentele UE 1300, 1301, 1304
și 1305, din 2013
Figura 1. 6. Formula costurilor orare cu personalul
-La proiectele finan țate prin FEDR , FC, FEPAM și FEADR , categoria
primordială de costuri, este cea cu activele corporale și necorporale, ce vor
intra în patrimoniul beneficiarului, după implementarea proiectului , iar
formula de calcul, este surprinsă în Figura 1.7 .

Costurile orare cu personalul
=
Cele mai recente costuri brute, pentru o cuparea for ței de
muncă, pentru 1 an
1720*

*1720= numărul de ore, timpul de lucru standard,
pentru 1 an

Costurile cu activele
=
Valoarea de pia ță a fiecărui tip de activ* x numărul de active din fiecare
tip
* Aceasta este calculată, fie conform medie i prețurilor de pe pia ță, fie
conform unor extrase din baza de date oferit ă de institu țiile specializate
(în funcție de caracteristicile tehnice și dot ările dorite de beneficiar). În
cazul în care, nu există un pre ț de referin ță, se atașează la proiect, fi e o
ofertă tehnic ă și financiar ă pentru bun/serviciu/lucrare (pentru active cu
o valoarea de până în 15.000 euro), fie 2 oferte (pentru active de peste
15.000 euro), cu justificarea ofertei alese

29

Sursa: Interpretarea aut orului, după datele furnizate de Regulamentele UE 1300, 1301, 1304
și 1305, din 2013

Figura 1. 7. Formula costurilor cu activele

Astfel, sunt centralizate principalele cheltuieli eligibile directe, regăsite
în proiectele finan țate din fonduri europene, du pă cum urmează în Schema
1.8.:

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de www.fonduri -structurale.ro
Schema 1.8. Categorii de costuri directe, în domeniul fonduril or europene
În concluzie, se poate afirma că, se consideră eligibile toate costurile
necesare realizării investi ției de bază, oricare ar fi tipul acesteia. Plafonul
maxim admis pentru fiecare tip de cheltuială, precum și regulile specifice de
eligibilitate , sunt prevăzute în orientările generale și în Ghidurile
Solicitantului, pentru fiecare SubM ăsură finanțată. Acestea variază, cu
fiecare sesiune de depunere, în func ție de priorit ățile stabilite la nivel
național, pentru favorizarea dezvo ltării regionale.
Totuși, se po ate eviden ția importan ța costurilor directe în
implementarea unui proiect, deoarece, sunt singurele conectate cu ob ținerea
rezultat elor concrete și acestea constituie baza de referin ță, pentru calculul
celorlalte tipuri de costuri.
1.2.3. Specificul cheltuielilor neeligibile

Termenul ”neeligibil” define ște tot ceea ce nu îndepline ște anumite
condiții stabilite și care, nu se încadreaz ă în anumite prevederi clar stipulate.
Cheltuielile neeligibile, în cadrul proiectelor finan țate prin fonduri
europen e, fac referire la acele categorii de costuri, care:
– Fie sunt prevăzute, expres, în Ghidul Solicitantului, pentru o
anumită SubMăsură, ca fiind excluse de la finan țare;
– Fie sunt beneficiare de sprijin nerambursabil , printr -o altă
Submăsură;
– Fie sunt cheltu ieli eligibile,care depă șesc plafonul maxim admis
pentru finan țare;
– Fie sunt costuri din categoria celor eligibile, ce nu sunt înso țite
de documente justificative sau care, au fost efectuate într -un mod eronat.
Astfel, există o limită fină între eligibil și neeligibil, deoarece, la un
moment dat, dintr -o eroare, orice cost eligibil poate dep ăși granița, trec ând
spre neeligibilitate. De aceea, este necesar, să fie respectate întocmai, Costurile
directe
Cheltuieli cu
personalul
implicat în
managementul
proiectului Cheltuieli cu
indemniza țiile
sau salariile
plătite în
beneficiul
participan ților Cheltuielile cu
serviciile
implicate în
obținerea
obiectivului de
investiții Costurile cu
activele
corporale și
necorporale Cheltuielile cu
transpo rtul și
masa
participan ților Cheltuielile cu
închirierea
sălilor
participan ților Costuri cu
informarea și
publicitatea

30 prevederile din Fi șele SubM ăsurilor, dar și din Ghidurile Solicitantului,
realizându -se o încadrare corectă a tuturor achizi țiilor, ce urmeaz ă a fi
efectuate.
Pentru a fi clasificate ca neeligibile, cheltuielile trebuie să fie
caracterizate de aspectele prezentate, în Tabelul, ata șat ca anexă – Anexa 1.2.
Trebuie precizat, faptul că, bugetul unui proiect poate fi alcăt uit atât
din costuri eligibile, cât și din costuri neeligibile, care, să contribuie la
realizarea investi ției propuse. Totu și, cheltuielile neeligibile vor fi suportate
de către beneficiar, din resurse proprii și vor trebui s ă fie realizate și ele,
până la ultima cerere de plat ă/rambursare. În caz contrar, perioada de
implementare nu se încheie, iar proiectul, nu se con sideră a fi finalizat cu
succes , atrăgând, după sine, aplicarea de penalită ți, sau chiar, recuperare a
partial sau integral a sprijinului oferit de căt re UE.
TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile ale proiectului și recuperabil
conform legisla ției naționale (de către beneficiarii înregistra ți în scopuri de
TVA), este regăsit, în categoria costurilor neeli gibile, pentru a nu avea o
dublă finan țare: de la bugetul european (prin sprijinul financiar
nerambursabil) și de la bugetul na țional (conform reglementărilor, în vigoare,
aplicabile plătitorilor de TVA).
Menționăm că, în contabilitatea unui proiect, vor f i trecute separat
cheltuielile eligibile de cele neeligibile, pentru ca, distinc ția dintre ele, s ă fie
făcută fără echivoc.
Mai jos, prezentăm, o centralizare a tipurilor de costuri neeligibile,
întâlnite, adesea, în proiectele finan țate din fonduri europe ne, în Schema
1.9.:

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de www.fonduri -structurale.ro
Schema 1. 9. Categorii de costuri neeligibile , în domeniul fondurilor eu ropene

Se poate conchide, deci, că indiferent de axa prioritară de finan țare,
există anumite categorii standard de costuri , ce se regăsesc în clasa
costurilor neeligibile. De asemenea, la grani ța dintre eligibil și neeligibil, în
afară de reglem entările în vigoare, se afl ă și incertitudinea exper ților în
elaborarea, implementarea și evaluarea proiectului, dar și confuziile create de Costurile
neeligibile
TVA
nerecuperabil
de la bugetul
de stat
Dobânzile și
comisioanele
aferente
creditelor
Cheltuieli de
amortiz are
Echipamentel
e second –
hand
Cheltuieli
pentru
întreținerea
investiției
Amenzi,
penalită ți,
cheltuieli de
judecat ă
Diferen țele de
curs valutar
Cheltuieli
de leasing
Contribu ția
în natură

31 încadr ările uneori, ambigue și subiective, ale cheltuielilor prin prisma
metodologiilor folosite.

1.3. Justificarea și reflectarea în contabilitate a opera țiilor economice
specifice proiectelor, la beneficiar și partener

Justificarea și reflectarea în contabilitate a tuturor opera țiilor, trebuie
să țină seama, de două elemente definitorii importante, ce guverneaz ă
domeniul fondurilor europene:
– Prefinanțare : sumele de bani plătit e prin plată directă/indirectă
în stadiul inițial de implementare.
– Rambursare: procedeul prin care, pe baza documentelor
justificative sunt returnate beneficiarului cheltuieli eligibile, în procent ul
stabilit în contractul de finanțare (Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administra ției Publice, Ghid de bune practici în managementul financiar al
proiectelor, pag. 33 -47).
Pentru primirea sumelor din prefinanțare/rambursare, beneficiarii și
partenerii ( dacă este cazul), trebuie să deschidă conturi bancare separate,
astfel încât, la orice moment al verificării de către AM, să poată fi
disponibilă o imagine clară a contului din care sunt efectuate operațiunile
proiectelor.
OMFP 166/2017 statuează obli gativitatea ca , inclusiv în cazul
proiectelor europene, contabilitatea să fie ținută în limba română, folosind
moneda RON. Dacă, totuși, sunt efectuate operațiuni în valută, este necesar,
să:
Existe cont bancar atât în lei, cât și în euro;
Să țină contabi litatea, atât în lei cât și în valută;
Să fie contabilizate clar diferențele de curs valutar apărute.
Directiva a IV-a Comunității Economice Europene impune obligația ca
datoriile să fie înregistrate atât în valută, cât și în lei, la cursul de schimb de
la data operațiunilor. Acest curs este cel făcut public de BNR.
Aceeași regulă este aplicată, chiar și pentru plățile în numerar
efectuate. Pentru aceasta, se va atașa ca și document contabil, la proiect,
Registrul de Casă (pentru II, PFA, IF) sau Bilanțul ( pentru SRL).
Bunurile sunt achiziționate de către beneficiar, pe baza unui preț de
referință (existent într -o bază de date comună) a unei oferte tehnice și
financiare (pentru bunuri cu o valoare de maxim 15000 euro) sau a 2 oferte
(în cazul în care prețul depășește 15000 euro). De altfel, din punct de vedere
al contabilității pe proiecte, se confirmă faptul că, bunul intră în entitate, ca
mijloc fix, la data plății acestuia, chiar dacă, recepția are loc, la o dată
ulterioară (Ghidul Comisiei Europene pentru exercițiul de evaluare a
conformității , pag. 12 -20).
Bunurile sunt exprimate ca și valoare în lei sau în euro, folosindu -se
cursul de schimb de la data plății. Totodată în contractul de finanțare
încheiat între beneficiar și AM, se trece, deseori, cursu l valutar de la data de
1 ianuarie a anului în care se semnează. În cazul contractării de către
beneficiar, a unui credit bancar, pentru plata bunurilor/serviciilor, creditul
se va acorda la cursul de schimb din contractul de finanțare cu AM.

32 Diferența de curs valutar (între contract și data plății) este neeligibilă și este
o cheltuială suplimentară, suportată de beneficiar (Triclot, E., Projet des
lignes directrices sur les conditions d’éligibilité et les critères de selection pour
la programmation 2014 -2020, pag. 23 -45).
Pentru serviciile achiziționate, pe lângă ofertă, se va atașa și un deviz
defalcat pe numărul de ore, tarif orar și numărul de experți, iar în urma
devizului, se va emite de către furnizor, o factură în valută, ce va fi
înregistrată în con tabilitate, în lei.
Pentru lucrările achiziționate, se atașază o ofertă, un deviz, precum și
o declarație asumată de către proiectant, privind conformitatea prețurilor.
La momentul realizării plății, această operațiune va fi contabilizată la
cursul BNR de la data plății. Aici , există, anumite diferențe, în funcție de
măsura pe care, este acordat sprijinul. Astfel, se evidențiază, următoarele:
 În cadrul unor proiecte, este admisă spre rambursare valoarea
bunurilor/serviciilor/lucrărilor, convertită la curs ul de schimb menționat în
contractul de finanțare;
 Sunt și cazuri, în care, se acceptă pentru rambursare, suma de la
data plății efective. Aceasta este favorabilă beneficiarului, întrucât nu mai
sunt înregistrate diferențele de curs valutar.
De altfel, în unele programe operaționale, în cazul unei economii de
costuri față de cele estimate în Cererea de Finanțare (și pentru care a fost
solicitată valoarea sprijinului), se poate face realocare bugetară, către liniile
bugetare, în care, bugetul a fost depăși t. Realocare se va face, însă, cu
acordul prealabil, al AM/OI, prin:
Notificarea autorității contractante.
Act adițional al Contractului de Fi nanțare deja încheiat cu AM (de
reținut este, faptul că, în cadrul unui proiect, numărul actelor adiționale
este limitat).
Contabilitatea pe proiectele europene va ține seama de următoarele
acte normative:
Legea contabilității 82/1991  Legea 121/2015, pentru aprobare
reglementări contabile conform cu directivele europene ;
OMFP 1917/2005 și OMFP 2169/2009  pentru instituțiile
publice ;
OMFP 1969/2007  privind apro barea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (asociații, fundații, sindicate,
patronate, ONG -uri, etc.).
Orice contract de finanțare stipulează o serie de cerințe, în ma terie de
contabilitate a proiectului, prevederi centralizate, mai jos (Sottou, F., Lutz, H.,
Les fonds européens en pratique: Guide pratique a usage des décideurs locaux
et responsables d’entreprises et d’associations période 2007 -2013, pag. 67 –
80):
 Se va ține o contabilitate analitică distinctă a proiectului ;
 Se vor folosi conturi analitice distinct e care să includă și referințe
ale proiectului ;
 Înregistrările în contabilitate ale operațiunilor vor fi separate,
transparente ;
 Trebuie ca veniturile și chelt uielile proiectului să poată fi ușor
identificate ;
 Se înregistrează primirea sprijinului nerambursabil și cheltuielile ;
 Sunt separate cheltuielile eligibile de cele neeligibile (inclusiv în

33 facturi );
 Toate documentele financiare sunt corect datate și sunt păstrate
adecvat ;
 Sunt contabilizate, dacă este cazul toate veniturile nete generate.
Reflectare a în contabilitate a operațiilor economice, se face pe bază de
document e justificativ ce demonstrează eligibilitatea cheltuielilor, ce trebuie,
în funcție de ti pul lor, să indeplinească o serie de condiții.
Facturile trebuie să aibă înscrisuri detaliate cu privire la
bun/serviciu/lucrare. De asemenea, trebuie să aibă formatul acceptat de
legislația în vigoare și să fie completate adecvat acestora. De asemenea,
facturile sunt emise după semnarea contractului de finanțare, dar există și
excepții de la această regulă. Totuși, data facturii este ulterioară semnării
contractelor de achiziții și pe aceasta este obligatoriu să se regăsească
numărul, data și obiectul acel ui contract.
La anexă – Anexa 1.3. , se prezintă, toate documente justificative, d in
domeniul fondurilor europene.
Pentru facilitarea înțelegerii înregistrării în contabilitate a tuturor
operațiunilor, legate de implementarea proiectelor europene, se prezint ă mai
jos, un model de codificare, împreună cu detalierea privind sistemul analitic
de contabilizare, prin intermediul conturilor dedicate, prezentate la anexă.
Cont. Program Operațional Cod Proiect.

Principalele conturi folosite, în lucrul cu fonduri eur opene, atât la
beneficiari publici, cât și la beneficiari priva ți, sunt prezentate, pe larg, în
Tabelul anexă – Anexa 1.4 .
În contabilitatea fondurilor europene sunt eviden țiate opera țiuni
diverse, dintre care:
 Facturile primite de la furnizori;
 Facturile e mise de către beneficiar, către client;
 Înregistrarea plă ții către furnizor/beneficiar;
 Înregistrarea salariilor, dar și a diurnei personalulului care
lucrează în proiect;
 Înregistrarea de plăți și încasări care se refer ă la proiect ( costuri
pentru deplasa rea personalului , extrase de cont, ordine de plată, procese
verbale de împrumuturi, procese verbale de recep ție, predare -primire, punere
în funcțiune etc. );
 Recunoa șterea activelor corporale și necorporale generate în cadrul
proiectului;
 Corecții financiar e aplicate la nivel de contractori ;
 Corecții financiare aplicate la nivel de proiect ;
 Prefinan țarea și toate opera țiunile ce decurg din primirea acestor
sume ;
 Rambursarea cheltuielilor deja efectuate în cadrul proiectului ;
 Înregistrarea veniturilor și a cheltuielilor generate de proiect ;
 Decontările între parteneri .

1.3.1. Recunoa șterea și reflectarea în contabilitate a activelor
generate în cadrul proiectului

34 În proiectele finan țate din fonduri europene nerambursabile, o
categorie important ă de cheltuială de clarată ca eligibilă, este reprezentată de
activele corporale/necorporale dobândite, în urma achizi țiilor propuse în
Planul de Afaceri și derulate efectiv, după semnarea Contractului de
Finanțare.
Astfel, se recunosc ca și active tangibile/intangibile, toa te
bunurile/serviciile/lucr ările achizi ționate, indiferent de valoarea lor, atâta
timp cât, asupra lor, se răsfrânge amortizarea (au o durată de func ționare
mai mare de 1 an) . Deci, intră în sfera largă a activelor , atât bunurile de
natura obiectelor de in ventar, cât și mijloacele fixe, stabilite conform
legislației în vigoare.
Pentru a putea fi decontat prin finan țare european ă, acest cost,
trebuie s ă aibă la baz ă, documente justificative (aceste vor fi puse la
dispoziția AM/OI, într-o copie, cu men țiunea ”conform cu originalul ”),
precum (Cucinschi, R., M., Managementul proiectelor finanțate prin fondurile
structurale. Abordare teoretică, pag.120 -134):

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de www.fonduri -structurale.ro BUNURI
– Dosare de licita ții (pt bunuri cu o valoare de peste 15.000 euro)/extrase tipărite din baza de date
furnizată de AM;
– Contractul încheiat cu furnizorul, care prezintă detaliat, pe lângă valoarea bunului și
caracteristicile tehnice și seria acestuia;
– Factura proformă și cea normală;
– Declarațiile vamale, pentru bunurile provenite din import;
– Certificate de calitate și conformitate a bunului;
– Declarația furnizorului, cu privire la conformitatea tehnică a bunului;
– Procesele verbale de predare -primire, recep ție și punere în funcțiune;
– Ordinele de plată/dispoz ițiile de plat ă externe;
– Bonuri/Chitan țe;
– Extrasele de cont;
SERVICII
– Dosare de licita ții (pt servicii, a căror valoare depă șește 15.000 euro)/atribuire direct pt furnizorul
ales de ctre beneficiar (pt valori sub 15.000 euro) – cu respectarea prevederilor de achizi ție, din
fiecare PO;
– Contractul încheiat cu furnizorul, care prezintă detaliat, oferta tehnico -financiară;
– Devizul financiar;
– Certificatul de înregistrare la RECOM al prestatorului;
– Autorizarea operatorului;
– Factura;
– Procesele verbale de recep ție;
– Ordinele de plată/dispozi țiile de plată externe;
– Bonuri/Chitan țe;
– Extrasele de cont;

LUCRĂRI
– Dosare de licita ții (pt servicii, a căror valoare depă șește 15.000 euro)/atribuire direct pt furnizorul
ales de ctre beneficiar (pt valori sub 15.000 euro);
– Contractul încheiat cu furnizorul, care prezintă detaliat, oferta tehnico -financiară;
– Devizul financiar;
– Factura;
– Proiectul tehnic final;
– Procesele verbale de recep ție calitative, de predare -primire a amplasamentului și a bornelor de
repere, de recep ție la t erminarea lucr ărilor;
– Procesele -verbale de verificare pe faze de execu ție, avizate de ISC;
– Autoriza ția de construire și autoriza ția dirigintelui de șantier;
– Buletine de analiză, certificate de calitate și conformitate a materialelor folosite;
– Buletine de î ncercări;
– Argumente tehice;
– Situații de plat ă pentru lucr ări;
– Centralizatoarele situa țiilor de plat ă;
– Ordinele de plată/dispozi țiile de plat ă externe;
– Bonuri/Chitan țe;
– Extrasele de cont;
–

35 Figura 1.10. Documente contabile aferente achizi ției de active – bunuri,
servicii, lucrări în proiectele europene

Documentele justificative ata șate, indiferent de tipul de cheltuială,
trebu ie să fie prezentate, în copie ”conform cu originalul”, pe suport de
hârtie, semnate de către responsabilul legal, al beneficiarului/liderului de
parteneriat/partenerului.
Facturile vor fi emise, pe numele entită ții beneficiare și pe l ângă
denumirea comple tă a bunului/serviciului/lucr ării achizi ționate, dar și a
codului proiectului, vor trebui s ă aibă:
– Mențiunea bun de plată – suma….. ( dacă se va realiza o cerere de
plată);
– Mențiunea solicit la rambursare – suma….. (dacă se întocme ște o
cerere de rambursare) ;
– Tipul programului în cadrul căruia, proiectul este finan țat-
FEADR, FEDR; FSE, etc.;
– Certifica rea realită ții, a regularită ții, dar și a legalit ății celor
prezentate;
Toate documentele justificative, vor fi înso țite de un opis, semnat și
ștampilat de cătr e administratorul beneficiarului, în care, se va specifica
numărul de pagini aferent fiecărui document, pentru ca aceste documente,
să nu poată fi sustrase, ulterior. De asemenea, există unele program e
operaționale, în care:
– documentele depuse sunt sigilat e de către beneficiar;
– documentele sunt înso țite, de o alt ă copie, realizat ă, dup ă cea
conform ă cu originalul;
– documentele sunt înso țite de un CD, care con ține formatul
editabil al anexelor completate pentru cererea de plat ă/rambursare, pentru
a fi verific ate cu u șurință, în matricea AM/OI.
Documentele justificative externe, vor avea ata șată, pe l ângă
originalul în limba de provenien ță și o traducere în limba rom ână, ce va
purta semnătura și ștampila unui traduc ător autorizat.
Trebuie precizat că, de și serv iciile apar bugetate, în cadrul fiec ărui
Program Opera țional, ca și imobiliz ări necorporale, acestea sunt încadrate, în
aceast ă manier ă, deoarece nu dispun de linie bugetar ă separat ă. În realitate,
însă, acestea nu sunt active amortizabile, care, să se reg ăsească în
contabilitate, sub formă de imobilizări.
În schema următoare – Figura 1. 11., se enumeră documentele
contabile, folosite la reflectarea achizi țiilor de active, realizate prin proiect:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de M anualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1. 11. Documentele contabile aferente achizi ției de active, în proiectele
europene
– Registrul mijloacelor fixe (registrul imobilizărilor);
– Registrul i nventar;
– Fișa mijlocului fix;
– Nota/procesul -verbal de recep ție și constatare de diferen țe;
– Bilanțul / registrul încasări și plăți și notele contabile

36 Astfel, mai jos – Figura 1.1 2., Figura 1.13. , vom prezenta înregistrarea
în contabilitate a opera țiunilor legate de activele dob ândite în cadrul
proiectului, dup ă tipul beneficiarului:

La beneficiar ul privat:
Înregistrarea aprobării primirii subven ției pentru active (se recunoa ște ca subven ție pentru
investiții și este redat ă în bilanț, sub form ă de venit am ânat- acesta este reflectat în contul de
profit și pierdere, pe m ăsură ce, activele sunt amortizate):

4451 "Subventii guvernamentale" = 4751 "Subventii guvernamentale pentru investitii"
Primirea efectivă, a subven ției:
5121 "Conturi la banci in lei"= 4451"Sub ventii guvernamentale"
Pentru lucrări:
Primirea facturii de la furnizori:
231”Imobilizări corporale în curs de execu ție” = 404”Furnizori de imobilizări”
Plata facturii către furnizori:
404”Furnizori de imobilizări” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Finalizar ea construc ției (pe baza procesului -verbal de recep ție finală):
212”Construc ții”= 231”Imobilizări corporale în curs de execu ție”
Pentru bunuri:
21x ”Imobilizări corporale” = 404”Furnizori de imobilizări”
20x ”Imobilizări necorporale” = 404”Furnizori de i mobilizări”
Plata facturii către furnizori:
404”Furnizori de imobilizări” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Pentru servicii:
Înregistrarea cheltuielilor cu serviciile și lucrările prestate de către ter ți:
61x = 401”Furnizori”
Plata cheltuielilor către furni zori:
401”Furnizori”= 5121”Conturi la bănci în lei”
În cazul acordării de avansuri, furnizorilor de imobilizări – pentru lucrările executate:
232”Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 404”Furnizori de imobilizări”
404”Furnizori de imobilizări”= 5121”Conturi la bănci în lei”
În cazul avansurilor acordate, pentru care, nu a fost emisă o factură, de către furnizori și care,
va fi încorporat în facture finală, fiind folosit doar ca formă de garan ție a cump ărării, pentru

37 furnizori (pentru rezervarea b unurilor dorite):
409”Furnizori -debitori”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Decontarea avansurilor, se face, astfel:
404”Furnizori de imobilizări” = 409”Furnizori -debitori”
Sau
401”Furnizori” = 409”Furnizori -debitori”
Sursa: Interpretarea autorului, după dat ele furnizate de Planul general de Conturi și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1.1 2. Înregistrarea în contabilitate a activelor – beneficiari priva ți
La beneficiar ul public:
Avansurile acordate furnizorilor, pentru bunurile/serviciile/lucrările, dovedite prin ext ras de
cont:
409”Furnizori -debitori”= 770x ”Finan țarea de la buget” (buget de stat, buget local)
Se ia în calcul, faptul că, sumele pot proveni fie de la AM, de la bugetul de stat – contul
7701, fie de la OI, respectiv de la bugetul local creat de către AM, respectiv, contul 7702.
Înregistrarea în contabilitate, a activelor corporale/necorporale, dar și a serviciilor (pe baz ă, de
notă contabil ă):
21x ”Imobilizări corporale” = 404”Furnizori de imobilizări”
20x ”Imobilizări necorporale” = 404”Furnizori de im obilizări”
61x = 401”Furnizori”
Decontarea avansurilor acordate (pe bază de notă contabilă):
404”Furnizori de imobilizări” = 409”Furnizori -debitori”
Sau
401”Furnizori” = 409”Furnizori -debitori”
Plata furnizorilor:
401”Furnizori” =770x ”Finan țarea de la bu get” (buget de stat, buget local)
Sau
404”Furnizori de imobilizări” =770x ”Finan țarea de la buget” (buget de stat, buget local)
Plata furnizorilor, din resursele proprii, ale beneficiarului – instituție public ă, se va reflecta, în
contabilitate, astfel (dem onstrate prin extras de cont):
401”Furnizori” = 560” Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri
proprii”
Sau
404”Furnizori de imobilizări” = 560” Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din
venituri proprii”

38
Pentru instituția publică, crean ța față de Comisia European ă, se eviden țiază, astfel:

4505 ”Sume de primit de la Comisia = 473”Decontări din opera ții în curs de
clarificare”
Europeană repreze ntând venituri ale
bugetului general consolidat
– instituții publice finanțate din
venituri proprii/venituri proprii
și subvenții – INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furniz ate de Planul de Conturi, Planul de Conturi
pentru institu ții publice, Codul Fiscal și www.fiscalitatea.ro

Figura 1.1 3. Înregistrarea în contabilitate a activelor – beneficiari p ublici

1.3.2. Cheltuieli de person al

Cheltuielile de personal sunt eligibile, mai ales în cadrul programelor
operaționale POCU și POCA, ce au fost create, în special pentru dezvoltarea
nivelului de competențe și a gradului de ocupare al resurselor umane. În
această categorie, sunt inclus e pe lângă salarii și contribuții aferente și
onorariile (pentru contractele de colaborare).
Cheltuielile salariale sunt reglementate de Legea 330/2009 cu privire
la salarizarea unitară, dar și de Legea 53/2003 și de Codul Muncii (la nivel
național). Toto dată, la nivel european, există Regulamentele UE din 201 3,
care stipulează cerințe de îndeplinit pentru toate categoriile de proiecte
finanțate din fonduri europene.
De altfel, atunci când sunt efectuate în cadrul POCU, posturile
salariale respectă un plaf on maxim admis, în funcție de specializarea
expertului, gradul de formare al acestuia, dar și de vechimea și experiența sa,
atât în domeniu, cât și în cadrul proiectelor europene. S -a considerat de
către specialiști că, experiența în ceea ce privește impli carea în proiecte este
pe de o parte un criteriu restrictiv, iar pe de altă parte, un obstacol în
angajarea unor specialiști „veritabili”, care să lucreze cu grupul țintă.
În cazul salarizării pe proiectele derulate de instituțiile publice, nu
trebuie să f ie încadrată pe o funcție nou creată, persoana deja angajată și
nici nu se poate face act adițional, pentru majorare salarială și nu se poate
face emiterea de titlu de creanță pentru diferența de salariu. Se deduc
cheltuielile salariale ale personalului în cadrat pe o funcție similară celui din
proiect, numai proporțio nal cu numărul orelor alocate p roiectului.
De asemenea, se ține seama, de faptul că, trebuie evitată apariția
incompatibilității, adică funcționarii publici nu mai pot deține alte funcții în
instituții publice.
La personalul din administrația publică centrală, are loc majorarea
salariului de bază al personalului implicat, cu până la 75% (începând cu
data de 1 ianuarie 2011) sau de până la 25 clase de salarizare suplimentare
aplicate la salariul lunar, proporțional cu numărul orelor alocate proiectului.

39 Trebuie să se acorde atenție sporită duratei maxime a timpului de lucru și a
unui număr maxim de 55 clase de salarizare.
Echipa de proiect trebuie să aibă un maxim de 5 membrii, iar dacă
sunt impl ementate 2 proiecte, se acceptă un număr de 8 persoane implicate
în organizarea lor.
În vederea unei bune aplicări a cunoștințelor și aptitudinilor forței de
muncă în proiectele europene, un bun punct de reper, îl constituie Legea nr.
490/2004 privind stim ularea presonalului care gestionează fonduri
comunitare.
Cheltuielile de personal sunt cea mai frecventă tipologie de cost,
întâlnită în cadrul proiectelor finanțate în cadrul POCU, fiind clasificate, în:
 Cheltuieli cu personalul direct implic at în activit ățile ce generează
indicatori și rezultate, conducând la atingerea obiectivului proiectului.
 Cheltuieli cu personalul indirect imp licat în obținerea rezultatelor
proiectului: activități de management, e sau administrative.
Ca și documente justific ative, dar și contabile , necesare pentru
reflectarea implicării personalului într -un proiect, finan țat din fonduri
structurale și de investi ții, reg ăsim, următoarele – Figura 1.1 4.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manu alul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1. 14. Documentele contabile aferente cheltuielilor de personal , în
proiectele europene
În continuare, prezentăm înregistrarea în contabilitate a opera țiunilor
legate de activitatea personalului, ben eficiarului, în cadrul unui proiect –
Figura 1.1 5:
La beneficiari priva ți și publici:
Reflectarea în contabilitate, a salariului brut, datorat personalului:
641”Cheltuieli cu salariile personalului”= 421”Personal – salarii datorate”
Contribu ția beneficiarulu i, în calitate de angajator, la asigurările sociale (în rată de 20,8% din – Eventualul anun ț la OJFM (dacă personalul nu este, încă angajat) și
formalită țile ce decurg din acesta, până la angajare;
– Contractul individual de muncă și actele adi ționale, dac ă este cazul;
– Statele lunare de plată, împreună cu foaia colectivă de prezen ță, dar
și fișa individual ă de pontaj și cu raportul de activitate;
– Livrabilele personalului (la proiectel e pe formare profesională);
– Centralizatorul privind plata salariilor de bază;
– Ordinele de plată ale salariilor și ale contribu țiilor sociale și de
asigur ări de s ănătate, cu defalcarea clar ă a sumelor (inclusiv în ceea
ce prive ște partea de cofinan țare );
– Extrasul de cont;
– Fișele de cont, pentru înregistrarea plă ților salariale și a
contribu țiilor c ătre bugetul de stat și bugetul asigur ărilor sociale și
de sănătate

40 salariul brut), la asigurările sociale de sănătate (în cuantum de 5,2% din salariul brut), la
fondul de șomaj (în procent de 0,5% din salariul brut), dar și la indemniza ții și conce dii
medicale (0,85% din salariul brut) – Contribu ția angajatorului, de doar 2,5% :
645”Cheltuieli privind asigurările și protecția social ă” = 431”Asigurări sociale”
Contribu ția beneficiarului, la fondul pentru accidente de muncă, pentru accidente și boli
profesionale (0,15% din salariul brut), precum și la fondul de garantare pentru plata crean țelor
(0,25% din salariul brut):
645”Cheltuieli privind asigurările și protecția social ă”= 438”Alte datorii și creanțe sociale ”
Contribu ția personalului, virată de cătr e beneficiar, la bugetul de stat și bugetul asigur ărilor
sociale și de s ănătate- asigurările sociale (10,5% din salariul brut), asigurările sociale de
sănătate (5,5% din salariul brut):
421”Personal – salarii datorate”= 431”Asigurări sociale”
Contribu ția pe rsonalului, la fondul de șomaj (0,5% din salariul brut):
421”Personal – salarii datorate”= 437”Ajutor de șomaj”
Înregistrarea impozitului pe veniturile salariale (în cotă de 16% din salariul net):
421”Personal – salarii datorate”= 444”Impozit pe venituri de natură salarială”
Virarea salariilor către personal:
421”Personal – salarii datorate”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Virarea contribu țiilor c ătre stat, inclusiv a impozitului aferent:
431”Asigurări sociale”= 5121”Conturi la bănci în lei”
437”Ajutor de șomaj”= 5121”Conturi la bănci în lei”
438”Alte datorii și creanțe sociale ”= 5121”Conturi la bănci în lei”
444”Impozit pe venituri de natură salarială”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1.1 5. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de personal –
beneficiari publici și privați
Trebuie precizat că, pentru fiecare persoană angajată, se va deschi de
câte un analitic, la fiecare cont de salariu și de contribu ție, acesta fiind
urmat, de denumirea Programului Opera țional în cadrul c ăruia, se aplic ă
pentru finan țare. Totodată, în cheltuielile de personal, sunt cuprinse, doar
salariile și contribu țiile aferente echipei de implementare, cele pentru
personalul administrativ , făcând parte din categoria costurilor indirecte.
Totodată, în cadrul cheltuielilor cu personalul, sunt incluse și training –
urile pentru îmbunătă țirea competen țelor acestora (Figura 1.1 6.), ele fiind
justificate de foile de prezen ță la cursuri, de fi șele de evaluare, de statele de
plată ale trainerilor, de fi șele de pontaj și de rapoartele de activitate ale

41 formatorilor, precum și de devizele financiare și de contractu l de prestări
servicii, încheiat cu furnizorul.

Înregistrarea cheltuielii cu formarea profesională a personalului propriu:
615”Cheltuieli cu pregătirea personalului” = 401”Furnizori”
Plata cheltuielii, către prestatorul de servicii de formare:
401”Furnizori”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1.1 6. Înregistrarea în co ntabilitate a cheltuielilor cu formarea
personalului

1.3.3. Cheltuieli cu cazarea, transportul și diurna

Cheltuielile cu transportul, cazarea și diurna sunt eligibile numai dacă
în Ghidul Solicitantului sunt prevăzute distinct, iar cuantumul lor ține
seama de c ategoria pentru care se aplică. Se poate vorbi de transportul
propriului personal (implicat în cadrul proiectului), de transportul grupului
țintă, de transportul constructorilor sau echipei de montaj a diverselor
echipamente sau chiar de transportul materi alelor și echipamentelor.
În ceea ce privește transportul personalului, acesta este decontat
numai dacă localitatea de derulare a activității se află la mai mu lt de 50 km
de locul de reședință al persoanei implicate. În plus, se ține seama de tipul
de tra nsport ales: cu autoturismul (propriu sau de serviciu), cu avionul, cu
trenul, pe cale fluvială, cu autocarul.
Deplasările sunt de regulă interne HG 1860/2006, deoarece
programele operaționale au ca arie de acoperire, teritoriul unui stat. În fapt
diurna c onstituie o indem nizație de delegare, ce se acordă în baza unui
contract individual de muncă.
Este necesar, în acest caz, să se cunoască data și ora exactă a plecării
și sosirii, înscrise pe un ordin de deplasare, pentru a cunoaște numărul
zilelor de depla sare, în scopul calculării diurnei. Totodată, durata minimă a
delegării, este de 12 ore, iar ultima zi a delegării are asociată o diurnă
numai dacă, îndeplinește și ea această durată minimă.
Se admite acest tip de cheltuială, inclusiv pentru serviciile
subcontractate, fiind necesară îndeplinirea formalităților în vigoare.
Valoarea diurnei în interiorul granițelor țării nu trebuie să depășască
următorul plafon:
 2,5 x cuantumul diurnei stabilit pentru angajații instituțiilor publice.
Diurna pentru persoane le din sistemul de stat a fost fixată conform Codului
Fiscal, la 17lei/persoană.
Astfel, rezultă următoarele calcule pentru diurna în cadrul proiectelor
europene:
 2,5 x 17lei/persoană = 42,5lei/persoană.

42 Diurna acoperă cheltuielile zilnice cu hrana și alte cheltuieli ale
personalului, cu excepția celor de cazare.
Cheltuielile cu transportul au un tratament diferit, în funcție de
categori a de personal, pentru care se aplică:
Pentru personalul instituțiilor pub lice, decontare se face conform
HG nr. 1860/2006 ;
Pentru alte tipuri de personal se decontează:
o Călătoriile cu avionul, clasa economică, indiferent de distanță ;
o Trenul, clasa a 2 -a, pe distanțe mai mici de 300 km și clasa 1,
pentru distanțe de peste 300 km ;
o Mijloace de transport în comun ;
o Mijloacele de transport tip auto turism, după costul de pe piață
al combustibilului ;
o Costul pentru rezervare locuri sau pentru suplimente de
viteză ;
o Comisioanele agențiilor de turism ;
o Costurile pentru vagonul de dormit, la distanțe mai mari de
300 km, la o călătorie pe timp de noapte ;
o Transportul de la gară, autogară sau aeroport ;
o Taxele de aeroport, gară, a utogară, parcare sau trecere a
podurilor ;
Cheltuielile cu cazarea sunt decontate pe baza documentelor
justificative, emise de unitățiile de cazare, cu maxim 3 stele.
Unitățile de cazare, includ: vile, hoteluri,moteluri, cabane, pensiuni,
bungalouri, stații de campare, popasuri, sate de vacanță.
Se iau în considerare și: taxa de parcare în incinta unității de cazare,
taxa de stațiune; contravaloarea micului dejun dacă e ste inclus în costul
cazării sau 30/noapte pentru cazarea în unități de cazare nespecializate.
Cheltuielile cu cazarea, transportul și diurna, respectă cerin țele din
următoarele acte normative:
– Pentru deplasările în străinătate – HG 518/1995;
– Pentru deplasă rile interne – HG 1860/2006.
Ca orice alt tip de cost, această categorie, trebuie să fie înso țită de
documente justificative, pentru a putea beneficia de finan țarea european ă
nerambursabil ă. Aceste doc umente, sunt prezentate – în Figura 1.1 7., astfel:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1.1 7. Documentele contabile aferente cheltuielilor cu transportul,
cazarea și diurna, în proiectele europene
Reflectarea în contabilita te, a tuturor opera țiunilor aferente
transportului, cazării și diurnei, se va prezenta în continuare – în Figura 1.1 8. – Documente pt justificarea deplasării (raport de
necesitate, ordine de deplasare, semnate și
ștampilate de persoana autorizat ă, de la destina ție,
bilete de deplasare, bonuri de combustibil);
– Factura de cazare și plata acesteia;
– Ordinu l de plată/viramentul electronic;
– Extrasul de cont

43 Dacă, deplasarea se realizează, cu autoturismul propriu, se va înregistra, cheltuiala cu
combustibilul, astfel:
6022”Cheltuieli privind co mbustibilul”= 401”Furnizori”
Înregistrarea cheltuielii cu transportul, cazarea și diurna, pentru o societate prestatoare, care
nu este plătitoare de TVA:
625”Cheltuieli cu deplasări, deta șări și transfer ări”= 401”Furnizori”
În cazul, în care, furnizorul es te înregistrat în scopuri de TVA, alături de contul 625, va apărea
în contabilitatea beneficiarului și contul 4426”TVA deductibilă”.
În plus, mai apare înregistrarea:
635”Cheltuieli cu alte impozite și taxe ”= 4426”TVA deductibilă”
Plata efectivă a facturii :
401”Furnizori”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Dacă, însă, sumele sunt în curs de decontare (la final de lună) și vor ap ărea pe extrasul de
cont al lunii urm ătoare, cheltuiala se reflectă, în contabilitate, astfel:
401”Furnizori”= 5125”Sume în curs de dec ontare”
Plata costului se face prin:
5125”Sume în curs de decontare”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1.1 8. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu transportul,
cazarea și diurna
Pentru a face diferen ța între personal și participan ții la un program
de formare profesional ă/calificare/re calificare, unde aceste cheltuieli sunt
eligibile, vor fi utilizate acelea și conturi, cu men țiunea c ă, la acestea, se vor
deschide analitice.
1.3.4. Cheltuieli pentru subven ții și burse

Cheltuielile cu subvențiile și bursel e reprezintă o categorie aparte
de costuri, întrucât ajutorul financiar nerambursabil, în sine, constituie o
subvenție pentru investiții. Astfel, pe de o parte se contabilizează banii
comunitari primiți de către beneficiar, iar pe de altă parte, se înregistrează,
inclusiv în prognozele ec onomice și financiare ale unui proiect o subvenție
pentru investiții, ce poate atinge și 70% din amortizarea cumulată a
mijloacelor fixe achiziționate.
În domeniul agricol, aceste sume sunt completate de subvențiile din
exploatare, aco rdate de APIA, fermie rilor, în funcție de : suprafața cultivată;
dimensiunea fiecărei parcele, tipul de cultură și gradul de susținere a acestei
culturi, de către UE, precum și amplasarea geografică a terenurilor.
Subvențiile și bursele reprezintă, în cazul proiectelor pe fili era de
formare profesională, un ajutor acordat de către beneficiar grupului țintă, fie

44 financiar, fie în natură. Este necesar ca aceste sume să fie incluse în bugetul
proiectului și ele să apară stipulate ca număr și valoare, în Cererea de
Finanțare semnat ă de beneficiar cu AM (European Comission , The Lisbon
Strategy and the EU’s structural productivity problem, in The EU economy
2004: Review, European Economy, pag. 121 -132).
Pentru a primi aceste burse, trebuie ca participanții la proiect să
îndeplineas că anumite condiții, clar prezentate de către beneficiar. Acestea
constituie o categorie de cheltuială, a cărei plată, se poate realiza, prin
excepție de la regulă, în numerar. Subvențiile pot fi acordate sub formă de
premii, vouchere, cupoane, tichete.
Pentru înregistrarea lor corectă în contabilitate, este obligatoriu să se
cunoască diferența între subvenție și bursă: subvenția este acel ajutor
bănesc cu caracter nerambursabil, acordat pentru atenuarea efectelor de
natură socială, produse de modificările economice de structură, în timp ce
bursa constituie acel ajutor bănesc oferit fie pentru acoperirea unor
cheltuieli, fie pentru întreținere, însă, numai în urma îndeplinirii de condiții
precizate exact.
Trebuie menționat faptul că, acest tip de cost, este unul particularizat,
deoarece se întalnește doar în sfera resurselor umane, în cadrul proiectelor
cuprinse în POCU. În rest, acesta nici măcar nu apare stipulat în Ghidul
Solicitantului ca și categorie aparte de cheltuiala eligibilă.
Cheltuielile pentru su bvenții și burse includ, deci, următoarele
categorii de costuri:
– Subvenții acordate, pentru to ți participan ții eligibili, în
funcție de programul opera țional, în cadrul căruia, se aplică pentru
finanțare;
– Subvenții pentru anga jatori: atunci când este vizat ă
inserția persoanelor, pe piața forței de muncă sau când se urmăre ște
interconectarea institu țiilor de învățământ, cu angajatorii;
– Subvenții pentru angaja ții, ce apar țin unor grupuri
defavorizate și vulnerabile;
– Subvenții pentru cursan ții de la diferite p rogramme de
formare;
– Subvenții acordate pent ru înregistrarea drepturilor de
autor;
– Subvențiile acordate pen tru serviciile sociale prestate
persoanelor dependente;
– Premii în cadrul anumitor concursur i organizate, pentru
stimularea competitivită ții;
– Burse de studii, sociale sau de merit.
Se specifică, faptul că, toate aceste tipuri de subven ții și burse sunt
acordate periodic, pentru un interval de timp clar definit, în func ție de
reglement ările din Ghidul Solicitantului.
Documentele justificative și contabil e, pentru decontarea cheltuielilor
pentru subven ții și burse, se prezint ă în- Figura 1.1 9., iar înregistrarea în
contabilitate a opera țiuile privind subven țiile și bursele acordate – Figura
1.20.:

45

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furniz ate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1.1 9. Documentele contabile aferente cheltuielilor pentru subven ții și
burse

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

DE INTRODUS CASETA
Figura 1. 20. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru
subvenții și burse Pentru beneficiar privat:
Înregistrarea bursei/subven ției datorate participan ților:
6582”Dona ții acordat e”= 462”Creditori diver și”
Plata bursei/subven ției:
462”Creditori diver și”= 5121 ” Conturi la bănci în lei”
Pentru beneficiar public:
Înregistrarea bursei/subven ției datorate participan ților la programul de – Documente pt deschiderea conturilor participan ților;
– Ordinul de plată/viramentul electronic;
– Extrasul de cont;
– Fișa de cont pentru înregistrarea plă ții;
– Balanța sintetică și bilanțul.

46
1.3.5. Cheltuieli aferente managementului de proiect

Cheltuielile aferente managementului de proiect sunt cele care, fac
referi re strict, la etapa de implementare a unui proiect. Cea mai importană
categorie inclusă în managementul de proiect, sunt costurile cu experții
implicați în organizarea și gestionarea proiectului, indiferent de programul
operațional în cadrul căruia se ben eficiază de finanțare. Totodată,
decontarea acestei categorii de cheltuieli se face în limita unu i plafon maxim,
stabilit procentual din cheltuielile totale eligibile ale proiectului.
Managementul de proiect include, uneori și costuri realizate înainte d e
depunerea Cererii de Finanțare. Un exemplu concret este dat de proiectele
depuse pe Submăsura 4.1. – INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIXE, finanțat prin
PNDR 2014 -2020, unde, elaborarea devizului general și a devizelor pe
obiecte, ține seama de reglementările HG 90 7/2016, unde, în managementul
de proiect este inclusă consultanța pentru elaborarea Cererii de Finanțare.
Aceasta poate fi decontată integral, în prima cerere de plată, cu
îndeplinirea următoarelor condiții:
 Valoarea să fie până î n 15000 euro, pentru atri buire directă;
 În cazul unei valori de p este 15000 euro, se va organiza licitație
deschisă pentru o perioadă de 10 zile de la publicarea invitației de
participare. Câștigătorul va fi ales prin verificarea îndeplinirii condițiilor
tehnice și economice din c aietul de sarcini și ulterior, prin alegerea prețului
cel mai mic.
 În cazul achiziției directe , trebuie să existe un contract separat,
încheiat cu furnizorul, pentru procedura de scriere a proiectului și un deviz
clar delimitat, în ceea ce privește scriere a și implementarea.
Echipa ce va realiza managementul de proiect, poate include experți,
ca:
Managerul de proiect (trebuie obligatoriu să existe)
Asistent manager de proiect.
Responsabil tehnic.
Responsabil financiar.
Manager financiar.
În cazul acestei ca tegorii de cheltuială, trebuie precizat că tariful se
aplică pe oră, calculându -se suma totală aferentă, prin înmulțirea
numărului de experți cu numărul de ore alocate proiectului.
Managementul de proiect include, în opinia mea, ca și practician, o
categor ie vastă de cheltuieli , dintre care, cele mai importante, sunt:
– Costuri cu personalul implicat în managementul
proiectului (acestea au fost prezentate, în subcapitolul – Cheltuieli de
personal) ;
– Costurile cu serviciile de consultan ță și formare/calificare/recalificare:
679”Alte cheltuie li”= 429”Bursieri și doctoranzi”
Plata bursei/subven ției către aceștia:
429”Bursieri și doctoranzi” = 5121” Conturi la bănci în lei”

47 proiectare, expertiz are tehnică și financiară sau auditare, necesare pentru
implementarea proiectului;
– Costurile cu ob ținerea de avize și autoriza ții;
– Costurile cu protec ția mediului (managementul
deșeurilor, diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, etc.) ;
– Costurile cu asigu rările.
Pentru costurile de consultan ță și proiectare, expertizare
tehnică și financiară, precum și auditare, sunt necesare următoarele
documente justificative – Figura 1. 21.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1. 21. Documentele contabile aferente cheltuielilor aferente
managementului de proiect – servicii de consultan ță și proiectare

Reflectarea opera țiunilor ce privesc serviciile de consultan ță și
proiectare, în con tabilitate, se fac e, prin înregistrările din Figura 1.2 2.:
Realizarea de studii și cercet ări, de c ătre furnizorul de servicii:
614”Cheltuieli cu studiile și cercet ările”= 401 ”Furnizori ”
Înregistrarea contractelor de prestări servicii:
621”Cheltuieli cu col aboratorii”= 401”Furnizori”
În restul cazurilor expuse, se va realiza înregistrarea:
628”Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter ți”= 401”Furnizori”
În ambele cazuri, plata se va opera, astfel:
401”Furnizori”= 5121” Conturi la bănci în lei”
Sursa: I nterpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 22. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru
serviciile de consultan ță și proiec tare

Costurile cu ob ținerea de avize și autoriza ții sunt cheltuieli necesare
exploatării și care, au și ele nevoie, de documente justificative, pentru
decontare. Dintre acestea, enumerăm: plă țile efectuate pentru – Dosare de licita ții;
– Oferta furnizorului de servicii;
– Autoriza ția de func ționare a furnizorului de servicii, precum și înregistrarea în
RECOM a prestatorului , dovada dreptului de expertizare ;
– Contractul semnat cu furnizorul;
– Devizul financiar;
– Factura;
– Bonul fiscal ștampilat;
– Ordinul de plată/viramentul electronic;
– Extrasul de cont;

48 avizare/autorizare la diferite institu ții, documenta ția atașată pentru ob ținerea
autoriz ării, autoriza ția/avizarea emise, dar și docuemntele ce dovedesc plata
acestora. Înregistrarea acestui tip de cheltuială, se prezintă în Figura 1.2 3.

Înregistrarea cheltuielilor pentru avizare:

6588”Alte chel tuieli de exploatare”= 401”Furnizori”

Plata cheltuielilor pentru avizare:

401”Furnizori”= 5121” Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1.2 3. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru
obținerea de avize și autoriza ții

Costurile cu protec ția mediului – sunt o categorie din ce în ce mai
importantă, întrucât contribuie la realizarea conceptulu i de dezvoltare
durabilă (înregistrarea lor în contabilitate, se prezintă în Figura 1.2 4.).
Acestea sunt justificate prin intermediul caracteristicilor tehnice ale
echipamentelor achizi ționate în scopul managementului dejec țiilor, dar și
prin nega țiile, no tificările, avizele sau acordurile eliberate de c ătre DSP,
DSVSA, ANPM, GNM, în acest sens.
Înregistrarea costurilor cu protec ția mediului:
652”Cheltuieli cu protec ția mediului înconjur ător”= 401 ”Furnizori ”
Plata acestor costuri:
401”Furnizori”= 5121” Cont uri la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1.2 4. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu protec ția
mediului
Costurile cu asigurările – Figura 1.2 5., sunt decontate, numai dacă, se
consideră necesară crearea unei certitudini asupra investi țiilor realizate,
fiind identificate pe pia ță, riscuri multiple. Astfel, primele de asigurare, au
nevoie pentru decon tare, de o poli ță și un contract de asigurare, un ordin
sau o dispozi ție de plată, precum și de un extras de cont.
Acest tip de cheltuială, are următoarele înregistrări (pentru recuno șterea în
contabilitatea beneficiarului și mai apoi, pentru plată):
613”Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401”Furnizori”
401”Furnizori” = 5121” Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscali tatea.ro
Figura 1. 25. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu asigurările

49 1.3.6. Cheltuieli aferente taxelor

Cheltuielile aferente taxelor reprezintă una dintre categoriile de
costuri cele mai restricționate, întrucât există foarte puține taxe admise
pentru decontare din fonduri europene. Cea mai importantă taxă este TVA,
controversată, dar întâlnită la fiecare pas în realitatea contemporană.
Redusă la un nivel procentual de 19%, începând cu 1 ianuarie 2017,
încadrarea sa în sfera cheltuielilor eligib ile sau neeligibile este una extrem de
sensibilă:
TVA este eligibil numa i dacă : constituie TVA aferent
unor cheltuieli eligibile din cadrul proiectului și dacă nu poate fi recuperat
de la stat, conform legislației în vigoare ( beneficiarul nu este înregis trat în
scopuri de TVA)
TVA este neeligibil dacă s olicitantul de fonduri europene
este, conform legislației naționale, plătitor de TVA.
O altă categorie de costuri incluse în sfera largă a costurilor, este
reprezentată de taxele plătite de către angajator , pentru salariile decontate.
Numai în cadrul proiectelor pe resurse umane, sunt admise taxele și
contribuțiile sociale, ca și cheltuieli eligibile.
În proiectele, unde este necesară consultarea autorităților publice, în
scopul obținerii opiniei lor ofici ale, cu privire la obiectivul de investiții, sunt
decontate taxele pentru obținerea de certificate (de exemplu certificatul de
urbanism, în situația în care, este prevăzută în buget, realizarea unei
construcții), de avize (avize de la Direcția Sanătate Pu blică, Direcția Sanitar –
Veterinară și Siguranță Alimentară, Autoritatea Națională de Protecție a
Mediului, Garda Națională de Mediu –> în vederea certificării faptului că,
investiția face sau nu obiectul evaluării impactului, fiind ulterior urmate de
negații sau autorizații), de autorizații (de construcție, emisă de autoritățile
competente sau cele emise de DSP, DSVSA, ANPM, GNM).
În plus, se pot considera eligibile, în cadrul cheltuielilor aferente
taxelor (sau în cadrul unor categorii separate de cost, din bugetul
proiectului):
Taxele pentru servicii le poștale sau curierat (pentru
plata furnizorilor de astfel de servicii, în vederea transmiterii documentelor
proiectului între beneficiar și terți);
Taxele notariale;
Taxele bancare (pentru deschiderea unui cont separat
pentru operațiunile din proiect – acoperite de beneficiar, din resurse proprii ).
Trebuie re ținute următoarele aspecte, desprinse din practica de
specialitate, în elaborarea, implementarea, evaluarea și controlul proiectelor
europene (Grigore, L., Ghid de proceduri contabile aferente fondurilor europene
structurale și de coeziune, pag. 11 -15):
– În cadrul anumitor Programe Opera ționale, sunt
considerate deductibile, cheltuielile cu taxele pentru ob ținerea de certificate,
autoriza ții, avize, etc., de la institu țiile de profil , dar și cele cu taxele po ștale și
cele de telecomunica ții. Totuși, aceste cheltuiel i, sunt deseori, realizate at ât
înainte de depunerea unui proiect, cât și dup ă aprobare, fiind incluse în
categoria costurilor generale, ce au un nivel maxim de 5 -10%, în func ție de
Ghid, care sunt decontate , proporțional cu obiectivele atinse;
– În cazul beneficiarilor ce nu sunt înregistra ți în scopuri

50 de TVA, TVA -ul eligibil pentru rambursare, este cel deductibil, aferent
achizițiilor derulate p rin proiect și nu cel colectat de la client, în urma
vânzărilor realizate. Documentele necesare pentru decontarea cheltuielilor cu
taxele , sunt prezentate în Figura 1.2 6.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implem entare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1. 26. Documentele contabile aferente cheltuielilor aferente taxelor
Înregistrarea cheltuielilor cu taxele, pe proiectele europene, este redată
în Figura 1.2 7.:
Înregistrarea taxelor po ștale și a celor de telecomunica ții, se face, astfel:

626”Cheltuieli po ștale și taxe de telecomunica ții” = 401”Furnizori”

Înregistrarea taxelor, pentru eliberarea documenta ției necesare proiectului, se face, prin:

635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”= 401”Fu rnizori”

Plata taxelor, se face, de regulă, prin casă, fiind sume destul de mici, pentru care, institu țiile
nu sunt dotate cu aparate pentru plat ă cu cardul:

5311”Casa în lei”= 5121”Conturi la bănci în lei” (retragerea banilor din contul bancar al
benefi ciarului, pentru plata ulterioară)
Și
401”Furnizori”= 5311”Casa în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 27. Înregis trarea în contabilitate a cheltuielilor cu taxele
Cele 2 opera țiuni, pot fi și inversate, deoarece, există cazuri, când
beneficiarul acoperă din resurse proprii această cheltuială, mergând ulterior
la bancă cu chitan ța eliberat ă de institu ția respectiv ă, pentru retragerea de
numerar.
Înregistrarea TVA, se prezintă, în cadrul Figurii 1.2 8.
Înregistrarea facturilor și contabilizarea cheltuielilor aferente bunurilor și serviciilor – imobilizări,
purtătoare de TVA:

% = 404”Furnizori de imobilizări”
20x”Imobiliz ări necorporale”
21x”Imobilizări corporale”
4426”TVA deductibilă”

Înregistrarea facturilor aferente bunurilor și serviciilor – care nu fac parte din categoria
imobilizări, dar sunt purtătoare de TVA:

% = 401”Furnizori”
30x”Stocuri de materii prime și mate riale”
34x”Produse” – Factura;
– Chitanța/bonul fiscal/ Ordinul de plată/vir amentul electronic;
– Extrasul de cont (în cazul plă ții prin virament bancar);

51 36x”Animale”
37x”Mărfuri”
38x”Ambalaje”
4426”TVA deductibilă”

Înregistrarea cheltuielii aferente pentru categoriile enumerate anterior:

% = 401”Furnizori”
60x”Cheltuieli privind stocurile”
61x”Cheltuieli cu lucrările și serviciile exe cutate de ter ți”
62x”Cheltuieli cu alte servicii executate de ter ți”
63x”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”
65x”Alte cheltuieli din exploatare”

Plata efectivă a TVA :

5121”Conturi la bănci în lei”= 401”Furnizori”
Sau
5121”Contur i la bănci în lei”= 404”Furnizori de imobilizări”

Reglajul TVA (pentru vânzări și cumpărări ), la societă țile care nu sunt înregistrate în scopuri de
TVA:

4427”TVA colectată” = %
4426”TVA deductibilă”
4423”TVA de plată”

Reglajul TVA (pentru vânzări și cumpărări ), la societă țile care sunt înregistrate în scopuri de
TVA- se va face prin depunerea unei cereri de rambursare la organul fiscal, pentru
recuperarea TVA plătit, în temeiul legisl ației naționale:

% = 4426”TVA deductibilă”

4427”TVA colectată”
4424”TVA de recuperat”
Totuși, este posibil ca TVA colectată să fie zero, beneficiarul nu desfă șoară activit ăți
generatoare de venituri, caz în care, se va înregistra, astfel:

4424”TVA de r ecuperat” = 4426”TVA deductibilă”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 28. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilo r cu TVA

1.3.7. Cheltuieli financiare și juridice

Cheltuielile financiare sunt variate, dar cele mai importante, sunt
considerate, a fi:
– Cheltuielile cu dobânzile și comisioanele bancare
(neeligibile, indiferent de Programul Opera țional);
– Cheltuielile cu amenzile, penalită țile și sancțiunile

52 primite de către beneficiar (sunt neeligible, fiind suportate integral de către
acesta);
– Cheltuielile cu diferen țele de curs valutar (acestea sunt
neeligibile, însă, în func ție de tipul de Program Opera țional, se pot rezerva
sume semnificative pentru plata acestora, în cadrul cheltuielilor diverse și
neprev ăzute- ce au alocat un procent maxim admis, de 5 -10% din valoarea
eligibilă a proiectului) .
Înregistrarea în contabilitate, a primelor două categorii de
cheltuieli financiare, este redată în Figura 1.2 9.
Înregistrarea în contabilitate, a cheltuielilor cu serviciile bancare, se face, astfel:
627”Cheltuieli cu serviciile bancare și assimilate” = 401”Furnizori”

Plata serviciilor, se face, prin:
401”Furni zori”= 5121”Conturi la bănci în lei”
Înregistrarea amenzilor și penalit ăților primite de c ătre beneficiar ca și societate:
6581”Despăgubiri, amenzi și penalit ăți” = 4481 ”Alte datorii fa ță de bugetul statului ”

Plata amenzilor, se face, prin:
4481”Alte dato rii față de bugetul statului ” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 29. Înregistrarea în c ontabilitate a cheltuielilor financiare neeligibile
pentru decontare prin P.O.

Cheltuielile din diferen țe de curs valutar sunt, din punctu l meu de
vedere, un cost financiar semnificativ, ap ărut în etapa de management a
proiectului, ce poate să influen țeze într-o manier ă covârșitoare, activitatea
derulat ă, din cauza fluctua țiilor imprevizibile ale cursului leu -euro.
Reflectarea acestora în contabilitate se face conform Figurii 1. 30. pentru
beneficiarii priva ți și conform Figurii 1. 31. pentru beneficiarii pu blici (ORDIN
Nr. 2169 din 26 iunie 2009 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilit ății institu țiilor
publice, Planul de conturi pentru institu țiile publice și instruc țiunile de aplicare
a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finan țelor publice nr.
1.917/2005) .
La beneficiar privat:
Înregistrarea diferen țelor nefavorabile de curs valutar:
665”Cheltuieli din diferen țe de curs valutar ”= 462”Creditori -diverși”
Plata efectivă a acelor diferen țe, de către beneficiar:
462”Creditori -diverși” = %
5121” Conturi la bănci în lei”
5124”Conturi la bănci în valută”
Înregis trarea diferen țelor favorabile de curs valutar:
462”Creditori -diverși” = 765 ”Venituri din diferen țe de curs valutar”
Primirea, efectivă, în cont, a sumelor corespunzătoare diferen țelor de curs valutar, de c ătre

53 beneficiar:
% = 462”Creditori -diverși”
5121” Conturi la bănci în lei”
5124”Conturi la bănci în valută”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 30. Înregistrarea în contabilitate a diferen țelor de curs valutar –
beneficiari priva ți

La beneficiar public:
La diferen țe nefavorabile, de curs valutar:
665”Cheltuieli din diferen țe de curs valutar ” = 4503 ”Sume declarate și solicitate Comisiei
Europene/altor donatori
– INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”
Plata diferen țelor nefavorabile de curs de schimb:
4503” Sume declarate și solicitate Comisiei = 5121”Conturi la bănci în lei”
Europene/altor donatori
– INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”
La diferen țe favorabile:
4503” Sume declarate și solicitate Comisiei = 765”Venituri din diferen țe de curs valutar ”
Europene/altor donatori
– INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”
Primirea în cont, a sumelor aferente diferen țelor pozitive de curs de schimb:
5121”Conturi la bănci în lei”= 4503” Sume declarate și solicitate Comisiei
Europene/altor donatori
– INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Planul de Conturi
pentru Institu țiile Publice, Codul Fiscal și www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 31. Înregistrarea în contabilitate a diferen țelor de curs valutar –
beneficiari publici

Cheltuielile juridice (Figura 1.3 2.) consi derate eligibile sunt restrânse
ca și acoperire, limitându -se doar la diverse taxe notariale sau la onorariul
pentru consultant juridică primită de către beneficiar. În rest, cheltuielile de
ajudecată, sunt excluse de la decontare, intrând în sarcina solic itantului de
fonduri.
Pentru înregistrarea unei cheltuieli juridice în contabilitatea beneficiarului, public sau privat,

54 există mai multe variante:
– Când cheltuiala are ca justificare, un contract de colaborare, bazat
pe coordonarea activită ții beneficiaru lui, cu cea a unui avocat/notar/consultant juridic:
621”Cheltuieli cu colaboratorii” = 401”Furnizori”
– Când cheltuiala se face pe baza unui contract de prestării servicii:
622”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile ” = 401”Furnizori”
Sau
628”Alte chel tuieli cu serviciile executate de ter ți” = 401”Furnizori”
În toate cazurile, plata se va face în contul bancar, fiind vorba de domeniul fondurilor
europene, unde sunt admise, foarte pu țin, pl ățile în numerar:
401”Furnizori” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 32. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor juridice

1.3.8. Cheltuieli pentr u închirieri, amortizări și leasing

În ceea ce prive ște cheltuielile pentru închirieri, în domeniul fondurilor
europene, acestea sunt întâlnite sub următoarele forme:
– Închirie rea unor utilaje, echipamente, dotări, de la ter ți,
pentru desfășurarea opera țiunilor curente ale beneficiarului (prin contracte
de prestări servicii). Trebuie specificat, însă, că rela ția derulat ă în sens
invers – prestarea de c ătre beneficiar, de servicii cu activele dob ândite prin
proiect, este strict interzisă și se sanc ționeaz ă prin rambursarea integral ă a
finanțării;
– Închirierea de loca ții ce s ervesc fie ca punct de lucru al
beneficiarului, fie ca spa ții pentru desf ășurarea cursurilor de
formare/calificare/recalificare, etc. Acestea sunt incluse, de regulă, în cadrul
costurilor ad ministrative, trebuind să respecte procentul impus, în Ghidul
Solicitantului, pentru această categorie de cheltuială.
Decontarea cheltuielilor de închiriere, se face lunar, pe baza facturii
emise de către administratorul/proprietarul bunurilor închiriate,
întocmindu -se, Proces -verbal de recep ție a bunurilor/serviciilor de închiriere,
în prezen ța comisiei desemnate de c ătre beneficiar.
Închirierea se face, pe baza, unor documente clar stabilite, a l căror,
flux cronologic, este prezentat, în Schema 1.33., astfel:

55
Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Schema 1.33. Fluxul cronologic al documentelor aferente închirierii, pe
proiectele europene

Înregistrarea operațiunilor ce decurg din închirere, se face, în
contabilitatea beneficiarului, conform Figurii 1.3 4.:
Înregistrarea cheltuielii cu închirierea:
612”Cheltuieli cu redeven țele, loca țiile de gestiune și chiriile ” = 401 ”Furnizori ”
În cazul depunerii ini țiale de garan ții, aceasta se înregistreaz ă ca:

2678”Alte crean țe imobilizate ”= 401 ”Furnizori ”

Plata aferentă contractelor de închiriere, se face:
401”Furnizori” = 5121”Conturi la bănci în lei”

La acestea se adaugă, eventual, 4426”TVA deductibilă”, în parte a de debit, la toate
înregistrările, dacă, bunul/serviciul sunt purtătoare de TVA, prin prisma proprietarului
acestora.
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fis cal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 34. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu închirierea

Amortizarea mijloacelor fixe, achizi ționate, prin proiect, reprezintă o
cheltuială deductibilă, potrivit Legii 571/2003, referitoare la regulile de
amort izare. Pentru a afla duratele de func ționare ale
utilajelor/echipamentelor/dotărilor, dar și pentru a stabili codul de
încadrare al acestora, departamentul de contabilitate al solicitantului de
sprijin nerambursabil, va apela la Catalogul mijloacelor fixe. Totuși, simultan
cu amortizarea, este reflectat ă în contabilitatea beneficiarului și o anumit ă
proporție din subven ție înregistrat ă la venituri, care sunt de natur ă
impozabilă.
Amortizarea se face, pe baza, unor documente justificative și contabile,
clar stabilite, a l căror, flux cronologic, este prezentat, în Figura 1.3 5.:

Contractul de prestări
servicii/închiriere
Factura lunară Extrasul de cont, ce
justifică plata
Procesul -verbal de
recepție, care se
întocme ște la data
factur ării Documentul de plată a
facturii
– Contractul de achizi ție al bunurilor tangibile/intangibile;
– Factura;
– Procesele -verbale de recep ție, predare -primire și punere î funcțiune;
– Documentele de plată ale bunurilor și extrasul de cont;
– Registrul inventar/registrul imobilizăr ilor;
– Fișa mijlocului fix;
– Fișa lunară de amortizare a respectivului active;

56

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1.35. Documentele contabile aferente amortizării, în cadrul P.O.

Înregistrarea în contabilitate a tuturor opera țiunilor aferente
amortiz ării, este redat ă în Figura 1.3 6.:
Înregistrarea cheltuielii cu amortizarea, se face, astfel:

681x”Cheltuieli de exploatare privind = 28x”Amortizări privind
amortizările prov izioanele și ajust ările imobilizările”
pentru depreciere ”

Înregistrarea cheltuielilor, la venituri, pe perioada amortizării, este redată, astfel:

4752”Împrumuri nerambursabile = 7584”Venituri din subven ții pentru caracter
investiții”
de subven ții pentru investi ții”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitate a.ro
Figura 1. 36. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea

În cadrul Programelor Opera ționale, este admis doar leasingul
financiar, cu condi ția ca bunul ce face obiectul contractului de leasing să
între în proprietatea beneficiarului , până la ultima cerere de
plată/rambursare. Nu intră sub inciden ța decont ării dob ânzile și
comisioanele bancare, aferente acestui contract de leasing, acestea fiind
suportate integral de către beneficiar.
Leasingul financiar, este reglementat, prin IAS 17 , dar și prin OMFP
1286/2012, care redau inclusiv, natura obiectului contractului și conținutul
unui contract de leasing.
Documentele justificative, pentru cheltuiala de leasing, sunt redate în
Figura 1.3 7.:

Sursă: Interpretarea autorului, după date le furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Figura 1.37. Documentele contabile pentru leasing, în cadrul P.O.

Înregistrarea în contabilitate a leasingului este reflectată în
Figura 1.3 8.:

Preluarea în contabilitate a bunului ac hiziționat, prin leasing financiar:
– Contract ul de leasing;
– Scadențarul ratelor de leasing;
– Factura cu ratele efectiv plătite de beneficiar;
– Procesele -verbale de recep ție provizorie și mai apoi, finală;

57 21x”Imobilizări corporale” = 167”Alte împrumuturi și datorii asimilate”

Înregistrarea cheltuielii efectuate, prin leasing financiar:

612”Cheltuieli cu redeven țele, loca țiile de gestiune și chiriile ” = 404 ”Furnizori de imobilizări ”

Dacă se acordă avans, pentru contractul de leasing financiar (în general pentru o mai mare
siguranță, a locatorului, se acordă un avans fie procentual, fie în sumă fixă ), avem
înregistrările:

4093”Avansuri acordate pentru = 404”Furnizo ri de imobilizări ”
imobilizări corporale”
și

Plata fiecărei rate de leasing financiar, dar și ulterior, plata facturii care atest ă transferul
dreptului de proprietate, la valoare reziduală:

404”Furnizori de imobilizări ” = 5121”Conturi la bănci în lei”

În debit, va apărea și contul 4426”TVA deductibilă”, dacă locatorul este plătitor de TVA.
Transferul dreptului de proprietate:

167”Alte împrumuturi și datorii asimilate” = 404”Furnizori de imobilizări ”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizat e de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 38. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu leasingul
1.3.9. Cheltuieli de informare și publicitate

Deseori, în cadrul Progra melor Opera ționale, aceste tipuri de cheltuieli,
sunt regăsite sub denumirea de cheltuieli cu marketing, ce pot atinge un
maxim de până la 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar, în foarte multe
cazuri, suma aferentă, nu trebuie să depă șească 30.000 -50.000 euro.
Această categorie de costuri este una benefic ă unui proiect, într ucât
realizează promovarea activită ților derulate, însă, exist ă Măsuri, în cadrul
cărora, nu se pot deconta cheltuielile cu campaniile de promovare, ci doar,
crearea unui site al proiectului, realizarea brandului, etichetelor și
ambalajelor, precum și elaboarea de material e informative, pentru a face
cunoscut brandul creat.
Totuși, toate elementele create în sensul realiz ării informării și
publicit ății, trebuie s ă aibă inscripționate, elementele de identitate vizual ă,
ale fondurilor structurale și ale Guvernului Rom âniei.
Cele mai importante cheltuieli de informare și publicitate, sunt:
difuzarea de spoturi radio și publicitare TV, precum și publicarea de anun țuri
în presa scris ă, realizarea de panouri, pagini web, material e promoționale.
Documentele justificative pentru înregistrarea acestor costuri, sunt:
contractul de prestări servicii, devizul financiar (dacă este cazul), factura,
documentele de plată, extrasul de cont , iar înr egistrarea contabilă este
redată în Figura 1.3 9.

Înregistrarea cheltuielii cu informarea și publicitatea:

623”Cheltuieli cu protocol, reclamă și publicitate ” = 401 ”Furnizori ”

58 Plata cheltuielilor cu informarea și publicitatea:

401”Furnizori” = 5121”Cont uri la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1.3 9. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu informare a și
publicitatea

1.3.10. Cheltuieli de tip FEDR

În această categorie de costuri, cele mai însemnate achizi ții, sunt
reprezentate de imobilizările corporale și de cele necorporale, adic ă, de
activele prezentate detaliat, în cadrul subcapitolului 1.3.1., dar și de cele cu
managementul proiectului, descrise în cadrul subcapitolului 1.3.5.
Totuși, în continuare, vom prezenta, o listă exhaustivă a acesto r
cheltuieli – în Figura 1. 40.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualu l Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

Figura 1.40. Lista cheltuielilor de tip FEDR

1.3.11. Costuri indirecte – cheltuieli generale de administra ție

Costurile indirecte sunt acele categorii de cheltuială care, nu sunt
implicate direct, în ob ținerea rezultatelor proiectelor și nu pot fi m ăsurate în
funcție de contribu ția pe care au avut -o la atingerea obiectivului principal.
Acestea sunt calculate, prin aplicarea unei rate forfetare (stabilite în func ție
de prevederile fiecărui Program Opera țional) , la costurile directe. Rata
forfetară variază, fiind totu și, inclusă în intervalul 5 -20% din valoarea
cheltuielilor directe.
În cazul unui proiect derulat în parteneriat, rata forfetară, se aplică
bugetului fiecărui parteneriat și nu pe ansamblul proie ctului, la fel cum și
procentul de cofinan țare se acord ă de către fiecare, în funcție de investi țiile
propuse a fi realizate, prin proiectele derulate.
Cheltuielile generale de administra ție, fac referire, pe de o parte, la
înregistrarea drepturilor salari ale și ale contribu țiilor aferente acestora,
pentru personalul administrativ al proiectului (implicat pe partea de
secretariat), iar pe de altă parte, la închirierea spa țiilor locative ce servesc ca – Imobilizări corporale: terenuri, amenajări de terenuri, construc ții, instala ții tehnice,
mijloa ce de transport, mobilier, aparatură birotică, instala ții de m ăsurare, control și
reglare;
– Imobilizări necorporale;
– Investiții în managementul proiectului: avize, acorduri, autoriza ții, proiectare și
inginerie, consultan ță, studiile de teren, organizarea d e șantier, asigurarea utilităților
și/sau reabilitarea și modernizarea utilităților.

59 birou administrativ, pentru derularea proiectului și la s erviciile de
contabilitate la care se apelează, pentru a ține o eviden ță contabil ă temeinic ă
a proiectelor.
Toate aceste categorii de cheltuieli au fost prezentate, detaliat, în
subcapitolele anterioare:
– înregistrarea salariului și a contribu țiilor c ătre stat – în sub capitolul
”1.3.2.Cheltuieli cu personalul” – cu mențiunea c ă, se va deschide un analitic
distinct la conturile folosite, pentru aceast ă categorie de salariu și se vor
întocmi state de plată, centralizatoare ale salariilor separate, pentru
personalul administrativ;
– înregistrarea cheltuielilor cu închirierea, au f ost descrise în
Subcapitolul 1.3.8. și pentru închirierea spa țiului locativ pentru punctul de
lucru al beneficiarului/partenerului, este necesară deschiderea unui
analitic, la fiecar e cont folosit, pen tru a eviden ția categoria de costuri
indirecte;
– serviciile de contabilitate – a se vedea Figura 1. 41.

Serviciile de contabilitate, sunt înregistrate cu analitic separat, în contul :
628”Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter ți”

628”Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter ți” = 401”Furnizori”

Plata lor, se va face, prin cont analitic distinct, astfel:

401”Furnizori” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 41. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu serviciile de
contabilitate

1.3.12. Înregistrarea opera țiunilor legate de decontarea între
parteneri

Relațiile între parteneri, în cadrul unui proiect derulat între mai multe
părți, sunt guvernat e de prevederile Acordului de parteneriat încheiat de
beneficiar (denumit și lider de parteneriat) cu partenerii, sub atenta
supraveghere a AM. Totodată, în cadrul unui proiect în parteneriat,
beneficiarul este cel care comunică în mod direct cu AM, acesta fiind și
intermediarul în rela ția AM -parteneri (Repanovici, L., Proiecte implementate în
parteneriat −cofinanțate din instrumente structurale pentru obiectivul
convergență – monografie contabilă -(partea I) ).
Fiecare partener are propriile drepturi și obliga ții, at ât de natur ă
financiar ă, cât și administrativă, acesta asumându -și partea de cofinan țare
pentru cheltuielile efectuate și având un buget special conceput, la care se
aplică ratele forfetare aferente, pentru diverse tipuri de cheltuieli. Astfel,
raportarea costurilor indirecte ale beneficiarului, se face în raport cu
costurile directe ale acestuia, nu cu cheltuiel ile de ansamblu ale proiectului
derulat (Bratu, Șt., Drăcea, R., M., Rela ții financiare și valutare international, pag. 56 –
78). Documentele justificative, pentru cheltuielile realizate sunt centralizate,

60 însă, de către beneficiar, care le va transmite, ult erior, AM. Operațiunile ce
fac obiectul decontărilor, între parteneri, su nt: prefinan țarea, dar și
rambursarea , prezentate în Figura 1.4 2.- pentru beneficiarii priva ți și în
Figura 1.4 3.- pentru beneficiarii publici .

La beneficiar privat:

Înregistrarea c ontractului de finan țare, în contabilitatea partenerului (pentru fiecare partener,
este deschis un analitic, la conturile de mai jos), se face, prin:

445”Subven ții”= 458”Decontări din opera țiuni în participa ție”

PREFINAN ȚARE

Înregistrarea prefinan țării, de către beneficiar:

4452”Împrumuturi nerambursabile cu = 472”Venituri înregistrate
caracter de subven ții în avans”
pentru investi ții”

Înregistrarea prefinan țării, de către partener (prin virament, de la beneficiar):

458”Decontări din opera țiuni în = 472”Venituri înregistrate în
participa ție” avans”

Încasarea prefinan țării, de către beneficiar:

5121”Conturi la bănci în lei” = 4452”Î mprumuturi nerambursabile cu
caracter de subven ții
pentru investi ții”

Încasarea prefinan țării de cătr e partener:

5121”Conturi la bănci în lei” = 462”Creditori diver și”

RAMBURSARE CHELTUIELI

Primirea de către beneficiar, a unei facturi de la partener:

628”Alte cheltuieli cu serviciile executate = 458”Decontări din opera țiuni în
de terți” participa ție”

Aprobarea înregistrării cererii de rambursare, transmise de către partener, la beneficiar:

458”Decontări din opera țiuni în = 741x” Venituri din subven ții
participa ție” de exploatare ”

Amortizarea cheltuielilor efectuate, se face, prin:

4752”Împrumuturi nerambursabile = 7584”Venituri din subven ții pentru
cu car acter de subven ții pentru investi ții” investi ții”

Încasarea cheltuielilor rambursate de AM, de către beneficiar:

5121”Conturi la bănci în lei” = 4452”Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subven ții”

Rambursarea cheltuielilor către partener (de către beneficiar):

61 458”Decontări din opera țiuni în participa ție” = 5121”Conturi la bănci în lei”

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1. 42. Înregistrarea în contabilitate a decontărilor între parteneri –
beneficiari priva ți

La beneficiar public:
PREFINAN ȚARE
Încasarea prefinan țării, de către beneficiar, de la AM:

5151 ”Disponibil în lei din fonduri externe = 4585 ”Avansuri primite de
nerambursabile” de la Autoritățile
Certificare/Autoritățile de
Management/Agențiile de Plăți
reprezentând prefinanțare –
INSTRUMENTE
STRUCTURALE,
FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ,
FONDURI DE LA BUGET
ȘI ALTE FONDURI”
Viramentul prefinan țării, în conturile proprii ale institu ției:

560”Disponibil al instituțiilor publice = 5151 ”Disponibil în lei din fonduri finanțate
integral din venitur i proprii” externe nerambursabile”

Și concomitent cu această opera țiune

Virarea prefinan țării, către parteneri:
461”Debitori diver și” = 5151 ”Disponibil în lei din fonduri nerambursabile”

RAMBURSARE CHELTUIELI
Creanța existentă fa ță de UE , se înregistreaz ă, astfel:

4505” Sume de primit de la = 473”Decontări din opera ții în Comisia
Europeană/alți donatori curs de clarificare”
reprezentând
venituri ale bugetu lui general consolidat
– INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ
ȘI ALTE FONDURI”

Înregistrarea cererilor de rambursare ale beneficiarului și partenerilor:

4583”Sume de primit de la Autoritățile = %
de Certificare/Autoritățile de 775”Finan țare din fonduri
Management în contul plăților externe nerambursabile
efectuate ” post -aderare”
778” Venituri din contribuția
națională aferentă programelor/
proiectelor
finanțate din fonduri externe
nerambursabile”
462”Creditori diver și”

Primirea sumelor aferente cererilor de rambursare:
5151 ”Disponibil în lei din = 4506” Sume avansate de Com isia
fonduri nerambursabile” Europeană/alți donatori – INSTRUMENTE

62 STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”

Deducerea prefinan țării acordată de beneficiar către parteneri:
462”Creditori diver și”= 461”Debitori diver și”

Cererea de rambursare transmisa beneficiarului, de către parteneri:
461”Debitori diver și” = %

775”Finan țare din fonduri
externe nerambursabile
post-aderare”
7721”Subven ții de la bugetul
de stat”

Partenerul înregistrează cheltuielile rambursate de către beneficiar:

5121”Conturi la bănci în lei” = 461” Debitori diver și”
Sau (în cazul unui partener tot institu ție publică)
5151”Disponibil în lei din fonduri = 461” Debitori diver și”
nerambursabile”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 43. Înregistrarea în contabilitate a decontărilor între parteneri –
beneficiari publici
1.4. Reflectarea în contabilitate a opera țiunilor legate de finan țarea
proiectelor

În contabilitatea unui Program Opera țional sunt înregistrate, 3 tipuri
importante de opera țiuni:
– Transferul de fonduri de la Comisia Europeană: direct
către beneficiar (aplicat doar în cazul POS TRANSPORT și până în anul 2011
și în cazul POS MEDIU) sau i ndirect (pentru celelalte Programe
Operaționale);
– Plățile, pe care beneficiarii sunt îndrept ățiți să le
realizeze, conform reglementărilor în vigoare;
– Fondurile recuperate de la beneficiari, sub formă de
corecții financiare, dac ă sunt constatate nereguli.
Pentru primele două categorii enumerate anterior, se realizează cereri
de prefinan țare, cereri de rambursare sau cereri de plată (acestea sunt mai
rar întâlnite, deoarece, fondurile europene func ționeaz ă pe principiul
ramburs ării).
Astfel, este folosită o procedură contabilă, care presupune, pe lângă o
bună eviden ță contabilă și întocmirea unei documenta ții suport riguroase a
acestei eviden țe (Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1190 din data de
19.11.2014 pentru modificarea Ordinului nr.1120/2013 p rivind aprobarea
procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați în cadrul proiectelor
finanțate din instrumente structurale, obiectivul „Convergență” precum și în
cadrul proiectelor finanțate prin Mecanismele Financiare SEE și Norvegian
pentru at ribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări) . Procedura de
contabilitate, în cazul unui Program Opera țional, const ă în efectuarea
următorilor pa și- prezenta ți în Schema 1.44.:

63

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

Schema 1.44. Procedură de contabilitate, în cazul P.O.

Documentele generale, dar și situațiile financiare întocmite, de către
organismele specializate, ca urmare a activită ții de contabilitate, sunt
prezentate în Figura 1.4 5. și în Figura 1.4 6.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

Figura 1.4 5. Situații financiare întocmite , în cazul P.O. – La nivel
macroeconomic (de stat)

Procedura contabiă
pentru Programele
Operaționale
Evidența contabil ă
sintetic ă și analitic ă,
cu actualizarea
zilnică, a
înregistrărilor, pe
toate axele finan țate Verifi carea
corectitudinii
operațiunilor
introduce în sistemul
informatic (lunar,
pentru garantarea de
solduri finale corecte) Reconcilierile
financiar -contabile,
pe baza documentelor
suport elaborate
lunar Raportarea periodică
și elaborarea de
situații financ iare
corecte (bilan ț
trimestrial și anexe;
raport ări lunare ACP)
– Balanța de verificare;
– Fișele de cont;
– Registrul -jurnal;
– Cartea mare;
– Notele contabile;
– Bilanțul contabil și anexele;
– Contul de rezultat patrimonial;
– Situația fluxurilor de trezorerie.
– Balanța de verificare;
– Fișele de cont;
– Registrul -jurnal;
– Registrul inventar;
– Registrul imobilizărilor (mijloacelor fixe)/ notele de recep ție și constatare de diferen țe/ fișa
mijlocului fix;
– Notele contabile;
– Bilanțul contabil și anexele;
– Fișa de clien ți;
– Fișa de furnizori.

64 Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

Figura 1.4 6. Situații financiare întocmite , în cazul P.O. – La nivel
microeconomic (de beneficiar )

1.4.1. Înregistrarea cererii de prefinan țare și a sumelor primite

Prefinan țarea constituie suma de bani acordată beneficiarilor de
proiecte, înainte de efectuarea cheltuielilor eligibile, dar după semnarea
contractului de finan țare cu AM/OI, pentru a evita situația în care,
solicitantul de fonduri nu are resursele financiare necesare, pentru
derularea activită ților propuse. Astfel, prefinan țarea se acord ă procentual,
putând atinge chiar și un cuantum de 35% din valoarea eligibilă a
proiectului. Totodată, ex istă proiecte, în care, prefinan țarea este denumit ă
avans, iar în cadrul acestora, avansul poate atinge un procent de până la
50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Pentru a putea intra în posesia prefinan țării, de către beneficiar,
acesta trebui e să întocmească o Cerere de Prefinan țare (CP) și să parcurg ă
următorii pa și- Schema 1.4 7.:

Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert
Implementare Fonduri Structurale, 2015
Schema 1.4 7. Etape parc urse în încasarea prefinan țării

Operațiunile aferente prefinan țării, sunt înregistrate în contabilitate,
distinct, în func ție de tipul beneficiarului: privat – conform Figurii 1.48 . sau
public – conform Figurii 1.4 9.
Beneficiarul transmite AM/OI,
CP și o scrisoare de garan ție
bancară (pentru proiectele ajutor
de minimis)
Se transmite către AM/OI , lista
contractelor de achizi ție din
cadrul proiectului (pentru
proiectele – ajutor de minimis) Se atașează la documenta ție și
Formularul de Identificare
Financiar ă/Comunicarea emis ă
de Trezoreria/ Banca Comercială,
la care e deschis contul
Se deschide un cont în Trezoreria
Statului/ la o Bancă Comercială,
special pentru prefinan țare Se face verificarea form ală și
administrative a CP, pentru
acordarea bun de plată, în
maxim 15 -45 zile de la
depunerea CP

65 La beneficiar privat:

Înregistrarea pr efinanțării, de către beneficiar:

4452”Împrumuturi nerambursabile cu = 472”Venituri înregistrate
caracter de subven ții în avans”
pentru investi ții”

5121”Conturi la bănci în lei” = 4452”Împrumuturi ner ambursabile cu
caracter de subven ții
pentru investi ții”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele fu rnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1.4 8. Înregistrarea în contabilitate a opera țiunilor aferente
prefinan țării- beneficiari p rivați

La beneficiar public:

Înregistrarea prefinan țării, în contul beneficiarului:

4585 ”Avansuri primite de = 472”Venituri înregistrate
de la Autoritățile Certificare/Autoritățile de în avans”
Management/Agențiile de Plăți
reprezentând prefinanțare –
INSTRUMENTE STRUCTURALE,
FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ,
FONDURI DE LA BUGET
ȘI ALTE FONDURI”

Încasarea prefinan țării, de către beneficiar, de la AM:

5151 ”Disponibil în lei din fonduri externe = 4585 ”Avansuri primite de
nerambursabile” de la Autoritățile
Certificare/Autorit ățile de
Management/Agențiile de Plăți
reprezentând prefinanțare –
INSTRUMENTE
STRUCTURALE,
FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ,
FONDURI DE LA BUGET
ȘI ALTE FONDURI”
Viramentul prefinan țării, în conturile proprii ale institu ției:

560”Disponibil al instituțiilor publice = 5151 ”Disponibil în lei din fonduri finanțate
integral din venituri proprii” externe nerambursabile”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro
Figura 1.4 9. Înre gistrarea în contabilitate a opera țiunilor aferente
prefinan țării- beneficiari p ublici

66 1.4.2. Elaborarea și înregistrarea cererii de rambursare

Rambursarea este principiul de bază, ce stă la baza tranzac țiilor
derulate de UE. Aceasta este efectuată prin intermediul cererii de
rambursare (CR), ce cuprinde totalitatea cheltuielilor eligibile făcute într -o
anumită perioadă de referin ță și este înso țită de documentele justificative, ale
respectivelor costuri. De regulă, cererile de rambursare se depun confor m
graficului de rambursare, ce constituie anexă la contractul de finan țare. În
cazul depunerii de cereri de plată, se întocme ște câte o cerere de rambusare
aferent ă, pentru fiecare dintre cererile de plat ă transmise.
Regulile de elaborare a cererii de ramb ursare, sunt redate, în tabelul
următor:

Tabel 1.1. Reguli de elaborare a cererii de rambursare
Încadrarea
regulii de
completare Detalierea regulii de completare
Regulă privind
forma
documentului Fiecare Program Opera țional dispune de propriile formulare -tip, ce
trebuie completate, iar acestea trebuie să respecte ultima variantă
disponibilă, emisă de către institu țiile autorizate
Regulă privind
forma
documentului CR și anexele la aceasta, se completează după Instruc țiunile, în
vigoare, la momentul depune rii.
Regulă privind
forma
documentului CR trebuie semnată și ștampilat ă de persoanele autorizate, pe
fiecare pagin ă
Regulă privind
fondul
documentului Toate datele completate trebuie să fie corecte, conforme cu realitatea
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Cheltuielile propuse spre rambursare, trebuie încadrate corect și
trebuie să respecte plafoanele maxime admise, precum și
caracteristicile tehnice deja men ționate
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Trebuie men ționate, în cadrul Cr, t oate documentele auport pentru
cheltuială – dată și num ăr facturi, dat ă și num ăr documente plat ă,
precum și extrasele de cont aferente
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Este solicitată la rambursarea, doar acea valoare eligibilă, din
factură și nu întreaga factură (în cazul în care, fie e depă șit plafonul
maxim admis, fie valoarea include și cheltuieli neeligibile)
Regulă privind
fondul
documentului Toate documentele ata șate CR, trebuie să figureze în Listă Anexe, în
opisul din CR, precum și în opisul creat de c ătre beneficiar,
împreun ă cu numărul paginilor corespunzătoare fiecărui document
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor În calculul cheltuielilor salariale, se vor elimina, din timpul efectiv
lucrat, zilele de concediu medical/ de odi hnă. Tot la cheltuielile de
personal, trebuie completat corect, timpul dedicat de echipă, fiecărei
activități, pe luni, iar dacă este cazul, zilele libere vor fi compensate
cu ore de recuperare.
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Toaate cheltuiel ile declarate în C R trebuie să coincidă cu bugetul
din Cererea de Finan țare. Se pot admite și transferuri de fonduri
între liniile bugetare, cu avizul, prealabil, al AM.
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Facturile incluse în CR, men ționează clar bunul achizi ționat,
contractul cu furnizorul, iar documentele de plată includ data și
numărul facturii plătite. De asemenea, toate cheltuielile efectuate,
trebuie să fie în cadrul perioadei admise.
Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Pentru a fi luate în calcul, toate documentele suport ale
cheltuielilor, trebuie: semnate, ștampilate, să aibă men țiunea
”Conform cu originalul ”, să fie numerotate, incluse în opis dar și în
Listă Anexe.

67 Regulă privind
eligibilitatea
cheltuielilor Cheltuielile realiz ate trebuie înregistrate corect, în contabilitatea
beneficiarului/ documentele contabile ale acestuia fiind ata șate la
CR.
Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

Verificarea CR, se face, conform Listei de Verificare a CR, pentru a
confirma legalitatea, regularitatea și corectitudinea costu rilor solicitate la
rambursare.
Se va face, astfel, o verificare, pe 2 paliere, redate, în tabelul următor:

Tabel 1.2. Clasificarea verificărilor cererii de rambursare
Tipul verificării Observa ții
Verificare formală Se verifică, dacă:
– CR e conformă cu formatul -tip, cu
instrucțiunile de completare;
– Sumele cuprinse în Cr sunt
corecte, iar calculele sunt exacte.
Aceasta va fi efectuată, prin
intermed iul formatelor
electronice, puse la dispozi ția
experților, ce vor introduce
documentele într -o matrice
standard, de calcul;
– Există toate ștampilele și
semn ăturile autorizate;
– Există documentele suport
menționate.
Verificare administrativă (include cele 2 tipuri de verificări de mai jos)
Se verifică documentele ce trebuie ata șate la CR:
– CR propriu -zisă;
– Anexele la CR (raport de progres, Raport de Audit, Documentele înso țitoare);
– Documentele înso țitoare (documentele de plată și contabile – facturi, documente
de plat ă, extrase bancare, note contabile, fi șe de cont, balan ța de verificare,
bilanțul, etc.; documentele de achizi ție- contracte, NIR -uri, procese -verbale de
predare -primire, recep ție, punere în func țiune, devize financiare, etc.; documente
de informare și publicitate – anunțuri, comunicate, materiale informative și
promoționale adecvate )
Verificarea legalită ții și regularit ății Se verifică eligibilitatea cheltuielilor incluse
în CR, dar și respectarea legisla ției în materie
de informare și publicitate, ajutor de stat,
mediu, egalitate de șanse, achizi ții publice,
etc.
Verificarea corectitudinii Se verifică dacă cheltuielile incluse în CR
sunt rezonabile cu media pie ței și sunt
justificate de documente adecvate.
Sursă: Interpretarea autorului, după dat ele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

În schema de mai jos (Schema 1. 50.), se va prezenta, fluxul
operațiunilor derulate, în urma verificării Cererilor de Rambursare:

68

Sursă: Interpretarea au torului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015
Schema 1. 50. Etape în verificarea cererii de rambursare

În continuare, vom prezenta, modalitatea de înregistrare în
contabilitate, a Cererii de Rambursare, după tipul beneficiarului, public –
Figura 1.5 1. sau privat – Figura 1. 52.

La beneficiar privat:

Înregistrarea cererii de rambursare, în condi țiile efectuării, în prealabil, a cheltuielilor:

4452”Împrumuturi nerambursabile cu = 741x”Venituri din subven ții de ca racter de
subvenții” exploatare”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 51. Înregistrarea în contabilitate a cererii de rambursare – beneficiari
privați

La beneficiar public:

Creanța existentă fa ță de UE, se înregistreaz ă, astfel:

4505” Sume de primit de la = 473”Decontări din opera ții în Comisia
Europeană/alți donatori curs de clarificare”
reprezentând
venituri ale bugetului general consolidat
– INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ
ȘI ALTE FONDURI”

Înregistrarea cererilor de rambursare ale beneficiarului:

4583”Sume de primit de la Autoritățile = %
de Certificare/Autoritățile de 775”Finan țare din fonduri
Management în contul plăților externe nerambursabile
efectuate ” post -aderare”
778” Venituri din contribuția
națională aferentă programelor/
proiectelor
finanțate din fonduri ext erne Verificare CR
Toate cheltuielile
eligibile, urmează
aprobarea plă ții pt
rambursare către
beneficiar Toate cheltuielile
neeligibile, urmează
respingerea plă ții Cheltuieli partial
eligibile, urmează
rambursarea sumei
aprobate la plată, cu
motivele respingerii
celeilalte părți Se necesită clarificări,
iar acestea nu sunt
transmise complet,
urmează respingerea
plății

69 nerambursabile”
462”Creditori diver și”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 52. Înregistrarea în contabilitate a cererii de rambursare – beneficiari
publici

1.4.3. Înregistrarea sumelor primite cu titlu de rambursare

Rambursarea cheltuielilor se face în concorda nță cu prevederile
legislației în vigoare (inclusiv a Ghidului Solicitantului), dar și cu cerin țele
din Co ntractul de Finan țare, încheiat de beneficiar cu AM (Siminică, M., Motoi,
A.G., Dumitru, A., Financial management as component of tactical
management , 2017 ). Totodată, c onform detaliilor prezentate în subcapitolul
anterior, rambursarea se va face propor țional, în funcție de cheltuielile
justificate sau efectuate corect. De altfel, se va face doar rambursarea
contravalorii sprijinului nerambursabil aferent proiectului, cof inanțarea fiind
exclus ă din calcul, încă de la întocmirea CR (HOTĂRÂRE nr. 398/27 mai
2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a
fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității
cadrului i nstituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale
2007 -2013) .
Înregistrarea cheltuielilor rambursate, se detaliază, mai jos, atât
pentru beneficiarii priva ți, cât și pentru cei publici – a se vedea Figura 1.53.:
La beneficiar privat:

Înregistrarea sumelor primite de către beneficiar, cu titlu de rambursare, de la AM:

5121”Conturi la bănci în lei” = 4452”Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subven ții”

La beneficiar public:

Primi rea sumelor aferente cererilor de rambursare:

5151 ”Disponibil în lei din = 4506 ” Sume avansate de Comisia
fonduri nerambursabile” Europeană/alți donatori – INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI ALTE FONDURI”

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fi scal și
www.fiscalitatea.ro

Figura 1. 53. Înregistrarea în contabilitate a sumelor din rambursare –
beneficiari publici și privați

1.4.4.Înregistrarea corec țiilor financiare

Prin termenul de ”corecție financiară” în țelegem retragerea par țială sau
integral ă a fondurilor acordate, în cadrul unui proiect, ca urmare a
constatării unor nereguli (Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul
și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare

70 aferente utilizate necorespunzător căreia i s-au adus unele modificări prin
Ordonanța Guvernului nr. 20/2008 și prin Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și
sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene
și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora) .
De asemenea, conform Regulamentelor UE, corecțiile financiare, pot
consta în aplicarea de sanc țiuni procentuale (corecții forfetare) , al c ăror
cuantum este stabilit, în raport cu gravitatea neregul ii constatat e, dar și a
consecin țelor financiare, pe care producerea ei, le prezint ă. Acest tip de
corecție financiară se aplică, atunci când cuantificarea neregulii depinde de
prea mul ți factori sau produce efecte difuze, greu de estimat valoric.
Corecțiile financiare pot implica la nivel de stat, retragerea totală sau
parțială, a finan țării UE pentru un Program Operațional.
În tabelul prezentat ca anexă – Anexa 1.5. , sunt detaliate principalele
nereguli, care atrag după sine, corecții financiare de amploare. Înregistrarea
corecțiilor financiare, se face în Figura 1.5 4.

Pentru beneficiar privat:

În cazul în care, se aplică, corec ții forfetare:

Înregistrarea corec țiilor financiare, se face, astfel:

6581”Despăgubiri, amenzi și penalit ăți”= 462 ”Creditori diver și”

Plata corec țiilor financiare:

462”Creditori diver și” = 5121”Conturi la bănci în lei”

În cazul în care, se restituie, par țial sau integral, sprijinul primit:

Înregistrarea corec țiilor financiare, se face, astfel:

462”Creditori diver și” = 4752”Împru muturi nerambursabile cu caracter de
subvenții pentru investi ții”
Plata corec țiilor financiare:

4752”Împrumuturi nerambursabile = 5121”Conturi la bănci în lei”
cu caracter de
subvenții pentru investi ții”

Pentru beneficiar public:

Înregistrarea c orecțiilor financiare:

4522 ”Sume datorate Autorităților de = 462”Creditori diver și”
Management/Agențiilor
de Plăți –
INSTRUMENTE STRUCTURALE,
FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ,
FONDURI DE LA BUGET ȘI ALTE FONDURI”

Plata corec țiilor financiare:

462”Creditori diver și” = 5121”Conturi la bănci în lei”
Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal și
www.fiscalitatea.ro

71 Figura 1.5 4. Înregistrarea în contabili tate a corec țiilor financiare – beneficiari
publici și privați

72
CONCLUZII

Uniunea Europeană, se află la momentul actual, într -un proces de
formare continuă a identită ții și caracteristicilor sale, pentru a deveni , pe
plan mondial, una dintre cele mai com petitive structuri. În acest sens, UE a
decis să acorde membrilor săi asisten ță post-aderare, astfel încât, să fie
reduse disparit ățile pe plan regional.
Astfel, prin intermediul instrumentelor financiare, sunt finan țate pe o
perioadă de 7 ani, o serie d e obiective strategice, menite să sprijine
dezvoltarea și creșterea economic ă, pe fondul promovării incluziunii
economice și sociale, în cadrul Programelor Opera ționale. Se pune, însă,
problema creării unor procedur i de lucru, care să gestioneze și să organizeze
eficient fondurile alocate, concomitent cu o permanent ă adaptare a
cunoștințelor și abilit ăților exper ților implica ți în implementarea proiectelor.
În contextul adâncirii procesului de integrare europeană, se identifică
necesitatea armonizării legis lației naționale , cu reglementările europene , în
domeniul fondurilor nerambursabile, cu atât mai mult cu cât, acestea au la
bază pri ncipiul parteneriatului și al adiționalit ății.
Totuși, pentru a putea cunoa ște situa ția de ansamblu, a sprijinelor
neramburs abile acordate, este obligatoriu să existe o eviden ță contabilă
temeinică și un management financiar -contabil, care să nu lase loc
interpretărilor și să nu creeze premisele apari ției de nereguli.
În prezentul Raport de Cercetare, s -a încercat o centraliza re a
principiilor organizării contabilită ții, pentru fondurile structurale și de
investiții, ținând seama at ât de regulile comune, aplicate tuturor
specializărilor, cât și de specificul acestui domeniu. Cele dou ă, se îmbină
armonios, însă, conform studiulu i realizat, s -a constatat că principiile
contabile generale sunt cele care guvernează și de aceast ă dată, înregistrarea
evenimentelor petrecute.
Un alt aspect important, tratat în acest studiu, îl constituie
eligibilitatea, fie că este vorba de cea a benef iciarilor, fie de cea a
cheltuielilor. Facem referire, în spe ță, la particularit ățile cheltuielilor eligibile,
a conținutului acestora, dar și la cerin țele specifice pe care trebuie s ă le
respecte, eviden țiind faptul c ă, indiferent de domeniul prioritar, î n cadrul
căruia se aplică pentru finan țare, cheltuielile cu dob ândirea activelor
tangibile și intangibile, precum și cele cu personalul, reprezintă două verigi
de bază, ale costurilor directe.
Există totu și, o limit ă aproape insesizabil ă între ”eligibil ” și ”neeligibil ”,
însă, aceast ă graniță nu este, întotdeauna dictată de corectitudine, ci mai
degrabă de interpretare și subiectivism. Aceea și interpretare conduce deseori,
la sesizarea de nereguli aparente, care sunt pedepsite prin aplicarea de
corecții fin anciare, dar, care, la o privire mai atentă, constituie doar
cheltuieli insuficient justificate.
Astfel, se eviden țiază ca și oportunitate, în acest ”lan ț al slăbiciunilor ”,
elaborarea de acte normative clare, formarea permanentă a personalului din
autori tățile contractante, concomitent cu elaborarea de proceduri contabile
adecvate contextului na țional. Între toate aceste slăbiciuni, se poate observa
și o îmbunătă țire modest ă, ce const ă în dorința eviden ței contabile analitice

73 distincte pentru proiectele e uropene, însă, uneori, din presiunile exercitate
de timp, de volumul prea mare de lucru și chiar de neaten ție, experților le
scapă din vedere evenimente importante , pe care, uită , să le mai reflect e în
contabilitate.
Consecin ța fireasc ă a acestei ”dorințe de a grăbi lucrul”, o reprezintă
apariția cazurilor de vulnerabilită ți și deficien țe, constat ate, în cadrul
Rapoartelor de Audit. Sunt formulate în urma acestora recomandări, dar
chiar și pentru auditori i financiari independen ți, este prea greu, ca la
volumul mare de proiecte pe care le analizează, să poată verifica periodic,
îndeplinirea recomandărilor.
Ajunși în situația în care nu au respectat ceea ce li s -a sugerat, prin
Rapoartele de Audit, beneficiarii sunt nevoi ți să restituie par țial sau integral
sumele primite, fapt ce îi conduce, într -un blocaj financiar, din care, singura
scăpare, pare a fi, de cele mai multe ori, insolven ța sau falimentul.
Toate aceste cazuri nefericite surprinse în numeroasele Rapoarte de
Audit , ale Autorită ții de Audit și Curții de Conturi, ar trebui să constituie
lecții învățate pentru poten țialii beneficiari, exemple negative care să le
servească drept suport ca ”a șa nu”. Dar oare, câ ți dintre cei care formeaz ă
publicul larg, amatorii de proiecte europene, sunt informa ți pe deplin și în
termen asupra rezultatelor contatate prin audit? Transparen ța
comunica țională este precar ă, iar informa țiile puse la dispozi ția acestora au
un caracter generic, ce nu face referire la experien ța practic ă. Totodat ă,
având în vedere volumul mare de proiecte ce necesit ă audit, dar și al datelor
statistice ce trebuie centralizate, se scurge o perioad ă de timp foarte mare,
până la publicarea acestora, iar în acel moment, acestea reprezintă date
învechite, ce nu redau situa ția de ansamblu a domeniulu i fondurilor
europene la data respectivă .
În opinia mea, este necesară, completarea informa țiilor teoretice
furnizate publicului, cu exemple de bun ă practică, ce ar trebui să întărească
convingerea oamenilor că accesarea fondurilor europene reprezintă o
oportunitate. De asemenea, trebuie organizate campanii de informare și
promovare a acestui domeniu, cu toate componentele și caracteristicile sale,
Nu este îndeajuns ca România să primească contractual sume fabuloase,
dacă statul, nu este capabil să păstreze minim jumătate dintre aceste sume,
prin investi ții de amploare, cu efecte favorabile pe termen mediu și lung.
Consider că, o variabilă care ar putea garanta succesul în cadrul
Programelor Opera ționale, ar fi reprezentată de rela ția dintre beneficiar –
autoritate contractant ă- expert contabil – auditor. Motiva ția principală a
acestui fapt, a fost justificată și prin intermediul chestionarului oral aplicat
în prezentul raport, respectiv: o comunicare transparentă între to ți
participan ții la implementarea unui proiect, însoțită de elaborarea unor acte
normative conforme și clare, de o contabilitate organizată corect și de un
audit periodic, în urma c ăruia s ă fie puse în aplicare recomand ările
efectuate, sunt elementele de care, este nevoie pentru îmbunătă țirea
activit ății în sfera fondurilor nerambursabile și pentru cre șterea gradului de
absorbție.
Totodată, după centralizarea datelor primite prin intervievarea
eșantionului, am reu șit să înțeleg faptul c ă, nu este necesar s ă ne pierdem
identitatea na țională pentru armonizarea cu acquis -ul comunitar, ci mai
degrab ă, este benefic s ă ne cre ăm un cadru legislativ adaptat condi țiilor
naționale și un personal al organismelor de gestiune a fondurilor europene,

74 care să func ționeze dup ă cunoștințele lor, dar după practici le și experien ța
anterioar ă a UE, în acest domeniu.
Concluzia este că, UE, chiar și în materie de contabilitate și audit a
dorit să respecte principiul subsidiarită ții și să intervin ă cu speciali ști doar în
domenii de mare amploare și cu risc ridicat , însă problema care se pune,
este că, ne -au fost oferite resu rsele financiare, dar, nu ni s -au comunicat
mijloacele pentru atingerea rezultatelor scontate.
Propunerile autorului, în urma informa țiilor ob ținute at ât prin
consultarea literaturii de specialitate, cât și a eșantioanelor alese pentru
observare , pentru ameliorarea situa ției existente, în ceea ce prive ște
contabilitatea și auditul pe proiecte europene, su nt expuse, astfel:
– realizarea unei mese rotunde, la care să particip e reprezentan ții
UE, dar și ai organismelor de gestiune a fondurilor nerambursabile, pentru
crearea de reglement ări agreate de Comunitate, dar avantajoase și clare
pentru beneficiar ;
– în urma acestei mese rotun de, este necesară o campanie de
informare a publicului larg, cu privire la mo dificările legislative survenite, la
rezultatele ob ținute în domeniu, dar și la experien țele practice anterioare,
pentru a înlătura bariera existent ă între beneficiari și autorită ți;
– includerea în cadrul structurilor de contabilitate și audit, din
subordin ea statului, de exper ți independen ți, pentru suplimentarea for ței de
munc ă, astfel încât, să fie atenuat ă apariția de nereguli;
– participarea exper ților contabili, a auditorilor, dar și a exper ților
care certific ă eligibilitatea cheltuielilor, la un schimb de experien ță, în cadrul
UE, în care, s ă dobândeasc ă bune prcatici, pe care s ă le implementeze cu
succes, pentru o absorb ție ridicat ă a fondurilor;
– elaborarea de proceduri de lucru, de formulare -tip clare, care să
nu poată fi interpretate;
– realizarea unui plan de contur i special creat pentru domeniul
fondurilor europene, astfel încât să fie uniformizate regulile de înregistrare în
contabilitate a evenimentelor derulate;
– introducerea în planul de conturi pentru beneficiarii priva ți, de
conturi special crea te pentru decont ările cu UE, astfel încât să fie evitate
confuziile;
– publicarea în timp util a Rapoarte lor de Audit, pentru Programele
Operaționale, astfel încât, acestea s ă serveasc ă drept exemplu pentru
perioadele următoare;
– realizarea unor indicatori ca re să măsoare performan țele la
nivelul fiecărui proiect și a fiec ărui Program Opera țional, pentru a putea
identifica inve stițiile competitive.
Astfel, având în vedere cele prezentate anterior, se poate conchide
că, există numeroase lacune în organizarea c ontabilită ții și în realizarea
auditului pentru Programele Opera ționale, însă acestea pot fi înlăturate,
printr -o bună transparen ță comunica țional ă, prin derularea de campanii de
informare și promovare, dar și printr -un schimb de experien ță cu celelalte
state membre UE.

75 BIBLIOGRAFIE

Cărți (carte clasică sau e -book):

1. Bollen, F., Hartwig, I., Nicolaides, P., EU Structural Funds Beyond
Agenda 2000: Reform and Implications for Current and Future
Member States, Ed. European Institute of Public Administ ration, 2000
2. Boștinaru, V., Ultimii pa și- Absorbția Fondurilor Structurale și de
Coeziune 2007 -2013. Studiu coordonat de Victor Bo știnaru – MEP, Ed.
S&D, 2013
3. Boulescu Mircea , Auditul Financiar: Repere Normative Naționale ,
București, Economica, 2003
4. Bratu, Șt., Drăcea, R., M., Rela ții financiare și valutare interna ționale,
Ed. Universitaria, 2002
5. CECCAR, România, Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea,
auditul și managementul proiectelor cu finan țare european ă, Ed.
CECCAR Bucure ști, 2011
6. Colasse B., Gestion financièr de l'entreprise – problematique, concepts et
methodes , P.U.F., Paris, 1987
7. Croitoru, R., Ben ța, M., Ben ța, A., Tratat de contabilitate practică.
Contabilitate aplicată, Ed. C.H.BECK, 2017
8. Cucinschi, R., M., Managementul proiect elor finanțate prin fondurile
structurale. Abordare teoretică, Ed. Universitară, 2011
9. Dobrescu, A., Pavel, E., Managementul proiectelor finantate din fonduri
europene pentru perioada 2014 -2020 , Ed. Pro Universitaria, 2014
10. Evans, A., The E.U. structural funds, Ed. Oxford, 1999
11. Grigore, L., Ghid de proceduri contabile aferente fondurilor europene
structurale și de coeziune, 2013
12. Iacob, C., Simionescu, S., Manea, D., Contabilitatea de gestiune.
Instrument fundamental al activită ții manageriale, Ed. Universitaria
Craiova, 2016
13. Kalman, J., Poss ible Structural Funds Absorption Problems, Ed.
Cambridge University Press, 2006
14. Mataragiu, O., coautorii: O șanu, O., Grapini, A.C., Chereji, A.,
Untariu, A., Auditul fondurilor structurale, pas cu pas, Funda ția
Renașterea, 2013
15. Pelan, P., Les fonds struc turels de l’Union Européene. Principes et
bonnes pratiques, Ed. Gualino, 2008
16. Porretta, P., Pes, G., Microfinance, EU Structural Funds and Capacity
Building for Managing. A comparative analysis of European
Convergence Regions, Ed. Springer, 2016
17. Rubio, N. , Le contrôle des fonds européens de cohesion. Évolutions,
enjeux et perspectives, Ed. Bruilant, 2013
18. Sottou, F., Lutz, H., Les fonds européens en pratique: Guide pratique
a usage des décideurs locaux et responsables d’entreprises et
d’associations période 2007 -2013, Ed. Afarnaud franel, 2008

76 19. Triclot, E., Projet des lig nes directrices sur les conditions d’éligibilité
et les critères de selection pour la programmation 2014 -2020,
traduction Edith Triclot, 2014
20. Voinea, C.,M., Audit intern între teorie și pract ică, Ed. Pro
Universitaria, 2016

Articol publicat în jurnal clasic sau on -line:

2. Botez, D., Intervenția auditorului privind fondurile structurale
nerambursdabile, STUDIA UNIVERSITATIS PETRU MAIOR, SERIES
OECONOMICA, FASCICULUS 1, anul VI, 2012, ISSN 184 3-1127
3. Hațegan, C -D, Studiu privind activitatea de audit financiar pentru
verificarea proiectelor europene în România, CAFR, nr. 102 – 6/2013
4. Motoi, A.G., Dumitru, A., Curelaru, L., Basic Accounting in European
Projects, aucjc.ro, 2016 –
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2852702
5. Motoi, A.G., Dumitru, A., The General Framework Of Accounting
Within The Projects Financed From Structural Funds , pag. 55 -70,
2016, http://sserr.ro/wp -content/uploads/2016/12/3 -2-55-70.pdf
6. Pitulice M., Pitulice C., Auditul proiectelor finanțate din fonduri
europene – delimitări legislative și raționament profesional în Re vista
Audit Financiar, nr. 6/2009
7. Repanovici, L., Proiecte implementate în parteneriat −cofinanțate din
instrumente structurale pentru obiectivul convergență – monografie
contabilă -(partea I), 2011
8. Siminică, M., Motoi, A.G., Dumitru, A., Financial management as
component of tactical management , 2017,
http://yadda.icm.edu.pl/yadda/element/bwmeta1.element.baztech –
0bda41f7 -dde0-401f-a581 –
50b836a151e4;jsessionid=D781B6058E7CA224713183FC87E27C71

Reglementări juridice:

1. H.G. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si gestionare
a instrumentelor structurale
2. H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind re gulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele
operationale
3. Hotărârea nr.130 a Plenului Cur ții de Conturi a Rom âniei pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea și desf ășurarea
activit ăților spe cifice Cur ții de Conturi, precum și valorificarea actelor
rezultate din aceste activit ăți
4. HOTĂRÂRE nr. 398/27 mai 2015 pentru stabilirea cadrului
instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene
structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului
instituțional de coordonare și gest ionare a instrumentelor structurale
2007 -2013

77 5. HOTĂRÂRE nr. 399/27 mai 2015 privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanț ate prin Fondul
european de dezvoltare regionala, Fondul social european și Fondul de
coeziune 2014 -2020
6. Hotărârea Guvernului nr. 1183/2014 privind nominalizarea
autorită ților implicate în sistemul de management și control al
fondurilor europene structura le și de investi ții 2014 -2020
7. Legea 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului
pentru lupta antifraudă
8. O.M.F.P. nr. 2359/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
64/200 9 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și
utilizarea acestora pentru obiectivul convergență
9. Ordinul ministrului fondurilor europene nr . 1190 din data de
19.11.2014 pentru modificarea Ordinului nr.1120/2013 privind
aprobarea procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați în
cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, obiectivul
„Convergență” precum și în cadrul p roiectelor finanțate prin
Mecanismele Financiare SEE și Norvegian pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări
10. ORDIN Nr. 2169 din 26 iunie 2009 pentru modificarea și completarea
Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilit ății
instituțiilor publice, Planul de conturi pentru institu țiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor publice nr. 1.917/2005
11. Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recupera rea
fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente
utilizate necorespunzător căreia i s -au adus unele modificări prin
Ordonanța Guvernului nr. 20/2008 și prin Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 66 din 29 iunie 2011 privind preveni rea, constatarea și
sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor
europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
12. Ordonan ță de Urgen ță / 12.12.2014 pentru aprobarea unor măsuri
de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale
13. OUG 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene
pentru perioada de programare 2014 -2020. Ordonanta de urgenta
40/2015 , Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 746 din 6
octombrie 2015
14. Ordonanța de urgență nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a
instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul
convergență împreună cu Normele metodologice de aplicare
reglementate prin OMFP nr.2548/2009 modificat prin Ordinul nr.
2359/2011 și prin HG 218/2012
15. OUG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar
preventiv
17. Regulamentul nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de
stabilire a anumitor dispozi ții generale privind Fondul European de
Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999
18. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozi ții

78 comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
precum și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul
european de dezvoltar e regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

Rapoarte statistice:

1. CCID, Ghid procedur i contabile aferente proiectelor co -finanțate din
fonduri europene structurale și de coeziune, 2011
2. Comisia Europeană, Guvernul României, Acordul de Parteneriat 2014 –
2020, 2013
3. Comisia Europeană, Cadrul Strategic Comun 2014 -2020, 2012
4. Comisia Europeană, Guidance Document on Monitoring and
Evaluating, European Cohesion Fund , European Regional
Development Fund, Concepts and Recommendations, Regional and
Urban Policy, 2014
5. Comisia Europeană, Notă informativă privind indicatorii de fraudă
pentru FEDR, FSE și FC
6. Curtea de Conturi a Români ei, Autoritatea de audit, Manual de audit
pentru fonduri structurale și de coeziune – perioada de programare
2007 -2013
7. Curtea de Conturi a României, Autoritatea de audit, Manual de audit
pentru fonduri structurale și de coeziune – perioada de programa re
2014 -2020
8. Curtea de Conturi a României, Manual de audit intern privind
cheltuielile realizate din fondurile europene aferente perioadei de
programare 2007 – 2013, 2008
9. Curtea de Conturi a României, Raport de audit . Auditul performan ței
utilizări i fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea
programelor sau proiectelor finan țate prin fondurile externe
nerambursabile pentru perioada intermediară 2007 -2012 , 2013
10. Curtea de Conturi Europeană, Manual de audit financiar și audit de
conformitate, 2012
11. Curtea Europeană de Conturi, Les possibilities de financement de
l’Union Européenne – Guide du debutant, Vue d’ensemble des règles
financières et des possibilities de financement au cours de la période
2007 -2013, Édition 2012,Office des publications de l’Union
Européenne, 2012, Luxembourg
12. Curtea Europeană de Conturi, Rapoartele financiare anuale ale
Uniunii Europene
13. European Comission , The Lisbon Strategy and the EU’s structural
productivity problem, in The EU economy 2004: Rev iew, European
Economy, No. 6
14.Ghid informativ privind prevenirea neregulilor la nivelul Beneficiarilor ,
2009
15. Ghidul Comisiei Europene pentru exercițiul de evaluare a
conformității

79 16.Guvernul României, Curtea de Conturi a României, Manual Expert
Implementare Fonduri Structurale, 2015
17.Guvernul României, Raportul Strategic Na țional 2012 privind
implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune
18. House of Lords, Select Committee on Economic Affairs , Government
Response to Report on Auditors : Market concentration and their role ,
3rd Report of Session 2010 –12, p 4,
http://www.publications.parliament.uk/pa/ld201012/ldselect/ldecon
af/157/157.pdf
19. International Auditing and Assurance Standards Board, IAASB
Strategy and Work Program, 2012 –2014, Final Publication, June 2012,
p 13,
http://www.ifac.org/sites/default/files/publications/files/Basis%20fo
r%20Conclusions%20 –
%20IAASB%20Strategy%20and%20Work%20Pro -gram%202012 –
2014 -final.pdf
20. KPMG, EU Funds in Central and Eastern Europe Progress Report
2007-2015
21. Norme ISRS
22. Harvey, B., Manuel sur la gestion des fonds structurels de l’Union
Européene 2 -ème edition, Raport realisé par Brian Harvey avec le
soutien de la Task Force Fonds Structurels d’EAPN (EUROPEAN ANTI
POVERTY NETWORK)
23. Maha, L. -G., Managemen tul Fondurilor Structurale și de Coeziune –
suport de curs, partea I, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi –
Centrul de Studii Europene, 2010, pag. 43 -56
24. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice, Ghid de
bune practic i în managementul fina nciar al proiectelor, 2015
26. Planul general de Conturi
27. Planul general de Conturi pentru institu țiile publice

Website:

2. www.ec.europa.eu
3. https://ec.europa.eu/europeaid/work/procedures/financial –
management -toolkit_en.htm_en
4. http://europa.eu/european -union/business/public -contracts_en
5. www.fiscalitatea.ro
6. www.fonduri -structurale.ro
7. www.fonduri -ue.ro
8. http://www.mdrap.ro/userfiles/ghid_MF.pdf
9. www.mfinante.ro

80
ANEXE

Anexa 1.1. – Întrebări adresate în cadrul chesti onării orale a
eșantionului – Capitolul 1
Întrebarea adresată Răspunsul formulat
Există diferen țe semnificative între domeniul
contabilită ții la nivel na țional și cel la nivel
european? Dacă da, aduce ți un argument cu
privire la cauză 90% dintre responden ți consideră că da,
există diferen țe însemnate între
contabilitatea fondurilor nerambursabile la
nivelul Rom âniei față de nivelul european, cu
următoarele argumentări:
– 50% sunt de părere că,
particularită țile statului sunt cele care vor
împiedica mereu, ali nierea perfecta cu
spatial comunitar, în toate domeniile;
– 30% cred că, legisla ția
contabil ă din Rom ânia prezint ă o serie de
lacune și de posibile interpretări, care,
împiedică ținerea unei eviden țe contabile
identice la cele 2 niveluri;
– 10% consideră că,
responsabil pentru diferen țele existente, este
doar schimbul de bune practice, între
experții contabili din statul nostrum și cei
din alte state UE.
Cei 10% a căror opinie este că, nu există
diferențe în materie de contabilitate a
fondurilor nerambursabile, între UE și
România, pe motiv că, la nivel de stat, au
fost elaborate, în urma sus ținerii de
campanii de promovare și informare în acest
sens, HG și OUG în deplin ă conformitate cu
Directivele și Regulamentele UE.
CONCLUZIE FORMULATĂ: nu va fi posibilă o aliniere totală a contabilită ții la nivel na țional
cu cea la nivel european, dec ât prin ad âncirea fenomenului de integrare european ă (și
pierderea unicit ății ca stat), prin realizarea unor reglementări na ționale clare, care s ă nu
creeze interpretare, dar și prin promovarea schimbului de experien ță între exper ții contabili
români și cei din restul statelor UE.
Care sunt principiile respectate în cadrul
organizării contabilită ții, de c ătre
departamentul financiar -contabil al entită ții
Dumneavoastr ă? Realiza ți ierarhizarea
primelor 3 principii considerate ca
importante. 50% dintre responden ți, au considerat că, cel
mai important principiu este cel al pruden ței,
având în vedere incertitudinea caracteristică
instrumentelor financiare ale UE, urmat de
principiul permanen ței metodelor, care,
potrivit, acestora, asigur ă comparabilitatea
datelor de la o perioadă de programare la
alta și principiul necompensării, în condi țiile
în care, oricum, exist ă interpret ări în
înregistrarea contabil ă a operațiunilor
curente ce țin de fondurile nerambursabile.
35% dintre subiec ți au ales, următoarea
ordine, a primelor 3 principii: pe primul loc
principiul intangibilită ții, care nu permite
”amestecul” sumelor din cadre financiare
multianuale diferite, pe locul 2 fiind plasat
princi piul independen ței exerci țiului, ce îl
completeaz ă perfect pe primul și dup ă
părerea lor, ofer ă o imagine fidel ă a

81 operațiunilor derulate ntr -un exerci țiul
financiar, pe locul 3 situ ându-se evaluarea
separate a elementelor de active și a celor de
datorii, aceștia fiind de p ărere c ă, indiferent
de dimensiunea lor, activele și pasivele
trebuie evaluate separate.
15% dintre respondent, au oferit următoarea
ierarhie a primelor 3 principii: principiul
continuită ții activit ății, principiul
independen ței exerci țiul și principiul
prudenței.
CONCLUZIE FORMULATĂ: nu se poate realiza, într -o manieră obiectivă, o departajare a
principiilor contabile, întrucât fiecare dintre acestea reprezintă o verigă importantă în
contabilizarea opera țiunilor curente ale unei entită ți, indiferent de domeniu
Care sunt aspectele generale remarcate, în
ceea ce prive ște eligibilitatea cheltuielilor? Responden ții la chestionarul oral, au
identificat, urm ătoarea list ă de aspecte
generale pentru eligibilitatea cheltuielilor:
– Cheltuiala să fi e efectuată în
intervalul de timp specificat și în limitele
maxime admise, prin reglement ări;
– Cheltuiala să fie reală și să
nu aib ă un nivel supradimensionat (sa fie
rezonabilă);
– Cheltuială să fie justificată
de toate documentele men ționate în
metodologiil e specifice;
CONCLUZIE FORMULATĂ: este necesar ca orice cheltuială realizată, pentru a fi eligibilă –
să fie prevăzută în Ghidul Solicitantului, la categoria cheltuieli eligibile, sa fie necesară
proiectului, să fie rezonabilă și să fie bine justificată
Care este principalul determinant al
specificită ții eligibilit ății
cheltuielilor?
În ceea ce prive ște determinantul
specificit ății cheltuielilor, p ărerile sunt
împărțite:
– 40% cred că obiectivele
dezvoltării regionale la nivel de stat, sunt
cele care impun categoriile de cheltuieli
eligibile;
– 35% sunt de părere că, UE
dictează liniile directoare de finan țat, în
funcție de priorit ățile interna ționale;
– 25% consideră că factorul
politic primează, în fa ța celorlal ți;
CONCLUZIE FORMULATĂ: există mai mul ți factor i determinan ți ai eligibilită ții cheltuielilor,
aceștia fiind elemente primordial pentru inducerea de efecte pozitive pe termen lung, la nivel
național și european (dezvoltarea regională, obiectivele Strategiei 2020), însă, din cauza
instabilită ții politic e, o parte a responden ților sunt înclinați să cread ă că și acest aspect
influențează liniile directoare ale eligibilită ții
Care sunt cauzele ce se află la baza confuziei
existente între no țiunea
de cheltuială eligibilă și cea neeligibilă?
Atunci când vor bim despre grani ța dintre
eligibil și neeligibil, r ăspunsul este cât se
poate de ferm:
– 90% dintre subiec ți cred c ă,
de vină, pentru confuziile create este doar
caracterul interpretabil al actelor normative
și al metodologiilor folosite;
– 10% dintre responde nt
consideră subiectivitatea exper ților evaluator
ai cheltuieli, ca fiind cauza interpretărilor.
CONCLUZIE FORMULATĂ: Confuzia dintre eligibilitate și neeligibilitate este dată de
caracterul subiectiv al opera țiunii de evaluare al cheltuielilor (factorul uman este
întotdeauna purtător de subiectivism), în cadrul proiectelor, dar și de formul ările
interpretabile, din actele normative.
Care sunt principalele documente contabile Totalitatea responden ților, au declarant că,

82 folosite în contabilizarea
operațiunilor, din cadrul proiectelor
europene? printre documentele contabile de eviden ță, în
cadrul proiectelor pe fonduri europene, se
numără:
– Registrul încasări -plăți,
pentru PFA, II sau IF, respectiv bilan ț,
balanță sintetic ă și cont de profit sau
pierdere, p entru SRL;
– Statele de plată ale salariilor;
– Regsitrul inventar;
– Registrul imobilizărilor
(mijloacelor fixe);
– Fișa mijlocului fix;
– Nota de recep ție și constatare
de diferen țe;
– Fișă client și fișă furnizori;
– Fișa de cont pentru
operațiuni diverse sau nota co ntabil ă.
CONCLUZIE FORMULATĂ: Domeniul fondurilor europene nu dispune de un tratament
special, în ceea ce prive ște documentele contabile folosite, acestea fiind cele regăsite în
evidența contabil ă a operațiunilor, indiferent de domeniu. Tipul acestora, de pinde de
activitatea pe care o înregistrează: există anumite documente contabile pentru achizi ții,
diferite de cele pentru plata drepturilor salariale.
Care sunt cele mai importante categorii de
cheltuială pe care le -ați întâlnit? Motiva ți
alegerea acesto ra. Cele mai însemnate costuri, sunt, după
părerea responden ților (în procent de 100%),
costurile directe, în spe ță, aceștia făcând
referire la investi țiile în activele tangibile și
intangibile, precum și la cheltuielile de
personal și la cele de formare p rofesional ă.
Ca și motiva ție a alegerii f ăcute, ace știa
consider ă că, aceste tipuri de cheltuieli sunt
elemente ce induc cre șterea pe termen mediu
și lung, fie prin valoarea adăugată pe care o
aduc entită ților, prin sporirea listei de
mijloae fixe, cu elem ente modern, fie printr –
un capital uman perfec ționat, ce sprijin ă
dezvoltarea regională și creșterea ocup ării
forței de munc ă, în condiții superioare, din
punct de vedere al competen țelor.
CONCLUZIE FORMULATĂ: Pe baza opiniilor responden ților, am conchis că, cele mai
întâlnite categorii de cheltuială sunt: investi țiile în imobiliz ări corporale și necorporale,
investițiile în capitalul uman (salariale sau de formare profesională), dar și toate costurile ce
decurg din acestea.
Cum se desfă șoară relația din tre un
beneficiar, partenerii s ăi și
autorit ățile contractante, în cazul unui
proiect implementat în parteneriat?
La această întrebare, părerile au fost
împărțite:
– 50% dintre subiec ți au
considerat c ă, relația dintre beneficiar,
parteneri și autoritate co ntractant ă, se
desfășoară sub semnul reticen ței
comunica ționale, bazat ă pe principiul
subordon ării: autoritatea contractant ă
transmite directive beneficiarului, intitulat și
lider de parteneriat, acesta comunic ând
liniile directoare c ătre partenerii s ăi;
– 50% dintre respondent sunt
de părere că, rela ția dintre cele 3 entit ăți
implicate este una de colaborare, cu o
comunicare eficient ă, impus ă de diminuarea
birocrației și de creșterea transparen ței
comunica ționale.
CONCUZIE FORMULATĂ: La această întrebare, s e poate concluziona că, în domeniul
fondurilor europene, toate rela țiile se dezvoltă pe baza principiului parteneriatului,

83 adiționalit ății, dar și colabor ării, însă, din cauza reticen ței și a lipsei de transparen ță din
comunicarea beneficiar -autoritate con tractantă, ace știa privesc raporturile cu AM și chiar cu
liderul de parteneriat, ca pe unul de subordonare.
Care sunt condi țiile de primire a prefinan țării
și care sunt aspectele
definitorii ale acesteia?
În această materie, beneficiarii de proiecte
au fost slab informa ți, întrucât ace știa
consider ă, în propor ție de peste 70%, c ă
prefinan țarea este o finan țare suplimentar ă,
acordat ă înainte de sprijinul propriu -zis,
însă, aceasta se acordă preferential și nu
poate fi accesat ă de un beneficiar oarecare.
Restul responden ților, sunt de opinie c ă,
prefinan țarea, de și este o parte a sprijinului
nerambursabil, acordat înainte de efectuarea
cheltuielilor eligibile, care de și poate merge
până la un maxim 50%, se poate acorda
doar o singură data pe parcursul într egului
proiect, având nevoie de o justificare
temeinică, din punct de vedere al
documenta ției necesare,
CONCLUZIE FORMULATĂ: Deși prefina țarea (denumită, uneori și avans) se adresează
tuturor beneficiarilor, lipsi ți de disponibilit ăți financiare, ace știa o privesc ca pe un
privilegiu, acordat preferential, întrucât nu a existat o comunicare temeinică, în această
privință.
Care sunt diferen țele și asem ănările între
cererile de plat ă și cererile de rambursare,
inclusiv, din punct de vedere contabil? Din ac est punct de vedere, beneficiarii de
proiecte, consideră că nu există nicio
diferență între cele 2 tipuri de cereri și că
documentele contabile sunt acelea și.
Totuși experții evaluator și reprezentan ții
autorit ății contractante r ăspund în procent
de 100% c ă da, exist ă diferențe între cele
două, cu urm ătoarele men țiuni:
– Cererea de plată presupune
solicitarea pă ții procentului asumat de c ătre
UE, înainte de efectuarea cheltuielilor
eligibile, cu men ționarea tipurilor și valorilor
achizițiilor ce urmeaz ă a fi derulate. Acest tip
de cerere se aplică, de regulă, numai în
cadrul proiectelor de mare amploare, unde
beneficiarii nu ar putea realiza cheltuielile pe
cont propriu;
– Cererea de rambursare
funcționeaz ă pe principiul ramburs ării
procentului de sprijin neramb ursabil, pentru
cheltuielile deja realizate;
– Diferența de documente
contabile constă în faptul că: cererea de
plată nu include documentele de plată
(ordine de plată, dispozi ții de plat ă externe,
bilete la ordin, cecuri, etc,) și extrase de cont
și de aceea , nu este necesar ă nici atașarea
situațiilor financiare ale beneficiarului.
Totuși, fiec ărei cereri de plat ă, îi corespunde,
ulterior și o cerere de rambursare, ce va
include, negre șit aceste documente.
CONCLUZIE FORMULATĂ: Există diferen țe fine între cel e două tipuri de cereri, pe care doar
un expert, cu competen țe de specialitate șși experien țp le poate sesiza. În fapt, ele reprezintă
un set de documente înainte către AM/OI, pentru a primi sprijinul financiar nerambursabil,
în vederea efectuării plă ții/acoperirii sumelor alocate din resurse proprii sau credit bancar.
Diferența de documente între cele dou ă cereri, este data de situa țiile financiare, ce redau
cheltuielile efectuate, precum și de documentele ce înregistreaz ă plata acestora.
În ce condi ții sunt aplicate corec țiile La această întrebare, mai mult sau mai

84 financiare și care sunt efectele
acestora?
puțin, într -un limbaj de specialitate,
responden ții au considerat c ă aceste corec ții
financiare sunt rezultatul apari ției unor
nereguli, care fie fac referire la nerespectarea
unor condi ții asumate, fie au leg ătură cu
regulile de eligibilitate și justificare a
cheltuielilor. Rezultatul aplicării lor, este
unul nefavorabil, din punct de vedere
economic, aducând beneficiarilor, în opinia
acestora, un imp as financiar și de cele mai
multe ori, o imposibilitate de continuare a
activității.
CONCLUZIE FORMULATĂ: Într-adevăr, corec țiile financiare reprezint ă efectul producerii
unor nereguli, indiferent de natura acestora. Corec țiile financiare pot însemna, chi ar,
recuperarea partial sau integral a sprijinului deja acordat, induc ând beneficiarului
diminuarea resurselor sale financiare, conducând, deseori, la insolven ță sau faliment.
Sursa: Datele furnizate de autor, în urma chestionării orale a e șantionului ale s

85 Anexa 1.2. Caracteristici ale cheltuielilor neeligibile
ASPECTE DEFINITORII ALE CHELTUIELILOR NEELIGIBILE
– Acestea reprezintă achizi ții ce nu contribuie la atingerea obiectivelor
proiectului, servind activită ții generale a beneficiarului;
– Costurile cons tituie contravaloarea unor bunuri care nu sunt noi și
care, nu pot fi însoțite de toate documentele justificative necesare;
– Reprezintă cheltuieli cu anumite taxe, amenzi, penalită ți sau
comisioane bancare ale beneficiarului;
– Constituie diferen țe de curs va lutar, ce nu creeaz ă valoare ad ăugată
investiției și care, nu pot fi estimate, de la data depunerii proiectului;
– Sunt costuri ce reliefează o contribu ție în natur ă, care, nu poate fi
evaluate just, de cele mai multe ori (există și SubMăsuri – de exemplu, ce le ce sprijină
viticulture, care, admit contribu ția în natur ă, ca fiind eligibil ă);
– Reprezintă cheltuieli efectuate înainte de semnarea Contractului de
Finanțare (prin excep ție, se accept ă acele situa ții în care, exist ă anumite tipuri de servicii –
consulta nt, proiectare, eliberare certificate, etc., care, contribuie la elaborarea și depunerea
proiectului și sunt admise, spre decontare, ulterior);
– Sunt excluse de la finan țare, acele cheltuieli ce benegiviază de
sprijin, printr -o altă SubMăsură;
– Costurile ce depășesc valoarea previzionat ă a investi ției, trec în
categoria cheltuielilor neeligbile, fiind suportate de c ătre beneficiar;
– Acele cheltuieli care, nu sunt înso țite de documente justificative,
conform Ghidului Solicitantului și Metodologiei, pentru fieca re SubMăsură, vor fi clasificate
ca, neeligibile;
– Cheltuielile să fie realizate în afara perioadei de programare, în care,
beneficiază de finan țare;
– Costurile sunt supraevaluate și nu respectă mediile pre țurilor
bunurilor/serviciilor/lucrărilor similare de pe piață;
– Costurile eligibile, omise ini țial, din bugetul proiectului, nu mai pot fi
adăugate, ulterior, după semnarea Contractului de Finan țare.

Sursa: Interpretarea autorului, după datele furnizate de www.fonduri -structurale.ro

86 Anexa 1.3. Tipurile de documente justificative și contabile în lucrul cu
fonduri europene
TIPUL DOCUMENTULUI OBSERVA ȚII
Documentele de plată – atestă, efectuarea plății, întrucât, de multe
ori, este exclusă plata în numerar. Plata se
poate face numai după semnarea
contractului de achiziții și emiterea facturii.
Deseori, documentele de plată sunt ordinele
de plată (pentru plata internă) sau
dispozițiile de plată externe (pentru plata
externă), iar acestea sunt semnate și
ștampilate obligatoriu de către banca
emitentă. Deși, este stipulată în metodologie
și primirea unor documente de plată printate
din sistemul electronic, acestea, în practică,
nu sunt primite de către autoritatea,
responsabilă, până la semnare și ștampilare
de unitatea bancară. Plata menționează atât
factura căre ia îi este aferentă, cât și
contractul de finanțare. În plus, datele
bancare ale beneficiarului trebuie să fie cele
înscrise în contractul de finanțare ( în caz
contrar, se va face un act adițional, pentru
notificarea schimbărilor, către autoritatea
contra ctantă).Sunt acceptate pentru plată și
CEC-uri sau bilete la ordin, emise de către
beneficiar, în numele furnizorului (în acest
caz, se prezintă și borderouri de încasare a
acestor documente, ștampilate și semnate de
bancă). De asemenea, dacă plata se face prin
acreditiv extern, trebuie atașate și copii după
documente solicitate pentru transferul
sumelor.

Extrasele de cont – sunt documentele datate și ștampilate de
banca
emitentă, atestând valoric și cronologic
efectuarea plăților.
Autorizația de constru ire – trebuie să fie valabilă pe toată perioada
execuției lucrărilor, fiind emisă conform Legii
50/1991.
Certificatele de calitate/conformitate – sunt semnate, datate și
ștampilate de către furnizor. În cazul în care
bunul/serviciul/lucrarea este ac hiziționată
din exterior, acestea trebuie traduse în limba
română, fie de către autoritatea emitentă, fie
de către beneficiar, în funcție de întelegerea
dintre ei. Persoana care comandă
traducerea, trebuie să își asume și
răspunderea pentru aceasta.

87 Decla rațiile vamale – atestă importurile directe de bunuri, fiind
atașate
în spatele facturilor. Se întâlnesc atunci
când, furnizorul extern are deschisă o filială
în România. De asemenea, acestea pot fi
însoțite de TIR, documentele ce însoțesc
marfa, pe parcu rsul transportului, fiind
predate beneficiarului la livrare.
Ordinul de începere al lucrărilor – fără acesta, nu poate fi inițiată
execuția lucrărilor. Data acestui document
este anterioară buletinelor de analiză, a
proceselor -verbale de lucrări ascuns e, a
proceselor -verbale pe faze bine determinate,
ce vor fi depusă chiar la prima cerere de
rambursare.
Procesul -verbal de predare al
amplasamentului – este un document ce
trebuie datat, ștampilat și semnat după
ordinul de începere al lucrărilor.
Program ul de urmărire și control al calității
lucrărilor – acest document
este necesar să aibă viza Inspecției de Stat în
Construcții. Totodată, trebuie ca acest
document să fie semnat de reprezentantul
legal al proiectului, de proiectant și
executant.

Procese le-verbale de recepție calitativă a
lucrărilor – documentele
realizate și asumate de specialiști, în
conformitate cu programul de urmărire și
control a calității lucrărilor.
Proces -verbal de predare -primire, recepție,
punere în funcțiune a bunurilor – conțin specificațiile bunurilor achiziționate,
seria și
numărul acestora, numărul și data facturilor
și contractului, fiind datate, semnate și
ștampilate de beneficiar și furnizor, deoarece
trebuie tipărit în dublu exemplar ( câte unul
pentru fiecare din părțile semnatare).
Situațiile de plată și centralizatoarele lor
pentru lucrări – aceste
documente conțin asumarea clară a
dirigintelui de șantier, a executantului
lucrării, dar și a responsabilului legal al
proiectului.
Devizele financiare – trebu ie să reflecte realitatea prezentată în
ofertele
financiare, fiind semnate și ștampilate de
către furnizor.
Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015

88 Anexa 1.4. Conturile utilizate în lucrul cu proiectele europene
Clasa și grupa de conturi Specifica ții
CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI
GRUPA 20 – IMOBILIZĂRI NECORPORALE
GRUPA 21 – IMOBILIZĂRI CORPORALE
GRUPA 28 – AMORTIZĂRI PRIVIND
IMOBILIZĂRILE Contul 208 – „ Alte imobilizări
necorporal e” – pentru reflectarea activelor
necorporale achiziționate.
Contul 2111 – „Terenuri” – pentru
achiziția de terenuri.
Contul 212 – „Construcții” – pentru
achiziția de clădiri (sau pentru a înregistra
ridicarea unei construcții)
Contul 213 – „Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje și instalații de
lucru)” – include toate echipamentele
necesare pentru realizarea proiectului
(inclusiv cele IT).
Contul 214 – „Mobilier, aparatură
birotică, alte imobilizări” – ține o evidență
strictă a aparaturii birotice.
Contul 2133 – „ Achiziția de mijloace
de transport” – sunt admise, deseori la
achiziție autorulote, autocisterne,
autovidanje, autoizoterme, camioane pentru
transport marfă/persoane, dar fără achiziție
separată carp tractor.
Contul 2134 – „Animale și planta ții” –
contabilizează animalele din fermele
zootehnice, precum și plantațiile pomicole și
viticole  transformat în 217 „ Active
biologice productive”.
Contul 2808 – „Amortizarea altor
imobilizări necorporale” – contorizează
amortizarea activelor necorpora le.
Contul 2812 – „Amortizarea
construcțiilor” – evidențiază amortizarea
clădirilor dobândite prin proiect.
Contul 2813 – „Amortizarea
instalațiilor, mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor” , înregistrează
amortizarea tuturor echipamentelor
achiziționate prin proiect.
Contul 2814 – „Amortizarea altor
imobilizări corporale” – se folosește pentru
amortizarea terenului, a mobilierului și a
altor active corporale, ce nu se regăsesc în
clasele anterioare.
Duratele de amortizare, precum și codurile
mijloacelor fixe amortizate, se regăsesc în
Catalogul mijloacelor fixe 2017.
CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ȘI
PRODUC ȚIE ÎN CURS DE EXECU ȚIE
GRUPA 30 -STOCURI DE MATERII PRIME ȘI Contul 301 – „Materii prime” se
folosește pentu evidența contabilă a
materiilor prime folosite, în cadrul
proiectului, în cazul activităților de

89 MATERIALE
GRUPA 34 -PRODUSE
GRUPA 36 – ANIMALE
GRUPA 37 – MĂRFURI
GRUPA 39 – AJUSTĂ RI PENTRU
DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI
PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
producție.
Contul 3022 – „Combustibili”
înregistrează achiziția și consumul de
combustibil atât în cadrul unor activități
agricole (utilajelor le este necesar
combustibilul, pentru funcționare), cât și în
cadrul operațiunilor de distribuție și
transport.
Contul 3021 – „Materiale auxiliare”
sunt ce le ce contorizează materialele ce
sprijină activitatea principală a
beneficiarului și nu sunt de natura celor
consumabile.
Contul 3028 – „Alte materiale
consumabile”, evidențiază consumabilele
utilizate în activitatea desfășurată, inclusiv
pieselor de schi mb pentru echipamentele
achiziționate.
Contul 3026 – „Furaje” înregistrază
cantitățile de hrană, utilizate pentru
alimentarea animalelor, în cazul fermelor
zootehnice sau mixte. Acestea sunt
contabilizate numai dacă provin de la terți,
nu și dacă sunt prod use din producția
vegetală obținută pe terenurile exploatate de
beneficiar.
Contul 3025 – „Semințe și materiale
de plantat” reprezintă materie primă, în
cazul exploatațiilor agricole, putând fi
înregistrate și în contul 301.
Contul 303 – „Materiale de natu ra
obiectelor de inventar” ține evidența
achizițiilor cu o valoare de până în 2500lei,
ce nu pot fi incluse în categoria mijloacelor
fixe.
Contul 308 – „Diferențe de preț la
materii prime și materiale” reprezintă acele
costuri sau economii generate de dife rența
dintre valoarea înscrisă pe factură (prețul
standard) și valoarea efectiv plătită.
Contul 345 – „Produse finite” –
evidențiază produsele furnizate de către
beneficiar, care, atunci când are activitate
agricolă, le înregistrează în contul 347
„Produs e agricole”.
Contul 361 – „Active biologice de
natura stocurilor” înregistrează animalele
pentru îngrășat, în cadrul fermelor, spre
deosebire de contu 217, ce le evidențiază
doar pe cele pentru reproducție.
Contul 371 – „Mărfuri” constituie
contul cu o du blă funcție :
o Redă atât marfa furnizată de

90 terți beneficiarului, cât și cea furnizată de
către acesta, terților, indiferent că este vorba
de produse finite sau nu.
Grupa 39 de conturi – „Ajustări
pentru deprecierea stocurilor și producției în
curs de execu ție” evidențiază ajustările
suferite de toate mărfurile, inclusiv de
materiile prime și materialele consumabile.
Astfel, se ține seama, la sfârșitul exercițiului
financiar, cu privire la ajustările pentru
deprecierea stocurilor existente, indiferent de
natura lor. (suplimentare, diminuare,
anulare, etc.)
CLASA 4 – CONTURI DE TER ȚI
GRUPA 40 – FURNIZORI ȘI CONTURI
ASIMILATE
GRUPA 42 – PERSONAL ȘI CONTURI
ASIMILATE
GRUPA 43 – ASIGURĂRI SOCIALE,
PROTEC ȚIA SOCIAL Ă ȘI CONTURI
ASIMILATE
GRUPA 44 – BUGETUL STATULUI, FONDURI
SPECIALE ȘI COTURI ASIMILATE
GRUPA 46 – DEBITORI ȘI CREDITORI
DIVERȘI
GRUPA 47 – CONTURI DE REGULARIZARE
ȘI ASIMILATE Contul 401 – „Furnizori” reprezintă
evidența relațiilor beneficiarului cu furnizorii,
alții decât cei de imobilizări (datoriile și
decontările cu furnizorii).
Contul 403 – „Efecte de plătit”
evidențiază datoriile ce trebuie plătite de
către beneficiar, atunci când avem ca
documente de plată: bilete la ordin,cambii,
etc.
Contul 404 – „Furnizori de
imobilizări”
surprinde relațiile benef iciarului cu furnizorii
de active corporale/necorporale. Atunci când
avem ca documente de plată bilete la ordin și
cambii, vom utiliza contul 405 „Efecte de
plătit pentru imobilizări”
Contul 408 – „Furnizori – facturi
nesosite” evidențiază decontările cu
furnizorii de bunuri/servicii/lucrări, care nu
au emis încă facturi.
Contul 409 – „Furnizori – debitori”
înregistrează avansurile acordate
furnizorilor. Acest cont este des utilizat în
lucrul cu fondurile europene, deoarece,
pentru a păstra echipamentele/ut ilajele
pentru beneficiar (prin rezervare), acesta le
acordă un avans. Inclusiv în cazul realizării
de construcții, se respectă acest principiu,
întrucât există din partea furnizorului, forță
de muncă activă pentru elaborarea
documentației necesare benefic iarului,
pentru etapa de dinaintea inițierii
construcției.
Contul 411 – „Clienți” înregistrează
operațiunile derulate de beneficiar, cu clienții
sai. În cazul plății prin bilete la ordin,
cambii, se folosește contul 413 „Efecte de
primit de la clienți”
Contul 418 – „Clienți – facturi de
întocmit” redau relațiile beneficiarului cu

91 clienți săi, pentru care nu s -a emis încă o
factură.
Contul 419 – „Clienți – creditori”
evidențiază avansurile primite de către
beneficiar, de la clienți săi.
Pentru cheltuielile s alariale, beneficiarul
utilizează în contabilitate, următoarele
conturi:
Contul 421 – „Personal – salarii
datorate”
Contul 4311 – „Contribuția unității la
asigurările soiciale”
Contul 4313 – „Contribuția
angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate ”
Contul 4371 – „Contribuția unității la
fondul de șomaj”
Contul 438 – „Alte datorii și creanțe
sociale” (contribuția beneficiarului
la fondurile facultative de pensii).
De reținut, faptul că, fondurile europene
nu admit decontarea cheltuielilor cu
person alul, din categorii , precum:
Prime și sporuri;
Avantaje materiale;
Diverse ajutoare acordate;
Acordarea de avansuri personalului;
Decontarea concediilor medicale sau
a
celor de odihnă.
În ceea ce privește cheltuielile cu TVA,
dacă beneficiarul este înregi strat în scopuri
de TVA, va utiliza în evidența sa contabilă 2
conturi:
Contul 4423 – „TVA de plată” (cel
datorat bugetului de stat, pentru
bunurile/serviciile achiziționate)
Contul 4424 – „TVA de recuperat” (cel
ce trebuie recuperat de beneficiar, de la
bugetul de stat)
De asemenea, în calitate de achizitor,
plătitor de TVA, beneficiarul va folosi și
contul 4426 – „TVA deductibilă”. Se
regăsește atunci când TVA din cumpărări >
TVA din v ânzări, iar contul 4427 – „TVA
colectată” apare, atunci când TVA vânz ări >
TVA din cumpărări.
“TVA neexigibilă” – contul 4428, este TVA
corespunzătoare stocurilor, ce devine TVA
colectată, în momentul în care, beneficiarul
își va vinde stocurile de mărfuri.
Referitor la tipul de impozit plătit de
beneficiar, statului, se fac următoarele

92 mențiuni:
Dacă acesta este încadrat în categoria
microîntreprindere, va plăti impozit pe venit
(3% din venitul obținut la nici un salariat
sau 1% la minim un salariat). Se va folosi,
astfel, contul 4418 – “Impozit pe venit”
Dacă beneficiaru l nu este
microîntreprindere sau peste 20% din
veniturile sale sunt dobândite din activități
de management sau consultant, acesta va
plăti impozit pe profit (16% din profitul
obținut), regăsindu -se în contabilitate ca
4417 “Impozit pe profit”
Contul 445 – “Subvenții” va înregistra
de exemplu, subvențiile primIte de către un
beneficiar din domeniul agricol (finanțate
prin FEGA). Aici sunt înregistrate și
subvențiile pentru investiții, dar și cele
pentru venituri.
De cele mai multe ori, în contabilitate,
sprijinul nerambursabil primit, se regăsește
în contul 4451 – “Subvenții guvernamentale”,
însă, acest lucru este contestat de experții în
fonduri europene, deoarece nu surprind
specificitatea sumelor primate de la Uniunea
Europeană.
Subențiile acordate pentru achiziția de
imobilizări corporale și necorporale, se
regăsesc în contul 4751 – “Subvenții
guvernamentale pentru investiții”. De altfel,
4752 – “Împrumuturi nerambursabile cu
character de subvenții pentru investiții”
surprinde cel mai bine caracterul
nerambursabil al sumelor primite.
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
GRUPA 51 – CONTURI LA BĂNCI Sumele pe care beneficiarul trebuie să le
încaseze, se regăsesc fie în categoria 511 –
“Valori de încasat” fie în una dintre tipurile
secundare ale acesteia:
5112 – “Cecuri de încasat”
5113 –“Efecte de încasat” (bilete la
ordin, cambii, etc.)
De asemenea, beneficiarul poate avea conturi
la bănci (reprezintă în lucrul cu fonduri
europene, o obligativitate,datorită modului
simplu de verificare al operațiunilor, prin
extrasul de cont. Excepție fac 5125 – “Sume
în curs de decontare”care, la sfârșitul unei
luni sunt încasate /plătite, dar nu se găsesc
pe extras încă). Pentru celelalte situații, se
folosesc :
Contul 5121 –“Conturi la bănci în
lei”.

93 Contul 5124 –“Conturi la băn ci în
valută”
Contul 518 – “Dobânzi” surprinde
maI
mult dobânzile de plătit, decât
cele de încasat. Se iau în calcul dobânzile
pentru creditele contractate pentru proiect,
care sunt încadrate în categoria cheltuielilor
neeligibile. De regulă, aceste dobânz i sunt
aferente creditelor bancare pe termen lung –
Contul 1682 ,care sunt frecvent întâlnite în
lucrul cu fonduri europene (contul 2675). Se
poate spune că, beneficiarii prefer să
contracteze credite pe perioade de la 5 la 10
ani.
CLASA 6 – CONTURI DE CH ELTUIELI Clasa 6 de conturi, cea de cheltuieli,
redă conturile pentru înregistrarea
cheltuielilor efectuate de către un beneficiar
sau de către un partener, cu men țiunea că,
unele dintre acestea, sunt mai uzuale decât
celelalte. De altfel, aceasta este una dintre
cele mai importante etape în implementarea
unui proiect – reflectarea în contabilitate, atât
a costurilor eligibile, cât și a celor neeligibile,
prin intermediul conturilor de cheltuieli.
Astfel, prezentăm, mai jos, o listă a
conturilor din clasa 6 de cheltuială, des
întâlnite în cadrul contabilită ții programelor
operaționale:
– 601”Cheltuieli cu materiile
prime”;
– 602”Cheltuieli cu materialele
consumabile”;
– 603”Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar”;
– 605”Cheltuieli privind ene rgia și
apa”;
– 606”Cheltuieli privind activele
biologice de natura stocurilor” (este frecvent,
un tip de cost neeligibil, efectuat doar pentru
desfășurarea curentă a opera țiunilor unei
exploata ții);
– Conturile din grupa 61 – Cheltuieli
cu lucrările și servic iile executate de ter ți;
– Conturile din grupa 62 – Cheltuieli
cu alte servicii executate de ter ți;
– Conturile din grupa 64 – Cheltuieli
cu personalul (importante, mai ales, în
cadrul proiectelor ce presupun calificarea și
formarea personal ă);
– Contul 652”Prote cția mediului
înconjur ător”, constituie un tip de cheltuial ă
din ce în ce, mai prezentă în Ghidurile
Solicitantului, întrucât contribuie la
obiectivul Strategiei 2020 – reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera;
– 665”Cheltuieli din diferen țe de
curs valu tar” reprezint ă o categorie aparte de

94 costuri, întruc ât se întâlne ște adesea,
deoarece bugetul unui proiect este calculate
în valută (euro), semnarea Contractului de
Finanțare realiz ându-se în dubl ă moned ă
(euro și lei), iar plata putând fi efectuată atât
în euro, cât și în lei;
– 666”Cheltuieli privind dobânzile” –
orice beneficiar/partener, pentru
desfășurarea, în bune condi ții a activit ății
sale, apeleaz ă, deseori, la credit bancar, ce îi
conferă disponibilită țile financiare necesare
derul ării opera țiunilor curente și a achizi țiilor
propuse;
– Conturile din grupa 68 -Cheltuieli
cu amortizările, provizioanele și ajust ările
pentru depreciere sau pierderile de valoare
reprezint ă un cost care, nu se încadrează de
obicei, în categoria cheltuielilor eligibile,
fiind, totuși semnificativ, mai ales atunci
când discut ăm de amortizarea mijloacelor
fixe achizi ționate prin proict;
– Conturile din grupa 69 – Cheltuieli
cu impozitul pe profit și alte impozite.
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI Veniturile reprezintă, pe lâng ra țiunea
de a exista, a oric ărei entit ăți juridice și un
aspect controversat în sfera ffondurilor
europene. Men ționîm, faptul că, uneori, se
vorbește despre activită ți care nu sunt
generatoare de venituri, ci doar de cheltuieli.
Totuși, există și proiecte care, pr oduc
venituri, cele mai importante conturi folosite,
fiind:
– Contul 701„Venituri din vânzarea
produselor finite” (atunci când se
finanțează o activitate de produc ție);
– Contul 704”Venituri din lucrări
executate și servicii prestate” (când
beneficiarul este u n simplu prestator de
servicii);
– Contul 707”Venituri din vânzarea
mărfurilor” – în această categorie,
sunt incluse chiar și veniturile dob ândite
dintr -o activitate agricolă;
– Grupa de conturi 74 – Venituri din
subvenții din exploatare – se
utilizeaz ă conturile din aceast ă grupă, atunci
când activitatea desf ășurată de
beneficiar/partener, constituie o prioritate
subvenționat ă de către stat (chiar și
activitatea agricol ă, ce prime ște
subvenționare prin intermediul FEGA);
– Contul 765”Venituri din diferen ț
de curs v alutar ”- în ultima
perioad ă, pe fondul unei permanente
ascensiuni a monedei euro, aceast ă situație
nua mai fost întlnit ă, gener ându-se doar
cheltuieli din diferen țe de curs valutar.
Totuși, dac ă discutîm despre înregistrarea la
nivelul autorită ții contract atnte, a tuturor
proiectelor finan țate într-un program
operational, aceasta va reflecta în

95 contabilitate o astfel de cheltuială pe proiect,
ca și venit, deoarece înregistreaz ă, pe
ansamblu, un c âștig. Însă, la decont ările cu
Comisia European ă, în moneda eu ro, AM va
avea o pierdere în materie de curs valutar,
realizându -se astfel, reglajul, îe totalitatea
proiectelor finan țate.
În toate cazurile prezentate anterior, vorbim
de un beneficiar/paartener privat, care
înregistrează în contabilitatea sa,
operațiunile dintr -un poriect european,
similar oricărei alte opera țiuni derulate.
CONTURI SPECIALE, BENEFICIAR PUBLIC Dacă, însă, beneficiarul este unul public,
acesta reflect în contabilitatea sa, primirea
sprijinului financiar nerambursabil, diferit,
în funcție de tipul de fond care ofer ă
finanțare, prin intermediul:
– Grupei de conturi 45 – ”Decontări
cu Comisia Europeană privind
fondurile nerambursabile (PHARE, SAPARD,
ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE,
FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ,
FONDURI DE LA BUGET ȘI ALTE
FONDURI )”;
– Grupei de conturi 47 – ”Conturi de
regularizare și asimilate” – pentru
sumele certificate/declarate sau pentru
operațiile în curs de clarificare, de c ătre UE ;
– Grupa de conturi 55 – ”Disponibil
din fonduri cu destina ție specială” –
măsoară contribu ția națională, sau
prefinan țarea acordat ă, la finan țarea
proiectelor europene, atât în lei, cât și în
euro;
– Contul 668 – “Dobânzi de
transferat Comisiei Europene sau de alocat
programului – PHARE, SAPARD, ISPA,
INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI
PENTRU AGRICULTURĂ, F ONDURI DE LA
BUGET ȘI ALTE FONDURI”;
– Grupa de conturi 67 – ”Alte
cheltuieli finan țate din buget” –
Înregistrează acordarea de ajutoare sociale
sau reflect transferurile na ționale
postaderare;
– Grupa de conturi 77 –
“FINANȚĂRI,
SUBVENȚII, TRANSFERURI,
ALOCAȚII BUGETARE CU DESTINAȚIE
SPECIALĂ, FONDURI CU DESTINAȚIE
SPECIALĂ” – înregistrează în contabilitate,
fondurile de preaderare/postaderare, chiar și
contribu țiile în natură;
– Grupa de conturi 80 – ”Conturi în
afara bilan țului” (garanții de
returnare a avansului p rimit, creditele de
angajament aprobate sau angajate, dobânzi
și restul de costuri, pe care le implic ă un
sprijin nerambursabil, sumele solicitate la
rambursare, ce sunt în curs de virare,
declarația de cheltuieli transmis ă către ACP,

96 cumele aflate în curs de certificare, pentru
FEPAM) . Această grupă de conturi este una
specială, cu un tratament aparte, realizat pe
structura bugetului aprobat, astfel că, este
necesar, pentru o mai bună în țelegere, să fie,
detaliate, după cum urmează:
– Contul 8071”Credite de
angajament aprobate” tine eviden ța creditelor
aprobate, pentru întreg exerci țiul bugetar,
înregistr ând pe de o parte, în debit
majorările de credite de angajament, dar și
creditele aprobate, iar pe de alt ă parte,
diminuările de credite aplicate, soldul fin al
fiind unul debitor și reflect ând creditele de
angajament, aprobate, la un moment dat.
– Spre deosebire de acesta, contul
8072”Credite de angajament
angajate”, înregistrează creditele
angajate,reflectând în debit creditele
aprobate, iar în debit pe cele a ngajate, soldul
final debitor, redând creditele neangajate, ce
vor fi ulterior, angajate.
Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Planul de Conturi, Codul Fiscal,
Planul de conturi pentru Institu țiile Publice

97 Anexa 1.5. Nereguli pentru ca re, se aplică, corec ții financiare
Tipuri de nereguli, pentru care, sunt aplicate, corec ții financiare
– nerespectarea regulilor și a procedurilor de publicitate și transparență;
-nerespectarea principiilor de achizi ție publică
– atribuirea incorectă de contracte de achiziție (acte adiționale) pentru lucrări, bunuri și
servicii;
– omiterea inten ționat ă a anumitor criterii de calificare și selecție, dar și a factorilor de
evaluare în documentația de atribuire sau în anunțul de participare;
– crearea u nui caiet de sarcini, cu criteria de calificare și selecție, discriminatorii;
– stabilirea unui obiect al contractului slab prezentat sau discriminatoriu detaliat, care nu
permite ofertanților să identifice obiectul contractului sau autorităților contracta nte să
atribuie contractul;
– aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale;
– negocierea în timpul procedurii de atribuire;
– reducerea cantită ților achizi ționate, concomitent cu sporirea valorii totale a acestora;
– aplicarea necore spunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire;
– scurtarea nejustificată a duratei de depunere a ofertelor în cazul procedurii de achiziție;
– neîndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertantul declarat câștigător al procedurii
de achiziție publică;
– excluderea nejustificată a ofertelor cu un preț mai scăzut, din criteria subiective;
– respingerea nejustificată a ofertelor înaintea evaluării acestora, pe motive subiective;
– modificarea anunțului de participare efectuată prin publicarea unei clarificări și nu prin
publicarea unei erate;
– neprecizarea clară, în raportul procedurii, a motivelor ce au dus la respingerea unor oferte,
urmată de nepuublicarea ofertei câ știgătoare și cu anun țul agenților economici nec âștigători;
– identificarea unui conflict de interese ;
– utilizarea eronată a experien ței exper ților;.
Sursă: Interpretarea autorului, după datele furnizate de Manualul Expert Implementare
Fonduri Structurale, 2015