Școala doctorală de Științe Socio-Umane [611136]

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Școala doctorală de Științe Socio-Umane

TEZĂ DE DOCTORAT
MANAGEMENTUL TEHNOLOGIC ȘI
SPECIALIZAREA RESURSEI UMANE
PENTRU DEZVOLTAREA EFICIENTĂ A
INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR

Doctorand: [anonimizat] ,
Conducător științific în cotutelă Conf.dr.ec. Habil. Gasparotti Carmen
Prof. dr. ing. D.H.C. Bratu Poli dor

Referenți stiințifici Prof univ.dr.ing./ CSI dr.ing .
Prof univ.dr.ing./ CSI dr.ing.
Conf. univ. dr. ing ./fiz/chim / CSII dr. ing.

Seria E 2 Management Nr….
GALAȚI
2020

2

Anexa 2 –Copertă interioară/verso

Seriile tezelo r de doctorat sustinute public în UDJG începând cu 1
octombrie 2013 sunt:
Domeniul ȘTIINȚE INGINEREȘTI
Seria I 1 : Biotehnologii
Seria I 2 : Calculatoare și tehnologia informației
Seria I 3 . Inginerie electri că
Seria I 4 : Inginerie industrială
Seria I 5: Ingineria materialelor
Seria I 6 : Inginerie mecanică
Seria I 7 : Ingineria produselor alimentare
Seria I 8: Ingineria sistemelor
Seria I 9 : Inginerie și management în agicultură și dezvoltare rurală
Domeniul ȘTIINȚE E CONOMICE
Seria E 1: Economie
Seria E 2: Management
Domeniul ȘTIINȚE UMANISTE
Seria U 1: Filolo gie- Engleză
Seria U 2: Filologie – Română
Seria U 3 : Istorie
Seria U 4: Filologie – Franceză
Domeniul MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
Seria C: Chimie

3
CUPRINS

LISTĂ ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
LISTĂ FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
LISTĂ TABELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 8
Capitolul I – STADIUL ACTUAL PRIVIND MANAGEMENTUL TEHNOLOGIC ȘI
SPECIALIZAREA RESURSELOR UMANE ÎN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR …….. 11
1.1.Stadiul actual al managementului tehnologic în construcții ………………………….. .. 11
1.1.1. Managementul tehnologic al procesarii materialelor
la pune rea în operă pe șantier ………………………….. ………………………….. ……………. 11
1.1.2. Influența neconformităților echipamentelor tehnologice asupra calității
materialelor procesate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
1.1.3. Eficiența personalului de specialitate în construcții ………………………….. ……. 18
1.1.4. Digitalizarea activităților și proceselor în construcții ………………………….. …… 19
1.1.5. Managementul proceselor automatizate și digitalizate în construcții …………. 19
1.2.Obiectivele tezei de doctorat ………………………….. ………………………….. ……………. 20
1.3.Conținutul str uctural al tezei d e doctorat ………………………….. ………………………… 21
Capitolul II – MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN CONSTRUCȚII PRIN ATESTAREA
CONFORMITĂȚII PRODUSELOR ………………………….. ………………………….. ……………. 23
ȘI PROCE DEELOR TEHNOLOGICE ………………………….. ………………………….. ……….. 23
2.1. C erințe fundamentale ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
2.1.1. Infrastructura de evaluare și certificarea conformității produselor și sistemelor
de management ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
2.1.2. Legislația aplicabilă ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
2.1.3. Conformitatea și evaluarea conformității ………………………….. ………………….. 24
2.1.4. Proceduri pentru evaluarea conformității ………………………….. ………………….. 26
2.2. Documentația necesară atestării conformității produselor pentru construcții din
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 28
2.2.1. Referințe preliminare ………………………….. ………………………….. ………………… 28
2.2.2. Cerințe legale pentru atestarea conformității produselor pentru construcții … 28
2.2.3. Certificarea mașinilor și echipamentelor tehnologice noi pentru
construcții(examinare EC de tip) ………………………….. ………………………….. …………. 32
2.2.4. Declarația de conformitate dată de fu rnizor ………………………….. ……………… 32
2.3. Agrement tehnic în construcții ………………………….. ………………………….. …………. 33
2.3.1. Agrementul tehnic în construcții – AT ………………………….. ………………………. 33
2.3.2. Agrementul tehnic european – ETA ………………………….. ………………………… 34
2.4. Inspecția tehnică a mașinilor și echipamentelor tehno logice pentru construcții … 34
2.4.1. Clasificarea inspecțiilor și organismelor ………………………….. …………………… 34

4
2.4.2. Documentele de referință ………………………….. ………………………….. ………….. 35
2.4.3. Proceduri de inspecție ………………………….. ………………………….. ………………. 35
2.5. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
2.5.1. Planul de control de calitate privind realizarea structurilor rutiere
bituminoase ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 36
2.5.2. Cerințe de calitate pentru materialele și echipamentele tehnologice de
preparare a mixturilor asfaltice la cald ………………………….. ………………………….. …… 38
2.5.3. Tehno logia și echipamentele tehnologice pentru producerea, transportul,
repartizarea și compactarea mixturilor asfaltice ………………………….. …………………. 39
2.5.4. Controlul de calitate al procesului de fabricare a mixturilor (CFP – controlul
produselor în fabrică, neconformități frecvent e care apar în procesul de fabricare al
mixturilor asfaltice) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 43
2.5.5. Soluția tehnică de monitorizare prin digitalizare a unei stații d e mixtur i
asfaltice LPX – 200 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 45
2.5.6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 53
BIBLIOGRAFIE PARȚIALĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 58
Capitolul III – IMPACTUL RESURSELOR UMANE ASUPRA EFICIENȚEI ȘI CALITĂȚII
PROCESELOR TEHNOLOGICE ÎN CONSTRUCȚII ………………………….. ……………….. 59
3.1. Rolul și atribuțiile personalului tehnic de specialitate ………………………….. ……….. 59
3.1.1. Rolul inginerilor tehnologici ………………………….. ………………………….. ………. 59
3.1.2. Rolul personalului tehnic cu pregătire postliceală ………………………….. ……… 61
3.1.2.Rolul personalului muncitor calificat ………………………….. ………………………….. .. 62
3.2. Nivelul de pregătire și formare continuă a personalului ………………………….. ……. 63
3.2.1. Formarea în domeniul tehnic de specialitate ………………………….. …………….. 63
3.2.2. Formarea pentru asigurarea calității produselor de construcții în domeniul
reglementat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 64
3.3. Analiza impactului și cuantificarea formării profesionale asupra calității și
eficienței producției (personal de execuție) ………………………….. ………………………….. 64
3.4 Criterii motivaționale pentru angaj area personalului tehnic de specialitat e ………. 65
3.5. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
Capitolul IV – MANAGEMENTUL PREGĂTIRII ȘI ASIGURĂRII EFICIENȚEI
RESURSEI UMANE PENTRU CONSTRUCȚII ………………………….. ……………………….. 84
4.1. Resursa umană specializată pentru dezvoltare tehnologică ……………………….. 84
4.1.1. Problematica vocațională a forței de muncă ………………………….. …………….. 84
4.1.2. Măsuri pasive și active de ocupare a forței de muncă ………………………….. … 85
4.1.3. Politicile de ocupare a forței de muncă ș i ale pieței forței de muncă …………. 89
4.2. Cadrul legislativ și implicarea statului în ocuparea muncii ………………………….. … 94
4.3. Tendințe privind ocuparea f orței de muncă și somajul ………………………….. …… 102

5
4.4. Studiu de caz. Managementul resurselor umane la o stație de preparare a
mixturii asfaltice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 112
I. RESURSELE MATERIALE ………………………….. ………………………….. …………… 112
II. RESURSE UMANE ………………………….. ………………………….. ……………………… 112
III. INFRASTRUCTURA ………………………….. ………………………….. …………………… 113
BIBLIOGRAFIE PARȚIALĂ ………………………….. ………………………….. …………………. 131
Capitolul V – CONCLUZII. CONTRIBUȚII PERSONALE.
DIRECȚII DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………………… 132
5.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 132
5.2. Contribuții personale ………………………….. ………………………….. ……………………. 133
5.3. D irecții de cercetare ………………………….. ………………………….. …………………….. 134
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 135

6
LISTĂ ABREVIERI

AJOFM – Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă
AMIGO – Ancheta asupra Forței de Muncă în Gospodării
ANOFM – Agen ția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ASRO − Asociația de Standardizare din România
BIM – Biroul Internațional al Muncii
BRML – Biroul Român de Metrologie Legală
CE – Comisia Europeană
CEN – Comisia Europeană pentru Standardizare
CNFPA – Cons iliul Național de Formare Profesională a Adulților
CPF – Control al producției în fabrică
CQ – Controlul Tehnic de Calitate in Constructii
EOTA – Organizația Europeană pentru Evaluare Tehnică
ETA – Agrementul Tehnic European
ICECON –Institutul d e Cercetări pentru Echipamente și Tehnologii în Contrucții
IM – Inspecția Muncii
IMM – Întreprinderi Mici și Mijloci
PNAO – Plan Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă
RENAR – Asociația de Acreditare din România
ULOFM – Unită țile Locale d e Ocupare a F orței de Muncă

7
LISTĂ FIGURI

Figura 1.1. Clase de neconformității
Figura 1.2. Neconformități – amestecarea sorturilor în depozit
Figura 1.3. Neconformități – pierderi apă spălare; lipsă paltformă depozit
Figura 1.4. Autostropitoar e de emulsie bituminoasă
Figura 2.1. Infrastructura de evaluare și certificarea conformității produselor și sistemelor de
management
Figura 2.2. Soluțiile tehnice și tehnologice
Figura 2.3. Relația între marcajul CE (de securitate) aplic abil în domeniul re glementat și marca
de calitate
Figura 2.4. Sistemul de atestare a conformității
Figura 2.5 . Atestarea conformității unui produs pentru construcții
Figura 2.6. Variația eficienței vibrațiilor cu pulsația
Figura 2.7. Program de experimenta re (Design of Exper iments)
Figura 2.8. Rezultate analiză de regresie
Figura 2.9. Diagrama Pareto – pentru coeficenți
Figura 2.10. Diagrama punctelor marginale (min.; max.)
Figura 2.11. Suprafața de răspuns E = f(a, )
Figura 2.12. Curbe de răspuns E = f(a ) și E = f()
Figura 4.1. Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale
Figura 4.2. Structura populației ocupate, după nivelul de educație, pe grupe de vârstă
Figura 4.3. Șomeri înregistrați și rata șomajului (la șfârșitul anului)
Figura 4.4. Rata șomajulu i BIM după nivelul educaț iei, sexe si medii în anul 2018
Figura 4.5. Rata șomajului in România 2019

8
LISTĂ TABELE

Tabel 2.1. Modulele de evaluare a conformității
Tabel 2.2. Domenii reglementate
Tabel 4.1 Populația ocupată civilă, pe activităț i ale economiei naționale
Tabel 4.2 Structura populației ocupate, după nivelul de educație, pe grupe de vârstă, sexe și
medii, în anul 2017
Tabel 4.3 Șomeri înregistrați și rata șomajului
Tabel 4.4. Rata șomajului BIM după nivelul educație i, sexe si medii în anul 2018

9
INTRODUCERE

Pe baza dezvoltării tehnologiilor de producere a materialelor de construcții, a realizării
unor materiale noi cu caracteristici fizico -mecanice superioare în raport cu materialele
tradiț ionale, tinând seama de evoluția fulminantă a echipamentelor tehnologi ce de construcții atât
la procesare cât și la punerea în operă prin dotarea acestora cu sisteme de comandă și
monitorizare electronice și informatice, în ultimii 10 ani s -a constatat un decalaj ce implică
vulnerabilități și riscuri atât în domeniul economi c cât și al calității construcțiilor realizate.
Decalajul dintre performanțele materialelor de construcții, echipamentele tehnologice cu dotări
inteligente, cerințele de calitate reglem entate pe de o parte și personalul muncitor tehnic de
conducere de spe cialitate împreună cu infrastructura de asigurare a calității în construcții, a
evidențiat necesitatea schimbării modului de gândire tradițional astfel încât să poată fi
fundamentat un c oncept nou care să îmbine toate cerințele necesare și acțiunea factori lor
determinați în scopul atingerii eficienței economice și a calității finale stabilite prin obiectivele
proiectului de realizare a unei construcții .
În această ordine de idei, în toat e țările dezvoltate economic se man ifestă în mod pregnant
tendința dig italizării lucrărilor de construcții prin dezvoltarea și implementarea primei etape de
dezvoltare a acestui concept și anume fundamentarea managementul tehnologic integrat în
construcții .
Prezenta teză de doctorat stabilește principalele obiective, direcții de acțiune, cerințele
tehnice fundamentale pentru asigurarea calității lucrărilor cât și cerințele specifice perfecționării
forței de muncă și a impactului acesteia asupra calității ș i productivității pe șantier. În acest context
lucrarea este structurată pe trei domenii de analiză dezvoltând aspectele teoretice și practice ale
unui management tehnic integrat și anume:
primul domeniu abordat este acela al cerințelor de calitate în cons trucții care sunt
reflectate în teză prin managementul calității în domeniul reglementat cuprinzând în mod
obiectiv cele trei aspecte și anume: atestarea conformității produselor, atestarea
conformității echipamentelor tehnologice și inspecțiile tehnic e pe ntru materiale și
echipamente pe șantier;
al doilea domeniu abordat constă în analiza performanțelor tehnologiilor de procesare în
timp real cu control și monitorizare a parametrilor materialului procesat pe baza folosirii
echipamentelor tehnologice cu dotări electronice și informatice adecvate care să le
permită întro etapă viitoare trecerea la digitalizarea tehnologică;
al treilea domeniu constă în managementul pregătirii și asigurării eficienței resursei umane
astfel încât pregătirea personalului de spec ialitate să poată ajunge la nivelul tehnologic
de automatizare, informatizare și digitalizare cu integrare în sistemul digital Industri 4.0.
Conceptul de managent integrat a fost definit, stabilit și fundamentat pentru domeniul
procesării materialelor de construcții care se pun în operă pe șantier ”insitu”. În acest context, se
menționează procesarea agregatelor minerale pentru betoane de ciment și de asfalt, procesarea
mixturilor asfaltice, procesarea betonului proaspăt și procesarea asfaltului la pune rea în operă în
straturile rutiere.
În cadrul lucrării au fost dezvoltate unele capitole care se constituie sub forma unor
contribuții personale cum ar fi:
optimizarea procesului de sortare a agregatelor minerale pe baza unui program care
asigură corelația dintre amplitudinea și pulsația vibrațiilor pe de o parte, energia necesar ă
și gradul de cernere pe de altă parte ;

10

asigurarea controlului parametrilor în procesul de preparare a mixturilor asfaltice pentru o
stație modernizată în România unde au fost prev ăzute în mod special, dispozitive și
sisteme electronice și informatice cu comandă într -un server central pentru urmărirea în
timp real și transferul valorilor parametrice într-o platformă tehnologică definită;
stabilirea cerințelor de pregătire profesională p rintr-o ”forma re continuă” astfel încât
personalul de specialitate la toate nivelurile de calificare să poată opera și conduce în mod
eficient tehnologii și echipamente automatizate și informatizate pentru contrucții.
Datele tehnice, informaț iile specifice managementului de calitate și a resurselor umane,
corelațiile parametrilor de răspuns pentru asigurarea unui management tehnologic integrat ca
urmare a interacțiunii permanente a factorilor determinanți în procesul de producție, au fost
obținute din docum entația tehnică de specialitate, legistația europeană și națională în vigoare,
documentarea și participarea la programele de cercetare. În cadrul ICECON București cât și
realizarea unor studii de caz ce c orespund unor situații concrete de int eres practic c onținute în
lucrare.

Lucrarea s -a realizat cu concursul colegilor și a cercetătorilor din cadrul Universității
”Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor , în domeniul
Management, ICECON – Institutul de Cercetări pentru Echipamente și Tehnologii în Contrucții,
IMSAR – Institutul de Mecanica Solidelor.
Doresc să mulțum esc în mod deo sebit și special Doamnei Conf.dr.ec. Habil. Gasparotti
Carmen ,conducătorul științific , pentru atenția sporită și competenta îndrumare, pentru
bunătate, apropiere și înțelegere precum și pentru rezultatele cu totul și cu totul favorabile obținute
împreună. Mulțumesc și pentru modul de c ooperare apropiat și special, pentru sinceritate și
promptitudine și nu în ultimul rând pentru modul deosebit de părintesc în care mi -a explicat de
multe ori cum să fac și ce să fac. Mulțumesc Dom nă Profesor pentru profesiona lism, pentru
căldura cu care m -ați înconjurat și pentru bunătate.
De asemenea, doresc să mulțumesc Domnului Prof. dr. ing. D.H.C. Bratu Polidor în
calitate de cotutore, în primul rând pentru omenie, discernământ, echilibru și pentru încrederea
pe care mi -a acordat -o, pentru felul în care mi -a condus pașii într -o lume în care e greu să crezi
și să speri, pentru sfatur ile deosebit de competente, ap ropiate și foarte utile, pentru implicarea de
care a dat dovadă și pentru curajul și sprijinul pe care mi la dat. Mulțumesc și pentru colaborarea
serioasă și apropiată, pentru înțelegere, pentru ajutorul deosebit din punct de vedere profesional
și moral, p entru viziunea deschisă și familială cu m -a tratat mereu.
De asemenea, mulțumesc doamnelor Conf. dr. David Sofia, Prof. dr. ing. habil.
Debeleac Carmen pentru tot sprijinul acordat pe perioada elaborării lucrării, pentru sugestiile
făcute cu ocazia susține rii referatelor și rapoartelor de cercetare din planul de pregătire.
Doresc să mulțumesc domnilor …………… …………………………………………………………….
pentru onoarea care mi -au făcut prin prezența domniilor lor în calitate de președinte, respectiv
referenți oficiali ai comisiei de evaluare la susținerea publică a prezentei teze de doc torat.
Mulțumesc familiei mele, părinților mei care au crezut în mine și care au investit practic
totul în mine. Uneori îi uităm pe părinți și în general pe cei dragi și nu este bine, dar important
este să conștientizăm că părinții sunt cei care ne -au crea t, ne-au învățat, ne -au sprijinit și putem
spune ne -au format ca oameni.
Mulțumesc lui Dumnezeu – care știu și cred că vede și aude – că a făc ut posibil ca eu să
pot ajunge unde am ajuns.

11
Capitolul I – STADIUL ACTUAL PRIVIND MANAGEMENTUL
TEHNOLOGIC ȘI SPE CIALIZAREA RESURSELOR UMANE ÎN
INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR

Analiza dezvoltării tehnologiilor, a echipamentelor precum și a varietății materialelo r de
construcții esențiale pentru construirea de drumuri, poduri și viaducte cât și a construcțiilor civile
evide nțiază o preocupare intensă privind dezvoltarea eficientă și productivă a tehnologiilor de
lucru la punerea în op eră a materialelor.
1.1.Stadiu l actual al managementului tehnologic în construcții
1.1.1. Managementul tehnologic al procesarii materialelor
la punerea în operă pe șantier
Principalele elemente care determină nivelul ma ngamentului tehnologic la procesarea
materialelor de construcții, în stare proaspătă, sunt următoarele:
➢ calitatea materialelor ce urmează a fi puse în operă prin procesare;
➢ tehnologiile de lucru pentru realizarea lucrărilor;
➢ capabilitatea tehnologică și fi abilitatea utilajelor și echipamentelor de lucru care finalizează
tehnologiile specifice;
➢ nivelul de pregătire și capacitatea de lucru a personalului operator.
Managementul tehnologic al lucrărilor de construcții cu încadrare în cerințele normative
constă în activitatea complexă menită să utilizeze resursele materiale, resursele umane, dotările
cu echipamente și util aje la un nivel predictibil de fiabilitate precum și realizarea operațiilor
tehnologice aferente fiecărui echipam ent în parte, cât și a sistemu lui pe ansamblu.
În acest context, managementul tehnologic actual se află pe o treaptă superioară cu
tendințe de perfecționare continuă a calității prin introducerea sistemelor de automatizare,
informatizare ș i mecatronică.
În prezent, tendința cea mai sem nificativă constă în digitalizarea și crearea unor platforme
tehnologice care să reunească informațiile tehnice p rivind proiectarea, prepararea materialelor
de construcții și punerea în operă în sistem digital cu legături inte ractive de optimizare.
În această situație atât firmele producătoare de materiale cât și proiectanții sau furnizorii
de materiale cuprinși în p latforma tehnologică trebuie să garanteze funcționarea sigură și stabilă,
nivelul de performanță declarat, duratele d e execuție și sistemul de verificare al calității. În acest
fel, se conturează conceptul de management tehnologic digitalizat care este con diționat de
calitatea membrilor consorțiului platformei tehnologice și de garantarea resursei umane
specializate pent ru construcții.
Stadiu l actual al managementului tehnologic în construcții rezultă din preocupările
existente pe plan european și mondial, pe de altă parte din preocupările constructorilor din
România, precum și de integrare a consorțiilor de contrucții pentru lucrări de drumur i atât în
România cât și în țările Uniunii Europene.

12
În lucrările 1 2 3 se evidențiază faptul că, factorii determina nți pentru realizarea unei lucrări
de constru cții de bună calitate la nivelul parametrilor proiectați, trebuie să fie asigurate criterii le
specifice de performanță ale elementelor componente tehnologice și anume: materiale,
echipamente, resurse umane și si stem informatic specializat în conexiune cu sistemele digitale
prevăzute pentru fiecare echipament în parte.
Ca urmare a tendințelor de dezvoltare a tehnologiilor de lucru în construcții, în România,
se remarcă faptul că managementul tehnologic integrat se aplică la un nivel de complexitate mai
redus decât în statele membre ale Uniunii Europene, motiv pentru care la nivelul antreprenorilor ,
deținătorilor de echipamente, a proiectanților și a institutelor de cercetare s -a impus o abordare
coerentă și unitară astfel încât pe baza documentelor normative în vigoare să se poată realiza un
salt calitativ pe o treaptă superioară a lucrărilor de co nstrucții în România, având la bază un
management tehnologic integrat cu proiectarea și cu cerințele beneficiarului lucr ării.
Pentru aceasta, în cadrul Patronatul Societăților de Construcții, a Institutelor de cercetare,
a Ministerului Lucrărilor Publice, a Companiei Naționale de Administrare a Drumurilor, s -a adoptat
un punct de vedere comun pentru fundamentarea cerințelor managementului tehnologic eficient
în construcții.
Elementele esențiale care stau la baza noilor abordări de managementului tehnologic sunt
în principal următoarele:
➢ stabilirea cadrului general și specific al conceptului de management tehnologic integrat
care trebuie să cuprindă factorii determinanți la realizarea lucrărilor și anume: benef iciarul,
antreprenorul, proprietarul și furnizor ii de materiale și echipamente;
➢ dezvoltarea programelor informatice de transmitere și utilizare a datelor într -un consor țiu
definit care să cuprindă factorii de decizie și operaționali din partea beneficiarul ui,
antreprenorului, proiectantului și furnizoru lui de servicii și materiale;
➢ perfecționarea sistemului de fundamentare, control și decizie pentru asigurarea unui
manag ement tehnic eficient pe categorii de lucrări în construcții, cum ar fi: lucrări de
terasa mente, lucrări pentru betoane, lucrări pentru agregate minerale, lucrări pentru
mixturi asfaltice, lucrări de investiții pentru clădiri și construcții de birouri, luc rări de
drumuri, poduri, viaducte, porturi și aeroporturi;
➢ perfecționarea și optimizarea managemntului tehnologic în construcții depinde de calitatea
materialelor, echipamentelor, pregătirea personalului de specialitate, nivelul de
automatizare și informat izare a proceselor, precum și de nivelul de aplicare a procedurilor
de calitate.
1.1.2. Influența neconformităților echipamentelor tehno logice asupra calității
materialelor procesate
Stadiul actual al cercetărilor în domeniul tehnologic de execuție a lucră rilor evidențiază
faptul că, în România, în cea mai mare pondere, neconfo rmitățile lucrărilor de construcții sunt
determinate în mod dir ect de neconformitățile echipamentelor tehnologice care procesează
materialele de construcții sau care pun în operă unel e etape de lucru ale activității pe șantier.

1 E A Okunkova et al. (2020) , Development of personnel as a factor in increasing production efficiency in
construction , IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering 775
2 Sugiharto Alwi et al. (2004), Training field personnel for small to medium construction companies: an alternative
tool to increase , In Proceedings The 12thof the International Group of Lean Constru ction Conference, Copenhagen,
Denmark
3 Major Virender Singh Phogat et al. (2013), Selection of Equipment for Construction of a Hilly Road using Multi
Criteria Approach , 2nd Conference of Transportation Research Group of India (2nd CTRG)

13
Dintre acestea în mod deosebit se remarcă echipamentele care procesează agr egate minerale
pentru asfalt și mixturi asfaltice, echipamente care procesează mixturi asfaltice pentru lucrări de
drumuri.

1.1.2.1. In fluența neconformităților echipamentelor tehnologice asupra calității agregatelor
minerale

Documentele normative care reglementează calitatea în con strucții – legea 10/1995
actualizată prin Legea nr. 7/2020, Hotărârea nr. 1254/2004, ghidul de practică NE 012/1999 și
standardele în vigoare – impugn ca materialele de construcții, procedeele tehnologice și
echip amentele tehn ologice destinate producerii, transportului și depozitării acestora să
corespundă nivelurilor de performanță cerute, în vederea îndeplini rii cerințelor de calitate la
realizarea unei construcții.
În această situație se află și instalațiile de producere a a gregatelor minerale,
echipamentele de transport și manipulare și depozitele de agregate de la consumatori.
Cum starea tehnică a acestor i nstalații are o influență dire ctă asupra produsului obținut și
livrat la consumator apare ca o necesitate studierea inf luenței neconformităților apărute la
echipamentele tehnologice componente ale instalației, ale mijloacelor de transport și depozitelor.
Studiul se bazează pe constatările făcute în timpul inspecțiilor efectuate de comisiile de evaluare
ale RMEC, pentru at estarea tehnică a acestor instalații.

1.1.2.1.1. Neconfomități constatate la instalațiile de producere a agregatelor minerale

În urma inspecțiilor efectuate în vederea atestării tehnice a instalațiilor de producere a
agregatelor minerale sau constatat următoarele neconformități:
➢ buncărele de alimentare sunt dotate cu alimentatoare neadecvate sau defecte;
➢ concasoare cu fălci cu blindaje u zate sau sparte;
➢ concasoare cu fălci cu gura de alimentare neîngr ădită, sau cu transmisia neprotejată de
apărători;
➢ benzi transportoare cu estacade cu pardoseli nesigure sau fără sistem de oprire în caz de
necesitate (întrerupător cu fir pozat de -a lungul benzii);
➢ ciururi vibratoare nereglate corespunzător, cu site neîntinse, rupte sau înfundate cu
agregate (în special cele cu site din tablă perforată);
➢ ciururi neprevăzute cu apărători la transmisie și excentrice;
➢ instalații de spălare a agregatelor uzate, cu pierderi de apă și agregate, cu eficie nță
redusă;
➢ instalații de producere a agregatelor în cariere, nu s unt dotate cu sistem de spălare a
agregatelor concasate cu conținut mare de praf, îndeosebi în sortul 0 -3;
➢ pierderi mari a apei de spălare cu afecta rea structurilor metalice de susținere a ciurur ilor
și benzilor transportoare, etc;
➢ sisteme de recuperare a apelor uzate, cu defecțiuni majore și frecvent ineficiente;
➢ clasor cu arborele melcat uzat;
➢ ciur cu arcuri lipsă;
➢ structuri metalice de susținere a utilajelor neprotejate la coroziun e;
➢ tablouri de comandă fără vizibilitate corespunzătoare, cu comenzi neinscrip ționate, fără
sisteme de alarmă optică sau acustică;
➢ tablouri electrice și instalații electrice insuficient izolate;
➢ depozite de produse finite fără platformă betonată sau balastată, cu pereții despărțitori
deteriorați care permit amesteca rea sorturilor.

14
Din multitudinea de neconformități apărute, cele care au influență directă asupra calității
agregatelor sunt:
a) neconformitățile ciururilor;
b) neconf ormitățile instalațiilor de spălare a agregatelor;
c) neconformitățile depozitelor de produse finite.

Prin prelucrarea datelor extrase din fișele de inspecție4 rezultă:
➢ 67% total neconformități;
➢ 14% neconformități la depozitul final de agregate;
➢ 11% neconfor mități la ciururi;
➢ 6% neconformități la concasoare;
➢ 24% neconformități la instalaț ia de spălare a agregatelor.
De precizat că din totalul instal ațiilor, 11% nu erau dotate cu instalații de spălare a
agregatelor.
Calitatea agregatelor obținute este determin ată de nivelul de performanță și capabilitat e
al ciurului vibrator și al instalați ei de spălare.
a) Instalații de spălare a agregatelor minerale
Capacitatea instalației de a spăla agregatele în timpul sortării asigură calitatea tehnologică
a instalației. C apabilitatea instalației este influențată de mai mulți factori, determinanți fiind:
➢ numărul de conducte care formează registrul;
➢ numărul de duze și amplasarea lor pe conductele distribuitoare;
➢ debitul apei în conducte;
➢ presiunea apei;
➢ mărimea duzei (diamet rul), orientarea și p oziționarea duzei în raport cu suprafața si tei;
➢ gradul de acoperire a suprafeței sitei cu apă sub presiune;
➢ starea tehnică.
O funcționare necorespunzătoare a in stalației de spălare duce la apariția impurităților în
agregate și în cazul depășirii limitelor impuse de normative, la compromiterea lor.
b) Transportul și depozitarea agregatelor
În observațiile de teren s -a constatat că în timpul transportului și depozitării agregatelor la
beneficiar apar o serie de neconformități cum sunt:
➢ mijloacele de transport nu întotdeauna sunt suf icient de curate, benele acestora având
resturi de pământ sau alte materiale care au aderat sau au rămas în ele;
➢ încărcătoarele utilizate au cupele cu resturi de pământ sau alte materiale aderente;
➢ platformele d epozitelor beneficiarilor – prost întreținute , cu pereți despărțitori deteriorați,
permi țând amestecarea sorturilor.
Toate aceste neconformități au o influență negativă asupra păstrării calității inițiale a
agregatelor.
Urmare a analizei făcute s -a constat at că din totalul instalațiilor pent ru produc erea
agregatelor minerale inspectate, 67% au neconformități dintre care 18% au neconformități care

4 Rapoarte de inspecție tehnică (2016 -2020) ICECON INSPECT

15
nu influențează calitatea agregatelor, dar 49% din instalații au neconformități care au influență
negativă asupr a calității agregatelor.
Din totalul instala țiilor inspectate în vederea atestării tehnice, 35% au neconformități la
ciururi și instalații de spălare, neconformități ce au o influență majoră asupra calității agregatelor
(figura 1.1.).

Figura 1.1 . Clase de neconformității
Instalațiile de producere a agregatelor minerale ce aveau neconformități (de exemplu
figura2 și figura 3) au fost atestate numai după eliminarea acestora.

Figura 1.2 . Neconformități – amestecarea
sorturilor în deposit
Figura 1.3 . Neconformități – pierderi apă
spălare;lipsă paltformă depozit

Pentru garantarea obținerii și păstrării calității corespunzătoare a agregatelor minerale
necesare preparării betoanelor și mortarelor, este obligatorie atestarea tuturor instalațiilor de
produce re și transport a agregatelor minerale.
1.1.2.2. Influența neconformităților echipamentelor tehnologice asupra calității mixturilor
asfaltice
1.1.2.2.1. Neconformități la prepararea mixturilor asfaltice
a) Neconformități la dozarea componentelor mixturilor a sfaltice
SR 174 -1:2009/C92:2010 prevede abaterile admise față de granulozitatea agregatelor
prescrisă de laboratorul autorizat, abateri care au valori între ±1,5% și ±5% în funcție de
dimensiunile diferitelor fracțiuni. De asemene a se prevede și pentru con ținutul de liant o abatere

16
măximă de 0,3 %. E necesară o dozare precisă pentru a obține curba granulometrică
recomandată, care determină un schelet mineral compact, cu volum de goluri redus și asigură
împreună cu bitumul rezistenț ele mecanice și stabilitat ea la temperaturi ridicate a mixturilor
asfaltice. O importanță deosebită are conținutul de liant, care trebuie să fie între limitele indicate
în tabelul 11 din SR 174 -1:2009/C92:2010 și pentru care există un dozaj optim în condiț iile date,
dozaj pentru ca re se obține rezistența maximă la compresiune a mixturii și densitatea maximă.
Orice cantitate în plus sau în minus față de dozajul optim dăunează calității mixturi asfaltice și
anume un exces de bitum determină formarea de văluri ri și făgașe sub efectul c irculației pe timp
călduro s, iar un minus de bitum nu asigură anrobarea completă a granulelor, ceea ce determină
obținerea unei îmbrăcăminți asfaltice poroase și sfărâmicioase, expuse ac țiunii distrugătoare a
apei și înghețului. D e asemenea este foarte imp ortantă și respectarea raportului f iler/bitum indicat
în SR 174 -1:2009/C92:2010 (tabelul 1 .2), asigurându -se proprietăți fizico -mecanice
corespunzătoare, o bună lucrabilitate și stabilitate a amestecului.
Blocarea predozatoarelor de sub buncărele de agrega te, lipsa posibilității de reglare a
acestora, lipsa vibratoarelor de pe buncărele de agregate fine, defectarea cântarelor de deasupra
malaxorului, lipsa ciurului pentru resortarea agregatelor calde sau funcționarea
necorespunzăto are a acestuia, reprezintă neconformități de dozare întâlnite la instalațiile de
preparat mixturi asfaltice inspectate și care pot avea efecte grave asupra calității produsului.
b) Neconformități constatate la pregătirea componentelor înainte de malaxare:

➢ inexistența sau nefuncționar ea sistemului de măsurare a temperaturii bitumului din
rezervoarele de depozitare, precum și a sistemului de măsurare a temperaturii
agregatelor la ieșirea din uscător;
➢ lipsa sau nefuncționarea instalației de reglare și control a arzătorului uscătorului de
agregate;
➢ izolația termică deteriorată la uscătorul de agregate;
➢ palete uzate la uscător și necorespondența turației tamburului cu cea indicată în
documentație.
Aceste neconformități nu permit respectarea temperaturilor recomanda te pentru
agregatele natur ale și pentru bitum, cu urmări nefavorabile asupra calității mixturii asfaltice. Astfel
se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste 1900C, în scopul evitării modificării
caracteristicilor liantului în procesu l tehnologic. De asemenea la valori sub cele recomandate nu
se poate asigura desfășurarea normală a proceselor de malaxare, așternere, n ivelare și
compactare a mixturii asfaltice.
c) Neconformități constatate la malaxarea și stocarea mixturii asfaltice:
➢ grad de uzură ridicat la palete , lipsa unor palete, unghi de înclinare și viteză
necorespunzătoare a paletelor;
➢ defecțiuni la sistemul de descărcare a cuvei;
➢ defecțiuni la instalația de încălzire sau la izolația buncărului de stocare;
➢ lipsa posibilității de măs urare a temperaturii la ie șirea mixturii din malaxor sau în
buncărul de stocare. Această temperatură trebuie să se afle în limitele indicate în
tabelul 1 din SR 174 -1:2009/C92:2010;
➢ durată de malaxare insuficientă, ce nu asigură realizarea unei anrobări complete și
uniforme a agre gatelor naturale și a filerului cu l iantul bituminos.

17
1.1.2.2.2. Neconformități la transportul mixturilor asfaltice
Cu ocazia verificărilor efectuate în vederea atestării tehnice, s -au constatat neconformități
ca:
➢ mijloace de transport neacoperite cu pre late, necurățate, ude, care determină pierderi
mari de căldură în timpul transportului;
➢ distanțe mari de transport sau staționări, care determină reducerea temperaturii
mixturii cu peste 200C;
➢ segregarea amestecului în timpul transportului sau reducerea lu crabilității.
1.1.2.2.3. Neconformități la punerea în operă a mixturilor asfaltice
La inspecțiile efectuate de către ICECON INSPECT s -au constatat următoarele:
➢ nu se asigură microviteza de așternere, regl abilă funcție de lățime și grosimea
stratului;
➢ insta lația de încălzire a grinzii vibrante este defectă, astfel că nu se poate asigura
temperatura de așternere indicată în SR 174 -1:2009/C92:2010, cu urmări
nefavorabile asupra procesului de nivelare și compa ctare;
➢ nerealizarea gradului de precompactare și fin isare prescris datorită funcționării
necoresp unzătoare a dispozitivului de batere și a grinzii vibrante nivelatoare;
➢ nerealizarea grosimii constante a stratului, precum și a pantei transversale, datorită
funcționării necorespunzătoare a sistemului automat de control a poziției grinzii
nivelatoare;
➢ nerealizarea gradului de compactare prescris, datorită alegerii necor espunzătoare a
mașinii de compactat, datorită defectării mecanismului de vibrare sau datorit ă
nelestării mașinii;
➢ nefuncționarea instalației de reglare a presiunii în anvelop e la compactoarele pe
pneuri;
➢ deplasarea cu șocuri a compactorului sau nerealizarea vitezelor reduse, necesare la
primele treceri, ceea ce duce la vălurirea stratului compact at;
➢ rulouri compactoare vibratoare cu instalație de stropire defectă și fără dispozitiv de
curățire a tamburilor;
➢ viteze de lucru necorespunzătoare la distribuitoare de criblură și autostropitoare de
emulsie bituminoasă (figura 1.4.);
➢ neasigurarea stropirii uniforme la instalații de aplicare a emulsiei bitu minoase pe
suprafața drumurilor, fie datorită duzelor, fie dat orită nefuncționării la parametri
normali a instala ției de încălzire a emulsiei.

Figura 1.4 – Autostropitoare de emulsie bituminoasă

18
Pentru a evita obținerea unor straturi bituminoase de slabă calitate se impune, pe lângă
îmbunătățirea calității mater ialelor componente și ridicarea calificării personalului, înlăturarea
neconformităților echipamentelor tehnologice prin înlăturarea echipamentelor vechi și înlocuirea
lor cu echipamente moderne sau , acolo unde această soluție nu este posibilă, să se facă
mode rnizarea echipamentelor existente.
1.1.3. Eficiența personalului de specialitate în construcții
Performanța managementului tehnologic este determinată în mod esențial de pregătirea,
nivelul de c unoaștere, capacitatea de muncă, cât și de motivația personalului de specialitate.
Din analiza tendințelor pe plan european și mondial ca urmare a documentării având la
bază lucrările567891011, rezultă că atât pe plan mondial cât și pe plan european personal ul de
specialitate face parte integrantă din n oua abordare a managementului tehnologic ”inteligent” pe
baza digitalizării lucrărilor de construcții astfel încât eficiența economică și calitatea producției să
fie asigurate la un nivel de performanță predict ibil.
Principalele elemente pentru resursa uma nă de care se ține cont în mod deosebit sunt
următoarele:
➢ stabilirea cerințelor de pregătire și capacitate fizică pentru personalul de specialitate pe
categorii de pregătire și competențe;
➢ stabilirea condițiilo r de lucru pentru asi gurarea capacității de realizare a activităților
specifice, randament intelectual, fizic, precum și condițiile de sănătate și siguranță la locul
de muncă;
➢ capacitatea de adaptare la schimbările majore privind evoluția rapidă a tehnolog iilor,
materialelor, echipame ntelor și a tehnologiilor informatice;
➢ motivarea personalului de specialitate pentru executare corectă și precisă a lucrărilor cât
și pentru dezvoltarea tehnologică inovativă pe bază de cursuri de formare continuă și de
motivar e salarială.
În România, pe b aza analizelor cuprinse în teză, se constată o fluctuație a personalului
de specialitate atât la nivelul inginerilor cât și la nivelul mu ncitorilor calificați, ceea ce face ca
managementul tehnologic să nu poată atinge un nivel de performanță predictibil ș i stabil. Din
acest motiv, au fost con stituite consorții de firme care să asigure într -o pondere semnificativă
stabilitatea personalului tehnic prin diverse forme motivaționale, contând în creșteri salariale,
formare profesiona lă, fidelizare.

5 Wonil Lee et al. (2020) , Workforce development: understanding task -level job demands -resources, burnout, and
performance in unskilled construction workers , Safety Science 123
6 Erita Mazwin Mazla n et al. (2019 ), The Level of Competency Knowledge in Safety Training among Construction
Personnel , Journal of Construction in Developing Countries, 24(2), 157 –172
7 Sergienko Olena A. et al. (2018) , Model aspects of evaluating efficiency of the personnel m anagement and
motivation , Financial and credit activity: problems of theory and practice
8 E A Okunkova et al. (2020) , Development of personnel as a factor in increasing production efficiency in
construction , IOP Conf. Series: Materials Science and Engine ering 775
9 Sugiharto Alwi et al., Training field personnel for small to medium construction companies: an alternative tool to
increase productivity
10 Peter Boxall et al. , Human Resource Management: Scope, An alysis, and Significance, The Oxford Handbook of
Human Resource Management
11 Erita Mazwin Mazlan et al. (2019 ), The Level of Competency Knowledge in Safety Training among Construction
Personnel , Journal of Construction in Developing Countries, 24(2), 157–172

19
1.1.4. Digitalizarea activităților și proceselor în construcții
Stadiul actual pe plan mondial și european privind digitalizarea activităților în construcții
este reflectat în țările dezvoltate prin dezvoltarea tehnologiilor și echipame ntelor cu sisteme
inteligente, senzori, traductoare, cipuri cu memorie și legături cu sisteme GPS astfel încât
transferul datelor, prelucrarea și afișarea acestora în anumite situații să poată fi transpuse în
sisteme tip internet cu circuit închis pentru p latforme tehnologi ce definite.
Evoluția sistemelor electronice și informatice a făcut posibilă digitalizarea și asigurarea
condițiilor de integrare în sistemul Industrie 4.0. În acest context se menționează lucrările
1213141516.
În România procesele tehnologice de preparare a materialelor de construcții și punerea
în operă pe șantier sunt automatizate în proporție de 70 -80% și informatizate în proporție de 10 –
20%. În acest context, în vederea creării platformelor tehnice de specialitate antreprenorii și
deținăto rii de echipa mente sunt integrați într -un proces de digitalizare astfel încât producția,
performanțele, duratele de execuție și nivelul de calitate să poată fi cunocute în timp real de
membrii consorțiului platformei tehnologice.
În prezenta lucrare pe baz a unor cercet ări tehnologice efectuate în cadrul ICECON, ca o
contribuție proprie poate fi menționată dotarea cu senzori și sisteme automate de control și
prelucrare a datelor, precum și posibilitatea de transmitere prin sistem GPS cu racordare la
internet . Această apl icație se referă la o stație de mixturi asfaltice de producție românească,
realizată la Nicolina -Iași, tipul echipamentului LPX 200 care a fost modernizată printr -un sistem
de digitalizare, adecvat cu racordare la utilizatori.
În acest caz se remarcă faptu l că, avantajele evidențiate constau în creșterea calității
procesării mixturii asfaltice, mărimea preciziei de execuție a echipamentelor componente, precum
și controlul în timp real a tuturor parametrilor ce caracterizează procesele tehnologi ce
intermedia re pentru fiecare echipame nt în parte.
Digitalizarea proceselor tehnologice facilitează în mod eficient controlul în timp real a
sistemului de măsurare parametrică cu datele specifice laboratorului de urmărire a calității.
1.1.5. Managementul proceselor au tomatizate și digitalizate în construcții
Stadiul actual al lucrărilor de construcții, în special pentru drumuri, poduri și viaducte este
asigurat prin calitatea controlabilă în timp real a materialelor, a funcționalității echipamentelor
precu m și a datelor prelevate în timpul execuției.
Pentru aceasta în țările dezvoltate economic pe baza documentării și a informațiilor
cuprinse în lucrările 11 14 15 se subliniază faptul că tehnologiile privind prepararea mixturii asfaltice,
așternerea covorul ui asfa ltic, sortarea agrementelor minerale pentru betoane și mixturi asfaltice
vor fi procese tehnologice complet automatizate și informatizate după noua abordare Industrie

12 Natalia Safronova (2018) , Application of digital technologies to increase business activity in construction ,
MATEC Web of Conferences 170, 01113 (2018)
13 Industry 4.0 for the Construction Industry: Review of Management Perspective , DOI: 10.3390/e conomies7030068
14 Patric Dallasega et al. (2018), Industry 4.0 as an enabler of proximity for construction supply chain: A systematic
literature review , Computer in Industry 99
15 Silvia Parusheva (2019) , Digitalization and digital transformation in construction – benefits and challenges ,
Conferences of the department Informatics, Publishing house Science and Economics Varna, issue 1, pages 126 –
134.
16 Stewart Worrall et al. (2007) , Automated Process for Generating Digitised Maps thr ough GPS Data
Compression ,

20
4.0 astfel încât toate datele tehnologice menite să evidențieze performanța în tim p real, să poată
fi afișate și transpuse într -o formă utilizabilă membrilor consorțiului ce fac parte din platforma
tehnologică.
În România se află în curs de formare două platforme tehnologice pentru lucrări de drumuri
în care sunt reprezentate activități le prin cipale de proiectare, execuție tehnologică pe șantier,
prepararea și punerea în operă a materialelor pentru lucrări de betoane și mixturi asfaltice,
monitorizarea calității materialelor aprovizionate de la furnizorii integrați ca membrii ai platform ei
tehnologice, precum și laboratoare de încercări cu legătură pe internet și transfer de date în
sistem GPS .
1.2.Obiectivele tezei de doctorat
Teza de doctorat a fost concepută și realizată ca o cercetare specifică domeniului de
dezvoltare tehnologică în constru cții pentru procesarea materialelor de producere a mixturilor
asfaltice destinate lucrărilor de drumuri, poduri și viaducte.
Motivația fundamentală a tematicii tezei de doctorat constă în faptul că, în România se
impune cu necesitate realizarea uno r tehnologii de construcții adecvate, începând cu
managementul tehnologic integrat și finalizând cu managementul tehnologic digitalizat după noua
abordare Industrie 4.0.
Elementele esențiale care motivează necesitatea cercetărilor tezei sunt următoarele:
➢ stabilirea conceptului de management tehnologic integrat pe baza relațiilor de
funcționalitate, eficiență și calitate a factorilor determinanți cum ar fi: proces de lucru,
echipament tehnologic, personal de specialitate, materiale de calitate, automatizare –
informatizare și încercări de laborator;
➢ oportunitatea tezei de doctorat constă în faptul că, prin cercetările realizate atât asupra
procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice cât și a contribuției determinante a
personalului de specialitate, corelate cu calitatea materialelor și precizia de execuție a
echipamentelor să poată fi asigurat nivelul de calitate și performanță stabilit atât prin
proiectul de execuție cât și prin reglementările tehnice oficiale privind asigurarea calității
în constru cții.
În consecință, pe l ângă cerințele specifice ale calității materialelor, echipamentelor,
sistemelor de monitorizare în timp real a performanțelor de calitate, au fost introduse cerințe
specifice de atestare a conformității calității în domeniul reglem entat pentru agrementare tehnică
în construcții, certificarea produselor de construcții, inspecția tehnică a echipamentelor de
construcții, toate acestea asigurând infrastructura documentării de calitate.
Obiectivele tezei de doctorat sunt următoarele:
a) stabilirea conceptului de management tehnologic integrat reglementat de cerințele
normative de calitate în con strucții cu stabilirea unor direcții de dezvoltare prin digitalizare
pe baza abordării Industrie 4.0;
b) elaborarea procedurilor individualizate de ate stare a conformității produselor de construcții
pentru lucrări de drumuri pe baza documentelor din domeniul reglem entat privind
agrementul tehnic, certificare de conformitate și inspecția tehnică;
c) managementul tehnologic integrat pentru stația de preparare a mixturilor asfaltice dotată
cu senzori, aparatură instrumentală și informatică în vederea trecerii la etapa digitalizată
cu transfer de date pentru platforma tehnologică și comunicare prin sistem GPS;

21
d) analiza influenței resursei umane asupra eficienței și calității proceselor tehnologice în
construcții;
e) elaborarea criteriilor motivaționale individualizate pentru stabilizarea personalului de
specialitate în vederea asigurării condițiilor funcționale și eficiență pentru procesarea
materialelor cu stația de mixturi asfaltice;
f) managementul pregătirii și eficienței resursei umane pentru tehnologia de procesare cu
studiu de caz.
1.3.Conținutul structural al tezei de doctorat
Teza este structurată pe 5 capitole, cuprinde bibliografia generală și referințele
docu mentare la fieca re capitol.
CAPITOLUL I – Stadiul actual privind managementul tehnologic și specializarea resurselor
umane în industria construcțiilor
În capitolul I sunt analizate stadiile actuale și tendințele domeniului cuprinse în literatura
tehnică d e specialitate din ț ară și străinătate. Astfel, sunt evidențiate tendințele privind
dezvoltarea tehnologiilor în diverse etape de evoluție, terminând cu noua abordare digitală
Industrie 4.0. De asemenea, sunt analizate cinci direcții es ențiale de influență a dezvoltării
manag ementului tehnologic, a utilizării datelor, a transmiterii acestora cît și a realizării corelațiilor
interactive necesare între principalii factori interesați și anume: beneficiar, proiectant, antreprenor,
executant și deținător al echi pamentelor tehnologi ce.
Se menționează faptul că stadiul actual al managementului tehnologic a fost analizat
ținând seama de factorii de influență și anume: managementul procesării materialelor,
neconformitățile echipamentelor existente , personalul de spec ialitate necesar pe categorii de
specializări și calificări, digitalizarea în construcții ca tendință evidentă în sistemul Industrie 4.0 și
managementul proceselor de lucru automatizate și digitalizate.
CAPITOLUL II – Managementul tehno logic și asigurarea calității prin atest area
conformității produselor
Cuprinde abordarea conceptuală și aplicativă a managementului tehnologic în construcții
definit pe baza echipamentelor, a procedeelor de execuție, cât și a sistemului de monitorizare în
timp real cu ajutor ul componentelor de automatizare și a programelor informatice. De asemenea
conținutul cerințelor de calitate în domeniu reglementat este redat prin prezentarea unor proceduri
de atestare a conformității produselor în construcții. Aceste a sunt reflectate pr in cerințe, principii
și coduri de bună practică, pentru agremente tehnice, certificate de conformitate și rapoarte de
inspecție.
În acest context, se menționează faptul că sunt prezentate cercetării proprii efectuate pe
categorii de pr oduse care se finali zează prin documentele specifice tipului de atestare a
conformității.
CAPITOLUL III – Impactul resurselor umane asupra eficienței și calității proceselor
tehnologice în con strucții

Conținutul de bază și alcătuirea capitolului III se r eferă la analiza imp actului resursei
umane asupra eficienței și calității proceselor tehnologice în construcții astfel, s -a analizat rolul și
atribuțiile personalului tehnic de specialitate (ingineri, tehnicieni, muncitori calificați) definindu -se
cerințel e de pregătire, pozi ția acestora în orga nigramă precum și eficiența așteptată la locul de
muncă. De asemenea, pe baza unui studiu de caz localizat pentru o stație de mixturi asfaltice s –

22
a analizat structura personalului de unde rezultă cerințele postului p entru fiecare catego rie în
parte.
În cadrul analizei a fost abordat nivelul de pregătire și formare a personalului sub două
aspecte și anume: cerința de pregătire printr -o instruire școlarizată cu diplomă valabilă, formare
continuă în domeniu de specialit ate pentru asigurare a calității în construcții după legislația în
vigoare.
Problematica stabilizării personalului de specialitate calificat și a eficienței acesteia în
producție a fost realizat în cadrul tezei printr -o analiză de impact și efectul acestei a asupra formării
profesionale și a cali tății eficienței personalului de execuție cu exemple si studii de caz.
Ca o contribuție personală poate fi menționată elaborarea criteriilor motivaționale pentru
personalul tehnic de specialitate având în vedere trei direcții esențiale și anume: motivarea prin
salarizarea avantajoasă, crearea formelor de perfecționare continuă și eficiența economică pe
baza echilibrului financiar între venituri și cheltuieli.
Prezentul capitol se finalizează cu un studiu de caz efectu at pe baza unui sond aj de date
prelevate de la 22 de firme în domeniul lucrărilor de drumuri.

CAPITOLUL IV – Managementul pregătirii și eficienței resursei umane pentru tehnologiile
de procesare în construcții

Alcătuirea acestui capitol are la bază două direcții esențiale p rivind resursa umană
implicată în asigurarea calității, tehnolog iilor de procesare în construcții și anume: asigurarea
managementului pregătirii personalului de specialitate și eficiența pregă tirii profesionale în sistem
continuu de perfecționare pe catego rii de calificare.
Datele documentare cuprinse în prezentul capitol reprezintă informațiile culese din
documentația oficială de specialitate Institutul Național de Statistică astfel încât pen tru România
să rezulte o situație actualizată a personalului de lucru în construcții.
De asemena au fost analizate situațiile de restrângere a activității lor tehnologice pe
ansamblu în economia națională, cuprinzând activitățile din industrie, construcții și servicii,
precum și restrân gerea activității în construcții pe anumite categorii de lucrări cu generarea
șomajului în aceste ramuri de activitate. Au fost analizate și prelucrate datele statistice pe
categorii de industrii, iar la finalul capitolului c a o contribuție personală s -a introdus noțiunea de
management al pregătirii profesionale, ca notă do minantă și motivațională pentru personalul
muncitor calificat și pentru personalul tehnic cu studii superioare implicați în tehnologiile de
construcții.
CAPITOLUL V – Concluzii . Contribuții personale . Direcții de cerceta re.
În cadrul acestui capitol sunt prezentate două aspecte ce sintetizează rezultatul
cercetărilor care au dus la finalizarea tezei și anume:
a) formularea concluziilor finale ce evidențiază rezultatele documentării, evoluția
cercetărilor efectuate, cât și re zultatele obținute ce pot fi valorificate de către firmele mici și
mijlocii pent ru optimizarea producției aplicând un management tehnologic integrat iar în
viitor dezvoltarea m anagementului tehnologic digitalizat;
b) formularea contribuțiilor personale menite să ducă la modernizarea și
perfecționarea proceselor tehnologice de preparare a mixturii asfaltice printr -un
management performant, eficient și cu asigurarea calității pe baza documentelor normative
în domeniul reglementat.

23
Capitolul II – MANAGEMENTUL CA LITĂȚII ÎN CONSTRUCȚII PRIN
ATESTAREA CONFORMITĂȚII PRODUSELOR
ȘI PROCEDEELOR TEHNOLOGICE

2.1. Cerințe fundamentale
2.1.1. Infrastructura de evaluare și certificarea conform ității produselor și
sistemelor de management
Pentru desfășurarea problematicii calității, în fiecare țară, dar și la nivel regional/ european
s-a constituit infrastructura de evaluare și certificare a conformității produselor și sistemelor de
management ( figura 2.1., conform[13])17.

Figura 2.1. Infrastructura de evaluare și certific area conformității produselor și sistemelor de
management
Din figura 2.1 putem deduce rolul organismelor de standardizare (în România, ASRO −
Asociația de Standardizare din România), de acreditare (în România, RENAR – Asociația de
Acreditare din România) ș i de metrologie (în România, BRML – Biroul Român de Metrol ogie
Legală).
ASRO are rolul de aprobare și introducere în economia țării a standardelor naționale,
europene și internaționale
RENAR are rolul de validare și supraveghere a competenței laboratoar elor de
încercări/etalonare și a organismelor de certificare/inspecție care prestează serviciile solicitate de
agenții economici ce doresc să li se autentifice conformitatea produsului/sistemului de
management cu cerințele unuia/al mai multor standarde de firmă, profesionale, naționale,
regionale și inte rnaționale.

17 Hotărârea de Guvern nr. 622/2004 actualizat ă prin HG nr.668/2017

24
RENAR funcționează pe baza – OG nr.38/1998 referitor la activitatea de acreditare. Are
statutul cadru aprobat de ministerul de resort în calitate de autoritate coordonatoare a
infrastructurii de evaluare și certificare a conformității.
ASRO și RENAR lucrează prin comitetele tehnice și experți, acestea efectuând activități
de instruire.
Scopul RENAR este să dezvolte acreditarea și evalurea conformității organismelor și
laboratoarelor care activează în domeniul evaluării conformității din România.
2.1.2. Legislația aplicabilă
În România, a fost adoptat, se îmbunătățește și se completează continuu cadrul legal și
unitar privind elaborarea reglementărilor tehnice, evaluarea confo rmității și supravegh erea pieței
pentru p roduselor introduse pe piața românească.
În momentul actual, principalele acte normative care stau la baza activității de evaluare a
conformității produselor în țara noastră sunt:
➢ REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru
comercializarea produselor pentru construcții;
➢ SR EN 450011 – Criterii generale pentru organismele de certificare care efectuează
certificarea produselor;
➢ SR EN ISO 9000/20 15 – Sisteme de management al calității. Principi i fundamentale și
vocabular;
➢ SR EN ISO 9001/2015 – Sisteme de Management al calității. Cerințe;
➢ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții republicata in M.O. 765/2016
➢ Ordonanța nr. 71/2003 – Evaluar ea conformității republicată, cu modificările ult erioare
(Legea nr. 50/2015);
➢ Ordonanța Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea și completarea Hotărârii nr.
298/2004 privind evaluarea conformității;
➢ Hotărârea nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor p entru comercializarea produselor
pentru construcții;
➢ Procedura de evaluare și desemnare a organismelor abilitate pentru atestarea
conformității produselor pentru construcții;
➢ Ordinul MIR nr. 342/2002 privind aprobarea Cărții Albe a Infrastructurii Calități i și Evaluării
Conformității Produselor.
2.1.3. Conformitatea și evaluarea conformității
Conformitatea are în vedere îndeplinirea unor cerințe de calitate și/sau securitate pentru
produs/serviciu pe baza unui document de referință.
Economia de piață are do i actori principali cu i nterese puternice – producătorii și piața .
Statul și societatea civilă sunt factorii determinanți care participă activ la procesul de
dezvoltare.
Producătorii doresc libera circulație a mărfurilor, fără nicio barieră tarifară. Aceas tă
cerință este necesară pentru avea confirmarea compatibilității tehnice și de securitate a
produsului livrat pieții.
Piața , alcătuită din consumatorii finali, lanțul de distribuție (distribuitori, transportatori,
comercianți), imp une ca produsele să fie sigure și să fie conform e cu specificațiile tehnice din
documentele de referință.

25
Statul acționează atât cu ajutorul legii și reglementărilor tehnice, cât și prin supravegherea
pieții, pentru a opri introducerea pe piață a produselo r neconforme cu cerințel e de securitate
prevăzut e de reglementări și care pot afecta sănătatea, viața, mediul, proprietatea.
Societatea civilă este constituită din părțile interesate: patronate și sindicate, organizațiile
de protecție a drepturilor consuma torilor, organizații pro fesionale, organizații p rofesionale,
organizații ecologiste etc.
Producătorii pot alege soluțiile tehnice și tehnologiile pe care le consideră conforme în
vederea îndeplinirii cerințelor (figura 2.2.). Materialele și design -ul produ sului pot fi adaptate la
progresul tehnologic.

Figura 2.2. Soluțiile tehnice și tehnologice
Evaluarea conformității
Evaluarea conformității este un proces complex prin care se efectuează examinarea
sistematică a gradului în care un produs, proces sau serviciu îndeplin esc condițiile specificate.
Evaluarea conformității se poate derula în domeniul reglementa t după standard europene
armonizate (ansamblul activităților economice și al produselor asociate acestora, pentru care se
emit reglementări tehnice specifice privind c ondițiile de introducere pe piață și de utilizare), sau
în domeniul nereglementat după st andarde naționale, europene nearmonizate sau documente
tehnice sectoriale.
Marcajul de conformitate este un simbol care se aplică pe produs, pe ambalajul acestuia
și/sau pe documentele însoțitoare și are semnificația conformității produsului cu toate cerin țele
esențiale prevăzute în reglementările aplicabile (directive sau legislația națională de transpunere
a acestor directive).
În figura 2.3.[13] este prezentată relaț ia între marcajul CE (de securitate) apl icabil în
domeniul reglementat și marca de calita te aplicabilă în domeniul voluntar18.

18 *** Enciclopedia calității. Editura OIDICM, București 2005
FLEXIBILITATE
MAXIMĂ
A PIEȚEI

SOLUȚIA n
NIVEL RIDICAT DE
SIGURANȚĂ ȘI
PROTECȚIE
SOLUȚIA 1
SOLUȚIA 2
SOLUȚ IA 3

26

Figura 2.3. Relația între marcajul CE (de securitate) aplicabil în domeniul
reglementat și marc a de calitate

2.1.4. Proceduri pentru evaluarea conformității
Pentru fiecare Directivă, este stabilită câte o procedură de evaluare a conformității pentru
produsele din domeniile reglementate, având la bază combinațiile a opt module, n otate A…H,
prezentat e în tabelul 2 .1.
Aceste opt module sunt notate cu A, B, C, D, E, F, G, H se referă la:
• stadiul de proiectare a produsului;
• stadiul de producție ;
• ambele stadii.

SISTEMUL UNIUNII EUROPENE
TOȚI PRODUCĂTORII
DOMENIUL REGLEMENTAT
DOMENIUL NEREGLEMENTAT
CERTIFICARE
DE TERȚĂ PARTE
DECLARAȚIA
FURNIZORULUI
MARCAJE CE
CERINȚE ESENȚIALE
(DE SECURITATE)

MARCA DE CALITATE
CERINȚE DE PERFORMANȚĂ/
CALITATE
PIAȚA
SUPRAVEGHERE PIAȚĂ

27
Tabelul 2.1. Modulele de evaluare a conformității
Modulul Denumire
modul Conținut
1 2 3
A Controlul intern
al producției Acesta prezintă procedura prin care producătorul
sau reprezentantul său autorizat în România, care
îndeplinește obligațiile producătorului, asigură și
declară că produsele în cauză sati sfac cerințele din
reglementă rile tehnice aplicabile sub i ncidența cărora
intră.

B
Examinare de
tip Prezintă fazele procedurii prin care un organism
notificat constată și atestă că mostra specifică
procesului de fabricație în cauză este conformă cu
prevederile din regleme ntarea tehnică aplicabilă
acestuia. Producătorul sau reprezentantul său
autori zat cu sediul în România înaintează cererea
pentru examinarea de tip unui organism notificat de
el. Solicitantul pune la dispoziția organismului notificat
o mostră specifică procesul ui de fabricație, denumit
tip.

C Conformitatea
cu tipul În această etapă, producătorul sau reprezentantul
său autorizat declară că, produsele respective sunt
conforme cu ,,tipul” care este descris în certificatul de
conformitate respectându -se în același timp cerințele
din reglementarea tehnică aplicabilă.
D Asigurarea
calității
producției Este o completare la modulul B. Procedura acestui
modul cuprinde etapele procedurii modulului B la care
se adaugă următoarele:
I. Producătorul aplică un sistem al calității apro bat
pentru producție, inspecții și în cercarea produsului
finit și este supus supravegherii sub răspunderea
organismului notificat.
II. Sistemul calității trebuie să asigure conformitatea
produselor cu tipul, așa cum se specifică în certificatul
de conformi tate și cu cerințele din reglementările
tehnice aplicabile.
E Asigurarea
calității
produsului Descrie procedura prin care producătorul asigură
și declară că produsele care fac obiectul evaluării
sunt conforme cu ,,tipul” și satisfac cerințele
reglem entărilor tehnice aplicabile.
F Verificarea
produsului Cuprinde procedura de la modulul B, la care se
adaugă: Organismul notificat efectuează examinările
și încercările adecvate, la alegerea producă torului, fie
prin examina rea și încercarea fi ercărui produs în
parte, fie prin examinarea și încercarea pe baze
statistice, pentru a stabili conformitatea produsului cu
cerințele documentelor tehnice normative.

28
G Verificarea
unității de
produs Descri e procedura prin care pro ducătorul asigură
și declară că produsul în cauză, pentru care a fost
emis un certificat de conformitate, este conform cu
cerințele reglementării tehnice aplicabile acestuia.
H Asigurarea
calității Modulul acoperă domeniul proiectării, producției,
inspecției și încercării finale a produsului.

2.2. Documentația necesară atestării conformității produselor pentru construcții din
România
2.2.1. Referințe preliminare
Atestarea conformității reprezintă factorul fundamental pentru menținerea parametrilo r de
performanță a unui produs. Rezultatul final are, astfel, o calitate ri dicată, respectând condițiile de
securitate a vieții și de protecție a mediului.
2.2.2. Cerințe legale pen tru atestarea conformității produselor pentru construcții
Atestarea confo rmității produselor pentru construcții se realizează având la bază
următoarele documente de referință:
I. Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din
9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercia lizarea produselor
pentru construcții semnifică, în esență, următoarele:
producătorul sau reprezentantul legal al acestuia garantează pentru atestarea produselor
și că, acestea sunt în conformitate cu cerințele unei specificații tehnice;
produsul care fac e obiectul unei atestări a conformității este recunoscut ca fiind conform
cu specificațiile tehnice.
II.LEGEA nr. 97/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10 /1995
privind calitatea în construcții – Calitatea în construcții.
Această lege pune bazele sistemulu i calității în construcții valabil pe teritoriul țării sistem
care reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proce duri și
mijloace care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare,
exploatare și postutilizare a acestora.
III. OG 71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 608. Această ordonanță
stabilește cadrul legal, unitar pentru elaborarea reglementărilor tehnice, evaluarea conformității
și supr avegherea pieței pentru produsele introduse pe piață și/sau utilizate în România, d in
domeniile reglementate prevăzute în tabelul 2.1.[5]

Tabelul 2.2. Domenii reglementate [5]
Echipamente de joasă tensiune
Recipiente sub presiune
Jucării
Produse pentru construcții
Compatibilitate electromagnetică
Mașini industriale
Echipamente de protecție personală Aparatură medicală
Medii potențial expl ozive
Ambarcațiuni de agrement
Ascensoare
Echipamente de refrigerare
Echipamente de presiune
Echipamente terminale de telecomunicații

29
Aparate de cântărit cu funcționare
neautomată
Aparatură medicală activă implantabilă
Arzătoare cu combustibili gazoși
Cazare pentru apă caldă
Explozibili ut ilizați în scopuri civile Echipamente medicale de diagnosticare in
vitro
Echipament e terminale de radio și
telecomunicații
Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia are următoarele obligații:
✓ proiectarea și realizarea produselor, respectând cerințele esențiale;
✓ întocmirea și deținerea dosa rului tehnic în forma, scopu l și pe perioada prevăzute de
reglementările tehnice;
✓ aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformității produselor cu cerințele – esențiale,
prevăzute de reglementările tehnice;
✓ întocmirea declarației de conformitate, deține rea rapoartelor de încercare, a certificatelo r
sau a altor documente ce atestă conformitatea, după caz;
✓ aplicarea marcajului de conformitate, după caz.
Conformitatea produselor cu cerințele esențiale este atestată prin declarația de
conformitate întocmit ă de producător sau de reprezentantul autoriz at al acestuia sau de un
organism independent, desemnat sau după caz notificat.
Organismele de certificare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
✓ disponibilitate de personal și echipamente;
✓ independență și imparțiali tate în relațiile directe și ind irecte cu producătorul sau
reprezentantul autorizat al acestuia;
✓ personal competent tehnic pentru evaluarea conformității;
✓ asigurarea confidențialității, păstrarea secretului profesional și integritatea;
✓ deținer ea unei asigurări de răspundere civilă, pentr u cazul în care răspunderea nu revine
statului prin lege.
IV. HOTĂRÂREA DE GUVERN NR. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru
comercializarea produselor pentru construcții.
Sisteme de atestare a conf ormității
Sistemele de atestare a conformității produselor se definesc în funcție de repartizarea
sarcinilor între producător și organismele notificate și se codifică într -o notație numerică de la 1
la 4, exprimând nivelul de exigență în ordine descrescăt oare, după cum urmează (v. schema d in
fig. 2.4.)19:

19 Hotărârea de Guvern nr. 6 68/2017

30

Figura 2.4. Sistemul de atestare a conformității

Organisme implicate în atestarea conformității
Organismele implicate în atestarea conformității sunt clasificate astfel:
− organisme de certificare, care sunt organisme independente, guvernamentale sau
neguvernamentale și care au competența și responsabilitatea de a efectua certificarea
conformității co respunzător unor reguli prestabilite de procedură și de management;
− organisme de inspecție, reprezentate prin organismele independente, guvernamentale sau
neguvernamentale și care au competența si responsabilitatea de a efectua certificarea
conformității corespunzător unor reguli prestabilite de procedură și de management;
− organisme de încercări, respectiv, laboratoarele care măsoară, examinează, încearcă
etalonează sau determină în orice alt fel caracteristicile sau performanțele materialelor sau
produsel or.
Consecința Atestării conformității, de către un organism, o reprezintă Marcajul de
conformitate CE și Certificatul de conformitate EC(European Commission)
Marcajul de conformitate CE
Marcajul CE trebuie să respecte elementele de identificare prevăzu te în Regulamentul
(UE) nr. 305/2011.
Marcajul CE trebuie să fie urmat de numărul de identificare al org anismului implicat în faza
de control al producției și însoțit de u rmătoarele informații:
• numele sau marca de identificare a producătorului;
• ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat marcajul;
• numărul Certificatului de conformitate EC, dacă e c azul;
• indicații pentru identificarea caracteristicilor produsului pe baza specificațiilor tehnice;
• indicativele directivelor comunitare aplicate.
Certificatul de conformitate EC (European Commission)
Certificatul de conformitate EC trebuie să conțină următ oarele informații:
• numele și adresa organismului de certificare;
• numele și adresa producătorului sau ale reprezentantului aut orizat al acestuia;

31
• descrierea produsului, precizând tipul, identificarea, utilizarea etc;
• specificațiile tehnice cu care este conf orm produsul;
• condițiile particulare de utilizare a produsului;
• numărul Certificatului;
• condițiile și perioada de valabilitat e a Certificatului, după caz;
• numele și perioada de valabilitate a Certificatului, după caz;
• numele și funcția persoanei abilitate să semneze Certificatul.

În figura 2.5. este prezentată schema atestării conformității unui produs pentru
construcții20.

Figura 2.5 . Atestarea conformității unui produs pentru construcții

V. EVALUAREA ȘI DESEMNAREA ORGANISMELOR PENTRU ATESTAREA
CON FORMITĂȚII
Evaluarea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității produselor
pentru construcții, se realizează după o procedură care stabilește regulile și criteriile de atestare
și de desemnare a organismelor, denumite organisme în domeniul p roduselor p entru construcții
abilitate să realizeze sarcini specifice privind atestarea conformității produselor pentru construcții.
VI. REGULAMENT PRIVIND ATESTAREA conformității produselor pentru construcții.
Regulamentul stabilește procedurile aferen te sistemelor prin care se atestă conformitatea
cu specificațiile tehnice relevante a diferitelor familii și tipuri de produse pentru construcții (vezi
Hotărârea Guvernului nr. 668/2017).

20 Regulamentul privind atestarea conformității produselor pentru construcții

32
2.2.3. Certificarea mașinilor și echipamentelor t ehnologice noi pen tru
construcții(examinare EC de tip)
Pentru certificarea mașinilor și echipamentelor tehnologice noi de construcții având la
bază Ordonanța nr. 71/2003 privind evaluarea conformității produselor cu modificările și
completările ulterioare și a Hotărârea nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor comercializarea
produselor pentru construcții ICECON SA (Institutul de Cercetări pentru Echipamente și
Tehnologii în Construcții) a elaborat Procedura de certificare a mașinilor și echipamentelor
tehnologice noi pen tru construcții indicativ PEC 001/2004. Hotărârea nr. 668/2017 cât și PEC
001/2004 se aplică și pentru componentele de securitate introduse pe piață separat.
Procedura are la bază cele mai importante cerințele de sănătate și securitate pe ntru
mașini și ech ipamente definite în documentele de referință aplicabile (Ordonanța nr. 71/2003 și
Hotărârea nr. 668/2017). Aceasta prezintă modul de atestare a conformității mașinilor și
echipamentelor tehnologice noi pentru construcții, examinare EC de tip.
Examinarea de tip este procedura prin care un organism notificat constată și atestă că un
exemplar al unui tip de mașină respectă cerințele esențiale de sănătate și securitate specifice
acestora.
Această procedură poate fi aplicată de toate organism ele de certificare produse, implicate
în procesul de atestare a conformității EC de tip, care sunt acreditate RENAR pentru domeniul
echipamentelor tehnologice.
Procedura de certificare a echipamentelor tehnologice pentru construcții PEC -001, are la
bază în afara principiilo r și cerințelor stabilite conform prevederilor Hotărârea nr. 668/2017 și
cerințele din standardele armonizate de specialitate acestea fiind structurate pe următoarelor
activități:

❖ evaluarea documentației tehnice de identiificare;
❖ evaluar ea domeniului și a caracteristicilor de capabilitate și securitate;
❖ verificarea documentelor de proveniență din producția autohtonă sau din import;
❖ evaluarea raportului de testare pentru verificarea parametrilor de securitate și de sănătate;
❖ efectuarea aud itului la producăt or;
❖ verificarea documentelor de conformare a cerințelor de protecție a mediului.
Procedura de certificare se desfășoară parcurgând următoarele etape:
ETAPA 1. Solicitantul (producătorul sau reprezentantul său autorizat) înaintează
unui organism notificat cererea de certificare EC de tip
ETAPA 2. Examinarea dosarului tehnic
ETAPA 3. Examinarea mașinii
ETAPA 4. Emiterea certificatului EC de tip
2.2.4. Declarația de conformitate dată de furnizor
Atestarea conformității unui produs pre supune elibera rea unui certificat de conformitate
EC. Produsul va purt a un marcaj CE care trebuie să respecte elementele de identificare prevăzute
în anexa nr. 3 la O rdonanța nr. 71/2003.
Atestarea conformității unui produs pe baza căreia se emite o decla rație de conf ormitate
dată de furnizor se poate realiza în trei moduri.
1. atestarea efectuată de prima parte (de exemplu furnizorul unui pro dus);
2. atestarea de secundă parte (de exemplu acolo unde un utilizator emite o atestare pentru
produsul pe care îl utilizează);
3. atestarea de terță parte.

33
Fiecare din aceste trei tipuri de atestare a conformității se utilizează pe piață cu scopul de
a mări încrederea în confor mitatea obiectului declarației.
Declarația de conformitate dată de furnizor este o formă de atestare a conformi tății unui
produs (inclusiv serviciu), proces, sistem de management, persoană s au organism, cu cerințe
specificate indiferent de sectorul implica t, pentru a respecta cererile pieței și ale autorităților de
reglementare, pentru a conferi încredere.

2.3. A grement tehnic în construcții
2.3.1. Agrementul tehnic în construcții – AT
• Informații generale privind obținerea agrementului tehnic în construcții
Agrementul tehnic este un document scris care are la bază o procedură documentată prin
care, se stabilesc î n condițiile legii, aptitudinea de utilizare în construcții, condițiile de fabricație,
de transport, de punere în operă (uti lizare) și de întreținere a produselor, procedeelor și
echipamentelor încor porate în construcții, pentru care nu există și nu pot fi încă elaborate stan –
darde naț ionale sau alte reglementări tehnice oficiale sau pentru care există standarde și
reglementăr i, dar produsele nu se încadrează în cerințele aces tora, diferența influențând una
dintre cerințele prevăzute la art. 5 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcții.
Procedura de obținere a agrementului tehnic este similară cu o certi ficare de tip (de
conformitate), cu deosebirea că referențialul față de care se apreciază produsul, procedeul sau
echipamentul, este stabilită p rin dispoziții ale autorității naționale în domeniu și nu poate face
obiectul negocierii între producător și client.
AT se ac orda pe o perioada limitată, pană la maximum 5 ani pentru titularii sau distribuitorii
producătorului solicitați prin cerere.
La expirarea termenului AT poate fi prelungit la cerere. De asemenea, AT poate fi extins
s-au modificat.
• Procedura pentru obținer ea agrementului tehnic
Solicitantul contactează unul din organismele care are dreptul de ela borare a
agrementului tehnic a cărui g rupa specializată corespunde tipului de produs solicitat spre
agrementare, prezentându -i un dosar de solicit are pre liminar c are va cuprinde:
1. Cererea pentru agrement tehnic pentru fiecare produs sau familie de produse în parte
2. Acordul producătorului
3. Descr ierea produsului
4. Documente tehnice de referință
5. Agremente tehnice anterioare
6. Lista completă a utilizărilor anterioare (din ța ră și străinătate, cu indi carea anului în care
s-a aplicat).
7. Procesul verbal de omologare internă
• Prelungirea agrementului tehnic
În cazul în care solicitantul dorește prelungirea agrementului tehnic, atunci acesta se
adresează unui organism elaborator de agrement tehnic (de regulă, elaboratorul inițial al
agrementului) a cărui grupă specializată cores punde tipului de produs solici tat spre agrementare,
prezentându -i un dosar de solicitare și o cerere tip pentru prelungirea agrementului tehnic.
Prelungirea agrementului tehnic se solicită de către titular, cu 3 luni înainte de expirarea
termenului de valabilitate al agrementului tehn ic.

34
2.3.2. Agrementul tehnic european – ETA
• Prevederi generale
Agrementul Tehnic European – ETA este o Specificație tehnică ce exprimă o evaluare
tehnică favorabilă a adecvării unui produs la o utilizare preconizată, bazată pe satisfacerea
cerințelor es ențiale aplicabile con struc ției în care produsul urmează a fi utilizat.
Agrementele tehnice europene pot fi solicitate de producători sau reprezentanți autorizați
ai acestora cu sediul în România sau într -un stat mem bru al Uniunii Europene conform regul ilor
de procedura prevăzute în Regulamentul privind agrementul tehnic european pentru produse de
construc ții din 11.10.2017 elaborat de MTCT și publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 829 din
19 octombrie 2017, solicitarea putând fi adresată oricărui a din organismele membre EOTA
(Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice).
Pentru a preîntâmpina depunerea unei cereri cu același conținut la mai multe organisme
membre EOTA, organismul la care s -a depus cererea este obligat să informeze Comisia CE,
celelalte organisme membre EOTA și Secretariatul General EOTA despre conținutul cererii.
Cererea se depune împreună cu o descriere a produsului pentru con struc ții, cu specificații,
desene și rapoarte de încercări, care sa explice în deta liu subiectul so licitării și utilizarea
preconizată pentru produs, indicând toate unitățile de producție. El trebuie să asigure că aceste
unități pot fi verificate de organismul de agrementare sau de către reprezentantul său oricând în timpul
orelor de pro gram, în vederea emiterii ETA.
În curs de 2 luni de la depunerea cererii, organismul de agrementare trebuie sa confirme
primirea cererii și faptul că va iniția procedurile de agre mentare, printr -o adresă tipizată.

2.4. Inspecția tehnică a mașinilor și echipamentelor tehnologice pentru construcții
2.4.1. Clasificarea inspecțiilor și organismelor
Inspecția, în sens larg, este un proces complex în care se realizează examinarea unui
proiect al unui produs, examinarea unui produs, a unui serviciu, a unui pr oces sau a unei fabrici și
stabilirea conformității lor cu ce rințele specifice sau, pe baza unei judecăți profesionale, cu cerințele
gene rale.
Inspecția, în sens mai restrâns, în funcție de momentul efectuării (la recepția pe flux sau
finală), a modalității (vizuală, p rin încercări), a pro centului (100%, prin eșantionare) etc.
Clasificarea inspecțiilor după independența organismului care efec tuează inspecția este
următoare a:
− inspecția de primă parte care este efectuată de furnizorul unui pro dus;
− inspecția de secun dă parte care este efectuată de utilizatorul pro dusului;
− inspecția de terță parte care este efectuată de un organism inde pendent față de părțile
implicate.
Organismele care pot efectua inspecția se clasifică astfel:
Organism de inspecție de tip A , care este independent față de părțile implicate.
Organism de inspecție de tip B , care constituie o parte separată și identificabilă a unei
organizații implicate în proiectarea, fabricarea, furni zarea, instalarea, utilizarea sau mentenanța
entităților pe car e le inspectează și care a fost constituit ca să furnizeze servicii de inspecț ie
organizației din care face parte.
Organism de inspecție de tip C , care este implicat în proiectarea, fa bricarea, furnizarea,
instalarea, utilizarea sau mentenanța entitățil or pe care le ins pectează sau a unor entități similare
ale concur enței.

35
2.4.2. Documentele de referință
Asigură baza legală pentru efectuarea inspecțiilor sunt următoarele:
− Directiva europeană 89/655 privind evaluarea tehnică și de securi tate a echipa mentelor
tehnologice aflate in exploatare;
− Legea 10:1995, Calitatea în constru cții;
− Legea 319:2006, Securitatea și Sănătatea în Muncă;
− Legea 137:1995, Protecția mediului;
− HG 2139:2004, Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe;
− SR EN ISO/CEI 17020:2005 – Criterii generale pentru funcțio narea diferitelor tipuri de
organisme care efectuează inspecții;
− SR EN 45011/2001 – Criterii generale pentru organismele de certi ficare care efectuează
certificarea produselor;
− NE 003/1997 – Normativ privind asigurarea cerințelor de calitate a cons -trucțiilor printr –
o mentenanță eficientă a mașinilor și utilajelor pentru construcții;
Standarde pentru produs.
Pentru echipamentele tehn ologice de construcții ICECON SA a el aborat urmă toarele
proceduri tehnice de inspecție, publicate în Monitorul Oficial:
• PCC 018 -2015, Procedura inspec ție stații producere agregate minerale;
• PCC 019 -2015, Procedura inspec ție stații mixturi asfaltice ;
• PCC 020 – 2015, Procedura pentru inspecția teh nică a stațiilor pentru prepararea betoanelor;
• PCC 021 – 2015, Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru debitarea,
îndreptarea și fasonarea barelor de oțel beton folosite în construcții;
• PCC 022 -2015, Procedura pentru inspecția tehni că a echipamentelor pentru punerea în operă
a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi;
• PCC 023 – 2015, Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru transportul și
punerea în operă a betonului.
• PCC 024 -2015, Procedură pe ntru inspecția tehnică a ech ipamentelor tehnologic e pentru
executarea, profilarea și finisarea lucrărilor de pământ specifice la drumuri, aeroporturi și
fundații speciale;

2.4.3. Proceduri de inspecție
• Procedură operațională
Procedura operațională de ins pecție cuprinde trei etape în care solicitantul și Orga nismul
de inspecție colaborează pentru a realiza un proces complex în care se realizează examinarea
produsului și stabilirea conformității lui cu cerin țele specifice sau, pe baza unei judecăți
profe sionale, cu cerințele generale (potrivit datelor d in Anexa la capitolul II) .
Activitățile de inspecție a produselor și echipamentelor pentru con struc ții și gospodărie
comunală care se desfășoară în fiecare etapă sunt:
ETAPA I. Inițierea certificării. Aceasta constă în:
1. Solicitantul se adresează unui Organism de inspecție pentru efec tuarea verificărilor și
auditului corespunzător. Solicitantul completează formularele în termen de 15 zile de la data primirii
și le depune la secretariatul organismului de in specție împreună cu documentația tehnică a
echipamentului.
2. După înregistrarea documentelor de secretariatul organismului în Registrul de evidență
a cererilor, se va analiza dosarul de conducerea orga nismului și se va stabili colectivul de lucru
compus di n responsabilul de con tract și cel puțin un evaluator.

36
3. După analiza documentelor de către c olectivul de lucru și evalu area răspunsurilor din
chestionarul de evaluare preliminară se trece la întoc mirea dosarului de produs și la contractarea
lucrării dac ă se constată înde plinirea condițiilor impus e de organismul de inspecție prin
procedură.
4. Dacă dosarul este incomplet, acesta se completează, urmând a se con tracta lucrarea
după completare.
5. După contractare și îndeplinirea obligațiilor financiare prevăz ute în contract se începe
inspecția.
ETAPA a II-a. Inspecția. În etapa a II – a se realizează efectiv ins pecția în care se
realizează examinarea produsului stabilindu -se conformi tățiile cu cerințele specifice sau, pe baza
judecăți profesionale, cu cer ințele generale.
Toate datele obținute în urm a inspecției vor fi transferate în Fișa de inspecție care constituie
documentul principal al inspecției.
ETAPA a III -a. Evaluarea și emiterea raportului de inspecție. În această etape sunt
examinate următoarele documente de sinteză:
− fișa de inspecție;
− raportul de încercări;
− documentația tehnică a produsului.
După analiza documentelor de sinteză și a documentelor auxiliare din dosar de către un
evaluator, șeful departamentului de inspecție al organis mului, direc torul executiv al organismului
de inspecție s e emite RAPOR TUL DE INSPECȚIE și înscrierea acestui în Registrul produselor
inspectate.
Solicitantul va primi de la organismul de inspecție următoarele docu mente finale:
• raportul de inspecție și anexa la rapor t;
• fișa de inspecție (copie);
• raportul de încercări.
Personalul participant la inspecție este obligat să păstreze confidenția -litatea informațiilor
cuprinse în dosarele tehnice de inspecție, fiind obligat să semneze un angajament deontologic.

2.5. Studi u de caz
2.5.1. Planul de con trol de calitate privind realizarea structurilor rutiere bituminoase
Pentru desfășurarea în condiții optime ale procesului de realizarea straturilor rutiere
bituminoase se va întocmi un plan de control al calității care va cu prinde, minimum, următoarele
activități:
2.5.1.1. Verificarea condițiilor tehnologice pregătitoare.
Etapele acestei activități sunt:

verificarea existenței planurilor pentru lucrările de nivelment și a suprafeței stratului
suport;
verificarea exist enței certificatelor de conformitate eliberate de organismul de
certificare produse pentru mixtură asfaltică și materialele componente;
verificarea existenței rapoartelor de inspecție tehnică eliberate de un organism
de inspecție de terță parte acr editat;
verificarea existenței buletinelor de verificare metrologică pentru mijloacele de măsurare
specifice;
verificarea existenței Procedurilor de lucru cu echipamentele tehnologice de construcții,

37
de reglare și monitorizare a parametrilor tehnologici și de securitate;
verificarea existenței certificatelor de formare/calificare pentru personalul muncitor.

2.5.1.2. Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor rutiere din mixturi.
Activitățile care se desfășoară pentru controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor
rutiere din mixturi su nt:

controlul calității materialelor componente, a procesului tehnologic de preparare și
transport a mixturii asfaltice și a calității pregătirii suprafeței stratului suport;
controlul procesulu i tehnologic de punere în operă a mixturilor asfaltice;
controlul calității straturilor rutiere din mixturi asfaltice.

2.5.1.3. Controlul calității materialelor componente, a procesului tehnologic de preparare
și transport a mixturii asfaltice și a calită ții pregătirii suprafeței stratului suport
Controlul calității materialelor se realizează pe parcursul executării lucrăr ilor,
verificările efectuându -se de laboratorul antreprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionat:
agregate naturale, bitum, fi ler, aditivi și adaosuri;
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice (controlul și reglajul
instalației de preparare a mixturilor asfaltice;
Controlul transportului mixturii asfaltice (verificarea stării tehnice a mijloacelor de
transport (curățenie, stare tehnică, prelate, tratare cu solvent a suprafeței utile a benei înainte de
prima cursă, modul de basculare);
Controlul calității realizării lucrărilor de nivelment a suprafeței suport ;
Controlul calității pregătirii suprafeței st ratului suport pentru îmbrăcămintea
asfaltică;
Controlul emulsiei bituminoase .

2.5.1.4. Controlul de calitate privind funcționarea echipamentelor tehnologice pentru
așternerea mixturii asfaltice
Verificarea repartizatoarelor -finisoare se face confor m planului de mentenanță al
mașinii și se execută de către personalul de specialitate al deținătorului de echipamente
tehnologice. Aptitudinea de utilizare pentru realizarea calității și securității în timpul lucrului se
certifică prin inspectia tehnică r ealizată de un org anism de terță parte;
Verificarea parametrilor tehnologici urmărește modul de menținere a calității m ixturii și
realizarea productivității impuse de procesul tehnologic;
Controlul calității, în așternerea efectivă a stratului din mixt ură bituminoasă
caldă, se realizează pe fazele specifice ale execuției;
Procesul tehnologic de așternere a mixturii as faltice impune anumite verificări
și încercări;

2.5.1.5. Controlul de calitate privind funcționarea echipamentelor tehnologice pentru
compactarea stratului de mixtura asfaltică
Verificările și încercările privind funcționarea echipamentelor tehnologice pentru
compactarea stratului de mixtură asfaltică constau din următoarele activități: verificarea
temperaturilor mixturii așternută în st rat; verificarea respectării tehnologiei de compactare
stabilită prin sectorul experimental.

38
2.5.2. Cerințe de calitate pentru materialele și echipamentele tehnologice de
preparare a mixturilor asfaltice la cald
Realizarea îmbrăcăminților, executate din mi xturi asfaltice preparate la cald
(temperatura de preparare este de peste 1500C), sau la rece (prepararea se face la temperatura
mediului ambiant) cuprinde activități și resurse aflate într-o strânsă interdepend ență.
Resursele utilizate la prepararea mix turilor asfaltice sunt:
– resurse materiale;
– resurse tehnice și de documentare;
– resurse umane.
Cerințele de calitate ale materialelor utilizate la lucrările de drumuri, inclusiv la prepararea
mixturilor asfaltice sunt definite în standardele de refer ință și specificațiile tehnice In standardele de
referință și specificațiile tehnice sunt prezentate, domeniile de utilizare și cerințele cu privire la
Controlul Producției în Fabrică (CPF).
Cerințele de calitate se rezumă în principal la următoarele mate riale:
• Agregate minerale;
• Filere pe bază de calcar;
• Lianți bituminoși;
• Mixtura asfaltică recuperate;
• Polimeri, aditivi, fibre, alte adaosuri.
În procesul de producere și prelucrare a materia lelor care intră în componența mixturilor
asfaltice, pot să apară abateri de la standardele de referință(neconformități) care au drept cauză
managementul necorespunzător al mentenanței echipamentelor tehnologice utilizate în proces,
dar mai ales resursa u mană(indisciplina tehnologică – statistici furnizate de organisme le de
atestare a conformității și organisme de inspecție scot în evidență foarte multe neconformități
apărute din cauza indisciplinei tehnologice).
Atestarea capabilității echipamentelor tehn ologice participante la procesul de producere,
așternere și compa ctare al mixturilor asfaltice se realizează conform următoarelor proceduri de
Inspecție Tehnică:
• PCC 018 -2015, Procedura inspectie instalații de prelucrare agregate minerale;
• PCC 019 -2015, Procedura inspectie pentru instalații de producere mixturi as faltice;
• PCC 022 -2015, Procedura pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă
a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi.
Aceste proceduri, odată cu publicarea în Monitorul Oficial și în conformitate cu Legea 10
(Legea calității în construcții), Art. 10. Al. 2, sunt obligatorii.
Controlul calității mixturii asfaltice produse, controlul așternerii mixturii asfaltice și contro lul
compactării este efectuat de către laboratorul executantului împreună cu alte laboratoare
specializate capabile să execute toate încercările statice și dinamice conform indicațiilor di n
standardele de produs după care s -a fabricat mixtura (de exemplu S R EN 13108 -1…… SR EN
13108 -9, SR EN 13108 -20).
Controlul producției în fabrică și atestarea c onformității mixturii se execută conform

39
2.5.3. Tehnologia și echipamentele tehnologice pentru producerea, transportul,
repartizarea și compactarea mixturilor asfaltice
Producerea mixturii asfaltice, transportul și punerea în operă trebuie real izate într -un flux
tehnologic continuu care să asigure parametri specifici de proces (producerea mixturii conform
rețetei indicate de laborator, ve rificată și validată pe instalația de fabricare, temperatura optimă la
așternere (în cazul mixturii preparate la cald), grosime optimă a stratului așternut (minim 2,5d –
dat fiind dimensiunea maximă a granule lor de agr egat prevăzută în rețetă), grad de co mpactare
(97%…98%), temperatura la sfârșitul compactării (în cazul mixturiii executate la cald), calitatea
suprafeței (rugoasă, poroasă, drenantă, dură, etc) elementele geometrice ale căii de rulare, etc.).
Pentru a răspunde cerințelor și nivelului de performanță din documentele normative cu
privire la parametri de calitate ai mixturii, respectiv pentru asigurare a protecției vieții, sănătății și
a protecției mediului, o instalație de preparare la cald a mixturilor asfaltice trebuie să asigure
desfășurarea în condiții optime a următoarelor procese simple:

o depozitarea corespunzătoare și încărcarea agregatelor;
o dozarea agregatelor reci în limitele de toleranță indicate în documentele normative;
o uscarea și încălzirea agregatelor la temperaturi le indicate în documentele normative;
o depozitarea, încălzirea și transportul bitumului;
o dozarea, în limitele de toleranță indi cate în documentele normative, a lianț ilor bituminoși
calzi;
o depozitarea, transportul și dozarea aditivilor și adaosurilor (fibre, ceruri etc.);
o sortarea si depozitarea agregatelor fierbinți (la instalații cu funcționare discontinuă);
o malaxarea (amestecare a) componentelor pentru obținerea unui material omogen;
o transportul, stocarea și distribuția mixturii asfaltice;
o depozitarea și a limentarea cu combustibili.

40

41
– Depozit de minerale (1)
Mineralul se livrează cu camioanele și se depozitează în depozitul d e agregate (1).
Alimentarea dispozitivului de predozare se realizează printr -un încărcător cu cupă.
– Predozarea (2)
Dozarea materialului se face prin extracția pe benzile de extracție (4) ale dozatoarelor (3).
Transportul mineralelor în vederea alimentării tamburului de uscare se va face prin banda de
colectare (5) și prin cea transportoare (6).
– Tamburul de uscare (8)
Mineralul se va introduce în tamburul de uscare (8) prin banda de alimentare tambur (7)
(bandă cu capac de protecție termică). Căldura de pro ces necesară pentru uscarea mineralului
se obține cu ajutorul unui arzător (9). Conform modelului constructiv al stației se va utiliza ca și
combustibil motorină sau gaz metan. Astfel mineralul blocat aici de către componentele speciale
ale tamburului se a fânește, se usucă, se înfierbântă și la final se extrage. Gazele de încălzire
încărcate cu praf se aspiră prin stația de des prăfuire (10) cu exhaustorul (11), în stația de
desprăfuire se face separarea particulelor de praf (particule grosiere (10a) și fine (10b)), iar gazul
curat se elimină pe coș (12).
– Elevatorul de agregate fierbinți (14)
Mineralul uscat și fierbinte se va tr ansporta prin elevatorul de agregate fierbinți (14) la
sita de minerale.
– Turnul de malaxare (15)
Mineralele se separă în funcție de dimensiunile de granulație date p rintr-o sită (16)
corespunzătoare stației și se vor depozita temporar în rezervorul pentru pietriș (17).
În final, mineralul se scoate conform rețetei din compartimentul rezervorului de pietriș, se
cîntăresc (18) și se int roduc în malaxorul (26).
Filerul aport și recuperat (21) și (22) se transportă cu elevatorul de filer (20) și melci către
cântarul de filer (23), se cântărește și se introduce, de asemenea, în malaxorul (26).
După introducerea materialului și filerului în malaxor se adaugă eventual și mineral de
recicl are, adăugare de agregate fierbinți și/sau materiale fibroas e sau asemănătoare; se începe
procesul de malaxare prin introducerea simultană a cantității prescrise de material liant.
Extracția asfaltului după fi nalizarea procesului de mala xare se realizează în funcție de
tipul de comandă al stației, fie prin încărcar e directă a camioanelor, fie prin cărucioare (27). Prin
acestea se încarcă compartimentele corespunzătoare ale buncărului de depozitare (28).
Amestec ul de aer și praf din turnul de malaxare se aspiră în unitatea de desprăfuire,
respectiv în tamburul de usc are.
– Depozitarea bitumului (24)
Substanța liant depozitară (bitumul) se va încălzi corespunzător informațiilor transmise
de către stație. Se asigură întotdeauna temperatura de prelucrare. În funcție de necesități, bitumul
se va transporta la cântarul pentru bitum/dozator (25), se va doza și se va introduce prin duze în
malaxor.
– Desprăfuirea (10)
Gazele brute/gazele fierbinț i ale tamburului de uscare se vor transporta prin exhaustor la
unitatea de desprăfuire cu dispozitiv de preseparare (10a). Același lucru se întâmplă și cu praful,
cu desprăfuirea casetei de cernere și cu gazele de evacuare ale tamburului de granulat, care au
fost mai întâi eliberate în tamburul alb.
În dispozitivul de preseparare (10a) praful grosier general (13) se separă și se adaugă
procesului de malaxare prin intermediul elevatorului de agregate fierbinți. În unitatea de
desprăfuire (10b) se curăță gaze le de restul de praf, iar g azele curate sunt eliminate. Particulele

42
fine se transportă prin melcul de filer și prin elevatorul de filer la buncărul cu filer recuperat (21)
și se vor introduce conform rețetei în procesul de malaxare.
– Cabina de comandă și di stribuție (27)
Dispozitivul foarte modern de comandă al stației de malaxare, ONLINE BATCHER 3000,
corespunde cerințelor tehnicii moderne de comandă; conform rețetelor, supravegherea, afișajele
în caz de defect sau tulburări de funcționare cu posibilitate d e corectare, procesele verb ale zilnice,
dovezi de producție etc. sunt disponibile.
Procesul tehnologic pentru mixtura asfaltică
ETAPE VERIFICĂRI FLUX
FABRICAȚIE CONTROL
1. Materii prime 1. Agregat concasat
(4 – 31,5 mm) – Granulozitatea
– Forma granulelor
– Conținut de fracțiuni sub 0,1 mm
2. Bitum (tip 50/70
sau 70/100) – Penetrația la 250 C
– Punct de înmuiere prin metoda inel
și bilă
3. Nisip – Granulozitatea
– Materii organice
– Conținut de corpuri
– Echivalent de nisip
– Coeficient de activitate
– Natura mineralogică
–
4. Filer (0,1 – 0,2 mm) – Determinări pe agregate
– Verificarea respectării rețetei și
calității componentelor
– Verificarea stării tehnice a stației
de preparare mixturi asfaltice,
controlul reglajului
2 Flux de fabricație
a) transport
materiale Benzi transportoare – Viteză
– Masă
– Verificare aspect (vizuală)
b) dozare masică:
– bitum
– nisip
– filer
– agregate
minerale
Cu dozaj volumetric
Verificare metrologică
c) uscare pentru
nisip Uscător rotativ – Turație
– Viteza de avans a materialului
– Lungime
– Diametru

43
d) uscare pentru
agregate
minerale Uscător rotativ – Turație
– Viteza de avans a materialului
– Lungime
– Diametru
e) malaxare
– durată de
malaxare
– temepratură
(1600 – 1800) Malaxor cu
amestecare forțată
(turbo -malaxor) – Cu palete montate pe vertical
3 Încărcare
Livrare/transport –

2.5.4. Controlul de calitate al procesului de fabricare a mixturilor (CFP – controlul
produselor în fabrică, neconformități frecvente care apar în procesul de
fabricare al mixturilor asfaltice)
Evaluarea conformității înseamnă examinarea sistematică a gradului în care un produs,
proces sau serviciu satisface condițiile specificate. Evaluarea confor mității se realizează atât
pentru domeniu reglementat cât și pent ru cel nereglementat.
Evaluarea conformității după o procedură bine documentată și corect implementată de
către p roducător/furnizor are ca rezultat o declarație de conformitate care dă încredere că
produsul, procesul sau serviciul respectiv îndeplinește condițiile specificate, aceasta se
realizează având la bază standarde de referință. Evaluarea conformității priveșt e faza de
proiectare sau faza de producție sau ambele faze.
În cazul mixturilor asfaltice evaluarea conformității se realizează luând în considerare atât
faza de proiectare cât și faza de producție și anume: realizarea unui amestec bituminos (mixturi
asfaltice) prin studii de laborator atent conduse, studii urmate de Încercarea Inițială de Tip (IIT) și
Controlul Producției în Fabrică ( CPF).
De exemplu, în cazul mixturilor asfaltice, IIT(faza de proiectare) se realizează conform SR
EN 13108 -20 iar CPF (faza de execuție) se execută conform SR EN 13108 -21.
Sistemul de ev aluare a conformității mixturilor asfaltice mai cuprinde și standardele de
produs din seria SR EN 13108 -1,2,3,4,5,6,7,8,9.
Certificarea controlului producției în fabrică la producerea mixturil or asfaltice se
desfășoară în mai multe etape:
• Analiza cererii clientului
• Verificarea documentației
• Contractarea
• Inspecția inițială a locului de producție și a controlului producției în fabric
• Decizia asupra certificării
• Supravegherea continuă, evaluare a și acceptarea controlului producției în fabrică

44
Pentru a asigura desfășurarea procesului de producție în condiții care să garanteze
obținerea unui produs conform cerințelor prevăzute în standard, producătorul trebuie să
organizeze un control inte rn perma nent al procesului de producție din instalația pentru
producerea mixturilor asfaltice. Controlul se va organiza conform cerințelor precizate în SR
EN 13108 -21.
Producătorul este obligat să stabilească politica de calitate și procedurile pentru
controlul pr oducției cu instalația pentru producerea mixturilor asfaltice.
Dacă nu se respectă disciplina tehnologică și echipamentele tehnologice nu
corespund cerințelor impuse de proces apar neconformitățile în procesul de fabricare.
Exemple de neconformităț i care a par la fabricarea mixturilor asfaltice
a) Neconformități la materialele componente:
➢ depozitarea necorespunzătoare a agregatelor (pe platforme nebetonate, fără
posibilitatea de evacuare a apei din materiale, lipsa pereților la depozitare a
materialului pe sort uri);
➢ conținut ridicat de argile în nisipul natural, sort 0 -4;
➢ conținut ridicat de materiale organice în agregate;
➢ adezivitate scăzută a bitumului la agregatele naturale;
➢ depozitarea bitumului modificat în recipiente mai mult de 48 de ore la o
temperatură mai mic ă de 1400 C;
➢ depozitarea bitumului aditivat în recipiente mai mult de 72 de ore la o temperatură
mai mică de 1200 C;
➢ depozitarea necorespunzătoare a filerului;
b) Neconformități în procesul de fabricare
➢ predozarea necorespunzătoare a agregatelor (la i nstalațiile cu funcționare în flux
discontinuu) ceea ce atrage o productivitate scăzută a instalației. Ca urmare, în
multe cazuri, se recurge la orientarea agregatelor calde direct în sistemul de
dozare, rezultând în ac est fel un produs care nu mai respect ă compoziția
granulometrică a agregatului mineral în conformitate cu rețeta;
➢ utilizarea bitumului neparafinos pentru drumuri și a bitumului modificat cu
adezivitate mai mică de 80%;
➢ amestecare celor tri tipuri de bitum (bitum neparafinos, bitum modificat ș i bitum
aditivat) pentru depozitare t emporară, modificându -se în acest fel caracteristicile
ințialeale ale produsului original(acest tip de neconformitate este întâlnit in bazele
de producție cu posibilități reduse de depozitare);
➢ nerespectarea dimensiuni lor la ochiurile sitelor de la ciurul de sortare al instalației
(instalațiile noi, cel mai adesea din neștiința celor care le comandă, vin cu site la
instalația de sortare cu dimensiuni de ochiuri din seria de bază plus seria 2).
➢ În România se utilizează, cu trei excepții (BA 12, 5; BAD 20 și MASF 12,5) site din
seria de bază (vezi SR 174 -1);
➢ utilizarea în procesul de fabricare a filerului aglomerat rezultat dintr -o depozitare
și păstrare necorespunzătoare;
➢ utilizarea f racțiunii fine recuperate de la exhau storulinstalației de asfalt cu conțin ut
de argilă mai mare de 2%;
➢ – nerespectarea temperaturilor de proces (agregate 1600-1900 C; bitum 1500- 1800
C; temperatura la ieșirea din malaxor 1500 – 1800 C);
➢ păstrarea timp îndelungat al mixturii asfaltice în b uncărul de stocare al mixturii,
buncăr cu izolația termică necorespunzătoare sau lipsă;

45
➢ nerespectarea timpului de malaxare al materialelor componente, respectiv al
decalajelor de timp pentru introducere a filerului, mix turii frezate introduse direct
în mal axor, a liantului, fibrelor sau altor adaosuri.

2.5.5. Soluția tehnică de monitorizare prin digitalizare a unei stații de mixturi
asfaltice LPX – 200
Stația LPX -200 executată în România de către Nicolina -Iași în anul 1 996 a fost
madernizată și prin automa tizare și informatizare cu sisteme in strumentale și softuri de
specialitate, cu senzori și traductoare astfel încât semnalele analogice să fie transformate în
parametri digitali prin sisteme de conversie analog -digital cu achiziție, prelucrare și control
într-un server central.
Stația de mixturi asfalatice a fost modernizată prin dotarea cu senzori de dozare
gravimetrică (cântărire), senzori pentru umiditate, senzori pentru temperatură, senzori pentru
forțe, senzori pentru presiune și senzori pentru debit.
Pentru cazul analizat aceștia sunt notați cu litere mari A,B,…M, fiind amplasați pe
organele de execuție ale stație de mixturi asfaltice notate de la 1…16.
De asemenea pentru asigurarea nivelului de cali tate a fost stabilită matricea cerințelor
tehnolo gice cuprins ă în schema prezentată care stabilește precizii de dozare gravimetrică,
precizii pentru clasarea agregatelor minerale la ciurul vibrator și precizii pentru temperatura
materialelor calde ( agregat e naturale sau reciclate ) astfel poziția 1 sunt t recute caracteristicile
pentru materiale.
I Materialele procesate trebuie să fie dozate la precizia de dozare cu valorile de
referință din tabel, această operație se realizează cu ajutorul senzorilor A, F, Y , G, H pentru
echipamentele 2, 6, 10, 4, 15. La p oziția II se află echipamentele de procesare pentru sortarea
agregatelor minerale, uscarea acestora și malaxarea tuturor componentelor pentru mixtura
asfaltică. Echipamentele 7, 14, 3 și 9 sunt dotate cu sen zori E, K, B, R care trebuie să realizeze
precizi ile de dozare din tabel la valorile de referință specificate.
Pentru ciurul vibrator poziția 12 a fost analizată și s -a realizat eficiența vibrațiilor pe
baza ridicării familiei de curbe din figura 2.6. și a unei analize de regresie inclusiv a diagramei
Paretto astfel încât să se poată obține suprafața de răspuns pentru 3 variabile și anume,
amplitudinea, pulsația și eficiența vibrațiilor.

46

47
2.5.5.1. Eficiența vibrațiilor pentru sortarea optimă a ciurului vibrator dotat cu senzori pentru
ampli tudine și pulsație

Figura 2.6 Variația eficienței vibrațiilor cu pulsația

Se studiază optimizarea procesului de cernere a agregatelor minerale, prin referire la
echipament, și anume, mașină de sortare – cu ciur vibrator după relația E = a2ꞷ3 ‧ 2𝜋
𝜔 = 2𝜋𝑎²ꞷ².
Parametrul care se evaluează este eficiența (vibrațiilor), E – reprezentând variabila de ieșire
(variabila dependentă).
Parametrii care influențează sunt amplitudinea vibrațiilor forțate, a, precum și pulsația
vibrațiilor forțate în regim staționar . De asemenea variabilel e de intrare (variabile independente)
vor fi alese ca fiind a și . Domeniile de variație pentru fiecare dintre variabilele independente sunt:
(2; 4) – pentru a și, (600; 1800) – pentru .
Notă:
a) Valorile sunt conform reprezentării grafice – Figura 2.6
b) Se pot modifica limitele domeniilor de variație – functie de valorile pe care le poate realiza
echipamentul de sortare
Programul de regresie folosit, DOE , calculează modele de regresie tip exponențial,
variabilele indep endente fiind de ordinul 2. Prin log aritmare, se poate transforma în relație de tip
polinomial, de ordinul 1.
De tip polonomial. Avantajul este că evidențiază atât influența fiecăreia dintre variabilele de
intrare, cât și a „combinației” dintre acestea – asupra variabile de ieșire. Din acest motiv, se spune
că evidențiază și influența interacțiunilor asupra mărimii de ieșire.

48
Programul de exeprimentare este tip CCD (Central Composite Design – Design Compus
Centrat), fiind de tip Frac țional Factorial (Factor ial Fracționat) – identificat asistat de software DOE.
Acest tip de program are avantajul că necesită un număr, relativ, redus de experimentări iar
rezultatele obținute acoperă intregul domeniu de exeprimentare generând, un model de regresie
adecvat. Fieca re exeperiența est e repetată de 5 ori, în condiții identice, ca urmare numărul de
replicate este 5.
Variabilele de intrare, a și , au valorile codificate și 3 niveluri de variație (min, med, max – în
progresie aritmetică) . Se notează variabilele codifica te: x 1 (asociată v ariabilei a) și x 2 (asociată
variabilei ) iar valorile acestora sunt: -1 (asociat valorii max); 0 (asociat valorii med); +1 (asociat
valorii max).

Relațiile de codificare pentru fiecare dintre variabile sunt:
𝑥1= 𝑎−𝑎𝑚𝑎𝑥 +𝑎𝑚𝑖𝑛
2
𝑎𝑚𝑎𝑥 −𝑎𝑚𝑖𝑛
2= 𝑎−3
𝑥2= 𝜔−𝜔𝑚𝑎𝑥 +𝜔𝑚𝑖𝑛
2
𝜔𝑚𝑎𝑥 −𝜔𝑚𝑖𝑛
2=𝜔−1200
600
Relația de codifcare a variabilei naturale, z j este:
𝑥𝑗= 𝑧𝑗−𝑧𝑗𝑚𝑎𝑥+𝑧𝑗𝑚𝑖𝑛
2𝑧𝑗𝑚𝑎𝑥−𝑧𝑗𝑚𝑖𝑛
2
unde: z 1 este variabila a; z 2 este variabila  (j = 1, 2)
Ca urmare a celor menținate, programul de exeprimentare și valorile variabilelor, pentru
fiecare dintre cele 9 experiențe, sunt prezentate în figura. 5.2.

49

Figura 2.7 – Program de experimentare (Design of Experiments)

Rezultatele analizei de regresie, cu software DOE sunt redate in figura 2.8

Figura 2.8 – Rezultate analiză de regresie
Se remarcă următoarele:
– modelul este adecvat, valoare coeficientul ui de determinare, R2, fiind 0,9985
– variabilele de intrare, a si  au influență semnificativă asupra variabile de ieșire, E (deoarece
valorile P (2 Tial) sunt mai mici decăt 0,05)
– interacțiunile variabilelor de intrare, de ordinul 2 și de ordinul 3 – sunt importante și
influențează semnifica tiv mărimea de ieșire
– interacțiunile variabilelor de intrare, de ordinul 4 – nu influențează semnificativ mărimea de
ieșire, E

50
Intensitatea “legăturii” dintre mărimea de ieșire și mărimile de intrare, inclusiv interacțiu nile
dintre acestea, este reliefată prin graficul Paretto (figura 2.9). Se remarcă faptul că cea mai mare
influență asupra mărimii de ieșire este a variabilei . De asemenea se observă că influența de ordinul
2 a variabilei a, este mai scăzută decăt influ ențele de ordinul 3 ale interacțiuni lor dintre cele două
variabile de intrare.

Figura 2.9 – Diagrama Pareto – pentru coeficenți
Prin diagrama punctelor extreme (Marginal Plot) se pune în evidența cât de puternică este
influența variabilei , comparativ c u infleunța variabilei a, asupra var abilei de ieșire, E (figura 2.10) .

Figura 2.10 – Diagrama punctelor marginale (min.; max.)

51
Suprafața de răspuns, pentru domeniile de variație considerate și asociate variabilelor este
prezentată în figura 2.11.

Figura 2.11 – Suprafața de răspuns E = f(a, )

52
Se observă că o prin creșterea valorii uneia, sau ambelor mărimi de intrare, se obține o
creștere a valorii mărimii de ieșire.
Curbe de variație 2D – reprezentând dependența dintre variabila de ieșire și una dintre
variabilele de intrare, pentru valori constante ale celei de a doua variable, sunt redate în figura 2.12.

Figura 2.12 – Curbe de răspuns E = f(a ) și E = f()

Calculul coeficientilor modelului de regresie pentru variabilele naturale, se face conform celor
ce urmează.
010154
600 1.800w vs a
a = 2
a = 3
a = 4

53
– Modelul de regresie pentru variabilele codificate – rezultă din analiza cu software DOE (v.
figura 3)
𝐸=47+14𝑥1+41𝑥2+17,5𝑥1𝑥2+9𝑥12+16𝑥22+11,5𝑥12𝑥2+5,5𝑥1𝑥22+2,5𝑥12𝑥22
– Se consd eră relațiile de codific are:

𝑥1= 𝑎−3 și 𝑥2= 𝜔−1200
600

– Deoarece se intenționează și punerea în evidența a influenței interacțiunilor variabilelor de
intrarea, se va considera modelul de regresie DOE – fără a lua în considerare coefi cientul
cu indluență nesemnificati vă (al termenului de ordinul 4).

– Mai mult, pentru ușurința calculelor și, pentru analogie cu relația teoretică (18) – care prin
logaritmare devine relație de tip polinomial, de ordinul 1, se va determina modelul de
regre sie cu variabile naturale, polinomial de ordinul 2.

𝐸=47+14𝑥1+41𝑥2+17,5𝑥1𝑥2+9𝑥12+16𝑥22 =
= 47+14(𝑎−3)+41𝜔−1200
600+17,5(𝑎−3)𝜔−1200
600+9(𝑎−3)2+16(𝜔−1200
600)2 =
= 47+14𝑎−42 +41
600𝜔−82+17,5
600𝑎𝜔−3∙17,5
600𝜔−35𝑎+105 +
+9𝑎2−54𝑎+81 2+ 16
6002𝜔2−16∙2400
6002𝜔+16
600212002 =
= 173 −75𝑎 −11,607 𝜔 +9𝑎2+ 4,44∙10−5𝜔2+0,029 𝑎𝜔−16∙2400
6002𝜔+16
600212002 =
= 173 −75𝑎 −11,607 𝜔 +9𝑎2+ 4,44∙10−5𝜔2+0,029 𝑎𝜔
2.5.6. Concluzii
Procesele de producție și sistemele de control al proceselor evoluează continuu ceea ce
înseamnă că se vor introduce și se vor implementa noi sisteme pentru CPF;
Revalidarea proprietăților produsului se realiz ează periodic și este prevăzută în standardul
după care se realizează IIT;
Producătorii pot alege să efectueze un număr mai mare de încercări și d e inspecții decât
cel recomandat în standard;
Planul calității/manualul calității și procedurile/instrucți unile pentru Controlul Producției
în Fabrică se vor detalia în funcție de echipament și proces;
Verificarea planului calității/manualul calității va cuprinde în mod obligatoriu toate
capitolele.
Calitatea procesului de control depinde de calitatea res ursei umane care este până la urmă
cea mai importantă, resursele materiale care trebuie riguros controlate și resursele tehnice (instalații,
laboratoare de încercări și verificări). Dacă una din cele trei resurse nu corespunde exigențelor atunci
procesul de fabricare este compromis.

54
Capitolul II ANEX Ă
Definirea termenilor de specialitate [3], [6]
0 1 2
1 Acord european
privind evaluarea
conformității
Acord care se încheie între Uniunea Europeană și fiecare
dintre țările asociate și care prevede recu noașterea
reciprocă a rezultatelor aplicării proce durilor de evaluare a
conformității
2 Acreditare Procedura prin care organismul național de acre ditare,
recunoscut conform legii, atestă că un organism sau un
laborator este competent să efectueze sarcin i specifice
3a Agrement tehnic
european (ETA) Specificație tehnică ce exprimă o evaluare tehnică favorabilă
a adecvării unui produs la o utilizare pre conizată, bazată pe
satisfacerea cerințelor esențiale aplicabile construcției în
care produsul urmează a fi utilizat
3b Agrement tehnic în
construcții Apreciere tehnică favorabilă concretizată într -un do cument
scris, asupra aptitudinii de utilizare, în con formitate cu
cerințele legii calității în construcții, a unor noi produse,
procedee și echipamente p entru care nu există și nu pot fi
încă elaborate standarde națio nale sau alte reglementări
tehnice oficiale sau pentru care există astfel de standarde și
reglementări, dar pro dusele nu se încadrează în cerințele
acestora, diferența influențând una dintre cerințele prevăzute
la art. 5 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
4 Autoritate
competentă Organ al administrației publice centrale responsabil cu
reglementarea unui domeniu
5 Cerință esențială Cerință care are în vedere, în special, prot ecția sănă tății,
securitatea utilizatorilor, protecția proprietății și a mediului,
astfel cum este prevăzută în actele nor mative în vigoare
6 Atestarea
conformității
produselor pentru
construcții Sistem procedural prin care este evaluată și stabilită confor –
mitatea produselor pentru construcții cu speci ficațiile tehnice
aplicabile, în vederea aplicării marca jului european de
conformitate CE, denumit în conti nuare marcaj CE
7 Certificat de
conformitate Document emis pe baza regulilor unui sistem de c ertificare și
care indică existența încrederii adecvate că un produs,
identificat, corespunzător și este conform cu un anumit
standard sau cu un alt document nor mativ
8 Certificare a
conformității Acțiune a unei terțe părți care dovedește e xistența în crederii
adecvate că un produs, identificat cores punzător, este
conform cu un anumit stan dard sau cu un alt document
normativ
9 Construcții Orice obiect care este construit sau rezultă din ope rații și/sau
lucrări de construcții și este fixat de pă mânt, termenul
desemnând atât clădirile, cât și lucră rile de inginerie civilă

55
10 Declarație de
conformitate Procedura prin care un producător sau un repre zentant
autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs
este conform condițiilor spe cificate
11 Document normativ Document care prevede reguli, linii directoare sau
caracteristici pentru activități ori pentru rezultatele acestora;
termenul este generic și include stan darde, specificații
tehnice, coduri de bună practica ș i regle mentări
12 Dome niu
reglementat Ansamblul activităților econo mice și al produselor asociate
acestora, pentru care se emit reglemen tări tehnice
specifice privind condițiile de introducere pe piață și de
utilizare
13 Documente
interpretative Documente elaborate de Comi sia Europeană, prin care
cerințele esențiale sunt transpuse într -o formă con cretă și
care creează legăturile necesare între ce rințele esen țiale ale
construcției și mandatele de stan dardizare, mandatele pentru
ghidurile pentru agre mente tehnice europen e sau
recunoașterea altor spe cificații tehnice
14 Desemnare Procedura prin care o autoritate com petentă con firmă că un
laborator, un organism de certifi care sau de inspecție
satisface condițiile pentru a efectua o pro cedură de
evaluare a conformit ății, pre văzută de o regle mentare
tehnică
15 Documente tehnice
directoare Ghiduri, regulamente și proceduri elaborate în teme iul HG 668
și în scopul aplicării acesteia
16 Evaluare a
conformității
Activitatea al cărei obiect este determinarea în mod direct
sau indirect a faptului că sunt îndeplinite con dițiile
specificate
17 Familie de produse Grup de produse generice care au utilizări prevăzute
similare, cum ar fi: finisaje pentru pereți interiori sau învelitori
de acoperiș
18 Inspecție Evaluare a conformității prin observare și rațio nament,
însoțite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare
19 Ghid Reglementare care cuprinde metode și procedee deta liate de
satisfacere a cerințelor aplicate
20 Introducere pe piață
a unui produs
Acțiunea de a face disponibil, pentru prima dată, contra
cost sau gratuit, un produs din domeniul regle mentat, în
vederea distribuirii și/sau utilizării
21 Încercare
Operațiune tehnică ce constă în determi narea uneia sau mai
multor caracteristici ale unu i produs, în con cordanță cu o
procedură specificată
22 Marcaj de
conformitate Simbol care se aplică de producător sau de repre zentantul
autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piață și/sau
de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia ș i/sau, pe
documentele însoțitoare și care are semnificați a conformității

56
produsului cu toate cerin țele aplicabile, prevăzute în
reglementările tehnice:
CE – marcaj european de conformitate
23 Notificare Procedura prin care autoritatea compe tentă infor mează
autoritatea ce gestionează Registrul orga nismelor n otificate
cu privire la organismele desemnate pentru a evalua
conformitatea produselor conform prevede rilor din
reglementările tehnice specifice
24 Organe de control Organe ale administrației publ ice centrale care răs pund de
supravegherea pieței produselor pentru construcții
25 Organism de
certificare Organism independent față de clientul lui și alte părți
interesate, care aplică regulile unui sistem de certi ficare în
scopul evaluării, certific ării și supravegherii Conformității
26 Organism notificat Laborator de încercări, de etalonare, organism de certi ficare
sau organism de inspecție, persoană juridică cu sediul în
România, care a fost de semnat de o autori tate competentă
să efectueze eva luarea c onformității într -un domeniu
reglementai și care este înscris în Registrul organismelor
notificate
27 Organism de
inspecție Organism independent față de clientul lui și alte părți
interesate, care efectuează inspecția
28 Piața produselor
pentru construcții Întreaga arie acoperită de lanțul de distribuție a pro duselor
pentru construcții de la producător la consuma torul final,
inclusiv șantierele de construcții, până la punerea în operă
29 Producător Persoană responsabilă pentru proiecta rea și realizarea unu i
produs, în scopul introducerii pe piață în numele său;
responsabilitățile producătorului se aplică orică rei persoane
fizice sau juridice care asamblează, amba lează sau
etichetează produse în vederea introducerii pe piață s ub
nume propriu
30 Produs pentru
construcții Orice produs realizat în scopul de a fi încorporat în mod
permanent în construcții, termenul desemnând materiale,
elemente și componente individuale sau alcă tuind un set,
inclusiv pentru sisteme prefabricate sau instalații, plasate pe
piață în forma în care ur mează a fi încorporate asamblate,
aplicate sau instalate în con strucții prin operații și/sau lucrări
de construcții
32 Recunoaștere Scțiune în responsabilitatea autorității competente, prin care
se stabilește dacă un laborator sau un organism de
certificare ori de inspecție este capabil și compe tent tehnic
să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită
procedură de evaluare a conformității și demonstrează
independență, imparțialita te și integri tate, conform
prevederilor unei reglementă ri tehnice, în vederea
desemnării ți după caz, a notificării

57
33 Specificație tehnică Document care stabilește caracteristicile unui produs, cum ar
fi niveluri de calitate, performanță, securitate sau dimensiuni,
inclusiv cerinț e care se aplică produ sului cu privire la
denumirea sub care acesta este co mercializat, terminologie,
simboluri, încercări și me tode de încercare, ambalare,
marcare sau etichetare și proceduri pentru evaluarea
conformității
34 Standard european
armon izat. Standard european adoptat sub incidența unui mandat al
Comisiei Europene și care transformă cerințele esen țiale de
securitate în speci ficații tehnice pentru pro dusele din
domeniul reglementat

35 Securitate Stare a unui produs, proces sau servi ciu în care riscul de a
pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube
mediului și/sau proprietății este limitat sau ia un nivel
acceptabil
36 Supravegherea
pieței
Ansamblul măsurilor, resurselor și s tructurilor institu ționale
adecvate prin care au toritățile competente asi gură și
garantează în m od imparțial că sunt îndeplinite prevederile
reglementărilor tehnice aplicabile, indife rent de originea
produselor introduse pe, piață și cu res pectarea pri ncipiului
liberei concurențe
37 Utilizare precon izată Rol sau funcție care urmează a fi îndeplinită de pro dus pentru
satisfacerea cerințelor esențiale ale con struc ției

58
BIBLIOGRAFIE PARȚIALĂ

[1] Hotărârea nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselo r pentru
construcții;
[2] Regulamentul privind atestarea conformității produselor pentru construcții Anexă la ordinul
MTCT nr. 1558/26.08.2004.
[3] Regulamentul privind agrementu l tehnic european pentru produse pentru construcții,
Monitorul Oficial, partea I nr. 9 0 din 27/01/2005.
[4] REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții;
[5] Ordonanța Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 608/2001
privind evaluarea conformității.
[6] Ordinul MTCT nr. 1889, Monitorul Oficial, partea I nr. 1167 din 09/12/2004 privind aprobar ea
unor proceduri privind agrementul tehnic în construcții (PAT 1 și PAT 2).
[7] Hotărârea de Guvern n r. 796 pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr.
622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcț ii,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 706 din 04/08/2005.
[8] SR EN ISO/CEI 17050 -1 și 2 Evaluarea conf ormități. Declarația de conformitate dată de
furnizor, ASRO din august 2005.
[9] Legea nr.503/2003 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2003 pentru mod ificarea
și completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformității.
[10] Procedura de evaluare și desemnare a organismelor abilitate pentru atestarea conformității
produselor pentru construcții.
[11] Procedură de certificare a mașinilor și echipamentelor teh nologice noi pentru construcții –
PEC 001/2004, Editura IMPULS, București, 2004
[12] Procedură de inspe cție tehnică a maș inilor și echipamentelor tehnologice de construcții
aflate în exploatare sau importate la mâna a doua –PCC 021/2004., Editura IMPULS,
Bucure ști, 2004
[13] *** Enciclopedia calității. Editura OIDICM, București 2005
[14] *** ICECON CERT. Proceduri s pecifice de certificare.
[15] *** Contract 5110/2004 CALIST. Crearea și dezvoltarea unei metode pentru evaluarea și
certificarea mixurilor asfaltice pentru lucrări de drumuri.

59
Capitolul III – IMPACTUL RESURSELOR UMANE ASUPRA EFICIENȚEI ȘI
CALITĂȚII PROCES ELOR TEHNOLOGICE ÎN CONSTRUCȚII

3.1. Rolul și atribuțiile personalului tehnic de specialitate
3.1.1. Rolul inginerilor tehnologici
Calificarea în meseria inginer tehnolog în construcții constă în dobândirea de cunoștințe și
abilități specifice pentru o rganizarea și coordonarea executării lucrărilor de construcții.
Inginerul tehnolog trebuie să aibă capacitatea de coordonare, verificare și control la proiectele
puse în operă pentru următoarele categorii de lucrări:
– terasamente și teren de fundare;
– materi ale folosite în construcții;
– cimenturi, materiale ceramice, lemn, oțel, lianți bituminoși și hidraulici;
– asfalt de ciment, asfalt bituminos;
– încercăr i de laborator pentru materiale de construcții ;
– verificarea calității lucrărilor de construcții;
– trasarea pe teren a lucrărilor de construcții, elemente de proiectare a construcțiilor;
– defecțiuni ale construcțiilor, metode și proceduri de remediere;
– organizarea și funcționarea laboratoarelor de șantier;
– tehnologii de construcție și reabilitare;
– consolidări c onstrucții;
– legislația în construcții;
Activitatea de șantier și cunoștințele dobândite ca autodidact nu sunt suficiente pentru
conduc erea și coordonarea activității unui șantier de drumuri. Se impune dobândirea de cunoștințe
generale și specifice priv ind lucrările de con strucții, ce se pot obține printr -o pregătire adecvată la
nivel universitar.
Inginerul tehnolog trebuie să dețină studii superioare și abilități specializate pentru punerea
în operă a proiectelor, cum ar fi:
➢ Să cunoască fluxu l și frecvența lu crărilor de șantier, să cunoască și să îndrume
activitatea laboratorului de șant ier și a echipei de muncitori pe care o conduce. Trebuie să dezvolte
relații interumane decente, cu muncitorii din echipa de lucru, cu șefii ierarhici superio ri, cu alți agenți
economici colaboratori.
➢ Să conducă un șantier de construcții ca un bun organiza tor, să ia masurile necesare
pentru respectarea normelor de protecția muncii și PSI în incinta șantierului, în activitatea pe drum
și la funcționarea utilaje lor și aparatelor de lucru. Să fie o persoană sociabilă și ușor adaptabilă
condițiilor de lucru n ocive, grele și periculoase de pe șantier.

Inginerul tehnolog în construcții trebuie să aibă urmatoarele competențe de
specialitate

60
COMPETENȚE DE COMUNICA RE
1. Elaborează prezentări complexe;
2. Conduce discuții pe teme profesionale;
3. Transmite informații și urmărește circulația lor;
4. Prelucrează și interpretează rezultate în cadrul unui proiect.

COMPETENȚE ÎN UTILIZAREA CALCULATORULUI ȘI PRELUCRAREA INFORMAȚIEI
1. Exploatează baze de date;
2. Utilizează soft -uri adecvate;
3. Utilizează editori de calcul tabelar;
4. Structurează și prezintă informații din surse variate.

COMPETENȚE DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII
1. Analizează procese și faze de proces pentru îmbunătățirea calității;
2. Aplică proceduri adecvate de implementare a managementului calității.

COMPET ENȚE DE COORDONARE
1. Asigură aplicarea managementului resurselor umane în producție;
2. Formulează cerințele specifice de formare continuă;
3. Valorifică experiența personală pentru dezv oltarea echipei din subordine;

COMPETENȚE PRIVIND PROBLEMATICA DE LUCRU ÎN E CHIPĂ
1. Identifică problemele complexe ce trebuie soluționate;
2. Planifică acțiuni pentru rezolvarea problemelor complexe;
3. Analizează și inte rpretează rezultatele obținute.

COMPETENȚ E PRIVIND ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICO -ECONOMICE ÎN
CONSTRUCȚIA DE DRUMURI ȘI PODURI
1. Selectează documentația tehnică specifică lucrărilor;
2. Întocmește documentația tehnico – economică specifică lucrărilor de drumuri și poduri;
3. Coordonează lucrările în ba za documentației tehnico -economice specifice;
4. Evaluează calitatea documentației prin eficiența lucrărilor.

COMPETENȚE LEGATE DE ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI
PODURI
1. Aplică principiile și conceptele de bază ale economiei de piață și orga nizarea activității
sociale;
2. Propune soluții d e adaptare a activității coordonate la cerințele economiei de piață;
3. Gestionează resursele umane.

61
3.1.2. Rolul personalului tehnic cu pregătire postliceală
Calificarea în meseria de tehnician în con strucții constă în dobândirea de cunoștințe și
abilități specifice pentru organizarea și coordonarea operațională a executării lucrărilor de
construcții.
Tehnicianul în construcții trebuie să aibă capacitatea de coordonare pentru
următoarele categorii de lucră ri :
– terasamente și teren de fundare;
– materiale folosite în construcții;
– cimenturi, materiale ceramice, lemn, oțel, lianți bituminoși și hidraulici;
– asfalt de ciment, asfalt bituminos;
– încercări de laborator pentru materiale de construcții (gradul I II) ;
– verificarea calității lucrărilor de construcții (pe etape de execuție);
– trasarea pe teren a lucrărilor de construcții, elemente de proiectare a construcțiilor;
– defecțiuni ale construcțiilor, metode și proceduri de remediere (care nu necesită
experti ze tehnice speciale);
– asigurarea funcționării laboratoarelor de șantier;
– tehnologii de construcție și reabilitare în regim operațional;
– consolidări construcții;
– legislația în construcții;

Acesta trebuie să aibă următoarele abilități:
➢ Să cunoască fluxul și frecvența lucrărilor de șantier, să cunoască și să utilizeze rezultatele
laboratorului de șantier și a echipei de muncitori pe care o conduce. Trebuie să dezvolte
relații interumane decente, cu muncitorii din echipa de lucru, cu șefii ierarhici superiori, cu
alți ag enți economici colaboratori.
➢ Să conducă echipe de construcții, să ia măsurile pentru asigurarea condițiilor necesare de
lucru, pentru respectarea normelor de protecția muncii și PSI în incinta șantierului, în
cadrul lucrărilor, precum și funcți onarea util ajelor și aparatelor de lucru. Să fie o persoană
sociabilă și ușor adaptabilă condițiilor de lucru nocive, grele și periculoase de pe șantier.

COMPETENȚE SPECIFICE
COMPETENȚE DE IGIENĂ ȘI SECURITATEA MUNCII
1. Supraveghează aplicarea legislației privind securitatea și sănătatea la locul de muncă,
prevenirea și stingerea incendiilor ;
2. Planifică acțiuni de evitare a riscurilor legate de sănătatea și securitatea locului de muncă.

COMPETENȚE LEGATE DE LUCRU ÎN ECHIPĂ
1. Planifică și coordonează activita tea în cadrul echipei ;
2. Monitorizează activitatea echipei ;
3. Consolidează spiritul de echipă.

62
COMPETENȚE LEGATE DE COORDONAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUȚIE ÎN
CONSTRUCȚIA DE DRUMURI ȘI PODURI
1. Organizează execuția lucrărilor repartizate;
2. Stabilește și repartizează pe rsonalul din subordine pe locuri de muncă;
3. Calculează necesarul de materiale, scule, dispozitive și utilaje tehnologice necesare
executării lucrărilor;
4. Urmărește graficul de execuție al lucrărilor;
5. Asigură și răspunde de instruirea perso nalului din subordine, aplicarea normelor de
tehnică, securitatea muncii, pază, stingerea incendiilor și igiena muncii, la executarea pe
faze tehnologice și la fiecare loc de muncă;
6. Intocmește documente operative de execuție și evidența lucrărilor;
7. Verific ă calitatea lucrărilor executate.

ATRIBUȚII OPERAȚIONALE TEHNICIAN CONSTRUCTOR
1. Descrierea tipurilor de materiale rutiere și a domeniilor de utilizare a acestora
2. Pregătirea și realizarea încercărilor de laborator
3. Folosirea aparatelor to pografice
4. Recunoașt erea și i ntrepretarea obiectivelor din proiectele de drumuri și poduri
5. Realizarea lucrărilor de terasamente
6. Alcătuirea structurii de rezistență a drumurilor și podurilor
7. Aplicarea tehnologiilor de construcție și întreținere a drumurilor și podurilor
8. Prepa rarea mixturilor asfaltice și a betoanelor de ciment
9. Identificarea defecțiunilor și a metodelor de remediere
10. Urmărirea îndeplinirii condițiilor de calitate la lucrările de drumuri și poduri
11. Urmărirea modului de funcționare a utilajelor
12. Determinarea consumu rile specifice
13. Coordonarea activității unei echipe de muncitori
14. Întocmirea documentelor de șantier
15. Planificarea sarcinilor și a timpului de muncă
16. Aplicarea normelor de protecția muncii și PSI

3.1.2. Rolul personalului muncitor calificat
Muncitorul califica t în construcții trebuie să aibă competențe specifice pentru următoarele
categorii de activitate:
➢ Utilizarea echipamentelor și utilajelor pentru prelucrarea materialelor specifice lucrărilor de
construcții, instalații și lucrăr i publice;
➢ Utilizarea repreze ntărilor convenționale, planuri de execuție și sisteme de semnalizare în
scopul realizării lucrărilor de construcții, instalații și lucrări publice;
➢ Realizarea măsurătorilor specifice construcțiilor, instalațiilor și lucrărilor publice;
➢ Executarea lucrăril or de construcții ș i instalații;
➢ Verificarea calității lucrărilor executate pe categorii de obiective (mixturi, fundații de drumuri).
Acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe ocupaționale și competențe pentru
Angajat ori și anume:
➢ Planificarea ac tivității proprii la execuție;
➢ Integrarea în cadrul echipamentelor de lucru;

63
➢ Respectarea organizării de șantier;
➢ Organizarea locului de muncă;
➢ Colaborarea cu membrii echipelor de lucru;
➢ Completarea documentelor de evidență a ma terialelor și execuție de cal itate;
➢ Aprovizionarea cu materiale a locului de muncă;
➢ Prelucrarea, verificarea și stocarea materialelor necesare pentru punerea în operă;
➢ Capacitatea de lucru eficient în echipă;
➢ Asigurarea calității lucrărilor executate pe baza înțelegerii și abilități d e executare
operațională a activității speci fice.

3.2. Nivelul de pregătire și formare continuă a personalului
3.2.1. Formarea în domeniul tehnic de specialitate
Personalul tehnic de specialitate(ingineri, tehn ologi, maistri) trebuie să fie instruit pent ru a
direcționa, gestiona, executa și contro la toate tipurile de proiecte de construcții, de la construcția sau
remodelarea unei locuințe, la proiectarea, planificarea și funcționarea: poduri, drumuri, căi ferate ,
aeroporturi, porturi maritim, tuneluri, dr umuri urbane, lucrări hidraulice etc.
Acesta își va dezvolta cunoștințele și abilitățile tehnice necesare pentru supravegherea și
gestionarea construcției de proiecte rezidențiale, industriale, comerciale și instituționale – de la faza
de planificare conc eptuală până la finalizarea proiectului și închiderea contrac tului.
Adaptarea la metodele evoluate și eficiente de aplicare a digitalizării în construcții. Formarea
personalului în domeniul tehn ic de specialitate trebuie să aibă capacitatea de a dezvolta următoarele
abilități:
aplicarea de cunoștințe, tehnici, abilități și instrumente moderne de matematică, știință,
inginerie sau tehnologie pentru a rezolva probleme de inginerie, tehnice sau șt iințifice definite pe
larg, adecvate tehnologiei de gestionar e a ingineriei construcțiilor;
proiectarea de sisteme, componente, procese, proceduri sau programe care satisfac nevoi
specificate pentru probleme de inginerie, tehnice sau științifice definite pe larg, adecvate tehnologiei
de inginerie în managementul co nstrucțiilor;
comunicarea scrisă, orală și grafică atât în mediile tehnice, inclusiv capacitatea de a
identifica și utiliza literatura tehnică de specialitate;
contribuția eficientă ca membru s au lider într -o echipă tehnică ce stabilește obiective,
planifică sarcini, îndeplinește termenele și analizează riscul și incertitudinea;
conștientizează responsabilitățile etice și profesionale cu impact asupra soluțiilor tehnice.
Angajatorii solicită, candidați cu diplomă de licență, cu cel puțin doi ani de exper iență și
următoarele abilități:
Specializarea construcții civile – ingineri de construcții care utilizează abilități tehnice
bazate pe discipline tehnice de specialitate, eficiență eco nomică și capacitatea de prognozare a
evoluției lucrărilor pentru a găsi soluții fezabile;
Management de proiect – inginerii de construcții trebuie să asigure măsurile necesare pentru
realizarea unui proiect, apoi proiectează planul pentru realizare;

64
Manag ement în construcții – inginerii îndeplinesc diverse atribuții de gestio nare a
construcțiilor, precum gestionarea bugetului, programarea, achizițiile de materiale și planificarea
forței de muncă;
Conducere – abilitățile interpersonale sunt esențiale pentru ca inginerii de construcții să
conducă un echipaj mare și să influențez e cu succes rezultatele proiectelor de construcții;
Creativitate – inginerii de construcții trebuie să utilizeze creativitatea pentru a inova și
îmbunătăți soluțiile tehnice de execuți e în corelație cu condițiile concrete ale șantierului;
Abilități de plan ificare – planificarea și proiectarea sunt abilități esențiale pentru ca inginerii
de construcții să își îndeplinească bine responsabilitățile;
Abilități de comunicare – capacitatea de comunicare verbală și scrisă pentru a transmite în
mod frecvent informa ții clare și concise.
3.2.2. Formarea pentru asigurarea calității produselor de construcții în domeniul
reglementat
ISO 9001:
➢ Sistemul de management al calității pe procese tehnologice și de conducere;
➢ Proceduri de sistem și operaționale menite să individ ualizeze execuția lucrărilor de
construcții;
➢ Manualul calității cu etapele de verificare a lucrărilor de bună execuție.
Legea 10/1995 actualizată Legea nr. 7/2020 :
➢ Cerințele de asigurare a calității lucrărilor de construcții pentru definirea aptitudinii d e utilizare
a materialelor, echipamentelor și tehnologiile la executarea construcț iilor;
➢ Instruirea continuă privind elaborarea agrementelor tehnice, certificatelor de confor mitate
pentru produse, procedee tehnologice și echipamente în construcții.
Formare a continuă și menținerea nivelului de pregătire la nivelul cerințelor în domeniul
reglementat se realizează pe baza cursurilor organizate de învățământul de stat sau firme de
consultanță recunoscute de autoritatea în domeniu.
3.3. Analiza impactului și cu antificarea formării profesion ale asupra calității și
eficienței producției (personal de execuție)
Impactul formării profesionale asupra calității și eficienței producției sp ecifice lucrărilor de
construcții se materializează astfel:
a) Înțelegerea corectă și profundă a documentaț iei de execuție la punerea în operă condiționat
de următoarele etape:
➢ Identificarea materialelor și a caracteristicilor acestora pe categorii de produse ținând seama
de documente însoțitoare de la furnizor;
➢ Identificarea procedeelor t ehnologice și a modalităților de punere în operă a acestora cu
ajutorul mașinilor, utilajelor și echipamentelor de lucru;
➢ Compatibilizarea procedurilor operaționale de lucru cu cerințele impuse în proiect;
➢ Organizarea pe echipe a fluxului lucrărilor de con struc ții în scopul măririi eficienței privind
consumul de materiale, forța de muncă și randamentul echipamentelor.
b) Cuantificarea nivelului profesional asupra calității și eficienței producției poate fi estimată

65
ținând seama de următoarele performanțe ce t rebuie realizate:
➢ Analiza documentației tehnice de execuție a materialelor, tehnologiilor și personalului de
execuție se vor face în funcție de cantitatea de materiale , calitatea și numărul specialiștilor
de execuție, duratele de execuție pe operații tehno logice determinante;
➢ Analiza costurilor privind materialele, forța de muncă, tehnologiile și utilajele folosite astfel
încât să se respecte indicatorii de cost/calitat e menționați în proiect;
➢ Stabilirea indicilor de calitate, productivitate și control al c alității, în funcție de specificul lucrării
și de resursele mate riale și umane

Influența 0 Curs tehnic
Calitate C 𝐼𝑐
Productivitate P 𝐼𝑝

Indice de calitate 𝐼𝑐= 𝑁𝑛𝐶−𝑁𝑛𝐷
𝑁𝑛𝐶
Indice de controlul calității 𝐼𝑐𝑐= 𝑁𝑐𝑐𝐶−𝑁𝑐𝑐𝐷
𝑁𝑐𝑐𝐶
Indice de productivitate 𝐼𝑝= 𝑁𝑝𝐶−𝑁𝑝𝐷
𝑁𝑝𝐶
unde 𝑁𝑛𝐶 este numărul de activități conforme cu documentele de calitate
𝑁𝑛𝐷 – numărul de activități neconforme(defecte)
𝑁𝑝𝐶 – numărul de procese conforme
𝑁𝑝𝐷 – numărul de procese neconforme(defecte)
𝑁𝑐𝑐𝐶 – numărul total de produse realizate conforme
𝑁𝑐𝑐𝐷 – numărul total de produse realizate neconforme(defecte)
Indicii de calitate, productivitate și control al calității în condiții optim e de organizare a
producției trebuie să aibă valori peste 80%.
3.4 Criterii motivaționale pentru angajarea personalului tehnic de specialitate
a. Salarizarea avantajoasă
➢ Asigurarea unui salariu de bază pentru activitățile din fișa postului;
➢ Asigurarea adaosului salarial pentru depășirea normei de producție, pentru reducerea
duratei de execuție, pentru productivitatea depășită peste valoarea de prag;
➢ Adaos salarial pentru a ctivități de excelență privind creativitatea, inovarea și
promovarea im aginii firmei;
➢ Adaos salarial privind fidelizarea salariatului în raport cu activitatea, personalul și
conducerea firmei.

b. Formarea continuă
Motivația formării continue este bazată pe următoarele principii:
➢ Asigurarea nivelului tehnic profesional pentru realizarea activităților specifice atât
individual cât și în echipă;

66
➢ Ridicarea nivelului profesional pe baza învățării și înțelegerii sistemelor informatice la
nivelul locurilor de muncă în vederea creării deprinderilor de integrare în t ehnologia
digitalizată.
c. Echilibrul financiar pentru menținerea salariilor motivaționale (ținând seama de
variabilitatea prețurilor pe piața reală (salarii, materiale, energie))
Asigurarea echilibrului fina nciar individual prin salariu motivațional după cum urmează:
➢ Acordarea de recompense bănești pentru creativitate, inovare, inițiativă eficientă;
➢ Recompense bănești pentru buna execuție, economii de materiale, consum redus de
energie/combustibil, mentenanț ă restauratoare a echipamentelor și mijloacelor de
muncă;
➢ Adaosuri salariale pentru compensarea pierderilor provocate de creșterea prețurilor, a
inflației și a nevoilor personale de sănătate.

3.5. Studiu de caz
Chestionarul a fost aplicat unui eșantion a lcătuit din 22 de firme care își desfășoară activitatea
pe teritoriul țării, având ca domeniu de activitate lucrări de construcții de drumuri (procesarea
materialelor de construcții beton, mixturi asfaltice , agregate minerale) .
Scopul chestionarului este de a colecta informații relevante pentru identificarea nivelul ui de
implicare a organizației în implementarea strategiei de resurse umane, metodele de recrutare și
selecție utilizate de organizații. Metodele de evaluare și motivare a personalului, precum și evoluția
rolului de pregătire profesională a angajaților. Formatul editabil al chestionarului poate fi accesat la
https://forms.gle/bPS8DcA41k6ngkpFA .

Distribuția răspunsurilor pe sectoare de acti vitate este prezentată în graficul de mai sus: cele
mai multe răspunsuri sunt axate pe producerea de beton rutier și agregate în proporție de 36,4%.
Producător beton rutier 8
Producător mixturi asfaltice 6
Producător agregate 8

67

Structura firmelor la nivelul celor 8 județe, prezentată în figura de mai sus, atestă că regiunea
Sud-Est, deține o pondere de 36,4% din totalul firmelor (peste un sfert din totalul regiunilor), urmat
de regiunile Sud -Vest și Nord -Vest.

Se poate observa că, din totalul companiile respondente, 54,5% se încadrează în intervalul
10-49 angajați, ceea ce îns eamnă că sunt întreprinderi mici, doar 9,1% fiind companii mari.

68

Din cele 22 de firme chestionate, se poate observa că 90,9% sunt companii cu capital privat,
restul de 9,1% având capital public.

Majoritatea au o vechime pe piața autohtonă și intern ațională de peste 7 ani – 86,4%,doar
13,6% având o vechime între 3 -7 ani.

69

În ceea ce privește nivelul de implicare al conducerii organizației în strategia de implementare
a resursei umane se poate observa că, 40,9% este implicat moderat.

Din cele de mai sus rezultă într -adevăr că principalele surse de infomare în r ândul
personalului de execuție au fost prin canalele de informare si recrutarea în cadrul școlilor.Astfel
respondenții în majoritate declară că recutarea prin intermediul mass -media și a Agențiilor de
recrutare este foart e rară. La polul opus personalul de management preferă metodele de recrutare
prin mass -media și agențiile de recrutare mai eficiente.

22
716
71821156
1541
CANALE
INFORMALERECRUTAREA
PRIN MASS –
MEDIAREVISTE AGENTII DE
RECRUTARERECRUTARE
INTERNETRECRUTARE
SCOLI8.Metode de recrutare a forței de muncă
Personal executie Personal management

70

În ceea ce privește metodele de selecție se poate observa că, în rândul person alului de
execuție testele de aptitudini sunt cele mai eficiente în cadrul celor 22 de firme. Principala metodă
pentru personalul de management fiind interviul.

Cea mai eficientă metodă de apreciere a eficienței personalului este evaluarea
performațe lor angajaților, urmată de formarea angajaților, la polul opus fiind recrutarea și selecția
organizațională. 820
12220 21142
22 1
INTERVIU PROBE PRACTICE CV TESTE DE
APTITUDINITESTE DE
CUNOȘTINȚETESTE DE
PERSONALITATE9. Metode de selec ție utilizate
Personal executie Personal management
FĂRĂ
IMPORTANTFOARTE
PUȚIN
IMPORTANTIMPORTANTFOARTE
IMPORTANTNU ȘTIU12
10517
4135
257 5
310.Metode de apreciere a eficienței personalului
Motivarea angajaților Evaluarea performațelor angajaților
Formarea angajaților Recrutarea și selecție organizațională

71

Cea mai relevantă metodă de evaluare a performanței utilizate, se poate observa că este
evaluarea trimestrială în proporție de 36%, urmată de e valuarea nivelului de dezvoltare a
competențelor în proporție de 23%.

Cea mai mare problemă întâmpinată în evaluarea performanței angajaților este aceea a
gestionării problemelor în proporție de 45%, urmată de lipsa de implicare a managerilor în propo rție
de 32%.
14%
23%
18%
9%
36%11.Met ode și instrumente de evaluare a performanței
utilizate
Evaluare trimestrială
Evaluarea nivelului de
dezvoltare a competențelor
Ședințe de feedback
Teste profesionale
Evaluarea rezultatelor
32%
23%
45%12.Dificultăți întâmpinate în evaluarea performanței
angajaților
Lipsa de implicare a managerilor
Lipsa unor consecințe concrete ale
metodelor de evaluare
Dificultatea gestionării

72

Printre cele mai eficiente metode de motivare utilizate pentru personal sunt recompensele de
tip financiar, urmată de recunoașterea și premierea performanțelor. La polul opus fiind mediul plăcut
de lucru.

În ceea ce privește principalel e carențe în rândul angajaților putem observa că,
comportamentul, atașamentul pentru firmă și dorința de perfecționare sunt primordiale în proporție
de 22,7%. La polul opus fiind comunicarea în proporție de 4,5%. 413
196158
851631
138
RECOMPENSE DE TIP
FINANCIARMEDIU DE LUCRU
PLĂCUTIMPLICAREA ÎN
PROIECTE NOIRECUNOAȘTEREA ȘI
PREMIEREA
PERFORMANȚEPROGRAM DE LUCRU
FLEXIBIL, ZILE LIBERE13.Metode de motivare utilizate pentru personal
Nu folosim Ineficienta Eficienta

73

Datele obținute prin chestionarul onl ine, sunt prelucrate prin metode specifice statisticii
descriptive, în vederea interpretării și identificării aspectelor determinante asupra necesării
perfecționării resursei umane.
S-au obținut date de la un eșantion de măr ime 22 (numărul firmelor care a u răspuns), care
se consideră relevant pentru populația (firmele care activează în domeniul construcției de drumuri)
din care a fost selectat .
Referitor la întrebarea 15, prin prelucrarea statistică, se evidențiază cele ce urmează.
➢ fiecare dintre subiec ții chestionați au răspuns la întrebare;
➢ histograma frecvențelor, ce prezintă distribuția frecvețelor răspunsurilor pentru fiecare dintre
subpunctele întrebării, pune în evidență preponderența cererii pentru „muncitori produ ctivi
direct calificați” (8 răs punsuri). Poligonul frecvențelor, asociat histogramei, are rolul de a
accentua modul de distribuție a frecvenței răspunsurilor;
➢ histograma frecvențelor relative, are o distribuție similară histogramei frecvențelor, dar
eviden țiază procentul unui anumit tip de răspuns, raportat la numărul total al răspunsurilor.
Valorile frecvențelor relative se consideră a fi reprezentative pentru întreaga populație din
care s -a extras eșantionul . Ca urmare, aproximativ 36% dintre firmele c u domeniul de activitate în
construcții au nevoie (cerere) de „muncitori direct productivi calificați”. La cealaltă extermă, cererea
pentru „muncitori indirect productivi necalificați”, existentă în cadrul acelorași firme este de numai

74
5%. Modul de distrib uție a frecvenței relative a ră spunsurilor este accentuat de poligonul frecvențelor
relative;
Histograma frecvențelor cumulate și, asociat, polignul frecvențelor cumulate reprezintă
mijloace cu care se poate determina numărul de răspunsuri și, tipul răspu nsurilor, pentru o valoare
spec ifică a probabilității. De exemplu, un procent total de 63% dintre răspunsuri evidențiază cererea
pentru necesarul de: personal de conducere + personal TESA, inclusiv maistri + muncitori direct
productivi calificați.

Referitor la întrebarea 16, prin p relucrarea statistică, se evidențiază cele ce urmează.
➢ fiecare dintre subiecții chestionați au răspuns la întrebare;
➢ histograma frecvențelor, ce prezintă distribuția frecvețelor răspunsurilor pentru
fiecare dintre subpun ctele întrebării, pune în evidență preponderența cererii pentru „muncitori
productivi direct calificați” (8 răspunsuri). Poligonul frecvențelor, asociat histogramei, are rolul
de a accentua modul de distribuție a frecvenței răspunsurilor;
➢ histograma frecve nțelor relative, are o distribuție similară histogramei frecvențelor, dar
evidențiază procentul unui anumit tip de răspuns, raportat la numărul total al răspunsurilor.
Valorile frecvențelor relative se consideră a fi reprezentative pentru întreaga popula ție din
care s -a extras eșantionul . Ca urmare, aproximativ 37% dintre firmele cu domeniul de activitate în
construcții au nevoie de perfecționare pe ramura de calificare „muncitori direct productivi calificați”.

75
La cealaltă extermă, cererea pentru „muncit ori indirect productivi necalifica ți”, existentă în cadrul
acelorași firme este de numai 5%. Modul de distribuție a frecvenței relative a răspunsurilor este
accentuat de poligonul frecvențelor relative; Histograma frecvențelor cumulate și, asociat, polignu l
frecvențelor cumulate reprezintă mijloace cu care se poate determina numărul de răspunsuri și, tipul
răspunsurilor, pentru o valoare specifică a probabilității. De exemplu, un procent total de 73% dintre
răspunsuri evidențiază cererea de pregătire profes ională pentru necesarul de: person al de
conducere + personal TESA, inclusiv maistri + muncitori direct productivi calificați.

76
Capitolul III ANEXĂ

77

78

79

80

81

82

83

84
Capitolul IV – MANAGEMENTUL PREGĂTIRII ȘI ASIGURĂRII EFICIENȚEI
RESURSEI UMANE PENTRU CONSTRUCȚII

4.1. Resursa umană specializată pentru dezvoltare tehnologică
4.1.1. Problematica vocațională a forței de muncă
Ocuparea forței de muncă este una dintre problemele majore cu care se confruntă lumea de
astăzi deoarece vizează una dintre cele mai importante resurse și anume resursa umană.
În domeniul pieței muncii, obiectivul general al strategiei de rezolvare a aces tei probleme îl
reprezintă creșterea gradului de ocupare a populației active și diminuarea implicită a șomajului.
Strategiile de dezvoltare economică și socială se bazează pe aplicarea unor măsuri economice de
stimulare a creării de noi locuri de muncă.
În perioada anterioară anilor ˈ90, mai puțin de 13% din economie aparținea sectorului privat.
Producția industrială era concentrată în unități supradimensionate, situație care genera un grad
ridicat de rigiditate, dificultăți majore de adaptare la noile evol uții înregistrate în țările dezvoltate.
Astfel, s -a manifestat o motivație redusă pentru mu ncă, alimentată, printre altele, și de politica
artificială de ,, ocupare deplină”, care ascundea totuși un ,,șomaj deghizat”. Schimbările politice
intervenite în 19 90 au impus trecerea de la economia planificată la economia de piață. Într -o primă
etapă, a cest fapt s -a soldat cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale
moștenite – în condițiile în care România era una dintre cele mai sărace ță ri din sistemul comunist –
accentuate de pregătirea insuficientă a clasei politice, de prac ticarea unui management
neperformant, ca și de lipsa de pregătire a populației pentru a acționa în condițiile mecanismelor de
piață. Multiplele probleme cu care se c onfruntă economia românească și în prezent se datorează,
printre altele, ritmului lent al r eformei pentru care s -a optat în cea mai mare parte a anilor tranziției.
Tranziția la economia de piață a produs puternice efecte în planul ocupării forței de muncă,
atât ca volum, cât și ca structură, eficiență și comportament. Criza ocupării apare încă d e la începutul
anilor ’90, fiind consecința declinului economic. Acesta se manifestă mai pregnant în primii ani; din
1992 apar anumite semne de însănătoșire parțială , pentru ca în anul 1996 să se înregistreze o a
doua ,,cădere” a economiei, tendință care d iferențiază România de alte țări aflate în stadiul economiei
de tranziție (Ungaria, Polonia, Slovenia) și care se situează pe o curbă ascendentă.
Prăbușirea economie i planificate, scăderea dramatică a performanțelor sale au condus la
reacții ale pieței for ței de muncă nu numai în ceea ce privește reducerea numărului de locuri de
muncă, dar și a salariilor reale. Astfel, deși încă la nivelul anului 1990 veniturile sala riale reale din
România erau printre cele mai scăzute din Europa, acestea s -au redus în con tinuare, ajungând să
reprezinte, în prezent, mai puțin de 60% din cele corespunzătoare anului de referință. Faptul a

85
condus la deteriorarea continuă a condițiilor de viață pentru categorii de populație din ce în ce mai
numeroase, multe gospodării trăind as tăzi sub pragul minim de sărăcie.
Prin impactul său economic și social de durată, criza ocupării forței de muncă reprezintă o
zonă de acumulare a unor stări conflict uale care amenință coeziunea socială.
Principalele forme de manifestare a crizei sunt:
➢ scăd erea populației ocupate;
➢ preconizarea ocupării și accentuarea proceselor de subocupare;
➢ sporirea numărului de persoane care desfășoară o activitate secundară.

4.1.2. Măsuri pasive și active de ocupare a forței de muncă
Prevederile care au vizat șomerii fa c parte integrantă din sistemul asigurărilor sociale și
cuprind compensații bănești, precum și o serie de măsuri menite să stimuleze ocuparea forței de
muncă.
Prima categorie se referă la măsurile pasive ale politicii de ocupare și au ca scop
compensarea p arțială a pierderii venitului obținut din muncă, drept urmare a intrării în șomaj.
Acestea cuprind:
• ajutorul de șomaj , prevăzut pentru primele 270 de zile, d upă pierderea locului de muncă;
• alocațiile de sprijin , pentru o perioadă ulterioară de 18 luni, d acă cei în cauză nu au reușit
să găsească un loc de muncă;
• ajutorul de integrare profesională , similar ajutorului de șomaj și acordat tinerilor
absolvenți ai î nvățământului superior, liceal, profesional sau de ucenici.
De ajutorul de integrare profesional ă beneficiază:
• absolvenții învățământului preuniversitar și universitar care, într -o perioadă de 60 de zile
de la absolvire, nu au reușit să se încadreze în mu ncă;
• tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadrați în muncă și care, într-
o perioadă de 30 de zile de la data încheierii stagiului militar, nu s -au putut angaja;
• absolvenții școlilor speciale pentru handicapați, care nu au loc d e muncă.
Tinerii absolvenți care nu au reușit să găsească un loc de muncă primesc, după expirarea
perioadei în care au beneficiat de ajutor de integrare profesională, alocație de sprijin.
Persoanele care primesc ajutor de șomaj, alocație de sprijin sau aju tor de integrare
profesională pot beneficia de cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau alte forme de
pregătire profesională. Cheltuielile pe care le implică aceste forme de pregătire sunt acoperite din
fondul de șomaj. În perioada în care o persoană primește ajutor de șomaj, alocație de sprijin sau
ajutor de integrare profesională și at âta timp cât urmează un curs de calificare, persoana respectivă

86
benefiaciază și de alocație de stat pentru copii, asistență medicală gratuită proprie și pentru membrii
familiei.
Începând din 1997, la măsurile pasive enumerate mai sus, printr -o serie de act e normative
(Ordonanțele de Urgență nr. 9/1997, 22/1997, 36/1998, 69/1998, 4/1999, 98/1999), se adaugă alte
măsuri de protecție socială care vizează persoanele ale căror contracte individuale de muncă sunt
desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Ace stea se aplică salariaților cu contract individual de
muncă pe durată nedeterminată și care sunt disponibilizați prin concedieri colective, efectuate în
proces ele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității,
privatizare sau lichidare, de către societăți comerciale, companii naționale, precum și regii autonome,
societăți comerciale ori alte unități aflate sub autoritat ea administrației publice centrale sau locale,
unități și instituții finanțate din fonduri bugeta re și extrabugetare (O.U. nr. 9/1997).
Primele acte normative au vizat anumite categorii de personal disponibilizat (salariații din
industria mineritului, sal ariații Căilor Ferate Române, cei ai regiilor autonome de electricitate ENEL,
gaze naturale și pe trol Petrom ș.a.). Ordonanța de Urgență nr. 98/1998 înlătură unele inechități
generate de reglementările anterioare, menținând, totuși, unele diferențe.
Protec ția socială a persoanelor disponibilizate a persoanelor prin concedieri colective se
realizează p rin diferite modalități, unele având caracter de măsuri active, ponderea cea mai mare
revenind, însă, măsurilor pasive. Persoanelor disponibilizate li se acord ă plăți compensatorii, care
sunt egale cu salariul mediu net pe unitate realizat în luna anterioa ră disponibilizării. Acestea se
acordă numai salariaților încadrați cu contract de muncă pe durată nedeterminată și sunt diferențiațe
în funcție de vechime: 6 salarii pentru salariații cu o vechime de până la 5 ani, 9 salarii pentru salariații
cu vechime d e 5-15 ani și 12 salarii pentru cei cu vechime de peste 15 ani. Salariații disponibilizați
prin concedieri colective primesc, de regulă, plățile compensatorii în rate lunare. Ei beneficiază și de
ajutor de șomaj și alocație de sprijin după încetarea plățil or compensatorii.
Sistemul plăților compensatorii capătă un carater activ – sumele respective fiind acordate în
una sau două tranșe – în condițiile în care:
• beneficiarul prezintă o propunere de afaceri în vederea dezvoltării unei societăți
comerciale (indi vidual sau în asociere), inițierii unei activități pe cont propriu, achiziționării
de inventar agricol;
• beneficiarul se angajează să utilizeze suma respectivă pentru crearea unei asociații
familiale sau pentru înființarea unei societăți comerciale (individ ual sau în asociere).
Sistemul plăților compensatorii implică o serie de efecte negative: reduce motivația pentru
muncă, împovărează economia (în re cesiune, cu buget de austeritate), afectează bugetul de
asigurări sociale, conduce la tensiuni sociale. Chia r efectele pozitive scontate – dezvoltarea mediului

87
de afaceri, reconversia industriilor și resurselor umane ș.a. – se situează mult sub nivelul așt eptărilor,
sistemul respectiv dovedindu -se relativ ineficient.
Finanțarea plăților compensatorii se realizea ză din fondul de șomaj, precum și din surse
externe rambursabile și nerambursabile.
Măsurile pasive21 ale politicii forței de muncă urmăresc, în primul rând, să compenseze, într –
o anumită măsură, veniturile deficitare cauzate de șomaj și alocația de sprijin care pot fi acordat
șomerului.
Folosirea măsurilor pasive ale politicii pieței forței de muncă, mai ales în regiunile cu o rată
înaltă a șomajului, este o condiție esențială a menținerii liniștii sociale, evitării proceselor sociale care
distrug potențial ul economic al regiunii și măresc incidența șomajului. Cu toate acestea, trebuie să
fie foarte clar faptul că măsurile pasive nu pot decât să reducă, nu să -și elimine consecințele
personale și sociale defavorabile ale șomajului. Acestea nu pot compensa fun cțiile muncii dincolo de
cea a asigurării unui venit pentru individ; atenuează, dar nu pot opri desc reșterea considerabilă a
consumului.
O datorie importantă a măsurilor pasive este să contribuie la menținerea capacității de muncă
a oamenilor, din momentul în care aceștia își pierd locul de muncă și până își găsesc altul nou. Dar
experiența arată că, dac ă perioada de șomaj se prelungește, capacitatea de muncă scade, chiar
dacă se recurge la măsuri pasive.
Măsurile active de ocupare cuprind toate activități le orientate spre crearea de noi locuri de
muncă și sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Principalele măsuri active, care sunt puse în aplicare de Agențiile Județene de Ocupare a
Forței de Muncă, coordonate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, sunt:
• calificare și recalificare;
• mediere și plasament;
• subvenționarea un ui cuantum din salariu în scopul angajării absolvenților;
• credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru crearea de noi locuri de
muncă în vederea angajării șomerilor.
În scopul diversificării măsurilor active de ocupare, a fost dezvoltat ă o gamă complexă de
servicii, care cuprinde:
• servicii de mediere a muncii în vederea corelării cererii și ofertei de forță de muncă;
• servicii de orientare și consiliere în carieră; acestea sunt furnizate atât persoanelor aflate
la începutul carierei sau p e parcursul vieții active, cât și celor care se află în faza opțiunii
pentru un anumit domeniu de pregătire profesională în cadrul formării inițiale;

21 Orio Giarini, Patrick M. Liedtke – Dilema ocupării forței d e muncă și viitorul muncii, ed. All Beck, 2001

88
• servic ii de intermediere în vederea găsirii unui loc de muncă;
• servicii de consultanță și asistență în ved erea creării și dezvoltării de afaceri proprii;
• servicii pentru ocuparea temporară, de cele mai multe ori în domeniul lucrărilor de interes
pentru comunitat e;
• servicii de formare profesională (calificare, recalificare policalificare, specializare,
perfecți onare);
• servicii de asistență în scopul reconversiei personalului devenit excedentar ca urmare a
privatizării, restructurării și reorganizării întreprinderi lor cu capital majoritar de stat, regiilor
autonome, întreprinderilor cu pierderi;
• servicii pentru acordarea, în condiții avantajoase, de credite în vederea creării sau
dezvoltării de IMM -uri, în scopul ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
• servicii pentru stimularea persoanelor fizice și juridice în scopul angajării cu contract
individual de muncă, pe o perioadă nedeterminată, a absolvenților deferitelor niveluri de
învățământ prin subvenționarea salariului în proporție de 70% din salariul de bază net la
data angajării, pe o perioadă de 12 luni (18 luni, în cazul persoanelor handica pate), cu
obligația angajatorilor de a menține contractul individual de muncă cel puțin 3 ani de la
data angajării.
În legătură cu ultima măsură amintită, este de m enționat faptul că, încă din 1992, a fost creat
un mecanism de simulare a agenților economic i în vederea angajării tinerilor absolvenți (Legea nr.
87/1992, Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/1997).
Principiul de bază al acestui mecanism, indiferent de prevederile concrete, rezidă în subvenționarea,
pentru o anumită perioadă de timp,a unei părți din costul salarial al absolventului angajat. În condițiile
crizei economice, a dificultăților cu care se confruntă angajator ii înșiși – fie cei reprezentați de marile
întreprinderi, fie de IMM -uri – precum și datorit ă utilizării fondului de șomaj pentru alte măsuri de
protecție a șomerilor – active, dar, în special, pasive – numărul beneficiarilor de această măsură de
ocupare e ste relativ redus.
Cheltuielile destinate măsurilor pasive și celor active de ocupare sunt s uportate din Fondul
de șomaj. Acesta este alimentat, în cea mai mare proporție, de întreprindere (5% din masa salarială
brută) și salariați (1% din salariu brut). L a acestea se adaugă subvenții de la bugetul de stat, dacă
celelalte surse nu acoperă necesar ul. Așa cum am mai amintit, unele măsuri de protecție a șomerilor
au fost acoperite și din surse externe de finanțare rambursabile și nerambursabile.
O analiză a mo dului cum a fost distribuit fondul de șomaj pentru acoperirea cheltuielilor
implicate de măs urile active, respectiv pasive de ocupare, reflectă, pentru întreaga perioadă de
tranziție, prevalența costurilor destinate politicilor pasive ale pieței muncii. Ra portul nu a fost
constant, manifestând anumite oscilații. Astfel, până în 1997, există o ten dință de sporire a

89
cheltuielilor pentru măsuri active; după această perioadă, însă, ca urmare a accentuării proceselor
de restructurare/lichidare a unor ramuri indu striale și la nivelul unor regii autonome, implicit ca urmare
a reglementărilor privind prot ecția șomerilor în cazul concedierilor colective, ponderea cheltuielilor
destinate măsurilor active se aduce în favoarea celor pasive: de la 64,9% în anul 2008 la 90,7% în
2010. Aceasta se datorează necesității susținerii financiare a numărului crescut de șomeri în
perioada respectivă.
Măsurile active ale politicii pieței forței de muncă pot influența structura cererii și ofertei și
alinierea acestora pe anumite pie țe ale forței de muncă.
Cele mai importante măsuri active se pot grupa după cum urmează:
➢ măsuri care stimulează creșterea cererii de forță de muncă: asistență pentru invențiile
generatoare de locuri de muncă, asistență pentru menținerea locurilor de muncă, sprijin
pentru angajarea șomerilor sau a potențialilor șomeri, creșterea capacității antrep renoriale
a regiunii, organizarea și sprijinirea lucrărilor publice, sprijin în vederea reducerii timpului
de lucru;
➢ măsuri care reduc oferta mare de forță de muncă , asistență pentru migrarea forței de
muncă, diverse tipuri de sprijin legate de pensionarea înainte de limita de vârstă, limitarea
imigrației forței de muncă, extinderea perioadei de formare profesională a tinerilor;
➢ măsuri care contribuie la coordonarea cererii și a forței de muncă: colectarea, analizarea
și difuzarea informațiilor referitoare la piața muncii, schimburile de forță de muncă,
formarea profesională și marketingul.
Unele dintre măsurile active de utilizare a forței de muncă sunt puse la îndem âna politicii
locale prin prevederile din legislația națională, prin instituții și programe naționale, de exemplu legile
referitoare la ocuparea forței de muncă, diferitele organizații și instituții naționale ale pieței forței de
muncă, programele de forma re și rețelele accesibile întregii națiuni, programele de lucrări publice
organizate la nive l național etc. Măsurile active în practica pieței muncii din țările cu economie de
piață dezvoltată.

4.1.3. Politicile de ocupare a forței de muncă și ale pieței forței de muncă
Politica ocupării forței de muncă și a pieței muncii include toate acordurile al căror scop este
să influențeze cererea și oferta de forță de muncă și să modifice relația cantitativă și calitativă de pe
piața muncii.
Sistemul de măsuri folo site este grupat, de regulă, în două categorii: măsuri pasive și măsuri
active.
În cea de -a doua jumătate a anilor ˈ70, Europa a devenit laboratorul experimental al politicilor
active pe piața muncii.

90
Mijloacele folosite în mod tradițional pot fi grupate î n patru categorii:
• granturi de angajare (asumarea unei părți a cheltuielilor salari ale, organizarea de lucrări
publice);
• sponsorizarea întreprinderilor;
• formarea profesională inițială și recalificare;
• limitarea furnizării de forță de muncă (prin pensionare anticipată și reducerea timpului de
lucru).
Deși unele țări au adoptat aceste politici în diverse moduri, s -au conturat câteva perioade
clare.
Prima perioadă, între 1973 -1977, după creșterea bruscă a prețurilor la petrol, când factorii de
decizie erau sig uri că dezvoltarea economică a fost oprită numai temporar și lipsa de ch ilibru între
cererea și oferta de forță de muncă nu era de origine structurală, au manifestat preferință pentru
utilizarea preluării parțiale de către stat a cheltuielilor salariale, p entru a se menține ocuparea forței
de muncă.
În cea de -a doua perioadă, între 1978 și 1981, când creșterea economică stagna și au apărut
modificări structurale, s -a pus accentul pe abordarea socială a șomajului, în locul celei economice.
În acest sens, a a vut loc o reducere a calificării, a ocupării forței de muncă în servicii le publice și
problema ofertei de forță de muncă a devenit acută.
În perioada a treia, 1982 -1985, în care au ieșit la iveală limitele abordării sociale, a avut loc o
mișcare în trei di recții, după cum se va vedea în continuare:
4.1.3.1 Sprijinirea ocupării forței de muncă
Sprijinul acordat în vederea stimulării angajării șomerilor joacă un rol important în gestionarea
șomajului prin măsuri active ale pieței forței de muncă.
Acestea su nt cunoscute, de regulă, sub numele de ,, angajări subvenționale” și inc lud:
• ajutorul salarial acordat pentru angajarea regulată a șomerilor în sectorul privat;
• reducerile de taxe oferite șomerilor care își înființează propria firmă;
• așa-numita creare dire ctă a locurilor de muncă în sectoarele publice și non -profit, pentru
care se mai folosesc și sinonime ca: ,, lucrări publice”, ,, lucrări de interes public” sau ,,
angajare din necesități publice”.
Subvenția pentru angajare suplimentară poate fi generală s au limitată la anumite grupuri.
Beneficiarul ei este angajatorul care mă rește numărul angajaților întreprinderii sale pentru un anumit
nivel (de exemplu, 90% sau 100% față de numărul actual).
Aceste subvenții au fost considerate o formă de extindere a prog ramelor de ajutor pentru
șomeri.

91
În conformitate cu definiția acceptată pe plan internațional, angajarea din necesități publice
ca alternativă a șomajului este o soluție respectivă, care asigură temporar reintegrarea șomerilor în
piața muncii. Astfel, se c reează locuri de muncă suplimentare, pentru a îndeplini îndatoririle gen erale
față de public și de sectorul non -profit, fără a afecta funcționarea sectorului concurențial, din cauza
insuficienței capacități firești a forțelor pieței de a crea locuri de mun că. Participanții nu pot fi decât
șomerii pentru care locurile de muncă au fost găsite de organizația guvernamentală de resort.
Acest mijloc este folosit, mai ales, atunci când rata înaltă a șomajului este di stribuită în mod
inegal între diversele grupuri sociale și există în permanență un șomaj de masă. Originile lui pot fi
găsite în marile investiții în infrastructură (construirea de șosele și apartamente) inițiate în anii ˈ20 și
ˈ30, care au fost organizate pentru șomeri.
Există și astăzi astfel de lucr ări publice, dar cele mai multe sunt axate pe sectorul serviciilor
sau p e dezvoltarea și menținerea infrastructurii locale. Schimbarea specificului lucrărilor publice se
datorează, pe de o parte, faptului că activitățile de construcții și de investiții sol icită prea mult capital
și, pe de altă parte, faptului că s -a schimbat ș i componența populației de șomeri, în funcție de
calificare.
4.1.3.2 Calificarea și recalificarea pe piața muncii
Formarea profesională are un dublu rol. Pe de o parte, ca orice formă de instruire, înseamnă
o investiție în capitalul uman, iar pe de altă parte, este recomandabilă pentru depășirea unor dificultăți
temporare legate de șomaj. În conformitate cu acest scop, instruirea în cadrul pieței muncii înseamnă
o intervenție în relații le specifice, fapt ce reduce șomajul real și numărul de persoane care au nevoie
de ajutor de șomaj. Este considerată, de regulă, printre măsurile active prioritare, deoarece contribuie
la creșterea șanselor persoanelor de a -și găsi un loc de muncă după par curgerea unui curs de
calificare.
Formarea profesională înseamnă pregătirea angajaților prezenți sau așteptați să apară pe
piața muncii. Pregătirea îi ajută să se angajeze și poate fi definită și în funcție de scop. Astfel,
formarea profesională cuprinde f ormele de instruire al căror scop este dobândirea de cunoștințe ș i
deprinderi necesare pentru obținerea și păstrarea unui loc de muncă. În acest sens, orice gen de
formare profesională (obținerea unei prime profesii = calificare , obținerea unei noi profesi i =
recalificare , formarea continuă pe baza cunoștințelor și depr inderilor de muncă anterioare = formarea
profesională continuă ) poate fi numit pregătirea pieței muncii, dacă ajută la ocuparea forței muncă.
În această categorie se încadrează, în primul rân d, cursurile de pregătire pentru căutarea unui loc
de muncă oferă adesea ajutorul cel mai direct în găsirea unui loc de muncă sau în inițierea unui
anumit gen de formare profesională.
Pe măsură ce se accentuează diviziune muncii, capacitatea oamenilor de a lucra este tot mai
mult determinată de dobândirea de cunoștințe și deprinderi și tot mai puțin de forța fizică. O dată cu

92
înnoirea rapidă a tehnologiei cunoștințele dobândite devin ieșite din uz și este nevoie de cunoștințe
noi în locul lor. În țările cu economii de piață dezvoltate, schimbarea profesiei poa te fi necesară de 4
sau 5 ori în timpul unei vieți. Astfel, cunoștințele dobândite la tinerețe și în perioada de maturitate
sunt cele de care depinde posibilitatea unei persoane de a -și găsi și de a -și păstra un loc de muncă,
adaptându -se necontenit noilor cerințe ale acestuia.
Pregătirea forței de muncă se poate face în diverse moduri: pe cale tradițională (în afara
locului de muncă), într -o instituție oficială de învățământ sau în centre speciale de pr egătire, înființate
în acest scop.
Formarea la locul d e muncă înseamnă că întreprinderea îl plasează pe individ – pentru o
anumită perioadă de timp – într-o situație specială de muncă, în care poate dobândi abilități necesare
procesului de producție.
În sfârșit, pentru îmbinarea muncii cu pregătirea, exemplul clasic este ucenicia. În întreaga
Europă, programele de ucenicie au scopul de a asigura experiență de muncă pentru tinerii care
termină școala într -un dublu mod, anume prin îmbinarea instruirii școlare generale cu pregătirea
profesională din întreprinderi . Mai ales sistemul german dual de ucenicie este considerat model
pentru celelalte țări, deși în forma sa originală face parte mai curând dintr -un sistem intermediar de
instruire decât dintr -un mijloc al pieței forței de muncă, ținând seama de faptul că i nclude aproximativ
jumătate din tinerii în vârstă de 16 -18 ani. Însuși sistemul german s -a schimbat în mod radical în
ultimii zece ani. Pregătirea școlară, care reprezintă 1 -2 zile pe săptămână, a deven it mai temeinică.
Pregătirea practică, de care răspund întreprinderile, parțial cu sprijinul statului, s -a îmbunătățit de
asemenea. Au apărut un număr mare de ateliere speciale de pregătire și alte instituții care sunt
conduse, adesea, în comun de mai mult e întreprinderi din aceeași ramură.
Cursul de perfecți onare face parte din procesul de recalificare, care este ulterior formării
inițiale. Instruirea se face în grupuri de câte 10 -15 persoane. Elementul esențial al acestor cursuri nu
este obținerea certif icatului, ci dobândirea efectivă a cunoștințelor și de prinderilor de bază pentru
ocupația respectivă.
4.1.3.3 Limitarea ofertei de forță de muncă
Ca urmare a crizei economice din anii 1973 -1975, în mai multe țări a început transformarea
abordării cantitati ve din politica de ocupare a forței de muncă.
Dacă în anii ˈ60 principalul scop era mobilizarea rezervelor interne și externe de forță de
muncă, prin încurajarea unui număr tot mai mare de lucrători să intre pe piața muncii, după 1975
reducerea ofertei de forță de muncă a devenit prioritară. Pe lângă limitar ea angajării străinilor, în mai
multe țări s -a încercat introducerea unor forme de pensionare anticipată, pentru a se relaxa presiunea
exercitată de ofertă de forță de muncă.

93
a. Politica de pensionare ant icipată
Retragerea anticipată de pe piața muncii poate viza două grupuri țintă.
Unul îi include pe șomerii mai în vârstă, care sunt șomeri de lungă durată și sunt în pericol de
a nu mai primi ajutor, cu șanse limitate să își găsească un loc de muncă.
Al do ilea grup este format din persoane relativ apropiate de vârsta de pensionare, dar aflate
în pericol de a -și pierde locul de muncă înainte de a atinge limita de vârstă.
În ambele cazuti, pensionarea anticipată reprezintă, ,, o punte de venituri” între statu tul de
persoană activă și cel de pensionar, care se poate efectua pe diverse căi.
Căile și metodele enumerate mai sus – într-o manieră simplificată – se referă la două instituții
sociale: asigurările sociale și sistemul instituțiilor implicate în ocuparea forței de muncă.
b. Reducerea timpului de lucr u – mijloc al ocupării forței de muncă
Reducerea timpului de lucru poate avea mai multe scopuri.
În legătură cu subiectul nostru, vom examina modul în care reducerea timpului de lucru poate
fi utilizată în lupta î mpotriva șomajului.
Relația menționată apar e sub trei aspecte în literatura și practica internațională de
specialitate:
➢ reducerea generală a timpului de lucru pentru prevenirea șomajului;
➢ reducerea timpului de lucru la nivelul întreprinderii, pentru a se e vita disponibilizările;
➢ disponibilizările sunt evitate, dacă este posibil, prin angajarea cu jumătate de normă, ceea
ce reprezintă o reducere voluntară a timpului de lucru.
4.1.3.4 Reorientarea profesională
Una dintre cele mai îngijorătoare forme de șomaj apărute pe piața muncii din România este
șomajul structural. Acesta rezultă din modificarea subtanțială a structurii ofertei de locuri de muncă
în raport cu cererea. Se poate observa că nu toată forța de muncă posedă pregătirea cerută de către
firme, și ap are concomitent o ofertă de locuri de muncă în exces și o cerere de locuri de muncă
nesatisfăcută.
În principiu cauzele acestui fenomen ar fi: intrarea pe piața internațională de bunuri și servicii
și specializarea țărilor în cadrul comerțului internaționa l, înlocuirea unor tehno logii depășite cu
mecanisme moderne de producție, care cer o pregătire specifică, trecerea în sfera neproductivității
a anumitor subramuri economice care atrag după sine o serie de profesii, schimbări în organizarea
internă a firmel or, prin trecerea de la organizarea pe verticală la cea pe orizontală.
Cea mai importantă soluție de reglare a acestei disfuncționalități este schimbarea profesiei,
în conformitate cu cerințele pieței muncii actuale. Dacă în cazul anumitor posturi este vor ba despre
o muncă necali ficată, reorientarea profesională ținând doar de capacitatea individului de a se adapta
la noul loc de muncă, în majoritatea cazurilor schimbarea profesiei înseamnă implicit o recalificare.

94
În contextul actual, în care o mare parte a populației se confrunt ă cu faptul că pregătirea sa
profesională nu mai corespunde cu standardele cerute la o angajare, s -au efectuat demersuri
considerabile în sensul îndrumării șomerilor spre acele calificări care sunt cerute de angajatori.
Pentru aceas ta se oferă celor intere sați consiliere de specialitate și cursuri de recalificare organizate
de instituțiile de învățământ în strânsă legătură cu agențiile de plasare a forței de muncă. Pentru cei
care vor să -și schimbe radical locul de muncă posibilități le sunt multiple, iar re ușita ține numai de
voința, ambiția și capacitatea de asimilare de noi cunoștințe, precum și de dorința de depășire a
condiției de șomer. De multe ori însă schimbarea profesiei este privită cu reticență, pentru că, mai
ales după o a numită vârstă, procesul de învățare devine anevoios și dă un randament scăzut.
Cu toate acestea cuno așterea uneia sau mai multor limbi de circulație internațională,
cunoștințe de operare PC, capacitatea de adaptare la activități conexe domeniului inițial d e activitate
cu un minim de pregătire suplimentară, noțiuni de managementul carierei etc. nu pot fi decât atuuri
în găsirea unei slujbe sau în avansarea pe scară ierarhică a unei organizații.

4.2. Cadrul legislativ și implicarea statului în ocuparea munci i
Statul îndeplinește două funcții pe piața muncii în economiile socialiste.
Pe de o parte, statul este angajatorul oamenilor care lucrează în întreprinderi, instituții și
oficiile publice aflate chiar în proprietatea sa. Statul exercită această influență în mod indirect, prin
managerii întreprinderilor și ai instituțiilor respective.
În acest sens, statul este și în momentul de față cel mai mare angajator în fostele țări
comuniste.
Cealaltă funcție, care este la fel de importantă, este legată de dezvoltar ea pieței forței de
muncă și de formarea și ,, întreținerea” sistemului ei de reguli. În acest sens, sarcina statului este să
definească politica de ocupare a forței de muncă și mijloacele de care dispune aceasta.
Este, de asemenea, tot de datoria statului să creeze și să facă operațional sistemul instituțiilor
pieței, să pregătească și să aplice deciziile importante din cadrul politicii ocupării forței de muncă.
Organizarea și coordonarea acestora este o sarcină, de asemenea, importantă.
Statul supraveghea ză și analizează în permanență procesele importante de pe piața muncii,
elaborând la anumite intervale de timp prognoze, folosite ca mijloace importante de orientare de
către participanții direcți pe piața muncii – administrațiile locale, angajatorii și an gajații, cât și
organizațiile reprezentând diferite interese.
Alte elemente importante ale rolului asumat de stat sunt: participarea directă la reconcilierea
intereselor implicate în procesul ocupării forței de muncă, elaborarea de programe și măsuri care
ajută la ocuparea forței de muncă și acțiunile administrative împotriva șomajului.

95
Administrațiile locale – ca reprezentante ale statului în teritoriu – sunt factori importanți pe
piața muncii. În această calitate, supraveghează îndeaproape schimbările sur venite pe piețele locale
ale forței de muncă și incearcă să influențeze cererea și oferta, în așa fel încât să se evite problema
șomajului în masă.
Conform legislației și practicii europene, protecția socială reprezintă unul dintre obiectivele
principale a le politicii sociale, care se bazează îndeosebi, pe sistemul de securitate socială. Sistemul
securității sociale cuprinde: asigurările sociale, alocațiile familiale, asistența socială și prevederile
referitoare la sănătatea publică.
Legislația adoptată dup ă 1990 a luat în considerare problemele complexe ale unei categorii
de populație care a devenit tot mai numeroasă – cu unele oscilații – de-a lungul perioadei de tranziție,
anume șomerii.
Noile reglementări erau menite să acopere o serie de zon e deficitare sub aspect legislativ: în
primul rând protecția socială și reintegrarea profesională a șomerilor; formarea profesională,
calificarea și recalificarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Au fost avute în vedere
și alte aspecte: in stituționali zarea negocierilor colective; relațiile colective și individuale de muncă;
conflictele de muncă.
A intrat în vigoare începând cu 1 martie 2002, Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj
și stimularea ocupării, care aduce o serie de noută ți în domeni ul ocupării, și anume:
➢ prevede stimularea angajaților pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi
locuri de muncă;
➢ prevede că măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă se pot finanța și din alte
surse în afara bugetului a sigurărilor pentru șomaj și pot fi implementate atât de agențiile
pentru ocuparea forței de muncă precum și de alți furnizori de servicii din domeniul public
sau privat;
➢ reglementează măsurile de protecție a șomerilor.
În vederea alinierii sistemului info rmațional al Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței de
Muncă (ANOFM) la standardele europene a fost semnat un contract în valoare de cca. 6 milioane
de USD, finanțat printr -un împrumut acordat de Banca Mondială, pentru implementarea unui sistem
integra t, soluție “ la cheie”. Prin acest nou sistem se realizează un salt calitativ de proporții: utilizarea
informației (reală, stabilă și structurată la nivel național) ca suport pentru analize macro -economice
și pentru decizia de management. Cu aceste informaț ii ANOFM poa te intra în contact direct
(electronic) sau colaborare cu orice baze de date sau sisteme informatice existente la nivel european,
această activitate constituind un prim demers în vederea pregătirii participării ANOFM la rețeaua
EURES a servicii lor publice de ocupare din Uniunea Europeană.

96
Prin Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anul 2018, aprobat de către
ministrul muncii și justiției sociale, conform H.G. nr. 12/2017 a fost estimată încadrarea a 301.200
persoane, la nivel na țional.
Ca u rmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării prevăzute de legislația în vigoare de
către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, în primele trei
luni ale anului 2018 au fost ocupate pe piața forței de muncă 68 .670 de persoane (aproximativ 44%
din cele 154.503 de persoane care au fost cuprinse în măsuri de stimulare, au beneficiat de servicii
specializate de ocupare).
Din cele 105.830 persoane cărora le -au fost oferite servicii de mediere a muncii, 6 0,96% au
fost plasate pe locurile de muncă declarate de angajatori.
Ca urmare a finalizării și absolvirii unor programe de formare profesională, finanțate din BAS,
care au fost începute în anul 2017, s -au încadrat 2.437 persoane.
3.463 șomeri au beneficiat de completa rea veniturilor salariale, încadrându -se înainte de
expirarea indemnizației pentru șomaj (o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
egală cu 30% din cuantumul indemnizației de șomaj la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, până
la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s -ar fi încadrat).
Conform prevederilor Legii nr.335/2003 și ale Normelor Metodologice de aplicare a acestei
legi (HG 473/iunie 2014), ANOFM poate susținere din bugetul asigurărilor pentru șomaj stagi ile
profesionale pentru absolvenții de învățământ superior.
În primele trei luni ale anului 2018 au fost încadrați în muncă 4 absolvenți de studii superioare
pe locuri de muncă destinate stagiarilor, pentru care s -au încheiat 3 conversații afe rente contra ctelor
de stagii profesionale. Din cei 4 absolvenți de învățământ superior cuprinși în programul de strategii
conform Legii nr.335/2013, 2 absolvenți au fost încadrați în primele 4 luni de la înregistrarea în
evidențele agențiilor.
Prin alte mă suri active întreprinse la nivel județean, s -a realizat încadrarea unei persoane,
fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele decât cele din BAS (fonduri
structurale).
În primul trimestru al anului 2018, numărul persoanelor car e au benefic iat de asistență pentru
înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției
sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 154.503
persoane.
În scopul creșterii gr adului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a persoanelor din
localitățile urbane care au probleme de reintegrare socială ca urmare a restructurării economice,
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare a fo rței de
muncă pentru anul 2018 următoarele programe speciale :

97
• Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;
• Programul 150, special pentru 150 de localități din mediul rural.
Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:
• ponderea mare a șomerilor în total populație activă;
• gradul redus de dezvoltare economică.
Prin implementarea acestor programe s -a estimat, pentru anul 2018, ocuparea unui număr
de 11.750 de persoane, 8.000 de persoane în localități urbane și 3.750 de persoane în localități
rurale.
În trimestrul I 2018, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din mediul
urban au fost încadrate 2.473 persoane.
Având în vedere că ANOFM este implicată în aplicarea măsurilo r prevăzute în documentele
strategice ale Guvernului României privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome,
s-a elaborat Programul 140, special pentru comunități cu număr mare de etnici romi. Prin acest
program s -a prevăzut ocuparea u nui număr total de 2.190 persoane, aprox. 47% din numărul total al
persoanelor de etnie romă propuse a fi ocupate în anul 2018.
Pentru a se încadra, o persoană înregistrată în evidențele Agenției Naționale pentru ocuparea
forței de Muncă participă la mai m ulte măsuri active, aplicându -i-se un pach et personalizat în funcție
de aptitudinim capacități și nivel profesional. Astfel, o persoană poate fi evidențiată atât la medierea
muncii, la informare și consiliere profesională, cât și la formare profesională sa u la una dintre măsurile
de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.
Prin Planul Național de Formare Profesională pentru anul 2018, Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă și -a propus cuprinderea în programe de formare pro fesională a unui
număr de 37.511 persoane.
Analizând participarea celor 3.924 se șomeri la programele de formare profesională,
organizate în perioada ianuarie – martie 2018, se observă că o participare mai mare la programele
de formare profesională se înre gistrează în rândul șomerilor cu studii pr ofesionale, liceale sau
postliceale, 2.191 persoane (55,83%), urmate de cei cu studii gimnaziale 1.059 persoane (26,99%),
la polul opus aflându -se persoanele cu studii superioare 674 persoane (17,18%). Explicația a cestei
repartiții fiind faptul că ANOFM or ganizează programe de formare pentru calificări de nivel 2, 3 sau
4, programe la care participă în general persoane ce au cel puțin studii gimnaziale și/sau medii. Pe
de altă parte, nivelul ocupabilității persoanel or cu studii superioare este mai ridicat ș i reușesc să
ocupe un loc de muncă mult mai ușor.
Pentru asigurarea coerenței acțiunilor în domeniul ocupării, un rol deosebit de important îl are
elaborarea și aplicarea, într -o perspectivă multianuală, a Planului Național de Acțiune pentru
ocuparea Forțe i de Muncă (PNAO).

98
PNAO a fost realizat în cadrul proiectului de înfrățire instituțională PHARE RO 9908, derulat
de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu instituții din două state membre ale Uniu nii
Europene, respectiv Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania și Ministerul
Afacerilor Sociale și Ocupării din Olanda, pe baza liniilor directoare ale strategiei europene privind
ocuparea forței de muncă, adoptate anual de Consili ul Uniunii Europene.
Proiectul primului Pl an Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă al României a
fost finalizat, cu aportul experților din statele membre partenere și prin consultarea tuturor instituțiilor
administrației centrale și a partene rilor sociali; acesta, a fost aprobat de C omitetul de Coordonare a
PNAO și de Guvernul României în iunie 2002.
PNAO prevede o serie de măsuri ce au în vedere reducerea șomajului în rândul grupurilor
vulnerabile(șomeri de lungă durată, tineri, persoane cu h andicap), prelungirea vieții active,
dezvo ltarea sprijinului antreprenorial și crearea de noi locuri de muncă, modernizarea organizării
muncii, urmărind realizarea egalității de șanse între femei și bărbați în aplicarea măsurilor propuse.
În cadrul proiect ului, urmează a se desfășura activități de pregătire a implementării și
monitorizării PNAO, activități de formare a personalului agențiilor județene pentru ocuparea forței de
muncă și a personalului din cadrul agențiilor regionale de dezvoltare, în vederea implementării
PNAO, precum și activități de pregătire a implementării măsurilor de tip Fond Social European.
Instituții ale pieței muncii
Ca urmare a noilor condiții și exigențe din economie și concomitent cu dezvoltarea cadrului
legislativ corespunzător, s-a diversificat și perfecționat sistemul instituțional al pieței muncii. În
prezent, există un sistem instituțional nou care, pe măsură ce va fi consolidat, va putea răspunde
nevoilor prezente și de perspectivă ale dezvoltării și funcționării pieței munc ii.
Instituțiile pieței muncii, în funcție de domeniile pe care le reglemetează și rolurile pe care le
îndeplinesc, pot fi grupate în mai multe categorii:
• instituții ale cererii de forță de muncă : agenți economici, Direcțiile Județene de Muncă,
patronat ș. a.;
• instituții ale ofertei de forță de mun că: familia, școala, agențiile județene de ocupare,
Ministerul Educației și Cercetării etc;
• instituții ale echilibrului pieței muncii : guvern, sindicate, patronat, organizațiile cu rol în
domeniul politicilor active și pasive de ocupare;
• instituții ale protecției sociale : guvern, agenți economici, Direcțiile Județene de Muncă și
Protecție Socială ș.a.
Un principiu major care a stat la baza dezvoltării sistemului instituțional al pieței muncii a fost
descentralizarea. În acest sens, Ministerul Muncii și Prot ecției Sociale reprezintă instituția care
elaborează strategiile și politicile de ocupare, formare profesională și protecție socială a șomerilor.

99
Acesta își îndeplinește atribuțiile prin Direcțiile Județene de Muncă și prin instituțiile publice, de
interes național, care aplică și/sau controlează modul de aplicare a legislației în domeniu: Agenția
Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFP), Consiliul Național de Formare Profesională a
Adulților (CNFPA), Inspecția Muncii (IM). ANOFP îi corespund, în plan teritorial, Agențiile Județene
de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) și Unitățile Locale de Ocupar e a Forței de Muncă (ULOFM).
Alte principii care au stat la baza dezvoltării sistemului instituțional al pieței muncii au fost:
• dezvoltarea parteneriatului so cial la nivel național, teritorial și sectorial în domeniul ocupării
forței de muncă și administră rii fondului de șomaj;
• gratuitatea serviciului public de ocupare;
• nondiscriminarea și egalitatea de șanse sub aspectul oportunităților și tratamentului pe
piața muncii;
• protecția socială a șomerilor ș.a.
ANOFM are ca principale obiective:
• instituționaliza rea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale;
• aplicarea strategiilor în domeniul ocupării și formării profesionale;
• aplicarea măsurilor de protecție socială.
Împreună cu structurile sale teritoriale, are competențe în organizarea, co nducerea și
realizarea politicii de ocupare a forței de muncă și de protecție socială a personalului aflat în căutarea
unui loc de muncă.
Conform legii, prici palele atribuții ale ANOFM sunt următoarele:
• organizează serviciile de ocupare a forței de muncă;
• furnizează și finanțează servicii de formare profesională, în concordanță cu politica de
ocupare a forței de muncă și tendințele pieței muncii, în scopul faci litării încadrării în
muncă;
• susține relații de parteneriat și cofinanțare în crearea de noi locur i de muncă, îndeosebi în
zonele în care piața muncii este tensionată;
• orientează persoanele neîncadrate în muncă și mediază între acestea și angajatori, în
vederea realizării echilibrului dintre cererea și oferta de forță de muncă;
• elaborează și propune pr oiectul de buget al Fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
• administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
• propune Ministerului Muncii pr oiecte de acte normative în domeniul ocupării și formării
profesionale și al protecției sociale a persoanelor neîncadrate în muncă ș.a.
După cum se poate constata, legea atribuie ANOFM rolul de a pune în practică atât măsurile
active de ocupare – de stimul are a creării de locuri de muncă, precum și cele pasive – de protecție
socială a șomerilor.

100
Agențiile de ocupare a forței de muncă
Principala îndatorire a organizațiilor însărcinate cu căutarea de locuri de muncă este
colectarea informațiilor referitoare l a cererea și oferta de pe piața muncii, la oportunitățile profesionale
și la pers oanele care doresc să obțină un loc de muncă sau să îl schimbe pe cel existent, precum și
transmiterea acestor informații angajatorilor și angajaților interesați, contribuind astfel la
îmbunătățirea schimbului de informații de pe piața muncii.
În principiu , pot exista o mulțime de locuri de muncă pentru un muncitor care dorește să -și
găsească de lucru și, în același timp, un angajator poate alege dintr -un mare număr de candidaț i
corespunzători pentru a -și acoperi posturile vacante. Dar persoanele de pe piaț a muncii nu pot
cunoaște exact cererea și oferta. Lucrătorii nu știu cu precizie care sunt toate întreprinderile unde ar
putea găsi locuri libere și nici nu știu care sunt sal ariile și celelalte condiții specifice locului de muncă
respectiv; invers, angaja torii nu îi cunosc pe toți cei care încearcă să -și găsească un loc de muncă
sau să -l schimbe cu altul mai potrivit, pentru a -i folosi în ocuparea locurilor vacante.
Strângerea informațiilor are anumite limite; investigațiile cer timp și energie și implică și
anumite cheltuieli. Activitatea persoanelor de pe piața muncii, al căror scop este cunoașterea cererii
și a ofertei, se numește cererea pieței.
Experiența arată că relațiil e personale joacă un rol foarte important în schimburile de pe piața
muncii. Studiile empirice efectuate în locuri diferite, în momente diferite și în diferite straturi de
populație arată că, de regulă, cei mai mulți oameni care obțin un loc de muncă reali zează acest lucru
cu ajutorul unei informații de ordin personal.
Alții, reprezentând procente variabile, recurg la agențiile de plasare și de publicitate sau cer
personal informații de la locul de muncă. Ponderea canalelor formale de informație de pe piața muncii
trece rareori de 30 -40%. Rolul important al relațiilor person ale în schimbul de informații de pe piața
muncii nu este întâmplător: el poate fi atribuit, în esență, caracteristicilor de marfă specifice forței de
muncă, dar și locurilor de muncă. Evi dent, pot exista diferențe importante între trăsăturile și calitățile
diverșilor lucrători și locuri de muncă.
Persoanele de pe piața muncii sunt interesate să dobândească informații sigure și
amănunțite, reducând astfel riscurile pe care le implică angaja rea unui lucrător sau, invers, găsirea
unui loc de muncă. Cu alte cuv inte, căutarea intensă este foarte importantă pe piața muncii și de
aceea rețeaua de cunoștințe și prieteni care contribuie la dobândirea acestor informații joacă un rol
atât de important în încheierea acordului.
S-a observat că nu numai lucrătorii se simt înclinați să recurgă la relațiile personale. Și
angajatorii manifestă preferință pentru recurgerea la anumite canale neoficiale pentru a -și ocupa
posturile vacante.

101
Modalitatea cea mai c aracteristică este aceea de a recurge la referințele și recomandările
angajaților lor. Această metodă are succes dacă angajatorul este mulțumit de respectivul lucrător și
dorește să ofere postul vacant unuia cu calități similare. Recomandarea implică un an umit grad de
garanție: angajatul își pune în joc reputația atunci cân d recomandă pe cineva și, de aceea, se
presupune că va proceda cu multă băgare de seamă. În plus, recrutarea neoficială nu presupune
nici un fel de cheltuieli: se economisește sumele de p ublicare a locurilor vacante și selectare a
candidaților. Uneori, ang ajatorul oferă chiar o bonificație lucrătorului care a făcut recomandarea. Pe
de altă parte, nici recrutarea la mijloace formale nu este întotdeauna costisitoare – este suficient să
ne gâ ndim la Agențiile de ocupare a forței de muncă, depre care vom vorbi ceva mai târziu.
Metoda recomandării nu poate fi folosită cu succes, dacă angajatorul dorește să schimbe
componența personalului său, căci în acest caz are nevoie de o sursă nouă; la fel și în cazul în care
caută lucrători cu o calificare specială.
Procen tul de persoane care găsesc un loc de muncă prin intermediul Agențiilor de plasare
este vorba de lucrători dintr -o anumită țară, o regiune mică, un anumit grup de întreprinderi, de
oameni care își schimbă locurile de muncă și au o anumită calificare, lucră tori disponibilizați, șomeri
sau diferite perioade de timp. Cauza esențială a acestei ponderi scăzute este, așa cum s -a afirmat
mai sus, rolul important al căutării active și susținute pe piața muncii. Dar există și motive speciale
pentru care angajatorii și angajații sunt reticenți când este vorba să recurgă la agențiile de ocupare
a forței de muncă.
Persoanele aflate în căutare de lucru privesc cu neîncredere locurile de muncă publicate de
agenții. Ei știu că acesta nu este mijlocul cel mai utilizat de oc upare a posturilor vacante și presupun
că este vorba de niște posturi ,, proaste”. Suspiciunile lor nu sunt fără temei.
Pe de o parte, angajatorii sunt realmente înclinați să transmită ag ențiilor locurile de muncă
mai puțin căutate și să le ocupe pe cele a tractive pe alte căi.
Pe de altă parte, posturile de muncă mai puțin atrăgătoare sunt vacante mai mult timp, astfel
că se acumulează în cadrul agențiilor. Oamenii care caută de lucru sunt reticenți și față de acest
lucru, pentru că o parte din posturile li bere înregistrate la agenții sunt fictive: sunt de fapt deja
ocupate. Acest lucru se poate întâmpla din cauza faptului că angajatorii sunt mai puțin interesați să
anuleze posturile declar ate libere la agenție, dacă le -au ocupat pe alte căi. În plus, agenți ile nu sunt
întotdeauna informate când o persoană pentru care au intermediat a ocupat un anumit post.
Este clar că reputația de mediatori de locuri de muncă este prejudiciată în ochii luc rătorilor de
calitatea necorespunzătoare a serviciilor și incertitudi nea asigurării locului de muncă.

102
4.3. Tendințe privind ocuparea forței de muncă și somajul
Evoluția ocupării forței de muncă
Unul din obiectivele esențiale al alinierii la strategia eu ropeană îl constituie domeniul ocupării
forței de muncă și, în special, a celei tinere, ca forță de muncă adaptabilă și capabilă să reacționeze
rapid la evoluția, în standardele europene, a economiei românești.
Realizarea cu succes a acestui obiectiv depin de de eforturile comune ale instutuțiilor
guvernamentale, socie tății civile, mediului de afaceri și ale fiecărui cetățean în parte.
Așa cum se cunoaște, dezvoltarea pieței muncii depinde de creșterea puterii economice a
României, dar evoluția indicatorilor macroeconomici ilustrează faptul că activitatea economică a
României se caracterizează, în prezent, printr -o evoluție sinuoasă, măsurile de reformă aplicate
nefiind întotdeauna cele mai adecvate, acestea relevându -se prin ciclurile de creștere și descreșt ere
economice înregistrate.
Dar, așa cum se știe, în condițiile accelerării restructurării și sporirii insecurității la locul de
muncă, pe piața muncii s -a acumulat un mare număr de probleme sociale, ocuparea forței de muncă
devenind una dintre zonele tens ionate ale economiei românești. De asemenea, involuțiile din
economie au restrâns posibilitățile de ocupare a forței de muncă, reducându -se numărul populației
active ocupate, respectiv rata de activitate și de ocupare, șomajul acutizându -se, iar în privinț a
tinerilor, sporind emigrările în scopul obținerii unor locuri de muncă mai bine plătite.
Pentru a stopa cât mai urgent aceste fenomene, este necesar să se adopte o strategie
coordonată de ocuparea a forței de muncă și, în special, să promoveze o forță de muncă formată,
calificată și adaptabilă, precum și piețe ale m uncii capabile să reacționeze rapid la evoluția
economiei, în scopul realizării obiectivelor asumate în vederea integrării în structurile europene.
Evoluția ocupării forței de muncă va putea fi , în acest fel, influențată de câțiva factori. Pe de
o parte, o legislație stabilă, europeană va favoriza fluxul de investiții straine, care va genera noi locuri
de muncă. Pe de altă parte, dezvoltarea I.M.M. -urilor ar contribui pozitiv asupra creșterii gr adului de
dezvoltare și ocupare, mai ales sub aspectul muncii s alariale. Din aceste considerente, trebuie
acordată o atenție deosebită recalificării și reconversiei forței de muncă.
De asemenea, trebuie analizate condițiile în care certificatele de studii și diplomele de
absolvire ale instituțiilor de învățământ super ior din țara noastră pot fi recunoscute pe plan european
și internațional.
Mai trebuie avut în vedere promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie,
ca element de referință în intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de motiv are a muncii.
Prin prisma celor relevate mai sus, trebuie să se adopte o viziune pragmatică, deschisă spre
economia reală, spre armonizarea legislației noastre cu cea europeană în domeniu ocupă rii forței de
muncă și al dezvoltării pieței muncii la nivel eu ropean și internațional.

103
Mai trebuie avute în vedere promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie,
ca element de referință în întregul sistem salarial, pentru a stimula pro cesul de motivare a muncii.
Prin prisma celor relevate mai sus, trebuie să se adopte o viziune pragmatică, deschisă spre
economia reală, spre armonizarea legislației noastre cu cea europeană în domeniul ocupării forței
de muncă și al dezvoltării pieței mun cii la nivel european și internațional.
Ocuparea forței de munc ă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale
tranziției. Principala tendință care se manifestă în ultimii 10 ani în ceea ce privește volumul ocupării
forței de muncă este conti nua sa reducere. Procesul este generat atât de evoluțiile demog rafice – cu
o mai mică influență, deocamdată, reducerea drastică a natalității și a sporului natural începând să
se manifeste în acest deceniu – cât, în special, de capacitatea redusă de absorb ție a economiei. În
anul 2016 populația ocupată civilă crește l a 1.360,3 mii persoane față de 1.274,7 mii persoane în
anul 2015, înregistrându -se o valoare mai mare decât cea înregistrată în anul 2002 (906,4 mii
persoane). Șomerii înregistrați la agențiile de ocupare scad de la 25.261 persoane înregistrate în
anul 20 13 la 20 .581 persoane înregistrate în anul 2016. Acest indicator arată o scădere de 10.083
persoane șomere față de anul 2002.
Populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă este în
scădere considerabilă de la 248,2 mi i persoane înregistrate în anul 2013 la 164,5 mii persoane
înregistrate în anul 2016, aproape o treime față de numărul de 473,8 mii persoane înregistrate în
anul 2002 (Tabel 4.1).

Tabel 4.1 Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale22
-mii persoane –
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Agricultură, silvicultură și
pescuit 2411 2440 2442 2510 2380 2304 2003 1727 1742
Construcții 626 628 611 606 632 628 643 684 691
Servicii 141 150 130 168 162 153 158 167 150

22 Anuarul Statistic al României

104

Figura 4.1 Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale
În cifre absolute structura populației ocupate în sectorul privat observăm o ușoară creștere în
anul 2014 – 2015 atât în agricult ură cât și în instrustrie, urmând un declin până în anul 2018, iar
sectorul serviciilor fiind constant (Figura 4.1).
În ceea ce privește structura populației ocupate după criteriul statutului profesional,
principalele schimbări se referă la:
• creșterea pond erii salariaților în cadrul populației civile ocu pate (de la 67,2% în 2009 la
74,8% în 2018);
• reducerea numărului de lucrători pe cont propriu (31,3% în 2009 la 24,2% în 2018) și a
neremunerați;
• menținerea la un nivel relativ constant a numărului patronilo r.
Repartiția populației ocupate pe activități al e economiei naționale arată că 29,1% din totalul
persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 30% în industrie și construcții, iar 40,9% în
servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,75 milioane de persoane, ponderi semnificative în
rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare
(26,7%), în comerț (17,6%) și con strucții (11,1%).
În anul 2018, salariații s -au concentrat în proporție de 60 ,1% în sfera serviciilor, 36,8% în
industrie și c onstrucții și 3,1% în ramurile agricole.
Repartizarea populației ocupate pe grupe de ocupații, evidențiază că în anul 2018, ponderi
mai mari în total se înregistrau pentru lucrătorii calificați în agricultur ă, silvicultură și pescuit (18,2%)
– din care 36, 3% aveau vârsta ≥55 ani din care muncitorii calificați și asimilați 16,8%. 050010001500200025003000
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Mii persoane
Anual
Agricultură, silvicultură și pescuit Construcții Servicii

105
În ramurile neagricole, persoanele ocupate se regăsesc în proporție de 24,8% în industria
prelucrătoare, 18,4% în comerț și 10,0% în construcții.
Persoanele ocupate cu vârstă de mun că (15 -64 ani) se regăsesc în proporție de 49,2% în
servicii, 31,0% lucrau în industrie și construcții, iar 19,8% în sectorul agricol (Tabel 4.2, Figura 4.2).
Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 1 5 ani și peste care au desfășurat o activitate
economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință
(o săptămână), în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte
beneficii.23

Tabel 4.2 Structura populației ocupate, du pă nivelul de educație, pe grupe de vârstă,
sexe și medii, în anul 201724

Nivel de
educație Total
populație
ocupată
(persoane)
Din care, în vârstă de muncă (%) 65 ani
și
peste
1%
Total
16-64
ani grupe de vârstă (ani)
15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
TOTAL 8671 96,5 6,0 22,8 28,9 25,5 13,3 3,5
Superior 1778 99,2 2,6 33,3 33,9 20,6 8,8 0,8
Mediu 5186 98,3 5,8 19,7 28,7 30,0 14,1 1,7
Postliceal de
specialitate sau
tehnic de maiștri
269
97,9
2,7
20,3
36,3
26,3
12,3
2,1
Liceal 3394 99,3 7,4 23,0 30,0 28,4 10,5 0,7
Profesional 1523 96,3 3,0 12,3 24,5 34,1 22,4 3,7
Scăzut 1707 87,9 10,1 21,4 24,2 16,6 15,6 12,1
Gimnazial 1465 89,7 9,7 22,1 24,7 17,4 15,8 10,3
Primar sau fără
școală abs olvită 242 77,0 12,3 17,0 20,8 12,5 14,4 23,0

23 Forța de muncă în România. Ocupare și ș omaj
24 Anuarul Statistic al României

106

Figura 4.2 Structura populației ocupate, după nivelul de educație, pe grupe de vârstă

Tabel 4.3 Șomeri înregistrați și rata șomajului (la șfârșitul anului)25
2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL (persoane) 626.960 461.013 493.775 512.333 478.338
Beneficiari de indemnizație șomaj 329.639 182.538 194.473 199.626 140.955
Primar, gimnazial, profesional 178.728 83.576 87.694 85.467 63.322
Liceal și postliceal 110.052 71.017 79.595 87.277 59.251
Universitar 40.85 9 27.945 27.184 26.882 18.382
Șomeri neindemnizați 297.320 278.475 299.302 312.707 337.383
Primar, gimnazial, profesional 262.874 237.689 258.737 270.546 294.050
Liceal și postliceal 25.536 30.011 30.552 32.536 32.799
Universitar 8.910 10.775 10.013 9.625 10.534
Rata șomajului (1%) 7,0 5,2 5,4 5,7 5,4

25 Forța de muncă în România. Ocupare și ș omaj
0,05,010,015,020,025,030,035,0
TOTAL SUPERIOR MEDIU SCĂZUT
15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 peste 65

107
2015 2016 2017 2018 2019
TOTAL 436.242 418.237 351.105 288.896 257.865
Beneficiari de indemnizație șomaj 108.533 90.111 72.917 62.004 58.336
Primar, gimnazial, profesional 47.165 42.357 34.916 10.995 9.161
Liceal și postliceal 47.771 37.454 29.025 43.504 41.812
Universitar 13.597 10.300 8.976 7.505 7.363
Șomeri neindemnizați 327.709 328.126 278.188 226.892 199.529
Primar, gimnazial, profesional 288.377 290.712 244.827 177.104 164.246
Liceal și postliceal 30.870 30.430 25.850 43.393 29.010
Universitar 8.462 6.984 7.511 6.395 6.273
Rata șomajului (1%) 5,0 4,8 4,0 3,2 2,97

Figura 4.3 Șomeri înregistrați și rata șomajului (la șfârșitul anului)

Rata șomajului BIM în anul 2009 a fos t de 6,9%, în creștere față de anul precedent (5,8%).
Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata
șomajului a fost de 7,5%, respectiv 7,2%, mult m ai mare comparativ cu rata înregistrată pentru
șomerii c u studii superioare (4,3%) (Figura. 3). Numărul șomerilor era în anul 2018 de 288.896
persoane, în scădere cu 62.209, comparativ cu anul precedent (Tabel 3).
Din distribuția șomerilor pe grupe de vârs tă se constată că tinerii (15 -24 ani) dețineau, ca și
în anii anteriori, o pondere semnificativă (26,6%) în totalul șomerilor, alături de cei din grupa de vârstă 012345678
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
TOTAL Beneficiari de indemnizație șomaj
Șomeri neindemnizați Rata șomajului (1%)

108
25-34 ani (26,2%). Ponderea șomerilor tineri în totalul persoanelor tinere era de 4,8%. Rata ș omajului
a înregistrat la nivelul țării o valoare de 4,2 %.
Tabel 4.4 . Rata șomajului BIM după nivelul educației, sexe si medii în anul 201826 -%-
Total Masculin Feminin Urban Rural
TOTAL 4,2 4,7 3,5 3,8 4,7
Superior (universitar de scurtă și lungă
durată, inclusiv masterat, doctorat,
postdoctorat și st udii postuniversitare) 2,1 2,3 2,0 1,9 3,4
Mediu (postliceal de specialitate, liceal
și profesional, complementar sau de
ucenici) 4,3 4,6 4,0 3,9 4,9
Scăzut (gimnazial, primar și fără școală) 5,8 7,3 3,7 10,7 4,6

Figura 4.4 Rata șomajului BIM după ni velul educației, sexe si medii în anul 2018

Referitor la cele precizate mai sus, trebuie adăugat faptul că, cea mai ridicată rată a șomajului
s-a înregistrat pentru șomerii cu un nivel scăzut al educației, acesția provenind din mediul urban
(10,7) iar la polul opus au fost șomerii cu un nivel de educație superior, aceștia provenind tot din
mediul urban (1,9) (Tabel 4.4).
În anul 2018 șomerii cu experiență în muncă au reprezentant 4 9,0% din totalul șomerilor în
scădere față de anul 2017 cu 1,4%.

26 Forța de munc ă în România ocupare și șomaj 2018
2,34,67,3
243,7
1,93,910,7
3,44,94,6
024681012
Superior Mediu Scăzut
Masculin Feminin Urban Rural

109
În ceea ce privește numărul șomerilor cu experiență în muncă, 66,4% au fost bărbați, 62,1%
domiciliau în mediul urban în creștere față de anul anterior 59,5% în 2017, 43,4% având studii licea le,
iar 5,9% erau tineri (15 -24 ani).
Această stare de fapt având ca motiv p rincipal concedierea sau reducerea de personal
(44,3%), existând încă deficiențe de comunicare și transparență între cererea de forță de muncă și
oferta de calificări a sistemului de educație și formare. Totodată dificultățile de identificare a nevoilor
viitoare de forță de muncă, de calificari, produsă de o anumită lipsă a strategiei de dezvoltare a
economiei constituie o parte din situațiile explicate.
O pondere importantă a revenit și persoanelor care au terminat o activitate temporară (22,1%),
celor a c ăror unitate a dat faliment (16,1%), cei care au demisionat reprezentând doar 8,9%.
În ultimii 8 ani, din cei 129 mii șomeri care au încetat lucrul, 91,9% au lucr at în unități aparținând
sectorului privat, 85,9% au fost salariați la ultimul loc de muncă, 2 4,8% au lucrat ca muncitori.
Conform AMIGO (Ancheta asupra forței de muncă în gospodării) dintre șomerii care nu au lucrat
niciodată 63,6% locuiau în mediul rural , 62,4% erau bărbați, 50,7% erau absolvenți de liceu iar 46,4%
erau tineri (15 -24 ani).
Durata medie a șomajului în 2018 înregistrează o ușoară creștere față de anii precedenți, fiind de
13,2 luni, față de 12,6 luni în 2017, diferențe importante fiind înre gistrate pe grupe de vârstă: 10,4
luni pentru tineri șomeri 15 -24 ani și 20,4 luni pentru șome rii de sex feminin din grupa de vârstă 55
de ani și peste. Cel mai mare risc pentru șomajul de lungă durată se regăsește la persoanele de
peste 55 de ani, acestea fiind, în general, mai greu acceptate de angajatori, fiind mai puțin deschise
spre diferite f orme de recalificare și reconversie profesională, care, le -ar facilita reinserția
profesională.
Persoanele care se aflau în șomaj de peste un an în 2018 reprezent au 44,1% din total, în creștere
cu 2,7 puncte procentuale față de anul precedent, incidența șo majului de lungă durată în rândul
tineretului cu vârsta cuprinsă între 15 -24 ani cu durata șomajului de 6 luni și peste în număr total al
șomerilor a fost de 57,2 % , în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de 2017.
Potrivit datelor rezultate din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), în anul 2018
se aflau în șomaj de un an și peste 59,2% șomerii în vârstă de 55 ani și peste, 44,6% pentru cei de
25-34 ani, 43% cei de 35 -44 ani, 41,9% cei de 45 -55 ani și 41,3% ce de 15 -24 ani.
În cursul anulu i 2018, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă 15 -64 ani a fost de 64,8%
în creștere față de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale, arată datele public ate de Institutul
Național de Statistică (INS). Rata de ocupare a fost mai mare la bărbați 73, 2%, față de 56,2% la
femei. Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban 65,8% față de 63,5%
în mediul rural, rata de ocupare a tinerilo r cu vârsta cuprinsă între 15 -24% a fost de 24,7%, iar cea a
persoanelor vârsnice 55 -64 ani de 46,3%.

110
Cel mai ridicat nivel al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s -a înregistrând în
rândul absolvenților învățământului superior 88,4%, cel e cu nivel mediu de educație 68,6% și 42,6%
cele cu nivel scăzut de educație.
În anul 2018 din totalul persoanelor ocupate, 22,3% lucrau în sectorul agricol, 30% în industrie
sau construcții și 47,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,7 5 milioane persoane,
ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în
industria prelucrătoare 24,8%, comerț 18,4% și construcții 10%. Se mai poate preciza că, după forma
de proprietate sectorul privat a abs orbit 83,2% din persoanele ocupate, peste jumătate dintre acestea
51% provenind din mediul urb an. Cele mai căutate activități ale economiei naționale fiind: agricultură,
silvicultură și pescuit 98,8%, comerț 98,4%, construcții 98,3%, hoteluri și restaurant e 97,8%, industria
prelucrătoare 97,2%.
Se poate spune că, comparativ cu anul 2017, numărul pe rsoanelor care își desfășurau activitatea
în agricultură, silvicultură și pescuit ( -36.800 persoane), cosntrucții ( -18.900), învățământ ( -4.700),
intermedieri fin anciare și asigurări ( -4.300) a scăzut. Creșteri semnificative s -au înregistrat în comerț
(+35.200), transport și depozitare (+18.600), hoteluri și restaurante (+17.500).
Rata șomajului în 2018 a fost de 4,2% în scădere față de anul precedent 4,9%. Pe sexe diferența
dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (4,7% la bărba ți față de 3,5% la
femei), iar pe medii de rezidență de 0,9 puncte procentuale (4,7% în mediul rural față de 3,8% în
mediul urban). Cel mai ridicat nivel a fost î nregistrat în rândul tinerilor 15 -24 ani (16,2%).
Șomajul a afectat în măsură mai mare absolve nții învățământului scăzut și mediu, pentru care
rata șomajului a fost de doar 2,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Șomerii, inclusiv absolvenții difer itelor niveluri de educație și formare profesională inițială care nu
au fost niciodată încadra ți în muncă, beneficiază de o serie de măsuri protecție socială, atât pasive,
cât și active.
Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt difer ite de la un județ la altul, atât
datorită diferențelor în ceea ce privește numărul populației școlare și al absolvenților diferitelor
niveluri de învățământ, în plan local, cât și indicatorilor specifici ai dezvoltării economice, capacității
diferite de a bsorbție a forței de muncă tinere de care dispune economia județului, gradului de
urbanizare a acestuia etc. Astfel, printre județele cu cel mai mare număr de șomeri care beneficiat
de ajutor de integrare profesională la 31 martie 2019 – între 150 și 465 d e absolvenți care au intrat
direct din școală în șomaj – se numără Olt, Suceava, Maramureș, Do lj, Argeș, Mehedinți. La polul
opus, în funcție de același criteriu, se situează județele: Arad, Brașov, Giurgiu, Tulcea, Satu -Mare,
Ilfov, București mai puțin de 20 de șomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională.
Potrivit datelor furniza te de Ministerul Muncii pentru primele nouă luni din anul 2019 arată că,
din totalul celor aproape 240.000 de români care primesc un venit minim garantat acesta p utând

111
varia intre 140 – 530 lei pe lună, în funcție de numărul de persoane din familie. Cei ma i mulți provin
din județele care au și șomaj peste media națională, respectiv Olt, Dâmbovița, Iași, Teleorman sau
Vaslui, Iașul având un șomaj de 4%. În topul jud ețelelor cu rate ale șomajului ridicate se numără Dolj
– 8,8%, Buzău – 8,6%, Galați – 7,8%, Ol t – 7,4%, Ialomița – 6,7%, Bacău – 6,6% și Gorj – 6,3%.
Rata șomajului la finele anului 2019 a fost de 4,02%, ceea ce înseamnă că existau la nivelul țării
aproxim ativ 351.000 de șomeri, doar 21% (73.000 de persoane) primind indemnizații de șomaj, restul
figurând în evidențele agenției de ocupare a forței de muncă.
Cel mai scăzut nivel al șomajului l -a înregistrat județul Ilfov, având o rată de 0,6% (1200 șomeri),
Timiș cu 1% (3.540 de șomeri), iar în Municipiul București șomajul este de 1,53% (18.300 de
șomeri)(Figura 4.5).

Figura 4.5 Rata șomajului in România 2019
Șomerii adulți, dar și tinerii absolvenți ai diferitelor niveluri de învățământ care intră direct în șomaj
pot beneficia și de o serie de măsuri active de ocupare. Printre acestea se numără și posibilitatea
frecventării cursurilor de calificare, recalific are și perfecționare, utilizarea serviciilor de intermediere
a Direcțiilor Generale de Muncă și Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă, absolvenții șomeri având
posibilitatea de a fi angajați prin subvenționarea unui cuantum din salariu din Fondul de șoma j.

Bacau
11%
Bucuresti
3%
Buzau
14%
Dolj
15%
Galati
13%Gorj
11%Ialomita
11%Iasi
7%Ilfov
1%Olt
12%Timis
2%

112
4.4. Studiu de caz. Managementul resurselor umane la o stație de preparare a mixturii
asfaltice
I. RESURSELE MATERIALE
Conducerea se angajează la alocarea de resurse materiale și echi pamente (achiziționarea de
mijloace de lucru corespunzătoare, instruire în domeniul calității și instruire specifică, etc.) pentru
următoarele obiective :
• implementa rea și menține rea sistemul ui de management al calității;
• îmbunătăți rea continu ă a eficiențe i tehnologice și de producție ;
• asigură cerințelor de calitate pentru satisfacția clientului .

II. RESURSE UMANE

Compartimentele pe baza cărora se identifică conceptual și în detaliu o structură organizatorică
sunt cuprinse în organigrama întrepr inderii conform anexei 1.
Stația este încadrată cu personal adecvat. Persoanele încadra te în organigrama laboratorului sunt
prezentate în anexa 2.
Înregistrările oricăror activități de instruire sunt menținute conform Producerii ,,Competență,
conștientizar e și instruire”. Planul de instruire anual al personalului stației se elaborează de șef ul de
stație în colaborare cu responsabilul de calitate, mediu și SSO (sănătate și securitate operațională).
Instruirea se efectuează de șeful de stație pentru personalu l din subordine.
Stația folosesțe personal care este angajat permanent al firmei pe baz ă de contract.
Responsabilitățile și autoritatea din punct de vedere tehnic a fiecărei persoane din cadrul stației,
precum și limitele acestora sunt definite și document ate în Fișa postului.
Tot în acest document sunt precizate și responsabilitățile, autoritatea și independența personalului
care conduce, efectuează și verifică activitățile ce influențează calitatea.
Șeful stației este autorizat de către inspecția de Stat în Construcții iar operatorii sunt autorizați în
intern.
Procese de Management
Aprovizionare
Control DMM
Resurse umane
Procese de realizare a produsului / serviciului
Procese suport
Procese de măsurare și monitorizare îmbunătățire

113
SCOPU L
INSTRUIRII CINE VA FI
INSTRUIT? CINE FACE
INSTRUIREA/
AUTORIZAREA TERMEN/
PERIOADA
I. AUTORIZARE PERSONAL
-cf.NE 012/99 -șef stație de mixturi
asfaltice Autorizare internă Permanent
-cf.NE 012/99 -operator stație de
mixture asfaltice Autorizare internă Permanent
II. INSTRUIRE AQ
-implementare SMI -tot personalul stației Comp. calitate și
șeful stației de
mixture asfaltice Cf. plan de instruire
III. INSTRUIRE PSI ȘI SECURITATE ȘI SĂNĂTAT E
-periodica -tot personalul stației Șeful stației de
mixture asfaltice 1 dată la/ lună
-la schimb, loc de
muncă -tot personalul Șeful stației de
mixture asfaltice La schimbare loc
muncă
-la schimbare condiții
de muncă -tot personalul Șeful stației de
mixture asfaltice La schimbare condiții
de muncă

III. INFRASTRUCTURA

Responsabilitatea de a asigura infrastructura necesară efectuării tuturor activităților și operațiilor
din componența proceselor care influențează direct calitatea lucrărilor ce fac obiectul mixturilor
asfaltice îi revine Directorului executiv.
Această inf rastructură cuprinde:
❖ utilități (apă, energie electrică, aer comprimat, gaz);
❖ terenul sau spațiul alocat organizării de șantier în vederea amplasării baracamentelor;
❖ pentru ve stiare și magazii de material, inclusive aceste baracamente;
❖ utilaje, echipamente și instalații de lucru;
❖ utilaje și echipamente de transport, ridicare și manipulare;
Procese de Management
Aprovizionare
Control DMM
Infrastructura
Procese de realizare a produsului / serviciului
Procese suport
Procese de măsurare și monitorizare îmbunătățire

114
❖ echipamente de inspecție, măsurare și încercare;
❖ mijloace pentru asigurarea și protecția mediului ambiant;
❖ echipamente de protecția muncii, etc;
❖ documentația de execuție, PTE -uri, și dacă este cazul reglem entări tehnice;
❖ mijloace de transport operativ, stații radio, telefon, etc.

III.1. Dotări specifice
Nr.
crt Denumirea parametrului UM SIM-AMMANN
CB 100
0 1 2 3
1 Productivitate teoretică/ operațională t/h 100/80
2 Capacitate buncăre alimentare aggregate m3 [t] 4×9
3 Capacitate siloz filer m3 [t] 28
4 Capacitate cisterne pentru bitum T 2×50
5 Capacitate buncăre astocare mixture asfalti ce T 2×50
6 Capacitatea rezervor (recipient) aditivi l [kg] –
7 Capacitate malaxor dm3[t] 1500
8 Capacitate buncăr fibre m3 [t] –
9 Capacitate dozare aggregate Kg 2000
10 Capacitate dozare filer Kg 200
11 Capacitate dozare bitum Kg 200
12 Capacitate dozare aditivi Kg –
13 Capacitate dozare fibre Kg –
14 Durata ciclului de preparare Sec 25
15 Tip filer – Calcar
16 Temperature livrare mixture asfaltică bituminoasă 0C 175
17 Nivelul de zgomot în cabină – valoare maximă dB(A) 66

III.2. Obținerea autorizaților necesare
Etape de elaborare Nr/data autorizației Data expirării
Atestare internă a stației
Inspecția tehnică a instalației de preparare
Aviz/ autorizație de mediu
IV. MEDIU DE LUCRU
În perioada de timp friguros prepararea mixturilor asfaltice se sistează.

115
Studi u de caz Anexa 1
ORGANIGRAMĂ

Se aprobă,
Director General

DIRECTOR GENERAL
LABORATOR
CONTABILITATE
AQ
SERVICIU
RESURSE UMANE
SERVICIU
ACHIZIȚII, LOGIST ICĂ
IT, MARKETING
DEPARTAMENT
OFERTARE – VÂNZĂRI
DEPARTAMENT
TEHNIC -DEZVOLTARE
DEPARTAMENT
PRODUCȚIE
ȘEF STAȚIE

116
Studiu de caz Anexa 2

APROBAT
DIRECTOR PRODUCȚIE
ORGANIGRAMĂ
Stație de producere mixturi asfaltice

ȘEF STAȚIE -1
OPERATOR
1+1
MECANIC
ÎNTREȚINERE
1
ELECTRICIAN
1+1
OPERATOR
ÎNCĂRCĂTOR
1+1

117
Studiu de caz Anexa 3
FIȘA POSTULUI – ȘEF STAȚIE
I. IDENTIFICAREA POSTULUI
1. DENUMIREA POSTULUI ȘEF STAȚIE ”IPMA”
2. NUMELE ȘI PRENUMELE
SALARIATULUI VACANT
3. POZIȚIA COR
4. COMPARTIMENTUL
FUNCȚIONAL Seția de producție – Formație Asfalt
5. NIVELUL POST ULUI DE CONDUCERE
6. RELAȚII 6.1. FUNȚIONALE

a. de
subordonare – Adjunct Șef Secție Producție
– Șef Secție Producție
– Director General Regional
– Director General CNAIR
b. de conducere
și coordonare Întreg personalul din cadrul
Formației de Asfalta re
c. de colaborare Posturile (funcții de conducere
și/sau funcții de execuție) din
compartimentele funcționale ale
CNAIR S.A. – Secția Producție,
conform Regulamentului de
Organizare și Funcționare/
Organigramei și deciziilor
Directorului General Regi onal
6.2.DE
REPREZENTARE În relații cu terții Cu instituțiile administrației
publice centrale și locale, cu
persoanele fizice și/sau juridice,
cu organismele cu atribuții de
audit, control și verificare și alte
instituții și entități naționale și
internaționale, cu re spectarea
scopului structurii funcționale, a
limitelor de competență, a
mandatelor acordate, după caz.
7. SPECIFICAȚIILE POSTULUI a. nivelul de
studii superioare conform CCM în
vigoare
b. calificarea
necesară Facultatea de Construcții
Alte calificări necesare ocupării
postului : – Nu este cazul
c. alte cerințe Nu este cazul
d. competențe a. COMPETENȚELE POSTULUI:
– capacitatea de a stabili relații,
toleranță, calm, perseverență;
– abilități de comunicare
interpersonală;
– capacita tea de a redacta
rapoarte clare și corecte;
– echilibru emoțional, constanță în
atitudini;

118
II. DESCRIEREA POSTULUI
1. Scopul general al postului
i. organizează, coordonează și decide operativ în derularea proceselor privind prepararea
mixturilor asfaltice d in cadrul Secției Producție – Formație Asfalt
ii. gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale în
concordanță cu politica și strategia firmei.

2. Obiectivele postului
i. organizează și conducerea activității de producere a m ixturilor asfaltice;
ii. identificarea activităților care trebuie desfășurate (administrare, întreținere, reparare și
exploatare);
iii. îndeplinirea sarcinilor de serviciu primite de la conducerea Secției Producție

3. Descrierea atribuțiilor / activităților / sarc inilor / responsabilităților postului
3.1. Atribuții / activități / sarcini
3.1.a. Atribuții / activități / sarcini derivate din exercitarea funcției în raport cu obiectivele
postului
i. se ocupă permanent de buna funcționare a stației de preparare a mixturi i asfaltice la
parametrii proiectați;
ii. verifică operativ cel puțin odată pe săptămână instalația de dozare (predozatoarele);
iii. asigură recepționarea, depozitarea și gospodărirea materialelor componente (agregat e,
bitum, filer) în vederea obținerii caracterist icilor calitativ impuse;
iv. aplică, după caz, măsurile ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare, spălare, ș.a.;
v. asigură verificarea metrologică a instalației de dozare în conformitate cu prevederile l egale,
iar odată pe săptămână face verificarea op erative prin procedee corespunzătoare (greutăți
etalon, măsurători, etc.);
vi. respectă caracteristicile cerute sortimentului de asphalt comandat, în ceea ce privește:
granulozitatea agregatelor, tipul și dozare a de bitum, temperatură;
vii. dispune în limita standa rdelor, adaptarea rețelelor de preparare a mixturii asfaltice în funcție
de modificarea umidității sau granulozității sorturilor de agregate;
viii. asigură măsurile corespunzătoare pentru întreținerea curentă a st ației de preparare a mixturii
asfaltice;
ix. respectă programul operativ de preparare și livrare a mixturilor;
x. organizează evidența producției și a livrărilor de mixturi asfaltice, asigurându -se că sunt
întocmite curent și corespunzător documentele și formular ele acceptate în Sistemul de

119
Management Integrat (bon de livrare, aviz de expediție, registre de evidență cantitativă și
calitativă a mixturii asfaltice);
xi. adoptă măsurile corespunzătoare la sesizarea laboratorului privind apariția unor rezultate
necorespun zătoare pe componenții mixturii sau pe mixtura pr oaspăt preparată;
xii. ia măsuri pentru depozitarea agregatelor minerale separat, în silozuri, pe platforme betonate,
pentru a evita amestecarea și impurificarea acestora;
xiii. răspunde de realizarea sarcinilor repart izate de către superiorii ierarhici în limita cal ificării
profesionale;
xiv. răspunde de pregătirea și executarea acelor lucrări de așternere, care necesită utilizarea
truselor: ,,reciclator” și ,,echipe mobile de intervenții de urgență” la dispoziția conduceri i;
xv. ține evidența lucrărilor, serviciilor și prest ațiilor realizate și transmite periodic la rapoarte
întocmite pe aplicațiile informatice existente, respectând structura normativului pentru
întreținerea și repararea drumurilor publice – AND 554;
xvi. întocmește documentația tehnică de execuție pentru lucrăril e ce se realizează în regie, în
limita competențelor acordate;
xvii. participă, în limita competențelor acordate, la implementarea tehnologiilor noi și executarea
sectoarelor experimentale, urmărind resp ectarea prevederilor proiectelor de execuție și
comportarea în timp a lucrărilor executate;
xviii. pregătește și asigură efectuarea recepțiilor pentru lucrările executate în regie, în conformitate
cu cerințele Legii 10 – Legea privind calitatea în construcții;
xix. urmărește și asigură calitatea lucrărilor executate în regie , în conformitate cu cerințele Legii
10 – Legea privind calitatea în construcții și documentațiile tehnice de execuție, prin personal
atestat. Atribuțiile pe această linie vor fi stabilite prin sis temul asigurării calității;
xx. are obligația de a duce la cuno ștință superiorului ierarhic orice situație de conflict de interese
sau care poate genera un poten țial conflict de interese;
xxi. colaborează cu compartimentele funcționale din cadrul organizației pe aspect legate de
natura activității pe care o desfășoară;
xxii. asigură și răspunde de respectarea disciplinei la locul de muncă de către salariații din
subordine;
xxiii. răspunde de primirea, prelucrarea, înregistrarea și expedierea, cu semnătură sau c onfirmare
de primire a corespondenței care îi este repartizată sau care prive ște documentele atribuite
spre competență soluționare și urmărire;
xxiv. răspunde de respectarea circuitului documentelor în ceea ce privește semnarea / avizarea
documentelor întocmite în cadrul activității desfășurate;

120
xxv. răspunde de arhivarea corespunzătoare a d ocumentelor gestionate în cadrul secției
producției, în conformitate cu normele interne;
xxvi. realizează evaluarea performanțelor profesionale individuale pentru salariații din subordi ne,
stabilește obiectivele și criteriile specific de evaluare a salariaților din subordine precum și
nevoile de formare profesională a acestora, conform Contractului Colectiv de Muncă aplicabil.
3.1.b. Responsabilități privind exploatarea autoutilajelor
i. răspunde de buna întreținere și funcționare a stației de preparat mixture asfal tice;
ii. urmărește starea tehnică și modul de exploatare de către deservenți a mijloacelor fixe aflate
în dotarea Formație de Asfalt (autovehicule, utilaje, echipamente, etc.);
iii. sesiz ează conducerii secției producție orice neregulă constatată în funcționarea s tației și
acționează operativ pentru remedierea defecțiunilor;

3.1.c. Atribuții și responsabilități privind sistemul managementului calității
i. răspunde de aplicarea politicilor de calitate și medii, controlează dacă cerințele SMQ sunt
implementate, menținu te și adecvate în cadrul colectivelor din subordine;
ii. coordonează și îmbunătățește funcționarea SMQ în domeniu sau de activitate;
iii. răspunde de efectuarea controlului de calitate a produselor aprovizionate;
iv. analizează periodic cauzele care generează neconform ități și inițiază acțiuni corective și
preventive;
v. verifică și semnează procedurile tehnice de execuție întocmite de șefii de servicii/birouri din
subordine.
Privind S istemul de Control Intern/Managerial (SCI/M)
i. implementează împreună cu structurile din ca drul organizației, standardele de control
intern/managerial referitoare la mediul de control, performanță și managementul riscurilor,
informare și comunicare, activită ți de control, auditarea și evaluarea, în conformitate cu
prevederile Anexei 1 la Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare;
ii. elaborează Programul de Dezvo ltare al Sistemului de Control Intern/Managerial al
organizației, precum și toate documen tele și rapoartele care îi sunt supuse spre aprobare de
către membrii sau secretariatul grupului de lucru;
iii. coordonează și monitorizează structurile din cadrul organiza ției pentru atingerea scopului
propus, și anume realizarea unui sistem integrat de contro l managerial;
iv. inventariază riscurile și problemele întâmpinate și informează structurile cu atribuții de control
din cadrul companiei în vederea desfășurării de contro ale tematice pentru verificarea
deficiențelor constatate în procesul de implementare a pr evederilor Ordinului nr. 600/2018

121
privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările și
completările ulterioare;
v. alocă atr ibuții Secțiilor de Drumuri Naționale în vederea întocmirii și implementării sistemului
de control intern/managerial, monitorizează activitatea acestora pe baza rapoartelor periodice
solicitate.
3.2. Responsabilitățile postului
3.2.a. Privind securitatea ș i sănătatea în muncă
i. are obligația de a respecta prevederile legale și reglementările int erne ale C.N.A.I.R. S.A. în
domeniul securității și sănătății în muncă;
ii. întocmește fișele de post pentru personalul din subordine;
iii. răspunde de organizarea înregistrări documentelor de calitate în activitățile desfășurate de
SDN și furnizori;
iv. salariatul tre buie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa,
precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu ex pună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care
pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;
v. în acest scop salariatul are următoarele obligații:
a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase,
echipamentele de transport ș i alte mijloace de producție;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție a muncii acordat și, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimb area sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special a mașinilor,
aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădiri lor și să utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) să comunice imediat conducătorului locului de muncă și/sa u lucrătorilor desemnați cu
atribuții SSM orice situație de muncă despre care au motive intemeiate să o considere
un pericol pentru securitatea și săn ătatea salariaților, precum și orice deficiență a
sistemelor de protecție;
e) să aducă la cunoștință conducăt orului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul și/sau salariații desemnați, atât t imp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către
inspe ctorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității
salariaților;

122
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajato rul și/sau cu salariații desemnați,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și con dițiile de lucru
sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate în domeniul său de activitate;
h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurările de aplicare a acestora;
i) să pună la dispoziție relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii
sanitari.
3.2.b. Privind relațiile interpersonale/comunicarea
i. promovea ză respectul reciproc, colaborarea și transparența în interiorul compartimentului
funcțional și în raportu rile cu alte compartimente funcționale;
ii. asigură un mediu adecvat desfășurării în bune condiții a activităților/sarcinilor și
responsabilităților.
3.2.c. Privind echipamentele de muncă și resursele repartizate
i. respectă reglemetările (legale, interne, tehnic e, după caz) privind utilizarea echipamentelor
de muncă din dotare;
ii. răspunde de utilizarea conform destinației a echipamentelor de muncă și a resursel or
materiale repartizate;
iii. răspunde de informarea imediată a salariaților responsabili, privind orice defec țiune/
deficiențe în funcționarea echipamentelor de muncă pe care le utilizează;
3.2.d. Privind reglementările interne
i. respectă și aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă aplicabil, Regulamentului de
Organizare și Funcționare și Regulamentului In tern;
ii. respectă și aplică reglementările procedurale interne, deciziile Directorului General/
Împuternicitului Directorului General;
iii. răspun de de elaborarea/ revizuirea/ avizarea/ aprobarea, după caz, a reglementărilor
procedurale interne specifice, conform scopului și atribuțiilor prevăzute în Regulamentul de
Organizare și Funcționare pentru compartimentele funcționale pe care le coordonează și le
conduce.

123
4. Condiții de muncă
4.1. Resurse materiale: telefon, calculator
4.2. Resurse financiare: confor m limitelor de cheltuieli aprobate
4.3. Deplasări: necesită deplasări în interes de serviciu în exteriorul sediului social/ punctului de
lucru
4.4. Formarea profesională: Conform Planului de instruire a personalului C.N.A.I.R. S.A., Planului
anual de forma re profesională și fișelor individuale de formare profesională.
Am luat la cunoștință prevederile fișei de post, declar că a m citit, am înțeles și îmi asum prin
semnătură îndeplinirea obligațiilor de serviciu ce decurg din prezenta fișă de post.

Titular, Întocmit,
Ing. Șef Secție Producție
Aprobat,
Direc tor General Regional

124
Studiu de caz Anexa 4
FIȘA POSTULUI OPERATOR
I. Identificarea postului:
1. Numele și prenumele titularului :
2.Denumirea postului: Operator stație
3. Poziția în COR/Cod: 834202
4.Departamentul / locația: Stație
5. Nivelul postului: Execuție
6. Relații ierarhice (control, îndrumare, posturi supervizate):
– se subordonează Șefului Stație

II. Descrierea postului
1. Scopul general al postului:
Operatorul stației betoane este persoana capabilă să urmărească și să asigu re realizarea
activității efective de preparare betoane prin utilizarea corectă și competentă a computerului
coordonator al activității, cu care este prevăzută centrala de preparare betoane.
2. Competențe personale:
– aplicarea prevederilor legale referitoare la securitate a și sănptatea în muncă și în domeniul
situațiilor de urgență;
– aplicarea normelor de protecția mediului;
– aplicarea procedurilor de calitate;
– pregătirea activităților la locul de muncă;
– monitorizarea pregătirii betonului;
– monitorizarea livrări i betonului pr oaspăt către client;
– întreținerea echipamentului de lucru
3. Responsabilități:
– operarea stației și reaslizarea producției de betoane;
– gestionarea meteriilor prime, a materialelor și a pieselor de schimb;
– întreținerea utilajelor și echipamentelor ;
– menținerea r elației cu clienții companiei

125
4. Sancțiuni pentru nerespectarea fișei postului sau a anexelor acestora, conform cu
Codul muncii:
– avertismentul scris;
– suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zi le
lucrătoare;
– retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s -a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depăși 60 de zile;
– reducerea salariului de bază pe o durată de 1 -3 luni cu 5 -10%;
– reducerea salariu lui de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioada
de 1-3 luni cu 5 -10%;
-desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
5. Obligații și Restricții :
– nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă vine de la
persoanele autorizate și dacă vine pe cale ierarhică și se încadrează în prevederile legale
– să asigure secretul professional privind activitățile ce se desfășoară în spațiul de lucru
– este strict interzisă consumarea de băuturi alcolice înainte de intrarea în serviciu, sau pe
timpul serviciului
– trebuie să lase echipamentele curate și în bună stare
– să nu ia decizii fără aprobarea managerilor implicați,decizii care ar putea avea impact asupra
utilajului
– va efectua ore suplimentare în caz de urgență
6. Condiții de lucru ale postului:
a) Desfășurarea activității – acesta își desfășoară activitatea în ateliere
b) Condiții de formare profesională – în funcție de cerințe
c) Delegare – doar în situații de urgență

III. Specificațiile postu lui
1. Nivel de studii – medii
2. Aptitudini personale:
– Încredere în sine
– Rapiditate în reacții și judecată
– Concentrare
– Lucru în echipa
– Punctualitate
– Capacitate de sinteză și analiză

126
– Aptitudini tehnice
– Putere de analiză și decizie
– Spirit de echipă
– Adaptabilitate la situații noi
– Discernământ
– Spirit de observație
– Autodisciplină
– Orientat spre îmbunătățire continuă

Data

Numele și semnătura titularului de post

127
Studiu de caz Anexa 5
FIȘA POSTULUI MECANIC UTILAJ
I. Identificarea postului:
1. Numele și prenumele titularului :
2.Denumirea postului: Mecanic utilaj / Întreținere
3. Poziția în COR/Cod: 723302
4.Departamentul / locația: Stație
5. Nivelul postului: Execuție
6. Relații ierarhice (control, îndrumare, pos turi supervizate):
– se subordonează Șefului Stație

II. Descrierea postului
1.Scopul general al postului:
Mecanicii de întreținere execută asupra utilajelor operații de ajustare, întreținere și reparare.
Înlocuiesc componente defecte, piese uzate și reg lează mecanisme de directive, frânare, oprire –
pornire a utilajelor. Sunt responsabili pentru efectuarea mentenanței atât zilnice cât și periodice, și a
reviziilor generale.
2. Competențe personale:
– să dețină însușiri de personalitate precum: seriozitate , responsabilitate, loialitate, hotărâre,
adaptabilitate, autocontrol, onestitate atitutidine pozitivă și calități psihice precum: spirit de obsevație,
răbdare, viteza de reacție, capacitate de com unicare, capacitate de orientare în spațiu.
– să nu aibă a ntecedente penale
3. Descrierea sarcinilor / atribuțiilor / activităților postului:
– sarcinile de serviciu obligatorii reprezentând 100% din norma de bază, corespunzătoare
unei părți de 100% din salariul de bază.
– operatorul este direct răspunzător de î ndeplinirea/neândeplinirea întocmai a atribuțiilor si
prevederilor sarcinilor de serviciu stabilite în prezenta fișă
– este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natur ă pe care le are
în gestiune.
ATRIBUȚII :
-să folosească ti mpul de muncă exclusiv pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în acest
sens nu se ocupă în timpul serviciului de activități care nu sunt în activitățile și îndatoririle sale, ori
nu sunt dispu se de superiorii ierarhici
-să verifice / să execute proces ele de reparatie, întreținere, mentenanță, respectând indicațiile
prevăzute în Procedura Operațională Mentenantă

128
-să mențină utilajele și echipamentele de lucru curate , în condiții bune de funcțio nare
respectând prevederile procedurilor existente în acest sens.
-să curețe utilajele după efectuarea unor intervenții
-să controleze nivelul de ulei din reductoare
-să verifice starea de uzură a sistemelor în mișcare
-să identifice riscurile potențiale c u responsabilitate, în vederea luării măsurilor de minimiza re
a acestora în timpul exploatării utilajului
-să supravegheze descărcarea materialelor, pentru a se desfășura în condiții de maximă
securitate și siguranță pentru utilaj
-să remedieze neconformit ăți
-să răspundă solicitarilor operatorilor care constată n eregului în modul de funcționare al
utilajului
-să coopereze cu echipa atunci când sunt sesizate abateri de la specificațiile tehnice și de
calitate și să fie dispus să facă îmbunătățiri
-să completeze Fișa de Validare a Echipamentelor în urma inspecțiilor efectuate
-să mențină o listă cu echipamentele proprietatea clientului și cu starea de funcționare a
fiecăruia pentru a putea deține evidențe referitoare la acestea .
-să ef ectueze mentenanță zilnică la utilajele unde aceasta este prevăzută
-să efectueze mentenanța periodică precum este prevăzută
-să efectueze Revizia Generala a utilajelor în funcție de planificare
-să efectueze verificări asupra caracteristicilor funcționale a utilajelor care prevăd acest lucru,
înainte de începerea lucrului și în timpul lucrului
-să completeze Fișele Utilajelor cu toate intervențiile care au fost efectuate asupra utilajului
-să nu se abată de la Specificațiile Te hnice fără aprobarea Directorului Tehnic
-să răspundă la toate solicitările venite din partea Directorului Gene ral/Directorului Tehnic
pentru îndeplinirea unor sarcini conforme fișei postului
-să fie cinstit, loial, disciplinat, dând dovada în toate împrej urările de o atitudine civilizată și
corectă față de toate persoanle cu care vine în contact
-să respecte norme le P.S.I
-să-și înșușească și să respecte normele de Protectia Muncii
-să informeze managementul de vârf cu privire la orice deficiență constatat ă
-să execute alte activități cu privire la îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de
persoanele care au acest drept

129
4. Sancțiuni pentru nerespectarea fișei postului sau a anexelor acestora, conform cu Codul
muncii:
– avertismentul scris;
– suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zile
lucrătoare;
– retrograda rea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s -a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depăși 60 de zile;
– reducerea salariului de bază pe o durată de 1 -3 luni cu 5 -10%;
– reducerea salariului de bază și/sau, după ca z, și a indemnizației de conducere pe o perioada
de 1-3 luni cu 5 -10%;
-desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
5. Obligații și Restricții :
– nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă vine de la
persoa nele autorizate și dacă vine pe cale ierarhică și se încadrează în prevederile legale
– să asigure secretul professional privind activitățile ce se desfășoară în spațiul de lucru
– este strict interzisă consumarea de băuturi alcolice înainte de intrarea în serviciu, sau pe
timpul serviciului
– trebuie să lase echipamentele curate și în bună stare
– să nu ia decizii fără aprobarea Managerilor implicați,decizii care ar putea avea impact asupra
utilajului
– va efectua ore suplimentare în caz de urgență
6. Conditii de lucru ale postului:
a) Desfășurarea activității
– acesta își desfășoară activitatea în ateliere
b) Condiții de formare profesională – în funcție de cerințe
c) Delegare – doar în situații de urgență

130
III. Specificațiile postului
1. Nivel de studii – medii
2. Aptitudini personale:
– Încredere în sine
– Rapiditate în reacții și judecată
– Concentrare
– Lucru în echipa
– Punctualitate
– Capacitate de sinteză și analiză
– Aptitudini tehnice
– Putere de analiză și decizie
– Spirit de echipă
– Adaptabilitate la situații noi
– Discernământ
– Spirit de observație
– Autodisciplină
– Orientat spre îmbunătățire continuă
3. Program de lucru
Pentru un program normal de lucru, 8ore/zi
Program : L – V 08:00 -17:00 – 1 ora pauză de masă
S – D În situații de urgență

Data

Numele și semnătura titularului de post

131
BIBLIOGRAFIE PARȚIALĂ

[1] Aurel Manolescu (2003). Managementul resurselor umane – Editura Economica, Bucuresti
[2] Blaga, P. (1997c). Managementul în construcții și mediul – cauze și efecte. Analele Universității
din Oradea, VI: 276 -278
[3] Toma, M., Margarit, N. (2002). Management în construcții. Editura Economică, București
[4] Orio Giarini, Patrick M. Liedtke (2001). Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii, ed.
All Beck
[5] Anuarul Statistic al Rom âniei 2009 -2019
[6] Forța de muncă în România. Ocupare și șomaj 2017 -2019

132
Capitolul V – CONCLUZII. CONTRIBUȚII PERSONALE .
DIRECȚII DE CERCETARE

5.1 Concluzii
În cadrul cercetărilor efectuate pentru elabor area tezei de doctorat au fost abordate principiile
de analiză și dezvoltare a conceptului de management tehnologic în construcții după cum urmează:
a) stabilirea cerințelor esențiale pentru materiale, echipamente, personal de specialitate și
procedee teh nologice care contribuie la fin alizarea unei lucrări cu nivel de calitate predictibil în
conformitate cu documentația de referință specifică;
b) conceperea sistemului interactiv funcțional pentru fundamentarea managementului
tehnologic integrat, cu premiz e de trecere la platforma indus trială 4.0 de digitalizare, în domeniul
specializat al procesării materialelor de construcții pe șantier în timp real;
c) fundamentarea cerințelor de calitate în domeniul reglementat pe baza procedurilor de
agrementare tehni că, certificare a produselor și inspecții tehnice ale echipamentelor tehnologice în
conformitate cu reglementările în vigoare;
d) analiza posibilităților de dezvoltare a unui management tehnologic integrat, performant și
cu transpunere digitalizată în vii tor, printr -un program complex de legături coerente, eficiente și
performante a tuturor factorilor esențiali participanți la acest proces. În acest context, se menționează
calitatea materialelor, echipamentele de procesare, personalul de coordonare și pers onalul
deservent,, echipamentel e instrumentale și informatice care asistă procesul tehnologic, cît și
evaluarea calității finale a produsului realizat;
Cercetările efectuate au avut la bază documentarea tehnologică, economică, socială și
impactul conceptul ui de management tehnologic int egrat asupra dezvoltării societății cu
particularizare în procesele tehnologice de construcții. Pentru aceasta am beneficiat de îndrumarea
compenentă a specialiștilor din cadrul Universității “Dunărea de Jos”, Galați cât și a l celor din cadrul
Institutului de cercetare pentru tehnologii și echipamente în construcții ICECON București. În acest
context, au fost stabilite direcțiile principale de cercetări aplicative de management tehnologic cât și
cercetările de dezvoltare în do meniile echipamentelor de produ cere a materialelor pentru construcții,
cu procesare în timp real, cum ar fi : stații de producere a agregatelor minerale cu perfecționarea
regimului de vibrare pentru sortarea de calitate, cu precizie ridicată pe clase granu lometrice; stații de
preparare a betonului proaspăt și stații de pompare a mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri.
Studiul de caz a fost elaborat pentru stații de pompare a mixturilor asfaltice unde s -a introdus
conceptul de management tehnologic i ntegrat cu dezvoltare în sistem de digitalizare.
În mod distinct, au fost abordate problematicile de management tehnologic integrat în
capitolul 2, aspecte fundamentale ale neconformităților echipamentelor de procesare în capitolul 3 și
influența pregătir ii profesionale a personalului de specilitate în capitolul 4. De asemenea, în capitolul
5 au fost tratate problemele de modernizare, automatizare și digitalizare inclusiv a forței de muncă
de specilitate.
Față de cele de mai sus, ținând seama de obiective le tezei și rezultatele cercetă rilor efectuate
pot fi sintetizate următoarele concluzii:

133
a) analiza și elaborarea unor metode de evaluare a nivelului de apreciere a managementului
tehnologic existent în construcții pe baza dotărilor cu echipamente de gene rații diferite și a
personalulu i de specialitate aflat într -o continuă căutare și fluctuantă schimbare a locului de muncă;
b) stabilirea conceptului de managem ent tehnologic integrat pe baza cerințelor de calitate în
domeniul reglementat fundamentate prin agremente tehnice, certificate de conformitate și inspecții
tehnice de terță parte;
c) analiza procedurilor și a metodelor de evaluare a calității lucrărilor de construcții cu
procesarea materialelor asistate instrumental și informatic cu elaborarea unui studiu de caz pentr u
un tip de stație de mixturi asfaltice;
d) stabilirea eficienței lucrărilor de construcții ca urmare a fluctuației forței de muncă a
pregătirii acesteia și a cerințelor motivaționale de stabilizare pe funcții de execuție și conducere;
e) elaborarea unui studiu de caz pentru forța de muncă din construcții cu ridicarea unor
diagrame și stabilirea unor indicatori de calitate;
f) elaborarea unui sistem de monitorizare pentru o stație de mixturi asfaltice prin dotarea cu
senzori, traducto are și sisteme de ac hiziție, procesare și tratare a semnalelor astfel încât să poată fi
utilizate datele prin sistem GPS într -o platformă digitală comună unui consorțiu de utilizatori;
g) asamblarea cerințelor de calitate, funcționalitate echipamente și p regătire profesional ă a
personalului de specialitate în conceptul de management integrat în construcții.
5.2. Contribuții personale
Rezultatele cercetărilor efectuate atât în cadrul Institutului de Cercetări pentru Echipamente
și Tehnologii în Construcții ICECON București cât și în cadrul Universității ”Dunărea de Jos”, Galați,
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, au fost concretizate în obiectivele și abordările
conceptuale și operaționale cuprinse în prezenta teză de doctorat. Alături de co ncluziile generale
prezentate anterior, ca urmare a valorificării cunoștințelor și a abordărilor specializate în domeniul
managementului tehnologic în construcții, pot fi menționate următoarele contribuții personale:
1) stabilirea cerințelor tehnologice și a managementului perso nalului de specialitate
(conducere și execuție) pentru definirea și dezvoltarea conceptului de managament
tehnologic integrat cu premize de trecere la sistemul digitalizat pentru platforme
tehnologice generate de Programul Industrie 4.0 ;
2) elaborarea procese lor operaționale de atestare a conformității materialelor de construcții
procesate ,, în situ” și în timp real cu stații de mixturi asfaltice, stații de betoane și stații
de producere a agregatelor minerale. Astfel, au fost alaborate pr oceduri pentru
agrem entul tehnic, certificatul de conformitate și raportul de inspecție tehnică, toate
individualizate pentru produsele beton, mixtură asfaltică și agregate minerale;
3) fundamentarea conceptului de personal specializat ,,în timp real” pentru procese de lucru
,,inteligente” cu asigurarea competenței, stabilității forței de muncă și responsabilității
operaționale la procesarea materialelor cu echipamente automatizate, informatizate și
digitalizate cu comunicare GPS;
4) digitalizarea unei stații de mixturi asfaltice, p rin modernizarea unui exemplar existent tip
LPX 200 executat de Nicolina -Iași, astfel încât să poată fi optimizată în timp real
tehnologia de procesare prin adaptarea managementului integrat;

134
5) conceperea matricei cerințelor tehnologice, ca parte componentă a managementului
tehnologic integrat pentru o stație de mixturi asfalice dotată cu senzori, traductoare, cipuri
cu memorie, softuri specializate;
6) elaboraea studiilor de caz pentru procese tehnologice, situații concrete cu sondaje de
opinie, date statistice și anchete profesionale la firmele de construcții din domeniul
lucrărilor de drumuri, poduri și viaducte.

5.3. Direcții de cercetare
Având în vedere faptul că, tehnologiile în construcții se dezvotă pe baza materialelor
performante și a echipamentelor ev oluate cu dotări electronice, informatice și sisteme inteligente
perfecționate, subiectul prezentei teze de doctorat a permis fundamentarea conceptului de
management tehnologic integrat și a inițierii unor direcții de dezvoltare ulterio ară a acestor tehnol ogii.
În acest context se menționează faptul că, teza conține concepte, idei și oportunități care pot amorsa
în viitor următoarele direcții de cercetare:
a) informatizarea totală a activităților de procesare a materialelor de construcții a tât la
producător cât și la punerea în operă pe șantier astfel încât eficiența tehnică și economică
să poată fi optimizate în timp real;
b) perfecționarea personalului de specialitate la toate nivelurile de execuție decizie
administrativă, decizie tehnică și decizie managerială astfel încât să poată fi asigurată
corelația dintre cunoștințele necesare, ca urmare a formării continue, cu posibilitățile și
performanțele sistemului tehnologic de lucru;
c) asigurarea pe baze tehnice, economice, informaționale a tuturor datelor și a cerințelor
utilizatorilor multipli pentru trecerea la etapa digitalizării totale în cadrul unor platforme
tehnologice definite prin consorții formate din producători de materiale, utilizatori,
proie ctanți și constructori executanți la punerea în operă.

135
BIBLIOGRAFIE

[1] Aurel Manolescu (2003). Managementul resurselor umane – Editura Economica,
Bucuresti
[2] Blaga, P. (1997c). Managementul în construcții și mediul – cauze și efecte . Analele
Universității din Oradea, VI: 276 -278
[3] Bratu, P – Starea tehnica a echipamentelor pentru procesarea materialelor(aggregate
minerale, beton, mixture asfaltice) Conferința Tehnico -Științifică Internațională “Probleme
actuale ale urbanismului și amenaj ării Teritoriului”, vol I concept de securitate la echi pamente
pentru lucrări de drumuri în conformitate cu directive europeană Mașini 98/37/CE, ISBN 978 –
9975 -70-774-9. Chișinău, 13 -14 noiembrie 2008
[4] Bratu, P. – Mecanica teoretică , 860 pag., Editura Impul s, ISBN 973 -8132 -57-6,
București, 2006.
[5] Bratu, P. – Nivelul de performanță tehnologică al stațiilor de producere a agregatelor
minerale pentru construcții , Seminarul Internațional “ Impactul Tehnologiilor Moderne asupra
Dezvoltării Durabile“, Universitate a Tehnică a Moldovei, Meridian Ingineresc, 4 pag., 2002 .
[6] Bratu, P. – Sisteme elastice de rezemare pentru mașini și utilaje , 260 pag., Editura
Tehnică, 1990.
[7] Bratu, P. – “Analysis of the dynamic regime of forced vibrations in the dynamic
compacting process with vibrating rollers „ – ACTA NAPOCENSIS – Applied M athematics,
mechanics and engineering, vol. 61, nr. 1 (2018).
[8] Bratu, P. – “Hysteretic Loops in Correlation with the maximum dissipated energy, for
linear systems ” by Symmetry 2019, 11 (3), 315; https://doi.org/10.3390/sym11030315 –
02.03.2019;
[9] Bratu, P. – “Parametric assessment of anti -seismic devices according to the nature of
kinematic excitation ”, – Acta Technica Napocensis – Applied mathematics, Mechanics and
Engineering, vol. 60, no 2 (2019).
[10] Bratu, P. – “The innovative impact on acoustics, vibrations an d system dynamics ” –
RJAV vol. 16 no. 1 (2019) Romanian Journal of Acoustics and Vibration 39 -46;
[11] Bratu, P. – Analiza comportarii dinamice a masinilor vibratoare folosite la tehnologi ile
de construcții , Partea I – Seminarul Internațional "Impactul Tehnolo giilor Moderne asupra
Dezvoltării Durabile" – Universitatea Tehnică a Moldovei, Meridian Ingineresc, 2002.
[12] Bratu, P. – Analiza comportării dinamice a mașinilor vibratoare folosite la tehnologiilor
de construcții . Partea I.I – Seminarul Internațional "Impac tul Tehnologiilor Moderne asupra
Dezvoltării Durabile" – Universitatea Tehnică a Moldovei, Meridian Ingineresc, 2002.

136
[13] Bratu, P. – Structura și ponderea tehnologiilor folosite la reali zarea construcțiilor
durabile , Seminarul Internațional "Impactul Tehnolog iilor Moderne asupra Dezvoltării Durabile",
Universitatea Tehnică a Moldovei, Meridian Ingineresc, 2002.
[14] Bratu, P. – Vibrațiile sistemelor elastice , 600 pag., Editura Tehnică, Bucureș ti, 2000
[15] Bratu, P. –”The variation of Natural Frequencies of Road Vibrato r-rollers, as a Function
of Parameters of Neoprene Vibration Isolation Elements Materiale plastice 2/2011 ” pag144 ,
ISSN 0025/5289;
[16] Bratu, P., – Adriana Stuparu, Sorin Popa, Ovidiu Voicu, Nicolae Iacob, Gianina Spânu
– “The Dynamic Isolation Performances an alysis of the vibrating equipment with elastic links to
a fixed fixed base ” – ACTA NAPOCENSIS – Applied Mathematics, mechanics and engineering,
vol. 61, nr. 1 (2018)
[17] Bratu, P., – Dynamic Rigidity of The Linear Voigt – Kelvin Viscoelastic Systems , RJAV,
vol 16 issue 2, 2019, ISSN 1584 -7284, pp. 184 -188.
[18] Bratu, P., Andrei BURUGA, Oleg CHILARI, Adrian Ion CIOCODEIU, Ionel OPREA, –
Evaluation of the linear viscoelastic force for a dynamic system (m, c, k) excited with a rotating
force , RJAV, vol 16 issue 1, 201 9, ISSN 1584 -7284, pp. 39 -46
[19] Bratu, P., Bordea C. – Nivelul de performanță ale stațiilor pentru prepararea mixturilor
asfaltice . Seminarul Internațional “ Impactul Tehnol ogiilor Moderne asupra Dezvoltării
Durabile“, Universitatea Tehnică a Moldovei, Me ridian Ingineresc, 2 pag., 2002.
[20] Bratu, P., Bordea, C. – Influența performanțelor finisoarelor de asfalt asupra calității
drumurilor . Seminarul Internațional “Impactul Tehno logiilor Moderne asupra Dezvoltării
Durabile“, Universitatea Tehnică a Moldovei, Me ridian Ingineresc, 2 pag., 2002.
[21] Bratu, P., Cornelia DOBRESCU – “Dynamic Response of Zener -Modelled Linearly
Viscoelastic Systems under Harmonic Excitation ” by Symmetry 2019 , 11(8), 1050;
https://doi.org/10.3390/sym11081050 – 15.08.2019;
[22] Bratu, P., Corneli a DOBRESCU, – Evaluation of the Dissipated Energy in Vicinity of
the Resonance, depending on the Nature of Dynamic Excitation , RJAV, vol 16 issue 1, 2019,
ISSN 1584 -7284, pp . 66-71.
[23] Costache ,R., Voicu, M., Managementul resurselor umane în asigurarea calită ții,
Editura Economică, București, 2001
[24] Debeleac, C.N., Mașini și echipamente tehnologice pentru construcții , Editura Galati
University Press – GUP, cod CNCSIS 281, ISBN 978 -606-696-173-8, 231 pag., (2019 )
[25] Debeleac, C. Corellations between operating modes and environmental emissions of
non-road machines at construction sites , The Annals of „Dunarea de Jos” Unive rsity of Galati,

137
pag. 289 -292, Fascicle IX, Metallurgy and Materials Science, Year XXXI (XXXVI), November
2013, ISSN 1453 -083X, (2013 )
[26] E A Okunkova, , Development of personnel as a factor in increasing production
efficiency in construction, IOP Conf. Series : Materials Science and Engineering 775 (2020)
[27] Erita Mazwin Mazlan, The Level of Competency Knowledge in Safety Training among
Construction Personn el, Journal of Construction in Developing Countries, 24(2), 157 –172,
(2019 )
[28] Gasparotti Carmen, Ovidiu Mocanu, Alexandru Capatina, Madalin Darie, (2019 ),
Hierarchy of the Investment Projects based on the Multi -Criteria Analysis, Conference ISI
Proceedings A lbena, Bulgaria, Environmental Legislation, Multilateral Relations and Funding
Opportunities, vol. 19, pp. 465 -474, DOI 10.5593/sgem2019/5.4/S23.062 (Scopus, în curs de
indexare WOS)
[29] Gasparotti Carmen, Leonard Domnisoru, Gabriel Popescu, Mihaela Amorari tei, 2016,
Maritime Operation Safety Assessment, Using Seakeeping Criteria, of an Offshore Barge in
the Caspian Sea, Conference Proceedings Albena, Bulgaria, Water Resources. Forest,
Maritime and Ocean Ecosystem, vol. II, pp.783 -790, ISBN 978 -7105 -04-9,
WOS:0003916535000102,doi:10.5593/SGEM2016/B32/S15.102
[30] Gasparotti Carmen, 2016, „ Elemente de management de proiect ”, Fundației
Universitare „Dunărea de Jos” Publishing House, Galați, ISBN 978 -973-627-569-2, 304 pp
[31] Gasparotti Carmen, Leonard Domnisoru, Eugen Rusu, 2014, Scenarios for the
Navigation Routes in the Black Sea Considering the Seakeeping Safety Criteria, Conference
Proceedings Albena, Bulgaria, Ecology, Economics, Education and Legislation, vol. I, pp.987 –
994, ISBN 978 -7105 -04-9, WO S:00037159630008 9 & Scopus,
doi:10.5593/SGEM2014/B32/S15.089
[32] Carmen Gasparotti, Alina Răileanu, Eugen Rusu, 2013, New Strategies for the Waste
Management in the Black Sea Region, EuroEconomica, vol. 32, No. 3/2013, ISSN 1582 -8859,
pp. 35 -46 http://journals .univ -danubius.r o/index.php/euroeconomica/author/submission/2152,
(EBSCO, ProQuest, RePEc, IndexCopernicus, DOOAJ, ICAAP, EconPapers, Genamics)
[33] Gasparotti Carmen, Eugen Rusu, Stefan Dragomir, 2013, The Impact of
Anthropogenic Activities on the Water Quality in the Danube River Basin, Conference
Proceedings Albena, Bulgaria, Ecology, Economics, Education and Legislation, vol. I, pp.987 –
994, ISBN 978 -7105 -04-9, DOI: 10.5593/sgem2013, WOS:000371596300089 & Scopus
[34] Gasparotti Carmen, 2013, „ Management de proiect. Aplicatii ”, Fu ndației Universitare
„Dunărea de Jos” Publishing House, Galați, ISBN 978 -973-627-500-5, 300 pp

138
[35] Gasparotti Carmen, 2009, Use of Mathematical -Economical Models for Romanian
Naval Production Optimization, Review of Management and Eco nomic Engineering, vol. 8/no.1
(30), ISSN 1583 -624X, pp. 87 -98, Todesco Publishing House,
http://www.rmee.org/30engleza.htm, (ULRICH'S Periodicals Directory, EBSCO,
IndexCopernicus, Cabell's Directories)
[36] Industry 4.0 for the Construction Industry: Review of Management Perspective , DOI:
10.3390/economies7030068
[37] Major Virender Singh Phogat, Selection of Equipment for Construction of a Hilly Road
using Multi Criteria Approach , 2nd Conference of Transportation Research Group of India (2nd
CTRG) (2013)
[38] Manolescu , A., (coordonator), MAR INAS, C., MARIN, I., Managementul resurselor
umane – aplicații , Editura Economică, București, 2004
[39] Mihăilescu, Șt., Bratu, P., Zafiu, P., Vlădeanu, Al., Gaidoș, A., Mihăilescu, S. –
Tehnologii și utilaje pentru executarea, întreținerea și reabilitarea supr astructurilor de drumuri
– Executarea suprastructurilor de drumuri , Vol. I, 287 pag., Editura Impul s, ISBN 973 -8132 -47-
9, București, 2005.
[40] Mihăilescu, Șt., Bratu, P., Zafiu, P., Vlădeanu, Al., Gaidoș, A., Mihăilescu, S. –
Tehnologii și utilaje pentru execu tarea, întreținerea și reabilitarea suprastructurilor de drumuri
– Repararea și reabilitarea drumur ilor, Vol. II, 141 pag., Editura Impuls, ISBN 973 -8132 -50-9,
București, 2005.
[41] Mihăilescu, Șt., Bratu, P., Zafiu, P., Vlădeanu, Al., Gaidoș, A., Mihăilescu, S . –
Tehnologii și utilaje pentru executarea, întreținerea și reabilitarea suprastructurilor de drum uri
– Întreținerea sezonieră a drumurilor , Editura Impuls,(2006)
[42] Natalia Safronova, Application of digital technologies to increase business activity in
cons truction , MATEC Web of Conferences 170, 01113 (2018)
[43] NICOLESCU, O., (coordonator), Managerii și man agementul resurselor umane ,
Editura Economică, București, 2004
[44] Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti, 2019. The relevance of the TALIS tests in
the teach ing and learning process in Romania, Review of Management and Economic
Engineering, Vol. 18, No. 1 (71), ISSN 1583 -624X, pg. 131 -141 Todesco Publishing House
(ULR ICH'S Periodicals Directory, EBSCO, IndexCopernicus, Cabell's Directories),
http://www.rmee.org/71engleza.htm
[45] Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti, 2019. The efficiency of the Human
Resource Management in the Construction Field, Review of Management and Economic
Engineering, vol.18/no.2 (72), I SSN 1583 -624X, pg. 284 -293 Todesco Publishing House,

139
(ULRICH'S Periodicals Directory, EBSCO, IndexCopernicus, Cabell's Directories),
http://www.rmee.org/72engleza .htm
[46] Orio Giarini, Patrick M. Liedtke(2001). Dilema ocupării forței de muncă și viitorul
munci i, ed. All Beck
[47] Patric Dallasega, Industry 4.0 as an enabler of proximity for construction supply chain:
A systematic literature review , Computer in Industry 99 (2018)
[48] Peter Boxall, Human Resource Management: Scope, Analysis, and Significance, The
Oxford H andbook of Human Resource Management
[49] PURCAREA, A.A., CONSTANTINESCU, D., SERBAN, D., DANALACHE, F.,
STANCIU, D.R., MARINESCU, R. – Managementul resu rselor umane , Editura BREN,
București, 2000
[50] SCARLAT, C., – Managementul proiectelor și resurselor umane , Editura BREN,
București, 2003
[51] Sergienko Olena A., Model aspects of evaluating efficiency of the personnel
management and motivation , Financial and cred it activity: problems of theory and practice
(2018)
[52] Silvia Parusheva, Digitalization and digital transforma tion in construction – benefits
and challenges , Conferences of the department Informatics, Publishing house Science and
Economics Varna, issue 1, pa ges 126 -134.
[53] Stewart Worrall, Automated Process for Generating Digitised Maps through GPS Data
Compression
[54] Sugiharto Alwi, Training field personnel for small to medium construction companies:
an alternative tool to increase , In Proceedings The 12thof the International Group of Lean
Construction Conference, Copenhagen, Denmark (2004)
[55] Sugiharto Alwi, Training fie ld personnel for small to medium construction companies:
an alternative tool to increase productivity
[56] Toma, M., Margarit, N. (2002). Management în construcții , Editura Economică,
București
[57] Wonil Lee, Workforce development: understanding task -level job dem ands -resources,
burnout, and performance in unskilled construction workers , Safety Science 123 (2020)
[58] ***Anuarul Statistic al României 2009 -2019
[59] ***Forța de muncă în România. Ocupare și șomaj 2017 -2019
[60] ***Hotărârea nr. 668/2017 privind stabilirea condițiil or pentru comercializarea
produselor pentru construcții;

140
[61] *** Regulamentul privind atestarea conformității produselor pentru construcții Anexă
la ordinul MTCT nr. 1558/26.08.2004.
[62] *** Regulamentul privind agrementul tehnic european pentru produse pentru
construcții, Monitorul Oficial, partea I nr. 90 din 27/01/2005.
[63] *** REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții;
[64] *** Ordonanța Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.
608/2001 privind evaluarea conformității.
[65] *** O rdinul MTCT nr. 1889, Monitorul Oficial, partea I nr. 1167 din 09/12/2004 privind
aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în construcții (PAT 1 și PAT 2).
[66] *** Hotărârea de Guvern nr. 796 pentru modificarea și completarea Hotărârii de
Guvern nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru
construcții, Monitorul Oficial, Partea I nr. 706 din 04/08/2005.
[67] *** SR EN ISO/CEI 17050 -1 și 2 Evaluarea conformități. Declarația de conformitate
dată de furnizor, ASRO d in august 2005.
[68] *** Legea nr.503/2003 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2003 pentru
modificarea și completarea Legii n r. 608/2001 privind evaluarea conformității.
[69] *** Procedura de evaluare și desemnare a organismelor abilitate pentru atestarea
conformității produselor pentru construcții.
[70] *** Procedură de certificare a mașinilor și echipamentelor tehnologice noi pentru
construcții – PEC 001/2004, Editura IMPULS, București, 2004
[71] *** Procedură de inspecție tehnică a mașinilor și echipamen telor tehnologice de
construcții aflate în exploatare sau importate la mâna a doua –PCC 021/2004., Editura
IMPULS, București, 2004
[72] *** Enci clopedia calității. Editura OIDICM, București 2005
[73] *** ICECON CERT. Proceduri specifice de certificare.
[74] *** Contract 5110/2004 CALIST. Crearea și dezvoltarea unei metode pentru evaluarea
și certificarea mix turilor asfaltice pentru lucrări de drumuri.

141
Listă lucrări publicate în cursul preg ătirii tezei de doctorat

Lucări publicate în reviste ISI
1. Nițu Marilena Cristina – ,,Parametric evaluation of the vibrating screens for performance
assurance in sorting mineral aggregates ’’ – ACTA NAPOCENSIS – Applied Mathematics,
mechanics and engineering, vol. 63, nr. … (2020)
2. Polidor BRATU, Marilena Cristina NIȚU – ,, Evaluation of the level of performance for the
vibrating screens based on dynamic parameters ’’ – ACTA NAPOCENSIS – Applied
Mathematics, mechanics an d engineering, vol. 63, nr. … (2020)
3. Drago ș Căpătină, Cristina Ni țu and Mihaiela Iliescu – ,, Research on the Process of Vibratory
Compaction of Soils for Sustainable Road Construction in Romania ’’ – ACTA NAPOCENSIS –
Applied Mathematics, mechanics and e ngineering, vol. 63, nr. … (2020)
4. Cristina Marilena NIȚU – “ Evaluation of the Performace Level of Vibration Sorting Machines
for Mineral Aggregates ” – RJAV, vol. 17, no. …., (2020 ) Romanian Journal of Acoustics and
Vibration;
5. C M Nițu, D Căpățină, M Il iescu and C Gasparotti – ,,Management of the human resources
correlated to the sustainable road construction technologies ’’ –CoSME’ 20, Brasov, Romania,
Publicații în volume indexate Web of Science /ISI Proceedings
1. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti. 2018. The relevance of PISA tests in the
decentralization of the educational system in Romania, Conference SGEM -ISI Proceedings,
Albena, Bulgaria, Ecology, Economics, Education and Legislation, vol. 18, ISBN 978 -619-
7408 -49-2, ISSN 1314 -2704, pp. 297 -304, htps: //doi.org/: 10.5593/sgem2018/5.4 (în curs
de indexare)
https://sgemworld.at/sgemlib/spip.php?article12878
2. Marilena Cristina Nitu , Carmen Gasparotti, Scientific Orientation and I nformat ion about the
Career, 2019, EIRP Proceedings, Vol 14, No 1, ISSN: 2067 – 9211, pg. 459 -465 (EBSCO,
IndexCopernicus, DOOAJ, Genamics )

Publicații în reviste indexate BDI

1. Nițu Marilena Cristina 2018. Mijloace de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar,
volumul Cultura și Comunicare ***** recunoscută de C.N.C.S., având categoria B. Cod CNCS
PN – II – ACRED – ED – 2012 – 0374 Editura Muzeul Literaturii Române, ISBN 978 -973-167-
468-1, 2018 http://as ociatiadice.org/
2. Nitu Marilena Cristina 2019 . Importanța calității în evaluarea proceselor tehnologice,
volumul Cultura și Comunicare ***** recunoscută de C.N.C.S., având categoria B Cod CNCS
PN – II – ACRED – ED – 2012 – 0374 Editura Muzeul Lit eraturii R omâne, ISBN 978 -973-167-
468-1, 2019 http://asociatiadice.org /
3. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti 2019 . The relevance of TALIS test in the
teachi ng and le arning process in Romania, volum Management and Economic Engineering,
Vol. 18, Nr. 1, 2019
4. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti 2019 . The efficiency of the human r esource
management in the construction field, volum Management and Economic Engineering, Vol.
18, Nr. 2, 2019

142
5. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti 2019 . Factors that influencing the evolution of
the job demand , volum Management and Economic Engineering, Vol. …., Nr. …, 20..
6. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti 2019 . Evolution of the construction industry
based on the gdp indicator in the period 2008 -2018 in romania , volum Management and
Economic Eng ineering, Vol. …, Nr. .., 20..

Participare cu comunicări la conferințe internaționale (inclusiv poster) de prestigiu
(din țară și străinătate)

1. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti. 2018. The relevance of PISA tests in the
decentralization of th e educational system in Romania, Conference SG EM-ISI Proceedings,
Albena, Bulgaria, Ecology, Economics, Education and Legislation, vol. 18, ISBN 978 -619-
7408 -49-2, ISSN 1314 -2704, pp. 297 -304, htps:/ /doi.org/: 10.5593/sgem2018/5.4 (poster)
2. Nițu Marilena Cristina 2018. Mijloace de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar,
Colocviu Internațional,, Latinitate – Romanitate – Românitate”, ediția a XVII -a, Târgoviște,
organizat de Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, 2018 (prezentare power
point), http://asociatiadice.org/
3. Nițu Marilena Cristina , Victor VLĂDĂREANU, Ana -Maria TRAVEDIU, Alexandra
CIOCÎRLAN, Vlad – Alexandru GROSU (Institute of Solid Mechanics of the Romanian
Academy) Ed ucation management machine learning model, ANNUAL SYMPOSIUM OF
THE INSTITUTE OF SOLID MECHANICS SISOM 2019 and Symposium of Acoustics
(prezentare power point), http://imsar.ro/events/
4. Nitu Marilena Cristin a 2019 . Importanța calității în evaluarea proceselor tehnologice,
volumul Cultura și Comunicare ***** recunoscută de C.N.C.S., având categoria B Cod
CNCS PN – II – ACRED – ED – 2012 – 0374 Editura Muzeul Literaturii Române, ISBN 978 –
973-167-468-1, 2019 ht tp://asociatiadice .org/

Participare cu Comunicări la conferințe naționale (inclusiv poster)

1. Nițu Marilena Cristina, Carmen Gasparotti. 2018. Evolution of the Human Resources
Management in the Pre -University Education, Scientific Conference of Docto ral Schools
SCDS -UDJG, The Sixth Edition http://www.cssd -udjg.ugal.ro/ (poster)
2. Nițu Marilena Cristina , Carmen Gasparotti. 2019 . The efficiency of the human resource
management in the construction field, Scient ific Conference of Doctoral Schools SCDS –
UDJG, The Sixth Edition http://www.cssd -udjg.ugal.ro/ (poster)
3. Nițu Marilena Cristina , Carmen Gasparotti. 2019 . Evolution of the construction industry
based on the gdp i ndicator in the period 2008 -2018 in romania , Scientific Conference of
Doctoral Schools SCDS -UDJG, The Sixth Edition http://www.cssd -udjg.ugal.ro/ (poster)

Recunoașterea rezultatelor cercetării: Premii obținut e, citări (în articole ISI și BDI)

1. Diplomă de excelență, Nițu Marilena Cristina, 2018 , proiectul World seen through the
camera’s len s Gala edumanager.ro ,

http://www.edumanager.ro/proiectele -de-succes -din-educatie -premiate -la-editia -a-vi-a-a-
galei -edumanager/

143

144

145