Școala Doctorală a Facultății de Textile Pielărie și Management Industrial [621702]

1
UNIVERSITATEA TEHNICÃ “Gheorghe Asachi” din Iași
Școala Doctorală a Facultății de Textile Pielărie și Management Industrial
Domeniul: Inginerie și Management

Prof. c oordonator ,
Prof.univ.dr.ing. Silvia Avasilcăi Doctorand: [anonimizat].Marius Gramaticu

IAȘI 201 7

2

Cuprins :

1. Definiții. Autori. Concepte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25

3
1. Definiții. Autori. Concepte

Marshall (1920) a observat că o „aglomerare industrială”de companii similare atrage,
dezvoltă și beneficiază de un „bazin de forță de muncă” cu un set comun de calificări.
De asemenea,siguranța economic a angajaților este mult mai mare deoarece în aceeași arie
geograficăexistămai mulți posibili angajatori care au nevoie decompetențele lor. Marshall a
observat de asemenea că „aglomerările industriale”creează o bună piață pentru furnizori și
condiții pentru ca aceștia să -și îmbunătățească și să -și specializeze oferta. Ca o consecință,
aceasta conduce la un avanta j productiv pentru clienții lor. Analizând aglomerările industriale din
Anglia a constatat că aceste concentrări geografice de întreprinderi dintr -un anumit sector
creează efecte economice pozitive involuntare – așa numitele externalități:
 efecte asupra forței de muncă: faptul că un număr mare de întreprinderi se alimente ază
din același bazin de forță de muncă are drept consecință creșterea salariilor, pe de o parte
și specializarea și creșterea nivelului de calificare a acesteia, pe de altă parte;
 efecte privind specializarea furnizorilor: spre a evita concurența, întrepr inderile dintr -o
aglomerare industrială tind să se specializeze pe un anumit segment al lanțului de creare a
valorii adăugate, conducând la creșterea calității produselor și la reducerea costurilor;
 transferul tehnologic: Marshall a constatat că informația și cunoștințele „plutesc prin aer”
între întreprinderile existente în cadrul concentrării geografice.

Michael Porter (1998 ), în articolul Clusters and the New Economics of Competition
definea clusterele ca fiind concentrări geografice de instituții și companii interconectate, dintr –
un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite și alte entități importante
din punct de vedere al concurenței. Acestea mai includ, spre exemplu, furnizori de input -uri
specializate, cum ar fi componente, mașini și servicii, sau furnizori de infrastructură
specializată . De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuție și clienți
și lateral către producători de produse complementare și căt re industrii înrudite prin calificări,
tehnologii sau input -uri comune. În sfârșit, unele clustere includ instituții guvernamentale și de
alte tipuri – precum universități, agenții de standardizare, think tank -uri, furnizori de instruire
profesională și pa tronate – ce asigură instruire specializată, educație, informație, cercetare și

4
suport tehnic. El continuă: Harta economică de azi a lumii este dominată de ceea ce eu numesc
clustere: mase critice într -un singur loc al succesului competitiv neobi șnuit, în anumite domenii.
Clusterele au o caracteristică izbitoare a activităților atât la nivel regional, stat al, național, și
chiar a economie i metropolitane, în special în mai multe na țiuni ava nsate punct de vedere
economic. Concuren ța în economia de astăzi este mult mai dinamic a. Companiile pot atenua
multe dezavantaje de intrare -cost cu o schimbare prin aprovizionarea la nivel mondial, făcând
noțiunea veche de avantaj comparativ mai puțin relevante. In schimb, avantajul competitiv se
bazează pe utilizarea mai p roductive a materiilor prime, care necesită inovare continuă.Clusterele
afectează competitivitatea în țările precum și dincolo de granițele naționale. Prin urmare, acestea
conduc la noi ordini de zi pentru toate cadrele de conducere nu sunt de afaceri cei care
concurează la nivel global doar. În sens mai larg, clustere reprezintă un nou mod de gândire
despre loca ție, provocând o mare parte din intelepciunea conventionala cu privire la modul în
care ar trebui să fie configurat companii, modul în care institu țiile precum universită țile pot
contribui la succesul competitiv, și modul în care guvernele pot promova dezvoltarea economică
și prosperitate.Mănunchiul de vin din California este un bun exemplu. Acesta include 680 de
fabrici de vin comerciale, precum și mai multe mii de cultivatori de struguri de vinifica ție
independente. O completare extensivă a industriilor care sprijină atât fabricarea vinului și
cultivarea strugurilor există, inclusiv furnizorii de stocuri de struguri, echipamente de irigare și
recolt are, butoaie și etichete; specializate de relații publice și a firmelor de publicitate; precum și
numeroase publica ții de vin destinate publicului larg consum și comerț. O serie de instituții
locale este implicat cu vin, cum ar fi programul viticultură și enology de renume mondial de la
Universitatea din California din Davis, Institutul de vin și comitetele speciale ale California
Senatului și a ansamblului. Clusterul se bucură și legături slabe cu alte clustere din California in
turism -tara vin agricultura , industria alimentară și restaurante, precum și. grani țele unui cluster
sunt definite prin legăturile și complementaritățile în industrii și instituții, care sunt cele mai
importante pentru concuren ță. Cu toate că de multe ori se potrivesc clusterelor în g ranițele
politice, ele pot trece frontierele de stat sau chiar na ționale. In Statele Unite, de exemplu, un
cluster farmaceutic travers ează New Jersey si Pennsylvania lângă Philadelphia. În mod similar,
un cluster produse chimice din Germania în Elve ția tra verseaza vorbitor ii de limba germană.

5

Clusterele promove ze atât concuren ța dar și cooperare a
Rivalii concurează intens pentru a câ știga și păstra clienții. Fără concurență viguroasă, un
cluster va e șua. Cu toate acestea, există, de asemenea, o cooperare , o mare parte din ea verticale,
implicând companii din industriile conexe și instituțiile locale. Concurența poate coexista cu
cooperarea, deoarece acestea apar pe diferite dimensiuni și între diferiți actori.
Clusterele reprezintă un fel de formă de orga nizare spa țială nouă între piețele valorii de
piață pe de o parte și de ierarhii una, sau integrarea pe verticală, pe de altă parte. Un cluster,
atunci, este o modalitate alternativă de organizare a lan țului valoric. În comparație cu tranzacțiile
de pia ță în rândul cumpărătorilor și a vânzătorilor dispersate și prin sondaj, proximitatea
companiilor și instituțiilor într -o singură loca ție și schimburile repetate între ei, favorizează o mai
bună coordonare și de încredere. Astfel, clustere atenua problemele i nerente în rela țiile de
lungime, fără a valorii de pia ță a impune inflexibilities de integrare pe verticală sau provocările
de management ale creării și menținerii legăturilor formale, cum ar fi rețelele, alianțe și
parteneriate. Un grup de companii și ins tituții independente și informal legate reprezintă o formă
de organizare solidă, care oferă avantaje în materie de eficien ță, eficacitate și flexibilitate.
De ce Clusterele sunt critice pentru concuren ță
Concuren ța modernă depinde de productivitate, nu pe accesul la mijloacele de produc ție
sau scara întreprinderilor individuale. Productivitatea se bazează pe modul în care concurează
companiile, nu pe anumite domenii în care concurează. Companiile pot fi extrem de productiv în
orice industrie -incaltaminte, a gricultura sau semiconductorii în cazul în care folosesc metode
sofisticate, folosesc o tehnologie avansată, și de a oferi produse și servicii unice. Toate industriile
pot folosi o tehnologie avansată; toate industrii le pot fi cunoa ștere intensivă. Rafinam entul cu
care companiile concurează într -o anumită loca ție, cu toate acestea, este puternic influențată de
calitatea mediului de afaceri local
Companiile nu pot angaja tehnici logistice avansate, de exemplu, fără o infrastructură de
transport de înaltă cal itate. companiile nici nu pot concura în mod eficient la serviciu sofisticat,
fără angaja ți bine educați. Întreprinderile nu pot funcționa eficient sub birocrația de reglementare

6
oneros sau în cadrul unui sistem de instan țe, care nu reușește să rezolve dis putele rapid și corect.
Anumite aspecte ale mediului de afaceri, cum ar fi sistemul juridic, de exemplu, sau ratele de
impozit pe profit, afectează toate industriile. În economiile avansate, cu toate acestea, aspectele
mai decisive ale mediului de afaceri sunt specifice adesea de cluster; acestea constituie unele
dintre cele mai importante funda ții microeconomici pentru concurență.
Un cluster permite fiecărui membru să beneficieze ca și în cazul în care ar avea o mai mare
sau la scară, ca și cum ar fi unit cu al ții, fără a sacrifica flexibilitatea.
Clusterele afectează concuren ța în trei moduri generale: în primul rând, prin creșterea
productivită ții întreprinderilor cu sediul în zonă; în al doilea rând, de conducere direcția și ritmul
de inovare, care stă l a baza cre șterii viitoare a productivității; și al treilea rând, prin stimularea
formării de noi întreprinderi, care se extinde și consolidează cluster -ul în sine. Un cluster permite
fiecărui membru să beneficieze ca și în cazul în care ar avea o mai mare sau la scară, ca și cum ar
fi unit cu al ții formal, fără a necesita să sacrifice flexibilitatea.
Clusterele și productivitatea
A face parte dintr -un cluster permite companiilor să opereze mai productiv în intrările de
aprovizionare; accesarea de informa ții, tehnologia și instituțiile necesare; coordonarea cu firme
afiliate; și măsurarea și motivarea de îmbunătățire.
Acces m ai bun la angaja ții și furnizor i.
Companiile din clustere vibrante pot atinge într -un bazin existent de personal specializat și
cu exper iență, reducând astfel costurile lor de căutare și tranzacții în recrutarea. Deoarece un
grup semnalează oportunitate și reduce riscul de relocare pentru angajati, aceasta poate fi, de
asemenea, mai u șor de a atrage oameni talentați din alte locații, un av antaj decisiv în anumite
industrii.
Un cluster bine dezvoltat, de asemenea, oferă un mijloc eficient de ob ținere a altor factori
de produc ție importante. Un astfel de grup oferă o bază profundă și furnizor specializat.
Aprovizionare la nivel local, în loc de la furnizori la distan ță scade costurile de tranzacție.
Minimalizează nevoia de inventar, elimină importul de costuri și întârzieri, și pentru că reputația
locală este importantă, reduce riscul ca furnizorii vor overprice sau nu respecta angajamentele.

7
Distanta dintre îmbunătă țește comunicațiile și face mai ușor pentru furnizorii de a furniza servicii
auxiliare sau de sprijin, cum ar fi instalarea și depanare. Alte lucruri fiind egale, atunci,
outsourcing locală este o solu ție mai bună decât externalizar e la distan ță, în special pentru
factorii de produc ție avansate și specializate care implică tehnologii embedded, informații și
conținut de serviciu.
Alianțele formale cu furnizorii de la distan ță pot atenua unele dintre dezavantajele de
externalizare la d istan ță. Dar, toate alianțele formale implică propriile lor acțiuni de negociere și
de guvernare și pot genera probleme complexe și pot inhiba flexibilitatea unei companii. Cel mai
des, rela țiile informale sunt posibile între companii dintr -un cluster ori și apar de multe ori un ca
aranjament superior .
În multe cazuri, grupurile sunt, de asemenea, o alternativă mai bună la integrare pe
verticală. În compara ție cu unitățile de in -house, in afara specialistilor sunt adesea mai rentabile
și receptiv, nu numai în produc ția de componente, ci și în servicii, cum ar fi formarea. Cu toate
că integrarea pe verticală extensivă poate să fi fost o dată norma, un mediu în schimbare rapidă
se poate face o integrare verticală ineficientă, ineficientă și inflexibilă.

Chiar și atunci când unele intrări sunt cele mai bune provin de la o distanță, clustere oferă
avantaje. Furnizorii încearcă să pătrundă pe o pia ță mare, s -a concentrat va pre ț mai agresiv,
știind că așa cum fac ei, astfel încât acestea pot realiza eficiență în marketing și în exploatare.

De lucru împotriva avantajelor unui cluster în asamblarea resurselor este posibilitatea ca
concuren ța va le face mai scumpe și rare. Dar, companiile nu au alternativa de externalizare mai
multe intrări din alte loca ții, care ti nde să limiteze poten țialele penalități de costuri. Mai
important, grupurile nu numai cresterea cererii pentru factorii de produc ție specializate, ci și
livrarea acestora.

8

Accesul la informa ții de specialitate

Piață extensivă, tehnică, precum și inform ații competitive se acumulează într -un cluster, iar
membrii au preferat accesul la acesta. În plus, rela țiile personale și comunitare legături stimula
încrederea și de a facilita fluxul de informații. Aceste condiții fac mai multe informații
transferabile.

Complementarită ți

O serie de legături între membri de cluster are ca rezultat un întreg mai mare decât suma
părților sale. Într -un cluster de turism tipic, de exemplu, calitatea experien ței vizitatorului
depinde nu numai recursul atrac ția principală, ci și asupra calității și eficienței afacerilor
complementare, cum ar fi hoteluri, restaurante, magazine de cumpărături și facilități de transport.
Pentru că membrii cluster -ului sunt dependente reciproc, o bună performan ță de către unul poate
stimula succes ul celorlal ți.

Complementarită ți vin în multe forme. Cel mai evident este atunci când produsele se
completează reciproc în satisfacerea nevoilor clien ților, ca exemplu ilustrează turismul. O altă
formă este coordonarea activită ților companiilor din întrea ga pentru a optimiza productivitatea
lor colective. In produse din lemn, de exemplu, eficien ța de gatere depinde de o sursă sigură de
aprovizionare din lemn de înaltă calitate, precum și capacitatea de a pune toate lemnul pentru a
utiliza mobila (cea mai î naltă calitate), paleti si cutii (calitate inferioară), sau a șchii de lemn (cea
mai slabă calitate). La începutul anilor 1990, a suferit de portughezi Gatere pentru o calitate
slabă a lemnului, deoarece proprietarii locali nu a investit în gestiunea lemnul ui. De aceea
majoritatea lemnului a fost prelucrat pentru a fi utilizate în pale ți și cutii, el o valoare mai mică,
care a limitat pre țul plătit pentru proprietarii de terenuri. îmbunătățirea substanțială a

9
productivită ții a fost posibilă, dar numai în caz ul în care mai multe păr ți ale cluster -ului sa
schimbat în mod simultan. opera țiunile de exploatare forestieră, de exemplu, a trebuit să se
modifice de tăiere și de sortare a procedurilor, în timp ce Gatere a trebuit să dezvolte capacitatea
de a prelucra l emnul într -un mod mai sofisticate. Coordonare, pentru a dezvolta clasificări de
lemn standard și măsuri a fost un pas important care să permită. Geografic companiile dispersate
sunt mai pu țin probabil să recunoască și să captureze astfel de legături.
Alte complementarită ți apar in marketing. Un cluster îmbunătățește în mod frecvent
reputa ția unei locații într -un anumit domeniu, ceea ce face mult mai probabil ca cumpărătorii vor
apela la un furnizor pe bază de acolo. puternică reputa ție Italia pentru modă și design, de
exemplu, beneficiile companiilor implicate în articole din piele, încăl țăminte, îmbrăcăminte și
accesorii. Dincolo de reputa ție, membri de cluster de multe ori profit dintr -o varietate de
mecanisme comune de marketing, cum ar fi trimiterile com panie, târguri comerciale, reviste
comerciale și delegații de marketing.

În cele din urmă, complementarită ți poate face dintr -un cluster de cumpărare mai atractiv
pentru clien ți. cumpărătorii care vizitează pot vedea mulți furnizori într -o singură călător ie. De
asemenea, ei pot percepe riscul lor de cumpărare să fie mai mici, deoarece o singură loca ție oferă
furnizori alternativi. Care le permite să Multisource sau pentru a comuta vânzătorii, dacă este
nevoie. Hong Kong se dezvoltă ca o sursă de îmbrăcămin te de modă în parte, pentru acest motiv.

Accesul la institu ții și bunuri publice

Investi țiile realizate de guvern sau de alte instituții publice, cum ar fi cheltuielile publice
pentru infrastructură specializată sau educa ționale programe pot spori produc tivitatea unei
companii. Capacitatea de a recruta angaja ți instruiți la programe locale, de exemplu, scade costul
formării interne. Alte bunuri cvasi -publice, cum ar fi bazine de informare și tehnologia cluster –
ului și reputația sa, apar ca fiind naturale produse secundare ale concuren ței.

10

Nu este doar guvernele care creează bunuri publice care sporesc productivitatea în sectorul
privat. Investi ții de către companiile în cadrul programelor de formare, infrastructură, centre de
calitate, laboratoare de test are, contribuind astfel on -asemenea, la cre șterea productivității. Astfel
de investi ții private, sunt deseori realizate în mod colectiv, deoarece participanții de cluster
recunosc poten țialul pentru beneficii colective.

O mai bună motivare și evaluare
Rivalitate a locală este foarte motivant a. Presiunea anturajului amplifică presiunea
concuren țială într -un cluster, chiar si in randul companiilor noncompeting sau indirect
concurente. Orgoliul și dorința de a arăta bine în directori locali pinten comunitate p entru a
încerca să se întrece pe sine unul pe altul.
De asemenea, de multe ori clustere face mai u șor să se măsoare și să compare
performan țele deoarece rivalii locali împărtășesc circumstanțe; de exemplu, costurile generale
forței de muncă și pe piața l ocală de acces și efectuează activități similare. Companiile din cadrul
clusterelor au de obicei cunoa ștere intimă a costurilor furnizorilor lor. Managerii sunt în măsură
să compare costurile și performanța angajaților cu alte companii locale. În plus, ins tituțiile
financiare pot acumula cuno ștințe despre cluster -ul care poate fi folosit pentru a monitoriza
performan ța.

Clusterele și inovare a

În plus fa ță de creșterea productivității, clustere joacă un rol vital în capacitatea în curs de
desfă șurare a unei companii de a inova. Unele dintre acelea și caracteristici care sporesc
productivitatea actuală au un efect chiar mai dramatic asupra inova ției și creșterii productivității.

11
Deoarece cumpărătorii sofisticate sunt adesea parte dintr -un cluster, compani ile din
interiorul clusterelor au de obicei o fereastră mai bună pe pia ță decât concurenții izolate fac.
companii de calculatoare cu sediul în Silicon Valley și Austin, Texas, de exemplu, se conectează
la nevoile clien ților și tendințele cu o viteză greu d e egalat de companiile situate în altă parte.
Relațiile în curs de desfășurare cu alte entități din cadrul cluster -ului, de asemenea, ajuta
companiile să înve țe mai devreme despre evolutie concepte tehnologice, componente și mașini
disponibilitate, servici i de marketing și, și așa mai departe. O astfel de învățare este facilitată de
ușurința de a face vizite la fața locului și frecvente față -în-față de contact.

Clusterele face mai mult decât a face oportunită ți pentru inovare mai vizibile. Ele oferă, de
asemenea, capacitatea și flexibilitatea de a acționa rapid. O companie din cadrul unui cluster de
multe ori poate, de ce trebuie să pună în aplicare inova ții mai repede. furnizorii și partenerii
locali pot și ajung strâns implicate în procesul de inovare, as igurându -se astfel o mai bună
potrivire cu cerin țele clienților.

Companiile din cadrul unui cluster pot experimenta la costuri mai mici și pot întârzia
angajamentele mari, până când acestea sunt mult mai siguri că o anumită inova ție va ieși bine. În
contr ast, o companie bazându -se pe furnizori la distan ță se confruntă cu provocări mai mari în
fiecare activitate îl coordonează cu alte organizatii in contractarea, de exemplu, sau la asigurarea
de livrare sau de ob ținerea unui sprijin tehnic și servicii asoci ate. Inovarea poate fi chiar mai greu
în întreprinderile integrate pe verticală, în special în cele care se confruntă cu compromisuri
dificile în cazul în care inova ția erodează valoarea activelor in -house sau în cazul în care
produsele sau procesele curen te trebuie să fie men ținute în timp ce altele noi sunt dezvoltate.

Consolidarea alte avantaje pentru inovare este presiunea absolută presiune concuren țială,
presiunea de la egal la egal, constanta comparare care are loc într -un cluster. Directori
concurea ză unul cu altul pentru a seta companiile lor în afară. Pentru toate aceste motive,
grupurile pot rămâne centre de inovare pentru zeci de ani.

12

Clusterele și formarea de noi afaceri

Nu este de mirare, atunci, că multe companii noi cresc într -un cluster existent, mai degrabă
decât în locuri izolate. Noi furnizori, de exemplu, proliferează într -un cluster, deoarece o bază de
clien ți s-a concentrat scade riscurile lor și face mai ușor pentru ei la fața locului oportunități de
piață. Mai mult decât atât, d eoarece grupurile dezvoltate cuprind industrii care atrag în mod
normal, pe resurse comune sau foarte asemănătoare, furnizorii se bucură de oportunită ți extinse
legate.
Clusterele sunt favorabile pentru formarea de noi de afaceri pentru o varietate de moti ve.
Persoanele fizice care lucrează într -un cluster poate percepe mai u șor de lacune în produsele sau
serviciile în jurul cărora se pot construi afaceri. Dincolo de faptul că, barierele la intrare sunt mai
mici decât în altă parte. active necesare, aptit udini, factori de produc ție, și personalul sunt adesea
disponibile imediat la locul de cluster, a șteptând să fie asamblate într -o nouă întreprindere.
Institu țiile financiare locale și a investitorilor, deja familiarizați cu cluster -ul, poate solicita o
primă de risc mai scăzut pe capital. În plus, cluster -ul prezintă adesea o pia ță locală
semnificativă, iar un antreprenor poate beneficia de rela ții stabilite. Toți acești factori reduc
riscurile percepute de intrare și de ieșire, în cazul în care întreprinde rea nu.
Formarea de noi întreprinderi în cadrul unui grup face parte dintr -o buclă de feedback
pozitiv. Un grup extins amplifică toate beneficiile le -am descris -aceasta cre ște colectiv de resurse
competitive, de care beneficiază to ți membrii clusterului. R ezultatul net este că firmele din
cluster -ul în avans în raport cu rivalii de la alte loca ții.
Un grup tot mai mare oportunitate de semnale, iar pove știle sale de succes a ajuta la
atragerea celor mai bune talente. Antreprenorii să ia notă, precum și perso anele cu idei sau
abilită ți relevante migrează de alte locații. furnizori specializați emerge; acumulează informații;
institu țiile locale dezvoltă cursuri de specialitate, cercetare și infrastructură; și rezistența și
vizibilitatea clusterului cresc. În ce le din urmă, cluster extinde pentru a cuprinde industriile

13
conexe. Numeroase studii de caz sugerează că grupurile necesită un deceniu sau mai mult pentru
a dezvolta profunzime și real avantaj competitiv.
Clusterele evoluează continuu ca noi companii si ind ustrii emerge sau declin și ca
institu țiile locale să dezvolte și să o schimbare. Ele pot mentine vibranța ca locatii competitive de
secole; cele mai multe clustere de succes prospera de zeci de ani, cel pu țin. Cu toate acestea, ei
pot face și pierde avant ajul lor competitiv atât datorită for țelor externe și interne. discontinuități
tehnologice sunt, probabil, cele mai importante dintre amenin țările externe, deoarece acestea pot
neutraliza multe avantaje simultan. Un cluster de informa ții active pe piață, c ompeten țele
angaja ților, expertiză științifică și tehnică, precum și furnizorul de baze -ar putea deveni lipsite de
relevan ță.
Implica ții pentru companii
În noua economie de concuren ță, ceea ce contează cel mai mult nu este intrări și la scară,
dar producti vitatea și că este adevărat în toate industriile. High Tech pe termen lung, utilizat în
mod normal pentru a se referi la domenii, cum ar fi tehnologia informa ției și biotehnologie, a
distorsionat de gândire despre concuren ță, creând concepția greșită că do ar o mână de
întreprinderi concura în moduri sofisticate.
De fapt, nu există nici un lucru, cum ar fi o industrie low -tech. Există doar companii care
low-tech este, companiile care nu reu șesc să utilizeze tehnologii și practici de clasă mondială
pentru a s pori productivitatea și inovația. Un cluster vibrant poate ajuta la orice companie din
orice industrie concura în modurile cele mai sofisticate, folosind cele mai avansate, competen țe
și tehnologii relevante.

Astfel, directorii trebuie să se extindă dinco lo de gândirea lor ceea ce se întâmplă în
interiorul propriilor organiza ții și în cadrul propriilor industrii. Strategia trebuie să abordeze, de
asemenea, ceea ce se întâmplă în afara. Integrarea verticală extensivă poate odată ce au fost
adecvate, dar com paniile de azi trebuie să creeze legături strânse cu cumpărători, furnizori și alte
institu ții.

14
In mod specific, în țelegerea clusterelor adaugă următoarele patru probleme ale agendei
strategice.

1. Alegerea Loca ției
Globalizarea și ușurința de transport și de comunicare au determinat multe companii pentru
a muta o parte sau toate opera țiunile lor către locații cu salarii mici, taxele și costurile de utilitate.
Ceea ce știm despre clustere sugerează, în primul rând, că unele dintre aceste avantaje de cost ar
putea dovedi a fi iluzorie. Loca ții cu aceste avantaje de multe ori lipsa de infrastructură eficientă,
furnizori de sofisticate, precum și alte beneficii de cluster, care pot contracara orice economii de
costuri mai mici de intrare. Economii din salarii, u tilități și taxe pot fi extrem de vizibile și ușor
de măsurat în fa ță, dar penalitățile de productivitate rămân ascunse și neanticipate.

Mai important pentru competitivitatea în curs de desfă șurare este rolul locației în inovare.
Da, companiile trebuie să se răspândească activită ți la nivel global pentru sursele de intrare și
pentru a ob ține acces la piețe. Imposibilitatea de a face acest lucru va duce la un dezavantaj
competitiv. Iar pentru activită ți stabile, cu utilizare intensivă a forței de muncă, cum ar fi de
asamblare și software -ul de traducere, costuri reduse ale factorului sunt adesea decisiv în
conducere alegeri localizare.

Pentru " baza de acasă" a unei companii pentru fiecare linie de produse, cu toate acestea,
grupurile sunt critice. Baza cu activită ți de dezvoltare a strategiei, produs și proces de bază de
cercetare și dezvoltare, o masă critică de cele mai sofisticate de producție sau de furnizare de
servicii pentru a crea sau reînnoi produse, procese și serviciile companiei. Prin urmare, de ciziile
trebuie să se bazeze localizare atât pe totalul costurilor sistemelor și potențialul de inovare, nu la
intrare costurile singur. Gândirea de grup sugerează că fiecare linie de produse are nevoie de o
bază de acasă, iar cluster -ul cel mai vibrante v a oferi cea mai bună loca ție. În Statele Unite, de
exemplu, Hewlett -Packard a ales loca țiile de cluster pentru bazele de origine ale liniilor sale
principale de produse: California, în cazul în care aproape toate calculatoarele personale și

15
stațiile de luc ru de afaceri de conducere din lume sunt localizate, este acasa, la calculatoarele
personale și stațiile de lucru; Massachusetts, care are o concentrație extraordinară de spitale de
cercetare de renume mondial si companii de top medicale instrumente, este acasa, la instrumente
medicale.
Concuren ța globală nullifies avantajele tradiționale comparative și expune companiile la
cele mai bune rivali din întreaga lume, un număr tot mai mare de companii multinationale se
schimba bazele lor de origine la clustere d e multe ori mai vibrante, folosind achizi ții ca un mijloc
de a se stabili ca din interior într -o nouă loca ție.
Gândirea de grup, de asemenea, sugerează că este mai bine să se mute grupuri de activită ți
legate de acela și loc decât să -i răspândite în numeroa se loca ții. C & D amplasării împreună,
fabricarea de componente, asamblare, comercializare, suport pentru clien ți, chiar și activitățile
conexe pot facilita eficien ța internă în aprovizionare și în schimbul tehnologiei și a informațiilor.
activită ți în cam pusuri de grupare, de asemenea, permite companiilor să se extindă rădăcini mai
adânci în clustere locale, îmbunătă țind capacitatea acestora de a capta beneficii potențiale.
2. Implicarea la nivel local
Liantul social care leagă grupurile împreună facilitează accesul la resurse și informații
importante. Intrand in mod competitiv active valoroase din cadrul unui cluster necesită rela ții
personale, fa ță-în-față de contact, un sentiment de interes comun, precum și statutul de "insider".
Simpla Colocare a companiil or, furnizori și instituții creează potențialul de valoare economică;
aceasta nu asigură în mod necesar realizarea acestuia.
Pentru a maximiza beneficiile de implicare a clusterului, companiile trebuie să participe în mod
activ și să stabilească o prezență locală semnificativă. Ele trebuie să aibă o investi ție substanțială
locală, chiar în cazul în care societatea -mamă are sediul în altă parte. Iar acestea trebuie să
construiască rela ții cu organismele guvernamentale și instituțiile locale, cum ar fi utilit ățile, școli,
și grupuri de cercetare.
Companiile au mult de câ știgat prin angajarea dincolo de limitele înguste ca entități
individuale. Cu toate acestea, managerii tind să fie precaut, cel pu țin la început. Ei se tem că un
grup tot mai mare va atrage co ncurenta, conduce la costuri, sau pentru a le determina să -și piardă

16
angaja ții valoroși pentru rivali sau de spin -off-uri. A șa cum înțelegerea lor a conceptului de
cluster creste, cu toate acestea, managerii dau seama că mul ți participanți din cluster -ul nu
concurează în mod direct și că beneficiile de compensare, cum ar fi o sursă mai mare de oameni
mai bine pregăti ți, de exemplu, poate mai mari decât orice creștere a concurenței.
3. Actualizarea cluster -ului
Din cauza stării de sănătate a mediului de afaceri local este importantă pentru sănătatea
societă ții, modernizarea cluster -ul care ar trebui să facă parte din agenda de administrare.
Companiile actualiza Bobi țele lor într -o varietate de moduri.

4. Lucrând în mod colectiv
Modul în care operează clustere sug erează o nouă agendă de ac țiuni colective în sectorul privat.
Investi ția în bunuri publice este în mod normal, văzută ca o funcție de guvern, dar grup de
gândire demonstrează clar modul în care companiile beneficiază de active și a instituțiilor locale.
In trecut, o ac țiune colectivă în sectorul privat sa concentrat pe căutarea subvențiilor
guvernamentale și favoruri speciale, care denaturează adesea concurența. Dar, interesele pe
termen lung directori "ar fi mai bine servite de lucru pentru a promova un pl an mai ridicat al
concuren ței. Ele pot începe prin regândirea rolului asociațiilor profesionale, care fac adesea puțin
mai mult decât lobby -ul guvernului, compila unele statistici, și gazdă funcții sociale. Asociațiile
lipse ște o oportunitate importantă.
Asocia țiile comerciale pot oferi un forum pentru schimbul de idei și un punct focal pentru
o acțiune colectivă în depășirea obstacolelor în calea productivității și creșterii. Asociatii poate
prelua conducerea în astfel de activită ți ca stabilirea instalați ilor de testare pe bază de universitate
și programe de formare sau de cercetare; colectarea de informații legate de grup; oferind
forumuri pe probleme manageriale comune; instrumentare solu ții la problemele de mediu;
organizarea de târguri și delegații; și gestionarea consor ții de achiziții.
Pentru clustere compuse din mai multe companii -o astfel de dimensiuni mici, la mijlocul
și turismul, îmbrăcăminte și agricultura nevoia este deosebit de mare pentru organisme colective

17
să-și asume funcții sensibile la s cară. În Țările de Jos, de exemplu, cooperativele de cultivator
construit instala țiile de licitație și de manipulare specializate, care constituie una dintre cele mai
mari avantaje competitive olandeze clusterului de flori lui.
Cele mai multe asocia ții com erciale existente sunt prea înguste; ele reprezintă industrii,
nu clustere. In plus, pentru că rolul lor este definit ca lobby guvernul federal, domeniul de
aplicare a acestora este una na țională, mai degrabă decât locale. Asociațiile naționale, cu toate
acestea, sunt rareori suficiente pentru a aborda problemele locale, care sunt cele mai importante
pentru o productivitate de cluster.

Clusterele oferă un mod constructiv de a schimba natura dialogului dintre sectorul public
și cel privat.
Prin care dezvalu ie modul in afaceri si de guvern a crea împreună condi țiile care
promovează cre șterea, clustere oferă un mod constructiv de a schimba natura dialogului dintre
sectorul public și cel privat. Cu o mai bună înțelegere a ceea ce favorizează adevărata
competiti vitate, directori pot începe să pună guvern pentru lucrurile corecte.
Ce este în neregulă cu politica industrială
Productivitatea nu exportă sau importă resurse naturale ci determină prosperitatea
oricărui stat sau na țiune. Recunoscând acest lucru, guverne le ar trebui să depună eforturi pentru a
crea un mediu care ajută la cre șterea productivității. Politica macroeconomică de sunet este
necesară, dar nu suficientă. Bazele microeconomice pentru concuren ța va determina în cele din
urmă a productivită ții și a competitivită ții.
Guvernele -naționale și locale, au roluri noi pentru a juca. Ele trebuie să asigure
aprovizionarea cu inputuri de înaltă calitate, cum ar fi cetă țeni educați și infrastructura fizică. Ele
trebuie să stabilească regulile de concuren ță, prin protejarea proprietă ții intelectuale și aplicarea
legilor antitrust, de exemplu, astfel încât productivitatea și inovarea vor guverna succesul în
economie. În cele din urmă, guvernele ar trebui să promoveze formarea cluster și modernizarea
și acumularea d e bunuri publice sau cvasi -publice, care au un impact semnificativ asupra multor
întreprinderi legate.

18
Acest tip de rol pentru guvern este un strigăt departe de politica industrială. În politica
industrială, guvernele se îndreaptă spre industriile "de dorit" și să intervină, prin subvenții sau
restric ții asupra investițiilor de către companiile străine, de exemplu, pentru a favoriza
companiile locale. În schimb, scopul politicii de cluster este acela de a consolida dezvoltarea
tuturor clusterelor. Acest lucru înseamnă că un cluster tradi țional, cum ar fi agricultura nu ar
trebui să fie abandonată; ar trebui să fie modernizate. Guvernele nu ar trebui să aleagă între
clustere, pentru că fiecare dintre ele oferă oportunită ți de îmbunătățire a productivități i și a
sprijinului cre șterea salariilor. Fiecare grup nu numai că contribuie în mod direct la
productivitatea na țională, ci afectează, de asemenea, productivitatea altor clustere. Nu toate
grupurile vor reu și, desigur, dar deciziile -ar for țele care nu sunt pe pia ță guvernamentale
determină rezultatele.
Guvern, care lucrează cu sectorul privat, ar trebui să consolideze și să se bazeze pe
existente și a clusterelor emergente, mai degrabă decât să încerce să creeze complet noi. noi
industrii și clustere de suc ces cresc de multe ori în afara celor stabilite. Întreprinderile care
implică tehnologie avansată care nu reu șesc într -un vid, dar în cazul în care există deja o bază de
activită ți conexe în domeniu. De fapt, cele mai multe clustere formează independent de guvern
de ac țiune și, uneori, în pofida ei. Ele formează în cazul în care există o bază de avantaje de
localizare. Pentru a justifica eforturile de dezvoltare cu dispersie, unele semin țe dintr -un cluster
ar fi trecut deja un test de pia ță.
Inițiativele de dezvoltare de cluster ar trebui să includă exercitarea de avantaj competitiv și
de specializare, mai degrabă decât pur și simplu imita clustere de succes în alte locații. Acest
lucru necesită pe baza surselor locale de unicitate. Gasirea domenii de specia lizare se dovede ște
în mod normal, mai eficace decât concuren ța cap -cu locatii rivale bine stabilite.

Noi responsabilită ți în sectorul public -privat
Geografia economică într -o eră a concuren ței la nivel mondial, atunci, reprezintă un
paradox. Într -o econo mie care la nivel mondial are transport rapid, de comunica ții de mare
viteză, și accesibile, piețele se așteaptă o locație pentru a diminua în importanță. Dar opusul este
adevărat. Cele mai durabile avantaje competitive într -o economie globală sunt adesea puternic

19
locale, care rezultă din concentra țiile de abilități foarte specializate și cunoștințe, instituții, rivali,
întreprinderi conexe și clienții sofisticate. proximitatea geografică, culturală și instituțională duce
la un acces special, rela ții mai st rânse, o mai bună informare, stimulente puternice, precum și alte
avantaje în productivitate și inovare, care sunt dificil de robinet de la o distanță. Cu cât este mai
economia mondială devine complexă, bazată pe cunoa ștere, și dinamică, cu atât mai mult a cest
lucru este adevărat.
Liderii de afaceri, guvern, și toate instituțiile au o miză și un rol de jucat în noua economie
de concuren ță. Clusterele dezvăluie dependența reciprocă și responsabilitatea colectivă a tuturor
acestor entită ți pentru a crea condi ții pentru o concuren ță productivă. Această sarcină va necesita
gândire proaspătă din partea liderilor și dorința de a renunța la categoriile tradiționale, care
conduc gândirea noastră despre cine ce face în economie. Liniile dintre neclaritate investi țiile
publice și private. Companiilor, nu mai puțin decât guvernele și universitățile, au o miză în
educa ție. Universitățile au un rol în competitivitatea întreprinderilor locale. Dezvăluindu
procesul prin care bogă ția este, de fapt creată într -o economie, clu stere noi căi public -privat
deschise pentru ac țiuni constructive.
In anul 1998 (Kuah) , Departamentul Regatului Unit al Comer ț și Industrie a recunoscut
importan ța strategic a a clusterelor în economia britanică cu clustere definite caconcentrarea
geografică "concurente, colaborând și interdependentecompanii și instituții care sunt conectate
printr -un sistem de pia ță șiLink -uri non -piață "(DTI, 1998: 22). În noi embrie 1999, un studiu
național pe clustere de afaceri U.K. a fost lansat de către DTI și prima eval uare a fost finalizat la
începutul anului 2001. Acest lucr u a dus la multe U.K. regionale agen țiile de dezvoltare care
doresc să identific e și să cultive o creștere prin "Valoare adăugată mare" a clustere lor
embrionare.
Însă și alți oameni de știință au de zvoltat teoria clusterelor , ca de exemplu : Francois
Perroux, Giacomo Becattini, Paul Robin Krugman, Rui Ba ptista etc

20
Rui Baptista(1998) definea clusterul geografic ca o colec ție puternică de societăți afiliate ,
situate într -o zonă geografică mică, uneori, centrată pe o parte puternică a bazei științifice a unei
țări.
Michael Porter (2002) actualizează problematica clusterelor. În articolul Location,
competition, and economic develop ment: local clusters in a globa economy referitor la competiția
economic afirmă: ,, Geografia economică în timpul unei ere a concuren ței la nivel mondial
implică un paradox. Este unanim recunoscut faptul că schimbările tehnologice și ale concurenței
au diminuat multe dintre rolurile tra diționale de locație. Cu toate acestea, grupuri, sau concentrări
geografice de companii interconectate, sunt o caracteristică remarcabilă a aproape fiecare,
regional, stat na țional, și chiar economie metropolitane, în special în mai multe națiuni avansate.
Prevalen ța clusterelor relevă importantinsights despre microeconomie concurenței și rolul de
locație în avantaj competitiv. Chiar si ca oldreasons pentru gruparea s -au diminuat în importan ță
odată cu globalizarea, noile influen țe ale clusterelor asupra co ncuren ței au căpătat o importanță
tot mai mare într -o bazată pe cunoa ștere și economie în ce mai complexe, dinamice. clusterele
reprezintă un nou mod de a gândi na ționale, de stat și a economiilor locale, iar acestea necesită
noi roluri pentru companii, gu vern și alte instituții în îmbunătățirea competitivității. ,,

Ce reprezintă clusterele?
Clusterele reprezintă un nou mod de a gândi na ționale, de stat și a economiilor locale, iar
acestea necesită noi roluri pentru companii, pentru diferite niveluri de guvernare, precum și
pentru alte institu ții în sporirea competitivității. Pentru companii, gândire despre concuren ță și
strategie a fost dominată de ceea ce se întâmplă în interiorul organiza ției. Clusterele sugerează că
o afacere bună de avantaj competiti v constă companii din afara si chiar si in afara industriilor lor,
cu domiciliul în loc în loca țiile în care se bazează unitățile lor de afaceri. Acest lucru creează noi
ordini de zi importante pentru de management care sunt rareori recunoscute. De exemplu ,
clustere reprezintă o nouă unitate de analiză competitivă de -a lungul cu firma și industrie.
Gândirea de grup sugerează că societă țile au o miză concretă și importantă în mediile de afaceri
în cazul în care acestea sunt situate în moduri care depă șesc cu mult taxele, costurile de
electricitate, și ratele salariale. sănătate a cluster -ului este importantă pentru sănătatea societă ții.
Companiile ar putea beneficia de fapt de a avea mai mult competitorii locali. Asocia țiile
comerciale pot fi active compe titive, nu doar lobby și organizațiile sociale.

21
Pentru guverne, gândesc la competitivitatea na țiunilor și a statelor sa concentrat asupra
economiei în ansamblu, cu politică la nivel na țional ca influență dominantă. Importanta
clusterelor sugerează rol uri n oi pentru guvern, cu autpritîțile federale, de stat, și la nivel local. În
economia mondială, politicile macroeconomice solide sunt necesare, nu însă suficient. influen țe
mai decisive și inevitabile ale guvernului sunt la nivel microeconomic. Printre ei, înlăturarea
obstacolelor din calea cre șterii și modernizarea clusterelor existente și emergente capătă o
prioritate.
Clusterele sunt forța motrice în creșterea exporturilor și sunt magneți pentru atragerea
investi țiilor străine. Clusterele reprezintă, de a semenea, o important forum în care poate și
trebuie să aibă loc noi tipuri de dialog între companii, agen ții guvernamentale,
și instituții, cum ar fi școlile, universitățile și utilități publice.
Reia definiția clusterelor și afirmă că sunt greu definite î n linii mari în cazul în care
acestea sunt agregate, cum ar fi de fabrica ție, servicii, bunuri de larg consum, sau "high
tech ". Aici, conexiunile dintre industriile incluse sunt slabe cel mai bun caz, și discuții despre
constrângerile de cluster și potenț ialele blocaje vor tinde să graviteze în generalită ți. Pe de altă
parte, echivalând un cluster cu o singură industrie se ratează interconexiunilor cruciale cu alte
industrii și instituții care afectează puternic competitivitatea.
Unde apar clusterele?
Clusterele apar în mai multe tipuri de industrii, în domenii mai mici, și chiar în unele
industrii locale, cum ar fi restaurante, dealeri auto, și magazine de antichități. Ele sunt prezente
în economiile mari și mici, în zonele rurale și urbane, precum și la mai multe niveluri geografice
(de exemplu, na țiuni, state, regiuni metropolitane, orașe). Clusterele apar în ambele economii
atât cele avansate dar și în curs de dezvoltare, cu toate că grupurile în economiile avansate tind să
fie mult mai dezvoltate.

Localizarea în domeniul concuren ței
Pe parcursul ultimelor decenii, gândirea despre influen ța poziției asupra concurenței a fost
bazat ă relativ pe punctele simple de vedere ale modului în care companiile concurează. Ace stea
văd concuren ța ca fiind în mare măsură statică și se sprijină pe minimizarea costurilor într -un
economie relativ închisă. Avantajul comparativ în factorii de produc ție este decisivă. În gândire a
mai recente, revine creșterea ce joacă un rol central. Cu toate acestea, concuren ța reală este mult

22
diferită. Concuren ța este dinamică și se bazează pe inovație și căutarea strategică
a diferen țelor. Strânse legături cu cumpărători, furnizori și alte instituții sunt importante, nu
numai pentru eficien ță. De asemenea, este considerată și rata de îmbunătă țire și inovare. Locul
de amplasare afectează un avantaj competitiv prin influen ța sa asupra productivității și în special
asupra cre șterii productivității, factorii generici de intrări, de obicei, sunt abundente și
ușor de accesat. Prosperi tate depinde de productivitatea cu care sunt utilizate și modernizate
factori într -un anumit loc.

Pe baza acestor descrieri, după Cătălin Boia(2011) conceptul de cluster poate fi
caracterizată prin:
 activitatea economică regională situat la toate nivel urile: comunitate, zona geografica, la
nivel mondial;
 este limitată la o anumită industrie;
 include atât legăturile verticale ca lan ț de furnizori de fabricare a -dealer -client sau
legături orizontale de produc ție ca în sectoare ale aceleiași industrii;
 companiile au zone de activitate identice sau interdependente;
 firmele sunt în competi ție, ci prin specializare contribuie la dezvoltarea grupurilor;
firmele de proximitate generează rela ții sociale și de încredere;
 o infrastructură comună utilizată în inovare prin transferul rapid de cuno ștințe și datorită
sprijinului oferit de universită ți și centre de cercetare.
Avantajele economice ale clusterelor economice reale de succes demonstrează un motiv
important pentru aten ția sporită pe care acest model economic a primit din partea comunității
științifice și structurile guvernamentale. În ciu da progreselor in domeniul cercetarii de cluster,
modelul său rămâne unul complex și ceva care este greu de reprodus într -un mediu economic
real.

23
În ciuda analizei teoretice sau practice a clusterelor nu s -a definit încă un model generic
care poate explica succesul și declinul unor clustere, iar avantajele acestui fenomen este
recunoscut și este unul dintre principalele motive pentru concentrarea actuala asupra clusterelor.
Câteva avantaje în viziunea autorului:
 o pia ță locală semnificativă pentru produse și servicii; o concentrație mare de firme
generează o pia ță a crescut și, prin urmare, mai multe oportunități pentru a ajunge la mai mulți
clien ți;
 scăderea costurilor de transport și a lanțurilor de aprovizionare;
 un acces mai facil la resurse;
oport unită ți pentru companii noi care văd noi scenarii pentru a extinde în acest mediu
 oferă un grad mai mare de specializare în produse și servicii;
mediu mai competitiv, care oferă o mai bună motiva ție;
 o cooperare mai strânsă între membrii cluster -ului; proximitatea spore ște încrederea între
firmele și facilitează comunicarea;
 o concentrare de companii cu activită ți în aceeași zonă va crea un bazin de forță de
muncă, care are o experien ță și este specializată în domeniul lor;
 un acces mai bun la angaja ții calificați

24

Iwona Żabińska(2014) prezintă sub forma tabelară “ Concepte sinonime conceptului de
cluster”.

Concept Cercetător

District industrial A. Marshall, G. Becattini
Pol de dezvoltare F. Perroux, O. Hirschman
Blocuri de dezvoltare Dahmen E.
Blocuri de compteten țe A-Ch. Fridh
Complex industrial I, Drejer, F., (S. Kristensen K. Laursen)
Lanțuri de producție D. Jacobs, A. P. De Man
Technopol is Castells M., Hall P.
Sisteme inovative Lundval, Edquist, H., J. Braczyk, P. Cooke,
M. Heidenreicha
Medii inovatoare Européen sur les Milieuc Innovateurs
Rețele OECD

25

Bibliogra fie
Baptista, R. (1998). Do firms in clusters innovate more? Research Policy , 525 -540.
Boja, C. (2011). Clusters Models, Factors and Characteristics. International Journal of Economic
Practices and Theories , 1, pg. 34 -45.
Kuah, A. T. (2002, Volume Four, Issue 3). Cluster Theory and the Small Business. Journal of
Research in Marketing and En trepreneurship , pg. 206 -228.
Marshall, A. (1920). Principles of Economics. London.
Porter, M. (1998, November -December). Clusters and the New Economics of Competition.
Harvard Business Review .
Porter, M. E. (2000). LOCATION, COMPETITION, AND ECONOMIC DEV ELOPMENT:
LOCAL CLUSTERS IN A GLOBAL ECONOMY. Economic Development Quarterly , vol.14 ,
15-35.
ŻABIŃSKA, I. (2014). SYSTEMS SUPPORTING PRODUCTION ENGINEERING. Review of
Problems and Solutions , 138 -152.