Școala Doctoral ă, Psihologie [613785]

UNIVERSITATEA BUCURE ȘTI
Facultatea de Psihologie și Știin țele Educa ției
Școala Doctoral ă, Psihologie

BĂDESCU DR ĂGHICI AURELIA

Interven ții cognitiv-comportamentale în depresie.
Considera ții psiho-clinice din perspectiva
comorbidit ății
Tez ă de doctorat în vederea ob ținerii titlului știin țific de doctor in
psihologie
-rezumat-

Conduc ător știin țific:
Prof. univ.dr.Nicolae Mitrofan

2009

2
CUPRINS

Prefa ță / 3
CAPITOLUL 1. PSIHOTERAPIA. CONSIDERATII GENERALE.
PARADIGMA COGNITIV-COMPORTAMENTALA / 4

CAPITOLUL 2. DEPRESIA – CADRU GENERAL ȘI
CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIV-
COMPORTAMENTAL / 6

CAPITOLUL 3. ANXIETATEA – CADRU GENERAL ȘI
CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIV-
COMPORTAMENTAL / 6

CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCET ĂRII / 7
4.1.Obiectivele cercet ării / 8
4.2.Ipotezele cercet ării / 9
4.3.Descrierea participan ților / 9
4.4. Etapele studiului /11
4.5.Metodologia cercet ării prezentat ă pe larg / 15
4.5.1. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 1 / 15
4.5.2. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 2 / 15
4.5.3. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 3 / 17
4.5.4. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 4 / 23
4.5.5. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 5 / 26
4.5.6. Etapele desf ăș ur ării studiului-Etapa 6 / 26
4.6.. Rezultatele cercet ării, analiza și prelucrarea datelor / 27
4.7.Concluzii /33
Bibliografie / 37

3

Prefa ță

Înca din primii ani ai faculta ții am indragit disciplinele din aria psihologiei
clinice, psihoterapiei a c ăror drum intortocheat l-am și urmat în specializ ările ulterioare
și pe care le-am continuat pân ă la studiile doctorale prezente. Ata șat preferin țelor mele
de la începutul studen ției atât la lucrarea de diplom ă cât și la teza de doctorat am ales
drept procedur ă metodologic ă pentru studiu experimentul; toate aceste demersuri se
înscriu în curentul actual care domin ă știin țele medicale și psihologice „evidence
based„ bazat pe dovezi știintifice.
Mul țumesc Școlii Doctorale din cadrul Universita ții din Bucuresti pentru
oportunitatea creat ă de a-mi desf ăș ura pregatirea pentru studiile doctorale și întregului
colectiv știin țific al acestei institu ții.
Cercetarea s-a desfasurat sub îndrumarea distinsul ui profesor dr. Nicolae
Mitofan, care în calitate de conducator știintific m-a sprijinit și coordonat cu mult
profesionalism în organizarea, desf ăș urarea și finalizarea acestui labirint al cercetarii.
Pentru toate acestea doresc s ă-i mul țumesc cu deosebit ă recuno ștint ă și profund respect.
Un imens gând de recunostin ță îl îndrept spre familia mea, parin ții mei și spre
fiul meu care au fost alturi de mine și nu in ultimul rând acelor prieteni care m-au
sprijinit activ în realizarea acestei teze.

4CAPITOLUL 1
PSIHOTERAPIA. CONSIDERA ȚII GENERALE.
PARADIGMA COGNITIV-COMPORTAMENTAL Ă

În acest capitol au fost prezentate orient ările terapeutice apoi accentul cazând
pe descrirea paradigmei cognitiv-comportamentale, a cesta fiind abordarea lucrarii de
fa ță . În cadrul acestei paradigme este explicat impactu l gândurilor asupra emo țiilor,
rela ția dintre comportament si gândurile automate, tipur i de cogni ții caracteristice
diferilor tipuri de probleme. De asemenea, au fost prezentate asump țiile, iptezele
terapiei cognitiv-comportamentale; au fost prezenta te principalele tehnici ale terapiei
cognitiv-comportamentale de grup și abordarea unui astfel de tratament.
În acest moment exist ă trei mari orient ări psihoterapeutice:
(1) Orientarea cognitiv-comportamental ă
(2) Orientarea dinamic-psihanalitic ă
(3) Orientarea unamist-experien țial ă (incluzând și orientarea ericksonian ă).
Terapia cognitiv ă poate fi cel mai bine descris ă ca o “ școal ă a gândurilor”.
Modelele cognitive pot fi caracterizate de-a lungul unui continuum care se întinde de la
ra ționalismul orientat comportamental pân ă la constructivismul radical. De și aceste
abord ări sunt oarecum distincte din punct de vedere conce ptual, ele împ ărt ăș esc un
num ăr de asump ții fundamentale. Asump țiile de baz ă ale terapiei cognitive sunt
urm ătoarele:
1. Modul în care persoanele construiesc sau interpr eteaz ă evenimentele și situa țiile
mediaz ă modul cum se vor sim ți sau se vor comporta în continuare. Cogni țiile sunt
postulate pentru a exista într-o rela ție tranzac țional ă cu efectele consecutive ale
evenimentelor din mediu. Astfel, func ționarea uman ă este produsul unei interac țiuni
continue între “variabile ale persoanei” specifice (credin țe și procese cognitive, emo ții
și comportamente) și variabile ale mediului. Aceste variabile se influ en țeaz ă unele pe
altele într-o manier ă reciproc ă în decursul timpului.
2. Aceast ă interpretare a evenimentelor este activ ă și continu ă. Construirea
evenimentelor permite persoanelor s ă deduc ă sau s ă extrag ă un în țeles din experien țele
lor și s ă le permit ă s ă în țeleag ă evenimentele cu scopul de a stabili “mediul lor
personal” și de a raspunde la evenimente. Func ționarea comportamental ă și emo țional ă,
ca rezultat, e vazut ă ca un obiectiv direc ționat și adaptativ.

53. Persoanele dezvolt ă sisteme de credin țe idiosincratice/particulare care le ghideaz ă
comportamentul. Credin țele și asump țiile influen țeaz ă percep țiile și memoriile
individuale și conduc memoria s ă fie activat ă de stimuli sau evenimente specifice.
Persoana e sensibil ă la “stresori” specifici”, incluzând atât eveniment e externe cât și
experien țe afective interne. Credin țele și asump țiile contribuie la tendin ța de a se ocupa
și de a-și aminti în mod selectiv informa ții care sunt consecvente cu con ținutul
sistemului de credin țe și de a “omite” informa țiile care nu corespund acestor credin țe.
4. Ace ști stresori contribuie apoi la o deteriorare functi onal ă a proces ării cognitive
individuale și de activare a unor raspunsuri de coping dezadapta tive, supraînv ățate. E
stabilit un sistem de urm ărire în care activarea comportamentelor de coping
dezadaptative contribuie la men ținerea unor evenimente adverse din mediu și la
consolidarea sistemului de credin țe. Persoana care crede, de exemplu, ca “autostrada e
groaznic de periculoas ă” poate conduce într-un astfel de mod timid (20 mil e pe or ă, mai
încet decât traficul, oprindu-se la rampa de intra re pe autostrada), provocând astfel un
accident și astfel înt ărindu-și credin ța în pericolul autostr ăzilor și importan ța conducerii
chiar și mai defensiv.
5. “Ipotezele cognitive ale specificit ății” spun c ă sindroamele clinice și st ările
emo ționale pot fi diferen țiate prin con ținutul specific al sistemului de credin țe și a
proceselor cognitive care sunt activate.
Funda ția terapiei cognitive o reprezint ă sistemul de credin țe sau în țelesuri.
Cuno știntele noastre ne ofer ă o lentil ă prin care interpret ăm experien țele noastre și un
set de expecta ții care ne ghideaz ă în dezvoltarea planurilor și obiectivelor. Credin țele
noastre pot fi disponibile constiintei noastre (ca in cazul “gandurilor automate”) sau
implicite sau nespuse (schemele). Folosirea termenu lui de “sistem de în țelesuri”
sugereaz ă c ă baza noastr ă de cuno știn țe și moduri de procesare a informa țiilor sunt
organizate și coerente. Din aceast ă perspectiv ă, comportamentul uman e orientat spre
scop și este generativ. Se bazeaz ă pe reguli și credin țe tacite care sunt elaborate și
consolidate în cursul vie ții individului. Procesele cognitive, r ăspunsurile emo ționale și
abilit ățile comportamentale sunt adaptative. Procesele cogn itive joac ă un rol important
în organizarea r ăspunsului nostru atât la evenimentele zilnice, cât și la provoc ările pe
termen lung. Procesele cognitive nu func ționeaz ă independent de reglarea emo țional ă și
de ac țiunea comportamental ă. Mai degrab ă, ele formeaz ă un sistem integrat adaptativ
(Lazarus R., 1991; Leventhal, 1984). Procesele cogn itive, emo țiile și comportamentul
nu pot fi separate de func ționarea biologic ă și social ă. Cogni țiile sunt dependente de ( și

6influen țeaz ă) func țiunile creierului și sunt dobândite într-un context social. Pentru a
întelege cogni ția, apoi, trebuie s ă în țeleag ă ac țiunea și modul în care vor fi folosite
cuno știntele. Pentru a întelege emo ția, trebuie s ă în țelegi cogni ția și structura care e
impus ă de un sistem de în țelesuri.

CAPITOLUL 2 DEPRESIA- CADRU GENERAL ȘI
CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIV-
COMPORTAMENTAL

În acest capitol a fost prezentat ă exhaustiv problematica depresiei
conceptualizat ă în paradigma cognitiv-comportamental ă, tipologiile depresiei,
probleme leagte de epidemiologia acestei afectiuni. Dispozi ția emo țional ă și patologic ă
– cadru general de analiz ă a fenomenului depresiei precum și teoriile explicative au
facut parte din ancora teoretic ă a cercetarii prezente. Toate aceste informa ții constituie
suport pentru explicarea cogni țiilor disfunc ționale care explica cel mai bine depresia,
acestea constituind de fapt vulnerabilitatea cognit iv ă pentru popula ție non-clinic ă.

CAPITOLUL 3 – ANXIETATEA- CADRU GENERAL ȘI
CONCEPTUALIZAREA PRIN PRISMA MODELULUI COGNITIV-
COMPORTAMENTAL

Acest capitol teoretic a fost alocat conceptului ge neral de anxietate unde au fost
prezentate notiuni precum defini ție si clasificare, epidemiologie și teorii cognitiv-
comportamentale explicative ale anxiet ății. Dispozi ția emo țional ă și patologic ă – cadru
general de analiz ă a fenomenului anxietate a fost de asemenea unul di n aspectele
importante ale capitolului, aici grefându-se inform a țiile despre vulnerabilitatea
cognitiv ă a anxieta ții.
Tot în acest capitol sunt dezb ătute și prezentate comorbiditatea ca și concept cât
și vulnerabilitatea cognitiv ă pentru depresie comorbid ă cu anxietatea. Prezentarea
studiilor interna ționale pe problematica vulnerabilita ții depresiei si anxieta ții exist ă aici.

7CAPITOLUL 4 – METODOLOGIA CERCET ĂRII

În cadrul acestui studiu se vor aborda aspecte subclinice ale depresiei și
anxiet ății aflate în rela ție de comorbiditate; atât m ăsurarea, identificarea și detectarea
cât și interven ția se face din perspectiva paradigmei cognitiv-comp ortamentale.
Popula ția ținta a acestui studiu sunt tinerii, cu focusare pe identificarea aspectului
subclinic care se refer ă la acele cogni ții care nu determin ă manifest ări evidente, cu o
simptomatologie slab ă, deci f ără indeplinirea criteriilor tabloului clinic, dar ca re totu și
creeaz ă o vulnerabilitate individului exprimat ă sub forma de distres afectiv.
Astfel, cogni ția (numit ă și convingere/credin ță /gând), constient ă și/sau
inconstient ă, este cel mai important determinant al r ăspunsurilor afectiv-
emotionale/subiective, cognitive, comportamentale și a unor r ăspunsuri
psihofiziologice/biologice, toate interrela ționate. Cogni țiile sunt structuri
informa ționale (prelucr ări informa ționale) care implic ă con ținuturi și procese
informa ționale care genereaz ă aceste con ținuturi. Con ținuturile au caracter specific,
motiva ții, percep ții, imagini, gânduri, iar procesele au caracter nes pecific (ele putând
acomoda orice con ținut în dubletul “dac ă-atunci”).
Mare parte a psihopatologiei este rezult atul cogni țiilor disfunc ționale și/sau
ira ționale, fiind a șadar penetrabil ă cognitiv. Cogni țiile disfunc ționale și/sau ira ționale
pot fi identificate și schimbate prin tehnici cognitiv-comportamentale. Pornind de la
acest ă asump ție de baz ă, ne propunem s ă conceptualizam din punct de vedere
psihopatologic depresia și anxietatea. Conceptualizarea generala în terapia cognitiv-
comportamental ă se face pe baza modelului stres-vulnerabilitate. A ltfel spus, anumite
evenimente stresante (de exemplu, stresori psihosoc iali-Axa IV DSM) interac ționeaz ă
cu o stare de vulnerabilitate general ă biologic ă și/sau psihologic ă, generând tulbur ările
clinice (de exemplu Axa I si II din DSM). În acest model, stresorii și vulnerabilitatea
general ă se constituie în mecanisme etiopatogenetice specif ce. Aceast ă vulnerabilitate
va face obiectivul identific ării și inetrventiei cognitiv-comportamentale în acest st udiu.
Din perspectiva mecanismelor etiopatogenetice nu o s ă lu ăm în considerare decât
formele subclinice ale depresiei și anxiet ății, deci acele simptome care nu ating
intensitatea clinic ă, dar pot predispune subiectul la dezvoltarea unor tulbur ări clinice.
Altfel spus, interven ția psihologica va fi primara, adic ă se refer ă la prevenirea instal ării
bolii (psiho-educatie).

8Obiectivele cercet ării:

• Validarea interven ției-cognitiv comportamentale pe popula ție non-clinic ă care
prezint ă distres emo țional exprimat sub forma vulnerabilit ății cognitive spre a
dezvolta depresie comorbid ă cu anxietatea, folosind metoda experimental ă.
• Opera ționalizarea și m ăsurarea conceptului de vulnerabilitate cognitiv ă, ca
factor predispozant spre a dezvolta depresie comorb id ă cu anxietatea.
• Elaborarea unui protocol de interven ție cognitiv-comportamental ă adecvat
problematicii cercetate care s ă ținteasc ă vulnerabilitatea cognitiv ă care poate
predispune individul la dezvoltarea tulbur ărilor psiho-emo ționale, depresie și
anxietate
• Angajarea participan țiilor în travaliul psihoteapiei cognitiv-comportam entala și
încurajarea acestora s ă-și modifice activ credin țele dezadaptative și s ă asimileze
credin țe mai eficiente, adaptative și ra ționale, cu impact pozitiv asupra
răspunsurilor lor emo ționale, cognitive și comportamentale.
• Stabilirea unei baterii de teste folosit ă pentru testare psihologic ă de tip
screening pentru identificarea popula ției non-clinice care prezint ă
vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulbur ărilor psiho-emo ționale (convingeri
ira ționale, scheme cognitive disfunc ționale) cu instrumente standardizate și
etalonate
• Alc ătuirea criteriilor de includere a participan ților în lotul asupra c ăruia se
aplic ă interven ția psihologic ă propriu-zisa, în acord cu necesit ățile studiului
• Selectarea grupului țint ă în func ție de criteriile stabilite (scorurile ridicate la
credin țele ira ționale considerate conform literaturii de specialit ate factori de
vulnerabilitate pentru tulbur ările emo ționale, depresie și anxietate).
• Proiectarea designului experimental pentru subiec ții identifica ți cu
vulnerabilitate cognitiv ă spre depresie și vulnerabilitate
• Reducerea distresului emo țional pentru subiec ții din lotul supus cercet ării în
sensul dobândirii capacit ății de a gestiona cogni țiile și comportamentele care
constituie un factor de vulnerabilitate pentru tulb ur ările psiho-emo ționale
• Realizarea unui program de preven ție primar ă eficient, u șor de aplicat, de scurt ă
durat ă

9Ipoteza general ă a cercet ării:
Dac ă intervenim cognitiv-comportamental cu tehnici psih oterapeutice specifice
atunci vulnerabilitatea cognitiv ă pentru depresie comorbid ă cu anxietatea se modific ă.
Ipoteze de lucru :
1. Interven ția cognitiv-comportamental ă cu tehnici specifice duce la sc ăderea
vulnerabilita ții pentru depresie
2. Interven ția cognitiv-comportamental ă cu tehnici specifice duce la sc ăderea
vulnerabilitatii pentru anxietate
3. Rezultatul interven ției cognitiv-comportamentale duce la sc ăderea
semnificativ ă a distresului afectiv, a cogni țiilor ira ționale corespondente
depresiei și anxiet ății
4. Rezultatul interven ției cognitiv-comportamentale duce la sc ăderea
semnificativ ă a gândurilor automate
5. Rezultatul interven ției cognitiv-comportamentale duce la cre șterea factorilor
protectivi pentru s ănătatea mental ă( acceptarea necondi ționat ă a propriei
persoane, autoeficacitatea, stima de sine)

Descrierea participan ților
Pentru prima etapa a cercet ării, respectiv cea de screening psihologic, am ales
drept popula ție non-clinic ă, studentii anului I, studii de licen ță , ai Facult ății de Știin țe
din cadrul Universit ății Lucian Blaga din Sibiu. Facultatea de Știinte cuprinde
urm ătoarele specializ ări : psihologie, sociologie, asisten ță social ă, ecologie și protec ția
mediului, biologie, educa ție fizic ă și sport, informatic ă, matematic ă. Au fost 205
subiec ți care au completat integral bateria de teste și un numar de 28 care au fost
descalifica ți și pe care le-am exclus din studiu pentru c ă nu era bateria de teste
psihologice integral completat ă.
Tabelul 14. Distribu ția participantilor în func ție de sex

Distribu ția participan ților în func ție de sex
Frecven ța Procente Procente
valide Procente cumulate
Feminin 168 82.0 82.0 82.0
masculin 37 18.0 18.0 100.0
Total 205 100.0 100.0

10

Figura 15. Distribu ția participantilor în func ție de sex

Tabelul 15. Distribu ția participan ților pe specializ ări

Distribu ția participan ților pe specializ ări
Frecven ță Procente Procente
valide Procente
cumulate
psihologie 71 34.6 34.8 34.8
sociologie 21 10.2 10.3 45.1
asisten ță social ă 30 14.6 14.7 59.8
ecologie și protec ția
mediului 44 21.5 21.6 81.4
biologie 3 1.5 1.5 82.8
sport 11 5.4 5.4 88.2
matematic ă 15 7.3 7.4 95.6
informatic ă 9 4.4 4.4 100.0
Total 204 99.5 100.0
Valori lips ă 1 .5
Total 205 100.0

11

Figura 16. Distribu ția participan ților pe specializ ări

Etapele studiului:
În continuare, voi prezenta metodologia cercet ării pe scurt,enumerând etapele
studiului, urmând ca la sec țiunea Metodologia cercet ării prezentat ă pe larg s ă fie
detaliate ficare dintre etapele cercet ării și metodele aferente lor.
Prima etap ă a studiului: Elaborarea protocolului de psihoterapie cognitiv-
comportamental ă pe baza modelului preven ției primare și în acord cu conceptualizarea
teoretic ă. Interven ția primar ă se refer ă la interven ția pentru preven ție, simplu spus
psiho-educa ție. Din conceptualizarile teoretice ale anxiet ății și depresiei, au fost extrase
cogni țiile ira ționale specifice fiec ăreia și acestea au f ăcut obiectul interven ției din
protocolul de psihoterapie. Urmeaz ă prezentarea celorlalate etape ale studiului
prezentate cronologic și metodologia aferent ă fiec ăreia.
Prezentarea sumarizat ă a protocolului de psihoterapie cognitiv-comportame ntală, cu
obiectivele generale pe care le-a urm ărit:
/bdash2 Sedin țele 1-4 : vizeaz ă cunoa șterea participan ților, stabilirea rela ției
terapeutice specifice grupului, elemente de psiho-e duca ție și conceptualizarea

12 distresului emo țional pe baza modelului ABC din cognitiv-comportame ntal ă
și ra țional emotiv ă, percep ția pozitiv ă a participan ților asupra coeziunii
grupului și confiden țialitatea ca factori importan ți pentru evolu ția grupului.
/bdash2 Sedin țele 5-9 : sunt centrate specific pe cogni țiile disfunc ționale cu scopul
disput ării și flexibiliz ării acestora: catastrofarea, trebuie absolutist, ev aluarea
global ă, acceptarea necondi ționat ă a propriului sine, a celorlal ți și a vie ții în
general și autodeprecierea. Dezvoltarea alternativelor ra ționale în scopul
optimiz ării personale a participan ților.
/bdash2 Sedin ța 10 : se pune accentul pe integrarea abilit ăților dobândite, men ținerea
confidentialit ății informa țiilor și dup ă incheierea procesului terapeutic, fiecare
participant î și face bilantul cost-beneficii raportând beneficiil e ob ținute în
urma particip ării.

Principiile generale folosite pe parcursul desfa șur ăii sedin țelor :
Orice sedin ță de terapie cognitiv-comportamental ă de grup începe cu
stabilirea agendei, apoi:
1. O trecere scurta în revista din partea fiec ărui participant, peste interac țiunile și
problemele s ăpt ămânale. Persoanelor li se cere s ă enumere specificul
evenimentelor s ăpt ămânii, incluzând reac ția la ultima sedin ță ;
2. O trecere în revista a temelor pentru acas ă, ce a func ționat, ce-a fost înv ățat din
efectuarea lor, cu ce probleme s-au confruntat și sentimentele, comportamentul
și cogni țiile aferente.
3. O problem ă specific ă pe care s ă fie axata orice sedin ță : priorit ățile sunt
determinate de rela ția colaborativ ă, în conformitate atât cu preferin ța clientului
cât și în consonan ță cu modelul. În cazul de fa ță accentul se pune pe cogni țiile
ira ționale specifice vulnerabilit ății cognitive la depresie și anxietate
4. O încheiere și o trecere în revist ă a sedin ței, precum și feedback-ul c ătre
terapeut. Trebuie l ăsat întotdeauna timp înainte de încheierea sedin ței pentru a
acorda timp fiec ărei persoane de a treace în revista și de a schi ța ce a ob ținut în
urma sedin ței. Aceasta da sedin ței substan ță și solidific ă realiz ările f ăcute.

A doua etap ă a studiului : procedura de testare psihologic ă aplicat ă sub
forma de screening s-a desfa șurat în condi ții adecvate, în s ăli de curs, în perioada lunii
ianuarie 2009. A implicat în prima faza solicitarea consim ță mântului scris de

13 participare la studiu (vezi Anexa 1) dup ă care a fost completate individual câte un
pachet con ținând instrumentele selec ționate pentru acest studiu, f ără limit ă de timp.
Bateria de instrumentele selec ționate pentru scopul cercet ării este prezentat ă în
capitolul metodologia cercet ării, la subcapitolul instrumente folosite. Informa țiile
colectate, precum și încadrarea scorurilor în etaloanele validate pe p opula ția
româneasc ă au dus la constituirea bazei de date, introduse în SPSS.

A treia etap ă a studiului – s-a desfasurat în lunile februarie – martie 2009 și a
constat în selectarea din num ărul total de subiec ți care au fost supu și procedurii de
screening psihologic, a grupului țint ă. În acest ă etap ă au fost elaborate criteriile de
includere pentru grupul țint ă. Includerea subiec ților în acest grup s-a realizat prin
împerecherea scorurilor ridicate și foarte ridicate la ABS-2 – DAS-A și cu ajutorul
interviului clinic structurat și semi-structurat desf ăsurat pe parcursul a dou ă sesiuni cu
fiecare subiect în parte.

A patra etap ă a studiului – luna martie, 2009, stabilirea grupurilor
experimentale și a designului experimental

A cincea etap ă a studiului – aprilie-iunie 2009, derularea celor zece sesiuni al e
interven ției cognitiv-comportamentale cu scopul reducerii vu lnerabilit ății cognitive
pentru depresie comorbid ă cu anxietatea. Fiind popula ție non-clinica putem spune c ă
scopul a fost de optimizare personal ă în sensul reducerii distresului emo țional.

A sasea etap ă a studiului – iunie 2009 – retestarea subiec ților care au fost
inclu și în grupul pe care s-a aplicat procedura de interv en ție cognitiv-comportamental ă.
Retestarea s-a facut și pe grupul de control, considerat martor în acest studiu, asupra
căruia nu s-a aplicat interven ția psihologic ă și a avut loc în perioada lunii iunie 2009,
pentru ambele grupuri. Pentru acesta s-au folosit u rm ătoarele scale extrase de
asemenea, din SEC (Sistemul de evaluare clinic ă): DAS-A, ABS-2, PDA, ATQ, SS,
USAQ, SES.

14 Figura 17. Prezentare metodologiei cercet ării

15 Metodologia cercet ării prezentat ă pe larg

În acesta sec țiune va fi prezentat ă detaliat metodologia folosit ă în acest studiu,
în ordine cronologic ă, în func ție de etapele de desf ăsurare.

PRIMA ETAP Ă A STUDIULUI: protocolul celor zece sedin țe a fost elaborat
pentru conceptele care opera ționalizeaza vulnerabilitatea cognitiv ă pentru depresie
comorbid ă cu anxietatea. Acest demers a avut loc în 2008.
A DOUA ETAP Ă A STUDIULUI derulat ă în ianuarie 2009.

Testarea psihologic ă- se refer ă la etapa de screening cu bateria de teste selectat ă
pentru scopul acestui studiu care este o activitate preliminar ă psihodiagnosticului
aprofundat, orientat ă spre identificarea vulnerabilit ății psihologice a participan ților spre
tulbur ări psiho-comportamentale, având în vedere depresia și anxietatea de intensitate
subclinic ă în studiul de fa ță ; s-au utilizat proceduri psihologice eficiente su b aspect
teoretico-aplicativ. Screeningul nu se refer ă la psihodiagnosticul aprofundat al
tulbur ărilor psiho-comportamentale ci la identificarea tim purie a: prezen ței sau absen ței
unor simptome caracteristice acestor tulbur ări și a prezen ței sau absen ței factorilor de
vulnerabilitate pentru dezvoltarea unor tulbur ări psiho-comportamentale.
Pe m ăsur ă ce bateria de teste a fost completat ă, fiecare subiect a fost codificat
aleator cu un num ăr cuprins între 1…205, astfel protejându-se ident itatea subiectului
conform standardelor impuse de Colegiul Psihologilo r din România prin Codul
Deontologic al profesiei de psiholog. Accesul la in strumente: licen ța instrumentelor pe
care le-am folosit apar ține Universita ții Lucian Blaga din Sibiu, catedra de psihologie,
utilizarea lor in scopul acestei cercetari mi-a fos t permis de catre furnizorii de teste.
Abia în etapa a doua a studiului, subiec ții cu scoruri mari la anumite scale, intr ă
în faza de psihodiagnostic aprofundat prin interviu clinic.
Alegera scalelor a servit scopului cercet ării și s-a fundamentat pe asump ția de
baza a paradigmei cognitiv-comportamentale care spu ne ca la baza problemelor de tip
emo țional și comportamental sunt credin țele ira ționale despre sine, lume și via ță . Dac ă
o persoan ă de ține credin țe ra ționale despre sine, ceilal ți și via ță și se poate considera o
fiin ță valoroas ă indiferent de comportamentele sale, va tr ăi emo ții pozitive sau
negative, conform dinamicii dintre evenimentele de via ță și scopurilor sale și nu va tr ăi
emo ții invalidante/disfunc ționale.

16 Pentru aceast ă etapa am constituit o baterie de teste extrase din SEC (Sistem de
evaluare clinic ă), inso țit ă de un chestionar de personalitate extras din SCID II,
conceput pentru aceste activit ăți de screening. Scopul aplic ării bateriei de teste
men ționat ă este de a identifica acele persoane cu scoruri ri dicate la anumite scheme
cognitive care pot constitui vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulbur ărilor psiho-
comportamentale urmarite în acest studiu. Descriere a scalelor folosite în bateria de
testare precum și a dimensiunilor m ăsurate de acestea, indici de validitate și fidelitate,
vor fi prezentate în continuare.
Participan ții la studiul de fa ță constituie o popula ție non-clinic ă, altfel spus
emo țiile negative tr ăite nu apar ca parte a unui tablou clinic invalidan t. Alegerea
scalelor pentru testarea psihologic ă s-a f ăcut în func ție de indica țiile manualelor testelor
care men ționeaz ă asocierea pozitiv ă între credin țele ira ționale și anxietate și depresie
(evaluate ca și complexe de manifest ări cognitive, comportamentale, fiziologice și
subiective (DiGiusepe,R.,Leaf, Exner, T.,si Robin, M.(2007). Manual. Scala de
atitudini și convingeri 2 (adaptat de Macavei, B.). În D. Davi d (coordinator), Sistem de
evaluare clinic ă. Editura RTS, Cluj-Napoca).
Chestionarul de personalitate din SCID-II care a fo losit la identificarea
problemelor clinice pe axa II, utilizat ulterior pe ntru interviul structurat și împreun ă cu
CASM (scala de autoevaluare a s ănătății mentale).
Scalele care masoar ă credin țele ira ționale (de genul: preten ții absolutiste,
evaluare negativ ă a propriei persoane, toleran ță scazut ă la frustrare, catastrofarea,
emo ții negative func ționale și disfunc ționale, trebuie direc ționat spre sine, trebuie
direc ționat spre al ții) sunt: DAS-A (care opera ționalizeaz ă și m ăsoar ă cel mai adecvat
vulnerabilitatea la depresie) și ABS-2 care operationalizeaz ă anxietatea (aici focusarea
atentiei a fost pe scorurile scaleleor: ABS-2 -SD/G E care m ăsoar ă evaluarea global ă a
propriei persoane, ABS-2-AWF – catastrofarea ca ele ment cheie al vulnerabilit ății spre
anxietate, ABS-2-DEM – trebuie absolutist și am mai urm ărit scorul ABS-2 total).
Aceste dou ă scale au fost cele care au influen țat decisiv alegerea subiec ților în grupul
țint ă.
Au mai fost selectate trei scale care nu au jucat rol de decizie pentru admisia în
grupul țint ă, îns ă au fost folosite ca și cumul de informa ții psihologice și pentru
analizele statistice ale grupului. Acestea sunt: PD A (opera ționalizeaz ă și masoar ă
distresul afectiv), ATQ (m ăsoar ă gândurile automate), WBSI (m ăsoar ă fenomenul de
supresie).

17 Am adugat bateriei selectate și scale care m ăsoar ă factorii protectivi la
confruntarea cu situa țiile de via ță negative cum ar fi: acceptarea necondi ționat ă a
propriei persoane (m ăsurat ă cu USAQ), stima de sine (m ăsurat ă cu SS) și constructul
de autoeficacitate (m ăsur ăt cu SES), iar aceste probe și nu vor constitui criterii dup ă
care se vor selecta participan ții ci doar probe folosite pentru analiza datelor de final.
Testarea screening a decurs conform instruc țiunilor din manualele testelor, în
condi ții optime de spatiu și timp, participan ții fiind invita ți s ă completeze bateria de
teste dup ă ascultarea instructajului. Perioada de timp în car e s-a desf ăș urat aceast ă
etapa a fost de dou ă s ăpt ămâni, luna ianuarie 2009. Apoi au fost introduse da tele în
SPSS pentru subiec ții care au avut bateria de teste completat ă integral.

Prezentarea instrumentelor folosite pentru etapa de screening psihologic:

1. Chestionarul de Personalitate SCID-
SEC (Sistemul de Evaluare Clinica): probele psihol ogice cuprinse în SEC au
fost selectate pornind de la pardigma psihodiagnost icului și evalu ării clinice validate
știin țific. Mecanismele etiopatogenetice/de sanogenez ă asociate pe baza analizei
comprehensive a literaturii de specialitate cu tabl oului clinic/starea de s ănătate, sunt
identificate cu aceste probe psihologice. Din SEC, am selectat urm ătoarele probe
psihologice:
2. Chestionarul de autoevaluare a s ănătății mentale(CASM)
3. Scala de atitudini și convingeri 2 (ABS-2)
4. Scala de atitudini disfunc ționale(DAS-A)
5. Chestionarul gândurilor automate (ATQ)
6. Profilul distresului afectiv (PDA)
7. Chestionarul de acceptare necondi ționată a propriei persoane(USAQ)
8. Inventarul de supresie "Ursul Alb" (WBSI)
9. Scala de stim ă de sine(SS)
10. Scala de autoeficacitate(SES)

A TREIA ETAP Ă A STUDIULUI s-a desf ăș urat în perioada februarie- martie 2009 și
a debutat cu stabilirea criteriilor de includere în grupul țint ă a acelor subiec ți care se
pliaz ă pe obiectivul general al studiului de fa ță .

18
Criterii de includere a participan ților în grupul țint ă care va fi supus designului
experimental:
• 1. Identificarea în urma screeningului a subiec ților care au scoruri mari și foarte
mari ale credin țelor ira ționale care opera ționalizeaz ă anxietatea și depresia, care
conform conceptualiz ării teoretice și a manualului testelor înseamna factori de
vulnerabilitate pentru aceste probleme emo ționale. Pentru verificarea acestui
crietriu s-au folosit scalele ABS-2 si DAS-A
• 2. Identificarea subiec ților care prezint ă concomitent, scoruri mari și foarte
mari la cogni țiile care m ăsoara anxietatea și depresia, îndepliniid astfel criteriul
de comorbiditate
• 3. Pentru subiec ții care îndeplinesc criteriile anterioare, verific ăm absen ța
tabloului clinic pentru depresie și anxietate înregistarate ca probleme pe axa I-
DSM IV-TR, realizat ă prin aplicarea scalelor specifice care m ăsoara aceste
aspecte:Beck Depression Inventory (BDI) și Hamilton anxietate (HARS)
• 4. Pentru subiec ții care îndeplinesc criteriile anterioare, este nec esar ă verificarea
absen ței tulbur ărilor de pe axa II din DSM IV –TR, tulbur ări de personalitate,
realizată cu interviul structurat SCID-II înso țit de chestionarul de personalitate a
aceluia și instrument.
Not ă: toate cele patru criterii de includere a particip an ților în lotul asupra c ăruia se
face interven ția psihologic ă primar ă trebuiesc îndeplinite integral. Aceste criterii au fost
stabilite pentru a r ăspunde necesit ății studiului și vor fi verificate punctual de-al lungul
etapelor, men ționându-se explicit acest lucru. Primele dou ă criterii stau la baza
identific ării vulnerabilit ății cognitive crescute pentru anxietate și depresie cât și a
comorbidit ății acestora. Ultimele dou ă criterii au fost stabilite pentru includerea în
grupul țint ă doar acelor subiec ți care nu înregistreaz ă probleme clinice pe Axele I și II
din DSM-IV-TR. Subiec ții pe care s-a aplicat screening-ul psihologic sun t ipotetic
popula ție non-clinic ă, dar am considerat obligatotriu acest criteriu.
Verificarea criteriului 1 pentru stabilirea grupului țint ă: din cei 205 subiec ți testa ți
în faza de screening, au fost selecta ți doar aceia care au înregistrat scoruri mari și foarte
mari la scalele ABS-2 si DAS-A, astfel:

19 Tabelul 16. DAS-A etalon, frecven ța și num ărul subiec ților cu scor foarte ridicat și
ridicat al atitudinilor disfunc ționale

Etalon DAS-A Frecvent ț Procent
nivel ridicat 52 25.4
nivel foarte ridicat 4 2.0 Atitudini
disfunc ționale
Total 56 27.3
nivel mediu, scazut și
foarte sc ăzut 149 72.7
Total 205 100.0

Tabel 17. ABS-2 etalon, frecven ța și num ărul subiec ților cu scor foarte ridicat și ridicat
la ira ționalitate

Tabelele extrase din baza de date arat ă că scoruri foarte ridicate și ridicate au
avut:
/square4 56 de subiec ți la scala DAS-A, dintre care 4 au avut nivel foar te ridicat de
atitudini disfunc ționale
/square4 83 de subiec ți la scala ABS-2, dintre care 8 au avut nivel foar te ridicat de
ira ționalitate
Acesta a fost primul filtru aplicat în urma constit uirii etaloanelor, pentru to ți
subiec ții din baza de date și verificarea criteriului 1.

Verificarea criteriului 2 pentru stabilirea grupului țint ă: adic ă identificarea
subiec ților care prezint ă concomitent, scoruri mari și foarte mari la cogni țiile care
măsoar ă anxietatea și depresia, indepliniid astfel criteriul de comorbi ditate. Pentru Etalon ABS-2 Frecven ța Procent
ira ționalitate ridicat ă 75 36.6
ira ționalitate foarte ridicat ă 8 3.9 Nivel
irationalitate
Total 83 40.5
Ira ționalitate de nivel mediu,
sc ăzut ă și foarte scazut ă 122 59.5
Total 205 100.0

20 realizarea efectiv ă a împerecherii scorurilor ridicate și foarte ridicate ob ținute de fiecare
subiect la cele dou ă scale, s-a procedat astfel: s-a luat fiecare scor DAS-A din cele 56,
aflate în zona vulnerabilit ății și a fost împerecheat cu scoruri similare ob ținute de cei
83 de subiec ți, la ABS-2, stabilindu-se astfel existen ța comorbid ă a vulnerabilit ății
cognitive pentru depresie și anxietate.
In urma acestei explor ări au rezultat 44 de subiec ți care au îndeplinit criteriile 1
și 2 și care au format grupul țint ă, respectiv scoruri mari la credin țele ira ționale care
opera ționalizau depresia și anxietatea aflate în relatie de comorbiditate
Tot în acesta a doua etap ă a urmat verificarea crietriilor 3 și 4 folosindu-se
drept metodologie de lucru interviul clinic structurat și semistructurat: acesta s-a
desf ăsurat în dou ă sesiuni temporare, programate telefonic, cu durata de aproximativ o
or ă fiecare. Acest ă metodologie de lucru s-a aplicat acelor 44 de subi ec ți care au
îndeplinit criteriile 1 și 2 de includere în grupul țint ă. Obiectivele generale ale
interviului clinic în acesta cercetare au fost:
/square4 psihodiagnoza aprofundat ă a acelor subiec ți care au devenit grup țint ă
/square4 verificarea criteriilor 3 și 4 de includere pentru ace ști subiec ți
/square4 conceptualizarea cognitiv-comportamental ă.
a) prima sesiune : a debutat cu completarea scalei BDI și aplicarea Hamilton
anxietate, interviul clinic propriu-zis, verificare a criteriului 3 de includere a subiec ților
în grupul țint ă, conceptualizarea cognitiv-comportamental ă a distresului emo țional
prezent
b) a doua sesiune : a continuat cu interviul clinic structurat pe baz a chestionarului
de personalitate din SCID-II astfel verificându-se criteriului 4 de includere a subiec ților
în grupul țint ă. S-a folosit și CASM completat în faza de screening de c ătre subiect, ca
suport pentru elaborarea întreb ărilor din interviul clinic.

Prima sesiune – interviul clinic – descriere proced ural ă și scopuri urm ărite :
interviul clinic s-a desf ăș urat cu fiecare subiect din cei 44 selecta ți. La metodologia
interviului clinic s-a ad ăugat aplicarea scalelor BDI și Hamilton anxietate pentru
verificarea criterului trei de includere în grupul țint ă care impunea verificarea absen ței
tabloului clinic pentru depresie și anxietate înregistarate ca probleme pe axa I- DSM
IV-TR. S-au respectat standardele de confiden țialitate și protec ția identit ății subiectului,
în lucrarea de fa ță fiind folosite numai codific ările într-o formul ă care p ăstreaza cu
rigurozitate anonimatul.

21 Scala de Anxietate Hamilton prescurtat HARS și Inventarul de Depresie Beck, au
fost prezentate in lucrarea extins ă, cu indici de fidelitate și validitate.

Procedura de utilizare a interviului clinic în cerc etarea de fa ță: ini țial fiecare
subiect completeaz ă formularul scalei BDI f ără limit ă de timp; pentru Hamilton
anxietate, evaluatorul – folosind ghidul de cotare – acord ă scoruri pentru fiecare item în
cadrul interviului semistructurat. În acest ă etap ă, el știe c ă face parte din grupul țint ă și
că vor urma și alte etape ale studiului despre care este informa t în timpul acestui
interviu. Este nevoie ca el s ă-și exprime în continuare acceptul de a continua s ă
participe la studiu și știind c ă oricând, în orice etap ă se poate retrage.
Interviul ini țial a fost gândit strategic, ca fiind o piatr ă de temelie pentru
dezvoltarea unei rela ții terapeutice constructive, care urm ăreste în principal implicare și
motivarea clientului pentru schimbare. Dezvoltarea rela ției terapeutice în acest prim
interviu clinic s-a facut intermediul tehnicilor sp eciale, cum ar fi confiden țialitatea
informa țiilor discutate, empatia, acceptarea neconditionata a persoanei. Interviul a avut
loc intr-un cadru adecvat. Prin integrarea datelor culese din interviul initial se ajunge la
o formulare comprehensiv ă care explic ă etiologia și men ținerea distresului emo țional
înregistrat prin scorurile ridicate și foarte ridicate la teste și confirmat de subiec ți în
cadrul interviului. În termeni tehnici acesta se nu me ște conceptualizarea cazului, iar
acesta capat ă utilitate când se prezint ă și se discuta cu subiectul, c ăutându-se aprobarea
acestuia, acceptarea ei; oricum, respingerea concep tualiz ării este considerat ă și ea o
informa ție utila, deoarece aceasta poate s ă puncteze o incoeren ță care necesit ă o
clarificare.
Obiectivele generale ale primei sesiuni a interviu lui clinic, urm ăresc verificarea
punctual ă a criteriului 3 de includere a subiec ților în grupul țint ă și conceptualizarea
problemei din paradigma cognitiv-comportamental ă.
În a doua sesiune a interviului clinic s-a folosit CASM si SCID II utilizat
împreun ă cu chestionarul de personalitate SCID-II.

Chestionarul de autoevaluare a s ănătății mentale (CASM) , în varianta
screening se bazeaz ă pe procedura de autoevaluare și a fost ata șat bateriei de teste
folosit ă la screening și prezentata anterior. CASM surprinde numai autoapr ecierile
referitoare la func ționarea psihologic ă, social ă și profesional ă. La fiecare subiect din cei
44 care fac parte din grupul țint ă s-a folosit drept suport chestionarul completat de

22 subiect, adresându-se întreb ări deschise pe marginea r ăspunsurilor date de subiect.
Folosirea acestui chestionar s-a justificat prin f inalitatea lui în cazul în care nu apar
răspunsuri problematice ale subiectului examinat, ace sta fiind considerat f ără probleme
psiho-comportamentale evidente. La nici unul din su biec ții examina ți cu acest
instrument nu au fost înregistrate zone problematic e.

Interviul clinic structurat pentru tulbur ările de pe Axa II a DSM este un
interviu diagnostic de evaluare a celor zece tulbur ări de personalitate de pe Axa II a
DSM-IV. S-a ales drept finalitate diagnosticul cate gorical (prezent sau absent) acesta
răspunzând cel mai bine nevoilor studiului. Interviu l a fost conceput pe baza
manualului la care s-a lucrat în anexa cu chestiona rul de personalitate al acestui
instrument; rolul chestionarului de personalitate c ompletat de subiec ți odat ă cu bateria
de teste ini țial ă. Structura de baza a SCID-II este elaborata pe baz a interviului clinic,
instrumentul începând cu o trecere în revist ă a patternurilor comportamentale și
rela ționale caracteristice subiectului, oferind de asem enea informa ții despre capacitatea
de autoreflec ție a acestuia. Trecera în revista a SCID-II începe cu urm ătoarea fraz ă:
“Am s ă v ă pun câteva întreb ări legate de ce fel de persoan ă sunte ți – mai precis, despre
cum v ă comporta ți sau ce simti ți în general”. Aceast ă introducere este urmat ă de de un
num ăr de întreb ări deschise care au ca obiectiv evaluarea unor tras ături generale de
personalitate, cum ar fi “Cum v-a ți descrie ca persoan ă?””Ce lucruri a ți f ăcut care ar
putea fi sup ărătoare pentru al ții?””Dac ă v-ați putea schimba personalitatea, în ce fel a ți
dori s ă fie diferit ă?”. Apoi având chestionarul de personalitate compl etat de subiect, se
trece la investigarea întreb ărilor la care acesta a r ăspuns afirmativ, urm ărindu-se
instruc țiunile manualului SCID-II; aici incepe decizia clin ic ă care stabile ște dac ă itemul
criteriul la care subiectul a r ăspuns afirmativ este prezent la nivelul prag. To ți cei 44 de
subiecti ai grupului țint ă au avut drept finalitate a acestui gen de interv iú absen ța unui
posibil diagnostic de tulburare de personalitate, d eci fiind indeplinit acest criteriu.
To ți cei 44 de subiecti au indeplinit și criteriile stabilite conform necesit ății
studiului, neexistânt suspiciunea unei probleme cli nice pe axa II, intrând astfel în
urm ătoarea etap ă.

23 A PATRA ETAP Ă A STUDIULUI s-a desf ăș urat în martie 2009.
Designul experimental- t răsătura definitorie a experimentului este dat ă de
obiectivul de cunoastere pe care și-l propune, identificarea unei rela ții cauzale între
variabila independent ă (Vi ) și variabila dependent ă (Vd) denumit ă și rezultat (Anitei,
M. 2007).
Designul experimental folosit în acesta lucrare a f ost cel cu dou ă grupuri:
experimental și de control.
Repartizarea celor 44 de subiec ți în cele dou ă grupuri experimentale se face
dup ă criteriile “matched group”: îi ordonez descresc ător dup ă scorurile la DAS-A pe
cei 44 de subiec ți, dup ă care se iau perechile de scoruri aflate pe șir în ordine
descresc ătoare și fiecare subiect din cei doi se distribuie aleator în grupul 1 sau grupul
2. Se procedeaz ă astfel cu to ți subiectii, pân ă la ob ținerea a dou ă grupuri formate
fiecare din 22 de subiecti. Tot aleator se stabile ște care grup va fi experimental și care
de control.
Constituirea grupurilor experimental și de control:
Tabelul 18. Distribu ția aleatorie a subiec ților în cele dou ă grupuri: experimental și de
control
Grupul țint ă
44 subiec ți Grupul
experimental
(de tratament) Grupul de
control
(non tratament)
S1 cod 205 S1 cod 205
S2 cod 6 S2 cod 6
S3 cod 185 S3 cod 185
S4 cod 124 S4 cod 124
S5 cod 95 S5 cod 95
S6 cod 32 S6 cod 32
S7 cod 48 S7 cod 48
S8 cod 99 S8 cod 99
S9 cod 80 S9 cod 80
S10 cod 46 S10 cod 46
S11 cod 59 S11 cod 59
S12 cod 64 S12 cod 64
S13 cod 61 S13 cod 61

24 S14 cod 161 S14 cod 161
S15 cod 114 S15 cod 114
S16 cod 188 S16 cod 188
S17 cod 191 S17 cod 191
S18 cod 131 S18 cod 131
S19 cod 92 S19 cod 92
S20 cod 71 S20 cod 71
S21 cod 137 S21 cod 137
S22 cod 127 S22 cod 127
S23 cod 86 S23 cod 86
S24 cod 181 S24 cod 181
S25 cod 135 S25 cod 135
S26 cod 93 S26 cod 93
S27 cod 90 S27 cod 90
S28 cod 25 S28 cod 25
S29 cod 156 S29 cod 156
S30 cod 132 S30 cod 132
S31 cod 75 S31 cod 75
S32 cod 121 S32 cod 121
S33 cod 81 S33 cod 81
S34 cod 113 S34 cod 113
S35 cod 197 S35 cod 197
S36 cod 101 S36 cod 101
S37 cod 67 S37 cod 67
S38 cod 157 S38 cod 157
S39 cod 196 S39 cod 196
S40 cod 77 S40 cod 77
S41 cod 187 S41 cod 187
S42 cod 129 S42 cod 129
S43 cod 198 S43 cod 198
S44 cod 31 S44 cod 31
Legenda : cod = codificarea pe care a primit-o fiecare part icipant la intrarea în studiu; S = subiectul nr.;
Grup țint ă = to ți subiec ții care au îndeplinit criteriile de includere în st udiu

25 Tabelul 19. Caracteristici demografice ale grupuril or experimental și de control

Variabile Grup experimental
n=22
M SD Grup de control
n=22
M SD
Sex (f/m) 19 / 3 18 / 4
Vârst ă 21,76 1,523 21,59 1,312

S-au obtinut grupurile de control șsi experimental, asigurand astfel echivalen ța
grupurilor comparate și distribuirea aleatorie simpl ă a subiectilor. Schematic designul
experimental este prezentat:
Grup experimental : m ăsurare pre-test…… tratament………….m ăsurare post-test
Grup control ;m ăsurare pre-test…….f ără tratament……..m ăsurare post-test
Definirea variabilelor experimentale:
• Variabila independent ă (Vi) – tratamentul aplicat sub forma
interven ției psihologice de grup
• Variabila dependent ă (Vd) – vulnerabilitatea cognitiv ă pentru
depresie comorbida cu anxietatea

Opera ționalizarea variabilelor:
-Variabila independent ă(Vi): are dou ă nivele:
• interven ție cognitiv-comportamental ă: pentru grupul experimental
• non-interven ție cognitiv-comportamental ă: pentru grupul de control
Manipularea Vi se face prin aplicarea celor zece sesiuni de terapie cognitiv-
comportamental ă conform protocolului stabilit, cu frecven ța de o sesiune pe s ăpt ămâna
și durata de dou ă ore.

-Variabila dependent ă: vulnerabilitatea cognitiv ă pentru depresie comorbid ă cu
anxietatea. Opera ționalizarea Vd, deci a vulnerabilit ății cognitive pentru depresie
comorbid ă cu anxietatea const ă în masurarea conceptelor care sunt acceptate de c ătre
literatura de specialitate ca factori etiologici ai vulerabilit ății cognitive amintite și se
face cu urm ătoarele scale:

26 DAS-A (care opera ționalizeaz ă și m ăsoara cel mai adecvat vulnerabilitatea la
depresie) și ABS-2 care opera ționalizeaz ă anxietatea (aici focusarea aten ției a fost pe
scorurile scaleleor:ABS-2 -SD/GE care m ăsoara evaluraea global ă a propriei persoane,
ABS-2-AWF-catastrofarea ca element cheie al vulnera bilit ății spre anxietate, ABS-2-
DEM-trebuie absolutist și am mai urm ărit scorul ABS-2 total).
Au mai fost selectate trei scale: PDA scorul total (opera ționalizeaz ă și m ăsoar ă
distresul afectiv), ATQ (m ăsoar ă gândurile automate).
Scale care m ăsoara factorii protectivi la confruntarea cu situa țiile de via ță
negative cum ar fi: acceptarea necondi ționata a propriei persoane (m ăsurat ă cu USAQ),
stima de sine (m ăsurat ă cu SS) și constructul de autoeficacitate (m ăsurat cu SES), iar
aceste probe și nu vor constitui criterii dup ă care se vor selecta participan ții ci doar
probe folosite pentru analiza datelor de final.
Toate aceste scale au costituit unitatea de m ăsura pentru Vd, atât în faza de pre-
test și post-test. Un am considerat necesar s ă folosesc alte scale pentru post-test pentru
ca distan ța între testarea ini țiala și cea finala a fost de șase luni ianuarie / iunie 2009,
neexistând suspiciunea ca subiec ții se pot obi șnui cu aceste instrumente.

A CINCEA ETAPA a studiului s-a desf ăș urat în perioada aprilie-iunie 2009: se
aplic ă condi ția tratament doar grupului experimental, în cazul a cestui studiu fiind vorba
despre protocolul de interven ție cognitiv-comportamental ă de grup, desf ășurat pe
parcursul a zece sedin țe, cu o frecven țe de o sedin ță pe s ăpt ămân ă și aplicat doar
grupului experimental, aceasta fiind manipularea Vi din studiul experimental.
Grupul experimental este acum constituit din 22 de persoane care prin împ ărțire
aleatorie simpl ă, va fi divizat în dou ă grupuri, adica viitoarele unit ăți pe care se aplic ă
protocolul de interven ție cognitiv-comportamental ă de grup.
Pe parcursul acestei etape s-a inregistrat un aband on S23 cod 86, sex feminin,
19 ani care a declarat c ă nu mai dore ște sa participe la sesiunile de grup.

A SASEA ETAP Ă a studiului s-a desf ăș urat în iunie 2009 când au fost retesta ți
to ți subiec ții care au participat la experiment, adic ă 42 de subiecti rama și în studiu.

27 Rezultatele cercet ării , analiza și prelucrarea datelor cu ajutorul SPSS

Scorurile subiec ților de la faza de post-test a cercet ării au fost introduse în baza
de date și prelucrate cu SPSS. Analiza și prelucrarea rezultatelor s-a facut cu ajutorul
testelor neparametrice compatibile cu designul cerc etarii. Scopul acestora este de a
verifica ipoteza cercet ării, mai exact testarea statistic ă a diferen țelor in multiple
ipostaze:
– pre si post-test la grupul experimental – testul Wi lcoxon T
– pre si post-test la grupul de control – testul Wilc oxon T
– post-test la grupul experimental și de control – testul Mann –
Whitney U

În urma aplic ării testului Wilcoxon T- între pre și pot-test la grupul
experimental putem concluziona c ă diferen țele puternic semnificativ statistic indic ă
gradul amelior ării ob ținut în urma aplic ării tratamentului, deci a cogni țiilor ira ționale
care pot predispune subiec ții la dezvoltarea depresiei și anxietatii. Decizia statistic ă se
face pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed
• pentru DAS-A (atitudini disfunc ționale care opera ționalizeaza depresia)
Wilcoxon: N=21, Z=-4,015, two-tailed, p<0,0001 . De cizia statistic ă pentru
Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed , arat ă ca diferen țele de scoruri între pre
si post-test la grupul experimental ale atitudinii disfunc ționale care
opera ționalizeaz ă depresia nu pot fi atribuite întâmpl ării, altfel spus, aceasta
diferen ță este statistic semnificativ ă
• Pentru ABS-2 scor total (nivel de ira ționalitate care opera ționalizeaz ă distresul
emo țional) Wilcoxon: N= 21, Z= – 4,015, two-tailed, p< 0,0001 . Decizia
statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca diferențele de
scoruri între pre și post-test la grupul experimental ale nivelului de ira ționalitate
care opera ționalizeaz ă anxietatea nu pot fi atribuite întâmpl ării, altfel spus,
aceasta diferen ța este statistic semnificativ ă .
• Pentru ABS2 – Evaluare global ă negativa a propriei persoane- Wicoxon: N=21,
Z= – 4.020, two-tailed, p<0,0001. Decizia statisti c ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca diferen țele de scoruri între pre și post-test la

28 grupul experimental ale evalu ării globale a propriei persoane nu pot fi
atribuite întâmpl ării altfel spus, aceasta diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru ABS-2 Catastrofarea – Wilcoxon: N= 21, Z= – 4.020, two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă ca diferen țele de scoruri între pre și post-test la grupul experimental ale
catastrof ării nu pot fi atribuite întâmpl ării, altfel spus, aceast ă diferen ță este
statistic semnificativ ă.
• Pentru ABS2 – Preten ții absolutiste / imperativul trebuie – Wicoxon: N= 21, Z=
– 4.027, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca diferen țele de scoruri între pre și post-test la
grupul experimental ale preten țiilor absolutiste / imperativul trebuie nu pot fi
atribuite întâmpl ării altfel spus, aceasta diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru PDA Total ( nivel de distres emo țional) Wicoxon: N=21, Z= – 4.018,
two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-
tailed, arata ca diferen țele de scoruri între pre și post-test la grupul experimental
ale nivelului de distres emo țional nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus,
aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru USAQ (acceptarea necondi ționat ă a propriei persoane) Wicoxon: N=21,
Z= – 4.016, two-tailed, p<0,0001. Decizia statisti c ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca diferen țele de scoruri între pre și post-test la
grupul experimental ale accept ării necondi ționate a propriei persoane nu pot fi
atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru SS (stima de sine) Wicoxon: N=21, Z= -3.926, two-tailed, p<0,0001.
Decizia statistica pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca
diferen țele de scoruri între pre si post-test la grupul exp erimental ale stimei de
sine nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic
semnificativ ă.
• Pentru ATQ (gândurile automate) – Wicoxon: N=21, Z= -4.023, two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă ca diferen țele de scoruri între pre si post-test la grupul exp erimental ale
stimei de sine nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este
statistic semnificativ ă.

29 • Pentru SES (autoeficacitatea) – Wicoxon: N=21, Z= -3.736, two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă ca diferen țele de scoruri între pre si post-test la grupul exp erimental ale
stimei de sine nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este
statistic semnificativ ă.

In urma aplic ării testului Wilcoxon T- pentru pre și pot-test la grupul de
control , se poate spune c ă diferen țele nu sunt statistic semnificative deci participan ții
care nu au primit tratamentul sub forma interven ției cognitiv-comportamentale nu au
înregistrat diferen țe la scorurile pre și post-test. Decizia statistic ă se face pentru
Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed. Prezentare detaliat ă pentru fiecare scala în
parte:
• pentru DAS-A (atitudini disfunctionale care operati onalizeaza depresia)
Wilcoxon: N=21, Z= – 1.883, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistic ă pentru
Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed , arat ă ca nu sunt diferen țe de scoruri
între pre și post-test la grupul de control ale atitudini disf unc ționale care
opera ționalizeaza depresia, altfel spus, aceasta diferen ță nu este statistic
semnificativ ă.
• Pentru ABS-2 scor total (nivel de ira ționalitate care opera ționalizeaz ă distresul
emo țional) Wilcoxon: N= 21, Z= – 0.302 , two-tailed, p <0,0001 . Decizia
statistica pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca nu sunt
diferen țe de scoruri între pre și post-test la grupul de control ale nivelului de
ira ționalitate care opera ționalizeaz ă anxietatea, altfel spus, aceasta diferen ță nu
este statistic semnificativ ă .
• Pentru ABS2 – Evaluare global ă negativa a propriei persoane Wicoxon: N=21,
Z= – 0.288, two-tailed, p<0,0001. Decizia statisti c ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca nu sunt diferen țe de scoruri între pre și post-test
la grupul de control ale evalu ării globale a propriei persoane, altfel spus,
aceast ă diferen ță nu este statistic semnificativ ă.
• Pentru ABS-2 Catastrofarea – Wilcoxon: N= 21, Z= 0 .000, two-tailed,
p<0,0001 . Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă ca nu sunt diferen ță de scoruri între pre și post-test la grupul de control ale
catastrof ării, altfel spus, aceasta diferen ță nu este statistic semnificativ ă.

30 • Pentru ABS2 – Preten ții absolutiste / imperativul trebuie – Wicoxon: N= 21, Z=
– 1.265, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă nu sunt diferen țele de scoruri între pre și post-test
la grupul de control ale preten țiilor absolutiste / imperativul trebuie, altfel spu s,
aceast ă diferen ță nu este statistic semnificativ ă.
• Pentru PDA Total (nivel de distres emo țional) Wicoxon: N=21, Z= -1.550, two-
tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-
tailed, arat ă c ă nu sunt diferen țe de scoruri între pre și post-test a nivelului de
distres emo țional, altfel spus, aceast ă diferen ță nu este statistic semnificativ ă.
• Pentru USAQ (acceptarea necondi ționat ă a propriei persoane) Wicoxon: N=21,
Z= – 2.517 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statist ic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca exist ă diferen țele de scoruri între pre și post-test
la grupul de control ale accept ării necondi ționate a propriei persoane, altfel
spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru SS (stima de sine) Wicoxon: N=21, Z= – 0.277 , two-tailed, p<0,0001.
Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca nu sunt
diferen țe de scoruri între pre și post-test la grupul de control ale stimei de sine ,
altfel spus, aceasta diferen ță nu este statistic semnificativ ă.
• Pentru ATQ (gândurile automate) – Wicoxon: N=21, Z= – 1.271 , two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă ca nu sunt diferen țe de scoruri între pre și post-test la grupul de control ale
gândurilor automate, altfel spus, aceasta diferen ță nu este statistic
semnificativ ă.
• Pentru SES (autoeficacitatea) – Wicoxon: N=21, Z= 0.000 , two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă c ă nu sunt diferen țe de scoruri între pre și post-test la grupul de control ale
autoeficacit ății, altfel spus, aceasta diferen ță nu este statistic semnificativ ă.

În urma aplic ării testului Mann – Whitney U – se poate concluziona ca toate
diferen țele între post-test grup experimental și pot-test la grup de control sunt
puternic semnificative din punct de vedere satistic , ceea ce se poate vedea în continuare
detaliat pentru fiecare test în parte. Decizia stat istic ă se face pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed

31 • pentru DAS-A (atitudini disfunc ționale care opera ționalizeaz ă depresia) testul
Mann – Whitney U : N=21 si N=21, Z= – 5.270, two-tailed, p<0,0001 . Decizia
statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed , arat ă ca diferen țele
scorurilor între post-test grup experimental și post-test grup de control ale
atitudinilor disfunc ționale care opera ționalizeaz ă depresia nu pot fi atribuite
întâmpl ării, altfel spus, aceasta diferen ță este statistic semnificativ ă
• Pentru ABS-2 scor total (nivel de ira ționalitate care opera ționalizeaz ă distresul
emo țional), testul Mann – Whitney U : N=21 si N=21, Z= – 5.615,two-tailed,
p<0,0001 . Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed,
arat ă că diferen țele scorurilor între post-test grup experimental și post-test grup
de control ale nivelului de ira ționalitate care opera ționalizeaz ă anxietatea nu pot
fi atribuite întâmpl ării, altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă .
• Pentru ABS2 – Evaluare global ă negativ ă a propriei persoane testul Mann –
Whitney U : N=21 si N=21, Z= – 5.525, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă
pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă diferen țele de scoruri
între pre și post-test a evalu ării globale a propriei persoane nu pot fi atribuite
întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru ABS-2 Catastrofarea – testul Mann – Whitney U : N=21 si N=21, Z= –
5.623, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă diferen țele scorurilor între post-test grup
experimental și post-test grup de control ale catastrof ării nu pot fi atribuite
întâmpl ării, altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru ABS2 – Preten ții absolutiste / imperativul trebuie testul Mann – Whitney
U: N=21 si N=21, Z= – 5.635, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru
Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă diferen țele scorurilor între post-
test grup experimental și post-test grup de control ale preten țiilor absolutiste /
imperativul trebuie nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță
este statistic semnificativ ă.
• Pentru PDA Total (nivel de distres emo țional) testul Mann – Whitney U : N=21
si N=21, Z= – 4.887, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │
1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă diferen țele scorurilor între post-test grup
experimental și post-test grup de control ale nivelului de distre s emo țional nu

32 pot fi atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic
semnificativ ă.
• Pentru USAQ (acceptarea necondi ționat ă a propriei persoane) testul Mann –
Whitney U : N=21 si N=21, Z= – 5.471, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă
pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed, arat ă ca diferen țele scorurilor
între post-test grup experimental și post-test grup de control ale accept ării
necondi ționate a propriei persoane nu pot fi atribuite întâ mpl ării altfel spus,
aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru SS (stima de sine testul- Mann – Whitney U : N=21 si N=21, Z= – 4.888,
two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05,
two-tailed, arat ă c ă diferen țele scorurilor între post-test grup experimental și
post-test grup de control ale stimei de sine nu pot fi atribuite întâmpl ării altfel
spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru ATQ (gândurile automate) – testul Mann – Wh itney U : N=21 si N=21,
Z= – 4.367 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statist ic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă că diferen țele scorurilor între post-test grup
experimental și post-test grup de control ale gândurilor automate nu pot fi
atribuite întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
• Pentru SES (autoeficacitatea) – testul Mann – Whi tney U : N=21 si N=21, Z= –
5.019, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistic ă pentru Zcritic= │ 1,96 │,
alfa=0,05, two-tailed, arat ă c ă diferen țele scorurilor între post-test grup
experimental și post-test grup de control ale autoeficacit ății nu pot fi atribuite
întâmpl ării altfel spus, aceast ă diferen ță este statistic semnificativ ă.
Concluzie statistic ă: În urma aplic ării testului Mann – Whitney U – se respinge
ipoteza de nul “Dac ă intervenim cognitiv-comportamental cu tehnici spec ifice, atunci
vulnerabilitatea cognitiv ă nu se modific ă” . Decizia statistic ă a fost f ăcut ă pentru
Zcritic= │ 1,96 │, alfa=0,05, two-tailed pentru respingerea ipotezei de nul. Astfel se
poate spune in condi ții de maxim ă siguran ță la un prag crescut de semnifica ție statistic,
că ipoteza aletrnativ ă se confirma, adic ă ipoteza cercet ării “ .Dac ă intervenim cognitiv-
comportamental cu tehnici psihoterapeutice specific e, atunci vulnerabilitatea cognitiv ă
pentru depresie comorbida cu anxietatea se modific ă.”

33 Analiza și interpretarea rezultatelor: realizat ă în ipostaze multiple adic ă
comparativ între faza de pre-test și post-test la grupul experimental și de control și apoi
doar în faza de post-test la grupul experimental și de control.

Concluziile studiului

În urma aplic ării testului neparametric Wilcoxon pe grupul experi mental în faza
de pre și post-test, s-au inregistrat diferen țe semnificative din punct de vedere statistic
la un prag crescut de semnifica ție. Intorcându-ne la scalele și la semnifica ția
conceptelor m ăsurate de acestea putem emite urm ătoarele concluzii:
• În urma aplic ării testului Mann – Whitney U s-a confirmat ipoteza cercet ării, ceea
ce în plan știin țific are relevan ță crescut ă prin faptul c ă s-a validat pe design
experimental, planul de interven ție propus pentru sc ăderea vulnerabilit ății
cognitive.
• Prin rezultatele cercet ării putem sus ține c ă s-a realizat oferirea unei modalit ăți de
coping eficiente a distresulului emo țional al participantilor, a capacit ății de a
gestiona cogni țiile și comportamentele care constituie un factor de vul nerabilitate
pentru tulbur ările psiho-emo ționale
• Realizarea obiectivului de preven ție primar ă într-un raport cost-beneficii eficient
pentru participan ți,prin interven ția terapeutic ă de scurt ă durat ă
• Din punct de vedere psiho-clinic al comorbidit ății, odat ă identificat ă
vulnerabilitatea, acel pattern cognitiv care predis pune pesoana la depresie aflat ă în
relație de comorbiditate cu anxietatea, ambele fiind emo ții negative disfunc ționale
chiar neînso țite de tablou clinic, invalidante au fost supuse in terven ției psihologice,
ambele înregistrând amelior ări semnificative.
• Cel mai puternic test al ipotezei conform c ăreia variabilele cognitive joac ă un rol
cauzal în vulnerabilitatea emo țional ă provine de la studiile care manipuleaz ă în mod
direct variabilele cognitive și apoi observa impactul unor astfel de manipul ări
asupra experien ței emo ționale. Modelul de baz ă implic ă identificarea și schimbarea
unui stil de procesare caracteristic subiec ților cu tulbur ări emo ționale. Odat ă ce s-a
reu șit acest lucru, devine posibil ă testarea pentru orice consecin țe ale
vulnerabilit ății emo ționale, lucru pe care l-am realizat și în acesta cercetare.

34 • Modelele tendin țelor de procesare a informa țiilor joac ă un rol cauzal în media ția
patologiei emo ționale. Succesul variabilelor stilurilor cognitive în prezicerea
viitoarelor experien țe emo ționale este dat de posibilitatea de manipulare dire ct ă a
stilurilor de procesare prin experimente controlate . Concluzion ăm c ă aceast ă
abordare a cercet ării pentru vulnerabilitatea emo ționala, aduce modific ări
consistente în domeniul terapeutic pentru popula ția non-clinica aflat ă la risc.

Pentru pre-test și post-test la grupul experimental : a eviden țiat diferen țe
semnificative la scorurile testelor în urma aplic ării protocolului de interven ție cognitiv-
comportamental ă, ceea ce din punct de vedere psihologic are urm ătoarea relevan ță :
scorurile la DAS-A, ABS-2 total și cu urm ătoarele subscale: ABS-2 evaluarea negativ ă
a propriei persoane, catastrofarea și la preten ții absolutiste, PDA, ATQ – au sc ăzut
semnificativ din punct de vedere statistic, ceea ce în plan psihologic se traduce printr-o
ameliorare considerabil ă a vulnerabilit ății cognitive. În lucrarea de fa ță , acesta a fost
măsurat ă exact de constructele m ăsurate la aceste scale, iar reducerea lor la cote m edii
sau sc ăzute este realmente un confort psihologic pentru pa rticipan ți, recunoscut și de ei
în ultima sesiune de terapie. Dar nu numai faptul c ă interven ția i-a scos din zona de risc
este important ca și câ știg personal, ci mai ales faptul c ă ei au înv ățat strategii de
coping, și-au dezvoltat capacitatea de a gestiona cogni țiile ira ționale și de a crea pentru o
situa ție de via ță strategii alternative ra ționale, mai eficiente pentru func ționarea optim ă a
individului.
Paradigma cognitiv-comportamental ă are la baz ă modelul stres-vulnerabilitate
cu ajutorul c ăruia participan ții au înțeles rolul cauzal, etiologic al acestor cogni ții
ira ționale care-i aduce în situa ția unui distres emo țional. Reglajul emo țional pe care l-
au înv ățat pe parcursul sesiunilor de terapie i-a înv ățat s ă schimbe o tr ăire de genul
unei emo ții negative disfunc ționale intr-o emo ție negativ ă func țional ă. De exemplu:
pentru evaluare global ă negativ ă “Nu ar fi trebuit s ă suf ăr o astfel de respingere din
partea prietenilor. Asta înseamn ă c ă sunt o persoan ă lipsit ă de valoare”- transformat ă în
– „E nepl ăcut c ă am suferit o astfel de respingere din partea priet enilor, dar pot merge
mai departe. R ămân în continuare o persoan ă valoroas ă, chiar dac ă am suferit aceast ă
pierdere” pentru evaluarea comportamentului, nu a persoanei (iar ca emo ție:
depresie/triste țe); sau pentru catastrofare “Nu trebuie s ă p ățesc a șa ceva. Ar fi
îngrozitor dac ă s-ar întâmpla a șa ceva” – transformat ă în- „Mi-aș dori s ă nu se întâmple

35 așa ceva. Ar fi destul de nepl ăcut dac ă s-ar întâmpla a șa ceva” pentru evaluare
nuan țat ă a caracterului aversiv al unei situa ții (iar ca emo ție anxietate/ingrijorare).

Remarcabil este faptul c ă din punct de vedere psiho-clinic al comorbidit ății , o
dat ă identificat ă vulnerabilitatea, acel pattern cognitiv care predi spune pesoana la
depresie aflat ă în rela ție de comorbiditate cu anxietatea, ambele fiind emo ții negative
disfunc ționale, invalidante și supuse interven ției psihologice, ambele s-au ameliorat
semnificativ. Recaderea în acest cerc vicios a fost contrabalansat ă prin unul din
obiectivele protocolului de interven ție și anume psiho-educa ția și intelegerea
conceptualiz ării unui astfel de pattern cognitiv, astfel individ ul putând s ă previn ă
alunecarea în tr ăirea unor astfel de emo ții invalidante. Temele de cas ă, ca alt obiectiv
principal al protocolului de interven ție cognitiv-comportamental ă, au atins obiectivul
de formare a abilit ății de autorefec ție, a capacit ății de autocunoa ștere și autoanaliz ă,
considerate de asemenea elemente importante ale pre venirii rec ăderilor. Prin aplicarea
tehnicilor specifice de psihoterapie, respectiv dis putarea și restructurarea cognitiv ă,
generarea de alternative ra ționale și adaptative în locul celor ira ționale și disfunc ționale,
participan ții la studiu au avut posibilitatea exers ării timp de zece s ăpt ămâni și insu șirii
acestor comportamente sanogenetice.
Pe de alt ă parte, în urma interven ției s-au constatat cre șteri semnificative
statistic ale factorilor protectivi pentru s ănătatea mental ă: acceptarea necondi ționat ă a
propriei persoane, autoeficacitatea și stima de sine m ăsurate cu USAQ, SES și SS care
ini țial înregistrau scoruri sc ăzute și foarte sc ăzute. Lucrul acesta se traduce concret prin
ceea ce au câ știgat participan ții înv ătând c ă a accepta o persoan ă sau chiar propria
persoan ă ca fiin ță uman ă valoroas ă nu se face prin prisma unor comportamente e șuate
sau ratate și c ă nu acestea dau valoarea global ă a individului.
Preven ția primar ă a tulbur ărilor emo ționale sau a oric ărui tip de boal ă, mai ales
dac ă se afla în rela ție de comorbiditate, este mai ieftina decât tratam entul tulbur ării
respective, calculat sub forma oric ărui tip de resurs ă: umana și psihologic ă pentru
beneficiar, consum de timp și resurse pentru specialist, economic-financiar ă pentru
societate și sistem sanitar. Acesta a și fost premiza ini țial ă de la care am plecat în
abordarea unui astfel de studiu, scopul final fiind îndeplinit și demonstrat, adica
cre șterea nivelului de func ționalitate și optimizare a fiin ței umane.

36 P entru pre-test și post-test la grupul de control, nu au fost înregistrate diferen țe
semnificative din punct de vedere statistic, conclu zie care vine în sprijinul obiectivului
general al acestui studiu.
Statistica neparametric ă aplicat ă în cazul post-test la grupul experimental și de
grupul de control a facut posibil ă testarea ipotezei și confirmarea validit ății planului
psihoterapeutic aplicat pe popula ție non-clinic ă dar aflat ă în zona de risc spre a
dezvolta tulbur ări emo ționale conceptualizate în lucrarea de fa ță sub forma
vulnerabilit ății cognitive.

37 Bibliografie

Andrews, G., Creamer, M., Crino,R., Hunt,C., Lampe, L., Page,A., (2007). Psihoterapia
tulbur ărilor anxioase: ghid practic pentru terapeu ți și pacien ți. Editura Polirom,
Iasi.

Ani ței, M. (2007). Psihologie experimental ă. Iasi: Polirom

Bandura, A. (1986). Social foundations of thought a nd action. A social cognitive
theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall

Barlow David H. (2002). Anxiety and its disorders: the nature and treatment of anxiety
and panic, New York: Guilford Press

Beck, A.T., Brown, G., Steer, R.A., si Weissman, A. N. (1991). Factor Analysis of the
Dysfunctional Attitude Scale in a Clinical Populati on. Psychological Assessment:
A Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-483

Beck A.T., Epstein N. & Harrison R., (1983), Cognit ions, attitudes and personality
dimensions in depression, British Journal of Cognit ive Psychotherapy, 1, 1-16

Beck A.T., Epstein N., Brown G. & Steer R.A. (1988) . An inventory for measuring
clinical anxiety: Psychometric properties, Journal of Consulting and Clinical
Psychology, vol.56

Beck, A.T., Kovacs, M., si Weissman, A. (1979). Ass essment of suicidal Intent: The
scale for suicide ideation. Journal of Consulting a nd Clinical Psychology, 47,
343-352

Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., si Emery, G. ( 1979). Cognitive therapy of
depression. New York: Guilford Press

Beck A.T. & Staer R.A. Beck (1990). Anxiety Invento ry manual, San Antonio, TX:
Psychological corporation

Beck, A.T., Staer, R.A., Epstein, N., si Brown, G. (1990). Beck Self-Concept Test,
Psychological Assessment, 2, 191-197

Beck, J.S. (1995) Cognitive therapy. Basics and bey ond. New York: Guilford Press

Beck Judith S. (1995). Cognitive therapy. Basic and Beyond, New York: The Guilford
Press

Beck Judith S.,(2005) Cognitive therapy for challe nging problems, New York:
Guilford Press

Bernard, E.M. (1998). Validation of the General Att itude and Belief Scale. Journal of
Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 13, 9-27

38
Betz, N.E., Hackett, G. (1981). The relationship of career-related self-efficacy
expectations to perceived career options in college women and men. Journal of
Counseling Psychology, 28, 399-410

Bieling P. J., McCabe R. E., Antony M. M., (2006) C ognitive-behavioral therapy in
groups, New York: Guilford Press

Blackburn Ivy-Marie (1996). “Cognitive vulnerabilit y to depression” in Salkovskis,
Paul M. “Frontiers of Cognitive Therapy”, New York: Guilford Publications

Blatt S.J., Quinlan D.M., Chevron E.S., McDonald C. & Zuroff D. (1982). Dependency
and self-criticism: Psychological dimensions of dep ression, Journal of Consulting
and Clinical Psychology, 50, 113-124

Borkovec T.D., LyonFields J.D., Wiser S.L. & Diehl L. The role of worrisome thinking
in the suppression of cardiovascular response to ph obic imagery, Behaviour
Research and Therapy, 1993, 31, p. 321-324

Borkovec T.D., Shadick R.N. & Hopkins M. (1991). Th e nature of normal and
pathological worry. In R.M. Rapee & D.H. Barlow (Ed s), Chronic anxiety:
Generalized anxiety disorder and mixed anxiety-depr ession (p.29-51), New York:
Guilford Press

Cane, D.B., Olinger, L.J., Gotlib, I.H., Kuiper, N. A. (1986). Factor structure of the
Dysfunctional Attitude Scale in a student populatio n. Journal of Clinical
Psychology, 42, 307-309

Chamberlain, J.M., Haga, D.A.F. (2001). Uncondition al self-acceptance and
psychological health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior
Therapy, 19, 163-176

Chamberlain, J., și Haaga, D.(2007). Manual.Chestionarul de acceptare necondi ționat ă
a propriei persoane (adaptat de Macavei B.). În D. David coordonator), Sistem de
evaluare clinic ă. Editura RTS, Cluj-Napoca

Cottraux, J., (2003) Terapiile cognitive. Cum s ă ac țion ăm asupra propriilor gânduri.
Editura Polirom, Ia și

Costello Charles F.(1993) Basic issues in psychopat hology”, New York:Guilford Press

Crandal, R. (1973). The measurement of self-esteem and related constructs. In J.P.
Robinson & P.R. Shaver (Eds), Measurement of social psychological attitudes,
Revised edition, Ann Arbor: ISR

David, D. (2003). Castele de nisip. Bucure ști: Editura Tritonic

David, D. (2006). Metodologia cercet ării clinice. Fundamente, Ia și: Editura Polirom

39 David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., si Bovbje rg, D.H. (2005). An empirical
investigation of Albert Ellis’s binary model of dis tress. Journal of Clinical
Psychology, 61, 499-516
David, D., Schnur, J., si Belloiu A (2002). Another search for the “hot” cognitions:
Appraisal, irrational beliefs, attributions and the ir relation to emotion. Journal of
Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 2, 9 3-131

David, D. și colab. (2007). Chestionarul de autoevaluare a s ănătății mentale. In D.
David (coordonator), Sistem de evaluare clinic ă. Editura RTS. Cluj-Napoca

Dawes, R.M. (1996). House of cards. Psychology and psychotherapy built on myth.
The Free Press: New York

Dent, J., si Teasdale, J.D. (1988). Negative cognit ion and the persistence of depression.
Journal of Abnormal Psychology, 97, 29-34

DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs. Progress in
Rational Emotive Behavior Therapy. Journal of Ratio nal-Emotive & Cognitive-
Behavior Therapy, 14, 5-28

DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. Si Robin M.V. ( 1988). The development of a
measure of rational/irrational thinking. Paper pres ented at the World Congress of
Behavior Therapy, Edinburgh, Scotland

DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R., si Gormon, B . (1989). A discriminative
validation and factor analysis of a measure of rati onal/irrational beliefs. Paper
presented at the World Congress of Cognitive Therap y, Oxford, UK

DiGiusepe,R., Leaf, Exner, T., & Robin, M.(2007). M anual. Scala de atitudini și
convingeri 2 (adaptat de Macavei, B.).In D. David ( coordonator), Sistem de
evaluare clinic ă. Editura RTS, Cluj-Napoca

Dugas Michel J., Robichaud Melisa (2006). Cognitive -behavioral treatment for
generalized anxiety disorder, Taylor & Francis

Dugas M.J., Gosselin P & Ladouceur R. (2001). Intol erance of uncertainty and worry:
Investigating specificity in a nonclinic sample. Co gnitive Therapy and Research,
vol.69

Dryden, W., & DiGiuseppe, R. (2003). Ghid de terapie ra țional-emotiv ă și
comportamental ă. Cluj-Napoca: Editura Asocia ției de Stiin țe Cognitive din
România

Ellis, A. (2002). Some of the Main Differences Betw een Rational Emotive Therapy
(REBT), Cognitive Therapy (CT), and Cognitive Behav ior Therapy (CBT).
Articol nepublicat

Ellis, A. (1977). Psychotherapy and the value of hu man being. In A. Ellis si R Grieger
(Eds). Handbook of rational-emotive therapy (pp.99- 112). New York: Springer

40
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychothera py. New York: Carol Publishing
Group

Ellis, A. (2002). Some of the Main Differences Betw een Rational Emotive Therapy
(REBT), Cognitive Therapy (CT) and Cognitive Behavi or Therapy (CBT).
Articol nepublicat

Ellis, A. (1998). How to control your anxiety before it controls you. Secaucus, NJ:
Carol.

Ellis, A. si Dryden, W. (1997). The practice of Rat ional Emotive Behavior Therapy.
London: Springer Publishing Company

Eysenck M.W (1992)., Anxiety: The cognitive perspec tive, Hove, UK: Lawrence
Erlbaum Ltd

Floyd, M., Scogin, F., si Chaplin, W.F. (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale :
factor structure, reliability and validity with oth ers adults. Aging & Mental health,
8, 153-160

Grecu I.G.,Gabos. G.M., Raduly L., SzaboG-K., Varga L.J (2007). Depresia. Metode
de diagnostic și tratament. Editura Farma Media, Targu Mures

Gurman Alan S., Messer Stanley B.(2003) Essential p sychotherapies. Theory and
Practice, New York: Guilford Press

Heimberg Richard G., Turk Cynthia L, Mennin Douglas S. (2004). Generalized anxiety
disorders: advances in research and practice, New Y ork: Guilford Press

Hofmann, S.G. (2007). Cognitive factors that mainta in social anxiety disorder: A
comprehensice model and its treatment implications. Cognitive Behavior
Therapy, Vol. 46:4, pag. 195-209. Taylor & Francis Ltd.,
http//www.informaworld.com

Hofmann Stefan G., Otto Michael W.(2008). Cognitive behavioral therapy for social
anxiety disorder, Taylor & Francis Group, LLC, USA

Luszczynska, A., Scholz, U, si Schwarzer, R. (2005) . The general self-efficacy scale:
Multicultural validation studies. Journal of Psycho logy: interdisciplinary and
Applied, 139, 439-457

Maser Jack D., Cloninger C. Robert (1990). Comorbid ity of mood and anxiety
disorders, American Psychiatric Publishing

McCarthy, J.D., si Hoge, D.R. (1982). Analysis of a ge effects in longitudinal studies of
adolescent self-esteem. Developmental Psychology, 1 8, 372-379

41 Rodewalt, F., si Tragakis, M.W. (2003). Self-esteem and self-regulation: Toward
optimal studies of self-esteem. Psychological Inqui ry, 14, 66-70

Rogers, C.R. (1961). On becoming a person. Boston: Houghton Mifflin

Rosenberg, M. (1979). The conceiving self. New York : Basic

Sadock, B. J., Sadock, V. A., (2007) Kaplan & Sadock's Synopsis of
Psychiatry:Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry , 10th Edition, Lippincott
Williams & Wilkins

Scholz, U., Benicio, G., Sud, S., si Schwarzer, R. (2002). Is general self-efficacy a
universal construct? Psychometric findings from 25 countries. European Journal
of Psychological Assessment, 18, 242-251

Scwarzer, R., si Mathias, J.(2007). Manual.Scala de autoeficacitate (adaptat de
Moldovan, R.). In D. David(coordonator), Sistem de evaluare clinica . Editura
RTS, Cluj-Napoca

Shahani, C., Dipoye, R.L., si Phillips, A.P. (1990) . Global self-esteem as a correlate of
work related attitudes: A question of dimensionalit y. Journal of Personality
Assessment, 54, 276-288

Silbert, E, si Tippett, J. (1965). Self-esteem: Cli nical assessment and measurement
validation. Psychological Reports, 16, 1017-1071

Stajkovic, A.D., si Luthans, F. (1998). Self-effica cy and work-related task performance.
A meta-analysis. Psychological Bulletin, 124, 240-2 61

Steinberg Marlene (1994). Interviewer’s guide to th e structured clinical interview for
DSM-IV, American Psychiatric Publishing

Torgersen S. (1983). Genetic factors in anxiety dis orders. Arch Gen Psychiatry.

Tyrer, P. (1999). Anxiety. A Multidisciplinary Review, Imperial Colle ge Press.

Vernon, A. (2002). Ce, cum, când în terapia copilului și adolescentului. Manual de
tehnici de consiliere și psihoterapie . Editura RTS , Cluj-Napoca

Wegner, D.M. (1994a). Thoughts Suppression. In D. D ruckman si R.A. Bjork (Eds).
Learning, remembering, believing: Enchancing human performance (pp. 277-
293). Washington: National Academy Press
Wegner, D., si Zanakos, S. (2007). Manual. Inventar ul de supresie „Ursul Alb” (adaptat
de Szentagotai, A.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinic ă.
Editura RTS, Cluj-Napoca

Weissman, A., si Beck, A.(2007). Manual. Scala de a titudini disfunc ționale. Formele A
și B (adaptat de Macavei, B.). În D. David (coordona tor), Sistem de evaluare
clinic ă. Editura RTS, Cluj-Napoca

42 Wells A. & Papageorgiou C.(1995). Worry and the inc ubation of intrusive images
following stress, Behaviour Research and Therapy, v ol.33

Westbrook David, Kennerley Helen, Kirk Joan.(2007). An introduction to cognitive
behaviour therapy, Sage Publication, London

Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C. si Mathe ws, A. (1997). Cognitive
Psychology and Emotional Disorders, Chichester, Eng land: Wiley.

Wright J. H., Basco R. M., Thase M. E. (2006), Lear ning cognitive-behavior therapy.
An illustrated guide