Școala Doctoral ă aFacultat ății de Filosofie și Știin țe Social Politice [618725]

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Ia și
Școala Doctoral ă aFacultat ății de Filosofie și Știin țe Social – Politice

TEZĂ DE DOCTORAT

Conduc ător doctorat,
Prof. Univ. Dr. Nicu GAVRILU ȚĂ

Doctorand: [anonimizat],
2018

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Ia și
Școala Doctoral ă aFacultat ății de Filosofie și Știin țe Social – Politice

Perspectiva sociologic ă asupra consilierii spirituale
a persoanelor vârstnice din centrele reziden țiale

Conduc ător doctorat, Doctorand: [anonimizat]. Univ. Dr. Nicu GAVRILU ȚĂ Ilarion MÂ ȚĂ

Iași,
2018

2
Cuprins

LISTA FIGURILOR …………………………….. …………………………………………… ………………..5
LISTA TABELELOR …………………………….. …………………………………………… ………………9
INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ………………. 11
I. Consilierea spiritual ă și integrarea psiho-social ă a vârstnicului în centrul reziden țial ….. 21
1. Considera ții introductive privind terapia spiritual ă ………………………………………….. . 21
a. Integrarea spiritualit ății și religiei în terapie ……………………….. ……………………….. 21
b. Conceptul de terapie spiritual ă. Definire, caracteristici, avantaje ………….. …………. 23
c. Modele de integrare a terapiei spirituale în con siliere ……………………………………. . 25
d. Aspecte etice ale integr ării spiritualit ății și religiei în terapie ……………………….. … 28
2. Asisten ța social ă și psihologic ă a persoanelor vârstnice …………………….. ……………… 33
a. Aspecte psihosociale specifice vârstnicilor …. …………………………………………… …. 33
b. Teorii psihologice ……………………….. …………………………………………… …………….. 37
c. Teorii sociale …………………………… …………………………………………… ……………….. 42
d. Teme ale terapiei în asisten ța persoanelor vârstnice ……………………… ………………. 46
e. Particularit ăți ale evalu ării psihologice la vârsta a treia …………….. …………………… 53
3. Integrarea persoanelor vârstnice în centrele rez iden țiale ……………………………………. 55
a. Tendin țe moderne în organizarea serviciilor de asisten ță social ă a vârstnicilor …… 55
b. Factori/ cauze ale institu ționaliz ării persoanelor vârstnice ……………………. ………… 59
c. Implica ții psihologice și sociale ale integr ării vârstnicilor în c ăminele de b ătrâni .. 61
II. Resurse, limite și oportunit ăți în asisten ța social ă a persoanelor vârstnice din centrele
reziden țiale. Studiu realizat în Regiunea Nord – Est …… …………………………………………… 67
1. Cadrul teoretic privind resursele necesare în cre șterea calit ății vie ții persoanelor
vârstnice din centrele reziden țiale ………………………………………. …………………………….. 67
a. Managementul serviciilor sociale dedicate vârstn icilor din centrele reziden țiale … 67
b. Sustenabilitate serviciilor sociale dedicate vâr stnicilor din centrele reziden țiale …. 83
c. Dezvoltarea profesional ă în serviciile sociale dedicate persoanelor vârstni ce …… 100
2. Studiu de caz privind Centrele reziden țiale și resursele social-medicale, economico-
legislative și cultural-spirituale. Cum pot contribui directorii și speciali știi centrelor
reziden țiale la cre șterea calit ății vie ții persoanelor vârstnice institu ționalizate ………… 112
a. Ipoteza și obiectivele cercet ării ……………………………………….. ………………………. 112
b. Metodologia cercet ării ……………………………………….. ………………………………….. 113
c. Prezentarea rezultatelor…………………… …………………………………………… ………… 114
III. Modele de bun ă practic ă în asisten ța social ă gerontologic ă ……………………………….. 122
1. Cultura organiza țional ă ………………………………………….. …………………………………. 122
a. Prezentarea general ă a institu țiilor ……………………………………… ……………………. 122
b. Organigram ă ………………………………………….. …………………………………………… . 125

3
c. Viziunea și misiunea centrelor ………………………… ………………………………………. 129
d. Partenerii principali ai centrelor …………. …………………………………………… ………. 130
e. Finan țatori (sponsori și donatori) ………………………………… …………………………… 131
f. Modalit ăți de selec ție a beneficiarilor …………………………. …………………………….. 132
g. Proceduri de evaluare ini țial ă…………………………………………… ……………………… 132
h. Legisla ția pentru serviciul furnizat …………………. ………………………………………… 13 4
i. Regulamente și proceduri ………………………………… ……………………………………… 135
j. Instrumente de lucru ……………………… …………………………………………… ………….. 137
2. Resurse umane ……………………………. …………………………………………… ……………… 141
a. Competen țe de specialitate a echipei pluridisciplinare ….. ……………………………… 141
b. Formarea continu ă a personalului angajat ……………………… ………………………….. 146
c. Voluntariat ……………………………… …………………………………………… ……………… 147
3. Comunicare și rela ții publice …………………………………. …………………………………… 148
4. Resurse financiare ………………………….. …………………………………………… ………… 149
a. Surse de venit …………………………… …………………………………………… …………….. 149
b. Activit ăți economice de tip întreprindere social ă ………………………………………… 1 50
5. Interven ția în asisten ța social ă ………………………………………….. ……………………… 152
a. Identificarea, evaluarea medical ă și preluarea cazului …………………………. ………. 152
b. Evaluarea complex ă a beneficiarilor …………………………… ……………………………. 154
c. Planificarea interven țiilor, a serviciilor și furnizarea acestora ……………………….. . 155
d. Monitorizare și post-monitorizare …………………………. …………………………………. 157
IV. Cercetare și interven ție în asisten ța social ă a vârstnicilor …………………………….. ……. 160
1. Cercetare privind integrarea și asisten ța social ă și psihologic ă a vârstnicului în
centrele reziden țiale prezentate …………………………….. ………………………………………… 16 0
a. Ipoteza și obiectivele cercet ării ……………………………………….. ………………………. 160
b. Metodologia cercet ării ……………………………………….. ………………………………….. 161
c. Prezentarea rezultatelor…………………… …………………………………………… ………… 169
d. Concluzii ……………………………….. …………………………………………… ………………. 187
2. Interven ții bazate pe modelul bio-psiho-socio-spiritual pent ru integrarea social ă și
psihologic ă a persoanelor vârstnice în centrul reziden țial ……………………………………. 190
a. Afirmarea problemei ………………………. …………………………………………… ………… 190
b. Servicii existente la nivel institu țional și local ……………………………………. ……… 193
c. Teoria de interven ție comun ă celor 4 centre de îngrijire …………………. ……………. 194
d. Scop și obiective pentru derularea programelor în cadrul celor patru centre
reziden țiale ………………………………………. …………………………………………… ………… 196
e. Interven ția propriu-zis ă ………………………………………….. ………………………………. 198
f. Rezultate ……………………………….. …………………………………………… ……………….. 206
g. Concluzii ……………………………….. …………………………………………… ………………. 209

4
CONCLUZII…………………………………… …………………………………………… ………………… 212
ANEXE ……………………………………… …………………………………………… ……………………. 216
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… ………………. 251

5
LISTA FIGURILOR

Fig. II.1. Economia social ă vs sectorul public/privat
Fig. II.2. Distribu ția centrelor în func ție de statutul de furnizor licen țiat
sau acreditat
Fig. II.3. Distribu ția centrelor în func ție de jude țul în care activeaz ă
Fig. II.4. Distribu ția centrelor în func ție de mediul de func ționare
Fig. II.5. Gradul de ocupare a locurilor de cazare și gradul de absorb ție a
cererii de îngrijire în centrele studiate (în medi e)
Fig. II.6. Nivelul de angaja ți și de beneficiari în func ție de statutul
juridic al centrului (în medie)
Fig. II.7. Gradul de acoperire a func țiilor din echipa pluridisciplinar ă (în
medie)
Fig. II.8. Coeficientul de angaja ți/pacient (în medie) corelat cu gradul de
acoperire a func țiilor din echipa pluridisciplinar ă (în medie)
Fig. II.9. Atitudinea directorilor de c ămine cu privire la procedura de
admitere
Fig. II.10. Atitudinea directorilor de c ămine cu privire la legisla ția în
domeniu
Fig. II.11. Atitudinea directorilor de c ămine cu privire la relevan ța
terapiei spiritual
Fig. II.12. Atitudinea directorilor de c ămine privind coordonatorul ideal
pentru terapia spiritual ă
Fig. II.13. Distribu ția centrelor în func ție de criteriul de stabilire a
contribu ției
Fig. II.14. Op țiunea directorilor de c ămine cu privire la nivelul optim al
cuantumului de contribu ție
Fig. II.15. Distribu ția centrelor sociale în func ție de prezen ța activit ăților
de economie social
Fig. II.16. Structura veniturilor totale anuale (în medie, în %)
Fig. II.17. Structura cheltuielilor totale anuale ( în medie, în %)
Fig. II.18. Nivelul mediu al veniturilor și al cheltuielilor per beneficiar/
lun ă (în RON)
p. 85
p. 114

p. 115
p. 115
p. 115

p. 116

p. 116

p. 116

p. 117

p. 117

p. 117

p. 117

p. 118

p. 118

p. 119

p. 119
p. 119
p. 120

6
Fig. II.19. Atitudinea directorilor de c ămine privind formarea
profesional ă
Fig. II.20. Op țiunea directorilor de c ămine cu privire la bugetul
disponibil pentru formarea profesional ă
Fig. II.21. Atitudinea directorilor de c ămine privind modul de realizare a
form ării profesionale
Fig. II.22. Atitudinea directorilor de c ămine privind prognoza de
angajare de personal în func ție de specialitate
Fig. IV.1. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
vârst ă
Fig. IV.2. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila gen
Fig. IV.3. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
durata instu ționaliz ării
Fig. IV.4. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
mediu de provenien ță
Fig. IV.5. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
starea civil ă
Fig. IV.6. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
vârst ă
Fig. IV.7. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila gen
Fig. IV.8 Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
durata institu ționaliz ării
Fig. IV.9. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
mediu de provenien ță
Fig. IV.10. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
stare civil ă
Fig. IV.11. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
vârst ă
Fig. IV.12. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
gen
Fig. IV.13. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
durata institu ționaliz ării
Fig. IV.14. Reprezenatrea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
mediu de provenien ță p. 120

p. 120

p. 121

p. 121

p. 164

p. 164
p. 164

p. 164

p. 164

p. 165

p. 165
p. 165

p. 165

p. 165

p. 166

p. 166

p. 166

p. 166

7
Fig. IV.15. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
stare civil ă
Fig. IV.16. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
vârst ă
Fig. IV.17. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
gen
Fig. IV.18. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare în func ție de
durata institu ționaliz ării
Fig. IV.19. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare în func ție de
mediul de provenien ță
Fig. IV.20. Reprezentarea grafic ă a lotului de cercetare dup ă variabila
starea civil ă
Fig. IV.21. Reprezentarea grafic ă a procentelor pentru indicatorul rela ția
nevoi – suport
Fig. IV.22. Reprezentarea grafic ă a procentelor pentru indicatorul
atitudinea fa ță de terapia spiritual ă
Fig. IV.23. Reprezentarea grafic ă a procentelor privind importan ța
familiei în tratarea bolii/suferin ței
Fig. IV.24. Reprezentarea grafic ă a procentelor privind starea resim țit ă
de familia care ofer ă suport din perspectiva vârstnicului
Fig. IV.25. Reprezentarea grafic ă a procentelor privind num ărul de
responden ți care resimt ajutorul lui Dumnezeu
Fig. IV.26. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind inciden ța bolilor
cronice în rândul responden ților
Fig. IV.27. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind chestionarea
expectan țelor terapiei medicale
Fig. IV.28. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind implicarea
familiei în via ța responden ților
Fig. IV.29. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind transmiterea
sentimentelor religioase
Fig. IV.30. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind prezen ța
ajutorului lui Dumnezeu în via ța responden ților
Fig. IV.31. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind prezen ța
ajutorului lui Dumnezeu acum, la b ătrâne țe p. 166

p. 167

p. 167

p. 167

p. 167

p. 167

p. 173

p. 175

p. 179

p. 179

p. 180

p. 181

p. 181

p. 183

p. 184

p. 184

p. 184

8
Fig. IV.32. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind importan ța
urm ării tratamentului prescris de medic
Fig. IV.33. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind importan ța
familiei în tratarea suferin țelor
Fig. IV.34. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind m ăsura în care
familia se implic ă în via ța bolnavului
Fig. IV.35. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind ajutorul lui
Dumnezeu de-a lungul vie ții respondentului
Fig. IV.36. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind ajutorul lui
Dumnezeu la b ătrâne țe
Fig. IV.37. Arborele problemei

p. 186

p. 187

p. 187

p. 187

p. 187

p. 196

9
LISTA TABELELOR

Tab. II.1- Matricea managementului de caz
Tab. II.2. Nivelul contribu ției, în medie, în func ție de tipul de c ămin și de
criteriul de stabilire a acesteia (în RON/beneficia r/lun ă)
Tab. III.1. Tabel comparativ privind profilul insti tu țiilor cercetate
Tab. III.2. Tabel comparativ privind resursele uman e din cadrul
institu țiilor cercetate
Tab. III.3. Tabel comparativ privind misiunea și viziunea institu țiilor
cercetate
Tab. III.4. Tabel comparativ privind parteneriatele din cadrul institu țiilor
cercetate
Tab. III.5. Tabel comparativ privind sursele de fin an țare ale institu țiilor
cercetate
Tab. III.6. Tabel comparativ privind modalit ățile de selec ție e
beneficiarilor în institu țiile
Tab. III.7. Tabel comparativ privind procedurile de evaluare ini țial ă în
institu țiile cercetate
Tab. III.8. Tabel comparativ privind legisla ția pentru serviciul furnizat în
institu țiile cercetate
Tab. III.9. Tabel comparativ privind instrumentele de lucru în cadrul
institu țiilor cercetate
Tab. III.10. Tabel comparativ privind competen țele se specialitate ale
echipei pluridisciplinare
Tab. III.11. Tabel comparativ privind activit ățile de econimie social ă
întreprinse în cadrul institu țiilor cercetate
Tab. III.12. Tabel comparativ privind identificarea , evaluarea medical ă și
preluarea cazului în institu țiile cercetate
Tab. III.13. Tabel comparativ privind evaluarea com plex ă a beneficiarilor
în institu țiile cercetate
Tab. III.14. Tabel comparativ privind monitorizarea și post-monitorizarea
beneficiarilor în institu țiile cercetate
Tab. IV.1. Tabel comparativ privind ipoteza cercet ării în cele 4 institu ții
Tab. IV.2. Tabel comparativ privind popula ția țint ă p. 105
p. 118

p. 125
p. 128

p. 129

p. 130

p. 131

p. 132

p. 132

p. 134

p. 138

p. 141

p. 150

p. 152

p. 154

p. 157

p. 160
p. 161

Tab. IV .3. Tabel comparativ privind structura lotu rilor de subiec ți
Tab. IV.4. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care acccept ă terapia
spiritual
Tab. IV.5. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care nu acccept ă
terapia spiritual
Tab. IV.6. Rela ția nevoi-suport a responden ților care beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.7. Rela ția nevoi-suport a responden ților care nu beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.8. Atitudinea respondentului cu privire la terapia spiritual ă
(acceptare)
Tab. IV.9. Atitudinea respondentului cu privire la terapia spiritual ă
(respingere)
Tab. IV.10. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care accept ă terapia
spiritual
Tab. IV.11. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care nu accept ă
terapia spiritual
Tab. IV .12. Rela ția nevoi – suport a responden ților care beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.13. Rela ția nevoi – suport a responden ților care nu beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.14. Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la terapia
spiritual ă (acceptare)
Tab. IV.15. Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la terapia
spiritual ă (respingere)
Tab. IV.16. Rela ția nevoi-suport a responden ților care beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.17. Rela ția nevoi-suport a responden ților care nu beneficiaz ă de
suport familial
Tab. IV.18. Diagrama Gantt 1
Tab. IV.19. Diagrama Gantt 2
Tab. IV.20. Diagrama Gantt 3
Tab. IV.21. Diagrama Gantt
p. 162
p. 169

p. 170

p. 171

p. 171

p. 174

p. 174

p. 176

p. 176

p. 178

p. 178

p. 179

p. 180

p. 182

p. 182

p. 199
p. 201
p. 203
p. 205

INTRODUCERE

Motiva ția alegerii temei
Cum a ș putea îmb ătrâni frumos? Ce trebuie s ă fac pentru ca b ătrâne țea mea s ă nu
devin ă o povar ă pentru familie și societate? Sunt întreb ări prin care tema aleas ă încearc ă s ă
răspund ă celor dou ă nevoi: personal ă și institu țional ă. Personal ă, deorece doresc s ă îmi
construiesc o îmb ătrânire activ ă și s ănătoas ă iar institu țional ă, pentru c ă am inten ția s ă
coordonez eficient și la cele mai înalte standarde centrul reziden țial al Asocia ției „Sf.
Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”, jude țul Bac ău.
Coordonez un centru reziden țial de doisprezece ani și am abordat acest nou
domeniu cu mult ă pruden ță și echilibru, mai ales pentru faptul c ă nu aveam preg ătirea
necesar ă în Managementul social. Dup ă ce am construit timp de doi ani infrastructura
social ă pentru asisten ța social ă a personelor vârstnice, nu știam cum a ș putea s ă ofer
servicii sociale de calitate unor persoane cu multe caren țe fizice și psihice. Recunosc faptul
că am fost ini țial autodidact și apoi am început s ă-mi însu șesc din bunele practici ale unor
manageri de centre de profil din țar ă și str ăin ătate. Am ales în anul 2010 s ă urmez cursurile
postuniversitare de Master în Gerontologie social ă de la Facultatea de Sociologie și
Asisten ță social ă din cadrul Universit ății „Babes Bolyai” Cluj – Napoca acolo unde, sub
îndrumarea Doamnei Conf. Univ. Dr. Denizia Gal, am fost ini țiat în alfabetul
Gerontologiei sociale, dezvoltând abilit ăți teoretice și practice semnificative în domeniul
asisten ței sociale dedicate persoanei vârstnice. Concomiten t studiului academic a demarat
un nou proiect de infrastructur ă social ă, un centru socio-medical pentru șaptezeci de
vârstnici, în complexul deja existent unde erau îng riji ți cei treizeci și cinci de beneficiari.
Proiectul a fost finalizat în luna noiembrie 2013, an în care am fost admis la Facultatea de
Sociologie și asisten ță social ă din cadrul Universit ății Bucure ști.
Întâlnirea cu mentorii și practicienii din domeniul Gerontologie sociale m- au
determinat s ă aprofundez acest domeniu prin admiterea la Școala doctoral ă a Facult ății de
Filosofie și Știin țe Social – Politice din cadrul Universit ății „Alexandru Ioan Cuza” din
Ia și, sub îndrumarea ilustrului sociolog Prof. Univ. D r. Nicu Gavrilu ță , de la care am
înv ățat și înc ă mai înv ăț modul sublim și sinergic de a pune cercetarea academic ă în slujba
cre șterii calit ății vie ții beneficiarilor direc ți ai serviciilor sociale și de a genera un studiu
sociologic empiric ce se adreseaz ă unei abord ări holistice a persoanei vârstnice

12
Așadar, motiva ția alegerii acestei teme este, pe de o parte person al ă, iar pe de alt ă
parte, institu țional ă. Atât la nivel teoretic, cât și practic, demersul academic a fost unul de
succes, l ărgindu-se orizontul cuno șterii domeniului sociologiei gerontologice și a
modelelor de bun ă practic ă din sfera centrelor de îngrijire a persoanelor vâr stnice.
Actualitatea și importan ța temei
Actualitatea temei vine din tratarea cu prioritate a acestui subiect al îmb ătrânirii
popula ției, cet ățenii europeni fiind expu și unei cre șteri semnificative a num ărului de
persoane ce dep ășește vârsta de șaizeci și cinci de ani și a scaderii natalit ății, ceea ce
determin ă vizile muta ții la nivel societal.
Tendin țele generale cu privire la ponderea persoanelor vâr stnice în mediul urban și,
respectiv, în mediul rural sunt în cre ștere, a șa cum este și la nivelul ță rii, chiar a întregii
Europe. Ceea ce este interesant de remarcat e difer en ța dintre procentele din mediul rural
fa ță de cele din urban. Îmb ătrânirea demografic ă este mai accentuat ă în mediul rural decât
în mediul urban, în principal din cauza migra ției popula ției tinere la ora ș.
Acesta este și cazul satului Hârja din comuna Oituz, jud. Bac ău acolo unde,
Asocia ția „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja” și activitatea de îngrijire a persoanelor
vârstnice a luat na ștere acum 12 ani. În Hârja, comunitatea este foarte îmb ătrânit ă, cu
medie de vârst ă de 75 de ani. Datorit ă climatului economico – social, vârstnicii au nevoi e
de o îngrijire adecvat ă, mai ales pentru persoanele ce de țin venituri mici sau foarte mici.
Copiii sunt pleca ți din localitate, nu au nicio perpectiv ă de a se mai întoarce în comunitate,
din cauza lipsei locurilor de munc ă, b ătrânii sunt lipsi ți de șansa de a fi îngriji ți demn de
cineva, lucru care afecteaz ă nu doar familia lor ci și comunitatea în ansamblul ei.
Comunitatea nu mai are un viitor, nici școli, nici investi ție în agricultur ă/zootehnie iar din
cauza faptului c ă este o zon ă de depresiune, comunitatea este aproape izolat ă, cea mai mare
problem ă fiind aceea c ă, datorit ă multiplelor boli, b ătrânii sunt condamna ți la singur ătate și
suferin ță .
Servicii sociale din jude ț care s ă le r ăspund ă nevoilor actuale sunt destul de pu ține
ca num ăr în raport cu nevoia resim țit ă dar, și mai important de men ționat este faptul c ă
aceste servicii sunt în mare parte inaccesibile, fi e din cauza distan ței mari de parcurs pân ă
în ora șele din împrejurimi, fie din cauza costurile servic iilor, care sunt peste puterile
financiare ale persoanelor vârstnice. De asemenea, multe centre din cauza lipsei
acredit ărilor și licen țierilor sunt evitate de familiile vârstnicilor din cauza lipsei de
încredere.

13
Astfel c ă, Asocia ția „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – Hârja” sub îndrumarea
Arhiepiscopiei Romanului și Bac ăului, s-a angajat în asigurarea de servicii socio-m edicale
pentru persoanele vârstnice aflate în dificultate s au care au r ămas singure din mai multe
jude țe ale ță rii, prin cele dou ă tipuri de servicii acordate persoanelor vârstnice: Serviciul de
îngrijire la domiciliu (oferit cu prioritate în jud e țul Bac ău și Covasna) și serviciul oferit
prin intermediul Centrului reziden țial de îngrijire a persoanelor vârstnice unor benef iciari
ce provin din treisprezece jude țe ale ță rii
Asocia ția î și propune s ă rezolve o parte din cazurile sociale cele mai grav e cu care
societatea se confrunt ă zi de zi. În egal ă m ăsur ă, asocia ția noastr ă a dezvoltat o structur ă de
economie social ă și o filosofie a schimbului de valori intergenera țional, unice în Europa,
conform studiilor de fa ță . Ateliere de lucru la care sunt implica ți vârstnicii institu ționaliza ți
și copiii Centrului de zi, genereaz ă venit și autofinan țeaz ă activitatea: ferma de animale,
sera de legume, brut ăria și patiseria social ă, atelierul de confec ții și broderii tradi ționale,
serviciul de Katering, sp ălătoria de ve șminte preo țești, atelierele manufacturiale de
sculptur ă, pictur ă pe sticl ă, lumân ări decorative și ol ărit, sunt câteva din activit ățile la care
sunt implica ți zi de zi beneficiarii asocia ției și care genereaz ă un venit necesar cre șterii
standardului de via ță al institu ției și a stimei de sine. Deloc neglijabil este schimbul
intergenera țional ce se realizeaz ă între copiii Centrului de zi și vârstnicii Centrului
reziden țial. Un adev ărat model de via ță în comuniune prin intermediul c ăreia ambele
genera ții se bucur ă c ă tr ăiesc, practicând ele însele, una pentru alta, consi lierea spiritual ă.
Cu privire la problematica persoanelor vârstnice, p utem afirma c ă deseori auzim
vorbindu-se despre prelungirea vârstei active, desp re participare social ă și îmb ătrânire
activ ă.
Dar cum s ă te focusezi, ca persoan ă vârstnic ă pe aceste deziderate, când
principalele probleme ale vârstnicilor no ștri români sunt legate de venituri prea mici, de
medicamente prea scumpe, de neputin ța financiar ă și fizic ă de recuperare în urma unui
accident survenit?
În acest caz, centrul nostru reziden țial din cadrul Asocia ției „Sf. Voievod Ștefan cel
Mare – Hârja” încearc ă s ă ating ă aceste deziderate pentru cei care în lipsa unei în grijiri
adecvate la domiciliu ajung institu ționaliza ți. Astfel c ă, în acord cu documentele europene
care accentueaz ă importan ța ac țiunilor preventive, a îmb ătrânirii active și s ănătoase
încerc ăm s ă „abilit ăm” beneficiarii care ajung în cadrul centrului din cauza bolilor și a
neputin ței dar și s ă prevenim și s ă men ținem independen ța celor care sunt institu ționaliza ți
din cauza lipsei unei integr ări comunitare și familiale optime.

14
Contextul cercet ărilor știin țifice
Cercetarea este fundamentat ă pe necesitatea de a identifica resursele, limitele și
oportunit ățile în îngrijirea persoanelor vârstnice. Sociologia vârstei a treia este relevant ă în
contextul societ ății actuale. Lipsa unui studiu comparativ sau al mod elelor de bun ă practic ă
din perspectiva sociologic ă a consilierii spirituale, m-a determinat s ă derulez un studiu
aplicat, având în vedere performan ța unor institu ții similare din Europa și studiul
comparativ al mai multor centre sociale pentru vârs tnici din Regiunea Nord – Est a
României.
În contextul interdisciplinarit ății , tema se pozi ționez ă la grani ța dintre sociologie,
asisten ță social ă, teologie și psihologie. Toate abord ările sunt valide, subiectul fiind unul
cât se poate de actual, persoanele vârstnice reprez entând categoria social ă cea mai
vulnerabil ă iar consilierea spiritual ă fiind cea mai rar întâlnit ă din spectrul terapiilor
aplicate.
Lupta cu mometul terminus, boala și condi ția social ă (inutilitatea comunitar ă)
reprezint ă punctele nevralgice din via ța vârstnicului care au nevoie de aten ție cu totut
special ă prin intermediul consilierii spirituale realizat ă holistic de c ătre echipa
pluridisciplinar ă. Nicio disciplin ă nu este suprem ă în cercetarea sociologic ă integrat ă.
Evident, sociologia reclam ă echilibru, studiu comparativ, esantioane, metodolo gie,
cantitativ și calitativ, cu toate c ă nu putem separa discplinele care se conjug ă în aceast ă
lucrare ci ele se întrep ătrund cu mult ă discre ție, f ără a fi sesizat ă demarca ția
interdisciplinar ă.
Din perspectiva consilierii spirituale, termenul sp iritualitate, în general, se refer ă la
dorin ța uman ă de a conferi un sens și un sentiment de împlinire prin intermediul rela țiilor
adecvate între indivizi, familii, comunit ăți, culturi și religii. Consilierea și spiritualitatea au
fost adesea corelate. Semnifica ția conceptului de spiritualitate în procesul de con siliere a
fost cunoscut ă înc ă din antichitate. Spiritualitatea poate fi o rezolv are a problemelor
psihologice.
Terapeu ții și cercet ătorii au început s ă introduc ă în manuale terapiile bazate pe
spiritualitate. Aceste terapii sunt destinate s ă r ăspund ă la nevoile oamenilor care se
confunt ă cu o mare varietate de probleme.
Programele de interven ție bazate pe consilierea spiritual ă ofer ă linii de ghidare și
standarde pentru tratament. Multe interven ții accept ă diversitatea modalit ăților prin care
oamenii în țeleg și se raporteaz ă la sacru. Persoanele sunt încurajate s ă apeleze la propriile
perspective spirituale în cadrul tratamentului. Une le tratamente sunt destinate exclusiv

15
cre știnilor, altele pot fi aplicate persoanelor de dive rse religii și cu diferite fundamente
spirituale. Strategiile descrise în manuale nu treb uie privite ca un șir de algoritmi, ci ca
ni ște strategii euristice care sunt individualizate pe ntru fiecare client.
Spiritualitatea și religia au implica ții bioetice atât în practica medical ă cât și în cea
psihoterapeutic ă. Bioetica se bazeaz ă pe anumite principii fundamentale, cu rădăcini în
morala cre știn ă: a face bine, a nu face r ău, principiul drept ății și echit ății.
Rezultatele cercet ărilor anterioare demonstreaz ă c ă într-o foarte mic ă m ăsur ă a
fost abordat ă aceast ă tem ă. Dac ă privim Îngrijirea vârstnicilor. Studii și modele de bune
practici (Gal D., coord.), putem observa din perspectiva co nsilierii persoanelor cu boli
demen țiale, un studiu comprativ care implic ă institu ții de profil din mai multe ță ri
europene, un bun model pentru gerontologia social ă. Lucrarea mai sus men ționat ă nu și-a
propus o abordare a persoanei vârstnice din perspec tiv ă sociologic ă a consilierii spirituale.
Drept urmare, studiul de fa ță este o lucrare de pionerat ce are în vedere dou ă mari
problematici ale vârticului institu ționalizat: consilierea spiritual ă, ca parte component ă a
planului de îngrijire a beneficiarului și implementarea unei abord ări holistice a
vârstnicului din partea echipei pluridisciplinare, format ă din profesioni știi institu ției.
Ipoteza comun ă cercet ării „cu cât este mai evident ă implicarea echipei
pluridisciplinare în consilierea spiritual ă, cu atât mai mult cre ște calitatea vie ții persoanelor
vârstnice din centrele reziden țiale”, este reg ăsit ă în cele dou ă studii realizate pe parcursul
acestei lucrări. Astfel reg ăsim dou ă elemente cheie în aceast ă ipotez ă echip ă
pluridisciplinar ă și consiliere spiritual ă, elemente în jurul c ărora graviteaz ă întregul
demers academic.
Teza fundamental ă a cercet ării se bazeaz ă pe rolul consilierii spirituale în cre șterea
calit ății vie ții persoanelor vârstnice din institu ție. Rolul consilierii spirituale este triplu: de
a preveni consecin țele negative ale îmb ătrânirii, de a men ține sfera rela țiilor individului la
un nivel optim și de a interveni atunci când individul este în difi cultate. Preven ția poate fi
realizat ă printr-o ac țiune sus ținut ă de informare în rândul popula ției asupra aspectelor
specifice vârstei a treia, prin modalit ăți fizice de combatere a efectelor negative asociate
regresiei, prin preg ătirea psihic ă a tranzi ției într-o alt ă etap ă de via ță . Men ținerea câmpului
rela țional al unei persoane de vârsta a treia la un nive l optim se realizeaz ă prin participarea
la activit ățile diferitelor cluburi specifice, asocia ții, centre sociale. Interven ția specific ă
asisten ței sociale vizeaz ă atât individul ca persoan ă cât și familia sa, mediul ambiental, se
adreseaz ă acestuia la domiciliu, în institu ții sociale sau în c ămine de pensionari iar, atunci
când este cazul, interac ționeaz ă cu factorii de ordin social, psihologic, medical, economic,

16
cultural și spiritual pentru a asigura bun ăstarea persoanei. Lucrul în echipa interdisciplinar ă
integreaz ă diferitele perspective de analiz ă a fiin ței umane.
Scopul studiului de fa ță este determinarea specificului adapt ării psihosociale a
vârstnicilor la condi țiile de via ță din centrele reziden țiale regionale și europene studiate.
Obiectivele cercet ării au fost urm ătoarele:
• Identificarea principalelor probleme de ordin soc ial și psiho – spiritual cu care se
confrunt ă vârstnicii institu ționaliza ți;
• Surprinderea nivelului de integrare a vâstnicilor în mediul specific centrelor
reziden țiale studiate și a atitudinii vârstnicului cu privire la formele d e ajutorare bazate
pe consilierea spiritual ă.
• Să se eviden țieze cultura organiza țional ă a centrului reziden țial.
• Specificarea criteriilor de performan ță și standardele întrunite în organizarea activit ății
centrului reziden țial.
• Să se transparentizeze resursele umane și financiare existente, cât și nevoile concrete
pentru a atinge un prag superior al calit ății serviciului oferit.
• Eviden țierea punctual ă a propunerilor legislative pentru îmbun ătățirea serviciului
reziden țial dedicat persoanelor vârstnice.
• Specificarea procedurii de admitere și a criteriilor de evaluare a selec ției noilor
beneficiari.
• Reflectarea importan ței culturii în via ța persoanelor vârstnice și necesitatea implic ării
acestora în activit ățile ocupa ționale în vederea cre șterii stimei de sine.
• Identificarea nevoilor de formare profesional ă a coordonatorilor de centre reziden țiale,
limitele, exigen țele și responsabilit ățile exercit ării unei func ții de conducere a centrului
reziden țial.
Metodologia de cercetare este una clasic ă, în cele dou ă studii de caz reflectate în
aceast ă lucrare.
Eșantionul a fost format din patruzeci de centre rezi den țiale din Regiunea Nord –
Est, mediul public și privat (ONG – uri și furnizori cu specific economic) în primul studiu,
iar în cel european au fost alese patru institu ții de referin ță .
Metodele și instrumentele de cercetare au constat în generarea unui Formular de
evaluare a managerilor de institu ții reziden țiale pentru vârstnici și a personalului ce
formeaz ă echipa pluridisciplinar ă, ce are scopul de a m ăsura gradul de competen ță și de
performan ță a celor implica ți în planul de interven ție, cu scopul de a identifica nivelul la
care se pozi ționez ă, în mod obiectiv, centrul pe care ace știa îl coordoneaz ă. Pentru studiul

17
regionale, formularul a fost aplicat în urma unei a nalize prealabile a centrelor, luând
referin țe de la Ministerul Muncii și Justi ției Sociale (MMJS), a Agen ței Jude țene pentru
Pl ăți și Inspec ții Sociale (AJPIS) în cazul Regiunii Nord – Est și de la Asocia ția european ă
a furnizorilor de servicii sociale pentru vârstnici , în cazul celor patru modele europene de
bun ă practic ă. Fiecare centru selectat a fost reprezentativ pent ru studiul de fa ță deoarece, în
urma preanalizei, a întrunit condi țiile minime de a participa la aceast ă cercetare. În
prealabil au fost trimise adrese oficiale, cu num ăr de înregistrare c ătre centrele selectate,
scopul și obiectivele cercet ării pentru transparentizarea proiectului. Formularu l a fost
aplicat în prezen ța coordonatorului de centru și a echipei pluridisciplinare. A fost vizitat
fiecare centru și au fost realizate poze din interiorul și exteriorul institu ției, cu acordul scris
al conduc ătorului și a reziden ților. Formularul din Anexa 1, a fost organizat pe m ai multe
domenii de interes, pentru a realiza o imagine cât mai de ansamblu asupra problematicii
studiate.
Al ături de formularul de evaluare, am utilizat și metoda observa ției. Tipul de
observa ție pe care l-am ales a fost observa ția structurat ă, având din start un ghid prin
prisma c ăruia analizez datele, informa țiile în func ție de întreb ările de plecare.
Metodele și tehnicile de analiz ă au urmat firesc. Dup ă ce am cules datele – prin
observa ție și completarea formularului de evaluare, am încercat s ă identific o modalitate de
a le organiza, selecta, transforma, abstractiza și reprezenta într-un mod care s ă fie cât mai
relevant pentru cercetarea de fa ță . În acest scop, transcrierea și adnotarea interviurilor (cu
reflec ții personale) mi-au fost de un real folos la constr uirea bazei de cercetare, datele brute
fiind corelate prin procesul de codare deschis ă. Rezultatul procesului de codare sunt
categoriile. Datele brute sunt împ ărțite în grupuri în func ție de o serie de atribute ale
acestora. Principiul dup ă care se face gruparea este urm ătorul: elementele care sunt plasate
în acela și grup trebuie s ă fie cât mai asem ănătoare între ele și cât mai diferite de elementele
plasate în alte grupuri. Sensul rela țiilor dintre categorii este aplicat deductiv de teo ria de la
care am plecat în cercetarea realizat ă.
Rezultatele a șteptabile au avut în vedere îndeplinirea indicatorilor canti tativi și
calitativi.
Indicatori cantiativi:
• Profesionalizarea unui num ăr cât mai mare de coordonatori de centre reziden țiale și
a membrilor echipei pluridisciplinare;
• Cre șterea num ărului de speciali ști în domeniul consilierii spirituale;

18
• Realizarea întâlnirilor re țelei de speciali ști în vederea schimbului informa țiilor cu
privire la bunele practici;
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile consilierii spirituale din
cadrul centrului;
• Dublarea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei ocupa ționale din
cadrul centrului;
• Cre șterea frecven ței vizitelor din partea apar țin ătorilor și a rudelor persoanelor
vârstnice institu ționalizate;
• Sc ăderea num ărului de interven ții necesare în planurile de revizuire a
beneficiarilor, realizate o dat ă la 6 luni;
• Diminuarea num ărului de spitaliz ări;
• Cre șterea vizibilit ății și transparen ței activit ății prin mai multe apari ții în media.
Indicatori calitativi:
• Cre șterea performan țelor la munc ă a speciali știlor participan ți la cursurile de
formare;
• Cre șterea gradului de cooperare a echipei multidiscipli nare în vederea g ăsirii celor
mai bune solu ții pentru integrarea persoanelor vârstnice;
• Sc ăderea gradului de izolare și excluziune a vârstnicilor din centrul reziden țial;
• Cre șterea stimei de sine a persoanelor institu ționalizate ;
• Îmbun ătățirea condi ției psihice a persoanelor institu ționalizate;
• Cre șterea nivelului de implicare a apar țin ătorilor la procesul îngrijirii persoanelor
vârstnice;
• Implicarea mai consistent ă a autorit ăților publice și locale în bunul mers al
institu ției.
Echipa pluridisciplin ără institu țional înfiin țat ă poate aduce reale beneficii centrului
reziden țial. Putem enu¬mera doar câteva rezultate ale inter ven ției echipei puridisciplinare:
• o abordare integrat ă a persoanei vârstnice, din perspectiva celor cinci domenii de
interes: social, medical, recuperare, psihologic și spiritual;
• speciali știi institu ției pot coopera în planul comun de interven ție, hot ărârile fiind
luate în consens, în-tr-un mod integrativ;
• munca în echipa este mult mai eficient ă, oferind un orizont clar asupra polipatologiei
beneficiarului și a modului de integrare-reintegrare comunitar ă;

19
• coordonatorul centrului, utilizând instrumentele de monotorizare și autocontrol
institu țional în management, sustenabilitate și profesionalizare, poate vizualiza
confortabil situa ția reala a centrului reziden țial, f ără eforturi deosebite;
• planul de interven ție ofer ă posibilitatea de a reg ăsi u șor cauzele și efectele generate
de problema iden-tificat ă;
• în urma analizei scopului și obiectivelor planului de interven ție, coordonatorul și
echipa pluridisci-plinar ă poate oferi activit ăți specifice și un grafic în care s ă includ ă
resursele și termenii de execu ție a activit ății propuse;
• toate obiectivele sunt SMART (Specifice, M ăsurabile, Accesibile, Relevante,
încadrate în TIMP), ofe-rind posibilitatea organiz ării activit ăților într-un mod cât mai
eficient;
• respectând graficul de activit ăți propus și termenii de colaborare între membrii
echipei pluridiscipli-nare, reu șita este previzibil ă iar planul de interven ție pentru
eliminarea problemei identificate, î și are finalitatea dorit ă.
Limitele și oportunit ățille cercet ării
Din p ăcate, studiul de fa ță nu poate deveni unul exhaustiv. El reprezint ă mai mult
un studiu de caz și nu î și propune s ă reprezinte imaginea social ă gerontologic ă na țional ă
sau european ă. Este o cercetare important ă în domeniul sociologie persoanei vârstnice și
poate deveni una de referin ță la nivel na țional sau chiar continental. Literatura de
specialitate nu a fost una foarte generoas ă, mai ales în ceea ce prive ște consilierea
spiritual ă. Din perspectiva studiului de teren, de și a ș fi dorit s ă studiez mai multe centre
reziden țiale din toate regiunile ță rii (337 de centre reziden țiale licen țiate la ora actual ă) dar,
nu am reu șit decât 40 la nivel na țional. Pentru a fi un studiu bine realizat, este ne voie de
foarte mult timp alocat muncii de teren și aplic ării instrumentelor de lucru într-un centru
reziden țial. Cu toate acestea, timp de șase luni de zile am fost implicat în acest demers d in
Regiunea Nord – Est. Cât despre studiul comparativ european, de și am ajuns ulterior și în
alte dou ă ță ri (Austria și Slovacia), aceste rezultate, tot datorit ă timpului limitat, nu au
putut fi reflectate în lucrarea de fa ță . Probabil, în scurt timp, voi publica rezultatele acestor
vizite de lucru din Europa, chiar le voi extinde și la alte ță ri cu tradi ție din sfera îngrijirii
persoanelor vârstnice, precum: Norvegia, Danemarca, Suedia, Elve ția, Cehia, Fran ța,
Anglia și altele ce vor fi oportune. Nu ascund faptul c ă din ță rile amintite anterior, am
primit deja invita ția de dezvolta un astfel de proiect european, la ca re va participa și centrul
de la Hârja, pe care îl coordonez, men ționat în studiile de de fa ță și la care se dore ște s ă se
al ăture în vizit ă de studiu mai mul ți practicieni din str ăin ătate. Ideal ar fi s ă accept invita ția

20
de extinde studiul și în Statele Unite al Americii și Australia, continente cu o veche tradi ție
gerontologic ă.
De ce am ales implicarea acestor centre reziden țiale în studiul de fa ță ?
Deoarece toate centrele dezvolt ă principiul fundamental al echipei pluridisciplinar e
și a consilierii psiho-sociale. Acestea au constitui t motivele de baz ă pentru care am ales,
pentru acest ghid de bune practici, centrele studia te.
Am dorit s ă avem în fa ță centre reziden țiale și de îngrijiire la care Biserica este
partener activit și implicat în terapia holistic ă adresat ă persoanelor vârstnice. În Germania,
atât Caritashaus Schwester Reginalda, cât și Hospice Zum Hl. Franziskus, sunt infiin țate
sau coordonate cu sprijinul Bisericii Catolice. Evi dent, Centrul social – medical pentru
persoane vârstnice de la Hârja, apar ține Bisericii Ortodoxe Române, mai exact
Arhiepiscopiei Romanului și Bac ăului. Pentru a nu deveni un studiu axat doar pe cen trele
organizate și coordonate de Biseric ă, am ales și un Centru reziden țial privat din Italia,
Residenza Sanitaria Assistenziale “Mario Francone”, din dorin ța de a surprinde cum
func ționez ă un alt tip de institu ție în sfera socialului. Un alt lucru interesant a f ost acela de
a al ătura și un centru paliativ, Hospice Zum Hl. Franziskus, c u preocup ări majore pe
nevoia asigur ării unei terapii complementare, la un standard foar te ridicat.
Centrele studiate se aseam ănă dar, paradoxal, se și desting. Aceasta este frumuse țea
unui studiu comparativ : s ă po ți alege ceea ce ți se potrive ște dar, râmânând în acela și timp
unic și în rela ție de cooperare cu ceilal ți.
Studiul nu dezvolt ă o rivalitate. Prin acest demers s-au creat chiar p arteneriate
func ționale, de colaborare eficient ă și sprijin reciproc. De exemplu cele dou ă centre din
Germania colaboreaz ă prin voluntarii lor care, de multe ori, sunt comu ni iar beneficiarii
sunt sprijini ți de ambele institu ții. Unii dintre ace știa trec de la o institu ție la alta, atunci
când nevoia medical ă se impune.
Un alt aspect pozitiv este acela c ă to ți coordonatorii centrelor colaboreaz ă și se
sprijin ă prin ac țiuni comune, instrumente de lucru, principii și norme organiza ționale.
Managerii institu țiilor studiate aplic ă proiecte împreun ă, dezvolt ă strategii comune iar,
acolo unde este cazul, unii ofer ă consultan ță și expertiz ă celorlalte centre datorit ă
competen țelor manageriale dobândite pe parcursul vie ții profesionale.

21
I. Consilierea spiritual ă și integrarea psiho-social ă a vârstnicului în
centrul reziden țial
1. Considera ții introductive privind terapia spiritual ă

a. Integrarea spiritualit ății și religiei în terapie
Religia are un rol important în via ța multor oameni, credin țele și valorile religioase
influen țând toate aspectele vie ții lor. Valorile și credin țele sunt elementele culturale vitale
ale oric ărui sistem care ajut ă la stabilirea cursului comportamentelor membrilor s ăi, iar
valorile familiale au fost și sunt puternic influen țate de valorile religioase. Și în România
religia are un rol important în via ța oamenilor.
România ar fi în topul celor mai religioase ță ri ale lumii, relev ă un sondaj realizat
de Gallup International la sfâr șitul anului 2016. La acest sondaj, responden ții au fost
întreba ți și dac ă sunt sau nu persoane religioase. Potrivit studiulu i publicat recent, mai bine
de jum ătate din popula ția planetei se declar ă religioas ă. Din România, 89 la sut ă dintre
cet ățeni s-au declarat relio și și doar trei la sut ă s-au declarat atei. Studiul, la care au
participat 66.000 de persoane din 68 de ță ri, arat ă c ă 62% dintre responden ți se consider ă
religio și, 25% nu se consider ă religio și și 9% spun c ă sunt atei. Potrivit Gallup, 74% din
popula ția planetei crede c ă avem suflet, 71% dintre p ământeni cred în Dumnezeu și 56%
cred în Rai în timp ce 54% cred în via ța de dup ă moarte și pu țin sub jum ătate(49%) în
existen ța iadului”. 1
Popularitatea terapiei spirituale a crescut în ulti mii ani. În SUA exist ă organiza ții
profesionale legate de terapia spiritual ă (Asocia ția American ă a Consilierilor Cre știni),
jurnale care abordeaz ă integrarea spiritualit ății/ religiei în psihoterapie, edi ții speciale ale
unor jurnale dedicate spiritualit ății/ religiei în psihoterapie, c ărți specifice pe aceast ă tem ă.
Mul ți autori fac diferen țe între conceptele de spiritualitate și religie. Spiritualitatea
este individual ă și autodeterminat ă, în timp ce religia implic ă conexiuni cu o comunitate,
credin țe și ritualuri împ ărt ăș ite. 2 Astfel, spritualitatea poate s ă includ ă sau nu religia, ea
poate s ă-și g ăseasc ă expresia într-un context religios sau s ă r ămân ă în afara acestuia.
Fiin țele umane sunt constituite dintr-un ansamblu de ele mente esen țiale – fizice,
emo ționale, sociale, spirituale, care tind s ă asigure un echilibru și armonie la nivelul
persoanei.

1 Diac Mihai , https://romanialibera.ro/aldine/magazin/sondaj-gall up , accesat la data de 19.07.2017, ora 19.37
2 Koenig, H.G ., Southern Medical Journal , 2004.

22
Termenul spiritualitate, în general, se refer ă la dorin ța uman ă de a conferi un sens și
un sentiment de împlinire prin intermediul rela țiilor adecvate între indivizi, familii,
comunit ăți, culturi și religii. Spiritualitatea este definit ă ca „experien ța uman ă de
descoperire a semnifica țiilor, scopurilor și valorilor, care poate sau nu s ă includ ă conceptul
de Dumnezeu sau o fiin ță transcendental ă”. 3 Religia este definit ă ca „un sistem de
convingeri împ ărt ăș ite și institu ționalizate, valori morale, credin ța în Dumnezeu sau o
putere suprem ă și implicarea într-o comunitate religioas ă”. 4 De asemenea, „religia se refer ă
la o serie de structuri organizate în jurul unor cr edin țe particulare, în special, ritualuri
comportamentale, ceremonii și tradi ții”. 5
Au fost identificate treisprezece componente concep tuale (dimensiuni multiple) ale
defini țiilor și descrierilor conceptului de spiritualitate: înrud ire – rela ții interpersonale;
transcenden ța – recunoa șterea unei dimensiuni transcendente a vie ții; umanitatea; „sufletul”
unei persoane; sensul și scopul în via ță ; autenticitatea și adev ărul; valorile, importan ța;
non-materialitatea – opozi ția a spiritual ă a materialului; (non) religiozitatea – opusul
spiritualit ății sau identitatea cu religia; integritatea; cunoa șterea de sine și auto-
actualizarea; creativitatea a agentului uman; con știin ța – constiinta si responsabilitatea. 6
Totu și, exist ă mai multe aspecte ale dimensiunii spirituale. Unel e dintre cele mai
cunoscute fa țete ale sale sunt cele de „speran ță , sens, scop în via ță , conectare, iertare,
ritualuri, recunoa șterea a ceea ce este sacru, și credin țele/ experien țele transcendente care
pot include un sentiment de putere mai mare”. 7
Referitor la rela ția dintre cele dou ă concepte, nu este posibil s ă separ ăm
spiritualitatea și religia odat ă ce sunt interconectate. 8 Separarea spiritualit ății de la religie
este un eveniment relativ recent în termeni de isto rie uman ă.9 Cele mai mul ți autori sunt de
acord c ă spiritualitatea tinde s ă fie mai personal ă, iar religia tinde s ă fie mai corporativ ă.
Cu toate acestea, pentru mul ți, religia este expresia spiritualit ății lor. 10 Se afirm ă c ă religia

3 Hoogestraat, T., Trammel, J ., The American Journal of Family Therapy , 2003, pp. 413-426.
4 Ibidem
5 Canda, E.R., Furman, L.D. , NY: The Free Press , 1999.
6 Cook, C.H ., Addiction , 2004, pp. 539-551.
7 Ingersoll, R. E., Bauer, A. L. , Professional School Counseling, 2004, p.302.
8 Briggs, M. K. & Rayle, A. D ., Integrating spirituality and religion into counseli ng: A guide to competent
practice , 2005, pp. 85-104; Passalacqua, S., Cervantes, J. M ., Counseling and Values, 2008, pp. 224-239.
9 Helminak, D. A ., Counseling and Values, 2001, pp. 163-189.
10 Myers, J. E., Williard, K ., Counseling and Values, 2003, pp. 142-155.

23
și spiritualitatea nu reprezint ă acela și lucru. 11 De asemenea, c ă spiritualitatea tinde s ă fie
marginalizat ă, ca urmare a unei viziuni moderniste asupra lumii.12 Cu toate acestea,
spiritualitatea, în sine, este un subiect care prez int ă o importan ță din ce în ce mai mare la
nivel mondial, în special în Statele Unite ale Amer icii.
Sunt prezentate patru dimensiuni prin care spiritua litatea influen țeaz ă
func ționalitatea persoanei: cognitiv ă (interpretarea evenimentelor vie ții din prisma
spiritualit ății, acceptarea trecutului, valorizarea prezentului și privirea cu speran ță la
viitor), comportamental ă (ritualurile și practicile religioase prin care individul se
raporteaz ă la sine, la ceilal ți și la comunitate), afectiv ă (spiritualitatea cultiv ă speran ța,
dragostea, grija, securitatea) și de dezvoltare (tr ăirea spiritualit ății de-a lungul vie ții, pe
măsură ce individul integreaz ă înv ăță turile și experien țele vie ții). 13
Spiritualitatea nu poate fi definit ă pur și simplu sau redus ă la câteva cuvinte sau
fraze scurte. Spiritualitatea se refer ă la calitata vie ții unei persoane care este interpretat ă în
mod individual și este experimentat ă. Mai mult decât doar un concept în sine,
spiritualitatea func ționeaz ă astfel încât reprezint ă o parte indivizibil ă din via ța de zi cu zi. 14
Pentru ca domeniul consilierii s ă r ămân ă relevant ă în societate, trebuie s ă adopte
spiritualitatea în programelele terapeutice. 15 Spiritualitatea constituie o parte a identit ății
noastre, a fost asociat ă cu „grija pentru al ții, care caut ă adev ărul și bun ătatea, iertarea,
cooperarea, pacea și transcenden ța”. 16 Prin urmare, spiritualitatea și religia devin elemente
esen țiale pentru un program de consiliere eficient ă.

b. Conceptul de terapie spiritual ă. Definire, caracteristici, avantaje
Consilierea și spiritualitatea au fost adesea corelate. Semnific a ția conceptului de
spiritualitate în procesul de consiliere a fost cun oscut ă înc ă din antichitate. 17 Mai mult
decât atât, un alt autor constat ă c ă spiritualitatea și consilierea au fost strâns conectate

11 Wolf, J. T ., Professional School Counseling, 2004, pp. 363-366.
12 MacDonald, D ., Professional School Counseling, 2004, pp. 293-300
13 Haugh, I.E., Contemporary Family Therapy , 1998, pp. 471- 483.
14 MacDonald, D ., Professional School Counseling, 2004, pp. 293-300.
15 Ottens, A. J., Klein, J. F., Journal of Humanistic Counseling, Education and Development, 2005, pp. 32-
45.
16 Rayburn, C. , Professional School Counseling , 2004, pp. 356-362.
17 Ibidem, pp. 32-45.

24
pentru cea mai mare parte din istoria omenirii. 18 Desigur, aceast ă consiliere a fost realizat ă
de către persoane fizice la nivel informal, ca o parte d in via ța de zi cu zi.
În literatura de specialitate exist ă multe abord ări în domeniul consilierii care au
integrat și valorizat spiritualitatea ca o component ă important ă în experien ța uman ă.
William James, Carl Jung și Gordon Allport au considerat spiritualitatea/ rel igia ca pe o
nevoie de expresie și o surs ă de speran ță și putere. Teoria alegerii elaborat ă de Glasser
consider ă spiritualitatea ca o nevoie uman ă de baz ă, eviden țiind dragostea și apartenen ța. 19
Piaget, Erikson, Fowler au la baza teoriilor lor co mponente importante de dezvoltare a
spiritualit ății. 20 În cadrul fiec ărei abord ări, individul exploreaz ă cre șterea spiritual ă ca o
parte din devenirea personal ă.
Terapia care integreaz ă spiritualitatea trebuie s ă îndeplineasc ă câteva caracteristici
definitorii: s ă fie bazat ă pe o teorie a spiritualit ății, s ă fie validat ă empiric, s ă fie ecumenic ă
(aplicabil ă clien ților din diferite religii) și s ă poat ă fi integrat ă în orice form ă de
psihoterapie: psihodinamic ă, cognitiv-comportamental ă, sistemic ă de familie, umanist ă,
existen țial ă.21
Argumentele pentru folosirea terapiei bazate pe int egrarea spiritualit ății sunt:
spiritualitatea poate fi o parte a solu ției la problemele psihologice; spiritualitatea poat e fi ea
îns ăș i o surs ă a problemelor; oamenii doresc ajutorul spiritual; spiritualitatea nu poate fi
separat ă de psihoterapie.
Unele studii demonstreaz ă c ă psihoterapia bazat ă pe spiritualitate este mai eficient ă
în compara ție cu alte tipuri de psihoterapie. Wachholtz arat ă c ă medita ția spiritual ă este
superioar ă medita ției seculare și relax ării progresive la studen ții cu migrene. Azhar și
Varma au eviden țiat c ă psihoterapia religioas ă pentru depresia major ă este superioar ă
psihoterapiei suportive cu medica ție. Pacien ții musulmani ce au urmat psihoterapia
religioas ă au fost mai pu țini depresivi la o lun ă și la 6 luni dup ă terapie comparativ cu
cel ălalt grup. Richards ș.a. au constatat c ă în cazul tulbur ărilor alimentare la femei,
interven țiile bazate pe spiritualitate au rezultate semnific ativ mai bune comparativ cu
interven țiile cognitiv-comportamentale și participarea la un grup de suport emo țional. 22

18 Powers, R. , Counseling and Values, 2005, pp. 217-225.
19 Wolf, J. T ., Professional School Counseling, 2004, pp. 363-366.
20 Lambie, G. W., Davis, K. M., Miller, G. , Counseling and Values, 2008, pp. 211-223.
21 Pargament, K.I., Murray-Swank, N.A., Tarakeshwar, N ., Mental Health, Religion, and Culture , 2005,
pp. 155-165
22 Pargament, K.I ., Spiritually Integrated Psychotherapy: Understanding and Addressing the Sacred , 2007.

25
Pargament prezint ă câteva pericole ale psihoterapiei spirituale. Unul dintre acestea
este riscul de a banaliza spiritualitatea considerând-o ca fiind unul din multiplele
instrumente ale terapeutului. Spiritualitatea este mai mult decât o cale de a redobândi
sănătatea mental ă și nu poate fi considerat ă doar o resurs ă în psihoterapie, ci poate
reprezenta, pentru unii, chiar scopul vie ții în sine. Un alt posibil risc poate fi
reduc ționismul spiritual , care se refer ă la tendin ța practicienilor de a interpreta
spiritualitatea doar la nivel fiziologic, psihologi c și social și de a reduce spiritualitatea la
motiva ții și ac țiuni de baz ă. Printre aceste riscuri, se poate înscrie și impunerea valorilor
spirituale ale terapeutului clien ților. De asemenea, exagerarea importan ței spiritualit ății
poate reprezenta un alt risc, fapt pentru care spir itualitatea trebuie considerat ă un aspect
important, dar nu singurul. A șa cum terapeu ții trebuie s ă fie aten ți s ă nu reduc ă
spiritualitatea la alte aspecte ale vie ții, la fel trebuie s ă fie aten ți s ă nu reduc ă alte aspecte
ale vie ții la spiritualitate. Totu și, cel mai mare pericol este considerat a fi neglij area
dimensiunii spirituale în psihoterapie. 23

c. Modele de integrare a terapiei spirituale în con siliere
1) Tipuri de terapii spirituale și programe specifice
S-a demonstrat c ă diferite tipuri de terapii centrate pe religie/ sp iritualitate (terapia
cre știn ă ra țional emotiv ă, terapia religioas ă cognitiv-comportamental ă, consilierea
pastoral ă) suunt eficiente pentru clien ți cu diferite probleme psihologice. Autorii au grup at
terapiile spirituale în cinci categorii principale:
• terapii eficiente – terapia cognitiv ă adaptat ă pentru cre știni în cazul depresiei și
terapia de încurajare în 12 pa și pentru alcoolism;
• terapii eficiente combinate cu medica ție – psihoterapia musulman ă pentru depresie
și psihoterapia musulman ă pentru anxietate;
• terapii posibil eficiente – medita ția cre știn ă pentru anxietate, terapia cognitiv ă
taoist ă pentru anxietate, terapia cre știn ă de grup pentru iertare, terapia cognitiv-
comportamental ă cre știn ă pentru problemele maritale și consilierea cre știn ă pentru
problemele psihologice generale;
• terapii eficiente combinate cu un tratament standar d existent – terapia spiritual ă de
grup pentru tulbur ări alimentare și terapia budist ă cognitiv-comportamental ă pentru

23 Ibidem, pp. 155-165.

26
furie (integrarea strategiilor cognitiv-comportamen tale pentru controlul furiei cu
principiile budiste și practicarea medita ției).
• terapii ineficiente – terapia spiritual ă cognitiv-comportamental ă de grup pentru
anxietate, terapia cognitiv-comportamental ă pentru schizofrenie adaptat ă pentru
musulmani și terapia cognitiv-comportamental ă pentru tulbur ări alimentare
adaptat ă pentru cre știni. 24
Au fost prezentate patru abord ări ale religiei în psihoterapie: abordarea negativi st ă,
abordarea exclusivist ă, abordarea constructivist ă și abordarea pluralist ă. Abordarea
negativist ă se bazeaz ă pe respingerea, negarea realit ăților sacre care sunt componente
fundamentale ale convingerilor religioase (ex. Dumn ezeu). Abordarea exclusivist ă
consider ă c ă exist ă o singur ă cale spre realitatea spiritual ă sau religioas ă. Clinicienii care
folosesc aceast ă abordare consider ă c ă pentru a fi eficien ți este necesar ca ei s ă
împ ărt ăș easc ă acelea și convingeri religioase și valori ca și clien ții lor. Abordarea
constructivist ă ia în considerare existen ța mai multor realit ăți religioase. Consilierea se
centreaz ă pe sistemele de convingeri ale clien ților v ăzute ca și construc ții, consilierul
nefiind afectat dac ă acetse construc ții nu corespund cu ale sale. Abordarea pluralist ă
sus ține c ă exist ă o singur ă realitate divin ă absolut ă și aceast ă realitate poate fi exprimat ă în
moduri diferite de diferi ți oameni. Clinicianul pluralist respect ă punctele de vedere
religioase ale clientului și poate de asemenea s ă aduc ă punctele sale de vedere religioase în
terapie, ceea ce presupune o foarte bun ă autocunoaștere religioas ă a terapeutului, astfel
încât acesta trebuie s ă fie con știent de convingerile, valorile și experien țele sale religioase.
Cercet ările demonstreaz ă eficacitatea abord ărilor constructivist ă și pluralist ă.25
Terapeu ții și cercet ătorii au început s ă introduc ă în manuale terapiile bazate pe
spiritualitate. Aceste terapii sunt destinate s ă r ăspund ă la nevoile oamenilor care se
confunt ă cu o mare varietate de probleme.
P.P. Rusu și M.N. Turliuc au realizat o descriere a principale lor programe integrate
în manuale demonstrate a fi eficiente pentru diferi te tipuri de probleme:
• Mângâiere pentru suflet, C ălătorie spre integritate , elaborat de Murray-Swank și
Pargament în anul 2003, a urm ărit evolu ția a dou ă femei care au fost abuzate
sexual în cadrul a 8 ședin țe. A inclus m ăsurarea zilnic ă a copingului religios
pozitiv și negativ, distresul spiritual, precum și m ăsur ători pre și post interven ție

24 Hook, J.N. et. al., Journal of Clinical Psychology , 2010, pp. 46-72.
25 Zinnbauer, B.J., Pargament, K.I., Journal of Counseling and Development , 2000, pp. 162-171.

27
(dup ă 1-2 luni) privind starea spiritual ă de bine, copingul religios și percep ția lui
Dumnezeu. În cazul ambelor cliente ce au urmat prog ramul terapeutic s-a
constatat o cre ștere a copingului religios pozitiv, a st ării de bine și a imaginilor
pozitive despre Dumnezeu.
• Terapia bazat ă pe schema spiritual ă a Sinelui , creat ă de Margolin ș.a. în anul
2007, este destinat ă pentru persoanele dependente de droguri și comportamente cu
risc HIV (). La program au participat 38 de persoan e infectate cu HIV, ce
consumau droguri. Pacien ții ce au urmat terapia spiritual ă au prezentat o sc ădere a
impulsivit ății și consumului de substan țe și o cre ștere a practicilor spirituale, a
motiva ției pentru abstinen ță și a aderen ței la tratament.
• Momente Sacre este un program terapeutic pentru persoanele cu an xietate social ă
ini țiat de McCorkleet ș.a. în anul 2005. Programul a cuprins 10 sesiuni cu scopul
de a cre ște percep ția sacralit ății în diferite aspecte ale vie ții pentru diminuarea
anxiet ății sociale. Cre șterea sentimentului sacralit ății a dus la întreruperea
paternurilor de gândire disfunc țional ă și generarea de comportamente
incompatibile cu anxietatea social ă.
• Recrearea vie ții este un program terapeutic propus de Cole, Pergamen t în anul
1999 pentru a veni în sprijinul persoanelor bolnave de cancer. Programul s-a
centrat pe încurajarea pacien ților s ă fac ă apel la resursele spirituale și s-a centrat
pe patru aspecte: control, identitate, rela ții și semnifica ții. Programul s-a dovedit
eficient și a dovedit c ă spiritualitatea și religia au un rol foarte important în cazul
persoanelor aflate în situa ții de control sc ăzut și stres ridicat. 26
Programele de interven ție bazate pe terapia spiritual ă ofer ă linii de ghidare și
standarde pentru tratament. Multe interven ții acceptă diversitatea modalit ăților prin care
oamenii în țeleg și se raporteaz ă la sacru. Persoanele sunt încurajate s ă apeleze la propriile
perspective spirituale în cadrul tratamentului. Une le tratamente sunt destinate exclusiv
cre știnilor, altele pot fi aplicate persoanelor de dive rse religii și cu diferite fundamente
spirituale. Strategiile descrise în manuale nu treb uie privite ca un șir de algoritmi, ci ca
ni ște strategii euristice care sunt individualizate pe ntru fiecare client.

26 Rusu, P.P., Turliuc, M.N. , Jurnalul de Psihologie Transpersonal ă, 2010, pp. 42-64.

28
2) Cercet ări actuale în domeniul terapiei spirituale
Cercet ările recente demonstreaz ă impactul pozitiv al spiritualit ății asupra s ănătății
fizice și mentale. 27 Exist ă cercet ări care arat ă c ă persoanele care se consider ă a fi extrem de
spirituale sau religioase sunt mai s ănătoase din punct de vedere fizic și mental. 28
Într-un studiu foarte recent, Hook ș.a. au realizat o recenzie a 24 de studii
referitoare la utilizarea terapiei spirituale/ reli gioase în 8 arii: depresie (8 studii); anxietate
(6 studii); lipsa iert ării (3 studii); tulbur ări alimentare (2 studii); schizofrenie (1 studiu);
alcoolism (1 studiu); furie (1 studiu); probleme ma ritale (1 studiu) și probleme psihologice
generale (1 studiu).
În România, cercet ările în domeniul integr ării religiei/ spiritualit ății în terapie sunt
la început de drum. Exist ă un Centru de Cercetare în Pedagogie Pastoral ă și Psihoterapie
Ortodox ă, în cadrul Facult ății de Teologie din Alba-Iulia, dar care se centreaz ă pe
consilierea religioas ă realizat ă de preo ții ortodoc și.
Hook formuleaz ă o serie de recomand ări cu privire la cercetarea în terapiile
centrate pe religie/ spiritualitate: volumul cercet ărilor în terapiile centrate pe religie/
spiritualitate; trebuie s ă creasc ă rigoarea metodologic ă a cercet ărilor; realizarea evalu ării
ipotezei coresponden ței cu o mai mare precizie, pentru a examina dac ă terapiile spirituale/
religioase sunt mai eficiente pentru cei cu un grad ridicat de implicare religioas ă.29
Pargament consider ă c ă în evaluarea terapiei bazate pe spiritualitate, ce rcet ătorii ar trebui
să se centreze nu doar pe m ăsurarea st ării de bine fizic, social și psihologic, ci și pe
măsurarea st ării de bine spiritual, incluzând virtu țile, dezvoltarea spiritual ă și integrarea
spiritualit ății. 30
Cre șterea num ărului de cercet ări în domeniul integr ării religiei/ spiritualit ății în
psihoterapie și validarea știin țific ă a unor astfel de psihoterapii trebuie s ă duc ă și la form ări
care s ă se centreze pe aspecte ale religiei/ spiritualit ății în psihoterapie.

d. Aspecte etice ale integr ării spiritualit ății și religiei în terapie
Spiritualitatea și religia au implica ții bioetice atât în practica medical ă cât și în cea
psihoterapeutic ă. Bioetica se bazeaz ă pe anumite principii fundamentale, cu rădăcini în

27 Hall, C. R., Journal of Counseling & Development, 2004, pp. 504-507; Helminak, D. A. , Counseling and
Values, 2001, pp. 163-189; Oakes, K. E. & Raphel, M. M. , Counseling and Values, 2008, pp. 240-252.
28 Duffy, R. D., The Career Development Quarterly, 2006, pp. 52-63.
29 Hook, J.N. et. al., Journal of Clinical Psychology , 2010, pp. 46-72.
30 Pargament, K.I ., Spiritually Integrated Psychotherapy: Understanding and Addressing the Sacred , 2007.

29
morala cre știn ă: a face bine, a nu face r ău, principiul drept ății și echit ății. 31 Bisericile
diferitor religii au pozi ții oficiale privind aspectele de bioetic ă. Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a emis documente oficiale referitoare la transplantul de organe, la avort
și la eutanasie, punând accent pe: atitudinea cre știn ă fa ță de via ță și moarte, ap ărarea
sensului cre știn al demnit ății umane, respectul fa ță de pacient, preg ătirea preo ților în
probleme de decizie bioetic ă32 iar aceste documente au repercusiuni și asupra psihoterapiei
spirituale. Bioetica cre știn ă nu ofer ă solu ții universal valabile sau solu ții pentru orice
problem ă etic ă, ci ofer ă jaloane corecte pentru e face binele și a evita r ăul. 33
Ne sunt prezentate de c ătre cercet ători și implica țiile religiozit ății și spiritualit ății
pacien ților și ale familiilor acestora în practica medical ă. Astfel, religiozitatea și
spiritualitatea pacien ților pot avea urm ătoarele efecte: influen țeaz ă anumite decizii în
leg ătur ă cu procedurile medicale (deciziile privind deconec tarea de la aparate, refuzul
resuscit ării); genereaz ă convingeri în contradic ție cu normele îngrijirii medicale (martorii
lui Iehova refuz ă transfuziile de sânge, scientologii sunt împotriva medicamentelor pentru
tratarea afec țiunilor psihiatrice); religiozitatea duce la confli cte spirituale care determin ă
stress și influen țeaz ă s ănătatea (pacien ții se pot întreba de ce li se întâmpl ă tocmai lor sau
pot vedea boala ca pe o pedeaps ă pentru propriile p ăcate); influen țeaz ă complian ța la
tratament (religiozitatea este asociat ă cu speran ță , optimism și existen ța unui sens și scop
în via ță , ceea ce face ca persoanele religioase s ă aib ă motive de a tr ăi și de a se îns ănăto și,
respectând cu stricte țe tratamentele prescrise). 34
În privin ța integr ării spiritualit ății în psihoterapie, Pargament sus ține c ă atunci când
oamenii intr ă în cabinetul terapeutic, ace știa aduc cu ei convingerile spirituale, practicile,
experien țele, valorile, rela țiile și dilemele spirituale. Implicit sau explicit, acest complex de
factori spirituali intr ă deseori în procesul terapeutic.
În România exist ă un singur cod etic pentru consilierii, psihologii și psihoterapeu ții
din toate domeniile. Acest cod se refer ă la urm ătoarele principii și standarde: principul
respect ării drepturilor și demnit ății oric ărei persoane, principiul responsabilit ății
profesionale și sociale, principiul integrit ății profesionale, standarde de competen ță ,
standarde cu privire la rela țiile umane, standarde de confiden țialitate, standarde de
conduit ă colegial ă, standarde de onorarii și taxe, standarde pentru declara ții publice și

31 Vicol, M. C., Revista Român ă de Bioetic ă, 2006, p. 16.
32 Iloaie, S., Revista Român ă de Bioetic ă, 2009, pp. 5-12.
33 Florea, Ș., Revista Român ă de Bioetic ă, 2010, pp. 5-12.
34 Koenig, H.G ., Southern Medical Journal , 2004, pp. 1194-1200.

30
reclam ă și o serie de standarde specifice (legate de educa ție și formare, terapie și
consiliere, evaluare și diagnoz ă, cercetare știin țific ă și valorificarea rezultatelor). Codul nu
răspunde suficient de bine nevoilor de îndrumare și dilemelor etice ale terapeu ților
spirituali, de unde rezult ă necesitatea unei asocia ții profesionale puternice în context
românesc și a unui cod etic al terapeu ților spirituali.
În SUA exist ă Asocia ția pentru Valorile Spirituale, Etice și Religioase în Consiliere
(Association for Spiritual, Ethical and Religious V alues in Counselling – ASERVIC).
Aceast ă asocia ție prezint ă o serie de competen țe privind abordarea spiritualit ății și religiei
în consiliere, integrate în urm ătoarele categorii: cultur ă și viziunea asupra lumii,
autocunoa șterea consilierului, dezvoltarea spiritual ă, comunicare, evaluare, diagnostic și
tratament. Competen țele privind integrarea spiritualit ății și religiei în consiliere, prezentate
de ASERVIC, reprezint ă un ghid pentru o practic ă etic ă și se refer ă la: cunoa șterea de c ătre
consilier a diferen țelor și similarit ăților dintre spiritualitate și religie; abilitatea
consilierului de a în țelege diferen țele interculturale privind practicile spirituale și
religioase; angajarea consilierului în activit ăți de autocunoa ștere pentru a cre ște în țelegerea
și acceptarea diferitor convingeri spirituale și religioase; abilitatea consilierului de a
identifica propriile limite în în țelegerea spirituali ății și religiozit ății clien ților și capacitatea
de redirec ționare a clien ților; capacitatea consilierului de a evalua relevan ța spiritualit ății și
religiei pentru client; capacitatea consilierului d e a identifica dac ă spiritualitatea și religia
contribuie la problema clientului sau pot fi parte a solu ției; utilizarea convingerilor
spirituale și religioase ale clientului în scopuri terapeutice.
Richard și Bergin prezint ă principalele capcane etice pentru terapeu ții ce integreaz ă
religia și spiritualitatea în terapie: rela țiile duale (religioase și profesionale); subminarea
autorit ății și credibilit ății liderilor religio și (terapeutul respinge cooperarea cu liderii
religio și, minimalizeaz ă sfaturile primite de client de la liderul religios sau face comentarii
negative privind religia clientului); impunerea pro priilor valori spirituale sau religioase
clien ților (judecarea deciziilor clien ților: avortul, fidelitatea marital ă, rolurile de gen sau
folosirea interven țiilor spirituale ori religioase f ără consim ță mântul clientului); înc ălcarea
limitelor competen țelor (lipsa form ărilor specializate pentru integrarea spiritualit ății și
religiei în psihoterapie); înc ălcarea limitelor condi ționate de locul de munc ă (separarea
bisericii de stat – terapeu ții care lucreaz ă la stat vor fi mai aten ți în interven țiile religioase
folosite fa ță de terapeu ții care lucreaz ă în cadrul unei organiza ții religioase și de la care se

31
așteapt ă s ă foloseasc ă astfel de interven ții). 35 La rândul s ău, Plante propune modelul
RRICC (respect, responsabilitate, integritate, comp eten ță și preocupare) pentru
eviden țierea aspectelor etice ale integr ării spiritualit ății în psihoterapie. 36
Explorarea convingerilor spirituale ale terapeutulu i implic ă o dimensiune etic ă.37
Atitudinile și convingerile spirituale ale terapeutului, filosof ia sa de via ță , valorile sale
profunde au impact asupra procesului terapeutic și a rezultatelor terapiei. De aceea,
terapeutul trebuie s ăș i con știentizeze convingerile și evolu ția acestora de-a lungul timpului,
lucru posibil prin realizarea unei genograme spirituale. Evaluarea dezvolt ării spirituale a
psihoterapeutului trebuie f ăcut ă într-un context de acceptare și respect și trebuie s ă fie
perceput ă ca fiind încurajatoare și d ătătoare de putere și nu intruziv ă sau for țat ă.
Convingerile religioase ale terapeutului pot influe n ța și limbajul folosit în terapie. Dac ă
terapeutul va folosi limbajul specific religiei pro prii, clientul poate interpreta c ă acesta
dore ște s ă-i induc ă propriile convingeri. 38 Este necesar ca terapeutul s ă se familiarizeze cu
terminologia religioas ă folosit ă de client și s ă o utilizeze f ără prejudec ăți, ca resurs ă a
terapiei. 39
De și exist ă un interes crescut pentru cercet ările din ultimii ani legate de religie și
spiritualitate, exist ă totu și o ruptur ă între interesul cercet ătorilor și practica terapeutic ă.40
Lipsesc programele acreditate pentru formarea terap eu ților privind utilizarea spiritualit ății
în terapie. Din cauza lipsei de form ări specializate, terapeu ții nu știu cum s ă integreze
spiritualitatea în terapie. Dac ă terapeu ții nu sunt forma ți în acest sens, ei pot s ă încalce
codurile etice fie prin evitarea abord ării spiritualit ății în terapie, fie prin abordarea
spiritualit ății într-o manier ă nonetic ă prin care este influen țat negativ procesul terapeutic. 41
Terapeu ții religio și care doresc s ă integreze credin ța lor în munca profesional ă ar trebui s ă
nu-și afi șeze convingerile religioase pân ă nu parcurg programe de formare specializate.
Faptul c ă terapeutul este un membru activ în grupul s ău religios nu-l face pe acesta expert

35 Richard, P.S., Bergin, A.E. , Ethical and Process Issues and Guidelines. A spirit ual strategy for
counseling and psychotherapy , 2005, pp. 183-217.
36 Plante, T.G., Journal of Clinical Psychology , 2007, pp. 891-902.
37 Haugh, I.E ., Contemporary Family Therapy , 1998, pp. 471- 483.
38 Stander, V., Piercy, F. P., Mackinnon, D., & Helmek e, K., American Journal of Family Therapy, 1994 ,
pp. 27-41.
39 Ibidem, pp. 471- 483
40 Rusu, P.P., Turliuc, M.N., Revista Român ă de Bioetic ă, 2011, pp. 24-36.
41 Ahn, Y.J., McInnes Miller, M., Contemporary Family Therapy , 2009, pp. 102-116.

32
în consiliere pastoral ă.42 Formarea/ expertiza spiritual ă a terapeutului i-ar putea face pe
terapeu ți s ă arate deschidere, respect și capacitate de distan țare de prejudec ăți privind
con ținuturile religioase sau spirituale importante pent ru clien ți. De asemenea, formarea
trebuie s ă urm ăreasc ă adaptarea terapeu ților la punctele de vedere religioase/spirituale al e
clien ților și la limbajul acestora.
Un aspect important al terapiei ce integreaz ă religia și spiritualitatea este ajutarea
clien ților s ă identifice și s ă dep ăș easc ă convingerile disfunc ționale care au determinat
problemele pentru care au venit la terapie și, în acela și timp, terapia poate s ă-i ajute pe
clien ți în conectarea sau reconectarea cu convingerile sp irituale care pot fi eliberatoare și
de ajutor în rezolvarea problemelor. 43
Pentru a respecta dreptul clien ților la autonomie , terapeu ții trebuie s ă analizeze
dac ă spiritualitatea are un rol important în via ța clien ților și, dac ă este a șa, s ă abordeze
acest aspect. Clien ții care au crescut într-un mediu religios pot benef icia de pe urma
mesajelor pe care le-au primit în copil ărie. Pe cei care particip ă activ la ritualurile
religioase, discutarea aspectelor spirituale în ședin țele terapeutice îi poate face capabili s ă
descopere resurse în spiritualitate. 44 Clien ții trebuie s ă în țeleag ă diferen ța dintre terapeu ți și
consilierii pastorali, astfel încât s ă știe ce fel de terapie vor primi și s ă știe c ă pot alege și
alte forme de asisten ță .45
Terapeutul trebuie s ă evalueze atent opiniile și nevoile clien ților privind
interven țiile religioase și, în cele mai multe cazuri, trebuie s ă ob țin ă consim ță mântul
informat. 46 Multe dintre interven țiile religioase pot fi considerate adecvate de c ătre unii
clien ți și inadecvate de c ătre al ții. Diferite convingeri spirituale ale clien ților au efect
asupra speran țelor, a ștept ărilor și nevoilor clien ților în cadrul terapiei.
Procesul terapeutic trebuie s ă promoveze starea de bine a clien ților. O influen ță
negativ ă asupra clien ților o are și evitarea abord ării spiritualit ății în cadrul terapiei. 47
Terapeu ții trebuie s ă men țin ă standarde înalte ale competen ței profesionale. Dac ă nu au o
formare în vederea includerii spiritualit ății și religiei în cadrul terapiei, terapeu ții ar trebui

42 Plante, T.G., Journal of Clinical Psychology , 2007, pp. 891-902.
43 Haugh, I.E ., Contemporary Family Therapy , 1998, pp. 471- 483.
44 Ahn, Y.J., McInnes Miller, M., Contemporary Family Therapy , 2009, pp. 102-116.
45 Richard, P.S., Bergin, A.E. , Ethical and Process Issues and Guidelines. A spirit ual strategy for
counseling and psychotherapy , 2005, pp. 183-217.
46 Post, B.C., Wade, N.G ., Journal of Clinical Psychology: in session , 2009, pp. 131-146.
47 Ibidem, pp. 102 – 116

33
să adopte o abordare colaborativ ă pentru a dep ăș i lipsa form ării specializate. 48 Colaborarea
se poate realiza în dou ă moduri: terapeutul adopt ă o postur ă de înv ățare în dialogul cu
clientul despre credin ță (prin întreb ări generale: Ajut ă-mă s ă în țeleg credin ța ta! și
colaborarea terapeutului cu comunitatea spiritual ă a clientului. 49 Haug sugereaz ă c ă atunci
când nu are competen țele necesare sau atunci când este vorba de probleme psiho-religioase
(cum ar fi pierderea credin ței), terapeutul poate s ă redirec ționeze clien ții c ătre: clerici
pentru a discuta probleme legate de credin ță și doctrin ă sau c ătre psihiatri, în cazul unor
tulbur ări mentale severe. În unele cazuri, redirec ționarea clien ților este op țiunea cea mai
etic ă.50
Rusu și Turliuc consider ă c ă în România este necesar s ă fie realizate cercet ări mai
consistente în domeniul identific ării nevoilor clien ților de integrare a religiozit ății și
spiritualit ății în terapie, a disponibilit ății terapeu ților de a explora spiritualitatea și
religiozitatea clien ților, s ă fie propuse cursuri de formare specializate privind abordarea
spiritualit ății și religiozit ății în terapie. 51 Având în vedere faptul c ă religia majoritar ă din
România este cea cre știn-ortodox ă, cercet ările trebuie s ă vizeze construirea și validarea
unor instrumente de evaluare a religiozit ății și spiritualit ății specifice popula ției române ști,
precum și eficacitatea anumitor tehnici ale psihoterapiei r eligioase/ spirituale în cazul
persoanelor ortodoxe.

2. Asisten ța social ă și psihologic ă a persoanelor vârstnice

a. Aspecte psihosociale specifice vârstnicilor
Idealizat ă și respectat ă sau considerat ă o perioad ă fragil ă a vie ții 52 , varsta a treia a
fost studiat ă pluridisciplinar, existand contribu ții importante de natur ă psihologic ă, ce au
fost corelate cu cercetarea inevitabilului regres fiziologic. Îmb ătranirea este un proces care
are loc și la nivel psihologic, fiind o modificare calitativ ă a structurilor personalit ății
umane, ca urmare a deterior ării func țiilor cerebrale, ce stau la baza vie ții psihice. 53 Aceast ă

48 Ibidem, pp. 471 – 483
49 Ibidem, pp. 102 – 116
50 Duba, J.D., Watts, R.E. , Journal of Clinical Psychology: In Session , 2009, pp. 210-223.
51 Rusu, P.P., Turliuc, M.N., Revista Român ă de Bioetic ă, 2011, pp. 24-36.
52 Șchiopu, Ursula, Verza, Emil , Psihologia vârstelor , Bucure ști, ed. Didactic ă și Pedagogic ă, 1997.
53 Gal, D., Dezvoltarea uman ă și îmb ătrânirea , 2001.

34
transformare are loc sub influen ța factorilor de natur ă intern ă, intrinseci, precum și a celor
externi, reprezenta ți de mediul sociocultural și de evenimentele de via ță ale individului.
Îmb ătrânirea psihologic ă este rezultanta modific ărilor induse de vârst ă în planul
biostructurilor, care constituie suportul material al vie ții psihice și în acela al desf ăș ur ării
propriu-zise al func țiilor psihice. La baza acestor modific ări stau factori interni (ereditatea,
„uzura” sistemului vie ții psihice) și factori externi, ai mediului ambiant (ecologici, sociali,
culturali). Evenimentele din mediul social (socio-p rofesional, socio-cultural, rela țional),
care intervin în mod particular în existen ța vârstnicului au r ăsunat în psihismul acestuia,
aflându-se la baza unor modific ări psihologice sau îmboln ăviri psihice caracteristice
involu ției. Între acestea eviden țiem urm ătoarele: retragerea din activitate; renun țarea la
unele activit ăți; sc ăderea poten țialului biologic; îmboln ăviri somatice, invalid ări; sc ăderea
num ărului membrilor familiei (plecarea copiilor deveni ți adul ți, decesul partenerului);
dispari ția vechilor prieteni.
Erick H. Erikson considera b ătrâne țea al VIII-lea ciclu de dezvoltare uman ă, ce se
contureaz ă ca expresie a nucleariz ării activit ății psihice în jurul tr ăirilor de realizare versus
disperare. 54 O clasificare stadial ă a vârstelor de regresie presupune urm ătoarele trei etape:
trecerea spre b ătrâne țe: 65 – 75 de ani; b ătrâne țea medie: 75 – 85 de ani; marea b ătrâne țe
sau stadiul longevivilor – peste 85 de ani.
Regresiunea senzorial ă, constând în diminuarea progresiv ă a auzului, v ăzului, cu
efectul sc ăderii influxului informa țional, a restrângerii rela ționale, provoac ă și adânce ște
modific ările psihologice și suferin țele psihice: senza ția de neputin ță , izolarea, ideile de
persecu ție.
Un alt factor important ce particip ă la determinismul modific ărilor psihologice și
tulbur ărilor psihice este reprezentat de con știentizarea îmb ătrânirii, cu incertitudinile pe
care le genereaz ă privind perspectivele de viitor. Ca urmare, b ătrâne țea integreaz ă, în
primul rând la nivel de con știin ță , o criz ă adaptativ ă la noile condi ții bio-psiho-sociale pe
care le impune perspectiva îmb ătrânirii. Omul fiind o fiin ță integrat ă în mediul social,
psihismul s ău va exprima interac țiunile sale cu acest mediu, în îmb ătrânire survenind
deregl ări de integrare din cauze diferite: schimb ări de rol-statusuri, lipsa de în țelegere a
anturajului, sc ăderea capacit ății de adaptare a vârstnicului.

54 Șchiopu, Ursula, Verza, Emil , Psihologia vârstelor , Bucure ști, ed. Didactic ă și Pedagogic ă, 1995.

35
Portretul psihologic al vârstnicului poate fi descris la nivelul a comp onentelor
principale ale dezvolt ării psihice: dezvoltarea senzorial ă, dezvoltarea intelectual ă,
dezvoltarea afectiv ă.
a) La nivel senzorial acuitatea scade odat ă cu înaintarea în vârst ă, dar diferen țiat în
func ție de analizator. La timpul de reac ție se observ ă o cre ștere a laten ței compensat ă îns ă
de o sporire în exactitate.
b) La nivel intelectual , sc ăderea performan ței este asociat ă cu starea fiziologic ă
general ă, s ănătate precar ă, boli, în special cardiovasculare. Tumultul ideilo r scade, se
manifest ă momente de declin intelectual urmate de momente de con știentizare a declinului
pe care îl reprezint ă aceste momente, de unde teama de angajare în discu rsuri pentru a nu
ap ărea un astfel de vid. În aceste condi ții se manifest ă reticen țe verbale, timiditate și
autism. Se manifest ă o mai mare inflexibilitate a opiniilor și ra ționamentelor, capacitatea
de demonstra ție argumentat ă devine restrictiv ă și se manifest ă o revenire cu predilec ție la
acelea și probleme, o infla ție discret ă a subiectivit ății și o accentuare a oper ării în cadrul
unor categorii absolute (adev ăr-fals, bun-rău, corect-incorect). Dup ă 70 de ani sunt
caracteristice momentele de observa ție linistit ă, contemplativ ă a evenimentelor din jur, un
fel de conduit ă de spectator, f ără emo ții prea mari dar, cu o lini ște și un confort interior
str ăbătute de medita ții pertinente. Se pierde sau diminueaz ă capacitatea de evaluare
cronologic ă. Pe de o parte, cronologia intern ă legat ă de ritmurile biologice (ora de mas ă,
culcare, etc.) func ționeaz ă corect iar, pe de alt ă parte, evaluarea timpului, a datei, a zilei și,
uneori, a anului devine adesea confuz ă. Se manifest ă și confuzionism spa țial.
La nivelul memoriei, fenomenul cel mai întâlnit est e amnezia de evocare ce
urmeaz ă o linie progresiv ă, de la complicat la simplu, de la general la perso nal, de la
cognitiv la afectiv și, de aici, la senzorial-motor. Sunt uitate mai mul t cuno știntele și mai
pu țin experien țele, datele recente se uit ă mai u șor.
c) În plan afectiv sunt caracteristice labilitatea, hiperemotivitatea și
impresionabilitatea vârstnicului. Adeseori, b ătrâne țea se înso țește de o stare depresiv ă,
tendin ță la izolare și singur ătate. Atitudinea fa ță de pensionare și de b ătrâne țe joac ă un
mare rol, acestea fiind asociate cu inutilitatea, m izeria și singur ătatea. Sentimentul de
izolare social ă, de abandonare a profesiunii, tendin ța la egocentrism, conservatorismul,
lentoarea unor func ții cognitive pledeaz ă pentru continuarea unor tipuri de îmb ătrânire
psihologic ă.
Principalele modificări sociale specifice vârstei a treia sunt: pensionarea, schim b ări
în statusul social, restructur ări ale stimei de sine, izolarea social ă, rela ția dintre genera ții.

36
Unul din efectele pension ării const ă în diminuarea veniturilor și apari ția dificult ăților
financiare, care se reflect ă în pierderea pozi ției sociale și a prestigiului. Ie șirea din câmpul
muncii și reducerea nucleului familial prin plecarea copiil or creeaz ă modific ări complexe
în sfera rol – statusurilor b ătrânilor. Bolile de degenerescen ță fac din aceast ă perioad ă
fragil ă o etap ă de înstr ăinare, cu atât mai mult cu cât se tr ăie ște sentimentul inutilit ății
sociale și al abandonului dat ă fiind criza de timp a copiilor deveni ți adul ți, pleca ți din casa
părinteasc ă al ături de propria familie. Subidentitatea profesional ă se dezoficializeaz ă și se
integreaz ă în subidentitatea social ob șteasc ă. Subidentitatea parental ă ramâne relativ
expansiv ă datorit ă apari ției nepo ților care solicit ă emo țional identificarea de prelungire a
urma șilor. Stima de sine este derivat ă pentru pentru persoanele vârstnice din considerare a
propriei persoane ca moral ă și religioas ă. Vârstnicul reprezint ă o valoare prin spirit și nu
prin trup sau psihic. Având spirit și, de aici, în țelepciunea vie ții, reprezint ă o valoare
social ă, prin model și influen ță benefic ă asupra celorlal ți. Are loc o hipertrofiere a sinelui
ca urmare a raport ării la propria persoan ă a tuturor faptelor și a justific ării
comportamentelor sale prin dilatarea drepturilor pe rsonale și atrofierea sensibilit ății.
Sindromul de depersonalizare exprimat prin pierdere a identit ății personale, prezent la
vârsta a treia, inhib ă latura comunica țional ă a individului, acesta fiind lipsit de vioiciune,
pentru el lucrurile desf ăș urându-se „ca în vis” iar emo țiile sunt reci. Ideile de persecu ție
creeaz ă impresia c ă este în permanen ță observat și urm ărit, c ă nimic din ceea ce spune și
gânde ște nu este pe placul altora. În situa ții mai dificile comportamentul aberant se traduce
prin p ărăsirea domiciliului, vagabondaj, fuga de colectiv. S t ările depresive perturb ă
rela țiile individului cu cei din jurul s ău și se creeaz ă fenomene de dezadaptare. Ideea de
inutilitate sau neluare în seam ă de cei din jur imprim ă un caracter tragic, de triste țe și
sentimente de frustrare.
Elementele ce stau la baza constituirii de rela ții interpersonale suport ă
restructur ări din perspectiva modific ărilor aduse de îmb ătrânire cu toate aspectele
specifice: imaginea de sine, percep ția de c ătre ceilal ți, atribuirea, atitudini și valori.
Resim țirea inutilit ăților sociale poate produce individului o imagine de sine slab
valorizat ă, conducând la o slab ă implicare social ă și dezadaptare și, în final, la o
superficialitate a rela țiilor interpersonale și izolare social ă. Dac ă societatea și, în mod
particular, familia, grupul de prieteni, vecin ătate, recunoa ște valoarea vârstnicului prin
considerarea lui ca individ unic, necesar ă implic ării lui socio-afective în dinamica
grupului, atunci batrânul i și va crea o imagine de sine pozitiv ă.

37
În rela țiile pe care le stabile ște vârstnicul, perceperea altora ca având semnifica ție
din punct de vedere cognitiv, afectiv sau practic c ontribuie la consolidarea lor și atribuirea
unui sens. Aprecierea persoanei de vârsta a treia c a fiind în țeleapt ă, plin ă de experien țe
interesante și moral ă și sublinierea acestei perceperi de c ătre ceilal ți asociat ă cu în țelegerea
acestei situa ții de c ătre vârstnic, accentueaz ă deschiderea celui din urm ă c ătre respectiva
rela ție.
Constituirea unor noi rela ții la vârsta a treia sau reevaluarea vechilor rela ții
modific ă atribuirea în func ție de schimb ările personalit ății, specifice vârstei de regresie.
Vârstnicul este mult mai susceptibil, neîncrez ător, defensiv în atribuirile pe care le
experimenteaz ă.
Diferitele stiluri de via ță sunt specifice nivelului de activitate individual ă. Apari ția
bolii, doliul, suferin ța, con știentizarea mor ții posibile, fac ca persoana de vârsta a treia s ă
recurg ă la religie ca la un ultim refugiu unde î și poate g ăsi consolarea în credin ță .
Perceperea sa ca fiin ța moral ă și religioas ă constituie un punct forte al imaginii de sine.
Modific ările bio-psiho-sociale survenite la vârsta a treia influen țeaz ă rela țiile
sociale prin schimbarea atitudinilor fa ță de sine, de al ții și de via ță ale indivizilor, nu
întotdeauna în sens pozitiv, de unde rezult ă necesitatea interven ției asisten ței sociale pentru
optimizarea acestora.

b. Teorii psihologice
Teoriile psihologice despre b ătrâne țe contest ă generalizarea creat ă de utilizarea
îndelungat ă a unor stereotipuri. Modelele psihologice sugereaz ă c ă, pe măsur ă ce înaint ăm
în varst ă, devenim din ce în ce mai diferen ția ți ca personalitate, deoarece experien țele
noastre de via ță se cumuleaz ă în moduri specifice, particulare. 55
Natura modific ărilor care survin la vârsta a treia, dar și posibilele modalit ăți de
gestionare a acestora au fost explicate psihologic prin cateva direc ții teoretice majore:
1. perspectiva life span-ului , de inspira ție psihanalitic ă, propus ă de Carl Jung în
anul 1933 și completat ă cu noi fa țete prin modelul conceput Laura Carstensen în 1993, al
selectivit ății socioemo ționale;
2. abordarea psihosocial ă, prin cercet ările desf ăș urate de Eric Erickson în 1982,
prin studiile lui Jane Loevinger in 1976, ale lui D aniel Levinson in anul 1978, precum și
prin cercet ările lui Bernice Neugarten în anul 1968;

55 Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E ., Encyclopedia of psychology, 2000.

38
3. modelul sociocognitiv , propus de Stacey Whitbourne in 1987. 56
Aceste perspective, care vor fi prezentate în conti nuare, sunt construite în jurul a
trei componente la confluen ța c ărora vârsta a treia poate fi definit ă: normele exterioare care
influen țeaz ă modul în care are loc dezvoltarea uman ă, presiunile interne care țin de
identitatea personal ă, dar și negocierea de c ătre individ a tranzi țiilor de via ță .57
1) Perspectiva life span-ului
Carl Jung a contribuit la studiul varstei a treia, fiind autorul abord ării pe care ast ăzi
o cunoa ștem ca life span . Aceast ă teorie are meritul de a prezenta dezvoltarea uman ă ca un
proces ce se desf ăș oar ă pe parcursul intregii vie ți, nu doar în anumite faze ale existen ței.
De și de inspira ție psihanalitic ă, Jung consider ă – fiind astfel in opozi ție cu Freud – c ă
transform ările importante la nivel de personalitate au loc dup ă perioada copil ăriei și
adolescen ței, nu în aceste etape.
Jung devine astfel interesat de b ătrâne ți specifice în ceea ce prive ște dezvoltarea.
Începând cu perioada vie ții de adult și continuând la vârsta a treia se poate constata o
inversiune de tendin țe, care vor duce la echilibrul individului. Aceast ă schimbare se va
produce pe cele dou ă dimensiuni definitorii umane: extraversiune – introversiune și
feminitate-masculinitate. Dac ă perioada tinere ții este caracterizat ă de dorin ța afirm ării de
sine și o puternic ă manifestare a extraversiunii, vârsta a treia reprez int ă o perioad ă în care
cre ște orientarea introvert ă a persoanei, analiza propriei vie ți, a sentimentelor, precum și
meditarea la finalul vie ții.
În acela și timp, Jung consider ă c ă în a doua parte a vie ții se elibereaz ă tendin țele
masculine sau feminine pe care persoana le-a refula t în prima jum ătate a vie ții sale, ca
urmare a presiunilor unor stereotipuri. Cercet ări empirice ample au sugerat c ă pe m ăsur ă ce
înaint ăm în vârst ă se estompeaz ă diferen țele dintre sexe. Acest fenomen, numit androginie,
apare mai ales la nivel de reprezent ări. 58

2) Perspectiva psihosocial ă
Principala contribu ție psihosocial ă cu privire la dezvoltarea uman ă este cea descris ă
de Eric Erickson, care i și propune s ă explice transform ările graduale care au loc la nivel
psihologic în fiecare etap ă de varst ă, ca rezultat al interac țiunilor sociale.

56 Luca, C., Gîrleanu- Șoitu, D.-T., Metodologie de lucru în asisten ța psihosocial ă a persoanelor vârstnice ,
Ia și, 2011.
57 Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E ., Encyclopedia of psychology, 2000.
58 Fontaine, R ., Vârsta a treia, cunoa ștere și interven ție , Ia și, 2001.

39
În concep ția lui Erickson, exist ă opt stadii ale dezvolt ării umane. Fiecare dintre ele
este caracterizat de o criz ă identitar ă, guvernat ă de factori psihosociali și este determinat ă
de solicit ările graduale, din ce in ce mai complexe, pe care i ndividul le are in mediul
social. Crizele identitare, în func ție de capacitatea persoanei de a se adapta la noile
provoc ări, se pot finaliza cu un rezultat optim sau cu unu l nedorit, avand un caracter
bipolar. Astfel, modul în care este parcurs ă tranzi ția poate l ăsa provoc ări nerezolvate
cărora persoana va trebui s ă le fac ă fa ță și in stadiile ulterioare sau poate oferi individulu i o
achizi ție cu privire la propria persoan ă.Achizi țiile, din perspectiva lui Erickson, vizeaz ă
urm ătoarele aspecte: în etapa infantil ă încrederea în ceilal ți, în copil ăria timpurie
autonomia, în etapa pre școlar ă ini țiativa și în cea școlar ă h ărnicia, în perioada adolescen ței
sensul identit ății personale, în tinere țe cea a intimit ății cu partenerul, iar la vârsta adult ă
generativitatea, care ține de profesie și de implicarea în cre șterea copiilor. 59
Integritatea personal ă este miza, sau rezultatul optim al crizei identita re în ultimul
din cele opt stadii, al maturit ății și b ătrâne ții. Aceasta se ob ține pe baza achizi țiilor anterior
dobandite și prin reflectarea la trecut. Astfel, bilan țul vie ții poate indica pentru persoana
vârstnic ă atingerea obiectivelor propuse, ceea ce determin ă o stare pe care Erickson o
nume ște „în țelepciune”, care este rar ă și reprezint ă de fapt o b ătrâne țe reu șit ă.60 Opusul
integrit ății personale este disperarea. 61 Aceasta este determinat ă de toate transform ările pe
care le parcurge individul și care au ca efect pierderea autonomiei și inevitabila moarte.
Obstacolele psihosociale apar atunci când vârstnicu l nu se adapteaz ă la schimb ările de
mediu pe care le traverseaz ă și nici la schimb ările propriei persoane. 62 Dezn ădejdea sau
disperarea survin prin prisma apropierii finalului vie ții, atunci când persoana simte, privind
retrospectiv, c ă ceea ce a realizat nu o reprezint ă, c ă are regrete și c ă nu se poate accepta pe
sine.
Jane Loevinger aprofundeaz ă contribu ția adus ă de Erickson, considerând
personalitatea un integrator al vie ții psihice, cu rolul de a structura rela ția dintre individ și
constrângerile sociale. Astfel, exist ă un mod specific de raportare a individului la norm ele
sociale în fiecare stadiu parcurs de-a lungul vie ții, în func ție de modul în care acesta
organizeaz ă interac țiunea cu normele și valorile sociale. Parcurgerea celor opt stadii

59 Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E ., Encyclopedia of psychology, 2000.
60 Fontaine, R ., Vârsta a treia, cunoa ștere și interven ție , Ia și, 2001.
61 Veerbraak, A ., Gerotranscendence: An examination of a proposed ext ension to Erik Erickson’s theory of
identity development , 2000.
62 Gal, D., Dezvoltarea uman ă și îmb ătrânirea , 2001.

40
delimitate de Loevinger este cu caracter op țional, întrucât indivizii pot r ămane la un nivel
intermediar. 63 Ultimele șase stadii propuse de aceast ă abordare sunt dedicate varstei adulte
și b ătrane ții. În cadrul lor, normele sociale sunt abordate di n urm ătoarele perspective:
• nivelul conformist, în care persoana se supune în t otalitate regulilor sociale
deoarece are o puternic ă dorin ță de a fi acceptat ă de societate;
• nivelul con știincios-conformist, pe parcursul c ăruia individul distinge între
normele sociale și propriile dorin țe, continuând totu și s ă se adapteze normelor;
• nivelul con știincios, în care persoana în țelege importan ța gândirii critice și a
standardelor personale;
• nivelul individual, caracterizat de afirmarea indiv idualit ății;
• nivelul autonom, care presupune în țelegerea complexit ății realit ății în care
individul tr ăie ște și dezvoltarea respectului fa ță de opiniile celorlal ți;
• nivelul integrat, corespunz ător etapei b ătrane ții din stadialitatea lui Erickson, care
propune ca miz ă rezolvarea tuturor conflictelor interioare ale ind ividului prin
acceptarea de c ătre vârstnic a parcursului de pân ă atunci al vie ții sale.
O alt ă abordare psihosocial ă este și cea a lui Bernice Neugarten, care propune
în țelegerea vârstei a treia din perspectiva constrânge rilor normative pe care persoana le
tr ăie ște prin raportarea la un „ceas social”. Acesta repr ezint ă timpul normativ, impus de
contextul social, pentru toate etapele specifice al e vie ții: mersul la gr ădini ță , la școal ă,
căsătoria, ob ținerea unui loc de munc ă, pensionarea etc. Esen țial, din punct de vedere
psihologic, este cum se situeaz ă persoana în raport cu acest timp impus de societat e. Astfel,
ceasul individual poate fi potrivit, inainte sau in urm ă, in func ție de modul in care persoana
evalueaz ă subiectiv momentul de via ță pe care il parcurge. 64 Spre exemplu, un adult ajuns
la vârsta pension ării poate considera c ă a venit momentul potrivit, firesc s ă devin ă bunic.
El î și bazeaz ă considera ția pe elemente din contextul social în care tr ăie ște – to ți colegii s ăi,
care au ie șit la pensie odat ă cu el, au nepo ți. Mai mult, pot exista chiar și elemente
transgenera ționale care s ă confirme normalitatea a ștept ărilor sale: p ărin ții s ăi, la vârsta lui,
erau deja bunici. Dac ă totu și nepo ții întârzie s ă apar ă, din diferite motive ce țin de
contextul specific al familiei, adultul poate tr ăi gânduri de inadecvare.
Un ceas social perceput de persoan ă ca înainte sau în urm ă poate conduce la
apari ția anxiet ății, a stresului și a frustr ării. Atunci când evenimentele survin în momentul

63 Fontaine, R ., Vârsta a treia, cunoa ștere și interven ție , Ia și, 2001.
64 Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E ., Encyclopedia of psychology, 2000.

41
așteptat de individ, adaptarea lui la acestea va fi u na optim ă.65 La vârsta a treia, acceptarea
noului rol social al individului se va face f ără apari ția unor conflicte psihologice dac ă
elementele componente ale acestei etape sunt privit e de persoan ă ca venind în mod firesc
în cursul vie ții.
O contribu ție important ă, la confluen ța ideilor lui Erickson și Neugarten, este cea
propus ă de Daniel Levinson. Aceasta vizeaz ă în țelegerea dezvolt ării individului prin
prisma conceptului de structur ă de via ță , care se construie ște și se d ărâm ă într-o ritmicitate
ciclic ă, dat ă de etapele de vârst ă în care se afl ă persoana. 66 Stadiile de via ță alterneaz ă între
stabilitate și tranzi ție, în special în cazul adul ților. Sarcini de dezvoltare specifice se
asociaz ă stresului, determinând tranzi ții la vârste predictibile. Aceste treceri între sta diile
vie ții umane determin ă d ărâmarea structurilor personale ale individului, dob ândite într-un
stadiu anterior și refacerea lor în func ție de cerin țele specifice ale etapei urm ătoare. La
vârsta a treia, structura de via ță presupune vizualizarea retrospectiv ă a succeselor și
eșecurilor, dar și evaluarea lor prin prisma valorilor personale. Ac east ă structur ă are ca
miz ă stabilitatea psihologic ă a varstnicului, care se poate realiza prin accepta rea de c ătre
acesta a actualului s ău stadiu de dezvoltare și prin utilizarea armonioas ă a tuturor
resurselor adunate de-a lungul anilor.
Teoria selectivit ății socioemo ționale , propus ă de Laura Carstensen, este una din
cele mai recente abord ări de tip life span. Contribu ția major ă a acestei teorii const ă în
accentul pus pe motiva ția uman ă, ca factor determinant al modific ărilor comportamentale
la vârsta a treia. Motiva ția este strâns legat ă de felul în care indivizii percep timpul. Atunci
când timpul este considerat nelimitat, cum se întâm pl ă de obicei în tinere țe, prioritar ă
pentru persoan ă este cunoa șterea, chiar dac ă informa țiile achizi ționate nu sunt relevante pe
termen scurt. Atunci când timpul este considerat fi nit, ca în cazul vârstei a treia sau atunci
cand contextul creeaz ă perspectiva fragilit ății vie ții, central ă este satisfac ția emo țional ă și
nu componenta informa țional ă. Informa țiile pot fi ob ținute și prin intermediul contactelor
sociale, dar, odat ă cu trecerea anilor, prin repetitivitate și rutin ă, acestea vor oferi din ce în
ce mai pu ține oportunit ăți de dezvoltare pentru individ. Ținând cont de preferin ța pentru
satisfac ție emo țional ă, dar și de faptul c ă la nivel informa țional rela țiile sociale vor avea un
poten țial restrâns, persoana vârstnic ă î și va restrânge cercul rela țiilor. 67 Astfel, limitarea

65 Neugarten, B.L., The meaning of age: selected papers of Bernice L. N eugarten, 1996.
66 Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E ., Encyclopedia of psychology, 2000.
67 Carstensen, L. , Psychology and Aging , 1992.

42
interac țiunilor varstnicilor cu al ții poate fi pus ă pe seama alegerii deliberate a acestora de a
alege rela țiile sigure, semnificative din via ța lor, care maximizeaz ă confortul emo țional și
minimizeaz ă riscurile în detrimentul dezvolt ării unor rela ții noi, datorit ă con știen ței
apropierii de finalul vie ții.

3) Perspectiva sociocognitiv ă
Îmbinând influen țele sociale cu tiparele cognitive, Stacey Whitbourn e consider ă
construc ția identitar ă a persoanei ca fiind definit ă prin existen ța a dou ă componente:
scenariul și povestea vie ții . Scenariul vie ții face referire la modul în care un individ se
raporteaz ă la viitorul s ău, la experien țele pe care urmeaz ă s ă le tr ăiasc ă, iar povestea vie ții
vizeaz ă trecutul, ceea ce persoana deja a tr ăit. Aceste componente nu sunt în mod necesar
con știent definite de individul în cauz ă. Ele se creeaz ă la nivel cognitiv, determinând
adaptarea persoanei la realit ățile sociale pe care le tr ăie ște. 68 Contribu ția major ă a acestei
abord ări este aducerea în discu ție a unor mecanisme cognitive care func ționeaz ă de-a
lungul întregii vie ți a individului, f ără a fi constrânse de stadii ale dezvolt ării umane strict
delimitate.
Cu toate c ă reprezint ă orient ări diferite, teoriile psihologice asupra dezvolt ării
umane la vârsta a treia converg în descrierea acest ei perioade a vie ții. B ătrâne țea este astfel
descris ă ca un popas, în care individul prive ște retrospectiv pentru armonizarea
personalit ății sale și integrarea experien țelor de via ță acumulate. Aceste repere teoretice
contribuie la în țelegerea vârstei a treia, pentru c ă au elucidat aspecte importante ale mizelor
dezvolt ării umane. Cu toate acestea, ele sunt doar linii ge nerale de ghidare, întrucât exist ă
o mare variabilitate a experien țelor de via ță ale indivizilor.

c. Teorii sociale
Din punct de vedere social, b ătrâne țea este echivalent ă cu dezangajarea fa ță de
rolurile sociale active, retragerea din via ța profesional ă (pensionarea) și adoptarea altor
roluri dintre care unele cu caracter pasiv, de depe nden ță , iar altele cu caracter activ
„compensator”. 69 Un aspect important al descoperirilor în cadrul ge rontologiei sociale
implic ă adaptarea popula ției în vârst ă la angajarea în activitate și la problemele generate de
depresie acestea fiind inevitabile în contextul pro cesului de îmb ătrânire. Principalele teorii

68 Fontaine, R ., Vârsta a treia, cunoa ștere și interven ție , Ia și, 2001.
69 Rădulescu, S. , Sociologia vârstelor , Bucure ști, ed. Hyperion XXI, 1994.

43
sociale ale îmb ătrânirii sunt: teoria dezangaj ării, teoria activit ății, teoria grupului minoritar,
perspectiva subculturii.
1) Teoria dezangaj ării
Îmb ătrânirea este o inevitabil ă retragere sau dezangajare, rezultând interac țiuni
descrescânde între persoanele vârstnice și al ții în sistemul social c ărora apar țin. Procesul
poate fi ini țiat de persoana îns ăș i sau de al ții în anumite situa ții. Astfel, dezangajarea
profesional ă reprezint ă un factor obiectiv care atrage dup ă sine o schimbare psihosocial ă
filtrat ă la nivel subiectiv. Când procesul îmb ătrânirii este complet, echilibrul care exist ă la
vârsta mijlocie între persoan ă și societatea sa a determinat o cale pentru un nou e chilibru
caracterizat printr-o mai mare distan ță și un tip alterat (modificat) de rela ții interpersonale.
Teoria degrad ării este singura teorie a îmb ătrâniri formulat ă complet cu toate c ă nu
mai este privit ă ca o explica ție valid ă și pertinent ă a îmb ătrânirii. Ea a fost introdus ă în
anul 1961 de Cumming și Henry. Aceast ă teorie se bazeaz ă pe faptul c ă moartea este
inevitabil ă în acord cu principiile dezagreg ării inevitabilitatea mor ții implic ă societatea, cât
și b ătrânul ca individ de a se angaja în rela ții reciproce. În acest mod moartea individului
nu este separat ă de sistem. De și extinderea și formele dezangaj ării variaz ă de la persoan ă la
persoan ă și de la societate la societate, dezangajarea reprez int ă un fenomen universal.
Persoanele în vârst ă realizeaz ă niveluri diferite de gradare a rela țiilor sociale prezint ă,
aflându-se în perioada schimb ărilor tr ăirilor psihologice. În acest context, teoria
dezangaj ării este cea mai potrivit ă pentru explicarea proceselor de adaptare și pentru
principiile morale.
De curând s-au ridicat multe critici la adresa aces tei teorii. Unii autori s-au întrebat
dac ă este cu adev ărat un fenomen universal, oferind numeroase exemple de societ ăți în
care popula ția în vârst ă men ține cele mai ridicate statistici și r ămâne implicat ă în via ța
sociala chiar pân ă la moarte. Mai mult decât atât, studiile efectuate au ar ătat ca este chiar
obi șnuit ă continuarea activit ății și nu dezangajarea. Alte critici aduse teoriei sunt cele
referitoare la faptul c ă aceasta promoveaz ă ideea c ă neangajarea ar putea însemna
longevitatea caracteristicilor personalit ății și nu o faz ă inevitabil ă a ciclului mor ții.

2) Teoria activit ății
În acela și timp cu teoria retragerii din activitate (a dezan gaj ării) s-a dezvoltat teoria
activit ății cunoscute și sub numele de teoria implic ării. Este considerat ă mai mult o
judecat ă de valoare decât o teorie propriu-zis ă. Aceast ă teorie sugereaz ă c ă b ătrânii
continu ă s ă aibă acelea și nevoi și dorin țe ca și la vârsta mijlocie și c ă de fapt ei rezist ă

44
presiunii de a se retrage din societate. Îmb ătrânirea optim ă este experimenatat ă de persoana
care r ămâne activ ă și se bucur ă de o stare moral ă mai înalt ă. Alte teorii au fost elaborate
din efortul de a în țelege îmb ătrânirea în contextul ei social. Din aceast ă perspectiv ă
reducerea interac țiunilor sociale implicate în fenomenul îmb ătrânirii rezult ă din retragerea
din societate a persoanelor vârstnice, proces ce ac ționeaz ă împotriva dorin țelor acestora.
Îmb ătrânirea optimal ă este singura posibilitate de a p ăstra persoanele vârstnice în
activitate, în lumea social ă. Adep ții activismului sus țin c ă persoanele aflate în situa ția
general ă de retragere din activitate încearc ă s ă men țin ă preocup ările din tinere țe sau caut ă
substitute la acestea.
Exist ă o serie de argumente care sus țin teoria activit ății: cei ce-și continu ă
activitatea la b ătrâne țe î și men țin s ănătatea fizic ă; func țiile congenitive sunt prelungite prin
activitate și nu prin sedentarism; continuarea rela țiilor sociale și a activit ăților în grup
contribuie la ob ținerea satisfac ției socio-afectiv ă.

3) Teoria grupului minoritar
Aceasta promoveaz ă ideea conform c ăreia persoanele în vârst ă constituie un grup
minoritar în structura societ ății. Teoria se axeaz ă pe trei aspecte. Primul aspect se refer ă la
faptul c ă b ătrânii reprezint ă o clas ă, un grup bine determinat în cadrul societ ății. Cel de-al
doilea aspect const ă în faptul c ă b ătrânii sunt afecta ți de fenomenul discrimin ării , fiind
privi ți ca pe un alt fel de tipologie uman ă. În acest sens se poate vorbii despre stigmatul
social, care ar reprezenta din punct de vedere psih o-sociologic ru șinea, vina, umilin ța,
stânjeneala, victimizarea. Al treilea aspect se ref er ă la gândirea stereotip ă existent ă în
leg ătur ă cu persoanele vârstei a treia. Mul ți cred c ă b ătrâne țea înseamn ă izolare și
singur ătate, c ă b ătrânii nu mai au interes sau nu dispun de capacit ățile necesare pentru
rela țiile sexuale, c ă nu mai pot munci ca cei tineri, într-un cuvânt c ă au ajuns la un stadiu
sta ționar care nu mai poate fi schimbat. Aceste presupu neri au izvorât din discrimin ările
determinate de popula ția tân ără și activ ă din cadrul economiei sau din neinformarea
popula ției asupra fenomenului îmb ătrânirii. Gândirea stereotipic ă s-a transmis oral prin
formul ări de genul „e ști prea tân ăr pentru a ar ăta îmb ătrânit”.
Exist ă unele mituri sociale asociate b ătrâne ții, iar acestea sunt u șor de identificat și
anume:
– To ți vârstnicii devin senili și sufer ă de deteriorare psihic ă.
– Vârstnicii au dificult ăți de înv ățare.
– A îmb ătrâni înseamn ă a deveni neproductiv.

45
– Își pierd interesul în activitatea sexual ă.
– Sunt inevitabile la b ătrâne țe bolile fizice.
– Bătrânii sunt len ți.
– Îmbun ătățirea tehnicilor terapetice pentru vârstnici este ne folositoare deoarece ei
nu pot beneficia de aceasta a șa cum beneficiaz ă alte categorii de persoane.
Din nefericire, perpetuarea acestor mituri și a multor altora de acest fel contribuie la
discriminarea celor vârstnici și la devalorizarea general ă a vârstnicilor în societatea
contemporan ă.
Aceast ă teorie a fost criticat ă prin ideea c ă b ătrânii nu alc ătuiesc un grup de
con știin ță sau na ționalitate comun ă, putând fi considera ți ca grup minoritar doar prin locul
pe care îl ocup ă din punct de vedere statistic în structura popula ției.

4) Perspectiva subculturii
Conform acestei teorii, b ătrânii î și împ ărt ăș esc unii altora dou ă experien țe critice
care acoper ă în subcultur ă: membrii au afinitate particular ă unul fa ță de altul; membrii
sunt exclu și de la interac țiunea cu alte grupuri ale popula ției generale. Discriminarea
bătrânilor și sensul multiculturalit ății a contribuit la apari ția unei poten țiale subculturi.
Perspectiva subculturii r ăspunde câtorva din criticile aduse teoriei grupului
minoritar prin faptul c ă îmb ătrânirea se aseam ănă grupurilor minoritare ca dezvoltare în
timp ea se dezvolt ă, iar ideile care le promoveaz ă se dezvolta și ele „uzându-se” s-au
îmb ătrânind. În acest caz grupurile respective pot fi e xcluse de la interac țiunile
semnificative cu alte grupuri din cadrul popula ției, cum de altfel și îmb ătrânirea sau mai
bine spus popula ția vârstnic ă este supus ă acelea și excluderi.

5) Teoria moderniz ării
Teoria ofer ă un cadru descriptiv și explicativ al continuit ății și schimb ărilor în
statusul b ătrânilor de-a lungul timpului și în diferite spa ții. Teza central ă a acestei teorii
este aceea c ă procesele care au stat la baza evolu ției societ ății de la sistemele socio-
economice rurale și agrare la unele urbane și industriale cauzeaz ă și schimb ări în poziti țiile
pe care vârstnicii le ocup ă în societate și stima acordat ă vârstnicilor, direc ția schimb ărilor
fiind de obicei spre r ău. 70

70 Sorescu, M.E. , Asisten ța social ă a persoanelor vârstnice, 2005.

46
În lucrarea The Role of the Aged in Primitive Societies , ap ărut ă în anul 1945, Leo
Simmons prezint ă una dintre cele mai influente aplica ții ale teoriei moderniz ării în
gerontologie. Simmons arat ă c ă rolul b ătrânilor într-o societate dat ă este invers
propor țional cu nivelul dezvolt ării tehnice și a structurii ocupa ționale. Pe baza unui studiu
transcultural a șaptezeci și una de societ ăți, el a concluzionat c ă în societ ățile agricole
relativ stabile vârstnicii au ocupat de obicei pozi țiile favoare și putere. Când rata
schimb ărilor cre ște, b ătrânii î și pierd statusurile avantajate.
Una dintre cauze este aceea c ă datorit ă tehnologiei care a crescut productivitatea,
sfatul b ătrânilor nu mai este necesar ca în modul de produc ție tradi țional, în care b ărbatul
sau femeia în vârst ă erau capul familiei, luând deciziile în toate dome niile vie ții
economice, politice, religioase, sociale. O alt ă ipotez ă este aceea c ă produc ția mare a
însemnat și un câ știg, un profit mare. Cum tinerii sunt mai productiv i, în produc ția
industrial ă ei preiau puterea de la vârstnici.
Studii transculturale comparative ale unor cercet ători ulteriori au rafinat ipoteza lui
Simmons. Anali știi istorici au distrus mitul „vârstei de aur” în c are b ătrânii erau „trata ți
inevitabil ca membri de onoare ai familiei și ca sf ătuitori venerabili ai comunit ății”.
Societ ățile nu s-au mi șcat brusc de la venera ție la dispre ț fa ță de b ătrâni atunci când au
trecut de la o baz ă preindustrial ă la una industrializat ă. Șirul atitudinilor pozitive, negative,
ambivalente și conflictuale fa ță de vârstnici – atât de familiare ast ăzi – sunt adânc
înr ădăcinate în tradi ția iudeo-cre știn ă și cultura clasic ă.
Opiniile istoricilor despre debutul moderniz ării referitor la b ătrâne țe nu concord ă,
cert este îns ă c ă în secolul XX au prins forma caracterisicilor mode rne ale societ ății
îmb ătrânite. Schimb ările demografice au avut consecin țe în toate sferele vie ții sociale, de
la rela țiile din familie, paternurile maritale și pân ă la aranjamentele economice și politico-
administrative. Modul în care modernitatea a afecta t percep ția vârstnicilor în societate
precum și auto-percep ția lor r ămâne în continuare un subiect de cercetare, iar teo ria
moderniz ării este dominant ă în analiza evolu ției mentalit ăților și atitudinilor fa ță de
bătrâni.

d. Teme ale terapiei în asisten ța persoanelor vârstnice
1) Singur ătatea
În majoritatea cazurilor singur ătatea poate reprezenta la un moment dat o alegere
prin care vârstnicul caut ă s ă fac ă fa ță situa țiilor specifice cum ar fi: pensionarea, boala sau
pierderea partenerului de via ță . Odat ă cu trecerea timpului apare nevoia fireasc ă de

47
comunicare în cadrul unor rela ții. Cu cât perioada de timp dintre alegerea de a fi singur și
cea de a dezvolta rela ții este mai mare, cu atat dificult ățile de a ini ția leg ături cu alte
persoane sunt mai mari. Aceste dificult ăți privesc comunicarea interpersonal ă deficitar ă,
determinat ă de lipsa exerci țiului de comunicare sau de centrarea excesiv ă pe propriile
nevoi/ lipsuri sau diminuarea capacit ății de a ini ția și dezvolta rela ții.
Încerc ările nereu șite de a ini ția leg ături cu alte persoane duc la înt ărirea unor
convingeri care contribuie la sc ăderea stimei de sine. Singur ătatea poate evoca sentimentul
că „toat ă lumea are prieteni, eu nu” și c ă „nimeni nu m ă în țelege”. Astfel de gânduri duc la
pierderea încrederii în ceilal ți, reticen ță la schimbare sau re țineri în a încerca lucruri noi de
teama respingerii de c ătre al ții. S ărăcia, boala, dependen ța de medicamente reprezint ă
factori care contribuie, treptat, la autoizolare. D in lipsa unei persoane cu care s ă vorbeasc ă,
din dorin ța de a „nu deranja” copiii care sunt ocupa ți cu propria familie sau din sentimentul
că nu sunt în țele și, vârstnicii î și diminueaz ă semnificativ contactele cu alte persoane și se
retrag in singur ătatea propriului c ămin. Singur ătatea este adeseori resim țit ă ca un gol
sufletesc, fiind asociat ă cu gândul c ă persoana respectiv ă nu se simte dorit ă, nu se simte
important ă. Deseori retragerea social ă a persoanei vârstnice reprezint ă un simptom al
depresiei, uneori accentuat ă de absen ța persoanelor semnificative din via ța sa.
Unul din cele mai eficiente moduri de a trata singu r ătatea este prin intermediul
terapiei focalizat ă pe acceptare necondi ționat ă, empatie, evaluarea gradului de singur ătate,
în țelegerea cauzei problemei, inversarea gândurilor, s entimentelor și atitudinilor negative,
explorarea resurselor vârstnicului de a se raporta la prezent în termeni pozitivi, dezoltarea
abilit ăților de comunicare interpersonal ă.
Acceptare necondi ționat ă. Este o atitudine pozitiv ă, de în țelegere a unei persoane,
fără a emite judec ăți de valoare sau a fi de acord cu tot ceea ce expri m ă clientul. Este
increderea pe care consilierul o acord ă clientului s ău și anume c ă acesta este o persoan ă
care are capacitatea și poten țialul de a lua decizii și de a-și asuma propria via ță . ( ex.
„Spune ți c ă nu v ă place s ă vorbi ți cu oamenii. S ă in țeleg c ă cel mai bine v ă sim țiți cand
sunte ți doar cu gândurile dumneavoastr ă?”).
Empatia . Implic ă ascultarea vârstnicului, în țelegerea lui, concentrarea asupra
problemei și sentimentelor sale, precum și comunicarea acestei în țelegeri astfel încât
clientul s ă ajung ă s ă se cunoasc ă mai bine pe sine. (ex. „V ă sim țiți abandonat ă pentru c ă
nici fiica și nici nepotul dumneavoastr ă nu v-au mai sunat de trei s ăpt ămâni…”)

48
Evaluarea gradului de singur ătate (ex. „Descrie ți o zi obi șnuit ă. Ce face ți de când v ă
trezi ți și pan ă când merge ți la culcare? Exist ă persoane cu care v ă întâlni ți? Cine sunt
aceste persoane? Despre ce obi șnui ți s ă discuta ți?”)
În țelegerea cauzei problemei . Referindu-ne la singur ătate, provocarea cea mai mare
este ca vârstnicul s ă-și identifice singur ătatea ca problem ă ce-i apar ține. De cele mai multe
ori nu este vorba despre o singur ă cauz ă care – odat ă descoperit ă – poate fi abordat ă în
procesul de consiliere, ci mai degrab ă despre un cumul de factori: neîn țelegeri cu membrii
familiei, lipsa abilit ăților de comunicare, boal ă, structura de personalitate a vârstnicului etc.
Identificarea singur ătății ca problem ă și a factorilor cauzali este urmat ă de explorarea
fiec ărui factor în termeni de gânduri, emo ții și atitudini.
Inversarea gândurilor, sentimentelor și atitudinilor negative (ex. Varstnicul:
„Toat ă lumea are prieteni, eu nu.” Consilierul: „Cum ar a r ăta via ța dumneavoastr ă cu mai
mul ți prieteni?”)
Explorarea resurselor vârstnicului de a se raporta la prezent în termeni pozitivi
(ex. „În ceea ce v ă prive ște, care sunt punctele dumneavoastr ă tari care s ă v ă ajute în
stabilirea unei rela ții?”)
Dezoltarea abilit ăților de comunicare interpersonal ă. Lucrul privind dezvoltarea
acestor abilit ăți începe odat ă cu fixarea „strategiei” de schimbare. (ex. „Ce anu me i-ați
spune lui X? Cum anume ve ți reac ționa în situa ția Z?”)

2) Pierderile din via ța persoanei vârstnice
Pe parcursul vie ții, în mod inevitabil, orice persoan ă se confrunt ă cu diferite
pierderi: lucruri, prietenii, locuin ță , drepturi, loc de munc ă, demnitate, s ănătate, persoane
dragi, roluri familiale etc. Modul în care se face fa ță acestor pierderi depinde de imaginea
de sine dezvoltat ă, de felul în care oamenii au înv ățat s ă se priveasc ă pe ei în șiși și rela țiile
cu ceilal ți.
Persoanele vârstnice fac fa ță pierderilor în mod diferit de persoanele tinere at ât
datorit ă faptului c ă gradul de ata șament al vârstnicului fa ță de lucrul/ persoana pierdut ă a
crescut odat ă cu trecerea timpului, cât și faptului c ă perspectivele asupra viitorului sunt
limitate de vârsta înaintat ă determinând reticen ță în imaginarea viitorului și „ag ățarea” de
trecut.
Un mod de a lucra cu persoanele vârstnice care au s uferit pierderi este s ă le
intreb ăm ce simt în leg ătur ă cu pierderea respectiv ă. Este foarte important s ă fie ascultate
și s ă li se respecte emo țiile, oricare ar fi ele: regret, furie, u șurare, vin ă etc. Dup ă aceast ă

49
etap ă urmeaz ă centrarea pe prezent prin explorarea resurselor in terne și externe și
orientarea acestora spre viitor.

3) Preg ătirea pentru moarte
Reac țiile unei persoane cu privire la propria moarte sun t diferite în func ție atât de
structura de personalitate a individului și de ata șamentele formate, cât și de gravitatea bolii
de care sufer ă și de rela ția cu Dumnezeu. Astfel, valorile și credin țele unei persoane despre
sine și despre lume pot favoriza procesul de acceptare a iminen ței mor ții sau, dimpotriv ă,
impiedic ă persoana să recunoasc ă acest lucru. Valori ale individului precum respect ul
demnit ății fiec ărei persoane, cinstea, adev ărul sau dreptatea care s-au reflectat în
comportamentele sale pe parcursul vie ții atat în ceea ce prive ște rela ția cu sine cât și cu
al ții (persoane relevante, rela ții profesionale etc.) contribuie la sentimentul împ ăcării cu
sine la vârsta înaintat ă. În acela și timp, experien țe de via ță tr ăite în contradic ție cu valorile
promovate de familie și implicit de persoana în cauz ă aduc în memoria vârstnicului
frustr ări și, posibil, regrete care men țin persoana în anumite momente ale vie ții sale trecute,
acceptarea ideii de desp ărțire devenind imposibil ă.
Un alt factor care poate influen ța procesul de în țelegere a faptului c ă moartea este
inevitabil ă îl reprezint ă ata șamentele formate, în special noile ata șamente: nepo ții. Ace știa
pot reprezenta un mod demn, împ ăcat cu sine prin care vârstnicul poate proiecta un r ămas
bun în sensul în care vede în nepo ți o continuare a propriei persoane. În acela și timp îns ă
nepo ții pot fi o barier ă în calea accept ării din perspectiva nevoii de a insufla în ace știa cat
mai mult din ne-realiz ările sau frustr ările sale.
Gravitatea bolii vârstnicului poate avea impact asu pra preg ătirii acestuia pentru moarte.
Bolile incurabile, cele care dureaz ă de mai mult timp, care au un impact deosebit asupr a
familiei (diferite forme de cancer malign, paralizi i, boli de inim ă etc.) influen țeaz ă
procesul de acceptare a propriei mor ți. În multe din aceste cazuri apare satura ția, vârstnicul
afirm ă c ă dore ște „s ă scape odat ă”, resim țind oboseal ă și sentimente de vinov ăție fa ță de
familie.
În cazul persoanei vârstnice care crede, rela ția cu Dumnezeu se reg ăse ște în
rug ăciune și în ritualurile/ simbolurile religioase, în modul în care aceasta atribuie rolul lui
Dumnezeu în via ța sa. Prin rug ăciune muribundul î și exprim ă fricile, speran țele și chiar
furia. Rug ăciunea este mijlocul prin care vârstnicul îl ia pe Dumnezeu ca martor și înso țitor
în procesul de acceptare a mor ții sale.

50
Consilierea ce are ca tem ă preg ătirea vârstnicului pentru moarte trebuie s ă aib ă în
vedere parcurgerea de c ătre acesta a cinci stadii de evolu ție a sentimentului de acceptare: 71
(a) negarea, în care persoana încearc ă s ă blocheze con știentizarea gândurilor referitoare la
iminen ța mor ții; (b) furia – apare sentimentul de nedreptate, pe rsoana simte c ă este nedrept
să moar ă; (c) negocierea – încerc ări de întârziere a mor ții prin diverse promisiuni f ăcute
sie și sau prin încerc ări de a ajunge la o în țelegere cu Dumnezeu; (d) depresia – realitatea cu
privire la iminen ța mor ții este con știentizat ă într-un mod acut; (e) acceptarea – persoana
ajunge la o în țelegere resemnat ă și imp ăcat ă cu privire la faptul c ă moartea sa este
inevitabil ă. Aceste etape ale accept ării nu reprezint ă îns ă secven țe predictibile. Mai multe
etape pot fi tr ăite concomitent, iar progresul de la o etap ă la alta nu urmeaz ă o ordine
precis ă: se poate trece dintr-o faz ă în alta mai repede și în acela și timp stadiile se pot repeta
la nesfâr șit. Modul în care o persoan ă face fa ță procesului de acceptare depinde in mare
măsur ă de la individ la individ.

4) Dependen ța de medicamente
Dependen ța se instaleaz ă pe fondul unei nevoi de cele mai multe ori de ordi n
afectiv ca urmare a unei stime de sine sc ăzute sau a unei traume afective care genereaz ă
suferin ță . Aceast ă nevoie constituie punctul de plecare în ciclul dep enden ței. Odat ă ce
nevoia este satisf ăcut ă prin intermediul unor surogate (persoane sau difer ite substan țe),
apare sentimentul de calmare a durerii. Astfel, înl ocuitorul care duce la satisfacerea nevoii
afective ia forma unei dependen țe. Deoarece efectul de calmare a durerii este tempo rar,
„dozele” devin din ce în ce mai mari. Persoana ajun ge s ă-și construiasc ă întreaga existen ță
în jurul acestei dependen țe, neglijandu-și rela țiile, școala sau profesia, izolându-se de restul
lumii.
Odat ă cu înaintarea în vârst ă cre ște vulnerabilitatea la îmboln ăviri. De cele mai
multe ori vârstnicul sufer ă de mai multe boli concomitent, situa ție ce duce la o cre ștere a
num ărului de medicamente care face ca stilul de via ță s ă se schimbe semnificativ: anumite
medicamente se iau la trezire, alte medicamente dup ă mese etc. Apare cu u șurin ță
sentimentul c ă întreaga via ță este dictat ă de orarul tratamentului medicamentos. Mai mult,
odat ă cu agravarea bolilor apare nevoia suportului famil ial, vârstnicul devine dependent de
alte persoane pentru a se putea deplasa în afara ca sei sau pentru efectuarea cump ărăturilor.

71 Kubler-Ross, E. , On Death and Dying. What the Dying Have to Teach Doctors, Nurses, Clergy and Their
Own Families, 2009.

51
Atunci când vârstnicul apeleaz ă la consiliere, iar psihologul identific ă una dintre
probleme ca fiind satura ția de a continua medica ția, rolul consilierului este de a facilita
con știentizarea clientului s ău cu privire la continuarea vie ții. Dependen ța de medicamente
nu este un lucru ce poate fi schimbat, îns ă perspectiva vârstnicului cu privire la aceast ă
dependen ță poate fi schimbat ă. Rezultatele comportamentale ale demersului de con siliere
în acest sens constau în continuarea tratamentului medicamentos și vizite regulate la
medicul care confirm ă sau schimb ă medica ția. Modul în care se ajunge la aceste rezultate
include parcurgerea unei serii de etape ce pot dife ri de la persoan ă la persoan ă:
– con știentizarea necesit ății tratamentului (consilierul sprijin ă vârstnicul s ă
întocmeasc ă o list ă cu avantajele și dezavantajele tratamentului medicamentos);
– cre șterea motiva ției pentru continuarea tratamentului (consilierul f aciliteaz ă
procesul de identificare a resurselor interne și externe care determin ă vârstnicul s ă fie o
persoan ă activ ă și/ sau prezent ă în via ța de familie. Ex. „Care sunt lucrurile din trecut p e
care vi le-ați propus și a ți reu șit?”, „Ce puncte tari ave ți care v-ar putea ajuta s ă reu șiți?”,
„Exist ă o persoan ă sau mai multe pe care o/ le sim țiți mai aproape de dvs.?”);
– identificarea și exersarea unor strategii de a face fa ță posibilelor situa ții în care
vârstnicul se simte descurajat de dependen ța de medicamente.

5) Copingul religios
Coping-ul, definit ca gânduri și comportamente folosite pentru a r ăspunde
cerin țelor interne și externe ale situa țiilor evaluate ca fiind stresante 72 este subiect al
cercet ărilor știin țifice inc ă din anii 60 odat ă cu lucrarea lui Richard Lazarus, Psychological
Stress and the Coping Process (1966).
Majoritatea cercet ătorilor au c ăutat, prin abordarea acestui concept, s ă explice de ce
unele persoane fac fa ță cu succes situa țiilor stresante, spre deosebire de alte persoane.
Studiile ]n domeniu au condus la includerea strateg iilor de coping ]n programe de
interven ție cognitiv comportamentale, în țelegându-se prin dezvoltarea acestor strategii
construirea și orientarea persoanei asistate spre solu ții care conduc la mobilizarea
resurselor și cre șterea increderii în șansele de reu șit ă. Pe de alt ă parte, o alt ă tem ă studiat ă
în leg ătur ă cu modul în care persoanele fac fa ță stresului și/ sau evenimentelor traumatice
din via ța lor este religia și faptul de a fi religios. În ciuda dificult ăților de opera ționalizare a

72 Folkman, S., Moskowitz, J.T. , Annual Review Psychology , 2004, pp. 745-774.

52
constructului de religie, multe cercet ări au indicat asocia ții pozitive între religie și adaptare
pozitiv ă precum și între credin țele și practicile religioase și indici ai bun ăst ării psihice. 73
Pargament ș.a. au identificat trei stiluri de coping religios:
(a) Amânare – individul se bazeaz ă doar pe Dumnezeu pentru a face fa ță stresului sau
evenimentelor stresante;
(b) Colaborativ – individul și Dumnezeu în țeleg s ă aib ă o responsabilitate mcomun ă și s ă
lucreze împreun ă pentru a ajunge la o solu ție;
(c) Auto-direc ționare – este o abordare activ ă prin care individul se bazeaz ă pe sine pentru
a face fa ță evenimentelor stresante, p ăstrând în acela și timp un anumit grad de religiozitate.
Cercet ările au ar ătat faptul c ă în special adul ții prefer ă copingul religios ca mecanism de
ap ărare mai ales în situa țiile foarte stresante. Totodat ă s-au stabilit corela ții pozitive între
stilul colaborativ și stima de sine și corela ții negative între stilul de amânare și
competen țe. 74
Într-un studiu realizat de Bosworth, Park, McQuoid, Hazs și Steffens (2003) pe o
popula ție de 114 vârstnici peste 60 de ani suferind de dep resie, autorii au încercat s ă vad ă
în ce m ăsur ă copingul religios influen țeaz ă evolu ția/ regresia bolii. În acest sens copingul
religios a fost opera ționalizat ca fiind pozitiv sau negativ. Copingul re ligios pozitiv a fost
eviden țiat prin urm ătoarele declara ții „M ă gândesc cum via ța mea este parte a unei for țe
spirituale mai mari”, „Lucrez împreun ă cu Dumnezeu ca Parteneri”, „M ă îndrept spre
Dumnezeu pentru putere, suport și îndrumare”. Întreb ările care au explicat copingul
religios negativ au fost „Simt c ă Dumnezeu m ă pedepse ște pentru p ăcatele mele sau lipsa
spiritualit ății”, „M ă întreb dac ă nu cumva Dumnezeu m-a abandonat” și „Încerc să-mi dau
seama cum stau lucrurile și s ă decid ce vreau s ă fac f ără s ă m ă bazez pe Dumnezeu”.
Rezultatele studiului au ar ătat c ă: (a) religiozitatea și copingul religios coreleaz ă cu
depresia; (b) copingul religios pozitiv influen țeaz ă nivelurile depresiei pe termen lung; (c)
iar copingul religios negativ coreleaz ă cu simptome grave ale depresiei la debutul bolii,
îns ă nu exist ă corela ții cu efectele depresiei la șase luni dup ă debutul bolii.
Aceste rezultate sunt consistente cu alte cercet ări care subliniaz ă importan ța
copingului religios în procesul de adaptare la situ a ții de via ță stresante sau traumatice.
Totodat ă, un rezultat important al cercet ărilor în domeniu const ă în identificarea unor

73 Ross, K., Handal, J., Clark, E., Vander Wal, J. , Journal of Religion and Health , 2009, pp. 454-467.
74 Kolchakian, M.R., Sears, S.F. , Journal of Religion and Health , 1999, pp. 115 – 125.

53
factori care mediaz ă între credin țele și practicile religioase și sănătatea mintal ă. O parte din
ace ști factori de mediere sunt men ționa ți mai jos: 75
• Multe practici religioase provoac ă „r ăspunsuri de relaxare” care contribuie la
reducerea activit ății sistemului nervos simpatetic, a tensiunii muscul are sau
sc ăderea tensiunii arteriale.
• Religia contribuie la reducerea implic ării individului în comportamente nes ănătoase
cum ar fi: abuzul de alcool, fumatul, abuzul de dro guri, rela ții sexuale neprotejate,
tentative de suicid etc.
• Practica religioas ă coreleaz ă pozitiv cu suportul social ridicat, fapt ce are
consecin țe asupra s ănătății fizice și mintale.
• Persoanele religioase se conformeaz ă mai u șor tratamentelor medicale și sfaturilor
medicilor.
• Religia contribuie la dezvoltarea sentimentului de coeren ță și semnifica ție a vie ții
în direc ția cre șterii speran ței într-un viitor mai bun.
Factorii de mediere descri și mai sus sunt în acela și timp variabile motiva ționale în
procesul de consiliere. De aceea, în lucrul cu pers oanele vârstnice este important s ă se
evalueze importan ța perceput ă a religiei în via ța persoanei asistate cu scopul de a încuraja
dezvoltarea strategiei de coping religios în confru ntarea cu situa țiile și evenimentele legate
de îmb ătrânire.

e. Particularit ăți ale evalu ării psihologice la vârsta a treia
Evaluarea psihologic ă în contextul varstei a treia trebuie s ă fie adaptat ă la
particularit ățile acesteia, ținând cont de caracteristicile persoanei evaluate, de instrumentele
specifice utilizate, de rela ția pe care vârstnicul o dezvolt ă cu psihologul.
Obiectivele principale ale evalu ării psihologice a varstnicului pot viza: 76
• conturarea principalelor obstacole pe care le pot i ntampina persoanele vârstnice și a
repercusiunilor psihologice ale acestora (respectiv tipologia, intensitatea,
cauzalitatea diferitelor forme de patologii sau de func ții psihice influen țate);

75 Jones, J. , Journal of Religion and Health , 2004, pp. 317-327.
76 Luca, C., Gîrleanu- Șoitu, D.-T. (coord.), Metodologie de lucru în asisten ța psihosocial ă a persoanelor
vârstnice , Ia și, 2011.

54
• eviden țierea unor elemente ale structurii de personalitate și a unor caracteristici ce
țin de percep ție, dimensiunea afectiv ă, nivelul cognitiv, memoria, aten ția
individului;
• reliefarea tiparelor de rela ționare familial ă și analizarea rela țiilor apropiate ale
vârstnicului;
• ilustrarea modului de raportare a b ătrânului la varsta a treia și la problemele
specifice acestei etape a existen ței umane.
Referitor la caracteristicile persoanei vârstnice, psihologul va lua în considerare
reducerea func țiilor motorii fine (desen, scris) și cre șterea timpului de reac ție la stimuli
odat ă cu înaintarea în vârst ă. Aceste manifest ări pot fi deseori asociate cu deficite cognitive
și senzoriale. 77 Având în vedere c ă la varsta a treia oboseala, uzura, plictiseala, po t s ă apar ă
cu u șurin ță este important ca evaluarea s ă fie adaptat ă nivelului motiva ției clientului și
capacit ății sale de participare.
În ceea ce prive ște instrumentele folosite, psihologul va utiliza scale valide,
construite în mod specific pentru evaluarea persoan elor varstnice. Evaluatorul va alege
instrumentele în func ție de procesul psihic vizat sau de simptomul pe car e îl are in vedere,
acestea fiind coroborate cu interviul clinic. Dintr e instrumentele necesare unui psiholog,
amintim testele de personalitate, unele dintre ele cu larg ă aplicabilitate indiferent de vârsta
clien ților, și testele specifice pentru diferite dimensiuni și func ții psihologice.
Atunci când psihologul constat ă tulbur ări care nu sunt de competen ța sa, va
îndruma clientul spre un medic specialist psihiatru sau neurolog. Ace știa utilizeaz ă, la
randul lor, o serie de probe specifice prin care ev alueaz ă func țiile cognitive și patologiile
specifice vârstei.
În privin ța rela ției cu psihologul este important ca procesul de asi sten ță s ă
porneasc ă prin în țelegerea de c ătre client a rolului psihologului. Pentru persoanel e
vârstnice profesia de psiholog poate fi o noutate, de aceea un prim pas al rela ției cu
beneficiarul const ă în definirea consilierii și evalu ării psihologice într-un limbaj pe
în țelesul s ău. Mai mult, poate fi util ă delimitarea psihologiei de psihiatrie, aceasta din urm ă
fiind asociat ă deseori cu stigmate sociale, dar și cu administrarea de medica ție specific ă,
care nu intr ă în competen țele profesionale ale psihologului. 78 Încrederea este o component ă
indispensabil ă rela ției terapeutice și nu poate fi ob ținut ă în lipsa cunoa șterii de c ătre client

77 Wahl, H.-W., Lehr, U. , Encyclopedia of Psychological Assessment , 2002.
78 Marnat, G.G. , Handbook of Psychological Assessment, Fifth Edition , New Jersey, 2009.

55
a rolului psihologului și a normelor deontologice pe care acesta le respect ă. Expectan țele
clientului influen țeaz ă și ele procesul de evaluare. Persoana vârstnic ă poate fi re ținut ă, cu
temeri în privin ța autodezv ăluirii și poate de asemenea s ă nu coopereze cu clinicianul. De
aceea, psihologul va ține cont de suspiciozitatea vârstnicului și va asigura un climat in care
acesta s ă se simt ă confortabil. Demersurile psihologului vor viza în țelegerea evalu ării de
către client ca o modalitate de cunoa ștere a propriei persoane și ca o oportunitate de a se
dezvolta.

3. Integrarea persoanelor vârstnice în centrele rez iden țiale

a. Tendin țe moderne în organizarea serviciilor de asisten ță social ă a
vârstnicilor
Fiecare stat protejeaz ă drepturile și libert ățile cet ățenilor s ăi vârstnici, în func ție de
realit ățile și particularit ățile sale economice, sociale, culturale. Într-o lume tot mai integrat ă
îns ă, au ap ărut preocup ări majore ale statelor și organismelor interna ționale pentru
protec ția juridic ă a popula ției vârstnice, aflat ă în cre ștere, precum și demersuri de aderare
la un corp comun de norme. 79 Într-o societate aflat ă în proces accelerat de îmb ătrânire,
calitatea vie ții înseamn ă din ce în ce mai mult calitatea vie ții celor afla ți în cea de-a treia
perioad ă a vie ții. Integrarea lor social ă și o via ță demn ă presupune servicii sociale specifice
care, în multe cazuri, sunt deficitare în România l a fel ca în multe alte societ ăți
(Excluziunea social ă a persoanelor vârstnice , 2010).
Ansamblul de documente elaborate de organiza țiile interna ționale (ONU, OMS,
Consiliul Europei, UE), care demonstreaz ă un interes deosebit fa ță de fenomenul
îmb ătrânirii popula ției și fa ță de necesitatea protec ției sociale a persoanelor vârstnice,
constituie un ghid indispensabil pentru elaborarea unor politi ci referitoare la persoanele
vârstnice. Analiza problematicii protec ției sociale a vârstnicilor se plaseaz ă în contextual
op țiunii ță rii noastre de integrare în Uniunea European ă. Carta Social ă European ă, unul
dintre marile tratate ale Consiliului Europei în do meniul drepturilor omului, constituie
instrumentul european de referin ță în materie de coeziune social ă. Este primul tratat
interna țional care consacr ă dreptul la protec ție împotriva s ărăciei și excluderii sociale –
dou ă atingeri majore aduse demnit ății umane care privesc, într-o măsur ă semnificativ ă, și
demnitatea persoanelor vârstnice. Conform Cartei Sociale Europene, protec ția social ă

79 Băla șa, A., Calitatea Vie ții , 2003.

56
pentru ansamblul popula ției, care prive ște, implicit, și persoanele vârstnice, vizeaz ă dreptul
la protec ția s ănătății, la securitatea social ă și medical ă, dreptul de a beneficia de servicii
sociale. Protec ția special ă a unor categorii de persoane se refer ă, pe lâng ă copii,
adolescen ți, mame, familii, persoane handicapate, imigran ți, și la persoanele vârstnice.
Articolul 23 al Cartei, privitor la „ Dreptul persoanelor vârstnice la protec ție social ă”
vizeaz ă m ăsuri care s ă permit ă persoanelor vârstnice s ă r ămân ă membri deplini ai societ ății
cât mai mult timp posibil, prin intermediul: a) uno r resurse financiare suficiente care s ă le
permit ă s ă duc ă o existen ță decent ă și s ă participe activ la via ța public ă, social ă și
cultural ă: b) difuz ării informa țiilor privind serviciile și facilit ățile disponibile pentru
persoanele vârstnice și posibilit ăților de a recurge la acestea. Măsurile trebuie, de
asemenea, s ă permită persoanelor vârstnice s ă aleag ă liber propriul stil de via ță și s ă duc ă o
existen ță independent ă în mediul lor obi șnuit, atâta timp cât doresc și cât acest lucru este
posibil, prin: a) punerea la dispozi ție a unor locuin țe corespunz ătoare nevoilor acestora și a
st ării lor de sănătate sau sprijin adecvat în vederea amenaj ării locuin ței; b) îngrijirea
sănătății și servicii pe care starea acestora le impune. În fine , m ăsurile trebuie s ă garanteze
persoanelor vârstnice care tr ăiesc în institu ții o asisten ță corespunz ătoare în privin ța vie ții
private și participarea la determinarea condi țiilor de via ță în institu ție.
În urma analizei literaturii în domeniu din ultimul deceniu, A. B ăla șa constat ă o
serie de aspecte problematice: starea de criz ă a serviciilor sociale, schimb ările în raportul
dintre sistemul informal și cel formal de sprijinire și, în cadrul fiec ăruia dintre ele,
schimb ările în rela țiile dintre sistemele publice și cele private de prestare a serviciilor
specializate de asisten ță social ă, reconsiderarea rolului comunit ății și familiei în
satisfacerea nevoilor generale și specifice ale persoanelor vârstnice.
Din analizele f ăcute în mediile știin țifice sau în cadrul organismelor oficiale se
poate aprecia c ă starea actual ă a sistemelor de sprijinire a popula ției vârstnice se
caracterizeaz ă prin disfunc țiuni accentuate, datorit ă, în principal, faptului c ă politicile
sociale care le-au promovat nu au prev ăzut și mecanismele necesare de sus ținere și de
adaptare la schimb ări.
Un raport de cercetare politic ă al B ăncii Mondiale (1994) intitulat „Preîntâmpinarea
crizei vârstei a treia” conchide c ă „exist ă, în prezent, o evident ă criz ă a vârstei a treia care
îi amenin ță nu numai pe b ătrâni, ci și pe copiii și nepo ții acestora care trebuie s ă preia pe
umerii lor, direct sau indirect, mare parte din sar cina asigur ării existen ței celor în vârst ă”.
Raportul eviden țiaz ă faptul c ă majoritatea sistemelor existente realizeaz ă o protec ție
neadecvat ă a celor în vârst ă și, ținând seama de criteriul impactului asupra celor în vârst ă,

57
dar și de cel asupra întregii economii, sugereaz ă elaborarea a trei sisteme de securitate a
vârstei a treia: un sistem public cu participare obligatorie, finan țat din taxe, cu
responsabilit ăți mai ales în redistribu ție; un sistem privat cu participare obligatorie
(planuri de economii personale sau pensii ocupa ționale), cu responsabilit ăți în economisire,
mai ales; un sistem bazat pe depuneri voluntare , care furnizeaz ă o protec ție suplimentar ă.
Toate cele trei componente la un loc ar realiza o c o-asigurare în fa ța numeroaselor riscuri
cu care se confrunt ă cei în vârst ă, oferind b ătrânilor o mai mare securitate a veniturilor,
decât dac ă s-ar baza doar pe unul dintre sisteme. Cele trei s isteme, aplicate concomitent, ar
face s ă se ajung ă la ceea ce este cel mai bine atât pentru popula ția vârstei a treia cât și
pentru economie ca întreg. În Raportul „Preîntâmpin area crizei vârstei a treia”, la partea de
concluzii finale, este men ționat faptul c ă în întreaga lume ță rile î și reevalueaz ă
aranjamentele pentru asigurarea securit ății venitului pentru popula ția vârstnic ă, c ă este
imperios necesar ca toate ță rile s ă înceap ă acum planificarea pentru popula ția în vârst ă.
La dificult ățile ap ărute pe plan european și mondial legate de protec ția social ă, în
general, și a persoanelor vârstnice, în particular, în cazul României s-au ad ăugat probleme
suplimentare legate de perioada de tranzi ție economic ă, de insuficien țele cadrului legislativ
și ale celui institu țional.
Modific ările majore în structura popula ției României pe grupe mari de vârste
necesit ă schimb ări structurale la nivel economic, de infrastructur ă, de îngrijire a s ănătății și
de asisten ță social ă specific ă persoanelor vârstnice deoarece acestea ridic ă o serie de
probleme ( Excluziunea social ă a persoanelor vârstnice , 2010):
a) deteriorarea constant ă a raportului dintre cei care contribuie la bugetul public și
la fondurile sociale și cei care beneficiaz ă de aceste fonduri (cre șterea presiunii
pensionarilor asupra popula ției ocupate);
b) sistemul actual de pensii, caracterizat printr-o rat ă mare de dependen ță (1,35
pensionari pentru un salariat), de fenomene negativ e precum pension ările anticipate și
sc ăderea vârstei medii reale de pensionare, lipsit de pilonii II și III (pensii ocupa ționale și
pensii administrate privat), nu mai poate sus ține corespunz ător popula ția vârstnic ă;
c) sistemul actual de s ănătate nu este preg ătit pentru a face fa ță problemelor
complexe pe care le implic ă fenomenul de îmb ătrânire a popula ției; nu exist ă programe sau
servicii de s ănătate și sociale adaptate nevoilor specifice popula ției vârstnice, mai ales în
mediul rural (sporirea cheltuielilor de s ănătate pentru aceast ă categorie de persoane);

58
d) o propor ție remarcabil ă de persoane vârstnice are nevoie de servicii socia le care,
ori nu exist ă, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantita tiv sau calitativ (asisten ță
social ă).
Tipurile de servicii adresate persoanelor vârstnice în perioada 2005–2008 au fost
(Excluziunea social ă a persoanelor vârstnice , 2010): centre de zi pentru vârstnici, c ămine
de b ătrâni, ad ăpost, asisten ță social ă la domiciliu, aceasta din urm ă având un trend
cresc ător. În 2008 func ționau urm ătoarele tipuri de unit ăți de asisten ță social ă de tip
reziden țial publice/private pentru vârstnici:
– 19 c ămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate în
coordonarea metodologic ă a Ministerului Muncii, Protec ției Sociale și Familiei;
– 84 de centre de îngrijire și asisten ță pentru adul ții cu handicap, cu o capacitate de
10.230 paturi, reprezentând fostele c ămine de b ătrâni și c ămine spital, aflate în
coordonarea metodologic ă a Autorit ății Na ționale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste
cămine de b ătrâni și 45 foste c ămine spital care nu și-au schimbat profilul ini țial);
– 17 institu ții de asisten ță social ă (c ămine pentru persoane vârstnice și centre de zi)
sus ținute financiar de organiza ții neguvernamentale, pentru care se acord ă subven ții de la
bugetul de stat, cu o capacitate total ă de 776 locuri;
– 39 de servicii la domiciliu subven ționate de la bugetul de stat.
Serviciile de asisten ță social ă și medical ă ar trebui s ă se concentreze pe refacerea și
dezvoltarea capacit ăților persoanelor vârstnice (inclusiv a celor care s -au izolat progresiv)
de a în țelege natura problemelor cu care se confrunt ă, de a identifica solu ții constructive și
de a-și dezvolta abilit ăți individuale și colective de a rezolva aceste probleme. Este nece sar
să promov ăm o responsabilitate mixt ă, atât din partea familiei, cât și din partea sistemului
public de protec ție social ă. Ambele sisteme de sprijin trebuie sus ținute și dezvoltate
deoarece complementaritatea lor se modific ă în timp și în func ție de situa ția social-
economic ă.
Costurile ridicate ale serviciilor de asisten ță social ă, mai ales cele ale îngrijirii
reziden țiale a persoanelor dependente, precum și efectele institu ționaliz ării asupra acestor
persoane au condus la luarea în calcul a unor m ăsuri alternative.
În cazul b ătrânilor se urm ăre ște îngrijirea lor în comunitate, r ămânerea cât de mult
posibil în propriul domiciliu, prin sus ținerea familiilor care îl îngrijesc, prin furnizare a de
servicii la domiciliu și centre de zi. 80

80 Sorescu, M.E., Asisten ța social ă a persoanelor vârstnice, 2005.

59
O alt ă tendin ță , de data aceasta la nivelul tuturor serviciilor de asisten ță social ă, o
reprezint ă marketizarea serviciilor publice, prin introducere a concuren ței la nivelul
furnizorilor de servicii, manifestându-se o preocup are sporit ă pentru cre șterea eficien ței
serviciilor publice.
Aceasta duce la formarea unei pie țe de servicii de asisten ță social ă, avantajele
constând în cre șterea atât a calit ății serviciilor furnizate ca urmare a concuren ței, cât și a
posibilit ății de alegere și control al calit ății serviciilor din partea beneficiarilor.
În România s-au f ăcut doar încerc ări timide de marketizare a serviciilor de asisten ță
social ă. În cazul serviciilor pentru b ătrâni care în orice țar ă sunt inferioare nevoilor, nici nu
poate fi vorba de posibilit ăți multiple de alegere. Dac ă în ță rile dezvoltate se ridic ă
problema dezinstitu ționaliz ării vârstnicilor, la noi institu țiile reziden țiale pentru ace știa
sunt insuficiente din punct de vedere numeric și al capacit ății lor. Scopul serviciilor sociale
pentru b ătrâni este acela de a le înt ări capacitatea de a face fa ță activit ăților cotidiene, de a
le îmbun ătăți integrarea social ă și de a se asigura c ă primesc tratamentul și îngrijirea
necesar ă.

b. Factori/ cauze ale institu ționaliz ării persoanelor vârstnice
Cre șterea num ărului de persoane vârstnice a dus și la cre șterea num ărului celor care
necesit ă asisten ță și protec ție, în cadrul unor institu ții specializate, mai ales cele structurate
pe asisten ța medico-social ă. În trecut, problematica vârstnicului, prin dimens iuni și valori,
se afla în grija familiei, îns ă în societatea modern ă se impune, interven ția statului.
Societatea a creat o re țea de institu ții specializate de asisten ță medical ă și ocrotire social ă,
variabil ă de la o țar ă la alta, în raport cu unii factori ca: ponderea po pula ției vârstnice,
resurse economice, etc.
Problema institu ționaliz ării nu se pune numai pentru b ătrânii care tr ăiesc singuri,
dar și pentru cei cu familie: c ăderile repetate și sindromul de imobilizare, fractura de col
femural, demen țele, incontinen țele, toate aceste nevoi duc la institu ționalizare. Numai o
parte din familii î și asum ă sarcina de îngrijire la domiciliu a b ătrânilor afla ți în aceste
situa ții. Tendin ța general ă este aceea de a încuraja și sprijini aceste familii care- și preiau în
sarcin ă b ătrânii. Cu cât r ămânerea în familie a vârstnicului este, pentru o pa rte a b ătrânilor
dependen ți, un ideal frumos, institu ționalizarea devine o necesitate. Ea poate însemna
izolare nesemnificativ ă, dar numai pentru o parte a b ătrânilor neinstitu ționalizabili,
compatibil ă cu r ămânerea în mediul familial, dar care sunt institu ționaliza ți cu ușurin ță de

60
către propria familie, din comoditate și ca urmare a sc ăderii afectivit ății din familie,
întâlnit ă mai ales în mediul urban.
În România exist ă mai multe tipuri de institu ții specializate de ocrotire. În func ție
de perioada cât vârstnicul este ocrotit, institu țiile pot presta servicii pe termen lung sau
temporar.
Cauzele institu ționaliz ării pe termen lung ar fi:
– singur ătatea și lipsa re țelei de suport;
– dorin ța manifest ă a vârstnicului;
– lipsa veniturilor;
– diferite afec țiuni cronice;
– handicapul fizic sau mental;
– pierderea locuin ței;
– lipsa adapt ării în cadrul serviciilor la domiciliu;
– crize în sânul familei de origine;
– imobilizarea la pat;
– violen ța domestic ă sau a celor ce s-au angajat s ă-l îngrijeasc ă.
Decizia de institu ționalizare este un act de mare r ăspundere. Factorii principali
implica ți în actul decizional sunt:
– familia, pentru cei care au familie, având sau nu a cordul vârstnicului;
– vârstnicul însu și dac ă este con știent, r ămas f ără familie și uneori având familie
cu care, îns ă, se afl ă în relații distante;
– medicul, serviciile publice de asisten ță social ă, autorit ățile comunitare.
Medicul este cel care recomand ă plasamentul într-o astfel de institu ție, el fiind
cel care evalueaz ă starea fizic ă și somatic ă, gradul de autonomie .
Dorin ța vârstnicului este capital ă, pacientul fiind centrul însu și al deciziei finale.
Dorin ța vârstnicului intr ă adeseori în contradic ție cu evaluarea medico-psiho-social ă
relizat ă de medicul de familie.
La nivelul familiei, exist ă dou ă categorii de explica ții care stau la baza procesului
de institu ționalizare:
– de ordin obiectiv: dificultatea familiei adulte d e a se ocupa de îngrijirea a dou ă-
trei genera ții (proprii copii, bunici și uneori str ăbunici), restrângerea condi țiilor de locuit în
noile medii urbane, deteriorarea fizic ă și psihic ă a b ătrânilor care au nevoie de îngrijire și
supraveghere permanent ă;

61
– de ordin subiectiv: relaxarea leg ăturilor parentale, tendin ța tinerilor de a uita
datoriile pe care le au fa ță de vârstnicii lor, o anumit ă psihologie individualist ă,
pragmatic ă, care respinge aspectele triste ale vie ții ca b ătrâne țea, invaliditatea, moartea.
Uneori, cauza conflictelor poate fi g ăsit ă și în spa țiul restrâns de care dispune tân ăra
familie, în care rareori se g ăse ște o camer ă separat ă pentru b ătrâni, iar alteori intervine
lipsa unei persoane care s ă poat ă îngriji b ătrânul bolnav. Neîn țelegerile, în unele cazuri, pot
merge pân ă la amenin țarea cu destr ămarea tinerei familii sau la m ăsura extrem ă, ca
bătrânul s ă fie scos din familie și internat într-o institu ție de asisten ță social ă.

c. Implica ții psihologice și sociale ale integr ării vârstnicilor în c ăminele de
bătrâni
1) Probleme psiho-sociale specifice integr ării în c ămin
Internarea într-o institu ție pentru bătrâni, determin ă întotdeauna – chiar dac ă uneori
este mai pu țin evident ă – o traum ă important ă, deoarece comport ă o schimbare radical ă de
via ță , o renun țare definitiv ă la anumite deprinderi și obiceiuri, de care, odat ă cu trecerea
anilor, vârstnicul se simte din ce în ce mai legat. Bătrânul trece de la o via ță personal ă
organizat ă dup ă anumite necesit ăți, la o via ță în comun cu ni ște str ăini, constrâns la un
program și regim alimentar diferit, obligat la respectarea u nor reguli necesare într-o
institu ție, privat de propria intimitate, eliberat de orice obliga ții și responsabilit ăți familiale.
Stresului intern ării i se adaug ă și sentimentul de p ărăsire și singur ătate, de izolare și
pierderea identit ății, amplificat prin lipsa de în țelegere și atitudinea superficial ă a
persoanelor de toate categoriile din aceste unit ăți. Bătrânul se autoizoleaz ă, se retrage în
sine, iar nemul țumirea se manifest ă în raport direct cu temperamentul fiec ăruia: t ăcere
ostil ă, irascibilitate crescut ă, resemnare sau apatie boln ăvicioas ă. În asemenea situa ții
capacitatea de adaptare a b ătrânilor, diminuat ă prin îmb ătrânire, este pus ă la încercare,
dep ăș ind și alterând uneori ireversibil echilibrul socio-psihos omatic al acestora.
La b ătrânul institu ționalizat se constat ă interes numai fa ță de propria persoan ă.
Reac țiile de temperament ale b ătrânului internat continu ă s ă fie, în general, în concordan ță
cu principalele tr ăsături temperamentale care l-au dirijat toat ă via ța și care l-au influen țat în
formarea personalit ății sale. Dificultatea de a r ăspunde pozitiv la eforturile de adaptare în
căminul de b ătrâni este r ăspunsul a dou ă influen țe: social ă și psihic ă. Condi ția de „asistat”
(factorul social), tr ăind din ajutorul oferit de stat sau diverse ONG-uri , treze ște în vârstnic
o serie de fenomene de respingere (factorul psihic) . Inadaparea este rezultatul acestei
controverse. De asemenea, studiile arat ă c ă exist ă o mare diferen ță individul ă în ceea ce

62
prive ște adaptarea. Excluzând condi țiile patologice, observ ăm c ă cel mai u șor adaptabili
sunt vârstnicii cu o preg ătire intelectual ă modest ă și care nu provin din rândul unei familii
mari. Dificult ățile de adaptare sunt mai crescute în cazul celor cu preg ătire superioar ă.
Pericolul oferit de inadaptare const ă în posibilitatea de a fi un punct de plecare pentr u alte
dezechilibre mult mai grave. Anxietatea, nevrozele psihozele de origine afectiv ă, sunt doar
câteva dintre repercursiunile în plan psihic al fen omenului de inadaptare. Intensitatea
anxiet ății cre ște odat ă cu momentul institu ționaliz ării și scade propor țional cu timpul
petrecut în c ăminul de b ătrâni. Este vorba nu numai de o reac ție de adaptare ci și de un
răspuns la o serie de eforturi de integrare. În acest ultim caz, anxietatea este considerat ă ca
fiind un imbold motiva țional în sensul integr ării.
Uneori pot ap ărea depresii grave, st ări confuzionale, izolare, alte manifest ări în
func ție de temperament: t ăcere ostil ă, irascibilitate crescut ă, resmenare sau apatie
boln ăvicioas ă. Dintre reac țiile comportamentale ale familiei vârstnicului inst itu ționalizat
men țion ăm: 81
– cooperare (aproximativ 60% din cazuri) – receptivitate fa ță de asisten ța acordat ă
bătrânului, men ținerea leg ăturilor cu acesta, disponibilitate pentru reprimire a sa în
familie;
– hiperprotec ție : preten ții exagerate fa ță de personalul institu ției și asisten ța acordat ă,
imput ări pentru agravarea condi ției vârstnciului, conflicte și stânjenirea echipei de
îngrijire. Sunt cunoscute binoamele mam ă-fiu, tat ă-fiic ă, și so ție-so ț. Uneori
hiperprotec ția este simulat ă, st ările de iritare, plictiseal ă, demobilizare a echipei sunt
nefavorabile b ătrânului.
– abandon (cam 10% din cazuri): familia consider ă c ă și-a încheiat datoria, odat ă ce
vârstnicul a fost intitu ționalizat și se invoc ă diferite motive pentru p ărăsirea
vârstnicului;
– culpabilitate : se întreab ă dac ă nu existau și alte solu ții;
– angoasa : apare la copiii care au avut leg ături strânse cu p ărin ții lor. Îmb ătrânirea și
îmboln ăvirea p ărin ților îi nelini ște ște, ca și reac țiile b ătrânului institu ționalizat,
precum și gândul unui viitor asem ănător.
Unele cercet ări efectuate în c ămine de b ătrâni au demonstrat că vârstnici aprecia ți
ca irascibili se deta șeaz ă net printr-o atitudine ostil ă fa ță de acceptarea vie ții în colectiv,
fiind frecvent preocupa ți de modul în care o pot schimba. Grupul apaticilor î ncearc ă s ă se

81 Sorescu, M.E., Asisten ța social ă a persoanelor vârstnice, 2005, p. 82.

63
integreze la via ța de institu ție, printr-o autonomie persistent ă, manifestat ă, în general, prin
indiferen ță . Dorin ța de a p ărăsi institu ția nu coreleaz ă integral cu tr ăsăturile de
temperament, ci cu motivul intern ării, cercet ările demonstrând c ă peste 80% din b ătrânii
care s-au internat sunt lipsi ți de familie și posibilit ăți materiale de trai. Pentru aceast ă
categorie institu ționalizarea a fost singura rezolvare a continu ării existen ței.

2) Profilaxia tulbur ărilor psihice la b ătrânii asista ți
Rolul terapiei spisituale este triplu: de a preveni consecin țele negative ale
îmb ătrânirii, de a men ține sfera rela țiilor individului la un nivel optim, de a interveni atunci
când individul este în dificultate. Preven ția poate fi realizat ă printr-o ac țiune sus ținut ă de
informare în rândul popula ției asupra aspectelor specifice vârstei a treia, pr in modalit ăți
fizice de combatere a efectelor negative asociate r egresiei, prin preg ătirea psihic ă a
tranzi ției într-o alt ă etap ă de via ță . Men ținerea câmpului rela țional al unei persoane de
vârsta a treia la un nivel optim se realizeaz ă prin participarea la activit ățile diferitelor
cluburi specifice, asocia ții, centre sociale. Interven ția specific ă asisten ței sociale vizeaz ă
atât individul ca persoan ă cât și familia sa, mediul ambiental, se adreseaz ă acestuia la
domiciliu, în institu ții sociale sau în c ămine de pensionari, iar, atunci când este cazul
interac ționeaz ă cu factorii de ordin psihologic, medical, economic , cultural, pentru a
asigura bun ăstarea persoanei. Lucrul în echipa interdisciplinar ă integreaz ă diferitele
perspective de analiz ă a fiin ței umane.
Institu ția trebuie s ă satisfac ă vârstnicului urm ătoarele categorii de nevoi:
– nevoia de a fi considerat ca parte a societ ății;
– nevoia de a folosi timpul în condi ții cât mai mul țumitoare;
– nevoia de a fi recunoscut ca persoan ă cu individualitate distinct ă;
– nevoia de a-și manifesta propria personalitate, nevoia de îngrij ire a s ănătății;
– nevoia de stimulare a facult ăților mintale;
– nevoia de servicii spirituale;
– nevoia de comunicare.
O importan ță deosebit ă o are mediul ambiental al c ăminului pentru persoane
vârstnice: 82
– Trebuie prev ăzut cu sec ții diferite pentru persoane dependente, persoane
semidependente și persoane care nu sunt dependente;

82 Ibidem

64
– Umanizarea interioarelor face s ă se elimine aerul de spital sau „azil pentru oameni i
bătrâni și bolnavi”: pere ți colora ți, plante decorative, tablouri, acvarii și spa ții
personalizate;
– Amenajarea unei gr ădini pentru plimb ări de recreere, cu elemente peisagistico-
estetice, jeturi de ap ă, alei, b ănci, precum și a unui teren de recuperare în aer liber, au
o valoare terapeutic ă deosebit ă;
– Sunt necesare amenaj ări pentru combaterea priv ării informa ționale:

spa ții pentru contacte sociale;

stand de pres ă și carte;

bibliotec ă cu sal ă de lectur ă;

condi ții pentru urm ărirea programelor TV;

expozi ții;

spectacole artistice;

oferirea posibilit ății persoanelor vârstnice de a oferi sugestii pentru amnejarea
spa țiului și de a contribui la aceasta.
Formele specifice de ac țiune ale asisten ței sociale sunt diverse: informarea
bătrânului asupra tuturor posibilit ăților ce sunt la dispozi ția sa, asupra drepturilor și
îndatoririlor prev ăzute de lege, educarea sa odat ă cu mediul s ău asupra problemelor ce pot
interveni odat ă cu înaintarea în vârst ă, constituirea de grupuri de întâlnire pentru perso ane
de vârsta a treia și oferirea consilierii. Toate formele de ajutor vor fi adaptate la
urm ătoarele elemente: 83
– personalitatea b ătrânului: comportamentul, atitudinea fa ță de mediul s ău și de el
însu și, starea de s ănătate fizic ă, capacitatea de a rezolva problemele;
– starea de s ănătate: forma fizic ă, dificult ățile auditive și vizuale, motrice, nevoile
de ajutor pe care le are, tratamentul medical, îngr ijirile ce-i sunt necesare;
– situa ția sa practic ă: stare financiar ă, condi țiile de locuin ță , capacitatea de a- și
între ține locuin ța, ajutorul pe care-l prime ște de la copii și vecini;
– via ța sa rela țional ă: raporturile cu so țul/ so ția, copiii, prietenii, vecinii, eventual
pensionarii din acela și azil, capacitatea de a- și asuma anumite roluri (bunic,
membru de club), atitudinea medicului relativ ă la b ătrân și dificult ățile pe care le
poate ridica;

83 Barrere, H. , La relation psyho-sociale avec les personnes âgée , 1993.

65
– experien țele sale anterioare (în familie, profesie), reac țiile la pensionare, la
plecarea copiilor din casa p ărinteasc ă, moartea partenerului de via ță , modul în care
a reac ționat la diferite dificult ăți întâmpinate în trecut;
– dificult ățile sale majore: e necesar discern ământul pentru a le descoperi unde și
când exist ă. Ce are nevoie pentru a le face fa ță ? Cum încearc ă el s ă le dep ăș easc ă?
Cum le percepe b ătrânul? Exist ă situa ții conflictuale particulare? În ce momente
sunt ele deosebite? Cum reac ționeaz ă anturajul în aceste situa ții și cum pot fi ele
influen țate de mediu?;
– rela ția cu asistentul social (sau cu alt specialist). Ac esta din urm ă trebuie s ă se
întrebe cum se poate rela ționa mai bine cu b ătrânul, ce fel de contra-transfer
provoac ă în acesta, care sunt dificult ățile întâlnite în aceast ă rela ție, care este
evolu ția posibil ă, prognosticul, cum se poate ameliora situa ția.
Pornind de la triada re țea de rela ții – stare de s ănătate – autonomie, pentru a
influen ța primul element trebuie ac ționat și asupra celorlalte atunci când exist ă dificult ăți la
nivelul lor. Deci tulbur ările ivite la un anumit moment, la un anumit palier se pot r ăsfrânge
asupra celorlalte. În consecin ță , pentru a optimiza re țeaua de rela ții a persoanei în vârst ă
trebuie s ă ac țion ăm atât asupra raporturilor interpersonale perturbat e cât și, dac ă este cazul,
să-l reautonomiz ăm, reeduc ăm, s ă-i reducem problemele de ordin fizic si psihic.
Reautonomizarea prive ște în primul rând reducerea imobilit ățiii persoanei,
verticalizarea și dezinstitu ționalizarea sa. 84 În al doilea rând, autonomia fiind regasit ă,
uneori, dup ă multe luni, trebuie aflat motivul care a provocat b ătrânului pierderea
autonomiei și, de asemenea, mecanismul ce s-a declan șat, pentru a evita reapari ția lui.
Astfel, boala obi șnuit ă, refugiul în comportamente patologice se înscriu î n logica pierderii
statutului și devin limbajul celor care nu au alte mijloace de exteriorizare. Persoanele
vârstnice vor fi educate sau reeducate la nivel psi hic pentru a preveni reîntoarcerea la
starea anterioar ă. Reeducarea are un rol deosebit prin stimularea ca pacit ăților psiho-
motrice, men ținerea resurselor culturale și emo ționale, descoperirea și exercitarea de noi
activit ăți, contribuind la dezvoltarea personal ă. Achizi ția de noi cuno știnte, trezirea
curiozit ății, se înscriu într-o evolu ție și stim ă de sine dinamizatoare, în ciuda procesului de
îmb ătrânire.

84 Bourdelais, P., L’age de la siellesse , ed. Odille Jacob, 1993.

66
Efectul activit ăților de sprijinire const ă în cre șterea integr ării sociale, diminuarea
dependen ței și însingur ării, cre șterea contactelor sociale, în ultim ă instan ță dezvoltarea
personalit ății b ătrânului, considerat ca o persoan ă demn ă, unic ă.

67
II. Resurse, limite și oportunit ăți în asisten ța social ă a persoanelor
vârstnice din centrele reziden țiale. Studiu realizat în Regiunea Nord –
Est

1. Cadrul teoretic privind resursele necesare în cre șterea calit ății vie ții persoanelor
vârstnice din centrele reziden țiale

a. Managementul serviciilor sociale dedicate vârstn icilor din centrele
reziden țiale
1) Asisten ța social ă și managementul social
Asisten ța social ă cuprinde presta țiile și serviciile sociale acordate în vederea
dezvolt ării capacit ăților individuale sau colective pentru asigurarea ne voilor sociale,
cre șterea c ălit ății vie ții și promovarea unei societ ății incluzive și coezive. 85
Tranzi ția în România a fost mult mai dificil ă decât în alte state ex-socialiste central
europene. Renun țarea brusc ă dup ă decembrie 1989 la sistemul de comand ă a condus într-o
prim ă etap ă la adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechili brelor structurale, exacerbate
de insuficienta preg ătire a clasei politice, a managerilor, și, în general a popula ției pentru a
ac ționa în condi țiile democra ției și a mecanismelor de pia ță .
Obiectivul primordial al strategiilor și politicilor de asisten ță social ă din România
urm ăre ște asigurarea unor servicii la nivel performant, ia r îndeplinirea sa va fi condi ționat ă
de implementarea unei culturi organiza ționale receptive la nevoile beneficiarilor, ale c ărei
valori vor fi partajate la nivelul tuturor institu țiilor implicate în furnizarea unor servicii de
asisten ță social ă.
„Management este un termen folosit ini țial în ță rile anglo-saxone, cu o semnifica ție
deosebit de complex ă, care desemneaz ă știin ța conducerii organiza țiilor la nivelul c ărora se
desf ăș oar ă procesul de orientare a activit ății oamenilor în scopul realiz ări unor obiective
stabile. Baza obiectiv ă a apari ției și dezvolt ării managementului a constituit-o activitatea
comunit ăților umane, conducerea existând într-o form ă rudimentar ă de la începutul vie ții
acestora, realizându-se pe baze empirice dup ă experien ța și talentul liderului.” 86

85 Tudor, Gheorghe, Managementul institu țiilor de asisten ță social ă din perspectiva muta țiilor previzibile
din lumea contemporan ă, ed. Didactica și pedagogic ă, Bucure ști, 2013.
86 Cojocaru, Maria, Cojocaru, Daniela, „Managementul institu țiilor de asisten ță social ă", în volumul
Asisten ța social ă a grupurilor de risc, coord. Buzducea D., ed. Polirom, Ia și, 2010, p. 859

68
Managementul este știin ța și arta de a conduce eficient și de a optimiza
valorificarea tuturor resurselor, în vederea ob ținerii succesului. Managementul trebuie
perceput ca știin ță și art ă laolalt ă pentru c ă este posibilă acceptarea unor responsabilit ăți
economice, sociale, morale la cei care-1 aplic ă. Responsabilit ățile respective, antreneaz ă
selec ția în valori ce genereaz ă competen ța care men ține competi țiile pe toate planurile,
acesta fiind singurul mod de ob ținere a succesului.
Managementul e un domeniu de cercetare cu caracter multidisciplinar. „Din punct
de vedere managerial, arta de a conduce oamenii, in diferent de condi țiile concrete ale
aplic ării acesteia, este un element important al oric ărei conduceri, în general, acest fel de
activitate deosebindu-se calitativ de celelalte act ivit ăți.” 87
„Ap ărut în România foarte recent, managementul din alte domenii decât cel
economic reclam ă existen ța unui corpus teoretic suficient adecvat domeniului respectiv. În
acea perioad ă (dup ă 1990) putem vorbi de management în cultur ă, mass-media, s ănătate,
asisten ță social ă. Fundamentul teoretic în domeniul managementului a cestor sectoare se
creeaz ă prin procese de educa ție permanent ă, dezvoltarea sectoarelor de consultan ță
specializat ă, selec ții riguroase ale personalului ce are perspectiv ă de a deveni manager.” 88
Institu țiile specializate în furnizarea de servicii de asis ten ță social ă trebuie s ă
adopte culturi organiza ționale receptive, în care – „obiectivul major al as ocia țiilor și
societ ăților profesionale este acela de a conserva și dezvolta cultura profesional ă, iar
valorile statice etc. promovate de asocia țiile profesionale tind s ă devin ă o parte a acestei
culturi.” 89
Un studiu realizat în domeniul asisten ței sociale eviden țiaz ă faptul c ă se pune
accent din ce în ce mai mult pe realizarea unei „cu lturi manageriale organiza ționale care
poate fi mai mult sau mai pu țin deteminat ă, fiecare organiza ție având un profil distinct ce
își pune amprenta și pe cultura organiza țional ă.” 90
„Func țiile managementului sunt îndeplinite de c ătre to ți managerii, indiferent de
nivel, numai c ă timpul folosit și eforturile depuse depind de pozi ția ierarhic ă a acestora.
Necesitatea îndeplinirii concomitente și integrale a func țiilor face ca activitatea

87 Olaru, Adriana, Management, , ed. Europlus, Gala ți, 2004, p. 21
88 Tudor, Gheorghe, Asisten ța social ă aspecte teoretice și practice , ed. Sf. Ierarh Nicolae, Br ăila, 2010, p.54
89 Olaru, Adriana, Culturi organiza ționale, e d. Europlus, Gala ți, 2004, p. 25
90 Puiu, Alexandru, Management – analize și studii comparative, ed. Independen ța Economic ă, Pite ști, 2007,
p.184

69
managerial ă s ă fie un tip de munc ă fundamental deosebit ă de orice alt ă form ă de
activitate.” 91

2) Servicii sociale pentru persoanele vârstnice
Orice sistem de politici sociale este alc ătuit din diverse beneficii și servicii sociale.
Ele au rolul de a acoperi întreaga gam ă de nevoi de baz ă pentru toate segmentele sociale de
vârst ă sau ocupa ționale. Ansamblul beneficiilor sociale formeaz ă sistemul de protec ție
social ă a cet ățenilor, alc ătuit din beneficiile universaliste și sistemul de securitate social ă.92
Sistemul de asisten ță social ă este de tip non-contributoriu, beneficiarii m ăsurilor
asisten țiale (presta ții sociale și servicii sociale) nefiind obliga ți la constituirea fondurilor
necesare pentru finan țarea m ăsurilor de asisten ță social ă. Presta țiile sociale și serviciile
sociale sunt finan țate de la bugetul de stat, bugetele locale și din alte surse (fonduri
externe, surse private etc.).
Serviciile sociale nu sunt considerate ca un act de caritate sau de binefacere, ci ca
un drept – dreptul la bun ăstare social ă. Plecând de la aceast ă no țiune, accentul se pune mai
mult pe prevenirea apari ției problemelor c ărora serviciul social trebuie s ă le fac ă fa ță . 93
Desigur, oferta de servicii sociale se afl ă într-o rela ție direct ă cu gradul de
autonomie-dependen ță , cei ce au nevoie mai acut ă fiind cei cu un grad mai mare de
dependen ță . Din acest motiv, analiza corect ă a nevoilor este cea care poate conduce la un
mai bun echilibru și o mai mare echitate în oferirea serviciilor, în s pecial a celor
specializate. Legea nr. 292 din 2011 reglementeaz ă cadrul general de organizare,
func ționare și finan țare a sistemului na țional de asisten ță social ă în România. Conform
acesteia, sistemul na țional de asisten ță social ă reprezint ă ansamblul de institu ții, m ăsuri și
ac țiuni prin care statul, reprezentat de autorit ățile administra ției publice centrale și locale,
precum și societatea civil ă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înl ăturarea efectelor
temporare ori permanente ale situa țiilor care pot genera marginalizarea sau excluziune a
social ă a persoanei, familiei, grupurilor ori comunit ăților. Sistemul na țional de asisten ță
social ă intervine subsidiar sau, dup ă caz, complementar sistemelor de asigur ări sociale și se
compune din sistemul de beneficii de asisten ță social ă și sistemul de servicii sociale .

91 Cojocar Maria, Cojocaru, Daniela, op.cit., p. 864
92 Preda, Marian, Politica sociala romaneasca intre saracie si global izare , ed. Polirom, Ia și, 2002
93 Zamfir, Elena, Preda, Marian, Diagnoza problemelor sociale comunitare , ed. Expert, Bucure ști, 2000

70
Serviciile sociale reprezint ă activitatea sau ansamblul de activit ăți realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de gru p, în
vederea dep ăș irii situa țiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune
social ă, promov ării incluziunii sociale și cre șterii calit ății vie ții. Serviciile sociale au
caracter proactiv și presupun o abordare integrat ă a nevoilor persoanei, în rela ție cu situa ția
socio-economic ă, starea de s ănătate, nivelul de educa ție și mediul social de via ță al
acesteia. Pornind de la nevoile fiec ărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresab ilitate
mai larg ă, la nivel de grup sau comunitate. 94
Dup ă scopul lor , serviciile sociale pot fi clasificate în: servici i de asisten ță și suport
pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale persoanei, servicii de îngrijire personal ă, de
recuperare/reabilitare, de inser ție/reinser ție social ă etc. Dup ă categoriile de beneficiari ,
serviciile sociale pot fi clasificate în servicii s ociale destinate copilului și/sau familiei,
persoanelor cu dizabilit ăți, persoanelor vârstnice, victimelor violen ței în familie,
persoanelor f ără ad ăpost, persoanelor cu diferite adic ții, respectiv consum de alcool,
droguri, alte substan țe toxice, internet, jocuri de noroc, victimelor tra ficului de persoane,
persoanelor private de libertate, persoanelor sanc ționate cu m ăsur ă educativ ă sau pedeaps ă
neprivativ ă de libertate aflate în supravegherea serviciilor d e proba țiune, persoanelor cu
afec țiuni psihice, persoanelor din comunit ăți izolate, șomerilor de lung ă durat ă, precum și
servicii sociale de suport pentru apar țin ătorii beneficiarilor. Dup ă regimul de asistare ,
serviciile sociale se clasific ă în: servicii cu cazare, pe perioad ă determinat ă sau
nedeterminat ă: centre reziden țiale, locuin țe protejate, ad ăposturi de noapte ctc.; servicii
fără cazare: centre de zi, centre și/sau unit ăți de îngrijire la domiciliu, cantine sociale,
servicii mobile de acordare a hranei, ambulan ța social ă etc. Dup ă locul de acordare ,
serviciile sociale se asigur ă: la domiciliul beneficiarului; în centre de zi; în centre
reziden țiale; la domiciliul persoanei care acord ă serviciul; în comunitate. Dup ă regimul
juridic al furnizorului , serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.
Dup ă regimul de acordare, serviciile se acord ă în regim normal și regim special: servicii
acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale; servicii acordate în
regim special cu eligibilitate și accesibilitate extins ă, care vizeaz ă m ăsurile preventive care
se ofer ă în regim de birocra ție redus ă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de
beneficiari doar în condi țiile p ăstr ării anonimatului, respectiv de persoane dependente de
droguri, alcool, prostituate, victimele violen ței în familie ctc. Serviciile acordate în regim

94 Mure șan, Sanda Roxana, Vârsta a treia între autonomie și vulnerabilitate, ed. Limes, Cluj – Napoca, 2012

71
special pot fi furnizate f ără a încheia contract cu beneficiarii; categoria serv iciilor acordate
în regim special este reglementat ă prin lege special ă.95
Serviciile de îngrijire personal ă se adreseaz ă persoanelor dependente care, ca
urmare a pierderii autonomiei func ționale din cauze fizice, psihice sau mintale, neces it ă
ajutor semnificativ pentru a realiza activit ățile uzuale ale vie ții de zi cu zi. Ajutorul acordat
pentru îndeplinirea activit ăților uzuale ale vie ții zilnice prive ște dou ă categorii de activit ăți:
activit ăți de baz ă ale vie ții zilnice, în principal: asigurarea igienei corpor ale, îmbr ăcare și
dezbr ăcare, hr ănire și hidratare, asigurarea igienei elimin ărilor, transfer și mobilizare,
deplasare în interior, comunicare; activit ăți instrumentale ale vie ții zilnice, în principal:
prepararea hranei, efectuarea dc cump ărături, activit ăți de menaj și sp ălătorie, facilitarea
deplas ării în exterior și înso țire, activit ăți de administrare și gestionare a bunurilor,
acompaniere și socializare. Îngrijirea persoanei care necesit ă pe o perioad ă mai lung ă de 60
de zile ajutor pentru îndeplinirea activit ăților de baz ă și instrumentale ale vie ții zilnice este
definit ă ca îngrijire de lung ă durat ă. Îngrijirea de lung ă durat ă se asigur ă la domiciliu, în
centre reziden țiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acord ă serviciul și în
comunitate. 96
Conform legii 292/2011, persoanele vârstnice, dator it ă gradului lor ridicat de
vulnerabilitate, în func ție de situa țiile individualizate de natur ă socio-economic ă, medical ă
și fiziologic ă, beneficiaz ă de m ăsuri de asisten ță social ă, în completarea presta țiilor de
asigur ări sociale pentru acoperirea riscurilor de b ătrâne țe și de s ănătate. Familia persoanei
vârstnice are obliga ția de a asigura îngrijirea și între ținerea acesteia. În situa ția persoanei
vârstnice singure sau a c ărei familie nu poate s ă asigure, par țial sau integral, îngrijirea și
între ținerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asisten ță social ă și
servicii sociale adecvate nevoilor strict individua le ale persoanei vârstnice.
Beneficiile de asisten ță social ă se acord ă persoanelor vârstnice care se g ăsesc în
situa ții de vulnerabilitate, respectiv: nu realizeaz ă venituri proprii sau veniturile lor ori ale
sus țin ătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent și mediu sigur de
via ță ; se afl ă în imposibilitatea de a- și asigura singure activit ățile de baz ă ale vie ții zilnice,
nu se pot gospod ări singure și necesit ă asisten ță și îngrijire; nu au locuin ță și nici
posibilitatea de a- și asigura condi țiile de locuit pe baza resurselor proprii; se afl ă în alte

95 Legea 292/2011 ce reglementeaz ă cadrul general de organizare, func ționare și finan țare a sistemului
na țional de asisten ță social ă în România
96 Mure șan, Sanda Roxana, op.cit.

72
situa ții de urgen ță sau de necesitate, prev ăzute de lege. Beneficiile de asisten ță social ă
pentru persoanele vârstnice sunt, în principal: ben eficiile de asisten ță social ă pentru
prevenirea și combaterea s ărăciei și a riscului de excluziune social ă; indemniza ții de
îngrijire, acordate în condi țiile legii; aloca ții sau contribu ții pentru asigurarea calit ății
serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilo r hranei în cantine sociale, în centrele
reziden țiale de îngrijire, precum și pentru sus ținerea unor suplimente nutri ționale; facilit ăți
privind transportul urban și interurban, telefon, radio-tv, achizi ția de produse alimentare,
bilete de tratament balnear sau pentru recreere, pr ecum și a altor servicii; ajutoare pentru
situa ții care pun în pericol via ța și siguran ța persoanei vârstnice, precum și pentru evitarea
institu ționaliz ării; ajutoare în natur ă precum: alimente, înc ălță minte, îmbr ăcăminte,
medicamente și dispozitive medicale, materiale de construc ții și altele asemenea. La
procesul decizional privind dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice,
autorit ățile administra ției publice centrale și locale au obliga ția de a consulta organismele
reprezentative ale persoanelor vârstnice, constitui te conform legii. Autorit ățile
administra ției publice locale asigur ă gratuit servicii de informare și consiliere a persoanelor
vârstnice cu privire la drepturile sociale ale aces tora. În procesul de acordare a serviciilor
sociale, furnizorii publici și priva ți au obliga ția de a implica persoana vârstnic ă, precum și
familia sau reprezentantul legal al acesteia și de a promova interven ția membrilor
comunit ății și a voluntarilor. 97
Pentru a identifica și a r ăspunde cât mai adecvat nevoilor sociale ale persoan elor
vârstnice și condi țiilor particulare în care ace știa se afl ă, serviciile sociale se organizeaz ă
cu prioritate la nivelul comunit ăților locale. Autorit ățile administra ției publice locale au
responsabilitatea identific ării și evalu ării nevoilor persoanelor vârstnice, a organiz ării,
planific ării și asigur ării finan ță rii sau cofinan ță rii serviciilor sociale, iar furnizorii de
servicii sociale publici și priva ți au responsabilitatea acord ării acestora cu respectarea
standardelor de calitate.

3) Aspecte și dimensiuni sociopsihologice ale organiza ției/ institu ției de asisten ță
social ă din perspectiva muta țiilor previzibile specifice lumii contemporane
Analizate din perspectiva mai larg ă a managementului organiza țional, serviciile de
asisten ță social ă reflect ă muta țiile esen țiale survenite în acest domeniu dup ă anii ‘60,

97 Ibidem

73
respectiv c ăutarea și identificarea unor alternative la modelul ra ționalist-birocratic
tradi țional.
Practica organiz ării și func țion ării lor, atât în Europa occidental ă, cât și în SUA este
semnificativ ă pentru tentativele de integrare a elementelor de n outate promovate de diferite
demersuri și studii în domeniul managementului performant. Pe acest fond, nu este
surprinz ătoare constatarea faptului c ă activitatea organiza țiilor de asisten ță social ă nu poate
fi separat ă de efectele – atât pozitive cât și negative- ale variatelor curente și orient ări din
domeniul managementului.
„Activit ățile cheie ale organiza țiilor sau institu țiilor de servicii sociale implic ă
tranzac ții interactive între membrii personalului și utilizatorii serviciilor. Rezultatul acestor
tranzac ții este coprodus, atât ofertantul de servicii, cât și utilizatorul de ținând roluri critice
în producerea, modelarea rezultatului. În acest fel , rezultatele serviciului (de asisten ță
social ă) sunt întodeauna incerte pentru c ă ofertantul de servicii nu poate controla niciodat ă
în întregime caracteristicile particip ării beneficiarului, utilizatorului” 98 , la procesul
terapeutic, managerial de interven ție.
Căutarea permanent ă a unor noi metode de asisten ță și sprijin intra și
intercomunitar se împlete ște cu aceea a cercet ării și identific ării, a unor noi metode de
organizare, structurare și conducere apte s ă r ăspund ă obiectivelor, scopurilor și misiunii
serviciilor sociale publice sau private.
„Cu certitudine, remarca J. Malloney, domeniul mana gementului asisten ței sociale
pare a nu fi fost deloc studiat, cercetat; despre e l nu s-a scris, n-a fost obiectul curiozit ății
unor cercuri academice. Este ca și cum arta și știin ța managementului, aflat ă în prim planul
altor domenii are doar un impact redus sau nici unu l asupra furniz ării serviciilor de
asisten ță social ă”99 .
Un studiu bibliografic recent releva faptul c ă la începutul anilor ‘90 nu existau școli
recunoscute pentru preg ătirea managerilor în domeniul activit ății de asisten ță social ă. În
ciuda faptului c ă întreg câmpul organiz ării, a șa cum observam mai sus, a cunoscut, dup ă
anii ’90 – muta ții esen țiale, generate inclusiv de introducerea unor noi te hnici manageriale,
domeniul asisten ței sociale a r ămas exterior acestor schimb ări. Analizând reac țiile
serviciilor de asisten ță social ă, Malloney observa:

98 Neam țu, Nicoleta, „Dimensiunea managerial ă în Asisten ță social ă”, în volumul Tratat de Asisten ță
Social ă, coord. Neamtu, George,.ed. Polirom, Ia și, 2003, p. 376
99 Basadur, Min, Managing Creativity: A Japanese Model , Academy of Management Executive, Vol.6, No.2,
1992, p. 86

74
„În ultimii dou ăzeci de ani domeniul asisten ței sociale – precum și câmpul social și
politic mai larg care-i asigur ă sprijin și-i confer ă autoritate – a fost radical reconfigurat.
Organiza ția de asisten ță social ă este un actor într-un nou câmp social, un câmp car e
con ține noi juc ători, valori și rela ții de putere, o nou ă dinamic ă. Departe de a fi o
paradigm ă exemplar ă în acest context, asisten ța social ă se simte neadaptat ă, amenin țat ă,
nesigur ă de rolul s ău, și neîcrez ătoare în credibilitatea sa social ă sau politic ă.” 100
Dezbaterile asupra managementului și organiz ării serviciilor de asisten ță social ă au
fost impuse în literatura de specialitate dup ă anii ‘90. De și au fost predominat teoretice și
semnate de cercet ători care provin din afara domeniului, ele au evide n țiat o serie de
aspecte de mare interes pentru managementul servici ilor de asisten ță social ă comunitar ă.
Între acestea, S. Cherman enumera:
„Mai întîi, pentru ca administratorii s ă-și îndeplineasc ă sarcinile într-o manier ă
eficace și eficient ă este necesar s ă fie bine informa ți despre problemele managementului și
posibilit ățile de a le solu ționa, spre a asigura o derulare normal ă a activit ății serviciului. În
al doilea rând exist ă un num ăr de domenii și aspecte în care flexibilitatea este total
interzis ă administratorului de c ătre lege; în final, exist ă un num ăr de domenii în care
inova ția organiza țional ă și managerial ă poate fi extrem de productiv ă. Ea ar putea fi efectul
aplic ării unor noi tehnici și principii ale integr ării experien ței diferitor sisteme de asisten ță
social ă.” 101
Un inventar 102 transna țional al priorit ăților managementului și organiz ării
serviciilor de asisten ță social ă con ține urm ătoarele aspecte :
a) clarificarea obiectivelor și scopurilor organiza ționale;
b) coeren ță intern ă și adaptare extern ă la nevoile comunit ății;
c) structura organiza țional ă, integrarea noilor tehnologii în realizarea sarcin ilor
curente;
d) stabilirea unei cariere profesionale clare în domen iul asisten ței sociale,
precum și a perspectivelor de dezvoltare în acest domeniu;
e) stabilirea unor proceduri standardizate de adunare, cercetare și evaluare a
datelor și informa țiilor;

100 Ibidem , pp. 33-34
101 Cherman, S., „Theory and Philosophy of Social Work Organizations”, în P.T. Mainfeld (Ed.), Organizing
International Networks in Community Care , New Zeeland, Mainway Publ., 2001, p.32
102 Ibidem , pp.34-35.

75
f) transformarea serviciilor de asisten ță social ă într-un serviciu credibil care
contribuie la furnizarea unor servicii specializate în cadrul sistemului mai
larg al serviciilor de asisten ță comunitar ă.
Pe acest fond, o serie de studii și cercet ări recente observau faptul c ă varietatea
serviciilor furnizate, diferen țele semnificative de m ărime, dispersia geografic ă,
eterogenitatea surselor de finan țare etc., ne oblig ă s ă ne întoarcem de la tratamentul
general, abstract la sanc ționarea pluralismului și diversit ății organiz ării și
managementului serviciilor de asisten ță social ă.
Privite din aceast ă perspectiv ă unele organiza ții de asisten ță social ă – în special cele
deja constituite în re țele transna ționale de sprijin – se apropie mult, atât sub aspec tul
organiz ării cât și al conducerii, de marile companii comerciale, în timp ce altele p ăstreaz ă
înc ă acele caracteristici informale specifice primelor forme dezinteresate de ajutor social.
„Un rol important în asigurarea func țion ării performante a institu țiilor de asisten ță
social ă, al ături de sistemul organizatoric îl are cel informal, care asigur ă cunoa șterea
detaliat ă, permanent ă a obictivelor și resurselor disponibile, a modului de desf ăș urare a
activit ății și a factorilor de influen ță .” 103 Toate acestea reprezint ă latura dinamic ă a
sistemului managerial specific institu țiilor de asisten ță social ă.
În cadrul institu țiilor de asisten ță social ă „evaluarea performan țelor este definit ă ca
aprecierea obiectiv ă a func țion ării de ansamblu a asistentului social în pozi ția pe care o
de ține în organiza ție pentru o perioad ă determinat ă de timp. Evaluarea performan țelor se
bazeaz ă pe criterii ce reflect ă standardele organiza ției/institu ției, este rela ționat ă în fi șa
postului și limitat ă în timp” 104 , în acest sens subliniem rolul managerului și al întregului
management specific în eleaboarea de standarde perf ormante astfel încât organiza ția de
asisetn ță social ă s ă ofere servicii sociale de calitate.
În cadrul cercet ărilor practice ce se vor desf ăș ura în continuarea acestui ghid vor fi
vizate urm ătoarele aspecte: îmbun ătățirea managemetului serviciilor sociale,
standardizarea prin manuale de proceduri, de identi ficarea de strategii și metode care s ă
duc ă la îmbun ătățirea calit ății vie ții beneficiarilor de servicii sociale.
4) Acreditarea furnizorilor și licen țierea serviciilor
Problematica protec ției persoanelor vârstnice a șezat ă într-un cadru legal, a fost, în
România, o lung ă perioad ă de timp doar implicit ă. Vârstnicii reprezentau doar un alt grup

103 Cojocar Maria, Cojocaru, Daniela, op.cit., p. 871
104 Neam țu, Nicoleta, op.cit, p. 381

76
vulnerabil pe lâng ă numeroase alte categorii de persoane care erau con siderate prioritare
(ex. copiii orfani, copiii institu ționaliza ți etc.).
Cele mai importante acte normative interna ționale care apar ca necesitate a
coordon ării protec ției sociale a persoanelor vârstnice sunt elaborate de Organiza ția
Na țiunilor Unite, Consiliul Europei, Organiza ția Mondial ă a S ănătății etc. Primul plan
elaborat ca urmare a identific ării fenomenului de îmb ătrânire demografic ă este Planul
Interna țional de Ac țiune privind Îmb ătrânirea, un instrument interna țional care a ghidat
politicile și programele de interven ție asupra acestui fenomen. 105
De și, relativ actual ă, în România, problematica îngrijirii persoanelor v ârstnice a
prins contur în cadrele legale de organizare a unor servicii dedicate acestora, astfel c ă în
prezent legisla ția care coordoneaz ă protec ția social ă a vârstnicilor este stufoas ă, dar nu în
toate cazurile util ă.
Acreditarea și licen țierea furnizorilor de servicii sociale destinate pe rsoanelor
vârstnice este primul pas în asigurarea calit ății serviciilor prin care se certific ă respectarea
unor standarde minime.
Procedura începe cu depunerea urm ătoarelor acte:
1. Cererea de acreditare completat ă conform formularului prevazut în anexa nr. 7 la
Normele metodologice;
2. Documentele justificative care difer ă în func ție de:
• statutul furnizorului (de persoan ă juridic ă de drept public sau privat);
• experien ța managerial ă a acestuia în domeniul serviciilor sociale;
3. Pe lâng ă documentele justificative, furnizorii publici care , la data depunerii cererii
nu au înfiin țat un serviciu social, au obliga ția de a prezenta urm ătoarele documente:
• CV-ul unei persoane cu experien ță /calificare în managementul serviciilor
sociale sau în domeniul asisten ței sociale;
• copie a contractului de munc ă sau contractul de prest ări servicii încheiat cu
persoana prev ăzut ă la lit. a);

105 Luca, C ătălin, Gîrleanu-Șoitu, Daniela, Metodologie de lucru în asisten ța psiho-socio-juridic ă a
persoanelor vârstnice , Ia și, 2012

77
• angajamentul privind respectarea obliga ției prev ăzute la 10 alin. (3) din
Legea 197/ 2012, completat dup ă modelul prev ăzut în Anexa nr. 3 din HG
118/ 2014. 106
Pe de alt ă parte, la baza procesului de licen țiere st ă ob ținerea certificatului de
acreditare, prezentat anterior și depunerea unui num ăr mult mai mare de documente
necesare dovedirii capacit ății de acordare a unor servicii de asisten ță social ă în acord cu
standardele minime de calitate din domeniu.
Actele necesare licen țierii sunt, pe scurt, urm ătoarele:
• Cerere de licen țiere a serviciului social (Anexa 7 din HG nr. 118/2 014);
• Certificat de acreditare al furnizorului serviciulu i;
• Extras de carte funciar ă;
• Actul/documentul legal privind decizia de înfiin țare a serviciului social;
• Regulamentul de organizare și func ționare al serviciului social;
• Autoriza ția sanitar ă de func ționare;
• Autoriza ția sanitar-veterinar ă, pentru serviciile care asigur ă activit ăți de preparare
și distribuire a hranei;
• Avizul PSI sau documentul prin care s-a solicitat a vizul;
• Certificat de înregistrare fiscal ă, numai în cazul serviciilor sociale cu personalita te
juridic ă;
• Angajamente ale furnizorului;
• Fi șa de autoevaluare completat ă obligatoriu cu date conforme cu realitatea din
teren.
La baza procesului de acreditare și licen țiere st ă urm ătorul set legislativ:
• Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calit ății în domeniul serviciilor sociale;
• Hot ărârea Guvernului nr. 118/2014 pentru aprobarea Norm elor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calit ății în domeniul
serviciilor sociale;
• Ordinul nr. 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza
acredit ării furnizorilor de servicii sociale;
• Ordinul nr. 2126/2014 privind aprobarea Standardelo r minime de calitate pentru
acreditarea serviciilor sociale (M.O. 874/02.12.201 4). 107

106 Site-ul Oficial al Ministerului Muncii și Justi ției Sociale: http://www.mmuncii.ro , accesat în 14 iunie
2017, ora 11.38.

78
În România, GovITHub, un program guvernamental dez voltat împreun ă cu sectorul
privat și mediul antreprenorial, a pus în practic ă, în scopul cre șterii calit ății serviciilor
publice, cu ajutorul tehnologiei, un imens proiect și anume realizarea unei h ărți a tuturor
serviciilor acreditate și licen țiate în domeniul asisten ței sociale.
Aceast ă hart ă poate fi vizualizat ă și pe site-ul Ministerului Muncii la adresa:
https://harta-furnizori.mmuncii.ro/ . Harta este actualizat ă lunar și reprezint ă un real sprijin
pentru cei care caut ă servicii de asisten ță și protec ție de calitate. 108

5) Standardele de calitate
Standardele de calitate în domeniul protec ției persoanelor vârstnice reprezinte un
set de reguli de îndeplinit în vederea asigur ării minumului calit ății serviciilor, din
perspectiva institu țiilor cu putere decizional ă.
Standardele de calitate fac de cele mai multe ori instrumentul de inspec ție al
persoanelor și instituțiilor acreditate în acest sens, de exemplu inspecto rii din cadrul
Agen țiilor Jude țene pentru Pl ăți și Inspec ții Sociale.
În domeniul institu țiilor reziden țiale destinate persoanelor de vârsta a treia,
standardul minim de calitate este reglementat de Or dinul 2126/05.11.2014, Anexa 1. Acest
standard cuprinde un num ăr de 6 module care stabilesc reguli de urmat în ved erea
organiz ării activit ăților de asisten ță social ă reziden țial ă. Acestea se desf ăș oar ă astfel:
Modulul I – Accesarea serviciului, Modulul II – Eva luare și planificare, Modulul III –
Activit ăți, servicii, Modulul IV – Mediul de via ță , Modulul V – Drepturi și etic ă și
Modulul VI – Management și resurse umane. 109
Dup ă cum se preconizeaz ă din titlu, aceste reglement ări sunt minime, iar pentru a
oferi condi țiile necesare unui stil de via ță demn și de cea mai înalt ă calitate ne putem
raporta la concluziile men ționate de Ana B ăla șa care se doresc a fi un cumul de factori care
să descrie un standard maxim de calitate: „M ăsurile care s ă permit ă persoanelor vârstnice
să r ămân ă membri deplini ai societ ății cât mai mult timp posibil trebuie, de asemenea, s ă
permit ă persoanelor vârstnice s ă aleag ă liber propriul stil de via ță și s ă duc ă o existen ță
independent ă în mediul lor obi șnuit, atâta timp cât doresc și cât acest lucru este posibil,
prin: a) punerea la dispozi ție a unor locuin țe corespunz ătoare nevoilor acestora și st ării lor

107 Ibidem
108 Site-ul oficial al GovItHub: http://ithub.gov.ro/ , accesat în 14 iunie 2017,ora 13.12
109 Ordin 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde minime de calitate pentru serviciile soci ale cu cazare
organizate ca centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice

79
de s ănătate, sau sprijin adecvat în vederea amenaj ării locuin ței; b) îngrijirea s ănătății și
servicii pe care starea acestora le impune. În fine , m ăsurile trebuie s ă garanteze persoanelor
vârstnice care tr ăiesc în institu ții o asisten ță corespunz ătoare în privin ța vie ții private și
participarea la determinarea condi țiilor de via ță în institu ție. F ără îndoial ă, aceste cerin țe
contureaz ă un standard maxim, care nu este atins nici de ță rile cele mai dezvoltate.” 110

6) Resursele umane
Pentru a putea crea o organigram ă pe func ții, ideal ă și necesar ă oric ărui centru
reziden țial de îngrijire a persoanelor vârstnice trebuie s ă ne raport ăm la cum este legiferat
acest aspect al resurselor umane în România, în dom eniul men ționat.
Cadrele legale care fac referire la aceste aspecte sunt urm ătoarele:
1. Hot ărârea nr. 867/2015 din 14 octombrie 2015 pentru apr obarea Nomenclatorului
serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a
serviciilor sociale;
2. Ordinul 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde minime de calitate pentru serviciile
sociale cu cazare organizate ca centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice –
Modulul VI – Management și resurse umane.
Primul act men ționeaz ă urm ătoarele aspecte cu privire la necesarul de angaja ți în
centrele reziden țiale: „Raportul angajat/beneficiar asigur ă prestarea serviciilor în cadrul
centrului și se realizeaz ă în func ție de nevoile persoanelor beneficiare, cu respectar ea
standardelor minime de calitate. Pentru serviciile acordate în centrele pentru persoanele
vârstnice, încadrate potrivit Grilei de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice în gradele
de dependen ță IIIA și IIIB, raportul angajat/beneficiar este de 1/10, i ar pentru persoane
vârstnice dependente, raportul angajat/beneficiar e ste de 1/2. Personalul de specialitate
reprezint ă 60% din totalul personalului. Încadrarea personalu lui se realizeaz ă cu
respectarea num ărului maxim de posturi prev ăzut în statul de func ții aprobat.” 111
Standardul minim de calitate men ționeaz ă cu privire la resursele umane din cadrul
serviciilor cu cazare destinate persoanelor vârstni ce urm ătoarele aspecte:
• centrul trebuie s ă dispun ă de o structur ă de personal capabil s ă asigure activit ățile și
serviciile pentru care este acreditat;

110 Băla șa, Ana, „Protec ția social ă a persoanelor vârstnice în România” în Revista Calitatea Vie ții , editura
Academiei Române, Bucure ști, 2003, anul XIV, nr. 1, p. 86
111 Hot ărârea Nr. 867 /2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale,
precum și a regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a serviciilor sociale , p. 24

80
• personalul trebuie s ă fie suficient și competent;
• centrul poate, în lipsa unor angaj ări, s ă contracteze speciali știi necesari, prin
contracte de prest ări servicii sau de voluntariat. 112

7) Procedura de admitere
Procedura de admitere stabile ște un set de reguli de urmat pentru ca un poten țial
beneficiar, s ă poat ă fi institu ționalizat în vederea asigur ării protec ției sociale, necesar ă în
urma survenirii unui accident, în lipsa membrilor f amiliei, în singur ătate sau de ce nu
pentru simpla socializare și prevenire a dependen ței.
Standardul minim de calitate men ționeaz ă un set de criterii obligatorii ata șate
procedurii de admitere, pe lâng ă care, centrul este liber s ă adauge altele. Astfel, conform
standardului procedura de admitere trebuie s ă precizeze cel pu țin: actele necesare, criteriile
de eligibilitate ale beneficiarilor, cine ia decizi a de admitere/respingere, modalitatea de
încheiere a contractului de furnizare servicii și modelul acestuia și modalitatea de stabilire
a contribu ției beneficiarului. 113
În practic ă, procedura de admitere poate fi mult mai stufoas ă, aceasta fiind
actualizat ă de fiecare centru, ori de câte ori întâmpin ă dificult ăți și în țeleg necesitatea unei
transparen țe și a unei comunic ări autentice între institu ție și beneficiar/apar țin ător.
De cele mai multe ori, centrele adaug ă numeroase documente medicale care s ă
precizeze diagnosticele vârstnicului, antecedentele medicale, adeverin țe care s ă ateste
siguran ța convie țuirii în colective mari etc. Pe lâng ă documente medicale, se mai pot cere
caziere judiciare, situa ția locativ ă, acorduri de internare din partea tuturor membrilo r
familiei etc., toate aceste documente, asigurând at ât centrul cât și vârstnicul cu privire la o
reziden ță f ără probleme.

8) Legisla ția
Ca și categorie social ă, persoanele vârstnice cap ătă relevan ță abia în sec. XVIII-
XIX, datorit ă cre șterii num ărului lor și datorit ă excluderii lor sociale pe baza schimb ări
profunde a viziunii privitoare la utilitatea lor în via ța societ ății și a comunit ății.

112 Ordin 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde minime de calitate pentru serviciile soci ale cu cazare
organizate ca centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice
113 Ibidem

81
În România interbelic ă apari ția asisten ței sociale ca organiza ție de stat se realizeaz ă
în anul 1919, când se înfiin țeaz ă Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale, care se une ște
în 1920 cu Ministerul S ănătății.
Pensiile de b ătrâne țe sunt introduse în aceast ă perioad ă de dou ă ori, în 1912 și
1938, când se stabile ște ca vârsta de pensionare s ă fie de 65 de ani, indiferent de sex sau
condi țiile de munc ă.
O criz ă a asisten ței sociale a avut loc în perioada 1948 – 1989, când aceasta a fost
desfiin țat ă ca și înv ăță mânt de profil, pe baza faptului c ă societatea era într-o stare perfect ă,
fără probleme de natur ă social ă sau persoane aflate în dificultate. Persoanele vâr stnice, ca
de altfel și persoanele cu handicap sau copiii orfani erau ocr oti ți în institu ții de stat, de tip
închis și izola ți astfel de v ăzul comunit ății. Aceste institu ții de tip închis aveau condi ții
mizere și chiar inumane. 114
Dup ă c ăderea regimului comunist, asisten ța social ă se redreseaz ă în România prin
reînfiin țarea școlilor de profil și prin implementarea unor noi cadre legislative ale acestui
domeniu. Asisten ța social ă a urm ărit, în aceast ă perioad ă, în principal, reducerea
fenomenului s ărăciei, care avea o accentuat ă vitez ă de propagare. Acest fapt, al s ărăciei
acute a adus unele modific ări negative și în procesul de pensionare a indivizilor.
Astfel, m ăsurile luate au fost:
• „Cre șterea vârstei de pensionare;
• Limitarea posibilit ății de pensionare înainte de vreme și încurajarea popula ției de a
rămâne pentru mai mult ă vreme în câmpul muncii;
• Cre șterea num ărului de ani de contribu ții ceru ți pentru pensie integral ă;
• Încurajarea unei deplas ări a pensiilor c ătre cele private sau ocupa ționale, pentru a
ușura bugetul guvernamental – sau fondul public de pe nsii;
• Cre șterea veniturilor pe care pensionarii le pot ob ține prin cumul cu pensiile, și /sau
reducerea taxelor pentru a încuraja suplimentarea v eniturilor acestora.” 115
În prezent, în privin ța vârstnicilor institu ționaliza ți legisla ția de asigurare a protec ției
sociale este suficient de stufoas ă, iar printre cele mai importante se num ără:
I. Legisla ție privind asigurarea calit ății în domeniul serviciilor sociale
1. Legea 197/2012 – privind asigurarea calit ății în domeniul serviciilor sociale;

114 Sorescu, Emilia, Maria, Bătrâne țea între binecuvântare și blestem , editura Universitaria, Craiova, 2009
115 Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice, Contribu ția politicilor publice la modernizarea și dezvoltarea
sistemului de servicii sociale pentru persoanele vâ rstnice , 2013, p. 18

82
2. HG 118/2014 – pentru aprobarea Normelor metodolo gice de aplicare a prevederilor
Legii 197/2012 privind asigurarea calit ății în deomeniul serviciilor sociale;
II. Legisla ție privind contractul furnizare servicii
1. Ordin 71/2005 – privind aprobarea modelului cont ractului pentru acordarea de servicii
sociale, încheiat de serviciile publice de asisten ță social ă cu furnizorii de servicii sociale;
2. Ordin 73/2005 – privind aprobarea modelului cont ractului pentru acordarea de servicii
sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale , acredita ți conform legii, cu beneficiarii de
sevicii sociale;
III. Legisla ție privind Grila de evaluare
1. HG 886/2000 – pentru aprobarea Grilei na ționale de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice;
2. Ordin 491/2003 – pentru aprobarea Grilei de eval uare medico-sociala a persoanelor care
se interneaz ă în unit ăți de asisten ță medico-sociale;
IV. Legisla ție privind organismele reprezentative
1. Legea 16/2000 – privind înfiin țarea, organizarea și func ționarea Consiliului Na țional al
Persoanelor Vârstnice;
2. HG 499/2004 – privind înfiin țarea, organizarea și func ționarea Comitetelor Consultative
de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârst nice, în cadrul prefecturilor;
3. Legea 27/2011 – pentru modificarea și completarea legii nr. 16/2000 privind înfiin țarea,
organizarea și func ționarea consiliului na țional al persoanelor vârstnice;
V. Legisla ție privind acordarea subven țiilor
1. Legea 34/1998 – privind acordarea unor subven ții asocia țiilor și funda țiilor române cu
personalitate juridic ă, care înfiin țeaz ă și administreaz ă unit ăți de asisten ță social ă;
2. HG 725/2016 – privind modificarea și completarea HG nr. 1153/2000 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Le gii nr. 34/1998 privind acordarea unor
subven ții asocia țiilor și funda țiilor române cu personalitate juridic ă, care înfiin țeaz ă și
administreaz ă unit ăți de asisten ță social ă;
3. Anexa Norme metodologice de aplicare a prevederi lor Legii 34/1998 privind acordarea
unor subven ții asocia țiilor și funda țiilor române cu personalitate juridic ă, care înfiin țeaz ă și
administreaz ă unit ăți de asisten ță social ă;
VI. Legea asisten ței sociale
1. Legea 292/2011 – Legea Asisten ței Sociale;
VII. Legisla ție privind asisten ța social ă a persoanelor vârstnice
1. Legea 17/2000 republicat ă 2010 – privind asisten ța social ă a persoanelor vârstnice;

83
VII. Legisla ție voluntariat
1. Legea 195/2001 republicat ă 2007 – Legea Voluntariatului;
2. Ordonan ța 58/2002 – pentru completarea și modificarea Legii Voluntariatului 195/2001;
VII. Legisla ție nomenclator în asisten ța social ă
1. HG 539/2005 – pentru aprobarea Nomenclatorului i nstitu țiilor de asisten ță social ă și a
structurii orientative de personal, a regulamentulu i-cadru de organizare și func ționare a
institu țiilor de asisten ță social ă, precum și a normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonan ței Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale;
IX. Legisla ție servicii sociale
1. Ordonan ța 68/2003 privind serviciile sociale;
XI. Legisla ție standarde minime de calitate
1. Ordin 2126/2014 privind aprobarea standardelor m inime de calitate;
2. Anexa 1 – standarde minime de calitate pentru se rviciile sociale cu cazare organizate ca
centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice;
XII. Legisla ție standarde minime de cost
1. HG 978/2015 – privind aprobarea standardelor min ime de cost pentru serviciile sociale
și a nivelului lunar pe membru de familie în baza c ăruia se stabile ște contribu ția lunar ă de
între ținere datorat ă de c ătre sus țin ătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele
reziden țiale;
XIII. Strategii de îmb ătrânire activ ă
1. HG 566/2015 – privind aprobarea Strategiei na ționale pentru promovarea îmb ătrânirii
active și protec ția persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 și a Planului strategic
de ac țiuni pentru perioada 2015-2020;
2. Anexa 1 – Strategia na țional ă pentru promovarea îmb ătrânirii active și protec ția
persoanelor vârstnice 2015-2020.

b. Sustenabilitate serviciilor sociale dedicate vâr stnicilor din centrele
reziden țiale
1) Economia social ă – paradigm ă a unei societ ăți mai sustenabile
Economia social ă, denumit ă și „economie solidar ă” sau „al treilea sector”, este un
subiect din ce în ce mai prezent atât în mediile ac ademice, cât și în dezbaterile deciden ților
politici na ționali și se încadreaz ă ca prioritate strategic ă pe ordinea de zi a factorilor politici
europeni.

84
De și preocup ările ce vizeaz ă acest sector sunt tot mai numeroase, economia soci al ă
nu beneficiaz ă înc ă de o defini ție unanim acceptat ă la nivel mondial sau european, în
primul rând ca urmare a paletei largi de contexte e conomice, sociale și legale prezente în
ță rile unde acest sector se dezvolt ă.
În lipsa unei astfel de defini ții, în literatura de specialitate se apeleaz ă la definirea
economiei sociale prin intermediul principiilor car e-i stau la baza sau al entit ăților active în
acest sector. Astfel, conform defini ției elaborate de Centrul Interna țional de Cercetare și
Informare asupra Economiei Publice, Sociale și Cooperativelor (CIRIEC), economia
social ă este „setul de întreprinderi private organizate formal, dotate cu autonomie
decizional ă și libertate de asociere, create pentru a întâmpina nevoile membrilor prin
intermediul pie ței, prin producerea de bunuri și furnizarea de servicii, asigur ări și
finan țare, în care procesul decizional și orice distribuire a profiturilor sau a excedentel or
între membri nu este direct legat ă de aportul de capital sau de cotiza țiile pl ătite de
membri, fiecare dintre ace știa dispunând de un vot.” 116 Mai departe, Consiliul European
statuta înc ă din 1989 c ă principiile ce fundamenteaz ă economia social ă „sunt solidaritatea
și participarea membrilor pe principiul un membru-un vot, iar produc ătorii, beneficiarii
sau consumatorii sunt anima ți de sentimentul de independen ță și de scopul civic.” 117 , iar,
mai recent, Comitetul Economic și Social European men ționeaz ă într-unul din rapoartele
publicate în mediul online faptul c ă entit ățile active în acest sector nu au ca prioritate
ob ținerea de profit, îns ă este necesar ca acestea s ă fie eficiente din punct de vedere
economic pentru a putea utiliza surplusul financiar în slujba obiectivelor sociale
propuse. 118
De asemenea, Profesorul Jacques Defourny propune pe ntru conceptul de economie
social ă o defini ție ulterior adoptat ă și de Re țeaua European ă de Cercetare (EMES):
„economia social ă cuprinde întreprinderile mi șcării cooperatiste, societ ățile mutuale și de
asigur ări, funda țiile și toate celelalte alte tipuri de organiza ții non-profit care au anumite

116 Centrul Interna țional de Cercetare și Informare asupra Economiei Publice, Sociale și Cooperativelor
(CIRIEC), Economia social ă în Uniunea European ă, rezumatul raportului întocmit pentru Comitetul
Economic și Social European, 2007
117 Commission of the European Communities, Businesses in the "Economie Sociale"Sector. Europe’ s
Frontier Free Market , Brussels, 1989
118 Economic and Social Committee, Opinion on the Social Economy and Single Market , Brussels, 2000

85
principii care le fac s ă corespund ă celui de „al treilea sector” al economiilor
moderne.” 119
Se constat ă astfel s ă economia social ă reprezint ă suma acelor activit ăți economice
care se valorizeaz ă în spirit asisten țial și are ca efect, pe de o parte, produc ția de produse
complementare sistemului de asisten ță social ă, iar pe de alt ă parte, crearea de șanse
suplimentare pentru men ținerea persoanelor din comunitate în perimetrul nor malit ății
sociale.
Acest sector s-a dezvoltat de-a lungul timpului di n necesitatea de a identifica solu ții
noi unor probleme ale comunit ăților, de ordin social sau economic, pentru care nic i
sectorul public și nici cel privat nu a oferit r ăspunsuri sustenabile sau nu le-a oferit deloc.
Astfel, economia social ă reprezint ă punctul de confluen ță al ini țiativei private cu nevoile
asisten țiale din comunitate și locul unde are loc normalizarea actului uman, pri n re ținerea
de la fapte circumscrise celor dou ă extreme: acte deservite exclusiv obiectivului econ omic,
în detrimentul celui social sau exclusiv celui soci al, în detrimentul celui economic.
Dumitru Stan afirm ă în acest sens, în mod inspirat, c ă unul din beneficiile ocazionate de
aceast ă consociere este „reformularea concep țiilor despre om, prin fundamentarea lor pe
axioma conform c ăreia fiin ța uman ă este chintesen ța existen ței, iar eforturile de asistare,
recuperare și restituire în mediul social a devian ților nu trebuie niciodat ă suspendate,
indiferent de cât de consistente ar fi costurile in terven țiilor sociale ori de cât de mare este
gradul de abatere de la normalitatea social ă”, întrucât mul ți dintre consumatorii de resurse
asisten țiale au „suficiente for țe economice, dar insuficiente abilit ăți de utilizare a acestora
ca s ă poat ă evita sau dep ăși condi ția de asistat social.” 120 Mai mult decât atât, se poate
identifica în cadrul societ ății o chemare spre revenirea la valori precum demnit atea,
onoarea, autorealizarea etc și spre redefinirea actelor economice și asisten țiale prin prisma
raport ării la aceste valori, și nu doar din perspectiva „ra ționalit ății scopului generic de a
recupera social cazurile abaterii de la normalitate ” 121 .
Așadar, economia social ă, ca și concept, este privit ă ca m ăsur ă de echilibrare a
actelor societale, ca un remediu elegant și subtil prin care sunt controlate sau ameliorate
anumite deficien țe în sistemul de asisten ță social ă, și prin care este, implicit, amânat ă
declan șarea de crize sociale. Prin adoptarea de m ăsuri de economie social ă, nu se ob ține

119 Barna, Cristina, Atlasul economiei sociale, Institutul de Economie Social ă, Bucure ști, 2014, p. 8
120 Stan, Dumitru, „Diminuarea st ărilor de criz ă prin sistemul asisten țial și economia social ă”, în volumul
Revista de economie social ă, ed. Hamangiu, Bucure ști, vol. IV, nr. 1/2014, p. 51
121 Ibidem

86 numai aceast ă preven ție, ci se și diminueaz ă masiv costurile func țion ării sistemului de
asisten ță social ă, prin amendarea acelor comportamente sociale neren tabile din punct de
vedere economic și prin oferirea de alternative optime la aceste com portamente.
În figura II.1 , preluat ă din resursele media ale Institutului de Economie S ocial ă, se
observ ă foarte clar aceast ă întrep ătrundere, precum și principalele caracteristici ale celor
trei sectoare dominante în societate.
În mod concret, agen ții
circumscri și sectorului de economie
social ă se remarc ă în mediul social ca
ofertan ți de locuri de munc ă pentru
persoanele apar ținând grupurilor
vulnerabile, ca enti țăți ce faciliteaz ă
orientarea sau reorientarea
profesional ă a celor greu asimila ți pe
pia ța muncii, dar și ca formatori de
opinie public ă asociat ă valorilor
umane și misiunii sociale. În cazul
ini țiativelor de economie social ă, dup ă cum afirm ă Dumitru Stan, dimensiunea economic ă
„este serios eclipsat ă de dimensiunea social ă. Faptul economic nu este l ăsat s ă se orienteze
liber, ci este constrâns s ă evolueze în favoarea categoriilor sociale devenite victime ale
diverselor forme de criz ă.” 122 Concomitent, s-ar putea afirma c ă activit ățile de tip
întrepindere social ă au deopotriv ă și rolul omolog, de reglare a faptului social, astfe l încât
acesta s ă nu evolueze f ără un randament economic.
Întreprinderea sociala
Principala structur ă organizatoric ă specific ă acestui sector de economie alternativ ă
este, conform literaturii de specialitate, întreprinderea social ă, identificat ă din perspectiv ă
juridic ă cel mai des cu asocia țiile și funda țiile, cooperativele și societ ățile mutuale, care
sunt considerate totodat ă și forme tradi ționale ale sectorului .123 Aceast ă no țiune, de
întreprindere social ă, devine cunoscut ă din momentul în care s-a con știentizat poten țialul
organiza țiilor non-profit de a contribui în societate nu doa r prin generarea de bunuri
rela ționale, precum coeziunea, participarea social ă sau politic ă, ci și prin cre șterea

122 Stan, Dumitru, op cit , p. 49
123 Barna, Cristina, o p.cit .
Fig. II.1. Economia social ă vs sectorul public/privat

87
consistent ă a gradului de ocupare a for țelor de munc ă.124 Aceast ă realitate a dus treptat la
răspândirea acestui concept, iar ulterior la l ărgirea con ținutului s ău, astfel încât
întreprinderea social ă a ajuns s ă se refere la orice form ă antreprenorial ă care combin ă
obiectivul social – nu doar cel privind ocuparea fo r ței de munc ă – cu eficien ța economic ă,
deci care furnizeaz ă, practic, bunuri și servicii de interes general prin misiunea social ă.
Principiile-cerin ță care stau la baza oric ărei întreprinderi sociale vizeaz ă dou ă
direc ții:
1. Dimensiunea economic ă
1. produc ția de bunuri și/sau servicii trebuie s ă aib ă loc în form ă continu ă;
2. întreprinderea ac ționeaz ă cu un ridicat grad de autonomie;
3. activitatea genereaz ă un nivel semnificativ de risc economic;
4. în for ța de munc ă a întreprinderii apare un anume num ăr de angaja ți remunera ți. 125
2. Dimensiunea social ă
1. produc ția de beneficii se face în favoarea colectivit ății;
2. întreprinderea este fructul unei ini țiative colective, promovat ă de un grup de
cet ățeni;
3. conducerea întreprinderii se face într-un mod difer it de simpla proprietate de
capital;
4. este garantat ă o participare m ărit ă la procesele decizionale care s ă implice toate sau
aproape toate persoanele sau grupurile interesate d e activitate (nu doar angaja ți și
utilizatori). 126
Un model de bun ă practic ă
Un model de întreprindere social ă func țional ă și eficient ă din prisma ambelor
dimensiuni, atât economic ă cât și social ă, este Patiseria și brut ăria social ă a Asocia ției
„Sf. Voievod Stefan cel Mare – Hârja”. Acest proiec t de economie social ă este un model
de bun ă practic ă ce a ap ărut în contextul nevoii stringente de a asigura sus tenabilitatea
centrelor sociale din localitate, precum și din nevoia de a oferi o hran ă s ănătoas ă
beneficiarilor de servicii sociale. 127 Viziunea institu ției care a demarat acest proiect este

124 Ghid de bune practici în promovarea dialogului soci al , 2010
125 Ibidem, p. 170
126 Ibidem
127 Mâ ță , Ilarion, „Hran ă pentru trup, hran ă pentru suflet la patiseria și brut ăria social ă a Asocia ției Sf.
Voievod Stefan cel Mare – Hârja”, în volumul Revista de Economie Social ă, ed. Hamangiu, Bucure ști, vol. I,
nr. 2/2016

88
aceea de a dezvolta activit ăți de autosus ținere care s ă genereze venitul necesar unei bune
func țion ări a tuturor departamentelor de activitate. Institu ția nu se afl ă la primul demers de
acest tip. Prima structur ă, înfiin țat ă în anul 2013 a fost Ferma de animale , au urmat apoi
Atelierul de lumân ări decorative și arte plastice , Atelierul de croitorie și broderie
tradi țional ă, precum și Sera de legume , toate orientate, cu succes, spre acela și scop.
Activitatea de patiserie și brut ărie social ă, inaugurat ă în noiembrie 2015, se adreseaz ă
beneficiarilor institu ției, celor 100 de vârstnici din Centrul social – me dical reziden țial, 40
de copii de la Centrele de zi și 20 de vârstnici îngriji ți la domiciliu și angajeaz ă resurse
umane locale f ără ocupa ție și venituri. În cadrul unit ății au fost angajate trei persoane
vulnerabile din comunitate, determinând limitarea m arginaliz ării lor sociale. Șomeri și cu
venituri foarte mici, noii angaja ți care au fost ajuta ți s ă se profesionalizeze în acest
domeniu de activitate, dau dovad ă de foarte mult ă disponibilitate și responsabilitate în
munca depus ă zi de zi. Construc ția cl ădirii și dotarea spa țiului au fost realizate din dona ții
și sponsoriz ări, în special prin fondurile atrase din str ăin ătate.
Brut ăria deserve ște toate centrele reziden țiale și de zi ale asocia ției, cât și întreaga
comunitate care î și dore ște s ă consume o pâine dup ă re țeta tradi țional ă, proasp ătă și
natural ă. În aceea și m ăsur ă, marea majoritate a persoanelor cu posibilit ăți financiare
reduse, primesc pâine în fiecare zi prin intermediu l serviciului de îngrijire la domiciuliu.
Patiseria are în componen ță un cuptor performant cu dospitor și patru niveluri de
coacere. Beneficiarii primesc zilnic pl ăcinte sau pr ăjituri preg ătite în acest compartiment,
iar persoanele din comunitate care doresc s ă achi ționeze contra cost anumite produse, se
pot adresa departamentului economic pentru a fi pre luat necesarul acestora.
În cadrul structurii, peste 200 de pâini de 800 de grame și multe produse de patiserie sunt
realizate în fiecare zi. Toate acestea deservesc ap roximativ 200 de persoane vulnerabile ce
primesc hrana gratuit, de trei ori pe zi, din parte a institu ției. În acest fel pâinea s ănătoas ă
produs ă de brut ărie poate ajunge pe mas ă acestor beneficiari, având con știin ța furniz ării
unei alimenta ții adecvate, al ături de celelalte produse de patiserie oferite în e gal ă m ăsur ă
tuturor celor implica ți în proiectele social – medicale și cultural – educa ționale ale
institu ției.
Mai mult decât atât, se observ ă în cadrul structurii și implicarea activ ă a
beneficiarilor. Copiii Centrului de zi, al ături de persoanele vârstnice institu ționalizate, au
posibilitatea de a înv ăța aceast ă art ă de la cei mai în vârst ă. A lucra împreun ă și a realiza
acest schimb de valori intergenera țional este cu adev ărat o mare satisfac ție, dar și d ătătoare
de speran țe. Tinerii nu sunt blaza ți, nu caut ă autosuficien ța ci, mai mult ca oricând,

89
con știentizeaz ă nevoia de a asimila valorile culturale și tradi ționale ale înainta șilor.
Respectul, interesul și grija de a-și însu și cele mai mici detalii despre modul în care un
produs de patiserie este realizat, reprezint ă coordonatele de baz ă în transferul eficient de
informa ții.
Existen ța unor astfel de structuri func ționale la nivel na țional reprezint ă o dovad ă
clar ă a faptului c ă principiile economiei sociale nu sunt doar cuvinte a șternute pe foaie în
mod steril sau utopic, dar și a faptului c ă unit ățile active în sectorul economiei sociale pot
îndeplini cu succes acest deziderat al întrep ătrunderii misiunii sociale cu randamentul
economic.
Concluzionând, nu este lipsit de importan ță faptul c ă valoarea acestor entit ăți
economico-sociale este recunoscut ă și la nivel european, prin prisma planului strategic al
Uniunii Europene propus pentru anul 2020, în care p rincipalele priorit ăți vizeaz ă cre șterea
inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii 128 . În acest sens, economia social ă poate fi
unul din sectoarele care s ă deschid ă perspective favorabile acestei cre șteri, prin oferirea de
solu ții cu impact pe termen lung, atât în plan social, c ât și economic.

2) Standardul de cost la nivel na țional
Standardul de cost aferent îngrijirii persoanelor vârstnice din centrele reziden țiale
din România este reglementat prin HG nr. 978/2015 și se adreseaz ă exclusiv furnizorilor
publici de servicii sociale. Conform actului normat iv men ționat, standardul minim de cost
reprezint ă costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furniz ării serviciilor sociale,
calculat la nivel na țional pentru un beneficiar/tip de serviciu social, potrivit standardelor
minime de calitate în vigoare pentru serviciul soci al respectiv. 129
În cazul persoanelor vârstnice asistate în centrel e reziden țiale na ționale, standardul
minim de cost/an /beneficiar este de 23.784 lei, ec hivalentul a 1.982 lei lunar/ beneficiar.
Acest standard minim de cost este un reper pentru c alculul costului mediu de între ținere a
vârstnicilor din c ămine reziden țiale, precum și pentru estimarea bugetului anual necesar
func țion ării serviciilor sociale organizate și administrate de furnizorii publici de servicii
sociale din unit ățile administrativ-teritoriale.

128 Strategia Europa 2020, raport al Comisiei Europene , Bruxelles, 2010
129 Monitorul oficial nr. 959/2015, Hot ărârea de Guvern nr. 978/2015 privind probarea stan dardelor
minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de f amilie în baza
căruia se stabile ște contribu ția lunar ă de între ținere datorat ă de c ătre sus țin ătorii legali ai
persoanelor vârstnice din centrele reziden țiale, în vigoare de la 1 ianuarie 2016

90
De asemenea, legisla ția în vigoare stipuleaz ă și nivelul venitului lunar pe membru
de familie în baza c ăruia se stabile ște contribu ția lunar ă de între ținere datorat ă de c ătre
sus țin ătorii legali ai persoanelor vârstnice din centre re ziden țiale, cuantum care a
înregistrat o cre ștere de la 600 la 782 de lei. Astfel, în cazul furn izorilor publici de servicii
sociale, dac ă sus țin ătorii legali ai beneficiarilor au un venit lunar pe membru de familie
superior acestui nivel, au obliga ția, prin lege, de a contribui cu diferen ța pân ă la concuren ța
valorii integrale a contribu ției lunare de între ținre. În cazul în care sus țin ătorii legali nu
dep ășesc pragul de venit men ționat, diferen ța de contribu ție este atras ă din fonduri de stat
sau locale.

3) Sursele de finan țare pentru ONG-urile, furnizori de servicii sociale
În momentul de fa ță , dup ă cum s-a afrmat anterior, principala form ă de organizare
a economiei sociale este întreprinderea social ă, iar din punct de vedere juridic aceasta ia
cel mai des forma de asocia ție sau funda ție, institu ție denumit ă în mod generic ONG
(organiza ție non-guvernamental ă).
Organiza țiile non-guvernamentale sunt institu ții private, constituite voluntar și
autonom din cel pu țin trei persoane, orientate spre a desf ășura activit ǎți în interes general
sau în interesul unor colectivit ǎți locale ori, dup ǎ caz, în interesul personal nepatrimonial al
membrilor. Aceste entit ăți pot desf ǎș ura orice alte activit ǎți economice directe, dac ǎ
acestea au caracter accesoriu și sunt în strâns ǎ leg ǎtur ǎ cu scopul principal al persoanei
juridice.
Cadrul legislativ în care ONG-urile func ționeaz ă în România vizeaz ă Ordonan ței
26/2000 privind asocia țiile și funda țiile și Ordonan ța 37/2003 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ții și funda ții. În ceea
ce prive ște accesul acestor institu ții la fonduri publice, cadrul legislativ cuprinde:
• Legea finantelor publice 500/2002;
• Legea 350 / 2005 privind finantarile nerambursabile de la autorita țile de stat
pentru unita ți non profit ;
• Legea 189/1998 privind finantele publice locale ;
• Legea Administratiei publice locale nr. 219/2001;
• Legea 245/2001 pentru aprobarea Ordonan ței Guvernului nr. 51/1998 privind
îmbun ătățirea sistemului de finan țare a programelor și proiectelor culturale;

91
• Hot ărârea de Guvern nr. 45/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
stabilirea criteriile de acordare a unor subven ții asocia țiilor și funda țiilor române
cu personalitate juridic ă, precum și altor organiza ții neguvernamentale f ără scop
lucrativ, care ini țiaz ă și organizeaz ă programe și proiecte culturale.
Principalele surse de venit pentru ONG-uri sunt:
1. Cotiza ții ale membrilor
Exist ă organiza ții care, pentru a recunoa ște apartenen ța membrilor la aceasta,
solicit ă membrilor o tax ă periodic ă, fie ea lunar ă sau anual ă. Aceast ă tax ă difer ă de la
ONG la ONG, îns ă cu siguran ță pentru fiecare dintre ele reprezint ă o surs ă de venit.
Acestea sunt cunoscute sub denumirea de cotiza ții.
2. Dona ții individuale
Dona ția reprezint ă procesul prin care o persoan ă fizic ă (membr ă sau nu a
organiza ției) sau juridic ă transmite în mod gratuit dreptul asupra unor bunur i sau sume în
favoarea unui ONG. Dona țiile f ăcute de membrii sunt diferite de cotiza țiile percepute de
organiza ție, iar odat ă f ăcute, aceste dona ții sunt ireversibile, ONG-ul având drepturi
depline asupra acestora, de cele mai multe ori recu noscute în baza unui contract de dona ție.
3. Direc ționarea a 2 % din impozitul pe venit de c ătre persoanele fizice
Orice persoan ă fizic ă are dreptul de a direc ționa 2% din impozitul pe venit c ătre o
asocia ție, funda ție sau organiza ție non-guvernamental ă. Direc ționarea acestui procentaj se
poate face în perioada ianuarie-mai prin completare a unui simplu formular de c ătre orice
salariat (formularul 230), dar și de c ătre persoane care au venituri din alte surse (formu larul
200). Aceste formulare trebuie depuse la administra țiile financiare locale, iar veniturile
provenite din acestea intr ă în contul ONG-ului abia la sfâr șitul anului de depunere sau la
începutul anului urm ător.
4. Sponsoriz ări în bani/bunuri/servicii din partea companiilor
O surs ă important ă de venit este binen țeles cea provenit ă din sponsoriz ările f ăcute
de diverse companii c ătre ONG. Scopul acestor sponsoriz ări este de a sus ține activitatea
acestuia, prin sprijin financiar (sponsoriz ări în bani), dar și prin oferire de bunuri sau
produse care pot ajuta ONG-urile în desf ăș urarea activit ăților. Un alt mod de a sponsoriza
un ONG este acela prin servicii (training, consulta n ță , etc.). Aceste sponsoriz ări se fac pe
baza unui contract, iar persoanele juridice care ac ord ă sponsoriz ări beneficiaz ă, potrivit
prevederilor legii privind sponsorizarea și legea bibliotecilor, de sc ăderea din impozitul pe
profit datorat a sumelor aferente, dac ă sunt îndeplinite cumulativ urm ătoarele condi ții:
a) sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

92
b) nu dep ăș esc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat .
Majoritatea companiilor care ofer ă sponsoriz ări fac acest lucru pentru c ă le v ăd ca
pe o activitate de CSR (Corporate Social Reponsibil ity).
5. Granturi UE
Granturile sau a șa numitele proiecte finan țate din fonduri nerambursabile reprezint ă
o modalitate de sus ținere a activit ăților unui ONG. În ultimii ani fondurile europene au fost
accesate și de c ătre tot mai multe organiza ții române ști. Procesul de accesare a unui grant
este unul de durat ă atunci când vine vorba de cele de la UE, datorit ă procedurilor care
necesit ă a fi îndeplinite ( realizarea documenta ției, completarea unui formular, stabilire
parteneriate, etc.), îns ă dac ă acest prin pas este trecut, abia atunci începe gre ul și anume
implementarea , dup ă care evaluarea proiectelor, care trebuie realizat ă cu cea mai mare
aten ție și în concordan ță cu cerin țele finan țatorilor pentru a nu risca pierderea finan ță rii
oferite.
Avantajul unei astfel de surse de venit este acela c ă reprezint ă un mare ajutor în
ceea ce prive ște realizarea proiectelor care nu pot fi sus ținute financiar din cauza bugetelor
foarte mari.
Un dezavantaj ar fi îns ă faptul c ă, în majoritatea cazurilor, ONG-urile trebuie s ă
contribuie totu și cu 20% din bugetul total al proiectului. Un alt d ezavantaj îl reprezint ă
accesarea fondurilor în dou ă etape: prima anterior proiectului și cea de-a doua dup ă
evaluarea acestuia. În urma evalu ării este posibil ca cea de-a doua tran șă de bani s ă nu mai
corespund ă cu cea solicitat ă datorit ă nerespect ării cerin țelor finan țatorului.
Exemple de astfel de finan țatori sunt : Tineret în Ac țiune , CEE Trust, Cet ățeni
pentru Europa, etc.
6. Granturi de la autorit ăți publice române ști (bugetul de stat/bugete locale)
În ceea ce prive ște granturile de la autorit ățile publice, lucrurile nu stau foarte
diferit fa ță de cele UE, îns ă sunt mult mai u șor de accesat, lucru care reprezint ă un avantaj.
Autorit ățile publice lanseaz ă apelul o dat ă pe an (în perioada aprilie-mai) iar proiectele pot
fi depuse timp de aproximativ o lun ă, perioad ă de timp destul de scurt ă, fiind un dezavantaj
pentru ONG-urile care nu au experien ță în a accesa astfel de granturi. Un alt dezavantaj îl
constituie bugetele autorit ăților, care sunt vizibil mai mici decât cele oferite de UE.
Exemple de astfel de finan țatori sunt: Agen ția Na țional ă pentru Sport și Tineret,
Direc ția Jude țean ă pentru Sport și Tineret, etc.
7. Granturi de la institu ții guvernamentale str ăine (altele decât UE)

93
În aceast ă categorie se încadreaz ă diversele institu ții guvernamentale str ăine, care
investesc în dezvoltarea social ă, educa ție, mediu, etc. Un exemplu de astfel de institu ție îl
reprezint ă ambasadele, care de cele mai multe ori promoveaz ă și se implic ă în proiecte ce
trateaz ă diversitatea cultural ă și educa ția.
8. Granturi de la funda ții str ăine sau de la alte organiza ții interna ționale
O alt ă surs ă de venit pentru un ONG, din mediul interna țional, o reprezint ă
granturile oferie de funda ții str ăine și chiar și de organiza ții interna ționale. Aceste tipuri de
finan ță ri sunt și mai greu de accesat decât cele locale, na ționale sau europene, datorit ă
simplului fapt c ă este competi ția mult mai mare între ONG-urile aplicante, iar pro cesul de
aplicare poate s ă difere.
Un exemplu de funda ție str ăin ă este Ford Foundation.
9. Subven ții (legea 34/1998)
nr. 34/1998 privind acordarea unor subven ții asocia țiilor și funda țiilor române cu
personalitate juridic ă care înfiin țeaz ă și administreaz ă unit ăți de asisten ță social ă, orice
organiza ție care î și desf ăș oar ă activitatea în acest domeniu, poate beneficia de s ubven ții
care pot reprezenta surse de venit considerabile.
10. Funda ții private române ști
Tot mai multe funda ții private î și fac apari ția în România cu scopul de a ajuta
diverse categorii de oameni sau grupuri țint ă. Acest tip de ajutor poate fi acordat atât sub
forma unor burse individuale, dar și sub forma unor finan ță ri acordate ONG-urilor. Una
din cele mai cunoscute funda ții din România este Funda ția SOROS.
11. Activit ăți economice (servicii, bunuri, etc.) – social enter prise + fee for
services
Un concept tot mai des întâlnit în mediul ONG numit social enterprise, este ceea ce
unii numesc a fi o component ă a strategie financiare a unei organiza ții. Altfel spus,
reprezint ă o surs ă de venit, care provine din orice activitate întrep rins ă de ONG, prin care
se vine în suportul misiunii organiza ției. La aceast ă ultim ă categorie se includ și taxele
solicitate de fiecare ONG în schimbul serviciilor s au bunurilor oferite, de exemplu taxa de
participare la un proiect sau festival organizat de ONG, vânzarea produselor artizanale
realizate de membri ONG-ului, etc. Toate aceste res urse câ știgate de pe urma activit ăților
economice, pot fi folosite în a sprijini scopul org aniza ției.
Interesant de men ționat este c ă pentru ONG-uri din România, Google ofer ă pân ă la
10.000 de dolari în fiecare lun ă pentru promovare prin google adwords.
12. Economia social ă

94
În România, aceast ă surs ă de finan țare este reglementat ă prin Legea 219/2015 cu
Hot ărârea nr. 585/2016 pentru Normele metodologice de a plicare a legii. Conform acestei
surse, economia social ă reprezint ă „ansamblul tuturor activit ăților independente de sectorul
public, al c ăror scop este s ă serveasc ă interesul general, interesele unei colectivit ăți și/sau
interesele persoanelor nepatrimoniale, prin cre șterea gradului de ocupare a persoanelor
apar ținând grupului vulnerabil și/sau producerea și furnizarea de bunuri, prestarea de
servicii și/sau execu ția de lucr ări” 130
Exemple de activit ăți ce țin de sfera economiei sociale sunt: patiserie și brut ărie
social ă, atelier de tip hand – made, croitorie și broderie tradi țional ă, ferm ă de animale, ser ă
de legume.

4) Legea economiei sociale în România
Dimensiunea și dinamica sectorului de economie social ă în România nu sunt
deocamdat ă comparabile cu ță rile europene cu tradi ție, îns ă se observ ă și aici aceea și
tendin ță de explorare și dezvoltare a economiei sociale, prezent ă într-o diversitate de
organiza ții și de domenii, modele de întreprinderi sociale clasi ce, modele hibrid sau uneori
chiar inovative. 131
Întreprinderi sociale și întrepinderi sociale de inser ție
Legea economiei sociale în România este axat ă pe dou ă direc ții strategice ce
vizeaz ă dezvoltarea sectorului prin dou ă forme majore de organizare: întreprinderile
sociale și întreprinderile sociale de inser ție. ambele având la baz ă principiile ini țiativei
private, voluntare și solidare, al gradului ridicat de autonomie și responsabilitate și al
distribuirii limitate a profitului c ătre asocia ți.
În cazul întreprinderilor sociale analizate concep tual într-un capitol anterior, actul
normativ stipuleaz ă o serie de exemple de institu ții ce pot deveni astfel de entit ăți:
a) societ ățile cooperative de gradul I;
b) cooperativele de credit;
c) asocia țiile și funda țiile;
d) casele de ajutor reciproc ale salaria ților;
e) casele de ajutor ale pensionarilor;
f) societ ățile agricole.

130 Monitorul oficial nr. 561 din 28 iulie 2015, Legea nr. 219/23 iulie 2015 privind economia social ă
131 Barna, Cristina, op.cit..

95
În practic ă, aceste întreprinderi de economie social ă sunt prezente în aproape
fiecare sector al economiei, ca de exemplu sectorul bancar, de asigur ări, agricultur ă,
me ște șug ărit, diverse servicii comerciale, s ănătate și servicii sociale etc. Statutul de
întreprindere social ă este recunoscut, din punct de vedere legal, prin a cordarea unui atestat
de întreprindere social ă care certific ă îndeplinirea criteriilor specifice și a principiilor de
economie social ă.
Întreprinderea social ă de inser ție este un caz particular de întreprindere social ă, care
vizeaz ă în plus aspectul privind ocuparea for țelor de munc ă apar ținând anumitor grupuri
vulnerabile. Astfel, conform legii, pentru ca o înt reprindere social ă s ă fie de inser ție
aceasta trebuie s ă aib ă permanent cel pu țin 30% din personalul angajat apar ținând unui
grup vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumul at al acestor angaja ți s ă reprezinte cel
pu țin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor ang aja ților.
Aceast ă calitate de întreprindere social ă de inser ție se certific ă, conform art. 12 și
13 din lege, prin acordarea unei m ărci sociale care cuprinde dou ă elemente: certificatul de
atestare și un element specific de identitate vizual ă, care se aplic ă în mod obligatoriu
asupra produselor rezultate din activitatea de econ omie social ă sau a lucr ărilor executate în
acest sens.
Facilit ăți și beneficii
În ceea ce prive ște facilit ățile de care pot beneficia aceste structuri de econo mie
social ă, o astfel de întrepindere poate ob ține prin concesiune, conform legii, spa ții sau
terenuri aflate în domeniul public, în scopul desf ășur ării activit ăților pentru care le-a fost
acordat ă marca social ă. De asemenea, poate beneficia de sprijin în promov area bunurilor
sau servicilor rezultate din activitatea de economi e social ă, dar și în identificarea de pie țe
de desfacere pentru acestea. Un alt beneficiu este posibilitatea de scutire de la plata
anumitor taxe și impozite, acordat ă de administra ția local ă prin hot ărâre de consiliu local,
precum și posibilitatea primirii de ajutor de stat în limit ele și condi țiile prev ăzute de
legisla ția na țional ă.
Un alt aspect interesant privind statutul economie i sociale în România este stipulat
de art. 22 al legii, conform c ăruia luna mai este denumit ă „luna promov ării economiei
sociale”, perioad ă în care este încurajat ă organizarea de evenimente și ac țiuni de
mediatizare a acestui sector.
Organizare institu țional ă
Autorit ățile care atribuie anumite certific ări sau au un anumit rol în structura
organizatoric ă a sectorului de economie social ă din România sunt, în principal, Ministerul

96
Muncii și Justi ției Sociale, Agen ția Na țional ă pentru Ocuparea For ței de Munc ă, dar și o
serie de organisme înfiin țate independent sau în interiorul institu țiilor amintite, astfel:
1. În cadrul MMJS- Direc ția politici de ocupare, competen țe și mobilitate profesional ă
se înfiin țeaz ă Compartimentul de pomovare strategic ă și informar e
2. În cadrul ANOFM se înfiin țeaz ă Compartimentul pentru economie social ă cu rol
de coordonare a compartimentelor pentru economie so cial ă de pe raza fiec ărui
jude ț.
3. La nivel de AJOFM se înfiin țeaz ă câte un Compartiment pentru economie social ă
cu atribu ții specifice
4. În mod independent și f ără personalitate juridic ă se înfiin țeaz ă Comisia na țional ă
pentru economie social ă cu reprezentare paritar ă, compus ă din 14 membri și
condus ă de un pre ședinte ales în plen. Cei 14 membri sunt reprezentan ți din:
a. Ministerul Muncii și Justi ției Sociale;
b. Ministerul Economiei, Comer țului și Turismului;
c. Ministerul Agriculturii și Dezvolt ării Rurale;
d. Ministerul Finan țelor Publice;
e. Ministerul Justi ției;
f. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice;
g. Ministerul Educa ției și Cercet ării Știin țifice, la nivel de secretar de stat;
h. societ ățile cooperative de gradul I;
i. cooperativele de credit;
j. asocia țiile și funda țiile na ționale;
k. casele de ajutor reciproc ale salaria ților;
l. casele de ajutor ale pensionarilor;
m. societ ățile agricole;
n. un reprezentant al întreprinderilor sociale de inse r ție.
Aceast ă întreag ă structur ă organizatoric ă are ca principal obiectiv s ă faciliteze
dezvoltarea economiei sociale na ționale, prin promovarea dialogului și a colabor ării.
O alt ă form ă organiza țional ă specific ă economiei sociale din România, care nu are
îns ă o baz ă legal ă proprie, o reprezint ă unitatea protejat ă, cu rol dedicat integr ării
persoanelor cu dizabilit ăți pe pia ța muncii. 132 Acest tip de entitate este accesibil ă unui
num ăr mare de forme juridice – societ ăți comericale, ONG-uri, etc – principala condi ție

132 Barna, Cristina, op.cit.

97
fiind cerin ța de a avea, ca angaja ți, persoane cu handicap într-un procent de minim 30 %
din num ărul total de angaja ți.
În unul din edi țiile publicate ale revistei „Atlasul Economiei Soci ale” sunt
prezentate câteva cifre statistice privind dimensiu nea acestui sector al economiei sociale în
România, în anul 2012. Un aspect foarte important m en ționat aici este acela c ă ponderea
Valorii Ad ăugate Brute a economiei sociale în total economie n a țional ă a fost în anul 2012
de 1,9%, în cre ștere fa ță de anul 2011, când sectorul economiei sociale a re prezentat 1,3%
din total economie na țional ă. De asemenea, este indicat și faptul c ă ponderea angaja ților
din sectorul economiei sociale în total popula ție salariat ă a fost de 1,9% în anul 2012, în
cre ștere fa ță de anul 2011 când a fost 1,75%, și 2010 (1,7%). 133 Ace ști indicatori reflect ă o
dezvoltare constant ă a acestui sector, o cre ștere a vizibilit ății lui la nivel na țional și
reprezint ă argumente pentru sus ținerea aloc ărilor de finan țare atât na țional ă, cât și extern ă
care s ă permit ă men ținerea acestui trend ascendent și în perioada care urmeaz ă și
dezvoltarea acestui sector promi ță tor al economiei sociale.

5) Subven ționarea na țional ă a serviciilor private
Subven ționarea na țional ă a serviciilor private de asisten ță social ă se rezum ă la
Legea nr. 34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subven ții asocia țiilor și
funda țiilor române cu personalitate juridic ă, care înfiin țeaz ă și administreaz ă unit ăți de
asisten ță social ă. Subven țiile se acord ă de la bugetul de stat pentru asocia țiile care ofer ă
servicii beneficiarilor din cel pu țin 2 jude țe.
Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asocia ții și funda ții sunt stabilite
prin Normele metodologice de aplicare a prezentei l egi, aprobate prin Hot ărârea
Guvernului și anume HG nr. 725/2016 din 5 octombrie 2016 privin d modificarea și
completarea Hot ărârii Guvernului nr. 1.153/2001 pentru aprobarea No rmelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privin d acordarea unor subven ții asocia țiilor și
funda țiilor române cu personalitate juridic ă, care înfiin țeaz ă și administreaz ă unit ăți de
asisten ță social ă.
Ultima actualizare a Normelor Metodologice a adus c âteva schimb ări importante în
procesul de aplicare pentru subven ții, dup ă cum urmeaz ă:

133 Ibidem

98
• eliminarea din dosarul de solicitare a subven ției a dovezii personalit ății juridice,
certificatul de acreditare și licen ța de func ționare, dovada situa ției juridice a
sediului, autoriza ția sanitar ă de func ționare și raportul de activitate pe 12 luni;
• data limit ă de depunere a documenta ției de solicitare a subven ției de la bugetul de
stat a fost devansat ă cu o lun ă, în ultima zi lucr ătoare a lunii septembrie, în loc de
ultima zi lucr ătoare a lunii octombrie, cum era prev ăzut de normele metodologice
în vigoare.
Condi țiile de eligibilitate pe care asocia țiile și funda țiile trebuie s ă le îndeplineasc ă sunt
urm ătoarele:
• „sunt constituite, conform legii, ca persoane jurid ice române de drept privat;
• sunt acreditate sau licen țiate s ă acorde servicii sociale, potrivit legii;
• asocia țiile și funda țiile pot primi subven ții de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Muncii și Justi ției Sociale dac ă acord ă servicii sociale pentru persoane
din mai multe jude țe ale ță rii.” 134
Conform vechilor norme de aplicare, asocia țiile și funda țiile aveau obligativitatea
de a fi desf ășurat servicii de asisten ță social ă de cel pu țin 12 luni pân ă la data aplic ării,
criteriu care la ultima actualizare a normelor a fo st înl ăturat.
Importan ța acestor subven ții este clar ă, și în ciuda sumelor oferite în cuantumuri
foarte mici, numeroase asocia ții și funda ții î și construiesc bugetele din anii urm ători,
incluzând aceste sume.

6) Bugetul public/ bugetul privat în acordarea serv iciilor pentru vârstnici
Finan țarea serviciilor sociale pentru vârstnici în Români a difer ă în func ție de tipul
de institu ție prestatoare. Din acest punct de vedere, se face distinc ția între furnizori de
servicii sociale pentru vârstnici cu finan țare și administrare privat ă și furnizori a c ăror
buget și administrare cade preponderent în sarcina autorit ăților publice.
În ceea ce prive ște institu țiile private, acestea au acces la finan țare prin mai multe
modalit ăți, în func ție de forma lor de organizare juridic ă. În cazul organiza țiilor non-
guvernamentale situa ția este deja eviden țiat ă într-un capitol anterior, acestea putând atrage
resurse din serviciile prestate, dona ții, sponsoriz ări, fonduri nerambursabile locale,
na ționale sau externe, subven ții sau din activit ățile de tip întreprindere social ă. Din practic ă

134 Site-ul oficial al Ministerului Muncii și Justi ției Sociale: www.mmuncii.ro, accesat în 15 iunie 20 17, ora
10.34

99
îns ă, precum și din cercet ările de teren efectuate în regiunea Nord-Est a ță rii, reiese c ă de
cele mai multe ori ONG-urile au ca principal ă surs ă de venit – sau în unele cazuri, singura
surs ă de venit – contribu ția beneficiarilor de servicii sociale, în propor ție medie de 84,6%,
pentru un num ăr de 17 centre cercetate. În cazul societ ăților comerciale active pe pia ța
serviciilor sociale, accesul la resurse este și mai restrictiv, dat fiind c ă multe din facilit ățile
legislative de finan țare nu se adreseaz ă acestui tip de form ă juridic ă. Din studiile de teren
realizate, toate societ ățile comerciale chestionate au ca surs ă de venit contribu ția
beneficiarilor în propor ție de 100%.
O excep ție de la aceast ă tendin ță o reprezint ă institu țiile pentru persoane vârstnice
care apar țin unit ăților de cult. În acest caz, structura veniturilor c uprinde o palet ă mai larg ă
de surse, sarcina pus ă pe contribu ția beneficiarilor fiind în propor ție medie de 54.7%,
pentru un num ăr de 8 c ămine vizitate. Unul din motivele acestui procent sc ăzut rezid ă în
valoarea ce st ă la baza existen ței acestor comunit ăți, și anume solidaritatea cre știn ă, atât în
materie de resurse palpabile, cât și sub forma unui fructuos schimb de informa ții, expertiz ă
și consultan ță . Tot în cadrul acestui sector al furnizorilor de s ervicii sociale se remarc ă și
influen ța benefic ă a unei organiz ări bazate pe voluntariat activ, responsabil și permanent,
care din punct de vedere economic, se traduce prin reducerea consistent ă a costurilor cu
resursele umane. De remarcat aici este unul din cen trele vizitate în cadrul c ăruia s-a
identificat c ă organizarea activit ății de îngrijire a celor 40 de pacien ți se bazeaz ă pe
voluntariatul total al celor 22 de persoane angajat e în aceast ă misiune social ă. Acest centru
func țional în România reprezint ă un reper de întreprindere social ă care a reu șit s ă îmbine
în mod deplin un randament economic ridicat cu un n ivel înalt de responsabilitate social ă.
În ceea ce prive ște institu țiile publice prestatoare de servicii sociale pentru
vârstnici, finan țarea acestora este reglementat ă de legea nr. 17/2000 privind asisten ța
social ă a persoanelor vârstnice cu modific ările ulterioare, prin dispozi țiile art. 25 care
stipuleaz ă c ă valoarea integral ă a contribu ției lunare – echivalent ă cu standardul minim de
cost, și anume 1.982 lei/beneficiar – se acoper ă astfel:
a) persoanele vârstnice care au venituri și sunt îngrijite în c ămin datoreaz ă
contribu ția lunar ă de între ținere în cuantum de pân ă la 60% din valoarea
veniturilor personale lunare, f ără a se dep ăș i costul mediu lunar de
între ținere aprobat pentru fiecare c ămin;
b) diferen ța pân ă la concuren ța valorii integrale a contribu ției lunare de
între ținere se va pl ăti de c ătre sus țin ătorii legali ai persoanelor vârstnice

100
îngrijite în c ămine, dac ă realizeaz ă venit lunar, pe membru de familie, în
cuantum mai mare de 782 lei. 135
În cazul în care sus țin ătorii legali ai beneficiarilor institu țiilor publice nu realizeaz ă
venit peste pragul men ționat, ace știa sunt degreva ți de responsabilitea pl ății vreunui
cuantum, urmând ca diferen ța pân ă la acoperirea costului de între ținere al beneficiarului s ă
fie atras ă de la bugetele locale sau de stat.
De asemenea, este important de men ționat m ăsura în care este prezent ă economia
social ă în strategia de management a celor dou ă tipuri de furnizori de servicii sociale. Din
studiile de teren efectuate, a rezultat c ă 1 din 12 furnizori publici și 9 din 28 furnizori
priva ți, desf ăș oar ă activit ăți de tip întreprindere social ă. Având în vedere multitudinea de
avantaje pe care le incumb ă economia social ă, aceast ă discrepan ță este un subiect care ar
trebui s ă ridice semne de întrebare, când se pune problema u nui management eficient al
centrelor reziden țiale.
Aspectele men ționate pân ă acum sunt no țiuni generale surprinse în cadrul acestui
domeniu atât de vast și important al surselor de finan țare a centrelor reziden țiale, fie ele
publice sau private. Din acest unghi se consider ă absolut necesar ă sondarea cu mai mult ă
profunzime a acestor realit ăți economice și sociale, deoarece aceasta este singura cale de a
radiografia și ulterior diagnostica eficient situa ția serviciilor de îngrjire a persoanelor
vârstnice din România, pentru a putea, apoi, elabor a strategii coerente și programe
na ționale func ționale care s ă conduc ă la cre șterea calit ății vie ții vârstnicilor.

c. Dezvoltarea profesional ă în serviciile sociale dedicate persoanelor vârstni ce
1) Standardul de calitate cu privire la preg ătirea profesional ă a conduc ătorilor
institu țiilor pentru vârstnici și criteriile de ocupare a unei astfel de func ții.
În prezent, în România nu exist ă în mod clar un standard care s ă legifereze statutul
unui conduc ător de institu ții pentru vârstnici, cu drepturi și obliga ții sau condi ții de ocupare
a acestui post.
Găsim câteva idei stipulate în dou ă documente cunoscute institu țiilor din acest
domeniu și anume: Hot ărârea Nr. 867 /2015 din 14 octombrie 2015 pentru ap robarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și
func ționare a serviciilor sociale și Ordinul 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde mini me

135 Monitorul Oficial, nr. 157 din 06/03/2007 , Legea nr. 17/2000, lege privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice, republicat ă

101
de calitate pentru serviciile sociale cu cazare or ganizate ca centre reziden țiale destinate
persoanelor vârstnice.
În primul document, HG 867/2015, cu privire la ocu parea postului de conducere
într-o institu ție reziden țial ă de îngrijire a persoanelor vârstnice se men ționeaz ă faptul c ă
personalul de conducere poate fi director, șef de centru sau coordonator personal de
specialitate. Printre cele mai importante atribu ții ale acestuia se num ără:
• „coordonarea, îndrumarea și controlul activit ăților desf ăș urate de personalul
serviciului;
• propune organului competent sanc țiuni disciplinare pentru salaria ții care nu î și
îndeplinesc în mod corespunz ător atribu țiile, cu respectarea prevederilor legale din
domeniul furniz ării serviciilor sociale, codului muncii etc.;
• elaboreaz ă rapoartele generale privind activitatea serviciulu i social, stadiul
implement ării obiectivelor și întocme ște inform ări pe care le prezint ă furnizorului
de servicii sociale;
• propune participarea personalului de specialitate l a programele de instruire și
perfec ționare;
• colaboreaz ă cu alte centre/al ți furnizori de servicii sociale și/sau alte structuri ale
societ ății civile în vederea schimbului de bune practici, a îmbun ătățirii permanente
a instrumentelor proprii de asigurare a calit ății serviciilor, precum și pentru
identificarea celor mai bune servicii care sa r ăspund ă nevoilor persoanelor
beneficiare.” 136
Îns ă principala cerin ță pentru ocuparea acestui post presupune ca persoana în cauz ă
să fie „absolvent cu diplom ă de înv ăță mânt superior în domeniul psihologie, asisten ță
social ă și sociologie, cu vechime de minimum 2 ani în domeni ul serviciilor sociale, sau
absolven ți cu diplom ă de licen ță ai înv ăță mântului superior în domeniul juridic, medical,
economic și al știin țelor administrative, cu experien ță de minimum 5 ani în domeniul
serviciilor sociale.” 137
În cel de-al doilea document, Ordinul 2126/05.11.2 014, despre conduc ătorii de
institu ții reziden țiale destinate vârstei a treia se men ționeaz ă urm ătoarele lucruri:

136 Hot ărârea Nr. 867 /2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale,
precum și a regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a serviciilor sociale , p. 24
137 Ibidem

102
• „conducerea centrului se afl ă în sarcina unui director, pentru serviciile social e cu
personalitate juridic ă sau unui șef de centru, în cazul celor f ără personalitate
juridic ă;
• conduc ătorul centrului este absolvent de înv ăță mânt superior, cu diplom ă de licen ță
sau echivalent ă;
• conduc ătorul centrului este capabil s ă asigure un management eficient și modern,
care s ă contribuie la cre șterea permanent ă a calit ății serviciilor acordate de
centru.” 138
Necesitatea înfiin ță rii unei structuri de formare profesional ă care s ă curseze
coordonatorii centrelor este imperios necesar ă, luând act de numeroasele probleme și
dificult ăți de care conduc ătorii se lovesc constant, iar în lipsa unei re țele profesionale din
care ace știa s ă fac ă parte, aceste probleme nu fac decât s ă se înmul țeasc ă ducând eventual
la colapsul serviciului sau la sc ăderea calit ății acestuia. Profesionalismul, transparen ța,
receptivitatea și adecvarea la nevoile și cerin țele din domeniu sunt valori ce ar putea
guverna o posibil ă structur ă de formare profesional ă a coordonatorilor de centre.

2) Managerul social. Func ții, roluri și competen țele manageriale
„Postul unui manager, vizeaz ă existen ța unor abilit ăți conceptuale umane și tehnice,
aceasta datorit ă faptului c ă managerii ac ționeaz ă intr-un mediu în care concuren ța este
primordial ă. Existând concuren ță exist ă și ostilitate între managerii concuren ți. Managerii
din domeniul asisten ței sociale transform ă politicile sociale în servicii sociale.” 139
Managerul social este diferit de managerul unei ins titu ții sau organiza ții
comerciale, managerul social faciliteaz ă accesul asista ților sociali pentru a deveni clien ții
— beneficiarii serviciilor publice și private de asisten ță social ă în cadrul sistemul na țional
de asisten ță și protec ție social ă avand func ții și roluri specifice.
Func țiile managementului social
Managementul social are func țiuni similare cu cele ale managementului economic, dar
prezint ă și particularit ăți datorate scopului s ău nonprofit 140 :
1) Func ția de cercetare/dezvoltare reprezint ă ansamblul activit ăților care se
desf ăș oar ă în cadrul institu ției de asisten ță social ă pentru realizarea obiectivelor din

138 Ordin 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde minime de calitate pentru serviciile soci ale cu cazare
organizate ca centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice , p. 24
139 Tudor, Gheorghe, Asisten ța social ă aspecte teoretice și practice , ed. Sf. Ierarh Nicolae, Br ăila, 2010, p.55
140 Neam țu, Nicoleta, op.cit. , pp. 377-378

103
domeniului furniz ării de idei noi și transformarea lor în inova ții utile precum
servicii noi, programe speciale noi, metodologii sa u tehnologii noi, dezvoltare prin
investi ții, dezvoltare prin strângere de fonduri, metode no i de organizare.
2) Func ția de producție reprezint ă ansamblul activit ăților de baz ă auxiliare și de
servire prin care se realizeaz ă obiectivele din domeniul furniz ării de servicii
sociale. Pentru ca aceast ă func ție s ă fie complet ă este necesar ă realizarea calitativ ă,
cantitativ ă și la termen a serviciilor sociale de baz ă, și a celor auxiliare.
3) Func ția de marketing și comunicare extern ă cuprinde activit ăți menite s ă duc ă
realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii leg ăturii institu ției de asisten ță social ă
cu mediul extern.
4) Func ția financiar-contabil ă reprezint ă totalul activit ăților prin care se realizeaz ă
obiectivele privind ob ținerea mijloacelor financiare necesare institu ției de asisten ță
social ă, având în vedere eviden ța în valoare monetar ă a patrimoniului mobiliar și
imobiliar.
5) Func ția de resurse umane , cuprinde ansamblul activit ăților în cadrul institu ției de
asisten ță social ă pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigur ării poten țialului
unic necesar. Aceast ă func ție include:
a) recrutarea, selectarea, promovarea angaja ților;
b) formarea și perfec ționarea profesional ă;
c) organizarea unui sistem de evaluare a performan țelor;
d) organizarea unui sistem de cointeresare a personalu lui angajat;
e) evaluarea gradului în care sunt luate în considerar e resursele umane
când sunt aplicate decizii strategice.
Institu țiile de asisten ță social ă, serviciile sociale în general se deosebesc de afa ceri
necesitând un management adecvat și un manager corespunz ător.
În cadrul unei organiza ții de protec ție social ă, managerul social poate îndeplini
anumite roluri specifice:
Rolurile de conducere dup ă Quinn 141 :
1. Rolul de director: luarea ini țiativei, stabilirea scopurilor, delegarea eficient ă a
responsabilit ăților.
2. Rolul de motivator: motivarea angaja ților și managementul timpului și al stresului.

141 Quinn, P., Management’s Social Responsibility Role in a Welfar e Organization , Management Decision,
pp. 293-307

104
3. Rolul de coordonator: planificarea, realizarea o rganigramei și exercitarea func ției
control.
4. Rolul de monitor: reducerea redundan ței informa ționale, analiza informa țiilor cu
gândire critic ă si prezentarea informa țiilor în situa ția lor real ă și concret ă.
5. Rolul de mentor: autocunoa șterea și în țelegerea celorlal ți, comunicarea
interpersonal ă și formarea de formatori, dezvoltarea continu ă a celor din organiza ția
sa.
6. Rolul de facilitator (mediator) formarea unei ec hipe, luarea deciziilor în mod
participativ, managementul conflictului.
7. Rolul de inovator, cel ce gânde ște creativ: tr ăirea schimb ării, gândire creativ ă,
managementul schimb ării.
8. Rolul de broker: formarea și men ținerea unei baze a puterii, negocierea contractelor
și a implic ării, prezentarea oral ă, eficace a ideilor manageriale.
Serviciile sociale în România sunt asigurate prin: asocia ții, funda ții și institu ții de
stat. Scopul acestora este nonprofit, exemple de or ganiza ții ce ofer ă servicii sociale:
bisericile, spitalele, clinicile, institu țiile de înv ăță mânt, centrele de plasament, cantinele
sociale, organiza ții de cartier, cluburile de tineret.
Institu țiile de asisten ță social ă au o misiune și un scop. Pentru a putea vorbi despre
afirmarea unei misiuni organiza ționale trebuie s ă facem referire la urm ătoarele dimensiuni:
1. Scopul global care este indicator major al sistemul ui social;
2. Identitatea prin care organiza ția sau institu ția se autocaracterizeaz ă;
3. Valorile care înseamn ă afirmarea filosofiei pentru care militeaz ă sistemul social;
4. Politica major ă care înseamn ă afirmarea valorilor expuse de sistem.
În accep țiunea lui Patti, managementul performant al institu țiilor de asisten ță
social ă implic ă o adaptare a tuturor angaja ților la valorile unei culturi profesionale
specifice acestui domeniu de activitate și se caracterizeaz ă prin urm ătoarele aspecte 142 :
1) obiectivele sunt împ ărt ăș ite de majoritatea membrilor institu ției de asisten ță
social ă;
2) angaja ții au posibilitatea lu ării unor decizii opera ționale, în contextul unei
reglement ări existente în acest sens;
3) luarea deciziilor este determinat ă de aptitudini, responsabilitate, ritm și cerin țe
pentru dezvoltarea profesional ă și managerial ă;

142 Patti R.J., The Handbook of Social Welfare Management , Sage Publications, London, 2000

105
4) munca este efectuat ă în echip ă în domeniul planific ării, performan ței și disciplinei;
5) problemele individuale ale beneficiarilor sistemulu i de asisten ță social ă – în calitate
de stakeholderi – sunt incluse în problemele manage mentului general;
6) colaborarea se manifest ă cu u șurin ță , fiind facilitat ă de o comunicare eficient ă;
7) apari ția unei crize duce la implicarea rapid ă a oamenilor pân ă la eliminarea cauzei
acesteia;
8) conflictele sunt tratate eficace și deschis, oamenii spun ceea ce vor și a șteapt ă ca
conducerea s ă fac ă acela și lucru;
9) perfec ționarea și înv ățarea se desf ăș oar ă la locul de munc ă și se bazeaz ă pe voin ța
de a dezvolta continuu institu ția de asisten ță social ă.

Func ții ale managementului de caz din perspectiva servic iilor integrate 143
Sistemele integrate de îngrijire sunt un r ăspuns, o solu ție pentru costurile ridicate
ale serviciilor medicale și sociale, modele de servicii bazate pe comunitate, care combin ă
serviciile sociale cu cele medicale. Reabilitarea b azat ă pe comunitate a persoanelor cu
dizabilit ăți reprezint ă un model de serviciu integrat construit în urma un or studii detaliate
comparate despre șansele de integrare social ă a acestor persoane. Pentru a analiza func țiile
managementului de caz, Moore ia în considerare dou ă variabile pe care le pune în rela ție
cu managementul de caz: a) gradul de integrare a se rviciilor; b) nivelul resurselor
disponibile pentru oferirea serviciilor. Considerat o variabil ă dependent ă, managementul
de caz poate avea patru func ții care pot fi reprezentate prin urm ătoarea matrice:
Func ții ale
managementului de caz Gradul de integrare a
serviciilor Nivelul resurselor
Ra ționalizare Ridicat (+) Sc ăzut (-)
Marketing Ridicat (+) Ridicat (+)
Intermediere Sc ăzut (-) Ridicat (+)
Dezvoltare Sc ăzut (-) Sc ăzut (-)
Tab. II.1- Matricea managementului de caz (adaptare dup ă Moore, 1992)
Func ția de ra ționalizare 144

143 Cojocaru, Ștefan, Metode apreciative în asisten ța social ă . Ancheta, supervizarea și managementul de caz ,
ed. Polirom, Ia și, 2005, p 171
144 Ibidem , p.172

106
Aceasta caracterizeaz ă situa ția în care exist ă un nivel sc ăzut al resurselor, dar
func ționeaz ă multe servicii socio-medicale integrate. În aceast ă situa ție, managementul de
caz este v ăzut ca o metod ă de distribuire și alocare a resurselor în cel mai bun mod posibil,
alocarea resurselor disponibile pentru serviciile c are necesit ă o interven ție rapid ă din partea
furnizorilor de servicii. Observ ăm c ă, din acest punct de vedere, serviciile dezvoltate sunt
dependente de resursele existente și sunt puse în direct ă corela ție cu ele. În aceast ă
abordare a serviciilor se ține cont, în principal, de resursele existente.
Func ția de marketing 145
Existen ța resurselor la un nivel ridicat și dezvoltarea unor servicii integrate într-un
grad înalt, fac ca managementul de caz s ă îndeplineasc ă aceast ă func ție de marketing,
adic ă aceea de a stabili serviciile care satisfac în cea mai mare m ăsur ă nevoile clien ților și
adaptarea serviciilor pentru a fi cât mai accesibil e clien ților. Inspirat ă din practica
marketingului economic, aceast ă funcție pune accent pe latura social ă și nu implic ă
vânzarea unor servicii, ci adaptarea ofertei de ser vicii la cererea generat ă de nevoile
clien ților. Este func ția managementului de caz care ia în calcul, în prin cipal, nevoile
clien ților.
Func ția de dezvoltare 146
Este prezent ă în situa ția în care atât nivelul integr ării serviciilor, cât și cel al resursi
existente sau disponibile sunt reduse. În aceast ă situa ție (extrem de frecvent ă) managerii de
caz trebuie s ă identifice serviciile disponibile pentru diferite probleme ale clien ților,
servicii care pot fi dezvoltate în comunitate în li psa resurselor necesare pentru o interven ție
eficient ă. Structura fragmentar ă a serviciilor, inexisten ța, de multe ori, a serviciilor
specializate, lipsa fondurilor și a resurselor umane transform ă managementul de caz într-o
metod ă de impulsionare a dezvolt ării, a adapt ării unor servicii la resursele existente.
„Managemntul în asisten ță social ă ofer ă o perspectiv ă de ansamblu asupra spa țiului
în care se desf ăș oar ă activitatea managerial ă și trateaz ă în detaliu anumite elemente ale
func țiilor și rolurilor manageriale caracteristice asisten ței sociale, care prezint ă o
importan ță deosebit ă penru faza actual ă a construirii profesiei de asistent social în
România” 147 , asistentul social este deesmnat ca manager de caz metod ă pus ă în practica
mai ales în cadrul Direc țiilor Generale de Asisten ță social ă și Protec ția Copilului.

145 Ibidem
146 Ibidem p. 173
147 Neam țu, Nicoleta, op.cit., p. 368

107
Asistentul social – managerul de caz, îndepline ște conform procedurilor standard anumite
roluri .
Se pune accentul pe rolurile managerilor de caz car e duce la stabilirea unor modele
specifice metodei managementului de caz.
„Rolurile managerilor de caz sunt urm ătoarele:
a) rezolvarea problemelor – aceasta este o func ție clasic ă de interven ție v ăzut ă ca o
modalitate de identificare a solu țiilor la problemele clien ților. Orice caz social este
instrumentat pentru a se g ăsi și a se urm ări implementarea unor solu ții pentru
rezolvarea sau, cel pu țin, diminuarea problemei;
b) sprijinul public și advocacy – reprezint ă o activitate desf ăș urat ă de managerul de
caz pentru a influen ța luarea unei decizii în cadrul furnizorilor de ser vicii, al
autorit ăților locale în favoarea clientului s ău. Sprijinul public reprezint ă activitatea
concentrat ă asupra ob ținerii unui suport din partea cet ățenilor, a societ ății civile, a
mass-media și a altor persoane care pot influen ța luarea unei decizii favorabile în
urma procesului de advocacy;
c) intermedierea între agen ții sau persoane reprezint ă un rol al managerului de caz
care realizeaz ă planul de servicii și se asigur ă c ă acele servicii recomandate exist ă
în comunitate și le sunt accesibile clien ților. Managerul de caz intermediaz ă accesul
la servicii diverse pentru clien ții pe care-i reprezint ă și contracteaz ă persoanele
responsabile, cu putere de decizie, ce administreaz ă aceste servicii. Accesul la
serviciile respective se face în func ție de politica organiza țional ă, comunitar ă și pe
baza unor contracte de parteneriat; pentru a evita unele erori legate de elaborarea
planului de servicii, managerul de caz se documente az ă în leg ătur ă cu serviciile
oferite în comunitate și cu criteriile de accesibilitate pe care trebuie s ă le
îndeplineasc ă clien ții acestora.
d) planificarea social ă – managerul de caz, prin planurile de servicii pe care le
realizeaz ă îndepline ște aceast ă func ție, ce are rolul de a stabili obiective clare și
măsurabile pentru fiecare client în parte, modalit ăți de realizarea a activit ăților,
termene-limit ă, planuri de evaluare și monitorizare etc.;
e) organizarea comunitar ă – managerul de caz are un rol activ în ceea ce pri ve ște
distribuirea și alocarea resurselor existente în comunitate pentr u clien ții pe care îi
deserve ște; aceasta nu înseamn ă c ă managerul de caz se implic ă în administrarea și
gestionarea diferitelor servicii sociale din comuni tate, ci are un rol important în
articularea acestor servicii în cadrul interven țiilor propuse la nivelul clien ților;

108
f) monitorizarea serviciilor – înseamn ă, în primul rând, culegerea unor informa ții
legate serviciile din comunitate, criteriile pe car e trebuie s ă le îndeplineasc ă
poten țialii beneficiari verificarea permanent ă a capacit ății acestor servicii și a
„gradului de ocupare” a lor etc.;
g) evaluarea – managerul de caz este și un evaluator, atât a situa țiilor clien ților s ăi
(evaluare realizat ă în diferite momente ale interven ției: ini țial ă, periodic ă și final ă),
cât și a serviciilor existente; atunci când managerul de caz realizeaz ă planul de
servicii pentru un client, urm ăre ște și impactul pe care îl au interven țiile diferi ților
speciali ști pe ariile lor de competen ță ;
h) consultan ța – managerul de caz este, la rândul s ău, și un consultant pentru ceilal ți
practicieni în domeniul social și pentru celelalte institu ții care ofer ă servicii sociale
diferitelor categorii de persoane vulnerabile și defavorizate;
i) colaborarea – pentru a-și îndeplini sarcinile, managerul de caz colaboreaz ă cu
ceilal ți speciali ști ce lucreaz ă pe caz, cu reprezentan ții altor institu ții cu care clien ții
săi intr ă în contact cu al ți manageri de caz, atunci când responsabilit ățile lor se
intersecteaz ă;
j) coordonare – aceasta este, prin excelen ță , un rol al managerului de caz; dup ă ce a
realizat planurile de servicii, managerul de caz se asigur ă c ă fiecare specialist care
intervine în situa ția clientului s ău urm ăre ște obiectivele stabilite în cadrul planului;
el coordoneaz ă echipa interdisciplinar ă care lucreaz ă pe caz nu pentru c ă ocup ă o
pozi ție ierarhic ă, ci pentru c ă cadrul echipei, construit ă uneori dup ă modelul
matriceal, este coordonatorul pentru cazul s ău;
k) consilierea – este activitatea de sprijin pentru clien ții serviciilor sociale, iar
managerul de caz realizeaz ă aceasta lucrând direct cu clientul s ău. Scopurile
consilierii pot fi multiple, dar în primul rând se urmăre ște sprijinirea clientului în a-
și în țelege situa ția, a-și reduce gradul de vulnerabilitate ce-1 caracterize az ă la un
moment dat, a analiza condi țiile în care tr ăie ște, a identifica solu ții și a decide în
privin ța ac țiunilor viitoare;
l) înregistrarea și monitorizarea progreselor – înregistrarea progreselor se face prin
documentarea în cadrul dosarului clientului, iar mo nitorizarea acestora este util ă
pentru evaluarea interven țiilor și a efectelor pe care le au pentru analiza rezultat elor

109
și a modelelor cele mai eficiente de interven ție, pentru luarea unor decizii în ceea
ce prive ște succesele și e șecurile activit ății.” 148
Folosirea metodei managementului de caz în cadrul s erviciilor sociale reprezint ă o
metod ă bine conturat ă în serviciile sociale din Europa Occidental ă și S.U.A., ,, serviciile
sociale trateaz ă direct cu oamenii și intervin asupra acestora , efectele unor astfel d e
servicii fiind judecate în termeni ai valorilor uma ne , nu doar în termeni instrumentali,
deoarece are consecin țe morale asupra indivizilor, familiilor și comunit ăților.” 149

3) Asocia ția Directorilor Institu țiilor pentru Vârstnici (A.D.I.V.) România și
formarea profesional ă na țional ă
Asocia ția Directorilor Institu țiilor pentru Vârstnici (A.D.I.V.) din România a fos t
fondat ă în anul 2008 la Târgu Mure ș, cu scopul de a reuni pe plan na țional directorii și
conduc ătorii centrelor de îngrijire pe termen lung a vârst nicilor în vederea consolid ării
schimbului constructiv de experien ță și bune practici în domeniul managementului
serviciilor de îngrijire și de asisten ță a vârstnicilor, atât la domiciliu cât și în regim
reziden țial, în sectorul privat și în cel public, în vederea îmbun ătățirii calit ății vie ții
beneficiarilor .150
Asocia ția este membr ă și reprezint ă Romania la E.D.E. (European Association for
Directors and Providers of Long-Term Care Services for the Elderly – Asocia ția European ă
a Directorilor Institu țiilor pentru Persoanele Vârstnice).
Pe lâng ă interesul crescut al acestei asocia ții de a îmbun ătății calitatea vie ții
vârstnicilor în serviciile de tip reziden țial, membrii A.D.I.V. doresc cu interes s ă dezvolte o
comunitate profesional ă reprezentativ ă în acest domeniu, recunoscând astfel importan ța
unei form ări adecvate pentru func ția de conducere în cadrul serviciilor destinate vâr stei a
treia.
Conform www.adivromania.ro, aceast ă formare se poate realiza prin abordarea mai
multor direc ții, precum:
• „Organizarea, sus ținerea și participarea conduc ătorilor de centre de îngrijire și
asisten ță a vârstnicilor la diverse campanii de informare, e venimente știin țifice,
cursuri etc.;

148 Cojocaru, Ștefan, op.cit., pp. 175-178
149 Neam țu, Nicoleta, op.cit., p. 376
150 Site-ul oficial al A.D.I.V. România, www.adivromania.ro , accesat în 15 iunie 2017, ora 14.21

110
• Colaborarea interprofesional ă, schimburi de experien țe, idei și bune practici în
scopul ridic ării nivelului actului administrativ la standarde pe rformante.
• Sensibilizarea factorilor de decizie pentru dezvolt area acelor politici care ar facilita
managementul optimal al unit ăților de îngrijire cu scopul cre șterii calit ății vie ții
reziden ților.
• Ac țiuni de lobby pentru încurajarea unei re țele profesionale.
• Stabilirea unor rela ții și contacte cu organiza ții, institu ții, asocia ții din țara și
str ăin ătate cu profil identic sau asem ănător în vederea colabor ărilor și conlucrarea
la proiecte comune. Instruirea personalului privind abilit ățile specifice
preocup ărilor de îngrijire pe lung ă durat ă, la nivel local sau interna țional.
• Participarea la congrese, mese rotunde, colocvii în care se vor putea: afla ultimele
informa ții în domeniul profesional (ex. indicatori de refer in ță pentru cre șterea
calit ății vie ții din camine); facilita legatur ă cu persoane din acelea și sfere de interes;
discuta cu furnizori specifici care pot prezenta ce le mai bune oferte ale produselor
specifice (materiale conumabile) și cele mai noi tehnologii.” 151

4) E.D.E Eldery European Association for Directors and Providers of Long-Term
Care Services for the Elderly (Asocia ția European ă a Directorilor Institu țiilor
pentru Persoanele Vârstnice) și formarea profesional ă european ă a directorilor
institu țiilor pentru vârstnici.
E.D.E. (Asocia ția European ă a Directorilor Institu țiilor pentru Persoanele
Vârstnice) este o organiza ție interna țional ă care reprezint ă asocia ții na ționale pentru
directori și furnizori de servicii de îngrijire pe termen lung în Europa. Una dintre sarcinile
sale majore este promovarea schimbului de informa ții și experien ță între membrii s ăi și
facilitarea înv ăță rii reciproce. Asocia ția caut ă îmbun ătățirea calit ății îngrijirii și a
supravegherii în domeniul serviciilor destinate vâr stnicilor.
Preocuparea pentru profesionalizarea conduc ătorilor de servicii destinate
vârstnicilor se traduce pentru E.D.E. prin:
• asigurarea asisten ței și a consilierii în probleme de îngrijire reziden țial ă pentru
organiza țiile din Europa care activeaz ă în acest domeniu;
• dezvoltarea unor standarde comune de instruire;
• realizarea vizitelor și schimb de experien ță între ță rile europene;

151 Ibidem

111
• promovarea schimbului de informa ții privind evolu țiile și trendurile în domeniul
asisten ței sociale și de s ănătate a persoanelor în vârst ă;
• participarea la congrese interna ționale, conferin țe, programe de formare și excursii
de studiu; ini țierea de proiecte de cercetare transfrontaliere în domeniul îngrijirii
persoanelor în vârst ă;
• îmbun ătățirea statutului social al profesiei de director al serviciilor de îngrijire pe
termen lung;
• desf ășurarea activit ăților de rela ții publice și influen țarea deciziilor parlamentarilor
în domeniul îngrijirii pe termen lung. 152

152 Site-ul oficial al E.D.E. Eldery European Associat ion for Directors and Providers of Long-Term Care
Services for the Elderly: http://www.ede-eu.org/en , accesat în 15 iunie 2017, ora 17.49.

112
2. Studiu de caz privind Centrele reziden țiale și resursele social-medicale, economico-
legislative și cultural-spirituale. Cum pot contribui directorii și speciali știi centrelor
reziden țiale la cre șterea calit ății vie ții persoanelor vârstnice institu ționalizate

Studiul a fost realizat în cadrul Școlii doctorale a Facult ății de Filosofie și Știin țe
Social – Politice UAIC Ia și, în colaborare cu Bella România, ADIV România și Asocia ția
”Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Contextul studiului
Lipsa acut ă de informa ții provenite din studiul de teren, a determinat con struirea
unui instrument de colectare a datelor. Informa țiile au fost furnizate de c ătre o echip ă
pluridisciplinar ă condus ă de coordonatorului centrului. Pentru selectarea ce ntrelor a fost
utilizat ă baza de date oficial ă (Ministerul Muncii și Justi ției Sociale, AJPIS-uri), iar
perioada de implementare a fost 3 februarie – 8 mai 2017.

a. Ipoteza și obiectivele cercet ării
Ipoteza: Cu cât implicarea și profesionalizarea echipei pluridisciplinare în pl anul
de interven ție este mai substan țial ă, cu atât mai mult cre ște calitatea vie ții persoanelor
vârstnice din centrele reziden țiale.
Scop: Întocmirea unui instrument care s ă m ăsoare gradul de competen ță și
responsabilitate managerial ă a coordonatorilor de centru reziden țiale, resursele utilizate și
implicarea speciali știlor pe 4 direc ții:
• Social – medical
• Economico-legislativ
• Cultural – spiritual
• Fomare profesional ă
Obiective : S ă se eviden țieze cultura organiza țional ă a centrului reziden țial.
• Specificarea criteriilor de performan ță și standardele întrunite în organizarea
activit ății centrului reziden țial.
• Să se transparentizeze resursele umane și financiare existente, cât și nevoile
concrete pentru a atinge un prag superior al calit ății serviciului oferit.
• Eviden țierea punctual ă a propunerilor legislative pentru îmbun ătățirea serviciului
reziden țial dedicat persoanelor vârstnice.
• Specificarea procedurii de admitere și a criteriilor de evaluare a selec ției noilor
beneficiari.

113
• Reflectarea importan ței culturii în via ța persoanelor vârstnice și necesitatea
implic ării acestora în activit ățile ocupa ționale în vederea cre șterii stimei de sine.
• Să fie eviden țiat rolul terapiei spirituale în procesul de îmbun ătățire a calit ății vie ții
persoanei vârstnice
• Identificarea nevoilor de formare profesional ă a coordonatorilor de centre
reziden țiale, limitele, exigen țele și responsabilit ățile exercit ării unei func ții de
conducere a centrului reziden țial.

b. Metodologia cercet ării
1) Proiectarea e șantionului
Eșantionul a fost format din 40 de centre reziden țiale din Regiunea Nord – Est,
mediul public și privat (ONG – uri și furnizori cu specific economic).

2) Metode și instrumente de cercetare
Formularul de evaluare a managerilor de institu ții reziden țiale pentru vârstnici și a
personalului ce formeaz ă echipa pluridisciplinar ă, are scopul de a m ăsura gradul de
competen ță și de performan ță a celor implica ți în planul de interven ție, cu scopul de a
identifica nivelul la care se pozi ționez ă, în mod obiectiv, centrul pe care ace știa îl
coordoneaz ă.
Formularul a fost aplicat în urma unei analize pre alabile a centrului, luând referin țe
de la MMJS și AJPIS. Fiecare centru selectat a fost reprezentat iv pentru studiul de fa ță
deoarece, în urma preanalizei, a întrunit condi țiile minime de a participa la aceast ă
cercetare. În prealabil au fost trimise adrese ofic iale, cu num ăr de înregistrare c ătre centrele
selectate, scopul și obiectivele cercet ării pentru transparentizarea proiectului.
Formularul a fost aplicat în prezen ța coordonatorului de centru și a echipei
pluridisciplinare. A fost vizitat fiecare centru și au fost realizate poze din interiorul și
exteriorul institu ției, cu acordul scris al conduc ătorului și a reziden ților. Formularul din
Anexa 1, a fost organizat pe mai multe domenii de i nteres, pentru a realiza o imagine cât
mai de ansamblu asupra problematicii studiate.
Al ături de formularul de evaluare, am utilizat și metoda observa ției. Tipul de
observa ție pe care l-am ales a fost observa ția structurat ă având din start un ghid prin
prisma c ăruia analizez datele, informa țiile în func ție de întreb ările de plecare.

114
3) Metode și tehnici de analiz ă
Dup ă ce am cules datele – prin observa ție și completarea formularului de evaluare,
am încercat s ă identific o modalitate de a le organiza, selecta, transforma, abstractiza și
reprezenta într-un mod care s ă fie cât mai relevant pentru cercetarea de fa ță
În acest scop, transcrierea și adnotarea interviurilor (cu reflec ții personale) mi-au
fost de un real folos la construirea bazei de cerce tare, datele brute fiind corelate prin
procesul de codare deschis ă. Dup ă Strauss și Corbin, „codarea este procesul prin care
datele sunt dezasamblate, conceptualizate și reasamblate în alte date noi, și presupune
minimizarea, eviden țierea sau ignorarea unor dimensiuni ale acestora, c u scopul de a servi
inten țiilor anun țate ale cercet ării”. 153
Rezultatul procesului de codare sunt categoriile. Datele brute sunt împ ărțite în
grupuri în func ție de o serie de atribute ale acestora. Principiul dup ă care se face gruparea
este urm ătorul: elementele care sunt plasate în acela și grup trebuie s ă fie cât mai
asem ănătoare între ele și cât mai diferite de elementele plasate în alte gr upuri. Sensul
rela țiilor dintre categorii este aplicat deductiv de teo ria de la care am plecat în cercetarea
realizat ă.

c. Prezentarea rezultatelor

Fig. II.2. Distribu ția centrelor în func ție de statutul de furnizor licen țiat sau acreditat

153 Strauss, Anselm, Corbin Juliet, Basics of qualitative research: grounded theory procedures and
techniques , ed. Sage Publications, London, 1990, p. 24

115
Fig. II.3. Distribu ția centrelor în func ție de jude țul în care activeaz ă

Fig. II.4. Distribu ția centrelor în func ție de mediul de func ționare

Fig. II.5. Gradul de ocupare a locurilor de cazare și gradul de absorb ție a cererii de
îngrijire în centrele studiate (în medie)

116
Fig. II.6. Nivelul de angaja ți și de beneficiari în func ție de statutul juridic al centrului (în
medie)

Fig. II.7. Gradul de acoperire a func țiilor din echipa pluridisciplinar ă (în medie)

Fig. II.8. Coeficientul de angaja ți/pacient (în medie) corelat cu gradul de acoperire a
func țiilor din echipa pluridisciplinar ă (în medie)

117

Fig. II.9. Atitudinea directorilor de
cămine cu privire la procedura de
admitere Fig. II.10. Atitudinea directorilor de
cămine cu privire la legisla ția
în domeniu

Fig. II.11. Atitudinea directorilor de
cămine cu privire la relevan ța terapiei
spirituale

Fig. II.12. Atitudinea directorilor de
cămine privind coordonatorul ideal
pentru terapia spiritual ă

Fig. II.13. Distribu ția centrelor în func ție de criteriul de stabilire a contribu ției

Fig. II.14. Op țiunea directorilor de c ămine cu privire la nivelul optim al cuantumului de
contribu ție
Tab. II.2. Nivelul contribu ției, în medie, în func ție de tipul de c ămin și de criteriul de
stabilire a acesteia (în RON/beneficiar/lun ă) Grad de
dependen ță Tarif unic Nr. de
persoane/
camer ă Grad de dependen ță
și nr. de
persoane/camer ă
Cămine de
stat 1166 60-85% din pensie
sau
intre 504-800 lei 0 0
Cămine
private 1486 60-85% din pensie
Sau intre 1150 – 2300 1100 1963 416
8 8
0102
cămine de stat c ămine private gradul de dependenta
tarif unic
nr. persoane/camera
gradul de dependenta si nr
persoane/camera
1 1016
68
43
cămine de stat c ămine private 1000-1500 ron
1500-2000 ron
2000-2500 ron
2500-3000 ron
118

Fig. II.15 . Distribu ția centrelor sociale în func
Fig. II.16 . Structura veniturilor totale anuale (în medie, în %)
Fig. II.17 . Structura cheltuielilor totale anuale (în medie, în %) 12
1
cămine de stat
cămine de stat cămine private
6,2% 4,2% 4,6%
0,6% 8,0% contributii directe
cămine de stat cămine private
0,7% salarii
119 ia centrelor sociale în func ție de prezen ța activit ăților de economie
social ă
. Structura veniturilor totale anuale (în medie, în %)

. Structura cheltuielilor totale anuale (în medie, în %) 28
9
cămine private nr. total de camine
camine care desfasoara
activitati de economie
sociala
6,2% 4,2%
52,4% 4,6% 8,0%
40,8% 83,2% contributii directe donatii/sponsorizari subventii altele
6,4%
19,0% 18,2%
21,7% 28,9% 46,9% salarii îngrijire func ționare altele de economie

nr. total de camine
camine care desfasoara
activitati de economie
83,2% altele
58,8% 46,9%

Fig. II.18 . Nivelul mediu al veniturilor

Fig. II.19 . Atitudinea directorilor de c
Fig. II.20 . Op țiunea directorilor de c cămine de stat 2623 Venituri/beneficiar
03
33
cămine de stat cămine private foarte relevanta
13
25
cămine de stat
120 . Nivelul mediu al veniturilor și al cheltuielilor per beneficiar/ lun ă
. Atitudinea directorilor de c ămine privind formarea profesional
iunea directorilor de c ămine cu privire la bugetul disponibil pentru
formarea profesional ă
mine de stat cămine private 1050 2515
1071 Venituri/beneficiar Cheltuieli/beneficiar
3
33
8foarte relevanta relevanta irelevanta
03615
cămine private 500
1000
1500
>2000 ron i al cheltuielilor per beneficiar/ lun ă (în RON)
mine privind formarea profesional ă
mine cu privire la bugetul disponibil pentru 22
500 -1000 ron
1000 -1500 ron
1500 -2000 ron
>2000 ron

121
Fig. II.21. Atitudinea directorilor de c ămine privind modul de realizare a form ării
profesionale
Fig. II.22. Atitudinea directorilor de c ămine privind prognoza de angajare de personal în
func ție de specialitate

Contribu ții proprii sau, ce aduce nou cercetarea?
• Identidicarea resurselor și nevoilor din centrele reziden țiale.
• Măsurarea gradului de profesionalizare a coordonatori lor de centre și a celorlal ți
speciali ști.
• Eviden țierea bugetului real alocat de fiecare institu ție pentru vârstnicii
institu ționaliza ți.
• O viziune comparativ ă între centrele publice și private.
• Evocarea gradului de ocupare a locurilor din centre le reziden țiale și nevoia
supliment ării acestora pentru cererile aflate în a șteptare.
• Dorin ța și interesul crescut pentru dialog social cu repreze ntan ții MMJS pentru
adaptarea legisla ției la contextul actual și la nevoile beneficiarilor.
• Manifestarea inten ției unui parcurs academic în preg ătirea profesional ă a
coordonatorilor de centre reziden țiale. 39
99
714
09
cămine de stat cămine private licenta module masterat cursuri
49
513
56
811
514
cămine de stat cămine private ergoterapeut
kinetoterapeut
asistent medical
psiholog
asistent social

122
III. Modele de bun ă practic ă în asisten ța social ă gerontologic ă
1. Cultura organiza țional ă

a. Prezentarea general ă a institu țiilor
1) Așez ământul social-filantropic ”Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Sfâr șitul lunii mai din anul 2006, a marcat ziua în care a debutat oficial activitatea
social-filantropic ă a acestui centru reziden țial. Cu ajutorul lui Dumnezeu, prin efortul
deosebit al parohiei, cu sprijinul Guvernului Român iei și al Ministerului Integr ării
Europene, s-a concretizat un ideal, la început, pen tru foarte mul ți, utopic.
Așez ământul ad ăposte ște în acest moment un num ăr de 96 de persoane vârstnice
cu polipatologii, aproximativ jum ătate dintre ace știa fiind imobiliza ți la pat cu necesit ăți de
îngrijiri speciale. Din luna iunie 2009, institu ția a primit acreditare pentru furnizarea
serviciilor sociale incluse în nomenclator, ce face referire la îngrijirea persoanelor
vârstnice, cu un caracter permanent.
Complexul este alc ătuit din mai multe corpuri, dintre care cl ădirea principal ă are
nivel parter, etaj și mansard ă cu un num ăr de 1125 m 2, ce poate oferi cazare în camere de
1, 2, 3, 4 locuri cu grupuri sanitare proprii, cl ădirea are lift pentru cei imobiliza ți și greu
deplasabili.
Centrul este dotat conform standardelor în vigoare și nevoilor vârstnicilor cu
urm ătoarele: central ă de securitate la incendiu, cu detectoare de fum în fiecare spa țiu,
sistem de apelare asistente în fiecare camer ă, sistem de sonorizare, sistem de supraveghere
video, sistem de voce-date, lift, servicii de sp ălătorie, usc ătorie și c ălc ătorie, acces pentru
beneficiari la telefon, laptop conectat la internet prin cablu sau wi-fi, cabinet de
ergoterapie: ateliere de broderie, croitorie, lumân ări decorative, teatru, cântec și dans
popular, seri de poezie, activit ăți de între ținere a spa țiilor verzi, jocuri interactive, quilling,
origami, pictur ă pe sticl ă, organizarea zilelor de na ștere, bibliotec ă cu peste 1000 de
volume, sal ă de kinetoterapie, sal ă de fizioterapie, ecografie, sal ă de proiec ții de film,
cabinet medical dotat cu aparatur ă medical ă de urgen ță , unde pot fi consulta ți beneficiarii
de medicul generalist al A șez ământului dar și de medicii de specialitate, voluntari, de la
Spitalul municipal One ști. Centrul de ține o ambulan ță , ce este dotat ă pentru a oferi
transport, cu aparatur ă medical ă de prim ajutor și alte instrumente cerute de standardele de
înregistrare ale ma șinii.
Atmosfera din cadrul centrului este una de familie, camerele sunt personalizate, iar
rudele îi viziteaz ă pe majoritatea s ăpt ămânal. Personalul care deserve ște serviciile sociale,

123
este unul preg ătit, oameni tineri dar și ambi țio și, cu specializ ări în domeniile în care
activeaz ă. Angaja ții propun o abordare a beneficiarului plin ă de respect și considera ție, cu
o dragoste cre știn ă care se revars ă asupra semenului nostru iar orice poten țial ă situa ție
conflictual ă se rezolv ă în mod pa șnic și diplomatic. Personalul este numeros și capabil s ă
acopere aria de activitate a fiec ărui domeniu.
Hrana este preparat ă în buc ătăria institu ției, aceasta este diversificat ă și preparat ă în
acord cu prescrip țiile medicul nutri ționist, ținând cont de starea de s ănătate și dieta fiec ărui
pacient.

2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Căminul Caritashaus Schwester Reginalda a fost inaugu rat în anul 2007 și este
situat în districtul Recklinghausen-Sud, la câ țiva metri de strada comercial ă principal ă și
pia ța s ăpt ămânal ă. Căminul de b ătrâni este sprijinit de Spitalul Elisabeta și Asocia ția
Caritas din ora șul Recklinghausen.
Căminul a fost înfiin țat în memoria c ălug ări ței ”Reginalda”, fondatoarea unui
Hospice aflat în aceea și localitate. Ea a pus bazele activit ății sociale din districtul unde se
afl ă c ăminul. Centrul î și propune oferirea serviciilor de îngrijire pentru persoanele
vârstnice bolnave și dependente într-un mediu familial, într-o cas ă iubitoare și s ă respecte
nevoile și dorin țele fiec ăruia, activitate ce se ghideaz ă pe cunoa șterea exhaustiv ă a
bătrânului și a personalit ății acestuia.
Aici sunt ad ăpostite 80 de persoane cu vârsta cuprins ă între 46-97 ani, cu diverse
diagnostice. Camerele sunt individuale, cu baie pro prie, luminoase și primitoare, cu un
nivel ridicat de confort. Imobilul este împ ărțit în patru zone de locuit. Fiecare zon ă are o
camer ă de zi spa țioas ă menit ă s ă faciliteze socializarea vârstnicilor prin activit ăți precum:
comunicare, vizionare TV, jocuri. În plus, exist ă în fiecare zon ă o buc ătărie cu sal ă de
mese, unde ace știa pot lua mesele împreun ă.
Căminul ofer ă urm ătoarele servicii:
• Sal ă de gimnastic ă;
• Cântece și cor;
• Servicii religioase;
• Terapia cu animale (câini);
• Adun ări sociale și s ărb ători în func ție de sezon;
• Vizite regulate de la gr ădini țele învecinate, grupuri muzicale și alte asocia ții;

124
• Vizite la pia ța s ăpt ămânal ă;
• Excursii în aer liber;

3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Căminul Residenza Mario Francone din localitatea BRA, situat ă în Provincia
Cuneo, Regiunea Piemonte – Italia este un C ămin Sanitar si de Asisten ță (C.S.A.),
autorizat s ă func ționeze din anul 2002. Il Gelsomino SRL este titular ul autoriza ției de
func ționare al acredit ării, are rol de furnizor de servicii socio – medica le. Punto Service
Cooperativa Sociale a r.l desf ășoar ă activitatea propriu- zis ă de asisten ță și îngrijire.
În luna aprilie 2016 a avut loc preluarea de c ătre societatea Il Gelsomino SRL.
Structura este organizat ă pe 3 nivele, la parter, la etajul întâi și la etajul doi, fiecare
etaj cu câte 20 locuri. C ăminul este dotat cu camere de o persoan ă sau duble, mobilate în
stil hotelier, frigider, prize, TV, aer condi ționat și dotate cu buton de apel pentru urgen țe.
Dac ă dore ște, dup ă ce va primi aprobarea conducerii, beneficiarul poa te s ă aduc ă mobilier
propriu, tablouri și obiecte care s ă faciliteze procesul de integrare.
Căminul ad ăposte ște 60 de vârstnici care au nevoie de un cadru famil ial și îngrijire
special ă pe care personalul angajat o acord ă.
În cămin sunt garantate urm ătoarele servicii:
1. Hoteliere → cur ățenie și sp ălătorie
2. De asisten ță → asisten ță tutelar ă, activit ăți recreative, culturale și spirituale,
sus ținere psihologic ă
3. Sanitare → asisten ță de infirmerie, de reabilitare, farmaceutic ă și medicin ă general
4. Administrative → secretariat

4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Ideea de a lucra pentru o mai bun ă îngrijire oferit ă bolnavilor în faz ă terminal ă sau
care sufer ă de boli grave, a luat na ștere în prim ăvara anului 1986, în cadrul Spitalului
Elisabeta din Recklinghausen-Süd. În cadrul pelerin ajului de la Assisi, între capelanul
spitalului Elisabeta, Hans Overkaemping și directorul administrativ Norbert Homann s-a
discutat despre nemul țumirea lor privind op țiunile de îngrijire pentru bolnavii în faz ă
terminal ă cât și despre îngrijirea și suportul care ar trebui oferit rudelor acestora. Acest
gând a provocat la scurt timp o discu ție cu managerul de asisten ță medical ă al spitalului cu
privire la dezvoltarea unui astfel de proiect, aces ta primind și propunerea de a-l conduce.

125
La 29 aprilie 1986 gândurile cu privire la stabi lirea unei case pentru bolnavii în
faz ă terminal ă au fost mai întâi prezentate consiliului de admini stra ție și ac ționarilor
Spitalului Elisabeta. Ei au fost de acord s ă înfiin țeze o nou ă institu ție pentru îngrijire, în
care to ți s ă fie membri fondatori.
Crearea Centrului de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus a avut loc la 3
septembrie 1986. Numele a fost ales în memoria pele rinajului de la Assisi și pe baza
cânt ării Sfântului Francisc, cântec în care moartea este prezentat ă ca sora noastr ă.
Institu ția a fost renovat ă în luna ianuarie 2014 și ofer ă servicii paliative persoanelor
în faz ă terminal ă.
Indicatori Așez ământul
social-
filantropic “Sf.
Voievod Ștefan
cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Num ăr de
beneficiari 96 80 60 12
Anul
inaugur ării
centrului 2006 2007 2002 1986
(renovat 2014)
Num ăr de
angaja ți 65 75 40 27
Loca ție
ETC Hârja, Bac ău,
România Recklinghausen,
Germania Bra, Cuneo, Italia Recklinghausen,
Germania
Tab. III.1. Tabel comparativ privind profilul insti tu țiilor cercetate

b. Organigram ă
1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”:
– 1 director – Inspector eparhial al Sectorului soc ial-filantropic din cadrul
Arhiepiscopiei Romanului și Bac ăului care organizeaz ă și conduce întreaga activitate și
desf ășoar ă activit ăți spirituale zilnice;
– 29 infirmieri, lucr ători sociali și îngrijitori ce asigur ă îngrijirea b ătrânilor,
efectueaz ă toaleta, îmbr ăcarea, dezbr ăcarea și supravegherea acestora;

126
– 2 persoane responsabile pentru cur ățenia și igienizarea spa țiilor de locuit și a celor
comune;
– 2 buc ătari principali și 6 ajutori de buc ătar care preg ătesc mâncarea b ătrânilor
conform prevederilor igienico-sanitare, dup ă meniul diferen țiat în func ție de regimul
prescris de medicul nutri ționist;
– 2 patiseri care asigur ă zilnic produse calde de patiserie și pâine;
– 1 medic generalist care monitorizeaz ă zilnic pacien ții centrului;
– 1 medic dietetician nutri ționist;
– 7 asisten ți medicali care urm ăresc starea de s ănătate a tuturor b ătrânilor, asigur ă
asisten ța de urgen ță și efectueaz ă tratamentele medicale de orice natur ă;
– 3 asisten ți sociali care realizeaz ă anchete sociale, proiecte de finan țare, sunt în
leg ătur ă permanent ă cu serviciul de asisten ță social ă a Consiliului local și al Arhiepiscopiei
Romanului și Bac ăului, respectiv Protoieriei One ști. Asisten ții urm ăresc gradul de
incluziune social ă a b ătrânilor în cadrul comunit ății și au în vedere demersul social al
fiec ărui asistat;
– 1 psiholog care monitorizeaz ă evolu ția sau involu ția psihologic ă a b ătrânilor prin
abordarea diferitelor teme de discu ții, realizarea unor chestionare individuale din car e
rezult ă procesul psiho-cognitiv al b ătrânilor;
– 3 instructori educatori pentru activit ăți de resocializare care antreneaz ă persoanele
vârstnice în activit ăți de terapie ocupa țional ă, meloterapie și activit ăți de petrecere a
timpului liber;
– 1 economist care monitorizeaz ă situa ția financiar ă a centrului și o corecteaz ă când
este cazul prin recalcularea necesarului continu ării activit ăților de îngrijire a persoanelor
vârstnice;
– 3 kinetoterapeu ți care realizeaz ă programe de recuperare pe baza recomand ărilor
medicului și a dorin țelor beneficiarului;
– 7 îngrijitori care execut ă lucr ări de între ținere și activit ăți de agricultur ă și
zootehnie din cadrul fermei de animale;
– 2 paznici care asigur ă paza și supravegherea permanent ă a centralelor termice și
alimentarea acestora cu lemne.

2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Căminului de b ătrâni Reginalda are un num ăr de 75 de angaja ți, dintre ace știa, cei
mai numero și sunt asisten ții medicali geriatrici, care lucreaz ă câte 10 pe un nivel, ace știa

127
aflându-se în subordinea unei asistente medicale pr incipale. Principalii angaja ți din cadrul
căminului de b ătrâni sunt:
– 1 manager;
– 1 vicemanager care are și func ția de asistent medical principal;
– 1 secretar economist;
– 33 de asisten ți medicali geriatrici;
– 8 ergoterapeu ți sociali;
– 1 buc ătar care se ocup ă de prepararea unor produse u șoare pentru mic-dejun și cin ă,
cât și de distribuirea corect ă și suficient ă a tuturor meselor servite de beneficiari.
Prânzul este asigurat de o firm ă de catering, prin contract de prest ări servicii.
Cur ățenia este asigurat ă, prin contract de prest ări servicii de o firm ă de cur ățenie.

3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul centrului reziden țial de îngrijire și asisten ță Mario Francone, angaja ții
centrului ac ționeaz ă cu prioritate în interesul beneficiarului, angajat ul având
responsabilitatea de a consilia beneficiarul și de a media în scopul armoniz ării intereselor
părților implicate.
– 1 director care are rolul de a asigura organizarea, coordonarea, monitorizarea
permanent ă a realiz ării la standarde calitative superioare a tuturor ac tivit ăților de
natur ă administrativ ă și socio-medical ă desfa șurate în cadrul unit ății.
– 1 responsabil zonal și 2 subordona ți;
– 1 responsabil sanitar care are rolul de a coordona, planifica, monitoriza și verifica
activit ățile de asisten ță medical ă realizate în cadrul unit ății și a procedurilor de
îngrijire a beneficiarilor dispuse de medicul speci alist, respectând legisla ția aplicabil ă
și regulamentul intern al unit ății.
– 1 administrator;
– 4 asisten ți medicali care asigur ă aplicarea corect ă a procedurilor de îngrijire;
– 1 fizioterapeut care are rolul de a asigura aplicar ea corect ă a procedurilor de
fiziokinetoterapie dispuse de medicul specialist în vederea trat ării beneficiarilor;
– 1 psiholog care are rolul de a asigura aplicarea co rect ă a tehnicilor de psihoterapie în
vederea recuper ării și abilit ării psihice a persoanelor din unitate;
– 1 educator/ergoterapeut care are rolul de a asigura realizarea la cele mai înalte
standarde calitative activita țile de recreere, relaxare, animare / divertisment a
beneficiarilor din cadrul unit ății;

128
– 4 persoane responsabile cur ățenie;
– 1 persoan ă responsabil ă sp ălătorie;
– 22 infirmieri care au rolul de a realiza activit ăți de suport / asisten ță a personalului
medical specializat pentru aplicarea corect ă a procedurilor de îngrijire / hr ănire /
igienizare a beneficiarilor.

4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
În cadrul centrului de palia ție exist ă un num ăr de 27 de persoane angajate, dintre
care:
– 1 manager;
– 1 asistent social principal;
– 1 coordonator de caritate;
– 1 administrator (4 ore)
– 1 asistent social secundar
– 2 asistente medicale principale
– 19 asisten ți medicali care au urm ătoarele atribu ții: administreaz ă tratamentul
medicamentos, ofer ă suport nutri țional (hr ănesc pacien ții), realizeaz ă igiena corporal ă
și schimbul de scutece;
– 1 persoan ă responsabil ă cu cur ățenia.

Indicatori A șez ământul
social-filantropic
“Sf. Voievod
Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Num ăr de
angaja ți 65 75 40 27
Selec ția
angaja ților Cuno știn țe
tehnice, motivare,
experien ță ,
mobilitate,
creativitate. Preg ătire
profesional ă,
experien ță în
domeniu,
motivare. Motivare, d ăruire,
compasiune,
preg ăire
profesional ă. Preg ătire
profesional ă,
motivare,
dăruire, dorin ță
de a ajuta.

129
Program de
lucru 4/8/12 ore 4/8/12 ore 4/8/12 ore 4/8/12 ore
Salarii 220 – 445 E 1622 – 5739
E 800 – 1500 E 1800 – 5000 E
Tab. III.2. Tabel comparativ privind resursele uman e din cadrul institu țiilor cercetate

c. Viziunea și misiunea centrelor
Așez ământul
social-filantropic
“Sf. Voievod
Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashau
s Schwester
Reginalda Centrul reziden țial de îngrijire și
asisten ță C ăminul Residenza
Mario Francone Centrul de
palia ție
Hospiz zum
Heiligen
Franziskus
Bătrâni s ănăto și și
ferici ți în familii
împlinite, într-o
societate activ ă și
sigur ă, printr-o
asisten ță psiho-
social ă, medical ă
și spiritual ă de
calitate. Respect ă pe
fiecare ca
pe tine
însu ți!
Promovarea implic ării personale și
valoriz ării identit ății personale a
oaspe ților în baza principiilor de
îmb ătrânire activ ă, care se refer ă nu
doar la capacitatea vârstnicului de a
se p ăstra activ din punct de vedere
fizic, dar și la necesitatea acestuia de
a avea un rol participativ în
organizarea vie ții în cadrul
căminului, în desf ășurarea
activit ăților și în afirmarea propriilor
drepturi și necesit ăți O familie în
familie. O
rena ștere
permanent ă la
via ță .

Prin servicii psiho-
sociale, medical și
spirituale, de
calitate
Așez ământul
social-filantropic
ofer ă sprijin atât
persoanelor
vârstnice, cât și Institu ția le
ofer ă o
cas ă, pentru
a se sim ți ca
acas ă!
Contracararea deterior ării condi ției
psiho-fizice, stimulând fiecare
beneficiar în vederea p ăstr ării sau
recuper ării poten țialul propriu si
autonomiei func ționale, cognitive și
de rela ționare. Omul poate
avea speran țe
la via ță doar
tr ăind într-un
mediu în care
se simte ca
acas ă.

130
familiilor aflate în
dificultate.
Biserica este
în m ăsur ă s ă
ajute to ți
oamenii
bolnavi, s ărăci
afla ți în
neputin ță .

Tab. III.3. Tabel comparativ privind misiunea și viziunea institu țiilor cercetate

d. Partenerii principali ai centrelor
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Voievod
Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial de
îngrijire și asisten ță
Căminul Residenza
Mario Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Arhiepiscopia Romanului
și Bac ăului Biserica
Catolic ă Guvernul local al
regiunii Piemonte Stiftung
Wohlfahrtspfleg
e NRW
Prim ăria comunei Oituz Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus Direc țiile de s ănătate
prin politicile sociale
aplicabile Stiftung Prosper
Hospital
Prim ăriile de provenien ță
ale beneficiarilor Spitalul
Elisabeta ASL – Unitatea sanitar ă
teritorial ă local ă și cea de
provenien ță a
persoanelor vârstnice Ein Platz an der
Sonne
Facultatea de Filosofie și
Știin țe Social Politice
Ia și, Facultatea de
Sociologie și Asisten ță Diverse ONG-
uri Departamentele de
servicii sociale de pe
lâng ă prim ării Bistum
Muenster
(Bischof von
Muenster)

131
Cluj Napoca, Facultatea
de Sociologie și Asisten ță
Social ă Bucure ști
ONG-uri locale și
na ționale Prim ăria local ă
Spitalul Municipal One ști Prim ăriile de provenien ță
ale beneficiarilor
Spitalul Munposan
Bucure ști Unit ățile de înv ăță mânt
secundare și profesionale
Protoieria One ști
Unit ăți de înv ăță mânt –
școli generale, liceale,
universitare.
Tab. III.4. Tabel comparativ privind parteneriatele din cadrul institu țiilor cercetate

e. Finan țatori (sponsori și donatori)
Așez ământul social-
filantropic “Sf.
Voievod Ștefan cel
Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial de
îngrijire și asisten ță C ăminul
Residenza Mario Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Beneficiarii Asigur ări Direc țiile de s ănătate acoper ă
50% din costuri dac ă, persoana
care urmeaz ă a primi îngrijirea
specializat ă, în urma unei
evalu ări geriatrice, se afl ă în
incapacitatea de a se îngriji
singur ă. Bugetul anual
Apar țin ătorii Guvern Beneficiari Asiguratorul
Persoane private,
donatori Beneficiarii Apar țin ători EBAY – shop
second-hand
Institu ții locale și sau
jude țene prin proiecte Apar țin ătorii Departamentele de servicii
sociale Persoane
private, donatori

132
depuse și finan țate
Tab. III.5. Tabel comparativ privind sursele de fin an țare ale institu țiilor cercetate

f. Modalit ăți de selec ție a beneficiarilor
Așez ământul social-filantropic
“Sf. Voievod Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial
de îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție
Hospiz zum
Heiligen
Franziskus
Căminul de b ătrâni accept ă
beneficiarii care dispun de
recomand ări scrise acordate de
organismele prev ăzute de lege
sau, dup ă caz, numai dup ă o
evaluare preliminar ă a persoanei
vârstnice realizat ă de personalul
angajat, care certific ă un anume
grad de dependen ță .
Admiterea reprezint ă o m ăsur ă
de protec ție pentru persoanele
cu domiciliul legal în jude țul
Bac ău și jude țele învecinate,
care au împlinit vârsta legal ă de
pensionare și se afl ă în una din
urm ătoarele situa ții: nu au
familie, locuin ță , venituri
suficiente și nu sunt
autosuficien ți. Selec ția
beneficiarilor
se realizeaz ă în
func ție de
starea acestora
de s ănătate.
Cei care doresc
un loc în
cămin depun
cerere de
admitere din
timp, locurile
fiind ocupate
permanent. Selec ția
beneficiarilor se
realizeaz ă în urma
documentelor
depuse, cerere de
admitere, care este
urmat ă de o vizit ă la
domiciliul
solicitantului, în
vederea constat ării
situa ției psiho-fizice
a acestuia și a
confirm ării dorin ței
de a fi rezident al
căminului. Selec ția
beneficiarilor
în cadrul
acestui centru
de palia ție se
bazeaz ă pe
modelul
franciscan și
anume s ăracul
are întâietate.
Tab. III.6. Tabel comparativ privind modalit ățile de selec ție e beneficiarilor în institu țiile
cercetate
g. Proceduri de evaluare ini țial ă
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Căminul de
bătrâni Centrul
reziden țial de Centrul de palia ție
Hospiz zum

133
Voievod Ștefan cel
Mare – Hârja” Caritashaus
Schwester
Reginalda îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Heiligen
Franziskus
Cererea persoanei
vârstnice (solicitarea
scris ă) se depune la
sediul institu ției sau se
trimite prin e-mail/fax.
Ulterior se realizeaz ă
evaluarea ini țial ă la
domiciliu iar în urma
evalu ării dosarului de
către managerul
institu ției și echipa de
speciali ști, respectiv: 1
medic; 1 psiholog; 1
asistent social se ia
decizia de admitere/
respingere a cazului.
Pe lânng ă ancheta
social ă ini țial ă realizat ă
de asistentul social la
domiciliul
solicitantului, decizia
de admitere/respingere
se bazeaz ă și pe
documente medicale și
civile. Medicul specialist
de la firma de
asigurare clasific ă
cazul de internare
de la 0 pân ă la 3. În
func ție de aceast ă
clasificare, se
hot ărăște și nivelul
de plat ă pentru
beneficiar. Dup ă
acest pas, familia și
bătrânii aleg locul.
Familia, împreun ă
cu asistentul social
al prim ăriei de care
apar țin realizeaz ă
dosarul de
admitere. Dosarul
con ține toate
documentele
referitpare la starea
civil ă, medical ă,
social ă a
pacientului. Pentru priva ți,
ancheta social ă este
realizat ă de o
echip ă format ă din
director, director
medical,
fizioterapeut,
coordonatori
infirmieri,
psiholog, asistent
medical și medic
de familie, cel din
urm ă fiind obligat
să vin ă la centru la
admiterea
pacientului s ău. Dup ă înregistrarea
cererii de admitere,
asistentul medical
specializat în
paliative face
ancheta ini țial ă.
Decizia de admitere
se ia de c ătre o
echip ă format ă din 3
persoane, asisten ți
medicali. Deoarece
este un hospice
dedicat celor în
suferin ță și s ăraci,
cei care sunt
reziden ți ai unui
centru reziden țial nu
pot veni în acest
hospice.
Tab. III.7. Tabel comparativ privind procedurile de evaluare ini țial ă în institu țiile
cercetate

134
h. Legisla ția pentru serviciul furnizat
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Voievod
Ștefan cel Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial de
îngrijire și asisten ță
Căminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție
Hospiz zum
Heiligen
Franziskus
Centrul rezidential pentru
îngrijirea persoanelor vârstnice
func ționeaz ă cu respectarea
prevederilor cadrului general
de organizare și func ționare a
serviciilor sociale reglementat
de Legea nr. 292/2011, cu
modific ările ulterioare, Legea
nr. 448/2006 privind protec ția
și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, cu
modific ările și complet ările
ulterioare, Legea nr. 17/2000
privind asisten ța social ă a
persoanelor vârstnice, cu
modific ările și complet ările
ulterioare, Legea 217/2003
pentru prevenirea și
combaterea violen ței în familie
cu modific ările și complet ările
ulterioare, H.G nr. 978/2015
privind aprobarea standardelor
minime de cost pentru
serviciile sociale și a nivelului
venitului lunar pe membru de
familie în baza c ăruia se
stabile ște contribu ția lunar ă de Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda
gGmbH î și
ghideaz ă
activitatea de
asisten ță
social ă în
baza legii
SGB XI
Sozialgesetzb
uch Întreaga activitate a
căminului Mario
Francone este ghidat ă de
urm ătoarea legisla ție:
D.G.R. 18-15227 din
30/03/2005 –
reglementeaz ă
convie țuirea în cadrul
sistemelor de îngrijire
reziden țial ă
L.R. 1 din 08/01/2004 –
norme care ghideaz ă
modalit ățile de oferire a
serviciilor în sistem
reziden țial
L.R. 18 din 6/8/2007 –
reglementeaz ă
modalit ățile de oferire a
serviciilor medicale
D.G.R. 72-14420 din
20/12/2004
D.G.R. 42-8390 din
10/03/2008
D.G.R. 44-12758 din
07/12/2009
D.G.R. 69-481 din
02/08/2010 DGR 42-Centrul de
palia ție
Hospiz zum
Heiligen
Franziskus
își ghideaz ă
activitatea de
oferire a
serviciilor de
îngrijire
paliativ ă în
baza
documentulu
i legislativ
39b SGB V –
Hospiz- und
Palliativberat
ung durch
die
Krankenkass
en.

135
între ținere datorat ă de c ătre
sus țin ătorii legali ai
persoanelor vârstnice din
centrele reziden țiale, Ordinul
nr. 2126 din 05 noiembrie
2014 privind aprobarea
standardelor minime de
calitate pentru serviciile
sociale cu cazare organizate ca
centre reziden țiale destinate
persoanelor vârstnice, precum
și a altor acte normative
secundare aplicabile
domeniului. 8390 din 10/03/08
D.G.R. 25-12129 din
14/09/2001
D.G.R. 45-4248 din
30/07/2012
D.G.R. 85-6287 del
02/08/2013
Tab. III.8. Tabel comparativ privind legisla ția pentru serviciul furnizat în institu țiile
cercetate

i. Regulamente și proceduri
1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Întreaga activitate din cadrul A șez ământului social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan
cel Mare – Hârja” are la baz ă regulamente și proceduri care ghideaz ă munca personalului
angajat spre oferirea de servicii într-un mod respo nsabil și acceptat de normativele în
vigoare. Printre cele mai importante documente, se num ără:
1. Regulament de organizare și func ționare – acesta se adreseaz ă atât beneficiarilor,
cât și angaja ților institu ției și apar țin ătorilor, vizitatorilor. Acesta are rolul de a
aduce la cuno știn ța cititorului regulile institu ției, drepturile dar și obliga țiile
fiec ăruia.
2. Codul etic – se adreseaz ă angaja ților și tuturor celor ce presteaz ă, prin contract
servicii beneficiarilor din cadrul centrului. Codul etic cuprinde norme de conduit ă
obligatorii în leg ătur ă cu exerci țiul îndatoririlor profesionale ale personalului car e
ofer ă servicii sociale precum și principiile și valorile care stau la baza furniz ării
serviciilor sociale.

136
3. Carta drepturilor – se adreseaz ă beneficiarilor din cadrul centrului reziden țial, în
vederea transmiterii informa țiilor legate de: drepturile și obliga țiile lor, drepturile și
obliga țiile apar țin ătorilor/vizitatorilor și asupra drepturilor și obliga țiilor celor care
intr ă în contact direct cu beneficiarii în vederea îngri jirii specializate.
4. Ghidul beneficiarului – acesta a devenit, în timp, și cartea de vizit ă a institu ției,
de și se adreseaz ă doar beneficiarului. Ghidul beneficiarului cuprind e date care
trebuie aduse la cuno știn ța celui ce beneficiaz ă de serviciile de îngrijire, date care
să ajute în luarea unei decizii responsabile cu privi re la tipul de îngrijire care i se
potrive ște cel mai bine.
5. Manual de proceduri – reglementeaz ă metodologia și responsabilit ățile pe care le
au func țiile implicate în furnizarea serviciilor social-med icale în cadrul Centrului
reziden țial de îngrijire a persoanelor vârstnice

2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Activitatea C ăminului de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda este de
asemenea ghidat ă de regulamente și proceduri care îi permit acesteia s ă ofere servicii de
calitate și, totodat ă, s ă le ofere la normele în vigoare.
1. Regulament de ordine interioar ă – document ce reglementeaz ă func ționarea
centrului, condi țiile oferirii serviciilor de îngrijire, modalitatea de acordare a
serviciilor medicale, comportamentul actorilor impl ica ți în furnizarea serviciilor,
date care ajut ă solicitantul în luarea celei mai bune decizii.
2. Protocol de îngrijire – acest document ajut ă atât angajatul, cât și beneficiarul în
cunoa șterea tuturor pa șilor care sunt urm ări ți în furnizarea îngrijirii de specialitate
pe care institu ția o ofer ă.
3. Viziunea și misiunea centrului – acestea sunt reguli în activitatea desf ășurat ă de
angaja ți și, totodat ă, indicatori ai reușitei celor implicați în actul îngrijirii.

3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Activitatea de furnizare a serviciilor de îngrijir e din cadrul Centrului reziden țial de
îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone are la baz ă reguli scrise, norme și
proceduri care confer ă legalitate pentru toate cele prestate, dintre aces tea:
1. Regulament de organizare și func ționare – în cadrul acestui document sunt
dezvoltate urm ătoarele aspecte: atribu ții, principii de referin ță , obiectivele și

137
rezultatele urm ărite, conducerea și structura centrului, evaluare și planificare,
activit ăți și servicii, drepturi și etic ă și obliga țiile beneficiarilor.
2. Ghidul beneficiarului serviciilor – instrument de neînlocuit de orientare a celor
interesa ți, care garanteaz ă o informa ție corect ă cu privire la serviciile oferite și la
modalit ățile de acces la acestea.
3. Carta drepturilor – prezint ă totalitatea drepturilor de care beneficiarii sunt
asigura ți.
4. Cod de etic ă – acesta ghideaz ă angajatul în modelarea comportamentului în
rela ționarea cu: beneficiarii, cu conducerea și cu ceilal ți colegi, informându-l
asupra drepturilor și obliga țiilor lui.

4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus ofer ă servicii de îngrijire
beneficiarilor s ăi în baza urm ătoarelor documente și regulamente:
1. Contract de prest ări servicii – acesta stipuleaz ă p ărțile contractului, cât și tipul
serviciilor acordate și durata contractului, care este de maxim 31 de zil e de ședere,
toate contractele realizându-se pe perioad ă determinat ă.
2. Regulament intern pentru pacien ți – acest document ofer ă beneficiarului toate
informa țiile de care are nevoie pentru a cunoa ște toate drepturile de care
beneficiaz ă pe perioada institu ționaliz ării, dar și obliga țiile și regulile care trebuiesc
respectate.
3. Regulament intern pentru angaja ți – acest document se adreseaz ă tuturor celor,
care prin contract presteaz ă servicii de îngrijire, de orice natur ă, fizic ă, spiritual ă,
psihologic ă, beneficiarilor centrului. Documentul con ține detalii cu privire la modul
în care trebuie acordat ă îngrijirea, informa ții cu privire la actul rela țion ării cu
beneficiarul aflat în grij ă, drepturi și obliga ții etice.

j. Instrumente de lucru
Instrumentele de lucru se refer ă la multitudinea documentelor și actelor încheiate
de institu ție/angajat, în vederea ghid ării eforturilor de îngrijire depuse, spre îndeplini rea și
satisfacerea diverselor nevoilor le beneficiarilor. În cele ce urmeaz ă voi detalia cele mai
importante instrumente de lucru folosite în cadrul celor 4 institu ții.

138
Așez ământul
social-filantropic
“Sf. Voievod
Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial de
îngrijire și asisten ță C ăminul
Residenza Mario Francone Centrul de
palia ție
Hospiz zum
Heiligen
Franziskus
Evaluarea social ă
ini țial ă
Acest document
este întocmit de
asistentul social al
centrului în
momentul vizitei la
domiciliul
solicitantului.
Evaluarea social ă
ini țial ă îi permite
asistentului social
să culeag ă
informa ții despre
situa ția
solicitantului și s ă-i
ofere acestuia toate
informa țiile pe care
le solicit ă cu privire
la func ționarea și
organizarea
centrului. Anchet ă social ă
Este aplicat ă de
asistentul social al
prim ăriei de pe raza
căruia se afl ă
domiciliul
solicitantului.
Asistentul social se
deplaseaz ă la
domiciliu și aplic ă
un formular comun
în baza prevederilor
legale aflate în
vigoare. Planul de asisten ță individual
(P.A.I)
Este un instrument
fundamental ce are ca finalitate
garantarea, într-un timp scurt-
mediu, satisfacerii complete a
nevoilor beneficiarului.
Documentul a fost gândit prin
intermediul individualiz ării a
patru faze operative:
colectarea datelor : toate
informa țiile colectate de
diver și lucr ători prin
intermediul discu țiilor,
observarea vârstnicului și prin
administrarea unor scale de
evaluare, sunt adunate în
dosarul personal, întocmit la
intrare și actualizat la fiecare
trei luni;
definirea obiectivelor ce se
doresc a fi atinse cu privire la
fiecare vârstnic în parte și
împ ărt ășirea acestora cu echipa
multidisiplinar ă. Formularea
obiectivelor pe termen scurt,
mediu și lung, se refer ă la:
• prevenire Plan de igien ă
În acest
document sunt
notate pe
săpt ămâni toate
activit ățile de
igienizare care
trebuiesc
aplicate
beneficiarului
dar și spa țiului
de locuit.

139
• recuperare
• integrare social ă
individualizarea resurselor
necesare ; imediat ce
obiectivele au fost definite
trebuie s ă fie individualizate și
activate resursele umane și
materiale necesare, compatibile
cu resursele economice
disponibile;
programarea activit ăților
echipei multidisciplinare
Fi șă socio-
medical ă
Acest document
este întocmit în
prima zi a admiterii
beneficiarului în
cadrul c ăminului și
este întocmit de o
echip ă
interdiciplinar ă:
asistent social,
medic și psiholog.
Acest document st ă
la baza viitoarelor
planuri de
interven ție,
deoarece ofer ă o
imagine exhaustiv ă
asupra situa ției
socio-psiho-
medicale și Plan de interven ție
Documentul este
întocmit de un
asistent social,
medical, și un
fizioterapeut,
ace știa sunt angaja ți
ai unei companii
private. Ace știa se
deplaseaz ă la
centru, la solicitarea
medicului sau a
pacientului. Fi șa medical ă
Infirmierii comunic ă constant
cu personalul medical în
vederea urm ăririi, monitoriz ării
fiecarui eveniment de natur ă
medical ă care poate fi suferit
de beneficiar.
Fi șa medical ă este instrumentul
principal folosit de infirmieri și
medici, deoarece aici sunt
colectate toate datele
semnificative, dintre acestea:
• Jurnal de infirmerie
• Jurnal clinic
• Fi șă de terapie
• Fi șă de medica ție
• Fi șă de constatare a
progreselor/regreselor Fi șă
monitorizare
convorbiri
În acest
document sunt
notate toate
vizitele și
conversa țiile,
discu țiile
telefonice pe
care pacientul
le are cu
prietenii,
familia,
medicul etc.

140
spirituale a
pacientului.
Planul
individualizat de
interven ție
Acest document
este întocmit în
baza fi șei socio-
medicale de
managerul de caz,
asistent social.
Acesta constat ă
situa ția și propune,
în func ție de
nevoile
beneficiarului
diferite terapii:
medical ă,
psihologic ă,
recuperare și
reabilitare etc.
Ulterior, fiecare
specialist, pe
domeniul lui, pe
baza acestui
document,
întocme ște planul
de interven ție
specializat. Fi șa medical ă
Instrumentul este
principalul indicator
al st ării de s ănătate
a persoanelor
vârstnice, de aceea
reactualizarea
acestuia este de o
importan ță major ă.
Asistentele
medicale au
obliga ția s ă
consemneze toate
modific ările bio-
cognitive ale
persoanelor
vârstnice, ele având
și rolul de a hr ăni
pacientul și de-al
schimba de scutec.
Acolo unde este
cazul. A șasar
viziunea este una de
ansamblu, ac țiune
realizat ă de un
singur specialist. Instrument de relevare a
nivelului de satisfac ție a
utilizatorilor și a familiei
Acest fapt este m ăsurat în mod
direct de c ătre beneficiari și
apar țin ători pe trei c ăi:
Prezentarea unei reclama ții
scrise la care conducerea local ă
va trebui s ă r ăspunda furnizând
toate explica țiile necesare în
vederea recăpătării încrederii;
Propunerea unor ședin țe de
lucru în vederea îmbun ătățirii
organiz ării serviciului;
Administrarea trimestrial ă a
unor chestionare cu privire la
nivelul de satisfac ție care
servesc ca instrumente de
analiz ă general a nivelului de
calitate. Controlul
simptomatolo
giei
Fi șă prezent ă
are rolul de a
monitoriza
starea
pacientului,
medicul fiind
cel responsabil
de
consemnarea
oric ărei
modific ări cu
semn ătur ă și
paraf ă.

Chestionar de
satisfac ție a
beneficiarului
Acest instrument de List ă de
control
În aceast ă list ă
sunt notate ca

141
lucru ofer ă
institu ției șansa de a
verifica gradul de
mul țumire a
reziden ților cu
privire la întreaga
activitate de
prestare servicii un inventar
toate
medicamentele
pe care
pacientul le
aduce cu el la
venirea în
cadrul
centrului,
camera la care
este cazat și
care este
periodicitatea
vizitelor din
partea
medicului.
Tab. III.9. Tabel comparativ privind instrumentele de lucru în cadrul institu țiilor cercetate

2. Resurse umane
a. Competen țe de specialitate a echipei pluridisciplinare
Func ția Așez ământul
social-
filantropic
“Sf. Voievod
Ștefan cel
Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritasha
us
Schweste
r
Reginald
a Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de palia ție
Hospiz zum Heiligen
Franziskus
Asistent
social
gerontolog Responsabilit ăț
ile titularului
acestui postse
refer ă la:
preluarea Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Titularul postului
are rolul de a
asigura aplicarea
corect ă a
principiilor de Atribu țiile asistentului
social gerontolog din
cadrul acestui centru
se îndreapt ă cu
preponderen ță spre

142
situa țiilor de
nevoi sociale
ale persoanelor
în vârst ă,
semnalate de
către dierse
persoane și
acord ă servicii
sociale
acestora,
evalueaz ă
starea
bătrânilor ce
urmeaz ă a fi
asista ți social,
planific ă și
realizeaz ă
interven ții
specifice în
vederea
integr ării
sociale a celor
asista ți social,
monitorizeaz ă
rezultatele
serviciilor de
asisten ță
social ă oferite
și satisfac ția
beneficiarului. nu are
asistent
social
propriu
angajat,
pentru
întocmirea
documenta ți
ei care este
doar de
specialitatea
unui
asistent
social,
intervine
asistentul
social al
statului,
prim ăriei. asisten ță social ă la
nivelul unit ății,
respectând
legisla ția aplicabil ă
și regulamentul
intern al acesteia.
Obiectivele
postului:
a) asigurarea
unui nivel maxim
posibil de
autonomie și
siguran ță ;
b) asigurarea
unor condi ții de
îngrijire care s ă
respecte identitatea,
integritatea și
demnitatea;
c) asigurarea
men ținerii
capacit ăților fizice
și intelectuale;
d) asigurarea
consilierii și
inform ării atât a
asista ților, cât și a
familiilor acestora
privind
problematica
social ă (probleme
familiale,
psihologice etc.); urm ătoarele
responsabilit ăți:
ap ără drepturile
juridice al pacien ților
în instan ță sau alte
institu ții ale statului;
face leg ătura între
pacient și insitu țiile
statului de care
persoana în cauz ă are
nevoie;
face ancheta ini țial ă și
analizeaz ă situa ția în
detaliu pentru a
întocmi un plan prin
care s ă ofere
beneficiarului cele
mai adecvate servicii.
Din momentul
analizei psiho –
sociale, asistentul
social are obliga ția s ă
urm ăreasc ă cazul pân ă
la cap ăt;
întocme ște planul de
interven ție;
men ține leg ătura
beneficiarului cu
familia sau
apar țin ătorul acestuia;
studiaz ă și
monitorizeaz ă
fenomenul

143
e) stimularea
particip ării la via ța
social ă;
f) facilitarea și
încurajarea
leg ăturilor
interumane,
inclusiv cu
familiile proprii;
g) organizarea
de activit ăți psiho-
sociale și culturale. adaptabilit ății
beneficiarului;
la nevoie face terapie
cu familia;
conduce echipa de
proiecte sociale,
evenimente caritabile,
voluntarii, mass-
media;
realizeaz ă educa ția
pentru caritate cu
voluntarii.
Psiholog Efectueaz ă
cercet ări și
studiaz ă
procesele
mentale și
comportament
ul persoanelor
asistate,
individual sau
în grupuri și
aplic ă aceste
cuno știn țe
pentru a
promova
adaptarea și
dezvoltarea lor
pe plan
personal,
social,
educa țional
sau Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda
nu are
psiholog în
organigram
ă angajat,
dar
beneficiaz ă
de
colaborarea
unor
speciali ști
din
exteriorul
institu ției și
a unor
psihoterape
uți sau Titularul postului
are rolul de a
asigura aplicarea
corect ă a tehnicilor
de psihoterapie în
vederea recuper ării
și abilit ării psihice
a persoanelor din
unitate, respectând
legisla ția aplicabil ă
și regulamentul
intern al unit ății.
Obiectivele
postului:
a) Realizarea
psihoterapiei
tulbur ărilor
emo ționale,
comportamentale și
de personalitate ale
beneficiarilor. Consilierea
psihologic ă o
realizeaz ă persoanele
spcializate din rândul
voluntarilor institu ției
sau din cadrul
institu ției partenere.
Consilierea se
adreseaz ă mai ales
apar țin ătorilor care se
preg ătesc pentru
acceptarea decesului
rudei sau a prietenului
în stare paliativ ă,
îngrijit în aceast ă
institu ție.

144
ocupa țional.
Acord ă
consiliere
persoanelor
vârstnice și
familiilor
acestora,
examineaz ă
psihologic și
psiho-social și
îndrum ă
pacien ții la o
via ță activ ă și
sănătoas ă. psihiatri,
angaja ți în
procesul de
îngrijire
prin
contracte de
colaborare. b) Analiza și
corectarea
fenomenelor de
inadaptare la
mediul social ale
beneficiarilor.
c) Raportarea
periodic ă c ătre
medicul unit ății.
Kinetotera
peut Titularul
postului are
obliga ția de a
evalua,
planifica și
implementa
programele de
reabilitare care
îmbun ătățesc
sau restabilesc
func țiile
motorii umane,
măresc
capacitatea de
mi șcare,
calmeaz ă
durerile și
trateaz ă ori
previn Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda
nu are
kinetoterape
ut ci doar
colaboratori
prin
contract cu
o institu ție
partener ă la
care sunt
angaja ți
ace ști
speciali ști.
Serviciile
lor sunt Titularul postului
are rolul de a
asigura aplicarea
corect ă a
procedurilor de
fiziokinetoterapie
dispuse de medicul
specialist în
vederea trat ării
beneficiarilor /
pacien ților,
respectând
legisla ția aplicabil ă
și regulamentul
intern al unit ății.
Obiectivele
postului:
a) Aplicarea
corespunz ătoare a Fizioterapeutul
lucreaz ă cu bolnavii
din cadrul institu ției
doar la cerere și astfel
acesta nu apar ține de
Hospice, ci de Spitalul
St. Elisabeth. În cadrul
ședin țelor de
fizioterapie, la cerere,
se realizeaz ă
urm ătoarele activit ăți:
gimnastic ă medical ă,
masaj, mobilizare și
servicii de pedichiur ă.

145
problemele
fizice asociate
cu leziuni, boli
și alte
deficien țe. solicitate la
nevoie. tehnicilor și
tratamentelor
specifice de
fiziokinetoterapie;
b) Oferirea de
suport
beneficiarilor în
activit ățile
desf ășurate;
c) Raportarea
periodic ă c ătre
medicul unit ății.
Preot/consi
lier
spiritual Preotul din
cadrul
Centrului
reziden țial
asigur ă
consiliere și
sprijin moral
pentru cei
afla ți în
suferin ță ,
realizând zilnic
activit ăți
individuale și
de grup cu
beneficiarii
institu ției:
rug ăciuni
comune,
particulare, Sf.
Maslu, Taina
Spovedaniei și/ Preotul din
cadrul
căminului
de b ătrâni
își
desf ășoar ă
activitatea
în fiecare zi
de luni. Centrul reziden țial
are o colaborare cu
Centrul Diecezan
de care apar ține și
săpt ămânal un
preot oficiaz ă Sf.
Liturghie și alte
slujbe necesare
vie ții lor spirituale. Consilierul spiritual,
care este de regul ă un
preot catolic vine în
cadrul Hospice-ului o
dat ă pe s ăpt ămân ă sau
ori de câte ori este
chemat. Dac ă
pacientul este de o alt ă
confesiune, institu ția,
la cerere, realizeaz ă
leg ătura cu persoana
potrivit ă. Activit ățile
consilierului spiritual
constau în: convorbiri
și discu ții, citire din
Scriptur ă, rostirea
rug ăciunilor împreun ă
cu pacientul etc.
Consilierul spiritual,
pe lâng ă pacien ții din
cadrul institu ției,

146
Euharistia,
citirea
Scripturii și/ a
altor materiale
religioase
potrivit
gradului de
cunoa ștere a
fiec ărui
vârstnic. poate lucra și cu
angaja ții implica ți în
furnizarea îngrijirilor
către cei afla ți în faz ă
terminal ă, angaja ți
care sufer ă o dat ă cu
cei interna ți. Institu ția
are o capel ă proprie în
care î și pot desf ăș ura
activit ățile spirituale.
Tab. III.10. Tabel comparativ privind competen țele se specialitate ale echipei
pluridisciplinare

b. Formarea continu ă a personalului angajat
1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Institu ția are și aplic ă un program propriu privind formarea personalului, în acord
cu misiunea unit ății și cu standardele minime de calitate în domeniu, ace asta identific ă
oportunit ățile de perfec ționare a personalului în vederea cre șterii competen ței acestuia în
procesul de furnizare a serviciilor astfel c ă, asigur ă, anual sau ori de câte ori este nevoie,
sesiuni de instruire a personalului Centrului rezid en țial pentru îngrijire a persoanelor
vârstnice în domeniul protec ției sociale a persoanelor vârstnice. Institu ția are obliga ția s ă-și
prevad ă în bugetul propriu de cheltuieli, sumele necesare pentru sus ținerea form ării
continue a personalului.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Căminul ofer ă personalului angajat servicii de formare continu ă, în baza cadrului
legal existent care specific ă acest lucru. Astfel c ă, angaja ții particip ă la cursuri de formare
care se axeaz ă în special pe îngrijirea paliativ ă a vârstnicului.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul centrului reziden țial Mario Francone exist ă un responsabil al structurii de
personal care are în vedere organizarea resurselor umane și programarea form ării
profesionale a acestora. De asemenea, responsabilul structurii de personal realizeaz ă
întâlniri periodice cu personalul pentru investigar ea poten țialului, motiva țiilor individuale
și a eventualelor conflicte și a actelor de natur ă s ă produc ă epuizarea.

147
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Centrul de palia ție ofer ă angaja ților care intr ă în contact direct cu beneficiarii în
faz ă terminal ă acces la cursuri de formare. Angaja ții se formeaz ă în domeniul îngrijirilor
paliative, înva ță cum s ă lucreze cu cei afla ți în durere fizic ă, în suferin ță și cel mai
important cum s ă ajute la atenuarea tuturor suferin țelor și temerilor avute de cei afla ți în
îngrijire.

c. Voluntariat
1 Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Prin contractele de colaborare și parteneriat încheiate cu majoritatea unit ățile de
înv ăță mânt din zona limitrof ă, institu ția de îngrijire beneficiaz ă pe toat ă perioada anului
școlar de un num ăr de aproximativ 300 de tineri voluntari și 100 de cadre didactice
provenind de la cele 3 Centre de tineret și Voluntariat ale institu ției, organizate în
colaborare cu 3 institu ții de înv ăță mânt pre-universitar. Acestora li se adaug ă al ți voluntari
de la ONG-uri sau institu ții partenere. Voluntarii realizeaz ă în fiecare sâmb ătă vizite la
sediul institu ției cât și vizite la fiecare ocazii importante s ărb ătorite (8 Martie, Pa ște, Ziua
interna țional ă a persoanelor vârstnice, Cr ăciun etc.). Voluntarii realizeaz ă activit ăți de
igienizare a spa țiilor de locuit ale vârstnicilor, îi ajut ă pe ace știa în igienizarea spa țiilor
verzi din jurul institu ției, acord ă ajutor la servirea meselor și particip ă la activit ăți de
socializare al ături de vârstnici. Personalul prezent asigur ă instructajul necesar sau cursuri
de formare pentru voluntarii utiliza ți în procesul de îngrijire.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda beneficiaz ă de prezen ța
voluntarilor în actul îngrijirilor oferite, partici pând la acesta în limita cuno știn țelor și a
dorin țelor. Tinerii care particip ă ca voluntari au posibilitatea de a face, ceea ce s e nume ște,
un an social. Activitatea desf ășurat ă pe perioada unui an de zile ca și voluntar poate fi
pl ătit ă de stat, aceasta venind ca m ăsur ă de atragere a voluntarilor.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul acestei institu ții, voluntarii apar într-un mod neorganizat, deoare ce nu
sunt grupuri ce vin de la o aceea și institu ție. Sunt atât tineri, cât și adul ți care vin din
pl ăcerea de a oferi timp pentru cei îngriji ți. Activitatea voluntarilor const ă, de cele mai
multe ori, în organizarea s ărb ătoririi zilelor de na ștere, rostirea rozariului, citirea presei și
alte tipuri de activit ăți de socializare, care îi binedispun pe vârstnici.

148
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Centrul de palia ție beneficiaz ă și el de ajutorul și implicare voluntarilor, care vin în
medie, 120 de persoane pe an. Ace știa se implic ă în activitatea de îngrijire a persoanelor
internate prin participare la activit ățile de: hr ănire a pacien ților, activități de cur ățenie și
igienizare a spa țiilor institu ției, ajutor la buc ătărie, sp ălat vesel ă și ajutor la împ ărțirea
meselor. Voluntarii se ocup ă de asemenea și de magazinul second-hand EBAY pe care
institu ția îl are în gestiune, oferind ajutor și înlesnind munca angaja ților.

3. Comunicare și rela ții publice

1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
În cadrul A șez ământului de la Hârja, activitatea de comunicare și rela ții publice
este desf ășurat ă de managerul institu ției sau de orice persoan ă desemnat ă de acesta.
Comunicarea cu partenerii, finan țatorii, institu țiile statului se men ține prin scrierea de
adrese, scrisori oficiale, e-mail-uri, site-ul ofic ial al institu țieidar și prin numeroase întâlniri
ce au menirea s ă lege parteneriate și colabor ări care s ă vin ă numai în beneficiul celor
îngriji ți.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Managerul institu ției este responsabil cu men ținerea leg ăturilor cu partenerii,
colaboratorii, institu țiile statului și mass-media. Acesta realizeaz ă activitatea de
comunicare prin reactualizarea constant ă a informa țiilor pe site-ul oficial al institu ției, prin
e-mail-uri, scrisori.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Persoana responsabil ă de domeniul comunic ării și rela țiilor publice din cadrul
Centrului reziden țial Mario Francone este administratorul c ăminul de vârstnici, acesta î și
duce la îndeplinire sarcina prin intermediul e-mail -ului, facebook-ului și site-ului general al
companiei, care are în gestiune și centrul reziden țial.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Activitatea de comunicare și rela ții publice a centrului de palia ție se realizeaz ă de
către manager sau o persoan ă desemnat ă, prin intermediul mass-mediei TV, a ziarului local
și a re țelei de socializare facebook a institu ției.

149
4. Resurse financiare

a. Surse de venit
1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Pentru func ționarea centrului la standardele cerute de lege și pentru a acoperi
nevoile cele mai diverse ale beneficiarilor, instit u ția necesit ă sume importante de bani pe
care și le procur ă astfel:
Cotiza țiile beneficiarilor – acestea sunt achitate fie de ei personal, în cazul în care
de țin pensie de drept, de handicap, de urma ș veteran de r ăzboi etc., fie de familie din
sursele proprii ale ei. Costurile de îngrijire dife r ă în func ție de num ărul de persoane din
camer ă, dup ă cum urmeaz ă: camer ă cu un singur loc – 337 E; camer ă cu dou ă locuri – 314
E; camer ă cu 3 locuri – 292 E și camer ă cu 4 locuri – 247 E.
În cazul în care institu ția aplic ă pentru subven ție de îngrijire și dosarul depus
câ știg ă, institu ția prime ște din partea statului o mic ă parte din costul total al îngrijirii
vârstnicului în cuantumul acceptat de Ministerul Mu ncii, Familiei, Protec ției Sociale și
Persoanelor Vârstnice, dar nu mai mult de 57 E/lun ă, conform Legisla ției în vigoare.
Institu ția beneficiaz ă și de dona ții.
Pentru c ă aceste surse de venit sunt insuficiente, institu ția a trebuie s ă dezvolte alte
tipuri de activit ăți de sustenabilitate, printre care: ferma de animal e, sera de legume,
servicii religioase pentru cei din afara centrului, atelier de lumân ări decorative, atelier de
croitorie, brut ărie și patiserie, servicii de distribu ție c ătre institu țiile statului prin înfiin țarea
unei unit ăți protehate care reinveste ște capitalul în activit ățile sociale ale institu ției.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Pentru a asigura acordarea unei bune îngrijiri cel or interna ți în cadrul centrului
reziden țial, institu ția necesit ă sume consistente de bani pe care și le asigur ă din mai multe
părți, în procente diferite:
• Asigur ările sociale;
• Beneficiarul/apar țin ătorii – 2779 – 4685 E;
• Guvernul – dac ă beneficiarul nu dispune de suma necesar ă de bani pentru a- și
achita costurile.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Centrul reziden țial Mario Francone î și asigur ă sustenabilitatea și func ționarea prin
sumele de bani achitate de persoanele rezidente, be neficiare ale serviciilor și prin banii care

150
vin de la direc țiile de s ănătate, care prin lege, ofer ă un procent de 50% din costul total de
îngrijire al unui vârstnic.
Cealalt ă jum ătate este achitat ă de beneficiar sau de familia acestuia și se
diferen țiaz ă în func ție de num ărul de persoan ă din camer ă: 1 persoan ă / 2 persoane, dup ă
cum urmeaz ă: o singur ă persoan ă în camer ă va achita o sum ă de 2.185,52 E cu TVA iar o
persoan ă care locuie ște într-o camer ă de 2 persoane va achita suma de 1.972,25 E cu TVA.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Centrul de palia ție func ționeaz ă cu un buget anual de 1.300.000 E de la persoane
private, donatori în cuantum de aproximativ 250.000 E/an și de la magazinul second-hand
EBAY – 50.000 E/an. Beneficiarul nu achit ă niciun cost, dat fiind faptul c ă centrul se
adreseaz ă celor în nevoi de îngrijiri paliative și s ăraci.

b. Activit ăți economice de tip întreprindere social ă
Așez ământul social-filantropic
“Sf. Voievod Ștefan cel Mare –
Hârja” Căminul
de b ătrâni
Caritasha
us
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial
de îngrijire
și asisten ță
Căminul
Residenza
Mario
Francone Centrul de palia ție Hospiz
zum Heiligen Franziskus
Ferma de animale – inaugurat ă
în anul 2013, ferma de animale
este principalul furnizor de
lapte, ou ă și carne necesare
pentru alimenta ția s ănătoas ă și
de calitate a vârstnicilor. Nu
desf ășoar ă
activit ăți
de tip
întreprinde
re social ă Nu
desf ășoar ă
activit ăți de
tip
întreprinder
e social ă Magazin second-hand
EBAY – bunurile
persoanelor care mor sunt
lăsate institu ției, aceasta le
valorific ă prin vânzare sau
închiriere (locuin țele
fo știlor beneficiari).
Sera de legume – și-a început
activitatea în anul 2016 cu
scopul de a furniza pe lâng ă
alimentele de la ferm ă și
legume, care sunt consumate

151
atât proaspete, cât și conservate.
Brut ărie / Patiserie – cl ădirea a
fost inaugurat ă în anul 2015, se
afl ă în curtea Centrului
reziden țial și asigur ă pâinea și
produsele de patiserie
recomandate de medicul
nutri ționist vârstnicilor, dar și
angaja ților, contracost
Atelier de lumân ări – este
activitatea principal ă de
petrecere a timpului liber atât
pentru vârstnici, cât și pentru
centrul de copii din cadrul
institu ției, în timp afacerea s-a
făcut cunoscut ă, iar acum oferim
lumân ări contra-cost ca m ărturii
pentru nunt ă sau ca simple
obiecte decorative.
Parastase – realizate pentru cei
adormi ți de c ătre rudele,
familiile lor. Serviciul este
realizat în cantina centrului de
către preo ții din cadrul Parohiei
“Sf. Gheorghe”. Parastasele se
ofer ă în special beneficiarilor
acestei institu ții, b ătrâni și copii,
dar și rudelor, apropia ților
persoanelor care fac pomenirea.
Tab. III.11. Tabel comparativ privind activit ățile de econimie social ă întreprinse în cadrul
institu țiilor cercetate

152
5. Interven ția în asisten ța social ă

a. Identificarea, evaluarea medical ă și preluarea cazului
Etape A șez ământul
social-
filantropic “Sf.
Voievod Ștefan
cel Mare –
Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Identificar
e În urma cererii
de admitere,
realizat ă de
persoana în
sine/familia
acestuia/direc ția
de asisten ță
social ă de care
aceasta apar ține,
asistentul social
al Centrului
reziden țial
realizeaz ă o
vizit ă la
domiciliul
acestuia pentru
evaluarea
ini țial ă. În urma
cererii de
admitere,
realizate de
posibilul
beneficiar sau
de familia
acestuia,
medicul de
familie al
vârstnicului
vine în vizit ă
la domiciliu
pentru a
constata
situa ția
acestuia. În urma cererii de
admitere realizat ă
la îndrumarea
direc țiilor de
sănătate locale sau
în mod direct de
către beneficiar /
familia acestuia,
personalul
centrului se
autosesizeaz ă și
identific ă posibilul
beneficiar, în
vederea realiz ării
evalu ării ini țiale. Medicul de familie
este prima
persoan ă care ia
contact cu nevoia
de îngrijire
paliativ ă a
persoanei. Acesta
poate îndemna
familia la orientare
înspre serviciile
oferite de Hospice.
Evaluare
medical ă Evaluarea
medical ă se
realizeaz ă în 2
etape:
1. înaintea
admiterii – pe
baza Evaluarea
medical ă este
realizat ă de
către medicul
de familie,
acesta
evalueaz ă Pacien ții care fac
cererea de admitere
la îndemnul ASL
(direc țiilor locale
de s ănătate) au
evaluarea ini țial ă
făcut ă de angaja ții În urma cererii,
medicul de palia ție
al centrului
realizeaz ă o
evaluare complex ă
din punct de
vedere medical al

153
documentelor
medicale
de ținute de
vârstnic, pe
baza
adeverin țelor și
examenelor
medicale cerute
la admitere;
2. dup ă
admitere – prin
intermediul fi șei
socio-medicale,
de medicul
generalist al
centrului, fi șă în
care se noteaz ă
gradul de
dependen ță al
beneficiarului,
element
fundamental în
procesul de
întocmire a
planurilor de
interven ție. beneficiarul
în mod direct
prin vizit ă
dar și în urma
documentelor
medicale
de ținute de
acesta și a
istoricului
medical pe
care doctorul
îl are în
arhive. din cadrul acestora,
îns ă în cazul celor
care realizeaz ă în
mod direct cererea,
echipa
pluridisciplinar ă a
centrului
reziden țial este
obligat ă s ă
realizeze evaluarea
ini țial ă. pacientului și
conform acestei
evalu ări, stabile ște
un tratament pe
care îl aduce la
cuno știn ța
angaja ților
centrului care
lucreaz ă pe
departamentul
medical.
Preluarea
cazului Dup ă decizia de
admitere dat ă de
comisia
responsabil ă de
acest lucru,
beneficiarul este
institu ționalizat În urma
evalu ării,
doctorul
transmite
informa țiile
constate
asistentului În urma evalu ării
ini țiale și a
admiterii noului
beneficiar, echipa
pluridisciplinar ă a
centrului
reziden țial lucreaz ă La admitere,
angaja ții iau la
cuno știn ță
planurile de
interven ție,
lucreaz ă cu noul
beneficiar conform

154
iar dup ă
realizarea
planurilor de
interven ție,
angaja ții care
intr ă în contact
cu vârstnicul iau
la cuno știn ță
situa ția acestuia
și îl îngrijesc
conform celor
recomandate. principal al
centrului.
Acesta ia act
de decizia
medicului dar
și de planul
stabilit de
acesta și
recomandat. pentru întocmirea
planurilor de
interven ție care vor
sta la baza oferirii
serviciilor de
îngrijire, adecvate
nevoilor
beneficiarului. acestora și
monitorizeaz ă
îndeaproape stare
general ă. Medicul
vine s ăpt ămânal
sau ori de câte ori
apar situa ții de
urgen ță pentru
evaluarea/monitori
zarea fiec ărui
pacient.
Tab. III.12. Tabel comparativ privind identificarea , evaluarea medical ă și preluarea
cazului în institu țiile cercetate

b. Evaluarea complex ă a beneficiarilor
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Voievod
Ștefan cel Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță
Căminul
Residenza Mario
Francone Centrul de palia ție
Hospiz zum Heiligen
Franziskus
Echipa multidisciplinar ă a
institu ției efectueaz ă
propria evaluare a fiec ărui
solicitant, utilizând Fi șa
socio-medical ă adaptat ă
dup ă Grila na țional ă de
evaluare aflat ă în vigoare.
Principalele elemente
supuse evalu ării se refer ă
la capacitatea persoanei de Fiecare
beneficiar
admis în cadrul
centrului intr ă
sub
responsabilitat
ea unui asistent
medical și al
unui
ergoterapeut, Fiecare beneficiar
pentru care s-a dat
decizia de
admitere este
supus unei
evalu ări
multidisciplinare,
în vederea
întocmirii unui
plan de Echipa pluridisciplinar ă
format ă din manager,
asistent social, asistent
medical principal,
propun fiecărui pacient
în plan individualizat
de îngrijire, conform
legisla ției în vigoare și
a specificit ăților
medicale și psiho-

155
a realiza activit ățile de
baz ă și cele instrumentale
ale vie ții zilnice.
Managerul de caz
elaboreaz ă planul
individualizat de îngrijire
și asisten ță a
beneficiarului pe baza
evalu ării efectuate.
Pe baza acestui plan și în
func ție de tipurile de
servicii recomandate,
fiecare specialist
realizeaz ă un plan de
interven ție specializat în
func ție de domeniul în
care activeaz ă. speciali ști care
lucreaz ă cu
doar 10
vârstnici.
Ace știa men țin
leg ătura cu
familia
beneficiarului
și au grij ă ca și
beneficiarul s ă
men țin ă
aceast ă
leg ătur ă. interven ție, care
să corespunnd ă și
să acopere toate
nevoile persoei
îngrijite. Echipa
pluridiaciplinar ă
este responsabil ă
atât de evaluarea
beneficiarului, cât
și de întocmirea
planului de
interven ție. sociale identificate în
mod particular.
Conform acestui plan,
fiecare specialist va
elabora un plan de
interven ție
individualizat, specific
fiec ărui specialist din
cadrul echipei de
interven ție.
Tab. III.13. Tabel comparativ privind evaluarea com plex ă a beneficiarilor în institu țiile
cercetate

c. Planificarea interven țiilor, a serviciilor și furnizarea acestora
1) Așez ământul social-filantropic “Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Dup ă încheierea contractului de furnizare servicii, ech ipa multidisciplinar ă din
cadrul institu ției reziden țiale întocme ște evaluarea beneficiarului și planific ă interven țiile
necesare prin intermediul planului de îngrijire și asisten ță . Beneficiarul este îngrijit în baza
unui plan strict individualizat de servicii adaptat e nevoilor și gradului de dependen ță al
acestuia. Institu ția de îngrijire prin personalul de conducere instru ie ște personalul de
îngrijire asupra necesit ății de a respecta pe cât posibil dorin țele beneficiarului și de a
adopta un comportament adecvat pentru a dezvolta re la ții de încredere și întelegere. Planul
de interven ție are în vedere asigurarea urm ătoarelor tipuri de servicii, în func ție de dorin țe
și nevoi: cazare pe perioad ă nedeterminat ă, servicii de sp ălătorie, c ălc ătorie, igienizare
spa ții de locuit și spa ții comune, igien ă personal ă, servirea meselor principale: mic-dejun,
prânz, cin ă și asigurarea suplimentelor de 2 ori pe zi la ore ec hilibrate, servicii de asisten ță
social ă, asisten ță psihologic ă, servicii medicale și terapie medical ă, kinetoterapie, terapie

156
ocupa țional ă, asisten ță religioas ă, asigurarea serviciilor de telefonie, internet, pr es ă scris ă,
asigurarea transportului la domiciliu și înapoi, asigurarea transportului la spital cu
ambulan ța institu ției reziden țiale, asisten ță în faz ă terminal ă, îndeplinirea formalit ăților
legate de deces și facilitarea accesului familiei la serviciile fune rare.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Planificare serviciilor ce urmeaz ă a fi acordate unui beneficiar, este un proces ce s e
desf ășoar ă între membrii echipei de speciali ști, ace știa, împreun ă, analizeaz ă beneficiarul,
se sf ătuiesc și întocmesc planurile de interven ție. Echipa lucreaz ă pentru bun ăstarea
pacien ților prin înv ățare continu ă, ce se transmite de la un specialist la altul. În cadrul
planurilor de interven ție, echipa propune furnizarea tipurilor de servicii care corespund cel
mai bine nevoilor de îngrijire ale beneficiarului î n cauz ă, printre serviciile urm ărite se
num ără: cazare pe perioad ă nedeterminat ă, servirea mesei de 3 ori pe zi, supliment și cafea
la ora 14, acces la bufet și bar pentru b ăuturi r ăcoroase și cafea, acces la servicii de
coafur ă, la activit ăți de recreere, excursii scurte în ora ș sau în împrejurimi (restaurant,
întâlniri publice), acces la servicii medicale, de kinetoterapie, spirituale, participare la
activit ăți pentru s ărb ătorirea zilelor de na ștere, participare la spectacole și serb ări (cântec,
dans).
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul c ăminului exist ă o echip ă multidisciplinar ă format ă din mai multe
categorii profesionale: directorul c ăminului, infirmiere, fizioterapeut, terapeut ocupa țional,
animator, psiholog și medic în medicin ă general ă. Echipa are rolul de a întocmi planurile
de interven ție pentru fiecare vârstnic în parte, plan de interv en ție concretizat în întocmirea
Proiectului de Asisten ță Individualizat, acesta este construit pe baza nevo ilor specifice ale
fiec ărui beneficiar în parte. În cadrul centrului rezide n țial Mario Francone, serviciile
oferite se îndreapt ă cu preponderen ță c ătre o îngrijire sanitar ă și medical ă, lucru care se
observ ă încă din structura organigramei institu ție, care are un num ăr mare de angaja ți în
domeniul medical și sanitar.
Prin serviciile oferite, persoana internat ă poate beneficia de: cazare pe perioad ă
determinat ă/determinat ă, igien ă personal ă, servirea meselor principale ale zilei, cur ățenie și
sp ălătorie, asisten ță medical ă, asisten ță de recuperare fizic ă, recuperare și sus ținere
psihologic ă, activit ăți de recreeere, asisten ță religioas ă, acces la bar și pres ă scris ă, frizerie
și coafor, transport și servicii mortuare.

157
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Printre serviciile oferite în cadrul centrului de palia ție, servicii menite s ă amelioreze
siatua ția celui îngrijit, se num ără: cazare determinat ă, maxim 31 de zile de cazare, servirea
mesei, asigurarea igienei personale și a spa țiilor de locuit și comune, asigurarea
tratamentului medicamentos, servicii de recuperare și reabilitare motric ă, servicii de
logopedie, terapie prin activit ăți ocupa ționale, asisten ță spiritual ă, excursii, servicii de
coafur ă și frizerie. Serviciile oferite în cadrul centrului de palia ție nu se axeaz ă pe
interven ții medicale, ci încearc ă, prin tipurile de terapie oferite, s ă reduc ă gradul resim țit de
durere.

d. Monitorizare și post-monitorizare
Etape A șez ământul social-
filantropic “Sf.
Voievod Ștefan cel
Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial
de îngrijire
și asisten ță
Căminul
Residenza
Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Monitorizare Responsabilitatea
coordon ării
serviciilor incluse în
Planul individualizat
de asisten ță și
îngrijire revine unui
,manager de caz,
desemnat din rândul
personalului
specializat al
centrului. Dup ă
internarea
persoanelor vârstnice
în Centru, personalul Scopul echipei
de speciali ști
este s ă
întocmeasc ă
planuri de
interven ție în
acord cu nevoile
beneficiarilor și,
ulterior, s ă
monitorizeze
evolu ția
acestora.
Monitorizarea
este realizat ă de Monitorizare
a în cadrul
centrului
reziden țial
se realizeaz ă
o dat ă la 3
luni.
Monitorizare
a const ă în
evaluarea
progreselor
sau a
regreselor
pacien ților și Beneficiarii
centrului sunt
monitoriza ți
non-stop,
fiecare
modificare a
st ării generale
este notat ă în
jurnalele
de ținute de
ace știa.
Monitorizarea
pe lâng ă rolul
ei de a veghea

158
de specialitate va
monitoriza permanent
situa ția beneficiarilor,
precum și
desf ăș urarea
activit ății cu ace știa
în conformitate cu
Ordinul MMSSF nr.
246/2006 privind
aprobarea
standardelor minime
specifice de calitate
pentru serviciile de
îngrijire la domiciliu
pentru persoanele
vârstnice și pentru
centrele reziden țiale
pentru persoanele
vârstnice. fiecare specialist
în parte dar și de
vicemanager zi
de zi și ori de
câte ori exist ă
contact direct cu
beneficiarul. În
documente,
monitorizarea
trebuie f ăcut ă o
dat ă la 3 luni. notarea
acestora în
fi șele de
monitorizare
, care pot
determina
sau nu
schimbarea
planurilor de
interven ție. asupra st ării
persoanei are și
rolul de a oferi
solu ții pentru
cre șterea
calit ății
serviciilor
oferite.
Post-
monitorizare La ieșire, personalul
desemnat din cadrul
componentei
reziden țiale
întocme ște, pentru
fiecare beneficiar, o
Foaie de ie șire/
Închidere caz care se
transmite împreun ă
cu dosarul personal
Departamentului de
asisten ță social ă din
cadrul prim ăriei de
care apar ține acesta. Dup ă p ărăsirea
centrului, în
cazul întoarcerii
la domiciliu,
angaja ții
institu ției nu
mai au nico
datoriei în a
monitoriza
cazul, aceasta
revenind
asistentului
social al regiunii
de care pacientul În momentul
în care un
pacient iese
din centrul
reziden țial și
revine la
domiciliu,
institu ția nu
are nicio
obligativitat
e de post-
monitorizare
. De cele mai
multe ori,
pacien ții
decedeaz ă în
cadrul centrului
de palia ție, dar
sunt și cazuri,
mai pu ține, în
care pacientul
revine la
domiciliu.
Acest lucru
impune
procesul de

159
apar ține. În alte
cazuri, post-
monitorizarea
revine unei
funda ții,
institu ții private
pe care familia o
pl ăte ște pentru
serviciul prestat. post-
monitorizare,
care este, de
cele mai multe
ori, realizat de
voluntarii
institu ției. Post-
monitorizarea
const ă în
men ținerea
leg ăturilor cu
pacientul și cu
familia
acestuia.
Tab. III.14. Tabel comparativ privind monitorizarea și post-monitorizarea beneficiarilor în
institu țiile cercetate

160
IV. Cercetare și interven ție în asisten ța social ă a vârstnicilor
1. Cercetare privind integrarea și asisten ța social ă și psihologic ă a vârstnicului în
centrele reziden țiale prezentate

a. Ipoteza și obiectivele cercet ării
Pornind de la analiza literaturii de specialitate p rezentate pe larg în corpusul
teoretic al lucr ării, au fost formulate ipoteze de cercetare și obiective, în baza experien ței
personale de lucru ca și asistent social în cadrul serviciilor de îngrijir e socio-medical ă în
centrul reziden țial și în baza informa țiilor culese din cadrul centrelor reziden țiale din Italia
și Germania.
Așez ământul
social-
filantropic
“Sf. Voievod
Ștefan cel
Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial
de îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Ipoteze Cu cât este
mai evident ă
implicarea
echipei
pluridisciplinar
ă în consilierea
spiritual ă a
persoanelor
vârstnice, cu
atât mai mult
gradul de
acceptan ță
psihosocial ă și
integrare în
centrele
reziden țiale,
este mai
ridicat. Modelul integrat
bio-psiho-socio-
spiritual este
modelul ideal în
furnizarea
serviciilor de
îngrijire;
Gradul de
acceptan ță a
suferin ței și a
mediului
institu țional este
mai ridicat în
condi țiile în care
persoana
vârstnic ă/bolnav ă
are o rela ție mai
apropiat ă fa ță de
divinitate. Modelul integrat
bio-psiho-socio-
spiritual este
modelul ideal în
furnizarea
serviciilor de
îngrijire;
Gradul de
acceptan ță a
suferin ței și a
mediului
institu țional este
mai ridicat în
condi țiile în care
persoana
vârstnic ă/bolnav ă
are o rela ție mai
apropiat ă fa ță de
divinitate. Modelul integrat
bio-psiho-socio-
spiritual este
modelul ideal în
furnizarea
serviciilor de
îngrijire;
Gradul de
acceptan ță a
suferin ței și a
mediului
institu țional este
mai ridicat în
condi țiile în care
persoana
vârstnic ă/bolnav ă
are o rela ție mai
apropiat ă fa ță de
divinitate.
Tab. IV.1. Tabel comparativ privind ipoteza cercet ării în cele 4 institu ții

161

Obiectivele cercet ării
Scopul studiului de fa ță este determinarea specificului adapt ării psihosociale a
vârstnicilor la condi țiile de via ță din Centrului Reziden țial de Îngrijire a Persoanelor
Vârstnice „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din localitatea Hârja, comuna Oituz , jude țul
Bac ău.
Obiectivele cercet ării sunt urm ătoarele:
• identificarea principalelor probleme de ordin psi hologic și social cu care se
confrunt ă vârstnicii institu ționaliza ți;
• surprinderea nivelului de integrare a vâstnicilor în mediul specific al Centrului
Reziden țial de Îngrijire a Persoanelor Vârstnice „Sfântul V oievod Ștefan cel Mare”;
• surprinderea atitudinii personale a subiectului c u privire la formele de ajutorare
bazate pe terapie spiritual ă.

b. Metodologia cercet ării
Lucrarea de fa ță prezint ă principalele rezultate ale studiului „Rolul terapi ei
spirituale în via ța persoanelor vârstnice din centrele reziden țiale”, desf ăș urat în perioada
octombrie 2015 – mai 2016 la nivelul serviciilor s ociale destinate vârstnicului din cadrul
Centrului Reziden țial de Îngrijire a Persoanelor Vârstnice „Sfântul V oievod Ștefan cel
Mare” Hârja, comuna Oituz.
1) Proiectarea e șantionului
A. Popula ția general ă, popula ție de risc, popula ție țint ă
Popula ția general ă este reprezentat ă de to ții vârstnicii iar cea de risc, cei
institu ționaliza ți.
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Voievod
Ștefan cel Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul reziden țial
de îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Popula ția țint ă a studiului
include 96 persoane
vârstnice institu ționalizate
în Centrul Reziden țial de Popula ția țint ă a
studiului din
cadrul C ăminului
de b ătrâni Popula ția țint ă a
studiului din cadrul
Centrului reziden țial
Căminul Residenza Popula ția țint ă a
studiului din
cadrul centrului
de palia ție Hospiz

162
Îngrijire a Persoanelor
Vârstnice „Sfântul
Voievod Ștefan cel Mare”
Hârja, comuna Oituz, cu
vârsta cuprins ă între 65-95
care provin atât din mediul
rural cât și din mediul
urban, atât de gen feminin
cât și de gen masculin,
persoane vârstnice
singure, lipsite de suport
familial, suferinde de
diferite boli cronice. Caritashaus
Schwester
Reginalda include
80 de persoane
vârstnice cu
vârste cuprinse
între 46 – 97 de
ani, de gen
masculin și
feminin, persoane
cu nevoi de
îngrijire
specializat ă. Mario Francone
include 60 de
persoane vârstnice
de vârste diferite,
persoane de gen
masculin și feminin,
aflate în dificultate și
suferinde de
polipatologii, pentru
care necesit ă
îngrijire și asisten ță
specializat ă. zum Heiligen
Franziskus
include 12
persoane cu
vârste cuprinse
între 48 – 79 de
ani, persoane
aflate în faz ă
terminal ă cu
necesit ăți de
supraveghere și
îngrijire de tip
paliativ ă.
Tab. IV.2. Tabel comparativ privind popula ția țint ă

B. Structura loturilor de subiec ți
Așez ământul social-
filantropic “Sf. Voievod
Ștefan cel Mare – Hârja” Căminul de
bătrâni
Caritashaus
Schwester
Reginalda Centrul
reziden țial de
îngrijire și
asisten ță C ăminul
Residenza Mario
Francone Centrul de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus
Pentru selectarea grupului
de cercetare s-a utilizat
tehnica eșantion ării
teoretice , raportându-m ă
exclusiv la persoanele
institu ționalizate în centrul
nostru. Pentru cele 96
persoane respondente s-au
luat în calcul urm ătoarele
criterii:
• atitudinea personal ă a Din cadrul grupului
țint ă, beneficiari ai
Căminului de
bătrâni Caritashaus
Schwester, prin
tehnica
eșantion ării
teoretice , au fost
ale și 15 responde ți.
S-a ales acest
num ăr de persoane Pentru selectarea
grupului țint ă, s-au
ales un num ăr de …
de responden ți,
prin tehnica
eșantion ării
teoretice .
Pentru a fi
edificator acest
num ăr pentru
studiul de fa ță s-au Din persoanele
internate în cadrul
Centrului de
palia ție Hospiz
zum Heiligen
Franziskus au fost
ale și 3
responden ți, prin
aceea și tehnic ă a
eșantion ării
teoretice .

163
respondentului cu privire
la terapia spiritual ă;
• rela ția nevoi – suport
familial;
• atitudinea respondentului
cu privire la boal ă.
Am optat pentru selectarea
acestui lot de cercetare în
baza faptului c ă to ți
responden ții
institu ționaliza ți beneficiaz ă
de acelea și servicii din
partea centrului dar se
confrunt ă cu probleme de
sănătate diferite, provin din
medii diferite, au condi ții de
via ță diferite. Aceste
aspecte conteaz ă în
cercetarea de fa ță întrucât
îmi permite s ă eviden țiez
rolul pe care terapia
spiritual ă îl are în procesul
de integrare și adaptare a
personelor institu ționalizate
în cadrul Centrului. respondente din
mai multe
considerente:
• sunt persoane
care nu sufer ă
de demen ță în
stadiu avansat;
• acestea
beneficiaz ă în
structura
planurilor de
interven ție de
toate serviciile
pe care institu ția
le pune la
dispozi ție, de
importan ță
major ă fiind
terapia
spiritual ă;
• responden ții
sunt atât femei,
cât și b ărba ți;
• au probleme de
sănătate diferite;
• au avut condi ții
de via ță diferite. avut în vedere, la
alegerea grupului
de responden ți,
urm ătorii indicatori
pe care persoanele
să le îndeplineasc ă:
• să fie persoane
atât de sex
feminin, cât și
masculin;
• să fie de vârste
cât mai diferite;
• să provin ă din
medii diferite de
via ță ;
• să beneficieze
de toate
serviciile pe
care institu ția le
furnizeaz ă, cu
accent pe
oferirea terapiei
spirituale;
Persoanele care
au ales s ă
răspund ă
chestionarelor
aplicate sunt:
• atât de sex
feminin, cât și
masculin;
• au vârste
diferite;
• provin din
medii diferite;
• au diagnostice
diferite;
• beneficiaz ă de
serviciile de
îngrijire din
cadrul
centrului;
• beneficiaz ă și
solicit ă terapia
spiritual ă ca
metod ă de
ameliorare a
st ării lor de
sănătate fizic ă
și psihic ă.
Tab. IV .3. Tabel comparativ privind structura lotu rilor de subiec ți

C. Caracteristicile lotului de cercetare
i. A șez ământul social-filantropic ”Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Repartizarea responden ților acestui studiu conform criteriului vârst ă se încadreaz ă
în trei categorii de vârst ă, dup ă cum urmeaz ă: categoria 65-75 ani – 36 persoane, 76-85 ani

-42 persoane, 86-95 ani – 18 persoane
din 84 femei și 12 b ărba ți ( Fig. IV.
Fig. IV.1. Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila vârst

Dintre cei 96 de subiec ț
de 2 ani, 36 persoane de 1 an, numai 6 persoane de 6 luni (
repartizarea responden ților în
mediul rural, iar 60 dintre acestea din mediul urba n (
Fig. IV .3. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila
durata instu ționaliz ării
Fig. IV.5. Reprezentarea grafic
cercetare dup ă variabila starea civil

ii . C ăminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Repartizarea responden
categoria 65 – 75 ani – 5 persoane, categoria 76
ani – 1 persoan ă ( Fig. IV.6) . În fu
bărba ți ( Fig. IV.7 ). 020 40 60 36 42
18
020 40 36
18 36
6
0100
6 12 78
164 18 persoane (Fig.IV.1 ). Raportat la criteriul gen, lotul este format
Fig. IV. 2).

Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila vârst ă Fig. IV. 2. Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila gen
Dintre cei 96 de subiec ți, 36 persoane sunt institu ționalizate de 5 ani, 18 persoane
de 2 ani, 36 persoane de 1 an, numai 6 persoane de 6 luni ( Fig. IV.3 ).
ilor în func ție de mediul de provenien ță , 36 persoane provin din
mediul rural, iar 60 dintre acestea din mediul urba n ( Fig. IV.4 ).
Reprezentarea grafic ă a
ă variabila
ionaliz ării Fig. IV .4. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila mediu
de provenien ță

Raportat la starea civil
din cele 96 persoane, 6 sunt
nec ăsătorite, 12 sunt divor
78 sunt v ăduve ( Fig. IV.
Reprezentarea grafic ă a lotului de
variabila starea civil ă
trâni Caritashaus Schwester Reginalda
Repartizarea responden ților conform criteriului vârst ă se desf ăș
5 persoane, categoria 76 – 85 ani – 9 persoane și categoria peste 95
În fu ncție de criteriul gen, lotul este format din 2 femei 65 -75 ani
76-85 ani
86 -95 ani
050 100 84
12
050 100
36 60 5 ani
2 ani
1 an
6 luni
necăsătorite
divorțate
văduve Raportat la criteriul gen, lotul este format
2. Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila gen
ionalizate de 5 ani, 18 persoane
). Referitor, la
, 36 persoane provin din
Reprezentarea grafic ă a
variabila mediu
ță
Raportat la starea civil ă,
din cele 96 persoane, 6 sunt
torite, 12 sunt divor țate și
Fig. IV. 5).
se desf ăș oar ă astfel:
i categoria peste 95
ie de criteriul gen, lotul este format din 2 femei și 13 femei
barbati
Rural
Urban

Fig. IV.6 . Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila vârst

Dintre cei 15 responden
de 1 an și 3 persoane de mai pu
responden ților în func ție de mediul de provenien
restul de 6 persoane din mediul rural (
Fig. IV.8 Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila durata
institu ționaliz ării.
Fig. IV.10 . Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila stare civil

iii. Centrul reziden țial de îngrijire
Din cadrul Centrului reziden
responden ților a fost de 59 de persoane, conform criteriului vârstei, ace
5 categorii de vârst ă, dup ă cum urmeaz
75 ani – 8 persoane, categoria 76 010
59
1
0510 10
23
010
2310
nec
divorțate
vă
165
. Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila vârst ă Fig. IV.7 . Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila gen
Dintre cei 15 responden ți, 10 persoane sunt institu ționalizate de 2 ani, 2 persoane
i 3 persoane de mai pu țin de 6 luni ( Fig. IV.8 ). Cu privire la repartizarea
ie de mediul de provenien ță , 9 persoane provin din mediul urban, iar
restul de 6 persoane din mediul rural ( Fig. IV.9 ).
Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila durata
rii. Fig. IV.9. Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila mediu de
provenien ță

Cu privire la variabila stare civil
responden ții se clasific ă astfel, 2 persoane
nec ăsătorite, 3 persoane divor
persoane v ăduve ( Fig. IV.10 ).
. Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila stare civil ă
ial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Din cadrul Centrului reziden țial de îngrijire și asisten ță din Italia, num
ilor a fost de 59 de persoane, conform criteriului vârstei, ace știa se încadreaz
ă cum urmeaz ă: categoria 60 – 64 ani – 1 persoa nă, categoria 65
8 persoane, categoria 76 – 85 ani – 20 de persoane, categoria 86 –65-75 ani
76-85 ani
95 ani 010 20
213
0510 69
2 ani
1 an
6 luni
nec ăsătorite
divorțate
văduve . Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila gen
ionalizate de 2 ani, 2 persoane
Cu privire la repartizarea
, 9 persoane provin din mediul urban, iar
Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila mediu de

Cu privire la variabila stare civil ă,
astfel, 2 persoane
torite, 3 persoane divor țate și 10
minul Residenza Mario Francone
din Italia, num ărul total al
tia se încadreaz ă în
ă, categoria 65 –
– 95 ani – 28 femei
barbati
rural
urban

persoane, categoria peste 95 de ani
chestionat este format din 13 b ă
Fig. IV.1 1. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila vârst
Dintre cei 59 de responden
persoane de o perioad ă cuprins ă
1-3 ani și 17 persoane de mai pu
responden ților în func ție de mediul de provenien
restul de 30 provenind din mediul urban (
Fig. IV.13. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila
durata institu ționaliz ă
Fig. IV.1 5. Reprezentarea grafic
de cercetare dup ă variabila stare civil

iiii. Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Deoarece acest centru ofer
celor afla ți aici nu sunt con știen
ameliorarea suferin țelor celui drag. Dintr 010 20 30
1820 28
260
65
76
86
peste 95 ani
020 40
612 24 17
050
534
713
166 persoane, categoria peste 95 de ani – 2 persoane ( Fig. IV.11 ). Raportat la criteriul gen, lotul
chestionat este format din 13 b ărba ți și 46 de femei ( Fig. IV.12 ).

1. Reprezentarea grafic ă a
variabila vârst ă Fig. IV.12 . Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila gen

Dintre cei 59 de responden ți, 6 persoane sunt insitu ționalizate de peste 5 ani, 12
cuprins ă între 3 – 5 ani, 24 de persoane de o perioad ă cuprins
i 17 persoane de mai pu țin de 1 an ( Fig. IV.13 ). Cu privire la repartizarea
de mediul de provenien ță , 29 de persoane provin din mediul rural,
restul de 30 provenind din mediul urban ( Fig. IV.14 ).
Reprezentarea grafic ă a
ă variabila
ionaliz ării Fig. IV .14. Reprezenatrea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila mediu
de provenien ță

Cu privire la starea civil ă
59 de persoane intervievate, 5 sunt
nec ăsătorite, 34 v ăduve, 7 divor
căsătorite ( Fig. IV.15 ).
5. Reprezentarea grafic ă a lotului
variabila stare civil ă
ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Deoarece acest centru ofer ă îngrijire de palia ție celor institu ționaliza ț
i aici nu sunt con știen ți de starea lor, familia alegând aceast ă îngrijire pentru
elor celui drag. Dintr -un total de 12 persoane institu 60 -64 ani
65 -75 ani
76 -85 ani
86 -95 ani
peste 95 ani 050 46
13
28 29 30 29 30 5 ani
3-5 ani
1-3 ani
1 an
Necasatorite
Vaduve
Divortate
Casatorite Raportat la criteriul gen, lotul
. Reprezentarea grafic ă a
ă variabila gen
ionalizate de peste 5 ani, 12
ă cuprins ă între
Cu privire la repartizarea
, 29 de persoane provin din mediul rural,
Reprezenatrea grafic ă a
variabila mediu
ță
Cu privire la starea civil ă, dintre cele
59 de persoane intervievate, 5 sunt
duve, 7 divor țatee și 13
ionaliza ți, majoritatea
ă îngrijire pentru
un total de 12 persoane institu ționalizate, femei
barbati
rural
urban

intervievarea s- a realizat cu doar 3 vârstnici, care, de
de starea lor.
Conform criteriului vârstei ace
anume: categoria categoria 76
IV.16 ). Raportat la criteriul gen, lotul a fost format din 3 femei
IV.17 ).
Fig. IV.16. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila vârst
Datorit ă faptului c ă perioada de institu
anume 30 de zile, nimeni din cei intervieva
institu ționalizare mai mare 6 luni de zile (
responden ților în func ție de mediul de provenien
una din mediul rural ( Fig. IV.19
Fig. IV.18. Reprezentarea grafic
lotului de cercetare în func ție de durata
institu ționaliz ării
Fig. IV.20. Reprezentarea grafic
cercetare dup ă variabila starea civil

2) Metode și instrumente de cercetare folosite în cele 4 Centr e reziden
Dintre toate formele de comunicare verbal
reunirea abilit ăților și principiilor specifice comunic
modalitate de investigare știin ț02 12
022
1
0221
167 a realizat cu doar 3 vârstnici, care, de și în suferin ță cronic ă, erau con
Conform criteriului vârstei ace știa se încadreaz ă în dou ă categorii de vârst
anume: categoria categoria 76 -85 ani – 1 persoan ă, categoria 86-95 ani – 2 persoane (
Raportat la criteriul gen, lotul a fost format din 3 femei și niciun b

Reprezentarea grafic ă a
variabila vârst ă Fig. IV.17. R eprezentarea grafic
lotului de cercetare dup ă variabila gen
ă perioada de institu ționalizare este pe perioad ă determinant
anume 30 de zile, nimeni din cei intervieva ți nu se încadreaz ă la o perioad
mai mare 6 luni de zile ( Fig. IV.18 ). Referitor la repartizarea
ie de mediul de provenien ță , 2 persoane provin din mediul urban, iar
Fig. IV.19 )

Reprezentarea grafic ă a
ție de durata
Fig. IV .19 . Reprezentarea grafic
lotului de cercetare în func
de provenien ță
Referitor la starea civil ă a responden
persoane erau v ăduve iar cea de
nec ăsătorit ă ( Fig. IV.20 ).
Reprezentarea grafic ă a lotului de
variabila starea civil ă
i instrumente de cercetare folosite în cele 4 Centr e reziden ț
Dintre toate formele de comunicare verbal ă, interviul se impune cu necesitate,
i principiilor specifice comunic ării autentice. Interviul este o
știin țific ă și de interven ție social ă bazat ă pe comunicarea ver 76-85
86-95
30 zile
6 luni 053
0
022
1
vaduv
necasatorit ă, erau con știen ți
categorii de vârst ă și
2 persoane ( Fig.
i niciun b ărbat ( Fig.
eprezentarea grafic ă a
ă variabila gen
ă determinant ă, și
la o perioad ă de
Referitor la repartizarea
, 2 persoane provin din mediul urban, iar
. Reprezentarea grafic ă a
lotului de cercetare în func ție de mediul
ță
a responden ților, 2
duve iar cea de -a treia era
i instrumente de cercetare folosite în cele 4 Centr e reziden țiale
, interviul se impune cu necesitate,
rii autentice. Interviul este o
pe comunicarea ver bal ă, femei
barbati
urban
rural

168
având ca scop principal în țelegerea și explicarea fenomenelor socio-umane. Din
perspectiva cunoa șterii știin țifice, interviul este „un important instrument de c ulegere a
datelor referitoare la experien ța de via ță a subiec ților investiga ți, și totodat ă o form ă de
interac țiune psihologic ă și social ă cu influen ță imediat ă asupra comportamentului actorilor
implica ți.” (Neam țu, G., 2003, pp. 298-299).
A. Interviul semi-structurat
Interviurile s-au desf ăș urat în Centrul reziden țial de îngrijire a persoanelor vârstnice
„Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din localitatea Hârja, comuna Oituz , în C ăminul de
bătrâni Caritashaus Schwester Reginalda din districtu l Recklinghausen-Sud, în Centrul
reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone din Italia și în
Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus din districtul Re cklinghausen cu
acordul ambelor p ărți, pe o durat ă cuprins ă între 30-45 de minute, pentru a nu crea
discomfort beneficiarului intervievat. Întreb ările utilizate în ghidurile de interviu (Anexele
III-V) sunt formulate într-un limbaj accesibil, comun, pe ntru a nu ridica dificult ăți în
în țelegerea problematicii vizate. Nu am utilizat între b ări cu r ăspuns indus și nici nu am
emis judec ăți de valoare.
Pe parcursul interven ției nu am citit întreb ările, ci le-am memorat, astfel discu țiile
căpătând un caracter liber, deschis. Cu toate c ă am încercat ca interviul s ă capete forma
unei discu ții libere, subiectul și scopul interviului mi-au fost în permanen ță în vedere,
discu țiile concentrându-se exclusiv asupra subiectului vi zat. În plus, atingerea anumitor
subiecte face necesar ă acordarea unei aten ții sporite persoanei intervievate, astfel încât s ă
poat ă fi surprinse toate modific ările comportamentale ale persoanei, eventualele sch imb ări
de dispozi ție și ezit ările acesteia cu privire la r ăspunsul la anumite întreb ări. În cazul în
care am observat c ă persoana intervievat ă manifest ă ezit ări în a r ăspunde la anumite
întreb ări, nu am insistat în acest sens. În realizarea int erviurilor am utilizat ca instrument
ghidul de interviu, aplicat prin tehnica interviev ării.
B. Observa ția
Al ături de metoda interviului, am utilizat și metoda observa ției. Tipul de observa ție
pe care l-am ales a fost observa ția structurat ă având din start un ghid prin prisma c ăruia
analizez datele, informa țiile în func ție de întreb ările de plecare.
3) Metode și tehnici de analiz ă
Dup ă ce am cules datele – prin observa ție și interviuri, am încercat s ă identific o
modalitate de a le organiza, selecta, transforma, a bstractiza și reprezenta într-un mod care
să fie cât mai relevant pentru cercetarea de fa ță .

169
În acest scop, transcrierea și adnotarea interviurilor (cu reflec ții personale) mi-au
fost de un real folos la construirea bazei de cerce tare, datele brute fiind corelate prin
procesul de codare deschis ă. Dup ă Strauss și Corbin (1990), „codarea este procesul prin
care datele sunt dezasamblate, conceptualizate și reasamblate în alte date noi, și presupune
minimizarea, eviden țierea sau ignorarea unor dimensiuni ale acestora, c u scopul de a servi
inten țiilor anun țate ale cercet ării”.
Rezultatul procesului de codare sunt categoriile. Datele brute sunt împ ărțite în
grupuri în func ție de o serie de atribute ale acestora. Principiul dup ă care se face gruparea
este urm ătorul: elementele care sunt plasate în acela și grup trebuie s ă fie cât mai
asem ănătoare între ele și cât mai diferite de elementele plasate în alte gr upuri. Sensul
rela țiilor dintre categorii este aplicat deductiv de teo ria de la care am plecat în cercetarea
realizat ă.

c. Prezentarea rezultatelor
1) Așez ământul social-filantropic ”Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Categoriile identificate pe parcursul cercet ării sunt în strâns ă corela ție cu
obiectivele stabilite ini țial, raportându-m ă la identificarea efectelor (gen, vârst ă, religie,
anul înregistr ării, mediul de provenien ță urban/ rural, studiile, starea civil ă, starea de
sănătate) generate de prezen ța/ absen ța suportului spiritual și psihosocial prin:
• analiza atitudinii personale a respondentului cu pr ivire la terapia spiritual ă;
• cunoa șterea naturii suportului familial;
• surprinderea atitudinii personale a subiectului cu privire la boal ă.
Pe parcursul analiz ării r ăspunsurilor responden ților s-au distins dou ă profiluri
distincte de beneficiari, raportat la categoria cen tral ă a studiului, respectiv terapia
spiritual ă, din acest considerent impunându-se o analiz ă comparativ ă a rezultatelor.
Plecând de la premisa c ă existen ța terapiei spirituale înl ătur ă problemele de adaptare ale
beneficiarilor îngriji ți în Centre reziden țiale comparativ cu persoanele care nu sunt
institu ționalizate, am identificat drept prim ă categorie Atitudinea fa ță de boal ă (Tab. IV.4
și Tab. IV.5 ) categorie axat ă pe subcategoriile: gradul de cunoa ștere a bolii, importan ța
urm ării tratamentului medical, rela ția medic-pacient.
Categorii majore Subcategorii
Gradul de cunoa ștere a bolii – interes în aflarea informa țiilor referitoare la boal ă
– detalii precise cu privire la boal ă

170
Importan ța urm ării tratamentului
medical – complian ță terapeutic ă
– con știentizarea necesit ății tratamentului
– durere ce poate fi controlat ă
Rela ția medic-pacient – asertivitate crescut ă
– încredere în medic
Tab. IV.4. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care acccept ă terapia spiritual ă
Categorii majore Subcategorii
Gradul de cunoa ștere a bolii – dezinteres în aflarea informa țiilor referitoare la boal ă
– detalii precise cu privire la boal ă
Importan ța urm ării tratamentului
medical – complian ță terapeutic ă par țial ă
– dubii în privin ța eficien ței tratamentului
– durere insuportabil ă
Rela ția medic-pacient – rezerv ă
– sentimente ambivalente
– abandon
Tab. IV.5. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care nu acccept ă terapia spiritual ă
Boala poate lua prin surprindere pe oricine, dar mo dul în care fiecare persoan ă
percepe situa ția în care se afl ă depinde de factori precum gradul de cunoa ștere a bolii,
complian ța terapeutic ă, rela ția pe care o dezvolt ă cu medicul, toate acestea generând un
comportament atitudinal specific fa ță de boal ă.
În cadrul acestei sec țiuni am identificat dou ă tipuri diferite de comportament
raportat la ace ști factori, diferen ța fiind dat ă de acceptarea sau respingerea terapiei
spirituale. De și pe parcursul interviurilor am remarcat, în gener al o bun ă cunoa ștere a bolii
în rândul responden ților, to ți fiind capabili s ă furnizeze detalii cu privire la boala de care
sufer ă, ceea ce este diferit este modul în care mai dores c s ă primeasc ă informa ții despre
acesta.
Necesitatea inform ării apare ca o consecin ță a atitudinii personale fa ță de boal ă, în
contextul în care acceptare terapiei spirituale î și dovede ște eficien ța. Modul de raportare
tonic, u șor umoristic chiar, întâlnit în cazul celor care ac cept ă terapia spiritual ă
contrasteaz ă puternic cu atitudinea dezinteresat ă, pesimist ă a celorlal ți responden ți.

171
Aceea și atitudine este prezent ă și în ceea ce prive ște importan ța pe care o acord ă
tratamentului pe care îl au de urmat, atitudine car e se reflect ă și în rela ția medic-pacient.
Răspunsurile lotului care nu accept ă terapia spiritual ă sunt și de aceast ă dat ă negative.
Percep ția durerii pare de nesuportat în cazul acestor pers oane, pe lâng ă boala cu
care se confrunt ă, dezvoltând și o reac ție de respingere a medicului perceput ca ignorant
sau profitor, interesat de bun ăstarea proprie mai degrab ă decât de binele pacientului.
Aceste aspecte î și pun amprenta negativ asupra modului în care respo nden ții din acest lot
urmeaz ă tratamentul prescris.
De cealalt ă parte, avem de-a face cu un grad crescut de aserti vitate în comunicarea
medic-pacient, aspect care conteaz ă în acordarea importan ței cuvenite tratamentului
medical.
În acest lot avem de-a face cu o atitudine pozitiv ă în general, fa ță de medic și de
tratamentul prescris, atitudine care influen țeaz ă dezirabil calitatea vie ții vârstnicului.
Concluzionând, putem afirma c ă atitudinea respondentului fa ță de boal ă este
influen țat ă de acceptarea sau de respingerea terapiei spiritua le.
Categoria a doua se refer ă la Rela ția nevoi-suport (Tab. IV.6 și Tab. IV.7 ), având la
baz ă mai multe subcategorii.
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport emo țional
– suport financiar/ în natur ă
– îngrijire de suport – financiar/ în natur ă
(vizite)
Motivarea rela ției de suport – responsabilitate
– dragoste
– obliga ție
– compasiune/în țelegere
– recuno știn ță
Furnizorul principal al îngrijirii – fiu/fiic ă
– so ț/so ție
– nepot/nepoat ă
Tab. IV.6. Rela ția nevoi-suport a responden ților care beneficiaz ă de suport familial
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport financiar/în natur ă

172
– îngrijire de suport
Frecven ța rela țiilor – sporadic
– ocazional financiar/în natur ă
Motivarea rela ției de suport – mil ă
– obliga ție
– natura serviciului
Furnizorul principal al îngrijirii – prieteni
– personalul Centrului – reprezentant institu ție
Tab. IV.7. Rela ția nevoi-suport a responden ților care nu beneficiaz ă de suport familial
Dac ă privim tipul de suport de care beneficiaz ă responden ții vom sesiza diferen țe
sensibile între cei care au parte de suport familia l și cei care nu au. Dac ă în primul caz
întâlnim toate tipurile de suport, care r ăspund celor mai complexe nevoi de natur ă fizic ă,
psiho-emo țional ă, finaciar ă, social ă, în cel de-al doilea caz, cu indulgen ță reg ăsim dou ă
tipuri de suport, cel emo țional și rela țional lipsind cu des ăvâr șire. Aceste aspecte conteaz ă
în ceea ce prive ște calitatea vie ții respondentului. Astfel, dintre responden ții studiului, cei
care nu au familie au o stare a s ănătății fizice mai precar ă decât ceilal ți. Sprijinul pe care îl
primesc aceste persoane este insuficient pentru nev oile lor și au corespondent direct în
izolarea cu care se confrunt ă, veniturile reduse, lipsa unei re țele suportive în ultim ă
instan ță . Un alt indice al calit ății vie ții acestor persoane este legat de spitaliz ările mai
frecvente decât în cazul celor care au apar țin ători, consecin ță a alter ării st ării de s ănătate.
Pe de alt ă parte, în cazul celor care au familie, acest tip d e suport este deosebit de
important atât din punct de vedere financiar – în c azul unor analize și investiga ții medicale
de specialitate mai am ănun țite cât și din punct de vedere psiho-social familia sus ținând
beneficiarul. Pentru cel îngrijit îns ă, beneficiile sunt nenum ărate, dac ă ne raport ăm la
aceea și indici ai st ării fizice ca cei aminti ți anterior, remarcând efectele pozitive ale
sus ținerii familiale și o suficien ță a acestora.
Re țeaua de îngrijitori în cazul primului lot (cei care beneficiaz ă de suport familial)
este compus ă prioritar din membrii familiei (fiu, fiic ă, so ț, so ție, nepoat ă), sprijinirea
psiho-social ă acordat ă de c ătre ace știa fiind o completare a serviciilor oferite de c ătre
Centru. Cu totul altfel stau lucrurile în situa ția celuilalt lot, în care sprijinul este oferit
numai de Centru prin serviciile acordate de c ătre acesta și ocazional de prieteni sau vecini.
Revin la ideea c ă, raportat la nevoile complexe de îngrijire ale une i persoane vârstnice,
suportul acordat la domiciliu este insuficient deoa rece pentru asigurarea unor îngrijiri de

calitate nu de pu ține ori familiile au recurs la concedii medicale re petate, au lipsit de la
serviciu sau nu au dat randamentul scontat la slujb ele lor , c
pentru beneficiar. În condi ții normale asociate îmb
medicale din Centre î și dovedesc calitatea
beneficiar.
Din perspectiva motivelor percepute de
suportului se pot observa diferen
din primul lot sunt înc ărcate de afec
vie ții lor.
Aceast ă comp licitate în rela
siguran ță sufleteasc ă a beneficiarului, ceea ce implicit imprim
acordate. De cealalt ă parte, sentimentul de povar
fără familie, este pregnant și deprimant.
Triste țea accentuat ă ș
ap ăsătoare, amplificat ă de nonsensul vie
se termina totul, pentru a nu mai sim
Trecând la gradul de acceptan
sprijinul primit ca la o necesitate, ceva care treb uie acceptat; este în fond o recunoa
propriilor limite. Nu este expresi
formal.
În cel ălalt grup se poate vorbi tot despre necesitate în c eea ce prive
ajutorului, dar de aceast ă dat
Înc ărc ătura afec tiv ă este pozitiv
emo țional fiind prezent la cote ridicate. Nu se simt ni ci ridiculiza
ajutorul ca urmare a continuit ăț
Singura leg ătur ă a responden
registrul afectiv. Iubirea –
puterea de a iubi – este unicul bun pre
care le r ămâne intact dup
deposed ările suferite, fie c ă este iubire de
Dumnezeu, fie c ă este iubirea celui de
lâng ă ei. De și iubirea reprezint ă
ne important ă în via ța fiec ărui vârstnic, este totu
să leanime via ța, aspect dovedit de diferen
173 ine ori familiile au recurs la concedii medicale re petate, au lipsit de la
serviciu sau nu au dat randamentul scontat la slujb ele lor , c eea ce reprezint
ții normale asociate îmb ătrânirii, serviciile de îngrijire socio
i dovedesc calitatea și eficien ța, fiind un real sprijin pentru
Din perspectiva motivelor percepute de către responden ți care stau la baza acord
suportului se pot observa diferen țe notabile între cele dou ă loturi. Astfel, r ăspunsurile celor
rcate de afec țiune, recuno știn ță și imprim ă un pozitivism marcat
licitate în rela ția familial ă este important ă în cre șterea gradului de
a beneficiarului, ceea ce implicit imprim ă o bun ă calitate îngrijirii
parte, sentimentul de povar ă pe care îl încearc ă responden
și deprimant.
ă și comportamentul nonverbal dovedesc o singur
de nonsensul vie ții tr ăite pân ă atunci, dar mai ales de dorin
se termina totul, pentru a nu mai sim ți atât de ac ut durerea abandonului familial sau social.
Trecând la gradul de acceptan ță a ajutorului, cei din acest lot se vor raporta la
sprijinul primit ca la o necesitate, ceva care treb uie acceptat; este în fond o recunoa
propriilor limite. Nu este expresi a unei mângâieri sau a unei rela ții apropiate, este un ajutor
lalt grup se poate vorbi tot despre necesitate în c eea ce prive ș
ă dat ă necesitatea vine ca ceva normal, de la sine în
este pozitiv ă pentru beneficiarul acestei forme de ajutor, comfo rtul
ional fiind prezent la cote ridicate. Nu se simt ni ci ridiculiza ți, nici folosi
ajutorul ca urmare a continuit ății rela țiilor de -o via ță .
a responden ților cu via ța se plaseaz ă în majoritatea cazurilor în
– și implicit
este unicul bun pre țios
intact dup ă toate
ă este iubire de
este iubirea celui de
i iubirea reprezint ă o dimen siu-
ărui vârstnic, este totu și greu s ă g ăsi m o motiva ție comun
, aspect dovedit de diferen țele dintre cele dou ă loturi de cercetare. 0100
36 60
Fig. IV.21. Reprezentare a grafic ă a procentelor
pentru indicatorul rela ția nevoi
ine ori familiile au recurs la concedii medicale re petate, au lipsit de la
eea ce reprezint ă un minus
trânirii, serviciile de îngrijire socio –
a, fiind un real sprijin pentru
i care stau la baza acord ării
ăspunsurile celor
un pozitivism marcat
șterea gradului de
ă calitate îngrijirii
responden ții lotului
i comportamentul nonverbal dovedesc o singur ătate
atunci, dar mai ales de dorin ța de a
ut durerea abandonului familial sau social.
a ajutorului, cei din acest lot se vor raporta la
sprijinul primit ca la o necesitate, ceva care treb uie acceptat; este în fond o recunoa ștere a
ii apropiate, este un ajutor
lalt grup se poate vorbi tot despre necesitate în c eea ce prive ște acceptarea
necesitatea vine ca ceva normal, de la sine în țeles.
pentru beneficiarul acestei forme de ajutor, comfo rtul
i, nici folosi ți, ci percep
în majoritatea cazurilor în
ție comun ă care
loturi de cercetare. care nu
beneficiază de
suport familial
a grafic ă a procentelor
ia nevoi – suport

174
În cele ce urmeaz ă voi prezenta modul în care responden ții se raporteaz ă la terapia
spiritual ă realizat ă în cadrul Centrului ( Tab. IV.8 și Tab. IV.9 ).
Categorii majore Subcategorii
Rela ția cu divinitatea – rug ăciunea
– mersul la biseric ă
– cunoa șterea canoanelor
– experien țele acumulate
– con știentizarea neputin țelor b ătrâne ști
Rolul perceput al serviciilor furnizate – ajutorul pentru familie
– men ținerea unui tonus psihic și fizic bun
– gradul de speran ță a respondentului
Viziune asupra mor ții – sentimentele fa ță de momentul terminus
Tab. IV.8. Atitudinea respondentului cu privire la terapia spiritual ă (acceptare)
Categorii majore Subcategorii
Rela ția cu divinitatea – refuz ă rug ăciunea, mersul la biseric ă,
cunoa șterea canoanelor
– experien țele acumulate
– con știentizarea neputin țelor b ătrâne ști
Rolul perceput al serviciilor furnizate – nu cred c ă ajut ă
– rug ăciunile se fac doar pentru c ă este un
Centru al bisericii
Viziune asupra mor ții – sentimente fa ță de momentul terminus
Tab. IV.9. Atitudinea respondentului cu privire la terapia spiritual ă (respingere)
Aș dori s ă încep analizarea acestei sec țiuni prin a spune c ă, f ără nici o îndoial ă, a
fost ghidul de interviu cel mai greu de aplicat. At ingerea unor subiecte foarte sensibile
pentru responden ți precum viziunea proprie despre viitor, motivele p ersonale de lupt ă cu
boala, aspecte pragmatice asociate decesului mi-au solicitat la maximum aten ția și mi-au
demonstrat propriile limite în abordarea subiectelo r.
Nu atitudinea responden ților a reprezentat o piedic ă în calea demersului meu, ci
propria mea atitudine. M-am descoperit cu tabu-uril e mele personale vizavi de subiectul
mor ții, fiind surprins de intensitatea tr ăirilor negative pe care le-am încercat discutând cu
beneficiarii. Doresc s ă aduc în discu ție faptul c ă indiferent cât de impar țial sau obiectiv

treb uie s ă fii ca profesionist, este greu de atins acest obie ctiv dezirabil din punct de vedere
știin țific, când vii în rela ția de ajutor cu propria ta constitu
atitudinea, experien ța anterioar
muri este o parte important ă a procesului vie
vie ții, oricât de greu de suportat ar fi ele, mai au în c
Stadializarea atitudinilor prin care trec
fa ță de viitor, acesta fiind scopul acestei sec
Aceste stadii nu survin în vreo ordine previzibil
de speran ță , anxietate și teroare, aspect remarcat în cazul
cap ătă în cazul responden ților statut de certitudine, ceea ce genereaz
sentimente contradictorii, destabilizatoare. Ceea c e face diferen
fa ță sunt motivele de lupt ă cu bo
resortului personal. Chiar dac ă
cazul oric ărei fiin țe vii, atunci când tr
inexorabil, a i nevoie de mai mult pentru a sus
familial fiind de cele mai multe ori esen
Din aceast ă perspectiv ă
resping terapia spiritual ă nu am identificat nici un motiv de lupt
accentuat ă, triste țea marcant ă
genereaz ă mai degrab ă dorin ța de a muri, de a se sfâr
Efectele terapiei spirituale
pot planifica ac țiunile pe termen scurt

2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Categoriile identificate pe parcursul cercet
stabilite ini țial. Acestea au avut rolul de a identifica num
ipoteza se confirm ă, respe ctiv gradul de acceptan 0100
Fig. IV
pentru indicatorul atitudinea fa

175 fii ca profesionist, este greu de atins acest obie ctiv dezirabil din punct de vedere
ția de ajutor cu propria ta constitu ție intern ă, și aici m
a anterioar ă și de ce nu, la ceea ce te define ște ca om. Procesul de a
ă a procesului vie ții. Pentru multe persoane muribunde, tr
ii, oricât de greu de suportat ar fi ele, mai au în c ă importan ță și în țelesuri semnificative.
Stadializarea atitudinilor prin care trec e omul h ărăzit mor ții este un indicator al raport
de viitor, acesta fiind scopul acestei sec țiuni.
Aceste stadii nu survin în vreo ordine previzibil ă și pot fi intercalate cu sentimente
i teroare, aspect remarcat în cazul ambelor loturi. Iminen
ților statut de certitudine, ceea ce genereaz ă oric ărei fiin
sentimente contradictorii, destabilizatoare. Ceea c e face diferen ța între loturile cercet
sunt motivele de lupt ă cu bo ala care reprezint ă resursele externe ș
resortului personal. Chiar dac ă dorin ța de a tr ăi este o caracteristic ă general valabil
e vii, atunci când tr ăie ști problematizându -ți propria existen ță
i nevoie de mai mult pentru a sus ține viabil aceast ă caracteristic
familial fiind de cele mai multe ori esen țial atunci când resursele interne dau gre
perspectiv ă, foarte șocant mi s -a p ărut c ă în cazul responden
nu am identificat nici un motiv de lupt ă cu boala. Depresia
ea marcant ă, durerea psihic ă și fizic ă perceput ă ca insuportabil
dorin ța de a muri, de a se sfâr și totul.
Efectele terapiei spirituale își pun amprenta asupra modului în care responden
iunile pe termen scurt și lung (Fig. IV.22 ).
trâni Caritashaus Schwester Reginalda
Categoriile identificate pe parcursul cercet ării sunt în strâns ă leg ătur ă
ial. Acestea au avut rolul de a identifica num ărul persoanelor asupra c
ctiv gradul de acceptan ță a mediului institu țional este mai ridicat 66
30 acceptă terapia
spirituală
nu acceptă
terapia spirituală
IV .22. Reprezentarea grafic ă a procentelor
pentru indicatorul atitudinea fa ță de terapia spiritual ă fii ca profesionist, este greu de atins acest obie ctiv dezirabil din punct de vedere
și aici m ă refer la
te ca om. Procesul de a
ii. Pentru multe persoane muribunde, tr ăirile
elesuri semnificative.
ii este un indicator al raport ării
i pot fi intercalate cu sentimente
ambelor loturi. Iminen ța mor ții
ărei fiin țe umane
a între loturile cercet ării de
resursele externe și interne ale
general valabil ă în
i propria existen ță și sfâr șitul
caracteristic ă, suportul
ial atunci când resursele interne dau gre ș.
în cazul responden ților care
cu boala. Depresia
ca insuportabil ă
i pun amprenta asupra modului în care responden ții î și
ătur ă cu ipotezele
rul persoanelor asupra c ărora
ional este mai ridicat

176
în condi țiile în care persoana vârstnic ă/bolnav ă are o rela ție mai apropiat ă fa ță de
divinitate.
Pe parcursul analiz ării rezultatelor chestionarelor aplicate s-au disti ns dou ă profiluri
distincte de beneficiari, raportate la categoria ce ntral ă a studiului, respectiv terapia
spiritual ă, din acest motiv este necesar ă realizarea analizei comparative a rezultatelor.
Pentru analizarea veridicit ății ipotezei revenite C ăminului de b ătrâni Caritashaus
Schwester Reginalda am analizat aceea și categorie ca și în cazul Centrului reziden țial din
România și anume, Atitudinea fa ță de boal ă (Tab. IV.10 . și Tab. IV.11 .), categorie axat ă pe
acelea și subcategorii: gradul de cunoa ștere a bolii, importan ța urm ării tratamentului
medical, rela ția medic-pacient.
Categorii majore Subcategorii
Gradul de cunoa ștere a bolii – cunosc în detaliu starea lor de s ănătate;
– se informeaz ă și cer informa ții cu privire la
alternative medicale de calitate;
Importan ța urm ării tratamentului
medical – cunosc importan ța medicamentelor care le sunt
administrate;
– cunosc simptomele dar și avantajele administr ării
corecte a acestora;
Rela ția medic-pacient – cunosc programul medicului insti tu ției;
– preg ătesc întreb ări în vederea clarific ării
eventualelor nel ămuriri.
Tab. IV.10. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care accept ă terapia spiritual ă

Categorii majore Subcategorii
Gradul de cunoa ștere a bolii – cunosc starea lor de s ănătate;
– nu sunt interesa ți de informa ții atunci când vine
vorba de posibilitatea schimb ării tratamentului în
vederea eficientiz ării vindec ării;
Importan ța urm ării tratamentului
medical – prefer ă s ă evite luarea tratamentului medicamentos;
– prefer ă tratamentele cele mai ieftine, în vederea
economisirii finan țelor;
Rela ția medic-pacient – nu dezvolt ă rela ții de încredere și nici de amici ție cu
medicul;

177
– consider ă medicul o persoan ă pl ătit ă ce este
obligat ă s ă î și desf ăș oare activitatea.
Tab. IV.11. Atitudinea fa ță de boal ă a responden ților care nu accept ă terapia spiritual ă
Conform tabelelor prezentate anterior, se identific ă dou ă tipuri de responden ți cu
comportamente total diferite, comportamente raporta te la categoriile înscrise, astfel,
identific ăm beneficiari care se implic ă în propriul lor proces de îngrijire, cred în impor tan ța
urm ării tratamentelor medicamentoase și îndr ăznesc s ă se vad ă în viitor, având speran țe de
recuperare dac ă nu totale, m ăcar par țiale. Nu de multe ori în verbalizarea acestor spera n țe
se reg ăsesc men țion ări despre importan ța credin ței în Dumnezeu în procesul recuper ării și
vindec ării.
Pe de alt ă parte, se identific ă cealalt ă categorie de responden ți care, conform
răspunsurilor furnizate, se identific ă sub denumirea de bolnavi și cred c ă a șa vor r ămâne,
își v ăd întreaga via ță în cadrul centrului a șteptând terminarea acesteia, unii refuz ă
tratamentul iar al ții îl iau din obi șnuin ță și î și tr ăiesc zilele în func ție de apari ția sau lipsa
durerii. Perceperea durerii este de asemenea un ele ment important în caracterizarea celor 2
loturi de persoane, primii v ăzând-o ca parte a procesului de vindecare, pe când ceilal ți
surprind durerea ca fiind ceva de nesuportat, preze n ța acesteia înseamnând pentru ei
agravarea situa ției lor.
Concluzionând, se pot afirma urm ătoarele:
• cei care accept ă și se implic ă în furnizarea serviciilor recomandate de echipa
pluridisciplinar ă, cei care cred în puterea divinit ății asupra vindec ării lor și cei care
iau parte la terapia spiritual ă organizat ă în cadrul centrului sunt mult mai asertivi în
rela țiile cu ceilal ți, sunt mai pozitivi și optimi ști, creând de multe ori impresia de
oameni vârstnici s ănăto și;
• cei care refuz ă tratamentul medicamentos, cei care nu iau parte la îngrijirea lor,
dând indica ții cu privire la dorin țele și nevoile lor, cei care nu iau parte la serviciile
de terapie spiritual ă, cei care nu comunic ă și iau totul ca pe un serviciu de tip cost –
beneficiu sunt de multe ori depresivi, tri ști, non-asertivi, se retrag din orice
încercare de socializare, preferând izolarea și singur ătatea, sentimente care nu fac
nimic decât îngreuneze procesul de vindecare prin l ipsa voin ței de a lupta.
A doua categorie se refer ă la Rela ția nevoi – suport (Tab. IV.12 . și Tab. IV.13 .),
ambele categorii fiind analizate pe baza mai multor subcategorii.

178
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport afectiv;
– suport material;
Motivarea rela ției de suport – afec țiune;
– leg ături strânse;
– leg ătur ă de sânge, deci obliga ție;
Importan ța suportului familial
pentru beneficiar – important ă;
– confer ă sentimentul apartenen ței;
Tab. IV .12. Rela ția nevoi – suport a responden ților care beneficiaz ă de suport familial
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport material;
Motivarea rela ției de suport – leg ătur ă de sânge, deci obliga ție;
Frecven ța rela țiilor – sporadic ă;
Persoana care ofer ă suport – personalul Centrului reziden țial;
– ceilal ți beneficiari ai Centrului reziden țial;
Tab. IV.13. Rela ția nevoi – suport a responden ților care nu beneficiaz ă de suport familial
Comparând cele dou ă categorii de beneficiari, cei care au parte de sup ortul familiei
și cei care au parte sporadic de acesta sau acesta l ipse ște cu des ăvâr șire se pot sesiza
diferen țe în modul în care beneficiarii în cauz ă se raporteaz ă la via ța lor, la importan ța
îngrijirii lor și la calitatea lor de vârstnice care necesit ă suport afectiv.
Persoanele respondente care au afirmat c ă familiile lor îi viziteaz ă și se îngrijesc de
bun ăstarea lor au motivat aceast ă implicare prin prezen ța afec țiunii de ambele p ărți, prin
prezen ța leg ăturilor strânse formate de-a lungul vie ții și de prea pu ține ori au motivat
implicarea pe baza leg ăturilor de sânge, fapt care oblig ă ruda s ă se îngrijeasc ă de beneficiar
pân ă la moarte.
Persoanele care nu se pot baza pe un suport familia l corespunz ător afirm ă c ă în
lipsa posibilit ății de a discuta problemele lor cu cineva drag au le gat amici ții cu ceilal ți
beneficiari ai Centrului reziden țial dar și cu cei care se îngrijesc de ei, personalul centru lui.
De și leg ăturile formate nu sunt foarte strânse, acestea pot, într-o anumit ă m ăsur ă, s ă
compenseze lipsa afec țiunii sau lipsa membrilor familiei.

Un alt aspect important al leg
institu ționalizat și rela ția de suport oferit
îl are asupra celui în cauz ă. De
foarte important ( Fig. IV.23. ), pu
apropiate, nu au fost c ăsători
care au ales s ă se îndep ărteze, considerând c
întrajutorare și suport nu o ofer ă
Fig. IV.23 . Reprezentarea grafic
procentelor privind importan ța familiei în
tratarea bolii/suferin ței
Toate aceste diferite raport
puternic în calitatea vie ții lor, factor determinant al cre
vindecare și ameliorare a durerilor resim
Partea urm ătoare de analiz
Caritashaus Schwester Reginalda din Germania urm
raporteaz ă la terapia spiritual ă realizat
Cu privire la chestionarul ce a avut ca ax
respondentului cu privire la terapia spiritual
de persoane: cele care accept ă
interesa ți de acest tip de îngrijire, îngrijire pe care inst itu
urmeaz ă voi prezenta cum difer
IV.15 ).
Categorii majore
Rela ția cu divinitatea
Rolul perceput al serviciilor 020 12
3Familia are un rol important in
tratarea bolii?
179 Un alt aspect important al leg ăturii dintre calitatea vie ții unui vârstnic
ia de suport oferit ă de familie sau rude este efectul pe care suportul
ă. De și majoritatea responden ților consider ă suportul familiei
), pu țini au parte de acesta din diverse motive: nu mai a u rude
ători ți și nu au copii, familia s-a îndep ărtat d e ei sau ei sunt cei
ărteze, considerând c ă cel care dore ște s ă p ăstreze o rela
i suport nu o ofer ă din pl ăcere ci din obliga ție ( Fig. IV.24. ).
. Reprezentarea grafic ă a
ța familiei în Fig. IV.24 . Reprezentarea grafic
procentelor privind starea resim
familia care ofer ă suport din perspectiva
vârstnicului
Toate aceste diferite raport ări din p artea celor dou ă categorii de persoane se reflect
ii lor, factor determinant al cre șterii sau sc ăderii șanselor lor de
i ameliorare a durerilor resim țite.
toare de analiz ă a chestionarelor aplicate în cadrul Căminului de b
Caritashaus Schwester Reginalda din Germania urm ăre ște modul în care responden
la terapia spiritual ă realizat ă în cadrul institu ției.
Cu privire la chestionarul ce a avut ca ax ă tematic ă Atitudinea personal
respondentului cu privire la terapia spiritual ă s-au diferen țiat de asemenea dou
de persoane: cele care accept ă și iau parte la terapia spiritual ă și cei care o refuz
i de acest tip de îngrijire, îngrijire pe care inst itu ția o furnizeaz ă
voi prezenta cum difer ă aceste pozi ții pe care beneficiarii le iau ( Tab. IV.1
Subcategorii
– rug ăciuni;
– ajutorul cerut de la consilierul spiritual / preot;
Rolul perceput al serviciilor – speran țe cu privire la procesul de îngrijire; Familia are un rol important in
da
nu 0510 15 14
1Cum se simt cei care va ajuta? ții unui vârstnic
de familie sau rude este efectul pe care suportul
suportul familiei
ini au parte de acesta din diverse motive: nu mai a u rude
e ei sau ei sunt cei
streze o rela ție de
. Reprezentarea grafic ă a
procentelor privind starea resim țit ă de
suport din perspectiva
categorii de persoane se reflect ă
derii șanselor lor de
minului de b ătrâni
te modul în care responden ții se
Atitudinea personal ă a
iat de asemenea dou ă categorii
i cei care o refuz ă și nu sunt
o furnizeaz ă. În cele ce
Tab. IV.1 4. și Tab.
ajutorul cerut de la consilierul spiritual / preot;
e cu privire la procesul de îngrijire; Cum se simt cei care va ajuta?
bine
rau

furnizate
Viziune asupra mor ții
Tab. IV.14 . Atitudinea personal
Categorii majore
Rela ția cu divinitatea
Rolul perceput al serviciilor
furnizate
Viziune asupra mor ții
Tab. IV.15 . Atitudinea personal
Încep prin a men ționa faptul c
perioadei de b ătrâne țe cu toate implica
de ordin fizic, social și psihologic produce
totu și schimb ări în modul în care individul se
raporteaz ă asupra propriei vie ț
observându- se în num ărul mare de
responden ți care afirm ă c ă simt ajutorul lui
Dumnezeu sau c ă speran țele de vindecare
ameliorare a suferin țelor ș
rug ăciunile rostite și în modul curat pe care
încearc ă s ă-l tr ăiasc ă. (Fig. IV .2
Diferen țele majore între cei care accept
acest serviciu, de și de cele mai multe ori echipa de speciali
interven ție întocmite se observ ă
continuare.
Persoanele care accept
preotul / consilierul spiritual sunt persoane care cunosc rânduielile b
copil ărie iar apartenen ța religioas
Aceste persoane cunosc rug ăciunile cultului din care fac parte, î
Dumnezeu, cred în importan ța terapiei spiri
nevoia.
180 – în țelegerea parcursului vie ții;
– aștept ări cu privire la momentul final al vie
. Atitudinea personal ă a respondentului cu privi re la terapia spiritual ă (acceptare)
Subcategorii
– nu cunosc multe rug ăciuni;
– nu cunosc obiceiurile religioase din cele mai
importante momente ale vie ții;
Rolul perceput al serviciilor – este un serviciu pentru cei care cred în divinitate;
– aștept ări cu privire la momentul final al vie
. Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la terapia spiritual ă (respingere)
iona faptul c ă tr ăirea
e cu toate implica țiile ei
i psihologic produce
ri în modul în care individul se
ți, acest lucru
ărul mare de
ă simt ajutorul lui
țele de vindecare /
elor și le pun în
i în modul curat pe care
.2 5).
ele majore între cei care accept ă terapia spiritual ă și cei care nu utilizeaz
i de cele mai multe ori echipa de speciali ști îl recomand ă în planurile de
ie întocmite se observ ă cu preponderen ță în situa țiile ce urmeaz ă a fi prezentate în
Persoanele care accept ă terapia spiritual ă și a șteapt ă momentele petrecute cu
preotul / consilierul spiritual sunt persoane care cunosc rânduielile b iserice
a religioas ă, indiferent de aceasta, a fost transmit ă în cadrul familiei.
ăciunile cultului din care fac parte, î și pun speran țele în voia lui
ța terapiei spiri tuale, o accept ă și o practic ă ori de câte ori simt 0510 15 11
4Simtiti ajutorul lui Dumnezeu
acum, la batranete?
Fig. IV.25. Reprezentarea grafic ă
privind num ărul de responden
ajutorul lui Dumnezeu. ri cu privire la momentul final al vie ții;
re la terapia spiritual ă (acceptare)
nu cunosc obiceiurile religioase din cele mai
serviciu pentru cei care cred în divinitate;
ri cu privire la momentul final al vie ții;
a respondentului cu privire la terapia spiritual ă (respingere)
i cei care nu utilizeaz ă
ă în planurile de
ă a fi prezentate în
momentele petrecute cu
iserice ști înc ă din
în cadrul familiei.
i pun speran țele în voia lui
ori de câte ori simt Simtiti ajutorul lui Dumnezeu
acum, la batranete?
da
nu
grafic ă a procentelor
rul de responden ți care resimt
ajutorul lui Dumnezeu.

Persoanele care refuz ă
nu apar țin niciunui cult religios sau persoane care nu cuno sc rug
religioase. Pentru aceste persoane, terapia spiritual
care nu poate produce nicio schimbare în starea lor fizic
tr ăiesc în depresie, se izoleaz ă
co legilor sau a personalului centrului.
Ceea ce este asem ănător între cele dou
gândul propriului sfâr șit al vie
împ ăcare cât și sentimente de anxietate
În concluzie, terapia spiritual
bine, lini ște și speran ță a beneficiarului, pe când acolo unde terapia spiri tual
acceptat ă produce indiferen ță
determinan ți direc ți ai calit ății vie
3) Centrul reziden țial de îngrijire
În partea ce urmeaz ă voi trata aceea
mediului institu țional î n raport cu credin
reziden țial de îngrijire și asisten
num ăr de 59 de vârstnici institu
confirma sau infirma ipoteza cercet
Conform celor trei chestionare aplicate, prima part e a analizei se va realiza conform
axelor tematice ce revin chestionarelor, respectiv
privire la boal ă, Rela ția nevoi
respondentului cu privire la terapia spiritual
Fig. IV.26 . Reprezentarea grafic
rezultatelor privind inciden ța bolilor cronice
în rândul responden ților
În cadrul centrului reziden
num ăr de 45 de persoane afectate de o boal 050 45
14 Suferi ți de o boal ă cronic ă
181 Persoanele care refuz ă terapia spiritual ă sunt, de cele mai multe ori persoane care
in niciunui cult religios sau persoane care nu cuno sc rug ăciuni sau rânduieli
persoane, terapia spiritual ă este doar un serviciu oferit de institu
care nu poate produce nicio schimbare în starea lor fizic ă și psihic ă. Aceste persoane
iesc în depresie, se izoleaz ă și au foarte pu ține rela ții de suport din partea familiei, a
legilor sau a personalului centrului.
ănător între cele dou ă categorii de persoane este raportarea la
it al vie ții, identificând în ambele cazuri atât st ă
i sentimente de anxietate și team ă.
În concluzie, terapia spiritual ă, acolo unde este practicat ă favorizeaz
a beneficiarului, pe când acolo unde terapia spiri tual
ță f ără dorin ță de îns ănăto șire; aceste dou ă
ății vie ții celor insitu ționaliza ți.
ial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În partea ce urmeaz ă voi trata aceea și problematic ă a gradului de acceptan
n raport cu credin ța sau nu în divinitate. În cazul Centrului
i asisten ță Mario Francone am aplicat acelea și chestionare unui
r de 59 de vârstnici institu ționaliza ți, acestea urmând s ă fie interpretate pentru a putea
sau infirma ipoteza cercet ării.
Conform celor trei chestionare aplicate, prima part e a analizei se va realiza conform
axelor tematice ce revin chestionarelor, respectiv Atitudinea personal ă a respondentului cu
ia nevoi -suport familial și axa tematic ă Atitudinea personal
respondentului cu privire la terapia spiritual ă.
. Reprezentarea grafic ă a
a bolilor cronice Fig. IV.27 . Reprezentarea g
rezultatelor privind chestionarea
expectan țelor terapiei medicale
În cadrul centrului reziden țial din Italia, din totalul responden ților, am reg
r de 45 de persoane afectate de o boal ă cronic ă ( Fig. IV.26. ), re stul având diverse cronic ă?
da
nu 0100 Ave ți a ștept ări de la medic sau
tratament? sunt, de cele mai multe ori persoane care
ciuni sau rânduieli
este doar un serviciu oferit de institu ție
. Aceste persoane
ii de suport din partea familiei, a
categorii de persoane este raportarea la
ii, identificând în ambele cazuri atât st ări de lini ște,
favorizeaz ă starea de
a beneficiarului, pe când acolo unde terapia spiri tual ă nu este
ire; aceste dou ă st ări fi ind
minul Residenza Mario Francone
a gradului de acceptan ță a
a sau nu în divinitate. În cazul Centrului
i chestionare unui
fie interpretate pentru a putea
Conform celor trei chestionare aplicate, prima part e a analizei se va realiza conform
a respondentului cu
Atitudinea personal ă a
. Reprezentarea g rafic ă a
rezultatelor privind chestionarea
elor terapiei medicale
ilor, am reg ăsit un
stul având diverse ri de la medic sau
da
nu

182
afec țiuni caracteristice perioadei de b ătrâne țe. Potrivit r ăspunsurilor oferite la întreb ările ce
alc ătuiesc primul ghid de interviu, ideea principal ă conturat ă este cea potrivit c ăreia
persoana aflat ă în suferin ță caut ă în medicin ă tratament și alinare chiar dac ă crede sau nu
în divinitate. Indiferent de suferin ța tr ăit ă de persoana institu ționalizat ă, a ștept ările cu
privire la recuperare prin intermediul terapiei med icale sunt mari ( Fig. IV.27 ).
Acest lucru indic ă și viziunea pe care oamenii o au asupra conceptului de centru
reziden țial , acesta este v ăzut ca centru de recuperare medical ă, de reînoire a persoanei, de
ameliorare a problemelor medicale, aspecte care pun o uria șă presiune asupra furnizorilor
de îngrijire. Presiunea este cauzat ă de faptul c ă a ștept ările celor institu ționaliza ți,
men ționate anterior devin indicatori de reu șit ă și de calitate pentru centrul furnizor,
beneficiarii trecând cu vederea importan ța descoperiri proprii, a descoperiri lor ca persoan e
vârstnice. Astfel, dorin țele lor sunt de multe ori de nerealizat prin faptul c ă nu sunt realiste,
tratamentul pentru b ătrâne țe nefiind înc ă descoperit. Furnizorii de servicii de îngrijire au
căutat constat compensarea acestor a ștept ări ale beneficiarilor prin asigurarea unor alt fel
de servicii: de consiliere, de suport, de terapie o cupa țional ă, de terapie spiritual ă, servicii
care s ă le ofere o nou ă viziunea, mai realist ă asupra situa ției în care ei sunt.
Problemele apar acolo unde beneficiarii refuz ă orice fel de activitate recomandat ă,
bazându-se doar pe terapia medical ă și sperând la ie șirea din centru a unui nou individ
sănătos.
Cu privire la întreb ările ce fac parte din axa tematic ă Rela ția nevoi-suport familial ,
acestea vor fi analizate pe baza a dou ă tabele, Tab. IV.16 și Tab. IV.17 care vor indica
principalele categorii și subcategorii asupra c ărora m-am raportat în interpretare.
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport afectiv;
– suport material;
Motivarea rela ției de suport – leg ături de familie;
– leg ături de prietenie;
Frecven ța rela țiilor de suport – periodice;
– săpt ămânale.
Tab. IV.16. Rela ția nevoi-suport a responden ților care beneficiaz ă de suport familial
Categorii majore Subcategorii
Tipul suportului – suport material;

Motivarea rela ției de suport
Frecven ța rela țiilor de suport
Tab. IV.17. Rela ția nevoi- suport a responden
Conform tabelelor prezent
institu ționalizate în cadrul Centrului reziden
sprijinul familiei sau al rudelor
bucuria unui suport afectiv p recum este cel oferit în cadrul unei familii.
Persoanele care au afirmat prezen
motiveaz ă alegerea prin prieteniile strâns legate de
familia ar trebui s ă îl îndeplinea
cel încercat de greut ăți. Suportul afectiv oferit de familie nu poate fi c ompensat cu nimic,
acesta devenind astfel un factor direct determinant al calit
institu ționalizate, în tâlnirile periodice,
vizitele și convorbirile telefonice cu membrii
familiei alin ă situa ția vârstnicului, îi dau
speran țe și mai mult decât atât îi confer
sentimentul apartenen ței.
De și num ărul persoanelor care afirm
importan ța celor apropia ți în via
nu to ți au parte de acest suport (
În cazul persoanelor lipsite de afectivitatea, grij a
prietenilor, mila și compasiunea sunt principalele motive oferite. Din aceast
îndep ărtarea interpersonal ă se realizeaz
a vie ții personale cu problemele vârstnicului iar din par tea celui institu
îndep ărtarea se realizeaz ă din dorin
decât s ă afecteze stima de sine a vârstnicului
bio-psiho- sociale intervenite în perioada de b
În cazul acestor dou ă categorii de persoane
difer ă, aceasta, aflându- se de multe ori chiar la extreme. Cel care este asi gurat de iubirea
celor din jur lupt ă cu mai mare îndârjire pentru recuperare sau amelio rare a suferin
astfel se adapteaz ă rapid la mediul institu
183 Fig. IV. 28. Reprezentarea grafic
rezultatelor privind implicarea
în via ța responden ților – suport financiar;
– mil ă;
– obliga ție;
– rare.
suport a responden ților care nu beneficiaz ă de suport familial
Conform tabelelor prezent ate pot fi identificate 2 categorii de persoane
ionalizate în cadrul Centrului reziden țial Mario Francone: persoane care au tot
sprijinul familiei sau al rudelor și prietenilor apropia ți și persoane care nu au parte de
recum este cel oferit în cadrul unei familii.
Persoanele care au afirmat prezen ța membrilor familiei sau a rudelor în via
alegerea prin prieteniile strâns legate de -a lungul timpului și prin rolul pe care
îl îndeplinea sc ă necondi ționat, oferind constant suport ș
i. Suportul afectiv oferit de familie nu poate fi c ompensat cu nimic,
acesta devenind astfel un factor direct determinant al calit ății vie ț
tâlnirile periodice,
i convorbirile telefonice cu membrii
ia vârstnicului, îi dau
i mai mult decât atât îi confer ă
rul persoanelor care afirm ă
i în via ța lor este mare,
i au parte de acest suport ( Fig.IV.28. )
În cazul persoanelor lipsite de afectivitatea, grij a și sprijinul familiei sau al
i compasiunea sunt principalele motive oferite. Din aceast
ă se realizeaz ă de ambele p ărți, familia din teama de împov
ii personale cu problemele vârstnicului iar din par tea celui institu
ă din dorin ța de a nu fi comp ătimit, deoarece aceasta nu ar face
afecteze stima de sine a vârstnicului și a șa aflat ă în declin din cauza schimb
sociale intervenite în perioada de b ătrâne țe.
ă categorii de persoane și acomodarea cu mediul institu
se de multe ori chiar la extreme. Cel care este asi gurat de iubirea
cu mai mare îndârjire pentru recuperare sau amelio rare a suferin
rapid la mediul institu țional care este v ăzut ca o perioad ă050 41
8Cât se implic ă familia în modul
de via ță ?
28. Reprezentarea grafic ă a
rezultatelor privind implicarea familiei
a responden ților de suport familial
ate pot fi identificate 2 categorii de persoane
ial Mario Francone: persoane care au tot
i persoane care nu au parte de
a membrilor familiei sau a rudelor în via ța lor
i prin rolul pe care
ionat, oferind constant suport și grij ă pentru
i. Suportul afectiv oferit de familie nu poate fi c ompensat cu nimic,
ii vie ții persoanei
i sprijinul familiei sau al
i compasiunea sunt principalele motive oferite. Din aceast ă cauz ă,
i, familia din teama de împov ărare
ii personale cu problemele vârstnicului iar din par tea celui institu ționa lizat,
timit, deoarece aceasta nu ar face
în declin din cauza schimb ărilor
i acomodarea cu mediul institu țional
se de multe ori chiar la extreme. Cel care este asi gurat de iubirea
cu mai mare îndârjire pentru recuperare sau amelio rare a suferin țelor și
zut ca o perioad ă de tranzi ție familia în modul
mult
putin

dintre situa ția actual ă și întoarcerea la domiciliu. Cel lipsit de sprijinul apropia
complace cu situa ția existent ă, neavând pentru cine s
care el o reg ăse ște în centru fiind doar cea dintre situa
În continuare voi analiza ultimul chestionar aplica t, cel care sondeaz
personal ă a respondentului cu privire la via
sentimente religioase, dac ă au sim
acum, cât de apropia ți sunt de Dumnezeu
inevitabilei sfâr șiri a vie ții.
Majoritatea responden ților afirm
apropierea de aceasta s- a realizat în perioadele timpurii ale vie
către p ărin ți prin bunele lor practici
consider ă divinitatea ca un ajutor în via
Fig. IV.29 . Reprezentarea grafic
rezultatelor privind transmiterea
sentimentelor religioase

De remarcat este faptul c
afirm ă și lipsa vreunui ajutor din partea lui Dumnezeu (
Fig. IV.31 . Reprezentarea grafic
ajutorului lui Dumnezeu acum, la b
Acest lucru este cauzat tocmai de aceast
bucurii, via ța lor axându- se doar pe medita 050 Acum la b ă050 Cine v- a transmis primul
sentiment religios?
184 i întoarcerea la domiciliu. Cel lipsit de sprijinul apropia
ia existent ă, neavând pentru cine s ă lupte, neg ăsind un scop, tranzi
te în centru fiind doar cea dintre situa ția actual ă și inevitabila moarte.
În continuare voi analiza ultimul chestionar aplica t, cel care sondeaz
a respondentului cu privire la via ța spiritual ă, cine le- a transmis primele
ă au sim țit vreodat ă în via ță ajutorul lui Dumnezeu, dac
i sunt de Dumnezeu și dac ă apropierea le este sprijin în acceptarea
ilor afirm ă faptul c ă transmiterea credin țelor în divinitate
a realizat în perioadele timpurii ale vie ții, în perioada copil
i prin bunele lor practici și modele de via ță (Fig.IV.29 ). Num ărul ce
divinitatea ca un ajutor în via ță este relativ mic ( Fig.IV.30 ).
. Reprezentarea grafic ă a
rezultatelor privind transmiterea
sentimentelor religioase Fig. IV.30 Reprezentarea grafic
rezultatelor privind prezen ța ajutorului lui
Dumnezeu în via ța responden
De remarcat este faptul c ă responden ții care au afirmat lipsa suportului familial
i lipsa vreunui ajutor din partea lui Dumnezeu ( Fig.IV.31 ).
. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind prezen ța
ajutorului lui Dumnezeu acum, la b ătrâne țe
Acest lucru este cauzat tocmai de aceast ă închidere a sufletului în fa
se doar pe medita ția continu ă a momentului mor ț50
9Acum la b ătrâne țe, sim țiți ajutorul lui Dumnezeu?
da
nu a transmis primul
sentiment religios?
Familia
Biserica 0100 In viata ati simtit ajutorul lui
Dumnezeu? i întoarcerea la domiciliu. Cel lipsit de sprijinul apropia ților se
ind un scop, tranzi ția pe
i inevitabila moarte.
În continuare voi analiza ultimul chestionar aplica t, cel care sondeaz ă Atitudinea
a transmis primele
ajutorul lui Dumnezeu, dac ă îl resimt
apropierea le este sprijin în acceptarea
elor în divinitate și
ii, în perioada copil ăriei de
ărul ce lor care nu
Reprezentarea grafic ă a
ța ajutorului lui
a responden ților
ii care au afirmat lipsa suportului familial

închidere a sufletului în fa ța oric ărei
a momentului mor ții, care este da
nu In viata ati simtit ajutorul lui
da
nu

185
așteptat ă de multe ori cu ner ăbdare, pentru a ridica, ceea ce ei consider ă, povara de pe
umerii celor din jur. Blazarea în care tr ăiesc determin ă în mod direct înr ăut ățirea st ării lor
generale, accentueaz ă dorin ța mor ții și refuzul particip ării la orice activitate care s ă le
schimbe perspectiva vie ții și care s ă le ofere un nou suport afectiv.
În fa ța acestor realit ăți, misiunea angaja ților din cadrul centrelor reziden țiale este
îngreunat ă iar lupta cu morile de vânt devine de multe ori o obi șnuin ță în lucrul cu anumite
persoane, fapt care produce indiferen ță și monotonie de ambele p ărți fa ță de actul îngrijirii.
În concluzie, credin ța în divinitate confer ă persoanei o stare de lini ște, de acceptare a
situa ție dar și dorin ță și speran ță în procesul reabilit ării, pe când necredin ța produce
blazare, nesiguran ță , închidere în sine și depresie.
În cadrul Centrului reziden țial Mario Francone, angaja ții utilizeaz ă un instrument
numit Scala manifest ărilor spirituale în timp , tocmai pentru a urm ări orice schimbare care
apare în via ța celui institu ționalizat vis-a-vis de credin ța în Dumnezeu sau de dorin ța de a
participa la activit ățile terapiei spirituale. Prin acest instrument, ang aja ții pot analiza mai
multe sfere din via ța persoanei institu ționalizate în 4 momente diferite de timp:
• momentul 0 – la domiciliu, înainte de institu ționalizare;
• momentul 1 – la admiterea în institu ție;
• momentul 2 – la 3 luni de la momentul 1;
• momentul 3 – la 6 luni de la momentul 2.
Pe parcursul acestor 4 momente se noteaz ă cu indicatorii: des , ocazional , rar sau
niciodat ă urm ătoarele dimensiuni:
• Sfera individual ă: oficierea unor rug ăciuni individuale, vizionarea de programe TV
religioase;
• Sfera rela țional ă și comunitar ă: realizarea unor vizite cu scopul abord ării
tematicilor spirituale, participare la activit ăți de întrajutorare a aproapelui etc.;
• Sfera mobilit ății cu scop religios/spiritual : participare la oficierea slujbelor, vizite
la locuri sfinte etc.
În urma punctajului adunat, cel care aplic ă evaluarea poate încadra persoana în
cauz ă într-una din urm ătoarele rezultate: manifest ări religioase slabe , manifest ări
religioase relative , manifest ări religioase optime . În func ție de rezultat și planul de
interven ție al beneficiarului se poate schimba prin propuner ea unor noi obiective care s ă
implice mai multe activit ăți ale terapiei spirituale, aceasta fiind v ăzut ă ca factor
mobilizator în via ța monoton ă cu care beneficiarii, de cele mai multe ori, se co mplac.

4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heil
Din cauza num ărului mic de responden
interviu, Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la boal
familial , r ăspunsurile au fost acelea
Spre exemplu, to ți cei trei responden
prescris sau recomand ările din partea medicului sunt foarte importante
(Fig.IV.32 ), acest lucru se poate datora speran
sau sunt pur și simplu singura cale de a alina durerea fizic
terminale sunt insuportabile.
Fig. IV.32 .
importan
Acest lucru indic ă faptul c
personal al vârstnicului au o rela
istoricul medical, nevoile și durerile, fie ele fizice sau suflete
medic și pacient, în cazul celor suferinzi de boli termina le, devine extrem de important
deoarece determin ă modul în care pacientul se va raporta la situa
momentele ce vor urma. De multe ori pentru a nu
pacientul î și ascunde durerile de cei dragi, confesându
singurul suport necontenit în suferin
În cazul axei tematice
importan ța familiei în ameliorarea suferin
totodat ă având parte de acest ajutor, prin faptul c
îngrijirea lor, oferindu- le suport afectiv ( 02
186 ție Hospiz zum Heil igen Franziskus
rului mic de responden ți, în cazul primelor dou ă
Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la boal ă și Rela ția nevoi
spunsurile au fost acelea și în cazul celor trei responden ți.
ți cei trei responden ți au afirmat faptul c ă tratamentul medical
rile din partea medicului sunt foarte importante și trebuiesc urmate
), acest lucru se poate datora speran țelor pe care pacien ții le au în po
i simplu singura cale de a alina durerea fizic ă, care în cazul multor boli

. Reprezentarea grafic ă a rezultatelor privind
importan ța urm ării tratamentului prescris de medic
faptul c ă medicul din cadrul centrului, cât și medicul de familie,
personal al vârstnicului au o rela ție strâns ă cu acesta, cunoscându- i foarte bine întreg
și durerile, fie ele fizice sau suflete ști. Rela ția co
i pacient, în cazul celor suferinzi de boli termina le, devine extrem de important
modul în care pacientul se va raporta la situa ția în care se afl
momentele ce vor urma. De multe ori pentru a nu -și împov ăra familia
i ascunde durerile de cei dragi, confesându -se doar medicului, care devine astfel
singurul suport necontenit în suferin ță .
În cazul axei tematice Rela ția nevoi-suport familial , to ți responden
familiei în ameliorarea suferin țelor/în procesul de vindecare (
având parte de acest ajutor, prin faptul c ă apropia ții, familia se implic
le suport afectiv ( Fig.IV.34 ). 2
1Este important s ă urma ți
tratamentul prescris de medic?
da
nu i, în cazul primelor dou ă ghiduri de
ția nevoi -suport
tratamentul medical
i trebuiesc urmate
ii le au în po fida bolii
, care în cazul multor boli
i medicul de familie,
i foarte bine întreg
ția co nstruit ă între
i pacient, în cazul celor suferinzi de boli termina le, devine extrem de important ă
ia în care se afl ă și la
familia și apropia ții,
se doar medicului, care devine astfel
i responden ții afirm ă
elor/în procesul de vindecare ( Fig.IV.33 ),
ii, familia se implic ă mult în

Fig. IV.33. Reprezentarea grafic
rezultatelor privind importan ța familiei în
tratarea suferin țelor
În cazul axei tematice
spiritual ă, r ăspunsurile nu au fost la fel în cazul tuturor respo nden
gândiri diferite, moduri de via
Cei care au afirmat c
(Fig.IV.35 ), nu consider ă nici c
durerea ca pe o posibil ă pedeaps
cale fiind medicina și știin ța. Necredin
intrarea în cadrul centrului și orice posibilitate ca pacientul s
pe care centrul o asigur ă fiec ă
durerilor și în țelegerea situa ției tr
Fig. IV .35 . Reprezentarea grafic
rezultatelor privind ajutorul lui Dumnezeu
de-a lungul vie ții respondentului

d. Concluzii
1) Așez ământul social –
Concluzionând, terapia spiritual
de raportare la moarte și la viitor, imprimând beneficiarilor un sentiment de normalitate
siguran ță pe parcursul ultimei etape din via 012Familia are un rol important în
tratarea suferin ței?
02În via ță a ți sim țit ajutorul lui
Dumnezeu?
187
Reprezentarea grafic ă a
ța familiei în
elor Fig. IV.34 . Reprezentarea grafic
rezultatelor privind m ăsura în care familia se
implic ă în via ța bolnavului
În cazul axei tematice Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la terapia
spunsurile nu au fost la fel în cazul tuturor respo nden ților, fapt ce denot
gândiri diferite, moduri de via ță și credin țe aparte.
Cei care au afirmat c ă nu a u sim țit ajutorul lui Dumnezeu în timpul vie
nici c ă îl au acum în timp de boal ă și suferin ță ( Fig.IV.
pedeaps ă și nu au a ștept ări din partea niciunei divinit
ța. Necredin ța în Dumnezeu elimin ă a eliminat înc
și orice posibilitate ca pacientul s ă ia parte la terapia spiritual
ă fiec ăruia și o consider ă extrem de important ă în ameliorarea
ției tr ăite.

. Reprezentarea grafic ă a
rezultatelor privind ajutorul lui Dumnezeu
ii respondentului Fig. IV .36 . Reprezentarea grafic
rezultatelor privind ajutorul lui Dumnezeu la
bătrâne țe
-filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Concluzionând, terapia spiritual ă are influen țe benefice asupra atitudinii personale
i la viitor, imprimând beneficiarilor un sentiment de normalitate
pe parcursul ultimei etape din via ță . De cealalt ă parte, respingerea Familia are un rol important în
ței?
da
nu
it ajutorul lui
da
nu 0123In ce masura se implica familia?
022
1Acum, la b ătrâne țe, sim țiți ajutorul
lui Dumnezeu? . Reprezentarea grafic ă a
sura în care familia se
a bolnavului
a respondentului cu privire la terapia
ilor, fapt ce denot ă
it ajutorul lui Dumnezeu în timpul vie ții
Fig.IV. 36 ), v ăd
ri din partea niciunei divinit ăți, singura
a eliminat înc ă de la
ia parte la terapia spiritual ă,
ă în ameliorarea
. Reprezentarea grafic ă a
rezultatelor privind ajutorul lui Dumnezeu la
Hârja”
e benefice asupra atitudinii personale
i la viitor, imprimând beneficiarilor un sentiment de normalitate și
parte, respingerea terapiei In ce masura se implica familia?
mult
putin
țiți ajutorul
da
nu

188
spirituale antreneaz ă cu sine sentimentul angoasei în fa ța mor ții, incapacitatea mobiliz ării
resurselor proprii și atitudini negative de raportare la via ța tr ăit ă pân ă la acest moment.
Unii dintre vârstnici au puterea de a g ăsi noi motiva ții, de a se dedica unor activit ăți
pe care și-au dorit dintotdeauna s ă le realizeze. Celor care nu mai au puterea de a fa ce acest
lucru le r ămâne teama de moarte, singura care îi mai men ține în via ță , sau considerarea
mor ții ca singura alinare posibil ă pentru ei. Efortul de a g ăsi motiva ții ne este propriu
nou ă, celor tineri, convin și fiind de faptul c ă via ța trebuie s ă se subînscrie unui scop care
să-i confere sens și semnifica ție. Ei, vârstnicii, au încetat, cei mai mul ți, s ă mai caute
sensul vie ții lor. Tr ăiesc pur și simplu, unii cu convingerea c ă menirea noastr ă nu este
aceea de a ne întreba pentru ce tr ăim, al ții cu speran ța c ă poate într-o zi, lucrurile se vor
schimba pentru ei.
Așadar, ipoteza de cercetare este confirmat ă, dovedind faptul c ă, în urma
implicării echipei pluridisciplinare în consilierea spirit ual ă a persoanelor vârstnice, ace știa
se vor integra mult mai bine în centrul reziden țial.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Cel mai întemeiat argument al îmbun ătățirii situa ției persoanelor vârstnice este
faptul c ă terapia spiritual ă, acolo unde este practicat ă amelioreaz ă suferin țele oric ărei
persoane prin faptul c ă responsabilizeaz ă. Vârstnicul î și cunoa ște îndatoririle de zi cu zi și
anume, s ă se roage, s ă ofere timp medita ției cu privire la rela ția dintre el și divinitate, s ă se
împ ărt ășeasc ă, s ă țin ă cont și s ă se îngrijeasc ă de ceea ce m ănânc ă (în timpul postului), de
ceea ce vorbe ște, de ceea ce gânde ște, lucruri care îl fac s ă se simt ă util, g ăsindu-și astfel
un scop pentru a tr ăi, gândindu-se astfel mai pu țin la suferin țele fizice. Ace știa descoper ă
prin participarea la activit ățile terapiei spirituale un nou suport moral și afectiv, fie el în
rela ția cu preotul / consilierul spiritual, fie în rela ția cu divinitatea sau cu ceilal ți colegi
care iau parte la acela și serviciu religios.
Persoanele care evit ă sau refuz ă „tratamentul” spiritual sunt, conform datelor
prezentate anterior, acelea și persoane care refuz ă și alte contacte, considerând c ă starea lor
de suferin ță este modul în care trebuie s ă se sfâr șeasc ă via ța fiec ăruia f ără a putea g ăsi în
nicio bucurie a vie ții speran ța și senin ătatea care ar trebui s ă caracterizeze via ța de vârstnic
aflat spre sfâr șitul vie ții.
Ipoteza de cercetare este confirmat ă, dovedind faptul c ă, existen ța rela țiilor
dintre pacient – medic, a rela țiilor de suport familial și a rela țiilor dintre pacient –

189
divinitate – preot / consilier spiritual influen țeaz ă într-o mare m ăsur ă buna adaptare a
beneficiarilor în mediul institu țional.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Adaptarea ofertei de servicii la nevoile reale ale beneficiarilor este poate lucrul cel
mai de seam ă al unei institu ții de îngrijire. Aceast ă adaptare impune:
• Cunoa șterea nevoilor beneficiarului;
• Contactul direct cu acesta;
• Comunicarea asertiv ă;
• Construirea unei rela ții responsabile între angajat și beneficiar;
• Informarea permanent ă cu privire la noile standarde ap ărute;
• Informarea permanent ă cu privire la cele mai noi metode de îngrijire exi stente.
Acest lucru men ține atât persoana îngrijit ă mul țumit ă de ceea ce prime ște, mai ales
acolo unde vârstnicul analizeaz ă totul conform principiului de tip cost-beneficiu d ar
men ține și institu ția în conformitate cu legisla ția în vigoare, a șa cum este și cazul Centrului
reziden țial de îngrijire Mario Francone.
Grija constant ă pentru beneficiarii institu ționaliza ți, permanenta preocupare pentru
a oferi servicii de calitate, dintre care analizate în cadrul studiului, serviciile medicale și
serviciile terapiei spirituale, frecven ța leg ăturilor dintre vârstnici și familie sunt factorii cei
mai importan ți ai reu șitei în acordarea îngrijirii optime.
Conform rezultatelor reie șite în urma aplic ării chestionarelor putem demonstra înc ă
o dat ă aceast ă leg ătur ă, vârstnicii care se implic ă în îngrijirea lor o dat ă cu angaja ții, dau
importan ță st ării de s ănătate cât și st ării lor spirituale și rela ției cu divinitate î și g ăsesc noi
re țele de suport, dau sensuri noi vie ții lor și privesc mediul institu țional diferit fa ță de cei
care se afund ă în st ări depresive și indiferente și consider ă noul mediu de via ță ca fiind
unul ostil.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
În cazul persoanelor beneficiare ale serviciilor de îngrijire din cadrul Centrului de
palia ție Hospiz, din cauza perioadei determinate de cazar e, 30 de zile, de prea pu ține ori
suferin țele suflete ști pot fi alinate, timpul de vindecare fiind scurt pentru un obiectiv atât de
mare. U șurin ța sau dificultatea cu care s-ar realiza acceptarea st ării de suferin ță din cauza
unei bolii ce aduce în final sfâr șitul, depinde în mare parte de modul de via ță și de
credin țele pacientului de pân ă atunci.

190
Din acest motiv, misiunea centrului nu este doar am eliorarea suferin țelor
pacientului, care de multe ori devine incon știent, ci și sprijinirea familiei în acceptarea
adev ărului și a faptului c ă moartea persoanei dragi este inevitabil ă.
Ipoteza de cercetare se confirm ă și în acest caz, pacientul accept ă mai u șor situa ția
acolo unde rela ția cu medicul este una de suport necondi ționat, familia se implic ă chiar
dac ă pacientul prefer ă de multe ori s ă nu-și arate suferin țele iar credin ța în Dumnezeu și în
via ța de apoi este ceea ce pacientul a știut înc ă din perioada copil ăriei.

2. Interven ții bazate pe modelul bio-psiho-socio-spiritual pent ru integrarea social ă
și psihologic ă a persoanelor vârstnice în centrul reziden țial

a. Afirmarea problemei
1) Așez ământul social-filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Localitatea Hârja din Comuna Oituz, jude țul Bacău, de ține un num ăr foarte ridicat
de persoane vârstnice, raportat la num ărul de locuitori, media de vârst ă fiind de 76 de ani.
Așezarea geografic ă (zona subcarpa ților), la 28 de km de primul ora ș și lipsa unei
perspective profesionale pentru to ți tinerii, au determinat emigra ția spre urbe. În aceste
condi ții se impune asigurarea unor servicii sociale de ca litate care s ă compenseze efectele
negative secundare ale st ării de fapt din localitate, care se repercuteaz ă tot mai acut asupra
celor mai vulnerabile categorii sociale, printre ca re vârstnicii ocup ă unul din locurile
principale.
Profesioni știi implica ți în asistarea persoanelor vârstnice au obliga ția de a diminua
pozi ția de marginalizare social ă în care se afl ă beneficiarii direc ți, dar și cei indirec ți, prin
organizarea, dezvoltarea și men ținerea sistemelor formale și informale de sprijin social.
Popula ția țint ă a programului nostru include urm ătoarelede categorii de persoane/familii:
– familiile cu risc de abandonare sau de institu ționalizare a persoanei vârstnice;
– persoanele vârstnice singure, lipsite de suport fam ilial;
– persoanele vârstnice aflate în situa ții de izolare social ă;
– persoane cu boli aflate în stadii terminale;
– persoane cu handicap;
– persoane cu boli cronice;
– familiile cu risc de ruptur ă/ degradare a rela țiilor familiale;
– persoanele vârstnice/ familiile care solicit ă consiliere sau reprezentare.

191
Estim ăm c ă un num ăr de 150 de persoane ar putea fi beneficiare, pentr u început, ale
programului de dezvoltare a serviciilor de terapie spiritual ă.
Popula ția client/ beneficiarii direc ți ai serviciilor de terapie spiritual ă vor fi 180 de
persoane vârstnice anual, cu boli cronice sau ter minale, pe lâng ă cei 96 deja existen ți, dar
și familiile acestora în perioada dinstitu ționaliz ării acestora.
Beneficiarii indirec ți vor fi:
– familiile, apar țin ătorii beneficiarilor care prin aceste servicii vor fi sprijini ți în
a-și dep ăș i o parte din probleme;
– comunitatea local ă din Hârja și comuna Oituz care, prin implicarea în
activit ățile serviciului, vor veni în sprijinul celor vulner abili.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Ca în orice alt ă institu ție de îngrijire a persoanelor vârstnice și angaja ții C ăminului
de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda întâmpin ă probleme în furnizarea îngrijirilor
specializate beneficiarilor. Cea mai important ă problem ă este faptul c ă numeroase
persoane vârstnice institu ționalizate în cadrul acestei institu ții nu se implic ă în procesul de
îngrijire, orice implicare cât de minimal ă (indica ții cu privire la modul în care dore ște s ă fie
ajutat în îngrijirea personal ă, corporal ă, ce activit ăți și-ar dori s ă fac ă în timpul zilei etc.) ar
îmbun ătății procesul de acordare a serviciilor și finalitatea acestora.
Lipsa implic ării duce la izolarea beneficiarilor, la depresie și la lipsa rela țiilor de
suport moral și afectiv, cei care se implic ă în acest proces au parte de bucuria utilit ății și a
leg ării prieteniilor cu cei din jur, ace știa fiind mai antrena ți în tr ăirea fiec ărei zile.
Pe lâng ă lipsa implic ării și sentimentul de inutilitate resim țit, majoritatea
beneficiarilor tr ăiesc în trecut, acolo unde î și reg ăsesc fo știi parteneri de via ță , rudele care
nu mai sunt, via ța pe care o tr ăiau și muncile pe care le f ăceau, ace știa se hr ănesc cu
bucuriile trecutului, tr ăind într-o continu ă stare de medita ție ce duce în cele din urn ă la
depresie.
Institu ția încearc ă în acest sens s ă intervin ă acolo unde poate și anume s ă readuc ă în
camerele lor mediul de acas ă, un obiect personal poate ajuta beneficiarul în ac omodarea cu
mediul institu țional.
În baza celor identificate pe parcursul studiului, cel mai mare ajutor pe care institu ția îl
poate oferi beneficiarului vârstnic este posibilita tea ca acesta s ă participe la terapia
spiritual ă, aceasta vine în completarea familiei și a îngrijirilor bio-psiho-sociale oferite în
cadrul centrului, creând astfel o re țea de suport exhaustiv ă.
Popula ția țint ă a programului are în vedere:

192
– vârstnicii din cadrul C ăminului de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda;
– apar țin ătorii și rudele care se implic ă în via ța celor institu ționaliza ți;
– angaja ții C ăminului de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda;
– celelalte institu ții locale care ofer ă servicii asem ănătoare de îngrijire
persoanelor vârstnice.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul Centrului reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario
Francone cea mai important ă problem ă care a ap ărut de-a lungul timpului a fost cea a lipsei
activit ăților ocupa ționale cât și a lipsei implic ării în activit ățile terapiei spirituale. Îngrijirea
de baz ă se realizeaz ă la standardele impuse acestui domeniu de lucru, în acest tip de
activitate implicându-se și statul și autorit ățile locale, precum direc țiile locale de s ănătate.
Ceea ce este subestimat și astfel, nefinan țat este acordarea unui buget care s ă permit ă
specializarea angaja ților în realizarea unor activit ăți de terapie ocupa țional ă și spiritual ă cu
și pentru beneficiari, activit ăți subevaluate înc ă în standardele și planurile de interven ție
propuse în legisla ție.
Lipsa acestor activit ăți provoac ă o dezarmonizare între interiorul și exteriorul
beneficiarului, ceea ce simte și ceea ce de fapt face, conflict care se observ ă și se reflect ă în
noul mediu în care beneficiarul trebuie s ă se acomodeze singur, din cauza lipsei celor
apropia ți, din cauza lipsei specializ ării angaja ților în domeniile necesare sau din cauza
lipsei credin ței în Dumnezeu a persoanei vârstnice, toate ducând la depresie și lipsa
utilit ății, a sensului vie ții.
Astfel c ă programul de interven ție propus în capitolul urm ător va avea în vedere ca
grup țint ă:
• beneficiarii;
• angaja ții;
• familiile beneficiarilor;
• autorit ățile locale;
• autorit ățile legislative.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Prin natura centrului, aceea de a oferi servicii de îngrijire paliativ ă, problemele
ap ărute în cadrul acestei institu ții nu sunt de ordin material sau financiar, acestea afecteaz ă
latura cea mai sensibil ă a unui om, f ăcându-l vulnerabil în lipsa unor modalit ăți de copping
potrivite.

193
Cele mai importante probleme pe care le înfrunt ă și institu ția de palia ție din
Germania sunt:
• Timpul mult prea scurt pentru a avea rezultate conc rete în tratarea persoanelor
institu ționalizate, acestea fie mor, fie r ămân doar 30 de zile, aceasta fiind perioada
maxim ă de furnizare servicii;
• Din cauza timpului prea scurt, schimbarea credin țelor despre via ță și modul de a o
privi este imposibil ă, cu atât mai mult acolo unde beneficiarul nu crede în puterea
divinit ății și în rostul rug ăciunilor și a activit ăților ocupa ționale;
• Suferin țele trupe ști pot acapara atât de mult mintea beneficiarului î ncât acesta nici
dac ă are dorin ță , nu se mai poate concentra și pe altceva;
• Angaja ții nu se pot concentra doar pe oferirea serviciilor de consiliere și terpaie
spiritual ă doar celor afla ți pe patul de moarte deoarece de multe ori familia este
mult mai afectat ă și aceasta pare s ă aib ă mai mare nevoie de aceste servicii;
• Angajatul poate dezvolta în timp sindormul burnout, cauzat de necesitatea
implic ării fizic ă dar mai ales psihice în munca zilnic ă cu omul care nu a șteapt ă
altceva decât sfâr șitul.
De aceea planul ce va fi prezentat în capitolul urm ător se va focusa ca și grup țint ă
pe mai multe categorii de persoane, pe cele care in tr ă în contact direct cu beneficiarii.

b. Servicii existente la nivel institu țional și local
1) Așez ământul social-filantropic ”Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
În cadrul Direc ției Generale de Asisten ță Social ă și Protec ție a Copilului Bac ău
func ționeaz ă mai multe Centre destinate îngrijirii persoanelor vârstnice: Centrul de
Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Dizabilit ăți „Condorul” Bac ău; Centrul de
Îngrijire și Asisten ță pentru Persoanele Vârstnice R ăchitoasa; Centrul de Recuperare și
Reabilitare Neuropsihiatric ă Dărm ăne ști; Centrul de Recuperare și Reabilitare
Neuropsihiatric ă R ăcăciuni; Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanei cu
Dizabilit ăți Târgu Ocna; Centrul de Îngrijire și Asisten ță a Persoanelor cu Dizabilit ăți
Costachi Negri – Târgu Ocna; Centrul de Recuperare și Reabilitare a persoanelor cu
Handicap Com ăne ști; Centrul de Îngrijire și Asisten ță a Persoanelor cu Dizabilit ăți
Com ăne ști; Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanei cu Handicap Ungureni;
Centrul de Integrare prin Terapie Ocupa țională „Miori ța” Parincea; C ăminul pentru
persoane vârstnice Bac ău; Asocia ția „Sfânta Fa ță a Domnului Isus Hristos” M ărgineni.

194
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Toate institu țiile din districtul Recklinghausen care ofer ă servicii persoanelor
vârstnice sunt private, în afar ă de unul singur care este al statului, astfel c ă în fiecare ora ș
putem identifica și o institu ție public ă ce ofer ă servicii vârstnicilor în sistem reziden țial.
Biserica Catolic ă de ține pe lâng ă C ăminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda înc ă
2 institu ții care ofer ă servicii asem ănătoare: Caritas și Diaconia. Districtul Recklinghausen
are un total de 83 de c ămine pentru îngrijirea persoaenlor vârstnice.
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
În cadrul regiunii Piemonte din Italia, majoritate a localit ăților au câte un c ămin ce
ofer ă servicii asem ănătoare C ăminului Residenza Mario Francone persoanelor vârstn ice.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
În cadrul districtului Reckinghausen exist ă doar 2 institu ții de tip hospice, ce ofer ă
îngrijire specializat ă persoanelor cu nevoi de asistare paliativ ă. Germania are un total de
180 de institu ții asem ănătoare.

c. Teoria de interven ție comun ă celor 4 centre de îngrijire
Terapia spiritual ă este relevant ă pentru toate persoanele vârstnice institu ționalizate,
cu boli cronice / terminale, persoane cu dizabilit ăți deoarece este singura alternativ ă viabil ă
pentru evitarea traumei plec ării din propria casa sau a copiilor/rudelor, oferin du-le
maximum de autonomie, respectul demnit ății umane, individualit ății. În plus, programul
ofer ă posibilitatea implic ării în activit ăți social recreative, în limita particularit ăților fizice
și psihice, încurajând contactele interumane. Servic iul vine și în sprijinul familiei,
apar țin ătorilor prin reducerea suprasolicit ării lor și informarea corect ă privind tehnicile de
recuperare psiho-socio-spiritual ă.
Nevoia extinderii capacit ății serviciului și diversific ării tipurilor de servicii oferite a
avut la baz ă o evaluare periodic ă a nevoilor beneficiarilor. Din acest punct de vede re
consider ăm c ă ini țiatorii acestui program sunt beneficiarii în șiși. Beneficiarii vor fi
implica ți în limita resurselor de care dispun în toate stad iile derul ării programului:
elaborarea proiectului (delimitarea serviciilor), i mplementarea lui (conceperea
îndrum ătorului pentru terapia spiritiual ă reziden țial ă, elaborarea programului și evaluarea
acestuia (evaluarea periodic ă a nevoilor și a gradului de satisfac ție, etc.). La fel de
semnificativ ă va fi și implicarea apar țin ătorilor beneficiarilor. Prin natura serviciului

195
programul va implica societatea civil ă, reprezenta ți ai institu țiilor publice locale și jude țene
(Direc ția de s ănătate public ă, alte servicii sociale, medici de familie, persona l clerical, etc).
Implementarea activit ăților prev ăzute în prezentele programe va avea consecin țe
importante în ceea ce prive ște cre șterea calit ății vie ții persoanelor cu boli cronice/terminale
în diferite stadii de evolu ție din centrele reziden țiale pentru persoane vârstnice din jude țul
Bac ău, districtul Recklinghausen și Regiunea Piemonte Italia, atât în ceea ce prive ște
dificultatea adapt ării vârstnicilor cât și în rezolvarea par țial ă a unor probleme cu care se
confruntă ace știa. Astfel, centrele reziden țiale vor determina schimb ări importante atât la
nivel individual, personal cât și la nivel colectiv, institu țional, comunitar.
Strategiile care au aplicabilitate la nivelul prog ramului sunt în strict ă leg ătur ă cu
necesitatea implement ării scopului general al acestuia. În acest sens, se va interveni în
egal ă m ăsur ă la nivel individual, de grup, institu țional, familial și societal dup ă cum
urmeaz ă:
– la nivel individual se vor realiza urm ătoarele tipuri de m ăsuri: îngrijire de baz ă,
servicii de suport, consiliere (psihologic ă, de asistare, spiritual ă), informare, preven ție,
îngrijire paliativ ă, având în vedere sprijinirea grupului țint ă în realizarea activit ăților
curente de via ță , medicale de baz ă și reducerea suprasolicit ării membrilor familiei sau
apar țin ătorilor lor
– la nivel de grup se vor desf ăș ura activit ăți spirituale (rug ăciuni, citiri din Biblie,
cărți duhovnice ști, vizionare de filme și documentare religioase, confesare la cerere),
social-recreative, activit ăți de integrare socio-comunitar ă în scopul reducerii gradului de
izolare social ă a persoanelor vârstnice beneficiare, pe tot parcur sul derul ării programelor.
– la nivelul comunit ății se vor mediatiza serviciile furnizate și cele mai bune practici
în domeniul îngrijirii prin terapie spiritual ă, informarea vizând men ținerea autonomiei
grupului țint ă și prevenirea situa ției de dependen ță .
– la nivel institu țional se vor angaja, forma și implica personal calificat în acordarea
serviciilor de terapie spiritual ă (asistent, psiholog și preot – deja existente în unele centre),
ceea ce va cre ște implicit capacitatea serviciului, dar și eficien ța acestuia.
Num ărul aparent mare al nivelelor de interven ție pe care se axeaz ă programul poate
părea tenden țios în condi țiile în care se obi șnuie ște ca în practica curent ă interven ția
social ă s ă se raporteze la unul, maxim 2 niveluri. Din experi en ța de pân ă în acest moment
îns ă, orice nivel de interven ție îl condi ționeaz ă pe cel ălalt, problema social ă ridicat ă
neputând fi abordat ă decât dintr-o perspectiv ă integrat ă, ca un tot unitar în care fiecare
nivel este condi ție obligatorie și necesar ă pentru atingerea scopului final.

În corpusul teoretic al cercet
local a unui serviciu bazat de acoperirea nevoilor de natur
spiritual ă, prin oferirea serviciilor de terapie spiritual
acest scop, pentru eficientizarea acestor servicii se va încerca validarea
biopsihosocial conform c ăruia omul, privit cu toate atributele nevoii sale e ste deopotriv
fiin ță social ă, cu un fond biologic marcat de o via
celelalte aspecte anterior men ț
rezultatele interven ției s ă fie de calitate
vor urm ări îndeaproape atingerea acestui deziderat.

d. Scop și obiective pentru derular
reziden țiale
Pentru a putea propune scopul
sintetizarea problemelor într –
permanent ă asupra acestora, pentru a nu pierde din vedere pri ncipalele puncte asupra
cărora trebuie s ă intervin ă programele.
Imaginea de ansamblu se refer
acesta este un instrument util în activitatea de
rezultatelor a șteptate. Aceast ă metod
existen ța și ac țiunea a o serie de factori
probleme.
196 În corpusul teoretic al cercet ării am eviden țiat necesitatea implement
local a unui serviciu bazat de acoperirea nevoilor de natur ă fizic ă, psihic ă
, prin oferirea serviciilor de terapie spiritual ă, prin echipa pluridisci
acest scop, pentru eficientizarea acestor servicii se va încerca validarea
ăruia omul, privit cu toate atributele nevoii sale e ste deopotriv
, cu un fond biologic marcat de o via ță psiho -emo ționa lă dependent
celelalte aspecte anterior men ționate. Acestor nevoi trebuie s ă li se r ăspund
ă fie de calitate și durabile. Scopurile și obiectivele interven
ri îndeaproape atingerea acestui deziderat.
i obiective pentru derular ea programelor în cadrul celor patru
Pentru a putea propune scopul și obiectivele programelor am considerat necesar
-o imagine de ansamblu care s ă-mi permit ă concentrarea
asupra acestora, pentru a nu pierde din vedere pri ncipalele puncte asupra
ă programele.
Imaginea de ansamblu se refer ă la construirea „Arborelui problemei” (
acesta este un instrument util în activitatea de definire a scopului, obiectivelor
teptate. Aceast ă metod ă are la baz ă ideea c ă orice problem ă este cauzat
iunea a o serie de factori și c ă, la rândul ei, reprezint ă o cauz ă
Fig. IV .37. Arborele problemei
iat necesitatea implement ării la nivel
, psihic ă, social ă și
, prin echipa pluridisci plinar ă. În
acest scop, pentru eficientizarea acestor servicii se va încerca validarea modelului
ruia omul, privit cu toate atributele nevoii sale e ste deopotriv ă
ă dependent ă de
ăspund ă pentru ca
i obiectivele interven ției
ea programelor în cadrul celor patru centre
i obiectivele programelor am considerat necesar ă
mi permit ă concentrarea
asupra acestora, pentru a nu pierde din vedere pri ncipalele puncte asupra
la construirea „Arborelui problemei” ( Fig.IV.37 ),
definire a scopului, obiectivelor și
ă este cauzat ă de
o cauz ă pentru alte

197
1) Scop
– Dezvoltarea și extinderea capacit ății centrelor reziden țiale în a oferi servicii de terapie
spiritual ă în vederea prevenirii agrav ării dependen ței persoanei vârstnice și men ținerii
acesteia într-o permanent ă acceptan ță fa ță de comunitatea centrului dar și a posibilit ății
unei perspective de reintegrare familial ă
Scopuri adiacente:
– crearea unei atmosfere familiale;
– asigurarea și garantarea unui standard de via ță care s ă corespund ă nevoilor celor
vârstnici;
– socializarea persoanelor de vârsta a treia, prin atragerea în activit ăți culturale,
ergoterapie;
– reg ăsirea sentimentului de utilitate;
– respectarea intimit ății și confiden țialit ății în procesul de asistare;
– dezvoltarea unei rela ții bazate pe încredere și acceptare;
– ob ținerea de rezultate pozitive – când medicina nu are resurse suficiente pentru a
trata trupul, s ă ne oferim s ă trat ăm sufletul;
– tr ăirea unei vie ți demne, oricât de scurt ă ar fi aceasta;
– cultivarea și armonizarea rela ției beneficiar – salariat având la baz ă sentimente de
stim ă, empatie, prietenie, respect reciproc, solicitudin e, apartenen ță .

2) Obiective
– prevenirea instal ării și/sau agrav ării st ării de dependen ță a persoanei vârstnice prin
extinderea serviciului de terapie spiritual ă;
– cre șterea gradului de profesionalizare a serviciilor pr in componenta de formare și
acreditare a re țelei de terapie spiritual ă;
– reducerea gradului de izolare și excludere social ă a persoanelor vârstnice aflate în
situa ții de dependen ță și reintegrarea lor în societate;
– diminuarea fenomenului institu ționaliz ării prin acordarea serviciilor direct
beneficiarilor și sus ținerea familiei în îngrijirea persoanelor vârstnice aflate în
între ținere;
– sc ăderea num ărului persoanelor cu diverse boli cronice/ psihice spitalizate prin
acordarea de servicii de terapie psiho-socio-spirit ual ă;
– cre șterea gradului de infomare a vârstnicilor privind p ropriile drepturi sociale și
oferta local ă de servicii sociale;

198
– sensibilizarea opiniei publice, a comunit ății dar și a autorit ăților locale privind
nevoile grupului țintă și implicarea acestora.

e. Interven ția propriu-zis ă
Interven ția se va desf ăș ura conform scopului și obiectivelor propuse, de și acestea
sunt valabile tuturor celor 4 centre reziden țiale, subcapitolul va fi tratat separat, pe fiecare
institu ție în parte, din mai multe considerente:
• nu reg ăsim în toate centrele aceia și speciali ști;
• beneficiarii au nevoi diferite în func ție de tipul de centru, ex. în cadrul Centrului de
palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus, nevoia este de î ngrijire paliativ ă, pe când
în cadrul A șez ământului social-filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
nevoia preponderent ă a beneficiarilor este socializarea;
• dot ările institu țiilor difer ă de la una la alta.
1) Așez ământul social-filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Pentru ameliorarea tuturor repercursiunilor datora te încadr ării persoanelor vârstnice
în categoria celor expu și riscului de marginalizare și pentru atingerea scopului propus în
cadrul lucr ării, consider necesar realizarea unei serii de acti vit ăți care s ă-i includ ă atât pe
beneficiari cât și pe familiile acestora și angaja ții institu ției. Este prioritar ă încadrarea în
planul de interven ție a tuturor persoanelor cu care beneficiarii intr ă în contact pentru ca
astfel interven ția s ă fie global ă și s ă produc ă în final cre șterea calit ății vie ții vârstnicilor.
Interven ția se va realiza pe termen mediu și lung și se va relua de fiecare dat ă când
un nou vârstnic va fi institu ționalizat în cadrul Centrului reziden țial de îngrijire.
Obiectivele urm ărite în cadrul interven ției și opera ționalizarea acestora în activit ăți:
Obiectiv 1 . Cre șterea gradului de profesionalizare a serviciilor pr in componenta de
formare și acreditare a re țelei de terapie spiritual ă
Activitatea 1 . Participarea speciali știlor angaja ți ai institu ției, asistent social gerontolog,
psiholog și preot la cursuri de formare în vederea acord ării îngrijirii de tip psiho-spiritual;
Activitatea 2 . Realizarea unor întâlniri de tip workshop a re țelei de speciali ști din cadrul
centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice pent ru schimbul de bune practici.
Obiectiv 2 . Reducerea gradului de izolare și excludere social ă a persoanelor vârstnice
aflate în situa ții de dependen ță și reintegrarea lor în societate
Activitatea 1 . Realizarea planurilor de interven ție pe fiecare domeniu;

199
Activitatea 2 . Responsabilizarea speciali știlor în oferirea serviciilor lor în conformitate c u
planul de interven ție;
Activitatea 3 . Implicarea persoanelor vârstnice în activit ățile de ergoterapie;
Activitatea 4 . Implicarea persoanelor vârstnice în activit ățile terapiei spirituale;
Activitatea 5 . Realizarea unui grup de suport terapeutic coordon at de preotul institu ției și
alc ătuit din beneficiarii centrului;
Obiectiv 3 . Diminuarea fenomenului institu ționaliz ării prin acordarea serviciilor direct
beneficiarilor și sus ținerea familiei în îngrijirea persoanelor vârstnice aflate în între ținere
Activitatea 1 . Acordarea îngrijirilor în conformitate cu nevoile beneficiarilor;
Activitatea 2 . Consilierea familiei cu privire la rela ționarea corect ă cu vârstnicul prin
realizarea unor ședin țe cu ace știa;
Activitatea 3 . Informarea familiei cu privire la importan ța și beneficiile pe care le are
îngrijirea la domiciliu, acolo unde starea vârstnic ului permite.
Obiectiv 4 . Cre șterea gradului de informare a vârstnicilor privind propriile drepturi sociale
și oferta local ă de servicii sociale.
Activitatea 1 . Activit ăți de publicitate a centrului de îngrijire;
Activitatea 2 . Informarea celor ce solicit ă institu ționalizarea cu privire la serviciile oferite
dar și cu privire la op țiunile îngrijirii la domiciliu.
Obiectiv 5 . Sensibilizarea opiniei publice, a comunit ății dar și a autorit ăților locale privind
nevoile grupului țint ă și implicarea acestora.
Activitatea 1 . Mediatizarea întâlnirilor re țelei de speciali ști;
Activitatea 2 . Desf ășurarea proiectului „Ziua Por ților deschise”, o dat ă la dou ă luni, zi în
care angaja ții s ă ofere informa ții grupurilor de persoane care se gândesc la altern ativa
institu ționaliz ării pentru o rud ă sau chiar pentru ei în șiși.

Nr.
crt. Identificar
ea
activit ății 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Responsabil
1 Ob1 Act 1 x x x x x Director
2 Ob1 Act 2 x x x Speciali ști
cu atribu ții
de
conducere

200
3 Ob2 Act 1 Ori de câte ori este internat un nou be neficiar; pentru cei
institu ționaliza ți se va face revizuirea planurilor o dat ă la 6
luni Echipa
multidiscipl
inar ă
4 Ob2 Act 2 x x x x x Director
5 Ob2 Act 3 x x x x x x x x x x x x x Ergoterapeu
t
6 Ob2 Act 4 x x x x x x x x x x x x x Preot
7 Ob2 Act 5 x x x x x x x x x x x x x Preot și
beneficiari
8 Ob3 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Fiecare
specialist pe
domeniul
lui
9 Ob3 Act 2 x x x x x x Psiholog
10 Ob3 Act 3 La nevoie Asistent
social
gerontolog,
psiholog
11 Ob4 Act 1 x x x x x Director
12 Ob4 Act 2 Ori de câte ori este nevoie Director,
asistent
social
gerontolog
13 Ob5 Act 1 x x x Director
14 Ob5 Act 2 x x x x x x To ți
speciali știi
institu ției
Tab. IV.18. Diagrama Gantt 1

2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Interven ția în cadrul acestui C ămin de b ătrâni are în vedere eliminarea efectelor
negative ale sentimentului de singur ătate, inutilitate și a lipsei traiului din propriul c ămin.

201
Interven ția se va realiza pe termen mediu și lung și se va relua de fiecare dat ă când un nou
vârstnic va fi institu ționalizat.
Obiectivele urm ărite și opera ționalizarea acestora în activit ăți:
Obiectiv 1 . Prevenirea instal ării și/sau agrav ării st ării de dependen ță a persoanei vârstnice
prin extinderea serviciului de terapie spiritual ă
Activitatea 1 . Asigurarea serviciului de terapie spiritual ă tuturor beneficiarilor cu activit ăți
prestabilite s ăpt ămânal sau ori de câte ori ace știa o solicit ă;
Activitatea 2. Vizionare de filme religioase și inspira ționale;
Activitatea 3 . Realizarea unor vizite la locuri sfinte;
Activitatea 4 . Integrarea vârstnicilor în echipe și realizarea unor concursuri de cultur ă
general ă despre diferitele religii de care ace știa apar țin
Obiectiv 2 . Cre șterea gradului de profesionalizare a serviciilor pr in componenta de
formare și acreditare a re țelei de terapie spiritual ă
Activitatea 1 . Implicarea câtor mai mul ți preo ți / consilieri spirituali în activitatea de
îngrijire;
Activitatea 2 . Crearea unei re țele de profesioni ști în domeniul terapiei spirituale;
Activitatea 3 . Schimbul de informa ții la nivelul acestei re țele.
Obiectiv 3 . Sc ăderea num ărului persoanelor cu diverse boli cronice/psihice s pitalizate prin
acordarea de servicii de terapie psiho-socio-spirit ual ă
Activitatea 1 . Acordarea beneficiarilor serviciile recomandate î n planurile de interven ție
întocmite la institu ționalizarea acestora;
Activitatea 2 . Asistarea persoanei vârstnice în activitatea de a menajare a camerei, conform
celei de acas ă;
Activitatea 3 . Facilitarea accesului beneficiarilor la familiei, prin intermediul, telefonului,
internetului sau a vizitelor;
Activitatea 4 . Consilierea beneficiarilor cu privire la în țelegerea cât mai corect ă a situa ției
în care ace știa se afl ă;
Activitatea 5 . Implicarea persoanelor vârstnice în activit ățile terapiei ocupa ționale

Nr.
Crt. Identificarea
activit ății 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Responsabil
1 Ob1 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual

202
2 Ob1 Act 2 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual
3 Ob1 Act 3 x x x x Terapeut
spiritual
4 Ob1 Act 4 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual
5 Ob2 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Manager
6 Ob2 Act 2 x x Manager
7 Ob2 Act 3 x x x x x x x x x x x Terapeu ții
spirituali
8 Ob3 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Fiecare
specialist
pe
domeniul
propriu
9 Ob3 Act 2 Ori de câte ori se face o nou ă institu ționalizare Asisten ții
medicali
geriatrici
10 Ob3 Act 3 x x x x x x x x x x x x x Asisten ții
medicali
geriatrici
11 Ob3 Act 4 x x x x x x x x x x x x x Asisten ții
medicali
geriatrici
12 Ob3 Act 5 x x x x x x x x x x x x x Asistent
social
Tab. IV.19. Diagrama Gantt 2

3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Pentru îmbun ătățirea calit ății vie ții persoanelor vârstnice s-a descoperit nevoia de a
realiza schimb ări vizibile și u șor m ăsurabile. Obiectivele ce urmeaz ă a fi propuse urm ăresc
pe termen lung cre șterea calit ății vie ții persoanelor institu ționalizate, iar pe termen scurt

203
urm ăresc realizarea unor activit ăți propriu-zise, care vor deveni în timp factorii
determinan ți ai obiectivelor pe termen lung.
Obiectivele urm ărite și opera ționalizarea acestora în activit ăți:
Obiectiv 1 . Prevenirea instal ării și/sau agravării st ării de dependen ță a persoanei vârstnice
prin extinderea serviciului de terapie spiritual ă;
Activitatea 1 . Realizarea activit ăților de terapie religioas ă cu persoane specializate (preo ți,
măicu țe, consilieri spirituali);
Activitatea 2 . Propunerea unei zile pentru rug ăciunea Rozariului în comunitatea institu ției
(angaja ți cu beneficiari și rudele lor);
Activitatea 3 . Discu ții spirituale cu locuitorii dintr-o m ănăstire.
Obiectiv 2 . Reducerea gradului de izolare și excludere social ă a persoanelor vârstnice
aflate în situa ții de dependen ță și reintegrarea lor în societate;
Activitatea 1 . Amenajarea unei s ăli „Camera amintirilor”, care s ă reproduc ă camerele de
acas ă ale beneficiarilor;
Activitatea 2. Organizarea evenimentelor culturale, precum atelie re de improviza ție –
actorie care s ă se axeze pe schimbul de roluri;
Activitatea 3 . Activit ăți de gr ădin ărit și îngrijire flori în cadrul centrului;
Obiectiv 3 . Cre șterea gradului de informare a vârstnicilor privind propriile drepturi sociale
și oferta local ă de servicii sociale.
Activitatea 1 . Participarea la cursuri despre Alzheimer – temati c ă geriatric ă, atât cu
beneficiarii cât și cu apar țin ătorii.
Obiectiv 4 . Sensibilizarea opiniei publice, a comunit ății dar și a autorit ăților locale privind
nevoile grupului țint ă și implicarea acestora.
Activitatea 1 . Realizarea unor evenimente de tip workshop pentru demonstrarea
importan ței activit ăților de terapie ocupa țional ă și spiritual ă;
Activitatea 2 . Realizarea strângerilor de fonduri prin intermedi ul campaniilor de informare
cu privire la rolul acestor dou ă tipuri de terapii și costurile pe care acestea le impun;
Activitatea 3 . Formarea profesional ă a angaja ților și angajarea terapeu ților spirituali
(preo ți) în scopul abilit ării acestora pentru furnizarea acestor dou ă tipuri de terapii.

Nr.
crt. Identificare
a activit ății 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Responsabil
1 Ob1 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Director,

204
terapeut
spiritual
2 Ob1 Act 2 x x x x x x x x x x x x x Director,
terapeut
spiritual
3 Ob1 Act 3 x x x x Director,
terapeut
spiritual
4 Ob2 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Ergoterapeu
t, psiholog
5 Ob2 Act 2 x x x x x x x Ergoterapeu
t
6 Ob2 Act 3 x x x x x x x x x x x x x Ergoterapeu
t
7 Ob3 Act 1 x x x x Asisten ții
medicali
8 Ob4 Act 1 x x x x Directorul,
responsabilu
l zonal
9 Ob4 Act 2 x x x x Directorul,
responsabil
ul zonal
10 Ob4 Act 3 x x x x Directorul,
responsabilu
l zonal
Tab. IV.20. Diagrama Gantt 3

4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Interven ția care urmeaz ă a fi propus ă Centrului de palia ție Hospiz zum Heiligen
Franziskus urm ăre ște obiective atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Din cauza
timpului scurt pe care beneficiarii îl petrec aici, obiectivele care au rolul de a ameliora
via ța acestora vor fi pe termen scurt, cele pe termen l ung fiind destinate angaja ților care zi
de zi iau contact cu omul pierdut în fa ța mor ții, omul care este încercat de atâtea

205
sentimente contradictorii: angoasa, teama sau u șurarea beneficiarului, disperarea, depresia
și neacceptarea mor ții acestuia de c ătre familie/apar țin ători.
Obiective propuse și opera ționalizarea acestora în activit ăți:
Obiectiv 1 . Prevenirea instal ării și/sau agrav ării st ării de dependen ță a persoanei vârstnice
prin extinderea serviciului de terapie spiritual ă
Activitatea 1 . Îngrijirea non-medical ă a persoanei aflate în suferin ță doar în acord cu
dorin țele acesteia;
Activitatea 2 . Realizarea rug ăciunilor de c ătre preo ți împreun ă cu angaja ții, beneficiarii și
familiile acestora;
Activitatea 3 . Citirea de c ătre preo ți a Bibliei/ Scripturilor și explicarea acestora pe
în țelesul beneficiarilor;
Activitatea 4 . Vizionarea și/sau ascultarea posturilor religioase.
Obiectiv 2 . Cre șterea gradului de profesionalizare a serviciilor pr in componenta de
formare și acreditare a re țelei de terapie spiritual ă
Activitatea 1 . Consilierea angaja ților pentru descoperirea limitelor proprii în îngri jirea
beneficiarilor;
Activitatea 2 . Profesionalizarea angaja ților în vederea oferiri unei îngrijiri responsabile
beneficiarilor;
Activitatea 3 . Realizarea unor activit ăți de terapie spiritual ă de c ătre angaja ți în lipsa
preo ților (citire Scripturi etc.)
Obiectiv 3 . Eliminarea posibilit ății fenomenului burnout în rândul angaja ților
Activitatea 1 . Realizarea unor activit ăți de consiliere cu preot/psiholog de specialitate o ri
de câte ori acesta resimte greut ăți în practicare meseriei;
Activitatea 2 . Realizarea schimbului de experien ță între angaja ți și familiile beneficiarilor
în vederea împ ărt ășirii experien țeleor și sentimentelor tr ăite prin contactul cu persoana
greu încercat ă.

Nr.
crt. Identificare
a activit ății 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Responsa
bil
1 Ob1 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Asistent
medical
2 Ob1 Act 2 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual

206
3 Ob1 Act 3 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual
4 Ob1 Act 4 x x x x x x x x x x x x x Terapeut
spiritual
5 Ob2 Act 1 x x x x x x x x x x x x x Psiholog
6 Ob2 Act 2 x x x x x Speciali ști
în
domeniu
7 Ob2 Act 3 La nevoie Terapeut
spiritual
8 Ob3 Act 1 La nevoie Preot /
psiholog
9 Ob3 Act 2 x x x x x Psiholog
Tab. IV.21. Diagrama Gantt 4

f. Rezultate
Rezultatele programelor implementate vor fi observ ate prin intermediul unor
indicatori, atât cantitativi, cât și calitativi. Ace știa vor furniza cu aproxima ție punctele forte
ale interven țiilor dar și aspectele asupra c ărora angaja ții centrelor reziden țiale trebuie s ă
pun ă mai mult accent pentru a duce la final scopul prop us.
1) Așez ământul social-filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”
Indicatori cantiativi:
• Cre șterea num ărului de speciali ști în domeniul terapiei spirituale;
• Cre șterea num ărului de preo ți implica ți în activitatea centrelor de îngrijire a
persoanelor vârstnice;
• Realizarea întâlnirilor re țelei de speciali ști în vederea schimbului informa țiilor cu
privire la bunele practici;
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei spirituale din
cadrul centrului;
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei ocupa ționale
din cadrul centrului;
• Cre șterea frecven ței vizitelor din partea apar țin ătorilor și a rudelor persoanelor
vârstnice institu ționalizate;

207
• Sc ăderea num ărului de interven ții necesare în planurile de revizuire a
beneficiarilor, realizate o dat ă la 6 luni;
• Sc ăderea num ărului de spitaliz ări;
• Cre șterea num ărului de apari ții TV și Mass-media.
Indicatori calitativi:
• Cre șterea performan țelor la munc ă a speciali știlor participan ți la cursurile de
formare;
• Cre șterea gradului de cooperare a echipei multidiscipli nare în vederea g ăsirii celor
mai bune solu ții pentru integrarea persoanelor vârstnice;
• Sc ăderea gradului de izolare și excluziune a celor institu ționaliza ți
• Cre șterea stimei de sine a persoanelor institu ționalizate;
• Îmbun ătățirea condi ției psihice a persoanelor institu ționalizate;
• Cre șterea nivelului de implicare a apar țin ătorilor la procesul îngrijirii persoanelor
vârstnice;
• Cre șterea gradului de implicare a autorit ăților publice și locale în bunul mers al
institu ției.
2) Căminul de b ătrâni Caritashaus Schwester Reginalda
Indicatori cantitativi
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei spirituale;
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei ocupa ționale;
• Cre șterea num ărului de întâlniri ale profesioni știlor în vederea schimbului de
experien ță cu privire la implementarea terapiei spirituale;
• Cre șterea num ărului de apar țin ători mul țumi ți de îngrijirea acordat ă persoanei
vârstnice.
Indicatori calitativi
• Cre șterea performan țelor personalului angajat în oferirea îngrijirilor;
• Cre șterea gradului de acceptan ță a persoanei institu ționalizate cu privire la mediul
institu țional și la comunitatea de vârstnici și angaja ți ai centrului;
• Îmbun ătățirea st ării psihice a persoanelor institu ționalizate;
• Cre șterea stimei de sine prin rec ăpătarea utilit ății în urma activit ăților terapiei
ocupa ționale și spirituale;
• Lărgirea re țelei de suport a persoanelor vârstnice prin accepta rea mediului
institu țional.

208
3) Centrul reziden țial de îngrijire și asisten ță C ăminul Residenza Mario Francone
Indicatori cantitativi
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei spirituale;
• Cre șterea num ărului de persoane participante la activit ățile terapiei ocupa ționale;
• Cre șterea sumelor oferite de stat sau prin donatori des tinate profesionaliz ării
personalului angajat și investirii în activit ățile celor dou ă tipuri de terapii;
• Sc ăderea num ărului persoanelor care mor în centru;
• Cre șterea num ărului beneficiarilor care se reîntorc la domiciliu.
Indicatori calitativi
• Cre șterea performan țelor speciali știlor ca urmare a profesionaliz ării în domeniile
terapiei ocupa ționale și spirituale;
• Sc ăderea gradului de izolare și excluziune a celor institu ționaliza ți;
• Cre șterea stimei de sine a persoanelor institu ționalizate;
• Îmbun ătățirea condi ției psihice a persoanelor institu ționalizate;
• Reg ăsirea sentimentului de utilitate de c ătre beneficiari;
• Reactivarea poten țialului prin implicarea în propria îngrijire;
• Cre șterea nivelului de implicare a apar țin ătorilor la procesul îngrijirii persoanelor
vârstnice;
• Cre șterea gradului de implicare a autorit ăților publice și locale în bunul mers al
institu ției.
4) Centrul de palia ție Hospiz zum Heiligen Franziskus
Indicatori cantitativi
• Cre șterea num ărului de beneficiari, apar țin ători și angaja ți dornici de a participa la
terapia spiritual ă;
• Cre șterea num ărului de beneficiari care transmit angajatului pref erin țele îngrijirii
personale;
• Participarea familiilor beneficiarilor și a angaja ților institu ției la ședin țele
schimburilor de experien țe și tr ăiri prin contactul cu cel îngrijit;
• Legarea unor prietenii între angaja ți și apar țin ători în urma schimbului de
experien țe și tr ăiri.
Indicatori calitativi
• Îmbun ătățirea ultimelor clipe ale vie ții beneficiarilor prin ameliorarea durerilor;

209
• Reg ăsirea de c ătre beneficiar, apar țin ător și angajat deopotriv ă a unui nou suport în
rela ția cu divinitatea;
• Cre șterea performan țelor angaja ților la locul de munc ă prin implicare responsabil ă
în îngrijirea vârstnicului;
• Sc ăderea șanselor apari ției fenomenului burnout la locul de munc ă;
• Îmbun ătățirea st ării generale și sc ăderea șanselor de depresie în rândul
apar țin ătorilor prin acceptarea inevitabilului în cazul cel ui îngrijit.

g. Concluzii
De ce este nevoie de un ghid social de bune practic i?
Realizarea unui ghid de bune practici are aplicativ itate în toate centrele reziden țiale
din ță rile studiate deoarece, institu țiile cercetate au dovedit în ultimii ani ai existen ței lor
un mare respect și apreciere profesional ă din partea societ ății și a celorlal ți profesioni ști
din domeniul gerontologiei sociale.
Este nevoie de un astfel de ghid deoarece, în socie tatea contemporan ă
plurisecularisat ă și confuz ă profesional, ne lipsesc modelele la care s ă ne raport ăm, atât
personale, cât și institu ționale. De și exist ă în fiecare țar ă standarde minime de calitate la
care s ă se raporteze fiecare nou ă sau existent ă institu ție dintre furnizorii de servicii sociale
gerontologice, totu și, se caut ă modele de bune practici de realizare a serviciului social,
teoria și normele metodologice fiind aride și lipsite de aplicabilitate, de cele mai multe ori.
Modelul de bun ă practic ă respect ă standardele și le ofer ă o transparen ță și
concrete țe standardelor de calitate. Din perspectiv ă spiritual ă, fiecare cre știn îl are model
pe Iisus Hristos iar fiecare profesionist are model cel pu țin pe profesorul s ău. Ca și
modelele anterioare, în domeniul social, orice inst itu ție are nevoie de un model la care s ă
se raporteze. Fiecare institu ție a avut la început un model, dup ă care ea îns ăș i devine model
altora, în condi țiile în care evolueaz ă și i și propune o cre ștere gradual ă a calit ății
profesionale.
Ce î și propune?
Studiul de fa ță î și propune s ă radiografieze starea actual ă a unor Centre reziden țiale
pentru persoane vârstnice considerate de societatea civil ă drept Modele de bun ă prectic ă în
fiecare țar ă studiat ă și s ă compare, în acord cu legisla ția na țional ă în vigoare, bugetul,
managementul institu țional și capacitatea organiza țional ă a tuturor centrelor studiate.

210
Cui se adreseaz ă?
Ghidul de bune practici se adreseaz ă tuturor coordonatorilor de centre reziden țiale
pentru persoane vârstnice dar și celor care lucreaz ă în sistemul social, indiferent din ce
postur ă.
Ce aduce nou acest studiu?
Noutatea este aceea c ă pe tot parcursul ghidului se pune în paralel imagi nea celor 4
centre. Realizarea unui studiu comparativ în oblind ă este util ă pentru a scoate în eviden ță
diferen țele dar și asem ănările dintre toate cele patru centre studiate. Fieca re profesionist va
putea s ă î și asume unul dintre cele 4 modele, în acord cu legi sla ția în vigoare, bugetul și
cultura organiza țional ă.
Puncte tari și puncte slabe.
Din p ăcate, studiul de fa ță nu poate deveni unul exhaustiv. El reprezint ă mai mult
un studiu de caz și nu î și propune s ă reprezinte imaginea social ă integral ă a ță rilor pe care
le reprezint ă.
De ce am ales implicarea acestor centre reziden țiale în studiul de fa ță ?
Deoarece toate centrele dezvolt ă principiul fundamental al echipei pluridisciplinar e
și a consilierii psiho-sociale. Acestea au constitui t motivele de baz ă pentru care am ales,
pentru acest ghid de bune practici, centrele studia te.
Am dorit s ă avem în fa ță centre reziden țiale și de îngrijiire la care Biserica este
partener activit și implicat în terapia holistic ă adresat ă persoanelor vârstnice. În Germania,
atât Caritashaus Schwester Reginalda, cât și Hospice Zum Hl. Franziskus, sunt infiin țate
sau coordonate cu sprijinul Bisericii Catolice. Evi dent, Centrul social – medical pentru
persoane vârstnice de la Hârja, apar ține Bisericii Ortodoxe Române, mai exact
Arhiepiscopiei Romanului și Bac ăului. Pentru a nu deveni un studiu axat doar pe cen trele
organizate și coordonate de Biseric ă, am ales și un Centru reziden țial privat din Italia,
Residenza Sanitaria Assistenziale “Mario Francone”, din dorin ța de a surprinde cum
func ționez ă un alt tip de institu ție în sfera socialului. Un alt lucru interesant a f ost acela de
a al ătura și un centru paliativ, Hospice Zum Hl. Franziskus, c u preocup ări majore pe
nevoia asigur ării unei terapii complementare, la un standard foar te ridicat.
Centrele studiate se aseam ănă dar, paradoxal, se și desting. Aceasta este frumuse țea
unui studiu comparativ: s ă po ți alege ceea ce ți se potrive ște dar, râmânând în acela și timp
unic și în rela ție de cooperare cu ceilal ți.
Studiul nu dezvolt ă o rivalitate. Prin acest demers s-au creat chiar p arteneriate
func ționale, de colaborare eficient ă și sprijin reciproc. De exemplu cele dou ă centre din

211
Germania colaboreaz ă prin voluntarii lor care, de multe ori, sunt comu ni iar beneficiarii
sunt sprijini ți de ambele institu ții. Unii dintre ace știa trec de la o institu ție la alta, atunci
când nevoia medical ă se impune.
Un alt aspect pozitiv este acela c ă to ți coordonatorii centrelor colaboreaz ă și se
sprijin ă prin ac țiuni comune, instrumente de lucru, principii și norme organiza ționale.
Managerii institu țiilor studiate aplic ă proiecte împreun ă, dezvolt ă strategii comune iar,
acolo unde este cazul, unii ofer ă consultan ță și expertiz ă celorlalte centre datorit ă
competen țelor manageriale dobândite pe parcursul vie ții profesionale.

212
CONCLUZII

Lucrarea de fa ță reprezint ă pentru to ți cititorii și persoanalul angajat în activitatea
de cre ștere a calit ății vie ții persoanelor vârstncie, un instrument de analiz ă al climatului
institu țional și al identific ării celor mai eficinte solu ții la problemele cu care se confrunt ă
institu ția.
Acest ghid nu se dore ște a fi o abordare exhaustiv ă a domeniilor studiate.
Managementul, sustenabilitatea și dezvoltarea profesional ă reprezint ă punctele
esen țiale în reu șita unei institu ții, indiferent de profilul institu țional.
Un coordonator cunosc ător al domeniului de activitate, fiind sus ținut de un capital
financiar optim și de resurse umane bine preg ătite, are toate șansele s ă fac ă fa ță oric ărei
provoc ări.
S-a dorit expunerea modului teoretic de a vedea cel e trei domenii de interes
amintite mai sus. F ără o abordare știin țic ă a subiectului, nu vom putea niciodat ă s ă oferim
solu ții viabile unor institu ții sau persoane implicate în rela ție direct ă cu beneficiarii, aflate
în impas. Cunoa șterea procesului de acreditare și licen țiere, legisla ția, standardele de
calitate și toate instrumentele necesare admiterii, evalu ării și monitoriz ării, reprezint ă
bagajul informa țional minim pe care trebuie s ă îl de țin ă un coordonator de centru.
Sustenabilitatea institu ției este de multe ori privit ă doar pentru a vedea în ce m ăsur ă
este sau nu eficient centrul reziden țial. În studiul de cercetare se poate reg ăsi destul de
ușor ideea c ă, nu toate centrele care de țin un buget generos, sunt și cele mai eficiente sau
căutate de c ătre beneficiari. Minime cuno știn țe economice sunt necesare managerului de
servicii sociale. Nu putem permite ca toate prognoz ele financiare sau derapajele economice
ale institu ției s ă fie rezolvate de contabil sau de economist. A prev iziona sau bugeta
anumite servicii eficient, reprezint ă o art ă și nu numai un calcul matematic/ informatic.
Managerul ar trebui s ă simt ă pulsul financiar al institu ției și s ă nu fie ata șat de cifre sau de
statistici mai mult decât trebuie. În alt ă ordine de idei, anali șii financiari din domeniul
social, nu recomand ă ca o institu ție s ă supravie țuiasc ă din contribu țiile „clien ților”.
Trebuie s ă avem solu ții de autofinan țare sau de sustenabilitate și din alte surse decât din
taxa de îngrijire a beneficiarului. În urma aplic ării studiului de cercetare este destul de
vizibil faptul c ă institu țiile nu desf ăș oar ă acest tip de activit ăți de economie social ă sau
generatoare de venit. Cei care doresc, reg ăsec prin intermediul studiului, câteva modele de
bun ă practicc ă ce pot fi implementate la nivelul oric ărei institu ții, public ă sau privat ă, din
mediul rural sau urban.

213
Dezvoltarea profesional ă a coordonatorului și a speciali știlor din centrul reziden țial
este sine-qua-non. Un bun manager ar investi profes ional în echipa pluridisciplinar ă și în
personalul de îngrijire pentru c ă orice tip de cunoa ștere a domeniului de activitate l ărge ște
orizontul și abordeaz ă holistic persoana cu care interac ționeaz ă. Este vital ă preg ătirea
mangerului însu și deoarece, într-o lume în care informa ția circul ă cu o vitez ă halucinant ă,
ne vom sim ți dep ăș iți de situa ția în care anumi ți apar țin ători sau chiar beneficiari, ne vor
repro șa asupra lipsei de preg ătire și de informare institu țional ă. Este frustrant, ca manager,
să te înve țe al ții ce trebuie s ă faci. De aceea, în aceast ă lucrare, vom reg ăsi standardele de
calitate cu privire la dezvoltarea profesional ă a conduc ătorilor institu țiilor pentru vârstnici,
criterii na ționale de ocupare a func ției de conducere într-un centru reziden țial, posibilitatea
profesionaliz ării prin Asocia ția Directorilor Institu țiilor pentru Vârstnici (A.D.I.V.)
România, membr ă a E.D.E Eldery European Association for Directors and Providers of
Long-Term Care Services for the Elderly (Asociatia Europeana a Directorilor Institutiilor
pentru Persoanele Vârstnice), cât și perspectivele profesionaliz ării conduc ătorilor
institu țiilor pentru vârstnici prin Universitatea„ Alexandr u Ioan Cuza” Ia și, Facultatea de
Filosofie și Știin țe Social – Politice sau alte programe de studii ofe rite de universit ățile din
țar ă sau str ăin ătate.
Lucrarea a oferit posibilitatea eviden țierii primului studiu institu țional de cercetare
la nivel na țional denumit „Centrele reziden țiale și resursele social-medicale, economico-
legislative și cultural-spirituale. Cum pot contribui directorii și speciali știi centrelor
reziden țiale la cre șterea calit ății vie ții persoanelor vârstnice institu ționalizate”.
Acest studiu are structura unei cercet ări clasice dar, dore ște s ă scoat ă în eviden ță
realitatea din teren, reg ăsit ă în Regiunea Nord – Est, la cele 40 de centre rezid en țiale
vizitate. Reg ăsim destul de reprezentativ acest e șantion și chestionarul format din cele 50
de întreb ări care s ă pun ă în lumin ă realitatea și nevoile cu care se confrunt ă toate
institu țiile studiate.
Scopul studiului nu este acela de a eticheta centre le vizitate, nici de a face judec ăți
de valorea, drept urmare toate informa țiile au fost și vor r ămâne confiden țiale. În urma
analizei datelor furnizate de coordonatorii și speciali știi centrelor, au fost ale și cei mai
relevan ți indicatori, în num ăr de 26, care s ă reflecte realitatea din teren.
Rezultatele cercet ării sunt cât se poate de elocvente și utile tuturor celor care doresc
să înve țe din modele de bun ă practic ă dar, și din cele mai pu țin avansate sau adaptate
standardelor de calitate, zicând …a șa NU.

214
Partea de interven ții a lucr ării aduce solu ții la problema identificat ă. Dup ă ce am
luat contact cu un corpus teoretic esen țial pentru domeniile de interes: managemet,
sustenabilitate și dezvoltare profesional ă, am aplicat cercetarea de teren, evident cea mai
dinamic ă și savuroas ă partea a acestui ghid, la care se adaug ă și planul de interven ție
pentru un serviciu social eficient și sustenabil, de c ătre coordonatorul centrului și toat ă
echipa pluridisciplinar ă. Practic, nu r ămânem doar la nivelul de teorie si problematizare a
celor trei domenii de interes ci, mergem în profunz ime, identificând solu ții practice, optime
și realiste pentru cre șterea calit ății vie ții persoanelor vârstnice.
Ce aduce nou lucrarea?
Noutatea rezid ă în faptul c ă ofer ă managerilor și speciali știlor din domeniul
îngrijirii institu ționalizate a persoanelor vârstnice, un model de apl icare practic ă și
organizat ă a lucrului în echip ă, având la baz ă un studiu relevant și un plan de interven ție
suficient de elaborat, cu mai multe instrumente de suport construite în premier ă pentru a
ușura munca managerial ă a coordonatorului și organizarea profesionist ă a activit ății de zi
cu zi pentru personalul de specialitate ce face par te din echipa pluridisciplinar ă. De
asemenea, cercetarea aduce informa ții privind:
• Identidicarea resurselor și nevoilor din centrele reziden țiale.
• Măsurarea gradului de profesionalizare a coordonatori lor de centre și a
celorlal ți speciali ști.
• Eviden țierea bugetului real alocat de fiecare institu ție pentru vârstnicii
institu ționaliza ți.
• O viziune comparativ ă între centrele publice și private.
• Evocarea gradului de ocupare a locurilor din centre le reziden țiale și nevoia
supliment ării acestora pentru cererile aflate în a șteptare.
• Dorin ța și interesul crescut pentru dialog social cu repreze ntan ții MMJS pentru
adaptarea legisla ției la contextul actual și la nevoile beneficiarilor.
• Manifestarea inten ției unui parcurs academic în preg ătirea profesional ă a
coordonatorilor de centre reziden țiale.

Direc ții viitoare de cercetare
Prin acest studiul comparativ propun asumarea unor modele de bun ă practic ă în
modul de lucru al fiec ărei institu ții, f ără s ă altereze din individualiatea și specificitatea
acestuia. Propun s ă ne cunoa ștem unii pe al ții, s ă înv ăță m unii de la al ții. Din num ărul

215
foarte mare de centre sociale și medicale din ță ră și str ăin ătate pe care le-am vizitat, am
cules ceea ce mi s-a potrivit cel mai bine, ceea ce se putea plia cel mai bine pe capacitatea
organiza țional ă, bugetul și contextul social-economic institu țional. Un lucru este foarte
evident : niciun centru nu este perfect ci, perfect ibil, niciun centru nu de ține cheia
succesului implement ării unui sistem de valori sociale – medicale f ără erori. Tocmai aici
st ă frumuse țea cunoa șterii reciproce: s ă po ți împrumuta din performan ța și experien ța
altora, însu șit ă prin propriile valori și principii de lucru, individuale și colective.
În alt ă ordine de idei, privind lucrurile mai punctual, te rapia spiritual ă are influen țe
benefice asupra atitudinii personale de raportare l a moarte și la viitor, imprimând
beneficiarilor un sentiment de normalitate și siguran ță pe parcursul ultimei etape din via ță .
De cealalt ă parte, respingerea terapiei spirituale antreneaz ă cu sine sentimentul angoasei în
fa ța mor ții, incapacitatea mobiliz ării resurselor proprii și atitudini negative de raportare la
via ța tr ăit ă pân ă la acest moment.
Propun introducerea consilierii sau terapiei spiri tuale în planul de interven ție a
fiec ărei institu ții de asisten ță social ă, activitate ce poate fi implementat ă cu succes, dup ă
modelul american, prin terapeu ții spirituali ce pot fi clericiii sau al ți speciali ști din echipa
pluridisciplinar ă. Componenta spiritual ă este una sine-qua-non fiin ței umane, ce nu trebuie
tratat ă cu superficialitate sau relativism ideologic, ci o ferit ă o maxim ă aten ție deoarece,
prin profesionalism și tact social, poate aduce un real folos întregului sistem de protec ție
social ă.

216
Universitatea „Alexandru loan Cuza" Ia și
Facultatea de Filosofie și Știin țe Social-Politice
Asocia ția „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja" ANEXE

Anexa 1 – Formular de colectare a datelor

Bella Romania
Asociația Directorilor Institu țiilor
pentru Vârstnici (ADIV)
Ilarion Mâ ță – 0745871959
FORMULAR DE EVALUARE
pentru colectare date statistice în cadrul studiulu i „Centrele reziden țiale și resursele social-
medicale, economico-legislative și cultural-spirituale. Cum pot contribui directorii și speciali știi
centrelor reziden țiale la cre șterea calit ății vie ții persoanelor vârstnice institu ționalizate?"

Cap. 1 – Date de identificare furnizor de servicii sociale
Nume furnizor: ___________________________________ __________________________
Sediu furnizor: __________________________________ ____________________________
Anul înfiin ță rii: ______________________________________________ ________________
Director/ Manager/ Coordonator: __________________ ______________________________
Telefon: _________________________________________ __________________________
Adresa de email: __________________________________ ___________________________
1. Tip de furnizor:
a) ONG; b) de stat; c) privat; d)parteneriat public-pr ivat
2. Mediul în care se desf ăș oar ă activitatea:
a) urban; b) rural
Cap. 2 – Domeniul social-medical
3. Capacitatea de cazare este de: _____________ (locuri) din care:
a) paturi ocupate:
b) paturi vacante:
4. Este necesar ă suplimentarea capacit ății de cazare?
a) da, cu paturi;
b) nu;
5. Num ărul actual de angaja ți este:
6. Este necesar ă suplimentarea grilei de personal?
a) da, cu angaja ți;
b) nu;

217

9. Grila de salarizare variaz ă între: (lei) și (lei)
10. Cum percepe ți procedura de admitere a beneficiarilor?
a) este accesibil ă;
b) este mult prea complex ă și avem nevoie întotdeauna de ajutorul altor special i ști din 7. Structur ă personal de specialitate de îngrijire și asisten ță / auxiliar:
Func ție Nr. angaja ți cu norm ă
întreag ă Nr. angaja ți cu norm ă par țial ă
(specifica ți nr. de ore)
Asistent social
Psiholog
Consilier spiritual
Kinetoterapeut/ Fizioterapeut
Asistent medical
Infirmier ă/ Lucr ător social
Medic
Nutri ționist/ Dietetician Ergoterapeut/ Terapeut ocupa țional
Alt personal de speciali tate (men ționa ți
detaliat)
2
3
4
Alt personal auxiliar (men ționa ți totalul)
Parteneriate/ Contracte servicii profesionale 1
2
3
4
5

8. Exist ă responsabilit ăți ata șate angaja ților, altele decât cele din fisa postului? Daca da, men ționa ți
atribu țiile.
Func ția Atribu ții ata șate, altele decât cele din fi șa postului
Asistent social
Psiholog
Consilier spiritual
Kinetoterapeut/ Fizioterapeut
Asistent medical

218
exterior;
c) gestion ăm foarte greu procesul, din cauza num ărului foarte mare de documente solicitate;
d) credem c ă întregul proces de admitere ar trebui realizat de institu țiile statului: Prim ărie,
DAS, SPAS, DGASPC;
e) urm ătoarele etape din aceast ă procedur ă ar trebui preluate de SPAS-ul Prim ăriei:
1 __________________________________________________ ___________________________
2 __________________________________________________ ___________________________
3 __________________________________________________ ___________________________
11. Care sunt tipurile de servicii medicale pe care le ofer ă institu ția
dumneavoastr ă?
a) servicii primare; b) servicii de specialitate; c) a mbulatoriu; d) de permanen ță ; e) niciunul;
12. Care este persoana care decide internarea beneficia rului într-un spital din
proximitate?
a) medicul angajat al centrului;
b) medicul de familie al beneficiarului;
c) asistentul principal;
d) asistentul de serviciu;
e) directorul centrului;
13. Care este persoana responsabil ă cu achizi ția medicamentelor pentru
beneficiarii dumneavoastr ă?
a) apar țin ătorul; b) asistentul principal; c) administratorul; d)
directorul;
14. Care este procedura prin care un beneficiar ajunge la Unitatea de Primiri
Urgen țe?
a) prin serviciul public de ambulan ță ;
b) cu ambulan ța centrului;
c) cu ma șina apar țin ătorului;
d) cu ma șina administrativ ă a centrului;
15. Care sunt bolile cele mai des întâlnite la benefici arii dumneavoastr ă?
Enumera ți în ordine descresc ătoare, diagnosticele cele mai frecvente:
a)
b)
c)
Cap. 3 – Domeniul economico – legislativ

16. Grila de pre țuri pentru serviciile prestate este:
a) în func ție de nr. de persoane în camer ă:
1 2 3 4 5 > 5
Tarif
(RON/lunâ)

b) în func ție de gradul de dependen ță al beneficiarului:
independent semidependent dependent
Tarif
(RON/lunâ)

219
17. Care ar fi contribu ția/ beneficiar ce ar satisface nevoile financiare a le institu ției?
(RON/lunâ)
a) între 1000-1500; b) între 1500 – 2000; c) între 200 0 – 2500; d) între 2500
– 3000;
18. Unitatea de îngrijire desf ăș oar ă activit ăți de economie social ă (generatoare de profit)?
a) da; b) nu;
19. Ce activit ăți de tip întreprindere social ă se desf ăș oar ă în cadrul institu ției?
a) atelier obiecte handmade;
b) ferm ă de animale;
c) brut ărie/patiserie;
d) magazin obiecte second-hand;
e) atelier croitorie/broderie;
f) prestare servicii închiriere/ cazare;
g) altele (o se detalia )

21. Surse de finan țare
Buget total/an: (lei)
Cuantum de venituri necesar de atras (în procente raportat la bugetul anual) :
22. Nivel de cheltuieli
Cheltuieli/an: (lei)
23. Institu ția a accesat pân ă în prezent subven ții de la MMFPSPV, prin Legea
34/1998?
a) da, în cuantum de
(lei) în anul
b) nu, a fost depus dosar de solicitare, dar nu s-a ap robat;
c) nu, nu a fost depus dosar de solicitare, deoarece i nstitu ția nu este licen țiat ă;
d) nu, institu ția este licen țiat ă, dar nu a fost depus dosar de solicitare;
e) nu, nu știam c ă exist ă posibilitatea acces ării unor astfel de fonduri;
f) nu, nu este o prioritate pentru noi;
24. Care este nivelul subven ției (per beneficiar, pe lun ă) care ar fi considerat ă 20. În ce domenii de economie social ă ar putea institu ția investi și dobândi un profit?
a) zootehnie – agricultur ă; b) me ște șug ăresc; c) patiserie; d) croitorie;
e) comer țul cu am ănuntul; f) industrie; g) altul:

Venituri realizate din: (în procente %)
servicii prestate activit ăți de
economie social ă donatii și
sponsoriz ări subven ții proiecte finan țate din fonduri
nerambursabile: alte surse
publice private externe

Cheltuieli: (în procente %)
cu personalul cu procesul de
îngrijire în centru cu interven ții medicale administrative altele

220
suficient ă pentru desf ăș urarea activit ății de îngrijire pe termen lung?
a) < 250 ron; b) între 250 – 500 ron; c) între 500 – 7 50 ron; d) între 750 – 1000
ron;
25. Ce categorii de costuri ar trebui s ă fie eligibile pentru aceast ă subven ție?
(Completa ți cu cifre de la 1 la 6, în ordinea descresc ătoare a priorit ății lor)
26. Institu ția a accesat pân ă în prezent fonduri nerambursabile, prin Legea 350/ 2005,
de la Consiliul Jude țean de care apar ține?
a) da, în cuantum de ______________ (lei) în anul _______________
b) nu, a fost depus proiectul, dar nu s-a aprobat;
c) nu, știm de posibilitatea acces ării acestor fonduri, dar nu a fost depus proiect;
d) nu, nu știam c ă exist ă posibilitatea acces ării unor astfel de fonduri;
f) nu, nu este o prioritate pentru noi;
27. Institu ția a accesat pân ă în prezent fonduri nerambursabile, prin Fondurile
Structurale Europene (FSE)?
a) da, în cuantum de (lei) în anul
b) nu, a fost depus proiectul, dar nu s-a aprobat;
c) nu, știm de posibilitatea acces ării acestor fonduri, dar nu a fost depus proiect;
d) nu, nu știam c ă exist ă posibilitatea acces ării unor astfel de fonduri;
f) nu, nu este o prioritate pentru noi;
28. Institu ția este acreditat ă pe furnizor?
a) da; b) nu;
29. Institu ția este licen țiat ă pe serviciu?
a) da; b) nu;
30. Care sunt sursele de informare și actualizare în ceea ce prive ște legisla ția în
vigoare?
a) site-ul MMFPSPV;
b) angaja ții AJPIS;
c) juri ști și avoca ți;
d) al ți colegi din sistem;
e) campanii de informare, simpozioane, sesiuni de comu nic ări;
f) din pres ă;
g) altele (men ționa ți)
h) nu m ă informez;
31. Cum cataloga ți legisla ția actual ă din domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice?
a) foarte elaborat ă;
b) adaptat ă nevoilor actuale;
c) nesatisf ăcătoare;
d) în dezacord cu situa ția limit ă în care se afl ă c ăminele de b ătrâni;
32. Surprinde ți trei aspecte pozitive ale legisla ției în vigoare: Categorie de costuri Indicator
cheltuieli cu salariile
cheltuieli cu materiale sanitare
cheltuieli cu materiale de curatenie
cheltuieli cu hrana
cheltuieli cu carburan ții
cheltuieli cu întretinerea (iluminat, telefonie, in ternet)

221
a)
b)
c)
33. Ce dificult ăți a ți întâmpinat în procesul de acreditare/ licen țiere, din punct de
vedere legislativ?
a)
b)
c)
34. Propune ți câteva amendamente generale ce ar putea fi introd use în viitoarele acte
normative na ționale/ interna ționale.
a)
b)
c)
35. Ce modific ări punctuale a ți sugera pentru legisla ția în vigoare din domeniul
asisten ței sociale a persoanelor vârstnice, recep ționat ă anterior prin email?
a) __________________________________________________ __________________
b) __________________________________________________ __________________
c) __________________________________________________ __________________

Cap. 4 – Domeniul cultural – spiritual
36. Care sunt activit ățile culturale pe care le organiza ți în centrul dumneavoastr ă?
a)
b)
c)
37. Cum implica ți vârstnicii în activit ățile de ergoterapie/ terapie ocupa țional ă?
a) le cere ți p ărerea;
b) activit ățile culturale sunt impuse de c ătre o persoan ă sau comisie la nivel de institu ție;
c) acestea se desf ăș oar ă în acord cu vârsta si preocup ările lor;
d) vârstnicii nu sunt implica ți în astfel de activit ăți;
38. Care sunt categoriile de activit ăți culturale pe care le desf ăș ura ți cu cea mai mare
frecven ță ?
a) serbarea zilelor de na ștere ale vârstnicilor;
b) seri culturale;
c) ateliere de tip hand – made;
d) revista centrului;
e) cor, cantec și dans popular;
39. Ce rezultate a ți observat în urma implic ării beneficiarilor în aceste activit ăți
culturale/ de ergoterapie?
a) conduce la o cre ștere a stimei de sine;
b) vârstnicii uit ă de probleme legate de boal ă și suferin ță ;
c) dezvolt ă noi preocup ări și leag ă rela țiile dintre vârstnici;
d) nu produce un efect scontat;
e) este o povar ă financiar ă deoarece presupune angajarea unor persoane de spec ialitate care s ă
desf ăș ore aceste activit ăți;
40. În ce m ăsur ă via ța cultural ă și activit ățile ocupa ționale mai sunt prioritare pentru
dumneavoastr ă, în calitate de coordonator al centrului?
a) am satisfac ția faptului c ă vârstnicii au o preocupare în plus;
b) dinamizeaz ă foarte mult via ța centrului;

222
c) este o problem ă deoarece nu avem persoane competente care s ă gestioneze acest
domeniu;
d) nu de ținem resurse suficiente pentru plata salarial ă și a materialelor nesesare acestor
ateliere;
e) nu prezint ă interes; problemele sociale și medicale ale vârstnicilor sunt prioritare.
41. Care este relevan ța unui program spiritual în centrul dumneavoastr ă?
a) vârstnicul devine mai lini știt și imp ăcat cu sine;
b) în urma implement ării unui astfel de program atmosfera în centru este mai echilibrat ă;
c) apar dispute între vârstnici pe probleme de aparten en ță religioas ă;
d) nu exist ă în acest moment, îns ă ne dorim implementarea unui astfel de program;
e) nu este foarte important acest aspect;
42. În cazul în care agrea ți implementarea unui program spiritual, care sunt a ctivit ățile
vizate?
a) rug ăciunea comun ă cu to ți vârstnicii, indiferent de apartenen ța religioas ă;
b) rug ăciunea individual ă, la fiecare camer ă s ăvâr șit ă de un cleric/consilier spiritual;
c) medita ții sau contemplare;
d) participarea la slujbele oficiate la capela institu ției (dac ă exist ă) sau la Biserica din
apropiere;
43. În urma c ărui program spiritual, persoana vârstnic ă devine mai lini știt ă, echilibrat ă
și mai cooperant ă?
a) Sf. Liturghie;
b) rug ăciunea de diminea ță / sear ă;
c) Sf. Spovedanie;
d) alte practici religioase (a se specifica) :
44. Care sunt rezultatele sau efectele rug ăciunii?
a) în plan personal, vârstnicul devine mai bun;
b) în plan comunitar, vârstnicii se în țeleg mai bine, devin mai toleran ți;
c) în plan institu țional, atât vârstnicii cât si personalul coopereaz ă mai eficient;
d) nu vedem niciun rezultat, oamenii râmân la fel de s crupulosi si irascibili;
45. Care este persoana cea mai potrivit ă pentru implentarea unui program spiritual si
de ce?
a) preotul/ coordonatorul spiritual al unei grup ări religioase, pentru c ă de ține competen țe
si este format în acest sens;
b) psihologul, pentru c ă are experien ța consilierii personale si de grup;
c) asistentul social, pentru c ă rolul s ău este si acela de a fi un bun mediator social si
provoac ă o interconectare a factorilor personali si comunit ari;
d) o persoan ă din exteriorul institu ției, necleric care este un model de via ță pentru ceilal ți,
deoarece este neutru si impar țial.
Cap. 5 – Formare profesional ă
46. Crede ți c ă preg ătirea profesional ă a dumneavoastr ă, în calitate de coordonator al
centrului, este relevant ă? Dac ă da, în ce m ăsur ă?
a) foarte relevant; b) relevant; c) pu țin
relevant;
47. În cazul în care preg ătirea profesional ă este relevant ă, v ă rog s ă alege ți modul
academic prin care se poate realiza:
a) cursuri postuniversitare;
b) masterat;
c) module de competen țe profesionale;

223
48. În condi țiile în care ve ți opta pentru una din cele trei variante, ce buget al institu ției
ve ți aloca pentru preg ătirea dumneavoastr ă si a personalului de specialitate? (RON/
an/ persoan ă)
a) 500 – 1000;
b) 1000 – 1500;
c) 1500 – 2000;
d) > 2000;
49. Datorit ă nevoii de profesionalizare a personalului de speci alitate ce deserve ște
serviciul oferit de institu ția dvs, inten ționa ți ca în urm ătorul an s ă angaja ți
absolven ți cu preg ătire universitar ă în domeniul social-medical?
a) da, urm ărim s ă angaj ăm în func ția de asistent social: 1-2 persoane;
b) da, urm ărim s ă angaj ăm în func ția de psiholog: 1-2 persoane;
c) da, urm ărim s ă angaj ăm în func ția de asistent medical/medic: 1-2 persoane;
d) da, urm ărim s ă angaj ăm în func ția de kinetoterapeut: 1-2 persoane;
e) da, urm ărim s ă angaj ăm în func ția de ergoterapeut/terapeut ocupa țional: 1-2
persoane;
f) da, dar al ți profesionist (men ționa ți):
50. Vede ți oportun ă colaborarea cu Universitatea „Alexandru loan Cuza" din Iasi sau
cu alte universit ăți din țar ă pentru a include în programul de asisten ță socio-
medical ă practica de specialitate a viitorilor asisten ți sociali/psihologi si al ți
specialisti, precum si al ți voluntari?
a) da, este o abordare excelent ă;
b) da, este oportun, dar acest lucru presupune si anum ite costuri cu resursele alocate în acest
proces;
c) nu, nu este oportun.
Vă mul țumim pentru colaborare!

Anexa 2 – Fi șa de evaluare bio-psiho-socio-spiritual ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:

FI ȘA DE EVALUARE
BIO-PSIHO-SOCIO-SPIRITUAL Ă

Num ărul fi șei _______________________________
Data lu ării în eviden ță ________________________
Data evalu ării ______________________________
Data reevaluare _____________________________

224
I. EVALUARE SOCIAL Ă – DATE DESPRE PERSOANA EVALUAT Ă

NUME:___________________________
PRENUME:___________________________________________ ____
DATA ȘI LOCUL NA ȘTERII ____________________________________________ ___
VÂRSTA: _____________ ADRES Ă: _________________________________________
TELEFON: ___________________PROFESIA: _____________ _____ OCUPA ȚIA:
______________________
STUDII:  FĂRĂ; PRIMARE;  GIMNAZIALE; LICEALE; UNIVERSITARE
CARTE IDENTITATE/BULETIN: SERIA______ NR.__________ ___ CNP:
____________________________
CUPON PENSIE (DOSAR PENSIE) nr.:___________________ _________________
DOSAR (CUPON) PERSOAN Ă CU HANDICAP nr. ____________________________
CARNET ASIGUR ĂRI DE S ĂNĂTATE: seria: ________________________________
SEX:  F;  M RELIGIE: _______________________________________ ________
STAREA CIVIL Ă:  NEC ĂSĂTORIT( Ă), CĂSĂTORIT( Ă),
DATA______________________ VĂDUV( Ă), DATA______________________,
DIVOR ȚAT( Ă), DAT Ă_____________________________  DESP ĂRȚIT( Ă) ÎN FAPT,
DATA_______________________________________________ _________
COPII:  DA,  NU
DACA DA, ÎNSCRIETI: numele, prenumele, adresa, nr.t elefon
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________

REPREZENTANTUL LEGAL
NUMELE____________________________PRENUMELE________ _______________
CALITATEA: _______SOT, _______SO ȚIE, _______FIU/FIICA,_______RUDA,
______ALTE PERSOANE

225
LOCUL ȘI DATA NA ȘTERII_____________________________________________
VÂRSTA_________
ADRESA_____________________________________________ _________________
TELEFON: ACAS Ă________________________, SERVICIU_________________ _

PERSOANE DE CONTACT ÎN CAZ DE URGEN ȚĂ
NUMELE_____________________________
PRENUMELE______________________________________
ADRESA_____________________________________________ ___________________
TELEFON: ACAS Ă______________________, SERVICIU___________________ _____

CONDI ȚII DE LOCUIT:
 CASA,  APARTAMENT BLOC,  ALTE SITUA ȚII (specifica ți)_________
 PARTER,  ETAJ (specifica ți)_____,  LIFT
NR. CAMERE: ______,  BUC ĂTĂRIE,  BAIE,  DU Ș
 WC:  SITUAT ÎN INTERIOR,  SITUAT ÎN EXTERIOR
ÎNCĂLZIRE:  FĂRĂ,  CENTRALĂ,  CU LEMNE/C ĂRBUNI,  GAZE,
 CU COMBUSTIBIL LICHID,  ALTELE
LUMINOZITATE:  ADECVATĂ,  NEADECVAT Ă
UMIDITATE:  ADECVATĂ,  NEADECVAT Ă,  IGRASIE
IGIENĂ:  ADECVATĂ,  NEADECVAT Ă
 ARAGAZ/MA ȘIN Ă DE G ĂTIT,  FRIGIDER,  MA ȘINA DE SP ĂLAT
 RADIO/TV,  ASPIRATOR

CONCLUZII PRIVIND MEDIUL AMBIENTAL:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

RE ȚEA FAMILIAL Ă
LOCUIE ȘTE:
 SINGURĂ, DATA___________
 CU SOȚ/SO ȚIE, DATA__________
 CU COPII, DATA_____________

226
 CU ALTE RUDE, DATA____________
 CU ALTE PERSOANE, DATA___________

PERSOANELE CU CARE LOCUIE ȘTE (nume, prenume, vârsta, calitatea, rela țiile cu
beneficiarul):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

STAREA DE S ĂNĂTATE A PERSOANELOR CU CARE LOCUIE ȘTE:
 BUNĂ,  FOARTE BUN Ă,  BOLNAVĂ,  CU DIZABILIT ĂȚI
(specifica ți) _________________________,  DEPENDENT Ă (alcool,etc) ___________,

ESTE AJUTAT DE FAMILIE:
 FINANCIAR,  CU ALIMENTE,  ACTIVIT ĂȚI MENAJ

RELA ȚIILE CU FAMILIA:
 BUNE,  TENSIONATE,  INEXISTENTE,
EXIST Ă RISC DE:  NEGLIJARE
 ABUZ
(daca da, specifica ți _________________________________________________ ______
___________________________________________________ _____________________
RE ȚEA DE PRIETENI/VECINI:
RELA ȚII CU VECINII/PRIETENII:
 DA,  NU,  VIZITE,  RELA ȚII DE ÎNTRAJUTORARE
 PERMANENTE,  SPORADICE

DAC Ă ÎNTRE ȚINE RELA ȚII DE ÎNTRAJUTORARE/BUNE CU VECINII/PRIETENII
MEN ȚIONA ȚI (numele, prenumele, tipul de ajutor oferit):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

SPA ȚII FRECVENTATE:

227
 BISERICĂ,  CLUBURI,  ALTELE (specifica ți)____________________________
PARTICIP Ă LA:
 ACTIVIT ĂȚI ALE COMUNIT ĂȚ II,  ACTIVIT ĂȚI RECREATIVE
PRIME ȘTE SUPORT DIN PARTEA COMUNIT ĂȚII:  NU,  DA
(specifica ți)_________________________________________________ ______________
___________________________________________________ ______________________

EVALUAREA SITUA ȚIEI ECONOMICE
VENIT LUNAR PROPRIU:
 PENSIE DE ASIGUR ĂRI SOCIALE DE STAT,  PENSIE PRIVAT Ă,  PENSIE
CAP,  PENSIE I.O.V.R.,  PENSIE PENTRU PERSOANE CU HANDICAP,
 ALTE VENITURI
VENIT GLOBAL______________
BUNURI MOBILE ȘI IMOBILE AFLATE ÎN POSESIE
____________________________________________

II. EVALUARE PSIHOLOGIC Ă
DE ȚINE EVALUARE PSIHOLOGIC Ă REALIZAT Ă ÎN AFARA CENTRULUI
REZIDEN ȚIAL:
 DA, DATA _____________________ ;  NU

PROFIL PSIHOLOGIC CURENT:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
_________

228
III. EVALUARE MEDICAL Ă
Medic de familie: _________________________________ _____________________
Adesa cabinet: ____________________________________ _________________
Telefon: _________________________fax: ____________ ___________________

A. Diagnostic prezent:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
B. Starea de sanatate prezenta:
– Antecedente familial relevante:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
Antecedente personale:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
Tegumente simucoase (prezenta ulcerului de decubit, plagi, etc):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
Aparat locomotor (se evalueaza simobilitatea si tul burarile de mers):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
– aparat respirator (frecventa respiratorie,, tuse, e xpectoratie, dispnee, etc):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
– aparat cardiovascular (TA, AV, puls, dispnee, tulbu rari de ritm, edeme, tulburari
circulatorii periferice, etc):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ____________________
– aparat digestive (dentitie, greturi, meteorism, tul burari de transit intestinal-prezenta
incontinentei anale; se ealueaza sistarea de nutrit ie):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

229
– aparat urogenital (dureri, tulburari de mictiune-pr ezenta incontinentei urinare, etc,
problem genitale):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ _____________________
– organe de simt(auz, vaz, gust, miros, simt tactil):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
– examen neuropsihic (precizari privind reflexele, tu lburari de echilibru, prezenta
deficitului motor si sensorial, crize Jacksoniene, etc):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
C. Investigatii paraclinice relevante (datele se ident ifica din documentele medicale ale
persoanei):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
D. Schema de tratament. Recomandari de specialitate pr ivind tratamentul igienico-
terapeutic si de recuperare (datele se identifica d in documentele medicale ale
persoanei – bilete de externare, retete si/sau fisa medicala din spital, policlinica,
cabinet medicina de familie):
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

IV. EVALUARE FUNC ȚIONAL Ă – EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDEN ȚĂ
Nr.
crt. Criterii de
încadrare în grad
de dependen ță Nu necesit ă
supraveghere sau
ajutor Necesit ă
supraveghere
sau ajutor Necesit ă
supraveghere
permanent ă

230
și/sau ajutor
Evaluarea
autonomiei 0 1 2
A.1. Activit ăți de baz ă ale vie ții de zi cu zi
1. Igiena corporal ă
(toalet ă general ă,
intim ă, special ă) Autonom Ajutor par țial Se realizeaz ă
numai cu
ajutor
2. Îmbr ăcat/dezbr ăcat
(posibilitatea de a
se îmbr ăca,
dezbr ăca, de a
avea un aspect
îngrijit) Autonom Autonom și/sau
par țial autonom
pentru îmbr ăcat:
trebuie înc ălțat Se realizeaz ă
numai cu
ajutor
3. Alimenta ție
(posibilitatea de a
se servi și de a se
hr ăni sigur) Mănânc ă singur Ajutor pentru
tăiat alimente Se realizeaz ă
numai cu
ajutor
4. Igiena elimin ărilor Autonom Incontinen ță
ocazional ă Incontinent
5. Mobilizare
(trecerea de la o
pozi ție la alta –
ridicat – așezat,
așezat – culcat, etc.
și mi șcarea dintr-
un sens în altul) Autonom Necesit ă ajutor Necesit ă ajutor
permanent
6. Deplasare în
interior (în
interiorul camerei
în care tr ăie ște, cu
sau f ără baston,
cadru, scaun
rulant, etc.) Autonom Se deplaseaz ă cu
ajutor par țial Nu se
deplaseaz ă
fără ajutor

231
7. Deplasarea în
exterior (în
exteriorul locuin ței
fără mijloace de
transport) Autonom Se deplaseaz ă cu
ajutor par țial Nu se
delaseaz ă f ără
ajutor
8. Comunicare
(utilizarea
mijloacelor de
comunicare la
distan ță în scopul
de a alerta: telefon,
alarm ă, sonerie,
etc) Utilizare normal ă
a mijloacelor de
comunicare Nu utilizeaz ă în
mod spontan
mijloacele de
comunicare Incapabil de a
utiliza
mijloacele de
comunicare
A.2 Activit ăți instrumentale
1. Prepararea hranei
(capacitatea de a- și
prepara singur
mâncarea) Prevede, prepar ă
și serve ște mesele
în mod normal Necesit ă ajutor
par țial pentru
prepararea și
servirea mesei Masa îi este
preparat ă și
servit ă de alt ă
pesoan ă
2. Activit ăți de
menaj (efectuarea
de activit ăți
menajere:
între ținerea casei,
sp ălatul hainelor,
vaselor, etc) Efectueaz ă singur
activit ățile
menajere Efectueaz ă
par țial activit ăți
ușoare Incapabil s ă
efectueze
activit ăți
menajere,
indiferent de
activitate
3. Gestiunea și
administrarea
bugetului și a
bunurilor
(gestioneaz ă
propiile bunuri,
bugetul, știe s ă
foloseasc ă banii, Gestioneaz ă în
mod autonom
finan țele proprii Necesit ă ajutor
pentru opera țiuni
financiare mai
complexe Incapabil de a-
și gestiona
bunurile și de
a utiliza banii

232
etc)
4. Efectuarea
cump ărăturilor
(capacitatea de a
efectua
cump ărăturile
necesare unui trai
decent) Efectueaz ă singur
cump ărăturile Poate efectua un
num ăr limitat de
cump ărături și,
sau necesit ă
înso țitor Incapabil de a
face
cump ărături
5. Respectarea
tratamentului
medical
posibilitatea de a
se conforma
recomand ărilor
medicale) Ia medicamentele
în mod corect
(dozaj și ritm) Ia
medicamentele
dac ă dozele sunt
preparate
separate Incapabil s ă ia
singur
medicamentele
6. Utilizarea
mijloacelor de
transport
(capacitatea de a
utiliza mijloacele
de transport) Utilizeaz ă
mijloacele de
transport public
sau conduce
propria ma șin ă Utilizeaz ă
transportul în
comun înso țit Se deplaseaz ă
pu țin numai
înso țit, în taxi
sau în ma șin ă
7. Activit ăți pentru
timpul liber
(persoana are
activit ăți culturale,
intelectuale, fizice,
etc-individuale sau
în grup) Le realizeaz ă în
mod curent Se realizeaz ă
rar, f ără
participare
spontan ă Nu realizeaz ă
și nu particip ă
la astfel de
activit ăți
B. Evaluarea statusului sensorial și psihoafectiv
1. Acuitate vizual ă Suficient de bun ă
pentru a citi, a
scrie, a lucra
manual, etc Distinge fe țele,
vede suficient
pentru a se
orienta și a evita Vede numai
umbre și
lumini,
cecitate

233
obstacole
2. Acuitate auditiv ă Aude bine Aude numai
vocea puternic ă
sau numai cu
protez ă Surditate sau
aude sunetele,
dar nu în țelege
cuvintele
3. Deficien ță de
vorbire Fără Disfazie, voce
de substitu ție,
altele Afazie
4. Orientare Orientare în timp
și în spa țiu Dezorientare în
timp Dezorientat în
spa țiu și/sau
fa ță de alte
persoane
5. Memorie F ără tulbur ări de
memorie Prezint ă
tulbur ări medii,
benigne Prezint ă
tulbur ări
severe,
maligne
6. Judecata Intact ă Diminuat ă Grav alterat ă
7. Coeren ța P ăstrat ă în
totalitate Păstrat ă par țial Incoeren ța
8 Comportament Normal Prezinta
tulbur ări medii
(hipoactiv,
hiperactiv, etc) Prezint ă
tulbur ări grave
9. Tulbur ări afective
(prezen ța
depresiei) Fără Depresie medie Depresie
major ă

NOTA:
Pentru fiecare activitate evaluat ă se identific ă trei posibilit ăți:
0 – activitate f ără ajutor, în mod obi șnuit și corect;
– nu necesit ă supraveghere și ajutor
1 – activitate f ăcut ă cu ajutor par țial și/sau mai pu țin corect;
– necesit ă supraveghere temporar ă și/sau ajutor par țial;

234
2 – activitate f ăcut ă numai cu ajutor
– necesit ă supraveghere permanent ă și/sau ajutor integral
Evaluarea statusului func țional si psihoafectiv se relizeaza avându-se în ved ere
condi ția obligatorie de integritate psihic ă a persoanei pentru a fi apta s ă efectueze
activit ățile de baza și instrumentale ale vie ții de zi cu zi.

V. EVALUARE SPIRITUAL Ă

SFERA INDIVIDUAL Ă:
 oficierea unor rug ăciuni individuale;
 are o rela ție individual ă cu un preot/duhovnic/consilier spiritual;

Îndepline ște urm ătoarele activit ăți religiose:
Spovedanie  da;  nu; Împ ărt ășanie  da;  nu; Alte rânduieli  da;  nu;
Lecturi spirituale  da;  nu; Vizionare programe religioase  da;  nu;
De ține și manifest ă interes fa ță de icoane și alte simboluri religioase spirituale  da;  nu;
Prime ște binecuvântare periodic ă din partea bisericii/îndrum ătorului spiritual  da;  nu;

SFERA RELA ȚIONAL Ă ȘI COMUNITAR Ă:
Converseaz ă pe teme moral-religioase cu cei din comunitatea re ziden țial ă  da;  nu;
Particip ă la activit ăți colective de rug ăciune  da;  nu;

SFERA MOBILIT ĂȚII CU SCOP RELIGIOS:
Particip ă la pelerinaje și vizite ale locurilor sfinte  da;  nu;

VI. REZULTATELE EVALU ĂRII BIO-PSIHO-SOCIO-SPIRITUALE
A. NEVOI IDENTIFICATE PE TOATE CELE CINCI DOMENII:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
B. GRADUL DE DEPENDEN ȚĂ :

235
 gradul I A – persoanele care și-au pierdut autonomia mental ă, corporal ă, locomotorie,
social ă și pentru care este necesar ă prezen ța continu ă a personalului de îngrijire;
 gradul I B – persoanele grabatare, lucide sau ale c ăror func ții mentale nu sunt în
totalitate alterate și care necesit ă supraveghere și îngrijire medical ă, pentru marea
majoritate a activit ăților vie ții curente, zi și noapte. Aceste persoane nu î și pot efectua
singure activit ățile de baz ă zilnice.
 gradul I C – persoanele cu tulbur ări mentale grave (demente), care și-au conservat, în
totalitate sau în mod semnificativ facult ățile motorii, precum și unele gesturi cotidiene pe
care le efectueaz ă numai stimulate. Necesit ă o supraveghere permanent ă, îngrijiri destinate
tulbur ărilor de comportament, precum și îngrijiri regulate pentru unele dintre activit ățile de
igien ă corporal ă.
 gradul II A – persoanele care și-au conservat autonomia mental și par țial autonomia
locomotorie, dar care necesit ă ajutor zilnic pentru unele dintre activit ățile de baz ă zilnice.
 gradul II B – persoanele care nu se pot mobiliza s ingure din pozi ția culcat în picioare,
dar care o dat ă ridicate, se pot deplasa în interiorul camerei de locuit și necesit ă ajutor
par țial pentru unele dintre activit ățile de baz ă ale vie ții zilnice.
 gradul II C – persoanele care nu au probleme locom otorii, dar care trebuie s ă fie ajutate
pentru activit ățile de igien ă corporal ă și pentru activit ățile instrumentale
 gradul III A – persoanele care se deplaseaz ă singure în interiorul locuin ței, se
alimenteaz ă și se îmbrac ă singure, dar care necesit ă un ajutor regulat pentru activit ățile
instrumentale zilnice, în situa ția în care aceste persoane sunt g ăzduite într-un c ămin pentru
persoane vârstnice și sunt considerate independente.
 gradul III B – persoanele care nu și-au pierdut autonomia și pot efectua activit ățile vie ții
cotidiene.
VII. SERVICII INTEGRATE, CARE POT R ĂSPUNDE NEVOILOR
IDENTIFICATE
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
VIII. DORIN ȚELE PERSOANEI EVALUATE
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________

236
IX. DORIN ȚELE ÎNRIJITORILOR DIN RE ȚEAUA INFORMAL Ă
(RUDE/PRIETENI/VECINI)
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
X. OFERTA DE SERVICII DE LA DOMICILIUL BENEFICIARUL UI POATE
ACOPERI URMATOARELE NEVOI IDENTIFICATE:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
XI. OFERTA DE SERVICII A CENTRULUI REZIDEN ȚIAL POATE ACOPERI
URM ĂTOARELE NEVOI IDENTIFICATE:
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
XII. CONCLUZII:
(gradul de dependen ță , locul în care necesit ă s ă fie îngrijit-domiciliu sau institutie,
posibilit ăți reale de a realiza îngrijirile, persoanele care e fectueaz ă îngrijirile, etc.)
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
___________________________________________________ ______________________
_________________

PERSOANA EVALUATA
SEMNATURA______________________________
FAMILIA: SOT/SOTIE/FIU/FIICA
SEMNATURA______________________________
REPREZENTANTUL LEGAL
SEMNATURA______________________________

XIII. ECHIPA DE EVALUARE
Asistent social: _______________ Semn ătura: _______________
Psiholog: _______________ Semn ătura: _______________
Medic/asistent medical: ___________ Semn ătura: _______________

237
Kinetoterapeut: _____________ Semn ătura: _______________
Consilier spiritual: ___________ Semn ătura: _______________

Anexa 3 – Fi șa de monitorizare privind terapia medical ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:
MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA I – TERAPIE MEDICAL Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții medicale (evolu ție, tratament,
func ții vitale, procurare tratamente, etc.)
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

3.

238

Concluzii
generale

Medic/asistent medical:

Anexa 4 – Fi șa de monitorizare privind terapia de recuperare și reabilitare func țional ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:

MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA II – TERAPIE DE RECUPERARE ȘI REABILITARE FUNC ȚIONAL Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții cu privire la procesul de
recuperare sau de men ținere a func ționalit ății fizice (capacitate de efort, grad de
dependen ță , evaluare ADL, etc.)
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

239

3.

Concluzii
generale

Kinetoterapeut:

Anexa 5 – Fi șa de monitorizare privind serviciile de integrare/r eintegrare social ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:
MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA III – SERVICII DE INTEGRARE/REINTEGRARE SOCIA L Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții cu privire la procesul de
integrare/reintegrare social ă (particip ări la activit ăți ergoterapeutice și de terapie
ocupa țional ă, atitudinea fa ță de aceste activit ăți, etc.)

240
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

3.

Concluzii
generale

Responsabil integrare și reintegrare social ă:

Anexa 6 – Fi șa de monitorizare privind consilierea psihologic ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:
MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA IV – CONSILIERE PSIHOLOGIC Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții cu privire la ședin țele de
consiliere psihologic ă (cine ini țeaz ă ședin țele, resurse identificate în rezolvarea unor
probleme, atitudinea beneficiarului fa ță de rezolvarea acestora, etc.)

241
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

3.

Concluzii
generale

Psiholog:

Anexa 7 – Fi șa de monitorizare privind terapia spiritual ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:
MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA V – TERAPIE SPIRITUAL Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții cu privire la via ța spiritual ă a
beneficiarului (frecven ța particip ării la activit ăți religioase, interesul de a continua aceste
activit ăți în afara programului propriu-zis, etc.)

242
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

3.

Concluzii
generale

Responsabil consiliere spiritual ă:

Anexa 8 – Fi șa de monitorizare privind asisten ța social ă
Centrul reziden țial:
Jude ț:
Coordonator:
MONITORIZARE PRIVIND SERVICIILE INTEGRATE
SEC ȚIUNEA VI – ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă

Nume și prenume beneficiar:
CNP:
Perioada de monitorizare:
În continuare se noteaz ă cele mai importante observa ții cu privire la via ța social ă a
beneficiarului (via ța în cadrul centrului, socializarea cu comunitatea reziden țial ă și
aspecte ale socializ ării cu mediul extern, prieteni și familie)

243
Nr. Crt. Observa ție Recomandare
1.

2.

3.

Concluzii
generale

Asistent social:

Anexa 9 – Fi șă de monitorizare și autocontrol a Managementul institu țional
Centrul reziden țial pentru vârstnice
Jude țul:
Coordonator:

Fi șă de monitorizare și autocontrol a Managementul institu țional

Luna Nr. de
beneficiari Cereri de
admitere
in
asteptare Nr. de
angaja ți Nr. de
Voluntari Domeniul de
interes pentru
implicarea
studen ților în
perioda de Acte
normative
actualizate

244
practic ă
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

245
Anexa 10 – Fi șă de monitorizare și autocontrol a Profesionaliz ării insitu ționale
Centrul reziden țial pentru vârstnice
Jude țul:
Coordonator:
Fi șă de monitorizare și autocontrol a Profesionaliz ării insitu ționale
Lu
na Nr. de
angaja
ți cu
studii
superi
oare Nr. de
angaj
ați cu
studii
medii
și de
calific
are Cursuri
necesare
specializ ăr
ii
coordonat
orului Suma
alocat ă
preg ătirii
profesiona
le a
coordobat
orului Cursuri de
preg ătire
profesiona
lă
necesare
speciali ști
lor din
centru
(asistent
social,
psiholog,
as.
Medical,
Kinetotera
peut) Suma
alocat ă
preg ătiri
speciali ș
tilor Cursuri
de
formar
e
continu
ă a
pesonal
ului de
îngrijir
e Suma
destinat
ă
preg ătir
ii
profesio
nale a
persona
lului de
îngrijire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

246
Anexa 11 – Fi șă de monitorizare și autocontrol a Sustenabilit ății institu ționale
Centrul reziden țial pentru vârstnice
Jude țul:
Coordonator:

Fi șă de monitorizare și autocontrol a Sustenabilit ății institu ționale

Luna Venituri din
contribu țiile
beneficiaril
or Venitur
i din
alte
surse Cheltui
eli
general
e Sold Tipul de
activit ăț
i care ar
putea
genera
profit Profitul
estimat în
urma
implent ări
i noii
activit ăți
economic
e Raportul
venituri /
cheltuieli
în baza
profitulu
i estimat
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Anexa 12 – Ghid de interviu 1

Ghid de interviu nr.1
Nr. interviu:
Data:

247
Axa tematic ă: Clarificarea rolului meu
Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la boal ă
1. Suferiti de o boala cronica?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
2. Este important pentru dumneavostra sa urmati tra tamentul prescris de medic?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
3. Aveti asteptari de la medicul dvs si de la trata mentul prescris?
Raspuns:
a) Da
b) Nu

Anexa 13 – Ghid de interviu 2

Ghid de interviu nr.2
Nr. interviu:
Data:
Axa tematic ă: Rela ția nevoi-suport familial
1. Familia dvs are un rol important in tratarea bol ii/suferintei?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
2. In ce masura se implica familia dvs in modul de viata al beneficiarilor din institutie?
Raspuns:
a) Putin
b) Mult
3. Cine se implica mai mult, rudele apropiate sau c ele indepartate?
Raspuns:
a) Rudele apropiate
b) Rudele indepartate
4. Cum credeti ca se simt cei care va ajuta?

248
Raspuns:
a) Bine
b) Rau

Anexa 14 – Ghid de interviu 3

Ghid de interviu nr. 3
Nr. Interviu :
Data :
Axa tematic ă : Atitudinea personal ă a respondentului cu privire la terapia spiritual ă.
1.Cine v-a transmis primul sentiment religios?
Raspuns:
a) Familia
b) Clericii Bisericii
2. In viata ati simtit ajutorul lui Dumnezeu?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
3.Acum, la batranete, simtiti ajutorul lui Dumnezeu ?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
4.Prin slujitorii Bisericii, v-ati apropiat de Dumn ezeu?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
5. Va ajuta sau v-ar ajuta un program religios in cadrul centrului?
Raspuns:
a) Da
b) Nu
6. Credinta in Dumnezeu v-ar ajuta sa depasiti mai usor gandul la moarte?
Raspuns:
a) Da
b) Nu

249
Anexa 15 – Model de evaluare a manifest ărilor spirituale 1

250
Anexa 16 – Model de evaluare a manifest ărilor spirituale 2

251
BIBLIOGRAFIE
I. Studii și articole
1. Preîntâmpinarea crizei vârstei a treia – Raport al B ăncii Mondiale (1995).
2. Excluziunea social ă a persoanelor vârstnice . Consiliul Na țional al Persoanelor
Vârstnice (2010).
3. Ahn, Y.J., McInnes Miller, M. (2009). Can MFTs Addr ess Spirituality with Clients
in Publically Funded Agencies?. Contemporary Family Therapy , 32, 102-116.
4. Antonucci, T.C., Vandewater, E.A., Lansford, J. E. (2000). „Adulthood and aging:
social processes and development”. în Kazdin, A. E. (Ed), Encyclopedia of
psychology , Vol. 1 , American Psychological Association. Washington D. C.: Oxford
University Press.
5. Barna, Cristina, Atlasul economiei sociale , Institutul de Economie Social ă,
Bucure ști, 2014
6. Barrere, H. (1993). La relation psyho-sociale avec les personnes âgée . Toulouse:
Edition Privat.
7. Basadur, Min, Managing Creativity: A Japanese Model, Academy of M anagement
Executive , Vol.6, No.2, 1992
8. Băla șa, A. (2003). Protec ția social ă a persoanelor vârstnice în România. Calitatea
Vie ții , XIV, Nr. 1.
9. Băla șa, Ana, Protec ția social ă a persoanelor vârstnice în românia în Revista
Calitatea Vie ții, Editura Academiei Române, Bucure ști, 2003, anul XIV, Nr. 1
10. Bourdelais, P. (1993). L’age de la siellesse . Edition Odille Jacob.
11. Briggs, M. K. & Rayle, A. D. (2005). Spiritually a nd religiously sensitive
counselors. In C. S. Cashwell & J. S. Young (Eds.) , Integrating spirituality and
religion into counseling: A guide to competent prac tice (pp. 85-104). Alexandria,
VA: American Counseling Association.
12. Canda, E.R., Furman, L.D. (1999). Spiritual diversi ty in social work practice. NY:
The Free Press.
13. Carstensen, L. (1992). Social and Emotional Pattern s in Adulthood: Support for
Socioemotional Selectivity Theory. Psychology and Aging , Vol. 7, No. 3.
14. Centrul Interna țional de Cercetare și Informare asupra Economiei Publice, Sociale
și Cooperativelor (CIRIEC), Economia social ă în Uniunea European ă, rezumatul
raportului întocmit pentru Comitetul Economic și Social European, 2007

252
15. Cherman, S., „Theory and Philosophy of Social Work Organizations”, în P.T.
Mainfeld (Ed.), Organizing International Networks in Community Care , New
Zeeland, Mainway Publ., 2001
16. Cojocaru, Maria, Cojocaru, Daniela, „Managementul i nstitu țiilor de asisten ță
social ă", în volumul Asisten ța social ă a grupurilor de risc , coord. Buzducea D., ed.
Polirom, Ia și, 2010
17. Cojocaru, Ștefan, Metode apreciative în asisten ța social ă. Ancheta, supervizarea și
managementul de caz , ed. Polirom, Ia și, 2005
18. Commission of the European Communities, Businesses in the "Economie Sociale"
Sector. Europe’s Frontier Free Market , Brussels, 1989
19. Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice, Contribu ția politicilor publice la
modernizarea și dezvoltarea sistemului de servicii sociale pentru persoanele
vârstnice , 2013
20. Cook, C.H. (2004). Addiction and spirituality. Addiction , 99, 539-551.
21. Duba, J.D., Watts, R.E. (2009). Therapy with religi ous couples. Journal of Clinical
Psychology: In Session , 62, 210-223.
22. Duffy, R. D. (2006). Spirituality, religion, and c areer development: Current status
and future directions. The Career Development Quarterly, 55 (1), 52-63.
23. Economic and Social Committee, Opinion on the Social Economy and Single
Market , Brussels, 2000
24. Florea, Ș. (2010). Bioetica cre știn ă, o știin ță în slujba vie ții. Revista Român ă de
Bioetic ă, vol. 8, nr.1, 5-12.
25. Folkman, S., Moskowitz, J.T. (2004). Coping: Pitfal ls and Promise. Annual Review
Psychology , 55, 745-774.
26. Fontaine, R. (2001). „B ătrâne țe fericit ă, b ătrâne țe optim ă”. în Iacob, L., Vârsta a
treia, cunoa ștere și interven ție , Centrul de Formare in analiz ă și interven ție pentru
grupurile sociale defavorizate, Proiectul Tempus JB – JEP 142397/99, Ia și.
27. Furlong, M., On being able to say what we mean: the language of hierarchy in
social work practice, British Journal of Social Wor k, 1990
28. Gal, D. (2001). Dezvoltarea uman ă și îmb ătrânirea . Cluj-Napoca: Presa
Universitar ă Clujean ă.
29. Gal, Denizia (coord.) , Îngrijirea vârstnicului. Studii și modele de bune practici , ed.
Casa C ărții de Știin ță , Cluj-Napoca, 2012
30. Ghid de bune practici în promovarea dialogului soci al , 2010

253
31. Goffman, E, Relations in Public: Microstudies of the Public Ord er
(Harmondsworth: Penguin), Interaction Ritual: Essays on Face-to-face Behaviou r
(Harmondsworth: Penguin), Encounters: Two studies in the Sociology of
Interaction (Harmondsworth: Penguin), 1972
32. Goffman, E, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity
(Harmondsworth: Penguin), 1968
33. Goffman, E, The Presentatio of Self in Everyday Life , (Harmondsworth: Penguin),
1968
34. Hall, C. R., Dixon, W. A., Mauzey, E. D. (2004). S pirituality and religion:
Implications for counselors. Journal of Counseling & Development, 82 (4), 504-
507.
35. Haugh, I.E. (1998). Spirituality as a dimension of family therapists’ clinical
training. Contemporary Family Therapy , 20 (4), 471- 483.
36. Helminak, D. A. (2001). Treating spiritual issues i n secular psychotherapy.
Counseling and Values, 45 (3), 163-189.
37. Hoogestraat, T., Trammel, J. (2003). Spiritual and religious discussions in family
therapy: Activities to promote dialogue. The American Journal of Family Therapy ,
31: 413-426.
38. Hook, J.N., Worthington, E.L. Jr, Davis, D.E, Jenni ngs, D.J. II, Gartner, A.L.,
Hook, J.P. (2010). Empirically supported religious and spiritual therapies. Journal
of Clinical Psychology , vol. 66, nr. 1, 46-72.
39. Iloaie, S. (2009). Morala și via ța. Documentele Bisericii Ortodoxe Române
referitoare la bioetic ă. Revista Român ă de Bioetic ă, vol. 7, nr. 2, 5-12.
40. Ingersoll, R. E., Bauer, A. L. (2004). An integral approach to spiritual wellness in
school counseling settings. Professional School Counseling, 7 (5), 301-308.
41. Jones, J. (2004). Religion, Health, and the Psychol ogy of Religion: How the
Research on Religion and Health Helps Us Understand Religion, Journal of
Religion and Health , 43(4), p. 317-327.
42. Koenig, H.G. (2004).Religion, spirituality, and med icine: research findings and
implications for clinical practice. Southern Medical Journal , 97(12): 1194-1200.
43. Kolchakian, M.R., Sears, S.F. (1999). Religious Cop ing in College Students.
Journal of Religion and Health , 38(2), 115 – 125.
44. Kubler-Ross, E. (2009). On Death and Dying. What the Dying Have to Teach
Doctors, Nurses, Clergy and Their Own Families. Abingdon: Routledge.

254
45. Lambie, G. W., Davis, K. M., Miller, G. (2008). Sp irituality: Implications for
professional school counselors’ ethical practice. Counseling and Values, 52 (3),
211-223.
46. Lishman, J, Communication in Social Work (Basingstoke: Macmillan – acum
Palgrave Macmillan), 1994
47. Luca, C., Gîrleanu- Șoitu, D.-T. (coord.) (2011). Metodologie de lucru în asisten ța
psihosocial ă a persoanelor vârstnice . Ia și: Asocia ția Alternative Sociale.
48. Luca, C ătălin, Gîrleanu-Șoitu, Daniela, Metodologie de lucru în asisten ța psiho-
socio-juridic ă a persoanelor vârstnice , ed. Ia și, 2012
49. MacDonald, D. (2004). Collaborating with student’s spirituality. Professional
School Counseling, 7 (5), 293-300.
50. Major, D. A., Utilizing role theory to help employed parents cope with children’s
chronic illness , Health Education Research, 2003
51. Marnat, G.G. (2009). Handbook of Psychological Assessment, Fifth Edition . New
Jersey: John Wiley and Sons, Inc., Hoboken.
52. Mâță , Ilarion, „Hran ă pentru trup, hran ă pentru suflet la patiseria și brut ăria social ă
a Asocia ției Sf. Voievod Stefan cel Mare – Hârja”, articol p ublicat în Revista de
Economie Social ă, ed. Hamangiu, Bucure ști, vol. I, nr. 2/2016
53. Miller, G. (2005). Religious/spiritual life span d evelopment. In C. S. Cashwell &
J. S. Young (Eds.), Integrating spirituality and re ligion into counseling: A guide to
competent practice (pp. 105-122). Alexandria, VA: A merican Counseling
Association.
54. Mure șan, Sanda Roxana, Vârsta a treia între autonomie și vulnerabilitate , ed.
Limes, Cluj – Napoca, 2012
55. Myers, J. E., Williard, K. (2003). Integrating spir ituality into counselor preparation:
A developmental wellness approach. Counseling and Values, 47 (2), 142-155.
56. Neam țu, Nicoleta, „Dimensiunea managerial ă în Asisten ță social ă” în volumul
Tratat de Asisten ță Social ă, coord. Neam țu George,.ed. Polirom, Ia și, 2003
57. NELSEN, J. C., Communication theory and social work practice , University of
Chicago Press, Chicago, 1980
58. Neugarten, B.L. (1996). The meaning of age: selected papers of Bernice L.
Neugarten/ edited and with a forward by Dail A. Neugarten . Chicago: The
University of Chicago Press.

255
59. Oakes, K. E. & Raphel, M. M. (2008). Spiritual ass essment in counseling:
Methods and practice. Counseling and Values, 52 (3), 240-252.
60. Olaru, Adriana, Management , ed. Europlus, Gala ți, 2004
61. Ottens, A. J., Klein, J. F. (2005). Common factors : Where the soul of counseling
and psychotherapy resides. Journal of Humanistic Counseling, Education and
Development, 44 (1), 32-45.
62. Pargament, K.I. (2007). Spiritually Integrated Psychotherapy: Understanding and
Addressing the Sacred . New York: Guilford Press.
63. Pargament, K.I., Murray-Swank, N.A., Tarakeshwar, N . (2005). An empirically-
based rationale for a spiritually-integrated psycho therapy. Mental Health, Religion,
and Culture , 8, 155-165.
64. Passalacqua, S., Cervantes, J. M. (2008). Understa nding gender and culture within
the context of spirituality: Implications for couns elors. Counseling and Values,
52 (3), 224-239.
65. Patti R. J. – „The Handbook of Social Welfare Manag ement”, Sage Publications ,
London, 2000
66. Payne, M., The politics of case management in social work, Int ernational Journal
of Social Welfare , 2000
67. Plante, T.G. (2007). Integrating spirituality and p sychotherapy: Ethical issues and
principles to consider. Journal of Clinical Psychology , 63, 891-902.
68. Post, B.C., Wade, N.G. (2009). Religion and spiritu ality in psychotherapy: a
practice-friendly review of research. Journal of Clinical Psychology: in session ,
vol. 65, nr. 2, 131-146.
69. Powers, R. (2005). Counseling and spirituality: A h istorical review. Counseling
and Values, 49 (1), 217-225.
70. Preda, Marian, Politica social ă româneasc ă între s ărăcie și globalizare , ed.
Polirom, Ia și
71. Pugh, R, Effective Language in Health and Social Wo rk, Chapman Hall, Londra,
1996
72. Puiu, Alexandru, Management – analize și studii comparative , ed. Independen ța
Economic ă, Pite ști, 2007
73. Quinn P. – „Management’s Social Responsibility Role in a Welfare Organization”,
Management Decision

256
74. Rayburn, C. (2004). Assessing students for morality education: A new role for
school counselors. Professional School Counseling, 7 (5), 356-362.
75. Rădulescu, S. (1994). Sociologia vârstelor . Bucure ști: Editura Hyperion XXI.
76. Richard, P.S., Bergin, A.E. (2005). Ethical and Process Issues and Guidelines. A
spiritual strategy for counseling and psychotherapy , 2nd ed. (pp. 183-217).
Washington, DC, US: American Psychological Associat ion.
77. Ross, K., Handal, J., Clark, E., Vander Wal, J. (20 09). The Relationship between
Religion and Religious Coping: Religious Coping as a Moderator between Religion
and Adjustment. Journal of Religion and Health , 48, 454-467.
78. Rusu, P.P., Turliuc, M.N. (2010). Spiritualitatea și religia în psihoterapie. Jurnalul
de Psihologie Transpersonal ă, Nr. 13, 42-64.
79. Rusu, P.P., Turliuc, M.N. (2011). Aspecte etice ale integr ării spiritualit ății și
religiei în terapia de cuplu și familie. Revista Român ă de Bioetic ă, Vol. 9, Nr. 1,
24-36.
80. Sorescu, Emilia, Maria, B ătrâne țea între binecuvântare și blestem, ed. Universitaria
Craiova, 2009
81. Sorescu, M.E. (2005). Asisten ța social ă a persoanelor vârstnice, Curs universitar.
Universitatea din Craiova.
82. Stan, Dumitru, „Diminuarea st ărilor de criz ă prin sistemul asisten țial și economia
social ă”, în volumul Revista de economie social ă, ed. Hamangiu, Bucure ști, vol.
IV, nr. 1/2014
83. Strategia Europa 2020 – raport al Comisiei Europene, Bruxelles
84. Strauss, Anselm, Corbin Juliet, Basics of qualitative research : grounded theory
procedures and techniques , ed. Sage Publications, London, 1990
85. Șchiopu, Ursula, Verza, Emil (1997). Psihologia vârstelor . Bucure ști: Editura
Didactic ă și Pedagogic ă.
86. Șoitu, Daniela, Rebeleanu (coord.), Adina , Noi perspective asupra cursului vie ții ,
Ed. Universit ății „Alexandru Ioan Cuza”, Ia și, 2016
87. Thompson, Communication and Language: A Handbook of Theory an d Practice
(Basingstoke: Palgrave Macmillan), 2003
88. Tudor Gheorghe, Asisten ța social ă aspecte teoretice și practice , ed. Sf. Ierarh
Nicolae, Br ăila 2010

257
89. Tudor, Gheorghe, Managementul institu țiilor de asisten ță social ă din perspectiva
muta țiilor previzibile din lumea contemporan ă, ed. Didactica și pedagogic ă,
Bucure ști, 2013
90. Veerbraak, A. (2000). Gerotranscendence: An examination of a proposed ext ension
to Erik Erickson’s theory of identity development . Thesis submitted in partial
fulfillment of the requirements for the degree of M aster of Science in Psychology
in the University of Canterbury.
91. Vicol, M. C. (2006). Bioetica secular ă versus Bioetica cre știn ă. Revista Român ă de
Bioetic ă, vol. 4, nr. 1, 16.
92. Wahl, H.-W., Lehr, U. (2002). Applied fields in psy chological assessment:
Gerontology. în Fernandez – Ballesteros, R.(Ed.), Encyclopedia of Psychological
Assessment , Volume 1. London, U.K.: Sage.
93. Wolf, J. T. (2004). Teach, but don’t preach: Practi cal guidelines for addressing
spiritual concerns of students. Professional School Counseling, 7 (5), 363-366.
94. Zamfir, Elena, Preda, Marian, Diagnoza problemelor sociale comunitare , ed.
Expert, Bucure ști, 2000
95. Zinnbauer, B.J., Pargament, K.I. (2000). Working wi th the sacred: Four approaches
to religious and spiritual issues in counseling. Journal of Counseling and
Development , 78, 162-171.
II. Acte normative
1. Hot ărârea Nr. 867 /2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului
serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și func ționare
a serviciilor sociale
2. Legea 292 / 2011 ce reglementeaz ă cadrul general de organizare, func ționare și
finan țare a sistemului na țional de asisten ță social ă în România .
3. Monitorul oficial nr. 959/2015, Hot ărârea de Guvern nr. 978/2015 privind probarea
standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului
lunar pe membru de familie în baza c ăruia se stabile ște contribu ția lunar ă
de între ținere datorat ă de c ătre sus țin ătorii legali ai persoanelor vârstnice
din centrele reziden țiale , în vigoare de la 1 ianuarie 2016
4. Monitorul oficial nr. 561 din 28 iulie 2015, Legea nr. 219/23 iulie 2015 privind
economia social ă

258
5. Monitorul Oficial, nr. 157 din 06/03/2007, Legea nr . 17/2000, lege privind asisten ța
social ă a persoanelor vârstnice , republicat ă
6. Ordin 2126/05.11.2014, Anexa 1 – Standarde minime de calitate pentru serviciile
sociale cu cazare organizate ca centre reziden țiale destinate persoanelor vârstnice

III. Webografie
1. Diac Mihai, https://romanialibera.ro/aldine/magazin /sondaj-gallup .
2. Site-ul Oficial al Ministerului Muncii și Justi ției Sociale: http://www.mmuncii.ro
3. Site-ul oficial al GovItHub: http://ithub.gov.ro/
4. Site-ul oficial al A.D.I.V. România, www.adivromani a.ro
5. Site-ul oficial al E.D.E. Eldery European Associati on for Directors and Providers of
Long-Term Care Services for the Elderly: http://www .ede-eu.org/en