Schimbul Electronic de Documente Si Standardele Affiliate Crearea Unui Portal de Comert Electronic

Cuprins:

Introducere 6

Capitolul 1: Generalități. Situației curentă în tehnologiile informaționale comerț și industrie 9

1.1 Oportunitățile și formele utilizării Calculatoarelor Personale în afaceri 9

1.1.1 Sistemul Informațional al Întreprinderii 9

1.1.2 Etapele de pătrundere a Tehnologiilor Informaționale în Industrie 11

1.2 Internetul – viziune nouă asupra comunicațiilor 11

1.2.1 Internetul – rețea de Intraneturi 11

1.2.2 Dinamica Internetului 12

1.3 Comerțul Electronic 13

1.3.1 Varietățile e-comerțului 14

1.3.2 Efecte economico-sociale ale e-comerțului 17

Capitolul 2: Schimbul Electronic de Documente – element de bază al afacerilor electronice 18

2.1 Schimbul electronic de documente (EDI – Electronic Data Interchange) 19

2.2 Scenarii de schimb documente (mesaje) electronice 20

2.2.1 Scenariu de automatizare între unitățile de procurare și furnizori 20

2.2.2 Activitățile Administrației Publice Soluționate de EDI 21

2.2.3 Scenariu de comandare pe baza mesajelor EDI 22

2.2.4 Scenariu de facturare 23

2.3 Impactul EDI asupra afacerilor. 26

2.3.1 Ce face e-businessul 26

2.3.2 Circulația Stocurilor 28

2.3.3 Nivelul de deservire 30

2.3.4 Vânzările/Încasările 30

2.3.5 Profitul 31

2.3.6 Capitalul circulant 32

2.3.7 Eficiența lanțului de distribuție 33

2.3.8 Productivitatea 33

2.3.9 Volumul de lucru 35

2.3.10 Durata ciclului de producție 35

2.3.11 Costurile de achiziționare 36

2.3.12 Volumul stocurilor 37

2.3.13 Returnarea produselor 37

2.3.14 Erorile 38

2.3.15 Concluzii 39

2.4 Modele de implementare a EDI 39

2.4.1 EDI prin intermediul rețelelor private VAN 41

2.4.2 EDI prin intermediul rețelei Internet 42

2.4.3 Portale de asistență a e-businessului 43

Capitolul 3: UN/EDIFACT – Standardul EDI de bază 45

3.1 Introducere despre standardul UN/EDIFACT 45

3.2 Mesajele EDI. Structurarea mesajelor EDI 46

3.3 Indicatorii de opțiune și repetare 48

3.4 Segmente. Grupuri de Segmente 49

3.5 Elemente și Compozite (Grupuri de elemente) 49

3.6 Note de Dependență 50

3.7 Analiza unui mesaj EDIFACT – INVOIC 51

3.8 Mesajele EDIFACT – clasificare 60

3.9 Sumar asupra standardului EDIFACT 60

Capitolul 4: Sisteme XML/EDI. Convertorul XML2EDI 61

4.1 Platforma XML 61

Originea XML 61

Bazele sintaxei XML 61

4.2 Impactul XML asupra EDI 63

4.3 Arhitectura XML/EDI 63

4.4 Platforma Java 66

4.4.1 Java și XML 66

4.5 Realizarea convertorului XML2EDI 68

4.5.1 Elaborarea programului 68

4.5.2 Scenariu de funcționare 69

Capitolul 5: Compartimentul Economico-Organizațional 74

5.1 Calcularea costurilor de implementare și evaluarea eficienței unui proiect EDI pentru o întreprindere 74

5.1.1 Elaborarea planului de organizare a proceselor de cercetare și inginerești legate de implementarea proiectului 74

5.1.2 Determinarea devizului de cheltuieli 78

5.1.3 Evaluarea eficienței economico-sociale: 79

Capitolul 6: Compartimentul Protecția Muncii 81

6.1 Aprecierea pericolului la monitor 81

Concluzii 85

Bibliografie 86

Anexa 1: Tabela Mesajelor EDIFACT versiunea D.97A 87

Anexa 2: Listingul programului convertor XML2EDI 92

Anexa 3: Exemple de documente XML și XSL 97

=== l ===

Cuprins:

Introducere

Astăzi la începutul sec. XXI, Informatica este unul din domeniile-lidere ale dezvoltării societății. Calculatoarele, tehnologiile informatice sunt utilizate în cele mai diverse activități. Practic nu există domeniu unde tehnologiile informaționale nu ar fi binevenite și unde ele nu ar putea îmbunătăți starea de lucruri. Încă de la mijlocul sec. XX a fost clar că vor fi încununați cu succes doar cei care pot să utilizeze efectiv aceste noutăți tehnologice.

Curând după apariția calculatoarelor electronice (1943) a demarat o adevărat revoluție a performanțelor sistemelor de calcul cât și a sistemelor afiliate. O epocă de dezvoltarea atât de vertiginoasă omenirea practic nu a cunoscut. Acest domeniu cere și încadrează realizări dintre cele mai spectaculoase ale științei și tehnicii. Pe parcurs aceste tehnologii au început cucerirea diverselor domenii: de la cele legate de calcul pur matematic(pentru care au și fost concepute inițial) ajungând până la sisteme inteligente supra-sofisticate și revoluționare în domeniul telecomunicațiilor.

În anii „tineri” ai Informaticii calculatoarele erau utilizate separat doar ca mașini de calcul în cadrul unor procese locale, mai târziu apar tendințe de a interconecta aceste calculatoare pentru a soluționa probleme care nu puteau fi soluționate de o mașină de calcul individual – acest lucru marchează apariția rețelelor locale de calculatoare. Cu timpul apare ideea de a interconecta calculatoarele de la distanțe mari sau de a interconecta rețele locale îndepărtate lucru efectuat mai mult din raționamente de comunicație decât de obținere a performanțelor ridicate. Anume aceste tendințe au servit ca pretext pentru nașterea Internetului – care mai e numit azi și „a opta minune a lumii”. Astăzi Internetul depășește cu mult numărul și calitatea funcționalităților ce au fost planificate sau prevăzute la apariția lui. Practic Internetul devine coloana vertebrală a tuturor comunicațiilor înlocuind treptat majoritatea formelor de comunicație clasice.

Dacă la început sistemele de calcul aveau prețuri ridicate și doar foarte puțini puteau să-și permită să aibă în posesie un atare sistem, azi practic oricine își poate permite procurarea unui calculator personal plus serviciile de acces la Internet – accesibilitatea acestor tehnologii face ca ele să cucerească și să schimbe lumea.

Mai sus a fost menționat despre revoluționarea influențată de tehnologiile informaționale. Domeniul de afaceri este unul dintre liderii implementării cu succes a acestor tehnologii. Practic, în întreprinderile moderne o foarte mare parte din procesele industriale și manageriale este lăsat pe sama sistemelor de calcul. Nu face excepție de aici nici managementul documentelor – adică alcătuirea, expedierea și prelucrarea documentelor, care un lucru destul laborios. Tehnologiile Informaționale au dat și aici o soluție permițând ca aceste acțiuni să fie practic total automatizate. Deși în țările cu o economie prosperă cuvintele de tipul: comerț electronic, B2B, EDI nu mai reprezintă o noutate de ultimă oră, totuși conceptele și tehnologiile legate de ele mai merită să fie cercetate și respectiv îmbunătățite mai ales în condițiile țării noastre. Sursele bănești economisite și obținute pe baza acestor tehnologii sunt enorme preconizându-se ca pe viitor ele să fie cele mai ponderate din produsul intern. Deși tehnologiile date sunt un atribut indispensabil a țărilor puternic dezvoltate, de ele au beneficiat cu succes și unele țări cu o economie mai modestă demonstrând astfel eficacitatea și aplicabilitatea lor.

În lucrarea dată s-a pus ca unul din scopuri cercetarea unui subiect relativ nou în domeniul comunicațiilor puțin cercetat în RM deocamdată: Schimbul Electronic de Documente și standardele afiliate care reglementează regulile și modelele de funcționare a sistemelor Schimbului Electronic de Documente. Pe deoparte studierea lor e necesară din considerente economice, iar pe de altă parte țările vecine ca România, Ucraina, Rusia fac primii pași în realizarea lor iar noi nu trebuie să rămânem în urmă. De asemeni integrarea în organismele europene și mondiale cere funcționarea și cercetarea acestui domeniu.

Pe de altă parte lucrarea este un prim pas către crearea unui portal de comerț electronic în RM și are ca scop familiarizarea celor interesați cu tehnologiile de schimb electronic de documente. De aceea în lucrare se pune un accent deosebit pe motivarea economică și implementări reale pentru ca avantajul sistemelor și tehnologiilor date să fie ușor înțeles – aceste secțiuni fiind destinate beneficiarilor acestor sisteme care sunt interesați mai mult de partea financiară și economică a proiectelor. De asemenea sunt descrise și bazele „tehnice” – secțiuni destinate în special celor care eventual vor realiza, vor implementa, și vor întreține sistemele date.

Lucrarea dată conține patru capitole și trei anexe. În primul capitol sunt expuse o serie de generalități din cadrul comerțului electronic, în parte a Schimbului Electronic de Documente. De asemenea se cercetează unele aspecte ale proceselor economice ce au loc în interiorul întreprinderilor cât și posibilitățile de optimizare a procesului de producție în cadrul lor prin implementarea Tehnologiilor Informaționale. În acest capitol se face un studiu multilateral al comerțului electronic. Capitolul e destinat în special celor care nu sunt familiarizați îndeaproape cu domeniul economic și cel al tehnologiilor informaționale, și are ca scop principal prezentarea concepțiilor de bază din domeniile date. De asemenea se încearcă de a introduce un grad de claritate în ceea ce privește domeniul e-comerțului, ca necesitate contra confuziei create în jurul noțiunilor din domeniul comerțului electronic.

În capitolul doi este descris Schimbul Electronic de Documente (EDI – Electronic Data Interchange) ca fiind modalitatea principală de schimb de informație în cadrul afacerilor electronice. Se descriu scenarii tipice de interacțiune între agenții economici folosind documentele(mesajele) standardizate pentru EDI. Tot în acest capitol este dată o analiză a influenței e-afacerilor asupra principalilor indicatori economici ai întreprinderilor, acest subcapitol mai este destinat și ca informație pentru partea organizațional-economică a tezei de licența. În ultimul compartiment al capitolului doi se studiază evoluția arhitecturilor tehnologice de realizare a e-afacerilor și EDI: se cercetează schemele din trecut, se prezintă careva arhitecturi moderne și se expun tendințele în acest domeniu, de asemenea se expun și careva din cerințele ce trebuie să le satisfacă un sistem EDI.

Capitolul trei, descrie principalul standard mondial ce reglementează EDI – standardul EDIFACT (Electronic Data Interchange for Administration, Commerce and Transport) (Schimbul de Date Electronice pentru Administrație, Comerț și Transport). În capitolul dat sunt expuse conceptele de bază ale standardului, regulile sintactice pe care le reglementează, regulile semantice și însăși structura standardului. Scopul principal al capitolului este de a fi o sursă de a explica bazele și a fi o sursă de informație pentru realizarea pe viitor a tehnologiei EDI.

Capitolul patru reprezintă capitolul de proiect. Scopul acestui capitol este o scurtă cercetare a conceptului XML/EDI. Aici se face o scurtă descriere a limbajului extensibil de marcare XML și tehnologiilor legate de acest limbaj, de asemenea se cercetează platforma Java – în special instrumentele oferite de Java pentru XML. În capitolul patru sunt cercetate câteva arhitecturile XML/EDI, se descriu modulele necesare pentru o așa arhitectură. Unul din componentele de bază ale acestei arhitecturi este modulul de conversie XML2EDI. Capitolul continuă cu descrierea proiectării unui convertor XML2EDI pe baza limbajului și pachetelor Java.

În Anexa 1 este prezentată tabela mesajelor EDIFACT clasificate după domeniul de utilizare. Anexa dată are ca scop asistența modelării scenariilor de afaceri pe baza mesajelor EDIFACT.

Anexa 2 reprezintă listingul programelor pentru convertorul XML2EDI.

Anexa 3 conține un exemplu de fișiere XML și XSL prin care se poate de cercetat funcționarea rogramului de conversie.

Capitolul 1: Generalități. Situației curentă în tehnologiile informaționale comerț și industrie

Istoricește analizând viața ființelor umane se observă tendința continuă a acestora de a-și îmbunătăți modul de trai. În rezultatul acestei tendințe am obținut anturajul vieții moderne ca urmare a dorinței de a înlocui la maxim posibil munca umană de careva mecanisme. Secolul XX poate fi apreciat ca perioada de cea mai mare intensitate a inovațiilor. Tehnica de calcul care își are originea în această perioadă revoluționează multe din aspectele vieții cotidiene. Calculatoarele și tehnologiile informaționale deschid noi orizonturi de evoluție a umanității redefinind practic unele domenii ale activității noastre: comunicațiile în primul rând, managementul, producția de bunuri, comerțul, etc.

1.1 Oportunitățile și formele utilizării Calculatoarelor Personale în afaceri

Astăzi sunt tot mai puțini cei care nu concep sau refuză utilizarea calculatoarelor și tehnologiilor informaționale în domeniile societății moderne. Dar oricum se impune odată în plus menționarea oportunităților obținute prin implementarea unor sisteme de calcul calitative.

După cum s-a afirmat și mai sus omenirea se află într-un proces de continuă evoluție fapt care impune consumul unei cantități mai mare de bunuri de diferită natură. Deci e necesară automatizarea unor domenii ale vieții noastre pentru a suplini eventualul deficit de bunuri. Calculatoarele electronice intervin în această privință ca mijloace de bază pentru înlocuirea muncii mai ales intelectuale a oamenilor. Astăzi calculatoarele și sistemele de calcul au diferite „profesii”: contabili, profesori, manageri, juriști, experți, chiar lăcătuși, etc. Avantajele unui sistem de calcul față de un operator uman sunt evidente: constanță în lucru, precizie, rapiditate, stabilitate la factori care în mod normal influențează angajații umani.

1.1.1 Sistemul Informațional al Întreprinderii

În teoria economică modernă se vorbește despre trei resurse – capitalul, forța de muncă și producția. O a patra resursă care acum este recunoscută ca atare și își mărește ponderea în condițiile actuale este informația.

Funcționarea adecvată a unei firme nu este posibilă doar prin contribuția organizării structurale – scheletul de rezistență a unității. De asemenea este necesar un sistem informațional care poate fi comparat cu aparatul circulator omenesc, ce oferă materia primă informațională necesară în stabilirea și îndeplinirea obiectivelor manageriale, a sarcinilor, competențelor și responsabilităților atât manageriale cât, cât și de execuție din cadrul societății comerciale.[1]

Ca oricare altul, sistemul informațional clasic al întreprinderii are careva deficiențe, printre care: distorsiunea informațiilor, redundanța, filtrajul, viteza mică de circulație.

Să încercăm examinarea unui sistem de producție generic, tipic pentru majoritatea întreprinderilor: Fig. 1.1

Deși în figură sunt departe de a fi reprezentate toate relațiile posibile în cadrul unui proces de producție ca relațiile de transfer bani, relațiile la burse de valori, relații cu diferite fonduri, se observă totuși abundența și complexitatea fluxurilor informaționale ceea ce condiționează cheltuieli respective cu personalul implicat în acest proces, inexactitatea, viteza scăzută. Din experiența acumulată la acest capitol de către firmele de perspectivă rezultă că pe lângă angajații competenți, legislația reușită un rol hotărâtor îl are automatizarea procesului de preluare, transportare și prelucrare a informațiilor. Tehnologiile cele mai accesibile astăzi pentru automatizarea sistemului informațional al întreprinderilor sunt tehnologiile informaționale care astăzi sunt suficient de mature pentru a satisface în mare parte necesitățile în acest domeniu.

1.1.2 Etapele de pătrundere a Tehnologiilor Informaționale în Industrie

Dacă studiem cronologic penetrarea sistemelor de calcul în industrie și economie în general putem distinge trei etape:

La prima etapă tendința era de automatizare a unor procese de producție, de obicei aceste sisteme erau foarte bine puse la punct și fiabile, în majoritatea cazurilor funcționau doar într-un domeniu destul de îngust, aici sunt clasate inclusiv sistemele robot, liniile de producție automatizate dirijate de mașini de calcul, etc. Desigur și astăzi există și se implementează foarte multe asemenea sisteme care continuă să fie profitabile și înlocuiesc cu succes munca omului.

La etapa a doua se remarcă înzestrarea abundentă cu calculatoare personale a tuturor departamentelor în întreprinderi: începând de la președinte până la contabilitate și casa. Tot aici poate fi atribuită și răspândirea calculatoarelor personale ca aparat de menaj. La această etapă se fac de asemeni unele încercări primordiale de a interconecta calculatoarele „de producție”(care participă nemijlocit la procesul de producție, descrise în prima etapă) cu sistemele de calcul de evidență contabila, statistică, management, etc.

Tendința pentru etapa a treia este de a interconecta sistemele de calcul (fizic și logic) de la întreprinderi diferite. Atare sisteme asigură un grad înalt de siguranță, precizie, fiabilitate, și nu în ultimul rând un profit substanțial ca urmare a diminuării costurilor la etapele proceselor de producție unde mijloacele clasice de comunicație (prin agenți umani) sunt mai costisitoare și nu atât de efective. Acest scop ar fi pus probleme foarte mai câțiva ani în urmă, azi, datorită tehnologiilor informaționale moderne, în special Internetului aceasta nu e deloc un scop intangibil ba din contra există sisteme care funcționează bine și aduc profituri impunătoare. Așa cum se afirmă mai sus Internetul e mijlocul de bază care a permis de fapt conceperea unui sistem de producție și comercializare global.

1.2 Internetul – viziune nouă asupra comunicațiilor

Internetul prin sine a fost conceput precum un nou mod de comunicare dar astăzi el devine practic mijlocul cel mai ieftin și mai universal de comunicație. În unele surse se estimează că în viitor Internetul va fi nivelul primar de tranzacționare a informațiilor iar toate comunicațiile clasice(telefon, TV, fax, etc.) vor fi simulate pe baza lui.

1.2.1 Internetul – rețea de Intraneturi

Internetul este simplu de definit. Daca ai la dispoziție doua calculatoare și faci intre ele o rețea fizica care sa le permită sa comunice informații obții un Intranet – adică o rețea locala. Mai multe calculatoare în aceasta rețea locala fac necesara configurarea unuia dintre calculatoare drept server – adică un punct de reper pentru orice calculator din sistem în care acestea pot găsi instrucțiuni privind nivelurile de acces la celelalte calculatoare și operațiile permise. Un sever este cu alte cuvinte un gardian al sistemului – care asigura buna sa funcționare și stabilește ordinea în sistem.

Internetul nu este altceva decât legarea unor Intranet-uri unele de altele putând astfel din orice punct al sistemului sa accesezi oricare din celelalte puncte.

Pentru ca toate aceste rețele sa poate comunica intre ele și sa schimbe informație este nevoie ca ele sa poată vorbi aceeași limba. Iar pentru niște mașini – așa cum sunt calculatoarele – limba pe care o vorbesc nu este altceva decât un program de calculator, sau o aplicație așa cum o denumesc specialiștii. În cazul Internetului, computerele vorbesc intre ele în limba numita HTTP [Hyper Text Transfer Protocol] care ar însemna în traduce Protocolul de Transfer Hyper Text. Și la fel ca și WWW și acest http:// e întâlnit în fata adreselor site-urilor de Internet.

În anul 1993, un cercetător pe nume Tim Berners Lee a scris o aplicație software care implementata pe serverele care alcătuiau deja rețeaua Internet avea sa schimbe Internetul și sa îl deschidă ca utilizare pentru oameni de toate vârstele și de toate ocupațiile, spre deosebire de cercetătorii și oamenii de știința care îl folosiseră până atunci. Aplicația creata de el se numea World Wide Web – pe scurt WWW. Acum, la 9 ani de la aceasta, litera W pusa de trei ori în fata unui cuvânt urmata de punct simbolizează deja o prezenta virtuala, un web site – un loc pe care îl poți vizita de la un calculator conectat la Internet, indiferent unde te-ai afla în lume.

Internetul a schimbat în primul rând modul în care oamenii comunica intre ei. Poșta electronica – sau 'email'-ul este cea mai buna exemplificare a acestei schimbări. Datele statistice arata ca aceasta este cea mai folosita aplicație a Internetului – sute de miliarde de mesaje fiind schimbate anual în toata lumea.

Mai mult chiar serviciile oferite de site-urile web au devenit din ce în ce mai diverse – o persoana putând: sa își facă cumpărăturile de la calculator [comerț electronic], sa își plătească taxele pe site-ul de pe Internet al ministerului de finanțe [guvernare electronică], sa voteze pe Internet și sa viziteze site-urile candidaților [democrație electronica] sau sa facă afaceri complexe cu alte companii [afaceri electronice sau eBusiness]. Aceasta întreagă sfera de aplicații care pot fi realizate pe Internet a debutat foarte simplu: cele doua calculatoare legate unul de altul care au format prima rețea din lume.[8]

1.2.2 Dinamica Internetului

Dacă în primii ani de apariție a Internetului el era accesibil doar serviciilor speciale, cercetătorilor acum această rețea devine omniprezentă: de la marile sisteme bancare până la utilizatorii casnici. Tabelele de mai jos pot sugera dinamica acestei rețele globale în lume cît și în Moldova. Dinamica numărului utilizatorilor Internet la 1000 locuitori în diferite regiuni este ilustrată în tabel Tab. 1.1:

Tab. 1.1.

Numărul utilizatorilor Internet la 1000 locuitori

În Moldova dinamica Internetului și resurselor de calcul e dată de Tab. 1.2:

Tab. 1.2.

Dinamica utilizatorilor Internet în Moldova

Statisticile de mai sus sunt prezentate cu scopul de a ilustra dinamica utilizatorilor rețelei globale Internet. Estimările pentru anii viitori a numărului de utilizatori sunt un motiv foarte bun ca oamenii de afaceri să ia în considerație Internetul și tehnologiile informaționale ca fiind un factor decisiv pentru prosperitate, în caz contrar vor pierde concurența în fața agenților economici care datorită implementării acestor tehnologii vor obține cheltuieli de producție și desfacere mai mici deci și un profit mai mare.

1.3 Comerțul Electronic

După cum s-a vorbit mai sus rețeaua globală Internet este un teren foarte propice pentru promovarea și susținerea afacerilor. Conceptul de afaceri prin Internet azi este cunoscut prin definiția generală de „e-commerce”. De fapt prefixul „e-” care apare azi în fața unei serii de cuvinte formând termeni de tipul: „e-mail”, „e-commerce”, „e-guvern”, „e-shop”, etc. Nu sunt altceva decât niște dovezi că tehnologiile „electronice” în întruchiparea Internetului duc omenirea spre o nouă formă de existență și anume: societatea informațională. Mulți sunt speriați și duși în confuzie de acești termeni noi, cu toate că de fapt tehnologiile „e-” nu schimbă din temelie principiile de bază ale vieții noastre ele doar dau o nouă interpretare creând noi scenarii pentru viața noastră de zi cu zi care sunt superioare după calitate concepțiilor clasice de comunicație, comerț, democrație.

Așa cum s-a menționat mai sus, e-comerțul este una din tehnologiile „e-” care astăzi este foarte la modă dar care tinde să schimbe sub aspect calitativ afacerile și comerțul. Din păcate definiția de e-comerț mai induce foarte multă confuzie și temeri. Pentru unele firme, comerț electronic înseamnă orice tranzacție financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noțiunea de comerț electronic acoperă circuitul complet de vânzări – inclusiv marketingul și vânzarea propriu-zisă. Mulți oameni consideră comerțul electronic ca fiind orice tranzacție comercială condusă electronic pentru cumpărarea unor produse cum ar fi cărți, CD-uri, bilete de călătorie și altele. Dar, comerțul electronic are, în sens larg un impact mult mai profund asupra evoluției afacerilor și cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziții comerciale ci și totalitatea activităților care susțin obiectivele de marketing ale unei firme și care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăți activități post-vânzare, servicii către clienți, etc. Comisia Europeana, în cadrul Esprit – programul sau de cercetare și dezvoltare, a definit conceptul de comerț electronic ca fiind modalitatea de a face un transfer de informații financiare folosind o rețea de comunicație, în cazul de față Internet-ul. Deci acesta din urmă rămâne să fie definiția de bază pentru comerțul electronic.

În concluzie putem afirma că e-comerțul nu este un produs sau o piață (după cum se vehiculează deseori în scopuri comerciale sau din cauze de necunoștință), ci o evoluție a afacerilor tradiționale în spațiul virtual creat de Internet. O mulțime de companii s-au declarat adepte ale acestui mod de a face afaceri datorită avantajelor oferite de Internet: rapiditate, flexibilitate, o disponibilitate 24 ore pe zi și posibilitatea de a prelucra rapid un volum mare de informații.

1.3.1 Varietățile e-comerțului

S-a menționat mai sus că termenul de comerț electronic este foarte larg și acoperă o bună parte din scenariile economice clasice. Să încercăm totuși să introducem un grad mai înalt de claritate în ceea ce privește acest termen. În Tab. 1.3 sunt arătate formele de interacțiune între participanții la scenariile social-economice tipice:

Tab. 1.3.

Formele de comerț electronic și relațiile adiacente comerțului electronic

În tabel, sectorul hașurat corespunde domeniului de comerț electronic. Astfel din punct de vedere al participanților la joc, activitățile de comerț electronic se pot împărți în activități de tip business to business (B2B) și business to consumer (B2C). Relația B2G poate fi și ea clasată sectorului de comerț electronic deoarece pot exista cazuri când are loc transmiterea informaților financiare între Guvern și Întreprinderi, dar se preferă nominalizarea aparte deoarece există transferuri de informație sau bunuri care nu sunt financiare între așa tip de instituții. Modelul de interacțiune a Întreprinderilor cu alți agenți (alte Întreprinderi, Consumatori, Guvern) este dat în Fig. 1.2:

Din cele două tipuri de activități de e-comerț, cea dominantă în prezent și în viitorul apropiat este activitatea de B2B, în 1998 raportul dintre tranzacțiile B2B și B2C era de 5,5 la 1 și se preconizează pentru 2003 ca acest raport să fie de 12 la 1. Reprezentantul cel mai cunoscut al B2B este fabrica virtuală. Element important în procesul de globalizare, fabrica virtuală oferă avantajul integrării resurselor și componentelor productive amplasate oriunde pe glob în scopul realizării unui produs finit. Această abordare scutește realizarea de investiții suplimentare, integrând optim producătorii de componente și subansambluri într-un sistem unic coordonat. Ea poate depista și utiliza cele mai bune formule preț-calitate existente la un moment dat, simplifică structura de personal și automatizează procesele ce nu necesită decizii prea complicate. Prin puterea de analiză și sinteză a datelor permite luarea rapidă a unei decizii optime în ceea ce privește alocarea resurselor. În final duce la o creștere a vitezei, o economie de bani și un plus de calitate. Adică la un produs mai ușor de vândut. Primele companii ce au utilizat acest sistem au fost producătorii de automobile și acest lucru nu este întâmplător ținând cont de cererea sporită de produse customizate și de marea diversitate de repere ce compun un automobil. Pătrunse mai lent în domeniul financiar-bancar, sistemele B2B††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††mă) ar putea crea Bursa-în-care-Soarele-nu-apune-niciodată.

Activitățile de tip B2C au ca exponent tipic magazinul virtual. Structura cea mai simplă a unui asemenea sistem este constituită dintr-un depozit, o pagină de web ce interfațează vânzătorul cu clientul și un sistem de distribuție a mărfii. Construcția este asemănătoare cu cea a caselor de comenzi, doar că plata se realizează on-line ca și informațiile despre marfa cumpărată ce pot fi obținute din rețea. Primul mare avantaj al abordărilor „e" îl constituie apariția pieței globale. Comerțul electronic este global prin însăși natura sa. Desigur, atunci când e vorba de mărfuri materiale, frontierele naționale mai au un rol de jucat, dar pentru toate mărfurile nemateriale acestea sunt ca și inexistente. Mai mult, el permite utilizarea de resurse distribuite, combinând, în cel mai avantajos mod, tot disponibilul planetar. El permite reducerea semnificativă a costurilor concomitent cu creșterea calității. Un exemplu în acest sens este cel al firmei CISCO Systems care, după înlocuirea sistemului de comenzi prin telefon sau fax cu cel on-line, a făcut o economie anuală de 500 mil. $, reducând procentul erorilor de la 25% la 2%. [3]

Așa cum s-a menționat mai sus există o confuzie în interpretarea comerțului electronic. Deseori comerțul electronic e asociat cu o pagină web a cărei interfață îți permite de a face cumpăraturi. De fapt se face o înlocuire a noțiunii de comerț electronic cu noțiunea de confort electronic, în acest caz care este diferența în a procura prin intermediul unei pagini web sau de a procura ceva prin telefon – în ambele cazuri informația se transmite în formă electronică și în ambele cazuri nu trebuie să pleci la centrul de comercializare, sa stai în rând, să alegi produsul, etc. Această confuzie poate fi eliminată dacă se ia în considerație faptul că comerțul electronic există de minimum 20 ani adică cu mult înainte ca acest termen să intre în conștiința comună în forma noilor abrevieri ca B2C, B2E, etc. Întrepătrunderea celor două sectoare: B2B și B2C e ilustrată în Fig. 1.3.

După cum se observă din schemă comerțul electronic este mult mai mult decât o interfață web care îți permite de a procura on-line, este de fapt un sistem complicat care include un sistem automat de management, un sistem de interacțiune a acestui sistem automat de management cu web-site-ul. Deci sistemele B2B și B2C în caz ideal coexistă împreună, doar astfel atingându-se adevăratele oportunități ale comerțului electronic.

1.3.2 Efecte economico-sociale ale e-comerțului

Aspectul economic al conceptului de comerț electronic este foarte mult discutat în ultimul timp, oricum concluzia este univocă: e-comerțul este un instrument care modifică calitativ relațiile de comerț clasice la orice nivel: începând cu nivelele superioare economice până la procurări cu amănuntul. Este prima data când tehnologia permite crearea unei piețe globale reale. Un cetățean care utilizează operațiunile de e-commerce poate sa își cumpere produsele mai ieftin, poate sa își aleagă produsele și calitatea acestora la prețul care îi convine. În același timp, poate sa își comande prin intermediul calculatorului un produs pe care nu îl găsește în orașul lui sau care în orașul lui este la un preț foarte mare. Acest lucru contribuie și la o scădere a prețurilor, și la o așezare a acestora pe baze reale, pe baze de costuri, pentru un număr extrem de mare de produse. Pe de altă parte, companiile din Moldova au nevoie de informație pentru a-și putea alege produsele cele mai ieftine, astfel încât acestea sa ajungă la cetățeni la prețurile la care trebuie – fără sa existe o creștere artificiala, din cauza costurilor de transport sau a dorinței unui comerciant de a-și pune un adaos comercial pe care el crede ca îl merita. În acest caz piața este cea care decide – acesta fiind de fapt factorul decisiv: adică decizia pieței. [4]

În prezent, veniturile realizate în lume din comerțul electronic se ridică la circa 100 mlrd. $, pentru anul 2003 prognozele fiind pentru un volum de 1300 mlrd. $. Evident, grosul acestor venituri este concentrat în SUA, țară în care se desfășoară circa 85% din operațiunile de comerț electronic. Dacă ne referim la exportul realizat prin e-commerce, în SUA acesta are o pondere de 10% din totalul comerțului electronic federal, spre deosebire de Canada unde procentul este de 85%. Acest fapt indică nivelul de dezvoltare extrem de ridicat al pieței interne americane precum și capacitatea ei ridicată de consum. Dar mai indică ceva: existența unei culturi economice de masă. [3]

În finalul acestui capitol care și-a pus ca scop familiarizarea cu principalele aspecte ale tehnologiilor informaționale, Internetului, proceselor de producție și situația prezentă din acest domeniu putem afirma că azi există practic toate condițiile tehnologice necesare pentru implementarea soluțiilor de comerț electronic. Pe de o parte în domeniul managementului și logisticii sunt realizate o serie de cercetări care permit formalizarea majorității proceselor economice și a celor de producție astfel e posibilă automatizarea lor. Pe de altă parte Internetul devine o rețea omniprezentă și practic accesibilă tuturor plus tehnologiile afiliate în ceea ce privește securitatea, fiabilitatea, etc. Deci există un sol fertil pentru a realiza automatizarea proceselor de producție și economice inclusiv întrepătrunderea lor. Acest fapt va condiționa în viitor mari avantaje economice și sociale.

Capitolul 2: Schimbul Electronic de Documente – element de bază al afacerilor electronice

După cum am menționat mai sus, sub noțiunea de comerț electronic vom subînțelege orice schimb de informație economică efectuat prin intermediul unui mijloc electronic de comunicație. Informația este azi pe drept considerată ca fiind un factor de producție – într-adevăr întreprinderile care au un management informațional bine pus la punct arată performanțe ridicate. Mijloacele electronice de azi oferă suportul necesar pentru a modifica revoluționar managementul informațional al întreprinderilor atât pe plan intern dar mai ales pe plan extern(interconectarea sistemelor informatice ale diferitor întreprinderi).

Integrarea Tehnologiilor Informaționale în afaceri și producție mai este denumită și „Afaceri Electronice” sau sectorul B2B sau e-business. După cum menționasem, acest domeniu este un „subdomeniu” al comerțului electronic.

Afacerile electronice nu își propun de a modifica modelele după care facem afaceri, ci mai degrabă modul în care le realizăm. Astfel după cum bine cunoaștem, majoritatea proceselor ce se desfășoară în business, sunt documentate. Istoric, toate aceste documente se fac pe hârtie. Condițiile unui contract de exemplu se întocmesc în scris și părțile implicate își pun semnăturile sub aceste condiții. Încă la începutul sec. XVII erau deja formulate principalele cerințe pe care trebuiau să le satisfacă diferite documente.

Astăzi situația e de așa natură că în sfera afacerilor este creată și prelucrată o cantitate impunătoare de documente. Aici se includ tot felul de comenzi de achiziționare, facturi, rapoarte, etc. Desigur o mare parte din aceste documente sunt transmise și prelucrate în diferite etape – lucru destul de voluminos uneori. Pe de altă parte azi situația este ameliorată parțial datorită sistemelor informatice ce sunt implementate la multe întreprinderi, care în mare măsură automatizează unele etape de procesare a datelor din documente. Partea rea aici este faptul că în multe cazuri, informația de la întreprinderea A se imprimă pe hârtie sub formă de document (din Sistemul Informatic al Întreprinderii A) ca mai apoi acest document să fie reintrodus de un agent uman în SI al întreprinderii B (destinatara documentului) – de aici erorile și întârzierile obișnuite. Astfel, dezvoltarea vertiginoasă a comunicațiilor din anii 80 ai sec. XX a deschis porțile pentru comerțul electronic și Schimbul Electronic de Documente (EDI – Electronic Data Interchange).

2.1 Schimbul electronic de documente (EDI – Electronic Data Interchange)

Interschimbul electronic de date (EDI – Electronic Data Interchange) reprezintă schimbul efectuat intre sistemele informaționale al unor date structurate în conformitate cu standardele convenite pentru mesaje prin intermediul mijloacelor electronice. Prin EDI, părțile cooperează pe baza unui acord clar, predefinit, referitor la afacerile comune, acest lucru realizându-se prin transmisia de date electronice structurate.  

În cadrul EDI, interacțiunile părților au loc prin intermediul aplicațiilor computerizate, care realizează o interfață cu datele locale și care sunt capabile sa schimbe informații structurate în domeniul afacerilor. EDI stabilește felul în care sunt structurate datele din documentele electronice în scopul transmiterii lor și definește semnificația fiecărei date dar, pentru transmiterea informației, se impune necesitatea unui serviciu suplimentar de transport (cum ar fi un sistem de mesagerie electronica sau de transfer de fișiere dintr-o baza de date în alta).  

Trebuie subliniat faptul ca EDI respecta autonomia părților implicate prin absenta constrângerilor impuse asupra procesării interne a informației schimbate sau asupra mijloacelor de transmisie.  

Domeniile dedicate ale aplicațiilor EDI sunt schimbul de informații de ordin comercial, financiar, medical, administrativ, de producție și alte informații similare, structurate în formate pe care aplicațiile le pot procesa. Exemple de date EDI sunt facturile, ordinele de procurare, declarațiile vamale ș.a.m.d.  

Automatizarea interacțiunilor prin EDI minimalizeaza cantitativ tranzacțiile olografe și interacțiunile umane, cum ar fi redefinirea datelor, tipărirea, transmiterea documentelor prin posta sau fax. Prin mijloacele EDI, Administrația Publica poate spori eficienta operațiilor uzuale zilnice și îmbunătăți relațiile cu partenerii ei externi, cum sunt întreprinderile, instituțiile economice și financiare și diverse alte Administrații Publice.  

În fond, standardele EDI oferă reguli sintactice pentru definirea documentelor structurate electronic, numite mesaje EDI, împreuna cu un număr ascendent de mesaje EDI stabilite prin acord internațional.[6]

O utilizare tipica a EDI o reprezintă automatizarea schimburilor informaționale intre un departament și o organizație externa, cum ar fi o companie de furnizare ori intre doua departamente de anvergura ale aceleiași Administrații, fiecare având propriul sistem de informare și diferite moduri de a prezenta aceeași informație. Oricum, se poate totuși întâmplă ca, în interiorul aceluiași departament, sa existe servicii având propriul domeniu de aplicații implementat pe diferite sisteme computerizate și care necesita un schimb automatizat de informații performant folosind EDI.

2.2 Scenarii de schimb documente (mesaje) electronice

Să examinăm în continuare câteva scenarii economice tipice, în modul în care pot fi realizate pe baza suportului oferit de EDI.

2.2.1 Scenariu de automatizare între unitățile de procurare și furnizori

În Fig. 2.1 este reprezentat un scenariu de automatizare între unitățile de procurare și furnizorii externi.

În figură este reprezentat procesul de afaceri pe care EDI este capabil să-l deruleze. Astfel în cadrul soluției, unitatea cumpărătoare schimba regulat, din partea departamentului, mesaje EDI standard cu doi furnizori pentru a investigări asupra prețului unor bunuri sau servicii. Furnizorii potențiali oferă cotațiile solicitate iar unitățile de procurare trimit un ordin de procurare furnizorului ales care, în contra-partida, va emite un ordin de trimitere și factura aferenta.  

Este de preferat ca mesajele standard EDI sa fie folosite pentru schimbul intern de informații . În acest sens, în exemplul de mai sus au fost folosite formate de mesaje locale.  

Pentru a concluziona, EDI permite procuratorului sa adapteze o serie de cerințe pentru noile sisteme de birou:  

automatizarea procedurii complexe de procurare;

schimbul de documente electronice cu furnizorii stabili și cu banca;

reducerea timpului de livrare;

efort redus de conducere a procedurii globale de procurare.

2.2.2 Activitățile Administrației Publice Soluționate de EDI

În calitate de un alt exemplu ar putea servi utilizarea EDI cu scopul descentralizării într-o Administrație Publică larg distribuită. O utilizare extensiva a mesajelor EDI permite automatizarea mai multor proceduri administrative și de relații comerciale intre un departament și alți parteneri, cum ar fi furnizorii, băncile, alte administrații etc. Fig. 2.2 reprezintă schematic problemele relevante ale unei Administrații Publice pe care EDI este capabila sa le sprijine (în prezent).

Mesajele EDI sunt capabile sa susțină derularea unor cicluri de relații comerciale și administrative cu diferiți parteneri externi în zone care sunt comune multor Administrații Publice, printre care:  

comandă/facturare la /de la furnizori;

statistici pentru raportarea scopurilor;

operații de asigurare;

pre-oferta și oferta;

controlul post-ofertei;

plățile prin intermediul bancar.

Exista și alte procese ale Administrației Publice în domenii specifice care pot fi, de asemenea, soluționate de EDI, cum ar fi:  

vama;

administrația sociala;

transportul;

ocrotirea sănătății;

municipalitatea;

poliția;

serviciile juridice.

Autoritățile Publice ar trebui sa fie primele interesate de implementarea EDI. Cozile (nu am scăpat de ele …) la depunerea celor n + 1 tipuri de declarații (de profit, de TVA, de CAS,…) ar dispărea. Ar fi o economie de timp extraordinara pe care contribuabilul și însăși Administrația Publică ar face-o iar acel timp economisit ar putea fi folosit în mod producti5. Pe de altă parte, prin monitorizarea documentelor tranzitate funcțiile de control și de statistică a statului și-ar putea exercita mult mai calitativ și mai rapid funcțiile.

2.2.3 Scenariu de comandare pe baza mesajelor EDI

Schemele prezentate mai sus au fost doar niște scenarii conceptuale, mai mult în modul în care le percepem prin prisma modelelor clasice de afaceri și schimb de documente. Mai jos sunt prezentate modele cu implicarea directă a mesajelor EDI, mesajele EDI folosite sunt conforme standardului EDIFACT care va fi discutat în următorul capitol de asemenea lista de mesaje este prezentată în

Anexa A.

Să considerăm un scenariu de comandare descris în Fig. 2.3:

Etapele acestui scenariu sunt următoarele:

Comerciantul trimite clientului un catalog (mesaj PRICAT) conținând aspecte detaliate și preturi ale bunurilor și serviciilor sale.

Cumpărătorul solicita o cotație (mesaj REQUOTE) pentru bunuri și servicii. Mesajul poate include informații despre: preț, confirmare, disponibilitate, cantitate, termeni de livrare și grafice.

La recepționarea REQUOTE, comerciantul răspunde cu o cotație (mesaj QUOTES) conținând informațiile solicitate de către cumpărătorul potențial.

Cumpărătorul comanda bunuri și servicii (mesaj ORDERS), specificând condițiile de vânzare, cum sunt: descrierea articolelor, cantitate, condiții de transport, destinația și mostrele de livrare.

Daca pe parcursul ciclului de comercializare, cumpărătorul dorește sa modifice anumite părți ale comenzii, el trebuie sa le statuteze prin mesajul ORDCHG.

Atunci când comerciantul recepționează o comanda sau o cerere de schimbare a comenzii, el confirma o astfel de comanda prin mesajul ORDRSP.

În conformitate cu condițiile stabilite în cadrul comenzii, se poate transmite un mesaj de la cumpărător la comerciant pentru specificarea cerințelor particulare ale produsului, cum sunt: instrucțiuni de livrare în termen scurt sau prognozarea pe termen mediu/lung a produselor/serviciilor. Aceasta sincronizare poate fi utila pentru procurarea particulara de bunuri sau servicii, care se pot dovedi mai ieftine în aceste de condiții. În astfel de cazuri, se poate utiliza un mesaj DELFOR.

Atunci când bunurile sunt gata de expediere sau au fost expediate, comerciantul informează cumpărătorul printr-un mesaj DESADV. Informația se poate referi la: punctele multi-destinație, agenți, diferitele etape de multi-livrare sau achitarea taxelor vamale în cazul unei livrări din afara Comunității Europene.

2.2.4 Scenariu de facturare

Faza comercială ce succede scenariul de comandare este faza de facturare. Faza de facturare e realizabilă în termeni EDI așa cum se arată în figura de mai jos(Fig. 2.4.):

După livrarea bunurilor comandate de către client, comerciantul trimite o factura (mesaj INVOIC) prin care solicită plătirea procurării.

INVOIC poate sa aibă o semnificație mai larga, cum ar fi o nota de credit/debit care sa corecteze erorile posibile, de exemplu: preturi incorecte, cantități, bunuri deteriorate sau returnate, relevante pentru o factura de expediere.

Cererea de plată se realizează printr-un scenariu de plată care implică băncile. După ordinul de efectuare a plătii, cumpărătorul poate utiliza un mesaj REMADV pentru informarea comerciantului asupra faptului că plătirea este in curs.

Atunci când apar probleme de efectuare a plătii, se poate oricând transmite un mesaj STATAC către cumpărător. Aceasta declarație de cont conține doar datoriile majore ale cumpărătorului.

Scenariu de plată

Diagrama de flux de date din Fig. 2.5 prezintă un exemplu de plătire care implica patru actori: un debitor, un creditor si băncile lor. În calitate de debitor sau creditor pot fi diferite persoane juridice: întreprinderi private, de stat, unități ale Administrației Publice. Deoarece operațiunile de plată sunt cele mai predispuse vandalizmelor electronice, se recomandă ca conexiunile să fie securizate pentru astfel de transferuri de informație.

Debitorul ordonă băncii sale efectuarea plății, statutând poziția creditorului în mesajul de plată (ordin de plată) PAYORD. Daca debitorul trebuie sa includă detalii suplimentare despre comanda inițială de cumpărare, atunci se poate utiliza mesajul de ordin de plata extins (mesajul PAYEXT). Un alt tip de plata îl constituie ordinul de plata multiplu (PAYMUL), utilizat la aranjarea plăților multiple, de diferite sume, în favoarea unor beneficiari bancari diferiți.

În scopul verificării statutului unei plăti in curs, se poate efectua un schimb de mesaje de statut bancar (mesajul BANSTA) între bănci si clienții acestora.

Daca plata este acceptata, banca debitorului informează debitorul despre datoria apăruta în contul sau; în acest scop, se utilizează mesajul de recomandare de debit (mesajul DEBADV).

O data cu tranzacția de mai sus, banca debitorului deplasează fonduri către banca creditorului prin intermediul unei tranzacții bancare

Atunci când creditul este recepționat, banca creditorului îl informează pe acesta despre creditul apărut in contul sau. In acest scop, se utilizează mesajul de recomandare de credit (mesajul CREADV).

Daca banca trebuie să dea mai multe detalii despre tranzacția apăruta, se poate utiliza mesajul de recomandare de credit extins (mesajul CREEXT).

Alternativ, daca creditorul este autorizat printr-un acord, el poate solicita băncii sale o declarație de credit, utilizând un mesaj de debit direct (mesajul DIRDEB).

2.3 Impactul EDI asupra afacerilor.

Comerțul electronic (numit și business electronic sau e-business) este recunoscut de un timp ca fiind un instrument strategic foarte efectiv pentru îmbunătățirea proceselor economice și dirijarea mai efectivă a afacerilor. În ciuda multitudinii de oportunități care le realizează companiile ce au implementat aceste instrumente, multe persoane își dau seama că nu înțeleg în profunzime cum afectează comerțul electronic domeniile „critice” ale businessului.

Ce este comerțul electronic și cum permite atingerea rezultatelor înalte? Cum afectează el diferiți indicatori ai performanței? Înțelegând aceste întrebări aceste și alte întrebări importante, e posibil de a identifica oportunitățile aduse de e-business și de a le găsi loc potrivit pentru fiecare companie în parte.

Vom începe prin descrierea a trei componente ale e-businessului, a modului în care ele afectează afacerile în general. Apoi vom studia careva indicatori economici și vom descrie cum sunt îmbunătățiți fiecare din ei de e-business.

2.3.1 Ce face e-businessul

Înainte de a analiza careva indicatori economici particulari pentru a discuta cum e-businessul îi poate îmbunătăți, e necesar de a înțelege cum influențează e-businessul în general afacerile. Pentru a începe cu e-businessul trebuie de menționat informația ca factor central în studiul de mai departe. Comerțul electronic implică trei aspecte ale informației:

Mișcarea

Prezentarea

Procesarea

Mișcarea este desigur, realocarea informației dintr-un loc în altul. Ea poate fi între întreprinderi, între departamentele unei întreprinderi, etc. Acest aspect al e-businessului coordonează cu modul în care informația ajunge de la persoana sau sistemul care „posedă”(sursa) informația către persoana sau sistemul care necesită informația(procesorul). Ea include toată gama de mecanisme folosite pentru transportarea informației din punctul A în punctul B.

Prezentarea are scopul de a transforma esența informației într-o formă acceptabilă pentru persoana sau sistemul care necesită informația dată. Cu alte cuvinte, aspectul de prezentare al e-businessului prepară informația într-un format și cu un conținut care posedă sens pentru entitatea care necesită această informație.

Ca exemplu să considerăm că o persoană are nevoie de informația despre un obiect particular din inventar. Informația pe care o necesită această persoană e ca și cum ar fi stocată într-o bază de date într-un format care este „înțeles” de către sistemul de management al inventarului. Persoana dată necesită un mecanism care i-ar permite (1) să ceară informația potrivită și (2) să obțină informația necesară într-o formă „utilizabilă” pentru ea.

Prezentarea de mult timp joacă un rol important în unul din instrumentele fundamentale ale e-businessului numit Electronic Data Interchange (EDI) (Schimbul Electronic de Date). În cazul când analizăm pașii necesari pentru a obține sau a genera informația în/din aplicațiile de business în conjunctură cu EDI, înțelegem rolul prezentării informației ca un aspect al e-businessului. Ca exemplu informația trebuie să fie convertită din formatul aplicațiilor business în formatul EDI și invers. De asemenea mai poate fi necesară o etapă de preprocesare a conținutului de exemplu pentru schimbarea unităților de măsură de la țoli la metri sau alte transformări pentru adaptarea conținutului la practicile interne de afaceri.

Prezentarea joacă un rol crucial în e-business deoarece ea face ca persoana sau sistemul care necesită informația să primească această informație într-o formă pe care o poate „înțelege” și o utiliza. Fără o prezentare efectivă, alte componente ale e-businessului sunt serios subminate.

Odată ce informația a fost recepționată într-o formă acceptabilă, ea trebuie să fie prelucrată în modul respectiv. Procesarea este evaluarea contextului informației în scopul realizării a careva acțiuni în business. Ea include evaluarea informației, la necesitate corectarea și adaptarea. Un exemplu de procesare a informației poate fi cumpărătorul care evaluează nivelul stocurilor și vânzările recente pentru a concluziona dacă este sau nu necesară o nouă achiziție. Procesare informației este o componentă esențială a procesului de a obține valoare din informația dată și este un indicator critic pentru „sănătatea” oricărei afaceri.

Deci e-businessul poate afecta trei aspecte specifice ale informației: mișcarea dintr-un punct în altul, prezentarea pentru cei cărora le este necesar informația și procesarea pentru a realiza o acțiune oarecare. Dar aceste aspecte reflectă doar ceea face e-businessul, ele nu descriu cum face el aceste îmbunătățiri.

Există trei caracteristici ale performanței afacerilor pe care e-businessul le afectează direct sau indirect:

Timpul

Acuratețea și corectitudinea

Eficiența utilizării resurselor (resurse umane, fizice ca depozitele sau banii)

Desigur fiecare din acestea sunt interdependente una de alta. De exemplu cele mai mari ineficiențe ale utilizării resurselor se obțin în urma ratei mari ale erorilor și a întârzierilor. Similar, o acuratețe de parcurgere a unui proces condiționează un timp mai scurt de utilizare a unei resurse deci un cost mai mic, și a timpului general scăzut. Deci îmbunătățind una din caracteristici, indirect le influențăm pozitiv și pe altele, în caz ideal pe toate.

Combinând cunoștințele despre cele trei aspecte ale informației în e-business (mișcarea, prezentarea și procesarea) împreună cu principalele caracteristici ale eficienței afacerilor putem trage concluzii despre cum se poate de optimizat afacerea respectivă. Ca exemplu presupunem că în urma cercetărilor s-a determinat că necesitatea stringentă de îmbunătățire o are acuratețea. Apoi ne vom întreba „Există oare în acest proces careva aspecte ale mișcării informației, prezentării și procesării?”. Presupunem am determinat că principala culpă o poartă (1) întârzierea informației ceea ce face ca procesul de prelucrare manuală a ei să genereze erori mai probabile și (2) însăși procesul manual de prelucrare. Strategia de e-business propusă poate fi:

Găsirea unui mod mai eficient de transportare a informației

Procesarea informației folosind un mecanism ce generează mai puține erori (prin automatizare de exemplu)

Elaborarea unei interfețe automate de prezentare cu scopul de a permite procesorului tehnologic de a accesa informația în forma apropriată

Strategia dată va utiliza toate trei aspecte ale informației(mișcarea, prezentarea și procesarea). Rezultatul primar obținut va fi reducerea erorilor.(De asemenea vom micșora și întârzierile și vom folosi mai rațional resursele în urma micșorării erorilor.) Ajungând la aceste concluzii putem cerceta instrumentele și serviciile din sfera e-businessului care ne pot ajuta spre atingere acestor inițiative.

În afară de a se influența una pe alta, fiecare din aceste caracteristici ale performanței e-businessului influențează direct sau indirect costurile și profitul. Cunoscând aceasta putem converti schimbările spre bine a indicatorilor economici ai afacerii în echivalent bănesc – rezultatele sunt evidente și deloc neglijabile.

Acum să examinăm câțiva din indicatorii economici de bază ai performanței businessului și a modului în care ei sunt influențați pozitiv de către e-business.

2.3.2 Circulația Stocurilor

Circulația stocurilor care indică de câte ori stocurile unei companii au fost rotite pe parcursul unui an este de mult timp unul din indicatorii de bază a viabilității afacerii pentru companiile care au stocuri în procesul de producție. Acest indicator desigur este condiționat de un set întreg de factori. Oricum reținerile și erorile sunt factorii cei mai malefici. Lipsa de promptitudine și acuratețe în așa domenii ca recepționarea și stocarea produselor; revizuirea inventarului, procesarea comenzilor, pregătirea comenzii și transportarea diminuează substanțial coeficientul de rotație a stocurilor. Din fericire e-businessul este în particular efectiv pentru reducerea întârzierilor și erorilor legate de procesele de schimb și procesare a informației.

Să considerăm ca exemplu procesul de primire a încărcăturii cu produse. Cu cât mai repede sistemul de management al resurselor(stocurilor) va fi în stare să gestioneze informația despre stoc și cu cât mai operativ această materie primă va trece prin fazele de producție cu atât mai rapid vom obține produsul gata de vânzare deci vom obține și profitul în timp mai scurt. Deci cu cât mai repede o companie poate să transforme materia primă în producție gata cu atât va necesita stocuri mai mici pe parcursul unei perioade stabilite. Desigur micșorând stocurile se mărește coeficientul de rotație a stocurilor.

Din nefericire există careva puncte de stagnare. În modul manual, producția parvenită ca materie primă trebuie să fie introdusă manual în sistemul de management al stocurilor.(Desigur introducerea manuală a datelor este mult mai lentă și mai probabilă la erori decât folosind tehnologiile). O eroare la această etapă se poate manifesta în unul din modurile de mai jos:

Exagerarea inventarului (rezultând o eventuală lipsă de materie primă)

Diminuarea inventarului (rezultând un eventual exces de materie primă)

Confundarea datelor inventarului (poate provoca atât lipsa cât și excesul de careva materie primă)

Acest mod de abordare determinat de erorile posibile practic creează un nou mod de management al inventarului. Desigur toți suntem familiari cu tehnicile FIFO(First In First Out) și LIFO(Last In First Out) de prelucrare a cererilor. Datorită erorilor și prelucrării manuale despre care s-a vorbit mai sus apare un nou tip de circulație FISH (First In Still Here)!

În cazul unei viteze mici și prezenței erorilor în de primire și stocare, există două instrumente de lungă durată oferite de e-business capabile să soluționeze problemele date. Prin obținerea informației despre expediere înainte ca produsele să ajungă (Utilizând EDI), destinatarul poate cunoaște (1)dacă încărcătura conține de fapt produsele ce au fost comandate și (2)care cutii și în ce container se conțin și ce produse în particular se află în fiecare din cutii. Adițional, prin intermediul bar codurilor ce sunt eventual aplicate pe containere, cutii, produse(și scanerele de bar coduri), destinatarul poate pur și simplu să scaneze această informație care este mai apoi automat introdusă în sistemul de management al informației despre resurse. Mai mult ca atât, sistemul poate compara (1) ce a fost comandat, (2) ce a fost presupus a fi fost încărcat și (3) ce s-a obținut de fapt, astfel concluzia făcându-se foarte operativ, cu probabilitate mică la erori, un cost mai mic și desigur condiționând un mod mai echitabil de achitare.

Cu mărirea vitezei întregului proces de prelucrare a informației și un nivel mai scăzut al erorilor, stocurile, și respectiv circulația stocurilor sunt favorabil afectate. Desigur există și beneficii adiționale inclusiv reducerea încărcăturii de muncă pentru angajații de la aprovizionare precum și utilizarea mai eficientă a depozitelor.

Optimizări similare în accelerarea și acuratețea procesării comenzilor, ambalarea și transportarea producției gata poate mări coeficientul circulației stocurilor mult mai mult. După cum s-a menționat și mai sus, scopul principal al instrumentelor e-business este de a micșora sau de a elimina erorile și întârzierile. Aplicarea instrumentelor e-business în domeniile de prelucrare a comenzilor și în sfera de transport pe lângă faptul că măresc coeficientul de circulație a stocurilor, eliberează resurse umane care pot fi recalificate pentru alte necesități de producție.

Pentru a da niște exemple concrete unde se observă beneficiile e-businessului enunțăm:

Compania Well-Mart a raportat o mărire cu 30% circulația stocurilor ca rezultat al implementării EDI

În anul 1995, companiile prezente la conferința cu privire la lanțul de distribuție au raportat rezultate semnificative în urma implementării strategiilor de e-business în lanțul lor de distribuție:

Stocurile a fost reduse cu 10-15 zile

Circulația stocurilor a crescut cu până la 600%

2.3.3 Nivelul de deservire

E-businessul este în totalitate orientat spre accesul potrivit la informația potrivită, acuratețea procesării și analizei informației. Nivelul de deservire este un candidat ideal pentru a culege beneficiile e-businessului.

Impactul întârzierilor și erorilor asupra abilității de deservire a clienților sunt incontestabile și inacceptabile. Timpul mare de procesare a comenzilor, erorile și alți factori negativi influențează negativ nivelul de deservire al clienților ceea ce se poate solda cu pierderea lor.

Și invers: reducând ciclul de producție, mărind productivitatea, îmbunătățind acuratețea, e-businessul rămâne a fi una din cele mai efective soluții pentru îmbunătățirea nivelului de deservire al clienților. Rezultatele de mai jos sunt deloc neglijabile:

Raporturile prezentate la conferința despre managementul lanțului de distribuție indică faptul că companiile ce au aplicat instrumentele e-businessului au obținut următoarele rezultate în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de deservire:

Nivelul de deservire a crescut cu 5-25%

Erorile de anticipare a cererii au scăzut cu 50-60%

2.3.4 Vânzările/Încasările

Protecția și îmbunătățirea nivelelor inferioare de producție au fost întotdeauna strategii foarte importante. Dar creșterea nivelelor superioare de producție rămâne un factor esențial pentru supraviețuirea unei companii.

Cel mai impunător rezultat al e-businessului este reducerea întârzierilor, erorilor în prelucrarea cererilor, obținerea, ambalarea și transportarea produselor la destinatar.

Oferind zilnic sau săptămânal informație vânzătorilor săi, cumpărătorii au posibilitatea de menține furnizorii într-un „ciclu”. Având anticipat modele de reaprovizionare cu cumpărătorii, vânzătorii sunt capabili să monitorizeze nivelele de stocuri ale cumpărătorului și să-și planifice în așa mod acțiunile pe care trebuie să le realizeze în continuare. Furnizorii pot să folosească această informație pentru a aloca mai efectiv resursele, să administreze corect achizițiile și deciziile de manufactură, plus să mențină la un nivel optim nivelul stocurilor propriu și al cumpărătorului.

Toate acestea au ca rezultat final o interacțiune mai activă cu consumatorii deci se obține un nivel mai înalt de încasări respectiv venituri.

2.3.5 Profitul

Probabil oricine a auzit de eforturile unor companii de a se redimensiona ca urmare a ineficienței scăzute. Controlul costurilor este una din cele mai citate interese ale businessului. Nu este discuția dacă e necesar sau nu de a realiza careva acțiuni. Există totuși careva aspecte ale profitului care par să nu fie observate de unele companii.

Să considerăm ca exemplu că o companie cu un profit marginal de 3%(3 procente de la fiecare leu este profit) trebuie să mărească cu 100.000 vânzările pentru ca să obțină același efect cu micșorarea de 3000 a cheltuielilor. Deci multe companii caută căi de micșorare a costurilor în afacerile lor ca o strategie de îmbunătăți starea companiei.

Una din cele mai potrivite strategii de a micșora costurile este e-businessul. Reducând întârzierile (adică economisind timpul), e-businessul deseori economisește timpul deoarece în ultimii ani timpul într-adevăr înseamnă bani.

În multe cazuri, timpul economisit de către e-business nu este doar timpul mai scurt al îndeplinirii unei faze de producție ci de asemenea scurtează timpul pe care o resursă (de exemplu umană) îl cheltuie pentru îndeplinirea acestei sarcini. Acest avantaj al simplificării lucrului personalului e evident. Dar înainte de a fi foarte impresionați de aceste oportunități trebuie de mai luat în considerație careva aspecte. În momentul în care munca unui angajat este simplificată el tot v-a dori în continuare să fie plătit cu același salariu chiar dacă munca sa e cu 30% mai simplă. Deci nu totdeauna este vorba de o economie directă.

Această economie indirectă a resurselor poate fi convertită într-o economie reală de resurse în următoarele cazuri:

Un angajat a plecat din companie și nu este necesar o înlocuire a sa deoarece rezerva rămasă de la restul personalului e suficientă pentru a acoperi golul format.

Viitoarele angajări ar putea fi omise datorită rezervei de resurse umane obținută

În ambele aceste cazuri, economiile indirecte (egale cu valoarea timpului eliberat al angajatului de către inițiativele e-business) sunt convertite în economii directe (egale cu costul unui nou angajat care ar fi trebuit înrolat).

Chiar dacă economiile sunt doar indirecte, se obține o capacitate sporită a resurselor umane egală ca valoare cu produsul între partea timpul eliberat al forțelor de muncă și costul unei unități de timp al resursei respective. Această economie desigur trebuie să fie suficientă pentru a acoperi însăși costul proiectului de e-business.

(1)

unde:

E – economia obținută

Kte – parte de timp eliberată pentru resursa umană i

Cct – costul unei cuante de timp pentru resursa umana i

Pentru a demonstra cât de impresionante sunt profiturile obținute de companiile ce au implementat e-businessul să considerăm următoarele:

Economiile sunt mult mai impunătoare dacă tehnologiile e-business sunt combinate într-un program de optimizare a procesului de afaceri în general (de exemplu integrarea tehnologiei de bar coduri cu tehnologia EDI la operațiile de transport va aduce o economie cu 52% mai mare decât în cazul utilizării individuale a EDI).

Compania „Digital Equipment” a raportat o scădere a costurilor comenzilor de la $125 la $32 pentru fiecare comandă

„Anderson Consulting” așteaptă o economie de 5% de la vânzări în urma implementării EDI

Hewlett-Packard așteaptă economia a mai mult de un milion dolari în următorii 2 ani de la implementarea EDI

Raporturile prezentate la conferința despre managementul lanțului de distribuție indică faptul că companiile ce au aplicat instrumentele e-businessului au obținut următoarele rezultate:

Profitul a fost îmbunătățit cu 150%-250%

Îmbunătățind comunicațiile cu partnerii folosind e-businessul, „Adaptec” a redus durata de timp de la comanda unui cip până la oferirea beneficiarului de la 16 săptămâni până la 55 zile (o reducere de 51%). Timpul de prelucrare a comenzilor de la 6 zile la câteva minute. „Adaptec” a economisit astfel circa $1 dolari la costuri.

2.3.6 Capitalul circulant

Din punct de vedere juridic, capitalul circulant e definit la general ca fiind investițiile curente ale companiei în procesul de producție. Orice companie are ca tendință de bază transformarea capitalului circulant în bani cheși. Dacă scădem din valoarea capitalului circulant suma datoriilor companiei obținem lichiditatea companiei. Acesta este un scop foarte important deoarece lichiditatea indică capacitatea unei companii de a transforma capitalul circulant în bani lichizi.

Managementul capitalului circulant și al lichidității este foarte aproape legat de următorul set de factori care influențează parametrii dați. Din momentul în care plătiți furnizorului pentru un component sau obiect până în momentul când produsul final va fi vândut eventualului cumpărător de fapt nu aveți acești bani. Problema constă în faptul că acești bani vă sunt necesari pentru a menține afacerea.

Cu scopul de a avea banii necesari pentru a menține afacerea în timpul apropiat, deseori se iau credite. Desigur pentru fiecare zi din momentul în care ați plătit furnizorului până în momentul în care produsul gata este vândut cumpărătorului, plătiți un procent oarecare pentru suma împrumutată. Deci fiecare zi care va reduce perioada de timp a creditului va aduce economii destul de semnificative.

Companiile care au folosit e-businessul pentru a-și îmbunătăți situația activelor raportează niște rezultate destul de semnificative:

Un studiu făcut de către „Pittiglio Rabin Todd & McGrath (PRTM)” arată că 165 de companii binecunoscute datorită pentru tehnologiile utilizate, acele care sunt cele mai bune în lanțul de distribuție, câștigă 40-65% avantaj anume în cadrul procesului de bani-producție-bani față de alte companii.

„Valoarea” unei zile în ciclul de producție poate fi estimată: O reducere de o zi în ciclul de producție=(valoarea pe o zi a stocurilor)x(dobânda plătită zilnic)x(numărul de cicluri de producție anual). În majoritatea cazurilor aceasta reprezintă o valoare impunătoare.

2.3.7 Eficiența lanțului de distribuție

Lanțul de distribuție include orice entitate din ciclul de producție începând de la materia primă, până la consumator, plus orice factor adițional ce are influență asupra procesului de producție (transportul, depozitele, băncile, guvernele).

Pentru a studia cum e-businessul influențează în mod pozitiv lanțul de distribuție să ne amintim de cele trei aspecte ale informației pe care le atinge e-businessul: mișcarea, prezentarea, procesarea. Dacă prin intermediul e-afacerilor reducem erorile și micșorăm timpul necesar de procesare a documentelor și dacă aplicăm aceste transformări la întregul lanț de distribuție rezultatele sunt impunătoare.

Iată de ce se atrage o atenție atât de mare lanțului de distribuție în implementarea e-businessului. În afară de rezultatele prezentate anterior și care vor mai fi prezentate să considerăm următorul rezultat:

„Pentru o companie cu vânzări anuale de $500 milioane și cu un cost de 60% al vânzărilor, diferența între a fi la mijlocul lanțului de distribuție și de a fi în topul lanțului de distribuție este de $44 milioane în capital circulant.”

2.3.8 Productivitatea

Termenul de productivitate are o gamă foarte largă de sensuri. În contextul de mai jos vom folosi acest termen reieșind din următoarele definiții:

Productivitatea este aplicarea celei mai potrivite resurse pentru atingerea scopului urmărit.

Productivitatea este obținerea unui rezultat în urma aplicării unei resurse, rezultat ce este echivalent cu capacitatea de producție a acestei resurse.

Folosind aceste definiții – să încercăm să cercetăm impactul e-businessului asupra uneia dintre cele mai scumpe resurse – noi (adică resursele umane), și să apreciem oportunitățile obținute și posibile.

Când încercăm să găsim cea mai eficientă resursă pentru completarea unei sarcini, noi evident că trebuie să fim convinși că folosim cea mai productivă resursă. Cunoscând aceasta să considerăm următorii factori:

Orice procesare a informației care poate fi definită – poate fi automatizată.

O ființă umană nu poate realiza o operație de procesare sau analiză a informației mai rapid și mai lipsit de erori decât o tehnologie.

Cunoscând acestea ne putem pune întrebarea: De ce să nu automatizăm atunci orice etapă de

procesare sau analiză a informației pentru care procesul e definibil? Răspunsul e simplu: cumpărarea, instalarea și menținerea tehnologiei de automatizare costă bani grei. Deci vom automatiza doar etapele unde noile tehnologii vor fi economic justificate. Acestea sunt etapele care (1)implică o cantitate mare de resurse manuale(sarcini de lungă durată sau care sunt repetate des) și/sau (2)au o incidență negativă asupra business proceselor în general(întârzieri sau erori). Acesta înseamnă că acolo unde avem acțiunea manuală legată cu procesarea și analiza informației definibilă, repetată și posibil însoțită de erori, sau lentă aceste etape pot fi optimizate datorită automatizării.

Totuși nu trebuie să se facă impresia că resursele umane sunt total negate. Din contra, ființele umane au niște posibilități unice care nu pot fi automatizate sau pot fi dar la costuri foarte înalte. În special, oamenii pot mânui excepțiile într-un mod în care nici cel mai avansat sistem inteligent artificial nu ar putea acționa. Noi de asemeni putem realiza mult mai bine sarcinile greu definibile, ad-hoc și fierbinți la moment mai rapid și mai ieftin decât aplicând tehnologia.

Concluzia e evidentă. Trebuie să automatizăm procesele de procesare, analiză și transport a informației care sunt definibile, repetate și neefective și din contra trebuie să lăsăm în seama resurselor umane sarcinile ce sunt greu definibile, ad-hoc și de moment. În acest mod se obține valoarea optimă a resurselor obținând în același timp și rezultatul optim.

Cei care deja au implementat aceste tehnologii în maniera descrisă mai sus anunță următoarele rezultate:

Sistemul interactiv de management al lanțului de distribuție „Heinekens Internet-accesible HOPS” scurtează timpul de realizare al unei comenzi cu peste 50% (de la 10-12 săptămâni la 4-6 săptămâni)

Raporturile de la conferința despre lanțul de distribuție, arată că aplicarea soluțiilor e-business aduce următoarele rezultate:

Timpul de îndeplinire a unei comenzi se reduce cu 30-70%

Productivitatea distribuită a întreprinderii crește cu 25-30%

2.3.9 Volumul de lucru

Atunci când datorită unei crize companiile sunt necesare să controleze costurile și să mărească profiturile de obicei fac reduceri de personal. Aceasta de cele mai multe ori înseamnă un volum sporit de lucru pentru personalul rămas. Din cauza volumului de lucru peste limită se mărește probabilitatea erorilor, se măresc întârzierile, personalul devine deci ineficient.

Automatizând procesele de gestiune a informației, e-businessul eliberează resurse umane pentru afluxul de sarcini în urma concedierii personalului.

Exemple de rezultate obținute în acest domeniu sunt și următoarele:

„Weyerhauser” a raportat o reducere cu 75% a timpului cheltuit pentru prelucrarea documentelor de achiziționare și vânzare datorită implementării EDI

„Tiger Accessories Inc.” Folosește EDI pentru aproximativ 75% din comenzile de cumpărare, 50% facturi de plată și 20% din numărul total de înștiințări anticipate a transportărilor. „Tiger a are 125 angajați” spune Ed Gillule, Manager Executiv al Tiger. „Am avut o creștere de 2000% în ultimii 14 ani, dar folosind EDI, personalul nostru de la prelucrarea documentelor a scăzut. Acum avem doar doi oameni în secția de prelucrare a comenzilor: unul pentru comenzi manuale(clasice pe hârtie) și unul pentru facturi manuale. Deci economisim bani cu EDI – doar prelucrarea comenzilor ne economisește circa $70.000-80.000 pe an de la fiecare client.”

Prelucrarea unei facturi clasice(pe hârtie) ia cu 70-80% mai mult timp decât prelucrarea unei facturi EDI.

2.3.10 Durata ciclului de producție

Așa cum a fost menționat și anterior: azi timpul este echivalat cu bani. Întârzierile în cadrul etapelor procesului de producție se soldează în costuri sporite, erori, ineficiența resurselor, penalități, etc. E-businessul influențează pozitiv întârzierile, erorile(care caracterizează întârzieri), și eficiența utilizării resurselor. Astfel orice proces durata căruia poate fi redusă înlăturând întârzierile și erorile în etapa de transport, prezentare și/sau procesare este un candidat ideal pentru e-business.

Cum s-a observat pe parcurs, timpul este principalul aspect pe care și-l dorește de a-l revoluționa e-businessul. Și timpul deseori este asociat doar cu costurile directe. Totuși, cei care au implementat aceste tehnologii își dau seama că ele nu acționează doar asupra duratei ciclului de producție care poate fi echivalată direct în resurse financiare, reducând durata ciclului de producție, compania devine mult mai competitivă.

În fiecare din exemplele următoare, sunt desigur economii directe legate de implementarea tehnologiilor citate mai sus. Dar pe lângă acestea printre rânduri se subînțelege și impactul asupra competitivității companiei.

„Campbell’s Soup” a reconstruit și automatizat procesul său de vânzare. În urma acestui efort, Campbell economisește acum peste 18 milioane dolari anual reducând durata ciclului de producție, prelucrând mai exact facturile și gestionând mai bine fondurile

„Hewlett-Packard” a raportat o scădere a timpului mediu de fabricație de la 24-26 săptămâni la 2 săptămâni

2.3.11 Costurile de achiziționare

Dacă recunoaștem că aproape orice proces definibil, și repetat de gestionare a informației devine mia rapid, mai puțin probabil la erori dacă este realizat de către o tehnologie și nu de un agent uman, putem realiza cât de mari sunt cheltuielile inutile legate cu achiziționarea materialelor. Dacă mai considerăm în plus și calitățile unice ale ființelor umane în privința sarcinilor greu definibile și de excepție, putem înțelege de ce tot mia multe companii merg pe calea achizițiilor bazate pe e-business.

Fiind unele din priorități pentru e-business: timpul și erorile se manifestă foarte intuitiv atunci când analizăm diferite procese de achiziție.

Să considerăm de exemplu Internetul și Web-ul care oferă soluțiile esențiale pentru acest domeniu:

Un mijloc de schimb de informație între aplicațiile de calculator.

Un mijloc de acces a ființelor umane la informația din diferite sisteme.

Un mijloc pentru oameni de a comunica(via e-mail, chat, conferințe electronice, etc.)

Un mijloc pentru ființele umane de a comunica cu programe(aplicații) de afaceri pentru a obține diferite informații legate de business

Dacă luăm în considerație mulțimea de acțiuni legată cu achizițiile(determinarea vânzătorilor, solicitarea listei de prețuri, confruntarea prețurilor, existența bunurilor necesare, specificația produselor, cumpărarea, verificarea comenzilor, etc.), realizăm cât de pozitiv poate fi impactul e-businessului asupra cerințelor din afaceri. Pentru toate mecanismele de achiziție ce pot fi definibile și sunt repetate des soluția ideală este EDI. Pentru restul mecanismelor (manuale) web-ul este soluția ideală. Încă odată rezultatele raportate sunt indiscutabile:

Compania „Lucent” inițiază lunar circa 60.000 tranzacții de cumpărare bazate pe tehnologiile electronice. Costul unei astfel de tranzacții este de circa 5% din costul tranzacțiilor clasice de cumpărare.

Sistem electronic de procurare „Cybermall” garantează clienților o reducere cu 50% a timpului mediu de procurare și o reducere cu 30% a costurilor de procurare datorită instrumentelor sale bazate pe web.

2.3.12 Volumul stocurilor

Managementul cantității stocurilor dintotdeauna a fost o dilemă. Pe de o parte menținând un volum prea mare de stocuri circulația stocurilor este afectată negativ nemaivorbind despre utilizarea suprafețelor de depozitare, pe de altă parte menținerea unui volum prea mic de stocuri poate duce la stopări în producție ceea ce condiționează pierderi.

Din fericire, e-businessul schimbă jocul foarte mult. Combinând accesul mai rapid și mai exact la informație cu posibilitatea de automatizare a procesării informației, managementul stocurilor niciodată nu a cunoscut un instrument mai puternic pentru a-i permite o eficiență înaltă.

Să considerăm ca managerul cunoaște anterior ca încărcătura să fi sosit următoarele lucruri:

Ce produs va fi adus.

Când va fi adus.

Toată informația despre bar-codurile de pe containere, cutii, produse.

Dacă există careva discrepanțe între ceea ce a fost comandat și ceea ce va fi primit.

Managerul ce are în subordonare administrarea stocurilor va cunoaște lucrurile de mai sus dacă atât compania unde el activează cât și furnizorii au implementate sistemele de e-business respective. Managerul de asemeni știe că odată ce produsele au sosit, procesul de primire, depozitare și actualizare a sistemului informațional va fi corect și rapid datorită EDI, bar codurilor și integrării.

2.3.13 Returnarea produselor

Returnarea produselor a fost întotdeauna o problemă financiară și de logistică pentru serviciul de vânzări. Cantitatea de informație ce trebuie tranzacționată în unele industrii în legătură cu acest factor este dramatică. Costurile legate cu transportul înapoi, redepozitarea, sau discounturi-le pentru a-l face pe cumpărător să păstreze marfa sunt deseori impunătoare. Noutatea bună e că aceste probleme sunt în mare parte evitate.

Mai jos sunt câteva exemple de situații în care putem avea un potențial proces de returnare a produselor și soluțiile oferite de e-business pentru fiecare din ele:

Actualizarea neatentă a sistemului de procesare a comenzilor fapt ce a generat erori. (Soluția: Primirea comenzilor via EDI)

Informație incorectă ce a fost preluată din comandă datorită procesării manuale(Soluția: procesarea automată a comenzilor)

Ambalarea incorectă a produselor în cutii.(Soluția: folosirea sistemului de bar-coduri la ambalare)

Pentru produsele returnarea cărora nu poate fi efectiv prevenită, e-businessul poate „ușura” neajunsurile tradiționale ale documentelor bazate pe hârtie, oferind cumpărătorilor o serie de mecanisme ce îi permit cumpărătorului de a introduce o cerere de returnare a produselor și apoi să primească autorizarea de returnare. Sistemele aplicație-aplicație bazate pe EDI sau Web-browsere permit de a minimiza atât erorile cât și numărul de intervenții umane.

În final putem afirma că returnările de produse datorită erorilor pot fi omise practic în totalitate datorită e-businessului. Cât privește returnările care nu sunt legate de erori, ele pot fi simplificate atât pentru vânzător cât și cumpărător iarăși datorită soluțiilor tehnologice discutate în lucrare.

2.3.14 Erorile

Erorile rețin procesele critice din punct de vedere al timpului. Diminuează confidențialitatea cumpărătorului. Și în unele cazuri au costuri destul de semnificative în domeniile asociate lor.

Nimeni probabil nu încearcă să nege faptul că erorile au o influență negativă pentru afaceri. Dar în unele cazuri efectul erorilor este neapreciat la nivelul cuvenit. Ca rezultat este destul de „obișnuit” pentru multe întreprinderi de a condamna la exterior erorile dar real fără a face transformări radicale în interiorul companiei cu scopul scăderii numărului și efectului ce îl au erorile. E-businessul, așa cum s-a menționat și mai sus în context, propune o serie de instrumente și soluții care permit reducerea masivă a unuia dintre cele mai frecvente tipuri de erori: erorile legate de intervențiile manuale. Pentru a clarifica impactul financiar al erorilor umane, să considerăm o categorie a intervențiilor manuale: tastarea la calculator(introducerea datelor, textelor de la tastieră), și să analizăm următoarele:

Aproximativ 70% din ceea ce trebuie „introdus” în calculator a fost înainte „scos” din calculator(Trebuie să ne întrebăm: De ce să scoatem ca apoi să reintroducem la loc aceleași date?). De asemenea statisticile arată că în cazul cel mai bun avem 300 erori la un milion de caractere introduse. Dar de obicei avem o eroare de cca. 5-6% ceea ce înseamnă 50 –60 mii erori la fiecare milion de caractere introduse. Erorile legate de introducerea manuală a datelor au desigur un cost, cost care se va încerca de a fi evaluat în continuare.

Vom începe cu numărul de erori în documentele de hârtie procesate manual. În urma statisticilor s-a dovedit că minimum unul din zece documente are o eroare materială. Pentru a evalua costul acestor erori putem prezenta un studiu făcut încă în a. 1985 în industria farmaceutică; studiul arată că depistarea și corectarea unei erori costă în mediu de la $15 la $50 – cost care e împărțit între cumpărător și vânzător. De asemenea „The Ohio Department of Transportation” afirmă că o factură prelucrată manual este cu 6700% mai posibil să fie respinsă(eronată) decât o factură EDI.

Deci informația prelucrată manual, va fi mai îndelungată și va fi mai predispusă la erori decât în cazul când este folosită tehnologia. Impactul financiar al erorilor și întârzierilor de multe ori este foarte semnificativ în economia companiilor. E-businessul oferă un set întreg de instrumente care permit minimizarea tastării informației și automatizarea proceselor manuale. Faptele vorbesc de la sine:

Într-un studiu realizat de „Faulkner & Gray EC Research”, companiile chestionate au indicat că rata erorilor în procesul de afacere a scăzut de la 10% la 4% după implementarea EDI.

O factură procesată manual este de 67 ori mai probabil să fie respinsă decât o factură trimisă via EDI.

2.3.15 Concluzii

Alternativele de a conduce o afacere se schimbă zilnic. Totuși există careva principii care vor fi totdeauna valabile: (1) trebuie să fim gata permanent pentru schimbări, (2) creativitatea trebuie să fie prisma prin care privim afacerea și (3)trebuie să aplicăm instrumentele e-afacerilor într-un așa mod care să faciliteze strategiile obiective ale companiei.

Dacă cele de mai sus sunt indiscutabil evidente, de ce atunci continuăm să vedem companii care folosesc greșit sau nu folosesc la deplina capacitate resursele lor de orice tip? Există câteva răspunsuri plauzibile:

Nu cunosc impactul negativ al ineficienților proprii

Nu cunosc alternativele de management și producție

Ineficiența transportului de informație este un neajuns care poate fi ușor răsturnat datorită noilor tehnologii de comunicații (în particular Internetul). Prezentarea neefectivă și neângrijită a informației este considerată azi un bilet spre faliment. Procesarea lentă și însoțită de erori a informației va aduce orice companie la o moarte subită.

Astăzi conjunctura economică mondială este de așa natură că schimbările se fac foarte rapid. Practic nu este posibil de a studia să vezi dacă merge sau nu o tehnologie ca mai apoi abia să o aplici în compania proprie. Ca excepție totuși e-businessul de mai bine de 20 ani își arată eficacitatea deci este o tehnologie care merită să fie implementata.[5]

2.4 Modele de implementare a EDI

Ca orice sistem informatic, un sistem EDI necesită la faza de Analiză și Proiectare un studiu serios a sistemului informațional cu care urmează să fie integrat și a proceselor de afaceri din întreprinderea dată. Un sistem informatic care nu este foarte bine proiectat nu va fi în stare să realizeze sarcinile planificate și din contra poate duce la cheltuieli suplimentare – acest lucru e valabil și pentru sistemele de schimb electronic de documente. Astfel pentru ca un sistem EDI să fie eficient, la faza de proiectare trebuie să realizăm următoarele etape:

Formalizarea proceselor de afaceri

Standardizarea schimbului de documente

Realizarea concretă (Softul și Hard-ul necesar)

La etapa de formalizare a proceselor de afaceri se efectuează o analiză cât mai amănunțită a proceselor ce au loc în interiorul întreprinderii și a proceselor cu elemente exterioare. Aici trebuie luată decizia care sunt punctele „vulnerabile” ale procesului de producție, de identificat care sunt posibilitățile de lichidare a lor. În urma acestei etape trebuie să fie identificate procesele care vor fi automatizate și să fie descrise scenariile de desfășurare a proceselor date.

La etapa de standardizare a schimbului de documente se cercetează fluxurile posibile de documente care pot să apară în diferite situații de desfășurare a scenariilor identificate la etapa anterioară. Aceste documente se mapează apoi la un standard ce reglementează schimbul electronic de documente (de exemplu EDIFACT sau X12) cu scopul de a determina care mesaje(documente standardizate) pot fi folosite pentru a înlocui documentele obișnuite cu documente electronice. În continuare urmează adaptarea documentelor standardizate la necesitățile întreprinderii în cauză, desigur în limitele permise de standard. Tot aici se identifică și comunitățile EDI și potențialii partneri de afaceri cu care va colabora întreprinderea dată – iarăși în scopul de a fi elaborate specificațiile acceptabile pentru documentele electronice din toate punctele de vedere.Etapa de realizare a aplicațiilor și configurației hard necesare, e însoțită de integrarea sistemului EDI cu sistemul informatic existent al întreprinderii – aici se are în vedere elaborarea convertoarelor de date din sistemul informatic în formatul EDI, crearea diferitor module(aplicații) monitor asupra datelor. Se realizează interfața aplicațiilor care vor constitui acest sistem, se realizează stratul de transport al sistemului. Stratul de transport se construiește pe baza standardelor EDI, protocoalelor de transfer date, protocoalelor de securitate, aici se includ de asemeni și diferite module de formatare și conversie(dintr-un sistem EDI în altul, dintr-o aplicație în alta). Schematic, realizarea și structura aplicațiilor ce formează un sistem de schimb electronic de documente este prezentat în Fig. 2.6:

2.4.1 EDI prin intermediul rețelelor private VAN

După cum s-a menționat anterior, primele inițiative de a schimba electronic documentele apar relativ demult( la începutul anilor 80). Astfel primele rețele de transfer electronic de documente erau bazate fizic pe rețele private sau așa zise VAN(Value Added Network Rețea cu valoare adăugată) – este vorba de furnizori de echipamente și servicii destinate pentru schimbul electronic de documente contra unei plăți oarecare.

Primii furnizori de al acestor servicii au fost binecunoscutele firme: GEIS(General Electric Information Service), AT&T, IBM. Rețelele de acest tip funcționează încă foarte bine până acum avantajele lor principale fiind fiabilitatea și accesibilitatea. O rețea tipică de acest fel are topologia prezentată în Fig. 2.7

Avantajele schimbului de documente prin rețele VAN sunt următoarele:

Fiabilitate sporită

Furnizorul asigură validarea mesajelor transmise

Crearea „copiilor de rezervă” a mesajelor tranzacționate

Siguranță și confidențialitate(acces nesancționat, alterarea intenționată a datelor)

În schimb dezavantajele sunt:

Greu de implementat

Necesitatea unor acorduri preliminare între partnerii de afaceri

Sunt costisitoare deci accesibile doar întreprinderilor mari

Nu reprezintă o perspectivă reală pentru crearea unei piețe globale

2.4.2 EDI prin intermediul rețelei Internet

În ultimul timp, odată cu dezvoltarea Internetului apar proiecte pentru crearea de sisteme de Schimb Electronic de Documente pe baza Internetului. Un astfel de sistem ar putea fi reprezentat prin schema din Fig. 2.8. Deși Internetul continuă să fie la general o rețea nesigură din punctul de vedere al securității și integrității datelor, cercetările în domeniu ne permit de a organiza astfel comunicațiile pe baza Internetului că practic sunt considerate fiabile și securizate.

Avantajele sistemelor EDI organizate pe baza rețelei Internet sunt:

Utilizarea protocoalelor de comunicație existente

Ușor de implementat

Cost mic sau neglijabil deci accesibile întreprinderilor mici

Permite teoretic crearea unor sisteme globale EDI

Dezavantajele majore:

Securitate relativ joasă

Integritate a datelor și conexiunilor scăzută

Necesitatea unor acorduri preliminare între partnerii de afaceri

Sistemele de acest tip(bazate pe Internet) sunt relativ mai accesibile – acesta este principalul avantaj – datorită costurilor mici de conectare la Internet. Deci e posibil ca și întreprinderile mici sau utilizatorii obișnuiți să genereze cu anumite instrumente soft tranzacții EDI. Dar ca și modelul de mai sus trebuie să existe un acord preliminar între partnerii de afaceri în scopul stabilirii sintaxei mesajelor EDI tranzacționate. De exemplu pentru ca cineva să formuleze o comandă de cumpărare pentru o întreprindere prin intermediul EDI trebuie să cunoască anticipat care este forma și sintaxa documentelor acceptate de serverul EDI al întreprinderii date. Acest neajuns cât și o serie de alte neajunsuri se încearcă a fi soluționate de sistemele EDI de următoarea generație.

2.4.3 Portale de asistență a e-businessului

În ultimul timp, în Internet apar o serie de comunități virtuale – comunitate de persoane ce comunică prin Internet pe baza unor interese comune. Există și comunități ale întreprinderilor legate de Schimbul Electronic de Documente (EDI). Comunitățile virtuale legate de EDI au dus la crearea unor portale Internet care au ca scop facilitarea inițierii și susținerii Schimbului Electronic de Documente. În acest caz portalul(în persoana întreprinderii care în creează și menține) devine un fel de intermediar între partenerii de afaceri. Modelul unei așa interacțiuni poate fi reprezentat de Fig. 2.9.

Scopul de bază al acestui tip de sistem este înlăturarea neajunsurilor sistemelor anterioare. Funcționalitățile de bază ale unui așa portal ar trebui să fie:

Să permită de a găsi partneri pentru afaceri conform unor criterii(domeniu de activitate)

Să permită de a iniția EDI fără un acord prestabilit

Să asigure un mecanism eficient de interschimb al tranzacțiilor EDI

Posibilitatea de interconectare cu aplicațiile partnerilor

Să asigure un mecanism de validare a datelor

Să ofere un nivel înalt de securitate al datelor

Să creeze „copii de rezervă” a tranzacțiilor realizate

Astfel de sisteme (portale) de asistență a comerțului electronic sunt puține, majoritatea se află doar la faza de proiect. Eficiența acestora va fi înaltă din câteva motive:

Se va permite inițializarea tranzacțiilor EDI fără acorduri prestabilite

Vor avea un cost mic dar vor oferi funcționalități înalte

Permite întreprinderilor mici de a folosi EDI

Posibilitatea de a genera (și recepționa) EDI tranzacții chiar din web-site

La părerea autorului astfel de sisteme sunt baza unei piețe globale de Schimb Electronic de Date și aceste sisteme în curând vor funcționa foarte eficient. Deci este necesar de a realiza eforturi majore anume în acest domeniu în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturilor și softului pentru astfel de portale.

Capitolul 3: UN/EDIFACT – Standardul EDI de bază

3.1 Introducere despre standardul UN/EDIFACT

Schimbul electronic de documente desigur nu este un subiect nou – după cum s-a menționat și anterior, primele tendințe de interschimb de date comerciale prin modalitate electronică au loc la începutul anilor 80. Desigur primele schimburi de documente erau realizate pe baza unor acorduri individuale la care participau un număr mic de agenți economici. În cazul dacă unul dintre partnerii la acest acord mai dorea să se integreze și cu altă comunitate sau alți partneri de afaceri era nevoit să includă schimbări în sistemul său informațional pentru a putea fi conform noii comunități. Deci s-a impus stringent necesitatea de standardizare a acestui domeniu. Activitatea în domeniul standardizării a fost începută de mai multe organizații din țări și industrii diferite, astfel apar o serie de standarde pentru schimbul electronic de documente printre care: ANSI X12, ODETTE, RAIL, OCEAN, TDCC, TRADACOMS, VICS, fiecare având o industrie specifică și satisfăcând un domeniu oarecare. Deși situația a fost ameliorată, era clar că pe viitor, existență a mai multor standarde va fi o problemă în dezvoltarea de viitor a schimbului electronic de date. Pentru a rezolva starea de lucruri formată a fost format comitetul UN-JEDI(United Nations Join Electronic Data Interchange) care includea specialiști în domeniul EDI din Statele Unite și Europa. Comitetul a avut ca primă sarcină de a reuni realizările făcute de ANSI ASC X12 (American National Standards Intitute) și UN/ECE(United Nations Economic Commission for Europe). Prima realizare a comitetului UN-JEDI a fost elaborarea regulilor sintactice EDI internaționale (ISO 9735: Electronic Data Interchange for Administration, Commerce and Transport (EDIFACT)) și publicarea primului mesaj UN/EDIFACT . De asemenea, ONU a elaborat înainte de publicarea UN/EDIFACT catalogul UNTDED (United Nations Trade Data Elements Directory) destinat pentru definirea codurilor pentru documentele obișnuite(pe hârtie). Acest catalog este publicat și în continuare și nu este parte a standardului UN/EDIFACT. Totuși în majoritatea cazurilor, în UN/EDIFACT sunt folosite entitățile din UNDED în cazurile când aceasta este posibil. Deci mulțimile entităților de date din EDIFACT și UNTDED se intersectează dar nu sunt identice. În urma activității grupului de lucru EDIFACT a rezultat UNTDID (UN Trade Data Interchange Directory) – Catalogul datelor comerciale pentru interschimb care include următoarele compartimente:

Regulile Sintactice, numite de asemeni și ISO 9735

Ghidul de implementare

Ghiduri(tipare) de creare a mesajelor

Mesajele UN/EDIFACT standarde cu toate entitățile de date componente ca segmente, elemente și coduri

În prezent, majoritatea standardelor EDI existente au tendința de a fi aliniate standardului EDIFACT. De exemplu există module care realizează practic fără pierderi semantice conversia X12/EDIFACT și EDIFACT/X12. Această tendință este foarte prielnică pentru crearea pe viitor a unei piețe globale veritabile.

3.2 Mesajele EDI. Structurarea mesajelor EDI

Comunicațiile prin EDI au loc prin mesaje standardizate, fiecare din aceste mesaje corespunde unui document sau poate înlocui un pachet de documente obișnuite. EDIFACT pune la dispoziție un set de descrieri(ghiduri de creare) a mesajelor care pot fi folosite pentru crearea mesajelor(documentelor) electronice în dependență de situația concretă. La general, ghidurile date păstrează informația despre cum trebuie să fie generat viitorul document electronic: ce nivele posedă, ce fel de date conține la fiecare nivel, corelația dintre datele din document.

Dacă examinăm documentele obișnuite, observăm că ele posedă o structură ierarhizată: există antetul, subsolul și partea de bază a documentului, mai apoi fiecare din aceste părți pot conține la rândul lor alte entități de informație ca de exemplu câmpuri, tabele, liste, etichete, etc. Asemeni documentelor reale, documentele electronice sunt de asemeni structurizate și ierarhizate. Astfel, un mesaj electronic este posedă un antet (Document Header), partea de bază (Document Detail), subsol (Document Footer). Dacă analizăm structura unui document electronic putem face concluzia că ierarhia componentelor sale este un arbore care poate fi reprezentat ca în Fig. 3.1.

La nivelul superior, un mesaj electronic poate conține segmente, sau grupuri de segmente. Un grup de segmente poate conține recursiv alte grupuri de segmente și segmente. Segmentele la rândul lor pot conține elemente sau compozite, elementul conține valoarea(data) concretă. Compozitele reprezintă un grup de elemente legate semantic, compozitele nu pot să conțină alte compozite. Ghidurile de elaborare a mesajelor electronice conțin toată informația cu privire la construcția mesajelor electronice. În ghidurile de elaborare, entitățile de date compuse din EDI (grupuri de segmente, segmente, compozite) sunt realizate în așa fel încât să includă în ele niște entități de nivel mai jos care conțin o informație apropiată. E un lucru logic ca urmare a utilizării datelor din UNTDED.

O altă caracteristică a mesajelor EDI este repetarea de mai multe ori a unei entități de informație – lucru întâlnit și în documentele pe hârtie: o factură de plată poate conține unul sau mai multe produse care sunt descrise.

Ghidurile de elaborare a mesajelor EDIFACT sunt pe de o parte reguli de generare a documentelor electronice iar pe de altă parte sunt „ghiduri pentru elaborarea altor ghiduri”. Ghidurile pentru mesajele EDIFACT sunt elaborate într-o astfel de maneră ca să acopere la maximum posibil toate industriile unde acest mesaj ar putea fi folosit și să acopere toate tipurile de informație ce ar putea fi stocată, ca rezultat se poate ivi situația când un mesaj are entități de date redundante pentru o industrie(domeniu) oarecare (de exemplu ne trebuie temperatura de păstrare a produselor alimentare dar nu ne trebuie temperatura de păstrare a lemnului), deci ar fi necesare realizarea unor mesaje specifice. EDIFACT pune la dispoziție această posibilitate și ghidurile de formare a mesajelor conțin informație care ar putea fi folosită pentru formarea altor ghiduri – aplicabile într-un domeniu specific. Această informație se păstrează sub forma unor indicatori care arată dacă o entitate de date este obligatorie sau opțională, de câte ori se poate repeta o entitate, ce valori sunt prestabilite, etc. – detaliile vor fi discutate mai jos.

Deci un mesaj EDIFACT este o colecție de date care este transmisă pentru a comunica o informație oarecare între părțile angajate într-un schimb de documente electronice. Un mesaj este compus dintr-o secvență specifică de segmente care reprezintă un document specific(ordin, factură, etc.). Orice mesaj începe cu un segment specific care are identificatorul UNH și se termină cu un segment special numit UNT.

Orice mesaj EDIFACT are un cod de identificare care constă din 6 litere. De exemplu: APERAK, INVOIC, BANSTA, etc. Tendința de nomenclatură pentru mesaje este ca denumirea să corespundă primului cuvânt sau primei îmbinări de cuvinte din numele mesajului. De exemplu mesajul „Invoice message”(Factura) are identificatorul: INVOIC; mesajul „Debit Advice”(Aviz de debit) – identificatorul DEBADV.

3.3 Indicatorii de opțiune și repetare

Deoarece mesajele EDIFACT au un stil foarte generalizat cu scopul de a putea fi folosite în majoritatea industriilor și domeniilor, o serie din entitățile mesajelor pot să fi redundante într-un mesaj pentru un caz aparte. Dar există anumite entități, prezența cărora este obligatorie sau este necesară în dependență de careva condiții. Ca orice standard, EDIFACT–ul acceptă fluctuațiile dar le gestionează prin indicatorii de opțiune. Indicatorii de opțiune sunt niște indicatori care indică dacă un component (entitate) este sau nu necesară în mod obligator sau în ce cazuri această entitate, component e necesar și în care caz nu este. Indicatorii de opțiune sunt actuali pentru Grupurile de Segmente, Segmente, Compozite și Elemente. De exemplu într-o factură de plată, grupurile de segmente care identifică cumpărătorul și furnizorul sunt obligatorii dar grupul de segmente care indică transportatorul nu este obligatoriu. Sau dacă într-un segment care reprezintă Timpul și Data dacă este prezent elementul care indică formatul datei și timpului(YYYYMMDD) e necesar obligatoriu să fie prezent și un element care reprezintă însăși data.

Un alt tip de indicatori prezenți în EDIFACT sunt indicatorii care indică numărul de repetări consecutive care poate să le aibă un component oarecare, De exemplu într-o factură putem avea un număr nelimitat de grupuri de segmente sau segmente care definesc un produs oarecare (mai multe produse). Alte segmente sau grupuri de segmente se pot repeta doar o singură dată sau de un număr maxim specificat. Numărul de repetări este prezent doar pentru segmente și grupuri de segmente.

Indicatorii de opțiune și repetare sunt cei care determină limitele în care un mesaj EDIFACT poate fi transformat pentru o industrie domeniu oarecare. Pe parcursul transformării se admite de a schimba indicatorul de opțiune de la Opțional la Obligatoriu de la Condițional la Obligatoriu de asemenea e posibil de a elimina componentele Opționale, cele Condiționale doar în cazul care relația permite acest lucru, iar componentele Obligatorii nu pot fi eliminate. La eliminarea entităților compuse (de exemplu un Grup de Segmente) se permite de a elimina întreg grupul dacă el e indicat ca opțional chiar dacă unele segmente din interiorul lui sun obligatorii. La fel și indicatorii de repetare pot fi schimbați în procesul de creare a noi specificații pentru mesaje, dar iarăși aceste modificări trebuie să fie în segmentul permis de standard. De exemplu dacă într-un mesaj standard EDIFACT numărul maxim admis pentru un segment ce conține informație despre produse este nelimitat atunci pentru o realizare concretă acest număr poate fi redus la 10 adică se permit doar 10 produse de a fi descrise.

3.4 Segmente. Grupuri de Segmente

Segmentele sunt o unitate intermediară de informație în cadrul mesajelor electronice. Segmentele constau dintr-o secvență de elemente ordonată logic și după conținut. Segmentele posedă un identificator care se află în primele poziții din segment și constă din trei litere. Când segmentele sunt combinate pentru formarea unei tranzacții, relația lor față de tranzacție este definită de către identificatorii de opționalitate și de poziția în mesaj. Careva segmente pot să se repete și grupuri sau grupurile de segmente pot să se repete.

Segmentelor le este atașat un indicator de opționalitate, astfel există segmente:

Obligatoriu (M – Mandatory) – Acest segment trebuie să apară cel puțin odată în mesaj

Condițional (C – Conditional) – Acest segment poate să apară opțional în tranzacție conform deciziei părții care inițiază mesajul sau conform unor acorduri anterioare între părțile implicate în tranzacția electronică

Indicatorul de opționalitate le este caracteristic și Grupurilor de Segmente – un grup de segmente la fel trebuie să apară cel puțin odată în mesaj dacă indicatorul lui de opționalitate este – Mandatory sau poate apărea opțional în cazul când are indicatorul setat în Condițional.

Un alt indicator ce caracterizează relația segmentelor în mesaj este indicatorul de repetare maximă (Max. Use). Acesta indică numărul maxim de repetări consecutive pe care le poate avea într-o poziție specificată a mesajului. Dacă identificatorul de repetare are valoarea 999999 atunci segmentul dat se poate repeta de un număr nelimitat de ori.

Grupurile de segmente sunt un set consecutiv de segmente din cadrul mesajului legate printr-o anumită relație. Grupurile de segmente pot conține recursiv alte grupuri.

Dacă indicatorul de opționalitate are valoarea M (Obligatoriu) atunci cel puțin o apariție a acestui grup în cadrul mesajului este necesară.

Dacă un grup de segmente este folosit atunci primul segment din grup trebuie să apară obligator.

Segmentele notate ca M (Obligatoriu) în cadrul grupului sunt obligatorii doar în cazul când grupul este utilizat. Adică dacă un grup cu opțiunea C (Condițional) eventual nu este utilizat atunci nici unul din segmentele lui nu va apare în mesaj chiar dacă careva din segmentele componente sunt obligatorii.

În EDIFACT, segmentele posedă un identificator din trei caractere care corespunde fiecărui segment. Pentru segmentul care relatează data și timpul acest identificator este DTM, pentru segmentul care identifică o adresă, identificatorul este ADR, etc.

3.5 Elemente și Compozite (Grupuri de elemente)

Segmentele reprezintă un identificator al segmentului după care urmează o secvență de elemente. Elementele reprezintă o dată, o valoare, un calificator, un identificator, etc. Un compozit constă din două sau mai multe elemente într-o secvență anumită. Din punct de vedere semantic, un compozit reunește un set de elemente care se comportă ca o entitate: de exemplu un compozit ce identifică informația de contact conține un element ce identifică ce mijloc de comunicație este folosit și mai apoi însăși informația de contact.

Elementele și compozitele, la fel ca și segmentele posedă indicatorul de opționalitate care poate fi M(Mandatory) – Obligatoriu sau C(Conditional) – Condițional. Elementele(compozitele) marcate ca M(Mandatory) trebuie să apară în mod obligator în cadrul segmentului dat, elementele(compozitele) marcate C(Condițional).

Alte caracteristici ale elementului sunt lungimea și tipul. Lungimea indică care poate fi lungimea secvenței de date care va completa elementul; tipul indică tipul datelor acceptate în acest element(caractere, numere, combinate). În EDIFACT, caracteristicile de lungime și tip a elementelor sunt combinate. De exemplu:

a – simbolizează că elementul dat poate primi doar caractere alfabetice

n – simbolizează că elementul poate avea doar valori numerice

an – valori alfanumerice

a3 – elementul poate primi ca valoare doar un șir de caractere alfabetice cu lungime

fixată egală cu trei

n4 – elementul poate primi ca valoare doar un șir de numere cu lungime fixată egală cu

patru caracter

a..3 – poate avea ca valoare un șir de caractere alfabetice cu lungimea maximă trei

n..3 – poate avea ca valoare un șir de caractere numerice cu lungimea maximă trei

an..3 – poate avea ca valoare un șir de caractere alfanumerice cu lungimea maximă

egală cu trei

Deseori elementele au valori prestabilite – reprezentate printr-o listă de coduri. De exemplu pentru elementul care specifică valuta se poate de realizat o listă de valori posibile pe care le poate lua. Listele de coduri sunt stabilite de EDIFACT în cadrul specificației UNCL. Listele de coduri au o serie de avantaje printre care sunt un instrument foarte bun pentru eliminarea barierelor lingvistice.

Elementele se identifică în standardul EDIFACT printr-un cod din 4 cifre: de exemplu elementul care indică informația de contact are codul „3148”. Compozitele la fel sunt identificate printr-un cod care conține obligator litera „C” în prima poziție după care urmează un cod din trei cifre.

3.6 Note de Dependență

Necesitățile semantice ale documentelor electronice impun utilizarea unor reguli de utilizare a segmentelor și grupurilor de segmente în mesaje cât și a elementelor în cadrul segmentelor. În afară de indicatorii de opționalitate și repetare există și Notele de Dependență(Dependency Notes).

Notele de dependență pot fi folosite în cadrul mesajelor pentru a defini relațiile între segmente, între grupuri de segmente sau între segmente și grupuri de segmente.

În cadrul segmentelor, notele de dependență pot fi folosite pentru specificarea relațiilor între elemente singulare, între elemente și compozite sau între compozite. În cadrul segmentelor, notele de dependență nu pot fi folosite pentru specificarea relațiilor între elemente singulare și elemente din cadrul compozitelor, sau între elemente componente și compozite.

În cadrul compozitelor notele de dependență pot fi folosite pentru descrierea relațiilor între elementele componente ale compozitelor. Pot fi referite doar elemente din aria compozitului dat.

Standardul EDIFACT reglementează modul în care sunt prezentate notele de dependență. Astfel o notă de dependență constă din identificatorul notei după care urmează în paranteză numărul de ordine al entităților implicate separate prin virgulă, de exemplu D3(0030, 0060, 0090).

Identificatorii dependențelor din EDIFACT sunt următorii:

D1 – UNUL ȘI NUMAI UNUL SINGUR (ONE AND ONLY ONE)

Unul și numai unul din entitățile specificate pot fi folosite

D2 – TOTUL SAU NIMIC (ALL OR NONE)

Dacă una din entități este prezentă atunci restul sunt obligatorii

D3 – CEL PUȚIN UNUL (ONE OR MORE)

Cel puțin una din entități trebuie să fie prezentă

D4 – UNUL SAU NIMIC (ONE OR NONE)

Nu mai mult de o entitate poate să fie prezentă

D5 – DACĂ PRIMUL ATUNCI TOATE (IF FIRST THEN ALL)

Dacă prima entitate este prezentă atunci toate restul sunt obligatorii. E permis de asemeni

ca una din entitățile nespecificate în prima poziție să fie prezentă independent dacă nu este prezentă entitatea din prima poziție.

D6 – DACĂ PRIMUL ATUNCI CEL PUȚIN UNUL(IF FIRST, THEN AT LEAST ONE MORE)

Dacă prima entitate este folosită atunci, încă cel puțin una din următoarele trebuie folosită. Este permis să se folosească una sau mai multe entități care nu sunt primele în listă fără a fi necesar ca prima entitate să fie prezentă.[9]

3.7 Analiza unui mesaj EDIFACT – INVOIC

Mesajul INVOIC este echivalentul documentului Factură de plată care reprezintă un document care conține plățile pentru bunuri sau servicii pe care și este trimis de către furnizor cumpărătorului. Tabela simplificată a segmentelor pentru mesajul dat artă în modul următor(Fig 3.2.):

Heading:

Detail:

Summary:

Fig 3.2. Tabela mesajului INVOIC din standardul EDIFACT

Fiecare din segmentele și grupurile de segmente de mai sus are un rol bine definit în cadrul mesajului. Segmentele și grupurile de segmente din această tabelă au următoarele funcții (Tab. 3.2):

Tab. 3.2.

Descrierea segmentelor și grupurilor de segmente în mesajul INVOIC

Acum să cercetăm fiecare segment în parte care compun mesajul dat:

Segmentul UNH

UNH MESSAGE HEADER

Function: To head, identify and specify a message.

010 0062 MESSAGE REFERENCE NUMBER M an..14

020 S009 MESSAGE IDENTIFIER M

0065 Message type M an..6

0052 Message version number M an..3

0054 Message release number M an..3

0051 Controlling agency, coded M an..3

0057 Association assigned code C an..6

Funcția: De a începe, a identifica și a specifica un mesaj.

Exemplu:

UNH+768765324+INVOIC:D:96A:UN:EAN002'

numărul de referință a mesajului: 768765324

tipul mesajului: INVOIC

tipul versiunii: D

numărul versiunii: 96A

agenția responsabilă de mesaj: UN – (UN Standard Messages (UNSM))

codul asociat de către agenția responsabilă: EAN0002

Segmentul BGM

BGM BEGINNING OF MESSAGE

Function: To indicate the type and function of a message and to transmit the identifying number.

010 1001 Document name code C an..3

020 1004 Document identifier C an..35

030 1225 MESSAGE FUNCTION CODE C an..3

040 4343 RESPONSE TYPE CODE 1 C an..3

Funcția: De a indica tipul și funcția mesajului și de a transmite identificatorul mesajului

Exemplu:

BGM+380+12345+9+NA'

codul tipului documentului: 380 (Comercial Invoice)

identificatorul documentului: 12345

codul funcției mesajului: 9 (Original)

codul tipului de răspuns: NA (No acknowledgement needed – Nu e necesar răspunsul)

Segmentul DTM

DTM DATE/TIME/PERIOD

Function: To specify date, and/or time, or period.

010 C507 DATE/TIME/PERIOD M

2005 Date or time or period function code

qualifier M an..3

2380 Date or time or period value C an..35

2379 Date or time or period format code C an..3

Funcția: De a specifica data, și/sau timpul

Exemplu:

DTM+3:20020619:102'

codul funcției datei-timpului: 3 (Invoice Date/Time)

valoarea datei/timpului: 20020619

codul formatului datei/timpului: 102 (YYYYMMDD)

Segmentul NAD

NAD NAME AND ADDRESS

Function: To specify the name/address and their related

function,

010 3035 PARTY FUNCTION CODE QUALIFIER M an..3

020 C082 PARTY IDENTIFICATION DETAILS C

3039 Party identifier M an..35

1131 Code list identification code C an..17

3055 Code list responsible agency code C an..3

030 C058 NAME AND ADDRESS C

3124 Name and address description M an..35

3124 Name and address description C an..35

3124 Name and address description C an..35

3124 Name and address description C an..35

3124 Name and address description C an..35

040 C080 PARTY NAME C

3036 Party name M an..35

050 C819 COUNTRY SUB-ENTITY DETAILS C

3229 Country sub-entity name code C an..9

1131 Code list identification code C an..17

3055 Code list responsible agency code C an..3

3228 Country sub-entity name C an..70

060 3164 CITY NAME C an..35

070 C059 STREET C

3042 Street and number or post office box

identifier M an..35

080 3251 POSTAL IDENTIFICATION CODE C an..17

090 3207 COUNTRY NAME CODE C an..3

Funcția: De a specifica numele/adresa și funcțiile lor

Exemplu:

NAD+SE+++Alimcom S.A.++Chisinau+str. Uzinelor 56+MD 2110+MDA'

codul părții implicate: SE (Seller – Furnizorul)

elementele(compozitele) 020, 030 se omit (sunt opționale)

numele: Alimcom S.A.

elementul 050 se omite

orașul: Chisinau

strada: Uzinelor 56

codul poștal: MD 2110

codul țării: MDA

Segmentul LIN

LIN LINE ITEM

Function: To identify a line item and configuration.

010 1082 LINE ITEM IDENTIFIER C an..6

Funcția: De a identifica o „linie”-entitate

Exemplu:

LIN+2'

identificatorul liniei: 2 (De exemplu produsul nr. 2 în factură)

Segmentul IMD

IMD ITEM DESCRIPTION

Function: To describe an item in either an industry or

free format.

010 7077 DESCRIPTION FORMAT CODE C an..3

020 C272 ITEM CHARACTERISTIC C

7081 Item characteristic code C an..3

1131 Code list identification code C an..17

3055 Code list responsible agency code C an..3

030 C273 ITEM DESCRIPTION C

7009 Item description code C an..17

1131 Code list identification code C an..17

3055 Code list responsible agency code C an..3

7008 Item description C an..256

7008 Item description C an..256

3453 Language name code C an..3

040 7383 SURFACE OR LAYER CODE C an..3

Funcția: De a descrie un produs într-un format industrial sau liber

Exemplu:

IMD+F+011+:::Magiun'

codul formatului folosit: F (Free Form – Formă liberă)

codul caracteristic produsului: 011(Specificație de procurare)

elementele 7009, 1131, 3055 din compozitul C273 se omit (Opționale)

Descrierea produsului: Magiun

Restul elementelor și compozitelor se exclud

Segmentul MEA

MEA MEASUREMENTS

Function: To specify physical measurements, including

dimension tolerances, weights and counts.

010 6311 MEASUREMENT PURPOSE CODE QUALIFIER M an..3

020 C502 MEASUREMENT DETAILS C

6313 Measured attribute code C an..3

6321 Measurement significance code C an..3

6155 Non-discrete measurement name code C an..17

6154 Non-discrete measurement name C an..70

030 C174 VALUE/RANGE C

6411 Measurement unit code M an..3

6314 Measure C an..18

6162 Range minimum quantity C n..18

6152 Range maximum quantity C n..18

6432 Significant digits quantity C n..2

040 7383 SURFACE OR LAYER CODE C an..3

Funcția: De a specifica mărimi fizice(dimensiuni, greutăți, etc.)

Exemplu:

MEA+AAI'

codul ce identifică scopul măsurării: AAI (Item weight – Unitate de greutate)

Restul elementelor și compozitelor nu se utilizează

Segmentul QTY

QTY QUANTITY

Function: To specify a pertinent quantity.

010 C186 QUANTITY DETAILS M

6063 Quantity type code qualifier M an..3

6060 Quantity M an..35

6411 Measurement unit code C an..3

Funcția: De a specifica o cantitate

Exemplu:

QTY+92:2000'

codul cantității: 92 (Delivery quantity-Cantitatea livrată)

cantitatea: 2000

elementul 6411 se omite (Opțional)

Segmentul PRI

PRI PRICE DETAILS

Function: To specify price information.

010 C509 PRICE INFORMATION C

5125 Price code qualifier M an..3

5118 Price amount C n..15

5375 Price type code C an..3

5387 Price specification code C an..3

5284 Unit price basis value C n..9

6411 Measurement unit code C an..3

020 5213 SUB-LINE ITEM PRICE CHANGE OPERATION CODE C an..3

Funcția: Detalii despre preț

Exemplu:

PRI+INV:0.95'

codul ce califică prețul: INV (Invoice price – prețul de factură)

cantitatea de bani: 0.95

Restul elementelor și compozitelor nu se utilizează

Segmentul CUX

CUX CURRENCIES

Function: To specify currencies used in the transaction

and relevant details for the rate of exchange.

010 C504 CURRENCY DETAILS C

6347 Currency usage code qualifier M an..3

6345 Currency identification code C an..3

6343 Currency type code qualifier C an..3

6348 Currency rate value C n..4

020 C504 CURRENCY DETAILS C

6347 Currency usage code qualifier M an..3

6345 Currency identification code C an..3

6343 Currency type code qualifier C an..3

6348 Currency rate value C n..4

030 5402 CURRENCY EXCHANGE RATE C n..12

040 6341 EXCHANGE RATE CURRENCY MARKET IDENTIFIER C an..3

Funcția: De a specifica valutele utilizate în tranzacție

Exemplu:

CUX+2:USD'

codul de utilizare a valutei: 2(Reference currency-Valuta de referință)

codul valutei: USD(United Stated Dollar)

Restul elementelor și compozitelor nu se utilizează

Segmentul UNS

UNS SECTION CONTROL

Function: To separate header, detail and summary sections of a message.

010 0081 SECTION IDENTIFICATION M a1

Funcția: De a separa diferite secțiuni ale mesajului

Exemplu:

UNS+S'

codul ce specifica secțiunea: S(Summary – Subsol)

Segmentul CNT

CNT CONTROL TOTAL

Function: To provide control total.

010 C270 CONTROL M

6069 Control total type code qualifier M an..3

6066 Control total value M n..18

6411 Measurement unit code C an..3

Funcția: De a prezenta un total pentru control

Exemplu:

CNT+4:3'

codul totalului de control: 4(Number of line items in message – Numărul de linii în mesaj)

valoarea totalului de control: 3(Au fost trei linii(produse))

Restul elementelor și compozitelor nu se utilizează

Segmentul UNT

UNT MESSAGE TRAILER

Function: To end and check the completeness of a message.

010 0074 NUMBER OF SEGMENTS IN A MESSAGE M n..10

020 0062 MESSAGE REFERENCE NUMBER M an..14

Funcția: De a termina și de a verifica completitudinea mesajului

Exemplu:

UNT+26+12345'

numărul de segmente în mesaj: 26

numărul documentului specific: 12345

3.8 Mesajele EDIFACT – clasificare

Mesajele EDIFACT au o arie foarte largă de cuprindere tendința fiind de a acoperi majoritatea aspectelor activității de administrare, comerț și transport. [11] Clasificarea conform domeniului de utilizare este după cum urmează:

Activitatea de Antreprenoriat

Contabilitate

Activitate Vamală

Asigurare cu Pensii

Ocrotirea Sănătății

Asigurare Socială

Jurisprudență

Angajare la Muncă

Statistică

Practica Comercială

Construcții

Finanțe

Asigurări

Producție și logistică

Turism

Documente pentru documentarea afacerii

Transport

Probleme generale de transport

Mesaje despre mișcarea containerelor

Transportarea încărcăturilor periculoase

Mesaje pentru expediere

Destinație Generală

În Anexa A este prezentată lista parțială a mesajelor EDIFACT versiunea D97A clasificate după domeniul de utilizare.

3.9 Sumar asupra standardului EDIFACT

Standardul EDIFACT reprezintă un rezultat al activității organizmelor internaționale de pe lângă ONU. În acest domeniu s-au obținut rezultate impunătoare ca urmare a eforturilor în cercetarea afacerilor și informaticii. Pe lângă faptul că EDIFACT-ul reprezintă un set de reguli sintactice, în aceste reguli este inclus și aspectul semantic deci EDIFACT rămâne ca un model și mod de implementare a soluțiilor de EDI prezente și viitoare.

Capitolul 4: Sisteme XML/EDI. Convertorul XML2EDI

4.1 Platforma XML

Elaborarea HTML-ului (Hyper Text Markup Language) în anul 1989 a generat o revoluție care a transformat Internetul dintr-o rețea obscură accesibilă doar pentru educație, cercetări și guverne într-un fenomen legat de societate, cultură, afaceri cunoscut sub denumirea de WWW(World Wide Web).

Acum este o altă revoluție la orizont, numită XML (eXtensible Markup Language). Ca și HTML care a revoluționat modul de publicare a documentelor, XML e pe cale de a revoluționa comerțul electronic de clasa B2B facilitând definirea conținutului documentelor.

Originea XML

Necătând la faptul că XML e relativ nou, reprezintă de fapt o versiune simplificată a SGML (Standard Generalized Markup Language). Elaborarea SGML a început în anul 1969 și a fost publicat ca standard internațional ISO 8879, în 1986. SGML este un limbaj foarte puternic de marcare, utilizat pentru facilitarea transferului și reformatării documentației tehnice complexe. Deoarece datele în SGML sunt etichetate, este posibil de a realiza căutări inteligente, interogări asupra conținutului. Proprietatea care conferă putere SGML-ului este separarea conținutului de prezentare. Mai simplu, procesul de marcare arată ce este un component al documentului și opțional cum el se încadrează logic în contextul altor componente al aceluiași document. Orice formatare a unui document SGML e definită de aplicația care îl procesează. În contrast cu HTML care definește modul de prezentarea a datelor și nu însăși datele.

Chiar odată cu obținerea de către HTML a unei popularități înalte, web-designerii au început să observe limitările pe care le implică acesta din urmă. HTML este perfect pentru reprezentarea datelor dar nu face nimic pentru integrarea informației Web cu aplicațiile.

În 1995 „World Wide Web Consortium” (W3C) în urma unui studiu determină că ceea ce este necesar este un limbaj ce ar avea caracteristici: simplitatea HTML-uliu și puterea de extensibilitate caracteristică SGML-ului. Astfel XML-ul apare ca un mijloc ce ar permite folosirea SGML în cadrul Web.

Bazele sintaxei XML

Diferența de bază între XML și HTML este aceea că etichetele(tagurile) XML descriu „ce sunt” sau „ce reprezintă” datele. Să considerăm o comandă de cumpărare. În sintaxa HTML, numărul de ordine al comenzii și data vor arăta în modul următor:

<P>12345</P>

<P>06/19/2002</P>

Unde 12345 este numărul de ordine al comenzii, iar 06/19/2002 este data. Această sintaxă este foarte potrivită în cazul când dorim să afișăm această informație pe Web deoarece se poate de inclus informație de formatare adăugătoare care va permite unei persoane să distingă care este numărul comenzii și care este data.

În XML aceeași informație ar arăta în modul următor:

<ORDER:PONUMBER>12345</ORDER:PONUMBER>

<ORDER:PODATE>12345</ORDER:PODATE>

Este foarte ușor de a studia acest document și de a determina ce reprezintă fiecare element. Mai important este faptul că e posibil de a scrie un program care v-a parcurge acest document și va procesa inteligent datele folosind etichetele. Etichetele în XML conferă elementelor XML o referință semantică. Altfel spus, etichetele sunt niște meta-date sau niște date care descriu alte date.

Există trei subiecte de bază care trebuie discutate atunci când se discută despre XML. Primul este DTD sau Document Type Definitions. Primul lucru pe care trebuie să-l facă un parser (program care citește și analizează un document XML) la prelucrarea unui XML este determinarea existenței DTD pentru acest document. DTD este moștenită de la SGML și nu este scrisă conform sintaxei XML. DTD nu este obligatoriu pentru XML (așa cum este pentru SGML), dar dacă există el definește etichetele XML și structura documentului XML. DTD este des folosit pentru a defini etichete XML specifice pentru o anumită industrie. Citind DTD, parserul XML cunoaște cum trebuie să interpreteze marcările.

DTD este utilizat de asemenea pentru validarea corectitudinii unui XML. El conține informație despre ce elemente sunt admise în fișier, ce tip de date este admis în fiecare element, dacă o careva structură este opțională sau obligatorie și de câte ori se poate repeta o oarecare structură. DTD se poate conține însăși în documentul XML sau poate fi organizat aparte într-un fișier separat și referit din XML.

O altă modalitate de a defini etichetele și structura unui document XML sunt schemele. Schema poate fi folosită în locul DTD și oferă posibilități mai avansate de redare a documentelor XML. Deoarece DTD nu este scrisă folosind sintaxa XML, are careva limitări pe care XML schema le poate înlătura.

XML Schema este permite un model mai puternic de validare a XML ca urmare a abilității sale de a clarifica tipurile de date stocate în documentul XML. Deoarece schema poate defini mai clar tipurile de date, permite o verificare mai minuțioasă a corectitudinii documentului XML. De exemplu DTD este capabilă să specifice că: „cantitatea” trebuie să apară într-o comandă de procurare, dar schema poate adițional specifica că „cantitatea” trebuie să fie un număr întreg, pozitiv pe un anumit număr de poziții.

Al treilea subiect legat strâns de XML este XSL sau eXtensible Stylesheet Language. XSL descrie cum un document XML urmează să fie convertit. Ca și schema, XSL este scris în sintaxa XML deci nu e necesar de a înțelege un alt limbaj

Puterea XSL-ului constă în faptul că informația de formatare e complet independentă de datele din XML. Ca urmare a acestei independențe, un XSL poate fi aplicat mai multor documente XML și invers, mai multe XSL pot fi aplicate unui XML pentru a-l converti(prezenta) în diferite moduri.

4.2 Impactul XML asupra EDI

Interschimbul de date într-un format standard este una dintre necesitățile de bază ale comerțului electronic. Această necesitate a dus la apariția și dezvoltarea EDI, care de ani de zile este cea mai rapidă și mai sigură cale de a schimba documente de afaceri. Sensul EDI constă în schimbul structurat al informației de afaceri cu ajutorul calculatoarelor prin intermediul rețelelor publice sau private. EDI oferă un mod standardizat de reprezentare a documentelor de afaceri.

Pe de altă parte, XML-ul se pretinde a fi mijlocul de bază pentru reprezentarea informației legate de afaceri. Apare deci întrebarea firească: XML-ul va înlocui EDI-ul sau aceste două tehnologii vor coexista și se vor complementa reciproc?”

În situația sa curentă, XML-ul nu este pe poziția de a înlocui EDI. Standardele EDI reprezintă un efort de ani de zile a organizațiilor de standardizare care continuă și în prezent. XML-ul poate să intervină mai mult ca nivel de transport pentru EDI deși nici această tendință nu e bine conturată în prezent – motivul principal fiind volumul mare a fișierelor XML obținute în comparație cu fluxurile EDI – aceasta în condițiile în care viteza rețelei Internet lasă încă mult de dorit pe plan global.

XML poate să completeze EDI în ceea ce privește mărirea nivelului de accesibilitate Schimbului Electronic de Date. După cum se cunoaște soluțiile EDI sunt relativ scumpe deci nu sunt accesibile companiilor mici, întreprinzătorilor individuali, etc. XML-ul este special conceput pentru a fi ușor accesibil pentru orice tip de utilizatori deci un hibrid al XML cu EDI ar putea fi soluția ideală pentru mărirea gradului de accesibilitate al soluțiilor EDI prin intermediul Web-ului.

4.3 Arhitectura XML/EDI

Așa cum s-a menționat mai sus, prețul înalt de implementare a soluțiilor EDI reprezintă o frână serioasă în răspândirea pe larg a acestei tehnologii. Există câteva cazuri când implementarea soluțiilor EDI sau modificarea sistemelor EDI existente nu este justificată:

Veniturile companiei nu sunt suficiente pentru a cumpăra un sistem EDI

Genul de activitate pe care îl are nu implică un volum mare de informație

Întreprinderea nu schimbă intens mesaje EDI de un anumit tip – doar ocazional

Să considerăm un caz real – Întreprinderea A necesită de a face o procurare ocazională de la întreprinderea B – deci nu au un acord prestabilit pentru EDI. Soluția clasică este schimbul de informație comercială prin mediile clasice: fax, telefon, scrisori, întâlniri – desigur soluția dată nu este foarte incomodă pentru întreprinderea A (e vorba de o achiziție ocazională) dar dacă presupunem cazul că întreprinderea B are mulți clienți dintre care majoritatea ocazionali – soluția dată nu o satisface deoarece trebuie să mențină un nivel înalt de comenzi ce trebuie prelucrate ocazional. Pentru întreprinderea B deci ar fi preferabil să primească comenzile sub formă de mesaje EDI pe care sistemul informatic propriu le-ar putea recepta și prelucra corespunzător. În acest caz o soluție pentru întreprinderea B – este crearea unui server care ar putea prelua prin web informația apoi să o convertească în formatul EDI și să-l transmită serverului EDI care va procesa mesajul în modul obișnuit ca pe orice alt mesaj primit. Pentru realizarea web – serverului tehnologia de bază care poate fi folosită este XML. Astfel o așa arhitectură din punct de vedere structural este prezentată în Fig. 4.1:

De ce tehnologia XML – deoarece sintaxa XML poate fi „citită” atât de oameni cît și calculatoare, de asemenea există deja o tradiție în prelucrare documentelor XML. Pentru cei care vor să trimită un mesaj EDI e mai ușor de a forma acest mesaj în sintaxa XML decât în sintaxa EDI. Arhitectura dată permite ca XML-ul să fie generat de o aplicație a utilizatorului (întreprinderea mică) sau permite crearea mesajelor EDI în sintaxa XML chiar în browser. Astfel, posibilitatea de a crea mesaje EDI chiar din browser ridică foarte multe limitări care există contra tehnologiei EDI făcând accesibilă această tehnologie și pentru întreprinderile mici. Aspectul funcțional posibil al unui sistem XML/EDI bazat pe browser poate fi reprezentat prin schema din Fig. 4.2:

Tehnologiile care le avem astăzi ne permit pe deplin organizarea unei arhitecturi ca mai sus (Fig. 4.2). Scenariul ar fi următorul:

Clientul cere prin intermediul browserului lista mesajelor accesibile – HTML-ul cu lista mesajelor conține și un script capabil să genereze și să mențină un fișier HTML cu forme dinamice(numărul de articole comandate poate varia).

La selectarea mesajului, clientul primește un XML-șablon care conține informație despre cum trebuie să arate forma ce corespunde mesajului ales

Pe parcursul completării formei, utilizatorul poate modifica dinamic forma(adăuga sau distruge câmpuri sau grupuri de câmpuri) – lucru asigurat de script care preia evenimentele de la controale și redesenează forma la client(nu e necesar traficul prin rețea).

În final, la completarea formei, același sau alt script colectează datele din formă și creează XML-ul care este trimis serverului XML.

Serverul XML primind documentul XML îl validează pe baza unui DTD sau XML schema apoi documentul dat este convertit de către un convertor XML2EDI astfel obținându-se mesajul în sintaxa EDI care poate fi prelucrat de către serverul EDI.

Desigur modelul dat nu exclude ca întreprinderea mică să aibă un sistem informatic care să genereze automat mesaje EDI sub formă de documente XML. Întreprinderile pot să opteze pentru așa fel de aplicații(care generează XML și nu în sintaxa EDI) deoarece acestea sunt mai ușor de realizat deci și mai ieftine.

Sistemele XML/EDI au de asemenea o mare perspectivă în cadrul portalelor pentru asistența e-businessului și a schimbului electronic de documente (descrise anterior). În acest caz, în repozitoriul portalului se află șabloane XML pentru fiecare comunitate sau parner care descriu ce sintaxă XML acceptă comunitatea(parnerul) dat. Astfel pentru a inițializa un transfer EDI cu un partner e suficient de a deschide în browser forma corespunzătoare acestui document și de a o completa sau e posibil ca șablonul să fie „studiat” de o aplicație a clientului și mai târziu să fie posibil de a genera documente XML conforme acestui șablon. Documentele XML pot fi expediate către portal pentru a fi validate și apoi convertite în sintaxa EDI pentru a fi expediate destinatarului.

4.4 Platforma Java

Când a fost creat limbajul de programare Java, scopul principal a fost de a oferi un limbaj independent de mașină, adică un limbaj care poate realiza programe portabile. Acest lucru a fost realizat, în sensul ca programele Java compilate sunt portabile oricărui sistem care are un interpretor Java. Dar lucrurile nu au fost să se oprească aici – suntem martori la apariția unei serii întregi de tehnologii care au la origine acest limbaj. Independența de platformă, posibilitatea rulării paralele a mai multor fire de execuția au făcut practic ca Java să devină limbajul de programare principal în Internet la ora actuală. Tehnologiile Java pot fi soluții pentru majoritate problemelor legate de Internet.

4.4.1 Java și XML

XML este astăzi tehnologia preferată în majoritatea transferurilor informatice, deoarece este ușor de a codifica informația într-un mod în care e simplu de citit, procesat și generat. Pe de altă parte, datorită pătrunderii intense în tehnologiile legate de Internet, Java este un ideal partner pentru XML: ambele limbaje au o istorie asemănătoare(C++, SGML); ambele au ca scop simplicitatea, portabilitatea, flexibilitatea; și ambele continuă să fie în societăți care includ educația, industria (W3C, Java Community Process™ ). Deci nu este o surpriză faptul că limbajul preferat pentru dezvoltarea părții server și client pentru XML este limbajul Java.

Din cele expuse mai sus este o consecință logică faptul ca să fie implementate tehnologii Java care să susțină lucrul cu fișierele XML. La ora actuală există o serie întreagă de pachete soft Java care au fost elaborate anume pentru susținerea tehnologiei XML.

Unul dintre pachetele Java pentru prelucrarea XML este Xalan-Java – acesta reprezintă un set de clase destinate transformării documentelor XML în alt format(text, HTML, etc.). Acest pachet implementează specificațiile W3C privitor la XSLT (XSL Transformation) și Xpath(Path Language). Xalan-Java conține două pachete: javax.xml.parsers și javax.xml.transform. Plus pachetul javax.xml.transform mai conține pachetul javax.xml.transform.stream.

Pachetul javax.xml.parsers conține câteva clase care permit procesarea fișierelor XML. Două tipuri de parsere sunt suportate: SAX și DOM.

Pachetul javax.xml.transform definește un API generic pentru procesarea instrucțiunilor de transformare a sursei în rezultat. Aceste interfețe nu sunt dependente de standardele SAX sau DOM, și au ca scop pe cât de posibil de a nu intra în detaliile despre sursa și rezultatul transformării – adică se optează pentru o soluție cât mai universală. Mai jos o scurtă descriere a componenței acestui pachet:

Interfețele acestui pachet sunt următoarele:

ErrorListener – Oferă un mod definit de utilizator la prelucrarea erorilor

Result – Un obiect ce implementează această interfață conține informația ce urmează a fi folosită pentru construirea arborelui final de transformare

Source – Un obiect care implementează această interfață conține informația care trebuie prelucrată (sursa XML sau instrucțiuni de transformare)

SourceLocator – Această interfață e destinată în primul rând pentru a raporta unde este o eroare: în sursa XML sau în instrucțiunile de procesare.

URIResolver – Un obiect care implementează interfața dată poate fi chemat de către procesor pentru a transforma un URI folosit în document(), xsl:import or xsl:include într-un obiect Source: Clasele pachetului sunt:

OutputKeys – Oferă un set de constante string care pot fi folosite pentru setarea proprietăților pentru obiecte de tip Transformer sau Templates.

Transformer – O instanță a acestei clase poate transforma arborele sursă în arborele rezultat.

TransformerFactory – O instanță TransformerFactory poate fi utilizată pentru crearea unor obiecte de tipul Transformer sau Templates.[7]

Pachetul javax.xml.transform.stream conține următoarele clase:

StreamSource – acționează ca un intermediar pentru un flux de intrare de tip XML care este folosit ca sursă pentru o operație de transformare

StreamResult – acționează ca un intermediar pentru un flux de ieșire care poate fi text, XML, HTML, etc.

4.5 Realizarea convertorului XML2EDI

După cum se observă din prezentarea arhitecturilor XML/EDI, pentru ca un document XML să fie convertit în sintaxa EDI este necesar un convertor XML/EDI. Din motivele expuse mai sus în privința relației limbajului Java și limbajului XML, ca mediu de programare al acestui proiect s-a ales limbajul Java. Pentru conversia XML/EDI soluția optimă este folosirea XSL pentru conversia XML în formatul EDI, în acest mod se asigură o continuitate scopurilor limbajului XML de a fi accesibil și simplu. Pentru a prelucra un fișier(flux) XML pe baza unui fișier(flux) XSL este necesar un parser care ar realiza procesul dat. Așa cum s-a arătat anterior există un set de pachete oferit de firma Apache destinat elaborării de soft pentru prelucrarea XML și XSL.

4.5.1 Elaborarea programului

Clasa mixer este clasa de bază a convertorului XML2EDI, ea are ca intrări două fluxuri de date legate de fișierele inițiale XML și XSL. În interiorul clasei date se realizează transformarea fluxului XML și la ieșire se obține fluxul(fișierul) conform sintaxei EDI. Clasa mixer are următoarea declarație:

class mixer{//variabila ce va defini fluxul legat de XSL

private StreamSource SStream;

//variabila ce va defini fluxul legat de XML

private StreamSource XStream;

//variabila ce va defini fluxul legat de fisierul rezultat

private StreamResult DStream;

//constructorul- initializarea variabilelor membri ale clasei

public mixer(InputStream XSLStream, InputStream XMLStream,

OutputStream DATStream);

//metoda care realizează transformarea XML pe baza XSL

public void transform();

}

La inițializarea clasei, constructorul primește la intrare fluxurile XSLStream și XMLStream de tip InputStream legate de fluxul XSL și XML respectiv și un flux de ieșire DATStream– de tip OutputStream legat cu fișierul (fluxul rezultat). Pe baza acestor fluxuri, constructorul clasei mixer inițializează variabilele membri: SStream și XStream de tip StreamSource și DStream de tip StreamResult prin apelarea constructorului StreamSource(java.io.InputStream inputStream) și respectiv pentru DStream: StreamResult(java.io.OutputStream outputStream):

public mixer(InputStream XSLStream, InputStream XMLStream,

OutputStream DATStream)

{

SStream = new StreamSource(XSLStream);

XStream = new StreamSource(XMLStream);

DStream = new StreamResult(DATStream);

}

Odată ce variabilele membri ale clasei au fost inițializate e posibil de a apela metoda transform() a clasei mixer. Metoda transform() creează o instanță de tip TransformerFactory, apoi pentru obiectul creat, se apelează metoda newTransformer(SStream) care întoarce un obiect abstract de tip Transformer. Apoi se apelează metoda transform(XStream, DStream) a obiectului Transformer care și realizează conversia din XML în EDI format:

public void transform(){

//Se foloseste metoda statica

//TransformerFactory.newInstance() pentru

//instantierea unui exemplar de TransformerFactory.

//Clasa javax.xml.transform.TransformerFactory

//determina clasa -actuala ce va fi instantiata:

//org.apache.xalan.transformer.TransformerImpl

TransformerFactory tFactory = TransformerFactory.newInstance();

//Se foloseste obiectul tFactory (de tip

//TransformerFactory)pentru instantierea unui obiect

//Transformer care va lucra cu XSL-ul specificat

Transformer transformer = tFactory.newTransformer(SStream);

//foloseste instanta transformer de mai sus pentru

//aplicarea obiectului sablon(XML)asupra documentului

//XML si de a scrie rezultatul in fluxul

//de iesire SreamResult

transformer.transform(XStream,DStream);

}

4.5.2 Scenariu de funcționare

Clasa de bază a programului a fost realizată într-un mod care ar permite lucrul generalizat cu ea, având la intrare instanțe ale claselor abstracte ce definesc fluxurile de intrare și ieșire, deci clasa dată poate fi folosită atât pentru prelucrarea fișierelor cât și a fluxurilor de date parvenite prin rețea de la aplicații îndepărtate. Să considerăm cazul când se folosește un scenariu de formare a unui mesaj EDI în sintaxa XML ca în Fig. VI.1. În acest caz, fie că utilizatorul completează din browser o formă ca cea din Fig. VI.3:

După apăsarea butonului „Submit”, datele din formă sunt preluate de un script care formează fluxul XML de mai jos:

<?xml version="1.0"?>

<Transaction>

<id>768765324</id>

<InvoiceNum>12345</InvoiceNum> <!– numarul facturii–>

<DataSend>20020619</DataSend> <!– YYYYMMDD 5/01/2000 –>

<Consignor>

<ConsignorName>Alimcom S.A.</ConsignorName><!– Expeditor –>

<Address> <!– Adresa –>

<City>Chisinau</City>

<Street>str. Uzinelor 56</Street>

<Zip>MD 2110</Zip>

<Country>MDA</Country>

</Address>

</Consignor>

<Consignee> <!– Destinatarul –>

<ConsigneeName>Good Foods</ConsigneeName>

<Address>

<City>Dallas</City>

<Street>River Drive st.</Street>

<Zip>74564</Zip>

<Country>USA</Country>

</Address>

</Consignee>

<Goods> <!– Descrierea produselor –>

<Item>

<id>1</id> <!– Primul articol –>

<Name>Unt</Name> <!– Denumirea produsului –>

<Quantity>3500</Quantity> <!– cantitatea –>

<TypeEQU>AAI</TypeEQU><!–tip de masurare AAI-dupa masa–>

<Price>1.03</Price> <!– Costul pentru o unitate –>

<Currency>USD</Currency> <!– valuta –>

</Item>

<Item>

<id>2</id> <!– Articolul 2 –>

<Name>Cascaval</Name>

<Quantity>2000</Quantity>

<TypeEQU>AAU</TypeEQU><!– tip de masurare AAU -unitati–>

<Price>1.40</Price>

<Currency>USD</Currency>

</Item>

<Item> <!– Al treilea articol –>

<id>3</id>

<Name>Magiun</Name>

<Quantity>2000</Quantity>

<TypeEQU>AAU</TypeEQU>

<Price>0.95</Price>

<Currency>USD</Currency>

</Item>

</Goods>

</Transaction>

În calitate de XSL se utilizează următorul:

<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>

<xsl:stylesheet xmlns:xsl="http://www.w3.org/1999/XSL/Transform" version="1.0"><xsl:output method="text"/>

<xsl:template match="/">UNH+<xsl:apply-templates select="/Transaction"/></xsl:template>

<xsl:template match="Transaction"><xsl:value-of select="id"/>+INVOIC:D:96A:UN:EAN002'

BGM+380+<xsl:value-of select="InvoiceNum"/>+9+NA'

DTM+3:<xsl:value-of select="DataSend"/>:102'

<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignor"/><xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignee"/><xsl:apply-templates select="/Transaction/Goods/Item"/>UNS+S'

CNT+4:3'

UNT+26+<xsl:value-of select="InvoiceNum"/>'

</xsl:template>

<xsl:template match="Consignor">NAD+SE+++<xsl:value-of select="ConsignorName"/>++<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignor/Address"/>

</xsl:template>

<xsl:template match="Consignee">NAD+BY+++<xsl:value-of select="ConsigneeName"/>++<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignee/Address"/>

</xsl:template>

<xsl:template match="Address"><xsl:value-of select="City"/>+<xsl:value-of select="Street"/>+<xsl:value-of select="Zip"/>+<xsl:value-of select="Country"/>'

</xsl:template>

<xsl:template match="Item">LIN+<xsl:value-of select="id"/>'

IMD+F+011+:::<xsl:value-of select="Name"/>'

MEA+<xsl:value-of select="TypeEQU"/>'

QTY+92:<xsl:value-of select="Quantity"/>'

PRI+INV:<xsl:value-of select="Price"/>'

CUX+2:<xsl:value-of select="Currency"/>'

</xsl:template>

</xsl:stylesheet>

În urma transformării se obține fișierul în sintaxa EDI:

UNH+768765324+INVOIC:D:96A:UN:EAN002'

BGM+380+12345+9+NA'

DTM+3:20020619:102'

NAD+SE+++Alimcom S.A.++Chisinau+str. Uzinelor 56+MD 2110+MDA'

NAD+BY+++Good Foods++Dallas+River Drive st.+74564+USA'

LIN+1'

IMD+F+011+:::Unt'

MEA+AAI'

QTY+92:3500'

PRI+INV:1.03'

CUX+2:USD'

LIN+2'

IMD+F+011+:::Cascaval'

MEA+AAU'

QTY+92:2000'

PRI+INV:1.40'

CUX+2:USD'

LIN+3'

IMD+F+011+:::Magiun'

MEA+AAU'

QTY+92:2000'

PRI+INV:0.95'

CUX+2:USD'

UNS+S'

CNT+4:3'

UNT+26+12345'

E ușor de a urmări cum au evoluat datele din documentul XML în cadrul documentului EDI:

Tab. 4.1.

Maparea informației din fișierul XML în formatul EDI

Documentul obținut în sintaxa EDI corespunde în întregime cerințelor înaintate de standardul EDIFACT și deci poate fi utilizat în transferuri EDI reale. Funcționarea programului convertor XML2EDI are un caracter universal ca urmare a utilizării tehnologiei XML și XSL deci în orice moment se poate de schimbat textul acestor fișiere sau la necesitate pot fi adăugate noi fișiere XML și respectiv XSL pentru susținerea de noi tranzacții EDI sau pentru modificarea celor existente fără însă a modifica modului de conversie. Acest mod de abordare este foarte potrivit pentru separarea cât mai puternică a conținutului documentului de aplicațiile care îl vor prelucra.

Capitolul 5: Compartimentul Economico-Organizațional

Comerțul electronic (numit și business electronic sau e-business) este recunoscut de un timp ca fiind un instrument strategic foarte efectiv pentru îmbunătățirea proceselor economice și dirijarea mai efectivă a afacerilor. În ciuda multitudinii de oportunități care le realizează companiile ce au implementat aceste instrumente, multe persoane își dau seama că nu înțeleg în profunzime cum afectează comerțul electronic domeniile „critice” ale businessului.

Ce este comerțul electronic și cum permite atingerea rezultatelor înalte? Cum afectează el diferiți indicatori ai performanței? Înțelegând aceste întrebări aceste și alte întrebări importante, e posibil de a identifica oportunitățile aduse de e-business și de a le găsi loc potrivit pentru fiecare companie în parte.

5.1 Calcularea costurilor de implementare și evaluarea eficienței unui proiect EDI pentru o întreprindere

Elaborarea și implementarea produselor informatice indică deseori cheltuieli esențiale, uneori considerabile, de resurse: umane, materiale, financiare. Implementarea soluțiilor pentru businessul electronic de asemenea implică cheltuieli considerabile.

5.1.1 Elaborarea planului de organizare a proceselor de cercetare și inginerești legate de implementarea proiectului

La general vorbind, orice proces de realizare a unui sistem informatic(și nu numai informatic), implică următoarele etape:

Analiză

Proiectare

Realizare

Testare

Putem elabora descrierea acțiunilor ce sunt realizate la fiecare etapă de mai sus prin următorul tabel (Tab. 5.1):

Tab. 5.1.

Etapele de lucru și durata lor

Presupunem că pentru proiectul dat vom avea următoarea echipă de lucru (Tab. 5.2):

Tab. 5.2.

Componența grupului de lucru în cadrul proiectului

Tabelul de mai jos descrie implicarea fiecărui specialist în fiecare lucrare (Tab. 5.3):

Tab. 5.3.

Cuanta de participare a fiecărui angajat la realizarea produsului

5.1.2 Determinarea devizului de cheltuieli

Astfel pentru salariul de bază s-au cheltuit: 125.860 lei

Defalcări în fondul social 28%: 125860*0.28=35.240 lei

Cheltuielile totale pentru plata salariului: 161.100 lei

Se presupune că pe întreaga durată a proiectului fiecare din angajați au lucrat cca. 80% din timp la calculator, ceea ce în total reprezintă:

1533 zile* 0,80=1226 zile *8 ore = 9810 ore

Dacă echivalăm costul unei ore la calculator ca fiind egal cu 2 lei avem cheltuielile legate de utilizarea tehnicii de calcul:

9810 ore * 2lei/ora = 19.600 lei

Considerând că realizarea proiectului durează circa un an, avem nevoie de o linie dedicată Internet (64kbps)cu un cost de circa 1000lei/lunar. Pe parcursul unui an:

1000lei/lunar*12luni=12.000 lei

Pentru elaborarea specificațiilor tehnice și programelor avem nevoie de următoarele produse informatice:

Tab. 5.4.

Produsele soft utilizate și costul atașat

Deci costul total al proiectului poate fi evaluat la suma de:

161.100 lei + 19.600 lei + 12.000 lei = 192.800 lei

5.1.3 Evaluarea eficienței economico-sociale:

Sistemul dat poate fi clasificat ca fiind unul relativ costisitor, dar eficiența implementării astfel de proiecte e dovedită deja. Să examinăm cum modifică acest proiect câțiva din indicatorii economici:

Viteza de circulație a stocurilor se va mări – în urma acestui proces vom avea minimum o creștere a vitezei cu cca. 30%.

Nivelul de deservire a clienților va spori astfel vom avea un nivel mai înalt de concurență ca urmare a măririi nivelului de satisfacție a consumatorilor.

Profitul crește cu minimum 75% ca urmare a micșorării numărului de erori comise și a reducerii personalului

Reducerea duratei procesului de producție

Mărirea productivității

Volumul optim al stocurilor

Erorile datorită procesării informației sunt reduse cu circa 5000%

Pe lângă factorii menționați mai sus, desigur există și influențe indirecte, care nu sunt

menționate aici dar au și ele un impact pozitiv substanțial. Pentru a aduce cifre ca dovadă e suficient de a face o simplă estimare:

Ca rezultat al implementării EDI se reduce numărul personalului necesar pentru prelucrarea

documentelor de orice tip. Astfel în loc de 4 contabili salarizați cu circa 700lei/lunar (tipic pentru o întreprindere medie) putem avea doar 1 contabil. Astfel avem o economie anuală de:

700*12*3=25.200 lei annual

Reducerea personalului din secția de achiziționare de la 3 la 1 o persoană ne aduc o economie de

600*12*2= 14.400 lei annual

Reucerea personalului din secția de marketing de la 5 la 2 persoane ne mai aduc:

800*3*12= 28.800 lei anual

Dacă presupunem costul mediu al unei erori ca fiind de 20 lei. Și statistic vorbind comitem o eroare la fiecare 10 documente iar anual se prelucrează cca. 10000 documente. Avem:

Costul total al erorilor până la implementarea EDI: 10000*0,1*20= 20.000 lei

Costul total al erorilor după implementarea EDI: 10000*0,00005*20= 10 lei (neglijabil)

Dacă estimăm o mărire a vitezei stocurilor de circa 30% și venitul companiei anterior fiind de cca. 100.000 anual avem o creștere a venitului cu cca. 30.000 anual.

Datorită nivelului de deservire mai înalt se poate prognoza o creștere a numărului de clienți cu 20%, ceea ce va constitui la venitul anterior de 100.000 lei o creștere de cca. 20% ceea ce reprezintă încă 20.000 lei anual

Toate aceste cifre ne dau în sumă:

25.200+14.400+28.800+20.000+30.000+20.000= 138.400 lei/anual

Să calculăm indicatorii economici de bază:

Efectul anual al proiectului:

(2)

Timpul de recuperare:

(3)

Coeficientul real de eficiență a investiției:

(4)

Deci rezultă că proiectul este economic motivat și pe parcursul a maximum doi ani acest proiect se răscumpăra, și în viitorul apropiat nu vor fi necesare noi investiții în acest domeniu.

Capitolul 6: Compartimentul Protecția Muncii

Muncă reprezintă activitatea raționala a omului, orientată spre satisfacerea necesitaților materiale și spirituale a societății. În procesul muncii omul interacționează cu mijloacele de producție, cu mediul de producție și cu obiectele muncii. În același timp el, de regula, se expune influenței unui mare număr de factori, diverse după natura sa, formele de manifestare, caracterul acțiunii și un rând de alți indicatori, care influențează asupra sănătății și capacității de muncă a omului.

Securitatea muncii – starea condițiilor de muncă, în care este exclusă influența asupra lucrătorilor și factorilor de producție periculoși și dăunători. Problema aceasta o rezolva protecția muncii ( PM ).

PM – sistem de acte legislative social economice, organizatorice, tehnice, acțiuni și mijloace igienice și curativ profilactice, ce asigură securitatea, păstrarea sănătății și capacității de muncă a omului în procesul muncii.

Starea condițiilor de muncă și securității în laboratorul catedrei încă nu corespund cerințelor moderne. Lucratorii se mai ciocnesc de acțiunea a astfel de factori fizici de producție periculoși și dăunători ca nivelul ridicat al zgomotului, temperatura ridicata a mediului extern, lipsa sau insuficiența iluminatului natural, iluminatul insuficient a zonei de lucru, electricitatea statica, etc.

6.1 Aprecierea pericolului la monitor

Odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul tot mai mult se atrage atenția asupra problemelor protecției utilizatorilor, оn special acelor care lucrează la calculator, adică lвngă monitor. Principalii factori dăunători, care influențează asupra sănătății omului, cвnd acesta lucrează lвngă monitor sunt:

radiația sau iradieri ionizate;

câmpul electrostatic;

câmpul electromagnetic, etc.

Iradieri Ionizate reprezintă iradierea electro-magnetică cu o capacitate de ionizare a moleculelor. Dacă se provoacă ionizarea moleculelor organismului uman, atunci legăturile între molecule se distruge și ca rezultat apar diferite boli. Capacitatea de ionizare o au următoarele particule: a, b, X, g – iradieri, fluxul de electroni, substanțele radioactive.

În cazul monitoarelor cel mai semnificativ tip de iradiere ionizată este b – iradiere, care însă este foarte mică, de obicei nu depășește normele biologice. Celelalte tipuri de iradieri pot fi neglijate deoarece greu pot fi depistate.

b – iradierea apare în urma ciocnirii electronilor cu atomii substanței luminofore sau cu atomii ecranului din sticlă.

Pentru a micșora iradierea ionizată a monitoarelor moderne, pe suprafața lor se aplică o foaie metalică străvezie, care atenuează fluxul de iradiere. O altă cale de apărare împotriva iradierii ionizate este procurarea unui ecran protector, care se instalează pe monitor și are același efect ca și foaia metalică străvezie.

În genere iradierea ionizată asupra omului poate provoca următoarele acțiuni:

locale – acțiuni de scurtă durată cu doze mari, care aduce la traume locale: îmbolnăvirea pieii, pierderea pieii, pierderea unghiilor, defectarea oaselor, cancer;

totale – reprezintă iradieri îndelungate cu doze mici, aduce la îmbolnăvirea sângelui (leucemie).

Câmpul electrostatic, care apare pe ecranul monitorului este rezultatul bombardării permanente a monitorului cu fascicolul de electroni emis de catod. Astfel sarcina electrică, case se acumulează pe suprafață monitorului, formează câmpul electrostatic. Fenomenul electrizării statice este legat și de starea aerului din mediu. În condiții normale aerul se caracterizează cu proprietăți izolatorii înalte, însă sub acțiunea razelor solare și celor cosmice, radiației materialelor radioactive a scoarței pământului și a altor factor ionizatori, moleculele neutrale a aerului se ionizează, formând ioni pozitivi și negativi – purtători ai sarcinii electrice. Dacă intensitatea câmpului electric, format de materialele, de dispozitivele de curent continuu și de obiectele, care ușor se electrizează, este mare, atunci ionii liberi obțin energie cinetică suficientă pentru a forma ioni noi la ciocnirea lor cu moleculele neutre. În urma ionizării aerul își pierde proprietatea sa de izolator (devine conductibil) și descărcarea electrică latentă se transformă într-o descărcare sferică, adică are loc o străpungere electrică a aerului.

Descărcarea electricității statice poate provoca o explozie, incendiu și alte accidente. La unele оntreprinderi, care produc substanțe sintetice, polimeri și produse din aceste substanță, și care posedă proprietăți dielectrice оnalte, electrizarea micșorează productivitatea muncii și este unul din motive care duc la scăderea calității producției.

Influența sistematică a câmpului electrostatic de intensitate înaltă asupra corpului omului poate duce la unele dereglări funcționale a sistemului central nervos, a sistemului cardio-vascular și a altor organe. Din aceste motive, intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă este normată:

Tab.6.1

Intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă

Intensitățile admisibile a câmpului electrostatic sînt indicate fără a lua în considerație influența asupra omului a descărcărilor electrice. Normele indicate pentru intensitatea câmpului electrostatic mai mare de 20 kW/m se utilizează numai cu condiția, restul timpului a zilei de lucru intensitatea nu întrece 20 kW/m. Dacă intensitatea câmpului electrostatic întrece valorile indicate, atunci se aplică unele măsuri de micșorare a ei.

Măsurile principale de micșorare a intensității câmpului electric în zona de lucru sunt:

îndepărtarea surselor a câmpurilor electrostatice din zona personalului care deservește aparatura;

ecranarea sursei câmpului sau a locului de muncă;

utilizarea neutralizatorilor de sarcini electrice statice;

umezirea materialului care se electrizează;

schimbarea materialelor, care ușor se electrizează cu materiale ce nu se electrizează;

alegerea suprafețelor care contactează conform condițiilor de electrizare minimă;

modificarea procesului tehnologic în așa mod ca să se micșoreze nivelul de electrizare;

alegerea materialelor și suprafețelor care greu electrizează alte corpuri

instalarea în toate încăperile, unde se află oameni, a podelelor care conduc curentul electric.

În calitate de măsură de protecție individuală a omului de la electricitatea electrostatică poate servi оncălțămintea ce conduce curentul electric, albituri, halat, etc. adică tot ce asigură legătura electrică a corpului omului cu pămвntul.

În majoritatea monitoarelor moderne problema câmpului electrostatic este parțial rezolvată prin introducerea tehnologiei antistatice. Datorită acestei tehnologii câmpul electrostatic se micșorează până la 10% din intensitatea inițială a acestuia. În afară de această majoritatea ecranelor protectoare, care micșorează iradierea ionizată, mai sigură și atenuarea considerabilă a câmpului electrostatic.

Câmpul electromagnetic creat de monitor este de asemenea un factor dăunător sănătății omului.

Influența câmpurilor electromagnetice de mare intensitate asupra omului constă în absorbția de către țesuturile corpului uman a energiei, însă influența principală îi revine câmpului electric. Nivelul de influență a câmpurilor electromagnetice asupra omului depinde de frecvență, de puterea emisiei, de durata acțiunii, de regimul de emisie (prin impulsuri sau continuu), și de asemenea de proprietățile individuale ale organismului. Influența câmpului electric de frecvență joasă provoacă dereglări în activitatea funcțională a sistemului cardio-vascular, și chiar la schimbări privind componența sângelui.

Influența câmpului electromagnetic de frecvență înaltă se reflectă sub forma efectului termic, care duce la ridicarea temperaturii corpului, la supraîncălzirea locală a țesuturilor corpului și a organelor cu o termoreglare slabă. Ca rezultat unii lucrători suferă din cauză insomniei, simt dureri în regiunea inimii, dureri de cap, ușor obosesc. Pentru a micșora puterea de emisie a sursei câmpului electromagnetic pot fi utilizate următoarele mijloace tehnice:

utilizarea unui astfel de regim de lucrul, în care dispozitivul lucrează cu o putere mai mică decât cea proiectată;

lichidarea locurilor de emisie suplimentară;

micșorarea undelor reflectate prin ajustarea sarcinilor, etc.

Alegerea corectă a regimului de lucru a personalului și a utilajului permite micșorarea prezenței omului în zona de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Utilizarea sistemelor de dirijare la distanță cu utilajul permite personalului să-și îndeplinească funcțiile în afara zonei de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Procesul de ecranare, des utilizat cu scopul de micșora influența câmpurilor electromagnetice, utilizează fenomenul de absorbție și reflectare a energiei câmpului electromagnetic. Pentru confecționarea ecranului se utilizează materiale cu o conductibilitate electrică înaltă (aluminiu, cupru, oțel), și cu proprietăți de absorbție și reflectare sub formă de foi și plasă. Ecranele obligatoriu se unesc la pământ.

Eficacitatea acțiunii de ecranare a materialului se caracterizează prin adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic în ecran, care depinde de materialul de confecționare.

Adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic, la care acest câmp scade de 2,718 ori:

unde

m – permeabilitatea magnetică relativă a materialului ecranului, Hn/m;

s – conductibilitatea relativă a materialului ecranului, cm/m;

f – frecvența câmpului electromagnetic Hz.

Adâncimea infiltrării a frecvențelor înalte și supraînalte în ecran de obicei nu întrece un milimetru, astfel grosimea ecranului se alege din considerente constructive.

Concluzii

În finalul lucrării putem afirma: comerțul electronic este o direcție care are tendința de a schimba calitativ modul în care facem management, comerț, administrație, transport. Unul din prioritățile comențului electronic este crearea unei piețe globale. La fel ca și în cazul relațiilor clasice de acest tip, informația are rolul de bază fiind considerată pe drept un factor de producție. Schimbul Electronic de Documente (EDI) reprezintă modul de bază a transportului de informație în cadrul comerțului electronic. Datorită EDI se pot atinge avantaje și venituri majore, eficiența economică a implementării EDI arată cifre impunătoare. Deși EDI în majoritatea cazurilor este propriu firmelor mari, în capitolul economico-organizațional s-a dovedit eficiența economică înaltă a implementării unui proict EDI în cadul unei întreprinderi de nivel mediu. La general EDI are costuri mari de implementare și menținere, dar astăzi Internetul face accesibil aceste proiecte și firmelor mici sau țărilor unde economia nu are un nivel înalt de dezvoltare. Arhitecturile XML/EDI sunt o nouă abordare a EDI în scopul micșorării costurilor de implementare și menținere a EDI pe baza utilizării XML și Internet – două tehnologii ieftine dar în același timp foarte puternice. Proiectele XML/EDI trebuie să asigure integrarea sistemelor EDI existente cu sistemele noi, bazate pe web de asemenea trebuie să satisfacă cerințelor economico-sociale – cerințe care până acum au fost cercetate și soluționate în cadrul standardelor EDI. EDIFACT este cel mai avansat standard EDI la ora actuală și el trebuie să reglementeze și în continuare Schimbul Electronic de Documente în special la nivel semantic – mediul de transport pentru EDI poate să difere în dependență de aplicație – XML-ul fiind un exemplu. În cazul situației curente din Republicii Moldova – proiectele XML/EDI sunt cele mai oportune deoarece sunt ieftine, ar asigura integrarea treptată cu sistemele EDI din exteriorul țării astfel asigurând un export al producției autohtone și găsirea de noi piețe de desfacere cu cheltuieli minime.

În domeniul XML/EDI problemele care rămân a fi deschise în urma proiectului dat sunt:

Cercetarea și completarea bazei legislative în scopul alinierii la cerințele mondiale în acest domeniu

Elaborarea de mai departe a proiectelor și modulelor necesare unui sistem XML/EDI

Elaborarea cerințelor de securitate în special atunci când este vorba de transport de informație secretă

Integrarea cu sistemele informatice existente

În concluzie putem afirma că atât EDI cât și XML/EDI reprezintă niște tehnologii care ar putea modifica pozitiv afacerile și alte aspecte ale vieții economico-sociale și sunt binevenite de a fi implementate și în Republica Moldova.

Bibliografie

Nicolescu O., Verbonciu I. – Management. București:Editura Economică 1995

Richard Anderson, Mark Birbeck Professional XML. Wrox Press Ltd®

http://www.efinance.ro/rev/102000/pg/3.html

http://www.piatafinanciara.ro/conferences/conferinte/conferinte/ebisrom/ed1/prezentare

http://www.sterlingcommerce.com/resourcecenter/business_impact.html

http://ir2.ici.ro/siap/produse/ephos/edi/edicupr.html

http://java.sun.com/

http://www.edemocratie.ro/res/articole/89edc3cbb15baa3a6abd32301a9f4c82.pdf

http://www.unece.org/trade/untdid/welcome.htm

http://www.atnet.si/eancom/

http://www.editrans.ru/

Indicații metodologice privind realizarea produselor informatice și a produselor program. București: ICI, 1982

Benchimol G., Levine P. Sisteme expert în întreprindere. – București: Editura Tehnică ASEM, 1993

Oprean D., Racoviță D., Oprean V. Informatică de gestiune și managerială. – Oradea: Eurounion S.R.L., 1994

Bolun I., Costaș I. Elaborarea tezelor de licență la specialitatea „Cibernetică și informatică economică” – Chișinău: Editura ASEM, 2001

Anexa 1

Tabela Mesajelor EDIFACT versiunea D.97A

Tab. A.1.

Tabela mesajelor EDIFACT versiunea D.97A

Anexa 2

Listingul programului convertor XML2EDI

Mixer.java

/* Acesta clasa realieaza transformarea unui

flux XML conform unui fisier XSL folosind clasle pachetului javax.xml.transform

*/

//importul claselor pentru lucrul cu fluxurile de intrare si iesire

import java.io.InputStream;

import java.io.OutputStream;

//importul pachetelor pentru transformarea XML

//clasa care genereaza obiecte de tip Transformer

import javax.xml.transform.TransformerFactory;

//clasa Transformer – transforma arborele sursa intr-un arbore rezultat

import javax.xml.transform.Transformer;

//actioneaza ca un instrument de gestionare a sursei

import javax.xml.transform.stream.StreamSource;

//un obiect ce implementeaza aceasta interfata

//contine informatia necesara constructie arborelui rezultat

import javax.xml.transform.stream.StreamResult;

//specifica conditia de exceptie ce poate aparea

//pe parcursul transformarii

import javax.xml.transform.TransformerException;

//indica o eroare serioasa de configurare

import javax.xml.transform.TransformerConfigurationException;

class mixer

{

private StreamSource SStream;//variabila ce va defini fluxul legat de XSL

private StreamSource XStream;//variabila ce va defini fluxul legat de XML

private StreamResult DStream;//variabila ce va defini fluxul legat de

//fisierul rezultat

public mixer(InputStream XSLStream, InputStream XMLStream, OutputStream DATStream)

{

//initializarea variabilelor membri ale clasei

SStream = new StreamSource(XSLStream);

XStream = new StreamSource(XMLStream);

DStream = new StreamResult(DATStream);

}

public void transform(){

try{

//Se foloseste metoda statica TransformerFactory.newInstance() pentru

//instantierea unui exemplar de TransformerFactory. Clasa

//javax.xml.transform.TransformerFactory determina clasa actuala ce va fi

//instantiata: org.apache.xalan.transformer.TransformerImpl

TransformerFactory tFactory = TransformerFactory.newInstance();

//Se foloseste obiectul tFactory (de tip TransformerFactory)pentru

//instantierea unui obiect Transformer care va lucra cu XSL-ul specificat

Transformer transformer = tFactory.newTransformer(SStream);

//foloseste instanta transformer de mai sus pentru aplicarea obiectului

//sablon(XML)asupra documentului XML si de a scrie rezultatul in fluxul

//de iesire SreamResult

transformer.transform(XStream,DStream);

//interceptarea erorii de configurare si prelucrarea ei

}catch (TransformerConfigurationException tce) {

System.out.println ("\n** Transformer Factory error");

System.out.println(" " + tce.getMessage() );

Throwable x = tce;

if (tce.getException() != null)

x = tce.getException();

x.printStackTrace();

//interceptarea erorilor de transformare si prelucrarea erorilor

} catch (TransformerException te) {

System.out.println ("\n** Transformation error");

System.out.println(" " + te.getMessage() );

Throwable x = te;

if (te.getException() != null)

x = te.getException();

x.printStackTrace();

}

}}

Parser.java

//importul claselor din pachetul java.io

//destinate prelucrarii fluxurilor intrare/iesire

//si a claselor de prelucrare a erorilor intrare/iesire

import java.io.InputStream;

import java.io.OutputStream;

import java.io.FileInputStream;

import java.io.FileOutputStream;

import java.io.FileNotFoundException;

import java.io.IOException;

public class parser

{

public static void main(String[] args)

{

//variabilele locale pentru fluxurile de intrare si iesire

private InputStream StyleStream;

private InputStream XStream;

private OutputStream DatStream;

//verificarea corectitudinii argumentelor din linia de comanda

if(args.length!=3){

System.out.println("Sintaxa Incorecta");

System.out.println("Sintaxa Corecta: java parser xslfile xmlfile destfile");

System.exit(1);

}

//separarea argumentelor din linia de comanda

String stylesheet=new String(args[0]);

String datafile=new String(args[1]);

String destfile=new String(args[2]);

try{

StyleStream= new FileInputStream(stylesheet);//crearea fluxului de intrare

//ce corespunde XSL fisierului

XStream= new FileInputStream(datafile);//creare fluxului de intrare pentru

//fisierul XML

DatStream= new FileOutputStream(destfile);//creare fluxului de iesire pentru

//fisierul DAT

//apelarea constructorului clasei mixer apelarea metodei transform

//din clasa mixer

mixer mix=new mixer(StyleStream,XStream,DatStream); mix.transform();

//Transformarea a avut loc cu succes

System.out.println("Transformarea a avut loc cu succes");

//interceptarea si prelucrarea erorilor aparute

//in cazul cind unul din fisierele sursa nu este prezent

}catch (FileNotFoundException fnf){

System.out.println ("\n** Eroare: Fisier Inexistent");

System.out.println(" " + fnf.getMessage() );

fnf.printStackTrace();

//interceptarea si prelucrarea erorilor I/O

}catch (IOException ioe) {

System.out.println ("\n** Eroare:Scriere Inaccesibila");

System.out.println(" " + ioe.getMessage() );

ioe.printStackTrace();

}

}

}

Anexa 3

Exemple de documente XML și XSL

Invoice.xml

<?xml version="1.0"?>

<Transaction>

<id>768765324</id>

<InvoiceNum>12345</InvoiceNum> <!– numarul facturii–>

<DataSend>20020619</DataSend> <!– YYYYMMDD 5/01/2000 –>

<Consignor>

<ConsignorName>Alimcom S.A.</ConsignorName><!– Expeditor –>

<Address> <!– Adresa –>

<City>Chisinau</City>

<Street>str. Uzinelor 56</Street>

<Zip>MD 2110</Zip>

<Country>MDA</Country>

</Address>

</Consignor>

<Consignee> <!– Destinatarul –>

<ConsigneeName>Good Foods</ConsigneeName>

<Address>

<City>Dallas</City>

<Street>River Drive st.</Street>

<Zip>74564</Zip>

<Country>USA</Country>

</Address>

</Consignee>

<Goods> <!– Descrierea produselor –>

<Item>

<id>1</id> <!– Primul articol –>

<Name>Unt</Name> <!– Denumirea produsului –>

<Quantity>3500</Quantity> <!– cantitatea –>

<TypeEQU>AAI</TypeEQU><!–tip de masurare AAI-dupa masa–>

<Price>1.03</Price> <!– Costul pentru o unitate –>

<Currency>USD</Currency> <!– valuta –>

</Item>

<Item>

<id>2</id> <!– Articolul 2 –>

<Name>Cascaval</Name>

<Quantity>2000</Quantity>

<TypeEQU>AAU</TypeEQU><!– tip de masurare AAU -unitati–>

<Price>1.40</Price>

<Currency>USD</Currency>

</Item>

<Item> <!– Al treilea articol –>

<id>3</id>

<Name>Magiun</Name>

<Quantity>2000</Quantity>

<TypeEQU>AAU</TypeEQU>

<Price>0.95</Price>

<Currency>USD</Currency>

</Item>

</Goods>

</Transaction>

Invoice.xsl

<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>

<xsl:stylesheet xmlns:xsl="http://www.w3.org/1999/XSL/Transform" version="1.0"><xsl:output method="text"/>

<xsl:template match="/">UNH+<xsl:apply-templates select="/Transaction"/></xsl:template>

<xsl:template match="Transaction"><xsl:value-of select="id"/>+INVOIC:D:96A:UN:EAN002'

BGM+380+<xsl:value-of select="InvoiceNum"/>+9+NA'

DTM+3:<xsl:value-of select="DataSend"/>:102'

<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignor"/><xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignee"/><xsl:apply-templates select="/Transaction/Goods/Item"/>UNS+S'

CNT+4:3'

UNT+26+<xsl:value-of select="InvoiceNum"/>'

</xsl:template>

<xsl:template match="Consignor">NAD+SE+++<xsl:value-of select="ConsignorName"/>++<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignor/Address"/>

</xsl:template>

<xsl:template match="Consignee">NAD+BY+++<xsl:value-of select="ConsigneeName"/>++<xsl:apply-templates select="/Transaction/Consignee/Address"/>

</xsl:template>

<xsl:template match="Address"><xsl:value-of select="City"/>+<xsl:value-of select="Street"/>+<xsl:value-of select="Zip"/>+<xsl:value-of select="Country"/>'

</xsl:template>

<xsl:template match="Item">LIN+<xsl:value-of select="id"/>'

IMD+F+011+:::<xsl:value-of select="Name"/>'

MEA+<xsl:value-of select="TypeEQU"/>'

QTY+92:<xsl:value-of select="Quantity"/>'

PRI+INV:<xsl:value-of select="Price"/>'

CUX+2:<xsl:value-of select="Currency"/>'

</xsl:template>

</xsl:stylesheet>