Schimbari In Sursele de Formare a Ofertei de Marfuri In Romania Si Influenta Asupra Activitatii Comerciale

Cuprins :

CAP. I. Oferta de marfuri (factor de influenta asupra dinamicii pietei)

1.1..Continutul ofertei de marfuri………………………….pag. 1

1.2. Structura ofertei de marfuri……………………………pag. 4

1.3. Caracteristicile ofertei de marfuri si tendinte privind evolutia acesteia………………………………………………………………………..pag.10

1.4. Sursele de formare a ofertei de marfuri…………..pag.15

1.5. Innoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri tei de marfuri…………………………………………………………………..pag.16

1.6. Largirea continua a gamei sortimentale , prin aparitia produselor noi , si schimbarea structurii sortimentelor , prin inlocuirea unora dintre acestea cu noile produse………………………………………………………………………pag.17

.

CAP. II. Oferta de marfuri autohtone

2.1. METRO………………………………………………………..pag.22

2.2. ALTEX…………………………………………………….. ….pag.24

CAP. III. Concluzii……………………………………………………..pag.27

Bibliografie

=== ec.com ===

Cuprins :

CAP. I. Oferta de marfuri (factor de influenta asupra dinamicii pietei)

1.1..Continutul ofertei de marfuri………………………….pag. 1

1.2. Structura ofertei de marfuri……………………………pag. 4

1.3. Caracteristicile ofertei de marfuri si tendinte privind evolutia acesteia………………………………………………………………………..pag.10

1.4. Sursele de formare a ofertei de marfuri…………..pag.15

1.5. Innoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri tei de marfuri…………………………………………………………………..pag.16

1.6. Largirea continua a gamei sortimentale , prin aparitia produselor noi , si schimbarea structurii sortimentelor , prin inlocuirea unora dintre acestea cu noile produse………………………………………………………………………pag.17

.

CAP. II. Oferta de marfuri autohtone

2.1. METRO………………………………………………………..pag.22

2.2. ALTEX…………………………………………………….. ….pag.24

CAP. III. Concluzii……………………………………………………..pag.27

Bibliografie

OFERTA DE MARFURI

Unul dintre domeniile importante ale economiei comerciale il constituie cel al ofertei de marfuri . Ca element de baza al cresterii economice , oferta de marfuri ridica probleme deosebite , atat cu privire la mijloacele antrenate in vederea realizarii masei de produse necesare societatii , cat si in legatura cu posibilitatile de transformare a acestor produse in mijloace de satisfacere a nevoilor de consum .

1.1.Continutul ofertei de marfuri

Productia realizata in vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerintele societatii ,in cadrul pietei , sub forma ofertei de marfuri .Oferta de marfuri este o categorie a pietei , strans legata de cererea de marfuri . Ea reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata . Realizarea finala a ofertei are loc in urma confruntarii sale cu cererea , prin actele de vanzare – cumparare , care preced si conditioneaza trecerea marfurilor in consum . Oferta de marfuri se afla insa in stransa si permanenta legatura cu productia de marfuri , de fapt , finalizarea acesteia pe piata . Sub aspectul aria sale de cuprindere , oferta se refera , atat la produsele existente in circulatie , cat si la cele care , iesite din procesul de fabricatie si urmind a fi trimise pe piata , se mai afla inca in cadrul unitatilor producatoare .

De asemenea , este necesar a fi subliniat ca , in profil macroeconomic , oferta cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei , respectiv , atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix , cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei . Drept urmare , transformarea bunurilor si a serviciilor in oferta de marfuri imbraca forme diferite , in functie de natura si destinatia lor . O parte a acestora se realizeaza ca oferta prin comert , ca intermediar in procesul schimbului , iar o alta parte , in mod direct , intre unitatile producatoare si cele consumatoare , indeosebi in cazul produselor destinate consumului intrmediar si al celor privind formarea stocurilor de capital , prin intermediul investitiilor (formarea bruta a capitalului fix).

Un alt aspect privind definirea ofertei se refera la continutul conceptual al notiunii respective si implicatiile acesteia asupra evolutiei in timp a disponibilitatilor de marfuri in cadrul pietei . Potrivit modului de conceptualizare a notiunii de oferta , aceasta se refera atat la un anumit volum de bunuri si servicii , cat si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum . Drept urmare , in cadrul ofertei , se disting doua elemente principale : fondurile de marfuri atribuite retelei de distributiei in cursul unei perioade , spre a fi realizate – asa – zisa oferta reala sau efectiva – si stocurile de marfuri existente in diferite verigi ala circuitului economic – asa – zisa oferta pasiva . Cand este vorba , insa , de oferta de marfuri la un anumit moment , aceasta se confunda cu stocurile existente in momentul respectiv in procesul de circulatie . De unde rezulta concluzia ca toate produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec inevitabil prin stadiul de stocaj , imbracand forma de stoc inainte de a fi vandute definitiv consumatorilor . Totusi , tinind seama de particularitatile circulatiei marfurilor si de locul acesteia intr-o economie activa de piata , este necesara o delimitate clara , in cadrul notiunii largi de oferta , a notiunii de fond de marfuri ; aceasta , intrucit piata cere cantitati si structuri de marfuri , si nu oferta , in general . In contextul unor asemenea preocupari privind delimitarea respectiva , fondul de marfuri este avut in vedere ca o parte a ofertei destinate vanzarii prin intermediul comertului , intr-o anumita perioada de timp . Notiunea de " fond de marfuri " delimiteaza cantitatile de produse pe destinatii , in functie de natura consumului final , intermediar sau stoc de capital . De asemenea , notiunea de fond de marfuri separa bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai , intr-o perioada data –an , trimestru etc . – de totalul ofertei de care beneficiaza piata in perioada respectiva . Aceasta intrucit oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de comert si din stocurile ramase din perioadele anterioare , ea depasind ca volum fondul de marfuri dintr-o anumita perioada , cu marimea stocurilor din reteaua de distributie . Mai mult , notiunea de fond de marfa , ca o componenta a ofertei comertului , trebuie asociata si cu notiunea de marca comerciala , care , in ultimile decenii , a deschis calea posibilitatilor de dezvoltare a unei adevarate industrii specializate . In aceasta privinta , trebuie precizat faptul ca se are in vedere o industrie ce nu trebuie considerata ca marginala , reusind doar sa ofere produse de baza la preturi convenabile pentru comert , ci o industrie care sa fie capabila sa inoveze continuu , la propunerea comerciantilor , acestia putand , la randul lor , sa asigure informatiile necesare in acest scop , ca urmare a contactului lor direct cu consumatorii . In consecinta , notiunea privind fondul de marfuri , pe langa delimitarile si structurile operate in componenta ofertei , isi pune amprenta si pe modul specific de constituire a acesteia in comert , adaugand bunurilor componente , noi valente , precum inovarea continua , forme variate de vanzare , posibilitati variate de combinare in consum cu diverse servicii specifice , precum si posibilitatea individualizarii acestora si usurinta identificarii lor printr-o anumita marca comerciala . O alta latura a cunoasterii continutului ofertei de marfuri are in vedere baza materiala a acesteia . Dupa cum indica insasi definitia ofertei , forma pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul pietei – baza materiala a acesteia – o constituie productia furnizoare a produselor respective , nivelul de dezvoltare a ramurilor productiei materiale , industriale sau agricole , determinind volumul si gradul de diversificare a ofertei de marfuri .

Cand este vorba de aprecieri macroeconomice , respectiv daca se are in vedere economia unei tari , la aceasta se adauga importurile de marfuri , care vin sa intregeasca si sa diversifice , in cadrul ofertei , fondul de marfuri asigurat de productia autohtona .

In sfarsit , un alt aspect important este legat de dinamica ofertei , care reflecta , in permanenta , trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei , respectiv trcerea de la oferta reala , la oferta potentiala . Oferta potentiala , care trebuie sa reprezinte materializarea in timp a nevoilor consumatorilor , se contureaza ca rezultat al cercetarilor permanente ale cerintelor pietei , al urmaririi in dinamica a evolutiei acesteia . Pornind de la acest fapt , in contextul considerarii ofertei reale ca fiind un rezultat si nu o premisa a cerintelor pietei , trebuie apreciat ca realizarea si dezvoltarea productiei nu trebuie sa se reduca la un peoces pasiv de adaptare continua la cerintele pietei . Este necesar ca aceasta dezvoltare a productiei sa aiba loc in vedere o politica activa de piata , bazata pe diversificarea continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei , prin multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei , prin crearea de noi produse care sa duca chiar la aparitia a noi nevoi etc.

1.2.Structura ofertei de marfuri

Structura si clasificarea ofertei de marfuri reclama utilizarea unui ansamblu de elemente specifice , care contribuie , pe de o parte , la o evidentiere clara a caracteristicilor marfurilor , iar , pe de alta parte , ofera posibilitatea organizarii in mod corespunzator a proceselor de comercializare . Dintre criteriile posibile a fi folosite , amintim : destinatias produselor in procesul de consum , durata de viata a produselor , anumite criterii merceologice , numarul , categoria si importanta segmentelor de consumatori care alcatuiesc clientela posibila , tipul si metodele de productie ale diverselor intreprinderi , ritmul de fabricatie si posibilitatile modernizarii procesului tehnologic , materiile prime utilizate , modul de solicitare de catre consumatori , locul produselor in consumul populatiei etc.

Dintre criteriile de structurare a ofertei de marfuri , amintite mai sus , au fost retinute pentru prezentare : destinatia produselor in procesul de consum ; durata de viata a produselor ; unele criterii merceologice ; modul de solocitarede catre consumator si locul produselor in consumul populatiei . S-a apreciat ca aceste criterii au o valoare teoretica importanta si reprezinta o utilitate practica deosebita , contribuind la edificarea unei organizari corespunzatoare a procesului de comercializare .

Tinand seama de destinatia produselor in procesul de consum , oferta poate fi grupata in trei categorii de produse :

produse destinate consumului final , care alcatuiesc ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane . Fac exceptie locuintele , care , desi sunt construite sau cumparate tot pentru a satisface direct nevoile umane , sunt grupate separat , fiind considerate si clasificate ca investitii neproductive ;

produse destinate consumului intermediar , care reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni productive , pentru a le consuma in procesul de productie , in vederea realizarii altor bunuri sau servicii . Exemplu de produse intermediare : pielea utilizata in confectionarea incaltamintei , tabla folosita in realizarea tevilor sudate , serviciile de intretinere a masinilor si utilajelor etc. ;

produse de echipament , o grupa care cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an ; exemple de asemenea produse de echipamente : utilaje de diverse tipuri , masini , cladiri industriale si comerciale etc. Produsele de echipament au in vedere , indeosebi , formarea stocurilor de capital , participand astfel la acumularea bruta de capital fix .

In literatura de specialitate , bunurile si serviciile destinate consumului final mai sunt intalnite sub denumirea de " bunuri si servicii de consum " , iar cele cuprinse in ultimile doua grupe , respectiv produsele destinate consumului intermediar si cele destinate formarii stocurilor de investitii , sub genericul " bunuri si servicii productive " sau " bunuri si servicii de utilizare productiva " ; ca elemente ale ofertei , ambele categorii de produse cunosc , la randul lor , propriile structuri .

Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse din cadrul continutului sau , oferta de marfuri poate fi structurata in doua mari categorii de produse : bunuri nedurabile si bunuri durabile .

Prima categorie de produse , respectiv cea a bunurilor nedurabile , cuprinde articole de uz curent , de mare difuziune , in general standardizate , relativ usor accesibile ca prêt si ca posibilitati de aprovizionare . Asemenea produse se caracterizeaza printr-o vanzare de masa , adresandu-se practic tuturor categoriilor de consumatori si in marea lor majoritate , intra in consum asociate unele cu altele ; sunt substituibile in procesul de utilizare , in general , cu putine exceptii , participa la un singur ciclu de folosire , utilizarea asigurandu-se prin distrugerea lor continua . Exemple in acest sens : toate produsele alimentare , precum si o serie de alte bunuri cum ar fi ziarele , detergentii etc.

Cea de a doua categorie de produse , a bunurilor durabile , are in vedere produsele de folosinta indelungata , caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate . Spredeosebire de produsele din prima categorie , bunurile de folosinta indelungata intrate in consum nu sunt distruse in cadrul unui singur act de folosire , ele incep sa se utilizeze doar pentru a asigura o serie de servicii casnice , spirituale etc. ,daca se are in vedere consumul populatiei , sau pentru a participa la realizarea altor produse sau diverse servicii , cand este vorba de utilizarea lor productiva . Bunurile durabile , participand in cadrul mai multor acte de folosire , se uzeaza progresiv , iar dupa perioade lungi de utilizare conserva o anumita valoare reziduala . Aceasta masura de valoare , ce apare legata de bunurile respective , constituie un important factor psihologic in determinarea ofertei pentru un produs sau altul din categoria analizata . Mai mult , influenta factorului respectiv se resimte puternic si asupra evolutiei cererii de marfuri , indeosebi asupra cererii de reanoire . Exemple de produse ce formeaza aceasta grupa : articole vestimentare de diverse tipuri , automobile , masini casnice , televizoare , masini si utilaje industriale , diverse categorii de imobile etc.

Criteriile merceologice structureaza oferta de marfuri in doua categorii de produse : alimentare si nealimentare .

Grupa produselor alimentare cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate , in special , consumului final , participand , indeosebi , la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor . Produsele respective fac parte din categoria bunurilor de uz curent si se caracterizeaza , pe langa distrugerea lor continua in procesul de consum , prin existenta unui anumit grad de alterabilitate si de perisabilitate , o anumita durata de garantie si anumite restrictii cu privire la conditiile de pastrare , conservare si limite de intrebuintare . Ele detin un loc bine determinat in cadrul consumului individual si o anumita stabilitate in consumul final , inlocuirea lor facandu-se , in general , cu anumite retineri din partea consumatorilor . Aceasta face ca aparitia sortimentelor noi , care sa restructureze oferta existenta in cadrul pietei , sa se realizeze relativ mai lent . Tinand seama de rolul important pe care il au in consumul poulatiei , cat si de faptul ca activitatea de comercializare a acestora prezinta anumite particularitati , producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate , in orice tara , prin acte normative cu caracter de lege . Legislatia respectiva are in vedere obligativitati cu privire la verificari si analize de laborator continue asupra parametrilor de calitate si ale conditiilor sanitar – veterinare pe care trebuie sa le indeplineasca materiile prime si materialele care sunt folosite pentru fabricarea produselor ; obligativitati cu privire la respectarea retetelor si tehnologiilor de fabricatie stabilite potrivit normelor legale ; obligativitati cu privire la desfasurarea proceselor de productie si de comercializare , precum si referitoare la personalul folosit pe intregul circuit economic al acestor produse ;

Produsele din grupa marfurilor nealimentare satisfac cerinte foarte variate , incluzand atat trebuintele de ordinfiziologic , social – cultural si de confort al populatiei , cat si trebuinte tinand de consumul intermediar sau de stocurile de investitii . Drept urmare , grupa de produse nealimentare , ca element al ofertei de marfuri , cuprinzand un numar mare de bunuri destinate ata consumului populatiei , cat si consumului productiv. In cadrul pietei , aceasta parte a ofertei se confrunta cu o cerere care se caracterizeaza printr-o mare mobilitate , marfurile respective inlocuindu-se in consum cu mai multa usurinta . Procesul de inlocuire , in cadrul acestui segment al ofertei , este foarte complex , variind in limite largi de la o grupa la alta grupa de produse . Astfel , in timp ce la o serie de articole ce alcatuiesc tinuta vestimentara , cum ar fi, de pilda , confectiile , sortimentele se reanoiesc de la un sezon la altul , la alte articole , cum ar fi cele destinate confortului , ca de exemplu , mobila , aparitia sortimentelor noi , are loc intr-un ritm mult mai lent . Aceleasi aspecte se intalnesc in cadrul sortimentelor din componenta bunurilor asa – zis productive , unde unele dintr ele se reanoiesc la intervalle foarte largi sau nu se reannoiesc deloc , de pilda materiile prime , in timp ce altele , cum ar fi produsele electronoce –aparatura , utilaje etc. – se innoiesc foarte rapid , indeosebi sub impactul progresului tehnico – stiintific . Data fiind ampla gama de produse pe care o cuprinde aceasta grupa , in interiorul sau se intalnesc o serie de subgrupe care se deosebesc puternic intre ele , fie sub aspectul caracteristicilor merceologice , fie sub cel al comercializarii . Aceasta face necesara , in scopul bunei desfasurari a activitatii comerciale , o regrupare a produselor respective , pe baza unor criterii mai pragmatice , care sa asigure o functionalitate corespunzatoare a diverselor metode de organizare si conducere a proceselor comerciale . Pornind de la acest criteriu al functionalitatii , in cadrul ofertei de marfuri nealimentare au fost selectionate urmatoarele grupe : textile – incaltaminte , metalice , electrotehnice si electronice , mobila , materiale de constructii , produse petroliere , combustibili , articole de librarie , produse farmaceutice , aparatura industriala , masini si instalatii , utilaje , diverse materiale auxiliare folosite in procesul de productie sau al prestatiilor industriale .

Pentru procesul de productie si in special , pentru cel de comercializare prezinta importanta structurarea ofertei si din punct de vedere al unor criterii de consum , cum ar fi , de exemplu , cele privind locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare a acestora de catre consumatori . In aceasta directie , se pare ca folosirea concomitenta a ambelor criterii ofera o structura mai functionala , necesara atat in directionarea populatiei , cat si in orientarea corespunzatoare a procesului de comercializare . Imbinarea celor doua criterii a generat urmatoarea structura a ofertei :

– bunuri primare de consum , destinate satisfacerii , indeosebi , a nevoilor fiziologice ale populatiei :

hrana , imbracaminte , incaltaminte , locuinta – solicitate de consumatori in mod curent , cand este vorba de hrana , periodic , cand se are in vedere inbracamintea , si rar , in cazul locuintei ;

– bunuri de necesitate medie , destinate satisfacerii nevoilor de confort , intretinerea sanatatii , petrecerea timpului liber in mod agreabil , organizarea de vacante etc. , utilaj casnic , produse alimentare superioare , medicamente , autoturisme , unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby-uri etc.Aceste bunuri sunt solicitate de consumatori la intervalle mai mari de timp sau chiar foarte rar , in ultimile decenii intervalul de solicitare s-a restrans simtitor , iar frecventa cererii pentru respectivele produse a crescut , imbracand , in cele mai multe cazuri , aspectul unei cereri periodice ;

– bunuri de prisos sau de lux , in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala , posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica , potentialul de consum devenind astfel nelimitat . Pentru comert indeosebi , aceasta ultima categorie de produse prezinta o semnificatie deosebita , intrucat , ca urmare a faptului ca se cauta mereu produsele cele mai noi , mai rare si mai fine , cheltuielile pentru hrana , pentru imbracaminte , pentru amuzament si chiar pentru ingrijirea sanatatii pot fi multiplicate prin zeci de sensuri , in care lumea este mai putin saturata si ca urmare , sansale cresterii vanzarilor pot evolua in mod exponential .

Ultima problema referitoare la structura ofertei o rezervam produselor ce se constituie , in mod special , ca oferta de marfuri in cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva , intucat in acest domeniu ne confruntam cu aspecte mai deosebite .

Produsele de utilizare productiva sunt destinate , in general , a fi folosite in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii . In literatura de specialitate ele sunt grupate astfel :

– materii prime , care cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrata in structura viitoarelor produse . Ele nu au parcurs decat procesul de prelucrare necesar asigurarii si mentinerii calitatii in procesul de vehiculare , transport si depozitare ;

– semifabricate , respectiv acele produse industriale care vor deveni o parte a produsului finit .

Spre deosebire de materiile prime , ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare , fara a ajunge insa la nivelul produselor finite ;

– echipament industrial , care grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit , dar prin folosirea lor asigura desfasurarea propriu-zisa a procesului de productie . Aceste produse se consuma intr-un proces de folosire repetata si cuprind : instalatii de baza , echipament de instalatii ( strunguri , freze , raboteze , masini linotip , boilere , aparatura ete. ) si echipament auxiliar (autocamioane , mijloace de transport uzinal , mijloace de ridicat , precum si o multitudine de unelte marunte ) ;

– furnituri , respectiv bunurile de utilizare productiva care nu intra ca parte componenta a produsului finit , in schimb sunt consumate in mod continuu in cadrul activitatii unei intreprinderi : carburanti , lubrifianti , materiale pentru curatenie , rechizite de birou etc.

Dupa cum se poate observa , gruparea prezentata are in vedere doar locul bunurilor de utilizare productiva in procesul de realizare a produsului finit . De aceea , precizam ca ea nu este limitativa , dar ofera totusi un cadru care permite o mai buna intelegere a continutului ofertei respective si , indeosebi , a locului pe care aceasta il ocupa in cadrul pietei .

1.3.Caracteristicile ofertei de marfuri si tendinte privind evolutia acesteia

Evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic , economic , social sau de alta natura , oferta de marfuri prezinta o serie de tendinte , care se contureaza cu caracter de legitate pentru intreaga economie . In acelas timp , respectivii factori genereaza frecvente si sinuase modificari in componenta si in formele de manifestare a ofertei , reclamand preocupari continue cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum .

Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori , cu structuri deosebite , atat in ceea ce priveste consumul peopriu-zis , constituind segmente bine definite in cadrul pietei totale – piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de consum productiv – , cat si in ceea ce priveste modul de adjudecare a diverselor produse , unele caracteristici sunt comune pentru ambele segmente ale ofertei , altele sunt proprii unuia sau altuia dintre acestea .

Ca o caracteristica comuna apare tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei.Fenomenul apare ca urmare a imbinarii a doua elemente importante ce actioneaza concomitent in cadrul economiei mondiale . Primul are in vedere sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si de cresterea gradului de aplicabilitate , care au drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a consumatorilor productivi . Cel de al doilea element se refera la acea mondializare a pietei , prezentata in capitolul anterior , care contribuie la accentuarea gradului de penetrare , in cadrul fiecarei piete interne , a unor produse realizate pe terte piete externe . Asa dupa cum s-a subliniat anterior , comertul mondial a crescut in ultimile decenii mai puternic decat productia , creand independente productive si sporind gradul de penetrere pe diverse piete . Or , acest element are dubla influenta asupra ofertei : ca stimulent de crestere continua si puternica a productiei , ca urmare a existentei unor piete de desfacere reletiv deschise ; ca sursa de alimentare si sporire neantrerupta a ofertei din cadrul diferitelor piete interne , nationale .

Aceleasi fenomene subliniate anterior , ce caracterizeaza evolutia economiei mondiale si a fiecareia dintre tarile conectate la aceasta – dezvoltarea productiei autohtone , extinderea interdependentelor productive si sporirea continua a gradului de penetrare pe diverse piete nationale a produselor straine – genereaza si importante schimbari sortimentale in structura ofertei de marfuri . Ca un important efect al acestor schimbari apare diversificarea continua a ofertei de marfuri . Acest aspect se materializeaza in largirea puternica a gamei sortimentale de produse , precum si in crearea de noi produse , care inlocuiesc pe cele existente . In epoca contemporana , alaturi de perfectionarile tehnice si de functionalitate ce se aduc produselor , un loc important revine crearii unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi , cum sunt : inlocuitori din piele , fibre si fire sintetice , aparatura electronica , informatica , ansambluri cibernetice si roboti etc.

Cu toate ca obiectul capitolului de fata il formeaza bunurile si nu serviciile , este necesar sa le aducem totusi in discutie si pe acestea , tinand seama ca una dintre caracteristicile ofertei de marfuri contemporane o constituie impletirea stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor , ca element constitutiv al ofertei . Poate tot in lume , serviciile se implementeaza functional in consum , datorita gradului ridicat de adaptabilitate la nevoile de consum si , in special , ca urmare a dezvoltarii puternice , din a doua jumatate a secolului nostru , a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la elasticizarea bazei tehnico – materiale a acestora , usurand astfel procesul de organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum . Aceasta a facut ca in ultimii 30 de ani serviciile sa-si sporeasca volumul activitatii cu aproximativ 60 % in toate tarile dezvoltate , apreciindu-se ca se va ajunge ca , in anul 2000 , sa se detina circa75-80 %din sistemul de satisfacere a trebuintelor . Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri cel putin din doua puncte de vedere. Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri , fortand-o la preocupari de perfectionare , diversificare sortimentala , imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi . Cel de-al doilea priveste asigurarea unui proces superior de utilizare a bunurilor din structura ofertei , multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfacere a consumatorilor vizand realizarea actului de cumparare si sistemul de garantie , de utilizarea si intretinerea multor bunuri din structura ofertei .

Ca un colorar al caracteristicilor ofertei , prezentate mai sus , apare si o alta trasatura contemporana a acestei , respectiv cresterea calitatii bunurilor care o alcatuiesc . Generata de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate , precum si de existenta unor piete deosebit de exigente , sporirea nivelului calitativ al produselor constituie , in actuala etapa de dezvoltare a economiilor nationale , mobilul tuturor actiunilor productive . Cresterea calitatii ofertei se materializeaza in doua importante procese : diversificarea productiei , prin aparitia produselor noi , superioare calitativ ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente , pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie .In legatura cu aceasta caracteristica a ofertei de marfuri , mai trebuie subliniat faptul ca , in conceptia moderna despre produs si calitate , aceasta din urma este avuta in vedere ca un sistem de corelatii optome , necesar a fi asigurate intre caracteristicile tehnologice , economice si sociale ale produsului , caracteristici ce produc efectul economic si social cel mai ridicat . Pornind de la o asemenea acceptiune , elementul esential in aprecierea calitatii trebuie sa-l constituie gradul de utilitate , nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale in consum . Aceasta inseamna ca , parametrii tehnologici indica aspecte importante ale calitatii , ei nu sunt suficienti pentru o apreciere completa , trebuind sa fie inregistrati cu elemente economice , precum si cu o serie de aspecte psihosociale si estetice , elemente acorporale ale produsului , dar care intregesc efectul de utilitate conturat si asteptat de consumator .

In ceea ce priveste caracteristicile specifice doar unui anumit segment al ofertei de marfuri ,sunt aduse in discutie numai cele privind bunurile de utilizare productiva .Aceasta , intrucat bunurile de utilizare productiva , indiferent de grupa din care fac parte , in cadrul structurii ofertei tratata anterior , se disting printr-o serie de particularitati a caror cunoastere prezinta o importanta deosebita pentru conturarea politicii macrocomerciale , in legatura cu oferta respectiva .

Astfel , prin locul pe care il ocupa in procesul de productie , bunurile de utilizare productiva conditioneaza intreaga activitate productiva lucrativa a utilizatorilor . Modul in care fiecare produs sau material intervine in cadrul general al unitatilor utilizatoare influenteaza asupra calitatii si regularitatii productiei , asupra pretului de vanzare a produselor finite sau asupra valorii serviciilor ce urmeaza a fi realizate de intreprinderi , precum si a sistemelor de comercializare a produselor sau a serviciilor realizate.

O alta caracteristica a bunurilor de utilizare productiva , ca elemente ale ofertei de marfuri , consta in aceea ca forma , compozitia , fiabilitatea , gabaritul , prezentarea , calitatea , utilizarea si randamentul lor sunt strict definite din punct de vedere tehnic . Drept urmare , ele sunt cautate , alese , incercate si achizitionate in functie de parametrii tehnici . Fiind purtatoare ale unor servicii si capatand o valoare reala numai pe masura utilizarii lor in procesul de productie , aceste produse obliga ofertantii la o cunoastere a nevoilor reale , la o definire a serviciilor optime ce trebuie oferite si a modalitatilor de materializare si de acordare a acestor servicii .

Intrarea in consum a bunurilor de utilizare productiva este conditionata de politica de optimizare a activitatii fiecarei firme utilizatoare . Complexitatea tehnica sub care se prezinta in general aceste bunuri , nivelul parametrilor functionali si importanta lor in procesul de utilizare fac ca pretul sa fie ridicat . Datorita acestui fapt , dorinta de cumparare a consumatorilor nu antreneaza automat sau imediat comanda pentru bunul necesar , intentia de achizitionare este incorporata in bugetul de cheltuieli al unitatii , care , la randul sau , se afla sub imperiul unor considerente de ordin financiar sau economic , ce se constituie ca obiectiv al firmei respective .

Cea mai mare parte a produselor ce formeaza structura ofertei din cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva se caracterizeaza , de asemenea , printr-o durata de intrebuintare , facand parte din grupa bunurilor durabile , prezentata anterior . Marimea duratei de intrebuintare depinde de specificul procesului la care participa si de intensitatea sau de gradul de solicitare la care sunt supuse . Acest aspect prezinta importanta pentru activitatea economica , deoarece permite cunoasterea faptului ca , plecand de la perspectiva duratei de folosire , utilizatorul apreciaza produsele respective prin intermediul parametrilor care cuantifica prformantele tehnice , prin robustetea si prin perioada de functionare garantata . Acelasi aspect antreneaza mari responsabilitati si din partea firmelor producatoare , atat in ceea ce priveste asigurarea unei bune functionari a acestor bunuri , cat si in ceea ce priveste rapiditatea si calitatea intrventiilor in cazul remedierii unor deficiente intervenite pe parcurs .

Bunurile de utilizare productiva genereaza o structura rigida a pietei in cadrul careia intra ca obiect . In aceasta privinta , piata unui produs osrecare poate fi comparata cu un imens rezervor in care se gasesc toti cumparatorii potentiali . In cazul produselor de consum individual , rezervorul este alimentat in permanenta prin numeroase surse , ceea ce implica o modificare continua si intensa a nivelului sau . Dimpotriva , pentru bunurile industriale , alimentarea nu se face decat printr-un singur canal si cu debit aproape fix . Din aceasta cauza , rezulta variatii putin sensibile si de slabe amplitudini . Altfel spus , spre deosebire de bunurile de consum individual , bunurile destinate utilizarii productive contureaza o piata cu o structura rigida si modificari lente .

1.4. Sursele de formare a ofertei de marfuri

Marimea si dinamica ofertei de marfuri in economia nationala depinde de bobatiile naturale ale tarii , de eficienta cu care ele sunt valorificate (prelucrate ) si de schimburile cu exteriorul tarii . Baza formarii ofertei o constituie productia nationala , comertul exterior fiind un mijloc de extindere a pietei pentru produsele care exced consumul intern sau reprezinta o valorificare superioara a unor resurse nationale

Sursele de formare a ofertei de marfuri reprezinta formele de activitate economica prin care resursele naturale sunt transformate in bunuri atrase in circuitul economic prin relatii de piata .

Expresia sintetizata a acestui proces in economia nationala o constituie valoarea produsului global brut si a produsului intern brut .

Privind oferta ca mijloc de satisfacere in final a nevoilor de trai individuale si colective ale oamenilor , semnificatia pentru evolutia sa o are produsul intern brut – expresia consumului final . Bunurile intermediare , ca oferta , fie dispar in procesul de productie ( de exemplu , energia electrica , combustibilul ) , fie se regasesc in produsul final ( de exemplu , bumbacul se regaseste sub forma de fire si tesaturi in articole de imbracaminte ca produs final ) .

Notiunea de bun economic are o semnificatie larga , extinzandu-se dupa cum se cunoaste – de la bunurile tangibile si asupra altor entitati care satisfac nevoi de consum ( servicii , creatii spirituale , zone turistice etc. ) . Ca atare si sursele de formare a ofertei de marfuri sunt variate , corespunzator naturii activitatilor care participa la crearea P.I.B.

In structura produsului intern brut ponderea cea mai mare o detin industria si agricultura , ramuri in care se obtine masa bunurilor tangibile produse in economie , urmate de comert si transporturi , care ofera servicii in cadrul distributiei bunurilor create . In ordine vin serviciile financiar-bancare si de asigurari , care realizeaza fluxul de valori in circulatia P.I.B. , pentru ca in final sa se inscrie serviciile nemarfare ( administratie , invatamant , sanatate ) , care , prin natura lor , acopera nevoi de interes general si sunt in parte finantate de la bugetul de stat .

Privita in timp , evolutia structurii P.I.B. arata unele schimbari in perioada de tranzitie la economia de piata in tara noastra , fara a fi , insa , rezultatul unui proces real , dirijat de restructurarea economica . Astfel , ponderea industriei in P.I.B. a scazut de la 50,3 % in 1990 la 35,8 % in 1995 , crescand in schimb ponderea agriculturii , a comertului , a activitatii financiar –bancare si a tranzactiilor imobiliare .

Analizate sub aspectul formelor economico-organizatorice care participa la realizarea produselor , sursele de formare a ofertei de marfuri sunt urmatoarele :

productia industriala (sursa principala de formare a ofertei de marfuri, cele mai multe bunuri naturale intrand in consum intermediar sau final dupa o prelucrare industriala);

productia agricola(asigura bunrile destinate satisfacerii nevoilor alimentare ale populatiei si, totodata, reprezinta sursa de venituri a circa o treime din populatia ocupate a tarii) ;

productia altor ramuri de activitate ;

importul (sursa de completare a ofertei de marfuri ce asigura diversificarea sortimentului la foarte multe bunuri care se produc si in interior si formare ofertei la produse pe care economia nationala nu le-a asimilat din punct de vedere tehnic, nu le produce din motive de eficienta sau nu se obtine in conditiile climatice ale tarii);

rezervele(se constituie pentru perioade scurte, de cel mult un an, si se folosesc operativ in cursul aceleiasi perioade) .

1.5.Innoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri

Multiplicarea si reanoirea continue a sortimentului de produse , in cadrul pietei , reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor , in mecanismul formarii si a satisfacerii . La acestea se adauga faptul ca deprecierea fizica si scaderea unitatii unui produs sunt amplificate continuu de deprecierea functionala , in spcial prin aparitia de noi produse . Drept urmare , procesul de diversificare a ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte : largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia produselor noi , care se adauga celor existente , si schimbarea structurii sortimenentelor , prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi ; diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential .

1.6.Largirea continua a gamei sortimentale , prin aparitia produselor noi , si schimbarea structurii sortimentelor , prin inlocuirea unora dintre acestea cu noile produse

Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta elemente constructive , functionale , fiabilitate , mentenabilitate , valente estetice , ergonomoce , comerciale , precum si componente acorporale deosebite , realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Data fiind intretinerea ariei de aspecte acoperite de noutate, in acest domeniu produsele noi pot fi grupate astfel : produse absolut noi, care apar pentru prima data pe piata, cum a fost, de pilda, la vremea sa, televizorul ; produse noi cu caracteristici functionale superioare, difera de cele existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitai rezolvate si anterior cu alte marfuri similare, cazul televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor de receptie, sau adaugarea unor noi functionalitati, produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea de varietati noi ale aceluiasi bun, cazul televizoarelor diversificate in functie de marimea ecranului, pentru a contribui la satisfacerea tot mai deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor consumatorilor.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere in legatura cu inoirea produselor si cu diversificarea ofertei, se refera la faptul ca produsele care apar, formand oferta din cadrul pietei, pot avea o ‘viata’ mai lunga sau mai scurta, fiecare conturandu-si propriul sau ‘ciclu de viata’. Notiunea ‘ciclu de viata al unui produs’ desemneaza perioada in cadrul caruia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre final si intermediar. Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau cu ciclu de utilizare a acestuia, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator.

Fig. 1. Ciclul de viata al produselor

Asa dupa cum se poate observa din figura de mai sus, in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata, un produs parcurge anumite faze, care au urmatoarele succesiuni, aparitia pe piata a produsului, cresterea cererii si respectiv, a ofertei pe piata pentru produsul in cauza, maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei, declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata. Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs, durata de ansamblu a acestui ciclu de viata, cat si a fiecarei faze care o compun, poate sa difere in functie de tipul produsului, de ritmul in care apar pe piata alte produse care inlocuiesc total sau partial pe cele existente, precum si de alte fenomene generate de evolutia societatii moderne.

Atat pentru producatori cat si pentru comert, cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor, precum si a factorilor de influenta ai acestuia, prezinta o insemnatate practica deosebita, servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure posibilitatile ca orice produs nou sa supraietuiasca un timp mai indelungat alaturi de celelalte, in conditiile unei eficiente economice corespunyatoare, atat pentru activitatea de productie  cat si pentru cea de comercialiyare. Pornind de la o asemenea premisa, sunt doua aspecte importante de retinut in legatura cu innoirea si diversificarea ofertei. Primul se refera la faptul ca progresul rapid al stiintei si tehnicii determina extinderea ofertei, inbogatirea ei permanenta cu produse noi. Cel de-al doilea aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si astfel de consecinte asupra activitatii comerciale, in masura in care reduce durata ciclului de viata al produselor. Or, penru comert, intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada de declin inseamna uzarea lui morala prematura, fenomen insotit, de regula, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu vandabile. Pentru prevenirea unor asemenea consecinte, cercetarea economica asupra lansarii produslor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca, atat de catre producatori, cat si de catre intreprinderile comerciale, colaborare care trebuie sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri, precum si previziunea evolutiei in timp a produsului, deoarece riscul de a fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la toate produsele. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pe baza carora sa se actioneze in directia prelungirii duratei de viata a produsului pe piata si a asigurarii unei eficiente economice corespunzatoare.

O problema care este legata exclusiv de diversificara ofertei se refera la modalitatile de actiune prin care societatile comerciale sustin derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce largesc gama sortimentala exitenta, poate fi realizata, in mod eficient pentru ofertant si benefi pentru consumator, printr-un program deliberat de diferentiere continua a produselor realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa lansare, in faza de crestere sau de maturitate a produsului, in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului de viata, dupa modelul prezentat in figura de mai jos.

fig 2. Rprezentarea unui program de diversificare a ofertei

Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere : activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obtinuti ; largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori, cautarea de noi consumatori punerea la punct a unor noi variante de produs.

CAP. II. Oferta de marfuri autohtone

Pe piata romaneasca aparitia din ce in ce a mai multor nevoi de consum de marfuri (bunuri alimentare si nealimentare) a determinat o diversificare sortimentala din ce in ce mai mare a produselor oferite pe piata de catre comercianti.

In acest sens pentru satisfacerea cat mai eficienta a nevoilor consumatorilor au fost create magazine cu o capacitate foarte mare de stocare si vanzare de marfuri care sa poata oferi o gama cat mai variata de marfuri. Aceste magazine semneaza contracte cu firme ce produc o gama restransa de produse pentru a le vinde produsele, aceste firme sunt atat firme locale cat si firme nationale.

Sursele de formareale ofertei in cadrul acestor magazine sunt foarte variate, si anume din : productia industriala (produse textile, incaltaminte, produse metalice, echipamente de protectie, masini si aparate electronice, mobilier etc), produse agricole (produse animale si produse vegetale), importuri de marfuri (atat alimentare cat si nealimentare). Insa se inregistreaza o continua schimbare si evolulutie a ofertei de marfuri in cadrul acestor magazine, cat si o schimbare continua in sursele de formare ale ofertei.

Aceste schmbari sunt resimtite pe piata in toate sectoarele comertului. Pentru a putea expune aceste schimbari si evolutii voi lua drept exemplu firmele ca :

METRO

ALTEX.

2.1. METRO GROUP

Metro Group opereaza in peste 2300 de  locatii in 28 de tari si este una dintre cele mai importante companii internationale de comert din lume

Grupul METRO Cash & Carry face parte din  METRO AG, care functioneaza ca si companie de management strategic

Responsabilitatea operationala apartine celor sase divizii de vanzari care actioneaza independent pe piata, avand concepte proprii.

De la afarsitul anului 2002, din dorinta de a atinge nivelul maxim de transparenta in structura grupului, diviziile de vanzari retail produse alimentare REAL si EXTRA sunt conduse de catre nou infiintata companie METRO Einzelhandel Holding GmbH, iar diviziile de vanzari si retail produse nealimentare KAUFHOF si MEDIA MARKT/ SATURN au fost incorporate in compania METRO Kaufhaus und Fachmarkt Holding GmbH.

Metro pune la dispozitia clientilor:

Sortiment amplu si variat, alcatuit astfel incat sa satisfaca cele mai inalte exigente,

Asistenta permanenta din partea personalului. Consultantii de vanzari din cadrul fiecarui raion sunt gata sa asiste si sa indrume in demersul clientului, pentru a achizitiona cele mai potrivite articole pentru activitatea desfasurata;

Prin revistele METRO transmise prin posta, primiti la fiecare 2 saptamani oferte special realizate pentru domeniul dumneavostra de activitate. Ofertele contine articole la preturi imbatabile, noutatile din fiecare domeniu si informatii despre articolele pe care le gasiti exclusiv la METRO;

In cazul lanturilor de magazine Metro inregistram o schimbare in privinta surselor de formre a ofertei intr-o masura relativ mare, deoarece cerintelor tot mai mari de bunuri noi a determinat o largire a gamei de produse, insa inregistreaza o evolutie regresiva in ceea ce priveste sursele de formare a ofertei nationale deoarece nu se mai apeleaza foarte mult la sursele nationale de formare a ofertei ci se apeleaza din ce in ce mai mult la importul de bunuri.

In cadrul acestui tip de magazin se inregistreaza un procent de aproape 55% ce reprezinta importul fata de 45 % ce reprezinta sursele nationale de formare a ofertei, iar importul inregistreaza o crestere din ce in ce mai mare, acest lucru determinand o scadere a achizitiei bunurilor de pe piata romaneasca si o crestere a achizitiilor produselor importate ce determina un mic dezechilibru economic.

Schimbarile din cadrul ofertei de marfuri a fost determinata de inoirea si continua diversificare a produselor datorate cerintelor tot mai complexe ale clientilor.

2.2. ALTEX

ALTEX este liderul pietei de electronice, electrocasnice, IT&C si multimedia din Romania, cu peste 120 de magazine deschise in toate judetele din tara. ALTEX ofera clientilor sai o gama variata de produse, la cele mai mici preturi, punandu-le la dispozitie un sistem de finantare generos si flexibil, cu cea mai mica dobanda si cele mai mici rate. Acest sistem faciliteaza accesul tuturor categoriilor de consumatori la produse si echipamente de inalta calitate necesare confortului zilnic.

ALTEX colaboreaza cu un numar insemnat de furnizori, fiind singurul retailer de profil care are in protofoliu o gama extinsa de produse apartinand unor marci, precum Philips, Panasonic, Sony, Thomson, Daewoo, Whirlpool, Arctic, Bosch, Siemens, Electrolux, Zanussi, Ariston, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun etc. De asemenea, ALTEX comercializeaza pe piata din Romania 3 marci proprii: Teletech (TV, DVD), Cata (hote si calorifere), Davio (linie PC & medii de stocare) si este distribuitor exclusiv al marcilor Sanyo, Rotel, Ariete, Cata, Petra, Iner.

ALTEX a fost infiintata in 1992 cu capital integral privat romanesc, are sedii in Bucuresti si Piatra Neamt, si peste 2000 de angajati.

S.C. ALTEX IMPEX S.R.L.
Sediu social: Piatra Neamt, Str. G-ral Dascalescu nr.15, Bl.T1, Jud. Neamt
Sediu administrativ: Bucuresti, World Trade Center, P-ta Montreal nr.10, Sector 1
Inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J27/2125/1992
Cod unic de inregistrare: R2864518
Capital social: 36.000.000 lei

2005: Grupul Altex se extinde in continuare, ajungand la peste 120 de magazine Altex si 8 electrocomplexuri Media Galaxy. Altex isi face publica intentia de a vinde un pachet minoritar din actiunile companiei si planurile de extindere pe pietele din estul Europei.

2004: Altex lanseaza Media Galaxy, primul electrocomplex din Romania, in Bucuresti. Media Galaxy este un concept de avangarda care reprezinta un nou standard pe piata produselor electronice, electrocasnice, IT&C, muzica si film, multimedia.

2003: Altex cunoaste o crestere vertiginoasa si detine cea mai mare retea de magazine cu acoperire nationala. Altex, liderul pietei de profil in Romania, inregistreaza vanzari de peste 136 milioane Euro.

2002: Dezvoltarea retelei continua, la sfarsitul anului aceasta numarand 62 de magazine.

2001: Altex este o companie mai puternica si eficienta in urma restructurarilor. Compania inaugureaza 22 de magazine noi.

2000: Altex isi externalizeaza serviciile. Grupul Altex ia nastere, ce cuprinde reteaua de magazine Altex, firma de logistica si transport 8TIM, si firma de distributie si vanzari en gros Italromtex.

1997 – 1999: Altex se restructureaza datorita problemelor pietei (inflatie, dobanzi bancare excesive etc). Altex ingloba activitati de retail, wholesaler, transporturi, service etc.

1994 – 1997: Altex isi dezvolta reteaua, deschizand peste 50 de magazine in toate orasele importante ale tarii.

1993: Primul magazin Altex este inaugurat la Piatra Neamt. Magazinul este specializat pe comercializarea produselor electrocasnice si electronice.

1992: Compania Altex este infiintata cu capital integral privat.

Datorita evolutiei tot mai rapide a tehnologiei si a cerintelor clientilor, au fost inregistrate schimbari in sursele de formare ale ofertei pe piata de electronice, electrocasnice, IT&C si multimedia. Firma ALTEX a cunoscut o dezvoltare mare a afacerii, aceasta fiind determinata de o buna analiza a cerintelor pietei ce a putut fi utilizata pentru a determina ce anume va fi oferit pe piata. Principala sursa de formare a ofertei este importul, aceasta importa produse de o calitate ridicata, iar pe langa vanzarea produsului clientului ii este oferit servis si garantie pentru produsul achizitionat, schimbari mari nu se inregistreaza in oferta de marfuri deoarece firma si-a ales furnizorii adica comercializeaza numai de la furnizori cu renume ce au marci recunoscute pentru calitate. Datorita mariri numarului de nevoi si cerinte ale clientilor si evolutia tehnologica a determinat ca firma sa inregistreze o dezvoltare mare

CAP III. Concluzii :

oferta de marfuri reprezinta forma sociala care o imbraca produsele destinate schimbului, prin itermediul relatiilor de piata. Ea se refera atat la bunurile de consum final, cat si a celor intermediare.

privita ca proces de miscare a bunurilor de la productie la consum, in cadrul ofertei se delimieaza fondurile de marfuri, intrate in comert in cursul perioadei de activitate si stocurile de marfuri existente in reteaua comerciala la inceputul perioadei. Ca mod de existenta, oferta trece prin faza de stoc in intregul proces de miscare de la productie la consum.

evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic, economic, social si de alta natura, oferta de marfuri prezinta o serie de tendinte care se contureaza cu caracter de legitate. De exemplu, crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei, cresterea ponderii produselor industrializate in cadrul ofertei, ridicarea nivlului calitatii produselor, sporirea ponderii produselor cu grad mai ridicat de tehnicitate etc. Cunoasterea acestor tendinte prezinta importanta pentru orientarea productiei pentru a raspunde cerintelor pietei.

baza ofertei o constituie productia nationala, industriala si agricola. Ea este completata cu importurile si rezervele statului si ale intreprinderilor.

oferta este supusa penmanent unui proces de reanoire si diversificare ca urmare a progresului tehnic in domeniul productiei, a amplificarii nevoilor consumtorilor, a deprecierii functionale a produselor existente si a concurentei de pe piata.

reanoirea produselor este impusa de ciclul de viata al produselor.

crearea si diversificarea ofertei intra in comportamentul economic al producatorilor de maximizare a rezultatelor sub constrangerea resurselor.

in cazul marilor magazine (Metro)sursele de formare a ofertei se concentreaza din ce in ce mai mult asupra importului

in cazul magazinelor specializate (ALTEX ) sursele de formare a ofertei nu a suferit mari schimbari, insa datorita mariri cerintelor si evolutia tehnologica a determinat ca firma sa inregistreze o dezvoltare mare.

Bibliografie

Dumitru Patriche : Economia comerciala Ed. Economica

Internet : www.metro.ro

www.altex.ro

Revista Capital

Tribuna Economica