Schimbarea la Fata a Romaniei de Emil Cioran

Schimbarea la față a României de Emil Cioran

–

Cuprins

I Introducere

II Tragedia culturilor mici

III Adamismul românesc

IV Golurile psihologice si istorice ale României

INTRODUCERE

Opera “Schimbarea la față a României “ e publicată de editura “Humanitas” în anul 2007. Această operă a fost scrisa de eseist la 24 ani“cu pasiune și orgoliu”.

Temele pe care le-am identificat in urma lecturii “Schimbarea la fata la a Romaniei” le voi prezenta in continuare in parcurgerea referatului.Acestea sunt:angoasa autorului cu privire la trecutul netumultos al istoriei noastre,neantul pe care l-a realizat tara noatra de-alungul a 1000 de ani ,pacatul originar,sensul tragic al istoriei,pesimismul criticului despre istoria Romaniei, pasivitatea stramosilor nostri care si-au acceptat soarta resemnandu-se,setea obsesiva pentru revolutie,o dorinta exagerata de dezvoltare a Romaniei exprimata prin idea de revolutie.

Tragedia culturilor mici

In viziunea autorului,”cine nu simte nevoia sa fie judecator al trecutului,se desolidarizeaza de o lume intreaga,care l-a precedat”.Inca de la inceputul operei ,putem observa spiritual critic al autorului vis a vis de istorie.

Constiinta,spune Cioran “este cu atat mai cuprinzatoare cu cat actualitatea ei inglobeaza mai activ trecutul “. Acesta este momentul in care eseistul demonstreaza cat de important este,in opinia sa,sensul istoriei in raport cu progresul in istorie si progresul in constiinta ,cele 2 fiind esentiale in prezentarea “sensului adanc al vietii istorice.” El spune despre marile culturi ca au puterea sa se afirme si sa-si impuna un stil propriu de viata ,prin incercarea surprinzatoare de a stapani totul prin violenta.

O principala calitate a culturilor mari ,il reprezinta dupa parerea critica a autorului ,instinctual istoric. Acesta este impulsul pe care marile culturi il detin,indemnandu-le la extindere,dezvoltare,modernizare,afirmare,impunere. Acest instinct lipseste cu desavarsire poporului roman,marturiseste cu regret Cioran.

“Daca Romania vrea cu adevarat sa –si croiasaca un drum in istorie,tara de la care poate invata cel mai mult este Rusia[…]Rusia si Germania nu pot fi intelese de celelalte tari […]Franta a iubit totdeauna omul de societate ,fin,politicos…” Dupa cum reiese din citat,eseistul vede in aceste 3 tari ceva ce Romaniei ii lipseste. Dar din aceste 3 ,preferata lui Cioran este Rusia ,pe care o considera un model demn de urmat de catre poporul roman. In acest sens,autorul sustine ideea ca Rusia a avut puterea de a renaste dupa”ce dormise intocmai ca Romania ,secole intregi.” In timp ce Rusia se trezea la viata “Romania a vietuit secole sub blestemul spiritului bizantin”. Din aceasta idee reiese dezamagirea autorului cu privirea la pasivitatatea stramosilor nostri in istorie. Un repros adus Rusiei este ca ii lipseste stilul in cultura,in comparatie cu Germania.

Cu toate acestea “rusii isi traiesc religia in istorie ca destin”. Romania nu surprinde nici prin mesianism spre deosebire iarasi de Rusia al carui mesianism “a fost totdeauna o soterologie universal.”

“Profetismul national romanesc care n-a intercut limitele si problemele etnicului ,a fot un profetism pe evenimente iar nu pe dimensiuni intertemporale.”In acest caz,autorul afirma ca Eminescu a fost un profet national invers,pe de-a-ndoaselea,deoarece el nu s-a axat ,atasat de un viitor al tarii noastre ci mai degraba “a proiectat marimile neamului in obscuritatea sinistra a trecutului Romaniei.”De asemenea afirma despre Balcescu faptul ca nu a fost decat “un profet al trecutului”.Cat in ceea ce-I priveste pe Iorga si pe Parvan sunt doar niste traditionalisti.

Traditionalismul reprezinta pentru autor o postura comoda care exprima solidaritate cu neamul si in acelasi timp acceptandu-si limitele fara a avea dorinta apriga de a se remarca intr-un fel ,cum spune insusi autorul “natiunea mergand spre viitor ,cum boul merge la apa.”

Modalitatea prin care un neam se integreaza in procesul de dezvoltare a unei culturi ,este cel in care “valorile pentru care lupta un neam se cristalizeaza intr-o adevarata lume istorica.”Prin aceasta idee autorul evidentiaza un punct forte al unei mari culturi si anume extazul puterii sale.

Prin “salt istoric” autorul urmareste necesitatea ,aspiratia pentru revolutie ,aspiratia de a trece de la popor la natiune “de la stagiul biologic la cel spiritual”.Logic prin aceasta idee Cioran aspira spre trezirea Romaniei din “somn” si spre impunerea ei ca popor.

Eseistul critica pasivitatea tarii,toleranta acesteia fiind de-a dreptul dezamagit de stilul de viata pasnic la care a aderat aceasta.Astfel considera ca lipsurile Romaniei nu au fost niciodata acoperite ,compensate “printr-o iubire constienta a puterii”.In acest sens Cioran spune ca romanii au apparat crestinitatea ,traditiile ,au creat o bariera impotriva slavismului dar niciodata “trecutul nostru nu a exagerat in lume”,spre deosebire de alte culturi care s-au afirmat zdrobind istoria.

Intrunind ideile din acest capitol e de la sine inteles ca Cioran este dezamagit de trecutul istoric al Romaniei . Rusinos din punctul de vedere al autorului este prezenta pacifismului ,traditionalismului tarii,refuzul acesteia de a se extinde,de a se dezvolta prin revolutie. Spre regretul autorului Romania nu poate face parte din marile culturi aceasta neavand suficienta putere de a-si depasi conditia,resemandu-se rusinos in a-si pleca cu umilinta capul in fata altor popoare .

Adaismul romanesc

“ Doamne! ce vom fi făcut o mie de ani?! Toată viața noastră de un secol încoace nu este decît procesul prin care am ajuns să ne dăm seama că n-am făcut nimic…” Comparația cu ce s-a îndeplinit în alte părți ne-a revelat neantul trecutului propriu și inexistența culturii noastre.” Din acest citat putem extrage parerea autorului care afirma ca timp de o mie de ani “s-a facut istorie peste noi”.In timp ce culturile mari pun persoana in fata creatiei din nimic,culturile mici pun oamenii in fata unor nimicuri ale culturii.(neanturi)

Marturisindu-si dezamagirea cu privire la personalitatile istorice romanesti ,in asteptarea libertatii,autorul considera cultura romaneasca o cultua adamitica “fiindca tot ce se naste n-are precedent “comparand metaforic iesirea lui Adam din paradis cu iesirea Romaniei dintr-un “somn istoric”.

In viziunea eseistului,acest somn poate fi satisfacut prin faptul ca “fiecare putem fi dumnezeulistoriei noastre” menirea romanilor fiind crearea unui destin mai bun Romaniei.

“Tot ce nu e profetie in Romania este atentat impotriva Romaniei “.Prin acest citat Cioran semnaleaza ca pana acum nationalismul romanesc a insemnat patriotism ,sentimentalism ,slabiciune in opinia autorului, punand astfel in evidenta o proprie sete de dynamism si vointa de realizare.

Cioran mai precizeaza faptul ca inaintasii nostri nu au varsat suficient sange pentru libertate ,asta demonstrand lipsa iubirii fata de popor ,intrucat slavia trebuia nimicita ,in idea instinctului pentru libertate.

Autorul mai afirma “iubesc istoria Romaniei cu o ura grea “fiind total nemultumit de conditia romanului care a asteptat sa I se faca istorie,ramanand intr-o postura de comoditate.

Limitarea rusinoasa la care s-a oprit Romania ,il face pe eseist sa sublinieze faptul ca nu este nationalist cel care nu sufera din pricina inferioritatii culturii romanesti ,asa cum o face el,si totodata nu este nationalist acel care nu-si doreste un asa zis “salt transfigurator” prin care sa-si assume o dorinta ,o intentie de schimbare.

Autorul este pesimist cand vorbeste despre acest salt si despre o posibila “schimbare la fata a Romaniei” spunand despre aceasta ca “este o iluzie”,o vointa de transfigurare practic neeistand niciodata la romani,acestia acceptandu-si cu umilinta conditia.

Pentru Cioran tragic este faptul ca Romania “este geografie nu istorie”,dezolant fiind faptul ca tara noastra nereprezentand un pericol pentru altii denota lipsa acestia de atitudine.

Singura modalitate prin care romanii ar putea invinge inegalitatile in istorie,cauzele tuturor problemelor ,este in viziunea cioraniana saltul istoric. Acesta reprezinta un pas spre afirmare in fata celorlalte tari.Aceasta afirmare trebuie in mod necesar sa “afecteze forma exterioara a barbariei …sa ascunda cultul germinal al unei idei.Altcum aurora lor nu este demna de decadent altora “.Din acest citat putem desprinde care sunt calitatile unui popor puternic are forta de a se afirma,in opinia lui Cioran.