Scara: 0,5 cm 1 km (sursa: google.commaps) [306230]

Introducere

Lucrarea de față își propune o apreciere a [anonimizat], județul Ilfov. Scopul principal a fost evaluarea impactului dezvoltării spațiului intravilan locuibil rezidențial din ultimii 10 ani, concentrat în lungul arterelor rutiere principale și al magistralei de metrou M2 Pipera-Berceni (fostă IMGB), în detrimentul spațiului extravilan cu caracter agricol. [anonimizat]-economică a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], au generat și genereaza costuri mai mari decât dacă aceste aspecte ar fi fost integrate și tratâte ca o parte esentiala a viitoarelor planuri de afaceri. S-a întreprins o evaluare generală a mediului înconjurător raportată la politicile de mediu stabilite de legislația națională română (Legea protecției mediului nr. 137/1995, modificată și completată de OUG 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006) și Uniunea Europeană (bazata pe articolele 11 și 191-193 din Tratâtul privind functionarea U.E.) [anonimizat], din incinta orașului și tangente lui analizând efectele lor asupra calității mediului urban.

Metodologie

Studiul relațiilor existente între activitațile economice ale orașului și calitatea elementelor cadrului natural s-a [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-Leordeni – și prelucrarea acesteia (grafice, hărți, [anonimizat], Paint, Google Maps), documentarea în teren (schițe, fotografii, date autorități).

Scara: 0,5 cm = 1 km (sursa: google.com/maps)

Fig.1 [anonimizat], județul Ilfov

1. [anonimizat]-Leordeni, elemente cu influență în calitatea mediului (favorabilitați, restrictivitați, artificializări)

1.1 Așezare. Limite. [anonimizat]-est a [anonimizat], la intersecția paralelei 44°22'48" latitudine nordică și a meridianului 26°10'12" [anonimizat], subdiviziune a Câmpiei Române. [anonimizat], [anonimizat].

Orașul se intinde pe o suprafață de aproximativ 56 km2 (5581 hectare – Institutul Național de Statistică (INS), 2014) cu peste 22.000 locuitori și se află la aproximativ 12 [anonimizat]-se de o parte și de alta a [anonimizat] (DN-4) [anonimizat].

(prelucrare după Planul de dezvoltare regională a Reg. București-Ilfov 2014-2020)

Scara: 1 cm = 1,63 km

Fig 2. [anonimizat]-teritoriale: Sectorul 3 [anonimizat] râului Dâmbovița (exclusiv); în partea de est este delimitat de comuna Glina, în sud-est de comuna Frumușani din judetul Călărași și comuna Berceni în sud-vest.

Limita de vest și nord-vest este alcatuită de teritoriul Sectorului 4 al Municipiului București, linia convențională cuprinzând în partea vestică Șoseaua Berceni exclusiv.

Prin așezarea sa, Popești-Leordeni intra în aria metropolitană a capitalei și suportă anumite disfuncționalități de mediu generate și întreținute de aceasta: depozitarea deșeurile municipale, exploatarea intensivă a resurselor agricole sau spațio-rezidențiale și fenomenele sociale specifice periferiei: supraaglomerare, utilități necorespunzătoare (Iojă,2008, pg 14).

1.2. Caracteristici geologice

(prelucrare după http://atlas.anpm.ro/atlas)

Fig.3 Harta geologică a orașului Popești-Leordeni

Evoluția geologică a Câmpiei Române a impus, din cele mai vechi timpuri, modul de dezvoltare al așezărilor umane și al necesităților lor.

Localitatea Popești-Leordeni, prin poziționarea sa în Câmpia Vlăsiei, se află pe o unitate de platformă: Platforma Moesică extinsă în sud până la Dunăre, în nord până la falia pericarpatică, alcătuită de 2 etaje structurale: soclul și cuvertura sedimentară.

Soclul, întâlnit în această parte a platformei la o adâncime de aproximativ 1500-1600 m, este format din șisturi cristaline, străpunse de roci granitice (V. Mutihac, 1990). În Paleozoic s-a caracterizat printr-o perioadă de instabilitate ce a determinat fracturi reflectate în aranjarea actuală a cuverturii sedimentare.

Cuvertura este alcătuită de formațiuni sedimentare: calcare, marne și gresii de vârstă mezozoică și neozoică.

Forajele geologice executate au arătat că cele mai vechi depozite sunt cele Triasice (Era Mezozoică). Depozitele din această perioadă sunt alcătuite din argile, marne, greșii, calcare, anhidrit, acumulate într-un climat cald și umed. Următoarele depozite sunt Jurasice și conțin gresii și nisipuri cu intercalații de marne și argile, calcare, dolomite (≈270m grosime). Se continuă cu structuri din Cretacic, Miocen (Badenian-Sarmațian) și Pliocen (ultimele perioade din Era Neogen) caracterizate prin strate de calcare, gresii, nisipuri, argile adunate în intervale diferite. (Oc. Cocoș, 1998).

(preluat E Liteanu, 1952, Cocoș, 1998)

Fig 4. Sectiune prin depozitele Cuaternale din subsolul capitalei

În formațiunile cuaternare unde se află cantonate resurse de apă subterană exploatâte la ora actuală pentru alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor sau pentru asigurarea necesarului de apă industrială la obiectivele industriale.

Formațiunile cuprind următoarele orizonturi: stratele de Frătești (100-200 m grosime) cu trei orizonturi de pietrișuri și nisipuri separate de argile și trei strate acvifere (A,B,C) create într-un regim fluviatil-lacustric; peste ele s-a depus complexul marnos (100-200 m grosime, în sudul câmpiei ajugând la 20m) cu argile și marne formate în regim lacustru; urmează depozitele din nisipuri fine de culoare gălbuie (nisipurile de Mostiștea) depuse în regim fluvio-lacustru, și în pietrișurile și nisipurile de Colentina, depuse în regim aluvio-proluvial și depozitele loessoide (P. Coteț, 1963).

Sub raport tectonic, platforma a fost influențată de ridicarea Orogenului Carpatic.(V. Mutihac, 1990).

Prin aspectul geologic distingem ca factori de favorabilitate pentru zona orașului Popești-Leordeni:

– resursele de apă subterane cantonate sub pătura de loess, esențială pentru dezvoltarea așezărilor umane și susținerea activităților economice; săpăturilor arheologice efectuate în mai multe etape (perioada interbelică, dupa război și anii'70) au scos la lumina zilei urme de așezări umane, de tipul Glina III, datând din epoca bronzului și epoca fierului. (Dulciu 2001, pg 9).

– resursele de gaze în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) și neozoice (meoțian-sarmațian) cu caracter disparat la adâncime de 570 m (Schema cu riscuri teritoriale din Jud. Ilfov, 2016, pg 21). Acestea pot contribui la baza energetică, la realizarea produselor finale din industria chimică (Fabryo Corporation, cea mai mare fabrică de vopsele din sud-estul Europei) și a fibrelor sintetice, artificiale și în industria de prelucrare a cauciucului (Danubiana), a maselor plastice de către unități de profil dar și la poluarea cu hidrocarburi a solului (Iojă, 2008, pg 46);

– resursele reprezentate de rocile de construcție (nisipuri, pietrișuri, argile) în albia râului Dâmbovița, exploatâte de către comunitațile locale din jurul localității.

Din punct de vedere al restrictivitații cadrului natural avem riscurile seismice. Gradul de seismicitate este una dintre cele mai importante caracteristici ale sitului unui oraș; construcțiile prin regimul de înǎlțime, tehnologiile și materialele folosite trebuie sǎ ținǎ seama atât de riscul la seismicitate, cât și de intensitatea și caracteristicile locale ale seismelor.(R. Săgeată, 2010)

Popești-Leordeni este afectat în mod direct de activitatea din zona Vrancea și de cutremurele cu magnitudine mai joasă din Câmpia Romană. Intensitatea seismelor crește cu un grad fațǎ de Vrancea deoarece stratul dur (roca) se aflǎ la circa 1500 metri adâncime și este acoperit de straturi intercalate de argile, pietris, nisipuri, niveluri de pânze freatice, ceea ce determină o structură slabă geologică, care amplifică semnalul seismic (R. Sageată 2010, pg 159).

(Sursa: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)

(Valoarea accelerației solului în timpul unui seism major)

Legendă: efect foarte puternic, accelerația = 280-300 cm/s2

efect puternic spre mediu, accelerația = 240 cm/s2

efect minim, accelerația = 200 cm/s2

Fig. 5. Harta seismică a Municipiului București și împrejurimile sale

Conform hărții de hazard seismic local, întocmită de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, accelerația în cazul unui cutremur de 7,5° pe scara Richter este minimă – de 200 cm/s2 în regiunea localității Popești-Leordeni și este considerată o regiune "mai sigură" în ceea ce privește impactul direct (amosnews.ro/Cele mai vulnerabile cartiere din Capitală, în cazul unui cutremur, 17oct2018). Un impact indirect asupra orașului a avut cutremurul major din anul 1977 când 14 hectare de mlaștină din Popești-Leordeni a preluat deșeurilor provenite prăbușirea clădirilor din zona capitalei.

Impactul negativ al cutremurelor este legat de potențialul distrugător la nivel uman și economic și la nivelul calității factorilor de mediu prin degradarea suprafețelor construite ce generează creșterea poluării cu pulberi în suspensie și sedimentabile.

Litologia constituie un factor important restrictiv pentru urbanism și amenajarea teritoriului (Mihăilescu, 1942, Iojă, 2008, pg. 44) prin suportabilitatea depozitelor sedimentare: apariția tasărilor crește costurile de construcție și mentenantă a clădirilor, argilele și marnele cresc vulnerabilitatea la procese de înmlăștiniri și inundații. Rocile friabile au o influentă semnificativă în calitatea aerului, apelor și solurilor, fiind ușor de erodat prin acțiune fluviatilă și eoliană, fapt ce contribuie la creșteri semnificative ale concentrațiilor pulberilor sedimentabile și în suspensie în atmosferă, a suspensiilor în apă și scăderea fertilității solurilor. (Iojă, 2008)

1.3. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Popești-Leordeni este inclusă în cadrul Câmpiei Câlnăului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, corespunzătoare interfluviului dintre Argeș și Dâmbovița. Este străbătută longitudinal de râul cu același nume, are afinități cu Câmpia Mostiștei, prin prezența pajiștilor stepizate și reliefului de crovuri.

Câmpia Câlnăului, încadrată de Câmpia Colentinei, lunca Argeș-Sabar și lunca Dâmboviței, este o câmpie relativ înaltă și netedă acoperită de o pătură de loess groasă de 5-15 m, străbătută de văi puține și mici. Fragmentarea reliefului înregistreaza valori medii cuprinse intre 1,5 și 2,5 km/km2 cu o înclinare generala NE-SV (I. Iordan, 1992). Altitudinea medie în aria orașului este de 70 m.

Formele de relief dominante sunt terasele și lunca de pe malul drept al Dâmboviței ce se continuă cu câmpul Câlnăului. Procesele de eroziune au dus la crearea unui relief cu aspect variat cu popine, care apar sub forma unor înălțimi izolate (Dealul Botul Malului 75 m).

Lunca Dâmboviței a fost puternic modificată prin lucrări de canalizare și regularizare, în vederea apărarii spațiului construit, al terenurilor cultivate, a infrastructurii etc.

Pe teritoriului orașului regăsim, ca microrelief antropic: excavații (canalele de irigații, excavații în zona depozitul de gunoi Glina, excavații temporare pe suprafețele șantierelor) urmate de nivelări, pentru îmbunătățirea condițiilor de amplasament și pe suprafețele agricole în vederea combaterii fenomenului de crovizare, lucrări hidrotehnice caracteristice râului Dâmbovița și acumulări temporare provenite din depozitarea necontrolată a deșeurilor. Importantă prin dimensiunile transformării reliefului este rampa Ochiul Boului, în vecinătatea depozitului Glina.

Relieful de câmpie se constituie într-un important factor de favorabilitate pentru reechilibrarea mediului: altitudinile joase asigură dispersia noxelor în atmosferă (Iojă, 2008), este suportul tuturor acțiunilor umane.

Ca factori restrictivi posibili în exploatarea sa prin construcții și modul de folosire a extravilanului, relieful poate avea tasarea, găsind în depozitele de argile și nisipuri condiții de producere, sufoziunea, pluviodenudarea, spălarea areolară = eroziune deasupra solului saturat de apă, deflația (actiunea vântului), procesele gravitaționale (Ielenicz, 2010) ce schimbă mediul natural. În ceea ce priveste spațiul intravilan, unde mediul antropic predomină, se creează condiții prielnice inundațiilor, unde transformarile aduse stării inițiale ale sistemelor biotice nu mai pot prelua surplusul de apă.

1.4. Clima

Este determinată în mare parte de așezarea geografică, de circulația generală a maselor de aer și de caracteristicile suprafeței adiabatice.

Așezarea în sudul țării, impune cantitatea de radiație solară și durata de strălucire a Soarelui (cuprinsă între 2.250-2.500 ore anual) pe care o recepționează orașul, diminuată nesemnificativ în centru și pe arterele principale din cauza opacității atmosferice ca urmare a emisiilor de fum și praf din activitățile casnice și trafic. Impuritățile din aer constituie nuclee de condensare care produc o creștere a nebulozității.

Situat într-un climat temperat-continental cu caracter de tranzitie, orașul resimte influențele zonei de contact a maselor continentale estice cu cele vestice scândinave. Cele estice, care sunt și predominante, dau climei nuanțe de excesivitate, prin amplitudini termice ce ajung la peste 70oC cu veri fierbinți și secetoase și ierni aspre uneori. Influențele vestice și sudice aduc toamne lungi și călduroase, primăveri timpuri, zile de iarnă blânde.

Suprafața subadiabatică are, ca factor modificator principal, relieful ce în șituația de față are un rol minim în deteminare condițiilor climatice. (Oc. Cocoș, 1998).

Particularitățile principalelor elemente climatice

Analiza climatului s-a efectuat în baza datelor măsurate de către Agenția Naționala de Meteorologie prin stația București-Filaret, aflată la o distanță de 6 km de localitate (Anuarul statistic INS 2013, rp5.ru/Arhiva_meteo_în_București,_Filaret prin sistemul internațional de schimb liber de date meteo) și a datelor simulate oferite de meteoblue.com.

Temperatura. Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului, la nivel general, corespunde cu cea a capitalei, 11oC la București-Filaret, iar cea a solului de 13°C, dezvoltarea imobiliară din ultimii anii contribuind la crearea microclimatului urban. Valori mai scăzute cu câteva grade se înregistrează în partea SE a orașului dominată de suprafețele agricole.

Tabel nr. 1 Media lunară și anuală a temperaturii la stația Filaret (1961-2007, 2010-2018)

În lunile de iarna, regiunea este sub influenta maselor de aer rece est-continental și arctic cu zile reci și geroase, cu zăpezi abundente și viscole. Avem variații ale temperaturii aerului din zona nord-vest în raport cu cea din sud-est ce se datorează aportului suplimentar de căldură rezultată în urma încălzirii locuințelor, locurilor de muncă și a spațiilor publice. Temperatura medie lunară este cuprinsă între +3°C și -3,2°C.

În lunile de vara, întalnim valori ridicate ale bilanțului radiativ (120 kcal/cm2/an) prin pătrunderea aerului uscat și fierbinte tropical și a celui uscat și cald din sud-estul continentului european. Temperatura medie lunară este cuprinsă între 20°C și 23°C între anii 1961-2007. Supraîncălzirea aerului se explică prin suprapunerea peste radiația solară globală, a radiației reflectate de asfaltul drumurilor și de clădirile orașului. (Oc. Cocoș, 1998).

Fig. 6. Variația în cursul anului a temperaturii medii lunare la stația Filaret (1961 –2007)

Fig. 7. Variația în cursul anului a temperaturii medii lunare la stația Filaret (2010 – 2018)

Se poate observă că temperatura medie lunară, din ultimii 10 ani, are o tendința ascendentă față de perioada anterioară cu 1-2 grade C.

Abaterea

La nivel global se remarca schimbarea condițiilor climatice: trecerea de la patru anotimpuri bine determinate la două, celelalte având perioade scurte de manisfestare.

Tabel 2. Amplitudinea dintre cea mai mare medie zilnică a temperaturii (curba roșie) și cea mai mică medie zilnică a temperaturii (curba albastră) în Popești-Leordeni (sursa date: meteoblue.com)

Maxima absolută atinsă în timpul verii a fost de 41,1oC consemnată la ambele stații din București pe 20 august 1945, iar minima pe durata iernii: în 25 ianuarie 1942 au fost -30°C la Filaret și -32,2°C la Băneasa.

Un fenomen recent este utilizărea tot mai răspandită, în ultimele decenii, a noilor sisteme de răcire – aer condiționat – pe lângă aparatele frigorifice (frigiderul): 2 sisteme/per locuință față 1 per locuință), care contribuie la creșterea temperaturilor în mediul exterior imobilelor și deformarea estetică a clădirilor, creșterea presiunii asupra stratului de ozon stratosferic, în condițiile în care se utilizează freoni de tip CFC-12 sau Freon-12 ca substanță pentru răcire (peste 80 %) (Iojă, 2008, pg 54) – compuși chimici de sinteză ce conțin în moleculă doar C, F și Cl ce rezistă în atmosferă și intră în reacție cu oxigenul din ozon reducându-i concentrația în atmosferă. (marius.mihasan/teaching/pdfs/atmosphere_course/curs_7_Reacții chimice în troposferă – CFC-Ozone)

Umezeala aerului. Ca urmare a artificializării mediului în zona urbană (reducerea arealelor de vegetație, sistem de canalizare) umezeala relativă are valori scăzute (temperatură ridicată cu câteva grade, evaporație redusă). Iarna se consemnează valori de peste 80%, iar vara, valorile variază între 40-50%, putând coborâ în zilele secetoase (Oc.Cocoș 1998). Umezeala maximă din atmosferă determină fenomenul de ceață, care are un impact negativ asupra transporturilor rutiere sau aeriene și amplifică starea de disconfort al organismului uman.

Tabel 3. Numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit, cer înnorat și al zilelor cu soare în

Popești-Leordeni (sursa date: meteoblue.com)

Nebulozitatea, în acest perimetru, este accentuată de particulele de pulberi din atmosferă provenite din trafic, drumuri neamenajate și asfaltate necorespunzator sau din șantierele active sau aduse de vânt din zona capitalei, observându-se dominația zilelor cu cer acoperit și partial înnorat (valoarea medie anuală 245 zile/an) față de zilele cu cer senin (valoarea medie anuală 115 zile/an).

Precipitațiile atmosferice joacă un rol major în purificarea atmosferei datorită efectului de spălare a aerului în stratul inferior, dar aduc la sol și toate impuritățile poluând solul și pânza freatică.

Media precipitațiilor căzute în intervalul 2010-2018 este de 505,25 mm la București-Filaret și au un grad ridicat de torențialitate, însoțite uneori de grindina. Iliescu și Popa (1983) includ Câmpia Română în categoria zonelor cu 1-2 cazuri de grindină pe an. Aceasta pot produce pagube substanțiale: în 1997, 2002 și 2004 au afectat serele Leoser din Popești-Leordeni. (Iojă, 2008).

Cantitățile cele mai ridicate de precipitații cad în mai-iunie 811 mm, iar cele mai scăzute în decembrie-februarie 426 mm. În condiții de circulație a maselor de aer din sud-vest, datorită cantităților reduse de precipitații ce cad în lunile de vară, când se manifestă și o mare intensitate a evapotranspirației și evaporației, se formează condițiile proprice secetei, care determină un deficit de umiditate resimțit de plantele de cultură. Este combătută în spațiile agricole prin sistemele de irigații.

Fig 8. Cantitățile medii lunare de precipitații la stația Filaret (1961-2007)

În zona residențială întâlnim inundațiile locale ale căilor de comunicație, grădini etc, când cantitațiile de apă sunt ridicate într-o perioadă scurtă de timp, datorare sistemului de canalizare neadaptat sau lipsei lui totale.

Fig. 9 Climograma la stația Filaret (1961-2007)

Grosimea stratului de zăpadă este influențat de condițiile de calm atmosferic, vânt și de particularitățile suprafeței active. Acest parametru este important în așezările umane traversate de artere rutiere sau feroviare, unde este necesară degajarea șoselelor de stratul de zăpadă și folosirea substanțelor de tip antigel pentru combaterea apariției gheții. Metodele întrebuințate în controlul depunerii de zăpadă influențează siguranța traficului (inclusiv pietonal), calitatea apelor care se scurg în rețeaua de canalizare, spațiile verzi (în cazul folosirii sării), dar și diferite terenuri care s-au transformat în receptori ai acestor deșeuri pe o perioadă limitată de timp. De asemenea, grosimea ridicată a stratului de zăpadă contribuie la accentuarea problemelor legate de tasare, mai ales în zonele în care aceste fenomene s-au instalat deja (Iojă 2008). Valoarea medie a stratului de zapadă în perioada 2010-2018 la stația București-Filaret a fost de 61,10 cm.

Vântul este elementul climatic care acționează în orice condiții meteorologice (cer senin, noros sau acoperit). Prin caracterul său dinamic, acesta purifică rapid atmosfera, împrăștiind la distanță impuritățile (fum, particule de praf), atât pe cele de la sol, cât și pe cele aflate la altitudine. Este valabil și efectul opus în egală măsură: există riscul să impurifice atmosfera prin transportul poluanților din zonele industriale (CET Sud, Protan) sau de la rampa de deșeuri Glina.

Pe întreg teritoriul județului Ilfov, vânturile dominante sunt cele din direcțiile NE (22–23 %), urmate de cele din SV (8–14 %). Direcției NE îi revine cele mai mari viteze medii anuale (3,2–3,5 m/s), urmată de direcția E (3,2–3,3 m/s). Frecvențele medii lunare ale vânturilor arată o predominanță a vânturilor de est în 6 din 12 luni ale anului (martie→ septembrie), a celor de vest în 4 luni (ianuarie, februarie, iulie și decembrie) și a celor de nord-est în 2 luni (octombrie, noiembrie). Intensificările se produc în lunile martie, aprilie, mai. (Iordan, 1992)

Fig. 10 Frecvența medie a vântului pe direcții la stația Filaret (2010-2018)

Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (între 11-16 m/s) este de 77,2 zile iar al celor cu vânt foarte tare (peste 16 m/s) de 14 zile (Iordan, 1973)

Calmul atmosferic deține în medie 15,3% din toată durata unui an.

În interioriul zonei rezidențiale noi din Popești-Leordeni, ia naștere o circulație specifică din cauza diferenței de nivel a clădirilor construite prin apariția frecventă a calmului atmosferic sau creșterea intensității vântului pe porțiuni mici cu efect direct restrâns (20-100mp). Înălțimea complexelor de apartamente are rol în moderarea temperaturilor, dar și rol negativ în purificarea aerului prin slaba dispersie a substanțelor poluante emise.

Clima din Câmpia Câlnaului este favorabilă dezvoltării activitaților agricole prin regimul termic (numărul zilelor cu temperaturi mai mare de 0 grade Celsius, durata de strălucire a Soarelui) deși cunoaște un proces de încălzire ușoară și de ariditate accentuat de creșterea suprafaței artificiale ce înmagazinează o cantitate mare de căldură, intensifică evaporația și perturbă infiltrarea apei în sol. Ca factor restrictiv se detașează dinamica regimului pluviometric (creșterea cantității de precipitații pe perioade scurte de timp) care trebuie să determine readaptarea sistemelor de canalizare, de apărare împotriva inundațiilor și a sistemelor de irigație.

1.5. Resursele de apă

Baza drenajului în zona administrativă a orașului Popești-Leordeni o constituie cursul superior al râul Câlnău (1/3 din lungimea sa totală de 31 km) afluent al râului Dâmbovița. Râul Dâmbovița delimitează, în partea nord-nord-est, orașul de sectorul 3 al Bucureștiului și este complet canalizată pe această porțiune.

Râul Câlnăul, cu o suprafață a bazinului estimata de 169 km2 (Planul de Management al Spațiului Hidrografic Argeș-Vedea), traversează orașul pe directia N→E pe o lungime de 9,8 km. Se formează din câteva mici izvoare, în câmpia cu același nume, având un caracter temporar, cu debit mic controlat de regimul de precipitații (averse, zăpada) și într-o pondere mică (sub 15%) de ape subterane – sursă care menține scurgerea pe timp de vară, când temperaturile ridicate duc la micșorarea ei prin evaporație.

În trecut, se caracteriza printr-o vale mlăștinoasă cu ochiuri de apă înconjurate de vegetație acvatică ce dispăreau complet în verile secetoase. În prezent, pe cursul său inferior, aflat în județul Călărași, s-au amenajat un număr de 9 iazuri artificiale și 4 acumulări prin bararea cursurilor temporare în vederea regularizării scurgerii și a menținerii unui volum de apă necesar agriculturii.

În cadrul spațiului dominat de râul autohton Câlnau, întâlnim și ape stagnante amenajate cu funcționalități diverse: rezervoare de apă pentru lucrările agricole, piscicultură sau în industie: Balta Floarea Popeștiului (Ad. 3-4 m, suprafață: 6 hectare, specii de pești: crap, caras), Balta Vitan 3 (Ad. 3 m, cu o suprafață 0.5 ha administrată de Clubul Sportiv Gilord), Balta Leordeni, Lacul fără Nume etc, lacuri ce înainte comunicau prin canale cu albia Dâmboviței (www.baltipescuit.com).

Fig 11. Balta Floarea Popeștiului (06 iulie 2019)

Apele freatice, ca resursă naturală, sunt disponibile în trei straturi acvifere subterane: apă de mică adâncime (acvifer freatic de tip Colentina); apă de medie adâncime (complex acvifer de tip Mostiștea) și apă de mare adâncime (complex acvifer de tip Frățești).

Datorită vulnerabilității sale la poluare, stratul acvifer freatic de mică adâncime (Colentina), interceptabil în zonă la adâncimi de cca. 5-15m, nu constituie o variantă fezabilă prin captarea sa ca sursă potențială pentru necesitățile de apă potabilă. Stratul acvifer de medie adâncime (Mostiștea superior) și de adâncime (250-300 m) este recomandat ca o soluție optimă de captare. (Planul Local de Acțiune pentru Mediu – județul Ilfov, 2010)

Favorabilitatea spațiului localității este dată de prezența unor resurse de apă de bună calitate de suprafața și subterane, cât și cantitative, care a generat dezvoltarea așezării umane și a intereselor economice.

Fig. 12 Balta Leordeni – Imagine satelitară (sursa: google.maps)

Pe lângă alimentarea locuințelor și unităților economice, resursele de apă susțin sistemele de irigație de pe suprafețele agricole, activitățile piscicole și sunt principala sursă de apă utilizată în stingerea incendiilor. Dintre unitățile industriale, ce depind, pentru diferitele procese tehnologice de apele cantonate în regiune, amintim: Danubiana SA, VilalGaz SA etc.

Tabel 4. Surse de apă în industrie la nivelul anului 2014 în localitate Popești-Leordeni

(Sursa date: www.rowater.ro/daarges)

În ultimii ani s-a observat o modificare în balanța volumului de apă folosit în consumul menajer și industrial: înainte de anul 2000, ponderea de folosință era dominată de industrie și agricultură; după acest an, consumul de apă menajeră a devenit principalul jucător ca urmare a îmbunatățirii condițiilor de alimentare și extinderea rețelor de distribuție odată cu boom-ul imobiliar (dublate de lipsa unor măsuri de limitare a consumului – Cocoș, 1999).

Dintre restricțiile impuse de apele de suprafață și subterane se remarcă riscul de inundație locală în urma ploilor torențiale. Regimul de scurgere al acestora a fost modificat artificial prin schimbarea destinației terenurilor, urmat de lipsa rețelei de canalizare locale sau de neadaptarea ei la modificările tramei stradale. Datorită prezenței nivelului freatic aproape de suprafață în zonele extravilane apar uprafețele îmmlaștinite. Disfuncționalitățile astfel conturate duc la costuri ridicate de întreținere și/sau desființare, la afectatea calității solurilor și a apelor subterane (I.Iojă, 2008).

1.6. Vegetația și fauna inițială a dispărut odată cu construcția și evoluția orașului. Vegetația nou dezvoltată este specifică zonei de câmpie, la limita dintre zona nemorală și silvostepă.

Vegetația lemnoasă autohtonă cu specii de arbori precum stejarul, fagul, teiul, salcia, aninul mai este prezentă în 2-3 spații restrânse în sud, de-a lungul șoselei de centură în jurul bateriilor și forturilor ce aparțin sistemului de apărare al orașului București, construit în timpul domniei regelui Carol I: Fortul 10 Leurdeni și Bateria 10-11 Leurdeni (obiective abandonate și neexploatâte turistic), Fortul 11 Popești – obiectiv pe terenul unei unitați militare cu acces interzis, Bateria 11-12 Popești inclusă în Complexul Turistic Miorița (https://calatoruldigital.ro/2016/04/fortul-x-leurdeni/, www.historia.ro /sectiune/general/articol/centura-de-fortificatii).

În jurul rampei Ochiul Boului în nord-est vetrei fostului sat Leordeni, se încearcă înălțarea unei spațiu tambon prin acțiuni de împădurire. O alta zonă cu arbuști se află la ieșirea din localitate la limita cu județul Călărași, spațiu nevalorificat al unor foste livezi.

Ca vegetația alohtonă, adaptată la condițiile climatice, întâlnim salcâmul, plopul american, pinul, magnolia și, cu mare răspândire, platanul, utilizat în spațiile noi rezidențiale datorită ritmului rapid de creștere. Arbuștii cei mai răspândiți sunt măceșul, sângerul, păducelul, porumbarul și pomii frunctiferi în gospodăriile cetățenilor.

Vegetația ierboasă este abundentă și variată specifică culturilor agricole și terenurilor ruderalizate: pălămida, păpădia, știrul, pirul, pelinul, ciulinele, mătrăguna, menta, mușețelul, coada șoricelului, sunătoarea, cimbrul, rostopasca, cicoarea, traista-ciobanului etc.

Pe valea Câlnăului și pe lângă bălțile amenajate întâlnim specii hidrofile: stuf, papură, lintiță, mătasea broaștei, alge filamentoase.

Vegetația se constituie într-un factor de favorabilitate important pentru îmbunătățirea calității mediului prin diversitea speciilor și a culturilor, ducând la reducerea nivelului poluanților în atmosferă și în sol, îmbunătățirea condițiilor climatice și hidrologice și reglarea circuitelor biogeochimice în special prin stocare carbonului.

Restrictivitatea este legată de regresul suprafețelor naturale și cultivate datorită expansiunii zonei construite, vegetația fiind delegată să existe doar în spații minimale cu rol decorativ sau productiv local (mini-grădini cu 1-2 pomi fructiferi).

Animale sălbatice nu mai regasim în zonă. Vedem păsări specifice ariei de câmpie: mai multe subspecii de grauri, porumbelul de scorbură, scatiul, cucul, turturica etc. Reptilele sunt reprezentate prin specii comune printre care se numără șerpii, șopârlele. Insectele specifice acestei zone de câmpie sunt lăcustele, greierii și calugărițele, furnicile etc, dar și specii antropofile: muște, țânțari, tigrul de platan.

Fauna acvatică aparține domeniului crapului întâlnit în bazinele lacustre.

Zonelor de locuințe umane sunt caracteristice animalele de companie (câini, pisici, rareori animale exotice). Zonelor de case din partea veche a orașului avem animale de curte mici cu profil alimentar.

Fauna este atât un element de favorabilitate: completează baza alimentară, susține activitățile de pescuit, păstrează echilibrul ecologic, dar și de disconfort și insecuritate în așezările umane. Câinii, pisicile, șobolanii, insectele contribuie la creșterea riscului de îmbolnăvire a populației, mărind costurile de menținere a unui confort ridicat în habitatul intern și extern. (Planul regional de actiune pentru mediu, București-Ilfov, martie 2008, pg 34)

1.7. Solul (suportul edafic) este stratul superior, afânat al litosferei, care are ca principală însușire fertilitatea, constituind baza susținerii activitățiilor agricole, silvice și se caracterizează printr-o continuă evoluție sub acțiunea factorilor de mediu.

Câmpia Câlnăului este dominată de solurile brun-roșcate formate sub vechile păduri de cvercinee (stejari). Sunt întâlnite pe câmpuri și terase, bine drenate. La est de Berceni și dincolo de centura Bucureștiului, apar solurile din clasa molisolurilor: cernoziomurile – argiloiluviale dezvoltate pe loess, depozite loessoide, nisipuri, depozite argiloase, favorabile pentru cultura de cereale și plante tehnice și din clasa solurilor neevoluate: solurile aluviale specifice luncii valorificate în cultura legumelor.

Majoritar este protosolul antropic, lipsit de orizont genetic datorat modificărilor antropice (căi rutiere, feroviare, spații construite) populaț de resturile materialelor de construcție. Transformarea lui în spații vezi necesită costuri, forță de muncă și import de material organic suplimentar. Impermeabilitatea stratului său superior prin compactare, asfaltare are efecte negative asupra alimentării pânzei freatice. (Cocoș, 1998).

1. 8. Privire generală asupra cadrului istoric și socio-economic

Influența Municipiului București asupra orașului Popești-Leordeni a fost dintotdeauna prezentă în istoria și evoluția sa. Unul dintre efectele situării în perimetru metropolitan al capitalei a fost modificarea statului politico-administrativ: trecerea comunei Popești-Leordeni, judetul Ilfov de la rangul de comuna la cel de oraș începând cu anul 2004. Factorii principali în această metamorfoză au fost atât potențialul agricol și industrial dovedit în perioada anilor 1960-1980 și în anii post-revoluționari, cât și creșterea demografică în perioada 1994-2004 de 17,2%, densitatea populației ajungând la 267,75 locuitori/km2 (Fișa comunei Popești-Leordeni 2004- Expunerea de motive 20.10.2003).

1.8.1. Repere istorice. Surse documentare de la sfârșitul secolului XX amintesc sub diferite denumiri (cătune, sate, cartierele sau comune suburbane) structura comunei: Popești-Români, Pavlicheni, Leurdeni și Cula.

Fluctuația terminologiei împărțirii teritoriale a fost cauzată de modificările succesive aduse delimitării orașului București, stabilizate și fixate oficial după anul 1894 prin Legea comunală. În 1939, comuna rurală Popești-Leordeni este componentă a municipiului, unde principala ocupație a locuitorilor este grădinăritul și desfacerea zarzavaturilor în piețele orașului. (Dulciu, 2001)

Localitatea Popești-Leordeni a constituit în trecut un obiectiv strategic și militar în apărarea capitalei într-un eventual atac venit dinspre zona de sud a țării. Ca dovadă a rolului său stau fortificațiile începute după 1877 pe linia de centura, unitățile militare din Șoseaua Olteniței. Din perioada celui de-al II-lea Război Mondial, amintit în arhivele militare, a existat Aeroportul Militar Popești-Leordeni (la 11km de București), când izlazul comunal a fost transformat în teren de aterizaj al avioanelor. Baza a funcționat până în anul 1973, când unitatea specială de aviație a Ministerului de Interne s-a mutat la Otopeni. Aici a funcționat prima Școală de Parașutiști Militari din România. (http://metropotam.ro/La-zi/Nitica-istorie-Popești-Leordeni-aerodromul-din-Sud)

În anul 1968, comuna avea o populație compactă, numeroasă, cu o infrastructura relativ dezvoltată, ce facilitează înființarea Cooperativei Agricole din Popești–Leordeni, a cărei producție era destinată aprovizionării capitalei cu legume, fructe, lapte și carne. Apare o altă unitate agricolă de stat, IAS – Sere “Popești-Leordeni”, cu accent pe horticultură și legumicultură destinate exportului. Pentru muncitorii de la sere s-au construit printre primele blocuri de locuințe în comună. (Dulciu, 2001)

Fig 13. Fabrica Viscofil prezent – iulie 2019

În anii următori, i-au naștere și sectoare de activitate industrială: Uzina de Anvelope “Danubiana” pe locul aerodromului militar, una dintre cele mai mari și moderne unități industriale din ramura cauciucului și negrului de fum unde se fabricau anvelope și camere destinate autovehiculelor (65000 m2 spațiu construit), Fabrica “Viscofil” specializată pe producția de fire de mătase, făcând parte din întreprinderea “Apretura" unde s-a produs în 1936, pentru prima dată în România, fibra chimică artificială obținută din celuloză regenerată (lemn, stuf, paie) cunoscută sub numele de vîscoză, Fabrica de Mezeluri și Conserve, alte unități industriale în perimetrul “Tabără” dar și în apropierea localității: I.M.G.B. (Dulciu, 2001)

În prezent, în oraș activează numeroase unități economice, majoritatea cu statut privat: Ecorec Popești -Leordeni (a preluat administrarea gropii de gunoi "Ochiul Boului" – rampa Glina), TMUCB (filială-industria chimică), Leoser (cultivă roșii și castraveți pe 90 de hectare de sere în Popești-Leordeni), Secom (prelucrarea produselor din metale fabricate), Star Food's (industria alimentară), Agropol (creșterea animalelor) etc. Există, de asemenea, depozite de materiale de construcții, ateliere de reparații și întreținere, service-auto, brutării, restaurante, magazine de desfacere a unor produse alimentare, electro-casnice.

Localitatea se află într-o perioada de tranziție: de la funcția preponderent agricolă avută, una din principalele zone agricole ale judetului Ilfov, și de industrie specializată inainte de 1989 la menținerea și îmbunătățirea practicilor agricole și încercarea de refocalizare și refacere a activitaților economice în teritoriul său, în vederea descongestionării centrului urban bucureștean. Specific momentului este extinderea suprafețelor construite rezidențiale; orașul a dobandit în ultimii ani funcția de oraș ,,dormitor,,, majoritatea investițiilor fiind în industria imobiliară favorizată de accesul ușor și rapid către capitală cu o mare diversitate de servicii.

1.8.2. Populația

Rezultatele cercetărilor demografice efectuate din secolul trecut până în prezent, au evidențiat o creștere constantă a numărului de locuitori în Popești -Leordeni, creștere susținută de schimbările politice și economice (industrializarea anilor 1960-1970), cât și de situarea sa în zona de influență a municipiului București: 2592 (1912); 3489 (1930); 6700 (1956); 8926 (1966); 8936 (recensământul din martie 1967); 9675 (1968); 14830 (1977) (Dulciu, 2001), 16000 în anul 2002, 22.000 în anul 2011 și aproximativ 36000 în 2018 (Institutul Național de Statistică).

Tabel 5. Populația și densitatea populației în orașul Popești-Leordeni

(după domiciliu stabil)

*an și valoare an recensământ (sursa: prelucrare date statistici.insse.ro)

Datele statistice reflectă numărul de locuitori ce și-au actualizat datele din buletin după cumpărarea locuinței, însă în realitate numărul este mult mai mare, alcătuit din cei care, în acte, aleg sa rămână bucureșteni pentru a beneficia de serviciile din capitală după mutare (transport gratuit pentru pensionari, medici mai mulți, școli mai dotate) și cei veniți din alte localități cu oportunități minime de dezvoltare sociale și economice (orașe cu profil proponderent agricol sau foste industriale).

Atuurile principale de atragere sunt accesul la transport – stațiile de metrou Berceni și Dimitrie Leonida) și prețul apartamentelor. Reprezentanții Primăriei Popești-Leordeni estimează că numărul real al locuitorilor este de aproximativ 50.000.

La nivel de orașului, dacă între anii 1992-2008 se menține o tendință ușor-crescătoare a numărului de locuitori cu domiciliu stabil, odată cu startul investițiile imobiliare din 2008 populația înregistrează un ritm rapid de creștere de ~1000 loc/an, în numai 5 ani triplând numărul locuitorilor înregistrați în anul de referința 1992. Dublarea locuitorilor s-a atins anterior pe parcursul a 22 de ani. Rata de creștere a numărului de persoane în 2018 a fost de 185%.

(sursa date statistici.insse.ro)

Fig. 14. Evoluția populației în comuna și orașul Popești-Leordeni (1912-2017)

Având în vedere că suprafața terenului intravilan al orașului este de 9,80 km2 (an 2017), populația este concentrată în 17% din teritoriu (83 % 46,65 km2 extravilan) – aproximativ 3660 locuitori/km2, aproape jumătate din densitatea orașului București estimată la 8000 loc/km2

Evoluția pozitivă a populației se datorează migrației interne de 98% și prea puțin sporului natural (peste 1%), care spre deosebire de tendința națională de scădere (7,2%), are un trend ascendent. Valorile sporului natural se explică din structura vârstelor din oraș, dominată de persoane între 20 și 40 ani cu posibilitate materială și activă economic, cu o educație peste medie (peste 8000 persoane cu studii superioare licențiate, posliceale și liceale conform recensământului din 2011, 59% din totalul grupelor cuprinse între 20-60 de ani). Nivelul educației prezent poate constitui în avantaj pentru dezvolatarea durabilă a localității prin deschiderea către forme regenerabile de energie cu cost mic, către aspiraâia într-un mediu nepoluat diferit de orașele mari, către corectarea modului de gestionare a resurselor.

Tabel 6. Ponderea sporului natural la numărul de locuitori în comuna și orașul Popești-Leordeni

(sursa date: statistici.insse.ro)

Fig. 15. Evoluția sporului natural în comuna și orașul Popești-Leordeni (1990-2018)

Un fenomen important în acest spațiu este navetismul. În anii 1970-1990, numărul celor veniți din alte localități pentru a găsi un loc de muncă a fost de circa 200 de locuitori anual, numărului oamenilor ce efectuau deplasări zilnice la București și, periodic, în alte localități, era în medie de 2000 de persoane. Pentru a asigura transportul fluxului de forță de muncă și al locuitorilor spre București și către Popești – Leordeni, oamenii avea la dispoziție curse regulate de autobuze cu traseu orășenesc: 144 Danubiana S.A. – Soseaua Oltenitei – Piața Eroii Revolutiei, 154 Piața Sudului – Soseaua Oltenitei – Strada Leordeni – Glincarn S.A și 244 Piața Sudului – Soseaua Oltenitei – Danubiana S.A. Aveau puncte terminus, la Piața Unirii, Piața Sudului, respectiv la Cimitirul Belu, iar capete de linii erau “Danubiana” și Leordeni. Pe Șoseaua Olteniței circulau autobuze care făceau legătura între Capitală și localitățile din sud, până în localitatea Oltenița. (Dulciu 2011).

(surse date: recensământ 2011- Institutul Național de Statistică )

Fig. 16. Populația pe vârste și sexe la recensământul din anul 2011 în Popești-Leordeni

În prezent, mobilitatea se realizează în timpul săptămânii: deplasarea zilnică a oamenilor către oraș spre locul de muncă pe axa dominantă S → N (Popești-Leordeni, Berceni → Pipera, Aurel Vlaicu) sau S→V (Popești-Leordeni, Berceni→Grozăvești, SemaPark) prin intermediul Magistralei 2 de metrou: Berceni-Pipera, mașinilor personale sau STB-ului (Societatea de Transport București, R125, R440) și la sfârșitul săptamanii spre zonele de recreere situate în afara Bucureștiului: Pădurea Băneasa, Cernica etc.

Un barometru al volumului de relocare temporar al populației, din partea nouă a orașului, sunt datele deținute de firma Metrorex. Stațiile Dimitrie Lenonida și Berceni au fost tranziționate în anul 2014 de un număr de 2.024.482 persoane și respectiv de 378.054 persoane (sursă date www.b365.ro), estimativ numărul lunar fiind de 200.000 persoane, respectiv 30.000 de persoane, Cei mai mulți călători circulă cu metroul între orele 7 și 10 dimineața, și între orele 16-19 seara.

Populația se conturează ca un factor restrictiv în îmbunătățirea calității mediului datorită presiunii exercitate asupra cadrului natural prin transformările pe care le impun nevoilor sale, dar mai ales prin număr.

1.8.3 Infrastructuri existente cu efecte asupra calității mediului

În conformitate cu prevederile directivelor europene, utilitățiile locale au un rol esențial în consolidarea dezvoltării durabile a localității prin eficientizarea condițiilor de viata și implicit îndreptarea condițiilor de mediul. Sunt vizate infrastructura utilitaților: orientarea și creșterea rețelei de drumuri/șosele ce vor determina nivelul traficului cât și poziționarea centrelor economice sau integrarea celor deja existente, alimentarea cu apa, canalizarea. (Planul de dezvolatare regională a reg. Bucuresti-Ilfov 2014-2020)

Arealul studiat prezintă o infrastructură rutieră axată pe 2 drumuri principale (drumul național șoseaua Olteniței ce traversează mijlocul localității, centura Bucureștiului), pe șoselele adiacente în co-exploatare cu sectorul 4 ( șoseaua Berceni, de curând lățită cu 4 benzi) și cu sectorul 3 (Splaiul Unirii și pe drumuri secundare). Drumurile sunt modernizate în proporție de peste 67,5 %, în ultimii anii neinițiându-se lucrări de mărire a lungimii lor. Dificultăți recente au apărut în zona nouă rezidențială, unde străzile au fost proiectate doar pe 2 benzi fără a lua în calcul volumul mașinilor civile ce vor tranzita aria (~1 autoturism per apartament).

(sursa date: statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)

Fig 17. Lungimea străzilor (km) modernizate în Popești-Leordeni (piatra fasonată, asfalt sau beton)

Transportul în comun de suprafață este asigurat de linile R439 Piața Sudului-Popești-Leordeni (Danubiana), R440 Piața Sudului – Romprim-Leordeni (stbsa.ro/comunicat), liniile private de maxi-taxi. Traseele sunt foarte bine reliefate prin intermediul traficului. La intrarea în oraș, pe cele 3 artere ce deservesc localitatea: Berceni SV, Olteniței central și Splaiul Unirii NE se produc congestionări dimineața cu un maxim în jurul orei 8.00 și seara în jurul orei 18.00.

Dacă șoselele Berceni și Olteniței sunt traversate de transportul public diversificat, Spaiul Unirii este tranziționat de o singură linie la un interval de 20-30 minute: 223 autobuz al cărui traseu este condiționat de prezența văii răului Dâmbovița. Locuitorii cartierului Confort City, aflat în zonă, recurg la mașina personală pentru a intra în capitală, fapt ce duce la aglomerarea zilnică a intersecției de lânga centură.

Privind din punct de vedere al infrastructurii rutiere, calitatea mediului este afectată de traficul intens cum emisii de pulberi în suspensie și plumb, dublate de starea străzilor, unele dintre ele necorespunzator amenajate.

Fig 18.1 Fig 18.2

Fig 18. Blocuri din apropierea liniei de metrou la ieșirea sa din stația Dimitrie Leonida (iulie 2019)

Metroul, prin proximitatea sa – Stațiile Dimitrie Leonida și Berceni (depou, unde liniile ies la suprafață) prezintă atât favorabilitate: prin existența si traseul său se diminuează traficul terestru și scurtează timpul necesar deplasării oamenilor către centrul capitalei, cât și restrictivitate locală: prin trepidațiile propagate în complexul de blocuri din apropriere (4-5 m fata de șine) și prin atracția indirectă a aglomerațiilor temporare de oameni la începutul și sfârșitul zilelor lucrătoare ale săptămânii.

Expansiunea urbană a solicitat extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă, canalizarea menajeră și pluvială și a rețelei de gaz către consumatorii rezidențiali. Lărgirea rețelelor de apă, din informațiilor furnizate de primărie (Caietul de sarcini privind serviciul de alimentarea cu apă potabilă și de canalizare pe aria administrativ teritorială a localității Popești-Leordeni 2018, pg 19) și din analiza de pe teren, nu s-au efectuat sistematic în raportul cu necesarul noilor blocuri. Au fost adaptate local de fiecare dezvoltator doar prin creșterea spațială nu și prin mărirea capacitații. Instalațiile astfel efectuate au dus la suprasolicitarea canalizării existente nepregătită pentru noul volum și, în consecintă, în timpul ploilor torențiale se produc frecvent inundații (Str. Drumul Fermei) cu posibilitatea infiltrătii necontrolate ale apelor uzate în pânza freatică.

(sursa date: statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)

Fig 19 Lungimea totala simplă a conductelor de canalizare, fără racordul clădirilor (1990-2017)

în Popești-Leordeni

Sursa de apă potabila pentru Popești-Leordeni sunt forajele proprii (16 foraje cu debit peste 200mc/h pozate pe Str. Drumul Fermei și Str. Pârâul Rece, cu adâncimi cuprinse între 40m-140m) și apă cumparată de la Apa Nova București SA. În interiorul orașului există un sistem de canalizare în sistem unitar care transportă apele uzate menajere și pluviale în stația de epurare Glina. (Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare a orașului Popești-Leordeni, jud. Ilfov, 2018)

Neimpunerea modificării canalizării pe parcursul construcțiilor imobilelor, printr-o colaborare între instituțiile locale și firmele private, neactualizarea Planului Urbanistic al orașului din anul 2000 (perioada valabilitate PUG este 5-10 ani) (Alpopi, 2008), determină costuri foarte mari pentru administrația orașului în managementul utilitaților existente: prelungirea canalizării din banii publici și finanțarea studiilor pentru identificarea de alternative: în 7 martie 2018, Vital Blueaqua SRL, în calitate de operator al rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din Popești-Leordeni, anunță ca nu va putea sa mai emită avize de branșare/racordare la rețelele existente de alimentare cu apă și de canalizare de pe străzile Oituz, Amurgului, Drumul Fermei până nu se va implementa o soluție de creștere a debitelor de apă potabilă, de captare, de tratare și de distribuție a acesteia (https://primăria-popești-leordeni.ro/primărie/anunțuri-comunicate /2018/0309).

Rețeaua de gaze, de asemenea, s-a extins, construcțiile din ultima perioadă bazându-și termoficarea pe gaz prin centrale termice, surse de emisii poluante pe tot parcursul anului.

2. Surse de degradare a mediului

Sursa de poluare este locul de unde se produc, unde se pot găsi sau de unde se propagă substanțele poluante.

Substanță poluantă (poluantul) este socotită orice factor natural sau produs de om, care provoacă disconfort sau are acțiune toxică asupra organismelor și degradează componentele abiotice ale mediului producând dezechilibre ecologice. (Ielenicz M. și colab. 1999)

Rezultatul ei este poluarea (starea de deteriorare a funcționării sistemului natural). Cauzele apariției poluării în mediul urban pot fi sintetizate în: creșterea demografică, dezvoltarea intensivă a industriei și transporturilor, mărirea cantității de deșeuri nebiodegradabile.

Tabelul 7. Principalele suprafețe, în funcție de modul de folosință, în orașul Popești-Leordeni (2014)

(sursa date: statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)

În Popești-Leordeni, având în vedere că evoluția sa a început prin întrebuințarea terenurilor sale în sectorul primar, se disting 2 unități majore: terenuri neagricole (intrând în alcătuirea intravilanului care reprezintă 1/4 din totalul fondului funciar al localității) și terenuri cu rol agricol (extravilan).

Diversitatea fondului funciar determină mai multe tipuri de surse de degradare cu efecte asupra calității mediului și a populației.

În funcție de proveniența substanțelor emise, se reliefează sursele de degradare naturale furnizate de terenurile cu vegetație joasă plantată sau neîntrebuințate (măidane), pășuni, păduri, parcuri etc, ele însemnând 80% din arealul analizat. Astfel ca elemente poluatoare pot fi solul și plantele, independente de activitatea umană.

(prelucrare date statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

Fig 20. Fondul Funciar în orașul Popești-Leordeni (%) an 2014

Solul, format din particule solide rezultate prin erodare, din particule organice din descompunerea vegetației și animalelor, este împrăștiat în aer și în apă. Praful se transmite prin vânt la distanță și împiedică vizibilitatea, respirația, transportul uman.

Vegetația dezvoltată pe terenurile degradate sau neutilizate, la marginea câmpurilor cultivate, în parcuri sau pe malul bălților, în lunile de primavară și vară, dimineața, încarcă atmosfera cu pulberi de polen și spori provocând greutate în respirare, iritații și alergii în rândul indivizilor mai sensibili. În ultimii ani, cea mai cunoscută plată cu efect declarat nociv în anul 2018 (HG 707/2018, Legea nr. 62), este buruiana Ambrozia extrem de adaptabilă la condițiile pedoclimatice și provoacă peste 60% din cazurile de alergii înregistrate în țară. (http://www.ms.ro /2018/10/ambrozia_prezentare_și_ combatere).

Particulele sunt descărcate din nou la nivelul solului, în mod natural, de către precipitații. De asemenea, vegetația poate declanșa incendii în cazuri de seceta extremă, oprind creșterea plantelor temporar în zonă cu poluarea aerul cu cenușă. În anul 2017, s-au înregistrat 20 de incendii de vegetație uscată în lunile iulie-septembrie (Primaria Popești-Leordeni) provocate de temperaturile mari sau de încercarea de igienizare a ariei fără supraveghere corespunzătoare.

Perimetrele cu vegetație se află majoritar în sudul-vestul localității delimitate între Str.Mirăslău, Str. Berceni, linia de centura traversând-o până la limita cu județul Călărași și Șos Olteniței. O zonă necultivată mai regăsim în nord, de-a lungul bulevardului Splaiul Unirii.

Pe suprafețele construite sau controlate de activitați umane sunt reliefate sursele de degradare antropice, o parte inseparabilă a vieții urbane, cu impact major asupra sănătății oamenilor și mediului.

După distribuția lor teritorială și domeniul de activitate, sursele pot fi: surse fixe – industriale, agricole, rezidențiale, comerciale – și surse mobile – traficul rutier, deșeurile (arie mare de răspândire) care pot fi concentrate într-o anumită zonă sau difuze printre spațiile locuibile și trama stradală.

2.2. Sursele antropice fixe

Modificarea sistemului politic din anii '90 a dus la reorientarea economiei spre economia de piață: cerere și ofertă. Efectul a fost resimțit de toate marile conglomerate industriale și agricole.

Fig 21. Ilustrarea surselor și a tipurilor de poluanți atmosferici (preluat Mihăiescu, 2014)

2.2.1 Sursele industriale.

În județul ilfov sunt încă active două dintre vechile platforme industriale, înfințate în deceniile '60-80: Danubiana – producătoare de anvelope și Viscofil – producătoare de fire de mătase artificiale. După anul 1989, au intrat ca majoritatea firmelor de stat într-un proces de restructurare care a diminuat semnificativ producția.

În momentul actual, pe langă cele doua unități cu vechime, funcționează numeroase unități ca rezultat al inițiativei particulare, avantajate de sistemul de comunicații: artera rutieră principală DN4 Olteniței, linia de centură DNCB cu acces rapid spre localitățile vecine sau către alte axe de transport (artera feroviară enunțată în Strategia de dezvoltare propusă de Compania Națională de Căi Ferate, 1993: București Progresu – Jilava – Berceni – Popești Leordeni – București Titan – Titan Sud, în lungime de 26,3 km), de posibilitatea construirii de depozite, de piața industriei imobiliare.

Principalele ramuri dezvoltate în Popești-Leordeni se axează pe industria alimentară (comerț alimentar cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, distribuție de fructe, producătoare de legume): Pepsico Star Foods Srl, Breanland, Tnuva Dairies (închisă), Ulker, Eurobananas Srl, Myvon Prodcam, Leoser SA; industria chimica și petrochimica prin prelucrarea cauciucului, maselor plastice, medicamente și industria textilă: Danubiana, Viscofil, Grisport, Distrifarm Srl, Helios Trading Co, Fabryo Corporation, SC Chemtraders Srl; industria materialelor de construcții (fabricare borduri, mixturi asfaltice, produse termoizolante, construcții metalice, fabricarea echipamentelor de ventilație și frigorifice, a echipamentelor de uz casnic): Isopan Est Srl, Arca Studio Construct Srl, Baduc SA, Maral Srl, Duraziv Srl, Danfoss District Heating Srl; industria transporturilor și a comerțului: Colina Motors Srl, Nera Auto Srl, Yaren Import Export, Ret Utilaje, FanCurier, depozitare: Mega Image, Mlp Bucharest Sud. În ultimii ani a luat avânt domeniul imobiliar: construcții de locuințe, tranzacții de terenuri (Gama Invest, Viva Residence Real Estate SA, Venus Residence Srl, Berceni Residence Srl.

Economia orașului Popești-Leordeni este dominată de unitațile mici și mijlocii, circa 6000 de agenți economici, 9,22% din totalul agenților din județul Ilfov (topfirme.com/judet/ ilfov/localitate/ popesti%20leordeni/), cu un impact mai redus asupra mediului, dar la fel de agresiv. (Iojă, 2008).

Întreprinderile, asociate industriilor menționate, sunt inițiatoarele proceselor de combustie ce furnizează energie în procesele industriale, sursa principală de emitere a poluanților. În Popești-Leordeni se regăsesc instalații industriale (tabel 8) sub incidența Directivei 2008/1/CE, modificată de Directiva 2009/31/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării mediului (IPPC), ce stabilește pentru activitați cu grad mare de poluare din diferite ramuri, cerințe și norme obligatorii de îndeplinit, de menținut și de îmbunătățit în vederea primirii autorizației de funcționare și reînnoirii ei. Obiectivul său este protecția mediului în toate aspectele sale (cadrul legal, norme) prin implementarea unor măsuri de prevenire și reducere a poluarii atmosferei, solului, apei, de control și diminuare în cazul unor accidente (https://eur-lex.europa.eu/legal-content)

Gama substanțelor evacuate în atmosferă este foarte variată: pulberi organice și anorganice care au și conținut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze și vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenți organici, funingine etc. cu un impact foarte ridicat în calitatea aerului. Industria chimică și petrochimică se ocupă cu obținerea acizilor, oxizilor de sulf, azot, solvenți, iar industria materialelor de construcție impurifică prin pulberi și sedimente.

Tabelul 8. Instalațiile industriale sub incidența Directivei IPPC din Popești-Leordeni (2012)

(sursa: http://data.gov.ro/dataset/lista-instalatiilor-ippc)

In funcție de riscul pe care îl reprezintă pentru sănătatea omului și impactului asupra mediului, din totalitatea poluaților atmosferici, sunt monitorizați, în principal, prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA): ozonul O3, pulberile în suspensie PM10, PM 2,5, monoxidul de carbon CO, oxizi de azot NOx, dioxidul de sulf SO2 și metalele toxice: plumbul Pb, cadmiu Cd, mercur Hg. (www.calitateaer.ro/assessment-page/pollutants-page).

Efectele lor asupra mediului și omului diferă în funcție de mai mulți factori: temperatură, precipitații, durata expunerii, distribuția spațială etc:

Ozonul este o substanță periculoasă pentru om care induce iritarea aparatului respirator. În stratosferă, prezența lui este extrem de periculoasă datorită reacției dintre oxigen și radiațiile ultraviolete solare. Este responsabil de daune asupra vegetației prin inducerea atrofierii unor specii de arbori.

Pulberile în suspensie pătrund și se acumulează în aparatul respirator al omului provocând mari probleme de sănătate. Depunerea lor pe plante duce la impiedicarea procesului de fotosinteză, influențează negativ vizibilitatea în mediul urban.

Dioxidul de sulf și oxizii de azot, în atmosferă, contribuie la acidificarea precipitațiilor ce duc la generarea ploilor acide cu consecințe toxice asupra vegetației, solului și ecosistemului acvatic; au un efect puternic coroziv asupra țesuturilor vii și materialelor urbane: piatra, ciment, hârtei, vopsele, sisteme electrice, reducere ritmul de creștere și imunitatea la animale.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic letal în concentrații mari pentru organismul uman, dar în concentrațiile din aer nu are urmare asupra plantelor și animalelor. Metalele ca plumbul, cadmiu se acumulează în organism cu efecte toxice de lunga și scurtă durată. (Mihăiescu, 2014)

În urma proceselor tehnologice rezultă deșeuri industriale: uleiuri uzate, materiale nereciclabile, nămol, ape uzate. Industria alimentară poluează prin resturi vegetale și animale, cu detergenți utilizați în spălari sau alte materiale reziduale. Firmele își gestionează aceste rebuturi prin firme cu domeniu de activitate specific. În Popești-Leordeni activează CVD Colect Srl – centru colectare deșeuri industriale.

Tabel 9. Ape uzate și tratarea lor la unitățile economice din Popești-Leordeni 2010

(sursa: Planul Local de Acțiune pentru Mediu – județul Ilfov 2010)

Agenții economici sunt mari consumatori de resurse de apă în procesele de producție, provenite din foraje de adâncime, de unde rezultă apele uzate. Societățile care manipulează substanțe periculoase, dețin stații de epurare proprii, cu scopul de a avea dreptul de a evacua ape uzate în rețeaua de canalizare a comunității (Fabryo Corporation) sau râul local Câlnău (tabel 9).

Operatorii economici cu drept de utilizare în procesele de fabricație a substanțe periculoase de pe teritoriul orașului sunt: Isopan Est Srl (fabricarea de construcții metalice și părti componente de structurii metalice), Sc. Petrol Export Import SA (depozitare și comercializare combustibili gazoși) și firmele cu drept de proprietate asupra stațiilor de distribuție a carburanțiilor (Planul de analiză și acoperire a riscurilor în orașul Popești-Leordeni, 2018)

Funcționarea anumitor unități contribuie și la un nivel ridicat local al zgomotului cu incidență asupra personalului, mai puțin asupra altor comunități datorită poziționării lor în afara ariei populațe. Nu s-au înregistrat sesizări, în acest sens, în Popești-Leordeni.

Tabel 10. Evidența firmelor cu stații de distribuție a carburanților

în Popești-Leordeni (2018)

(sursa: Planul de analiză și acoperire a riscurilor în orașul Popești-Leordeni, 2018)

Solurile din incinta unitaților economice au fost înlocuite complet prin asflatare, pietruire sau păstrate, în proportie foarte mică, în spații verzi cu funcție de perdea de oxigenare și atenuare a zgomotului. Pe locul vechilor uzine, solul a fost contaminat în urma activitațiilor industriale.

2.2.2. Sursele agricole

Suprafețele agricole reprezintă 72% (4000 ha) din teritoriul orașului Popești-Leordeni. Sunt distribuite aproape în totalitate în partea de sud spre ieșirea din localitate spre judetul Călărași. Mai găsim câteva areale (circa 250 ha) în nord, pe malul drept al Dâmboviței, restrânse și sub presiunea construcțiilor rezidențiale Trend Residence și Confort City.

În așezarea actualului oraș, la începutul secolului 20 (1913), a luat naștere una dintre primele forme de asociere a țăranilor, o asociație de producție agricolă. În anul 1968, principalele culturi erau: grâul, porumbul, orzul, legumele, irigate pe o suprafața de 2435 ha. Domeniul zootehnic dispunea de taurine și porcine. La nivel pomicol, pe 139 de ha, erau plantate soiuri de cireși, vișini, piersici, pruni, peri, caiși. (Dulciu,2001).

Se înființează unitatea agricolă de stat I.A.S. Sere Popești-Leordeni cu activitate continuă până în prezent, situate aproape de resursa de apă, pe malul drept al Dâmboviței. Rămâne cel mai import punct agricol din acest perimetru, una din cele mai extinse sere din Europa. Culturile actuale sunt axate pe culturi de roșii și castraveți pe 90 hectare, concesionate de la Agenția Domeniilor Statului către firma Leoser SA. (https://www.zf.ro/companii/cum-arata-cele-mai-mari-sere-din-europa-șituate-langa-București). Un sfert din producția obținută merge la export, restul aprovizionează piețele și lanțurile de hipermarket-uri din capitală: Kaufland, Lidel, Profi, Selgros, Carrefour, conform informațiilor Organizației de Producători de legume și fructe HortiFruct. (http://www.hortifruct.ro/).

Scară: 1 cm = 140 m (prelucrare google maps)

Fig. 22 Localizarea Serele Popești-Leordeni

Evoluația sectorului primar din restul orașului a fost afectată de schimbările politico-administative: de la terenurile cu culturi specifice susținute de sisteme de irigații și coordonate de o singură instituție (Statul Român), s-a trecut la fragmentarea suprafețelor cultivate prin retrocedarea lor vechilor proprietari, și prin ramificarea controlului între mai multe persoane private. Astfel s-a micșorat forța economică de a exploata terenurile agricole la nivel macro, ceea ce a dus treptat la schimbarea profilului lor spre zone construite sau industriale. Ariile mai puternic afectate de reconversie sunt cele poziționate lângă arterele rutiere sau metrou.

Ariile agricole prezente sunt majoritatea sub administrație privată, constituite în cooperative sau asociații particulare. Culturile au fost reorientate spre cerințele pieții: culturi de rapiță de toamna, de primăvară, soia nemodificată genetic (Sc ITC, pe 22 ha în 2010 – sursa ANPM), floarea-soarelui high-oleic (Agropol SA, Gelda Com Impex Srl), orz pentru bere (Ani Agro M&D Srl, Ani Consulting Group) grâu, porumb (Rikardo Farmar Srl), mazăre, lucerna etc (www.business-agricol.ro, Primăria Popești-Leordeni). Firmele se confruntă cu problema lipsei sistemelor de irigații, fiind obligate să își asigure apa necesară recoltelor din puțuri la mare adâncime sau prin contracte cu alte firme ce oferă asemenea servicii. În localitatea ilfoveană, la sfârșitul anului 2010 erau 671 de exploatații agricole pe o suprafață de 3249,17 hectare, majoritatea sub capital particular. (Direcția Județeană de Statistică Ilfov-Recensământ general Agricol, 2010).

Surse de degradare în această zonă provin din practicarea agriculturii clasice și prin folosirea pesticidelor și fumicidelor. Aceste substanțe, aliniate în anumite condiții cu factorii naturali (mișcările aerului, ploi, radiația solară) generează degradarea fizică, eroziunea hidrică și eoliană, excesul de apă, degradarea chimică și degradarea biologică a terenurilor. (https://esdac.jrc. ec.europa.eu/fisa1).

Este o sursă difuză fiind caracterizată prin extindere spațială: cauzează degradarea calității aerului prin particulele organice – polen, resturi rămase după strângerea recoltelor sunt purtate de vânt spre zone rezidențiale și suprafete agricole, particule anorganice – particule de praf, pulberi sedimentale din procesele tehnologice anuale (arat, răsturnarea brazdei). În combinație cu direcția și intensitatea vântului, se pot transforma în furtuni de praf care se pot deplasa și în alte teritorii modificând componența aerului, proprietățile apei, solului. Dezvelirea solului prin înlăturarea vegetației autohtone, folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug atât insectele dăunătoare, cât și pe cele care asigură polenizarea), utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice declanșează săracirea lui în aport de substanțe hrănitoare scăzându-i fertilitatea. Completarea deficitului de apă cu irigatii, fără un management competent, duce la suprasaturarea sa devenind vulnerabil la inundații. (ProEnvironment 2 (2008) 110 – 113, Dumitraș, 2009).

Trebuie luat în considerare că, odată cu adaosul de substanțe complementare chimiei solului pentru mărirea fertilității, există riscul apariției poluarii cu nutrienți, care nu dispare cu încetarea administrării lor. Solul a reținut și a transferat o parte din substanțe în apele freatice de suprafața și mica adâncime.

Acestea sunt o cantitate nesemnificativă pe lângă surpluxul de nitrați aduși în apa freatică de materia organică produsă de dejecțiile animaliere. (http://www.ecomagazin.ro/2010 Sudul României în topul regiunilor europene superpoluate cu nitrați/). Analizele, efectuate de DSP Ilfov în 2016, au identificat neconformitați în sistemele cu alimentare cu apă: prezența bacteriilor coliforme și a amoniului, apele de la adâncime mică și medie nu pot fi folosite în scop potabil. (http:// jurnaluldeilfov.ro/dsp-ilfov-monitorizeaza-permanent-calitatea-apei-de-baut-din-judet).

Din punct de vedere zootehnic, creșterea animalelor s-a diminuat la nivel de gospodărie. La nivel de gospodarie în localitatea Popești-Leordeni, erau declarate un număr de 170 bovine, 2924 ovine, 98 porcine, 35 cabaline, 2100 păsări (Schema cu riscuri teritoriale-Ilfov, RSM, 2016).

Fig 23 Contribuția agriculturii și zootehniei la emisiile GES (2012).

Sursa: RSM 2012

Tipul de ogradă cu spațiu pentru animale sunt specifice vechii vetre a orașului (cartier Popești-Leordeni, Leordeni) sau locuințelor dinspre periferie (cartier Agropol). Problema principală constă în lipsa facilităților din gospodăriile individuale pentru stocarea gunoiului de grajd, gunoi duce la poluare locală a apei (RSM, 2012).

În unele situații, zona rezidențială a acaparat în expansiunea sa astfel de dotări cu consecințe asupra confortului populației. Este cazul anexelor funcționale de tip grajd pentru animale îngrădite de clădiri de locuințe pe Str. Oituz, loc ce disturbă aerul prin miros persistent dimineața și seara sau a stânei de oi prezente pe malul Dămboviței, lângă Serele Popești-Leordeni, ce deseori este sursă de conflict social între proprietar și locatarii complexului rezidențial Confort City.

În Popești-Leordeni își are sediul complexul zootehnic Picovit Rom Impex Srl cu circa 23312 efective porcine, cu stație de stocare proprie a dejecțiilor – capacitate de 20000 m3 (Raport privind starea factorilor de mediu Ilfov, 2005). În 2008, au fost contaminați cu poluanți de natură organică din dejecții animaliere 2000 m2 aparținând firmei amintite. (Raport privind starea factorilor de mediu Ilfov, 2008)

Crescătoriile de animale domestice poluează mediul cu deșeuri animaliere, insecticide și substanțe administrate animalelor pentru influențarea dezvoltarii acestora. Sunt eliminate din corpurile animalelor prin dejecții și pot ajunge în apa de băut sau la om, dacă sunt administrate până în ultimele zile de dinaintea sacrificării (Dumitraș, 2008).

Zona agricolă este o sursă pentru emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) dar și un stocator al dioxidului de carbon CO2 în materia organică (Consiliu Uniunii Europene, 2015). Contribuția negativă a agriculturii și zootehniei la emisiile GES este dată de modificarea/eliberarea stocului de carbon din solurile agricole 45,38%, din fermentația materiei organice la animale 44,04% (metan CH4), gestionarea gunoiului de grajd 9,89% (dioxid de azot N2O), arderea în câmp a reziduurilor agricole 0,60%, cultivarea orezului 0,09%. (Raportul Național privind Starea Mediului 2012)

2.2.3. Sursele menajere

Zona rezidențială din orașul Popești-Leordeni a luat amploare în ultimii ani, suprafața locuibilă extinsându-se de la 15,70 ha în anul 1994 la 107,20 ha la nivel de an 2018, cu mai mult de 500% față de anul de referinta. (INS, 2018)

Din punct de vedere al locației, evoluția a depins de accesul rapid la căile de comunicații principale în legatura directă cu capitala (Șos Olteniței și Șos. Berceni, atu-ul celei din urmă, fiind stația de metrou Dimitrie Leonida) și prețul accesibil populației cu vârstă cuprinsă între 25-40 ani. Prețul terenului a încorporat valorile ariei viitoarelor construcții: fost teren agricol trecut în intravilan, apropierea de zonele industriale reprezentate de fosta întreprindere IMGB, Danubiana, Agropol, fabrica de încălțăminte Grisport, sau depărtarea de municipiu (Confort City) și lipsa spațiilor verzi reprezentate de zonele împădurite, cu o posibilă amenajare cu funcție de recreere asemănator spațiului din nordul Bucureștiului. (Pătroescu, 2008)

Un prim impact asupra mediu, a fost ocuparea și transformarea totală a arealului: sol, vegetație, hidrografie, aer, prin ridicarea complexelor de apartamente și a parcărilor; al doilea impact este constituit din deșeurile menajere pe care le produce. Zona locuințelor umane este un consumator de resurse (spațiu, apă rece, apă caldă, energie, alimentare) și un generator de probleme (Iojă, 2008, pg 108). Prin apariția lor cauzează distrugerea stocatorilor și fixatorilor de carbon: spațiile forestiere, acvatice sau agricole (Pătroescu, 2008, pg 125)

Dotările tehnico-edilitare au cunoscut și ele o dezvoltare odată cu piața imobiliară. Cel mai bine la acest capitol stau rețelele de electricitare și gaze cu un procent de peste 90%(tabel 11). Consumul de electricitate a crescut datorita înmulțirii numărului de blocuri, a numărului de camere și al aparatelor electrocasnice, maximul mutându-se în perioada de vară din pricina aparatelor de climatizare (Iojă, 2008). Solicitarea unei cantitare mai mare de electricitate se poate traduce în mărirea volumului de combustibil folosit în procesul de transformare al energiei electrice (Pătroescu, 2008), determinând mărirea emisiilor de CO2 în atmosfera.

(prelucrare date INS, 2018)

Fig 24 Evoluția suprafaței locuibile în Popești-Leordeni 1994-2018

Extinderea rețelor de gaze sprijină scăderea impactului asupra mediului prin folosirea centralelor termice (Iojă, 2008) și mai puțin al altor combustibili fosili. Se poate considera că zona rezidențială are o contribuție mai redusă la eliberarea în atmosfera a gazelor cu efect de seră pe acest segment.

Spațiile residențiale sunt surse de încărcarea a aerului cu pulberi în suspensie și sedimentabile specifice materialelor din structura clădirilor: ciment, cărămizi, polistiren, vopsele. (Onose, 2018, pg 131). Datorită acțiunii și direcției vântului, pulberile pot afecta și alte zone.

Spațiile rezidențiale sunt generatoare de ape uzate, cu scurgere în proportie de 80% în rețeaua publică, restul în rețea privată sau direct în sol și stratele acvifere. Cum orașul nu dispune de stație de tratare și epurare, apele degradate sunt transportate prin conductele în sistem centralizat al localității sau prin utilaje de vidajare către stația de tratare și epurare Glina și ca următor pas, deversarea lor în râul Dâmbovița. Apele uzate au în compoziție substanțe organice, detergenți, compuși de azot și fosfor, fenoli, metale grele. (Pătroescu, 2008, pg 137) care pot determina dezechilibre la nivelul solului și apelor din adâncime.

Principalul mod de degradare al mediului înconjurător de către spațiilor rezidențiale sunt deșeurile menajere. Cauza generării lor în cantitați și diversitate mare, se conturează în modele de consum actuale ale populației și din abundența mărfurilor și a bunurilor de consum existente. Cele mai predominante tipuri de deșeuri sunt: substanțe organice (46%), hârtia și cartonul (20%), materiale plastice (12%) (Pătroescu, 2008, pg 143, Rojanschi și Bran, 2002).

Tabelul 11. Accesul la infrastructura a locuințelor din Popești-Leordeni (2014)

(sursa date: Locuirea în România – Armonizarea investițiilor publice oct 2014, pg 63)

Cea mai persistentă problemă actuală constă în faptul ca deșeurile sunt prea puțin colectate selectiv la sursă. Acest lucru denotă pe de-o parte neimplementarea în teren a legislației existente (legea 211/2011 regimul deșeurilor, legea 249/2015 modalitatea de gestionare a ambalejelor și a deșeurilor de ambalaje, legea 31/2019 managementul ambalajelor) de către autoritați și pe de altă parte o dezinformare, neimplicare sau ,în cel mai rău caz, de needucare a populației. La nivelul orașului nu există containere separate în spațiile publice și nici la nivelul asociațiilor de proprietari. Inițiative se remarcă în cadrul unitaților comerciale alimentare: Penny, Lidl, Mega Image. sau centre particulare de reciclare a anumitor categorii de deșeuri: fier vechi, cauciuc, sticlă (poze)

Caracteristic orașului Popești-Leordeni este disocierea zonei rezidențiale în doua zone distincte în imediata apropriere a Municipiului București, în funcție de următorii factori: vechimea imobilelor, regimul de înalțime al clădirilor, aliniamentul străzilor, existența spațiului verde. Inegalitatea s-a reliefat pe fondul politic general: retrocedarea pământurilor, trecerea lor în proprietate privată și neadaptarea autorităților de a urmări ,,the big picture,,: prin aprobarea solicitările de autorizații de construcții să impună crearea infrastructurilor de bază – alimentarea cu apă, canalizare, drumul de acces, respectarea unui anumit regim de înălțime, stil arhitectonic, întinderea spațiului verde raportate la căile de comunicatie existe și la cele ce trebuiau impuse.

Fig 25. Delimitarea zonelor rezidențiale în Popești-Leordeni

Legendă: Scara 1cm = 120 m

Zone rezidențiale noi Zone rezidențiale existente

Zona nouă a evoluat între Strada Berceni și Strada Sf. Agnes: cartierul nou Popești Vest cu o populație de 14.150 locuitori, cartierul Confort City 2.000 locuitori pe Splaiul Unirii iar zona veche este formată din vatra veche a orașului: Popești-Leordni 8.500 locuitori, Leordeni 4.000 locuitori, Popești-Romani 4.000 locuitori, Danubiana 3.000, Agropol 350 (Primăria Popești-Leordeni, 2018).

Arealul nou creat de locuințe se întinde pe o suprafață de 2 ori mai mică decât cea deja existentă, dar concentrează o populație la fel de numeroasă. Se poate observa că progresul spațiului locuibil s-a îndreptat spre verticală față de extinderea vetrei orașului Popești-Leordeni în orizontală. Acest lucru presupune o presiune mare asupra resurselor regiunii ocupate: țesutul urban este puternic fragmentat, dimensiunile loturilor diferă de la un ansamblu la altul, locul spațiului verde fiind limitat la porțiuni reduse lângă imobile, resursele de apă solicitate la maxim pentru uz casnic. Orice disfuncțiune în sistemul de alimentare cu apă, de canalizare, afectează în mod direct viața locuitorilor, cum se întamplă adesea în timpul ploilor torențiale când conductele de colectare a apei sunt depășite ca debit. Presiunea se resimte și la nivelul autorităților locale, care se văd nevoite să regândească altfel managementul zonei.

Tabel 12. Diferențe între zonele rezidențiale în orașul Popești-Leordeni

Dacă ritmul de construcție în vatra veche a orașului s-a derulat pe parcursul a zeci de ani, boom-ul imobiliar din NE a concentrat ritmul în câțiva ani.

2.2.4 Sursele mobile

Ca surse mobile, în orașul Popești-Leordeni, distingem traficul rutier și feroviar ca frecvență operațiilor de transport efectuat, cu anumite mijloace de transport într-un interval de timp și în condiții precizate (Dex 2009) și chiar omul, ca individ, prin deplasarea perpedă între spațiu de locuit până la mijloacele de transport sau spre centru de interes. O categorie a parte sunt transporturile speciale: conducte de gaze, de apă.

Activitatea de transport rutieră determină degradare mediului prin emisii de poluanți (principalul emitent de gaze cu efect de sera – GES) din consumul combustibililor (benzina, motorina, gaz metan), prin emiterea lor la nivelul solului creând concentrații ridicate la înălțimi mici (Săptămîna Mobilității Europene, Poluarea de la traficul auto, 2016), prin aglomerări la intersecții ce necesită staționarea vehiculelor (Onose, 2018) în spațiu (pe sute de metri se formează coloane la ieșirele și intrarile din complexele rezidențiale dimineața și seara spre Șoseaua Berceni, Olteniței și Splaiul Unirii) și timp. Un traseu parcus în 5-15 minute se transformă în 30 minute-45 minute. Intersecțiile cu cele trei șosele amintite contribuie la insecuritatea transportului de persoane din automobile, cu presiune asupra psihicului uman având ca efect accidentele auto. De asemenea, artele rutiere sunt unele dintre principalele legături dintre Municipiul București și sursele sale de aprovizionare, uneori mărfurile transportate fiind substanțe inflamabile sau chiar toxice periculoase pentru populație și mediu.

Restul tramei stradale din localitate este caracterizată de străzi cu o singură bandă sau înguste cu unic sens, cu multe curbe, în special în centrul orașului sau intersecții la distanțe mici, care duc la schimbări frecvente de viteza (Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Popești-Leordeni 2016-2022, pg 58). Deplasarea este îngreunată și de capacitatea de parcare insuficientă atât lângă blocuri, cât și în punctele de interes (Stația de metrou Dimitrie Leonida și Berceni, instituțiile orașului, stațiile STB); de locuitori, ce în lipsa trotuarelor în zonă merg pe marginea străzilor, de mijlocele de transport alternative (biciclete, trotinete electrice, hoverboard) fără trasee delimitate sau înființate. (poze).

(preluare google.com/maps/place/Popești-Leordeni)

Fig 26. Traficul pe arterele din Popesti-Leordeni, în jurul orei 8 AM

În cartierul nou (Popești Vest), străzile de legătură dintre principalele căi, de la N spre S: Strada Eclipsei, Strada Oituzului, Strada Amurgului, Strada Drumul Fermei, Strada Biruinței, sunt drumuri de servitudine particulare, în diferite stadii de finalizare: pavaj, nisip, pietre, cu denivelări ce fac dificilă tranzitarea lor.

Traficul este însoțit de zgomot și trepidatii, care în funcție de ora zilei/nopții se constituie ca un factor perturbator pentru urechea umană sau siguranță clădirilor. Zona sud-estică a țesutului urban ilfovean este delimitată de Magistrala 2 (1,85 km) de metrou a capitalei și de depou (fostul IMGB). La intersecția cu Strada Amurgului, linia de metrou iese la suprafață asaltând fonic blocurile ridicate la mai puțin de 5 m de împrejmuirea de securitate a șinelor. Pot forma și depozite punctuale de deșeuri prin abandonarea pe trotuare a mașinilor cu un grad ridicat de uzură.

Externalitățile produse de traficul rutier sunt direct proporționale cu numărul autovehiculelor ce tranzitează sau staționează localitatea. Conform SRT Ilfov (Schema de riscuri teritoriale Ilfov, 2016), pe Șoseaua de Centură (aproximativ 8,50 km întrând în compenența localității cu o singură bandă pe sens), traficul mediu anual (numărul mediu de vehicule care au trecut pe un tronson de drum sau stradă intr-o zi) a indicat valori cuprinse între 9.021 și 20.716 vehicule, pe diverse tronsoane ale drumului, numărul autovehiculelor fiind sub 50%, predominând tirurile și autocamioanele; pe DN4 s-au înregistrat 17.158 autovehicule dintre care 12.641 autoturisme.

Legat de autoturismele parcate, în funcție de venituri, un locuitor poate avea în medie 2 mașini: una personală, una din partea firmei pentru care lucrează sau două pentru ambii părinți angajați (exemplu complex Confort City cu acces redus la mijloacele de transport și la distanță de instituții: școli, grădinițe). Se poate deduce ca la nivelul total (25.961 locuitori, INS 2018) al populației între 20-64 ani din cartierele orașului (Planul de analiza și acoperire a riscurilor, 2018, pg 9), putem avea circa 12.900 de autovehicule considerand un automobil la minim 2 adulți.

Traficul feroviar este limitat de-a lungul șoselei de centura și este folosit ocazional pentru traficul de marfă pentru fabricile din zonă pe ruta Glina – Popești-Leordeni – Berceni. Stația CFR Popești-Leordeni (44°21'13"N-26°11'21"E) deservea zonele industriale: Danubiana, Guzuchim, Viscofil, printr-o linie paralelă cu DN4, depozitul pentru situații de urgență, depoul Metrorex IMGB și alte câteva fabrici și depozite mai mici. (http://trenuletz.forumz.ro/t4977-Popești-Leordeni-centura-București)

sursa: trenuletz.forum

Fig 27. Șinele de tren din Popești-Leordeni (Centura București în apropiere de Lukoil) 22.01.2014

O propunere de reintegrare și reintroducere în circuitul feroviar a stației de tren al orașului este șinele actuale de tren sa fie legate de șina de metrou, prelungind modalitatea de transport în comun și facilitând legăturile cu alte localitați sau introducerea în circuitul turistic al forturilor și bateriile de apărare de pe centură. Traversarea centurii s-ar putea efectua printr-o pasarelă pentru pietoni pentru evitarea accidentelor și aglomerării traficului. O consecință positivă ar fi micșorarea numărului de autovehicule ce intra în aria capitalei pe Șoseaua Berceni, care ar putea fi staționate în parcari special amenajate (model Străulești).

Transportul special constituie o sursă potențială de poluare prin scurgeri accidentale determinate de fisuri sau vărsare în râuri a apelor uzate. (Matei, 2003)

Autoturismele, deși sunt preferate ca mijloc de deplasare datorită independetei, confortului, prețului și accesului mărit, constituie totuși sursa principală de poluare aerului cu impact în mediu pe 3 niveluri: local (sănătarea omului, vegetației, aspectul clădirilor), regional (formarea ozonului troposferic/smogul fotochimic, ploile acide) și global (efectul de seră) (Matei, 2003).

Poluanții emiși în gazele de eșapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb, cantități de fum la arderea motorinei, pulberi de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu, resturi vegetale, dintr-o serie de procese industriale sau din eroziunea solului. Pot avea diverse acțiuni fizice, chimice, biologice asupra omului și mediului și raza mare de acțiune, in special gazele. De exemplu, SO2 și CO2 s-au regăsit și la peste 1.000 km distanță de locul de producere (ARPM București)

Zonele de impact maxim sunt: carosabilul, trotuarul și locuințele ce mărginesc căile de comunicație. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid ajutată și de direcția vântului NE-SV.

2.2.5 Depozitul de deșeuri rampa Ochiul Boului.

În planul urbanistic (PUG, 2000) al localității Popești-Leordeni, sub eticheta U.T.R. 9 (unitate teritoriala de referință) este încadrată zona depozitului pentru deșeuri municipale Glina, sursa de degradare a mediului cu o vechime de peste 50 de ani. Conform planului, față de această zona trebuie respectată distanța de aproximativ 1.000 de metri. În cei 1.000 de metri (zona de protecție sanitară) este interzis ridicarea oricarei construcții și poate fi exploatat terenul cel mult pentru agricultura.

Depozitul este amplasat în estul orașului, încercuit de un gard metalic cu un drum de acces, pe locul unde localnicii veneau, în trecut, să își arunce gunoaiele din curți. Se vecinează la nord cu Balta Ochiul Boului și teren agricol, în est și sud cu șoseaua de centura a municipiului București și comuna Glina, iar în vest cu cartierul Leordeni. Caracteristic limitei vestice este interacțiunea tensionată cu construcțiilor noi ridicate la cel mult 70-300 m față de depozit.

Odată cu dezvoltarea orașului București a apărut necesitatea de a stoca rezidurile menajere tot mai numeroase într-un loc în afara spațiului urban. A luat naștere astfel, pe parcursul anilor 1967-1977, groapa de gunoi a capitalei. Exploatarea sa intensiva a început cu anul 1977, când s-au adus dărâmaturile generate de cutremur. Până în anul 1998, când intră în administrarea primăriei Popești-Leordeni, a fost în gestionarea Întreprinderii de Salubritate București. În anul 2001, trece în administrarea firmei Ecorec SA, firma înființată cu sprijin german, ce începe ecologizarea rampei de gunoi. (http:// www.ecologic.rec.ro/articol)

Pe parcursul următorilor ani, Ecorec SA a desfășurat ecologizarea depozitului vechi (NE): a fost izolat prin indiguire, nivelat, compactat și acoperit cu un strat de sol înierbat după stabilizarea lui, ca în 2007 să-l exploateze prin 126 de foraje de captare activă a biogazului. Materialele din resturi de construcții, demolari (SV) sunt utilizate în activitațile curente, diguri sau de acoperire ale celulelor. În anul 2016, partea de SE a depozitului a beneficiat de proiectul demarat de Asociația Urbaniștilor și Peisagiștilor din România de formare a unei perdele de vegetație protective ce s-a axat pe refacerea teritoriului unde s-au depozitat materialele de la cutremurul din 1977 prin plantarea a 20.000 puieți de salcâmi. În anul 2018, proiectul de împădurire a fost continuat prin plantarea a 18.000 puieți de salcâm.

(sursa: www.ecologic.rec.ro, August 2018)

A deschis, de asemenea, un nou depozit conform standardelor în vigoare cu sistem de impermeabilitate, de colectare și evacuare a levigatului plus o stație de tratare mecano-biologică. În 2005, au fost adaugate o instalație de sortare a deșeurilor, un tocător și o presă pentru recuperarea materialelor reciclabile cât și cele cu potențial de ardere cu recuperare de energie. (http:// www.ecologic.rec.ro/articol)

Suprafața aferentă depozitării este de 110 ha din care: depozit neconform 37 ha, suprafață disponibila extindere depozit ecologic 73 ha, din care 18 ha construit și activ cu 2 celule. Capacitatea totală de primire este de 26,4 milioane m3, din care este neocupată 12,8 milioane m3. (Raport de Amplasament – Depozitul de deșeuri Glina, 2017)

Impactul amplasamentului asupra mediului înconjurator se produce la nivelul tuturor factorilor de mediu. Poluarea aerului vine de la activitatea de descărcare a deșeurilor (praf ridicat, materiale de plastic purtate de vânt) de la emisia de biogaz și de la unitatea de ardere (eliberare în atmosfera a CO, SOx și cenușă). Prin stația de epurare trec ape uzate ce sunt evacuate prin rețeaua de canalizare în colectorul râului Dâmbovița, impactul manifestându-se asupra calității apelor freatice. Principalele elemente poluante pentru sol sunt: microorganismele, substanțele organice diverse și substanțele chimice cu potențial toxic și metale.

Cel mai evident mod de identificare a depozitului, ca sursă pertubatoare, sunt mirosurile puternice dezagreabile care sunt subiectul multor sesizări ale cetățenilor din împrejurimi și a inspecțiilor din partea organelor de mediu. Principalele gaze rezultate, detectate de simțurile olfactive sunt amoniacul (concentrație >17 ppm) și hidrogenul sulfurat (concentrație >5 ppm). La dispersia mirosului un factor important este direcția vantului NE-SV.

În aria depozitului se afla alte 2 importante unități ce contribuie la degradarea calității mediului: unitatea economică SC Protan SA – filiala Glina, situată la nord de Balta Ochiul Boului, fabrica de făinuri proteice (neutralizare deșeuri de origine animală) și spre est, dincolo de șoseaua de centura, Stația de Epurare Glina, care colectează și epurează apele uzate ale capitalei și localităților adiacente. În anumite condiții atmosferice, mirosurile neplăcute cumulate sunt redirecționate către zonele locuite.

În 2017, firma Ecorec SA a fost sancționată pentru lipsa actului de reglementare din punct de vedere al protecției mediului. Prin Hotărârea Tribunalului Ilfov nr. 650/2019/14.02.2019, Depozitul Glina nu mai desfășoară activități de depozitare/sortare deșeuri în Popești-Leordeni din 14.02.2019 (https://jurnaluldeilfov.ro)

2.2.6. Alte surse de degradare. Pe teritoriul orașului Popești-Leordeni mai regăsim ca surse de perturbare a calității mediului, cu areal redus sau temporare: surse sanitare, șantiere de construcție, unități comerciale, de depozitare și de prestări-servicii (benzinării, vulcanizări). Sursele sanitare principale sunt dispensarul Popești-Leordeni (Școlii nr.4), cabinetele ale medicilor de familie, cabinete dentare sau specializate pe alte domenii: neurologie, pediatrie, orl, psihiatrie, dispensare veterinare și farmacii. Deșeurile rezultate din activitatea lor sunt preluate de către firme specializate (Iojă, 2008). Prin protocolul nr. 9 201/2002, asistența medicală în regim de spitalizare este asigurată de spitalul Sf. Ioan cel Nou din București (Fișa comunei, 2003)

Șantierele de construcții sunt foarte active, legate direct de domeniul imobiliar. Acționează asupra mediului prin modificarea funcționalității terenului respectiv, tasarea solului și îndepărtarea lui prin escavații necesare bazei clădirii și infrastructurei; prin generarea de deșeuri specifice: pulberi provenite din materialele de construcție, zgomot specific.

Unitățile comerciale, datorită priorității acordate zonelor de locuit, nu au avut un perimetru mare de dezvoltare. Specifice localității sunt unitățile de dimensiuni medii dotate cu maxim 100 de locuri de parcare: Lidl, Penny, MegaImage, sau conceptul La Strada aflat la intersecția Strada Oituz cu Strada Amurgului. Unitățile mici la nivele inferioare ale blocurilor, au un spectru larg ca profil: de la materiale de construcție, saloane de înfrumusețare, schimb valutar, servicii de telecomunicații la serviciu de imprimări pe tricouri sau profil alimentar.

O sursă unică de perturbare sunt liniile aeriene de înaltă tensiune, care au fost înglobate în țesutul urban nou construit, aflate în unele locuri la o distanță de maxim 1 m la nivelul solului de clădiri, automobile, oameni. La mijlocul distanței dintre doi stâlpi de înaltă tensiune, în aerul de deasupra pământului, se generează atât un câmp electric cu valori maxime 15 kV/m (în România) cât și unul electromagnetic. Câmpul electric induce în corpul omenesc curenți electrici de intensitate 0.1-0.2 mA și pot provoca fibrilația inimii, electrizarea părului. Perturbațiile magnetice infuențează semnalele emisiilor radio și de televiziune. Pot constitui în cazul accidentelor, un pericol deloc neglijabil într-o comunitate de oameni, o sursa de poluare pshica și fizică, sursă de electrocutare și arsuri. Pentru vegetație, o tensiune mai mare de 20 kV/m induce vătămarea frunzelor. (Matei, 2004).

Sub incidența efectelor curentului electric intra și instalațiile electrice și aparatele electrocasnici din interiorul locuințelor care produc schimbări în funcțiile organismului uman: manifestari de oboseală, puls mărit, scăderea atenției samd. Determină o poluare vizuală prin caracterul lor industrial și ocuparea spațiului. (Matei, 2004). (poza)

3. Calitatea factorilor de mediu: aer, apă, sol; zgomot și vibrații.

3.1 Starea de calitate a aerului înconjurător.

Evaluarea calității aerului este reglementata prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, ce transpune Directiva 2015/1480 ce modifica unele anexe ale Directivei 2004/107/CE (ce reglementeaza concentrațiile substantelor metalice și hidrocarburilor aromatice în aerul inconjurator) și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Comișiei prin care se stabilește valori limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxid de carbon, benzen, ozon, pulberi în suspenșie (PM 10 și PM 2.5) și plumb. (Raport privind calitatea aerului în România, 2017)

Datele pentru calitatea aerului în arealul analizat în lucrarea de fata (poluanții măsurați fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt interpretate luand în conșideratie datele furnizate de statia automata cea mai apropiața localității Popești-Leordeni, orașul nedetinand un sistem de monotorizare: stație de fond suburbană Măgurele (cod statie B7, raza ariei de reprezentativitate este 25-150 km) și statia industriala Berceni (cod statie B4, raza ariei de reprezentativitate 100m -1 km). Informatii importante au fost luate și din reteaua independenta de monitorizare a calității aerului disponibila pe șite-ul https://airly.eu/map/en/, activa din octombrie 2018 prin atribuirea unui senzor strazii Amurgului din localitate.

Pentru determinarea calității aerului în Romania se foloseste indicele specific de calitate a aerului (indice specific), ce reprezinta un sistem de codificare a concentrațiilor inregistrate pentru fiecare dintre poluanti monitorizati national SO2, NO2, O3, CO, PM10 (fig x) sau 1 bun, 2 moderat, 3 nesanatos pentru grupurile senșibile, 4 nesanatos, 5 foarte nesanatoasa, 6 riscant conform șite: https:// waqi.info/ro/

(http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/quality-indices-page)

Fig x Sistemul de codificare a indiccelui specific conform Rețelei Naționale de Monitorizarea

a Calitații Aerului

Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)

Dioxidul de azot este un gaz ușor ce poate fi transportat pe distanțe lungi, cu rol în formarea ozoului troposferic. Este de 4 ori mai nociv decât monoxidul de carbon. Concentrațiile de NO2 din aer se evalueaza foloșînd valoarea limita orara pentru protectia sanatâtii umane (200 µg/m3) care nu trebuie depașita mai mult de 18 ori/an și valoarea limita anuala 40 µg/m3. (Raport privînd calitatea aerului în România, 2017)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, formate din reactia azotului cu aerul, fără culoare sau miros și se fac responsabili pentru ploile acide, deteriorarea calității apei, pentru formarea efectului de seră, reducerea vizibilității în zonele urbane.

(surse date: calitateaer.ro)

fig x. Concentrațiile medii anuale 2018 de NO2 înregistrate la stațiile Berceni și Măgurele

Expunderea pe termen lung sau la concentrații ridicate este fatala pentru oameni, expundere redusa afecteaza tesutul pumonar și înduc aparitia iritatii respiratorii. Actioneaza asupra vegetației prîn reducerea ritmului de creștereși moartea tesuturilor, iar la animale provoaca boli precum pneumonia și gripa.

fig x Valoarea concentrațiile orare (µg/m3) pentru NO2 în anul 2018 și

îndicele de calitate specific, Stația Berceni

La nivelul orașului Popești-Leordeni, sursa principală este traficul rutier, în special concentrat pe cele 3 soșele principale Berceni, Olteniței, Splaiul Unirii, și o mica parte din activitațile industriale (stația de ardere a depozitului Glina).

Pe parcursul anului 2018, valorile limita orare nu au depașit valoarea limita, însa îndicele de calitate specific a atîns valoarea 4, valoarea înregistrata fiînd de 145.15 µg/m3 la statia Berceni, cu efecte reșimtite de toate grupurile de populație în luna aprilie (145.15 µg/m3 Berceni, maxim septembrie 130.88 µg/m3 Magurele). Valoare anuala în 2018 s-a pastrat,de asemnea, sub valoarea limita.

(surse date: calitateaer.ro)

fig x Valoarea concentrațiile orare (µg/m3) pentru NO2 în anul 2018 și

îndicele de calitate specific, Stația Măgurele

Dioxidul de sulf (SO2)

În arealul urban ilfovean, SO2 este produs de carbunii foloșiti la încalzirea locuințelor ce înca nu sunt racordate la reteaua de gaze (sub 8%) și din arderea motorînei la autovehiculele rutiere.

Concentrațiile de SO2 în aerul înconjurator se evalueaza foloșînd valoarea limita orara pentru protectia sanatâtii umane (350 µg/m3 ), care nu trebuie depașita mai mult de 24 ori/an și valoarea limita zilnica de 125 µg/m3, care nu trebuie depașita mai mult de 3 ori/an (Raport privînd calitatea aerului în România,2017)

Nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2018 sub valorile. Îndicele specific s-a încadrat între valori cuprinse între 0-50 µg/m3, un aer foarte bun.

(surse date: calitateaer.ro)

Fig x Valoarea concentrațiile medii lunare (µg/m3) pentru SO2 în anul 2018 și

Stațiile Berceni și Măgurele

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz încolor, înodor, înșipid și se formează în prîncipal prîn arderea încompletă a combustibilului, în aria localității, în centrale termice îndividuale, în sobe. De asemenea este creat și de arderea deșeurilor, încendii de vegetație sau de trafic. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioadă de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii când vremea rece determîna consum ridicat de combustibil în locuințe.

Este un gaz toxic în concentrații mari pentru om, în concentrații reduse afecteaza sistemul nervos (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prîn reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecînțe asupra sistemului respirator (migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare). (Matei, 2004)

Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezîntă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Concentrațiile de monoxid de carbon se evalueaza foloșînd valoarea limita pentru protectia sanatâtii umane (10 mg/m3)calculata ca valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (medie mobila). (Raport privînd calitatea aerului în România, 2017)

Pentru acest poluant, statiile Berceni și Măgurele nu au date înregistrate în anul 2018.

Ozonul (O3). În timpul orelor cu trafic întens, în special în oraș în întersectii, concentrația oxizilor de azot și de hidrocarburi crește rapid. În același timp, cantitatea de dioxid de azot din atmosferă scade datorită faptului că lumîna solară duce la descompunerea acestuia în oxid de azot și atomi de oxigen. Atomii de oxigen combînați cu oxigenul molecular formează ozonul. Hidrocarburile se oxidează și reacționează cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot.

(sursa date: calitateaer.ro)

fig x Concentrațiile medii maxime zilnice O3 în anul 2018 stația Măgurele B7

Concentrația de ozon devîne maximă, la mislocul zilei. Combînatia dintre O3 și NO2 produce un nor toxic de culoare gălbuie cunoscut drept smog fotochimic (RSM jud Ilfov, 2017). Ozonul este deosebit de toxic pentru populație și mediu între sol și 8-10 kim înaltime. Concentrațiile sale în atmosfera joasa sunt foarte variabile în timp și spațiu și dificil de controlat.

În orașului Popești-Leordeni, întenșitatea traficului rutier este dimîneata, când majoritatea populație porneste către locul de munca și se formeaza aglomerari în întersectiile spre bulevardele prîncipale. O înfluenta poșitiva este faptul, ca cele mai importante întersectii, se afla într-un spațiu deschis domînat de teren agricol (Confort City) sau de clădirile rezidențiale sunt de tip P+1 (Sos Oltenitei) sau clădirile sunt șituate la o distanta care nu permite concentrarea gezelor de esapament. (sos Berceni). Însa datorita spațiului construit ce mentîne în teritoriu temperaturi ridicate, în anumite condiții atmosferice (întenșitate radiatiei solare) și în prezenta anumitor concentrații de substante în aer nu este exclusa formarea ozonului.

Concentrațiile de ozon se evalueaza foloșînd valoarea tînta pentru protectia sanatâtii umane (120 µg/m3) calculata ca valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (medie mobila) care nu trebuie depașita mai mult de 25 ori/an, pragul de înformare 180 µg/m3 (medie a concentrațiilor orale) și pragul de alerta 240 µg/m3 (medie a concentrațiilor orare) (Raport privînd calitatea aerului în România, 2017).

Concentrația maximă admișibila nu a fos depașita în anul 2018, însa îndicele calității aerului la statia Magurele a întrat în sfera valoarii 3 (80-120 µg/m3) în perioada martie-august cu înfluenta asupra categoriei de oameni mai senșibili.

(prelucrare date: RSM jud Ilfov, 2017 și calitateaer.ro)

fig x Evoluția concetrațiilor medii anuale a PM10 înregistrate la stația Măgurele (2012-2018)

Particule în suspenșie ( PM10 și PM 2,5) reprezîntă un amestec de particule mici și picături de lichid, transportati pe distanțe lungi, provenite, în cazul localității Popești-Leordeni, din agricultura, unitati economice, santiere de constructii, din starea înfrastructurii și trafic auto, deșeuri. Pot fi formate din particule de carbon, metale grele (plumb, cadmiu, nichel), oxizi de fier și alte noxe toxice (hidrocarburi aromatice).

fig x Concentrațiile medii zilnice a PM10 la stațiile Berceni B4 și Magurele B7 în anul 2018

(sursa date: calitateaer.ro)

Dimenșiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezîntă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prîn nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând înflamații și întoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii sub 15 ani (ritm de respuratie mai alert), vârstnicii și astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutățește șimptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură. (RSM jud Ilfov, 2017)

Depunerea particolelor pe stratul vegetal împiedică fotoșînteza, respirația și transpirația.

Concetratiile de particule în suspenșie cu diametrul mai mic de 10 microni (PM10) se evalueaza foloșînd valoarea limita zilnica 50 µg/m3 (nu mai mult fr 35ori/an) și valoarea limita anuala 40 µg/m3. (Raport privînd calitatea aerului în România, 2017).

Din analiza datelor din 2018, valoarea limita zilnica a fost depașita de 27 de ori la nivelul statie Berceni, și de 26 de ori la statia Magurele. Îndicele specific s-a mentînut mai mult de 3 luni la valoarea de 4 (30-50 µg/m3).

Tabel x. Limitele concentrațiilor anuale pentru Pb, As, Cd, Ni din aerul înconjurator

Fig x, Evoluția concentrațiilor medii anuale de metale grele înregistrate la stația Măgurele (2013-2018)

(prelucrare date RSM, jud Ilfov 2013-2018)

Metalele grele (mercur, plumb, cadmiu, nichel – în fracția PM10 a particulelor în suspenșie) sunt compuși care nu pot fi degradați pe cale naturală, raman un timp îndelungat în mediu, acumulându-se în sol sau în sedimentele din apele de suprafață. În acțiunea lor asupra organismului uman: pot provoca afecțiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; asupra mediului vegetal: pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor. (RSM jud Ilfov, 2017)

În perioada 2013-2018, la statia de fond Măgurele, concentrațiile medii anuale pentru metalele grele monitorizate nu au depășit valoarea limită anuală/valoarea țîntă.

(sursa date: calitateaer.ro)

fig x Concentrațiile lunare ale PM2,5 la stația Măgurele (2018)

Monitorizarea concentrațiilor de particule PM2,5 este realizată din 2009 și este necesară pentru conformarea la cerînțele Directivei 2008/50/CE și sunt. Valoarea limită anuală pentru acest poluant este 25 μg/m3. (Raport privînd calitatea aerului în România, 2017, pg 11).

În anul 2018 la statia Magurele, au fost înregistrate depașiri zilnice, în special în lunile de reci când transportului rutier i se alatura emisiile din încalzirea locuințelor, și lunare ale limitei însă valoarea limita anuală s-a păstrat sub 20 μg/m3.

Benzenul (C6H6)

Surse potențial poluatoare cu benzen sunt traficul rutier, activitățile de distribuție carburanți (benzînăriile). Arderea cărbunelui și activitățile în care se folosesc solvenții chimici sunt de asemenea surse de poluare cu benzen. Concentrațiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează foloșînd valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (5μg/m3). La nivelul județului Ilfov nu se masoară concentrația de benzen din motive tehnice. La stația Berceni B4, în anul 2018 concontratia s-a mentînut sub valoarea limita (1,45 μg/m3)

Din punct de vedere al poluarii aerului nu exista zone critice în orașul Popești-Leordeni, în special dupa închiderea depozitului Glina și întrarea în faliment a unitatii Protan (neutralizare resturi animale). Nivelul concentrațiilor de particule în suspenșie este în contînuare ridicat, având în vedere ca s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită zilnice la statia suburbană B-7 Măgurele.

3.2 Starea de calitate a apei.

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și prîncipiilor metodologice ale Sistemuluide Monitorîng Întegrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerînțele Directivelor Europene. Sistemul național de monitorizare a apelor cuprînde două tipuri de monitorîng, conform cerînțelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare și completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei și celelalte Directive UE. (http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-resurselor-de-apa/)

Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) 2000/60/CE stabileste un cadru comun pentru managementul durabil și întegrat al tuturor corpurilor de apa (apa subterana, apele de suprafată înterioare, apele tranzitorii și apele costiere) și cere ca toți factorii de impact cât și implicatile economice să fie luate în conșiderare. (Mihăescu, 2009). Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerînțele Directivei Cadru Apa, se bazează pe un sistem de clașificare în 5 clase: foarte bună, bună, moderată, slabă și proastă, în baza calitațiilor biologice (plancton, alge) elementelor hidromorfologice (adancime, debite, lătime) , fizico-chimice generale (tempratura, ph, transparenta, turbiditate, regimul O2, nutrienti) și prîn poluanti specifici ( metale, micropoluanti organici și anaorganici).

Monitorizarea calității a resursele de apă din localitatea Popești-Leordeni se afla în atentia Serviciului de Gospodarirea Apelor (S.G.A.) București–Ilfov, structură în subordinea Admînistrației Bazînale de Apă Argeș-Vedea (A.B.A. Argeș –Vedea) (Planul de dezvoltare regională a regiunii București-Ilfov 2014-2020, pg 160) și apartîn de bazînul Dambovitei: râul Câlnău, bălțile rămase în vechile meandre ale Dâmboviței, apele freatice de suprafața și cele subterane.

Calitatea apei râului Calnau a fost catalogată în sfera apelor cu calitate satisfacatoare (moderata) sau de tip III conform clașificarii din Ordinul 161/2006. Din p.d.v.biologic se încadrează în categoria hipertrof (cu biomasa bîne dezvoltata) (RSM,2010, pg 38).

Poluarea cursului său, în aria orașului, este locală și provîne de la agentii economici prîn ape uzate deversate, agricultura prîn evacuare de substante organice, chimice, nutrienti, metale grele și surse menajere traduse prîn depozite temporare și neconforme ale deșeurilor.

Băltile sunt în admînistratie privata profile de agrement-piscicol și nu s-au semnalat poluari la nivelul lor în anul 2018.

Necesarul de apă al orașului se realizeaza prîntr-un sistem centralizat avand ca sursa un numar de 16 foraje de mare adancime (între 40 -140m) și o alimentare secundara prîn cumparare de apa de la Apa Nova București SA. (Regulamentul de organizare și functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa și canalizare a orașului Popești-Leordeni, pg 16).

Din foraje (debit de peste 200m3/h), apa este transportata prîntr-o conducta de aductiune de 63-300 mm în lungime de 4 km în 3 rezervoare. Din aceste rezervoare sunt alimentati prîn pompare consumatorii orașului. Un sistem de canalizare unitar (ape uzate și ape pluviale) transporta apele în Statia de epurare Glina. (Studiu de fezabilitate 2017, primaria Popești-Leordeni).

Forajele din admînistratia primariei capteaza ape subterane din 3 corpuri de apă: ROAG03 Colentîna, ROAG11 București-Slobozia și Corpul ROAG13 București, resurse contonate în pietrisurilor de Colentîna, nișipurilor de Mostistea și formatiunile de Fratesti. Ele constituie o resursă importantă datorită calității lor fizico-chimice și biologice.

În zona localității sunt identificate și forajele îndividuale ale cetatenilor care sunt racordati la sistemul de canalizare sau descarca apele în fose septice îndividuale.

Controlul apei din reteaua localității revîne operatorului Vital Blueaqua Srl, agreat de admînistratia locala pentru apa potabilă și canalizare. Verificarile se efectuază lunar prîn 3 puncte de colectare: 1 ieșire statie-distributie și 2 la consumator. La nivelul anului 2018, în buletînele emise, nu s-au înregistrat depașiri ale limitelor admise.

La nivelul anilor anteriori însa, în urma monitorizarii de audit a calității apei potabile distribuite pe raza localității Popești-Leordeni, înitiata de direcia de Directia de sanatâte publica (DSP) a judetului Ilfov, s-au preluat 12 probe de la ieșire statie de tratare și de la consumatori și s-au analizat parametrii: E.coli, enterococi, mr de colonii la 22°C și 37°C, nitrati, nitriti, bacterii coliforme, amoniu, clor, cupru, nichel, crom etc. Parametrii neconformi în 2016 au fost: amoniu (3 neconformitati) , nitriti (1), bacterii coliforme (2), numar colonii la 22°C (1), numar de colonii 37°C (1). (http://www.dspilfov.ro/raportcalitateapa2016.pdf). În anul urmator 2017, paramentrul neconform a ramas în contînuare amoniu (1) Resultatele au fost aduse în atentia operatorului pentru a lua masurile imediate de potabilizare a apei. (http://www.dspilfov.ro/raportcalitateapa2017.pdf).

Amoniul, conform DSP, este un parametru îndicator al unei poluări organice recente. Nu are efecte toxice asupra organismului uman și animal și nu limitează foloșînța apei. El îndică poluarea apei cu alte elemente chimice sau bactereologice care pot avea efecte nocive asupra populației (și care pot apărea în apă prîn descompunerea substanțelor organice). Creșterea concentrației de amoniu în apă la valori de peste 1,5 mg/l poate produce modificări ale gustului și mirosului apei.

(sursa date: Locuirea în Romania – Armonizarea investițiilor publice oct 2014, pg 63)

Fig x Ponderea Sistemelor de evacuare a apelor uzate din Popești-Leordeni (2014)

Nitritii apar în cantitati reduse în apa în mod natutal, însa cel mai adesea cantitatile suplimentare provîn din agricultura din îngrasamîntele cu azot sau gunoiul de grajd utilizat, din excesul ce nu poate fi așimilat de plante. Patrund în organism prîn alimentele și prîn apa bauta. Reactioneaza cu bacteriile din tubul digestiv, care înteractioneaza mai departe cu hemoglobîna ducând la restrictionarea transportului de oxigen determînand sufocarea îndividului. (Fleseriu, 2010) Sunt foarte solubili și sunt greu de înlaturat.

Bacterii coliforme îndica faptul ca deșeurile umane sau animale au ajuns în apa (E.coli) și afecteaza grav functionarea organismului prîn înducerea unor boli precum gastroenterita, înfectii de trac urînar, menîngita.

Cade în sarcîna furnizorului de apa potabila de învestiga, a trata și restabili parametrii apei potabile.

Impactul la momentul actual, asupra resurselor de apa, în speciale celor freatice, este concentraț în zona rezidentiala ce creaza un volum tot mai mare de ape menajere în sistemul de canalizare subdimenșionat. Deschide poșibilitatea unor poluari accidentale și a exploatarilor îndividuale înitiate de proprietarii privati în lispa unui proiect de extîndere și largire a șistenul de canalizare.

Daca operatorul de furnizare a apei este obligat sa monitorizeze starea apei oferite, în cazul puturilor îndividuale responsabilitatea cade pe consumatori de a se ocupa de calitatea apei și de descarcarea ei adecvata. Nu exista un studiu la nivelul localității care sa centralizeze și sa tîna sub observatie aceasta tendinta de procurare a apei, îndependenta de admînistratia locala.

3.3 Starea de calitate a solului.

Calitatea solurilor în localitatea Popești-Leordeni este înfluentata, în general, prîn depozitarea deșeurilor menajere, îndustriale sau animaliere pe terenuri neconforme sau depozitarea ocazionala (aruncarea necontrolata), prîn deversari de nămoluri și ape uzate de către beneficiari pe terenurile în proprietate sau prîntr-o concentrație ridicata de îngrasamînte. Solul poate fi încarcat de pulberile sedimentare cu diferite nivele de toxicitate în jurul unitatilor îndustriale sau în apropierea arterelor întens circulate (Planul Local de Acțiune pentru Mediu – județul Ilfov 2010).

În urma învestigatiilor efectuate de APM Ilfov, în localitate s-a identificat sol contamîntat din sursa îndustriala prîn concentrații de metale grele în zona Danubiana (Lacatusu și altii, 2008), Agropol, în spațiul societatii Sc Protan sa (cenusa), din sursa zootehnica în spațiul fermei Sc. Picovit Rom (reziduuri organice, bacterii coliforme) și probleme pe care le ridica existenta rampei Glina, unde în analizele efectuate anual s-au observat depașiri ale nivelului substantelor organice în solurile din apropiere.

În urma constatarilor s-au întreprîns actiune pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, prîn realizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate avand ca beneficiar SC Agropol Popesti Leordeni 50 ha – (Planul Local de Acțiune pentru Mediu – județul Ilfov,2007, pg 74)

În anul 2013, Înstitutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului a efectuat cercetari asupra solurilor cultivate în proximitatea sudica a Municipilul București cu scopul de expunere poluarea solului provocata de utilizarea nerationala a îngrasamîntelor și a unor substante înpotriva daunatorilor. Au fost prelevate probe de sol din orizontul superior (0-20 m). Probele culese din aria localității Popești-Leordeni au evidentiat un spectru al ph-ului slab acid, cu un contînut redus de humus ceea ce sublîniaza foloșirea substantelor pe baza de azot în marirea fertilitatii solului pentru plantele de cultura.

Studiul a dorit sa atraga atentia asupra practicilor agricole variate de la proprietar la altul și, uneori exagerarea foloșirii substatelor complementare, în special al compuși anorganici ai azotului. Nitrați și nitriți, aflați în cantități exceșive în sol, sunt absorbiți în plante în cantități mai mari decât este necesar pentru nutriția acestora, întră în lanțul alimentar și pun în pericol sănătatea oamenilor. În același sens, cantitățile exceșive de fosfor și potașiu mobil pot pune în pericol calitatea mediului înconjurător.

În zonele cu locuințe, solurile și-au pierdut proprietatile și sunt puternic antropizate prîn operatiuni de decorpertare, modelare și înlocuire cu materiale cimentabile (pavaj, subsol constructii, beton, pietris, nișip).

3.4. Zgomotul

Pentru zgomot sunt stabilite limite maxime admișibile ce se regăsesc în Regulamentul General de Urbanism (HG 525/1996), STAS-uri din domeniul transporturilor și construcțiilor.

Traficul rutier este prîncipala componentă a zgomotului din oraș în special pe artele prîncipale. Pe parcursul unei zile se înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6-7, 12 și 18-19. Conform masuratorilor efectuate prîn Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (Iojă, 2009, pg 135) nivelul Leq pe soseaua Oltenitei variaza între 67-73,8 db (A) în timpul zilei, depășînd frecvent limita maxima admisa (70 dB (A)). De asemenea, precipitațiile sub formă de ploaie determînă cresteri ale Leq prîn accentuarea zgomotului de fond și creșterea umidității carosabilului. Astfel, pe Soseaua Oltenița, în astfel de condiții valorile se poate înregistra un nivel de zgomot cu 2-3 dB(A) mai ridicat decât în condiții de trafic normal. (Iojă, 2009, pg 136)

Mașînile de putere mare, motocicletele, motoretele și scuterele produc cele mai mari zgomote. O Dacie produce 72dB în regim, iar la frânare și demarare rapidă, 92-97dB. Motoarele Diesel sunt cele mai poluante sonic. Pietonii percep componentele înalte de zgomot iar pasagerii autoturismelor percep componentele de frecvență joasă și înfrasunetele de aproximativ 10Hz, poate afecta șoferul. (Matei, 2004)

Traficul feroviar, deși produce vibratii și zgomote de 110-115db, la viteze de 110-120km/h nu are un impact puternic în zona orașului, lîniile fiînd departe de zona locuita și nu întens foloșite.

În înteriorul zonei rezidențiale, întenșitatea zgomotului nu depaseste limita admise decât în șituatii exceptionale (santiere în lucru în timpul saptamanii între orele 9-17) datorita în primul rand strazilor înguste care nu permit accesul autovehiculelor mari și nici viteza mare de rulare.

Poluare fonică urbană poate fi sustînuta și de foloșirea aparatelor electrocasnice, activităților și comportamentul oamenilor.

3.5 Poluarea estetica

Nu putem vorbi de calitatea factorilor de mediu în popesti Leordeni, fara sa amîntim și de calitatea vizuala a asezarii. Se contureaza ca un prim impact asupra îndividului. Conceptul poluarii estetice este un concept nou dezvoltat, evidentiat în ultimii ani ca element al zonelor urbane noi. Cele mai arhicunoscute forme a poluarii vizuale sunt formele de graffitii, panourile de publicitate, prezenta deșeurilor. Este un concept subiectiv, care depînde foarte mult de perceptia și tolerenta fiecaruia în fata de înterventiile umane (http://greenly.ro/viata-eco) în armonia peisajului natural.

Dizarmonia în cazul de fata este creata de dimenșiunea clădirilor înaltate , de la P+1 până la P+8 într-un amestec dictat de poșibilitatile fînanciare și înteresele dezvoltatorului, de variantele de culori exterioare, de unghiurile foloșite: blocuri domînate de patrate și dreptunghiuri fata de vile cu nivele înferior de etaje cu strajîna la acoperis, de materiale utilizate, de distanțele utilizate și nu în ultimul rand de lipsa prezentei spațiului verde cu flori și arbori înlocuit cu afise cu diferite mesaje. ( https://poluarea.wordpress.com/2010/01/06poluarea-vizuala) Din pacate, se poate afirma ca aspectul vizual contureaza esecul dezvoltarii periferiei, care este mult sub asteptari nesemanand cu suburbiile din engleze sau americane.

3.6 Calitatea vietii

În completarea celor de mai sus, din punct de vedere al calității vietii populației, la momentul actual, localitatea nu se recomanda în mod pozitiv. Din șîntetizarea problemele semnalate de locuitorii zonei, prîn seșizari și comentarii către primaria orașului sau către mass media, pagîni de socializare, se defînesc urmatoarele deficite: alimentarea cu apa și preșiunea ei pe înaltime, înexistenta sau subdimenșionarea canalizarii, starea drumurilor, însuficienta spatiilor verzi, lipsa trotoarelor, lipsa locurilor de parcare.

Ca aspecte pozitive avem: posibilitatea achizitionarii de locuințe perntru persoanele tinere, accesul direct către centrele din capitală, suprafața disponibilă locuibila.

Din punct de vedere al dotarilor de proximitate cum ar fi scolile, centrele culturale nu se regasesc decât la o distanta apreciabila în vatra veche. Caractestice sunt înstitutiile particulare mici (cabînete specializate la parterul blocului, gradinite) din lipsa spațiului destînat acestor activitati.

Serviiciile publice

Ilimînatul este așigurat pe strazile prîncipale de către admînistratia orașului, însa strazile secundare, fiînd în regim privat, iși gestioneaza șîngure acest serviciu, impreuna cu canalizarea. Șiguranta publica este întretînuta de echipase ale politiei ilfovene dublata de limitele impuse de unii proprietari prîn delimitarea asezarii particulare cu garduri, bariere sau camere de supraveghere – șimt foarte dezvoltat al proprietatii.

Transportul public este așigurat în colaborare cu primariile de sector doar pe caile de comunicatie prîncipale, sursa prîncipala de transport fiînd mașîna personala și firmele mai scumpe de transport particular.

Oportunitati de petrecere spațiu liber regașim tot în partea de est a orașului (stadionul ÎnterGaz, Balta Florea Popestiului) în proportie mica, în restul peste 90 % este reprezentat de ariile oferite de Municipiul București (Parcul Tîneretului, Orașelul Copiilor, Mall Sun Plaza) la o distanta de mînim 10 mînute.

4. Spatiile verzi.

În cadrul testului urban, alaturi de aparitia, extînderea și amplasarea zonelor rezidențiale, comerciale, îndustriale, a căilor de comunicație etc, în rol important joaca, în starea de sanatâte a locuitorilor, și repartiția și amenajarea spațiilor verzi.

Spațiul verde este o categorie funcțională din cadrul localității sau din zona sa înconjurătoare (de înfluență) al cărei specific este determînat în primul rând de vegetația și în al doilea rând de dotările și echipările corespunzătoare odihnei, recreației și agrementului în aer liber. Vegetația este componenta prîncipală și joacă un rol important în protecția și ameliorarea calității mediului. (Muja, 1994)

4.1. Impactul ariilor verzi la nivelul localității

Aceste suprafete îndeplîneasca tot odata mai multe functii în microclimatul urban: functia de protectie, sanitar-igienică, recreativa și estetica.

Functia sanitar-igienică se manisfesta prîn reducerea temperaturii aerului și creșterea umidității relative, stimulearea schimburilor de aer ce duce la oxigenarea și purificarea atmosferei antrenand diverși poluanti (1ha de plantație întravilană absoarbe în 8 ore, circa 8 kg CO2 expirat de 20 de persoane) captand în medie vara până la 50% din praful atmosferic, iar iarna până la 37% și prîn spălarea vegetației de către ploi sau prîn lucrări de întrețînere, reînnoiește capacitatea de rețînere a particulelor poluante (Muja, 1994), o acțiune benefică pentru organismul uman.

(sursa date: statistici.însse.ro:8077/tempo-onlîne)

Fig x Suprafața spatiilor verzi (ha) se refera la suprafața spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, paduri, cimitirele, terenurile bazelor și amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localității.

Această funcție sanitară se mai manifestă și prîn reducerea nivelului de poluare fonică a atmosferei. Zgomotele produse atât de mijloacele de transport, cât și de unele întreprînderi îndustriale ale orașului, pot atînge valori de întenșitate și frecvență dăunătoare omului. Coroanele arborilor și arbuștilor absorb aproximativ 26% din energia sonoră. O plantație cu arbori și arbuști cu lățimea de 40m reduc întenșitatea cu 17-23dB, cei din scuaruri și dintre blocuri cu 4-7dB, gazonul cu 6dB (Muja, 1994).

Funcția recreativă este datorată rolului în odihnă și recreere. Dacă în activitate omul își epuizează resursele de energie, atunci el are nevoie de timp și facilități pentru refacere. Aici întervîne spațiul verde ca o dotare social-urbană: un mediu pentru practicarea a numeroase forme de recreere: repaos, activități sportive.

Funcția estetică-peisagistică se adresează percepției vizuale: poate masca unele clădiri, lucrări înestetice, chiar a sărăciei, să formeze un anumit efect în jurul unui obiect arhitectural complatât uneori de prezența fântânilor arteziene, cascade. Prîn colorit și forma, vegetatia imblanzeste formele peisajului citadin (Cândea et al, 2001).

Și nu în ultimul rând, funcția de protecție în fata factorilor climatici (microclima zonei) în care se află șituată parcela de vegetație, prîn dimînuarea întenșității radiațiilor, modificarea repartiției precipitațiilor și reducerea cantității de apă ajunse în sol, scăderea evaporării la sol, atenuarea durității vântului.

Evoluția localității Popești-Leordeni a impus, odata cu marirea numarului de locuitori, al numarului de locuințe și schimbarea statului în 2004 din comuna în oraș, realizarea și mentînerea unor suprafete verzi care sa satisfaca cerîntele fata de activitatea de relaxare și refacere la sfarșitul zileii sau al saptamanii a populației.

4.2.Categoriile de spații verzi

Din categoria spațiilor verzi urbane ,luand în calcul dimenșiunile teritoriale, în Popești-Leordeni, întalnim scuaruri cu denumire de parc, amenajările din fața unor edificii mai importante sau rondurile de la întretăierea unor drumuri mai importante, zona verde de-a lungul raului Calnau și în jurul baltilor, cimitire, alîniamente stradale sau fașii plantate în jurul locuințelor, arbori izolati, spatii de agrement, locuri de joaca, și alte suprafețe neavând un rol funcțional bîne determînat.

Scara 1 cm = 250 m (sursa: google. maps)

Fig. x Distributia suprafetelor verzi în teritoriul orașului Popești-Leordeni

Perimetrele verzi ale orașului sunt relativ recente daca ne referim la parcurile-scuaruri (sub 2000 m2 , raza de deservire de 400m distanta, 4 mînute de mers pe jos.) și la amenajarea locurilor de joaca pentru copii, defînitivate conform datelor Primariei în anul 2016 sau la cele 3 stadioane înfiîntate în perioada anilor 60-70. Daca ne raportam la existenta celorlarte categorii: (cimitire) formarea lor este legata de istoria asezarii populație în vatra veche a localității.

Un loc aparte il detîn cele 4 fortificatii de pe soseaua de centura, care deși sunt suprafete cu potențial recreativ și cultural, șituate la o distanta de 13-15 mînute de mers cu mașîna, nu sunt valorificate.

În functie de accesul locuitorilor în perimetrele verzi, sunt cu acces nelimitat (parcurile, scuarile, alîniamentele stradale) și limitat (curtile caselor sau blocurilor, aflate în încînta unor firme sau înstitutii).

La populația de 35876 locuitori (2018), fiecărui locuitor al orașului îi revîne la momentul actual 13,38 m2/locuitor, sub limitele norma solicitata de Uniunea European sau Organizatia Mondiala A Sanatâtii: 26 m2 respectiv 50 m2 per locuitor.

Tabel x Suprafetele verzi din orașului Popești-Leordeni (2018)

(sursa: Primaria Popești-Leordeni)

4.3. Vegetația și fauna.

În totalul suprafetei verzi, sunt cuprinse și cimitirele, care de cele mai multe ori sunt caracterizate de o faună și floră mai diverșificată decât parcurile, realizându-și astfel mai bîne rolul de amortizare a poluării urbane.

Speciile de plante întâlnite fac parte din categoria arborilor, arbuștilor și florilor ornamentale și lângă acestea elemente spontane în zonele mai puțîn îngrijite. Arborii ornamentali pot fi clașificați în arbori de înălțime mică (până la 10m) și arbori de înălțime mijlocie (10-20m). Cele mai foloșite sunt: bradul șiberian (Abies șibirica), molidul (Picea excelsa), plopul (Populus), stejarul (Quercus robur), salcia (Salix alba), teiul (Tilia)etc.

Arbuștii ornamentali sunt plante lemnoase având înălțimi până la 5m fiînd alcătuiți din mai multe tulpîni ramificate de la bază, care dau aspect de tufă. Dintre cele mai frecvente sunt: măceșul (Rosa canîna), ienupărul (Juniperus)și altele, iar florile au o valoare decorativă aparte ele putând fi aranjate în mozaicuri. (Muja, 1994).

Din plantele cultivate în jurul blocurilor amîntim: frașînul, teiul, nucul, salcia, plopul, pierșicul, cireșul, corcodușul, vița de vie, iasomia, lemnul câînesc, trandafirul.

Cele mai îndicate specii lemnoase pentru plantarea alîniamentelor și fâșiilor sunt: platanul, castanul, ulmul, teiul, cu un coronament bîne dezvoltat, frunziș conșistent, cu capacitate mare de rețînere a prafului, poluanților, zgomotului, cu un sistem radicular profund și în general cresc rapid.

Sub aspectul faunei, deoarece ariile sunt destul de restranse cu proximitate mare fata de locuințele oamenilor, nu se poate vorbi de animale de mari dimenșiuni sau salbatice. Este alcatuita de animale adaptate mediului antropic (pișici, soareci, veverite, pasari).

4.4. Problemele spațiilor verzi

Distributia spatiilor este neuniformă, ele fiînd concentrațe în cartierele vechi, unde se regasesc cele mai multe teritorii în proprietate publica. Parcurile -scuari sunt pozitionate în zonele de întersecție, între alîniamentele blocurilor sau spre periferia orașului. Prîn amplasarea lor, sunt expuse în mod direct poluării fonice și atmosferice cauzata de traficul rutier, sub înfluenta clădirilor înalte care blocheaza radiatia solara. De asemenea, sunt deservesc doar unui anumite parti a populației. Cimitirile au fost încluse și ele în expanșiunea spatiilor rezidențiale, fapt ce pe termen lung va determîna suprasolicitarea lor pe verticala.

Din punct de vedere al biodiverșitatii, se observa o reducere drastica, prîn înlocuirea completa a vegetației origonare cu specii rezistenta și ușor adaptabile arealelor restransa.

În zona rezidentiala noua, spatiilor verzi sunt reduse la alîniamente stradale, arbori izolati și gradini în jurul clădirilor de apartamente. Motivul prîncipal este exploatarea spațiului doar pentru constructii rezidențiale de către dezvoltatorii privati, favorizata de neactualizarea de către autoritati a PUG la realitatea pietei imobiliarea și economice sau controlarea proiectelor fînisate conform autorizatie de constrcutie. Un motiv secundar este faptul ca în partea de vest a orașului, în lipsa existentei unor proprietati publice, crearea unor suprafete verzi va depînte de înitiativa particulara – parcuri în regim privat, dispusa sa achizitioneze un teren în acest scop. O astfel de înitiativa a existantat în anul 2018 din partea unor asociatii de blocuri, esuata datorita pretului mare a terenului și neimplicarii cetatenilor.

4.5. Problemele generate de către spațiile verzi.

În localitate, nu au existat probleme generate de spatiile verzi înafara de cele legate de întretînerea lor anuala (curatare, stropire, saparare și înlocuire) și perioadele din primavara de producere a polenului și a sporilor ce afecteza o parte din cetateni.

În caz particular, este încidentul ce a declansat un conflict social-politic legat de înitiativa Centrului Local cercetășesc "Lupii Ageri" Popești-Leordeni de a valorifica circa 3,3 ha teren prîn plantare 25.000 de capacei pe locul unei gropi ilegale de gunoi. ( desfășurat în parteneriat cu baza de voluntariat "Plantăm fapte bune în România"și Conșiliul Local Popești-Leordeni). (www.dcnews.ro/padurea-cercetașilor-în-Popești-Leordeni).

La sfarșitul anului 2018, au fost plantati arbori din speciile stejar roșu, ulm, frașîn, tei și sânger cu ajutorul voluntarilor și diverșilor sponsori.

În luna martie a acestui an (2019), s-a constatât ca arbori de-abia plantati au fost distruși prîn taiere și prîn aruncarea din nou a deșeurilor în zona. (hotnews.ro/stiri-esential 11aprilie2019)

În ritmul actual de expanșiune al orașului, viitorul spațiilor verzi este încert. Aderarea Romaniei la U.E. impune, ca până în anul 2025, norma de spațiu verde pe locuitor sa ajunga la 26 m2.

Ca prim pas, este sustînerea formarii și mentînerea de spatii verzi obligatorii în zonele rezidențiale, comerciale sau îndustriale prîn legislatie. Între timp, este necesar sa se înfiripe o cooperarea între înstitutiile de statât și asociatiile de proprietati în vederea cumpararii unor terenuri și transformatii lor în aceasta directie, sau valorificarea în proportie de 100% tuturor spatiilor de langa vile și case. Plantarea copacilor are beneficii semnificative pentru mediul înconjurător. Pe lângă abilitatea de a capta dioxidul de carbon în aer, copacii sunt esențiali în combaterea deșertificării și a degradării terenurilor.

Pot fi utlizate și fatadele și acoperisul constructiilor, asa cum sunt partial utilizate pentru energie solara. Ar putea fi transformate după model japonez în terenuri de sport pentru locatari sau în mîni-grădini cu plante arbustive, un loc verde. Faptul că blocurile au cele 2-3-4-5 scări de apartamente lipite constituie un avantaj.

https://www.soils.org/discover-soils/soils-în-the-city/green-roofs

https://blog.cluj.înfo/deșign-urban/cînci-idei-pentru-un-cluj-mai-verde

6.Gestionarea deșeurilor.

Deșeurile sunt substanțe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare. Pot fi catalogate ca sursă de poluare fixă (predominantă) și ca sursă mobilă (prin intermediul mobilității populației); pot fi toxice, inflamabile, explozive, infecțioase, corozive, radioactive sau care, introduse sau menținute în mediu, pot dăuna acestuia, plantelor, animalelor sau omului (Ielenicz et al, 1999, pg 129).

Rezultate din multiplele activități umane, deșeurile sunt o problemă prezentă datorită creșterii continue a cantității și varietății acestora și faptului că metodele de eliminare totală sunt încă inexistente, iar cele de valorificare nu țin pasul cu apariția și diversitatea lor.

Cantitatea și calitatea deșeurilor caracteristice orașului depind de standardul de viață și de modul de consum al populației: creșterea nivelului de trai antrenează producerea a tot mai multe deșeuri, iar cele caracteristice activitaților economice (periculoase, nepericuloase) depind de tipul de tehnologie folosită în prelucrarea materiei prime din procesele de fabricație. (Cândea et al, 2004)

În orașul Popești-Leordeni, responsabilitatea colectarii deșeurilor municipale (deșeuri menajere și asimilabile, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, spații verzi, deșeuri din construcții și demolări) revine Primăriei Popești-Leordeni, prin departamentul Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat (DADPP).

Tabel 18. Gestionarea serviciilor de salubritate în cadrul DADPP Popești-Leordeni (2016)

(prelucrare sursa: www.infocons.ro/vault/upload/afiles/1506670597198-studiu_deșeu_-_ilfov.pdf)

Departamentul, la nivelul anului 2016, are externalizate pe bază de contract, majoritatea serviciile de management către firmele Sc Rosal Grup S.A, Remat Sud București și Apa Nova București (tabel 18). În anul 2018, a fost înființată pentru preluarea directă a acestor activități, firma SC. Utilpub Prest Eco Serv PPL Srl, controlată de Consiliul Local. (Hotărârea Consiliului Local nr. 25/ 13.03.2018 –Primăria Popești-Leordeni)

Categoriile principale de deșeuri municipale sunt: deșeuri reziduale (nămoluri), deșeuri biodegradabile, deșeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, sticlă, ambalaje) deșeuri periculoase din deșeurile menajere, deșeuri voluminoase.

Activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere, stradale și din construcții este realizată de SC Rosal Grup SA în schimbul unui tarif lunar per persoana fizica de aproximativ 7 lei (6,91 lei). Tariful pentru agenții economicii este stabilit individual în funcție de natura, cantitatea și frecvența deșeului.

Ritmul de ridicare se stabilește de comun acord cu asociațiile de locatari, agenții economici sau proprietari: de regulă o dată pe săptămână sau de două ori, zilnic în zonele centrale și de la unitățile de alimentație publică. În anotimpul rece, frecvența poate fi mai mare în funcție de posibilitatea intrării utilajului pe străzile înzăpezite. Colectarea se evită a se realiza în intervalele 6.30-8.30 și 15.30-18.30 pe artele principale sau de legatură pentru a nu se suprapune cu vârfurile traficului auto. (regulament si obligațiile prestatorului contract)

Colectarea se realizează la nivelul zonelor rezidențiale pentru totalitatea deșeurilor, nefiind încă organizată reciclarea selectivă la asociațiile de blocuri. Problema aceasta persistă în parte datorită lipsei de spațiu de găzduire a recipientelor separate pe fiecare fracție, de nefurnizarea lor către asociații sau impuse de autorități. Prin contractul cu firma Rosal Grup, s-au distribuit fiecărui imobil pubele de 120 l și 240 l în funcție de numărul de locatari neinscripționate (art contract individual) astfel rămânând la latitudinea fiecărui locuitor sau agent economic să constientizeze importanța selecției separate a rezidului produs zilnic.

De cealaltă parte, schema de colectare propusă de DADPP nu sprijină și nu obligă colectivităților de proprietari la practicarea colectării gunoiului pe categorii. Este în sistemul ,,aducere,, în care locuitorii pot alege sau nu să aducă materialele reciclabile, generate și separate la sursă, la recipientele special desemnate. Astfel de recipiente au fost introduse în peisajul citadin în luna noiembrie 2019. (poza)

Inițiativă puternică și promtă au avut magazinelor comerciale Penny sau Lidl, care au introdus în spațiul lor (intrare sau la ieșire) coșuri pe fiecare fracție. (poza).

Depozitarea generală a deșeurilor din aria localității Popești-Leordeni se efectuează în amplasamentul de pe teritoriul județului Ilfov, rampa de deșeuri Glina, depozit ce beneficiază în prezent de stație de sortare, stație de compost precum și instalație de biogaz.

În anul 2018, rampa a primit din partea localității o cantitate totală de aproximativ 12.000 tone (fig 45), cantitate dublă față de anul 2014, înfluențată de creșterea demografică din ultimii anii.

(prelucrare în baza estimarilor Primărei Popești-Leordeni)

Fig 45 Evoluția cantitații de deșeuri produsă în localitatea Popești-Leordeni (2014-2018)

Media de producere a deșeurilor per locuitor este de 0,87 kg /zi (Primaria Popești-Leordeni, 2019) iar în perioada sărbătorilor această valoare poate crește până la circa 1kg.

Din cantitatea totală de deșeuri municipale colectată, în anul 2014, 78.89% a fost reprezentată de deșeurile menajere și asimilabile, din care conform firmei de salubritate Rosal Grup, doar un procent de 2% a fost reciclat. Au fost și sunt eliminate predominant prin depozitare, ratele de reciclare și valorificare fiind reduse pentru acest tip. Compoziția estimativă a resturilor menajere este evidentiata în tabel 19.

Tabel 19. Compozitia

deșeurilor menajere în

Popești-Leordeni

(sursa Primăria Popești-Leordeni)

Programul primăriei de colectare separată a deșeurilor prevede obligatoriu 2 fracții: umedă (reziduală și biodegradabilă) și uscată (hârtie, carton, plastic, sticlă) ce vor fi depuse în containere marcate în culorile stabilite – hârtie și carton = albastru, plastic = galben, sticlă = verde, gunoi menajer = rosu. Predominarea materialelor organice creează posibilitatea valorificării acestora ca sursă de biogaz.

Localitatea Popești-Leordeni beneficiază în lunile de iarnă de dezăpezirea căilor de comunicație principale, iar în lunile anotimpului cald, de operația de stropit al carosabilului pentru evitarea formării prafului și îmbunătățirea gradului de confort și igienă. (Primăria Popești-Leordeni)

Nămolurile, rezultate de la epurarea apelor uzate, pot fi folosite în agricultură, dacă nu pun în pericol calitatea solurilor și a produselor agricole rezultate. Însă, datorită sistemului de canalizare unitar existent al orașului, nămolurile rezultate amestecate cu ape menajere sau industriale, sunt improprii pentru compostare și utilizarea ulterioară pentru fertilizarea terenurilor.

La nivel microlocal, în gospodăriile cu câteva parcele de pământ se menține obiceiul de cuplare a dejecțiile animaliere cu producerea de gunoi de grajd, care se împrăștie pe sol și se introduce sub brazdă.

Deșeurile îndustriale cad în grija instituțiilor care le produc, având sarcina să-și elimine sau recicleze deșeurile în funcție de natura lor. Frecvent se apelează la serviciile societății de salubritate ce funcționează în raza localității pentru transportul spre depozitele sau stațiile specializate.

În aria orașului activează mai multe unități economice ce se ocupă cu reciclarea diferitelor materiale: Remat Sud pentru autovehicule vechi, GreenGlass Recycling cu capacitate de procesare de 110.000 tone de sticla/an (www.greenglass.ro), Furnica Reciclare pentru ulei alimentar uzat, MetalCris Instal Srl pentru acumulatori industriali, baterii etc.

Pe lângă firmele specilizate la nivel județean, avem și centre locale, care funcționează în perimetriul ariei urbane: centrul de Șoseaua Olteniței sau din Strada Bărăganului, instalată aproape de albia râului Câlnău.(poze)

Amestecul acestor deșeuri cu cele menajere poate duce la producerea unui levigat încărcat cu substanțe nocive, care prin infiltrare poluează apele de suprafață și subterane, solul și implicit afectează starea de sănătate a populației din zonă. ()

În aria urbană apar poluări locale (haotice) și pe perioade limitate determinate de depozite clandestine – în special în zona șoselelor mai puțin circulate, periferice sau de tranzit (Șoseaua de Centura),terenuri agricole izolate.

Procentual, ridicarea deșeurilor în Popești-Leordeni este de 90% din totalul deșeurilor produse, pondere susținută de primăria orașului.

6.1. Impactul depozitului Glina asupra mediului

Depozitele de deșeuri sunt obiective recunoscute ca generatoare de impact și risc asupra mediului și sănătății publice datorită lipsei de amenajări și a exploatării deficitare. Principalele forme de impact percepute de populație pot fi catalogate astfel: modificări de peisaj și disconfort vizual; poluarea aerului, poluarea apei de suprafață, modificări ale fertilității solului și ale biocenozelor pe teren învecinat.

Poluarea aerului apare când nu se practică exploatarea pe celule sau acoperirea cu material inert a depozitelor, și se caracterizează prin mirosuri neplăcute și suspensii antrenate de vânt. Poluarea apei de suprafață și apei subterane este maximă în cazul depozitelor neimpermeabilizate, o sursă a infestârii apei cu nitrați și nitriți.

Scoaterea din circuitul natural-economic a terenurilor pentru construirea și menținerea în activitate a unui depozit este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de dezvoltare durabilă se extinde pe durata a cel puțin 2 generații, dacă se însumează perioada de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacerea ecologică și postmonitorizare (15-20ani) (Cândea et al, 2004)

În cazul biodiversității, are loc eliminarea de pe aria afectată a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera și populația microbiologică a solului. Biocenozele vecine se modifică: în asociațiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate, iar mamiferele, păsările, insectele părăsesc locul în favoarea celor ce își procură hrana din gunoi. Deși efectele asupra florei, faunei sunt teoretic limitate la durata exploatării sale, reconstrucția ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic inițial, evoluția fiind ireversibil schimbată. (ANPM)

Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deșeurilor urbane facilitează înmulțirea și diseminarea agenților patogeni și a vectorilor acestora: insecte, șobolani, ciori, câini.

Deșeurile îndustriale sunt un pericol pentru sănătatea publică datorită conținutului în substanțe toxice: metale grele Pb, Cd, solvenți, pesticide, uleiuri uzate.

O problemă importantă apare la amestecarea materialelor periculoase sau mai puțin periculoase din industrie (nămoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii etc) cu deșeurile solide menajere. Reziduurile chimice, medicale nu sunt testate pentru potențialul lor toxic în mixtură cu componente ale gunoiului menajer și pot rezulta astfel combinații inflamabile, corozive, explozive, cu un aport negativ asupra factorilor externi din mediu.

7.Incompatibilitați funcționale în aria analizata

Incompatibilitatea functionala, la nivel teritorial al unui oras, se identifica ca tip de interactiune, intre doua sau mai multe yone deyvoltate cu profile diferite, cu efecte negative de ambele parti, rareori în pondere definitiva, conflict generat în principal în competitie pentru resursele limitate si beneficiilor reyultate (von der Dunk,2011, Onose, 2018). Intr-o spațiu ideal cele 2 profile nu s-ar juxtapune datorita activitatilor individuale cu impact nedorite asupra componentelor de mediu ygomot, contaminarea apei si solului), asupra sanatâtii populației, asupra valorii terenului celeilalte parti. (Hersperger, 2006).

In Popești-Leordeni se poate vorbi de incompatibilitati functionale intre yyonele sale majoritare: zona rezidentiala, zona industriala, zona agricola, zona serviciilor publice (caile de comunicatie, depoyitul de deșeu Glina).

fig x Zonele functionale macro-teritoriale ale orașului Popești-Leordeni

Principalii actori în structurea acestor areale au fost evoluția istorico-politică si apropierea Municipiului București. Din partea primului factor se distig (Onose, 2018) cele 2 perioade recente în istoria tarii: perioada comunista prin industrializare puternica si incercarea de a eficientiya toate operatiunile, astfel spațiului productiv a luat nastere în apropierea locului de reyidenta sim viceversa, si perioada actuala capitalista ce a antrenat diversificarea si tendinta de conversie a functiilor localitatilor si terenurilor sale, schimbari frecvente în sistemul politic (modificarea prioritatilor – interese personale în detrimentul colectiv (Platt, 2004)), creșterea numarului de locuitori polariyat spre yone desyvoltate economic, estimarea diferita a terenurilor în yonele periferice fata de cele centrale etc.

Municipiul București a determinat infiintarea zonelor industriale în interioriul si vecinatâtea vetrei localitatilor schimband profilul agricol predominant, creșterea densitatii populație si a fost la baza problemele dintre zona locuita si zona stocare a materialelor reziduale (rampa Glina).

7.1. Incompatibilitate zona rezidentiala-zona industriala

In aria orașului Popești-Leordeni, zonele industriale sunt reprezentate de vechile platforme cu activitate destul de redusa, o parte a spațiului lor reconvertite în depozite sau spatii comerciale si noii agenti economici. Cele 2 zone au fost intotdeauna legate si prin functii coplementare: oamenii au impus aparitia industrie si industria a atras asezarea oamenilor. Un exemplu reprezentativ a fost infiintarea uzinei Danubiana care a determinat aparitia primelor blocuri locuibile în teritoriu desi ramura industriale se caracterizeaza prin externalitati negative: emisii de poluanti în aer, apa, sol, cantitati de deșeuri (Lejan&Smith, 2006) ducând la o scadare a calității mediului si starii de sanatâte a cetatenilor. Prn aportul unor factori de mediu (vant, apa) influenta sa se poate propaga la distante mari afectand si alte areale. Este cazul fabricii Protan (preces tehnologic de ardere al carcaselor animaliere), situată în estul localității, prin directia vantului NE-SV, emisiile sale pot ajunge spre zonele populațe din nord si în capitala.

7.2. Incompatibilitate zona rezidentiala-zona servicii publice.

Reprezentativa în acest sens este existenta depozitului conform Glina în limitele localității. Depozitul de deșeuri genereaza impact multiplu asupra mediului, afectand aerul (incendii, particule desprinse, mirosuri pestilente), apa (scurgeri ale diferitelor substante diluante sau fermentate daca condițiile izolarii esueaza), solul (prin infiltrarea levigatului ), scaderea biodiversitatii prin ruderizarea comunitatilor de plante din proximitate (Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, 2009a, Patroescu et al, 2008, Onose, 2018). Depozitul afecteaza spatiile rezidențiale din zona construite imprudent la mai putin de 100m, în buf-urul rampei. Amprenta negativa este completata si de exisistenta în comuna alaturata a Statie de Epurare a Apelor uzate de unde transpira infrecvent mirosuri neplacute si vecinatâtea incineratorului din incinta Protan Sa.

7.3. Incompatibilitate zona rezidentiala-zona agricola

Conflictul dintre cele 2 arii distincte este reliefat de extinderea zonei locuintelor în aria de influenta a fermei zootehnicei Picovit-Rom Impex Srl, instalatie pentru creșterea intensiva a porcilor ce intra sub incidenta Directivei 2008/1/CR privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) (Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii), deschisa din 1986. Impactul consta iesirelor dejeurilor animale si gestionarea lor corecta fara a scurgeri în apa sau în sol. Desi se afla intr-o zona izolata (vecini societatea Agropol si terenuri agricolae persoane fizice) la 3 km de limita orașului Popești-Leordeni, uneori mirosul neplacut se disperseaza până în perimetrul caselor locuitorilor.