Scan Teza 25.05.2016 Copy [603412]

1 UNESCO -Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură -a fost fondată în
1945 și are sediul în Franța (Paris). Scopurile sale declarate sunt eminamente umanitare, iar una dintre
modalitățile prin care UNESCO își îndeplinește misiunea este aceea a creării unei Liste a Patrimoniului
Mondial care să includă cele mai importante și mai relevante bunuri culturale și/sau naturale din lume,
inițiativă care a luat naștere în 1972, în urma aprobării Convenției privind Protejarea Patrimoniului
Natura l și Cultural.
In prezent, prin Ghidul Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial ,
UNESCO impune zece criterii de selecție, orice sit sau obiectiv din lume fiind obligat să îndeplinească
cel puțin unul dintre ele (indiferent care) pe ntru a fi admis pe Listă. Dintre aceste zece criterii, primele
șase fac referire la aspecte culturale, iar celelalte patru iau în calcul valoarea naturală a
sitului/obiectivului pentru care care depune candidat: [anonimizat]. Solicitantul mai trebuie să dovedească
autenticitatea și integritatea obiectivului, precum și să -și asume angajamentul de a asigura protecția și
managementul acestuia, ultimele două atribute revenind statului propunător, prin comunitatea locală.
S-au făcut numeroase eforturi până în prezent pent ru a îndrepta Roșia Montană înspre „brațele
salvatoare„ ale UNESCO, eforturi primite însă cu reticență de Ministerul Culturii și Patrimoniului
Național și de către Primăria localității, fără concursul cărora o atare inițiativă este sortită eșecului.
Rema rcăm, printre principalii actori și principalele inițiative făcute în direcția propunerii Roșiei
Montane pentru Lista Tentativă a UNESCO, federația Europa Nostra, care a inclus localitatea pe lista
7 Most Endangered în anul 2013, raportul experților brita nici (de la Universitatea Oxford,
Universitatea Leicester, Societatea de Studiu al Antichității și Institutul pentru Arheologie) realizat în
2010 (cu completări în 2011), și Asociația ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie), care a înaintat la
rându -i spre amintitul Minister documentația necesară pentru înscrierea pe Lista Tentativă, în 2009.
Europa Nostra este o federație pan -europeană a ONG -urilor care se ocupă cu protejarea
patrimoniului, recunoscută de Uniunea Europeană, Consiliul Europei și UNESCO.
Federația a inițiat o serie de acțiuni în vederea protejării patrimoniului de la Roșia Montană,
înaintând în acest sens scrisori către Ministrul Culturii și Patrimoniului Național Kelemen Hunor în
martie 2010, către Primul Ministru Victor Ponta în iulie 2 012, și către Parlamentul României în
octombrie 2013 , prin care își exprimă îndemnul și sprijinul față de autoritățile române în vederea creării
unor strategii alternative de dezvoltare, pe termen lung, și propunerea localității pentru Lista Tentativă
a UN ESCO. Se accentuează faptul că îndeosebi turismul cultural este cheia spre dezvoltarea
sustenabilă a zonei.
Tot în octombrie 2013, Europa Nostra a inclus Roșia Montană în lista 7 Most Endangered (cele
mai amenințate 7 monumente și situri ale Europei ).

2 Raportul specialiștilor britanici ( Wilson, Mattingly, Dawson, 2011) a fost realizat la cererea
fostului Ministru al Culturii și Patrimoniului Național Kelemen Hunor (nu a Ministerului). Conform
acestui document, Roșia Montană îndeplinește patru dintre crit eriile UNESCO, redate mai jos.
(II) Este dovada unui schimb important de valori umane, de -a lungul unei perioade de timp sau
într-o anumită zonă culturală din lume, în privința dezvoltării arhitecturii sau tehnologiei, artelor
monumentale, urbanisticii sa u peisagisticii.
(III) Reprezintă o mărturie unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau a unei
civilizații existentă sau dispărută.
(IV) Este un exemplu excepțional a unui tip de construcție, peisaj sau ansamblu arhitectural
sau tehn ologic care ilustrează o etapă /etape semnificativă /semnificative din istoria umanității.
(V) Este un exemplu excepțional a l unei așezări tradiționale, a l folosirii teritoriului sau mării,
care este reprezentativ pentru o cultură /culturi, sau a unei inter acțini omului cu environmentul, mai
ales atunci când acesta devine vulnerabil din cauza impactului sch imbărilor ireversibile.
Asociația ARA, prin nota de fundamentare depusă în 2009, a considerat că sunt îndeplinite doar
trei dintre criterii (IV, V, VI). Criteriul (VI) se referă la asocierea în mod direct sau intrinsec cu tradiții
vii, idei, credințe, lucrări artistice sau literare cu o valoare universală excepțională.
In prezent, UNESCO numără nu mai puțin de 18 situri cu specific minier, dar niciunul din tre
acestea nu se poate lăuda cu o longevitate atât de impresionantă precum Roșia Montană.
Situl Las Médulas din Spania, datând tot din perioada romană, de exemplu, este reprezentativ
doar pentru secolele I și II d. Hr., în timp ce Roșia Montană se mândre ște cu o istorie care se întinde din
secolul I î.Hr. și până în secolul XX. Nici măcar minele Rammelsberg din Germania (1992), cu o
activitate întinsă pe durata a aproape zece secole, nu pot rivaliza din acest punct de vedere cu Roșia
Montană. În plus, co mparativ cu alte situri miniere de epocă medievală, cum sunt Falun, Banská
Štiavnica sau Røros, chiar dacă a fost influențată de revoluția industrială, localitatea românească a
reușit să -și păstreze în același timp și metodele de exploatare tradiționale, f apt care se poate vedea în
coordonatele habitatului și în acțiunea modelatoare exercitată asupra peisajului natural ( ***, 2009) .
Este interesantă o comparație între Roșia Montană și Zona Arheologică Las Médulas (ZAM) (I,
II, III, IV ) din Spania (Fig.3.) aceasta din urmă fiind, de altfel, singurul sit minier datând din epoca
romană , care se află încă din 1997 pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, pentru a evidenția
„avantajele” Roșiei Montane față de acest sit, adică acele elemente de unicitate univers ală pe care
trebuie să le dovedească orice obiectiv care aspiră să fie acceptat pe lista UNESCO, știut fiind faptul că
nu se dorește încurajarea înscrierii unor obiective similare, chiar dacă deosebite, cât mai ales unice.

3 In primul rând, cele două situri cu valoare de mărturii ale tehnicilor romane de exploatare
minieră se diferențiază prin durata lor de viață, care, deși relativ similară atunci când ne referim strict la
perioada de dominație romană, în cazul Roșiei Montane, prin continuarea exploatării în galerii, a
asigurat o longevitate excepțională, fapt care se constituie într -un atu deosebit din perspectiva includerii
în UNESCO.
O altă deosebire esențială dintre cele două situri miniere constă în tehnica aleasă pentru
exploatare. Astfel, dacă la Roși a Montană tehnica romană folosită a dus la crearea celei mai extinse și
complexe rețele de galerii subterane de perioadă romană cunoscută până acum, în Las Médulas
romanii au utilizat o tehnică cu t otul diferită, numită ruina montium , folosind forța apei (acumulată în
prealabil), dirijată cu ajutorul unor canale speciale, pentru a sparge roca, efectul fiind distrugerea
muntelui.
Ca și rezultat al exploatării îndelungate, din antichitate și până în contemporaneitate,
complexitatea localității românești o d epășește pe cea a localității spaniole. Galeriile subterane din
Roșia Montană au luat naștere urmând modelul palimpsestului , începând cu perioada antică, trecând
prin evul, mediu, epoca modernă și, în final, cea contemporană.
Evident, purtând în spate o i storie atât de îndelungată și suportând atâtea modificări și influențe,
aceste galerii reprezintă o neprețuită „arhivă” in situ a trecutului nostru istoric și cultural, care trebuie
protejată în primul rând, cercetată cu atenție în al doilea rând, și, nu în cele din urmă, promovată la
nivel internațional, până la a o transforma într -o semnificativă sursă de venit, dar nu distructivă, ci
dimpotrivă, una care să onoreze.
Complexitatea subterană este dublată de complexitatea peisajului de la suprafață, unde z onele
de habitat, zonele funerare și necropolele romane coabitează cu construcții de o bogată varietate
arhitecturală datând din secolele XVIII -XX. Peisajul natural în sine a fost puternic modificat sub
presiunea antropică îndelungată, rezultând diminuare a în altitudine a masivelor, uneori cu schimbarea
drastică a aspectului (Cetate), apariția unor întinse zone acoperite de steril, dar și apariția unor zone în
care se păstrează încă urmele mineritului din cele mai vechi timpuri, cum este zona Găuri și sud -estul
masivului Cârnic etc.
Pentru a completa tabloul comparativ inițiat mai sus, redăm celelalte localități miniere care se
regăsesc în Patrimoniul UNESCO, împreună cu anul primirii, criteriile pe care le îndeplinesc și o scurtă
descriere. Vom constatata, printre altele, că majoritatea acestora îndeplinesc două sau trei dintre
criteriile cerute, cât și o aglomerare a siturilor reprezentative pentru exploatarea cărbunelui și cuprului
din perioada Revoluției Industriale. Și nu în ultimul rând, faptul că Roș ia Montană poate străluci în
cadrul acestei „elite miniere”, aducând un plus de originalitate și culoare Patrimoniului Mondial.