S.C. Continental Automotive Romania S.R.L COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Conf.dr.ing. PUGNA Adrian ABSOLVENT: Ing.DIMA Alfred Natanael Cuprins Introducere… [309295]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.dr.ing. PUGNA Adrian

ABSOLVENT: [anonimizat]. DIMA Alfred Natanael

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

SISTEM LOGISTIC ÎMBUNĂTĂȚIT LA

S.C. Continental Automotive Romania S.R.L

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.dr.ing. PUGNA Adrian

ABSOLVENT: [anonimizat].DIMA Alfred Natanael

Cuprins

Introducere

În lucrarea de disertație am optat să analizez și să prezint studiul îmbunătățirii sistemului logistic la S.C. Continental Automotive România S.R.L., [anonimizat] a trendurilor și condițiilor impuse de către piața de profil. [anonimizat] . Achiziționarea unui sistem inovativ reprezintă un pas mare întreprins în acest sens.

[anonimizat].

[anonimizat], care apar zilnic din lipsa de spatiu si de personal. Proiectul realizat imbunatateste multe aspecte care nu au fost prevazute in faza initiala.

În capitolul I am făcut o prezentare generală a [anonimizat], produsele, clienții, concurența, scopul, viziunea și misiunea acesteia.

[anonimizat].

În capitolul IV sunt redate propuneri de imbunatatire a sistemului logistic al firmei. Este prezentat atât echipamentul de depozitare modular și ultramodern cât și beneficiile pe care acesta le asigură”

[anonimizat] V, sunt pezentate concluziile îmbunatâțirii aduse sistemului logistic al firmei.

Capitolul I

Prezentarea generală a întreprinderii

S.C Continental Automotive România S.R.L

Date generale

Concernul Continental AG (din germană de la Continental Aktiengesellschaft), [anonimizat], fiind clasat în top 5. [anonimizat], al controlului dinamicii vehiculului și al senzorilor electronici. [anonimizat], la tehnologia de frânare și al patrulea la producția de anvelope.

Cu o cifră de afaceri de peste 39 de miliarde de euro în anul 2015 și peste 212 000 de angajați în peste 49 [anonimizat] a bunurilor acestora.

Continental AG este prezent cu 5 divizii: Chassis & Safety, Interior, Powertrain, Tire și ContiTech. În anul 2007, [anonimizat] 3 divizii prezente și în România: Chassis & Safety (Sisteme electronice pentru șasiu și siguranță în trafic), PowerTrain (Sisteme de transmisie) și Interior (Echipare electronică pentru interior și multimedia).

Divizia Chassis & Safety – produce și dezvoltă sisteme pentru industria automobilelor: [anonimizat] șasiu, senzori, sisteme avansate de asistență conducător auto, electronică necesară și senzori de airbag, sisteme electronice de suspensie, sisteme de spălare (pentru parbriz sau faruri).

Divizia PowerTrain – produce și dezvoltă soluții pentru sistemele de propulsie ale vehiculelor: sisteme de injecție pentru motoare diesel sau pe benzină, senzori și mecanisme, componente pentru vehicule electrice sau hibride, sisteme de pompe de combustibil.

Divizia Interior – gestionează informații și oferă o gamă variată de produse: ceasuri de bord, afișaje multifuncționale, sisteme radio, unități de control, software, multimedia, sisteme pentru anvelope și de monitorizare

Fig. 1.1.1 Locații Continental în peste 52 de țări (Continental 2017/2)

Istoric

În anul 1871, pe 8 octombrie, se înființează societatea pe acțiuni „Continental Caoutchouc und Gutta Percha Compagnie”, de către nouă bancheri și industriași din orașul Hanovra, Germania. Se fabrică, la uzina principală din Vahrenwalder Straße, produse din cauciuc moale, materiale gumate și garnituri de anvelope masive pentru trăsuri și biciclete.

Fig. 1.2.1. Continental Hanovra (Continental 2017/1)

Din anul 1882, „calul” devine marcă înregistrată a concernului Continental, fiind protejat până în ziua de azi ca semn de recunoaștere pregnant.

În 1892, se produc în Germania primele anvelope pneumatice pentru biciclete, numite pneumatics.

Continental este cel care, in anul 1908, inventează janta demontabilă pentru automobile de curse, care economisește timp și putere la schimbarea anvelopelor.

În 1909 sunt vulcanizate la Continental probe de cauciuc de sinteză conceput în laboratoarele Bayer, fiind transformate în anvelope de testare pentru prima dată.

În 1912 se pun bazele unei clădiri administrative reprezentative (în 1986, orașul Hanovra achiziționează clădirea și construiește acolo un centru tehnologic).

Continental devine, in 1921, prima firmă germană care aduce pe piață anvelope Cord. Țesătura fină utilizată înlocuiește țesătura de in plină mai puțin maleabilă. Anvelopele cu cameră de aer produse de Continental în acest an, pentru prima dată, iau locul anvelopelor masive utilizate la vehiculele utilitare.

În 1920, se adauga negru de fum pentru a conferi anvelopelor o rezistență mai mare la uzura prin frecare și la îmbătrânie.

În anii 1928-1929, devine Continental Gummi-Werke AG, după contopirea cu firme din industria germană a cauciucului, preluând în același timp și uzinele din Hanovra-Limmer și Korbach.

În 1932, apare pe piață un compus din cauciuc și metal, denumit Continental-Schwingmetall, care permite susținerea motorului cu amortizarea șocurilor și a zgomotului.

Anul 1936 este anul în care începe producția de anvelope pe bază de cauciuc sintetic.

În 1938 este pusă piatra de temelie la Uzina de anvelope de la Hanovra-Stöcken.

În 1943 are loc înregistrarea patentului pentru pneuri fără cameră de aer.

Distrugeri importante se înregistrează in anul 1945 în bombardamente la uzinele Hanovra-Vahrenwald și Korbach. La 14 iunie, regimul militar britanic acordă permisiunea pentru reluarea producției la atelierele de la Hanovra.

În 1951 începerea producția pentru benzile transportoare cu cabluri de oțel incorporate.

Un an mai târziu (1952), Continental produce pentru prima dată anvelope M+S pentru utilizare specială pe timp de iarnă.

La începutul anului 1955, Continental începe producția de pneuri fără cameră de aer și concepe burdufuri de suspensie pneumatică pentru suspensia autobuzelor și a camioanelor.

Fig. 1.2.2. Burduf de suspensie pneumatică (Continental 2017/1)

În 1972 are loc lansarea de anvelope de iarnă fără crampoane ContiContact.

Anul 1991 separă domeniului Produse Tehnice din concern sub brandul companiei ContiTech. Cu ContiEcoContact , Continental este primul producător care lansează pe piață o anvelopă ecologică.

Divizia Automotive Systems este înființată în 1995 pentru intensificarea afacerilor cu sisteme pentru industria auto.

În 2000 se inaugurează în România, la Timișoara, uzina pentru anvelope de automobile. Continental și Nisshinbo înființează un joint venture (Continental Teves Corporation) în domeniul de producție a sistemelor de frânare și de șasiuri pentru piața japoneză și cea coreeană.

Extinderea producției în România are loc in anul 2004, inaugurându-se la Timișoara un atelier de producție pentru tuburi pentru sisteme de aer condiționat și la Sibiu o uzină pentru fabricarea de subansambluri pentru sisteme electronice de vehicule cu un domeniu specializat în cercetare și dezvoltare

În 2007, poziția diviziilor Reifen și ContiTech pe piețele din Europa Centrală și de Est se întărește, preluând participația majoritară la compania slovacă Continental Matador S.R.O. Are loc cea mai mare achiziție din istoria companiei prin preluarea Siemens VDO Automotive AG și astfel se poziționează în topul furnizorilor internaționali pentru industria auto.

În 2010 apar pe piață anvelopele de vară create special pentru mașini sport și cu tuning (ContiSportContactTM 5 P).

Brandul Continental se modifică în anul 2013 pentru a satisface mai bine viitoarele strategii de afaceri și provocările de pe piață. Pe 15 mai 2013 se introduce logo-ul „ The Future in Motion”.

Fig. 1.2.3. Sigla Continental (Continental 2017/1)

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Continental Automotive în România

Continental Automotive România SRL, ca parte a grupului Continental AG, este unul dintre principalii furnizori din industria automotive în domeniul tehnologiei de frânare, afișajelor de bord și cel al componentelor pentru șasiul vehiculelor.

În România, Continental a apărut în anul 1998 cu următoarele divizii:

Continental Automotive: în Timișoara, Sibiu, Iași, Brașov – cu peste 10 036 de angajați;

Tires: Timișoara, Slatina, Săcălaz – cu peste 4 151 de angajați;

Contitech: Timișoara, Carei, Nădab – cu peste 5 532 de angajați.

Grupul Automotive ce cuprinde diviziile Chassis & Safety, PowerTrain și Interior, împreuna cu grupul Rubber cu diviziile Tires și Contitech, au reușit să aducă Continental pe primul loc în industria auto din România, având în prezent peste 19 700 de angajați și investind peste 1 miliard de euro în activitățile din România.

Fig. 1.3.1. Diviziile Continental în România (Continental 2017/1)

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Locațiile Continental Automotive din România sunt următoarele:

În Timișoara există 2 locații automotive:

Fig. 1.3.2. Continental Automotive din Timișoara

Fig. 1.3.3. Continental Automotive din Timișoara

Sibiu:

Fig. 1.3.4. Continental Automotive din Sibiu

Iași:

Fig. 1.3.5. Continental Automotive din Iași

Brașov:

Fig. 1.3.6. Continental Automotive din Brașov

Continental Automotive în Timișoara

Profilul întreprinderii

Denumirea societații: S.C CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMÂNIA S.R.L.

Adresa: Str. Siemens, Nr. 1, 300704, Timișoara, Timiș

Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J35 /229 /2000

Stare societate: înregistrat din data de 16 martie 2000

Telefon: 004-0256-25-15-05

Fax: 004-0256-25-30-71

Cod unic de identificare: 12817173

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN: Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule

Statutul: Societate cu răspundere limitată.

Cifră de afaceri în 2017: aproximativ 4 miliarde lei

Numărul mediu de salariați în 2017: 5489

Fig. 1.4.1.1. Firma Continental Automotive din Timișoara (Continental 2017/1)

SC Continental Automotive SA din Timișoara (fost Siemens VDO) și-a început activitatea în martie 2000, cu un centru R&D (Reasearch&Development) de software și hardware pentru industria de automobile. Din 2007, prin achiziționarea Siemens VDO, activitățile automotive ale companiei din Timișoara au fost integrate în corporația Continental. Fabrica din Timișoara livrează zilnic peste 30.000 de produse către 40 de fabrici aparținând unui număr de 20 de clienți diferiți și asamblează peste cinci milioane de componente pe zi printre care cele mai importante:

dezvoltă soluții SW, HW și de design mecanic pentru aplicații în interiorul mașinii;

siguranță, motor și transmisie;

sisteme de navigație;

instrumente de bord;

unități de control airbag;

frâne electronice de parcare;

panouri centrale și display-uri (panouri centrale combi și de afișare).

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Produsele întreprinderii

Fig. 1.4.2.1.Produsele intreprinderii Continental (Continental 2017/2)

Divizia Sasiu și Siguranță:

Unitate de control pentru airbag:

Fig. 1.4.2.2. Unitate de control pentru airbag

Frână electrică:

Fig. 1.4.2.3. Frână electrică

Unitate de control pentru suspensie:

Fig. 1.4.2.4. Unitate de control pentru suspensie

Divizia Interior:

Tablou de bord:

Fig. 1.4.2.5. Tablou de bord

Modul de control al caroseriei:

Fig. 1.4.2.6. Modul de control al caroseriei

Modul de comutare sub capotă:

Fig. 1.4.2.7. Modul de comutare sub capotă

Continental ( 2017/2) : Documentație internă

Clienți. Concurență.

Clienți. Fiind unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, Continental are o gamă variată de clienți pentru care dorește fabricarea celor mai bune produse, satisfacerea acestora și câștigarea încrederii lor. Continental livrează produse și servicii impecabile pentru mulțumirea clienților săi și convinge prin inovație și performanță.

Fig. 2.2.1. Clienții firmei (Continental 2017/2)

Concurență. Principalii concurenți ai firmei S.C. Continental Automotive S.R.L. în industria auto sunt următorii:

S. C. Flextronics România S.R.L.

S.C Bosch Service Solutions S.R.L.

S.C. Yazaki Component Technology S.R.L.

S.C. TRW Automotive Safety Systems S.R.L.

S.C. Autoliv România S.R.L.

Organigrama întreprinderii Continental

Fig. 1.4.4.1. Organigrama întreprinderii Continental Automotive România din Timișoara (Continental 2017/2)

Definirea viziunii, scopului, misiunii si obiectivelor pentru Continental Automotive România

Misiunea companiei Continental Automotive România este redată in figurile de mai jos:

Fig. 1.5.1. Misiunea firmei Continental Automotive Romania (Continental 2017/1)

Viziunea companiei Continental Automotive

Vehiculul de măine trebuia să fie intotdeuna conectat, usor de folosit, mult mai comfortabil și mult mai inteligent. Continental, prin produsele sale aflate intr-o continuă dezvoltare, face ca aceste functii sa existe si sa satisafaca cerintele clientilor.Intr-o lume a afacerilor,in care schimburile comerciale se intensifica, compania care va avea o perspectiva mai competitiva, pe langa aprecierea partenerilor, va fi prima optiune.

Scopul companiei Continental Automotive

Continental Automotive oferă clientilor săi produse de cea mai bună calitate, în cantitatea corectă, la timpul potrivit, în bugetul stabilit. Scopul departamentului de logistica este acela de a asigura onorarea comenzilor clientilor in cantitatea dorita, la data dorita si in locul dorit.

Obiectivele companiei Continental Automotive

Cu vânzari de 30.5 de miliarde de euro in 2012, Continental se află printre primii furnizori din domeniul automotive, la scară mondiala. Continental are peste 227.000 de angajați, in 52 de țari in momentul de față.Fabrica Automotive din Timisoara a fost deschisa in octombrie 2006 si de la inceputul productiei, in 2017, a livrat peste 1 miliard de produse, catre 20 de clienti in 52 de tari.

Continental a investit 6 milioane euro in extinderea fabricii cu o noua hala de productie de 4000 mp. Se vor folosii in fabrica tehnologii de ultima ora, aceasta isi va extinde activitatea pe langa electronica si la mecatronica. S-a preconizat ca noua hala va fi terminata in ianuarie 2013, astfel vor fi create 400 noi locuri de munca in urmatorii 2 ani la cele 700 deja existente. De asemenea, Compania Continental foloseste utilaje si echipamente de ultima generatie.

Unele din obiectivele generale ale centrului de productie sunt:

Mărirea portofoliului de produse.

Satisfacerea și fidelizarea clienților.

Cucerirea unui nou segment pe piața industrială.

Protecția mediului înconjurător.

Asigurarea unui mediu de lucru optim pentru angajați.

Dezvoltarea unor tehnologii cheie.

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Analiza competitivității și analiza morfologică a firmei Continental

Mottoul firmei Continental este:

“THE FUTURE IN MOTION “

Facem mobilitatea individuală mai sigură, mai confortabilă, mai durabilă.

Grație competenței, produselor și serviciilor, noi impreună cu clienții noștrii îmbuntățim siguranța, confortul și plăcerea de a conduce. Contribuim în mod semnificativ la durabilitatea mobilității individuale prin produsele, tehnologiile și procesele noastre.

Performanța este pasiunea noastră.

Inovatii, produse de înaltă performantă, calitate fără compromisuri și servicii permanente puse la dispozitia clienților ne motivează pe noi în toate domeniile noastre de afaceri. Combinarea aspectelor tehnologice, ecologice, economice și cele legate de performanța personalului constituie dierența la Continental.

Crearea de valori este forța noastră motrice.

Cu produsele și serviciile noastre, noi creăm valori pentru clienții nostrii, partenerii de afaceri, acționari, cât și pentru angajații noștrii și societate. Cresterea profitabilă și consecventă a costurilor de management sunt baza succesului nostru în toate zonele de afaceri.

Politica de calitate: “Calitate fară compromisuri”

Oferind calitate, creștem valoarea companiei noastre.

Oferind calitate, satisfacem exigențele tuturor părților implicate în activitatea noastră.

Clienții noștrii:

Ii convingem prin performanță și inovație.

Le oferim produse fără cusur și servicii de înaltă calitate.

Fiind unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, Continental are o gamă variată de clienți pentru care dorește fabricarea celor mai bune produse, satisfacerea acestora și câștigarea încrederii lor. Continental livrează produse și servicii impecabile pentru mulțumirea clienților săi și convinge prin inovație și performanță.

Furnizorii noștrii:

Seriozitatea și calitatea serviciilor pe care le oferă constituie premisa unei colaborări de succes.

Principalii furnizori ai firmei SC Continental Automotive SA sunt producatorii de componente electrice; cei mai mari dintre acestia fiind:

Fig. 1.6.1. Volume lunare livrate de catre principalii furnizori firmei

Continental Automotive (Continental 2017/2)

Angajații noștrii:

Le stimulăm abilitătile și le sprijinim dezvoltarea personală prin recunoașterea performanțelor pe care le obțin. Angajamentul și competența lor sunt garanția succesului nostru.

Acționarii noștrii :

Depunem toate eforturile pentru a crește și obtine succes economic, justificând astfel încrederea pe care ne-o acordă.

Societatea din care facem parte:

Suntem constienți de responsabilitățile nostre față de societate. Protecția muncii și a mediului pe termen lung este o parte integrantă a activității noastre. In 2016, firma noastra a fost certificate ca si “Green Plant”, luand locul 3, dar si premiul de “Automotine Lean Production”, fiind singura fabrica din industria automotive din Romania care a obtinut acest premiu.

Fig. 1.6.2. Premii obtinute in 2016-2017 (Continental 2017/2)

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Analiza SWOT a întreprinderii

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

Analiza SWOT este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri:

S – Strengths (Avantaje) – se analizează si se evaluează punctele forte;

W – Weaknesses (Dezavantaje) – se analizează slabiciunile interne;

O- Opportunities (Oportuniăți) – se analizează oportunitațile;

T- Threats (Amenințări) – se analizeaza amenințarile care provin din mediul extern.

Mai departe voi face analiza SWOT a departamentului de calitate de la S.C Continental Automotive Romania S.R.L:

Avantaje:

calitatea superioară a produselor;

gamă variantă de produse din industria automotive;

poziția în top pe piață, fiind cunoscută la nivel mondial;

certificare ecologică;

are relații strânse cu furnizorii și clienții cărora le-a câștigat încrederea;

este bine organizată din punct de vedere al producției și al forței de muncă;

este dotată cu aparatura de înaltă tehnologie;

beneficii pentru angajati: traininguri, cursuri de limbi straine, tichete de masa, asigurare medicală, etc;

mediul de lucru conform standardelor europene ( iluminat, climat);

team-buildinguri.

Dezavantaje:

cost destul de ridicat cu resurse materiale;

există, mai rar, divergențe cu furnizorii și clienții din cauza produselor;

uneori există lipsă de comunicare între departamente;

diferite probleme legate de prezența prafului în cantități mai ridicate decât cele admise.

Oportunități:

tehnologia avansează, dezvoltându-se soft-uri performante;

gama de produse se largește;

producția se extinde;

mașini și utilaje performante;

există absolvenți sau viitori absolvenți extrem de bine pregatiți;

participarea la expoziții și târguri de profil.

Amenințări:

schimbarea preferințelor clienților;

creșterea taxelor;

concurența

Lupu A. ( 2016 ) : Proiect de diplomă

Firma Continental a primit urmatoarele certificate: certificatul ISO 9001:2008 si certificatul ISO/TS 16949 de furnizor al industriei automobilelor. Procesele de certificare sunt utilizate pentru îmbunătățirea constantă a sistemelor noastre.

ISO 9001 este armonizarea exigențelor constructorilor de automobile în termeni de sistem calitate și favorizarea demersurilor de organizare a furnizorilor și subfurnizorilor acestora pentru atingerea nivelului de performanță în materie de: calitate, termene si costuri.

ISO 9001:2008 consideră că proiectarea și implementarea unui sistem de management al calității al unei organizații sunt influențate de necesități diferite, de obiective specifice, de produsele pe care le furnizează, de procesele utilizate și de mărimea și structura organizației. Acest standard poate fi utilizat atât de părți interne și externe, inclusiv de organismele de certificare, pentru a evalua capabilitatea organizației de a satisface cerințele clientului, de reglementare sau ale organizației însăși. Specific acestui standard este adoptarea unei abordări bazate pe proces în dezvoltarea, implementarea și îmbunătățirea eficacității sistemului de management al calității, în scopul creșterii satisfacției clientului prin îndeplinirea cerințelor acestuia.

Continental ( 2017 /1 ) : Informații generale

Capitolul II

Aspecte metodologice referitoare la sistemele logistice

Schema generală a unui sistem logistic (care se poate referi la nivelul local național, regional sau

continental), poate fi descompusă în subsisteme logistice (și acestea, la rândul lor, în funcție de activitățile de expediții, transport – manipulare – depozitare – ambalare – stocare – distribuție – ETMDD).

Logistica reprezintă un domeniu de activitate care a cunoscut o puternică evoluție după cel de-al doilea Război mondial și mai ales in ultimele trei decenii in privința rolului și formelor de desfășurare in economie.

2.1. Conceptul de logistică

Referitor la noțiunea de logistică există numeroase definiții, unele dintre ele dovedind interesul și preocuparea unor instituții cu vocație internațională pentru această activitate.

ASLOG (Association Francais pour la Logistique): „ Logistica este o funcție care are ca obiect punerea la dispoziție, la cel mai mic cost și la o calitate cerută, a unui produs in locul și la momentul in care cererea există. Ea privește toate operațiile care determină mișcarea produselor, ca și localizarea uzinelor, depozitelor, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, manipularea și pregătirea comenzilor, transportul și rutele de livrare.”

CEE/ONU și CEMT (Conseil Europeen des Ministres des Transports): „Logistica este un proces de concepere și management a lanțului de aprovizionare in sensul cel mai general. Acest lanț poate cuprinde furnizarea de materii prime necesare producției, trecand prin gestiunea materialelor la locul de producție, livrarea către depozite și centrele de distribuție, trierea, manipularea, condiționarea și distribuția finală la locul de consum.”

Literatura de specialitate prezintă adesea și definiții ale logisticii prin cei 6 sau 7 P, respectiv logistica urmărește să pună cantitatea potrivită din bunurile potrivite, la timpul potrivit, cu calitatea potrivită, la costul potrivit, la locul potrivit, cu informațiile potrivite tuturor participanților la circulația lor. Acest din urmă aspect, referitor la informații nu este intotdeauna exprimat explicit, insă rolul lor in circulația produselor nu este pus de nimeni la indoială.

În ultimele decenii, sub acoperirea termenului de logistică se regrupează un larg evantai de activități. Mult timp, ea s-a limitat doar la fluxurile externe, adică transport și distribuție. O data cu dezvoltarea

tehnologiilor informației, managementul logisticii bulversează intr-o manieră semnificativă modalitatea in care intreprinderile administrează astăzi activitățile lor.

Astăzi, sectorul logistic s-a dezvoltat, devenind un sector de activitate de sine-stătător. Acest avânt viguros este în principal datorat fenomenelor de externalizare a logisticii de către intreprinderile industriale și de complexitatea crescută a prestației de transport și logistice. A devenit un nou domeniu economic, care in afara de transport inglobează depozitarea, manipularea, gestiunea imobiliară, serviciile informatice și de consultanță etc.

2.2. Marile evoluții ale sectorului logisticii

– Anii 70 se caracterizează prin inceperea activității logistice, care rămane o activitate internă a intreprinderii, manifestată prin activitatea desfășurată pe operațiune și logica fluxurilor impinse. Preocuparea intreprinderilor industriale este de a răspunde unei cereri de masă care conduce la existența unor capacități importante de stocare. Această evoluție a determinat o creștere puternică a cererii de transport, care a antrenat o raționalizare a transporturilor de mărfuri, ceea ce a pus problema managementului in acest domeniu și a stabilirii rutelor de deplasare. Este perioada in care se dezvoltă logistica de proximitate, bazată pe o rețea de depozite locale și regionale. Dezvoltarea puternică a infrastructurilor de transport a permis posibilitatea de a se răspunde cererii. Transportul devine o activitate primordială, fiind necesare negocieri directe intre transportatori și expeditori.

– Anii 80 marchează debutul lanțului logistic care vizează coordonarea diferitelor funcții ale intreprinderii, avand drept caracteristici conducerea fluxurilor integrate și o logică de distribuție bazată pe obiectivul de reducere a costurilor. In această etapă apar funcțiile și meseriile logistice, precum și existența logisticii din amonte (fluxuri impinse de către producție) și a celei din aval (fluxuri atrase de către clienți). Trecerea la fluxurile atrase determină necesitatea unei distribuții mai rapide a produselor. Este perioada cand se extinde progresiv sistemul „just-in-time” acolo unde acesta este posibil. Localizarea optimală a depozitelor și platformelor devine esențială și apar platformele naționale. In aceste condiții se cere tot mai multă calitate și fiabilitate in ceea ce privește serviciile logistice.

– Anii 90 se caracterizează prin strategii logistice bazate pe organizarea și optimizarea lanțului logistic intre diferiți parteneri. Logistica devine un serviciu pentru client cu valoare adăugată. Numărul de articole este in puternică creștere și are loc o diminuarea a greutății livrărilor. Urmare a acestor tendințe se externalizează tot mai mult activitatea de transport, o dată cu creșterea distanțelor de livrare, insoțită de prestații anexe in depozite – ambalarea produselor, post-fabricarea, operațiuni de producție etc.

– Anii 2000 evidențiază apariția firmelor specializate in logistică ( „a 4-a parte logistică”) și avantul Supply Chain Management (SCM). Se manifestă noi instrumente informatice datorate Internetului și o mai mare personalizare a produsului. Ca atare, se raționalizează numărul depozitelor, se

definesc cantitățile stocate, ceea ce se traduce printr-o creștere a cererii de transport ca frecvență și distanță. Se produce accelerarea fluxurilor de mărfuri, se optimizează transporturile, se monitorizează prin GPS. Este necesar să se ia in considerare o serie de aspecte tehnice – operațiuni de vămuire, transferul de proprietate asupra mărfurilor, trasabilitatea mărfurilor etc.

Apariția logisticii, așa cum e ea percepută astăzi, a fost rezultatul unei serii de etape care s-au succedat de la inceputul anilor ’50 ai secolului XX pană in prezent. Astfel, logistica s-a dezvoltat relativ diferit pe diverse piețe, in funcție de mediul economic și de afaceri din fiecare țară.

In cazul Statelor Unite, dezvoltarea logisticii a coincis cu apariția preocupării pentru coordonarea operațiunilor de distribuție fizică, respectiv a transportului, depozitării, stocării și prelucrării comenzilor, cu scopul de a asigura la timp serviciile pentru clienți, in condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor. Decizia firmelor de a spori eficiența conducerii activităților de distribuție fizică și de management al materialelor marchează o a doua etapă a evoluției logisticii. Astfel, in deceniul al nouălea al secolului XX, a luat naștere conceptul nou de logistică integrată, respectiv de system logistic integrat.

Termenii descriu “deplasarea mărfurilor printr-un lanț de verigi consecutive, de valoare adaugată, care au menirea să asigure ajungerea produselor la momentul și locul potrivit, in cantitatea și forma adecvată”. Un alt pas semnificativ in dezvoltarea logisticii este apariția logisticii strategice, in anii ’90. Logistica strategică presupune alianțe interorganizaționale, care permit combinarea activelor și performanțelor unei companii cu serviciile oferite de alți operatori logistici.

Evolutia istorică a logisticii in Marea Britanie s-a realizat sub influența conceptelor importate din SUA. Astfel, in deceniul al VI-lea și inceputul deceniului al VI-lea nu existau sisteme de distribuție planificate și legături reale intre variatele funcții legate de distribuție. Distribuția mărfurilor se realiza prin intermediul mijloacelor de transport aflate in proprietatea producătorilor. Conceptul de distribuție fizică este preluat abia in anii ’60 din SUA. Treptat, distribuția devine pentru tot mai multe firme un domeniu in care este necesară implicarea managementului. O perioada extrem de importantă in privința dezvoltării conceptului de distribuție pentru Marea Britanie sunt anii ’70 cand se produc doua mutații majore: distribuția este inclusă in structura managementului funcțional al organizației, iar raportul de forțe dintre producători și detailiști se modifică. Astfel, spre deosebire de etapa anterioară, puterea principalilor detailiști crește in favoarea producătorilor, ca urmare a faptului ca marile lanțuri de magazine iși creează propriile structuri de distribuție. Creșterea profesionalismului in domeniul distribuției, concretizat in planificarea pe termen lung și in preocuparea de identificare și aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor poate fi constatată la inceputul anilor ’80.

In momentul de față, logistica a devenit un instrument de sporire a competivității și de poziționare pe piață. Pe plan mondial se consideră că logistica a ajuns una dintre ariile estențiale ale activității organizației. Mutațiile de natură practică și conceptuală s-au concretizat in reorientarea treptată de la focalizarea pe distribuția fizică, de la stadiul de sumă a operațiunilor de distribuție fizică desfașurate in mod separat, de diferite compartimente ale organizației, la analiza intregului sistem logistic.

2.3. Apariția logisticii integrate

Pentru a favoriza performanța logistică , adică respectarea cerințelor industriașilor și distribuitorilor (care definesc unde și cand trebuie livrată o marfă, in ce stare, etc.), părțile implicate in exercitarea funcției logistice au extins domeniile lor de intervenție in „amonte” (gestiunea fluxurilor material spre locul de stocare) și in „aval” (gestiunea fluxurilor materiale din locul de stocare spre locul de distribuție).

Intr-o intreprindere de producție timpul de realizare a unui produs este puternic condiționat de aprovizionarea cu materii prime, cu elemente de asamblare sau cu piese de schimb la toate nivelurile lanțului de fabricație. Se numește „lanț logistic” ansamblul verigilor relative logisticii aprovizionării: cumpărări, aprovizionare, gestiunea stocurilor, transport, manipulare etc. Lanțul logistic este extins de manieră globală, adică in afara intreprinderii, pornind de la ansamblul furnizorilor și subcontractanții lor. Concepțiile logistice adoptate intr-o viziune internă intreprinderii nu se poate să nu se lovească la un moment sau altul de constrangeri și orientări din afara intreprinderii și care de acum inainte vor influența logistica internă a firmei: natura ambalajelor furnizorilor, graficul comenzilor unui distribuitor sunt exemple de decizii luate de un furnizor sau un distribuitor care vor influența fluxurile interne ale intreprinderii. Este astfel posibil să ne imaginăm repercusiunile asupra producătorului ale unei campanii

promoționale declanșate in magazine de către un distribuitor.

Principiul lanțului logistic poate să se aplice unui ansamblu de intreprinderi care acționează cu obiectivul satisfacției finale a unui client. Disponibilitatea unui produs la un cost admisibil intr-un magazin este in parte dependentă de disponibilitatea produsului in cadrul acelorași infrastructure logistice ale distribuitorului și ale producătorului. Există, deci o formă de interdependență a relațiilor intre diferiții intervenienți intr-un lanț logistic global de care depinde satisfacerea clientului final, ultimul consumator și de care depinde de asemenea, costul complet (total) al procesului logistic, luat in ansamblul său.

Rolul asumat de logistică se va modifica. Rolul logisticii nu mai este numai de a asigura o funcție operațională, ci și o funcție tactică și strategic asupra fluxurilor fizice:

– funcția operațională vizează realizarea in cadrul intreprinderii a mijloacelor necesare activării fluxurilor: manipulare, ambalare, transport, stocare;

– funcția tactică se referă in esență la mijloacele necesare conducerii fluxurilor, pentru a le asigura programarea. Ea necesită adoptarea deciziilor necesare de la modurile de tratare, pană la realizare;

– funcția strategică constă in definirea mijloacelor logistice necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategice generale pe care și le fixează intreprinderea.

Misiunea unei intreprinderi cuprinde 4 componente:

– să fabrice sau să cumpere un produs care să corespundă unei cereri (acest rol este indeplinit de producție, marketing și aprovizionare);

– să facă acest produs disponibil;

– să aducă acest produs in locul unde clientul il cere;

– să respecte termenele dorite de client.

Din aceste componente se observă rolul fundamental pe care il joacă logistica in satisfacerea cererii. Fluxurile de informații sunt la fel de importante ca fluxurile de produse. Logistica nu poate să se dezvolte decat dacă controlul sistemelor este asigurată pe ansamblul lanțului care merge de

la furnizor la clientul intreprinderii.

Limitată inițial la organizarea transporturilor și stocării, logistica intervine azi in toate fazele ciclului de viață al produsului, de la concepția sa pană la perioada post-vanzare și intreținere.

Logistica integrată are scopul de a determina o mai mare coerență in gestiunea diferitelor fluxuri fizice sau de informații. In acest mod, conceperea intr-o logică unică a diferitelor subsisteme ale intreprinderii (aprovizionare, producție, distribuție etc.) are scopul de a evita disfuncționalitățile legate de o gestiune parcelată a fluxurilor. O funcție logistică integrată urmărește produsul de la aprovizionarea cu materiile prime din care este realizat pană la distribuție și post-vanzare.

Capitolul III

Prezentarea sistemului logistic al firmei

Octombrie 2006: Ceremonia de deschidere a producției din Plant;

Ianuarie 2007: Încep livrările pentru unitatile de comanda a Airbag-urilor;

Mai 2008: Incep livrarile pentru franele de parcare electrice;

Iulie 2008: Incep seriile de livrari pentru ceasurile si ecranele de bord;

Iulie 2011: Producerea a 10 milioane de piese in Timisoara;

Octombrie 2012: Se dubleaza productia pieselor in Timisoara;

In 2008 Compania Continental Automotive Romania SRL a fost numita de Suzuki “Furnizorul anului”.

3.1. Procesul logistic intern

Fig. 3.1.1. Procesul logistic intern

Vedere exterioara

Productie:- 9.933 m2

Logistica:- 5.857 m2

Birouri:- 5.251 m2

Fig. 3.1.2. Vedere exterioara productie

3.2. Serviciile Departamentului de logistica

Depozitare/Manipulare

Export

Paking

Depozitarea presupune stocarea materialelor/produselor, iar manipularea presupune deplasarea materialelor/produselor sau unități de încarcătură în interiorul firmei. Astfel în cadrul firmei se bazează pe o rețea teritorială disponibilă acolo unde este nevoie. De la design la management, platformele sunt certificate pentru a accepta toate produsele, chiar si cele mai solicitante. Fiind multi-client și multi-activitate, acestea garantează flexibilitatea și optimizarea proceselor și costurilor. Acestea sunt gestionate de sisteme IT puternice, cu monitorizare constant și riguroasă.

Depozitarea și manipularea se realizează cu următoarele echipamente:

– Transpalet manual

– Cărucior pentru deplasarea coletelor

– Transpalet hydraulic

– Stivuitoare

– Electrostivuitoare.

Fig. 3.2.1. Echipamente și utilaje pentru manipularea si depozitarea mărfurilor

Fig. 3.2.2. Tipuri de colete care intra in firma

3.3. Sistemul logistic intern

În interiorul intreprinderii Continental Automotive Romania SRL se gasesc 2 logistici, una dintre acestea se afla in cladirea B si apartine de Plant, iar cealalta logistica, cea din cladirea A care apartine de R&D.

În logistica B au loc majoritatea livrarilor facute de firme de transport mari pecum: DHL, UPS, TNT/FEDEX, DPD, etc. urmand ca pe urma livrarile specific sa se transfere in cladirea A. Logisitca B este pentru materii prime care se folosesc in productie (consumabile).

Logistica A este pentru pachete care au un timp de sedere temporar, intre 1-5 zile, in functie de nivelul de marfa pe care il primim in fiecare zi si de rapiditatea cu care se inregistreaza colete in sistem.

Acest program in care se inregistreaza coletele in sistem se numeste PKH, si ne ajuta sa instiintam utilizatorii de ajungerea marfii in firma.

3.3.1. Procesul de inregistrare al coletelor in sistem.

PKH- Aceasta aplicatie este specifica logisticii interne si ajuta la instiintarea utilizatorului final ca pachetul s-a livrat.

Autentificarea

Pentru angajatii care lucreaza in acest program s-a creat un nume de utilizator, pentru ca in momentul autentificarii sa se inregistreze in baza de date activitatea fiecarei persoane.

Fig. 3.3.1.1. Autentificare

Scanarea

Aceasta activitate se face in depozit cu ajutorul aplicatiei si cu ajutorul unei imprimante pusa la dispozitia angajatorilor. Acest process consta in scanarea numarului de urmarire (AWB) ,aceasta scanare ne ajuta la etichetarea coletelor cu numele utilizatorului final sau numarului de comanda dupa care putem face receptia pentru anumite piese care trebuie platita de catre firma.

Dupa ce scanam toate coletele se apasa butonul “save all”, pentru a salva toate numerele de urmaririe in aplicatie.

.

Fig. 3.3.1.2. Scanare

Procesarea

Procesarea consta in: indentificarea persoanei de contact, a furnizorului si respective numarului de comanda daca este o comanda cu plata.

In momentul selectarii unui numar de urmarire (AWB) din lista, se completeaza automat campurile

“data”, “cantitate”si “firma de transport”, dupa care vor fi introduce datele ce apartin respectivului colet.

Fig. 3 3 1.3. Procesare

În rubrica “remarks” se pot introduce si alte date, considerate importante legate de colete.

Printul

Tabelul, numit “bordero” care se va printa, va contine doar informatiile strict necesare, avand posibilitatea deselectarii coloanelor irelevante pentru un tabel de ex: data introducerii, data procesarii, firma de transport ).

Fig. 3.3.1.4. Printul

Acest procedeu ne ajuta sa cunoastem de cine a fost ridicat coletul, daca a fost ridicat direct de catre utilizator sau ridicat de catre un desemnat. Totodata ne ajuta la pastrarea unei evidente clare asupra numarului de colete procesate pe zi, saptamana, luna.

Confirmarea

Aceasta etapa a fost create pentru a avea cunostinta asupra coletelor ridicate de catre utilizatori sau a coletelor ramase in depozit.

Daca persoana care ridica un anumit colet este chiar utilizatorul se selecteaza doar butonul confirma.

Daca este o alta persoana, se va introduce numele acesteia, pentru a avea date cat mai clare despre procesul prin care a trecut respectivul colet si apoi se salveaza.

Fig. 3.3.1.5. Confirmarea

Aceasta confirmare se face pe baza tabelului, a “borderoului” din procesul anterior, in acel tabel gasim datele necesare despre ridicarea coletelor.

Pentru o buna organizare a procesului de preluare marfa, inregistrare marfa in baza de date si predare marfa, exista un program pentru preluarea coletelor si predarea lor catre utilizatorii finali.

3.3.2. Partea tehnica din punct de vedere logistic

În cadrul firmei Continental Automotive Timisoara am realizat o analiza a cantitatii de marfa care intra in intreprindere si a locului de depozitare al marfii.

Activitatea principală este de a prelua coletele si a le trimite catre utilizatorul final.

Ce este de facut mai exact, sa preia marfa de la curieri, o scanam, facem receptia si o inregistram in program ca sa ajunga marfa la utilizatorul final.

Scanarea inseamna a lua actele de la colete, fiecare colet avand atasata facture sau aviz de expeditie. Dupa ce scanam fiecare colet, luam actele si le introducem in program, procesandu-le, cum am mentionat mai sus, procesarea actelor inseamna trimiterea unui mail catre fiecare utilizator.

Inainte ca actele sa fie procesate in program, ne uitam peste fiecare si vedem daca are un numar de comanda. Acest numar ne ajuta sa facem plata in SAP pentru ca comenzile cu plata care vin sa fie platite. Acest numar ne ajuta de asemenea sa indentificam si persoana pentru care este coletul respectiv.

Dupa procesarea coletelor, trebuie luata fiecare facture pentru a i se face copie, copierea facturilor si a aviziilor de expeditie se face pentru a le atasa la colete, in felul acesta se face si punerea coletelor la raft, si totodata fiecare utilizator va dispune de cate o factura. Utilizatorul poate verifica daca ce este pe facture este si in colet, si in felul acesta se face o verificare a produselor comandate.

La sfarsitul zilei, dupa ce am procesat si am pus la raft toate coletele din ziua respective se scoate un tabel cu fiecare colet procesat. In acest tabel se afla numele tuturor angajatilor care au primit colet. La preluarea coletelor, utilizatorul final este pus sa semneze pentru coletul ridicat, pentru ca cei de la receptive marfa sa aiba o evidenta a coletelor ajunse spre destinatia finala.

Pentru o buna organizare a preluarii coletelor de la curieri si predarea acestora catre utilizatorii finali s-a introdus un orar:

Orar preluare colete:

In fiecarezi: de la 12:30-14:00

Orar ridicare colete:

In fiecarezi:

– dimineata de la 10:00-12:00

– seara de la 16:00-16:30

Fig. 3.3.2.1. Nr. receptii

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus , in luna aprilie 2018, volumul de colete receptionate a crescut. Daca la inceputul lunii am avut o medie de 250 colete intrare, observam ca la sfarsitul lunii avem o medie de 323, cu 22% mai multe colete intrate/zi fata de inceputul lunii.

Mai sus am facut analiza pe luna aprilie 2018, a nr. de paleti care intra zilnic in firma. Acest numar este intr-o crestere constanta, acesta denota faptul ca volumul de marfa creste cu trecerea zilelor, avand un nr. de paleti mare care intra, avem si un nr. mare de pachete care intra, acestea fiind repartizate pe paleti.

In tabelul de mai sus am facut o analiza a nr. de paleti si pachete cu probleme care intra in firma in fiecare luna.

Exista mai multe tipuri de probleme cu care intra paletii si pachetele in firma, acestea fiind:

Paleti rupti;

Paleti deteriorate;

Paleti care se incurca;

Paleti fara acte;

Pachete fara acte

Pachete cu produse gresite;

Coletele cu utilizator final gresit;

Colete fara nume de utilizator;

Colete fara eticheta AWB;

Colete rupte;

Colete desfacute;

Fig. 3.3.2.4. Evolutie intrari pe 2 luni

Dupa analiza facuta mai sus pe cele 2 luni, ianuarie si februarie, putem observa fluxul de marfa care a crescut cu pana la 15% doar in interval de 1 luna.

Fig. 3.3.2.6. Suma colete/ furnizor.

Capitolul IV

Propuneri de imbunatatire a sistemului logistic al firmei

Materile unice: 1311

Distribuit in:

Miscare lenta– 142 materiale

Miscare medie– 262 materiale

Miscare rapida– 696 materiale

Suplimentare pentru stocare– 211 materiale

Fig. 4.1. Locatie VNA/de depozitare a paleților

Materie prima- 1616

Zona VNA reprezinta o zona din depozit realizata pentru reducerea spatiului a componentelor/ a materiei prime folosite in productie. Este automatizata astfel incat sa poata fie introdusa cat mai multa marfa intr-un spatiu restrains si este facuta in asa fel incat utilajul zonei VNA care este unul special, acesta deplasandu-se doar inainte si inapoi, sa nu aiba nevoie de spatiu in plus atunci cand doreste sa mute coletele dintr-un loc in altul.

.

Zona Forklift

Aceasta zona este strict pentru depozitarea paletilor, a coletelor de mari dimensiuni care vin direct puse pe paleti.

In urma analizei facute la capitolul 3 putem observa fluxul de marfa care intra si iasa in fiecare zi din firma. Acest lucru a produs urmatoarele situatii:

– angajatorii nu fac fata fluxului de marfa ridicat;

– pierderea coletelor;

– incurcarea acestora;

– volumul de colete fara nume de utilizator creste;

– lipsa spatiului in depozit;

Îmbunătățiri:

Pentru ca activitatile preluarii si predarii pachetelor sa fie mai productive si mai eficiente pentru angajatori am stabilit urmatoarele imbunatatiri:

Fig. 4.2. Proces preluare colet

Fig. 4.3. Zona preintrare

Fig. 4.4. Zona noua de preintrare

Făcând comparație între Fig. 4.3. și Fig. 4.4. putem observa faptul ca s-a inversat zona ambalajelor cu zona de paleti, acest lucru este mai efficient pentru utilizatorii finali atunci cand sunt nevoiti sa vina la zona de receptive marfa pentru a-si ridica coletul.

Fig. 4.5. Zona de recepție marfă

Din cauza volumului de marfă care creste in fiecare zi, s-a recurs la infiintarea unui proiect numit Autostore. Acest proiect reprezinta un sistem de asezare a recipientelor, pachetelor, coletelor, una langa alta, chiar lipite intre ele, fara a mai exista insulele de mers (aleele) si aerul traditional intre ele. Depozitarea cu Autostore este atat de densa incat este posibila obtinerea de 4 ori cantitatea de inventar in acelasi spatiu, comparativ cu rafturile conventionale. Robotii rapizi si eficienti din punct de vedere energetic aduc containerele, controlate de un sistem de trafic sofisticat.

Infiintarea acestui proiect ne va ajuta sa marim spatiul de depozitare al coletelor, al paletilor. Totodata ne va ajuta la economisirea timpului in care coletele si produsele consumaile care trebuiesc sa fie manevrate manual, sa fie manevrate automat, acest lucru este posibil cu ajutorul robotilor Autosore.

Fig. 4.6. Autostore

Acest proiect ajuta la imbunatatirea timpului de lucru a angajatilor, avand roboti rapizi controlati sa scoata piesele la locul nevoii.

Robotii Autostore-ului

Specificatii:

Incarcarea maxima pe cos este de 66 kg.

Dimensiunile cosului exterior sunt : L 25,5*(649 mm)xW 17,6*(449 mm)xH 8,7*(220 mm) sau H 13*(330 mm).

Nr. Maxim de containere stivuite: 24 ( pentru inaltimea de 8,7*) sau 16 (pentru inaltimea de 13*).

Viteza maxima a robotului: 13,2 ft/s 93,1 m/s).

Componente:

Viteza maxima de ridicare: 5,2 ft/s (1,6 m/s).

Grila: structura din aluminiu in care se depoziteaza recipientele unul peste celalalt.

Cos: unitatea in care sunt stocate produsele.

Port: unde sunt livrate containerele operatorilor.

Robot: unitatea care transporta recipiente pe pe intreaga retea.

Controller: planifica si executa toata activitatea Autostore.

Utilizarea ecologica si economii de costuri:

Consum redus de energie.

Nu este nevoie de iluminare pe acoperis in timpul functionarii normale a sistemului.

Bateria se regenereaza in timpul functionarii.

Reducerea aerului la caldura/ curatare/ racire.

Optimizarea utilizarii depozitului.

Pana la 50% mai eficient fata de metodele traditionale de culegere.

Reducerea costurilor cu forta de munca.

Control total si fiabilitate:

Numarul de inventare la sfarsitul anului nu mai este necesar.

Reducerea puternica a erorilor de proces si de livrare.

Nu exista acces la inventor decat la statiile de lucru sau in zona de servicii securizate.

Pentru a scoate zona de sitvuitoare este necesar sa scoatem rafturile de depozitare a paleților și instalăm sistemul Autostore și creăm zona “zonei gri” unde se stochează materialul pentru producție.

Fig. 4.7. Locatii noi dupa implementarea Autostore

Loc de Stocare ~ 33 000 locatii noi

Element Logistic (Autostore)

Element logistic

In general, sistemul are urmatoarea setare:

24 Roboti Autostore

4 statii de stationare

3 statii de colectare

Capacitatea de stocare intre 32-39 000, acesta depinzand de aspectul final al grilajului.

Beneficiile Autostore:

Densitatea mare de stocare.

Mai multe locatii de stocare.

40-60% reducere a spatiului.

Flexibilitate ridicata.

Usor de integrat in depozitele existente.

Schema foarte simpla de realizat: se construieste grila in jurul stalpilor si altor obstacole statice.

Se aplica in cladirile cu tavan slab.

Usor de extins.

Creste capacitatea adaugand roboti, statii de lucru si grila( locatii pentru cosuri ).

Extinderea sistemului in timpul functionarii depline.

Performanta

Disponibilitatea minina este de 98%.

Scaderea punctului unic al problemelor de esec.

Consolidarea comenzilor la posturile de lucru.

Modificarile sezoniere ajustate automat.

Proiectarea sistemului( roboti , statii de lucru, etc. ).

Capitolul V

Concluzii