Sc Celerus Srl – Productia Si Analiza Economico Financiara
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL I : ASPECTE SPECIFICE PRIVIND INDUSTRIA FAST FOOD ȘI IMM-URILE IMPLICATE ÎN SECTOR
1.1 Industria fast-food la nivel internațional si național
1.2. Probleme esențiale intâlnite in industria de tip fast-food
CAPITOLUL II : PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC CELERUS SRL
2.1 Repere privind constituirea și activitatea societății SC CELERUL SRL
2.2 Patrimoniul firmei SC CELERUS SRL.
2.3 Structura organizatorică
2.4 Piața firmei-Analiza SWOT.Analiza Porter.Concurența
2.5 CELERUS SRL –Produse și servicii realizate.Beneficiarii
CAPITOLIL Iii : SC CELERUS SRL – PRODUCȚIA ȘI ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ
3.1 Situația financiară în perioada 2012-2014.Bilanțul.Contul de profit și pierdere
3.2 Analiza activității de producție,distribuție și comercializare.
3.3 Indicatorii economico-financiari
CAPITOLUL IV : PROBLEMELE DE BAZĂ ALE MANAGEMENTULUI FIRMEI SC CELERUS SRL
4.1 Planificarea managerială și valorificarea ocaziei favorabile de pe piață
4.2 Decizia strategică.Investițiile
4.3 Conducerea firmei – Probleme specifice
CAPITOLUL V : CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND MANAGEMENTUL FIRMEI SC CELERUS SRL
5.1 Concluzii privind managementul firmei SC CELERUS SRL
5.2 Propuneri privind managementul firmei SC CELERUS SRL
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Atunci când se pun bazele unei afaceri,fiecare antreprenor ia în considerare cele mai mici detalii legate de afacerea pe care vrea să o înființeze pentru a se asigura că are toate resursele necesare pentru a o lansa, a o dezvolta și a se asigura că va rezista pe o piață în care se pune din ce în ce mai mult accent pe afacerile mici și mijlocii și pe antreprenoriat.
Lucrarea de față își propune să analizeze managementul fimei SC CELERUS SRL luând în considerare toți factorii care au dus la menținerea firmei pe piața business brașoveană timp de 9 ani. Conținutul lucrării prezintă problematica structurii organizatorice a firmei, procesul decizional în cadrul societății, cifra de afaceri înregistrată care este direct proporțională cu relația dezvoltată cu clienții firmei.
Primul capitol analizează aspectele specifice privind industria de tip fast-food la nivel internațional și național. Acest capitol își propune să facă un scurt istoric al apariției și dezvoltării afacerilor de tip fast-food care înregistrează o cifră de afaceri considerabilă, argumentând încă o dată afirmația lui P. Ducker care susținea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”
În capitolul al doilea este realizată o prezentare generală a firmei SC CELERUS SRL mai exact: domeniul de activitate al firmei, patrimoniul acesteia, structura organizatorică, analiza SWOT, produsele și serviciile realizate, beneficiarii.
Capitolul al treilea intitulat „SC CELERUS SRL- Producția și analiza economico-financiara”, abordează probleme esențiale legate de situația financiară a firmei în prioada 2012-2014, axându-se pe analiza activității de producție, distribuție și comercializare, luând în calcul indicatorii economico-financiari.
Capitolul patru tratează problemele de bază ale managementului firmei analizate prezentând planificarea managerială, investițiile viitoare valorificate în urma ocaziei favorabile pe piața brașoveana.
Ultimul capitol se intitulează „Concluzii și propuneri privind managementul firmei SC CELERUS SRL” și are două subcapitole care încearcă să scoată în evidență concluziile generale legate de conducerea întreprinderii și modul în care aceasta poate fi îmbunătățită.
Capitolul I ASPECTE SPECIFICE PRIVIND INDUSTRIA FAST FOOD ȘI I.M.M-urile IMPLICATE ÎN SECTOR
1.1 INDUSTRIA FAST FOOD LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL
“Fast-food-ul nu este un fenomen de apariție recentă. Apariția și dezvoltarea ulterioară a industriei fast-food este strâns leagată de hamburger, un preparat a cărui popularitate a crescut foarte mult în timp, astfel că în prezent este nelipsit din oferta oricărui restaurant de acest gen”
Introducerea stilului de alimentație fast-food s-a făcut progresiv începând cu anul 1904 când hamburgerii au început să apară în alimentația americanilor, 50 de ani mai târziu frații McDonald introducând sistemul de servire rapidă marcând astfel debutul industrie fast-food care s-a extins după aceea din America de Nord până în întreaga lume.
McDonald’s este în prezent cel mai mare și cel mai cunoscut lanț de restaurante cu servire rapidă din lume fiind prezent în 120 de țări cu aproximativ 30 000 de restaurante de tip fast-food .
Istoria McDonald’s începe cu deschiderea primului restaurant de tip “barbecue” în anul 1940 de către Richard și Mac McDonalds, în San Bernadito și propunea o mâncare pregătită foarte repede pe care poți să o servești imediat fără a aștepta prea mult. În anul 1948 restaurantul a început să producă doar hamburgari, cartofi prăjiți și milkshake-uri la prețuri foarte avantajoase care au atras rapid foare mulți clienți.
În 1954, Ray Kroc, un mic comerciant, a primit o comandă semnificativă, pentru acea perioadă, de opt mixere multifuncționale de la un restaurant din San Bernardino, California. Aici, Ray Kroc a găsit un restaurant mic, dar de succes, condus de frații Dick și Mac McDonald și a fost uimit de felul în care acesta funcționa. El le-a propus fraților McDonald să își extindă afacerea la nivel național.
În 1955 a pus bazele corporației McDonald’s la care a devenit și acționar. Până în 1958 McDonald’s a vândut peste 100 de milioane de hamburgeri. De atunci și până în ziua de astăzi McDonald’s reprezintă un model de afacere durabilă și profitabilă, acest tip de restaurant intrând pe piața din România în anul 1995 prin deschiderea, la parterul centrului comercial Unirea – București, a primului restaurant.
În România restaurantele de tip fast-food au luat amploare după anii ’90, deoarece condițiile socio-economice din acea perioadă au permis dezvoltarea acestora. Oamenii s-au adaptat foarte repede la schimbările petrecute în societate schimbându-și obiceiurile și modul de viață. Un factor important al extinderii industiei fast-food a constat în apariția hipermarketurilor, mall-urilor și a marilor magazine care au permis comercializarea produselor de tip fast-food și au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu de activitate.
Ideea de a mânca la fast-food a devenit populară mai ales printre tineri și nu numai, ideea în sine ca oamenii sunt stresați de timp îi face să creadă că fast-food-ul este o opțiune foarte bună mai ales când se afla în gara sau în drum spre facultate, în general când sunt presați de acest factor și anume timpul. Faptul că tinerii consumă foarte multe produse de acest gen se explică prin modul în care sunt concepute aceste produse care oferă un stil liber sau comod de consum – mâncatul direct cu mâna.
Modul de viață aglomerat, dezvoltarea economică a societății și implicit a populației, strategiile de marketing precum și abordarea, de multe ori agresivă a pieței, sunt doar câteva dintre cauzele care au stat la baza succesului industriei fast-food în România. Modificările accentuate mai ales ale stilului de viață, cu preponderența în orașele mari, unde se observă o criză acută de timp chiar și pentru a servi masa în spațiul domestic , au determinat această creștere fabuloasă a industriei fast-food. Pornită mai degrabă din dorința de a imita stilul de viață american, promovat în filmele produse în studiuourile din SUA, industria junk-food s-a transformat într-o preferință de zi cu zi a omului obișnuit care este într-o continuă mișcare intre școală, job, familie.
În capitala României există un număr aproape dublu de restaurante de tip fast-food decât restaurante cu specific românesc, poate de aceea bucureștenii preferă să manânce mai mult produsele gătite în fast-food decât cei din provincie care preferă restaurantele cu specific românesc.
Nici județul Brașov nu se lasă mai prejos, restaurantele de tip fast-food sunt prezente peste tot, în continuare vreau să enumăr câteva restaurante cu acest specific care au success în această zonă: McDonald’s, KFC, Ando’s, Panini, Peperoni’s, Blue Viking, ș.a.m Având în vedere că anul acesta s-a deschis și un mall (Coresi) cu o întindere destul de mare în Brașov acesta a venit bineînțeles cu o serie de restaurante cu specific fast-food: Pizza Hut, KFC, Brioche Doree” Zona de food-court (fast-food, slow-food, bar și lounge) una dintre ancorele principale ale Coresi, se întinde pe o suprafață de 3.500 mp și oferă 1.500 locuri la mese la care se adaugă 500 în exterior.”
1.2. PROBLEMELE ESENȚIALE ÎNTÂLNITE ÎN INDUSTRIA DE TIP FAST FOOD
Deși industria fast-food din România este foarte profitabilă, dovada fiind cifrele economice înregistrate de firmele de profil, totuși industria “junk food” se confrunta cu o serie de probleme legate în special de concurență, de preocuparea oamenilor pentru sănătate, de influențele venite din partea mass media care pun un accent deosebit pe faptul că produsele de tip fast-food sunt responsabile cu obezitatea, o problemă cu care se confrunta cea mai mare parte a populației globului.
De ce mănâncă oamenii la fast-food ? Este o întrebare pe care ne-o punem frecvent și încercând să aflăm răspunsul ne dăm seama că produsele de tip fast food au un aspect foarte plăcut, un miros destul de puternic care stimulează simțurile olfactive și transmit un mesaj creierului că acel produs trebuie consumat.
Oamenii merg la fast-food atrași de aspectul produselor pe care le văd și care se fac practic în fața lor- spre deosebire de restaurante unde mâncarea este făcută în bucătăria restaurantului, clientul nu intra în contact cu mirosul mâncării comandate înainte de a o primi, el nu poate vedea cum sunt pregătite felurile de mâncare care îi vor fi servite, iar timpul de așteptare pentru primirea comenzii este destul de ridicat. Din acest motiv, se explică preferința oamenilor de a alege restaurantele în weekend sau în timpul sărbătorilor legale atunci când nu mai sunt presați de factorul timp.
S-a observat că oamenii merg la fast-food și pentru aspectul social al mâncatului ceea ce semnifică că doresc să-și petreacă timpul împreună cu prietenii și de cele mai multe ori împrumută obiceiurile acestora. Marile centre comerciale și-au însușit această tendință a populației de a petrece cât mai mult timp în oraș- tendința văzută în rândul tinerilor în special, dar nu numai- și au creat spații care să le ofere clienților toate produsele necesare într-un singur loc.
Astfel, după o plimbare prin toate magazinele expuse de-a lungul a 3 etaje, clientul a obosit și simte că îi este foame. Se gândește că trebuie să ia masa dar își dă seama că totuși trebuie să ajungă acasă destul de repede și că nu are timp să meargă la restaurantul său preferat să comande ceea ce comanda de obicei. Dintr-o dată, coborând scările rulante, un miros foarte plăcut îl ademenește și atunci își dă seama că problema lui este rezolvată. Își va comanda un sandwich la pachet pe care să-l mănânce în drumul spre casă. Va primi comanda repede și astfel va ajunge acasă în timp util.
Faptul că într-un mare centru comercial există foarte multe restaurante de tip fast-food, la fel ca la gară sau la metrou este un plus pentru cetățeanul care are de unde să aleagă comparând prețuri și produse dar este un minus pentru aceste firme deoarece acestea sunt într-o continuă concurența pentru a atrage cât mai mult clienți și a realiza un profit cât mai mare.
Astfel, concurența dintre aceste firme poate avea atât aspecte pozitive cât și negative. Printre aspectele pozitive se număra faptul că cetățeanul poate să-și aleagă produsul dorit la un preț foarte bun, neexistând o singură firmă care să dețină monopolul. Aflate într-o permanentă concurență, firmele se văd obligate să vină cu oferte noi, cu produse noi, cu promoții pentru a-și fideliza clienții. În acest sens, de cele mai multe ori, în restaurantele de tip fast-food se observă foarte multe ofear își dă seama că totuși trebuie să ajungă acasă destul de repede și că nu are timp să meargă la restaurantul său preferat să comande ceea ce comanda de obicei. Dintr-o dată, coborând scările rulante, un miros foarte plăcut îl ademenește și atunci își dă seama că problema lui este rezolvată. Își va comanda un sandwich la pachet pe care să-l mănânce în drumul spre casă. Va primi comanda repede și astfel va ajunge acasă în timp util.
Faptul că într-un mare centru comercial există foarte multe restaurante de tip fast-food, la fel ca la gară sau la metrou este un plus pentru cetățeanul care are de unde să aleagă comparând prețuri și produse dar este un minus pentru aceste firme deoarece acestea sunt într-o continuă concurența pentru a atrage cât mai mult clienți și a realiza un profit cât mai mare.
Astfel, concurența dintre aceste firme poate avea atât aspecte pozitive cât și negative. Printre aspectele pozitive se număra faptul că cetățeanul poate să-și aleagă produsul dorit la un preț foarte bun, neexistând o singură firmă care să dețină monopolul. Aflate într-o permanentă concurență, firmele se văd obligate să vină cu oferte noi, cu produse noi, cu promoții pentru a-și fideliza clienții. În acest sens, de cele mai multe ori, în restaurantele de tip fast-food se observă foarte multe oferte. De exemplu, pentru o diferență mică de preț, clientul primește și un alt produs. Luate separat, cele două produse ar costa mult mai mult decât promoția. Meniurile complete înregistrează și ele un real succes deoarece clientul primește mai multe produse, diversificate, la un preț foarte bun.
Concurența dintre aceste restaurante de tip fast-food se dovedește prielnică pentru client dar nu întotdeauna și pentru firme deoarece trebuie să vină cu noi produse, oferte, promoții și nu puține au fost situațiile în care unele firme mai mici au dispărut de pe piață deoarece nu au putut să facă față concurentei și să vină cu idei și produse noi care să-i garanteze persistența în mediul business din România.
Nici mass-media nu se dovedește un “prieten” al restaurantelor de tip fast-food prezentând efectele pe care produsele oferite de acest tip de restaurante le au asupra populației. Se scoate în evidență faptul că produsele fast- food sunt sărace în nutrienți dar au o mare cantitate de zaharuri rafinate care sunt responsabile de creșterea glicemiei, ingredientele folosite pentru prepararea lor nu sunt de cea mai bună calitate punându-se accent pe cantitate și nu pe calitate. De exemplu, se preferă utilizarea margarinei care determină depunerea de grăsimi pe vasele de sânge și nu se folosește untul care este superior calitativ. Mass-media atrage atenția și asupra faptului că se folosesc foarte multe alimente care sunt congelate, refrigerate, produsele au în compoziția lor coloranți, conservanți, îndulcitori, antioxidanți și întăritori de aromă. În industriile de tip fast-food, nimic nu se risipește, totul se retransformă, adică clienții consumă produse care sunt rezultatul unor “resturi” refolosite și recombinate ceea ce poate dăuna grav sănătății.
Campanii anti fast-food există peste tot în lume și sunt mai mult sau mai puțin mediatizate. Cel mai mare opozant al acestui tip de mâncare este celebrul bucătar Jamie Oliver care a demarat o amplă campanie în școlile britanice pentru a promova hrana sănătoasă bazată pe legume și pe fructe. Un alt opozant al mâncărurilor de tip fast-food este Eric Schlosser care a publicat în USA, cartea “Fast food națion” în care își exprima părerea negativă legată de produsele oferite de restaurantele fast-food. Schlosser a publicat și “Chew on this” dedicată copiilor și tineri care sunt informați în legătură cu pericolele la care se expun atunci când mănâncă doar fast-food. În 2004 în America apărea și documentarul “Super size me” în care regizorul a dorit să teste pe propriul organism efectele negative pe care le pot avea mâncărurile de tip “junk-food”. Astfel, pentru o perioadă mai îndelungată de timp el a consumat doar mâncare fast-food, zilnic, de trei ori pe zi și a renunțat să mai facă exerciții fizice. După o lună, greutatea lui corporală se modificase, având cu 11, 1 kg mai mult ceea ce semnifică o creștere de 13% din masa să corporală. Regizorul a observat și faptul că starea sa emoțională nu era stabilă având dese și diferite schimbări de comportament și prezența a disfuncțiilor sexuale. Abia după 14 luni protagonistul regizor a revenit la greutatea actuală.
Fast-food-urile din România întâmpina aceleași greutăți în ceea ce privește concurența foarte mare dată de apariția tot mai multor restaurante de profil, mai mari sau mai mici, naționale sau locale care își dezvoltă afacerea bazându-se pe nevoile omului modern pentru care timpul este un factor foarte important. Și în România mass-media promovează efectele dăunătoare asupra organismului produse de acest tip de mâncare dar nu cu acceași intensitate cu care o face mass-media americană, poate și pentru că societatea românească nu se confruntă cu același procent ridicat de obezitate întâlnit în rândurile populației. Ca o contrapondere, se încurajează foart mult meniurile care conțin mâncare organică, bio, se pune accent pe necesitatea de a face cât mai multă mișcare și pe o viață activă.
Deși există foarte multe aspecte negative legate de consumul de mâncare de tip fast-food și oamenii sunt conștienți de toate ingredientele care intra în alcătuirea unui astfel de meniu, continuă să fie clienți fideli restaurantelor de profil și astfel asigură stabilitatea și chiar o foarte bună cifra de afaceri pentru un astfel de restaurant.
Capitolul II Prezentarea societății comerciale CELERUS S.R.L
2.1 Repere privind constituirea și activitatea societății Celerus S.R.L.
Denumirea societății: CELERUS SRL.
Sediul Social: Brașov, Bulevardul Griviței nr. 69
Punct de lucru : Brașov, Strada 15 Noiembrie nr. 6
Numărul de înregistrare în Registrul Comerțului: J08/2816/2006
Cod unic de înregistrare: 19236526
Formă de constituire: Societate cu răspundere limitată
Natura capitalului : integral privat
Obiectul principal de activitate : Comerțul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie, produselor zaharoase, produse de tip fast-food în magazine specializate.
Asociați:
CELERUS S.R.L a luat ființă în anul 2006 în baza Legii nr. 31 / 1990 privind societățile comerciale. Capitalul social nu a suferit modificări pe perioada celor 8 ani de existență a firmei, fiind constituit prin aportul a doi asociați și distribuit în mod egal între asociați.
Societatea are o tradiție de peste 8 ani în domeniul alimentației publice, iar investițiile făcute în ultimii trei ani i-au permis să-și dezvolte o capacitatea de producție astfel încât să își crească semnificativ cota de piață.
Compania produce și comercializează atât produse de tip fast food cât și pizza, care au un nivel de calitate ridicat, impus de concurența tot mai mare de pe piața restaurantelor fast food, fapt pentru care acestea se bucură de aprecierea clienților. Pentru a răspunde cerințelor pieții, societatea efectuează și livrări la domiciliul, activitate ce a luat amploare în ultima perioadă
Spațiul în care firma își desfășoară activitatea este repartizat pe două etaje, la nivelul parterului existând fast-food-ul, iar la etaj pizzeria – spațiu special amenajat pentru nefumători. La etaj există și o terasă, bine delimitată de pizzerie, ce se închide pe timpul iernii, acest spațiu fiind alocat fumătorilor..
În ceea ce privește resursele umane, în prezent firma are un număr de 80 de angajați, număr care a crescut semnificativ în ultimii trei ani de activitate, datorită creșterii volumului activității. Media de vârsta a angajaților este de 25 de ani iar în ceea ce privește ponderea pe sexe, exista 51% femei și 49 % bărbați.
În cadrul unei firme furnizorii sunt factorii economici dar și una din componentele micormediului întreprinderii, de o foarte mare importanță care oferă firmei resursele necesare desfășurării propriei activități.
Astfel, în cadrul unei firme întâlnim diferite tipuri de furnizorii: de materii prime, materiale auxiliare, mărfuri destinate comercializării precum și de servicii:
Principalii furnizori ai societății sunt:
Furnizori de materii prime și materiale auxiliare ;
Best Horeca Distribution S.R.L;
Dora Pan S.R.L.;
Nova Pan Distribution S.R.L
Super AVA S.R.L.,
Agroalim Distribution S.R.L.,
Supremia Grup S.R.L.,
Cyrom România S.R.L.,
Furnizori de mărfuri ;
Quadrant Amroq Beverages S.R.L.,
Amigo & Intercost S.R.L.,
Metro S.R.L.,
Sergiana Prodimpex S.R.L.,
Valeta COM S.R.L.
Furnizori de servicii :
Macromex Food Service S.R.L
RER
2.2. PATRIMONIUL FIRMEI CELERUS S.R.L.
Poziția financiară se poate defini ca o situație ce oferă informații privind activele, datoriile și capitalurile proprii ale unei entități economice și relațiile dintre structura financiară a activului, lichiditatea și solvabilitatea valorilor economice, rotația activelor și pasivelor, ca reflecții ale resurselor economice, pe de o parte, și a structurii de finanțare, pe de altă parte, izvorâtă din nevoile utilizatorilor și de capacitatea de a se adapta la schimbările de mediu în care își desfășoară activitatea.
Categoria de patrimoniu a fost studiată în literatura de specialitate din două puncte de vedere: juridic și economic.
Juridic, categoria de patrimoniu a fost definită ca fiind un complex de elemente reprezentând, pe de o parte, bunurile economice ale unei entități, iar pe de altă parte, drepturile și obligațiile cu valoare economică ale aceleiași entități.
Ecuația patrimoniului potrivit concepției juridice este de formă:
BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGAȚII
Bunurile economice reprezintă tot ceea ce posedă entitatea, identificându-se cu elemente sub formă de terenuri, clădiri, construcții, mașini, utilaje și instalații de lucru, mijloace de transport, stocuri de materii prime și materiale consumabile, stocuri de mărfuri, produse finite și semifabricare, disponibilități bănești și alte elemente de avere. Se mai numesc și resurse economice.
Drepturile și obligațiile cu valoare economică reprezintă raporturile ce se stabilesc în procesul de procurare și gestionare al bunurilor. În situația în care titularul de patrimoniu este proprietar și, deci nu trebuie să acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate în posesia și folosința sa, aceste raporturi capătă formă de drepturi. În situația în care pentru bunurile economice ca elemente patrimoniale, titularul de patrimoniu trebuie să dea un echivalent valoric sau să îndeplinească o prestație, aceste raporturi capătă formă de obligații.
Economic, categoria de patrimoniu delimitează valorile economice prin prisma utilizărilor și surselor.
Ecuația generală a patrimoniului este de forma:
UTILIZĂRI (Activ) = SURSE (Pasiv)
Utilizările definesc modul de folosire al resurselor de către unitatea patrimonială în cadrul activității pe care aceasta o desfășoară. La rândul lor utilizările pot fi grupate în:
utilizări permanente sau stabile, adică bunuri de folosință îndelungată (mai mare de un an);
utilizări temporare sau curente;
utilizări rezultat sub formă de pierdere generală ca urmare a unei activități nerentabile.
Sursele reprezintă izvoarele de constituire a activului sau de finanțare a bunurilor economice, având o determinare juridico-financiară. Ele pot fi grupate în :
surse proprii asigurate de către proprietar (aporturi), amortizări, sume provenite din despăgubirile de la asigurări, valorificarea unor imobilizări, dobânzi și dividende primite, etc.;
surse atrase sau străine furnizate de terțe persoane fizice sau juridice (băncile pentru credite, firmele de leasing pentru bunurile luate în leasing, furnizorii pentru marfa primită dar încă neachitată, clienții care au achitat marfa în avans, salariații pentru munca prestată dar încă neplătită sub formă de salarii, instituțiile publice pentru taxele, impozitele și contribuțiile datorate, etc.),
surse rezultat sub forma profitului realizat la închiderea exercițiului financiar – contabil.
În continuare, am analizat informațiile contabile prezentate în documentul bilanț, întocmit de societate Celerus S.R.L. în perioada 2012 – 2014.
Tabel 1.0 – Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la societatea Celerus
În cele ce urmează, voi face o analiză privind evoluția structurilor prezentate în bilanț și prezentate sintetic în tabelul de mai sus.
Imobilizările necorporale ale entității aveau în anul 2012 valoarea de 300 lei, urmând să constatăm că valoarea acestora a crescut la 642 lei în 2013, reprezentând o creștere cu 214%, iar în anul 2014 se observă o scădere cu 66,04% fiind prezentate la valoarea de 218 lei.
Imobilizările corporale ale societății au înregistrat creșteri succesive în perioada analizată astfel în 2012 aveau valoarea de 443.612 lei, ajungând la 553.359 lei în anul 2013 ceea ce înseamnă o creștere cu 24,74%, trendul ascendent menținându-se și în anul 2014, când imobilizările corporale au înregistrat valoarea de 617.726, reprezentând o creștere cu 11,63%.
În ceea ce privește imobilizările financiare, entitatea economică nu deține astfel de imobilizări în perioada analizată.
Analizând totalul activelor imobilizate, constatăm că în toți cei 3 ani imobilizările corporale dețin ponderea cea mai mare, imobilizările necorporale reprezentând sub 1% din totalul activelor imobilizate.
Stocurile înregistrau valoarea de 753.605 lei în 2012, scăzând în anul 2013 cu 26,93% până la valoarea de 550.654 lei, iar în 2014 scad din nou cu 5,49%, fiind prezentate la valoarea de 520.386 lei. Creanțele societății prezentau în 2012 valoarea de 15.435 lei, urmând o scădere cu 32,43% în 2013, această tendință menținându-se și în anul 2014, când au înregistrat o diminuarea a valorii cu 24,96% ajungând astfel la suma de 7.826 lei.
Elementul casa și conturi la bănci avea în anul 2012 suma de 48.970 lei, în anul 2013 se observă o scădere cu 27,75% , până la valoarea de 35.382 lei, iar în anul 2014 acestea scad comparativ cu anul 2010 cu 7,15%, la suma de 32.852 lei.
Analizând totalul și structura activelor circulante observăm că ponderea cea mai mare o reprezintă stocurile în toți anii astfel: în 2012 92,12%, în 2013 92,31%, iar în 2014 92,74% din total. Creanțele reprezentau în 2012 1,88%, în 2013 1,74%, iar în 2014 1,39% din total active circulante, iar restul de 6% în 2012, 5,95% în 2013 și 5,87% în 2014 este reprezentat de casă și conturile la bănci.
În cazul societății Celerus observăm că din totalul activelor ponderea cea mai mare o dețin activele circulante în anii 2012 și 2013, cu 64,82%, respectiv 51,85%, însă în anul 2014 se constată că ponderea cea mai mare o reprezintă activele imobilizate cu 52,41% din total active.
Societatea comercială Celerus S.R.L. nu a înregistrat cheltuieli în avans pe parcursul celor 3 ani analizați.
Datoriile pe termen scurt erau de 33.448 lei în 2012, în 2013 sumă era de 37.952 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 13,46% față de anul anterior, iar în 2014 valoarea lor era de 50.836 lei, constatându-se o creștere cu 33,95% față de anul 2013.
În cazul datoriilor pe termen lung observăm că acestea înregistrau valoarea de 1.157.379 lei în anul 2012, urmând o scădere cu 14,34% în anul 2013 până la suma de 991.434 lei, această tendință fiind constatată și în 2014 când au scăzut cu 10,03% până la nivelul de 891.999 lei, comparativ cu anul 2013.
În perioada analizată ponderea cea mai mare în totalul datoriilor o reprezintă datoriile pe termen lung astfel: în 2012 97,2%, în 2013 96,31%, iar în 2014 94,61%, restul fiind reprezentat de datoriile pe termen scurt. Se mai poate observa și faptul că în timp ce pe parcursul celor 3 ani analizați datoriile pe termen scurt au prezentat o creștere, cele pe termen lung au înregistrat o scădere. Societatea Celerus S.R.L. nu a înregistrat venituri în avans, dar nici provizioane pe parcurusl celor 3 ani analizați.
Capitalul social al societății nu a înregistrat fluctuații pe parcursul existenței entității și s-a menținut la valoarea de 200 lei, aceasta este valoarea minimă prevăzută de lege în cazul societăților cu răspundere limitată.
Rezervele din reevaluare au fost de 3.226 lei în anul 2012, prezentând o creștere cu 69,34% ajungând la suma de 5.463 lei în anul 2013, iar în 2014 se constată o scădere cu 11,37%, astfel fiind înregistrate la suma de 4.842 lei.
Rezervele legale au înregistrat valoarea de 500 de lei, această valoare rămânând la același nivel în perioada analizată.
Elementul alte rezerve avea în anul 2012 valoarea de 13.514 lei, iar în anul 2013 a înregistrat o creștere cu 100,02%, atingând valoarea de 27.031 lei, pentru că în anul 2014 să constatăm o nouă creștere cu 19,27% față de 2013, elemetul alte rezerve prezentând suma de 32.240 lei.
Profitul reportat de societate în anul 2012 a fost de 16.216 lei, în anul 2013 a fost în sumă de 22.694 lei însemnând o creștere cu 39,95% față de 2012, iar în anul 2014 s-a înregistrat o nouă creștere cu 72,32% comparativ cu 2013, profitul reportat atingând nivelul de 39.107 lei.
Profitul exercițiului a fost de 37.439 lei în 2012, în 2013 de 65.192 lei reprezentând o creștere cu 74,13% față de 2012, iar în anul 2014 profitul exercițiului a fost de 159.284 lei, însemnând o creștere cu 144,33% față de anul 2013.
2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Capitalul social al societății CELERUS SRL este deținut în mod egal de către doi asociați.Societatea este condusă de către Adunarea Generală a Asociaților, care este constituită și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1900 privind societățile comerciale
Cei doi asociați au putere decizională și pot reprezenta, individual, în mod legal societatea.Structura organizatorică este de tip ierarhic – funcțional, fiind alcătuită din compartimente operaționale și funcționale.
Pregătirea deciziilor și asistenta de specialitate se realizează prin compartimente funcționale (servicii și birouri) ce răspund cerințelor unui anumit domeniu de activitate:
financiar –contabil;
comercial;
tehnic-administrativ;
de personal.
Structura de conducere poate fi reprezentată grafic prin organigrama, care evidențiază modul de grupare a organismelor, posturilor de conducere, compartimentelor și relațiilor organizatorice dintre ele, distribuite pe niveluri ierarhice.
Prin intermediul organigramei se pot evidenția erori de subordonare a diferitelor posturi sau compartimente,gradului de încărcare a cadrelor de conducere,se pot face aprecieri asupra respectării unor principii generale de elaborare a structurii
Rolul primordial al resurselor umane la scara întregii societăți este recunoscut și argumentat de numeroși oameni de știință din diferite țări.
Principalele elemente care o demonstrează sunt următoarele:
forța de muncă este singura creatoare de valoare de întrebuințare;
resursa umană este singura creatoare, nu numai sub aspect economic, ci sub aspect spiritual științific de noi idei concretizate în produse, tehnologii, metode de conducere, soluții organizatorice noi este apanajul exclusiv al omului;
eficacitatea utilizării resurselor materiale și informaționale depinde într-o măsură hotărâtoare de resurse umane.
Potențialul uman rămâne a fi cea mai importantă resursă a companiei și numai valorificarea ei corectă duce la succesul oricărei afaceri.
Accentuarea rolului resurselor umane nu semnifică însă o subevaluare a resurselor materiale, financiare și informaționale.
Structura organizatorică a societății CELERUS S.R.L. este prezentată în Anexa 1
La sfârșitul anului 2014, CELERUS SRL avea un număr de 80 salariați a căror medie de vârstă era de 25 ani, dintre care 51% femei și 49% bărbați.
Structura personalului în funcție de domeniul de calificare:
Structura personalului în funcție de domeniul de activitate :
Cei doi asociați sunt direct implicați în activitatea curentă a companiei, împărțindu-și responsabilitățile în funcție de calificarea fiecăruia dintre ei .
Unul dintre asociați se ocupa exclusiv de activitatea legată de resursele umane prin:
elaborarea politicii salariale din carul firmei și a celei de cointeresare a tuturor salariaților la activitatea companiei;
planificarea și efectuarea recrutărilor, definirea responsabilităților salariaților;
Cel de-al doilea asociat se ocupa de activitatea financiar – contabilă a companiei. Dată fiind complexitatea acestui domeniu, acesta este asistat de către un expert contabil care i se subordonează în mod direct.
Având în vedere concurența existenta în domeniul restaurantelor de tip fast food , cei doi asociați colaborează la elaborarea strategiei generale a activității companiei și mai mult decât atât au angajat personal calificat pentru postul de Manager fast food. (vezi Anexa 1)
2.4. PIAȚA FIRMEI – ANALIZA SWOT. CONCURENTA
CELERUS SRL are sediul aproape de centrul orașului Brașov, în apropierea teatrului orașului, a unui corp studențesc al Universității Transilvania locația sa fiind un prim punct forțe care a contribuit la dezvoltarea economică a firmei. Faptul că firma are prețuri mai mici decât concurenta- McDonald’s, KFC, Panini, Shaorma Florian, Azima – și produse de o calitate superioară explica cei 8 ani de existență pe piață.
Firma are o gamă diversificată de produse cum ar fi : shaorma, sandwich-uri, hamburgeri, cartofi prăjiți, șnițele, pește, cașcaval pane, salate, pizza, meniul zilei dar și alte meniuri complexe care îmbina aceste produse, băuturi răcoritoare, cafea, platouri, prăjituri, paste, bruschete. Meniurile sunt de trei tipuri: mic, mare și XXL. De exemplu, un meniu mare conține: cartofi prăjiți, salată de varză, pâine, șnițele, sosuri dar dacă clientul dorește înlocuirea garniturii aceasta se poate schimba cu o altă garnitură- de orez și legume mexicane la același preț . Astfel de modificări se pot realiza la cererea clientului și reprezintă un avantaj atât pentru el cât și pentru firmă în fața concurenței care nu permite astfel de modificări ale meniurilor.
Un alt atuu al firmei îl reprezintă faptul că produsele sunt pregătite în fata clienților aceștia putând vedea modul în care li se prepară mancarea- dacă angajații folosesc echipamentele necesare precum mănuși, șapca, etc. Deoarce firma comercializează produse foarte diferite aflate în aceeași locație, constituie un alt factor important care îi permite clientului să economisească timp și energie deoarece nu trebuie să se deplaseze pentru a-și satisface nevoile. Firma se ocupă și de livrări la domiciliu și faptul că oferă produse diverse o face să se bucure de un real succes.
Având în vedere că se lucrează în regim de tip fast-food, personalul este foarte bine pregătit pentru a face față volumului mare de comenzi. Angajații firmei sunt persoane tinere care se adaptează foarte ușor condițiilor de muncă și stresului regăsit în restaurantele de tip fast-food.
CELERUS SRL dispune și de echipamente de muncă precum friteuze, malaxoare, cuptoare electrice, cameră frigorifică, prese pentru încălzirea sandwichurilor și a shaormelor, foarte moderne care permite realizarea rapidă a unui număr foarte mare de comenzi.
Firma are și o strategie de marketing foarte puternică care se axează pe nevoile clienților dezvoltând astfel foarte multe oferte și promoții care să le satisfacă nevoile. De exemplu, în acest moment pizzeria are o promoție foarte avantajoasă, clientul primind pentru două pizză mari cumpărate o cea de-a treia gratis. Oferta se adresează în special studenților din căminele studențești sau angajaților firmelor mari și este avantajoasă deoarece cea de-a treia pizză pe lângă faptul că este gratis, se poate alege din totalitatea sortimentelor care exista în meniu și nu dintr-un număr limitat.
CELERUS SRL deține și un site online foarte bine organizat unde pe lângă faptul că există informații despre toate produsele din meniu, locația sa, depre noi oferte, noi preparate,clientul poate plasa și comanda dorită fără a fi nevoie să contacteze telefonic serviciul de livrări. Cele 5 mașini cumpărate de firma special pentru activitatea de livrare asigura primirea comenzii într-un timp foarte rapid și în foarte bune condiții.
Firma Ando’s are o locație foarte frumos amenajată, este foarte spațioasă având și două terase iar atmosfera interioară este veselă, culorile sunt vii, exista panouri care expun foarte clar și colorat produsele, prețurile și promoțiile. Curățenia se realizează permanent și deși este un fast-food non stop, în fiecare dimineața acesta se închide pentru două ore pentru a se realiza o curățenie generală.
Relația cu furnizorii este, de asemenea, foarte bună, firma lucrând cu anumiți distribuitori de foarte mult timp și reușind să dezvolte o relație durabilă bazată pe încredere și pe respectarea sarcinilor și atribuțiilor folosindu-se metode de muncă și concepte corecte.
În ceea ce privește punctele slabe ale firmei, se poate menționa, în primul rând, faptul că aceasta nu dispune de un spațiu propriu și trebuie să plătească chirie ceea ce duce la scăderea profitului înregistrat. Un alt punct slab îl constituie și faptul că firma nu are un loc de parcare pentru clienți, aceștia trebuind să plătească pentru locurile de parcare care de cele mai multe ori nu sunt nici ușor de găsit.
Faptul că există foarte multe firme care oferă o parte din produsele regăsite în meniul Ando’s și sunt situate foarte aproape de locația societății CELERUS SRL nu este tocmai un avantaj deoarece exista o concurentă permanentă și puternică iar firma trebuie să vină întotdeauna cu produse și strategii de marketing noi pentru a nu-și pierde clienții vechi și pentru a-și atrage clienți noi.
În ceea ce privește oportunitățile, firma CELERUS SRL are reale șanse de a crește livrările de produse pe care le comercializează și în zonele limitrofe orașului Brașov acolo unde există foarte multe firme precum, Scheffler, Hutchinson, Quin, Autoliv, Continental, abordând o strategie de marketing bazată pe promoții și reduceri pentru comenzile mari.
O altă oportunitate de a crește cifra de afaceri a firmei sus-mentionata o reprezintă posibilitatea încheierii unor contracte cu magazinele din zona Memorandumului și Colină, pentru a furniza produse fast-food, acolo unde sunt amplasate căminele studențești ale Universității Transilvania.
Deschiderea centrului comercial “Coresi” din Brașov reprezintă o amenințare pentru CELERUS SRL. Mall-ul deschis în lună martie la ieșirea din Brașov oferă foarte multe cafenele și fast-food-uri : Coresi Lunch and Burgers by Restaurant Belvedere, Dodo Pizza, KFC, Mesopotamia, CROUTON, SUBWAY. O altă amenințare la adresa firmei analizate vine din partea controalelor excesive care se fac de către D.S.P Brașov, ANAF, ITM, Garda Financiară, etc
Dificultatea economică cu care se confrunta România tradusă prin inflație, recesiune, lipsa locurilor de muncă reprezintă o amenințare pentru firmă deoarece reduce puterea de cumpărare a clienților. În orașul Brașov, lipsa locurilor de muncă pentru persoanele de vârsta a doua sau a persoanelor cu diverse dizabilități dar și pentru sectorul tânăr al populației, studenții, este de luat în considerare.
Creșterea excesivă a prețurilor la materiile prime ar constitui o amenințare foarte puternică pentru Ando’s atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. O astfel de creștere duce la elaborarea unei strategii de producție care vizează eliminarea unor produse din meniu sau reducerea gramajului acestora. O altă măsură luată în astfel de situații ar însemna utilizarea unor materii mai slabe din punct de vedere calitativ ceea ce poate duce la pierderea unui număr însemnat de clienți, consecință negativă reflectată în cifra de afaceri. O altă amenințare pentru firmă analizată o reprezintă și influența mass-media care evidențiază din ce în ce mai mult faptul că produsele de tip fast-food reprezintă un pericol pentru organismul omenesc deoarece au un conținut redus de fibre, au foarte multe calorii, au un conținut ridicat în grăsimi dar și foarte multe glucide mai ales sub formă lichidă. Toate acestea duc la dezvoltarea obezității și a diabetului zaharat și pun în pericol sănătatea consumatorului de alimente fast-food. Cei mai afectați de consumul poduselor fast-food sunt mai ales copiii care în perioada de dezvoltare au foarte mare nevoie de fructe, legume, în general o alimentație foarte sănătoasă îmbinata cu sport. Analiza Porter. Amenințarea venită din partea unor companii noi care doresc să pătrundă într-o industrie înseamnă scăderea cotei de piață și a profitabilității pentru companiile existente. Un numar mare de noi societăți intrate pe piață semnifică o concurență mai ridicată, cifre de afaceri în scădere și dispariția de pe piață a firmelor neproductive. Numărul de firme care pot intra pe o piață economică depinde de limitele impuse la pătrunderea în industria respectivă. Licențele și barierele impuse de autorități, economiile de scară, investițille mari de capital, resurse intelectuale și tehnologii greu de egalat- toate constituie limitări la intrarea într-o industrie. În ceea ce privește industria de tip fast-food este foarte ușor de pătruns cu un plan de afaceri bine pus la punct. Autorizațiile care se cer nu sunt foarte multe și pot fi facil obținute. În Brașov, în ultimii ani, au apărut foarte multe restaurante cu specific fast- food care semnifică o concurență acerbă pentru SC CELERUS SRL. Firmele nou aparute sunt: shaormeria „La Florian” care este poziționată lângă firma analizată, shaormeria „Kebab”, și ea destul de aproape de sediul societății în discuție, la fel ca și shaormeria „Azima”. Produsele și serviciile de substitutie influenteaza în mod direct cererea care se înregistrează într-o industrie. Uneori este dificilă identificarea acestei amenințări deoarece produsul de substituție poate face parte dintr-o altă industrie și în momentul în care apar multe produse și servicii de substituție, cifra de afaceri a unei industrii este afectată vizibil. Un produs se califică drept un substituent bun daca satisface acceleași nevoie si daca este mai avantajos din punct de vedere al prețului. În ceea ce privește firma analizată o reală amenințare vine din partea patiseriei “Gigi” care este situată lângă SC CELERUS SRL și care oferă produse de patiserie și covrigarie. De exemplu, prețul unui covrig este de 1 leu, cel mai scump produs fiind de aproximativ 4 lei, pe când în ceea ce privește firma supusă analizei, cel mai ieftin produs costa 3,5 lei iar cel mai scump, 21 lei. Furnizorii cu o putere de negociere mare vor obține prețuri mai bune pentru serviciile și produsele pe care le oferă și vor reduce din cifra de afaceri a industriei pe care o deservesc. O mare putere de negociere a acestora semnifică majorarea prețurilor sau scăderea considerabilă a calității produselor livrate. Furnizorii firmei SC CELERUS SRL sunt într-un numar foarte mare dat fiind și domeniul de activitate al societății iar faptul că materiile livrate nu sunt speciale, putându-se renunța în orice moment la contractele cu aceștia, puterea lor de negociere este scazută. Uneori, clienții puternici ai unei firme pot negocia contracte tot mai favorabile pentru ei, forțând o scadere a prețurilor, ceea ce va duce la o concurență mai aprigă în cadrul industriei. Foarte multe companii din România sunt dependente de un singur client care, de cele mai multe ori,aduce jumatate din veniturile obținute. O asemenea situație este neprielnică pe o perioadă lungă. Puterea clienților este mai mare atunci când numărul lor este mai mic. În ceea ce privește puterea de negociere a clienților firmei SC CELERUS SRL, aceasta nu poate afecta profitabilitatea firmei deoarece firma nu are contracte cu clienți puternici care sa-i afecteze veniturile dacă s-ar renunța la contractele încheiate. Existența firmei depinde de toți clienții societății pe care trebuie sa-i fidelizeze prin calitatea produselor și a serviciilor oferite. Concurența dintre firmele aflate pe o piața și care oferă produse similare se manifestă prin campanii agresive de marketing, îmbunătățirea produselor oferite, scădere de prețuri, etc. Toți acești factori duc la scăderea profitabilității. Concurența este mare atunci când produsele oferite de companii sunt foarte similare sau aproape identice, barierile la ieșire sunt mari, iar industria este în faza de maturitate și creșterea este lentă. Concurența cu care se confruntă firma supusa analizei este una mare deoarece în Brasov există foarte multe firme care oferă produse similare- McDonald’s, KFC, Panini, Shaorma Florian, Azima- și de aceea SC CELERUS SRL trebuie să-și mentină clienții actuali și să atragă noi clienți prin calitatea produselor și serviciilor oferite dar și prin diversificarea acestora.
2.5. CELERUS SRL – PRODUSE ȘI SERVICII REALIZATE. BENEFICIARII
Firma CELERUS SRL realizează o gamă diversificată de produse atât la nivel de fast-food cât și la nivel de pizzerie. În ceea ce privește fast food-ul, se comercializează următoarele produse:
sandwich-uri cu șnițel – mici, mari și mijlocii-;
sandwich-uri cu pește, medii și mari;
sandwich-uri cu pui grill, mici, medii și mari;
loompy fresh, loompy hamburger, loompy sandwich, loompy tortilla.
produse de tip shaworma:
Kebab mare și mic;
shaorma rulata mare și mică;
shaorma la farfurie mare și mică.
Diverse sortimente de salate : Maxi sau Maxi Plus;
Pizza, în sortimente și gramaje diferite;
Diverse sortimente de mâncare gătită “ca la mama acasă”;
Deserturi diverse;
Apa, băuturi răcoritoare și alcoolice (Vezi Anexa 2)
În ceea ce privește prețurile acestor produse, putem spune că sunt accesibile, sandwich-uile mari având un preț de cca 8,50 lei și un gramaj de aproximativ 410 g, sandwich-urile medii costă 6,0 lei/300 g, iar sandwich-urile mici costă doar 3,5 lei având un gramaj de 260 g.
Clienții pot cumpăra sandwich-urile loompy fresh, hamburger și standard la doar 5,50 RON și loompy tortilla pentru doar 6,0 lei.
Meniurile sunt de 3 feluri, mici, mari și XXL și clientul poate comanda diverse meniuri: cu șnițel, cu pui grill, cu pește, cu cașcaval pane, cu aripioare picante, cu cârnăciori,cu pulpe, sau o combinație între acestea.
Există și meniuri speciale, doar XXL, care nu se pot combina, de exemplu, meniuri de cotlet și de coaste picante. Meniurile mici costă 7 sau 8 lei, în funcție de ceea ce conțin, de exemplu meniul de pulpe este mai scump decât meniul de șnițel, meniurile mari costa 13,50 lei iar meniurile XXL costa 14,50 lei. Există și 3 tipuri de sosuri care se pot include în meniuri și anume sosul de ketchup, sosul de maioneză și sosul Ando’s care este pregătit după o rețetă dezvoltată de firma, iar clientul poate comanda și alte 3 tipuri de sosuri realizate în fast-food: sos barbecue, sos special pentru coaste și sos Dracula.
Spre deosebire de alte fast-food-uri, la SC CELERUS SRL găsim și mâncare gătită “ca la mama acasă” pentru că Andos’s te ajută să servești “masa de acasă” oriunde te-ai afla. Astfel, oferta zilei de luni cuprinde ciorba țărănească de pui sau de vită și varză călită cu ciolan afumat. Ziua de marți aduce ciorba de burtă și copanele cu orez sârbesc. Miercuri poți servi ciorba de perișoare și musaca de cartofi cu carne de vită, joi, ciorba de pui a la grec, și fasole cu cârnați iar vineri exista în meniu ciorba de fasole cu ciolan afumat și piure de cartofi cu cotlet de porc.
Pentru evenimente speciale se pot comanda și platouri care sunt de mai multe feluri: Platou Slim Salad, Platou Caniblis, Platou Cheese and Chicken, Platou Crispy Hoț, Platou Fantezie, Platou Fiesta de Pui, Platou Fresh Mix, Platou Mad Cheese, Platou Party Fish, Platou Party Pack, Platou Picky Food, Platou Rolling Snack, Platou Tasty.(Vezi Anexa 3)
În fast-food se pot comanda ca și desert dulciuri precum papanași și muffins. În ceea ce privește băuturile răcoritoare, acestea sunt din gama pepsi sau Ursus, clientul putând să opteze și pentr cafea sau diferite variații ale acesteia: cafea americană, cafea simplă, cafea cu lapte, lapte cu cafea, cafea neagră, capucino, ciocolată caldă. Clienții răciți pot opta pentru o gamă variată de ceaiuri- de diferite fructe, de mentă, de tei, îndulcite cu zahăr sau cu miere iar clienții obosiți pe care îi așteaptă o zi sau o noapte lungă pot comanda diferite energizante.
Pizzeria Ando’s oferă și ea o serie de produse de o calitate foarte bună și la un preț avantajos. Aici găsim diferite tipuri de pizza: Focaccia, Pizza Fructe de Mare, Pizza Ando’s, Pizza Bacon, Pizza Bianco, Pizza Brașoveana, Pizza Calzone, Pizza Canibalis, Pizza Capriciosa, Pizza cu Fructe de Mare, Pizza de Post, Pizza Fierbintica, Pizza Hawai, Pizza Hot Colors, Pizza Kebab, Pizza Margherita, Pizza Marina, Pizza Prosciuto Crudo, Pizza Prosciuto Funghi, Pizza Quatro Formaggi, Pizza Quatro Stagioni, Pizza Țărănească, Pizza Turcească, Pizza Vegetariană, care au două mărimi: mică și mare, cele mici având un gramaj cuprins între 300 g și 420 g în funcție de tipul acestora, și un preț între 9,70 lei și 11, 60. Pizza mare are un gramaj cuprins între 420 g și 560 g și un preț cuprins între 13,0 lei și 14, 50 lei. Există și o pizză făcută pentru famile sau petreceri, numită Pizza Party, cu un gramaj de 1850 g și un preț de 39 lei. La pizza se pot comanda și sosuri care sunt de 4 feluri: sos de roșii dulce, sos picant, sos de usturoi cu smântână sau sos tartar. Acestea costa fiecare 1,5 lei și au 25 g.
Clienții Ando’s pot comanda și un antreu care constă în mai multe tipuri de bruschete. Pot alege între bruschete cu gorgonzola, 180 g, care costă 5, 90 RON, bruschete cu mozzarella și roșii, 200g, la 5,10 RON, bruschte cu roșii, 150 g la 4,20 RON, bruschete cu ton, 250 g la 5,90 RON, bruschete cu usturoi, 80 g, la prețul de 3,60 RON.
Antreul poate fi urmat de un meniu bazat pe paste, existând 8 feluri de paste: Lasagna, 420g la 14,50 RON, Paste Amatriciana, 450 g, la prețul de 14,50 RON, Paste cu Fructe de Mare, 450 g, la 14, 50 RON, Paste Pastitio, 450 g, la prețul de 14, 50 RON, Paste Quatro Formaggi, 450 g, 14,50 RON, Paste Tonno, 450 g, 14,50 RON, Spaghette Bolognese, 450 g, 14,50 RON, Spaghette Carbonara, 450 g, 14,50 RON.
Salatele ce se găsesc în cadrul pizzeriei sunt de două feluri: salate calde- salata ando’s și salată cartofi și bacon- și salate reci: salata de pui cu brânză, salata de ton, salata asortată de legume, salata rustică.
Și la nivelul pizzeriei, la fel ca și în fast-food, există meniuri, avantajoase pentru client din punct de vedere cantitativ, calitativ, dar și al costului. Pernuțele sărate, în număr de două, costa 7,0 RON și cântăresc 400 g. Printre specialități se regăsește Mușchiul de porc cu mozzarella, la 500 g, la un preț accesibil, de numai 21 RON, Mușchiul de porc cu țelina caramelizată ce costa 16 lei și cântărește 400 g ambele meniuri având ca și garnitură orez cu legume sau broccoli. Salăul în sos de smântână este un preparat foarte căutat, are din nou un preț accesibil, numai 21,00 RON și cântărește 500 g. Salăul lemon-butter se poate comanda pentru numai 21,00 RON și are o greutate de 500g. Și aceste meniuri au ca și garnitură broccoli sau orez cu smântână.
Exista 9 tipuri de desert care se pot comanda în cadrul pizzeriei. Choco Mousse este una dintre prăjiturile cele mai comandate, are 150g, blat de pandișpan, cremă de ciocolată cu 76% conținut de cacao și costă doar 6,0 RON. Tiramisu este și el un desert foarte cerut, are 200 g și costă 8,50 RON, fiind unul dintre cele mai bune tiramisu din întregul Brașov. Prăjitura Ando’s este prăjitura casei, se prepară din ananas, frișcă, brânza, migdale, o felie cântărește 200 g și are un preț foarte accesibil, de 7,50 RON. Prăjitura Deliciu este un preparat dulce, de vară, cu foarte multe fructe de pădure, cântărește 200 g și costă 8 lei. Deoarece clătitele se afla printre preferatele romanilor, Ando’s oferă 5 feluri de clătite: clătite americane, 300 g, 6,0 RON, clătite armenești, 220 g, 6,0 RON, clătite brașovene, 380 g, 6,0 RON, clătite cu ciocolată și banane, 400g, 6,50 RON și clătite cu vanilie și fructe de pădure, 380g, 6,0 RON. Clienții care doresc să le ofere celor dragi un tort de ziua lor dar nu au timpul necesar să îl prepare pot comanda unul dintre cele 3 torturi oferite de SC CELERUS SRL, și anume: Tortul Ando’s care se comercializează la un preț de 38,00 lei pe Kg, Tortul Choco Mousse, 40,00 lei pe Kg și Tortul Deliciu, 38,0 RON pe Kg.
Băuturile care se găsesc în cadrul pizzeriei sunt din gama Pepsi iar în ceea ce privește berea este din gama Ursus. Se pot comanda și băuturi naturale, precum fresh-ul de portocale și limonada, care se cer atât iarna, dar mai ales vara. Pizzeria comercializează și cafea dar și numeroase băuturi care au la baza cafeaua precum: Irish coffe, Cafea în 3 culori, etc. Ciocolată caldă de diferite sortimente- de alune, albă, neagră, de fragi, de cocos- se cere în special iarna.
Beneficiarii produselor oferite de SC CELERUS SRL sunt locuitorii orașului Brașov, sistemul de livrări dezvoltat permițând livrarea produsele firmei și pentru locuitorii din zonele limitrofe precum Săcele, Codlea, Poiana Brașov care nu pot ajunge întotdeauna în centrul Brasovului. Clienții Ando’s sunt în general studenții, elevii, dar și persoanele de vârsta a doua. Faptul că firma este situată foarte aproape de centrul orașului unde există, Primăria Brașov, Consiliul Județean Brașov, strada de promenadă Republicii, extrem de aglomerată în toate anotimpurile, Biserica Neagră, Biblioteca Județeană, dar și pentru că și-a făcut un foarte bun renume, Ando’s reușește să-și păstreze vechii clienți dar și să-și atragă noi clienți datorită produselor de calitate oferite și servirii impecabile și rapide.
Capitolul Iii: CELERUS S.R.L – PRODUCȚIA ȘI ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ
Producția și comercializarea constituie premisa și totodată finalitatea activității oricărui agent economic, calea de multiplicare a averii patrimoniale a societății.
Analiza activității economico-financiare studiază în mod complex toți indicatorii tehnico-economico-financiari, în corelația și interdependența lor. De asemenea prin analiză se descoperă legăturile dintre tehnică și economie și influența pe care acestea o au asupra rentabilității întreprinderii în condițiile noului mecanism al economiei de piață.
Prin studierea indicatorilor de eficiență a întreprinderii, analiza activității economico-financiare contribuie la determinarea eficienței folosirii forței de muncă, a funcționării utilajelor, utilizării materiilor prime și materialelor, a tehnologiei existente și deci într-un cuvânt a rentabilizării întreprinderii.
3.1 SITUAȚIA FINANCIARĂ ÎN PERIOADA 2012 – 2014. BILANȚUL. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv natură, proveniența și exigibilitate. Este important de precizat că cifrele din bilanț sunt prezentate în termenii costurilor-istoric și nu reflectă valori de piață, efecte ale infatiei sau alte informații curente.
Bilanțul contabil ne oferă o imagine grosieră asupra valorii firmei. De aceea în orice evaluare a firmei pe baza bilanțului contabil trebuie să ne ghidăm după câteva reguli și anume:
trebuie să luăm în considerare tendințele, fiind necesară o analiză bilanțiera pe 3-5 ani
pentru a putea evalua performanțele firmei în timp;
trebuie să comparăm, dacă este posibil, performanțele firmei cu cele ale ramurii în care opereaza; cu toate că media ramurii nu este cea mai semnificativă, pentru că firmele diferă între ele ca piața sau ca filosofie managerială, totuși aceasta medie ne poate sugera care este trendul general;
trebuie analizate cu atenție politicile de finanțare trecute și, dacă este posibil, cele viitoare, ca și planurile de expansiune și/sau expansiune;
trebuie analizată de asemenea și modalitatea de implementare a filosofiei manageriale a firmei pentru a avea o imagine mai completă asupra firmei.
Bilanțul poate fi prezentat în două moduri : în oglinda : prezentând în stânga activele, iar în dreapta pasivele, sau în listă, așa cum este întocmit în contabilitatea românească actuală și cum este prezentat mai jos.
În teoria și practica economică se remarcă mai multe abordări conceptuale ale bilanțului, și anume:
bilanțul patrimonial;
bilanțul financiar;
bilanțul funcțional.
Principalele corelații din bilanțul patrimonial pot fi sintetizate astfel:
activul unui bilanț este întotdeauna egal cu pasivul său. Drept consecință a acestei egalități rezultă că modificările ce intervin în sursele de provenieință a capitalurilor trebuie să fie egale (ca valoare) cu modificările survenite în utilizarea acestor capitaluri.
egalitatea se poate formula și prin suma posturilor de activ care este egală cu suma posturilor de pasiv, de aici rezultă că:
variația oricărui post din activ este suma algebrică a variațiilor tuturor celorlalte poziții din bilanț (active și pasive);
variația oricărui post din pasiv este suma algebrică a tuturor celorlalte poziții din bilanț
modificarea posturilor din bilanț înseamnă:
folosirea de capital pentru:
orice creștere a unei poziții din activ;
orice diminuare a unei poziții din pasiv;
sursă de capital pentru:
orice diminuare a unei poziții de activ;
orice creștere a unei poziții de pasiv.
Activitățile economice și societățile consumatoare de resurse și producătoare de rezultate care provoacă transformări în masa patrimoniului, sunt descrise și analizate prin contul de profit și pierdere sau contul de rezultate.
Consumurile de mijloace economice, de resurse, și producerea de rezultate sunt mișcări complexe, care provoacă transformări atât în volumul cât și în structura patrimoniului.
De regulă, veniturile și cheltuielile nu sunt egale între ele, și ca urmare se înregistrează o modificare a volumului patrimoniului. Ecuația generală este de formă:
CHELTUIELI ± REZULTAT = VENITURI
În determinarea rezultatului este esențială identificarea momentului când o activitate desfășurată de întreprindere ocazionează o cheltuială sau generează un venit.
Cheltuielile desemnează în expresie valorică operațiunile patrimoniale referitoare la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice în cadrul activității desfășurate de unitatea patrimonială, sau expresia bănească a eforturilor materiale, umane și financiare pe care le face întreprinderea (consumul factorilor de producție) în vederea realizării obiectului său de activitate.
Cheltuielile sunt elemente patrimoniale de activ reflectate în Contul de profit și pierdere. Ele mai sunt denumite și pre-active, pentru că de regulă consumul factorilor de producție se materializează, prin schimbarea formei acestora, în active (imobilizări, produse și servicii).
În mod alternativ, în accepțiunea Cadrului conceptual general al IASB, cheltuielile reprezintă „diminuări de beneficii sau avantaje economice viitoare, evaluate în mod fiabil, rezultate ca urmare a unui minus de activ, a unui plus de datorie sau a unei combinații a acestora, reflectate sub forma diminuării capitalurilor proprii sub alte forme decât remunerările către proprietari”.
Veniturile exprimă raporturile patrimoniale privind bogăția obținută din activitatea desfășurată și din proprietatea deținută. Veniturile exercițiului corespund unei creșteri de active patrimoniale (creanțe sau disponibilități bănești), iar cheltuielile exercițiului determină o creștere a pasivului patrimonial.
Cu alte cuvinte, veniturile apar ca o “sursă de îmbogățire” care duce la creșterea situației nete, iar cheltuielile reprezintă o “sărăcire” care determină o reducere a situației nete sau o depreciere a activelor.
În mod alternativ, veniturile reprezintă „majorări de beneficii sau avantaje economice viitoare, evaluate în mod fiabil, rezultate ca urmare a unui plus de activ, a unui minus de datorie sau a unei combinații a acestora, reflectate sub forma capitalurilor proprii în alte forme decât contribuțiile proprietarilor”.
Veniturile sunt elemente patrimoniale de pasiv, înregistrate în Contul de profit și pierdere.
Dacă în decursul unui exercițiu financiar veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, creșterea activelor patrimoniale este mai mare decât creșterea pasivelor patrimoniale, iar diferența dintre acestea reprezintă profitul exercițiului, care pentru restabilirea echilibrului patrimonial se adaugă la capitalurile proprii la pasiv. În caz că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, se înregistrează o pierdere, iar suma respectivă se înregistrează tot în pasiv la capitalurile proprii, dar cu semnul minus.
Atât cheltuielile cât și veniturile pot fi grupate după diverse criterii, și anume: cel al naturii și cel al destinației (cheltuielilor) și provenienței (veniturilor).
În raport de destinația lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activități în: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare, iar în cadrul lor după natură (pe elemente primare în raport de felul resurselor utilizate).
Astfel, în categoria cheltuielilor de exploatare sunt incluse: cheltuielile cu materiile prime, cheltuielile privind mărfurile, cheltuielile de personal, cheltuielile cu serviciile și prestațiile executate de terți, cheltuielile cu impozite și taxe, alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile financiare cuprind: cheltuieli privind dobânzile, comisioane și speze bancare, diferențe nefavorabile de curs valutar, pierderile din creanțe legate de participații, sconturile de decontare acordate unui client de către unitatea patrimonială și alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile extraordinare sunt determinate de pierderile apărute în urma calamităților și a altor evenimente similare, minusurile din gestiune, operațiunile de capital (cedarea activelor), amenzi și penalități plătite, etc. În categoria acestor cheltuieli sunt cuprinse și cheltuielile pentru provizioanele pentru riscuri și cheltuieli și ajustările de valoare pentru deprecierea activelor.
Veniturile se diferențiază de asemenea pe feluri de activități de proveniență, în: venituri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind următoarele categorii de venituri: venituri provenite din vânzarea produselor finite, din vânzarea mărfurilor, venituri din producția de imobilizări, subvențiile de exploatare, venituri din servicii prestate și lucrări executate și alte venituri din activitatea de exploatare.
Veniturile financiare au următoarea structură: venituri din participații sub forma dividendelor și a dobânzilor cuvenite; diferențe favorabile de curs valutar, sconturile obținute de unitatea patrimonială de la furnizorii săi, câștigurile nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament (diferența dintre prețul de vânzare mai mare și prețul de cumpărare mai mic), alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare cuprind veniturile provenite din operații de capital (din cedarea imobilizărilor), plusurile în gestiune, amenzi și penalizări încasate, subvențiile pentru evenimente extraordinare și altele asemenea.
În raport de proveniența lor, veniturile se grupează în venituri din vânzări, alte venituri de exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se determină rezultatul total. Acesta îmbracă forma de profit, în situația în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, și de pierdere în situația inversă.
Contul de profit poate fi prezentat sub formă de :
tabel bilateral a contului de profit și pierdere bazat pe clasificația cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor;
listă construită pe baza destinației cheltuielilor și veniturilor.
Contul de profit și pierdere a societății CELERUS SRL a avut următoarea structura în perioada 2012-2014:
3.2 ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE, DISTRIBUȚIE ȘI COMERCIALIZARE.
Activitatea de producție și comercializare reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte din activitatea unei companii deoarece asigura bunurile, lucrările și serviciile necesare satisfacerii cererii de consum individual sau productiv și răspunde comenzilor sociale.
Analiza activității de producție și comercializare constituie un instrument important atât pentru evidențierea rezultatelor pozitive în vederea generalizării lor, cât și pentru găsirea unor noi modalități de punere în valoare a rezervelor interne nemobilizate.
Ca atare la nivelul unei firme, pe lângă analiza de ansamblu a activității, se efectuează analize operative a căror finalitate consta în formularea de concluzii utile ale conducerii, în vederea adoptării celor mai bune decizii referitoare la activitatea viitoare .
Astfel, sarcina analizei activității de producție și comercializare constă în:
cunoașterea modului de îndeplinire a indicatorilor cantitativi și calitativi ai producției și realizării ei;
evidențierea cauzelor care au determinat existența unor abateri față de parametri normali;
precum și indentificarea de noi rezerve interne pentru sporirea volumului producției și îmbunătățirea necontenită a calității acesteia.
Având în vedere aceste aspecte, analiza activității de producție și comercializare poate fi structurata astfel:
Conținutul indicatorilor ai rezultatelor activității economice ;
Analiza situației generale a activității de producție și comercializare pe baza indicatorilor valorici ;
Analiza dinamicii producției industriale pe baza indicatorilor valorici ;
Analiza raportului static și dinamic dintre indicatorii valorici :
analiza cifrei de afaceri
analiza valorii adăugate
Analiza îndeplinirii planului producției fizice pe total și sortimente și analiza structuri producției ;
Analiza calității producției ;
Analiza ritmicității producției și livrării .
Cei mai sintetici indicatori valorici utilizați în analiza economică a întregii activități productive sunt:
cifra de afaceri (CĂ): care exprimă volumul veniturilor obținute de o unitate economică pe baza operațiunilor comerciale într-o perioadă dată;
valoarea producției marfă fabricate (Qf): care exprimă valoarea produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp și care urmează a fi vândute în afara unității economice;
valoarea adăugată totală (VA): care exprima surplusul de valoare peste consumurile provenite de la terți, bogăția creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane și financiare ale firmei;
valoarea producției exercițiului (Qe): care exprima volumul total al activității productive într-o perioadă de timp determinată.
Prin conținutul lor fiecare indicator îndeplinește anumite funcții, fiind utilizat în raport de scopul urmărit, ca indicator directivă sau operațional de calcul și analiză.
În vederea analizei indicatorilor valorici ai producției, este necesară pe lângă cunoașterea conținutului acestora și a legăturilor dintre ei.
Analiza dinamicii producției are menirea de a reliefa obiectivele stabilite prin plan de către întreprindere în raport de realizările perioadei anterioare, gradul de realizare a acestora, precum și cauzele care au determinat eventualele abateri față de evoluția considerată a fi normală.
Corelația ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici ca fiind situații normale sunt următoarele :
ICA > IQf – în cazul egalității înseamnă că se menține proporția imobilizărilor de stocuri, ori tendința fiind de reducere;
IVA > IQe – inegalitatea înseamnă reducerea stocurilor de producție neterminată și a consumului intern dar până la limita la care se asigură o desfășurare normală a procesului de producție ;
IQf > IQe – inegalitatea marchează reducerea ponderii cheltuielilor cu materiale și serviciile prestate de terți în implicații directe asupra costurilor și profitul întreprinderii. O asemenea situație se apreciază favorabil, cu condiția ca reducerea ponderii cheltuielilor cu materialele și serviciile prestate de terți să nu fie în detrimentul calității produselor, respectiv a serviciilor ;
Analizând datele aferente anilor 2013 vs 2014 constatam că :
ICA > IQf (adică 68,95 % > 68,54 % ) ceea ce din punct de vedere metodologic, înseamnă o reducere a producției stocate;
IQf > IQe (adică 68,54 % > 68,52 % ) ceea ce înseamnă un ritm inferior de creștere a producției neterminate și valorii materiei prime a clienților.
IQa > IQe (adică 69,90 % > 68,52 % ) fapt ce arată că pe lângă sporirea valorii adăugate pe seama cifrei de afaceri, unitatea își propune și o reducere a ponderii cheltuielilor materiale, obiectiv care a fost îndeplinit și depășit.
Raportul static dintre indicatorii valorici reflectă ponderea pe care o deține un indicator față de altul cu care este comparabil.
Stabilirea și analiza raportului static prezintă importanță pentru înțelegerea unor aspecte metodologice, necesare în prezentarea legăturilor existente dintre diferiți indicatori economico – financiari.
De exemplu:
Raportul între cifra de afaceri și valoarea producției marfă fabricate exprimă modificările intervenite în stocurile de produse finite și alte venituri, exclusiv cele financiare și cele excepționale.
Raportul dintre valoarea producției marfă fabricate și valoarea producției exercițiului caracterizează evoluția stocurilor, precum și a consumului intern.
Raportul dintre valoarea adăugată și valoarea producției exercițiului, evidențiază creșterea ponderii cheltuielilor privind cumpărările.
Spre deosebire de raportul static, raportul dinamic caracterizează evoluția comparativă (cu ajutorul indicilor cu bază fixă) a indicatorilor valorici față de un anumit criteriu (de regulă perioada precedentă) valoarea lui fiind egală, mai mare sau mai mică decât unitatea.
Cifră de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrări de bunuri, executarea de lucrări și prestări de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. În firmele productive dacă nu intervin și operațiuni de cumpărare–revânzare de mărfuri, cifra de afaceri se identifică cu producția vândută (reflectată în contul de profit și pierdere).
Cifră de afaceri poate fi detaliată până la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor de activități. Astfel, agentul economic poate și trebuie să fie interesat să cunoască care dintre produse sunt mai mult solicitate, care este contribuția lor la formarea veniturilor și care sunt produsele cele mai rentabile.
Operațiunile comerciale luate în considerare în determinarea cifrei de afaceri se referă la: vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, vânzări de produse, contravaloarea lucrărilor executate, contravaloarea serviciilor prestate, venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii, alte venituri.
Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri urmărește evoluția pe total și pe elementele componente față de perioada precedentă, precum și modificările intervenite în structura cifrei de afaceri. De asemenea în analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri se precizează cauzele care au determinat evoluția acestui indicator și modificările structurale, în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare pentru creșterea vânzărilor.
Pe baza datelor prezentate se poate explica evoluția fiecărei categorii de venit, ponderea acestora în cifra de afaceri, precum și modificările intervenite în structura acesteia.
Analizând datele de mai sus se constată că:
veniturile totale aferente anului 2014 au înregistrat creșteri atât față de perioada 2013 ( 145.0 %) cât și față de 2012 (296.4%) ;
Evoluția cifrei de afaceri se înscrie pe o linie excendentă, întreprinderea dispunând de un potențial care-i permite să-și consolideze poziția pe piață.
3.3 INDICATORII ECONOMICO- FINANCIARI
Importanta calculării indicatorilor economico-financiari consta în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.
De asemenea, cunoașterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparații cu alte entități din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaționale.
Analiza bilanțului se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori (de structura și combinați) care au drept scop studiul utilizărilor efectiv realizate și al surselor ce au finanțat aceste utilizări. Analiza se realizează separat pentru elementele de activ și pentru cele de pasiv astfel:
Indicatorii structurii activului (utilizări):
Raportul dintre activele imobilizate și activele totale, care prezintă evoluția imobilizărilor corporale, necorporale și financiare (IMOB) în total active (AT);
Raportul dintre activele curente și activele totale – analiza factorială a acestui indicator (adică descompunerea activelor curente pe componente și raportarea lor la activele totale) poate releva creșterea stocurilor, creștere ce trebuie corelată cu creșterea volumului producției sau a disponibilităților, ca să reflecte posibilitățile de plată ale firmei
Indicatorii structurii pasivului (resurse)
Solvabilitatea patrimonială – raportul dintre capitalurile proprii (CPR) și pasivele totale (PT) releva independența financiară a firmei.Mărimea optimă a acestui indicator este situată în jurul valorii de 0,5 (dar se poate accepta și o valoare mai mică dacă rentabilitatea economică a firmei este satisfăcătoare).
Rata globală de îndatorare– raportul dintre total datorii (DAT) și total pasive (PT) reflectă contribuția creditelor la formarea resurselor totale, iar interpretarea să trebuie făcută în corelație cu indicatorul solvabilității patrimoniale.O valoare ridicată a acestui indicator certifica faptul că firma folosește levierul financiar pentru a-și spori profiturile, în timp ce o valoare redusă atestă faptul că firma folosește într-o mai mică măsură surse împrumutate.
Rata de îndatorare – arata capacitatea firmei de a rezista la șocurile externe ce i-ar putea cauza pierderi și exprima gradul de dependență a firmei față de împrumutătorii de fonduri. Se calculează raportând datoriile financiare (DATF) la total pasive.
Acest indicator se poate descompune în indicatori parțiali ca să reflecte:
partea băncilor în îndatorare (Credite bancare/datorii)
partea creditelor pe termen scurt în îndatorare (Credite pe termen scurt/Datorii)
gradul de îndatorare la termen (Datorii pe termen mediu și lung/Capitaluri proprii).
Analiză prin indicatori combinați folosește indicatorii de rentabilitate, de solvabilitate și lichiditate și indicatorii de gestiune cu scopul de a evidenția mai în amănunt situația financiară a firmei.
Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea financiară – denumită și rentabilitatea capitalurilor proprii ale firmei, arata câștigul net procentual pe care l-au obținut acționarii, deoarece raportează profitul net (PN) la capitalurile proprii ale firmei (CPR).
Rata rentabilității după activele patrimoniale – calculată ca raport între profitul brut(PRB) și activele totale. Mărimea acestui indicator este recomandabilă a se compara cu media ramurii pentru relevanta.
Indicatori ai lichidității și solvabilității
Lichiditatea generală – reflectă capacitatea firmei de a face față datoriilor sale din activele pe care le are. Recomandabil este că acest raport să fie supraunitar.
Lichiditatea relativă – ca raport între activele curente (AC) și datoriile pe termen scurt (DTS). Mărimea acestui indicator este optimă în intervalul 1,8- 2;
“Test acid” – indicatorul are rolul de a evidenția un grad “mai rafinat” de lichiditate a firmei ținând cont de faptul că stocurile (ST) sunt active mai puțin lichide, deci mai greu transformabile în bani pentru acoperirea datoriilor curente. Mărimea optimă a indicatorului sesitueaza în intervalul [0,8, 1.
Lichiditatea imediată – se calculează pentru a evidenția gradul în care firma poate acoperi datoriile pe termen scurt (DTS) din cele mai lichide active, respectiv disponibilitățile (DISP) și investiții financiare pe termen scurt (INVTS ).
Solvabilitatea generală – care măsoară marja de credit a firmei, raportând activele totale (AT) la capitalurile împrumutate (CÂMP).
Indicatori de gestiune – aceștia se construiesc raportând un stoc la un flux de aceeași natură în ceea ce privește evaluarea contabilă, obținându-se astfel un indicator al numărului de zile de rotație.
Rotația stocurilor –masoara intervalul mediu de stocare (în zile) pe categorii de Stocuri (marfă, materii prime, produse finite);
Rotația creditului clienți – măsoară numărul mediu de zile pe care firma acorda credit comercial clienților săi.
Rotația creditului furnizori – evidențiază numărul mediu de zile pentru care firma beneficiază de credit din partea furnizorilor. Mărimea acestui indicator trebuie corelată cu cea a zilelor de credit-client, recomandabil fiind că DCL<DFZ
Viteza de rotație a activelor imobilizate – prezintă eficienta folosirii imobilizărilor (IMOB) prin prisma cifrei de afaceri generate (CĂ) sau, cu alte cuvinte, capacitatea firmei de a genera vânzări pe baza activelor imobilizate de_inute și folosite pentru producerea bunurilor supuse vânzării Prin compararea activelor imobilizate cu cifra de afaceri, acest indicator ne arată cât de eficiența este firma în utilizarea acestor active. Cu cât viteza de rota_ie a activelor imobilizate este mai mare cu atât mai eficient este managementul acestora.
Viteza de rotație a activelor totale – reprezintă raportul dintre cifra de afaceri (CĂ) și activele totale (AT) și exprima capacitatea firmei de a genera vânzări _inând cont de totalul activelor folosite. O viteză de rota_ie mare a activelor totale indică un management eficient, în timp ce o valoare redusă a acestui indicator indica necesitatea modificării strategiei de ansamblu a firmei, precum și a politicilor de marketing și de cheltuieli ale firmei.
Analiza informațiilor cuprinse în contului de profit și pierdere se poate face cu ajutorul mai multor grupe de indicatori, și anume:
Indicatori ai activității;
Marja comerciala- este principalul indicator pentru firmele care desfășoară activitate de comerț;
Producția exercitiului- folosită în special de firmele cu activitate de producție;
Valoarea adăugată – reprezintă creșterea de valoare a produselor firmei ca urmare a folosirii factorilor de producție. Ea este baza acumulărilor bănești din care se face plata celor care au participat la activitatea firme.
Indicatori ai rezultatului;
Excedentul brut din exploatare – este o marjă independentă de deciziile financiare, depinzând doar de natura activității de exploatare a firmei și de competitivitatea să și exprima capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor.;
Profitul exploatării (PE) – este o mărime pe care o regăsim direct în contul de profit și pierdere și releva profitul economic independent de politica financiară a firmei și de cea de dividend, ținând cont doar de consumul de capital fix. El este o mărime absolută a rentabilității activității de exploatare desfășurate de către firmă. Deoarece atât EBE cât și PE sunt independente de politica financiară a firmei pot fi folosiți pentru a face compara_îi din punct de vedere al profitabilita_îi între diferite firme din același domeniu. Compară_ia pe baza PE se poate face și cu firme din domenii diferite, dar nu este foarte relevantă, deoarece intervin și factori necomparabili.
Profitul pe acțiune – calculat că fiind raportul dintre profitul destinat de_inatorilor de acțiuni comune (PAC) raportat la numărul de ac_iuni comune emise de către firmă (NAC). Profitul destinat deținătorilor de acțiuni comune se calculează scăzând din profitul net al firmei dividendele destinate de_inatorilor de ac_iuni privilegiate (dacă acestea există). În literatura de specialitate anlo-saxona, acest indicator este denumit „earning per share” (EPS).
Indicatori compuși combina mărimi din bilanț cu cei din contul de profit și pierdere pentru a se obține indicatori de sinteză cu privire la activitatea firmei:
Rentabilitatea comercială: se calculează raportând profitul net (PN) la cifra de afaceri (CĂ). O valoare redusă a acestui indicator arata ca firma nu generează suficiente vânzări ca să acopere cheltuielile sau/și nu există suficient control asupra efectuării cheltuielilor.
Rentabilitatea activelor totale : se calculează raportând profitul net (PN) la activele totale (AT) ; aceasta releva capacitatea firmei de a genera câștiguri nete satisfăcătoare față de activele implicate. Cu cât valoarea este mai mare cu atât mai bune sunt perspectivele de viitor ale firmei
Rentabilitatea economică: este mărimea care releva legătura dintre profitul înainte de plată dobânzii și a impozitelor (EBIT) și activele totale (AT), fiind o mărime relativă care poate fi folosită pentru compara_îi între firme din același domeniu și cu o mărime a activelo totale aproximativ egală. Uneori se folosește, în loc de EBIT, profitul exploatării (PE).
Coeficientul de capitalizare bursieră – este indicatorul care arata gradul în care investitorii sunt interesați și dispuși să plătească pentru câștigurile pe care le pot obține de la firmă. Acest coeficient se calculează raportând prețul de piață al acțiunilor firmei, denumit și curs bursier al acțiunilor (CACT), la profitul pe acțiune (EPS). Cu cât o firmă are perspective mai certe și mai rapide de creștere cu atât coeficientul de capitalizare are tendința să crească. În literatura de specialitate anglo-saxonă acest indicator este denumit “price earning rațio”(PER).
Randamentul dividendului – calculat că raport între dividendul pe acțiune (DVD) și prețul de piață pe acțiune (CACT) este indicatorul care prezintă legătura dintre tendința generală de dezvoltare a firmei și cea a pieței financiare. În general firmele cu perspective rapide de creștere plătesc sume relativ mici sub formă de dividende, dar au un curs bursier ridicat al ac_iunilor lor, ceea ce înseamnă un randament scăzut al dividendelor. Reciproc, firmele cu perspective lente de dezvoltare tind să aibă un randament ridicat al dividendelor.
Rata distribuirii dividendelor – indică modul în care firma își distribuie profitul atât pentru reinvestire ulterioară cât și pentru plata dividendelor. Indicatorul se caluleaza raportând dividendul pe ac_iune (DVD) la profitul pe acțiune (EPS).
Pe baza informațiilor referitoaare la activitatea companiei CELERUS SRL reflectate în bilanțul contabil și contul de profit și pieredere , aferente perioadei 2013 și 2014 , redam mai jos principalii indicatorii economico financiari :
I.Indicatori de lichiditate
Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitalului circulant), respectiv indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid) exprima de câte ori se cuprind datoriile curente în activele curente, respectiv în active curente mai puțin stocuri. Lichiditatea curentă în anul 2014 este de 11.04 (valoarea recomandată este 2). Valoarea obținută prin aplicarea testului acid este de 0.80, iar valoarea luată în calcul, pentru stocuri, este eferenta stocurilor de materii prime, materii prime în curs de aprovizionare, materiale de ambalat, produse finite.
II.Indicatori de risc
Gradul de îndatorare al capitalului propriu exprima de câte ori se cuprinde capitalul împrumutat (credite pe o perioadă mai mare de un an) în capitalurile proprii și reflecta structura de finanțare a Societății la încheierea exercițiului financiar. Comparativ cu anul 2013 acest indicator a înregistrat o diminuare semnificativă.
Indicatorul privind gradul de acoperire al dobânzilor reflectă de câte ori pot fi acoperite dobânzile din profitul obținut înainte de deducerea cheltuielilor cu dobândă și a impozitului. Cu cât valoarea este mai mică cu atât poziția Societății este considerată mai riscantă. Pentru anul 2014 valoarea indicatorului este de 2.85 față de 1.82, înregistrând o creștere de 1.03.
III.Indicatori de activitate (de gestiune)
Viteza de rotație a stocurilor exprima adecvarea dimensionării stocurilor la ritmul activității de vânzare și, implicit, eficienta controlului asupra unei componente semnificative a capitalului circulant. În anul 2014 numărul de zile de stocare a fost de aproximativ 54 zile
Viteza de rotație a debitelor- clienți reflecta capacitatea Societății de a-și colecta creanțele pentru vânzările efectuate și, implicit, nevoia de finanțare pentru această categorie de capital circulant.
Timpul mediu scurs între vânzare și încasarea contravalorii acesteia este de aproximativ 1 zi în anul 2014.
Viteza de rotație a creditelor – furnizori exprima numărul de zile de creditare pe care Societatea îl obține de la furnizorii săi. În anul 2014 viteza de rotație s-a menținut relativ constantă față de 2013 , fiind de 4.19 zile fata de4.89 zile în 2013.
Viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului acestora, prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de un anumit volum de active imobilizate.
Viteza de rotație a activelor totale evaluează eficienta utilizării activelor prin examinarea cifrei de afaceri generate.
IV. Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține Societatea din banii investiți în afacere.
Marja brută a vânzărilor, calculată ca procent (profitul brut obținut din vânzări / cifra de afaceri), arata performanta obținerii de prețuri avantajoase la vânzare. Acest indicator este relevant prin compararea a două perioade consecutive.
Capitolul IV: PROBLEMELE DE BAZĂ ALE MANAGEMENTULUI FIRMEI CELERUS S.R.L
4.1. PLANIFICAREA MANAGERIALĂ ȘI VALORIFICAREA OCAZIEI FAVORABILE DE PE PIAȚĂ
„În conceperea și fundamentarea activităților organizațiilor un rol esențial îl au strategiile și politicile de dezvoltare. Aceasta este o concretizare esențială a previziunii, strategiile și politicile jalonează dezvoltarea fiecărei întreprinderi, de conținutul lor depinzând, adesea decisiv, eficacitatea interfaței cu suprasistemele din care face parte, măsura în care acestea își mențin și amplifică segmentul de piață ocupat. În acestă unitate de învățare se pun bazele conceptelor de strategie, tipologia strategiilor și sunt clasificate opțiunile strategice majore ale organizațiilor.”
Funcția de planificare presupune luarea unor decizii care să ducă la atingerea obiectivelor organizației și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru atingerea acestor obiective. Obiectivul este ținta către care tinde o organizație și de cele mai multe ori se traduce prin profitul care se dorește a fi realizat.
Firma SC CELERUS SRL are drept misiune oferirea celei mai bune și mai sănătoase mâncăruri raportându-se la valori precum: calitatea, prospețimea, servicii excelente, competentă, seriozitatea, politețea, ospitalitatea, precizia și punctualitatea .
“Iubim ceea ce facem și de aceea fiecare produs este creat cu entuziasm și menit să devină micul dejun, prânzul sau cina dvs preferată. Vă invităm să ne cunoașteți! Suntem siguri că veți fi mulțumiți de serviciile pe care vi le oferim. Vom încerca să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor companiei Dumneavoastră. Pe măsură ce nevoile Dumneavostra se modifica vom fi bucuroși să vă sprijinim să le evaluați și să vă oferim serviciile care va ajuta la îndeplinirea noilor obiective.”
Aflată de 9 ani pe piața brașoveana, SC CELERUS SRL, a reușit să-și atingă obiectivele stabilite, să se mențină în mediul business brașovean, mai mult, a reușit să se transforme într-o afacere din domeniul fast-food de succes. Punând accentul pe nevoile consumatorului și dorind să ofere servicii de cea mai bună calitate, întotdeauna a căutat să-și coreleze obiectivele cu necesitățile pieței și cu dorințele clienților. În acest fel, în 2006, se înființă fast-food-ul care are și în prezent un program non-stop, produse de calitate și prețuri accesibile pentru orice client de orice vârstă. Câțiva ani mai târziu se înființează pizzeria care apare la cerințele clienților de a putea servi un meniu în fast-food-ul și de a lua și o pizză la pachet sau de a savura ceva dulce și răcoritor. Strategiile adoptate atunci când a fost înființată și pizzeria au vizat oferirea unor produse extrem de diferite în cadrul acesteia. Deoarece băuturile oferite erau aceleasi- sucurile și băuturile alcoolice- s-au indrodus și noi tipuri de băuturi în cadrul pizzerie- limonada, fresh de portocale, coctailuri, băuturi spirtoase.
În anul 2014 SC CELERUS SRL s-a extins și acum are și o mini brutărie, proprie, unde sunt pregătite chiflele pentru sandwich-uri și cele pentru meniuri. Brutăria a apărut din dorințele clienților de a servi o chiflă caldă alături de meniul comandat și de a avea un sandwich mare și pufos.
În anul 2015, SC CELERUS SRL are drept obiectiv extinderea brutăriei astfel încât să poată produce atât produsele necesare fast-food-ului cât și pe ale pizzeriei. Costurile unei astfel de investiții în ceea ce privește achiziționarea utilajelor sunt estimate la 22.340 Euro, chiria lunară costând și ea 1000 Euro. Pentru deschiderea noii brutării, vor fi necesare noi angajări de personal. Se vor angaja 5 persoane noi, 2 brutari, 2 ajutori de brutari și o persoană responsabilă cu curățenia care să asigure buna funcționare a liniei de producție.
Încă din 2014 SC CELERUS SRL a limitat foarte mult comenzile pentru chifle de la Dora Pan S.R.L. și a redus substanțial cheltuielile firmei, dependența sa de firma de panificație fiind extrem de limitată. S-a observat o reducere semnificativă a cheltuielilor cu furnizorii iar lucrul acesta s-a concretizat în înființarea propriei brutarii care își va mări semnificativ capacitatea de producție astfel încât să asigure necesarul total de chifle pentru fast-food și să asigure și necesarul de produse de panificație pentru pizzerie- bruschețe, chifle. Deoarece societatea nu dispune de un spațiu propriu care să asigure extinderea afacerii, deja a fost negociata chiria lunară care se va plăti pentru extinderea brutăriei, și anume 1000 Euro pe lună. Actualul depozit folosit de către fast-food, pizzerie și brutarie se va mări și el deoarece este nevoie de un loc mult mai mare pentru depozitarea materiilor prime precum faină, drojdie, mac, etc
S-a făcut un calcul estimativ și în ceea ce privește utilajele necesare extinderii brutăriei și costul acestora se ridică la aproximativ 23.00 Euro. Utilajele care se vor achiziționa sunt utilaje noi, de foarte bună calitate deoarece se dorește investirea în calitate, în primul rând, caracteristică a firmei care a reușit să o mențină pe linia pe plutire pentru atâția ani. S-au făcut și calcule estimative în ceea ce privește amortizarea investiției și se concluzionează ca în maximum 3 ani toate costurile alocate extinderii brutăriei se vor recupera iar după acesta perioada firmă va înregistra profit. Toate costurile necesare extinderii brutăriei SC CELERUS SRL în ceea ce privește achiziționarea de utilaje, spațiul necesar, chirie, sunt redate în tabelele de mai jos.
4.2. DECIZIA STRATEGICĂ. INVESTIȚIILE
Utilaje necesare extinderii brutăriei:
Capacitate teoretică producție
Amplasament: Este necesară o suprafață de:
Puterea electrică instalată necesară:
Un al doilea obiectiv al firmei SC CELERUS SRL pentru anii 2015-2016 în reprezintă înființarea unei shaormerii pe Bulevardul 15 Noiembrie, 6, lângă Ando’s. În Brașov exista foarte puține bucătarii turcești care să ofere produse cu specialitate arăbeasca iar acestea nu au deloc o poziție centrală. În fast-food-ul Ando’s exista produse de tip shaorma dar sunt extrem de limitate în ceea ce privește ingredientele folosite. Se utilizează doar carne de pui și nu variații precum vită, berbecuț, curcan. Clienții Ando’s și-au exprimat dorința de a avea și o shaormerie unde să comande shaorma și kebab de calitate, făcute după rețete arabești și cu ingrediente mereu proaspete și atent selecționate.
Înființarea unei shaormerii este o idee simplă, accesibilă din punct de vedere financiar, ce nu necesită mari investiții. Este o afacere ce nu duce lipsa de clienți, produsele de tip shaorma fiind foarte căutate mai ales în marile orașe unde orășenii grăbiți au nevoie de un produs rapid care să le potolească foamea. Unul dintre motivele pentru care shaormeriile merg atât de bine îl reprezintă faptul că investiția în ingredientele necesare preparării produsului sunt destul de mici iar profitul este foarte mare. Un calcul estimativ al costului achiziționării utilajelor necesare înființării shaormeriei se ridică la aproximativ 13.000 de euro la care se adauga chiria în valoare aproximativă de 1000 Euro și salariile celor 15 angajați care se vor ocupa de buna funcționare a acesteia. Shaormeria va avea ca și fast-food-ul un program non stop și se va lucra în 3 schimburi.
Vor exista 3 shaormari, 6 ajutori de shaormari 3 caisieri, 3 persoane responsabile cu permanenta curățenie. Gama de produse oferite nu va fi foarte diversificata la început punându-se accent pe comercializarea unor produse simple și tradiționale turcești, folosindu-se 3 tipuri de carne: de pui, de vită și de berbecuț. Se estimează că după 2 ani costurile necesare deschiderii shaormeriei vor fi amortizate, după 2 ani firma începând să producă profit.
Toate obiectivele avute în vedere de SC CELERUS SRL vin pentru a oferi brașovenilor toate produsele pe care și le doresc la prețuri accesibile și derivă din nevoia omului modern de a găsi toate produsele de care are nevoie într-un singur loc, fără a pierde prea mult timp. Produse și servicii de calitate, o servire ireproșabilă semnifica șansa une firme de a-și mări considerabil cifra de afaceri, adică profitul.
Toate costurile necesare înființării shaormeriei în ceea ce privește achiziționarea de utilaje, spațiul necesar, chirie, materiile prime necesare, principalele produse care se vor comercializa, sunt redate în tabelele de mai jos.
Utilaje necesare:
Amplasament. Este necesară o suprafață de:
Produse și prețuri:
Ingrediente necesare:
4.3. CONDUCEREA FIRMEI – PROBLEME SPECIFICE
După trecerea unei perioade de timp, întreprinzătorul se va confrunta cu problematică că societatea să va avea o cu totul altă dimensiune față de cea gândită inițial. Prin dezvoltarea afacerii va ajunge să aibă un număr mai mare de angajați, furnizori, beneficiari, produse și servicii. Toate acțiunile vor fi făcute la o scară mult mai mare. Dezvoltarea firmei implică modificarea sarcinilor și obiectivelor întreprinzătorului. Se va modifica ponderea și tipul activităților lui, va crește importanța unei coordonări eficiente și unui control eficace. Trecerea firmei de la una mică spre una de mari dimensiuni va aduce cu sine schimbări esențiale în stilul de conducere. Câteva persoan nu mai pot conduce singure și nu-și mai pot asuma luarea tuturor deciziilor.
În corelație cu obiectivele propuse, firma SC CELERUS SRL va opera modificări și în ceea ce privește conducerea actuală a firmei. Astfel, managerul actual va avea grijă în continuare de fast-food, pizzerie, și brutărie. Tot el se va ocupa și se va asigura că extinderea brutăriei va fi un proces care se va desfășura rapid și în conformitate cu planificarea realizată. Acesta va fi ajutat în toate demersurile de către asistent-managerul care va intermedia negocierile intre manager și firmele constructoare și furnizorii. Odată cu finalizarea shaormeriei, aceasta va fi condusă o perioadă de managerul actual care, după o anumită perioadă de timp, după ce se va asigura că asistent-managerul sau are toate calitățile necesare unui bun manager îi va delega autoritatea pentru a se ocupa în permanență de shaormerie. Managerul actual va prelua conducerea fast-food-ului, brutăriei și pizzeriei și își va alege un nou asistent-manager care îl va ajuta pentru a asigura buna funcționare a firmei SC CELERUS SRL. Vor fi angajați și noi muncitori atât pentru brutarie dar și pentru fast-food, procesul de selecție al acestora fiind făcut de către asociatul responsabil cu resursele umane. Se vor selecta numai muncitori foarte bine pregătiți, calificați.
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND MANAGEMENTUL FIRMEI SC CELERUS SRL
5.1. CONCLUZII PRIVIND MANAGEMENTUL FIRMEI SC CELERUS SRL
Firma SC CELERUS SRL exista pe piața brașoveana încă din 2006. Apăruta ca un mic fast-food cu produse simple, sandwich-uri, cartofi prăjiți, răcoritoare, a reușit printr-un management foarte bine organizat și prin calitatea produselor și serviciilor oferite să se mențină pe piața business brașoveana, ba mai mult, a reușit să se dezvolte, având în prezent și o pizzerie, o mică brutarie care se va extinde, iar în anii 2016-2017 se are în vedere deschiderea unei shaormerii care să le ofere brașovenilor adevăratele produse turcești și libaneze.
Poziția foarte avantajoasă pe care o deține firma- situată aproape în centrul orașului Brașov lângă Teatrul Dramatic, Corpul T al Universității Transilvania, strada Republicii, Biserica Neagra- i-a permis să se dezvolte într-un ritm destul de accelerat această creștere economică datorându-se și structurii organizatorice optime și managementului modern. Produsele oferite de SC CELERUS SRL sunt accesibile tuturor categoriilor de vârstă atât din punct de vedere cantitativ, calitativ, dar și al prețului. De exemplu sandwich-urile sunt de trei categorii: mici, care prezintă interes în mod special pentru elevi, sandwich-urile medii sunt preferate de liceenii și studenții aflați într-o continuă mișcare iar sandwich-urile mari sunt preponderent opțiunea persoanelor care fac parte din categoria a doua de vârstă. Deși pe piața brașoveana exista foarte multe firme care oferă produse de tip fast-food- McDonald’s, KFC, Panini, Shaorma Florian, Azima- SC CELERUS SRL a reușit să se impună prin gama diversificată de produse servite rapid și de un personal foarte bine instruit.
Structura organizatorică a firmei este foarte bine definită, fiecare persoană, de la întreprinzători până la cel mai mic angajat, știindu-și îndatoririle și rolul în cadrul firmei. Managerul societății este cel care urmărește ca activitățile să se desfășoare conform planificării. Tot el este cel care repartizează sarcinile pesonalului, găsind soluții în momentele de criză, de exemplu atunci când exista lipsa de personal.
Managerul este ajutat îndeaproape de asistent managerul sau care ia decizii flexibile cu privire la pașii de urmat în lipsa managerului și acționează precum acesta pentru găsirea celor mai bune soluții în momentele de criză.
Personalul firmei SC CELERUS SRL este unul dinamic, tânăr, care se axează pe nevoile clienților brașoveni și tratează comenzile cu seriozitate manifestând foarte multă amabilitate și respect pentru clienții firmei, ghidându-se după filosofia afacerilor: “Clientul nostru, stăpânul nostru”. Comenzile sunt realizate foarte rapid, în fata consumatorilor care pot vedea modul în care le sunt pregătite produsele și dacă normele de igiena impuse personalului de fast-food sunt respectate.
Faptul că firma are și un site online și un serviciu de livari destul de bine puse la punct contribuie semnificativ la creșterea economică a societății. Clientul care accesează pagina firmei va găsi informații despre toate produsele oferite, preț, ingrediente, gramaj și timp de livrare. Deoarece pizzeria oferă și o gamă diversă de produse dulci reprezintă încă un plus pentru SC CELERUS SRL care-i poate oferi consumatorului tot ceea ce doreste- antreu, fel principal, salata, desert- cu un singur “click”.
Utilajele de ultima generație pe care le are în dotare firma Ando’s- friteuze, malaxoare, grill electric, bain-marie, vitrine frigorifice- ii permit să realizeze foarte multe produse într-un timp destul de scurt ceea ce duce la realizarea tuturor comenzilor chiar și atunci când este extrem de aglomerat. De exemplu, o pungă de cartofi refrigerați de 2,5 Kg se prăjesc în aproximativ 3,4 min într-o friteuză în care uleiul este la 190 grade și asigură necesarul de cartofi pentru 14 meniuri XXL.
Firma are și o strategie de marketing foarte puternică care se axează pe nevoile clienților dezvoltând astfel foarte multe oferte și promoții care să le satisfacă nevoile. De exemplu, în acest moment pizzeria are o promoție foarte avantajoasă, clientul primind pentru două pizză mari cumpărate o cea de-a treia gratis. Oferta se adresează în special studenților din căminele studențești sau angajaților firmelor mari și este avantajoasă deoarece cea de-a treia pizză pe lângă faptul că este gratis, se poate alege din totalitatea sortimentelor care exista în meniu și nu dintr-un număr limitat.
SC CELERUS SRL a dezvoltat și servicii de catering făcând ca fiecare eveniment să aibă propria personalitate și de aceea platourile oferite conțin produse atent selecționate, firma atingând cel mai înalt nivel de calitate în prepararea, prezentarea și livrarea produselor. Ando’s oferă servicii de catering complexe și prin acordarea de consultanță gratuită de specialitate pentru alegerea preparatelor în funcție de tipul evenimentului, cerințele clientului și bugetul de care acesta dispune.
Deoarece firma analizată se caracterizează în special prin atenția acordată clienților și calității serviciilor oferite, venind în permanentă cu noi idei legate de oferirea celor mai bune produse la cele mai accesibile prețuri, realizate de o echipă tânăra și dinamica într-un cadru modern dar în același timp foarte familial, explica persistenta firmei pe piața brașoveana și cifra de afaceri înregistrată.
5.2. PROPUNERI PRIVIND MANAGEMENTUL FIRMEI CELERUS S.R.L.
Creșterea cotei de piața se realizează prin creșterea numărului de clienți sau a ritmului vânzărilor și în acest sens o soluție ar fi o mai bună promovare a firmei prin intermediul unei aplicații personalizate, special concepută pentru telefoanele de tip android, unde utilizatorul doar fiind conectat la internet poate comanda produsele firmei în orice moment.
O altă soluție o reprezintă tot o aplicație pentru telefoanele mobile compatibile android dar de această dată clientul poate să aleagă produsele pe care le dorește bazându-se pe o analiza a acestora făcută prin compararea mai multor firme care oferă produse similare, luând în considerare elemente precum preț, gramaj, ingrediente, diversitate, timp de livrare s.a.
Firma ar putea opta și pentru un parteneriat cu posturile locale de televiziune și de radio pentru o mai bună promovare pe plan local. Un alt tip de creștere a vizibilității firmei o reprezintă distribuirea de flyere cu produsele oferite dar și cu ofertele disponibile.
O altă îmbunatățire pe care ar putea să o implementeze firma ar fi adoptarea unui sistem modern de comunicare între casier și personalul responsabil cu realizarea comenzii. De exemplu, având 3 casieri ar fi nevoie de 3 monitoare LCD, cu un soft special, fiecare comandă a casierului apărând pe câte un monitor. Se evita astfel uitarea comenzilor și întreruperea casierilor pentru repetarea acestora, câștigându-se timp, respectiv bani.
Faptul că personalul firmei analizate este unul tânăr, media vârstei angajaților fiind de 25 de ani, poate avea o dublă valenta, atât pozitivă cât și negativă. Aspectul pozitiv este dat de rapiditatea de realizare a comenzilor dar și de receptivitatea și flexibilitatea fata de schimbările aduse în managementul producției. Minusul este dat de instabilitatea personalului tânăr care caută mereu ceva nou: noi oportunități, noi provocări, condiții foarte bune de muncă și o remunerație pe măsură. În acest caz, firma ar trebui să încerce să-și păstreze cei mai buni angajați și să-i motiveze prin recunoașterea meritelor acestora și prin acordarea unor compensații.
În ceea ce privește structura organizatorică nu este indicat că un singur manager să se ocupe de fast-food, pizzerie, brutărie, de livrări iar atunci când este nevoie și de aprovizionare. În acest sens, promovarea asistent-managerului drept manager pentru pizzerie sau agajarea unui alt manager cu experiența ar putea îmbunătăți vizibil timpul de rezolvarea al problemelor.Pe de altă parte un singur om responsabil de calitatea produselor la firma analizată nu este suficient.Firma ar putea selecta cea de-a doua persoană responsabilă din rândul vechilor angajați care cunosc foarte bine rețetele după care sunt realizate produsele.Este mult mai benefic să promovezi pe cineva intern pentru a fi responsabil decât să aduci pe altcineva din exterior.
Pentru o livrare rapidă a produselor comercializate de SC CELRUS SRL, evitând ca acestea să se răcească și să nu fie primite de către client în timpul indicat, ar mai fi necesară achiziționarea unei mașini. Aceasta poate fi luată second-hand sau în leasing și ar duce la o livrare mult mai rapidă a comenzilor clienților. În acest moment firma dispune de 4 mașini de livrări iar în zilele foarte aglomerate nu se face fata cu succes comenzilor care ajung la clienți reci, cu foarte mare întârziere, fiind uneori refuzate.
Introducerea unor meniuri complexe, vegetariene atât în fast-food cât și în pizzerie ar atrage cu siguranță un număr mai mare de clienți. Deoarece trăim într-un secol în care omul este din ce în ce mai preocupat de alimentele pe care le consuma, de sănătatea să, foarte multe restaurante și chiar fast-food-uri au început să introducă astfel de meniuri bazându-se pe preferința din ce în ce mai accentuată pentru meniurile de tip vegetarian, bio, care reprezintă o alternativă la bucătăria tradițională fără a sacrifica nici calitatea hranei, nici gustul foarte bun al acesteia.
O idee nouă cu care ar putea veni firma o reprezintă introducerea în oferta sa de noi produse dedicate micului dejun constând într-un meniu light disponibil în intervalul orar 08:00 – 12:00 pentru a câștiga noi clienți.Meniul ar putea include: omleta mexicană (3 ouă,ceapă,bacon,ciuperci,șuncă presată),2 bucăți de cașcaval,roșii cherry și o cafea din partea casei la un preț special.
O problemă destul de importantă este cea legată de bonurile de masa deoarece Ando’s nu primește tichete de masă, un dezavantaj clar în fata concurenței.
Rezolvarea problemei consta în aceptarea tichetelor de masa drept mod de plată.
BIBLIOGRAFIE
Drucker, P. „Realitatile zilei de maine”, Editura Teora, Bucuresti, 1999.
Voinea, Lelia, „Paradoxul alimentatiei fast food libertate si imperialism cultural” Revista de marketing online, Vol.5 ,Nr 3.
Willi Păvăloaia, Marius Dumitru Paraschivescu, Gheorghe Lepădatu, Lucian Pătrașcu, Florin Radu, Daniela Gabriela Bordeianu, Adina Darie, „Analiza economico-financiară”, Ed. Economică, București, 2010.
Marian Covlea „Contabilitate-Text de studiu si aplicatii”, Bucuresti, Editura ProUniversitaria 2008.
Sumedrea,S.”Management Financiar”; Facultatea de Științe Economice și Administrarea AfacerilorManagement – ID, Curs pentru Invățământ la Distanță Anul 2 , sem. 2, Brasov, 2011
Guga, L, “Management strategic”, Editura Universitatii Transilvania, 2008.
Antonoaie, N. Antonoaie , C. „Managementul afacerilor”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Administratea Afacerilor, Catedra de Management si Informatica Economica, 2009.
Tiberiu, F., „Managementul resurselor umane”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Admnistrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. I
Constantin, S. „Managementul Investitiilor, Universitatea Transilvania din Basov, Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. I
Tecau, A. „Comportamentul consumatorului”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. 2
Site-uri online
http://www.retailers.ro/2015/02/02/coresi-shopping-resort-primul-mall-de-dimensiuni-mari-din-brasov
http://www.andosfood.ro/index.php?UI=Comenzi%20Online&m=Sandwich-uri
http://www.andosfood.ro/index.php?UI=Home
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
BIBLIOGRAFIE
Drucker, P. „Realitatile zilei de maine”, Editura Teora, Bucuresti, 1999.
Voinea, Lelia, „Paradoxul alimentatiei fast food libertate si imperialism cultural” Revista de marketing online, Vol.5 ,Nr 3.
Willi Păvăloaia, Marius Dumitru Paraschivescu, Gheorghe Lepădatu, Lucian Pătrașcu, Florin Radu, Daniela Gabriela Bordeianu, Adina Darie, „Analiza economico-financiară”, Ed. Economică, București, 2010.
Marian Covlea „Contabilitate-Text de studiu si aplicatii”, Bucuresti, Editura ProUniversitaria 2008.
Sumedrea,S.”Management Financiar”; Facultatea de Științe Economice și Administrarea AfacerilorManagement – ID, Curs pentru Invățământ la Distanță Anul 2 , sem. 2, Brasov, 2011
Guga, L, “Management strategic”, Editura Universitatii Transilvania, 2008.
Antonoaie, N. Antonoaie , C. „Managementul afacerilor”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Administratea Afacerilor, Catedra de Management si Informatica Economica, 2009.
Tiberiu, F., „Managementul resurselor umane”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Admnistrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. I
Constantin, S. „Managementul Investitiilor, Universitatea Transilvania din Basov, Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. I
Tecau, A. „Comportamentul consumatorului”, Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Management ID, Anul III, sem. 2
Site-uri online
http://www.retailers.ro/2015/02/02/coresi-shopping-resort-primul-mall-de-dimensiuni-mari-din-brasov
http://www.andosfood.ro/index.php?UI=Comenzi%20Online&m=Sandwich-uri
http://www.andosfood.ro/index.php?UI=Home
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sc Celerus Srl – Productia Si Analiza Economico Financiara (ID: 146492)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.