Savu (malancu) Andreea Mădălina, Teza De Doctorat Cu Nume Copy [606152]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

ȘCOALA DOCTORALĂ DE INGINERIA ȘI
MANAGEMENTUL RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE
Domeniul Agronomie

TEZĂ DE DOCTORAT

FOLOSIREA COMPOSTULUI DIN DEȘEU DE LÂNĂ
CA ÎNGRAȘĂMÂNT ORGANIC PENTRU
AMELIORAREA STĂRII DE FERTILITATE ȘI
PRODUCTIVITATE A PRELUVOSOLULUI
ROȘCAT ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL DE LA
U.S.A.M.V. – BUCUREȘTI

Doctorand: [anonimizat] – Mădălina

Conducător științific:
Prof. univ. Dr . CIONTU Costică

BUCUREȘTI
2020

UNIVERSITY OF AGRONOMICAL SCENCES AND
VETERINARY MEDICINE OF BUCHAREST

DOCTORAL SCHOOL OF ENGINEERING AND
MANAGEMENT OF VEGETABLE AND
ANIMAL RESOURCES
Domain: Agronomics

DOCTORAL THESIS

USE OF WORT WASTE COMPOST AS ORGANIC
FERTILIZER TO IMPROVE THE FERTILITY
STATUS AND PRODUCTIVITY OF RED
PRELUVOSOL IN THE EXPERIMENTAL FIELD AT
U.S.A.M.V. – BUCHAREST

PhD -student: [anonimizat] – Mădălina

Scientific coordinateur:
Professor univ. Dr . CIONTU Costică

BUC HAREST
2020

UNIVERSITÉ DES SCIENCES AGRICOLES ET MÉDECINE
VÉTÉRINAIRE DE BUCAREST

ECOLE DOCTORALE D’ INGENIERIE ET GESTION DES
RESSOURCES VEGETALES ET ANIMALES

Domaine : Agronomie

THÈSE DE DOCTORAT

UTILISATION DU COMPOST DE DECHETS DE
MOUT EN TANT QU'ENGRAIS ORGANIQUE POUR
AMELIORER L'ETAT DE FERTILITE ET LA
PRODUCTIVITE DU PRELUVOSOL ROUGE DANS
LE CHAMP EXPERIMENTAL DE U.S.A.M.V. –
BUCAREST

Doctorant: SAVU (MALANCU) Andreea – Mădălina

Coordinateur scientifique:
Prof. univ. Dr . CIONTU Costică

BUCAREST
2020

Folosirea compostului din deșeu de lână ca îngrașământ organic pentru ameliorarea
stării de fertilitate și productivitate a preluvosolului roșcat în câmpul experimental de la
U.S.A.M.V. – București

7
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
RÉSUMÉ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC ………………………….. ………………………….. ………………………. 37
1.1. Problematica deșeurilor de lână pe plan internațional ………………………….. ……………… 39
1.2. Tipologia și caracteristicile deșeurilor rezultate de la prelucrarea lânii …………… 40
1.2.1. Tipuri de deșeuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 40
1.2.2. Caracteristici fizico -chimice a le deșeurilor de lână ………………………….. ……………. 43
1.2.3. Componente biodegradabile ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
1.2.4. Destinații în trecut și în prezent ale deșeurilor de la prelucrarea lânii ……… 44
1.3. Compostartea deșeurilor rezultate de la pre lucrarea lânii ………………………….. ………. 45
1.3.1. Compostrea ca proces biotehnologic de transformare și utilizare ca
îngrășământ organic a deșeului de la pre lucrarea industrială a lânii ……………… 45
1.3.2.Metode folosite în compostarea deșeurilor de la prelucrarea lânii… ………. …..48
1.3.3. Parametrii compostării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48
1.3.4. Microbiologia compostării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 53
1.3.5. Disfuncții în compostarea deșeurilor de la prelucarea lânii …………………………. 54
1.3.6. Eficiența compostării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 55
1.3.7. Valoarea agronomică a compostului ………………………….. ………………………….. …………. 56
PARTEA a II -a: CERCETĂRI PROPRII ………………………….. ………………………….. …………………… 57
CAPITOLUL II. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ………………………….. ………….. 58
CAPITOLUL III. MATERIALE, METODE, CADRUL DE CERCET ARE ………………………….. 60
3.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 60
3.2. Compostarea deșeurilor de lână ………………………….. ………………………….. …………………………. 60
3.3. Așezarea experienței în câmp ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 62
3.4. Metode utilizate în determinarea însușirilor biologice ale solului ……………………… 64
3.4.1. Metodologia de recoltare a probelor de sol ………………………….. ………………………….. 64
3.4.1.1. Determinarea potențialului de respirație a solului (analiza fiziologică)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 64
3.4.1.2. Determinarea potențialului amidazic total (At) ………………………….. ………….. 66
3.4.1.2. Determinarea potențialului fosfatazic total (Ft) ………………………….. …………. 67
3.5. Indicatorii folosiți pentru prelucrarea și interpretarea statistică a analizelor
biologice ale solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 69
3.5.1. Indicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV%) ………………………….. …………… 69
3.5.2. Indicatorul Potențialului Activității Enzimatice (IPAE%) ………………………….. …. 69
3.6. Metodă de analiză a plantei de sorg zaharat ………………………….. ………………………….. ……. 69
3.6.1. Analiza pigmentului clorofilian ………………………….. ………………………….. …………………… 69
3.6.2. Producția de biomasă (masă verde) ………………………….. ………………………….. ………….. 70
3.6.3. Analiza concentrației de zahăr în tulpinile de sorg zaharat ………………………….. 71

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
8
3.7. Analiza statistică a datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 72
CAPITOLUL IV. MATERIALELE COMPOSTATE ………………………….. ………………………….. …. 73
CHAPTER IV. COMPOSTED MATERIALS ………………………….. ………………………….. ……………. 73
4.1. Compostarea: Proces microbiologic complex specific compostării aerobe ………. 73
4.1.1 Factorii implicați în formarea compostului ………………………….. ………………………….. . 75
Factorii implicați în formarea compostului sunt temperatura, umiditatea și
raportul C/N ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 75
4.1.1.1 Temperatura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 75
4.1.1.2. Umiditatea …………………………………………………………………………….. …76
4.1.1.3 Raportul C/N ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 76
4.2. Amestecuri de materiale organice pentru stimularea compostării deșeurilor de
lână ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 77
4.2.1. Monitorizarea procesului de compostare ………………………….. ………………………….. …. 78
4.3 Microbiologia și microorganismele descompunerii compostului ………………………… 82
4.4 Testul de calitate a compostului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 86
4.5. Concluzii.. ………………………….. ………………………………………………………………… 87
CAPITOLUL V. INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA
ACTIVITĂȚII MICROPOPULAȘIEI SOLULUI, A PRODUCȚIEI A UNOR INDICATORI
FIZIOLOGICI ȘI A CALITĂȚII PRODUCȚIEI OBȚINUTE ÎN ANUL AGRICOL 2017 -2018
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 89
5.1. Rezultate obținute privind influența compostu -lui și a deșeului de lână asupra
activității globale a micro -populației din sol și a unor procese pedoenzimatice ……… 89
5.1.1. Influența compostul ui și a deșeului de lână asupra respirației solului ………. 89
5.1.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra activității amidazic e totale
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 91
5.1.3 Influența compostului și a deșeului de lână asupra fostatazei totale …………. 93
5.1.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorului Potențialului
Activității Vitale (IPAV %) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 94
5.1.5 Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorului Potențialului
Activităților Enzimatice (IPAE%) ………………………….. ………………………….. ……………………. 96
5.1.6 Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorului Sintetic
Biologic (ISB) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 97
5.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra pigmentului clorofilian din
cultura sorgului zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 98
5.2.1. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în pigmenți
clorofilieni ‚‚a’’ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 98
5.2.2 Influența fertilizării cu compostului și a deșeului de lână asupra ……………….. 98
conținutul în pigmenți clorofilieni ‚‚b’’ la sorgul zaharat ………………………….. ……………… 98
5.2.3. Influența fertilizării compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului în caroten și xantofile ………………………………………………………………102
5.2.4. influența compostului și deșeului de lână asupra rezultatelor de
producție de biomasă (masă verde) la sorgul zaharat…………………………………….102
5.2.5. Conținutul în zaharuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 102

9
5.3.Concluzii …………………………. ……………………………………………………… ……………10 3
CAPITOLUL VI. INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA
ACTIVITĂȚII MICROPOPULAȘIEI SOLULUI, A PRODUCȚIEI A UNOR INDICATORI
FIZIOLOGI CI ȘI A CALITĂȚII PRODUCȚIEI OBȚINUTE ÎN ANUL AGRICOL 2017 -2018
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 105
6.1 Rezultate obținute privind influența compostu -lui și a deșeului de lână asupra
activității globale a micro -populației din sol și a unor procese pedoenzimatice …… 105
6.1.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra respirației ………………….. 105
solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 105
6.1.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra amidazei totale …………. 107
6.1.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra fosfatazei totale ………. 108
6.1.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra ………………………….. ………….. 109
Indicatorului Potențialului Activității Vitale (IPAV%) ………………………….. ………………… 109
6.1.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorului Potențialului
Activităților Enzimatice (IPAE%) ………………………….. ………………………….. ………………….. 110
6.1.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra ………………………….. ………….. 111
Indicatorului Sintetic Biologic (ISB) ………………………….. ………………………….. ……………………. 111
6.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului de pigmenți
clorofilieni la sorgul zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 112
6.2.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în pigmenți
clorofilieni ‚‚a’’ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 112
6.2.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul ………………….. 113
în pigmenți clorofilieni ‚‚b’’ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 113
6.2.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în caroteni și
xantofile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 114
6.2.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra producției ………………….. 114
de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat ………………………….. ………………………….. ……. 114
6.2.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului ………………. 115
în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat ………………………….. ………………………….. ……………. 115
6.3. Concluzii.. ……………………………………………………………………………………….1 17
CAPITOLUL VII. INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA
INDICATORILOR ACTIVITĂȚII BIOLOGICE DIN SOL, A PRODUCȚIEI, CALITĂȚII
ACESTEIA ȘI A FIZIOLOGIEI PLANTELOR DE SORG ZAHARAT – REZULTATE MEDII
2017 -2019 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 119
7.1 Influența compostului și a deșeului de lână ………………………….. ………………………….. …… 119
asupra valorilor medii ale indicatorilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 119
activității microorganismelor din sol ………………………….. ………………………….. ……………………… 119
7.1.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor …………………. 119
medii ale respirației solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 119
7.1.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
amidazei totale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 120
7.1.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
fostatazei totale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 121

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
10
7.1.4 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor ……………………… 123
medii ale Indicatorului Potenția lului Activității Vitale (IPAV %) …………………………. 123
7.1.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor …………………….. 124
medii ale Indicatorului Potențialului Activităților Enzimatice ………………………….. …. 124
(IPAE%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 124
7.1.6 Influența compostului și a deșeului de lână asupra v alorilor ……………………… 125
medii ale Indicatorului Sintetic Biologic (ISB) ………………………….. ………………………….. …. 125
7.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra ………………………….. ………………………. 126
valorilor medii ale conținutului în pigmenți ………………………….. ………………………….. …….. 126
clorofilieni la plantele de sorg zaharat ………………………….. ………………………….. ………………. 126
7.2.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor ……………………… 126
medii ale conținutului în clorofilă ‚‚a’’ din frunzele de sorg ………………………….. ………. 126
zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 126
7.2.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor …………………….. 126
medii ale conținutului în clorofilă ‚‚b’’ din frunzele de sorg ………………………….. ………. 126
zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 126
7.2.3 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor …………………….. 127
medii ale conținutului în caroteni și xantofile din frunzele de ………………………….. …. 127
sorg zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 127
7.2.4. Influența compostului și a deșeului de lână pe media anilor de experimentare
asupra rezultatelor de producție de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 127
7.2.5 Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului mediu …. 128
în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat ………………………….. ………………………….. …………… 128
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………… 130
CHAPTER VIII. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS ………………………….. ………. 130
8.1. Concluzii generale…………………………… .……………………………………………….134
8.2. Recomandări… …………….……………………………………………………………………136
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 134
ANEXA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 143
LISTĂ FIGURI Ș I FOTOGRAFII DIN TEZĂ ………………………….. ………………………….. ………… 148
LISTA DE PUBLICAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 153

11
TABLE OF CONTENTS
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
RÉSUMÉ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
INTRODUCTION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
PART I: BIBLIOGRAPHIC STUDY ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
CHAPTER I. STAGE OF KNOWLEDGE REGARDING WOOL WASTE COMPOSTING .. 39
1.1. The problem of wool waste internationally ………………………….. ………………………….. …….. 39
1.2. Waste typology and characteristics resulting from wool processing …………………. 40
1.2.1. Types of waste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
1.2.2. Physico -chemical characteristics of wool waste ………………………….. …………………. 43
1.2.3. Biodegradable component ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 44
1.2.4. Past and present destinations of wool processing waste ………………………….. ….. 44
1.3. Composting of waste resulting from wool processing ………………………….. ………………. 45
1.3.1. Composting as a biotechnological process of transformation and use as
organic fertilizer of waste from industrial wool processin g ………………………….. …. 45
1.3.2. Methods used in composting waste from wool processing ………………………….. . 48
1.3.3. Composting parameters ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 48
1.3.4. Microbiology of composting i ………………………….. ………………………….. ……………………….. 53
1.3.5. Failures in composting waste from wool processing ………………………….. …………. 54
1.3.6. Composting efficiency ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 55
1.3.7. Agronomic value of compost ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 56
PART I I OWN RESEARCH …………………………………………………………………………………… 57
CHAPTER II . PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH ………………………….. ……………. 58
CHAPTER III. MATERIALS, METHODS, RESEARCH FRAMEWORK ……………………….. 60
3.1. Introduction ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 60
3.2. Composting of wool waste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 60
3.3. Field experience placement ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 62
3.4. Methods used in determining the biological properties of the soil ……………………. 64
3.4.1. Methodology for collecting soil samples ………………………….. ………………………….. 64
3.4.1.1. Determination of soil respiration potential (physiological analysis) .…64
3.4.1.2. Determination of total amidase potential (At) …………………………… .……. 66
3.4.1.3. Determination of the total phosphatase potential (Ft) ………………… .…….67
3.5. Indicators used for statistical processing and statistical interpretation of soil
biological analyzes …………………………..…………………………………………………………… .……69
3.5.1. Indicator of Potential of Vital Activity (IPAV%) …………..…………………… .…69
3.5.2. Indicator of Enzyme Activity Potential (IPAE%) ……………………………… .…69
3.6. Method of analysis of the sugar sorghum plant………………………………………… ……69
3.6.1. Chlorophyll pigment analysis ……………………………………………………………… 69
3.6.2. Biomass production (green mass) ………………………….. ………………………….. …………. 70
3.6.3. Analysis of sugar concentration in sorghum strains ………………………….. ………. 71
3.7. Statistical data analysis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 72

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
12
CHAPTER IV. COMPOSTED MATERIALS ………………………….. ………………………….. …………… 73
4.1. Composting: A complex microbiological process specific to aerobic composting 73
4.1.1. Temperature ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 75
4.1.2. Humidity. …………………………………………………………………………………………………………….. ………7 6
4.1.1. Report C / N ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 76
4.2. Mixtures of organic materials to stimulate the composting of wool wastet ………. 77
4.2.1. Monitoring the composting process ………………………….. ………………………….. ……………… 78
4.3. Microbiology and microorganisms of compost decomposition ………………………….. …. 82
4.4.The quality test of compost ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 86
4.5. Conclusion……………………….……………………………………………………………………………87
CHAPTER V. THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL WASTE ON THE ACTIVITY OF
SOIL MICROPOPULATION, THE PRODUCTION OF SOME PHYSIOLOGICAL INDICATORS
AND THE QUALITY OF PRODUCTION OBTAINED IN THE AGRICULTURAL YEAR 2017 –
2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 89
5.1. Results obtained regarding the global activity of soil micropopulation and some
pedoenzymatic processes ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 89
5.1.1. Breathing the soil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 89
5.1.2. Total starch ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 91
5.1.3. Total Fostasis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 93
5.1.4. Indicator of Potential of Vital Activity (IPAV%) ………………………….. …………………… 94
5.1.5. Enzyme Activity Potential Indicator (IPAE%) ………………………….. ……………………… 96
5.1.6. Biological Synthetic Indicator (ISB) ………………………….. ………………………….. ……………. 97
5.2. Results regarding sugar sorghum production ………………………….. ………………………….. ……… 98
5.2.1. Con tent in chlorophyll pigments ‚‚ a'' ………………………….. ………………………….. …………. 98
5.2.2. Content in chlorophyll pigments '' b '' ………………………….. ………………………….. ……….. 98
5.2.3. Content in carotene and xanthophylls ………………………….. ………………………….. ……….. 98
5.2.4. The results of biomass (green mass) production of sugar sorghum ………… 102
5.2.5. Sugar s content ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 102
5.3. Conclusion…………..…………………………………………………………………………………………103

CHAPTER VI. THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL WASTE ON THE ACTIVITY
OF SOIL MICROPOPULATION, THE PRODUCTION OF SOME PHYSIOLOGICAL
INDICATORS AND THE QUALITY OF PRODUCTIO N OBTAINED IN THE
AGRICULTURAL YEAR 2017 -201 8. ………………………….. ………………………….. …………………. 105
6.1. Results obtained regarding the activity of soil micro -population …………………….. 105
6.1.1. Breathing the soil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 105
6.1.2. Total starch ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 107
6.1.3. Total phosphatase ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 108
6.1.4. Indicator of Potential of Vital Activity (IPAV%) ………………………….. …………… 109
6.1.5. Enzyme Activity Potential Indicator (IPAE%) ………………………….. …………….. 110
6.1.6. Biological Synthetic Indicator (ISB) ………………………….. ………………………….. ……. 111
6.2. Results regarding sugar sorghum production ………………………….. ………………………….. 112
6.2.1. Content in chlorophyll pigments ‚‚ a '' . ………………………….. ………………………….. .. 112
6.2.2. Content in chlorophyll pigments '' b '' ………………………….. ………………………….. .. 113
6.2.3. Content in carotene and xanthophylls ………………………….. ………………………….. .. 114
6.2.4. The results of biomass (green mass) production of sugar sorghum ……. 115

13
6.2.5. Sugar content ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 114
6.3. Conclusion…………..…………………………………………………………………………………………117

CHAPTER VI I. THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL WASTE ON
INDICATORS OF SOIL BIOLOGICAL ACTIVITY, PRODUCTION, QUALITY AND
PHYSIOLOGY OF SUGAR PLANT – AVERAGE RESULTS 2017 –
2019 ……………………………………………………………………………………………… .…………… 119
7.1. The influence of compost and wool waste on the average values of the indicators
activity of soil microorganisms …………… ……………………………………………………. ……… 119
7.1.1. The influence of compost and wool waste on values soil respiration
averages ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 119
7.1.2. Influence of compost and wool waste on average total amidase values
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 120
7.1.3. The influence of compost and wool waste on the average values of total
phosphatase ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 121
7.1.4. The influence of compost and wool waste on values averages of the Vital
Activity Potential Indicator (IPAV%) ………………………….. ………………………….. ………… 123
7.1.5. The influence of compost and wool waste on values averages of the
Enzyme Activity Potential Indicator IPAE%) ………………………….. ………………………. 124
7.1.6. The influence of compost and wool waste on values averages of the
Synthetic Biological Indicator (ISB) ………………………….. ………………………….. …………… 125
7.2. The influence of compost and wool waste on average values of the pigment
content chlorophylls in sugarcane plants ………………………….. ………………………….. …………………… 126
7.2.1. The influence of compost and wool waste on values averages of the
chlorophyll content "a" in sorghum leaves sweet ………………………….. ………………. 126
7.2.2. The influence of compost and wool waste on values averages of the
chlorophyll content "b" in sorghum leaves sweet ………………………….. ………………. 126
7.2.3 . The influence of compost and wool waste on values averag e content of
carotenes and xanthophylls in the leaves of old witch ………………………….. ………. 127
7.2.4. Influence of compost and wool waste on average years of
experimentation on biomass (green mass) production results of sugar
sorghum ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 127
7.2.5. The influence of compost and wool waste on the average content in
sugars from sorghum stalks ………………………….. ………………………….. ………………………… 128
CHAPTER VIII . CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS ………………………….. ………. 130
8.1. Concluzii generale ……………………………………………………………………………………………………. 130
8.2. Recom andari …………………………………………………………………………………………………………. ….132
BIBLIOGRAPHY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 134
ANNEX I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 143
LIST OF FIGURES AND PHOTOGRAPHS OF THESIS ………………………….. …………………… 148
LIST OF PUBLICATIONS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 153

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
14
REZUMAT
al tezei de doctorat intitulată:

FOLOSIREA COMPOSTULUI DIN DEȘEU DE LÂNĂ CA ÎNGRAȘĂMÂNT ORGANIC
PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE FERTILITATE ȘI PRODUCTIVITATE A
PRELUVOSOLULUI ROȘCAT ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL DE LA U.S.A.M.V. –
BUCUREȘTI

Doctorand : SAVU E. (MALANCU ) Andreea -Mădălina
Conducător științific : Prof. univ. Dr . CIONTU Costică

CUVINTE CHEIE: compostare , activitate enzimatică,
caroteni și xantofile , producție biomasă , conținut de zahăr

Teza de doctorat este structurată în două părți (studiu bibliografic și cercetări
proprii), alcătuite din rezumatul tezei, cuprins, introducere, 8 capitole ce conțin 40
tabele, 37 figuri și 19 imagini proprii, iar bibliografia cuprinde 151 de titluri .
Prima parte , cu un număr de 18 pagini prezintă studiul de documentare asupra
temei abordate, evidențiind rezultatele obținute asupra procesului de compostare a
deșeurilor de lână, prin prisma infl uenței condițiilor de climă și sol asupra culturii
plantelor de sorg zaharat.
Partea a II -a, prezintă scopul și obiectivele cercetărilor , materialele și metodele
folosite și rezultatele obținute cu privire la fertilitatea solului și procesul de compostare
al deșeurilor de lână. Concluziile generale, recomandările și perspectivele privind
obținerea și utilizarea compostului din deșeuri de lână, paie de grâu și balegar de bovine
în agricultură.
În primul capitol – STADIUL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA COMPOSTAREA
DEȘEURILOR DE LÂNĂ prezintă problematica acestora la nivel internațional , în
vederea obținer ii unor soluții de diminuare a deșeurilor de lână și administrare
ulterioară în agricultură ca îngrășământ organic pen tru ameliorarea starii de fertilitate
și productivitate a preluvosolului roșcat din câmpul experimental de la U.S.A.M.V. –
București .
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. În cadrul acestei teze de doctorat, am luat
în studiu elaborarea unei formule de calcul cu privire la amestecul compostului din
deșeuri de lână, paie de grâu și bălegar de bovine cu aplicabilitate de preferință în
agricultură , în vederea îmbunătățirii parametrilor de fertilitate și productivitate ,
cât și a stării de sănătate cu acțiune benefică asupra populației , precum și a
creșterii numarului de enzime necesare fetilitații și productivității preluvosolului
roșcat.

15
Scopul cercetărilor efectuate oglindește în literatura de specialitate atât modul
simplist de depozitare al deșeurilor din activitatea industriei textile, cât și unele aplicații
spontane de acumulări de mici proporții care rezolvă eliminarea temporară a
cantităților de deșeuri, pentru a reduce poluarea mediului înconjurator. Astfel, prezenta
teză de doctorat cuprinde următoar ele obiective:
1. Valorificarea deșeului de lână din industria textilă folosind metoda lui
Pfeiffer (1937) de compostare aerobă, mai economică și asigurarea de
material organic împlinind tehnologic forma cea mai evoluată de
îngrășământ organic complex.
2. Determinarea influenței aplicării acestui tip de compost, în scopul
ameliorării însușirilor fizice și chimice ale preluvosolului roșcat din Câmpul
Experimental al Universității de Științe Agronomice și Medicina Veterinară
din București.
3. Determinarea influenței compostului din deșeu de lână asupra proceselor
fiziologice și enzimatice , însușirii de producție vegeta lă al preluvosolului
roșcat:
− respirația solului;
− amidaza totală;
− fosfataza totală;
− indicatorul Potențialului Activității Vitale;
− indicatorul Potențialului Activității Enzimatice;
− indicatorul Sintetic Biologic (ISB).
4. Determinarea concentrației de pigmenți clorofilieni:
− concentrația de clorofilă “a” în frunzele de sorg zaharat;
− concentrația de clorofilă” b” în frunzele de sorg zaharat;
− conținutul în carotenoizi și xantofile.
5. Determinarea producției de biomasă produsă de sorgul zaharat in urma
fertilizării cu deșeu de lână;
6. Stabilirea conținutului de zahar în tulpinile de sorg zaharat.
CAPITOLUL III – MATERIAL, METODE, CADRUL DE CERCETARE , în care se prezintă
compostarea deșeurilor de lână, schema câmpului experimental, metodele utilizate în
determinarea însușirilor biologice ale solului, analiza pigmentului clorofilian producția
de biomasă, precum și analiza concentrației de zahar din tulpinile de sorg zaharat .
Experiențele au fost amplasate în câmpul experimental al Facultații de
Agricultură din București . Experiența a fost monofactorială cu 3 variante în 3 repetiții ,
așezată după metoda pătratului latin, pe un sol de tip preluvosol roșcat (Elrș).
Variantele experimentale sunt:
− V1 – Mt nefertilizat;
− V2 – fertilizat cu compost deșeu de lână 12,5 t/ha (C);

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
16
− V3 – fertilizat cu deșeu de lână 8,3 t/ha (D) .
Grămada de compost a fost construită pe terenul Universități de Știinte
Agronomice și Medicină Veterinară București. În vara anului 2017 au fost aduse
deșeurile de lână de la fabrica de pâslă, paiele de grâu și bălegarul de bovine de la ferma
didactică Moara Domnească .
Grămada de compostare a fost formată din straturi succesive de materiale.
Fiecare strat a conținut 1 kg de deșeuri de lână , 3 kg de bălegar de bovine și 9 kg de paie.
Amestecul s -a realizat în staturi, astfel încât să se obțină o uniformitate a materialelor .
Așezarea în straturi a materialelor supuse compostării a fost realizata manual,
pentru o mai bu na repartizare a materialelor. Deșeul de lână a fost distribuit uniform
împreună cu paiele și gunoi de grajd bovin. Înălțimea grămezii de compostare a variat
între 1-1,5 m în functie de gradul de descompunerea a materialelor.
Compostarea aerobă a durat în jur de 3 -4 luni (prin refacerea grămezii de
compostare, pentru omogenizarea de șeurilor și compostarea uniformă, cât și pentru
aerisirea materialelor supuse compostării.)
Aerobioza în procesul de compostare, urmează aceleași legi manifestate în stratul
de sol 0 – 20 cm, când prin procesul de respirație aerobă micropopulația solului obține
energia necesară activităților vitale, transformând materia organică în humus.
În mod normal și acest humus suferă transformări de mineralizare prin alte
segmente ale populației, în consecință humusul este un factor staționar, care
influențează numarul și răspândirea organismelor edafice.
Influența exercitată de substanțele humice asupra vieții din sol poate fi directă și
indirectă. Substanța organică servește organismelor heterotrofe din sol ca sursă de
nutriție și de energie. Factorii fizici și climatici ai mediului sunt influențați favorabil de
către humus, ca de exemplu structura solului, regimul termic din sol, dacă modificarea
produsă acționează asupra bi ologiei solului .
CAPITOLUL IV – MATERIALELE COMPOSTATE , în care sunt prezentate și
caracterizate proces ul microbiologic complex specific compostării aerobe . În acest
capitol sunt exemplificate rezultatele cercetărilor compostării aerobe asupra
temperaturii cu monitorizarea procesului de compostare, precum și m icrobiologia și
microorganismele descompunerii compostului aerob.
Compostul aerob al deșeurilor de lână este necesar, să participe în producerea
composturilor din tot felul din societatea u mana modernă care le depozitează în grămezi
uriașe anaerobe, care adesea se autoaprind si care polueaza suprafete mari cu locuitori
care resping aceasta ideea de compostare îngroșând numarul celor care lucrează în
agricultură a fermelor zootehnice, cu mate riale biodegradate anaerob, precum resturile
de la pregătirea hranei umane.
Composturile din orice fel de deșeuri organice produse în mod corect se
transformă fara sa ne dăm seama din aglomerări din deșeuri lipsite de valoare chiar în

17
cheltuieli de transpo rt în valorificarea lor, devenind prin compostarea aerobă mine de
aur pe durată veșnică în ameliorarea stării de fertilitate a solurilor.
CAPITOLUL V – REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL AGRICOL 2017 -2018 CU PRIVIRE
LA CALITATEA COMPOSTULUI CA FERTILIZANT AGRICOL , cuprinde informații
privind locul de desfășurare al studii lor experimentale și materialul biologic folosit, în
scopul valorificării compostului pentru ameliorarea starii de fertilitate și productivitate
din câmpul experimental. Pentru atingerea obiective lor propuse, prezenta teză de
doctorat cuprinde patru experimente, după cum urmează :
EXPERIMENTUL I a avut ca principal obiectiv evaluarea activitații global e a
micropopulației din sol și unele procese pedoenzimatice .
EXPERIMENTUL II a vizat determinarea conținutului de caroteni și xantofile efectul
utilizării fiind fertilizarea preluvosolului roșcat cu de șeuri de lână.
EXPERIMENTUL III a urmărit efectele utilizării ratele lor de aplicare a îngrășămintelor
pentru fertilizarea sorgului zaharat pe preluvosolul roșcat. Ferilizarea variantei
compost din deșeu de lână conține 15 kg pe supfarața de 12 m2 iar pentru varianta deșeu
de lână conțin e 10 kg de deșeuri de lână pe suprafața de 12 m2.
EXPERIMENTUL IV a urmărit efectele diferitelor tipuri de fertilizare asupta producției
de zahar din tulpinile de sorg zaharat.
Toatele cele patru testări s-au derulat în câmpul experimental al U.S.A.M.V. -București.
CAPITOLUL V I – detaliează influența factorilor cercetați în anul agricol 2018 -2019 .
Analizând datele obținute in anul agricol 2018 -2019 valorile au fost mai mari ca în
anul agricol 2017 -2018, aceste valori datorându -se faptului că în anul agricol 2018 -2019
au fot mai multe perecipitații.
CAPITOLUL V II – sunt prezentate rezultatele medii ale perioadei 2017 -2019 privind
valorificarea compostului din deșeuri de lână, paie de grâu și bălegar de bovine asupra
starii de fertilitate și productivitate a preluvosolului roșcat din câmpul experimental de
la U.S.A.M.V. București.
Producția medie a anilor de cercetare 2017 -2019 este influențată de fertilizarea
organică a compostului din deșeuri de lână, paie de gr âu și bălegar de bovine a
înregistrat valoare a de 51,55 mg CO 2/100g sol asupra procesului de respirație cât
și valoarea de 57,06 mg CO 2/100g la varianta deșeu de lână.
Precesele enzimatice (amidaza și fosfataza) sunt evidențiat e prin obținerea celor
mai mar i valori la varianta fertilizata cu compost din deșeuri de lână, valoarea fiind de
115,43 mg/100g sol (amidază) și 77,96 mg/100 g sol – fosfatază.
Indicatorul Sintetic Biologic a înregistrat valoarea cea mai mare de 79,97% la
varianta compost din deșeu de lână, paie de grâu și bălegar de bovine.
Producția de biomasă (masă verde) ca media anilor de cercetare 2017 -2019 a
înregistrat valoarea de 26,375 t/ha la varianta deșeu de lână, 23,665 t/ha la varianta
compost din deșeuri de lână.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
18
CONCLUZII GENERALE
Cu privire la compostarea deșului de lână
1. Compostarea aerobă durează în jur de 3 -4 luni (cu refacerea grămezii de
compostare, pentru omogenizarea deșeurilor și o compostare uniformă, cât și pentru
aerisirea materialelor supuse compostării).
2. S-a reușit obținerea unui compost din lână, gunoi de bov ine și paie de grâu
echilibrat cu următoarele valori medii, pentru conținutul în carbon organic de 18,2%,
conținutul în materie organică de 36%, în azot total de 1,315 mg/kg și în azot nitric de
1,78%;
3. Evoluția temperaturii în perioada de compostare a fo st normală evoluând de
la valoarea mică de 20,5°C la temperatura de distrugere a semințelor de buruieni și
agenților patogeni de 55,9°C ;
4. Între dinamica temperaturii în grămada de compost și timpul realizării
compostului s -au obșinut corelații liniare, pătr atice și cubice asigurate statistic, cele mai
mari valori ale raportului de corelație de 0,932 realizându -se la regresia cubică de forma
y = 0,0342×3 + 0,8387×2 – 2,8749x +24,747;
5. Analiza microscopică a firelor de lână a permis surprindelrea momentelor de
dezagregare ca urmare a procesului de compostare;
6. Rezultatele acestor teste indică faptul că, în medie, compostul produs din
deșeuri de lână este adecvat pentru utilizare în horticultură și agricultură. Procentajul
de materia organică a fost la limita infe rioară a intervalului acceptabil și ideal de sub
20%. Mai precis, acest lucru sugerează că deșeurile de lână nu sunt suficiente ca sursă
de azot, deoarece azotul din compoziția lânii intra în procesul de compostare treptat,
utilizându -se încă de la început azotul calculat din formulă; carența de azot din calculul
prevăzut a fost preluată de azotul din bălegarul de bovine;
7. Explorarea viitoare a formulei grămezii de compost ar trebui să conducă la
reducerea procentului de deșeuri de lână în comparație cu alte surse de azot (exemplu,
altă sursă de gunoi de grajd);
8. Cercetarea viitoare ar trebui să examineze metodele de separare mecanică a
smocurilor de deșeuri de lână compacte. Conținutul de umiditate este aparent scăzut,
pentru că deșeul de lână absoarbe o part e din umiditatea calculată, care nu trebuie să
depășească valoarea de 40%.
Cu privire la ameliorarea stării de fertilitate a preluvosolului roșcat
9. Calitativ, fertilizarea cu compost din deșeu de lână, paie de grâu și bălegar de
bovine ameliorează starea fizică a solurilor, contribuind la hidrostabilitatea agregatelor
de sol, menține și crează un raport apă/aer favorabil vieții micropupulației din sol și
plantelor cultivate, influențând favorabil evoluția stării de fertilitate a solurilo r agricole.
Cu privire la activitatea micropopulației solului aceasta a fost evaluată prin
valorile medii ale respirației solului, activită ții enzimatice folosiți la calcularea
indicatorilor IPAV, IPAE și ISB astfel:

19
Respirația solului
10. Cea mai ridicată va loare medie a potențialului de respirație a solului de 57,06
mg CO 2/100 g sol , cu o creștere semnificativă față de martor de 13,81 mg CO 2/100 g sol
s-a realizat la fertilizarea cu deșeu de lână , față de care varianta cu compost de deșeu de
lână s -a aflat în limitele lipsei de semnificație.
11. Respirația solului aerobă duce la un aport ridicat de micro și macroelemente
necesare dezvoltării plantelor și prin care se explică creșterea producției agricole.
Amidaza totală
12. Cele mai ridicate valoari medii ale potențialului activității amidazice totale de
115,43 mg/100 g sol , cu o creștere de 40,53 mg/100 g sol s -au realizat la compostul cu
deșeuri de lână .
Fosfataza totală
13. Cele mai ridicate valori medii ale activității fosfatazice totale de 77,96
mg/100 g sol , s-au realizat la varianta cu compost din deșeu de lână , unde față de
netratat s -a realizat o creștere foarte semnificativă de 59,40 mg/100 g sol. Varianta
fertilizată cu deșeu de lână a realizat valori medii inferioare varianței cu compost ale
avtivității medii ale fosfatazei total e de 41,46 mg/100 g sol , dar cu o creștere foarte
semnificativă față de nefertilizat de 22,90 mg/100 g sol;
14. Pe media anilor de experimentare cea mai ridicată valoare a Indicatorului
Activității Vitale a solului de 37.15% s -a realizat la aplicarea deșeului de lână care a
depășit varianta nefertilizată cu un spor semnificativ de 11,64%;
15. Cea mai ridicată valoare a IPAE pe media anilor, de 126,08% s -a realizat la
aplicarea compostului cu deșeu de lână care față de varianta netratată a realizat un spor
foarte semnificativ de 62,72%;
16. Pe media anilor, cea mai ridicată valoare a ISB de 79,97% s -au realizat la
aplicarea compo stului cu deșeu de lână unde față de netratat s -a realizat o creștere
foarte semnificativă de 35,53%;
Cu privire la influența compostului și a deșeului de lână asupra producției
de sorg zaharat, a calității acesteia și a pigmenților clorofilieni ca indica tori
fiziologici ai fotosintezei:
Producția de biomasă (masă verde)
17. Cea mai mare producție medie de masă verde la sorgul zaharat a fost de
26,375 t/ha s -a realizat la aplicarea deșeului de lână, urmată de 23,665 t/ha la varianta
cu compost din deșeuri de lână la care s -au realizat sporuri distinct semnificative de
producție de 7,45 t/ha și respectiv semnificativ de 4,74 t/ha
Conținutul în pigmenți clorofilieni
18. Pe media anilor cel mai ridicat conținut în clorofilă ‚‚a’’ de 22,64 μg/ml s -a
realizat la fertilizarea cu deșeu de lână care a adus o creștere distinct semnificativă de
6,8 μg/ml față de varianta nefertilizată.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
20
19. Pe media anilor de e xperimentare cele mai ridicate conținuturi în clorofilă ‚‚b’’
de 2,31 μg/ml și 7,3 μg/ml s -au înregistrat la varianta fertilizată cu deșeu de lână și
respectiv compost de deșeu de lână care au realizat creșteri semnificative în raport cu
varianta nefertili zată.
20. Compostul și deșeul de lână au generat pe media anilor față de varianta
nefertilizată creșteri semnificative ale conținutului în caroteni și xantofile
Conținutul în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat
21. Cel mai ridicat conținut de zahăr de 20,57% s -a realizat la aplicarea deșeului de
lână repartizat astfel, 20,8% la baza tulpinii, 23,6% la mijlocul tulpinii și 17,3% sub panicol;
22. Cel mai ridicat conținut în zahăr s -a realizat între internodurile 4 și 6 fiind pe
media variantelor de 22,27%.

RECOMANDĂRI
În vederea îmbunătățirii parametrilor de fertilitate și productivitata a preluvosolului
roșcat, propunem următoarele recomandări:
1. Deșeurile de lână nu trebuie aruncate la gropa de gunoi, ele reprezintă un
îngrășământ organic valoros și adesea aduce beneficii pentru agricultură.
2. Compostarea aerobă să se facă într -un amestec echilibrat de azot organic
și carbon organic pentru ca circu itele biologice să se poată desfășura neinfluiențate de
îngrășăminte chimice, la o umiditate 60 -70%, grămeziile fiind așezate pe sol și
remanierate o dată pe lună.
3. Folosirea compostului din deșeu de lână în comparație cu transformarea
ei aerobă față de deș eul de lână fiind dificil de manevrat, duce la omogenitatea calității
de îngrășământ organic pentru ameliorarea starii de fertilitate și productivitate a
preluvosolului roșcat.
4. Având în vedere dificultățile de încorporare a deșeului brut de lână se
recoman dă angajarea unor cercetări pentru găsirea unor soluții de aglomerare,
granulare sau pastilare a acestora pentru a putea fi folosite în agricultură și horticultură
cu echipamentele existente.

PERSPECTIVE
Din cercetările efectuate în cadrul prezentei teze de doctorat se desprind noi direcții
de cercetare în scopul clarificării anumit or aspecte insuficient studiate , prin
dezvolt area unor oportunități de cercetare , precum procentul de compostare aerob
al deșeurilor de lână în vederea valorificării și optimizării preluvosolului roșcat .

21
SUMMARY
of the doctoral thesis entitled:

THE USE OF COMPOUND FROM WOOL WASTE AS AN ORGANIC
FERTILIZER FOR IMPROVING THE STATE OF FERTILITY AND
PRODUCTIVITY OF THE RED PRELUVOSOL IN THE EXPE RIMENTAL
FIELD OF U.S.A.M.V. – BUCHAREST

PhD -student : Eng. SAVU E. (MALANCU ) Andreea -Mădălina
Scientific coordinateur : Professor univ. Dr. CIONTU Costică

KEYWORDS: composting , enzymatic activity,
carotene and xanthophylls, biomass production, sugar

The doctoral thesis is structured in two parts (bibliographic study and personal
research ), consisting of the abstract of the thesis, content, introduction, 8 chapters
containing 40 tables, 37 figures and 19 own pictures, and the bibliography includes 151
titles.
The paper is structured in two parts. The first part, with a number of 18 pages,
presents the documentation study on the approached topic, highlighting the results
obtained on the composting process of wool waste, through the influence of climate and
soil conditions on the cultivation of sugar sorghum plants. Part II , presents the purpose
and objectives of the research, materials and methods used and the results obtained
regarding soil fertility and t he composting process of wool waste. General conclusions,
recommendations and perspectives on obtaining and using compost from wool waste,
wheat straw and cattle manure in agriculture. In the first chapter – THE STAGE OF
KNOWLEDGE REGARDING THE COMPOSITION OF WOOL WASTE in which their
problems are presented at international level, in order to obtain solutions to reduce
wool waste and subsequent administration in agriculture as an organic fertilizer to
improve fertility and production reddish preluvosol from the experimental field from
USAMV -Bucharest.
PURPOSE AND OBJECTIVES OF THE RESEARCH. In this doctoral thesis, we studied
the development of a calculation formula for the mixture of compost from wool
waste, wheat straw and cattle manure with preferential applicability in
agriculture, in order to impro ve fertility and productivity parameters, as and the
health status of the beneficial effect on the population, as well as the increase in

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
22
the number of enzymes necessary for fetility and the productivity of reddish
preluvosol.
The purpose of the research r eflects in the literature both the simplistic way of
storing waste from the textile industry, and some spontaneous applications of small
accumulations that solve the temporary disposal of waste, to reduce environmental
pollution. Thus, this doctoral thesis includes the following objectives:
1. Recovery of wool waste from the textile industry using Pfeiffer's (1937)
method of aerobic composting, more economical and ensuring organic material
technologically fulfilling the most advanced form of complex organi c fertilizer.
2. Determining the influence of the application of this type of compost, in order to
improve the physical and chemical properties of reddish preluvosol from the
Experimental Field of the University of Agronomic Sciences and Veterinary Medici ne in
Bucharest.
3. Determination of the influence of wool waste compost on the physiological and
enzymatic processes of plant production of reddish preluvosol:
− soil respiration;
− total amidase;
− total phosphatase;
− the indicator of the Potential of the Vital Activity;
− the indicator of the Enzymatic Activity Potential;
− the Synthetic Biological indicator (ISB).
4. Determination of the concentration of chlorophyll pigments:
− the concentration of chlorophyll “a” in the sugar sorghum leaves;
− the concentration of chlorophyll “b” in the sorghum sorghum leaves;
− content in carotenoids and xanthophylls.
5. Determination of biomass production produced by sugar sorghum followin g
fertilization with wool waste;
6. Determination of sugar content in sugar sorghum strains
CHAPTER III – MATERIAL, METHODS, RESEARCH FRAMEWORK, which presents the
composting of wool waste, the experimental field scheme, the methods used in
determining th e biological properties of the soil, the analysis of chlorophyll pigment
biomass production, and the analysis of sugar concentration in old witch. The
experiments were located in the experimental field of the Faculty of Agriculture. The
experiment was mono factorial with 3 variants in 3 repetitions, placed according to the
Latin square method, on a reddish preluvosol type soil (Elrș). The experimental variants
are:
− V1 – Unfertilized Mt;
− V2 – fertilized with wool waste compost 12.5 t / ha (C);

23
− V3 – fertilized with wool waste 8.3 t / ha (D). The compost pile was built on the
land of the University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine Bucharest. In the
summer of 2017, the wool w aste from the felt factory, the wheat straw and the cattle
manure from the Moara Domnească educational farm were brought.
The compost pile consisted of successive layers of materials. Each layer contained
1 kg of wool waste, 3 kg of cattle manure and 9 kg of straw in successive layers. The
mixture was made in states, so as to obtain a uniformity of materials.
The layering of the materials subjected to composting was done manually, for a
better distribution of the materials. Wool waste was evenly distributed along with straw
and manure. The height of the compost pile varied between 1 -1.5 m depending on the
degree of decomposition of the materials.
Aerobic composting takes about 3 -4 months (by restoring the compost pile, for
homogenization of waste and uniform composting, as well as for aeration of
compostable materials.)
Aerobiosis in the composting process, follows the same laws manifested in the
soil layer 0 – 20 cm, when through the process of aerobic respiration the soil
micropopulation obtains the energy necessary for vital activities, transforming organic
matter into humus.
Normally, this humus also undergoes mineralization transformations through
other segments of the population, consequently humus is a stationary factor, which
influences the number and spread of soil organisms.
The influence of humic substances on soil life can be direct and indirect. The
organic matter serves the heterotrophic organisms in the soil as a source of nutrition
and energy. Physical and climatic factors of the environment are favorably influenced by
humus, such as soil structure, soil heat regime, if the change produced acts on soil
biology.
CHAPTER IV – COMPOSTED MATERIALS, in which are presented and characterized the
complex microbiological process specific to aerobic compos ting. This chapter
exemplifies the results of aerobic composting research on temperature with the
monitoring of the composting process, as well as the microbiology and microorganisms
of aerobic compost decomposition.
The aerobic compost of wool waste is n ecessary to participate in the production
of composts of all kinds in modern human society that stores them in huge piles of
anaerobes, which often self -ignite and pollute large areas with inhabitants who reject
this idea of composting increasing the num ber of works in agriculture of zootechnical
farms, with anaerobic biodegradable materials, such as the remains from the
preparation of human food.
Composts from any kind of correctly produced organic waste are transformed
without realizing it from agglome rations from worthless waste even in transport costs

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
24
in their capitalization, becoming by aerobic composting eternal gold mines in improving
the fertility of the soils.
CHAPTER V – RESULTS OBTAINED IN THE AGRICULTURAL YEAR 2017 -2018
REGARDING THE QUALITY O F COMPOST AS AGRICULTURAL FERTILIZER, includes
information on the location of experimental studies and biological material used in
order to capitalize on compost to improve fertility and productivity in the experimental
field. In order to achieve the propo sed objectives, this doctoral thesis comprises four
experiments, as follows:
EXPERIMENT I had as main objective the evaluation of the global activity of the
soil micropopulation and some pedoenzymatic processes.
EXPERIMENT II aimed to determine the conten t of carotenes and xanthophylls,
the effect of which was the fertilization of reddish preluvosol with wool waste.
EXPERIMENT III looked at the effects of using fertilizer application rates to
fertilize sugar sorghum on reddish preluvosol. The fertilization of the compost variant
from wool waste contains 15 kg on the surface of 12 m2 and for the variant wool waste
contains 10 kg of wool waste on the surface of 12 m2.
EXPERIMENT IV followed the effects of different types of fertilization on the
production of sugar from sugar sorghum strains. All four tests took place in the
experiment al field of the U.S.A.M.V. -Bucharest.
CHAPTER VI – details the influence of the researched factors in the agricultural
year 2018 -2019.
Analyzing the data obtained in the agricultural year 2018 -2019, the values were
higher than in the agri cultural year 2017 -2018, these values being due to the fact that in
the agricultural year 2018 -2019 there were more participations.
CHAPTER VII – are presented the average results of the period 2017 -2019 on the
recovery of compost from wool waste, wheat straw and cattle manure on the fertility
and productivity of reddish preluvosol in the experimental field from the U.S.A.M.V.
Bucharest.
The average production of the research years 2017 -2019 is influenced by the organic
fertilization of compost from wool waste, wheat straw and cattle manure recorded a
value of 51.55 mg CO2 / 100g soil on the respiration process and the value of 57, 06 mg
CO2 / 100g for the wool waste variant.
The enzymatic processes (amidase and phosphatase) are highlighted by
obtaining th e highest values for the variant fertilized with compost from wool waste, the
value being 115.43 mg / 100g soil (amidase) and 77.96 mg / 100 g soil –
phosphatase.
The Synthetic Biological Indicator registered the highest value of 79.97% for the
compost v ariant of wool waste, wheat straw and cattle manure.

25
The production of biomass (green mass) as the average of the research years 2017 -2019
registered the value of 26,375 t / ha for the wool waste variant, 23,665 t / ha for the
wool waste compost variant.
GENERAL CONCLUSIONS
Regarding the composting of wool waste
1. Aerobic composting takes about 3 -4 months (with the restoration of the
compost pile, for the homogenization of waste and a uniform composting, as well as for
the aeration of the materia ls subjected to composting).
2. A balanced compost of wool, cattle manure and wheat straw with the following
average values was obtained, for the organic carbon content of 18.2%, the organic
matter content of 36%, in total nitrogen of 1,315 mg / kg and i n nitric nitrogen of 1.78%;
3. The evolution of the temperature during the composting period was normal
evolving from the low value of 20.5 ° C to the temperature of destruction of weed seeds
and pathogens of 55.9 ° C
4. Between the dynamics of temperature in the compost pile and the composting
time, linear, square and cubic correlations were obtained statistically ensured, the
highest values of the correlation ratio of 0.932 being achieved at the cubic regression of
form y = 0.0342×3 + 0.8387×2 – 2.8749x +24.747;
5. The microscopic analysis of the wool yarns allowed to capture the moments of
disaggregation as a result of the composting process;
6. The results of these tests indicate that, on average, compost produced from
wool waste is suitable for use in horticulture and agriculture. The percentage of organic
matter was at the lower limit of the acceptable and ideal range below 20%. More
specifically, this suggests that wool waste is not sufficient as a source of nitrogen, as the
nitrogen in the compositi on of the wool enters the composting process gradually, using
from the beginning the nitrogen calculated from the formula; the nitrogen deficiency in
the calculation provided was taken over by the nitrogen in the manure;
7. Future exploration of the compost pile formula should lead to a reduction in
the percentage of wool waste compared to other sources of nitrogen (eg, another source
of manure);
8. Future research should examine methods of mechanically separating tufts of
compact wool waste. The mois ture content is apparently low, because wool waste
absorbs some of the calculated moisture, which should not exceed 40%.Regarding the
improvement of the fertility status of reddish preluvosol
9. Qualitatively, fertilization with compost from wool waste, wh eat straw and
cattle manure improves the physical condition of soils, contributing to the hydrostability
of soil aggregates, maintains and creates a water / air ratio favorable to the life of the
soil micro -population and cultivated plants, influencing fav orable evolution of the
fertility status of agricultural soils.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
26

Regarding the activity of the soil micropopulation, it was evaluated by the average
values of soil respiration, enzymatic activity used to calculate the IPAV, IPAE and ISB
indicators as fol lows:
Soil respiration
10. The highest average value of soil respiration potential of 57.06 mg CO2 / 100
g soil with a significant increase compared to the control of 13.81 mg CO2 / 100 g soil
was achieved when fertilizing with wool waste compared to which the wool waste
compost variant was on the verge of insignificance.
11. Aerobic soil respiration leads to a high intake of micro and macroelements
necessary for plant development and which explains the increase in agricultural
production.
Total amidas e
12. The highest average values of the total amidase activity potential of 115.43
mg / 100 g soil with an increase of 40.53 mg / 100 g soil were achieved in compost with
wool waste.
Total phosphatase
13. The highest average values of the total phospha tase activity of 77.96 mg / 100
g soil were achieved in the variant with compost from wool waste where compared to
untreated a very significant increase of 59.40 mg / 100 g was achieved. ground. The
variant fertilized with wool waste achieved lower average values than the variant with
compost of the average total phosphatase activity of 41.46 mg / 100 g soil but with a
very significant increase compared to the untreated 22.90 mg / 100 g soil;
14. On the average of the years of experimentation, the highest value of the Soil
Vital Activity Indicator of 37.15% was achieved when applying the wool waste, which
exceeded the non -fertilized variant with a significant increase of 11.64%;
15.The highest value of IPAE on average over the years, of 126.08% was achieve d
when applying compost with wool waste, which compared to the untreated version
achieved a very significant increase of 62.72%;
16.Over the years, the highest value of ISB of 79.97% was achieved when applying
compost with wool waste where compared to untr eated, a very significant increase of
35.53% was achieved;
Regarding the influence of compost and wool waste on sugar sorghum production,
its quality and chlorophyll pigments as physiological indicators of
photosynthesis:
Biomass production (green mass)
17.The highest average production of green mass indigo for sugar sorghum of
26,375 t / ha was achieved when applying wool waste, followed by 23,665 t / ha of the
variant with compost from wool waste for which distinctly significant increases were
made production of 7.45 t / ha and respectively significant of 4.74 t / ha

27
Content in chlorophyll pigments
18. Over the years, the highest chlorophyll content “a” of 22.64 μg / ml was
achieved in the fertilization with wool waste, which brought a distinctly significant
increase of 6.8 μg / ml compared to the non -fertilized variant.
19. On the average of the years of experimentation, the highest chlorophyll ‚‚ b ''
contents of 2.31 μg / ml and 7.3 μg / ml were recorded for the variant fertilized with
wool wa ste and wool waste compost, respectively. which achieved significant increases
compared to the non -fertilized variant.
20. Compost and wool waste have generated significant increases in the carotene
and xanthophyll content of the non -fertilized version ov er the years on average.
Sugar content of sugar sorghum stems
21. The highest sugar content of 20.57% was achieved when applying the wool
waste thus distributed, 20.8% at the base of the stem, 23.6% in the middle of the stem
and 17.3% under panic;
22. The highest sugar content was achieved between internodes 4 and 6 being on
the average of 22.27%.

RECOMMENDATIONS
In order to improve the fertility and productivity parameters of reddish
preluvosol, we propose the following recommendations:
1. Wool waste should not be dumped, it is a valuable organic fertilizer and often
benefits agriculture.
2. Aerobic composting should be done in a balanced mixture of organic nitrogen
and organic carbon so that the biological circuits can b e carried out without the
influence of chemical fertilizers, at a humidity of 60 -70%, the piles being placed on the
ground and remodeled once a month. .
3. The use of compost from wool waste compared to its aerobic transformation
from wool waste being diff icult to handle, leads to the homogeneity of the quality of
organic fertilizer to improve the fertility and productivity of reddish preluvosol.
4. In view of the difficulties of incorporating raw wool waste, it is recommended
that research be undertaken to find solutions for agglomeration, granulation or pelleting
so that it can be used in agriculture and horticulture with existing
equipment. PERSPECTIVES
From the research carried out within the present doctoral thesis, new research
directions are emerging i n order to clarify certain insufficiently studied aspects, by
developing research opportunities, such as the percentage of aerobic mixing of the
wool waste in order to use and optimize the red preluvosol .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
28
RÉSUMÉ
de la thèse de doctorat intitulée:

UTILISATION D'UN COMPOSÉ À PARTIR DE DÉCHETS DE LAINE COMME ENGRAIS
ORGANIQUE POUR AMÉLIORER L'ÉTAT DE FERTILITÉ ET LA PRODUCTIVITÉ DU
PRÉLUVOSOL ROUGE DANS LE DOMAINE EXPÉRIMENTAL DES ÉTATS -UNIS
AMÉRICAINS. – BUCAREST

Doctorant: SAVU E. (MALANCU ) Andreea -Mădălina
Coordinateur scientifique: Prof. univ. Dr . CIONTU Costică

MOTS -CLÉS: compostage, activité enzymatique,
carotène et xanthophylles, production de biomasse, sucre

La thèse de doctorat est structurée en deux parties (étude bibliographique et
recherche propre), comprenant le résumé de la thèse, la table des matières,
l'introduction, 8 chapitres contenant 40 tableaux, 37 figures et 19 propres images, et la
bibliographi e comprend 1 51 titres .
La partie II présente le but et les objectifs de la recherche, les matériaux et
méthodes utilisés et les résultats obtenus concernant la fertilité des sols et le processus
de compostage des déchets de laine. Conclusions générales, r ecommandations et
perspectives sur l'obtention et l'utilisation de compost à partir de déchets de laine, de
paille de blé et de fumier de bétail en agriculture.
Dans le premier chapitre – L'ÉTAPE DES CONNAISSANCES CONCERNANT LA
COMPOSITION DES DÉCHETS DE LAINE dans laquelle leurs problèmes sont présentés
au niveau international, afin d'obtenir des solutions pour réduire les déchets de laine et
l'administration ultérieure en agriculture comme engrais organique pour améliorer la
fertilité et la production pr éluvosol rougeâtre du champ expérimental de USAMV –
Bucarest.
BUT ET OBJECTIFS DE LA RECHERCHE. Dans cette thèse de doctorat, nous avons
étudié le développement d'une formule de calcul pour le mélange de compost à
partir de déchets de laine, de paille de bl é et de fumier de bovins avec une
applicabilité préférentielle en agriculture, afin d'améliorer les paramètres de
fertilité et de productivité, comme et l'état de santé de l'effet bénéfique sur la
population, ainsi que l'augmentation du nombre d'enzymes né cessaires à la fétilité
et à la productivité du préluvosol rougeâtre.
Le but de la recherche reflète dans la littérature à la fois la manière simpliste de
stocker les déchets de l'industrie textile et certaines applications spontanées de petites
accumulations qui résolvent l'élimination temporaire des déchets, afin de réduir e la

29
pollution de l'environnement. Ainsi, cette thèse de doctorat comprend les objectifs
suivants:
1. Récupération des déchets de laine de l'industrie textile en utilisant la méthode
de compostage aérobie de Pfeiffer (1937), plus économique et garantissan t une matière
organique satisfaisant technologiquement la forme la plus avancée d'engrais organique
complexe.
2. Déterminer l'influence de l'application de ce type de compost, afin d'améliorer
les propriétés physiques et chimiques du préluvosol rougeâtre du champ expérimental
de l'Université des sciences agronomiques et de médecine vétérinaire de Bucarest.
3. Détermination de l'influence du compost de déchets de laine sur les processus
physiologiques et enzymatiques de la production végétale de préluvosol rougeâtre:
− Respiration respiration du sol;
− amidase totale;
− phosphatase totale;
− l'indicateur du Potentiel de l'Activité Vitale;
− l'indicateur du potentiel d'activité enzymatique;
− l'indicateur biologique synthétique (ISB).
4. Détermination de la concentration de pigments chlorophylliens:
− la concentration de chlorophylle «a» dans les feuilles de sorgho à sucre;
− la concentration de chlorophylle «b» dans les feuilles de sorgho sorgho;
− contenu en caroténoïdes et xanthophylles.
5. Détermination de la production de biomasse produite par le sorgho à sucre
après fertilisation avec des déchets de laine;
6. Détermination de la teneur en sucre dans les souches de sorgho à sucre.
CHAPITRE III – MATÉRIEL, MÉTHODES, CADRE DE RECHERCHE, qui présente le
compostage des déchets de laine, le schéma expérimental de terrain, les méthodes
utilisées pour déterminer les propriétés biologiques du sol, l'analyse de la production
de biomasse de pi gments de chlorophylle et l'analyse de la concentration en sucre dans
vieille sorcière. Les expériences étaient situées dans le domaine expérimental de la
Faculté d'agriculture. L'expérience était monofactorielle avec 3 variantes en 3
répétitions, placées selon la méthode du carré latin, sur un sol de type préluvosol
rougeâtre (Elrș). Les variantes expérimentales sont:
− V1 – Mt non fertilisée;
− V2 – fertilisé avec du compost de déchets de laine 12,5 t / ha (C);
− V3 – fertilisé avec des déchets de lain e 8,3 t / ha (D).
Le tas de compost a été construit sur le terrain de l'Université des sciences
agronomiques et de médecine vétérinaire de Bucarest. À l'été 2017, les déchets de laine
de l'usine de feutre, la paille de blé et le fumier de bétail de la fer me pédagogique Moara
Domnească ont été apportés.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
30
Le tas de compost était constitué de couches successives de matériaux. Chaque
couche contenait 1 kg de déchets de laine, 3 kg de fumier de bovins et 9 kg de paille en
couches successives. Le mélange a été ré alisé par états, de manière à obtenir une
uniformité des matériaux.
La pose des matériaux soumis au compostage s'est faite manuellement, pour une
meilleure répartition des matériaux. Les déchets de laine étaient répartis uniformément
avec la paille et le fumier. La hauteur du tas de compost variait entre 1 et 1,5 m selon l e
degré de décomposition des matériaux.
Le compostage aérobie prend environ 3 à 4 mois (en restaurant le tas de compost,
pour l'homogénéisation des déchets et le compostage uniforme, ainsi que pour
l'aération des matières compostables.)
L'aérobiose dans le processus de compostage suit les mêmes lois qui se
manifestent dans la couche de sol de 0 à 20 cm, lorsque par le processus de respiration
aérobie la micropopulation du sol obtient l'énergie nécessaire aux activités vitales,
transforman t la matière organique en humus. Normalement, cet humus subit également
des transformations de minéralisation à travers d'autres segments de la population, par
conséquent l'humus est un facteur stationnaire, qui influence le nombre et la
propagation des or ganismes du sol. L'influence des substances humiques sur la vie du
sol peut être directe et indirecte.
La matière organique sert aux organismes hétérotrophes du sol comme source de
nutrition et d'énergie. Les facteurs physiques et climatiques de l'environ nement sont
favorablement influencés par l'humus, tels que la structure du sol, le régime thermique
du sol, si le changement produit agit sur la biologie du sol.
CHAPITRE IV – MATERIAUX COMPOSES , dans lequel sont présentés et caractérisés le
processus micr obiologique complexe spécifique au compostage aérobie. Ce chapitre
illustre les résultats de la recherche sur le compostage aérobie sur la température avec
la surveillance du processus de compostage, ainsi que la microbiologie et les micro –
organismes de la décomposition du compost aérobie.
Le compost aérobie des déchets de laine est nécessaire pour participer à la
production de composts de toutes sortes dans la société humaine moderne qui les stocke
dans d'énormes tas d'anaérobies, qui s'enflamment souvent et polluent de vastes zones
avec des habitants qui rejettent cette idée de compostage en augmentant le nombre de
travaille dans l'agriculture de fermes zootechniques, avec des matériaux biodégradables
anaérobies, tels que les restes de la préparation de l a nourriture humaine.
Les composts de tout type de déchets organiques correctement produits sont
transformés sans se rendre compte des agglomérations à partir de déchets sans valeur,
même dans les coûts de transport dans leur capitalisation, devenant par compostage
aérobie des mines d'or éternelles en améliorant la fertilité de la les sols.
CHAPITRE V – RÉSULTATS OBTENUS AU COURS DE L'ANNÉE AGRICOLE 2017 -2018
CONCERNANT LA QUALITÉ DU COMPOST COMME ENGRAIS AGRICOLE, comprend

31
des informations sur l'emplaceme nt des études expérimentales et du matériel
biologique utilisé afin de capitaliser sur le compost pour améliorer la fertilité et la
productivité dans le domaine expérimental. Afin d'atteindre les objectifs proposés, cette
thèse de doctorat comprend quatre expériences, comme suit: EXPÉRIENCE J'avais
comme objectif principal l'évaluation de l'activité globale de la micropopulation du sol
et de certains processus pédoenzymatiques.
L'EXPÉRIENCE II visait à déterminer la teneur en carotènes et xanthophylles, do nt
l'effet était la fertilisation du préluvosol rougeâtre avec des déchets de laine.
L'EXPÉRIENCE III a examiné les effets de l'utilisation des taux d'application d'engrais
pour fertiliser le sorgho à sucre sur le préluvosol rougeâtre. La fertilisation de la variante
de compost à partir des déchets de laine contient 15 kg sur une surface de 12 m2 et pour
la variante des déchets de laine contient 10 kg de déchets de laine sur la surface de 12
m2.
L'EXPÉRIENCE IV a suivi les effets de différents types de fer tilisation sur la production
de sucre à partir de souches de sorgho. Les quatre tests ont eu lieu dans le domaine
expérimental de l'U.S.A.M.V. -Bucarest .
CHAPITRE VI – détaille l'influence des facteurs recherchés sur l'année agricole 2018 –
2019. En analysant les données obtenues pour l'année agricole 2018 -2019, les valeurs
étaient plus élevées que pour l'année agricole 2017 -2018, ces valeurs étant dues au fait
que dans l'année agricole 2018 -2019 il y avait plus de participations.
CHAPITRE VII – sont présenté s les résultats moyens de la période 2017 -2019 sur la
récupération du compost des déchets de laine, de la paille de blé et du fumier de bovins
sur la fertilité et la productivité du préluvosol rougeâtre dans le domaine expérimental
des États -Unis d'Amériqu e. Bucarest.
La production moyenne des années de recherche 2017 -2019 est influencée par la
fertilisation organique du compost à partir de déchets de laine, de paille de blé et de
fumier de bovins enregistré une valeur de 51,55 mg CO2 / 100g de sol sur le processus
respiratoire et la valeur de 57, 06 mg CO2 / 100g pour la variante déchets de laine.
Les processus enzymatiques (amidase et phosphatase) sont mis en évidence en
obtenant les valeurs les plus élevées pour la variante fertilisée avec du co mpost à partir
de déchets de laine, la valeur étant de 115,43 mg / 100g de sol (amidase) et 77,96 mg
/ 100 g de sol – phosphatase. L'indicateur biologique synthétique a enregistré la valeur
la plus élevée de 79,97% pour la variante de compost des déchets d e laine, de la paille
de blé et du fumier de bovins.
La production de biomasse (masse verte) en moyenne des années de recherche
2017 -2019 a enregistré une valeur de 26.375 t / ha pour la variante de déchets de laine,
23.665 t / ha pour la variante de comp ost de déchets de laine.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
32
CONCLUSIONS GÉNÉRALES

Concernant le compostage des déchets de laine
1. Le compostage aérobie dure environ 3 -4 mois (avec la restauration du tas de
compost, pour l'homogénéisation des déchets et un compostage uniforme, ainsi que
pour l'aération des matériaux soumis au compostage).
2. Un compost équilibré de laine, de fumier de bétail et de paille de blé avec les
valeurs moyennes suivantes a été obtenu, pour une teneur en carbone organique de
18,2%, une teneur en matière organi que de 36%, en azote total de 1 315 mg / kg et en
azote nitrique à 1,78%;
3. L'évolution de la température pendant la période de compostage était normale,
passant de la valeur basse de 20,5 ° C à la température de destruction des graines de
mauvaises herbe s et des agents pathogènes de 55,9 ° C.
4. Entre la dynamique de la température dans le tas de compost et le temps de
compostage, des corrélations linéaire, carrée et cubique ont été obtenues
statistiquement assurées, les valeurs les plus élevées du rapport de corrélation de 0,932
étant atteintes à la régression cubique de forme y = 0,0342×3 + 0,8387×2 – 2,8749x
+24,747;
5. L'analyse microscopique des fils de laine a permis de capturer les moments de
désagrégation résultant du processus de compostage;
6. Les résultats de ces essais indiquent qu'en moyenne, le compost produit à
partir de déchets de laine convient à l'horticulture et à l'agriculture. Le pourcentage de
matière organique se situait à la limite inférieure de la plage acceptable et idéale en
dessous de 20%. Plus précisément, cela suggère que les déchets de laine ne sont pas
suffisants comme source d'azote, car l'azote dans la composition de la laine entre
progressivement dans le processus de compostage, en utilisant dès le début l'azote
calcu lé à partir de la formule; la carence en azote dans le calcul fourni a été prise en
charge par l'azote du fumier;
7. L'exploration future de la formule du tas de compost devrait conduire à une
réduction du pourcentage de déchets de laine par rapport à d'au tres sources d'azote
(par exemple, une autre source de fumier);
8. Les recherches futures devraient examiner les méthodes de séparation
mécanique des touffes de déchets de laine compacts. La teneur en humidité est
apparemment faible, car les déchets de lai ne absorbent une partie de l'humidité calculée,
qui ne doit pas dépasser 40%.
Concernant l'amélioration de l'état de fertilité du préluvosol rougeâtre
9. Qualitativement, la fertilisation avec du compost de déchets de laine, de paille
de blé et de fumier d e bétail améliore l'état physique des sols, contribue à
l'hydrostabilité des agrégats du sol, maintient et crée un rapport eau / air favorable à la

33
vie de la micro -population du sol et des plantes cultivées, influençant évolution
favorable de l'état de fer tilité des sols agricoles.
Concernant l'activité de la micropopulation du sol, elle a été évaluée par les
valeurs moyennes de la respiration du sol, l'activité enzymatique utilisée pour
calculer les indicateurs IPAV, IPAE et ISB comme suit:
Respiration du sol
10. La valeur moyenne la plus élevée du potentiel respiratoire du sol de 57,06 mg
de CO2 / 100 g de sol avec une augmentation significative par rapport au témoin de
13,81 mg de CO2 / 100 g de sol a été obtenue lors de la fertilisation avec des déchets de
laine par rapport à dont la variante de compost de déchets de laine était au bord de
l'insignifiance.
11. La respiration aérobie du sol conduit à un apport élevé en micro et macro –
éléments nécessaires au développement des plantes et qui explique l'augme ntation de
la production agricole.
Amidase totale
12. Les valeurs moyennes les plus élevées du potentiel d'activité amidase totale
de 115,43 mg / 100 g de sol avec une augmentation de 40,53 mg / 100 g de sol ont été
obtenues dans du compost avec des déchet s de laine.
Phosphatase totale
13. Les valeurs moyennes les plus élevées de l'activité phosphatase totale de
77,96 mg / 100 g de sol ont été obtenues dans la variante avec du compost de déchets
de laine, alors que par rapport au non traité, une augmentation très significative de
59,40 mg / 100 g a été obtenue. sol. La variante fertilisée avec des déchets de laine a
obtenu des valeurs moyennes plus faibles que la variante avec compost de l'activité
phosphatase totale moyenne de 41,46 mg / 100 g de sol mais avec une augmentation
très significative par rapport au sol non traité de 22,90 mg / 100 g;
14. Sur la moyenne des années d'expérimentation, la valeur la plus élevée de
l'indicateur d'activité vitale du sol de 37,15% a été atteinte lors de l'appl ication des
déchets de laine, qui a dépassé la variante non fertilisée avec une augmentation
significative de 11,64%;
15. La valeur la plus élevée de l'IPAE en moyenne pendant des années, de
126,08%, a été obtenue lors de l'application de compost avec des déchets de laine, qui,
par rapport à la version non traitée, a permis une augmentation très significative de
62,72%;
16. Au fil des ans, la valeur la plus élevée de l'ISB de 79,97% a été obtenue lors de
l'application de compost avec des déchets de laine, a lors que par rapport aux déchets
non traités, une augmentation très significative de 35,53% a été obtenue;

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
34
Concernant l'influence du compost et des déchets de laine sur la production de
sorgho sucré, sa qualité et les pigments chlorophylles comme indicateu rs
physiologiques de la photosynthèse:
Production de biomasse (masse verte)
17. La production moyenne la plus élevée de masse verte indigo pour le sorgho à
sucre, soit 26 375 t / ha, a été obtenue lors de l’épandage de déchets de laine, suivie de
23 665 t / ha de la variante avec compost de déchets de laine pour laquelle des
augmentations nettement significatives ont été réalisées. production de 7,45 t / ha et
respectivement significative de 4,74 t / ha
Contenu en pigments de chlorophylle
18. Au fil des ans , la plus forte teneur en chlorophylle «a» de 22,64 μg / ml a été
obtenue lors de la fertilisation avec des déchets de laine, ce qui a entraîné une
augmentation nettement significative de 6,8 μg / ml par rapport à la variante non
fertilisée.
19. Sur la moy enne des années d'expérimentation, les teneurs les plus élevées en
chlorophylle «b» de 2,31 μg / ml et 7,3 μg / ml ont été enregistrées respectivement dans
la version fertilisée avec des déchets de laine et des déchets de compost de laine. qui a
réalisé de s augmentations significatives par rapport à la variante non fécondée.
20. Le compost et les déchets de laine ont généré des augmentations significatives
de la teneur en carotène et en xanthophylle par rapport à la version non fertilisée au fil
des ans.
21. Le taux de sucre le plus élevé de 20,57% a été atteint lors de l'application des
déchets de laine ainsi distribués, 20,8% à la base de la tige, 23,6% au milieu de la tige et
17,3% en cas de panique;
22. La teneur en sucre la plus élevée a été obtenue e ntre les entre -nœuds 4 et 6,
soit en moyenne 22,27% de variantes.

RECOMMANDATIONS
Afin d'améliorer les paramètres de fertilité et de productivité du préluvosol rougeâtre,
nous proposons les recommandations suivantes:
1. Les déchets de laine ne doivent pas être jetés, c'est un engrais organique
précieux qui profite souvent à l'agriculture.
2. Le compostage aérobie doit se faire dans un mélange équilibré d'azote
organique et de carbone organique afin que les circuits biologiques puissent être
réalisés sans l 'influence des engrais chimiques, à une humidité de 60 à 70%, les piles
étant posées au sol et remodelées une fois par mois. .
3. L'utilisation de compost à partir de déchets de laine par rapport à sa
transformation aérobie à partir de déchets de laine éta nt difficile à manipuler, conduit à
l'homogénéité de la qualité de l'engrais organique pour améliorer la fertilité et la
productivité du préluvosol rougeâtre.

35
4. Compte tenu des difficultés d'incorporation des déchets de laine brute, il est
recommandé d'en treprendre des recherches pour trouver des solutions
d'agglomération, de granulation ou de granulation afin de pouvoir les utiliser en
agriculture et horticulture avec les équipements existants.

PERSPECTIVES
A partir des recherches menées dans le cadre d e la présente thèse de doctorat, de
nouvelles directions de recherche émergent afin de clarifier certains aspects
insuffisamment étudiés, en développant des opportunités de recherche, comme le
pourcentage de mélange aérobie des déchets de laine afin d'util iser et d'optimiser
le préluvosol rouge. .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
36
INTRODUCERE
Societatea modernă de azi se confruntă cu diminuarea resurselor de nutriție, cu
schimbările climatice globale, dar și cu un anumit tip de risipă a unor resurse (e.g.
diferitele tipuri de deșeuri organice). Industria textilă este unul dintre domeniile de
activitate ce produce o serie de deșeuri biodegradabile. Între acestea, deșeurile rezultate
de la industrializarea lânii constituie produse pentru a căror eliminare în mediul
înconjurător sunt necesare procese de tratare durabilă.

Alegerea acestei teme constituie o provocare care a fost determinată de
experiența profesională dobândită ca Inginer de protecția mediului. Deșeurile rezultate
de la industria textilă, respect iv cele provenind din prelucrarea lânei – deșeuri din fibre
textile procesate, nu sunt tratate și nici valorificate. Industria textilă este un domeniu de
activitate care produce mari daune mediului înconjurător și aceasta din cauza mai
multor factori. În p rimul rând folosirea, în procesul de fabricație, a unor cantități mari
de apă și de energie, iar în al doilea rând, ea generează o cantitate mare de deșeuri, ca
urmare a utilizării unui numar foarte mare de substanțe chimice în procesele
tehnologice.

Un rol deosebit în reușita introducerii deșeurilor din lână ca meterial fertilizant
în agricultură îl au condițiile naturale și aplicarea la timp și în condiții optime a
măsurilor agro -fitotehnice. Luând în considerare interesul scăzut pentru protecția
mediului înainte de 1989 și fondurile reduse pentru cercetare ulterior nu au fost
intreprinse demersuri pentru neutralizarea și valorificarea deșeurilor de la industria
lțnii. Având în vedere această situație, pentru remediere î n acest scop, în cei trei ani de
experimentare, s -a cercetat comportamentul la compostare în grămezi descoperite –
compostare aerobă, precum și o biodegradare directă a deșeului de lână.

În lucrarea de față totodată, ne-am propus să precizăm scoaterea î n evidență a
rolului major pe care îl deține agricultura p entru valorificarea lânii ca deșeu
biodegradabil, cu scopul creșterii productivității și îmbunătățirii fertilității solului cu o
aplicație directă la preluvosolului roșcat din Câmpia Română consti tuind astfel o
contribuție în planul protecției mediului la nivel european și mondial .

PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC

SECTION I: BIBLIOGRAPHIC STUDY

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
38

39
CAPITOLUL I. STADIUL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE
LA COMPOSTAREA DEȘEURILOR DE LÂNĂ
CHAPTER I. STAGE OF KNOWLEDGE REGARDING THE
COMPOSTATION OF WOOL WASTE
1.1. Problematica deșeurilor de lână pe plan internațional
Industria textilă afectează mediul prin consumul mare de apă, folosită la spălarea
lânei, consum de energie și de substanțe chimice poluante, pentru solubilizarea
substanțelor care învelesc firele de lână, care asigură protecția animalelor contra
precipitațiilor, precum și prin cantitatea mare de deșeuri pe care le generează ca rezultat
al utilizării unui număr impresionant de soluții chimice de spălare și procese tehnologice
de pregătire a lânei pentru industrializare.
Deșeurile din industria de prelucrare a lânei constitue o problemă secundară dar,
în același timp importantă, care în general se rezolvă prin acumulare de cantități ridicate
de deșeuri, care se depozitează în magazii. Rezolvarea stocurilor acumulate în magazii,
se poate transforma printr -una din măsurile adecvate: adunate, stocate, transportate
sau poate transform ate, prin metoda compostării, într-un îngrașământ organic pentru
agricultură, prin conținutul mare de azot (17 -18%) în compoziția firului de lână.
Deși producția de ovine și de lână a devenit industrializată, în țările avansate,
multe regiuni ale lumii, la fel ca în toate celelalte variante ale producției agricole, și
creșterea oilor și recoltarea lânii rămâne o parte importantă a sistemelor sociale,
economice și de mediu ( Hustvedt și col., 2016 ).
În trecut lâna a fost folosită pentru fertilizarea stratului arabil din grădini și
transmisă, prin viu grai, de grădinarii din anii 1940, sugerând efectele benefice pentru
plante. Lâna considerată sursă naturală de azot și potasiu, contribuie la îmbunătăți rea
pH-ul solului și la creșterea culturilor de grădină și sere ( Hustvedt și col., 2016 ).
În decembrie 2011, UE are cea de -a doua populație mondială de ovine, cu o cifră
de aproximativ 100 de milioane de oi, majoritatea cu sediul în Regatul Unit (25%),
Spania (20%), România (10%), Italia (9%), Franța ( 9%) și Irlanda (4%). În ceea ce
privește situația din Italia, peste 70% din efectivul italian total se află în Sardinia, Sicilia,
Lazio și Toscana ( UE-Eurostat , 2012 ).
Hustved t și col. (2016 ) au realizat un studiu experimental pentru a determina
proporțiile adecvate de deșeuri de ovine, care ar fi necesare unei operațiuni de
compostare la scară largă pentru a produce un compost de înaltă calitate, valoros pentru
horticultură și agricultură. P rima parte a studiului experimental este o revizuire a
literaturii care discută sursa deșeurilor din producția de lână, cu un accent special pe
fibrele de deșeuri. În continuare, revizuirea literaturii analizează cercetările anterioare

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
40
privind compostarea în general și compostarea în special a deșeurilor din lână.
Următoarea parte a studiului descrie modul în care deșeul de lână a fost prelucrat în mai
multe tipuri de compost, cu scopul de a determina cele mai bune metode pentru
producerea fiabilă a compost ului de calitate. Astfel, Kizinievi și col. (2014 ) au constatat
că pentru producerea de produse din ceramică pot fi utilizate deșeuri din topitură de
lână, constând din 60 -70% din particulele de topitură și 30 -40% din fibrele de lână.
Reutilizarea deșeur ilor din lână minerală ca înlocuitor pentru compozitele pe
bază de ciment poate fi o direcție în perspectivă , dezvoltând tehnologii eficiente de
reciclare.
În general, compozitele pe bază de ciment constau din agregate legate de liant
special, în care p articulele de deșeuri, în funcție de compoziția lor chimică, pot fi aplicate
în produse de diferite tipuri ca umplutură grosieră, în funcție de mărimea particulelor
de deșeuri. O serie de cercetări demonstrează înlocuirea succesivă a agregatelor
naturale î n betoane prin deșeuri de diferite tipuri ( Stefanidou și col., 2014 ; Guedes și col .,
2013; Naik și Kumar, 2003 ).
Lână organică este utilizată în mod obișnuit în industria construcțiilor pentru
izolarea termică, protecția la rece și împotriva incendiilor precum și la izolarea fonică
(Mülle r și col., 2009 ). În zona materialelor de construcție lâna de oaie este eficientă ca
material de izolare termică, deși s -au încercat exploatarea proprietăților sale ca
armătura ( Dénez și col., 2019 ). De asemenea , trebuie aduse argumentele necesare pentru
realizarea procesului de compostare în gramezi aerobe (cu cheltuieli minime) în spații
special amenajate, în localități și gospodării individuale.
În general, procesul de compostare, cel mai bine studiat, a fost p ublicat în
literatura științifică modernă ce aparține lui Pfeiffer (1937, în limba germană, 1938 în
limba franceză și 1972 a cincea ediție în limba franceză), precum și Howard (1940 ),
pentru resturile vegetale compostate în grămezi aerobe.
În concepția noastră, deșeul de lână poate fi valorificat cel mai bine în fiecare
gospodărie, prin metoda compostării, nepoluant, pentru îmbunătățirea fertilității și
productivit ății solului.
1.2. T ipologia și caracteristicile deșeurilor rezultate de la
prelucrarea lânii
1.2.1. Tipuri de deșeuri
Lâna de oaie, din cele mai vechi timpuri, a fost folosită pentru fabricarea
țesăturilor de îmbrăcăminte de înaltă calitate. Pentru o lungă perioadă de timp , lâna a
fost și mai este utilizată, de asemenea, pentru producerea covoarelor și a altor materiale
textile de interior. Produsele din lână sunt de o calitate superioară, ceea ce face ca lâna
să câștige în fața altor produse. În ultimii ani, noi produse din lână fabricate cu fibre de
slabă calitate și alte deșeuri de lână concepute special pentru aplicații tehnice au fost
puse în producție comercială. Partea substanțială a acestor produse sunt subprodusele

41
nețesute, care sunt utilizate ca materiale de izolare termică și acustică în construcții și
industria automobilelor sau geotextile ( Broda și col., 2016 ).
Din lâna obținută de la crescătorii de oi, ajunsă în industria textilă, respectiv ca
materie primă, pentru S.C. CORA & TRAIDING S.R.L., care în urma procesului de
producție tran sformă lâna în pufăre, pentru industria de mobilă, sau în amestec cu vată
de sticlă, la realiz ează suport uri pentru consolidarea infrastructurii rutiere sau în
industria de apărare a țării . Lâna este folosită și la șlefuirea, lustruirea și finisarea
metal elor (inox, bronz etc.), a marmurei și a altor materiale.
Deșeul de lână, rezultat în urma procesului de producție, este stocat în spațiul de
depozitare ca deșeuri, iar în cele din urmă, acesta este preluat de către firmele de
salubritate și trimis la g roapa de gunoi a orașului, fapt care duce la pierderea de materie
primă folosită în procesul de compostare și administrate ca îngrășământ ameliorator în
procesul de fertilizare pentru creșterea productivit ății preluvosolului roșcat.
În alte țări, deșeur ile rezultate de la curățarea lânii au fost integrate în masa largă
de deșeuri și produse secundare, care reprezintă surse disponibile de nutrienți pentru
plantele de cultură ( Zheljazkov și col., 2009 ).
Deșeuri le de fibre proteice, cum ar fi produsele se cundare din industria textilă a
lânei, (lână de o calitate slabă care nu se potrivește pentru filare, firele de păr și penele
din măcelărie ), reprezintă o sursă regenerabilă importantă a biopolimerilor, cu atât mai
mult potrivit e pentru exploatare ( Aluigi și col., 2008 ).
Pricop și col. (2012 ) la nivel național au constituit 6 grupe de deșeuri care pot fi
prelucrate și utilizate, prin tehnologii clasice de filare -țesere și prin tehnologii
neconvenționale (tabelul 1.1).
Tabelul 1.1
Grupe le de deșeuri, sisteme de prelucrare și impactul asupra mediului
(Pricop și co l., 2012 )
Tabelul 1.1
Waste groups, systems processing systems and environmental impact
(Pricop et al ., 2012 )
Nr.
crt. Grupe de deșeuri Sisteme de prelucrare Impact asupra
mediului
1. Deșeuri cu conținut de
fibre de bumbac și tip
bumbac Tehnologii clasice de obținere
a firelor cardate tip bumbac .
Tehnologii de filatură de
vigonie .
Tehnologii neconvenționale
pentru materialele consolidate
prin concasare – tricotare . Poluarea aerulu
Poluarea apei
2. Deșeuri cu conținut de
fibre de lână și tip lână Tehnologii clasice de obținere
a firelor cardate tip lână Poluarea aerului

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
42
Nr.
crt. Grupe de deșeuri Sisteme de prelucrare Impact asupra
mediului
3. Deșeuri cu conținut de
fibre tip liberiene Tehnologii clasice de obținere
a firelor tip liberiene . Poluarea aerului
Poluarea apei
4. Capete de fire tip
bumbac și petece din
tricoturi rezultate la
tricotare, croire și
confecție Tehnologii clasice de obținere
a firelo r cardate tip bumbac .
Tehnologii neconventionale . Poluarea aerului
Poluarea apei
5. Deșeuri de petece de
țesături din fire tip lână
rezultate la croirea și
confecționarea produ –
selor de îmbrăcăminte Tehnologii clasice de obținere
a firelor cardate tip lână .
Tehnologii neconvenționale . Poluarea aerului
Poluarea apei (în
cazul vopsirii)

6. Deșeuri de capete de fire
și țesături tip mătase Tehnologii neconvenționale . Poluarea aerului
Poluarea apei

Prin compostare aerobă corectă și cu investiții minime, deșeurile de lână se pot
transform a în materie primă, ca îngrașământ nepoluant, ameliorator de fertilitate
pentru orice fel de sol. Așa cum se știe, deșeurile rezultate de la curățarea lânii au fost
integrate în masa largă de deșeuri și produse secundare ( Zheljazkov și col., 2009 ), în
concepția lui Hustvedt și col. (2016 ), deșeurile de lână au fost compostate.
Noi propunem adăugarea unui sistem de prelucrare nou pentru România, de
transformare a acestor deșeuri, în îngrașamânt organic compostat – aerob, de calitate
superioară, cu mare valoare în ameliorarea fertilității și productivității solurilor, care în
prez ent este transportat la “groapa de gunoi” a localităților, poluantă sau cu investiții
costisitoare și cu cheltuieli nejustificate, mecanizare ridicată, cu anexe ultramoderne
care conduc la neactractivitatea lor economică și auto incendierea lor spontană.
Pentru România, propunem compostarea – aerobă a deșeurilor de lână împreună
cu paie de grâu și bălegar de bovine, pentru asigurarea raportului C/N de 20 -25:1 și
accelerarea procesului de degradare a keratinei la începutul compostării. În condițiile
concrete ale țării noastre, crescătorii cu efective mici de oi, ținute peste iarnă în propria
ogradă, până la scoaterea lor la pășune, pot folosi deșeurile de lână împreuna cu celelalte
deșeuri din propia gospodărie, după o compostare aerobă prealabilă, ca îngr ășământ
agricol, în grădina de zarzavat sau pentru producerea răsadurilor.
Deșeurile rezultate de la industria textilă, respectiv cele provenind din
prelucrarea lânii sunt încadrate în legislația românească, având ca bază legală H.G. nr.
856 din 16 augus t 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase – deșeuri de fibre textile procesate
(cod deșeu 04 02 22).

43
1.2.2. Caracteristici fizico -chimice ale deșeurilor de lână
Fibra natura lă de origine animală de la oi este folosită la obținerea țesăturilor,
tricoturilor și pâslelor. Dacă bumbacul este considerat regele fibrelor textile, atunci lâna
poate fi regina lor. La baza compoziției chimice a lânei este keratina, ca și unghiile și
penele: carbon 50% , oxigen 22% , azot 17-18% , hidrogen 7%, sulf 2-5%
(http://www.dex -tex.info ).
La baza alcătuirii fibrei de lână stau proteinele structurale insolubile, care poartă
denumirea de keratine, deosebite de restul proteinelor constituente ale pielii (colagenul
și elastinele) prin prezența sulfului sub forma punților disulfidice între lanțu rile
polipeptidice.
Keratina este o proteină complexă care după ce este produsă de celulele
epiteliale, rămâne în constituția acestora sub formă de păr, coarne, unghii, pene, copite.
În majoritatea cazurilor, keratina rămâne ca denumire, un termen general, operațional,
deoarece nu de finește o individualitate ci o grupă de proteine complex organizate. O
analiza elementară arată următoarea distribuție a elementelor în valori medii
procentuale astfel: carbon (49,70); oxigen (20,00); azot (16,70); hidrogen (7,03); sulf
(6,1); microelement e (0,47) ( Asandrei și col., 1983 ).
Pentru compostarea corect ă a deșeurilor de lână vom ține seamă de raportul
C/N, pe care trebuie să îl realizăm în amestecul cu paie de grâu și anume C/N 20 – 25:1.
Substratul nutritiv va fi influențat în primul rând de raportul C/N. Dacă acest raport
prezintă valori de aproximativ 20:1 până la 25:1, atunci amonificarea compușilor
proteici este asigurată în măsura dorită. Dacă acest raport este deplasat în favoarea
carbonului, datorită solul ui cu un conți nut mai ridicat d e hidranți de carbon, atunci
descompunerea compușilor azotați este inhibată și nu are loc decât o formare
insuficientă, respectiv o îmbogățire insuficientă în amoniac. Acest fenomen se datoreaz ă
în mare parte, faptului ca bacteriile folosesc pentru necesit ățile lor cantitățile mici de
azot pe care și le procură din azotul amoniacal sau din al ți compuși amoniacali . Pentru
o amonificare nestânjenită, în prezența unui raport C:N de 25:1, pledează și următorul
raționament. Raportul C:N al subtanței uscate a bac teriilor este de 5:1. Bacteriile
folosesc aproximativ 20%, adică 1/5 din sursa de carbon pentru sinteza substanței
proprii și aproximativ 80% pentru obținerea de energie. Raportul C:N favorabil nutriției,
rezultă, așa dar, din cifrele 5 x 5 : 1 adică 25:1” (Müller , 1965). Adăugarea bălegarului de
bovine este esențială pentru distrugerea st ratului de keratină, care îmbracă firul de lână
(deșeul de lână), în principiu la începutul procesului de compostare.
Fibra de lână este formată dintr -o substanță cornoas ă care reprezintă un
complex de natură albuminoidică numit keratină, cu aceeasi compoziție chimică a
coarnelor, copitelor și unghiilor. Aminoacizii care se găsesc în lână în cantități mai mari
sunt: cistina, acidul glutamic, leucina și arginina. Usucul lân ii reprezintă produsul de

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
44
secreție al glandelor sebacee și sudoripare în care se mai pot găsi diferite impurități sau
celule moarte desprinse de pe suprafața pieli ( Nica și col., 1965 ).
Keratina este o proteină complexă. În majoritatea cazurilor, keratina rămâne
ca denumire, un termen general, operațional, deoarece nu definește o individualitate ci
o grupă de proteine complex organizate. Keratinele sunt proteine care, în general,
rezistă la acțiunea enzimelor proteolitice. După distruger ea în prealabil a cuticulei,
keratinele sunt degradate de pancreatină până la circa 10%. Stabilitatea la acțiunea
enzimelor (pancreatina, pepsina, tripsina, papaina etc.) este rezultatul prezenței în
structura fibrelor de lână a legăturilor disulfidice. În urma scindării sau reducerii
acestora, fibra poate fi degradată enzimatic până la elementele componente. Enzimele
hidrolizează keratina îndeosebi în configurația ß, care se obține prin solicitări mecanice,
fizice sau chimice a fibrelor ( Asandrei și col., 1983 ).
1.2.3. Componente biodegradabile
După cum s -a prezentat în subcap . 1.2.2, sursa de carbon (C t = 50%), deși este
foarte bogată, totuși este greu solubilă în apă rece, chiar și în prezența sărurilor, acizilor
și a bazelor diluate. Se deosebesc mult de celelalte proteine prin aceea că sunt mai
bogate în oxigen și mai sărace în azot. De aceea , o grijă deosebită trebuie acordată
suplimentelor de deșeuri, pe care trebuie să le amestecăm pentru a obține raportul C/N
20 – 25:1 la începutul c ompostării. Conținutul în azot al deșeului de lână este foarte
ridicat (N t = 17 -18%), fiind constituit din aminoacizi care sunt transformați în amoniac,
care se po ate pierde în atmosferă, în loc de a fi asimila t în biomasa microbiană, care are
raportul C/N al substanței uscate a bacteriilor care este de 5:1. Bacteriile folosesc cum
am arătat numai aproximativ 20%, adica 1/5 din sursa de carbon pentru sinteza
substanței proprii si aproximativ 80% pentru obtinerea de energie. Raportul C/N
favorabil nutriției, rezultă, asa dar, din cifrele 5 x 5: 1 adica 25: 1 ( Müller, 1968 ).
Utilizarea corectă a materialelor supuse compostării este de a mări procentul de carbon
în raport cu conținutul de azot. Sursa cea mai ieftină de carbon este constituită din paiele
de grâu, cu conținut de 50% C și care, fie că li se dă foc (interzis de lege), fie că sunt
încorporate sub brazdă (reprezintă o risipă energetică și trofică pentru micropopulația
solului).
1.2.4. Destinații în trecut și în prezent ale deșeurilor de la prelucrarea lânii
Deșeul de lână rezultat din gospodăria țărănească este dus la groapa proprie de
gunoi, împreună cu alte deșeuri din gospodărie (resturi menajere și gunoiul de grajd).
Astfel de deșeuri, au rezultat din industrie, în trecut și în prezent, fiind acum ulate în
depozite de deșeuri și predate firmelor de salubrizare. Întrucât , chiar și în industria
românească, care utilizează lâna ca materie primă, se obțin cantități foarte mici de
deșeuri (ex : S.C. CORA & TRAIDING S.R.L., cca. 1,8 t /an) și se preferă tri miterea lor la
groapa de gunoi adevărată , aceasta fiind o adevărată pagubă pentru fermier i.
Estimările volumelor anuale de deșeuri din lână în țările Uniunii Europene sunt
în 2020 de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an ( Väntsi și Kärki, 2014 ).

45
În baza celor expuse în literatura de special itate, ne propunem să v alorificăm
acest deșeu, ca îngrășământ organic valoros în sol, de care beneficiază micropopulația
solului și totodată nutriția plantelor superioare .

1.3. Compostartea deșeurilor rezultate de la prelucrarea
lânii
1.3.1. Compostrea ca proces biotehnologic de transformare și utilizare ca
îngrășământ organic a deșeului de la prelucrarea industrială a lânii

Din surse bibliografice constatăm că din vremuri imemoriale a existat o
preocupare a omului de valorificare în stare proaspătă sau de compost a gunoaielor de
la animale și din gospodării, după cum reiese din scrierile religioase chinezești 2200 –
675 î.n.e., cca. acum 5000 de ani și din cântările lui Homer, din aceeași vreme, care
spuneau: “…dar Argus (câinele crescut de Ulisee) , de când se dusese Ulise, ședea neîngrijit
pe movila de gunoi din fața porților, cu care apoi slujitorii lui Ulise aveau să îngrașe
ogoarele…” (Lovinescu, 1998).
Cercetătorii francezi Debérain (1886 ) și Hébert (1892 ) au fost printre primii
cercetători care au studiat procesul de compostare a gunoiului de grajd. Debérain scria
în 1886 că există două tipuri de procese biologice de descompunere a materiei organice:
un proces aerob – fermentare aerobă când te mperaturile din grămada de compostare se
ridică la 65 -70°C și un proces anaerob, care se desfășoară în absența aerului –unde
temperaturile nu dep ășesc 30 -35°C.
Un alt cercetător german König (1907 ) a continuat cercetări similare cu cele ale
lui Hébert (18 92) cu privire la modul cum intră în descompunere diferite componente
organice din gunoiul de gr ajd. Ambii cercetători au constatat că substanțele solubile în
apă, grăsimile și pentozanele (pectinele) sunt printre primele care intră în procesul de
descompu nere. În mod similar, alți doi cercetători au întreprins cercetări cu privire la
tehnologia de compostare a gunoiului de grajd și a altor reziduuri organice. Cercetările
lor datează din al doilea deceniu al secolului nostru și s -au aplicat în practică sub
denumirea de metodă biodinamică de compostare și procesul indore de compostare a
deșeurilor vegetale și animale.
Primele urme ale prelucrării deșeurilor provenite din materialele organice s -au
găsit în Orientul Apropiat și în China. Astfel, în apropierea I erusalimului, în Valea Kidron,
existau locuri amenajate pentru deșeuri; cele inflamabile erau arse susținut, iar celelalte
se foloseau pentru compost. Chinezii au acordat o importanță deosebită, în decursul
mileniilor, colectării și prelucrării materialelo r organice provenite din resturile
menajere, resturi vegetale și animale, precum și de resturile minerale din gospodărie
(Krafft von Heinitz, 2012 ).

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
46
În România, Hulpoi (1939; 1944 ) a efectuat experiențe de compostare anaerobă
(procesul Würtenberg) în stați unile I.C.A.R.: Câmpia Turdei, Valul Traian și Moara
Domnească – Ilfov. Începând cu anul 1976 și până în anul 1989, colectivul de cercetători
de la Institutul Agronomic N. Bălcescu – București (Ionescu Sisești Vl.), Institutul de
Cercetări pentru Cereale ș i Plante Tehnice – Fundulea (Ștefanic) și Institutul de Cercetari
pentru Pedologie și Agrochimie (Papacostea și Dumitru ), au coordonat și dezvoltat
cercetari complexe de câmp și loborator de compostare aerobă a nămolului de la porci
din stațiile de epurare de la Periș – Ilfov, Stațiunea de Cercetării Agricole – Caracal,
Oradea etc.
Cuvântul “compost” provine din limba latină și înseamnă “ compus” sau
“asamblat ”. În latină acest cuvânt nu se referea doar la resturile vegetale sau animale. De
exemplu, Plinius scrie despre o metodă cu ajutorul căreia, în călătoriile lungi pe mare,
marinarii au reușit să păstreze varza în stare proaspătă. Varza t ăiată mărunt se amestec ă
cu sare și diferite condimente, apoi se introducea în amfore de ulei închise ermetic. S e
proceda la fel și cu măslinele și fructele. Acest amestec era numit “ compositus ”, iar din
acest cuvânt a devenit mai târziu varianta “ cumpost ”. Această semnificație a cuvântului
“cumpost” a rămas uitată de -a lungul timpului, iar în prezent varianta “ comp ost” se
folosește doar cu referire la prepararea îngrășămintelor organice din agricultură și
horticultură ( Kraft von Heinitz, 2003 ).
Compostarea este un proces care se petrece spontan în natură, prin degradarea
frunzelor sau a litierei din pădure și/sau a bălegarului vechi de bovine. Compostarea
este calea care permite obținerea unui produs stabilizat, nefitotoxic și liber de patogeni,
cu anumite proprietăți chimice, plecând de la o transformate biologică oxidativă,
similară cu ceea ce se petrece î n mod natural în sol. Este o reacție microbiană și
enzimatică de mineralizare și de humificare parțială a materialelor organice care se
poate petrece de -a lungul unei luni, dacă există condiții optime ( de Bertoldi și col., 1983 ).
“Prin compostare se înțel ege totalitatea transformărilor microbiene, biochimice,
chimice și fizice pe care le suferă deșeurile organice, vegetale și animale, de la starea lor
inițială și până ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebită de cea
inițială, caract eristică produsului nou format, denumit compost ” (Ștefanic, 1985 ).
În aceiași termeni de prezentare a descris procesul de compostare și Mastin,
1987: “compostarea poate fi definită ca un procedeu biologic controlat de conversie și de
valorificare a mater ialelor organice reziduale (subproduse ale biomasei, deșeuri organice
de origine biologică) într -un produs stabilizat, igienic, asemănător pământului, bogat în
compuși humici. Compostarea este, de asemenea, o ecotehnologie pentru că ea permite
întoarcerea materiei organice în sol și deci reinserția acesteia și a nutrienților în marile
cicluri ecologice vitale ale planetei noastre ”.
În prezent există în țara noastr ă cercetări și aplicații în sere și solarii, de folosire
a deșeurilor organice din fermele de creștere a animalelor, ca îngrășăminte organice,
susținute de curentele ecologice, tradiționale și industriale. La cele prezentate se adaugă ,

47
preocuparea noastră de compostare – aerobă a deșeurilor de la prelucrea lânii de oi,
urmată de încorporare a în sol ca îngrășământ organic preluată de noi ca teză de
doctorat .
În această direcție, urmează să efectuăm transformări fizice și chimice ale acestor
deșeuri, folosind ca metodă, compostarea lor aerobă, în grămezi așezate direct pe sol,
excluzându -se poluarea cu nitrați a solului.
Din literatură și din practica noastră personala cunoaștem compoziția chimica a
deșeurilor de lână: 50% carbon (C), 22% oxigen (O 2), 17 -18% azot (N), 7% hidrogen
(H), 2 -5% sulf (S). Aspectul fizic al deșeurilor de lână este asemănător cu lâna de oaie
propriu -zisă: aspect lânos amestecat cu praf și resturi vegetale, unsuros la pipăit cu
lungime mică a fibrei, în general murdară. Din punct de vedere microbiologic prezintă
pericol de infecții cu scabie și alte afecțiu ni, ceea ce presupune folosirea mănușilor de
protecție și mască, pentru manipularea lor.
Prin compostare aerobă se sterilizează deșeul de lână prin temperatura realizată
în grămadă, care poate ajunge la cca. 70°C, datorită proceselor microbiene termofile,
timp de minimum 3 luni de compostare, cu refacerea grămezii după fiecare lună și
inversarea straturilor.

1.3.2 Metode folosite în compostarea deșeurilor de la prelucrarea lânii

Compostarea este descompunerea naturală a materialelor care conțin carbon
și azot, cum ar fi reciclarea plantelor cultivate, resturi lor alimentare, a hârtie i, furaje lor
și a așchii lor de lemn. Produsul final, compostul, devine un amendament favorabil
pentru sol care conține un spectru complet de nutrienți esențiali pentru plante care
îmbunătățesc productivitatea solului ( Hustvedt și col., 2016). Lâna a fost folosită în trecut
și în România în straturi în grădină, conform transmiterii prin viu grai de către grădinari i
din anii 1940, sugerând efecte benefice pentru plante. Lâna este o sursă naturală de azot
și potasiu, îmbunătățind pH -ul pentru creșterea multor culturi de grădină și sere (citat
de Poston, 2006; Hustvedt și col., 2016 ).
Analiza literaturii științifice e xpune experimente efectuate în Texas, în care
deșeurile de lână au fost compostate în patru variante experimentale , după cum
urmează:
• Construcția grămezii A a utilizat aproximativ 227 kg de deșeuri din lână, 1087
kg din amestecul de îngrășăminte cabalin și 1742 kg de rumeguș ;
• Construcția grămezii B a utilizat aproximativ 227 kg de deșeuri din lână, 653
kg de plante ( Eichhornia crassipes ) și 1742 kg de rumeguș .
• Construcția grămezii C a utilizat aproximativ 227 kg de deșeuri din lână, 1362
kg de deșeuri alimentare și 1742 kg de rumeguș.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
48
• Construcția grămezii D a utilizat aproximativ 227 kg de deșeuri din lână, 1087
kg de amestec de îngrășăminte cabaline și 1687 k g de iarbă tăiată .
În literatura mondială se numește deșeu de la prelucrarea lânii, tot ceea ce
urmează a fi materie primă pentru realizarea de pâsle și postavuri tehnice, pentru
realizarea stratului suport în infrastructurile rutiere, îngrășământ organic pentru
agricultură. Noi considerăm termenul cel mai potrivit, de subprodus, deșeurile de la
prelucrarea lânii, când sunt folosite ca materie primă la compostare .
În gospodăriile individuale din România, aceste deșeuri se folosesc în micile
gospodării agr icole, împreună cu alte resturi organice, după o “putrezire” îndelungată,
și la temperatură mic ă, fără sterilizare biologică, la fertilizarea solului din solarii și a
parcelelor agricole din apropierea localităților.
Adăugarea de lână la componentele organice și minerale ale solului modifică
proprietățile lor chimice și fizice. Lâna fiind o sursă bogată de substanțe nutritive
importante pentru creșterea plantelor; conține cantități mari de azot, sulf și carbon
(Mcneil și col., 2007; Góreck i și co l., 2010 ).
1.3.3. Parametrii compostării
Factorii care afectează procesul de compostare pot fi împărțiți în două grupe: cei
care depind de formularea amestecului de compostare, cum ar fi echilibrul nutrienților,
pH, dimensiunea particulelor, porozi tatea și umiditatea; și cei independenți de
gestionarea procesului, cum ar fi concentrația de O 2, temperatura și conținutul de apă
(citat de Stefanic, 1985; Bernal, și col., 2009; Stan, 2013 ). Echilibrul nutrițional este în
principal definit prin raportul C/N. Microorganismele necesită o sursă de energie (C –
organic biodegradabil) și N pentru activitatea și dezvoltarea lor. Raportul C/N adecvat
pentru compostare este în intervalul 25 -35, deoarece se consideră că microorganismele
necesită 30 părți ale C pe un itatea de N ( Bishop și col., 1983; Stan, 2013 ).
Substratul nutritiv va fi influențat în primul rând de raportul C/N. Dacă acest
raport prezintă valori de aproximativ 20:1 până la 25:1, atunci amonificarea compușilor
proteici este asigurată în măsura dorită. Dacă acest raport este deplasat în favoarea
carbonului, dacă solul conține mai mulți hidranți de carbon, atunci descompunerea
compușilor azotați este inhibată și nu are loc decât o formare insuficientă, respectiv o
îmbogățire insuficientă în amoniac. Acest fenomen se datoreaza în parte, faptului ca
bacteriile folosesc pentru necesitățile lor cantitățile mici de azot pe care și le procură din
azotul amoniacal sau din alte substanțe conținând azot, cu alte cuvinte are loc o fixare
biologică trecătoare a acestuia. Pentru o amonificare nestânjenită, în pre zența unui
raport C:N de 25:1, pledează și următorul raționament. Raportul C:N al substanței uscate
a bacteriilor este de 5:1. Bacteriile folosesc numai aproximativ 20%, adică 1/5 din sursa
de carbon pentru sinteza substanței proprii și aproximativ 80% pen tru obținerea de
energie. Raportul C:N favorabil nutriției, rezultă, așa dar, din cifrele 5 x 5 : 1 adică 25:1 ”
(Müller, 1965 ).

49
pH-ul este un parametru care afectează foarte mult procesul de compostare.
După unii autori, un interval al valorilor pH cuprin s între 6,7 – 9 permite o buna
activitate pe durata activității microbiene (Bishop P.L. și colab., 1983). După alți autori,
valorile optime sunt între 5,5 – 8,0 (de Bertoldi și col., 1983; Miller, 1992 ), iar după alții,
valorile optime ale pH -ului sunt de cca. 6,0 – 7,5 pentru dezvoltarea bacteriilor, în timp
ce ciupercile preferă circa 5,5 – 8,0. Valorile pH sunt scăzute la începutul compoastării,
datorită formării acizilor, apoi ele cresc, iar în faza finală a procesului de compostare
rămân constante ( Zopras și col., 2000). Acest factor este relevant pentru controlul
pierderilor de azot prin volatilizare sub formă de amoniac (NH 3), care pot fi deosebit de
mari la valori ale pH>7, 5 ( Mari și col., 2005; Stan, 2013 ).
Microorganismele sunt esențiale pentru procesul de compostare și, prin urmare,
condițiile de mediu care maximizează activitatea microbiană vor determina și
maximizarea ratei de compostare. Activitatea microbiană este influențată de prezența și
nivelul oxigenului , de dimens iunile particulelor materialelor , de nivelul și de echilibrul
conținutului în elemente nutritive (indicat de raportul carbon -azot – C/N), de conținutul
de umiditate , de temperatură și de aciditate sau alcalinitate (pH). Orice modificări ale
acestor factori sunt interdependente, o schimbare a unui parametru poate duce de multe
ori la schimbări ale celorlalți parametri.
În general, materia organică este descompusă cu ajutorul diferitelor grupuri de
microorganisme (bact erii, fungi, alge, protozoare, cianofite). Microorganismele
implicate în procesul de compostare se dezvoltă și evoluează cu temperatura masei de
substrat organic. Bacteriile sunt predominante la începutul compostării, fungii sunt
prezenți pe durata întregu lui proces dar sunt predominanți la niveluri scăzute ale
umidității (sub 35%) și nu sunt active la temperaturi >60°C. Actinomicetele sunt
bacteriile predominante pe durata fazei finale a compostării, cea de stabilizare ( Bernal,
2009 ).
Bacteriile sunt înto tdeauna prezente în compost, fiind dominante din punct de
vedere cantitativ și calitativ. Ele cresc intens în condiții de raport C/N scăzut și umiditate
ridicată și au un spectru larg de activitate în condiții variate de pH, mai ales pe
substraturi proaspe te. Numărul de specii poate fi cuprins între 800 și 1000, cel puțin
(Mustin, 1987 ). Fungii sunt dominanți dacă C/N este ridicat și participă la degradarea
unor polimeri rezistenți ( Bernal, 2009; Mustin, 1987) de tipul celulozei și ligninei.
Cantitatea de b iomasă reprezentată de aceste microorganisme este superioară celei a
bacteriilor. Fungii sunt rezistenți la umiditate scăzută, manifestă toleranță la pH variabil
(2-9), iar numărul lor cuprinde câteva zeci de mii de specii. Actinomicetele sunt bacterii
care atacă substanțele nedegradate de celelalte bacterii și de ciuperci ( ex: chitine). Fiind
neutrofile, ele tolerează o reacție ușor bazică și sunt puțin competitive vizavi de alte
grupe de microorganisme. Actinomicetele se dezvoltă în condiții dificile, pre cum faza
finală a compostării. Din totalul de biomasă pe care îl alcătuiesc, 90% este reprezentat

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
50
de specii din genurile Streptomyces și Nocardia. Densitatea lor este de 3 -15 ori mai
scăzută decât cea a bacteriilor. Actinomicetele produc mirosuri aromatice (pământ
proaspăt arat). Sunt reprezentate de câteva zeci de specii ( Mustin, 1987 ).
Dimensiunea particulelor și distribuția acestora sunt foarte importante pentru
echilibrul suprafeței de creștere a microorganismelor și menținerea porozității și a
aerării necesare. Există numeroase opinii referitor la dimensiunea particulelor.
După unii autori, cu cât dimensiunile particulelor vor fi mai mari cu atât va fi mai
mică suprafața raportului de masă. Deci, substratul cu particule mari nu se va
descompune adecv at, deoarece interiorul particulelor vor avea dificultăți pentru
accesibilitatea microorganismelor, pe durata compostării particulele îmbrăcându -se la
suprafață cu un strat humificat impenetrabil ( de Bernal , 1993 ).
Porozitatea substratului are o mare influență asupra performanței compostării
date fiind condițiile fizice de mediu, necesare distribuției aerului, care trebuie menținute
pe durata procesului. O porozitate mai mare de 50% va face ca grămada de compost să
rămână la o temperatură scăzută dator ită pierderilor de energie mai mari decât căldura
produsă. Invers, o porozitate prea mică va conduce la condiții anaerobe și la generarea
de mirosuri pestilențiale. Prin urmare, volumul porozității grămezii de compostare ar
trebui să se regăsească în inter valul 35 -50% ( Bernal, 2009 ).
Aerarea este un factor cheie pentru compostare . Aportul de oxigen pe durata
procesului de compostare este esențial pentru o activitate eficientă a microorganismelor
aerobe care participă la acest proces. Compostarea este un pr oces biologic de oxidare a
compușilor organici care servesc drept hrană microorganismelor, iar disponibilitatea
oxigenului pe durata procesului este foarte importantă ( Mustin, 1987). Oxigenul este
folosit de către microorganisme ca electron acceptor termin al pentru respirația aerobică
și pentru oxidarea diferitelor sorturi de substanțe organice din masa de compost ( de
Bertoldi, 1983 ).
Controlul riguros al temperaturii și al aerării îndepărtează excesul de umiditate
și de CO 2 și oferă O 2 pentru procesele bi ologice. Concentrația optimă de O 2 este între
15% și 20% ( de Bertold i, 1983; Miller, 1992). Controlul aerării ar trebui să permită
menținerea temperaturilor sub 60 -65°C, ceea ce asigură suficient O 2 (Finstein și col.,
1985).
Umiditatea este conținutul de apă al substratului. Apa este necesară
organismelor vii care intervin în procesul de compos tare. Un conținut minimal în apă
este necesar pentru a se asigura nevoile acestora. Microorganismele au nevoie de
umiditate pentru a putea asimila nutrienții, și pentru a se reproduce. Apa este
ingredientul cheie care transportă substanțele în interiorul m asei de compost și face ca
nutrienții să fie accesibili microorganismelor din punct de vedere fizic și chimic.
Microorganismele produc, de asemenea, apă ca parte a procesului de descompunere.
Umiditatea optimă variază și depinde în mod deosebit de starea fizică și mărimea
particulelor materialului compostat. Umiditatea optimă a unui substrat dat este

51
determinată de conținutul maxim de spații lacunare, care nu antrenează inhibarea
activității microorganismelor. Pentru un compost ideal, umiditatea ar trebui să fie, după
unii autori, cuprinsă între 50% și 60% (citat de G ajalakshmi și col., 2008; Stan, 2013 ), iar
după alții între 50% și 65% (citat de Chang și col., 2006; Rynk și col., 1992; Stan, 2013 ).
Modificarea umidității pe durata compostării este complicată și costisitoare. Dacă
nivelul umidității scade sub 40 -45%, nutrienții nu se vor mai găsi în mediu apos și nu
vor mai fi disponibili pentru microorganisme. De aceea, este important ca umiditatea să
fie optimă încă de la începutul procesului. Valo rile scăzute ale umidității conduc la o
deshidratare timpurie a grămezii de compost, care va încetini dezvoltarea proceselor
biologice de descompunere și va determina obținerea unui compost stabil din punct de
vedere fizic dar instabil din punct de vedere biologic. Activitatea microorganismelor va
scădea, iar procesul de compostare va încetini. La sub 20% umiditate, activitatea
microbiană va fi foarte mică ( Haug , 1980 ).
Temperatura este unul dintre principalii parametri folosiți pentru a monitoriza
procesul de compostare, evoluția acesteia fiind legată de multe dintre reacțiile biologice
care au loc și asociată capacității procesului de a reduce conținutul în patogeni
(Stentiford, 1996). În condiții de aerobioză, temperatura este factorul care determină
tipul de microorganisme, în special diversitatea și nivelul activității metabolice ( Hassen
și col., 2001 ). Dacă grămada de compost nu a atins o temperatură suficient de ridicată
este posibil, nu numai ca inactivarea microorganismelor să nu aibă loc, dar ca ba cteriile
patogene chiar să se înmulțească ( Turner , 2002). După unii autori, temperatura optimă
se regăsește în intervalul 40 -65°C ( de Bertoldi și col., 1983 ), iar după alții în intervalul
40-59°C ( Richard , 1992a ). Pentru moartea patogenilor sunt necesare t emperaturi de
55°C , însă, dacă temperatura atinsă depășește pragul de toleranță al microorganismelor
termofile responsabile de descompun erea materialel or, efectul este dăunător
procesului de compost are. La temperaturi de peste 63°C, activitatea microbiană scade
rapid , întrucât optimum pentru organismele termofile este depășit. Intervalul cuprins
între 52 și 60°C este cel mai favorabil pentru descompunere ( Miller, 1992 ).
În general, procesul de compostare poate fi divizat în două faze principale: faza
biooxidativă și faza maturării (citat de Bernal și col., 1996 ; Chen și col. , 1993 ).
Faza biooxidativă se dezvoltă, la rândul ei, în trei faze:
− Faza mezofilă în timpul primelor 25 de zile ale ciclului de compostare, în
timpul căreia microorganismele psichrofile și mezofile tind să se dezvolte.
Temperatura crește până la 40 -50°C ca o consecință a biodegradării
constituenților organici.
− Faza termofilă . Aceasta se petrece între a 30 -a și a 110 -a zi a procesului de
compostare. Temperatura depășește limitele de toleranță ale
microorganismelor mezofile și permite dezvoltarea microorganismelor

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
52
termogene. Controlul temperaturii și menținerea ei la 65°C în in teriorul
grămezii de compost este asigurat prin ventilare și stropire cu apă.
− Faza de răcire . Temperatura începe să scadă după a 12 -a săptămână.
Această scădere se petrece odată cu diminuării materiei organice. În timpul
acestei faze raportul C/N tinde să se stabilizeze. Spre sfârșitul celor 4 luni
de compostare, temperatura medie din interiorul grămezii înregistrează o
reală scădere cu valori de circa 30°C. Temperatura rămâne scăzută chiar
dacă se continuă întoarcerea, respectiv aerarea și stropirea grăme zii de
compost ( Hassen și col., 2001; Stan, 2013 ).

Raportul C/N . Carbonul este principalul constituent al moleculelor organice
(,,scheletul carbonat al moleculelor”). În timpul fazelor compostării aerobe active
microorganismele consumă de 15 până la 30 o ri mai mult ă sursă de carbon (este sursa
lor de energie) decât azot din substrat ( Mustin, 1987 ; tabelul 1.2). După unii autori,
condițiile ideale de compostare se întâlnesc la un raport C/N al materialului cuprins
între 20 și 40 ( Gajalakshmi și col., 2008 ).
Rapoartele C/N ridicate fac ca procesul de compostare să fie foarte lent, datorită
prezenței unui exces de substrat degradabil pentru microorganisme. La un raport C/N
scăzut, există un exces de N /C degradabil ce produce N anorganic în exces, care po ate fi
pierdut sub formă de amoniac prin volatilizare sau prin levigare din masa de substrat ;
atunci, rapoartele C/N pot fi corectate prin aport de agenți de volum care oferă C
degradabil ( Bernal și col., 2009 ).
Tabelul 1.2
Raportul C/N conținutul în azot al diferitelor substraturi organice (Mustin , 1987 )
Tabelul 1.2
C/N ratio and nitrogen content of different organic substrates (Mustin , 1987 )
Materialul Raportul C/N Conținutul în N
(% din S.U.)
Îngrășăminte verzi și iarbă
de gazon 10 – 20 3 – 6 (în funcție de
conținutul în
leguminoase)
Resturi vegetale fără
leguminoase 10 – 15 2,5 – 4
Paie de cereale 80 – 150 0,15 – 0,5
Frunze căzute 20 – 60 –
Bălegar de bovine cu paie 20 – 30 0,3 – 1
Bălegar de oi 15 – 20 0,5 – 2
Bălegar de cal cu paie 20 – 30 0,5 – 1
Bălegar de păsări 10 – 15 1 – 6
Talași de lemn 150 – 500
(în funcție de specie) 0,1

1.3.4. Microbiologia compostării
În compostare au loc sub acțiunea microorganismelor participante, atât procese
de biodegradare (catabolizare sau mineralizare), cât și procese de bioacumulare
(biosinteză sau imobilizare). Materiile organice supuse compostării suferă o serie de
transformări specifice în funcție de natura materiei organice și de succesiunea de
microorgan isme (bacterii, fungi, actinomicete, alge, protozoare). Pe durata procesului
de compostare succesiunea de microorganisme se modifică odată cu variația
temperatur ii masei organice.
Bacteriile sunt predominante la începutul compostării, fungii sunt prezenți pe
durata întregului proces , dar sunt predominanți la niveluri scăzute ale umidității și nu
sunt active la temperaturi >60°C. Actinomicetele sunt bacterii predominante pe durata
fazei finale a compostarii (etapa de stabilizare , Bernal și col., 2009 ).
Acti nomicetele sunt un grup de bacterii, care , de obicei produc un miceliu
ramificat caracteristic ; aceste organisme sunt responsabile de mirosul de pământ al
compostului ( Rynk și col., 1992 ).
În compost, ciupercile ocupă un rol foarte important datorită acțiu nii asupra
fibrelor dure, permițând bacteriilor să continue procesul de descompunere odată cu cea
mai mare parte a celulozei care a fost epuizată. Acestea se răspândesc și se dezvoltă
viguros prin producerea multor celule și filamente și pot ataca reziduur ile organice care
sunt prea uscate, acide sau cu un conținut scăzut de azot pentru descompunerea
bacteriană. Speciile fungice sunt numeroase în timpul fazelor mezofile și termofile de
compostare. Majoritatea fungilor trăiesc în stratul exterior al compostu lui când
temperaturile sunt ridicate (http://compost.css.cornell.edu/microorg.html ).
Disponibilitatea de microorganisme este rareori o problemă în procesul de
compostare. Microorganismele de succes sunt de obicei , prezente în mod natural.
Agenții patogeni sunt organisme cu acțiune dăunătoare asupra oamenilor, animalelor
sau plantelor. Animalele și plantele patogene pot fi găsite în gunoi, reziduuri de culturi
și deșeuri din curte. Câteva materiale de compostare, în principal nămoluri de epurare,
conțin organisme patogene umane. Temperaturile ridicate obținute în timpul
compostării, asistate de competiția și antagonismul dintre microorganisme, reduc
considerabil numărul de ag enți patogeni din plante și animale. În timp ce unele
organisme patogene rezistente pot supraviețui , altele pot persista în secțiuni mai reci
ale grămezii, riscul bolii fiind , însă , foarte redus. Mai multe specii de ciuperci asociate cu Materialul Raportul C/N Conținutul în N
(% din S.U.)
Pudră de sânge 3 10 – 14
Materii fecale umane 5 – 10 5 – 7
Urină 0,8 15 – 18
Turbă 50 – 150 0,4

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
54
compostarea, în spe cial ciuperca Aspergillus fumigatus , pot provoca reacții alergice la
unele persoane și pot crea complicații pentru persoanele cu probleme de sănătate
existente. Deși astfel de reacții adverse nu sunt comune, este important să se recunoască
faptul că aceste a ar putea apărea și că ar trebui puse în aplicare măsuri de siguranță
corespunzătoare ( Rynk și col., 1992 ).
1.3.5. Disfuncții în compostarea deșeurilor de la prelucarea lânii
Zheljazkov (2005 ) a demonstrat că deșeurile de lână și lâna propriu -zis, s-au
descompus încet în condiții controlate , acțion ând ca un îngrășământ pentru sol , cu
eliberare lentă de N, P, K și S.
Ca lege generală, în procesele de compostare, mențion ăm asigurarea umidității
de 60 – 70%, pe lângă temperatura autogenă de până la 7 0°C, când se produc pierderi
de azot gazos (N 2) și amoniacal (NH 3), dacă nu se corectează conținutul de carbon
biodegradabil, prin adaos de paie de grâu, frunzar, etc., pentru a se realiza raportul C/N
20 – 25:1. In cazul în care nu se realizează corect ra portul C/N , din datele prezentate
anterior, reiese că azotul este mai mare de 9 ori, acesta servind la pierdere a sa în
atmosferă .
În vederea experimentării procedeului de compostare în grămezi plasate pe sol,
ne propunem să realizăm un pilot de compostare , a deșeului de l ână și paie de gr âu. În
acest scop ne propunem să realiz ăm în imediata apropiere a locului de experimentare a
compostării, un amestec de deșeuri de lân ă, de 9 ori mai multe paie mărunțite (ca să se
realizeze raportul de C/N = 20 – 25) și u n adaos de 1 0% de pământ de la suprafața
solului, care prin încărcătura microbiană naturală, să reprezinte inoculul microbian și
enzimatic dominant, necesar pentru descompunerea paielor și lânii. La acest amestec de
materiale se va administra prin pulverizare și amestecare o cantitate de ap ă, pentru a
aduc e materialele de compostat la cca. 60% umiditate. Înainte și după începerea
compostării se vor extrage probe de compost pentru efectuarea analize lor
premergătoare . Pe parcursul compostării la încep ut zilnic, apoi săptămânal, s-a
înregistra t temperatura din mijlocul gr ămezii (din trei zone diferite) .
Utilizarea lânei în condiții de siguranță creează câteva probleme grave. În condiții
normale biodegradarea lânii este un proces lent. Lâna de oaie îna inte de procesare
conține grăsimi, murdărie și alți compuși ca buruieni, fecale etc. Din cauza prezenței
grăsimilor care întârzie descompunerea microbiologică, o astfel de lână brută este mai
puțin adecvată pentru modificarea substraturilor de creștere în cultivarea legumelor. De
asemenea, lâna transpirată este hidrofobă, deci cantitatea de apă și soluția de nutrienți
pe care o adsoarbe este mai mică ( Mazur și col., 1993; Michel și col., 2008; Górecki și co l.,
2010 ).
Pe de altă parte, degradarea lânii spăl ate este mai rapidă decât cea a lânii
transpirate. Cu toate acestea, spălarea lânii de transpirație este costisitoare și generează
o nouă problemă: utilizarea deșeurilor de spălare și a nămolului ( Poole și col., 2005;
Wong și col., 2000; Górecki și col., 2 010).

55
Ca urmare a descompunerii parțiale a lânii, se formează materiale keratinoase
care pot fi produse în mod intenționat, de ex. în procesul de hidroliză alcalină
(Gousterova și col., 2003; Górecki și col., 2010 ). Keratinele sunt surse de nutrienți ușor
accesibile și pot fi utilizate pentru dezvoltarea îngrășămintelor cu eliberare lentă
(Nustorova și col., 2006; Górecki R și col., 2010). Mediile care conțin lână sunt mai ușoare
și relațiile lor aer -apă sunt modificate ( Jaroszuk și col., 2005; Nowak , 2005; Górecki și col.,
2010 ).
Pentru evitarea apariției de condiții contrare compostării normale, se va realiza
refacerea grămezii dupa pri ma, a doua și a treia lun ă, dacă va fi necesar, sau se va
amesteca în materialele de compostat, conținutul unei grămezi mamă, de cel puțin
câteva luni ca inocul de stimulare a compostării.
1.3.6. Eficiența compostării
Conceptul modern de sustenabilitate s e bazează pe integrarea a trei dimensiuni:
dimensiunea ecologică, dimensiunea economică și dimensiunea socio -culturală. Prin
urmare, activitățile societăților noastre de astăzi trebuie să se bazeze pe obiectivul
dezvoltării ecologic e, economic e și socio -cultural e a generațiilor viitoare.
Gestionarea materiei organice înseamnă aplicarea unor materii organice
reziduale, precum compostul sau nămolul de epurare (biosolid), pentru a îmbunătăți
proprietățile solului sau a accelera fenomenul de pedogeneza ( Hütt l și col., 2001 ).
Literatura în domeniu oferă numeroase informații rezultate din practică și din
cercetarea științifică. Compostarea controlată permite asigurarea condițiilor de
siguranță pentru transportul și depozitarea produsului final, adaugă valoare produsului,
deoarece compostul este mai concentrat și mai uniform decât gunoiul de grajd (citat de
Bernal și col., 2009 ) sau deșeurile organice din care provin. Compostarea permite
împrăștierea ușoară și astfel o distribuți e uniformă în sol, ceea ce conduc e la absența
agenților patogeni și a semințelor de buruieni. De asemenea, compostul poate fi folosit
ca îngrășământ pentru ghivece și ca bază pentru substraturi cu mai puțin sol (citat de
Bernal și col., 2009 ).
În general, avantajele compostării pot fi rezumate prin:
• eliminarea agenților patogeni și a semințelor de buruieni;
• stabilizarea microbiană;
• reducerea volumului și umidității;
• îndepărtarea și controlul mirosurilor;
• depozitare, transport și utilizare ușoare;
• producerea de îngrășăminte de bună calitate sau substrat ( Bernal
și col., 2009 ).
Compostul ameliorează, de asemenea, fertilitatea solului, în special prin creșterea
proportiei materiei organice care activează microorganismele, iar compos tul din dejecții

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
56
de la animale este interesant în mod deosebit datorită conținuturilor sale ridicate în azot
și fosfor ( Raviv și col., 2004 ).
1.3.7. Valoarea agronomică a compostului
Valoarea agronomică a materialelor organice reziduale, utilizate ca
„biofertilizatori" și „condiționatori” pentru solurile agricole a constituit subiectul a
nenumărate dezbateri. De aceea, astfel de materiale organice reziduale ca și
composturile preparate trebuie să îndeplinească anumite caracteristici privind:
conținutul de substanță uscată și elemente nutritive, capacitate de reținere și
accesibilitate a acestora față de plante, permeabilitate în raport cu apa și aerul, mediu
stabil pentru fixarea rădăcinilor și nu în ultimul rând să fie libere de componenți inactivi
și nebiodegradabili, nocivi, toxici și agenți patogeni ( Kashmanian și col., 2000 ).
Literatura de specialitate, însă, atrage atenția că în paralel cu efectele benefice pot
apărea și consecințe negative care limitează sever aplicarea necontrolată pe sol a acestor
materiale. Dac ă construcția grămezilor de compostare este corect ă, nu pot dezvolta
efecte sau procese cu rol d ăunător în mediul înconjurător .
Efectele negative sunt datorate cu precădere, at ât unor componenți chimici care
se găsesc în concentrații ridicate, depășind limitele maxim admisibile (metale grele), cât
și unor componenți organici toxici, săruri solubile, care pot polua solul și alte
componente ale mediului înconjurător, cum ar fi: corpurile de apă de suprafață și
freatică, vegetația, atmosfer ă. De asemenea, uneori raportul C:N ca și alcalinitatea sau
aciditatea sunt prea ridicate. Toate acestea determină scăderea capacității lor de
biofertilizatori și condiț ionatori pe solurile agricole, și deci a valorii lor agronomice
(Parr și col., 1992 ).

PARTEA a II -a: CERCETĂRI PROPRII

SECTION II: PERSONAL RESEARCH

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
58
CAPITOLUL II. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
CERCETĂRILOR
CHAPTER II. PURPOSE AND OBJECTIVES OF THE
RESEARCH

În prezent, se pune tot mai mult accentul pe o gestionare a deșeurilor în sensul
de a găsi și a pune în practică concepte și tehnologii mult mai eficiente din punct
de vedere al reciclării , al reutilizării deșeurilor pe unitatea de suprafață , precum
și al conservării resurselor de micro și macro elemente din sol . De asemenea, se
urmărește ca tematicile de cercetare din sectorul agricol să găsească soluții optime
pentru probleme le apărute din cauza schimbărilor climatice, fără însă a aduce
prejudicii mediului înconjurător.
Atât la nivel internațional, cât și național problematica de gestionare a
deșeurilor a fost abordată de numeroși autori în ultimele decenii, rezultalele cercetărilor
continu ând să varieze, în special între arii le geografice distincte, iar cauzele acestor
diferențe se datore ază condițiilor de producți e și tehnologiile folosite. În acest sens, se
impune o cercetare specifică a noilor tehnologii de compostare, adaptată
condițiilor locale caracteristice fiecarei zone , în care se urmărește folosirea acestora.
Scopul cercetărilor efectuate oglindește în lit eratura de specialitate atât modul
simplist de depozitare a l deșeurilor din activitatea industriei textile , cât și unele aplicații
spontane de acumul ări de mici proporții care rezolv ă eliminarea temporară a
cantităților de deșeuri, pentru a reduce poluarea mediului înconjurator. Astfel , prezenta
teză de doctorat cuprinde următoarele obiective :
1. valorificarea deșeului de lână din industria textilă folosind metoda lui
Pfeiffer (1937) de compostare aerobă, mai economică și asigurarea de
material organic împlinind tehnologic forma cea mai evoluată de
îngrășământ organic complex ;
2. experimentarea în câmp a determinării influenței aplicării acestui tip de
compost, în scopul amelior ării însușirilor fizice și chimice ale
preluvosolului roșcat din Câmpul Experimental al Universității de Științe
Agronomice și Medicina Veterinară din București ;
3. determinarea influenței compostului și a deșeu lui de lână asupra
proceselor fiziologice și enzimatice și a unor indicatori ai fertilității
preluvosolului roșcat cum sunt:
− respirația solului;
− amidaza totală;
− fosfataza totală;

59
− indicatorul Potențialului Activității Vitale;
− indicatorul Potențialului Activității Enzimatice ;
− indicatorul Sintetic Biologic (ISB) .
4. stabilirea influenței compostului și a deșeului de lână asupra producției de
biomasă la sorgul zaharat și a unor indicatori fiziologici ai plantelor cum
sunt conținutul în pigmenți clorofilieni, în carotenoizi și în xantofile ;
5. stabilirea influenței compostului și a deșeului de lână asupra conținutului
de zahar în tulpinile de sorg zaharat .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
60
CAPITOLUL II I. MATERIAL E, METODE, CADRUL DE
CERCETARE
CHAPTER III. MATERIALS, METHODS, RESEARCH FRAME
3.1. Introducere
Cercetările ce au făcut obiectul stagiului de doctorat s -au desfășurat în cadrul
Școlii Doctorale pentru Ingineria și Managementul Resurselor Vegetale și Animale a
Universității de Științe Agronomice și Medicină Meterinară București, organizată pentru
domeniile Agronomie, Horticultură, Biotehnologii și Zootehnie.
În România, pornind de la compozi ția chimică a deșeului de lână am pornit de la
ideea că, în loc să fie transportat la gropile de gunoi ale localităților, ar putea fi folosit,
prin compostare, ca îngrășământ organic foarte valoros, sursă de pământ de flori pentru
sere și solarii , în scopul fertilizării culturilor agricole .
In majoritatea l ocalităților pot apărea deșeuri în urma procesului de preluc rare a
lânei, iar absența modalităților de utilizare a lor, ne -a condus către studi erea și
aprofundarea procesul de compostare a acesteia, împreună cu resturi vegetale, de
regulă paie de grâu și bălegar de bovine, ca sursă de corectare a raportului C/N a
materialelor supuse compostării, cât și pentru degradarea stratului de keratină. Așadar,
acest deșeu care obișnuit ajunge la groapa de gunoi, ca alternativă ne -am propus să îl
compostăm – aerob, în amestec cu paie de grâu și bălegar de bovine, asigurând raportul
C/N 20 -25:1 .
3.2. Compostarea deșeurilor de lână
Grămada de compost a fost construită pe terenul Universități de Știinte
Agronomice și Medicină Veterinară București. În vara anului 2017 a u fost aduse
deșeurile de lână de la fabrica de pâslă, paiele de grâu și bălegarul de bovine de la ferma
didactică Moara Domnească. Deșeurile de lână sunt considerate produs e rezidual e
poluant e de către industria de pâslă . Acestea pot fi valorificate ca m aterie primă și nu
ca deșeu, sub formă de compost ca îngrășământ organic și amendament al fertilității
solurilor, generator de beneficii și costuri minime. Pentru a construi grămada de
compostare în condiții ideale și pentru a obține temperaturi suficient de ridicate, pentru
distrugerea semințe lor de buruieni și agenților patogeni, s -au utilizat diferite procente
din alte materii prime pentru compost (W iese și col., 1998; Hustvedt și col., 2016 ),
compostarea aerobă fiind singurul proces care nu lasă deșeuri .
Datorită conținutului foarte mare de azot organic al fibrelor de lână (deșeu) , am
utilizat fracția supraunitară în scopul obținerii de proporții adecvate ale materialelor
din amestecul de compostare supuse compostării :

R=𝑀1[𝐶1(100 −𝑈1)]+𝑀2[𝐶2(100−𝑈2)]+𝑀3[𝐶3(100 −𝑈3)]
𝑀1[𝑁1(100 −𝑈1)]+𝑀2[𝑁2(100 −𝑈2)]+𝑀3[𝑁3(100 −𝑈3)]

în care:
R este raportul C/N;
M1, M 2, M 3 – masa materialelor supuse compostării (g, kg);
C1, C2, C3 – carbonul materialelor (%);
N1, N 2, N 3 – azotul materialelor (%);
U1, U 2, U 3 – umiditarea materialelor (%) .

În urma calculelor am obținut raportul C/N 22,448 ceea ce se încadrează în
Raportul C/N de 20 -25. Umiditatea grămezii de compostare a fost întreținută prin
pulverizare cu apă , pentru fiecare strat nou introdus în grămadă, astfel încât la finalul
construcției grămezii de compost toate materialele să aibă umiditatea neces ară de 60 –
70% (tabelul 3.1).
Tabelul 3.1
Raportul C/N la construcția grămezii de compostare
Report C / N on composting pile construction
Material Masa
(g, kg) H2O % C % N % Raportul C/N
(20 – 25)
Deșeu de lână 1 21,47 50 17
22,448 Bălegar de bovine 3 45 25 3
Paie 9 10,19 48 0,5

Grămada de compostare a fost formată din straturi succesive de materiale.
Fiecare strat a conținut 1 kg de deșeuri de lână , 3 kg de bălegar de bovine și 9 kg de paie
în straturi succesive. Amestecul s -a realizat în staturi, astfel încât să se obțină o
uniformitate a materialelor supuse compostării ( Foto 3.1).

Foto 3.1. Așezarea în straturi successive a materialelor supuse compostării
Photo 3.1. Laying in successive layers of composted materials

Grămada de compost a fost construită după recomandările lui Pfeiffer (1966 )
așa cu m este prezentată în F oto 3.2.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
62
Așezarea în straturi a materialelor supuse compostării a fost realizata manual,
pentru o mai buna repartizare a materialelor. Deșeul de lână a fost distribuit uniform
împreună cu paiele și gunoi de grajd bovin. Înălțimea grămezii de compostare a variat
între 1-1,5 m în functie d e gradul de descompunerea a materialelor.

Foto 3.2. Grămezi de compost (după Pfeiffer , 1966 )
Photo 3.2. Compost piles (after Pfeiffer, 1966 )

Această înălțime a permis grăm ezii de compost să genereze suficientă căldură
aceasta având rol de inactiva re a agenți lor patogeni (inclusiv semințele de buruieni).
Remanierea grămezii de compostare a fost efectuată lunar, manual (de sus în jos ),
pentru a ne asigura că suprafețele exterioare expuse au fost îngropate în interiorul
grămezii de fiecare da tă când grămada a fost remaniată. Acest lucru a permis tuturor
semințelor de buruieni și agenților patogeni posibilitatea de a fi expuși la temperaturile
ridicate din interiorul grămezii .
3.3. Așezarea experienței în câmp
Experiențele au fost amplasate în câmpul experimental al Facultații de
Agricultură. Experiența a fost monofactorială cu 3 variante în 3 repetiții (Fig. 3. 3),
așezată după metoda pătratului latin, pe un sol de tip preluvosol roșcat (Elrș).
Variantele experimentale au fos t:
− V1 – Mt nefertilizat;
− V2 – fertilizat cu compost deșeu de lână 12,5 t/ha (C);
− V3 – fertilizat cu deșeu de lână 8,3 t/ha (D) .
Varianta 3 a fost introdusă în experiența de câmp ca variantă experimentală
pentru a valorifica azo tul suplimentar rezultat din con ținutul foarte mare în azot al
deșeului de lână (17 -18%). Nu este o tehnologie care s ă se poate aplica mecanizat în
momentul de față ci doar manual, greoaie. Prin această aplicare directă fără compostare
am încercat să demonstrăm cum răspunde aplicarea directă în sol fiind foarte dificilă
omogenizarea deșeului de lână cu solul și tot odat ă s-ar reduce cantitatea de compost
necesară fertilizării solului (fig. 3.2) .

63
Drum
I V3 V2 V1 3,0 m
II V1 V3 V2 3,0 m
III
V2 V1 V3 3,0 m
Drum 4,0 m 4,0 m 4,0 m
Fig. 3.3. Schema câmpului experimental
Fig. 3.3. Schematic field of the experimental field

Fig.3.4. Distribuția variantelor în câmpul experimental (Foto original)
Fig. 3.4. Distribution of variants in experimental field (Original Photo)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
64
3.4. Metode utilizate în determinarea însușirilor biologice
ale solului
3.4.1. Metodologia de recoltare a probelor de sol
Pentru caracterizarea solului , s-au recoltat probe de sol (octombrie 2018 ) din
toate variantele experimentale, din orizontul Am (0 -20 cm) . Acestea au fost mărunțite,
trecute prin sita de 2 -3 mm, așezate în pungi de plastic în frigider la +4°C. Pentru
analizele de laborator , probele pe variante au fos t amestecate într -o probă medie, bine
omogenizată, iar din această probă medie s -au realizat 3 repetiții de laborator ( Ștefanic
și col. , 2014 ). S-au efectuat analize pedo biotice și pedo enzimatice. Analizele pedo biotice
au avut în vedere determinarea nivelului vital al solului respirația, iar pentru analizele
pedo enzimatice s -a derminat amidaza totală și fosfataza totală .
3.4.1.1. Determinarea potențialului de respirație a solului (analiza
fiziologică)
Principiul metodei este preluat d upă Ștefanic și col. (2014 ). Mersul analizei arată
faptul că viețuitoarele aerobe respiră, absorbind oxigenul atmos feric, cu care realizeaz ă
oxidarea compușilor organici, din mediul înconjurător și elimină dioxid de carbon
(Stoklasa, 1929 ). Pentru determinarea cantitativă a respirației se utilizează
respirometrul Ștefanic (1988 ).
Descrierea respirometrului : este format dintr -un flacon (1) de 150 ml, în care
se introduce un pahar cilindric prevăzut cu două orificii la partea superioară (2) care
conține un tub pentru asigurarea drenajului aerului de la fundul paharului (3). Așezat
deasupra paharului (2) se va pune un alt pahar identic (4). Sistemul este etanșat cu un
dop de cauciuc (5) care conține un tub comunicant (6) (Fig. 3. 3).
Mersul analizei . Se iau 20 g de sol reavăn, cernut, se amestecă cu 0,4 g de pulbere
de paie de grâu, în prealabil sterilizate, și se introduc în paharul 2, în jurul tubului de
drenaj pentru a se ușura respirația ( Ștefanic și col., 2014 ). Solul este tasat p rin 10 lovituri
ușoare ale paharului de suprafața mesei. Prin tubul de drenaj se va pipeta ap ă distil ată,
pentru a aduce solul la umiditate op timă, pentru procesul de respirație.
Paharale cu sol sunt ținute la incubat, la temperatura de 28°C, pentru decla nșarea
proceselor vitale stimulate de temperatură, umiditate optimă și adaosul de pulbere de
paie. În a patra zi se execută introducerea probei de sol în respirometru, astfel: în
respirometru se introduc 15 ml de soluție de NaOH 0,2 N, apoi, cu ajutorul pensetei
speciale, cu v ârfurile îndreptate spre exterior, trecute prin orificiile paharului 2. Paharul
2 este plasat în flaconul respirometrului, în soluție de NaOH; p este paharul 2 se
introduce paharul 4 cu 0.200g MnO 2. Flaconul este închis cu do pul de cauciuc (5), care
are montat un tub comunicant (6) ce conține 2 -2,5 m fl de apă oxigenată , acesta din urmă
intrând în paharul 4.

Fig. 3.5. Respirometrul Ștefanic
Fig. 3.5. Ștefanic breath -meter

Respirometrul este in cubează în termostat, la 28°C, 24 de ore. După acest interval,
se va extrage cu o seringă restul de apă oxigenată rămasă în vasul comunicant ( Fig. 3.5)
și se scot recipientele în ordinea inversă a componentelor respirometrului. Soluția de
NaOH și apele de spălare, reunite în flaconul principal (1) vor fi folosite pentru
determinarea cantității de dioxid de carbon (CO 2) respirat de proba de sol analizată.
Determinarea cantității de CO 2 respirat . Flaconul (1), cu NaOH și apele de
spălare este așezat pe un agitator magnetic, sub vârful biuretei cu soluție de acid
clorhidric (HCl) 0,1 N. În flacon se introduc: o baghetă magnetică de agitare, 2 ml de
clorura de bariu (BaCl 2) soluție apoasă 20%, 1 picatură de soluție alcool ică de
timolftalein 1%, care colorează în albastru soluția agitată. Titrarea extractului cu
hidroxid de sodiu se termină în momentul în care, cu o singură picătură dispare culoarea
albastră. Se înregistrează num ărul de mililitri de HCl 0,1 N consumați la tr itrare.
Calcularea rezultatului analizei. Se cunoaște faptul ca 1 ml de HCl 0,1 N
corespunde la 0,1 m.e. de CO 2, adică, la 2,2 mg de CO 2. Din num ărul de mililitri de HCl
consumați la titrare se vor sc ădea numărul de mililitri de HCl obținut în flaconul cu sol,

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
66
obținându -se astfel cantitatea de CO 2 respirată de proba de sol, utilizând formula de
calcul:

CO 2 mg/100 g sol s.u. =(A -B)*f*2,2*5*ku în care:

A – reprezintă numărul mediu de mililitri de HCl 0,1 N cu care s -au efectuat
tritrările în flacoanele de control;
B- numărul de mililitri de HCl 0,1 N cu care s -a efectuat tritrarea conținutului de
NaOH necombinat;
f – factorul soluției de HCl 0,1 N;
2,2 – echivalent CO 2 mg pentru 1 ml HCL 0,1 N;
5 – coeficient de raportare la 100 g la cele 20 g de sol luate în analiză ;
ku – coeficient de corecție pentru umiditate.
3.4.1.2. Determinarea potențialului amidazic total (At)
Metoda pedo -amidazică -ecologică prin care se determină nivelul activității pedo –
amidazice -totale a solului a fost elaborată de Ștefanic și col ., în 1965 fiind perfecționată
de Ștefanic în 1971 și apoi de Irimescu și Ștefanic , în 1998.
Metoda ecologică con cepută de Ștefanic și Gheorghiță (2008) consideră c ă solul
conține, atât enzime amidazice , cât și subst raturi specifice (amide) provenite atât de la
micro – și macroflora solului , cât și din surse externe. Întâlnirea în sol a amidazelor și
subst raturilor specifice (amide) și a condițiilor favorabile sau nefavorabile interacțiunii
lor (umiditate, temperatură, reacție chimică a solului), determină hidroliza enzimatică
cu eliberarea a zotului amoniacal , ce poate fi determinat ă cantitativ, prin metoda
spectofotometric ă.
Mersul analizei. Proba activă de sol (Pa) : Într -un flacon de 100 ml se introduc
10 grame de sol peste care se adaugă 10 ml de soluție antiseptică (azidă de sodiu 0,015%
în apă distilată) ; flaconul se închi de ermetic și după o ușoară agitare, se introdu ce la
termostat la 28 °C, 24 de ore. După 24 de ore, flaconul este deschis și în el se adaugă 15
ml de soluție de alaun de potasiu 0,3%. Flaconul se închide și se agită 15 mi nute, apoi,
tot conținutul se filtrează cu ajutorul hârtie i de filtru . Din filtrat ul rezultat se prelevează
5 ml, ce sunt transferați într-o eprubetă de 25 ml, peste care se adaugă 2 ml de sare
Seignette 20% . Proba obținută se omogenizează și se adaugă 5 -7 ml de apă distilată , 0,2
ml de reactiv Nessler și , din nou se omogeniz ează. Proba din eprubetă se completează
cu apă distilată până la cota de 15 ml, se omogenizează, și se lasă în repaus 20 de minute,
ca să se maturizeze culoarea (dar nu mai mult de 30 de minute) și se citește extincția la
spectofotometru la 425 nm lungime de undă (proba oarbă fiind apă distilată),
reprezentând conținutul de N -NH 4+ în 5 ml de filtrat.
Proba inactiva de sol (Pi): într-un flacon de 100 ml se introduc 10 g de sol peste
care se adaugă 10 ml de soluție antiseptică (azidă de sodiu 0,015% în apa distilată) și se

67
adaugă 15 ml de soluție de ala un de potasiu 0,3%. Flaconul este închis și omogenizat 15
minute, apoi tot conținutul este filtrat imediat, prin h ârtie de filtru calitativă. Din filtr at
se iau 5 ml care se trec într-o eprubetă cotată de 25 ml, se adaug ă sare Seignette 20% și
se omogenize ază. Se mai adaugă 0,2 ml de reactiv Nessler, se omogenizează, se
completeaz ă cu apă distilată până la cota de 15 ml și se omogenizează, din nou. Proba se
lasă în repaus 20 de minute, ca să se maturizeze culoarea (dar nu mai mult de 30 de
minute) și se cit ește extincția la spectofotometru, la 425 nm lungime de undă, rezultatul
reprezentând conținutul de N -NH 4+ în 5 ml de filtrat.
Ectincția etalonului , care conține 0,02 mg N/ml este tratat cu reactiv Nessler ,
asemănător filtratel or de la probele de sol.
Calcularea rezultatului analizei
Nivelul potențialului amidazic total (At) al solului se exprimă prin cantitatea de
N-NH 4+ eliberată în proba de sol – activ – enzimatic, raportată la 100 g de sol complet
uscat. Se calculează după r elația:
At-mg N -NH 4+/100 g sol s.u. = [(Ea -Ei)*C*F*100*ku] : Eet *V*10 în care:
At – activitatea amidazică totală
Ea – extincția la proba de sol activ
Ei – extincția la proba de sol inactiv
Eet – extincția la etalon
C – 0,016 mg concentrația de N -NH 4+ a etalonului
F – 25 ml, volumul de filtrat din proba de sol pentru analiză
100 – coeficient de raporta re al rezultatelor la 100 g de sol proaspăt
V – 5 ml volumul de filtrat colorimetrat
10 – cantitatea de sol analizat ă
Ku – 100 sol uscat + umiditatea probei la 105°C/100, reprezintă coeficie ntul de
raportare al rezultatului analizei pentru solul complet usca t (s.u.)
După simplificări posibile, formula de calcul devine:

At-mg N -NH 4+/100 g sol s.u. = (Ea-Ei)*3,2*ku/ Eet
3.4.1.2. Determinarea potențialului fosfatazic total (Ft)
Principiul metodei ce stă la baza considerației că solul conține enzime fosfatazice
a fost elaborată de către Ștefanic și col. (1965 ) cu îmbunătățirile aduse de către Irimescu
și col. (1998). Aceștia din urmă au propus un nou mod de a determina cantitativ
activitățile fosfataz ice, care se desfășoară în sol, renunțând la folosirea substraturilor
enzimatice specifice. Conve rtirea glucozei necombinate în fosfor (P) se face cu ajutorul
unui indice care reprezint ă câtul raportului de combinare a fosforului cu glucoza,
determinat exp erimental de autorii metodei, în limitele de concentrații posibile ale

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
68
fosforului eliberat enzimatic + fosforul liber în sol și a glucozei ad ăugate în amestec de
reacție (P mg/glucoză = 0,04).
Metoda de lucru.
Amestecul enzimatic neincubat . într -un flaco n de 100 ml se introduc 10 grame
de sol proaspăt, cernut prin sita de 2 -2,5 mm. Se adaugă 10 ml de soluție de glucoză de
0,25g/100 ml, preparară în soluție antiseptică (azidă de sodiu 0,015% în ap ă distilată),
apoi flaconul este închis ermetic. După 15 min ute , flaconul este deschis și în el se adaugă
15 ml de soluție de alaun de potasiu 0,3%. Flaconul este din nou închis și agitat 15
minute, apoi, tot conținutul este filtrat prin hârtie de filtru calitativă. Din filtrat se iau 5
ml și se trec într -o eprube tă cotată de 25 ml, se adaugă 1 ml de reactiv de colorare RDNS
(pentru dosarea glucozei necombinate) , se omogenizează și se introduc în ap ă fierbinte ,
5 minute, după care se r ăcește brusc, în baie de apă ; se aduce la volum de 25 ml cu apă
distilată , se omogenizează și se citește extincția la spectofotometru la 540 nm.
Amestecul enzimatic incubat 24 de ore : într -un flacon de 100 ml se introduc
10 grame de sol proaspăt, cernut prin sita de 2 -2,5 mm. Se adaugă 10 ml de soluție de
glucoză (0,25g/100 ml ), preparară în soluție antiseptică (azidă de sodiu 0,015% în ap ă
distilată), apoi flaconul este închis ermetic și introdus la termostat la 28°C, 24 de ore.
După incubare , flaconul este deschis și se adaugă 15 ml de soluție de alaun de potasiu
0,3%, etapă îns oțită de agita re 15 minute și filtrare cu hârtie de filtru calitativă. Din
filtart se iau 1 ml și se trec într -o eprubetă cotată de 25 ml, se adaugă 1 ml de reactiv de
colorare RDNS (pentru do zarea glucozei necombinate) , se omogenizează și se ține pe
baie de apă, la fierbere, 5 minute, după care se r ăcește brus c; se aduce la volum de 25 ml
cu apă distilată, se omogenizează și se citește extincția la 540 nm.
Amestecurile enzimatice nu primesc nici un substart enzimatic specific, însă cele
activate sunt menț inute la temperatura de 28°C, 24 de ore, timp în care se produce
activitatea fosfatazică. Diferența extincției dintre amestecul enzimatic inactiv și cel
activat dă măsurarea activității fosfatazice a solului analizat.
Calcularea rezultatului analizei
După măsurarea și înregistrarea extincțiilor la etalon și la amestecurile inactive
și activate enzimatic, se procedează la scăderea extincției probei activate (la fiecare din
repetițiile probei de sol)= Epa din extracția medie a repetițiilor aceleași probe ina ctive
(Epi) și executarea operațiilor de calcul după formula:
Ft-mg P/100 g sol s.u. = (Ei-Ea)*C*F*100*0,04*ku /Et *V*10 în care:
Ft – activitatea fosfatazică totală
P – fosfor mg/100g sol s.u. la 105°C
Ea – extincția la proba de sol activ
Ei – media extincțiilor celor 3 repetiții ale probelor inactive de sol
C – 2 mg glucoză/ml etalon
F – 25 ml, volu mlul de filtrat din proba de sol pentru analiză
100 – coeficient de raporta re a rezultatelor la 100 g de sol s.u.

69
0,04 – coeficient de echivalare a glucozei în fosfor
Et – extincți e de la etalon
V – 5 ml volumul de filtrat colorimetrat
10 – cantitatea de sol analizat ă
ku – 100 sol uscat + umiditatea probei la 105°C/100, este coeficie nt de raportare
rezultatului analizei la solul complet uscat (s.u.)
După simplificări posibile, formula de calcul devine:
Ft-mg P/100 g sol s.u. = (Ei-Ea)*20*ku/ Et
3.5. Indicatorii folosiți pentru prelucrarea și interpretarea
statistică a analizelor biologice ale solului
3.5.1. Indicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV%)
În anul 1994 , Ștefanic a introdus un indicator pentru a exprima statistic gradul de
fertilitate al solurilor analizate. Acest indicator poartă numele de valoare empiric ă
maximă (VEM), rezultat în urma analizelor efe ctuate pe anumite tipuri de sol din
România. VEM este diferit in funcție de analiza efectuată , după cum urmează :
• Analize fiziologice:
– Respirație: VEM – 100 mg CO 2/100 g sol s.u. /24 ore
• IPAV % = (XaR +XNT )/2unde :
– XaR – respirația în procente ;
– XNT – azotul fixat liber în procente.
3.5.2. Indicatorul Potențialului Activității Enzimatice (IPAE%)
IPAE % = (X aAmt+X aFt)/2
XaAt – pedo -amidaza totală
XaFt – pedo -fosfataza totală
VEM este diferit in funcție de analiza efectuată:
X%= 100 x X a: VEM
X% – valoarea procentuală de clasificare a fiecărei variante în raport cu VEM
Xa – rezultatul analitic
• Analize enzimatice
− Amidaza totală – 20 mg N -HN 4/100 g sol s.u./24 de ore de incubare;
− Fosfataza totală – 25 mg P/100 g sol/24 de ore de incubare.

3.6. Metodă de analiză a plantei de sorg zaharat
3.6.1. Analiza pigmentului clorofilian
Punerea în eviden ță a influenț ei factorilor experimentali s-a realizat prin
determina rea cantitativ ă a concent rației de clo rofilă din frunzele de sorg zaharat.
Analiza în sine a constatat, în recoltarea a 9 probe (în 3 repetiții) de sorg zaharat
(Sorghum bicolor (L.) Möench convariet. saccharatum ). Identificarea și cuantificarea

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
70
conținutului total de carotenoizi a fost făcută du pă o metodă adaptată după
Lichtenthaler și Wellburn (1983) , prin mojararea a 1,0 g probă în prezență de nisip de
cuarț. Mojaratul obținut s -a spălat de câteva ori cu acetonă 100%, filtrat la vid și trecut
cantitativ într -un balon cotat de 50 ml, ce conține 10 ml apă distilată. Extractul acetonic
obținut a fost dozat spectrofotometric față de un blanc cu acetonă 80% la lungimea de
undă λ = 470 nm (carotenoizi), 646 nm (Clorofila b), 663 nm (Clorofila a).
Rezultatele au fost calculate pe baza formulelor elab orate de Lichtenthaler și
Wellburn (1983) :
Clorofila a (µg/ml) = [(12,21 x DO663) – (2,81 x DO646)]
Unde:
DO663 – este citirea la spectofotometru λ 664
DO646 – este citirea la spectofotometru λ 646 .
Clorofila b (µg/ml) = [(20,13 x DO646) – (5,03 x DO663)]

Caroteni și xantofile (µg/ml) =(𝟏𝟎𝟎𝟎 𝐱 𝐃𝐎𝟒𝟕𝟎 )−(𝟑,𝟐𝟕 𝒙 𝑪𝒂−𝟏𝟎𝟒 𝒙 𝑪𝒃)
𝟐𝟐𝟗
3.6.2. Producția de biomasă (masă verde)
Sorgul zaharat este o cultură agricolă cu rol în produce rea de sirop, zahăr,
combustibili, așternut (pentru vite), alcool etilic alimentar, amidon, material pentru
acoperirea unor construcții, plăci aglomerate, past ă de hârtie. Amidonul poate fi utilizat
ca aditivi, pentru sc robit în industria textilă sau în producer ea de alcool prin fermentare.
Biomasa sorgului zaharat poate fi folosită pentru furajarea animalelor, sub form ă de
siloz sau masă verde la vacil e de lapte ; acesta poate fi c ultivat ca plant ă furajeră ce se
produce sub formă de masă verde, prin mai multe coase.
Planta ,,sorg” este tolerantă față de sol și de climă precum și de zonel e cu climă
aridă. Cerințe reduse la apă -1/3 față de trestia de zahar și 1/2 față de porumb, precum
și o mare putere de absorbție de CO 2 – 45 tone de CO 2/ha pe întreaga p erio adă de
vegetație. Din punct de vedere al protecției mediului poate reduce po luarea deoarece 1
ha de sorg zaharat poate absorbi anual din atmosferă p ână la 50 -55 t de CO 2, în
comparație cu p ădurile de foioase care absorb 16 t/ha/an CO 2 (Roman și col., 2016 ).
În România, nu se cunoște data când a fost adusă și cultivată această plant ă, însă
literature de specialitate menționează că în anul 1936 "a fost cultivat un ha de gaolian în
patru feluri de pământ și în t oate a reușit" ( Popescu, 1943, citat de Antohe, 1991 ).
Compararea efectelor îngrășămintelor asupra creșterii și dezvoltării sorgului
zaharat ( Sorghum saccharatum ) s-a realizat pe solul preluvosol roșcat. Arătura a avut
loc la o adâncime de 0 -20 cm. Așezarea câmpului experimental s -a facut pe principiul
variantelor randomizate, cu trei repetiții succesive . Terenul a fost relativ omogen. În
fiecare variantă experimentală , loturile au fost fertilizate fie cu compost (C), fie cu deșeu
de lână de oaie (L), și având ca martor solul nefertilizat (M t).

71
Fiecare variantă a măsurat 12 m2 (3 x 4 m). Fertilizarea a fost efectuată la data de
2 mai 2018. Distribuirea deșeul de lână a fost facută manual și uniform pe varianta
testată, și acoperită cu sapa în primii 10 cm de sol arat , pentru a nu fi spulberată de vânt.
Compostul a fost împrăști at cât mai uniform folosind furca .
Producția de biomasă a fost recoltată manual de pe suprafața de 10 m2, pe fiecare
variantă în parte, eliminând marginile învecinate și cântărită ulterior (F oto 3.3).

Foto 3.6. Producția de biomasă a sorgului zaharat (Foto original)
Photo 3.6. Sugar sorghum biomass production (Original photo)
3.6.3. Analiza concentrației de zahăr în tulpinile de sorg zaharat
În ceea ce privește sucul brut de sorg zaharat , acesta conține 15 -20% zah ăr
total , din care, aproximativ 80% reprez intă zaharuri le simple , precum : glucoza, fructoza,
zaharoza, restul de cca. 20% fiind amidon ul. Conform datelor din literatură ( Antohe și
Tripșa, 2006 ), dintr-un total de 100 g zaharuri simple, 70 -80 g reprezintă zaharoză, 10 –
15 g glucoză și 10 -15 fructoză.
Sucul extras din diferite zone ale tulpinii de sorg zaharat diferă din punct de
vedere al compoziție i. Astfel , sucul extras din primele 4 internodiii de sub p enicul,
reprezintă 18% din greutatea tulpinii care are un conținut mai r idicat de amidon în
comparație cu restul tulpinii. Internodul de la suprafața solului este mai bogat în zahar
(Antohe și Tripșa, 2006 ). Cu ajutorul refractometrului portabil (F oto 3.4) se determină
rapid și precis conținutul de zahăr. În acest caz, probele de sorg zaharat sunt presate cu
presa de mână (F oto 3.5) primele picături se aruncă, iar următorele picături se pun pe
lentila refractometrului , etapă însoțită de citirea pe partea stângă a scalei gradate.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
72

Foto 3.7. Refractometru Foto 3.8. Presă de mână
Photo 3.7. Refractometer Photo 3.8. Hand press
3.7. Analiza statistică a datelor
Analizarea și interpretarea statistică a datelor s -a realizat folosind analiza
varianței, por nind de la datele brute în repetiții ; s-au calculat scazătorul (C), suma
abaterii pătratelor (SP) și gradele de libertate (GL) iar după aceea, a fost întocmit tabelul
variației și calculate valorile lui F (testul Fisher), ca raport între varianța factorului și
varianța erorii. Valorile lui F calculat, fiind mai mari decât valorile F tabelele au indicat
semnificația influenței fiecarui factor studiat, acest lucru fiind determinat în
posibilitatea calcul ării diferențelor limită (DL) ( Ceapoiu, 1968; Sebok, 1976; Pintilie,
1980; Săndoiu, 2012 ).

73
CAPITOLUL IV. MATERIALELE COMPOSTATE
CHAPTER IV. COMPOSTED MATERIALS
4.1. Compostarea: Proces microbiologic complex specific
compostării aerobe
Incinerarea, depozitarea și reciclarea sunt cele trei strategii principale pentru a
face față problemei eliminării deșeurilor care pot coexista. Compostarea, ca
transformare durabilă a deșeurilor potențiale în îngrășăminte organice, se aplică în
agricultura durabilă și trebuie optimizată și încurajată. Importanța utilizării
compostului în agricultu ră este, teoretic, acceptată ca un lucru obișnuit dar nu
corespunde realității, mai ales dacă normele și parametrii tehnici pentru aplicarea sa nu
sunt date de competența profesională și instituțională adecvată, așa cum se întâmplă
adesea. Utilizarea compo stului în agricultură este cu atât mai importantă cu cât solul
necesită amendamente, pentru corectarea reacției acide a solului, precum și a stării lui
fizice. Se discută cele trei aspecte necesare pentru ca agricultura să poată fi considerată
durabilă, ia r utilizarea compostului se dovedește a spori sustenabilitatea, nu numai a
activității agricole, ci într -un context mai general. Agricultura durabilă și utilizarea
compostului în agricultură pot fi considerate activități esențiale pentru o societate
durabilă.
Compostarea deșeului de lână s -a extins la scara ultimilor ani, atât în fermele mici,
cu efective reduse de oi , cât și în ferme industrializate, sub formă diferită, mecanizată,
cât și sub formă simplă cu tractoare mici cu cupă și grifere, cu tehnologii organizate
științific, menite să construiască grămezi afânate, ca procesul de compostare să se facă
în aerobioză și cu diferite adaosuri stimulatoare de procese microbiene.
Toate aceste procese sunt sugerate și stimulate de Asociații Ecologice, tocmai
pentru a se reduce amploarea fenomenului de poluare și nu rareori sunt susținute și de
stat.
Cu mijloace de propagandă științifică s -a creat un curent fovorabil compostului
sub diferite feluri și tehnologii ("Compostul în gospodariiʺ scrisă de Kraft von Heynt z în
germană și tradusă în românește de editura Casa din Oradea, 2012 ). Așa cum se știe
deșeurile "rezultate de la curățarea lânii au fost integrate în masa largă de deșeuri și
produse secundare" ( Zhelyazkov și col ., 2009), în concepția lui Hustvedt și col . (2016 ),
deșeurile de lână au fost compostate.
Grămada noastră de compostare a fost construită cum am mai arătat pe terenul
Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București – Câmpul
Experimental al Facultații de Agricultură. În vara anului 2017 , deșeurile de lână au fost
aduse de la fabrica de Pâslă a S.C. CORA&TRAIDING S.R.L., gunoi ul de grajd de bovine și
paie le de grâu de la Ferma Didactică Moara Domnească necesare pentru reglarea
raportului C:N = 20 – 25.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
74
Pe p arcursul compost ării, materialele își pierd treptat integritatea și aspectul
inițial, se brunifică și se mărunțesc. Analiza organoleptică arată că există după o lună de
la construcția grămezii, o zonă de transformare intensă de la 30 la 80 cm în adâncimea
grămezii, caracterizate prin brunificarea materialelor, impregnarea lor cu micelii, miros
slab și temperatură cuprinsă între 50 – 70°C. Procesul de compostare cuprinde patru
faze:
• faza mezofilică inițială (până la 42°C), care durează câteva ore după formar ea
grămezii și care este puternic influențată prin caracteristicile materiilor prime
folosite la construcția grămezii de compostare;
• faza termofilă (45 -68°C) care poate dura câteva zile până la câteva luni, în
funcție de natura compușilor carbonului din materialele compostate;
• a doua fază mezofilă are loc atunci când microorganismele mezofile
recolonizează grămada durând câteva luni;
• faza de maturare, care se poate extinde la câteva luni și care duce de fapt la
maturarea compostului ( Insam și Bertoldi, 2 007).
Timpul oricărei faze de compostare depinde de tipul de materie primă și de
eficiența procesului, controlată de mai mulți factori cum ar fi umiditatea, frecvența
aerării și tehnologia de compostare ( Ryckeboer și col., 2003 ). Comunitățile microbiene
prezente în compost sunt rezultatul interacțiunilor complexe dinamice dintre
microorganisme și mediul lor în timpul fiecărei faze de compostare.
Pornind de la prima fază mezofilă, pe parcursul întregului proces, procesul de
auto -selecție a compostării comunităților microbiene are loc prin creșterea continuă a
microorganismelor heterotrofe ( Hermann și Shann , 1997 ). Într -o perioadă scurtă de
timp, condițiile de material în compostare se schimbă, iar succesiunea comunităților
bacteriene îl urmă rește ulterior ( Yamamoto și col., 2009 ). Microorganismele zimogene
prezente în materiile prime descompun rapid substraturile solubile și ușor degradabile,
ceea ce duce la producerea de acizi organici care sunt responsabili pentru scăderea pH –
ului la valori le acide în primele zile ale procesului de compostare ( Beffa și col., 1996).
Ciupercile și drojdiile profită de aceste condiții de mediu până când procesul de
amonificare crește metabolismul bacterian care promovează pH -ul. Timpul mediu de
generare este ma i scurt pentru bacterii decât pentru ciuperci; oferă un mare avantaj
bacteriilor, care se pot adapta mai bine la mediul în schimbare rapidă decât ciupercile.
Ca urmare, bacteriile sunt responsabile de cea mai mare parte a descompunerii inițiale
și, prin ur mare, de producția de căldură a compostului ( Ryckeboer și col., 2003 ). Pe
măsura creșterii temperaturii compostului, microorganismele termofile preiau și
procesul trece la a doua fază. Temperatura din grămada de compost crește de obicei
rapid la 55 -65°C în decursul a 24 -72 ore de formare a gramezii: este faza activă de
compostare. În faza activă termofilă, temperaturile sunt suficiente pentru a ucide agenții
patogeni, distrugerea semințelor de buruieni și pentru descompunerea substanțelor
fitotoxice.

75
4.1.1 Factorii implicați în formarea compostului
Factorii implicați în formarea compostului sunt temperatura, umiditatea și
raportul C/N
4.1.1.1 Temperatura
Temperatura este principalul factor selectiv pentru populațiile microbiene.
Temperatura ridicată în timpul fazei active de compostare este rezultatul activității
microbiene, care afectează în același timp compoziția comunităților microbiene ( Fuchs ,
2010). Prezența unei microflore foarte specific e dominată de actinobacterii este
importantă pentru igiena compostului prin producerea de antibiotice microbiene. În
timpul acestei faze, oxigenul trebuie alimentat prin aerare pasivă sau forțată, sau
reconstruind grămada de compost ( Cooperband , 2002 ). După ce a avut loc cea mai mare
parte a degradării, temperatura scade și începe faza mezofilă. Microorganismele
mezofilice reapar în proces și preiau ultima etapă, care este etapa de maturare a
compostului ( Garcia -Prendes , 2001).
Pe măsură ce temperatura scade , până la aproximativ 40°C, microorganismele
mezofilice populează grămada și materialele compostate. Consumul de oxigen scade. În
timpul acestei faze, materialele organice continuă să se descompună și se transformă în
substanțe chimice. Este necesară o faz ă lungă de maturare, dacă compostul este
neterminat sau imatur; acest lucru se poate întâmpla în cazul în care grămada a primit
oxigen insuficient sau prea puțin ă/multă umiditate. Faza de maturare ar putea fi
controlată prin întoarcere și verificarea umeze lii pentru obținerea de materie organică
stabilizată în bune condiții.
Compostul este considerat finalizat când materia primă nu mai este activă .
Componentele sunt descompuse și sunt stabile din punct de vedere biologic și chimic.
Când temperatura din cent rul grămezii revine la niveluri apropiate de ambianță și
concentrația de oxigen în mijlocul grămezii rămâne mai mare de 10 -15% timp de câteva
zile, compostul este considerat stabil sau terminat. Aceste măsurători ar trebui făcute
atunci când grămada de com post are un conținut de umiditate de cel puțin 50% din
greutate ( Cooperband , 2002 ). La temperaturi de 30 -35°C, sub acți unea bacteriilor și a
ciupercilor mezofile începe descompunerea substanțelor albuminoide, precum și
descompunerea hidraților de carbon din care face parte și hemiceluloza și celuloza. La
temperaturi de 36 -45°C , sub acțiunea actinomicetelor și bacteriilor termofile începe
descompunerea hidraților de carbon. La temperaturi de 46 -55°C cu ajutorul
actinomicetelor și bacteriilor termofi le încep e transformarea compușilor organici în
compuși mai simpli ca amoniacul și acizii organici. La temperaturi de 56 -65°C se
continuă, cu intensitate, transformările biochimice. La temperaturi mai mari de 70 °C
încep să se manifeste reacțiile chimice car e pot atinge temperaturi si de 80°C ( Mateescu,
1982 ).
În general, procesul de compostare poate fi finalizat într -o perioadă de 3 până la
4 luni. Literatura oferă diferite lucrări științifice care discută metodele de determinare

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
76
a stabilității compostului sau a parametrilor care trebuie luați în considerare pe ntru a
evalua momentul finalizării procesului de compostare.

4.1.1.2 Umiditatea

Existența unui anumit nivel de umiditate este o condiție sine qua non a formării
compostului, apa fiind mediul reacțiilor biochimice din grămadă. Scăderea umidității
poate determina oprirea reacțiilor de transformare . Întreținerea unui anumit nivel al
umidității materialelor din platformă este esențială,

4.1.1. 3 Raportul C/N
In procesul de compostare acționează microorganisme precum : bacterii le
(inclusiv actinomicitele) și ciupercile care sunt principalii actori ai procesului de
compostare , folosind energia din carbon și azot ul și alte macro – și micronutrienți pentru
formar ea propriului corp. Componentele carbonice furnizează energie pentru
metabolism și în majoritatea cazurilor sunt în exces, în timp ce azotul este elementul
critic limitator pentru creșterea microbiană . În cazul în care azotul este furnizat într -o
cantitate insuficientă, procesul de descompunere va încetini , dacă acesta este fur nizat în
exces N vor fi volatiliza t ca amoniac sau descompu s ca nitrați. Se poate presupune că un
amestec de materiale vegetale ar trebui să conțină nivelul esențial necesar al P, K, S și a
altor oligoelemente, totuși, tipul și sursa de materii prime de i ntrare afectează
comunitatea microbiană în timpul procesului de compostare, în funcție de raportul C/N
de pornire.
Raportul C/N al amestecului de înființare a grămezii de compostare este
parametrul principal atunci când se instalează un nou proces de compo stare. Cu toate
acestea, C/N nu ar trebui să fie utilizat ca parametru absolut, deoarece este important
să se identifice natura C în materialele compostate. Complexitatea compușilor C
afectează rata de degradare a deșeurilor organice.
În general, ușurința cu care compușii se degradează, urmează ordinul: hidrati de
carbon> hemiceluloză> celuloză = chitină> lignină. În mod natural, de la hidroliza
carbonului la lignină rata de descompunere a materiei organice continuă cu un nivel
foarte scăzut, deoarece exis tă o eliberare lentă de carbon. În schimb, deșeurile de fructe
și legume sunt ușor degradate deoarece conțin în general , carbohidrați simpli (zaharuri
și amidonuri) . Frunzele, tulpinile, cojile și arborii se descompun mai lent, deoarece
conțin celuloză, hemiceluloză și lignină ( Epstein , 1997 ).
Degradarea microbiană a masei organice determină o tendință precisă a evoluției
raportului C/N în timpul procesului de compostare, în timp ce conținutul de cenușă pe
unitate de masă uscată în compost este o valoare constantă pentru întregul proces
(Breitenbeck și Schellinger , 2004 ),. Raportul C/N scade în procesul de compostare pe
măsura desfășurării lui .

77
Dacă raportul carbon azot este sub 20 trebuie avut grijă să echilibrăm raportul
carbon azot între 20 -25 prin adăugare de paie, care au raportul carbon azot 50 . Pentru
rezolvarea tota lă a raportului C/N am hotărât să adăugăm și gunoi de grajd datorit ă
materialului vegetal descompus în stomacul animalului cu un conținut de carbon mai
mic.

4.2. Amestecuri de materiale organice pentru stimularea
compostării deșeurilor de lână
Grămada de compostare din experienâă a conțin ut 1 kg de deșeuri de lână, 3 kg
de bălegar de bovine și 9 kg de paie, în straturi succesive.
Grămada de compostare constr uită, a necesit at separarea deșeurilor de lână
pentru a obține un material din lână mai puțin încâlcită. Separarea deșeurilor de lână
compacte (smocuri) a fost făcută manual. Procesul de separare manuală a avut nevoie
de mai multe ore pe timpul de construcție a grămezii de compostare. În cele din urmă,
durata de construcție a grămezii de compostare a durat aproximativ 5 ore, iar pentru
fiecare strat de deșeu nou adăugat a fost necesar cca. 10 litri de apă , până când întrega
grămadă a fost prelucrată și pregătită pentru comp ostare. Amestecul s -a realizat în
straturi, astfel încât să se obțină o uniformitate a materialelor supuse compostării.
Umiditatea a fost asigurată prin pulverizare pentru fiecare strat nou introdus.
În prima lună de la construcția grămezii, s -a urmărt te mperatura în mijlocul
grămezii o data la 2 – 3 zile, cu aproximație la aceeași or ă, în trei repetiții. Amestecul a
fost monitorizat și reamestecat o dată pe lună.
Natura higroscopică a lânii a sugerat că ar fi important să se ia în considerare
umiditatea m ateriei prime pentru a permite o cantitate suficientă de umiditate care să
fie disponibilă în procesul de descompunere compara tiv cu umiditatea probabilă
absorbită și ținută în interiorul fibrelor de lână.
Grămada de compost a fost construită după recomand ările lui Pfeiffer (1966 ) așa
cum este prezentat în fig 4.1, având aproximativ 1 -1,5 m înălțime și 2,0 -2,5 m lățime.
Această înălțime și lățime au permis grăm ezii să genereze suficientă căldură , pentru a
ucide agenții patogeni (inclusiv semințele de buruieni). Prelucrarea materialului a fost
efectuată lunar, manual de sus în jos pentru a se asigura că suprafețele exterioare
expuse , au fost îngropate în interiorul grămezii de fiecare dată (fig. 4.2). Acest lucru a
permis tuturor semințelor de buruieni și agenților patogeni , posibilitatea de a fi expuși
la temperaturi ridicate în interiorul grămezii.
Totuși, trebuie menționat că într -o asemenea tehnologie se consumă mai multă
manoperă și situația se pretează mai mult în cazul construirii manuale a grămezilor. Se
îmbunătățește în acest fel , aerisirea grămezii și din interior. Este bine de știut că terenul

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
78
pe care se construiește grămada de compostare trebuie să fie ușor înclinat , pentru a
permite scur gerea excesului de umiditate.

Fig. 4.1. Grămezi de compost (Pfeiffer, 1966 )
Pig. 4.1. Compost piles after (Pfeiffer, 1966 )
Fig. 4.2. Grămadă de compost din Câmpul Experimental al Facultații de
Agricultură, 2017
Fig. 4.2. Compost Pile from the Experimental Field of the Faculty of Agriculture,
2017
4.2.1. Monitorizarea procesului de compostare
Experienț a proprie a demonstrat că mediul ambiant este favorabil proceselor
biochimice, când temperatura mediului ambiant este de 20°C.
În timpul compostarii o atenție deosebită trebuie acordată și umidității, care
trebuie să fie minim 60%. Umiditatea materialelor trebuie asigurată la cca. 70% cu
atenție deosebit ă asupra deșeurilor de lână care absorb apa în scurt timp, determinî nd

79
o valoare mai sc ăzută a temperaturii din gramadă. Dacă la verificarea temperaturi , se
constată o umiditate scazută se poate injecta ap ă în profunzimea gr ămezii, mai ales în
prima lună de compostare. Spre finalul compostării umiditatea trebuie să fie de cca.
50%.
Introducerea gunoiului de grajd a fost aleasă pentru procesul rapid de atacare a
stratului de keratina , cat și pentru reglarea raportului C/N.
Grămada de compost a fost menținută, monitorizată și înregistrată în
conformitate cu procedurile de compostare practicate până în prezent , acestea fiin
descrise mai jos. Temperatura, umiditatea și maturitatea grămezi i de compost au fost
monitorizate, întreținute și înregistrate. Un nivel de umiditate de 50 -60% este ideal
(Rynk, 1992; Hustvedt și col., 2016 ). Testul umidității a fost măsurat folosind testul
simțului. Testul simțului implica luarea unei probe de compost și stoarcerea acestuia
pentru a observa dacă se simte ca un burete umed; dacă nu se simte umed la atingere,
atunci e prea uscat, dacă la stoarcere apa curge, atunci e prea umed ( Rynk, 1992;
Hustvedt și col., 2016 ). Umiditatea ideal ă este atunci când la st oarcere , palma rămâne
umedă.
Temperaturile straturilor de compost (tabelul 4.1 ) au fost monitorizate și
măsurate, folosind termometrul Hanna, iar valorile rezultate au fost trecute în tabelul
următor și interpretate.
Tabelul 4.1.
Temperaturile straturilor de c ompost
Temperatures of compost layers
Perioada (zile) Temperatura
(°C) Perioada (zile) Temperatura
(°C)
9 august 23,00 20 septembrie 41,27
31 august 22,07 29 septembrie 39,27
2 septembrie 21,20 2 octombrie 59,83
4 septembtie 20,50 3 octombrie 55,00
6 septembrie 28,80 4 octombrie 55,93
8 septembrie 33,73 5 octombrie 55,47
12 septembrie 43,83 6 octombrie 55,30
15 septembrie 39,00 7 octombrie 53,43
18 septembrie 34,27 9 octombrie 41,23

Aproximarea dinamicii temperaturii în perioada de compostare în care se
degradează lâna de la oi este importantă pentru cunoașterea posibilității de folosire a
compostului pentru culturile agricole. Pentru aceasta s -a testat evoluția temperaturilor
prin 18 determinări în perioada de 18 zile folosind programul Excel 2016 pentru
regresia liniară (fig. 4. 3), pătratică ( fig. 4. 4) și cubică ( fig. 4. 5). S-au determinat

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
80
raporturile de corelație (tabelul 4.2) pentru stabilirea funcției care aproximează cel mai
bine evoluția temperaturii în procesul compostării.
Din datele noastre rezultă că cele mai mari valori de 0,932 ale raportului de
corelație s -au realizat la regresia cubică, deși la cele 18 perechi de valori atât la regresia
liniară cu raportul de corelație 0,854 , cât și cea pătratică cu 0,889 , datele confirmă
diferențe semnificative.

Fig. 4.3 Regresia liniară a temperaturii față de perioada de incubare în
grămezile de compostare în Câmpul Experimental al Facultății de Agricultură –
București 2017
Fig. 4.3 Linear regression of the temperature relative to the incubation period in
the composting piles in the Experimental Field of the Faculty of Agriculture –
Bucharest 201 7

y = 2.1561x + 19.691
R² = 0.7297
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00
0 5 10 15 20Temperatură °C
Timpul (zile)Dinamica temperaturii -regresie liniară

Fig. 4.4 Regresia pătratică a temperaturii față de perioada de incubare în
grămezile de compostare în Câmpul Experimental al Facultății de Agricultură –
București 2017
Fig. 4.4 The quaternary regression of the temperature from the incubation
period in the compost piles in the Experimental Field of the Faculty of
Agriculture – Bucharest 2017

Fig. 4.5 Regresia de gradul III a temperaturii față de perioada de incubare în
grămezile de compostare în Câmpul Experimental al Facultății de Agricultură –
București 2017
Fig. 4.5 Third degree regression of the temperature from the incubation period
in the composting piles in the Experimental Field of the Faculty of Agriculture –
Bucharest 2017 y = -0.0342×3+ 0.8387×2-2.8749x + 24.747
R² = 0.8704
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00
0 5 10 15 20Temperatura °C
Timpul (zile)Dinamica temperaturii -regresie de gradul IIIy = -0.1355×2+ 4.731x + 11.108
R² = 0.7912
0.0020.0040.0060.0080.00
0 5 10 15 20Temperatura °C
Timpul (zile)Dinamica temperaturii -regresie pătratică

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
82

Valoarea de sub radical corespunzătoare fiecărui tip de ecuație arată că rezultatul
0,932 înregistr at la regresia cubică este cea mai mare , corespunzător restul ui de valori
ce se încadrează ca fiind foarte semnificative (P≤0,05).

Tabelul 4.2.
Regresiile și valorile raporturilor de corelație care au vizat legătura dintre
temperatură și perioada de incubație în procesul de incubare
The regressions and the values of the correlation ratios that focused on the
connection between temperature and incubation period in the incubation
process
Tipul de ecuație Valoarea lu R de sub radical Semnificația
y=2,156 𝑥+19,691 0,854 
y=−0,135 𝑥2+4,731 𝑥+11,108 0,889 ***
y=0,034 𝑥3+0,838 𝑥2−2,874 𝑥+24,747 0,932 ***

4.3 Microbiologia și microorganismele descompunerii
compostului
Microorganismele sunt responsab ile pentru procesul de compostare și, prin
urmare, condițiile de mediu în care au loc activitățile microbi ene vor determina rata de
compostare. Activitatea microbiană este influențată de temperatură, de prezența
oxigenului, de dimensiunile particulelor materialelor, de nivelul și de echilibrul
conținutului în elemente nutritive (indicat de raportul carbon -azot – C/N) și de
conținutul de umiditate.
În general, descompunerea materiei organice este realizată de diferite grupuri de
microorganisme : bacterii (inclusiv și actinomicete) fungi, alge, protozoare, cianofite.
Microorganismele implicate în procesul de composta re se dezvoltă și evoluează cu
temperatura masei de substrat organic. Bacteriile sunt predominante la începutul
compostării, fungii sunt prezenți pe durata întregului proces , dar sunt predominanți la
niveluri scăzute ale umidității ( ˂35%) și nu sunt active la temperaturi >60°C.
Actinomicetele sunt predominante pe durata fazei finale a compostării, cea de
stabilizare -maturare.
La o lună după înființarea grămezii am constatat apariția mucegaiurilor pe paie
dar și pe deșeul de lână, fapt pentru care am prelev at probe și le -am supus analizelor
microscopice (Microscop Zeiss Primo Star) . În scopul determin ării aspectului de
biodegradare a firelor de lână s-a folosi t ulei de cedru, care are rol în desfacerea
legăturilor disulfidice și în hidroliza legăturilor pept idice catalizate de enzimele
keratinolitice.
Microorganismele degradează materialul introdus în grăm ada de compostare și
produșii de descompunere ai populației anterioare servesc ca substrat în faza
următoare a procesului de descompunere .

83
După cu m se vede în figurile 4.6 și 4.7 (2017) , miceliile de actinomicete și fungi
sunt colonizate pe materialul supus compostarii (materiale prehumice) cu bacteri
heterotrofe . Dintre acestea unele sunt termogene, ridic ând temperatura din gramadă la
nivelurile de 60 -70°C, acționând și ca agent de auto – biosterilizare, când încep procesele
de humificare și totodată de mineralizare satisf ăcând atât eliberarea de molecule
minerale , cât și molecule de substanțe prehumice înrud ite. O altă parte d in substanțe
care evoluează către humus sunt mineralizate și constitu ie nutrița minerală a altor
grupe de microorganisme heterotrofe și autotrofe (amonificatoare și nitrificatoare), din
care se hrănesc rădăciniile plantelor .

Fig. 4.6 Apariția mucegaiurilor pe de șeului de lână supus compostării
Fig 4.6 The appearance of molds on wool waste undergoing composting

Fig. 4.7 Aspectul de biodegradare a deșeul ui de lână supus compostării
Fig. 4.7 Appearance of biodegradation of wool waste under composting

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
84
Figurile 4.8 -4.11 ilustrează diferite faze de descompunere ale firului de lână
observate la microscop prin filtre albastre, galbene și verzi sub raportul obiectiv/ocular
de 100/20 și sub raportul 400/20 sub filtru galben. Raportul 400/20 ilustrează foarte
clar descompuner ea keratinei.

Fig. 4.8 Martor WF 100/20 filtru albastru Fig. 4. 9 Martor WF 100/20 filtru galben
Fig. 4.8 Control WF 100/20 blue filter Fig. 4. 9 Control WF 100/20 yellow filter

Fig. 4. 10 Martor WF 100/20 filtru verde Fig. 4. 11 Martor WF 400/20 filtru galbe n
Fig. 4. 10 Control WF 100/20 green filter Fig. 4. 11 Control WF 400/20 yellow filter

Figurile 4.12 – 4.15 ilustrează cu faza I o descompunere avansată a firului de lână
sub filtrele galben și verde la raportul ocular/obiectiv 100/20 și mai clar prin

85
filtrele galben și verde la raportul ocular/obiectiv 400/20 descompunerea
avansată.

Fig. 4. 12 Faza I WF 100/20 filtru galben Fig. 4. 13 Faza I WF 100/20 filtru galben
Fig. 4. 12 Stage I WF 100/20 yellow filter Fig. 4. 13 Stage I WF 100/20 yellow filter
Fig. 4. 14 Faza I WF 100/20 filtru galben+verde Fig. 4. 15 Faza I WF 400/20 filtru verde
Fig. 4. 14 Stage I WF 100/20 yellow filter+green Fig. 4. 15 Stage I WF 400/20 green filter

Figurile 4.16 și 4.17 arată sub faza a II -a cu filtrele galben și respectiv verde la raportul
ocular obiectiv de 100/20 o fază avansată de descompunere în care materia firului de
lână începe să sufere un proces de dispersare în mediu.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
86

Foto 4.16. Faza II WF 100/20 filtru ga lben Foto 4.17. Faza II WF 100/20 filtru verde
Photo 4.16. Stage II WF 100/20 yellow filter Photo 4.17. Stage II WF 100/20 green filter

4.4 Testul de calitate a compostului
Din grămad a de compost, probele au fost colectate utilizând recomandările
laboratorului de analiză a solului . Deoarece dimensiunile grăm ezilor de compost au
varia t, probele colectate au fost recoltate din interiorul grămezii, pentru ca analizele să
fie reprezentative pentru toate materialele testate . Prelevarea probel or de material s-a
realizat din mai multe loc uri și adâncimi din interiorul grămezii. După maturare,
compostul produs din deșeuri de lână, bălegar de bovine și paie de grâu a fost cernut
manual. Din aces tea s -a format folosind probele de la diferitele adâncimi din grămadă
câte o singură probă medie pe variantă care a fost trimisă pentru analiză. Probele de
compost au fost trimise pentru analiză Laboratorului de chimie din cadrul Institutul
Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului –
ICPA București . Conform buletinului de analiz ă (tabelul 4.3), metoda de testare chimică
a amestecului de materiale de compostat utilizată a fost pentru :
• Carbon organic (C organic ), prin oxidare umedă conform STAS 7184/21 -82; PTL
12.
• Materie organică (M.O.) prin fierdere la calcinare conform Metodologie i ICPA
(1981), vol1, cap 23, PT 44 .
• Azot Kjeldahl (Nt), conform SR EN ISO 20483:2007, PTL 11 .
• Azot ul nitric (N -NO 3), s-a determinat potențiometric conform Metodologia ICPA
(1980), Cap. 4, PT 98 .

87
Tabelul 4.3
Rezultate le la analiza prob elor de compost final (matu rat)
Final compost sample results (ripening)
Nr.
crt. Identificare
% Corganic M.O.
% Nt
mg/kg N-NO 3
1 Proba COMPOST R1 17,3 34 1,302 178
2 Proba COMPOST R2 18,0 37 1,318 177
3 Proba COMPOST R3 19,4 36 1,323 178
Media 18,2 36 1,315 178

Rezultatele acestor teste indică faptul că, în medie, compostul produs din
deșeuri de lână este adecvat pentru utilizare în horticultură și agricultură. Procentajul
de materia organică a fost la limita inferioară a intervalului acceptabil și ideal de sub
20%. Mai precis , acest lucru sugerează că deșeurile de lână nu sunt suficiente ca sursă
de azot, deoarece azotul din compoziția lânii intra în procesul de compostare treptat,
utilizându -se încă de la început azotul calculat din formulă ; carența de azot din calculul
prevăzut a fost preluată de azotul din bălegarul de bovine. Explorarea viitoare a formulei
grămezii de compost ar trebui să conducă la reducerea procentului de deșeuri de lână în
comparație cu alte surse de azot (exemplu, alt ă sursă de gunoi de gr ajd).
Cercetarea viitoare ar trebui să examineze metodele de separare mecanică a
smocurilor de deșeuri de lână compacte. Conținutul de umiditate este aparent scăzut ,
pentru că deșeul de lână ab soarbe o parte din umiditatea calculată, care nu trebuie să
depășească valoarea de 40%.

4.5 Concluzi i
Cercetările privind procesul de compostare a deșeurilor d e lână permit
formularea următoarelor concluzii:
1. S-a reușit obținerea unui compost din lână, gunoi de bovine și paie de grâu
echilibrat cu următoarele valori medii, pentru conținutul în carbon organic
de 18,2%, conținutul în materie organică de 36%, în azot total de 1,31 5
mg/kg și în azot nitric de 1,78% ;
2. Evoluția temperaturii în perioada de compostare a fost normală evoluând
de la valoarea mică de 20,5°C la temperatura de distrugere a semințelor de
buruieni și agenților patogeni de 55,9°C
3. Între dinamica temperaturii în gr ămada de compost și timpul realizării
compostului s -au obșinut corelații liniare, pătratice și cubice asigurate
statistic, cele mai mari valori ale raportului de corelație de 0,932
realizându -se la regresia cubică de forma y = 0,0342×3 + 0,8387×2 – 2,8749x
+24,747 ;

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
88
4. Analiza microscopică a firelor de lână a permis surprindelrea momentelor
de dezagregare ca urmare a procesului de compostare ;
5. Rezultatele acestor teste indică faptul că, în medie, compostul produs din
deșeuri de lână este adecvat pentru utilizare în horticultură și agricultură.
Procentajul de materia organică a fost la limita inferioară a intervalului
acceptabil și ideal de sub 2 0%. Mai precis , acest lucru sugerează că
deșeurile de lână nu sunt suficiente ca sursă de azot, deoarece azotul din
compoziția lânii intra în procesul de compostare treptat, utilizându -se încă
de la început azotul calculat din formulă ; carența de azot din calculul
prevăzut a fost preluată de azotul din bălegarul de bovine ;
6. Explorarea viitoare a formulei grămezii de compost ar trebui să conducă la
reducerea procentului de deșeuri de lână în comparație cu alte surse de
azot (exemplu, alt ă sursă de gunoi de gr ajd) ;
7. Cercetarea viitoare ar trebui să examineze metodele de separare mecanică
a smocurilor de deșeuri de lână compacte. Conținutul de umiditate este
aparent scăzut , pentru că deșeul de lână ab soarbe o parte din umiditatea
calculată, care nu trebuie să de pășească valoarea de 40%.

89
CAPITOLUL V . INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A
DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA ACTIVITĂȚII
MICROPOPULAȘIEI SOLULUI, PRODUCȚIEI UNOR
INDICATORI FIZIOLOGICI ȘI A CALITĂȚII PRODUCȚIEI
OBȚINUTE ÎN ANUL AGRICOL 2017 -2018
CHAPTER V. THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL
WASTE ON THE ACTIVITY OF SOIL MICROPOPULATION,
THE PRODUCTION OF SOME PHYSIOLOGICAL
INDICATORS AND THE QUALITY OF PRODUCTION
OBTAINED IN THE AGRICULTURAL YEAR 2017 -2018
5.1. Rezul tate obținute privind influența compostu –
lui și a deșeului de lână asupra activit ății global e
a micro -populației din sol și a unor procese
pedoenzimatice

Influența compostului și a deșeului de lână asupra fertilității solului prin
evaluarea activițății globale a micropopulației solului s -a făcut prin Indicatorul
Potențialului Activității Vitale (pe baza potențialuilui de respirație și a activității
celulozolitice a solului) și a Indicatorului Potențialului Activității Enzimatice (stabilit pe
baza enzimelor ce răspund de activitatea amidazică totală și de activitatea fosfatazică
totală.
5.1.1. Influența compostului și a deșeului de lână asupra r espirați ei solului
Respirația este mijlocul prin care se vehiculeaz ă factorul energetic al solului , ce
apare ca urmare a declanșării proceselor de respirație în care sunt implicate
microorganismele și enzimele.
Activitatea de respirație a solului reprezintă un indicator biotic global de evaluare
a nivelului de viață din sol ( Gheorghiță și col ., 2008 ). Prin procesul de respirație sunt
realizate reacțiile biochimice de oxidoreducere asupra surselor de energie provenite din
mediul înconjurător, eliberând în interiorul celulei energia necesară vieții ( Ștefanic și
col., 2006 și 2011 ).
Respirația solului în varianta nefertilizată a fost de 44,40 mg CO 2/100 g sol , a
crescut în varianta aplic ării compostului de șeului de lână la 49,70 mg CO 2/100 g sol și

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
90
în final, a înregistr at valori mai mari în varianta cu deșeu de lână, de 55,41 mg CO 2/100
g sol . După cum se poate observa în tabelul 5.1, respirația solului în funcție de
fertilizarea aplicată, este mai ridicată la aplicarea deșeului de lână. Cantitatea ce q mai
mare de dioxid de carbon a fost de 55,41 mg CO 2/100 g sol , aparținând variantei
fertilizate cu deșeul de lână față de varianta mart or care a înregistrat o valoare de 44,40
CO 2/100 g sol .
Din tabelul 5.1 se constată că față de varianta martor, activitatea de respirație a
solului fertilizat cu compost deșeu de lână și deșeu de lână necompostat a avut o tendință
de creștere , însă nesemnificativă din punct de vedere statistic, valoarea cea mai mare de
respirație fiind înreg istrată de varianta deșeu de lână (11,01 mg CO 2/100 g sol) .
Tabelul 5.1
Influența compostului și a deșeului de lână asupra solului cultivat cu sorg
zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat (U.S.A.M.V.București,
Octombrie 2018)
The influence of compost and wool waste on the soil cultivated with sugar
sorghum, on the respiration of chromic luvisol (U.S.A.M.V. Bucharest , October
2018)
Varianta
Respirația
(mg CO 2/100 g sol) Difere nța
(mg CO 2/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 44,40 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 49,70 5,3 –
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 55,41 11,01 –
Dl5% = 17,64 mg/100 g sol; Dl 1% = 32,40 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 71,79 mg/100 g sol
Această creștere se datore ază faptului ca deșeul de lână continu ă procesul de
descompunere în sol, având o activitate de respirație mai intensă (Fig. 5.1) .

Fig. 5.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra solului cultivat cu sorg
zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat (U.S.A.M.V.București, Octombrie
2018)
The influence of compost and wool waste on the soil cultivated with sugar
sorghum, on the respiration of chromic luvisol (U.S.A.M.V. Bucharest, October
2018)

5.1.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra activității
amidaz ice total e
Prima met odă, pedo -amidazică ecologică prin care se determină nivelul activității
pedo -amidazice totale ale solului a fost elaborată de Ștefanic și col., în 1965 fiind
perfecționată de Ștefanic în 1971 , respectiv Irimescu și Ștefanic în 1998.
Metoda ecologică concepută de Ștefanic și Gheorghiță (2008 ) consideră ca solul
conține, atât enzime amidazice , cât și subst raturi specifice (amide) provenite de la
micro – și macroflora solului , cât și din alte surse externe. Întâlnirea în sol a amidazelor
și subst raturilor specifice (amide) și a condițiilor favorabile sau nefavorabile
interacțiunii lor (umiditate, temperatură, reacți a chimică a solului), determină o
hidroliză enzimatică cu eliberarea azotului amoniacal care poate fi determinat
cantitativ, prin metoda spectofotometric ă.
La data recoltării problelor de sol ( octombrie 2018) pentru activitatea de
amidază se poate afirma că procesele din circuitul biologic al azotului existau la un nivel
crescut la care compostarea aduce o activitatea sporită. Am oniul eliberat enzimatic în 44.449.755.4
0102030405060
V1 – Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu
de lânăV3 -Deșeu de lână Respirația (CO2/100 g sol)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
92
sol, mai ales când microflora amonificatoare este în declin (în perioada de secetă)
reprezintă o altă sursă pentru ca ciclul azotului să nu sufere, dat fiind și NH 4 eliberat
enzimatic poate fi nitrificat în sol.
Amidaza solului în varianta nefertilizată (tabelul 5.2 ) a fost de 74,07 mg/100 g
sol, a crescut în varianta aplic ării compostului de șeului de lână la 100 ,04 mg/100 g sol
și a înregistrat valori mai mici în varianta cu deșeu de lână, înregistr ându -se 65,00
mg/100 g sol . Din tabelul 5.2 și figura 5.2 observăm că activitatea pedo -amidazică totală
a solului, comparativ cu martorul, a realizat o creștere semnificativă de 39,97 mg/100
g sol, în timp ce pe solul fertilizat cu deșeu de lână nu a prezentat modificări
semnificative . Se constată că procesele d in sol au continuat să creeze un substrat
enzimatic în ceea ce privește producerea de ioni de amoniu dar cu o anumită inerție
determinată de dificultatea descompunerii substanțelor grase din lână .
Tabelul 5.2
Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solului cultivat cu sorg
zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
(U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
The influence of compost and wool waste applied to the soil cultivated with
sugar sorghum, on the total pedo -amidase activity on the chromic luvisol
(U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018)
Varianta
Pedo -amidaza totală
(mg/100 g sol) Diferemța
(mg/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 74,07 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 114,04 39,97 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 65,00 -9,07 –
Dl5% = 32,85 mg/100 g sol; Dl 1% = 45,25 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 62,29 mg/100 g sol

Fig. 5.2. Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solului cultivat cu
sorg zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
(U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
The influence of compost and wool waste applied to the soil cultivated with
sugar sorghum, on the total pedo -amidase activity on the reddish
preluvosol (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018)

5.1.3 Influența compostului și a deșeului de lână asupra f ostataz ei total e
Pentru a afla și analiza cantitativ activitățile fosfatazice, desfășurate în sol, s -a
inhibat activitatea microflorei cu antiseptice și s-a determina t activit atea enzimatic ă la
28°C, 24 de ore, prin echivalarea cantității de ion de fosfor cu cantitatea de glucoză din
filtratul amestecului enzimatic. În paralel se execută aceleași operații pentru solul
neincubat. Se constat ă că fosfataza în varianta nefertilizată a fost de 17,89 mg/100 g
sol, aceasta cresc ând în varianta aplic ării compostului de șeului de lână la 77,04
mg/100 g sol și înregist rând valori mai mici în varianta cu deșeu de lână de 40,87
mg/100 g sol .
Din Tab. 5.3 (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018) , observăm că activitatea
pedo -fosfatazică totală a solului, comparativ cu martorul, a realizat o creștere foarte
semnificativă de 59,15 mg/100 g sol , în timp ce pe solul fertilizat cu deșeu de lână
necompostat acesta a prezent at tot modificări foarte semnificativ e, dar de nivel mai
scăzut decât î n varianta compostată. Se c onstată așadar că deșeul de lână a creat
substrat enzimatic pentru producerea de ioni de fosfor dar la o activitate enzimatică mai
redusă .

74.07114.04
65.00
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00
V1 – Mt nefertilizat V2 – Compost de lână V3 -Deșeu de lânăPedo -amidaza totală (mg/100 g sol)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
94

Tabelul 5.3
Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solului cultivat cu sorg
zaharat, asupra activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul roșcat
(U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
The influence of compost and wool waste applied to the soil cultivated with
sugar sorghum, on the total pedo -phosphatase activ ity on the
chromic luvisol (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018)

Varianta Pedo -fosfataza
totală (mg/100 g
sol) Diferența
(mg/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 17,89 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 77,04 59,15 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 40,87 22,98 
Dl5% = 9,89 mg/100 g sol; Dl 1% = 14,06 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 20,36 mg/100 g sol

Fig. 5.3. Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat cu sorg
zaharat, asupra activității pedo -fosfatazice totale din preluvosolul roșcat
The influence of compost and wool waste on the soil cultivated with sugar
sorghum, on the total pedo -phosphatase activity in the chromic luvisol

5.1.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui
Potențialului Activității Vitale (IPAV %)
Pentru a exprima sintetic cu cât influențează migroorganismele din probă, gradul
de fertilitate al preluvosol ului roșcat am utilizat Indicator ul Potențialului Activității 17.8977.039
40.86
0102030405060708090
V1 – Mt nefertilizat V2 – Compost de lână V3 – Deseu de lânăPedo -fosfataza totala mg/100 g sol

95
Vitale (IPAV %) . Se constat ă că Indicatorul Potențialului Activității Vitale în varianta
nefertilizată a fost de 24,88%, acesta crescând în varianta aplic ării compostului
deșeului de lână la 33,14% și înregistrând valori mai mari în varianta cu deșeu de lână
la 36,94% .
Din tabelul 5.4 (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018) , se observă că fertiliz area cu
deșeu de lână aplicată pe preluvosolul roșcat a determinat o creștere semnificativă de
12,6% a Indicatorul ui Potențialului Activității Vitale (IPAV) care are valoarea de
36,94% .
Tabelul 5.4
Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat cu sorg zaharat,
asupra Indicatorului Potențialului Activității Vitale pe preluvosolul roșcat
The influence of compost and wool waste on the soil cultivated with sugar
sorghum, on the Indicator of the Potential of the Vital Activity on the chromic
luvisol
Varianta IPAV (%) Diferența (%) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 24.88 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 33,14 8,26 –
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 36,94 12,06 
Dl5% = 10,89%; Dl 1% = 15,06%; Dl 0,1% = 19,56%

Fig. 5.4. Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat cu sorg
zaharat, asupra Indicatorului Potențialului Activității Vitale pe preluvosolul
roșcat
The influence of compost and wool waste on the soil cultivated with sugar
sorghum, on the Indicator of the Potential of the Vital Activity on the chromic
luvisol 24.8833.1436.94
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.0040.00
V1 – Mt nefertilizat V2 – Compost de lână V3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV %)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
96
5.1.5 Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui
Potențialului Activită ților Enzimatice (IPAE%)
Pentru a exprima sintetic cu c ât influențează microorganismele din probă, gradul
de fertilitate al solurilor analizate am utilizat Indicatorul Potențialului Activităților
Enzimatice (IPAE%). Se constat ă că valoarea Indicatorul ui Potențialului Activității
Enzimatice la varianta nefertili zată a fost de 61,24%, a crescut în varianta aplic ării
compostului deșeului de lână la 126 ,45% și a înregistrat valori mai m ici în varianta cu
deșeu de lână, de 74,23 %.
Din tabelul 5.5 (U.S.A.M.V.București, Octo mbrie 2018), observăm că solul fertilizat
cu compostul din deșeu l de lână a influențat pozitiv Indicatorul Potențialului
Activităților Enzimatice (IPAE%) realizând creșteri distinct semnificative de 65,21 %.
Față de nefertilizat.
Tabelul 5.5
Influența compostului și a deșeului de lână pe preluvosolul roșcat cultivat cu
sorg zaharat, asupra Indicatorului Potențialului Activității Enzimatice
Influence of compost and wool waste on chromic luvisol
cultivated with sugar sorghum, on the Indicator of Enzymatic Activity Potential
Varianta IPAE (%) Diferența
(%) Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 61,24 Mt
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 126.45 65.21 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 74,23 12,99
Dl5% = 15,62 %; Dl 1% = 25,28 %; Dl 0,1% = 30,56 %
Fig. 5.5. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat asupra Indicatorul
Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%) pe preluvosolul roșcat
Fig. 5.5. Influence of sugar fertilization on Vital Activity Potential Indicator (VAPI
%) on chromic luvisol 61.24126.45
74.23
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00
V1 – Mt nefertilizat V2 – Compost de lână V3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE %)

97
5.1.6 Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui
Sintetic Biologic (ISB)
Indicatorul Sitetic Biologic (ISB%) reprezintă media dintre indicatorul
potențialului activității vitale (IPAV%) și indicatorul potențialului activități enzinatice
(IPAE % , (Ștefanic și col. , 2014 ).
Se constat ă că Indicatorul Sintetic Biologic în varianta nefertilizată (tabelul 5.6)
a fost de 43,24 %, a crescut în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 79,79%
cu un spor foarte semnificativ de 36,74% și a înregistrat valori mai m ici în varianta cu
deșeu de lână de 55,5 8 % unde se observă o creștere semnificativ ă de 12,53%.

Tabelul 5.6.
Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul Sintetic Biologic
(ISB %)
Influence of compost and wool waste on the Biological Synthetic Indicator
(BSI%)
Varianta IPAV % IPAE % ISB = (IPAV +
IPAE )/2 %

Diferența Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 24.88 61,24 43,06 Mt
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 33,14 126.45 79,79 36,74 **
V3 – Deșeu de lână
8,3 t/ha 36,94 74,23 55,5 9 12,53
Dl5% = 13,26%; Dl 1% = 20,17%; Dl 0,1% =25,06%

Fig. 5.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul Sintetic
Biologic (ISB %)
Influence of compost and wool waste on the Biological Synthetic Indicator
(BSI%)
43.0679.79
55.58
0.0020.0040.0060.0080.00100.00
V1 – Mt nefertilizat V2 – Compost de lână V3 -Deșeu de lânăIndicatorul Sintetic Biologic %

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
98
5.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
pigmentul ui clorofilian din cultura sorgului zaharat
5.2.1. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul ui în
pigmenți clorofilieni ‚‚a’’
În tabelul 5.7 se prezintă rezultatele influenței compostului și a deșeului de
lână asupra conținutului în clorofilă ‚‚a’’ . Se constată că varianta tratată cu deșeu de lână
clorofila ‚‚a’’ a înregistrat creșteri distinct semnificativ (P≤0,0 1).
Se consta tă că influen ța fertilizării aplicate sorgului zaharat asupra
conținutului în clorofila ‚‚a’’ a fost de 12,47 µg/ml , la nefertilizat, a crescut ușor în
varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 15,59 µg/ml și a înregistrat valori
sensibil mai ma ri în varianta cu deșeu de lână, înregistrându -se 18,39 µg /ml cu o
diferenț ă distinct semnificativ ă de 5,92 µg/ml.
Tabelul 5.7
Influen ța compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în pigmenți
clorofilieni ‚‚a’’ la sorgul zaharat
Influence of compost and wool waste fertilization on chlorophyll pigment
content ‚‚a’’ in sugar sorghum
Varianta Conținut clorofilă a
(µg/ml) Diferemța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 12,47 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 15,59 3,12 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 18,39 5,92 **
Dl5% = 3,15 µg/ml; Dl 1% = 4,34 µg/ml; Dl 0,1% = 5,98 µg/ml

5.2.2 Influența cu compostului și a deșeului de lână asupra
conținutul în pigmenți clorofilieni ‚‚b’’ la sorgul zaharat
În tabelul 5.8 se prezintă rezultatele analizelor de clorofilă ‚‚b’ . Se constată că
varianta tratată cu deșeu de lână și compost din deșeu de lână, nu a înregistrat diferențe
semnificativ e (P≤0,05) asupra clorofil ei ‚‚b’’. Fertiliz area cu compost de lână a
determinat o valoare a conținutului în clorofilă b de 6,04 μg/ml superioară variantei
martor dar nesemnificativă. Aplicarea deșeului de lână a condus la o valoare a
conținutului de clorofilă b de 6,83 μg/ml cu o creștere semnificativă de 2,95 μg/ml față
de varianta netratată .

99
Tabelul 5. 8
Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în pigmenți
clorofilieni ‚‚b’’ la sorgul zaharat
The influence of compost fertilization and wool waste on the content of
chlorophyll pigments "b" in sugar sorghum
Varianta Conținut clorofilă b
(µg/ml) Diferemța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 3,88 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 6,04 2,16 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 6,83 2,95 *
Dl5% = 2,21 µg/ml; Dl 1% = 3,04 µg/ml; Dl 0,1% = 4,19 µg/ml
5.2.3 Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutului
în caroten și xantofile
În tabelul 5.9 se observă conținutul în caroteni și xantofile a fost de 2,95 µg/ml în
varianta nefertilizat, a crescut în varianta cu compost la 3,06 µg/ml înregistrând valori
mai mari în varianta cu deșeu de lână de 3,58 µg/ml. Se constată că pentru variantele
tratate cu deșeu de lână și compost nu a existat o influență semnificativă .
Tabelul 5. 9
Influența fertilizării compostului și a deșeului de lână asupra conținutului în
caroteni și xantofile la sorgul zaharat
Influence of compost and wool waste fertilization on carotene and xanthophyll
content in sugar sorghum
Varianta Conținut c aroteni și
xantofile (µg/ml) Diferemța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 2,95 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 3,06 0,11 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 3,58 0,63 *
Dl5% = 0,70 µg/ml; Dl 1% = 0,96 µg/ml; Dl 0,1% = 1,33 µg/ml

5.2.4 Influența compostului și a deșeului de lână asupra rezultatelor de
producție de biomasă (masă verde ) la sorghul zaharat

Sorgul cultivat aparține speciei S. bicolor subsp. Bicolor și include varietățile: sorg
pentru boabe , sorg zaharat , iarba de Sudan, sorg tehnic ( Berenji și Dahlberg, 2004 citați
de Dahlberg și col., 2011; Sarca și co l., 2004 ).
Tehnologia sorgului zaharat recomandă d ozele moderate de azot aplicate
sorgului zaharat, și anume 50 -80 kg N/ha, adăugându -se 40 -80 kg P 2O5/ha pentru a

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
100
favoriza acumularea glucidelor în tulpini ( Roman și col ., 2011 ). Dacă se aplică mai mult
azot poate cauza căderea plantelor, sorgul zaharat fiind sensibil la cădere.
In tabelul 5.10 se prezintă ratele de aplicare a îngrășămintelor pentru fertilizarea
sorgului zaharat pe preluvosolul roșcat. Ferilizarea variantei compo st din deșeu de lână
conține 15 kg pe sup rafața de 12 m2, echivalentă cu 962,5 kg/ha deșeu de lână iar pentru
varianta deșeu de lână conține 10 kg de deșeuri de lână pe suprafața de 12 m2
echivalentă cu 8300 kg lână/ha.
După fertilizare, solul a fost prelucrat cu o grapă rotativă, pentru fertilizarea cu
compost din deșeu de lână și varianta nefertilizată (martor), deoarece varianta deșeu de
lână nu permite amestecarea cu acest mecanism. Înainte de începerea semănatului
boabelor de sorg zaharat, au fost trasate rândurile la distanța de 50 cm, pe latura de 3 m
a parcelei. După semănat s -a aplicat o udare de răsărire. În timpul perioadei de vegetație
combaterea buruienilor între rândurile de sorg zaharat a fost efectuată manu al.
Tabelul 5.10
Variantele de fertilizarea a preluvosolului roșcat kg/ha
Ferilization variants on the chromic luvisol kg/ha
Varianta Doza de aplicare (kg/ha)
V1 – Mt nefertilizat –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha − 962.5 kg de șeu lână
− 8652,5 kg gunoi de bovine
− 2885 kg paie de grâu
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 8300

Recoltarea producției din e xperiență s-a realizat cu secera detașând olantele de
la 10 cm de sol. Producția s -a cântărit ăn kg/parcelă și s -a raportat la ha (tabelul 5.11).
Se observă că producția de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat
(sorghum saccharatum ) t/ha a fost de 11,6 t/ha , în varianta martor, a crescut în
varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 18,8 t/ha și a înregistrat valori mai
mari în varianta cu deșeu de lână, înregistrându -se 21,9 t/ha cu o creștere
semnificativă de 10,30 t/ha .
Tabelul 5.11
Producția de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat ( sorghum saccharatum )
t/ha
Tab . 5.11. Production of green sugar sorghum ( sorghum saccharatum ) t/ha
Varianta Producția t/ha Diferența t/ha Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 11,600 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 18,800 7,20 *
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 21,900 10,30 *
Dl 5% = 7,01t/ha; Dl1% = 11,00 t/ha; Dl 0,1% = 18,64 t/ha

101

Valorile producției de biomasă (masă verde) ale sorgului zaharat au înregistrat
la variantele experimentale diferențe semnificative de 21,9 t/ha și 18,8 t/ ha la deșeul
de lână și respectiv la compostcomparativ cu varianta nefertilizată (M t) (Fig. 5.7 și 5.8).
Variațiile obținute sub influența modului de fertilizare au fost asigurate statistic la toate
variantele de fertilizare.

Fig. 5.7. Variația producției de biomasă (vedere din dronă)
Fig. 5.7. Variation of biomass production

Fig. 5.8. Variația producției (August 2018 , vedere din dronă)
Fig. 5.8. Production variation (August 2018 )

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
102

Biomasa verde obținută la varianta deșeu de lână nu s -a diferențiat statistic ca
producție de varianta compost din deșeu de lână, ambele variante fiind marcate cu litera
a. Diferența de masă verde la varianta nefertilizată ( martor) a fost semnificativ mai mică
fiind notată cu litera b. Figurile 5.7 și 5.8 pun în evidență biomasa verde unde se remarcă
varianta fertilizată cu deșeu de lână urmată de varianta compost din deșeu de lână 18,8
t/ha. Varianta cea mai mică a fost înregistrată de varianta nefertilizat ă cu o producție
de biomasă verde de 11,6 t/ha.

5.2.5. Conținutul în zaharuri
Recoltarea tulpinilor de sorg zaharat pentru producția de sirop alimentar se face
la maturitate a fiziologică a tulpinilor, ceea ce nu corespunde cu maturitatea fiziologică a
boabelor, recoltarea făcându -se la tulpinil e desfrunzite, fără panicul și internodul
subadiacent.
Calitatea sorgului zaharat și a sucului obținut din plante depinde în cea mai mare
măsură de momentul recoltării. Culturile de sorg zaharat destinate industrializării
sucului dulce obținut prin procesul tehnologic de presare trebui e recoltat e atunci când
în plantă se regăsește cantitatea cea mai mare de zaharuri, pentru obținerea unei
cantități semnificative de zaharoză. Pe măsură ce planta avansează în maturitate,
procentul de zaharoză crește, iar procentul de glucoză scade ( Antohe și Tripșa, 2006 ).
Recomandarea recoltării sorgului zaharat pentru biomasă energetică este ca
acesta să fie recoltat în fenofaza de maturitate în lapte sau lapte ceară ( Roman și col.
1996 ). Figura 5.9 sintetizează valoarea cea mai ridicată a conținutului de zah ăr pe toată
lungimea plantei de sorg zaharat.
In figura 5.9 concentrația de zahar în funcție de fertilizarea aplicată este mai
ridicată la aplicarea deșeului de lână pe toată lungimea plantei de sorg zaharat.
Cantitatea ce a mai mare de zah ăr se regăsește între nodurile 4 -6 ale plantei de sorg
zaharat cu o valoare de 23,5% aparținând variantei fertilizate cu deșeul de lână.
Valoarea cea mai scăzută a concentrației de zahar se află imediat sub panicul,
concentrația fiind de 15,7% la varianta martor (nefertilizată). Se constată c um
conținutul de zahăr (determinat de f ertilizarea cu deșeu de lână) pe preluvosolul roșcat,
diferă semnificativ (valoarea fiind de 23,5% la mijlocul plantei).
Urmărind în tabelul 5.12 conținutul de zahar în tulpinile de sorg zaharat, se
constată că acesta la varianta nefertilizată a fost de 18,93%, în varianta compost cu
deșeu de lână 19,27%, iar în varianta cu deșeu de lână 20,67% .

103
Tabelul 5.12
Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul ui în zaharuri în
tulpinile de sorg zaharat
Influence of compost and wool waste on sugar content in sugar sorghum stalks
Varianta % la baza
tulpinii % mijloc % partea
superioară Media
V1 – Mt nefertilizat 19,8 21,3 15,7 18,93
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 19,7 21,9 16,2 19,27
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 21,0 23,5 17,5 20,67
Media 20,16 22,23 16,47 19,62

.
Fig. 5.9. Concentrația de zahar în funcție de fertilizare a sorgului zaharat pe
preluvosolul roșcat (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
Fig. 5.9. Sugar concentration according to the fertilization of sugar sorghum on
chromic luvisol (U.S.A.M.V.București, October 2018)

Pe total plantă c onținut ul în zaharuri cel mai pronunțat s-a obținut în varianta
fertilizată cu deșeu de lână 20,67% urmat de varianta compost din deșeu de lână de
19,27% , respectiv variant a nefertilizată 18,93%.
Din punct de vedere al repartizării conținutului de zahar pe tulpină se constată că
cel mai mare conținut se află în partea mediană a tulpini înregistrându -se 22,23 %. La
baza tulpinii conținutul este mai sc ăzut 21,16% , iar în partea superioar ă (sub panicu l)
cantitatea este cea mai redusă (15,7% ).
5.3. Concluzii

1. Aplicarea compostului și a deșeului de lână a determinat creșterea
potențialului de respirație al solului sub cultura de sorg, cu cele mai mari 19.821.3
15.719.721.9
16.221.023.5
17.5
0.05.010.015.020.025.0
Bază Mijloc VârfProcente %Concentrația de zahăr
Martor Compost Deșeu lână

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
104
valori de 55,41 mg CO 2/100 fără însă să se înregistreze , față de martor ,
spouri semnificative ;
2. Activitatea ami dazică totală a inregistrat cea mai ridicată valoare de 114,04
mg/100 g sol, cu un spor semnificativ de 39,97 mg/100 g sol , la aplicarea
compostului de lână ;
3. Activitatea fosfatazică totală a inregistrat cele mai ridicat e valoar i de 77,04
mg/100 g sol și 40,87 mg/100 g sol , creșteri foarte semnificativ e de 59,15
mg/100 g sol și respectiv 22,98 mg/100 g sol , la aplicarea compostului de
lână și respectiv a deșeului de lână ;
4. Cea mai ridicată valoare a Indicatorului Potențialului Activității V itale de
36,94% s -a realizat la aplicarea deșeului de lână la care s -a realizat față de
martor o creștere semnificativă de 12,06% ;
5. Cea mai ridicată valoare a Indicatorului Potențialului Activității Enzimatice
de 126,45% s-a realizat la aplicarea compostu lui din deșeuri de lână cu o
creștere foare semnificativă de 65,21% ;
6. Sub raportul Indicatorului Sintetic Biologic compostul și deșeul de lână au
condus la valori superioare martorului de 79,79% și respectiv 55,59%
creșteri distinct semnificative de 36,74% și respectiv nesemnificative de
12,53% ;
7. Aplicarea compostului și a deșeului de lână au determinat creșteri ale
conținutului în clorofilă “a” cu cele mai ridicate valori de 18,39 μg/ml la
deșeul de lână cu o creștere distinct semnif icativă față de martor de 5,92
μg/ml ;
8. Aplicarea compostului și a deșeului de lână au determinat creșteri ale
conținutului în clorofilă “b” cu cele mai ridicate valori de 6,83 μg/ml la deșeul
de lână cu o creștere semnificativă față de martor de 2,95 μg/ml ;
9. Aplicarea compostului și a deșeului de lână nu au determinat modificări
semnificative ale conținutului în caroteni și xantofile ;
10. Aplicarea compostului și a deșeului de lână au dete rminat creșteri ale
producției de sorg zaharat semnificative față de netratat de 7,20 t/ha și
respectiv 10,30 t/ha ;
11. Valori mai ridicate ale concentrației în zahăr s -au realizat la mijlocul
tulpinilor de sorg pe medie de 22,23% iar cele mai scăzute de 19,62% sub
panicol ;
12. Cea mai mare valoare a conținutului în zahăr de 23,5% s -a identificat la
mijlocul tulpinii la internodiile 4 -6 la varianta fertilizată cu deșeu de lână.

105
CAPITOLUL VI. INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A
DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA ACTIVITĂȚII
MICROPOPULAȘIEI SOLULUI, A PRODUCȚIEI A UNOR
INDICATORI FIZIOLOGICI ȘI A CALITĂȚII PRODUCȚIEI
OBȚINUTE ÎN ANUL AGRICOL 2017 -2018
CHAPTER V I. THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL
WASTE ON THE ACTIVITY OF SOIL MICROPOPULATION,
THE PRODUCTION OF SOM E PHYSIOLOGICAL
INDICATORS AND THE QUALITY OF PRODUCTION
OBTAINED IN THE AGRICULTURAL YEAR 2017 -2018
6.1 Rezultate obținute privind influența compostu –
lui și a deșeului de lână asupra activității
globale a micro -populației din sol și a unor
procese pedoenz imatice

Pentru evaluarea proceselor de transformare a compostului și a deșeului de lână
în sol sub cultura de sorg a influenței acestora asupra fertilității solului s -au analizat
potențialul respirației solului, conținutul în am idază și fosfatază totală ca elemente
constitutive ale indicatorilor Potențialuilui Activității Vitale (IPAV% ), enzimatice
(IPAE% ) și al indicatorului sintetic biologic al solului (ISB%).

6.1.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra r espirați ei
solului

Respirația solului în varianta nefertilizată (tabelul 6.1, figura 6,1 ) a fost de 42,10
mg CO 2/100 g sol , a crescut în varianta aplic ării compostului de șeului de lână la 53,40
mg CO 2/100 g sol și a înregistrat valori mai mari în varianta cu deșeu de lână,
înregistr ându -se 58,70 mg CO 2/100 g sol.
Aplicarea compostului și a deșeului de lână a condus la creșterea semnificativă
a potențialului respirației solului cu 11,3 mg CO 2/100 g sol față de nefertilizat . Deșeul de lână
a generat cele mai mari valori ale potențialului de respirație a solului de 58,70 mg CO 2/100 g sol
cu o creștere distinct semnificativă de 16,6 mg CO 2/100 g sol . Compararea efectului compostului
cu al deșeului de lână nu a dus la diferenț e semnificative.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
106

Tabelul 6.1.
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu de lână
asupra respirației preluvosolului roșcat (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2019)
The influence of fertilizing the soil cultivated with sugar sorghum with compost
and wool waste on the respiration of chromic luvisol (U.S.A.M.V. București,
October 2019)
Varianta
Respirația
(mg CO 2/100 g sol) Diferemța
(mg CO 2/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 42,10 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 53,40 11,3 
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 58,70 16,6 
Dl5% = 6,24 mg/100 g sol; Dl 1% = 11,46 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 25,40 mg/100 g sol

Fig. 6.1. Influența fertilizării solului cu compost și deșeu de lână cultivat cu sorg
zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat (U.S.A.M.V. București,
Octombrie 2019)
The influence of soil fertilization with compost and wool waste grown with sugar
sorghum, on the respiration of chromic luvisol (U.S.A.M.V. București, October
2019)

Respirația solului s -a demonstrat de Ștefanic (1999 ), că poate fi folosită ca măsură
a nivelului fertilității solurilor transform ă în procente față de valoarea generală pentru
solurile rom ânești – Valoare Maximă Empirică – VEM% permite calcularea nivelului
fertilității solului pentru comparația dintre oricare dintre soluri. Acest mod de calcul 42.153.458.7
010203040506070
V1 – Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de lână V3 -Deșeu de lână Respirația (CO2/100 g sol)

107
permite compara ții între nivelurile de fertilitate (înțeles corect , și nu productivității
solurilor cum se obișnuiește greșit în practica agricolă).
6.1.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra amidaz ei
total e

Amidaza totală a solului (tabelul 6.2 și figura 6.2 ) în varianta nefertilizată a fost
de 75,74 mg/100 g sol , a crescut în varianta aplic ării compostului de șeului de lână la
116,81 mg/100 g sol și a înregistrat valori mai mici în varianta cu deșeu de lână,
înregistrându -se 66,00 mg/100 g sol .
Activitatea pedo -amidazică totală a solului din varianta cu compost de lână ,
comparativ cu martorul, a realizat o creștere distinct semnificativă de 41,07 mg/100 g
sol, în timp ce pe solul fertilizat cu deșeu de lână s-a înregistrat o scădere semnificativă
de 9,97 mg/100 g sol.
Tabelul 6.2
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu de lână
asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost and wool waste on
the total pedo -amidase activity on chromic luvisol
Varianta
Pedo -amidaza totală
(mg/100 g sol) Difere nța
(mg/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 75,74 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 116,81 41,07 
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 66,00 -9,74 –
Dl5% = 24,65 mg/100 g sol; Dl 1% = 33,95 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 46,75 mg/100 g sol

Fig. 6.2. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat zaharat cu compost
și deșeu de lână asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat 75.74116.81
66.00
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de lâna V3 -Deșeu de lânăPedo -amidaza totală (mg NH4/100 g sol)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
108
Influence of soil fertilization with sugar sorghum with compost and wool waste
on the total pedo -amidase activity on chromic luvisol
6.1.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra fosfataz ei
total e
Se constată (tabe lul 6.3 și fig ura 6.3) că procesele din sol au continuat să creeze
substrat enzimatic pentru producerea de ioni de fosfor . Fosfataza solului în varianta
nefertilizată a fost de 19,22 mg/100 g sol , a crescut în varianta aplic ării compostului
deșeului de lână la 78,87 mg/100 g sol și a înregistrat valori mai mici în varianta cu
deșeu de lână, de 42,04 mg/100 g sol . Din tabelul 6.3 se observă că activitatea pedo –
fosfatazică totală a solului la compostul de lână , comparativ cu martorul, a realizat o
creștere foarte semnificativă de 59,65 mg/100 g sol , în timp ce pe solul fertilizat cu
deșeu de lână a înregistrat modificări foarte semnificative de 22,82 mg/100 g sol ;
Tabelul 6.3.
Influența fertilizării solului cu compost și deșeu de lână cultivat cu sorg zaharat
asupra activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul roșcat
Influence of soil fertilization with compost and wool waste grown with sugar
sorghum on total pedophosphatase activity on chromic luvisol
Varianta Pedo -fosfat aza totală
(mg/100 g sol) Diferemța
(mg/100 g sol) Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 19,22 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 78,87 59,65 

Varianta Pedo -fosfat aza totală
(mg/100 g sol) Diferemța
(mg/100 g sol) Semnificația

V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 42,04 22,82 
Dl5% = 7,49 mg/100 g sol; Dl 1% = 10,59 mg /100 g sol; Dl 0,1% =15,33 mg/100 g sol

19.2278.87
42.04
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
Martor Compost din deșeu
lânăDeseu de lânăPedo -fosfataza total ămg/100 g sol

109
Fig. 6.3. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu
de lână , asupra activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul roșcat
The influence of fertilizing the soil cultivated with sugar sorghum with compost
and wool waste, on the total pedo -phosphatase activity on the chromic luvisol

6.1.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
Indicatorul ui Potențialului Activității Vitale (IPAV%)
Indicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV) a solului (tabelul 6.4 și
figura 6.4 ) în varianta nefertilizată a fost de 26,14%, a crescut în varianta aplic ării
compostului de șeului de lână la 34,60% și a înregistrat valori ușor mai m ari în varianta
cu deșeu de lână de 37,36% .
Din tabelul 6.4 observăm că tratament ele cu compost și deșeu de lână aplicat e pe
preluvosolul roșcat a u influențat pozitiv Indicatorul Potențialului Activității Vitale
(IPAV) determinând o creștere nesemnificativă de 8,46% și respectiv una distinct
semnificativă de 11,22% .
Tabelul 6.4.
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat, cu compost și deșeu de lână
asupra activității IPAV pe preluvosolul roșcat
The influence of fertilization of cultivated soil with sugar sorghum, compost and
wool waste on VPAI activity on the chromic luvisol
Varianta IPAV (%) Difere nța
% Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 26,14 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna 12,5 t/ha 34,60 8,46 –
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 37,36 11,22 
Dl5% = 9,58%; Dl 1% = 11,21 %; Dl 0,1% =13,56 %

Fig. 6.4. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu
de lână , asupra IPAV% pe preluvosolul roșcat 26.1434.6037.36
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.0040.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de lâna V3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV%)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
110
Influence of soil fertilization cultivated with sugar sorghum with compost and
wool waste, on VPAI % on chromic luvisol
6.1.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui
Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%)

Indicatorul Potențialului Activității Enzimatice (IPAE%) a solului (tabelul 6.5,
figura 6.5 ) în varianta nefertilizată a fost de 65,48 %, a crescut în varianta aplic ării
compostului de șeului de lână la 125,71 % și a înregistrat valori mai m ici dar superioare
martorului, în varianta cu deșeu de lână, înregistrându -se 70,23 %.
Din Tab. 6.5 (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2019), constatăm că Indicatorul
Potențialului Activității Enzimatice (IPAE%) comparativ cu martorul, a realizat o
creștere foarte semnificativă de 60,23 mg/100 g sol , în timp ce solul fertilizat cu deșeu
de lână nu a prezentat modificări semnificative (P≤0,05) .
Tabelul 6.5
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu de lână
asupra IPAE% pe preluvosolul roșcat
Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost and wool waste on
IPAE% on chromic luvisol
Varianta IPAE (%) Difere nța
% Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 65,48 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna 12,5 t/ha 125,71 60,23 ***
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 70,23 4,75 –
Dl5% = 15,98%; Dl 1% = 26,78 %; Dl 0,1% =30,58 %

Fig. 6.5. Influența fertilizării sorgului zaharat, cu compost și deșeu de lână
asupra Indicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%) pe
preluvosolul roșcat 65.48125.71
70.23
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânaV3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE %)

111
Influence of sugar sorghum fertilization with compost and wool waste on the
Enzyme Activity Potential Indicator (EAPI%) on chromic luvisol
6.1.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui
Sintetic Biologic (ISB)

Examinând datele p rivind influența fertilizării solului asupra indicatorilor vitali –
IPAV și enzimatic – IPAE precum și sinteza lor asupra Indicatorului Sintetic Biologic
(ISB), se constată (tabelul 6.6 și figura 6.6 ) diferențierea rezultatelor.
Indicatorul Sintetic Biologic în varianta nefertilizată a fost de 45,81 %, a crescut
în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 80,15 % și a înregistrat valori mai
mici în varianta cu deșeu de lână, înregistrându -se 53,79 %.
Tabelul 6.6
Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul ui Sintetic Biologic
(ISB%)
Influence of compost and wool waste on the Synthetic Biological Indicator
(SBI%)
Varianta IPAV % IPAE % ISB = (IPAV +
IPAE )/2 %

Diferența Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 26,14 65,48 45,81 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 34,60 125,71 80,15 34,34 ***
V3 – Deșeu de lână
8,3 t/ha 37,36 70,23 53,79 7,98 –
Dl5% = 12,78 %; Dl 1% = 18,99 %; Dl 0,1% =22,07 %

Din tabelul 6.6 constatăm că în varianta cu compost de lână valoarea ISB
comparativ cu martorul, a realizat o creștere foarte semnificativă de 34,34% , în timp ce
pe solul fertilizat cu deșeu de lână nu a prezentat modificări semnificative .
Modalitatea de determinare a nivelului de fer tilitate a solului (și nu de fertilitate a
plantei) reprezintă posibilitatea corectă intrinsecă de apreciere a oricărui sol (pe baza
însușirilor biotice și enzimatice) .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
112

Fig. 6.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul Sintetic
Biologic (ISB%)
Influence of compost and wool waste on the Biological Synthetic Indicator
(BSI%)

6.2 Influența compostului și a deșeului de lân ă
asupra conținutului de pigmen ți clorofili eni la
sorgul zaharat
Activitatea fiziologică a plantelor poate fi evaluată prin activitatea fotosintetică,
prin consumul de apă, valorile transpirației și prin respirație. Între aceste procese,
activitatea fotosintetică înglobează atât elemente ce țin de bagajul genetic al pla ntelor
cât și de condițiile de mediu, în cazul nostru de fertilizarea cu compost și deșeu de lână,
fiind un indicator durabil dat de constituția plantelor. Axați pe procesul de fotosinteză
am determinat conținutul de clorofilă ‚‚a’’, ‚‚b’’, caroteni și x antofile.
6.2.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra c onținutul ui în
pigmenți clorofilieni ‚‚a’’

În tabelul 6.7 se prezintă rezultatele analizelor de clorofilă ‚‚a’’. Se constat ă că la
netratat conținutului în clorofila ‚‚a’’ în frunzele sorgului zaharat a fost de 19,12 µg/ml ,
existând o creștere în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 21,83 µg/ml , și
respectiv valori mai mari în varianta cu deșeu de lână de 26,88 µg/ml .
In tabelul 6.7 se poate observa o concentrați e a conținutul ui în pigmenți
clorofilieni ‚‚a’’ , care a realizat o creștere distinct semnificativă de 7,76 µg/ml fața de
martor, în timp ce solul fertilizat cu compost din deșeu de lână nu a prezentat modificări
semnificative .
45.8180,15
53,79
020406080100
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânaV3 -Deșeu de lânăIndicatorul Sintetic Biologic %

113
Tabelul 6.7
Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lân ă aplicat sorgului zaharat asupra
conținutului în clorofila ‚‚a’’
The influence of fertilization with compost and wool waste applied to sugar sorghum on
the chlorophyll content "a"
Varianta Conținut clorofilă a
(µg/ml) Diferemța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 19,12 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 21,83 2,71 –
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 26,88 7,76 **
Dl5% = 4,43µg/ml; Dl 1% = 6,92 µg/ml; Dl 0,1% = 9,10 µg/ml

6.2.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra c onținutul
în pigmenți clorofilieni ‚‚b’’

În tabelul 6.8 se prezintă rezultatele analizelor de clorofilă ‚‚b’’ la care se adaugă
și diferențierea valorilor variantelor sub influența tratamentelor . Constatăm, că pentru
varianta tratată cu deșeu de lână și compost din deșeu de lână, clorofila ‚‚b’’ nu diferă
semnificativ , ceea ce confirmă că solul preluvosolul roșcat a desfășurat o activitate mai
intensă de eliberare a ionilor de fosfor (P≤0,05). Această diferențiere, se datorează
condițiilor de fertilizare, respectiv cantit ății de elemente nutritive (a zot, fosfor și sulf).
Se constat ă că influența fertilizării aplicate sorgului zaharat asupra conținutului în
clorofila ‚‚ b’’ a fost de 5,52 µg/ml în varianta netratată, a crescut în varianta aplic ării
compostului deșeului de lână la 8,67 µg/ml și a înregistrat valori mai mari în varianta
cu deșeu de lână, înregistrându -se 9,79 µg/ml .
In ceea ce privește influența compostului asupra conținutul ui în pigmenți
clorofilieni ‚‚ b’’ se abservă că față de marto r, s-a realizat o creștere semnificativă de 3,15
µg/ml, în timp ce pe solul fertilizat cu deșeu de lână s-a înregistrat o ctrștere distinct
semnificativ ă de 4,27 µg/ml .
Tab elul 6.8.
Influenta fertilizării cu compost și deșeuri de lână aplicate sorgului zaharat asupra
conținutului în clorofila ‚‚b’’
The influence of fertilization with compost and wool waste applied to sugar sorghum on
the chlorophyll content "b"
Varianta Conținut clorofilă b
(µg/ml) Diferenț a
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 5,52 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 8,67 3,15 *
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 9,79 4,27 **
Dl5% = 2,99 µg/ml; Dl 1% = 4,26 µg/ml; Dl 0,1% = 6,17 µg/ml

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
114

6.2.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra c onținutul ui în
caroteni și xantofile

În tabelul 6,9, se prezintă rezultatele analizelor asupra conținutului în caroteni și
xantofile. Conținutul în caroteni și xantofile a fost de 4,37 µg/ml la martorul netratat cu
o creștere ușoară în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 4,46 µg/ml și cu
valori ușor mai mari în varianta cu deșeu de lână de 5,15 µg/ml.
Constatăm, că pentru variantele tratatele cu deșeu de lână și compost din deșeu
de lână, la conținutul în caroteni și xantofilele nu au fost înregistrate diferențe
semnificative.
Tabelul 6.9
Influenta fertilizării cu compost și deșeuri de lână asupra conținutului în
caroteni și xantofile în plantele de sorg zaharat
Influence of composting and wool waste on carotene and xanthophyll content in
sugar sorghum plants
Varianta Conținut caroteni și xantofile
(µg/ml) Difere nța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 4,37 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 4,46 0,11 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 5,15 0,63 –
Dl5% = 1,06 µg/ml; Dl 1% = 1,51 µg/ml; Dl 0,1% = 2,19 µg/ml
6.2.4. Influența compostului și a deșeului de lână asupra producție i
de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat
Cultivat în scop furajer, sorgul zaharat poate fi utilizat în alimentația animalelor
sub formă de masă verde, sau după o preparare și conse rvare prin însilozare, ca atare,
sau în amestec cu alte categorii furajere. În ceea ce privește nocivitatea sorgului ca masă
verde, se cunoaște că plantele din această familie sunt cianogene, reprezentând totodată
o sursă negativă pentru rumegătoare (cu precădere cele tinere ), și în final instalarea
tulburărilor gastrointestinale . După uscare sorgul zaharat nu prezintă însă nicio
toxicitate.

Tabelul 6.10 prezintă producția de biomasă verde pe variantele analizate. Se
constată că producția de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat (Sorghum
saccharatum ) care a fost de 26,25 t/ha la varianta martor a crescut în varianta
aplicării ompostului deșeului de lână la 28,53 t/ha și a înregistrat valori mai mari în
varianta cu deșeu de lână, de 30,85 t/ha .

115
Tabelul 6.10
Influența compostului și a deșeului de lână asupra p roducți ei de biomasă (masă
verde) la sorgului zaharat ( sorghum saccharatum ) t/ha
Influence of compost and wool waste on biomass (green mass) production in
sugar sorghum (sorghum saccharatum) t / ha
Varianta Producția t/ha Diferența t/ha Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 26.250 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 28.530 2,28 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 30.850 4,60 
Dl 5% = 1,47t/ha; Dl1% = 2,44 t/ha; Dl 0,1% = 4,57 t/ha

Fig. 6.7. Variația producției de biomasă din dronă
Variation in drone biomass production
Creșterile de producție au fost semnificative de 2,28 t/ha la varia nta cu compostul de
lână și distinct semnificative de 4,6 t/ha la varianta cu deșeu de lână. De remarcat că aici
avem și o diferență semnificativă de 2,32 t/ha în favoarea deșeului de lână.

6.2.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul ui
în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat

Din relatările bănățenilor care cultivau și prelucrau sorgul zaharat, mecanicul
Table Livius din Timișoara a realizat un sistem de stoarcere cu tăvălugi a tulpinilor. În

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
116
iunie 1946, mecanicul Table Livius realizează o variantă îmbunătățită a presei de
stoarcere.
Din datele privind compoziția chimică, se observă că produsul prezintă o valoare
energetică dată de conținutul în glucide (zaharoză, fructoză, glucoză), și o parte mai mică
de proteine și lipide; astfel 100 g suc curd de sorg zaharat, conține 75,9 calorii ( Antohi
Ioan și col., 1991 ).
După cum se poate observa în Fig. 6.8, concentrația de z ahăr în funcție de
fertilizarea aplicată este ușor mai ridicată la aplicarea deșeului de lână pe toată lungimea
plantei de sorg zaharat . Cantitatea ce a mai mare de zaharuri se găsește între nodurile
4-6 ale plantei de sorg zaharat (23,7% ) aparținând variantei fertilizate cu deșeul de
lână. Valoarea cea mai scăzută a concentrației de zahar se află imediat sub panicul,
concentrația fiind de 16,1% la varianta martor (nefertilizată) și de 17,2% la aplicarea
deșeului de lână.
Urmărind tabelul 6.11 influența compostului și a deșeului de lână asupra
conținutul ui de zahăr în tulpinile de sorg zaharat, se constată că acesta la varianta
nefertilizată a fost pe medie de 19,20%, în varianta compost cu deșeu de lână de
19,60%, iar în varianta cu deșeu de lână 20,53% . Din punct de vedere al repartizării
conținutului de zah ăr pe tulpină se constată că pe media variantelor cel mai mare
conținut se află în partea mediană a tulpini cu 22,50%. La baza tulpinii conținutul este
ușor mai scăzut, de 21,16% iar în partea superioara (sub panicul) cantitatea este cea
mai redusă a fost de 16,67%, aspect reprezentat grafic în fig. 6.8 (U.S.A.M.V.București,
Octombrie 2019).
Tabelul 6.11
Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul în zaharuri în
tulpinile de sorg zaharat
Influence of compost and wool waste on sugar content in sugar sorghum strains
Varianta % la baza
tulpinii % mijloc % partea
superioară Media
V1 – Mt nefertilizat 19,7 21,8 16,1 19,20
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 20,1 22,0 16,7 19,60
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 20,7 23,7 17,2 20,53
Media 21,16 22,50 16,67 19,62

Figura 6.8 sintetizează valoarea cea mai ridicată a conținutului de zah ăr pe toată
lungimea plantei de sorg zaharat. Se constată că nivelul de zahăr (determinat de
fertilizarea cu deșeu de lână) pe preluvosolul roșcat, diferă semnificativ (valoarea fiind
de 23,7% la mijlocul plantei).

117

Fig. 6.8. Influența compostului și a deșeului de lână asupra concentrați ei în zahăr
la sorgul zaharat pe preluvosolul roșcat
Influence of compost and wool waste on sugar sorghum concentration on
chromic luvisol
6.3 Concluzii

1. Cea mai ridicată valoare a potențialului de respirație a solului de 58,70 mg
CO 2/100 g sol cu o creștere distinct semnificativă de 16,6 mg CO 2/100 g sol
s-a realizat la fertilizarea cu deșeu de lână după care s -a plasat varianta cu
compost de lână cu 53,40 mg CO 2/100 g sol la care s -a înregistrat o creștere
semnificativă de 3 mg CO 2/100 g sol .
2. Cea mai ridicată valoare a potențialului amidazei totale de 116,81 mg/100
g sol s -a realizat la aplicarea compostului cu deșeu de lână .
3. Cea mai ridicată activitate fosfatazică totală de 78,87 mg/100 g sol s -a
realizat la varianta cu compost de lână care a realizat creșteri fa ță de
martorul netratat de 59,65 mg/100 g sol și de 36,83 mg/100 g sol față de
varianta fertilizată cu deșeu de lână .
4. Cea mai ridicată valoare a IPAV de 37,39% cu o creștere de 11,22% față de
netratat s -a realizat la aplicarea deșeului de lân ă.
5. Cea nai ridicată valoare a Indicatorului Potențialului Activitîții Enzimatice
de 125,71% cu un spor de 60,23% față de netratat s -a realizat la aplicarea
compostului cu deșeu de lână . 19.721.8
16.120.122.0
16.720.723.7
17.2
0.05.010.015.020.025.0
La baza tulpinii Mijloc Partea superioarăProcente %Concentrația de zahăr R2
Martor
Compost
Deșeu lână

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
118
6. Cea mai ridicată valoare a Indicatorului Sintetic Biologic de 125,71% cu o
creștere foarte semnificativă față de martor de 34,34%% s -a realizat la
aplicarea compostului cu deșeu de lână.
7. Cea mai mare cantitate de clorofilă ‚‚a’’ de 26,88 μg/ml cu o creștere distinct
semnificativă de 7,7 μg/ml față de netratat s -a înregistrat în varianta
fertilizată cu deșeu de lână .
8. Cel mai mare conținut de clorofilă ‚‚b’ de 9,79 μg/ml cu o creștere distinct
semnificativă față de martor de 4,27 μg/ml s -a realizat în varianta fertilizată
cu deșeu de lână, după care s -a plasat varianta cu compost de lână cu o
creștere de 3,15 μg/ml.
9. Conținutul în caroteni și xantofile nu a fost influențat semnificativ de
aplicarea compostului și a deșeului de lână .
10. Cea mai mare producție de 30,85 t/ha s -a realizat la aplicarea de lână cu un
spor de producție față de netratat distinct semnificat iv de 4,6 t/ha, după
care s -a plasat varianta cu compost de lână de 28,5 t/ha la care s -a realizat
un spor de producție de 2,28 t/ha .
11. Cel mai ridicat conținut de zaharuri de 22,5% s -a realizat în partea de mijloc
a tulpiniila internodiile 6 -8 indiferent de tratament, iar cel mai scăzut de
16,67% în partea superioară a tulpinii.
12. Cel mai ridicat conținut de zaharuri de 22,53% cu valori de 23,7% la
mijlocul tulpinii, 20,70 la baza tulpinii și 17 ,20% la partea superioară a fost
la fertilizarea cu deșeu de lână, după care a urmat aplicarea compostului de
lână cu o valoare medie de 19,60% repartizată cu conținuturi de 22,00% la
mijlocul plantei, 20,10 la bază și 16,7% la partea superioară.

119
CAPITOLUL VII. INFLUENȚA COMPOSTULUI ȘI A
DEȘEULUI DE LÂNĂ ASUPRA INDICATORILOR
ACTIVITĂȚII BIOLOGICE DIN SOL, A PRODUCȚIEI,
CALITĂȚII ACESTEIA ȘI A FIZIOLOGIEI PLANTELOR DE
SORG ZAHARAT – REZULTATE MEDII 2017 -2019

THE INFLUENCE OF COMPOST AND WOOL WASTE ON
INDICATORS OF SOIL BIOLOGICAL ACTIVITY ,
PRODUCTION, QUALITY AND PHYSIOLOGY OF SUGAR
PLANT – AVERAGE RESULTS 2017 -2019

7.1 Influența compostului și a deșeului de lână
asupra valorilor medii ale indicatorilor activității
microorganismelor din sol

7.1.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
medii ale respirați ei solului

Pe media anilor ( tabelul 7.1 și figura 7.1 ) respirați a solului în varianta
nefertilizată a fost de 43,25 mg CO 2/100 g sol , realizând o creștere în varianta aplic ării
compostului de șeului de lână la 51,55 mg CO 2/100 g s ol și valori le cele mai mari în
varianta cu deșeu de lână, cu 57,06 mg CO 2/100 g sol.
Din tabelul 7.1 se constată că față de varianta martor, activitatea de respirație a
solului fertilizat cu deșeu de lână necompostat a avut o cr eștere semnificativă de 13,81
mg CO 2/100 g so l.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
120
Tabelul 7.1
Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de lână asupra
valorilor medii ale respirației preluvosolului roșcat
The influence of fertilization of sugar sorghum with compost and wool waste on
the average respiratory values of chromic luvisol
Varianta
Respirația
(mg CO 2/100 g sol) Difere nța
(mg CO 2/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 43,25 Mt –
V2 – Compost deșeu de
lâna 12,5 t/ha 51,55 8,3 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 57,06 13,81 *
Dl5% = 11,94 mg/100 g sol; Dl 1% = 21,93 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 48,60 mg/100 g sol

Fig. 7.1. Influența fertilizării sorgului zaharat, asupra valorilor medii ale
respirației preluvosolului roșcat
The influence of sugar sorghum fertilization on the average values of chromic
luvisol respiration

7.1.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
amidaz ei total e

Pe media anilor ( tabelul 7.2 și figura 7.2 ) amidaza solului în varianta nefertilizată
a fost de 74,9 0 mg /100 g sol , cu o creștere în varianta aplic ării compostului de șeului
de lână la 115,43 mg/100 g sol și înregistrarea unor valori mai mici în lotul cu deșeu
de lână de 65,50 mg/100 g sol .
Din tabelul 7.2 observăm că activitatea pedo -amidazică totală a solului,
comparativ cu martorul, a realizat o creștere distinct semnificativă de 40,5 3 mg/100 g
sol, în timp ce pe solul fertilizat cu deșeu de lână nu a prezentat modificări semnificative .
43.2551.5557.06
0102030405060
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânaV3 -Deșeu de lânăRespirația (CO2/100 g sol)

121
Tabelul 7.2
Influența fertilizării cu compost și deșeu de lână a sorgului zaharat, asupra
activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
The influence of fertilization with compost and wool waste of sugar sorghum, on
the total pedo -amidase activity on chromic luvisol
Varianta
Pedo -amidaza totală
(mg/100 g sol) Difere nța
(mg/100 g sol) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 74,90 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 115,43 40.5 3 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 65,50 -9,40 –
Dl5% = 28,75 mg/100 g sol; Dl 1% = 39,60 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 54,52 mg/100 g sol

Fig. 7.2. Influența cu compost și deșeu de lână asupra sorgului zaharat, activității
pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
The influence of fertilization with compost and wool waste of sugar sorghum, on
the total pedo -amidase activity on chromic luvisol

7.1.3. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
fostataz ei total e

Activit[‚ile enzimatice, biochimice și fiziologice ale materiei orga nice și minerale
(amidazică și fosfatazică totală) din sol, conduc la procese biotransformatoare cu rol în
diferite situții cum sunt efectele severe ale secetei etc.
În tabelul 7.3 și figura 7.3 se observă că valorile medii ale f osfataz ei totale a solului
în varianta nefertilizată a u fost de 18,56 mg /100 g sol, au crescut în varianta aplicării 74.89115.43
65.50
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânaV3 -Deșeu de lânăPedo -amidaza totală (mg/100 g sol)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
122
compostului deșeului de lână la 77,96 mg/100 g sol și au înregistrat valori mai mici în
varianta cu deșeu de lână, unde au fost 41,46 mg/100 g sol .
Din tabelul 7.3 observăm că activitatea pedo -fosfatazică totală a solului,
comparativ cu martorul, a realizat o creștere foarte semnificativă de 59,40 mg/100 g
sol, la aplicarea compostului în timp ce solul fertilizat cu deșeu de lână a prezentat valori
mai mici dar tot cu modificări foarte semnificative . astfel putem af irma că procesele din
sol au continuat să creeze substrat enzimatic pentru producerea de ioni de fosfor.

Tabelul 7.3.
Influența fertilizării cu compost și deșeu de lână sorgului zaharat, asupra
valorilor medii ale activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul roșcat
The influence of fertilization with compost and wool waste of sugar sorghum, on
the average values of the total pedo -phosphatase activity on chromic luvisol
Varianta Pedo -fosfatază totală
(mg/100 g sol) Difere nța
(mg/100 g sol) Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 18.56 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 77,96 59,40 
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 41,46 22,90 ***
Dl5% = 8.69 mg/100 g sol; Dl 1% = 12,33 mg /100 g sol; Dl 0,1% = 17,85 mg/100 g sol

Fig. 7.3. Influența compost ului și deșeu ului de lână asupra sorgului zaharat,
valorilor medii ale activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul roșcat
Influence of composting and wool waste of sugar sorghum, on the average values
of the total pedo -phosphatase activity on chromic luvisol
18.5677.96
41.46
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânăV3 -Deșeu de lânăPedo -fosfataza totala mg/100 g sol

123
7.1.4 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
med ii ale Indicatorul ui Potențialului Activității Vitale (IPAV %)
Valorile medii ale Indicatorul ui Potențialului Activității Vitale (IPAV %) în
varianta nefertilizată (tabelul 7.4, și figura 7.4 ) au fost de 25,51 %, au crescut în varianta
aplicării compostului deșeului de lână la 33,87 % și au înregistrat valori mai m ari în
varianta cu deșeu de lână, ajungând la 37,15 %.
Din tabelul 7.4 observăm că la fertilizarea cu deșeuri de lână Indicatorul
Potențialului Activității Vitale (IPAV %), comparativ cu martorul, a realizat o creștere
semnificativă de 11,64 % în timp ce pe solul fertilizat cu compost din deșeu de lână nu
a prezentat modificări semnificative .
Tabelul 7.4.
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeuri de
lână asupra vlorilor medii ale IPAV% pe preluvosolul roșcat
Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost and wool waste on
the average values of IPAV% on chr omic luvisol
Varianta IPAV (%) Difere nța
(%) Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 25,51 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 33,87 8,36 –
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 37,15 11,64 *
Dl5% = 10,23 %; Dl 1% = 13,13 %; Dl 0,1% =16,56 %

Fig. 7.4. Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de lână ,
asupra Indicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPA V%) pe
preluvosolul roșcat
Influence of fertilization of sugar sorghum with compost and wool waste, on the
Indicator of Potential Enzymatic Activities (IPAV%) on chromic luvisol 25.5133.8737.15
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.0040.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânăV3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activității Vitale (IPAV %)

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
124
7.1.5. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
medii ale Indicatorul ui Potențialului Activităților Enzimatice
(IPAE%)
Pe media anilor ( tabelul 7.5 și figura 7.5 ) Indicatorul Potențialului Activității
Enzimatice (IPA E %) în varianta nefertilizată a fost de 63,36 %, a crescut în varianta
aplicării compostului deșeului de lână la 126,08 % și a înregistrat valori mai m ici în
varianta cu deșeu de lână, ajungând la valoarea de 72,23 %.
Din tabelul 7.5 observăm că Indicatorul Potențialului Activității Enzimatice
(IPA E %), comparativ cu martorul, a realizat o creștere foarte semnificativă de 62,72 %
pe solul fertilizat cu compost din deșeu de lână în timp ce la aplicarea deșeului de lână
nu a prezentat modificări semnificative.
Tabelul 7.5.
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu de lână
asupra valorilor medii ale IPAE% pe preluvosolul roșcat
Influence of fertilized sorghum soil with compost and wool waste on average
IPAE%% on chromic luvisol
Varianta IPAE (%) Difere nța
(%) Semnificația

V1 – Mt nefertilizat 63,36 Mt –
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 126,08 62,72 ***
V3 – Deșeu de lână 8,3
t/ha 72,23 8,87 –
Dl5% = 15,80 %; Dl 1% = 26,03 %; Dl 0,1% =30,57 %
Fig. 7.5. Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de lână asupra
valorilor medii ale Indicatorul ui Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%)
pe preluvosolul roșcat
Influence of sugar sorghum fertilization with compost and wool waste on the
average values of the Enzyme Activity Potential Indicator (EAPI%) on chromic
luvisol 63.36126.08
72.23
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de
lânăV3 -Deșeu de lânăIndicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%)

125
7.1.6 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
medii ale Indicatorul ui Sintetic Biologic (ISB)
Activitatea favorabilă a solului este dovedită printr -o serie de analize de sol
(Ștefanic și col., 2014 ), analize fiziologice și enzimatice (respirația, amidaza și fosfataza
totală), duc ând la creșterea eficienței determin ării fertilității solului.
Se constat ă că ISB în varianta nefertilizată a fost pe media anilor de 44,44 %, a
crescut în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 79,97 % și a înregistrat
valori mai mici în varianta cu deșeu de lână, de 54,69 %.
Din tabelul 7.4 constatăm că ISB, comparativ cu martorul, a realizat o creștere
distinct semnificativă de 35,53%, la varianta cu compost din deșeu de lână, în timp ce
solul fertiliz at cu deșeu de lână nu a prezentat modificări semnificative .
Tabelul 7.4.
Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu de lână
asupra valorilor medii ale Indicatorul ui Sintetic Biologic (ISB%)
Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost and wool waste on
the average values of the Synthetic Biological Indicator (SBI%)
Varianta ISB %
2018 ISB %
2019 ISB = (ISB +
ISB )/2 % Diferența Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 43,06 45,81 44,44 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 79,80 80,15 79,97 35,53 **
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 55,59 53,79 54,69 10,25 –
Dl5% = 13,02 %; Dl 1% = 19,58 %; Dl 0,1% =23,57 %

Fig. 7.6 Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu
de lână asupra valorilor medii ale Indicatorului Sintetic Biologic
Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost and wool waste on
the average values of the Synt hetic Biological Indicator
44.4479.97
54.69
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
V1 –Mt nefertilizat V2 -Compost deșeu de lâna V3 -Deșeu de lânăIndicatorul Sintetic Biologic %

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
126
7.2 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
conținutului în pigmen ți clorofili eni la plantele de sorg zaharat
7.2.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor medii ale
conținutul ui în clorofil ă ‚‚a’’ din frunzele de sorg zaharat

Pe media anilor î n tabelul 7.5 se prezintă rezultatele analizelor de clorofilă ‚‚a’’ ,
unde la varianta tratată cu deșeu de lână și compost din deșeu de lână, clorofila ‚‚a’’ nu
diferă semnificativ . Urmărind influența fertilizării aplicate sorgului zaharat asupra
conținutului în clorofi la ‚‚a’’ se observă că aceasta a fost de 15,80 µg/ml , în varianta
nefertilizată, cu o creștere în varianta aplic ării compostului deșeului de lână la 18,71
µg/ml și cu valori mai mari în varianta cu deșeu de lână de 22,64 µg/ml .
Varianta fertilizată cu deșeu de lână a generat o creștere distinct semnificativă de
6,8 µg/ml față de netratat.
Tabelul 7.5.
Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lână aplicat sorgului zaharat
asupra valorilor medii ale conținutului în clorofila ‚‚a’’
The influence of fertilization with compost and wool waste applied to sugar
sorghum on the average values of the chlorophyll content "a"
Varia nta Conținut clorofilă a
(µg/ml) Difere nța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 15.80 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 18.71 2,91 –
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 22.64 6,84 **
Dl5% = 3,79 µg/ml; Dl 1% = 5,63 µg/ml; Dl 0,1% = 7,58 µg/ml

7.2.2. Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
medii ale conținutului în clorofilă ‚‚ b’’ din frunzele de sorg
zaharat

Fertilizăr ea aplicată sorgului zaharat a condus pe media anilor (tabelul 7.6) la
valori ale conținutului în clorofila ‚‚ b’’ de 4,70 µg/ml la netratat , cu o creștere în varianta
aplicării compostului deșeului de lână la 7,36 µg/ml și cu o valoare mai mar e în varianta
cu deșeu de lână de 8,31 µg/ml . Constatăm, că pentru variant ele tratat e cu deșeu de
lână și compost din deșeu de lână, clorofila ‚‚b’’ a înregistrat diferențe semnificative
(P≤0,05) .

127
Tabelul 7.6.
Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lțnă aplicate sorgului zaharat asupra
valorilor medii ale conținutului în clorofila ‚‚b’’
The influence of fertilization with compost and wool waste applied to sugar
sorghum on the average values of chlorophyll content "b"
Varianta Conținut clorofilă b
(µg/ml ) Difere nța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 4,70 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 7,36 2,66 *
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 8,31 3,61 *
Dl5% = 2,60 µg/ml; Dl 1% = 3,65 µg/ml; Dl 0,1% = 5,18 µg/ml

7.2.3 Influența compostului și a deșeului de lână asupra valorilor
medii ale conținutului în caroteni și xantofile din frunzele de
sorg zaharat

În tabelul 7.7 se prezintă rezultatele analizelor asupra conținutului în caroteni și
xantofile . Conținut ul în caroteni și xantofile a fost de 3,66 µg/ml , la netratat înregistrând
o creștere în varianta aplic ării compostului deșeului de lână (3,76 µg/ml ) și la varianta
cu deșeu de lână la 4,37 µg/ml. La variantele tratatele cu deșeu de lână și compost din
deșeu de lână, conținutul în caroteni și xantofilele nu diferă semnificativ .
Tabelul 7.7
Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lână asupra conținutului
mediu în caroteni și xantofile în plantele de sorg zaharat
The influence of composting and wool waste on the average content of carotenes
and xanthophylls in sugar sorghum plants
Varianta Conținut caroteni și xantofile
(µg/ml) Diferemța
(µg/ml) Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 3,66 Mt
V2 – Compost deșeu
de lâna 12,5 t/ha 3,76 0,10
V3 – Deșeu de lână
8,3 t/ha 4,37 0,71
Dl5% = 0,88 µg/ml; Dl 1% =1,24 µg/ml; Dl 0,1% = 1,76 µg/ml
7.2.4. Influența compostului și a deșeului de lână pe media anilor de
experimentare asupra r ezultatel or de producție de biomasă (masă verde)
a sorgului zaharat

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
128
Sorgul zaharat nu este pretențios față de planta premergătoare mergând și ca
monocultură. Datorită sistemului său radicular bine dezvoltat, poate fi cultivat pe
diferite terenuri, cu excepția celor mlăștinoase ( Borcean și col., 1994 ).
Conform datelor de specialitate, în întreaga lume au fost produse 63 de milioane
de tone de sorg ( FAO, 2016 ).
Producția medie de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat ( Sorghum
saccharatum ) t/ha a fost de 18,925 t/ha la netratat, a crescut în varianta aplicării
compostului deșeului de lână la 23,665 t/ha și a înregistrat valori mai mari în varianta
cu deșeu de lână de 26,375 t/ha. La variant a fertilizată cu compost s -a obținut un spor
de producție semnificativ de 7,4 t/ha, iar la varianta unde s -a aplicat deșeu de lână a avut
loc o creștere distinct semnificativă de 7,45 t/ha față de varianta nefertilizată.
Tab. elul 7.8
Influența compostului și a deșeului de lână asupra p roducți ei medii de biomasă
(masă verde) a sorgului zaharat ( sorghum saccharatum ) t/ha pe preluvosol
roșcat
Influence of compost and wool waste on the average biomass production (green
mass) of sugar sorghum (sorghum saccharatum) t /ha on chromic luvisol
Varianta Producția t/ha Diferența t/ha Semnificația
V1 – Mt nefertilizat 18,925 Mt –
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 23,665 7,45 
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 26,375 2,71 –
Dl 5% = 4,24t/ha; Dl1% = 6,72 t/ha; Dl 0,1% = 11,60 t/ha

7.2.5 Influența compostului și a deșeului de lână asupra c onținutul ui mediu
în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat

Pe media anilor (tabelul 7,9 ) Concentrația de zah ăr în funcție de tratamentul
aplicat este mai ridicată la aplicarea deșeului de lână pe toată lungimea plantei de sorg
zaharat (Fig. 7.7) . Cantitatea ce a mai mare de zah ăr se regăsește între nodurile 4 -6 ale
plantei de sorg zaharat cu o valoare medie de 23,6% aparținând variantei fertilizate cu
deșeul de lână. Valoarea cea mai scăzută a concentrației de zahar se află imediat sub
panicul, concentrația fiind de 15,9% la varianta martor (nefertilizată). La baza tulpinii
cea mai mare valoare a fost înregistrat ă de varianta fertilizată cu deșeu de lân ă, ce a
obținut valoarea de 20,8%, față de cea mai scăzută v aloare înregistrată la baza tulpinii
de 19,7 % zahăr la martor ( Mt).

129
Tabelul 7.9.
Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul ui mediu în
zaharuri în tulpinile de sorg zaharat
Influence of compost and wool waste on average sugar content in sugar sorghum
strains
Varianta % la baza
tulpinii % mijloc % partea
superioară Media
Nefertilizat (martor) 19,7 21,5 15,9 19,03
V2 – Compost deșeu de lâna
12,5 t/ha 19,9 22,0 16,4 19,43
V3 – Deșeu de lână 8,3 t/ha 20,8 23,6 17,3 20,57
Media 20,13 22,37 16,5 7 19,68

Tabelul 7.9 prezintă date medii asupra conținutului de zahar în tulpinile de sorg
zaharat, unde varianta nefertilizată a înregistrat 19,03%, varianta compost cu deșeu de
lână 19,43%, iar în varianta cu deșeu de lână 20,57%.
Din punct de vedere al repartizării conținutului de zahăr pe tu lpină se constată că
cel mai mare conținut se află în partea mediană a tulpini înregistrându -se 22,37%. La
baza tulpinii conținutul este mai scăzut 20,13%, iar în partea superioară (sub panicul)
cantitatea este cea mai redusă este de 16,53% .

Fig. 7.7. Concentrația de zahăr în funcție de fertilizarea sorgului zaharat cu compost și
deșeu de l ână pe preluvosolul roșcat
Sugar concentration as a function of fertilization of sugar sorghum with compost and wool
waste on chromic luvisol

19.721.5
15.919.922.0
16.420.823.6
17.3
0.05.010.015.020.025.0
Bază tulpinii Mijloc Partea superioaraProcente %Concentrația de zahăr %
Martor
Compost
Deșeu lână

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
130
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
CHAPTER VIII . CONCLUSIONS AND
RECOMMENDATIONS
8.1. Concluzii generale
Valorificarea deșeurilor în plan general este o condiție obligatorie pentru
conservarea resurselor într -o economie circulară. În acest sens valorificarea deșeurilor
organice este singura cale de a restitui solului materie organică capabilă prin însușirile
ei să înlocui ască cantitățile de humus mineralizate an de an de decenii prin
generalizarea mecanizării agriculturii.
În acest context, urmare a cercetărilor desfășurate în perioada 2017 -2019,
rezultatele sintetizate la această lucrare permit formularea unor concluzii c u privire la
valorificarea deșeului de lână din industria textil ă ca îngrășământ cu efect asupra
fertilității și productivității preluvosolului roșcat din Câmpul Experimental al U.S.A.M.V.
București.
Cu privire la c ompostarea deșului de lână
1. Compostarea aerobă durează în jur de 3 -4 luni ( cu refacerea grămezii de
compostare, pentru omogenizarea deșeurilor și o compostare uniformă, cât și
pentru aerisirea materialelor supuse compostării).
2. S-a reușit obținerea unui compost din lână, gunoi de bov ine și paie de grâu
echilibrat cu următoarele valori medii, pentru conținutul în carbon organic de
18,2%, conținutul în materie organică de 36%, în azot total de 1,315 mg/kg și
în azot nitric de 1,78%;
3. Evoluția temperaturii în perioada de compostare a fo st normală evoluând de la
valoarea mică de 20,5°C la temperatura de distrugere a semințelor de buruieni
și agenților patogeni de 55,9° ;
4. Între dinamica temperaturii în grămada de compost și timpul realizării
compostului s -au obșinut corelații liniare, pătra tice și cubice asigurate statistic,
cele mai mari valori ale raportului de corelație de 0,932 realizându -se la
regresia cubică de forma y = 0,0342×3 + 0,8387×2 – 2,8749x +24,747;
5. Analiza microscopică a firelor de lână a permis surprindelrea momentelor de
dezagregare ca urmare a procesului de compostare;
6. Rezultatele acestor teste indică faptul că, în medie, compostul produs din
deșeuri de lână este adecvat pentru utilizare în horticultură și agricultură.
Procentajul de materia organică a fost la limita infer ioară a intervalului
acceptabil și ideal de sub 20%. Mai precis, acest lucru sugerează că deșeurile de
lână nu sunt suficiente ca sursă de azot, deoarece azotul din compoziția lânii

131
intra în procesul de compostare treptat, utilizându -se încă de la început azotul
calculat din formulă; carența de azot din calculul prevăzut a fost preluată de
azotul din bălegarul de bovine;
7. Explorarea viitoare a formulei grămezii de compost ar trebui să conducă la
reducerea procentului de deșeuri de lână în comparație cu alte surse de azot
(exemplu, altă sursă de gunoi de grajd);
8. Cercetarea viitoare ar trebui să examineze metodele de separare mecanică a
smocurilor de deșeuri de lână compacte. Conținutul de umiditate este aparent
scăzut, pentru că deșeul de lână absoarbe o parte din umiditatea calculată, care
nu trebuie să depășească valoarea de 40% .

Cu privire la a meliorarea st ării de fertilitate a preluvosolului roșcat

9. Calitativ, fertilizarea cu compost din deșeu de lână, paie de grâu și bălegar de
bovine ameliorează starea fizică a solurilor, contribuind la hidrostabilitatea
agregatelor de sol, menține și crează un raport apă/aer favorabil vieții
micropupulației din sol și plantelor cultivate, influențând favorabil evoluția
stării de fertilitate a solurilo r agricole.
Cu privire la activitatea micropopulației solului aceasta a fost evaluată prin
valorile medii ale respirației solului, activitășii enzimatice folosiți la calcularea
indicatori lor IPAV, IPAE și ISB astfel:
Respirația solului
10. Cea mai ridicată va loare medie a potențialului de respirație a solului de 57,06
mg CO2/100 g sol cu o creștere semnificativă față de martor de 13,81 mg CO2/100 g sol
s-a realizat la fertilizarea cu deșeu de lână față de care varianta cu compost de deșeu de
lână s -a aflat în limitele lipsei de semnificație .
11. Respirația solului aerobă duce la un aport ridicat de micro și macroelemente
necesare dezvoltării plantel or și prin care se explică creșterea producției agricole.
Amidaza total ă
12. Cele mai ridicate valoari medii ale potențialului activității amidazice totale de
115,43 mg/100 g sol cu o creștere de 40,53 mg/100 g sol s -au realizat la compostul cu
deșeuri de lână .
Fosfataza totală
13. Cele mai ridicate valori medii ale activității fosfatazice totale de 77,96
mg/100 g sol s-au realizat la varianta cu compost din deșeu de lână unde față de
netratat s -a realizat o creștere foarte semnificativă de 59,40 mg/100 g sol. Varianta
fertilizată cu deșeu de lână a realizat valori medii inferioare varianței cu compost ale
avtivității m edii ale fosfatazei totale de 41,46 mg/100 g sol dar cu o creștere foarte
semnificativă față de netratat de 22,90 mg/100 g sol;

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
132
14. Pe media anilor de experimentare cea mai ridicată valoare a Indicatorului
Activității Vitale a solului de 37.15% s -a realizat la aplicarea deșeului de lână care a
depășit varianta nefertilizată cu un spor semnificativ de 11,64%;
15. Cea mai ridicată valoare a IPAE pe media anilor, de 126,08% s -a realizat
la aplicarea compostului cu deșeu de lână care față de varianta netratată a realiz at un
spor foarte semnificativ de 62,72%;
16. Pe media anilor, cea mai ridicată valoare a ISB de 79,97% s -au realizat la
aplicarea compostului cu deșeu de lână unde față de netratat s -a realizat o creștere
foarte semnificativă de 35,53%;
Cu privire la influența compostulu i și a deșeului de lână asupra producției
de sorg zaharat, a calității acesteia și a pigmenților clorofilieni ca indicatori
fiziologici ai fotosintezei:
Producția de biomasă (masă verde)
17. Cea mai mare producție medie a anil masă verde l a sorgul zaharat de
26,375 t/ha s -a realizat la aplicarea deșeului de lână, urmată cu 23,665 t/ha de varianta
cu compost din deșeuri de lână la care s -au realizat sporuri distinct semnificative de
producție de 7,45 t/ha și respectiv semnificativ de 4,74 t/ ha
Conținutul în pigmenți clorofilieni
18. Pe media anilor cel mai ridicat conținut în clorofilă ‚‚a’’ de 22,64 μg/ml s -a
realizat la fertilizarea cu deșeu de lână care a adus o creștere distinct semnificativă de
6,8 μg/ml față de varianta nefertilizată .
19. Pe media anilor de experimentare cele mai r idicate conținuturi în clorofilă ‚‚b ’’
de 2,31 μg/ml și 7,3 μg/ml s -au înregistrat la varianta fertilizată cu deșeu de lână și
respectiv compost de deșeu de lână care au realizat creșteri semnificative în raport cu
varianta nefertilizată.
20. Compostul și deș eul de lână au generat pe media anilor față de varianta
nefertilizată creșteri semnificative ale conținutului în caroteni și xantofile
Conținutul în zaharuri din tulpinile de sorg zaharat
21. Cel mai ridicat conținut de zahăr de 20,57% s -a realizat la aplicarea deșeului de
lână repartizat astfel, 20,8% la baza tulpinii, 23,6% la mijlocul tulpinii și 17,3% sub panicol;
22. Cel mai ridicat conținut în zahăr s -a realizat între internodurile 4 și 6 fiind pe
media variantelor de 22,27%.

8.2. Recomandări
1. Deșeurile de lână nu trebuie aruncate la gropa de gunoi, el e reprezintă un
îngrășământ organic valoros și adesea aduce beneficii pentru agricultură.
2. Compostarea aerobă să se facă într -un amestec echilibrat de azot organic și
carbon orga nic pentru ca circuitele biologice să se poată desfășura neinfluiențate de
îngrășăminte chimice, la o umiditate 60 -70%, grămeziile fiind așezate pe sol și
remanierate o dată pe lună.

133
3. Folosirea compostului din deșeu de lână în comparație cu transformarea ei
aerobă față de deșeul de lână fiind dificil de manevrat, duce la omogenitatea calității de
îngrășământ organic pentru ameliorarea starii de fertilitate și productivitate a
preluvosolului roșcat.
4. Având în vedere dificultățile de încorporare a deșeulu i brut de lână se
recomandă angajarea unor cercetări pentru găsirea unor soluții de aglomerare,
granulare sau pastilare a acestora pentru a putea fi folosite în agricultură și horticultură
cu echipamentele ex istente.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
134

BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAPHY
1. ABAWI G.S., WIDMER T.L., 2000. Impact of soil health management practices on soilborne
pathogens, nematodes and root diseases of vegetable crops. In: MAHESHWARI D. K., 2014.
Composting for Sustainable Agriculture. Springer Interna tional Publishing Switzerland
Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
2. ADANI F., TAMBONE F., GENEVINI P., 2009. Effect of compost application rate on C
degradation and retention in soils. In: Maheshwari D. K., 2014. Composting for Sustainable
Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New
York Dordrecht London .
3. ALBIACH R., CANET R., POMARES F., INGELMO F., 2000. Microbial biomass content and
enzymatic activities after the application of organ ic amendments to a horticultural soil. In:
MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
4. ALEXANDER P., CARTER D., EARLAND C., 1951. J. Soc. Dyer. Col.. In: Asandrei N., Grigoriu A.,
1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București, 89 -136 .
5. ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes:
Charaterization of wo ol – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39, 126 -132 .
6. ANTOHE I. ȘI COLAB., 1991. Sorgul zaharat. Monografie. Universitatea de Științe Agricole a
Banatului din Timișoara. S.C. Helicon Banat S.A., Timișoara .
7. ANTOHE I., TRIPȘA I., 2006. Cultura sorgu lui zaharat și industrializarea lui totală. Perspectivă
pentru dezvoltarea durabilă a Agriculturii Românești. Ediția a II -a, Editura Chiminform Data,
București .
8. ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București .
9. BEFFA T., BLANC M., MARILLEY L., FISHER J.L., LYON P.F., 1996. Taxonomic and metabolic
microbial diversity during composting. In: Maheshwari D. K., 2014. Composting for
Sustainable Agriculture. Springer International Publishing S witzerland Springer Cham
Heidelberg New York Dordrecht London .
10. BERNAL M.P., ALBURQUERQUE J.A., MORAL R., 2009. Composting of animal manures and
chemical criteria for compost maturity assessment. A review. Bioresource Technology
100 :5444–5453 .
11. BERNAL M.P., ALBURQUERQUE, J.A., MORAL, R., 2009. Composting of animal manures and
chemical criteria for compost maturity assessment. A review. In: Stan V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 38, Cluj – Napoca .
12. BERNAL M.P., LOPEZ -REAL J.M., S COTT K.M., 1993. Application of natural zeolites for the
reduction of ammonia emissions during the composting of organic wastes in a composting
simulator. In: STAN V., 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Editura Academic Pres, 40,
Cluj – Napoca .
13. BERNAL M.P., NAVARRO A.F., ROIG A., CEGARRA J., GARCÍA D., 1996. Carbon and nitrogen
transformation during composting of sweet sorghum bagasse. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 46, Cluj – Napoca .
14. BISHOP, P.L., GODFREY, C ., 1983. Nitrogen transformation during sewage composting. In: Stan
V., 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 38, Cluj – Napoca .

135
15. BORCEAN I., GOIAN M., BORCEAN A., 1994. Cultura plantelor de câmp. Manual pentru
agricultori. Editura d e vest, 35, Timișoara .
16. BRADBURY J.H., 1970. Adv. Protein Chem. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și
structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,București .
17. BRADBURY J.H., KULKARNI V. E., 1975. Textile Tes. J. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983.
Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89-136,
București .
18. BREITENBECK G. A., SCHELLINGER D., 2004. Calculating the reduction i n material mass and
volume during composting. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable
Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New
York Dordrecht London .
19. C Ciontu, 2007. Agrotehnică, Editura Cartea Universitară, București
20. CEAPOIU N., 1968. Metode statistice aplicate în experiențele agricole și biologice, Ed. Agro –
Silvică, București .
21. CHANG J.I., TSAI J.J., WU K.H., 2006. Thermophilic composting of food waste. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 43 , Cluj – Napoca .
22. CHAPMAN B. M., HEARLE J. W. S.,. 1971. J. Macromol. Sci. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983.
Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,
București .
23. CHEN Y., INB AR Y., 1993. Chemical and spectroscopical analyses of organic matter
transformation during composting in relation to compost maturity. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 46 , Cluj – Napoca .
24. CHEN Y., INBAR Y., HADAR Y ., 1992. Compost residues reduce peat and pesticide use. In:
Maheshwari D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
25. COOPERBAND L., 2002. The art and science of composting: a resource for farmers and
compost producers. Center for integrated agricultural systems.
http://www.cias.wisc.edu/wpcontent/uploads/2008/07/artofcompost.pdf. Accessed 4 Aug
2013 .
26. CREWTWER W. C., GILLSPIE J. M., HARRAP B. S., OʼD ONNELL I. J., THOMPSON E. O., 1965. Proc.
3-rd Intern. Wool Text. Res. Conf. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
27. DahlbergJ., Berenji J., Sikora V., Latković D ., 2011. Assessing sorghum [ Sorghum bicolor (L)
Moench] germplast for new traits: food, fuels & unique uses, Maydica 56 – 1970 , 85-95.
28. DE BERTOLDI M.,VALDINI G., ȘI PERA A., 1983. The biology of composting: a review. Waste
Manag. Res. I, 157 -176 In: STAN V. , 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Editura
AcademicPres, 42, Cluj – Napoca .
29. DEBOSZ K., PETERSEN S.O., KURE L.K., AMBUS P., 2002. Evaluating effects of sewage sludge
and household compost on soil physical, chemical and microbiological properties. In:
Maheshwari D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
30. DEBOSZ K., RASMUSSEN P.H., PEDERSEN A.R., 1999. Temporaral variations in microbial
biomass C and cellulolytic enzyme activity in arable soils: effects of organic matter input. In:
MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
31. Dicțion ar tehnic textil. Available online http://www.dex -tex.info/fibrele -naturale/fibra -de-
lana .
32. DOBB M. G., SIROSKI J., 1971. Appl. Polym. Symp. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și
structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 8 9-136 , București.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
136
33. EMERSON D., 2003. Building strong markets for mulch and compost products. In: HUSTVEDT
G., G., MEIER E., WALICZEK T., 2016. The Feasibility of Large -Scale Composting of Waste
Wool. S.S. Muthu and M.A. Gardetti (eds.), Green Fashion, Envir onmental Footprints and Eco –
design of Products and Processes, DOI 10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4.
34. EN-FENG CHEN, LI -KAI ZHON, FENG -QIONG QUI, CHANG -SHENG YAN, ZI -QUIN GEO, 1982. An
approach to the essence of soil fertility., Zeitschrift für Pflanzenernahrung, Düng. Bodenk.
145,2: 207 -220 .
35. EPSTEIN E., 1997. The science of composting. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for
Sustainable Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham
Heidelberg New York Dordrecht London .
36. FERNÁNDEZ J.M., PLAZA C., GARCÍA -GIL J.C., POLO A., 2009. Biochemical properties and barley
yield in a semiarid Mediterranean soil amended with two kinds of sewage sludge. In:
MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishi ng Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
37. FEUGHELMAN M., 1971. Appl. Polym. Symp. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și
structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
38. FINSTEIN M.S., MILLER F.C., MACGREGOR S.T., PSARIANOS K.M., 1985. The Rutgers strategy
for composting: process design and control. In: Stan V., 2013. Managementul Deșeurilor
Organice. Editura AcademicPres, 43, Cluj – Napoca .
39. FRASER R. D. B.,MACRAE T. P., M ILLER A., 1966. Nature. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983.
Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,
București.
40. FUCHS J.G., 2010. Interactions between beneficial and harmful microorganisms: From the
composting process to compost application. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for
Sustainable Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham
Heidelberg New York Dordrecht London .
41. GAJALAKSHMI S., ABBASI S.A., 2008. Solid waste management by composting: state of the art.
In: STAN V., 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 47, Cluj –
Napoca .
42. GARCIA -PRENDES R., 2001. Evaluation of dairy manure compost as a peat substitute in potting
media for container grown plants. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable
Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New
York Dordrecht London;
43. GARZENA F., 2003. Fibre artificiali: da Chardonnet alla cheratina. Degreethesis. In: ALUIGI A ,
VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes:
Charaterization of wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39, 126 -132 .
44. GÓRECKI R. S., GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot
Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. Vol. 19 (5):1083 –
1087 .
45. GOUSTEROVAVA., NUSTOROVA M., GOSHEV I., CHRISTOV P., BRAIKOVA D., TISHINOV K.,
HAERTLE T., NEDKOV P., 2003. Alkaline hydrolysate of waste sheep wool aimed as fertilizer.
In: GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot
Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. , 19(5):1083 –
1087 .
46. GUEDES, M., EVANGELISTA, L., DE BRITO, J., FE RRO, A.C., 2013. Microstructural
characterization of concrete prepared with recycled aggregates. Microsc. Microanal.19, 1222 –
1230 .
47. HASSEN A., BELGUITH K., JEDIDI N., CHERIF A., CHERIF M., BOUDABOUS A. 2001. Microbial
characterization during composting of m unicipal solid waste. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 46, Cluj – Napoca .

137
48. HAUG R.T. , 1980. Compost engineering principles and practice. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 43, Cluj – Napoca .
49. HEARLE J.W.S., WOODINGS C., 2001. Regenerated cellulose fibres, vol. 6. In: ALUIGI A, VINEIS
C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of
wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126-132 .
50. HERMANN R.F., SHANN J.F., 1997. Microbial community changes during the composting of
municipal solid waste. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for Sustainable Agriculture.
Springer International Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg N ew York
Dordrecht London .
51. HÖPER H., ALABOUVETTE C., 1996. Importance of physical and chemical soil properties in the
suppressiveness of soils to plant diseases. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for
Sustainable Agriculture. Springer International Publishing Switzerland Springer Cham
Heidelberg New York Dordrecht London .
52. HOWARD A., 1940. An agricultural testament. Oxford University Press, Londra.
53. HULPOI N., 1945. Studiul fermentării balegarului de grajd la Statiunea Agricolă Valul Trai an si
Campia Turdei, Analele ICAR, 17:86-122 .
54. HULPOI N., CLAUDIAN L., 1943. Contribuțiuni la studiul balegarului de grajd. Analele INCAR,
15: 91-120 .
55. HULPOI N., CLAUDIAN L., 1945. Studiul fermentării balegarului de grajd la stațiunea
experimentală agricolă Valu lui Traian și Campia Turdei în Analele ICAR, XVII, C18,66; 41,14 .
56. HUSTVEDT G., MEIER E., WALICZEK T., 2016. The Feasibility of Large -Scale Composting of
Waste Wool. S.S. Muthu and M.A. Gardetti (eds.), Green Fashion, Environmental Footprints
and Eco -design of Products and Processes, DOI 10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4.
57. HÜTTL R. F., FUSSY M., 2001. Organic matter management –a contribution to sustainability.
Applying Compost Benefits and Needs. Seminar Proceedings, Brussels, 22 -23 November,
2001, 10 .
58. IFRIM S., 1967. Industria textilă. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
59. INSAM H., DE BERTOLDI M., 2007. Microbiology of the composting process. In: MAHESHWARI
D. K. , 2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International Publishing
Switzerland Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
60. IONESCU SISEȘTI V., PAPACOSTEA P., ȘTEFANIC G., 1980. Compostul, îngrășământ din deșeuri
organice. Ed. Științi fică și Enciclopedică, București .
61. JACQUES C., 2003. Etude de la valorisation des dechets d’origine keratinique par voie thermo –
mecano -chimique en vue de l’obtention de filaments continus: cas specifique de la laine. PhD
thesis. In: ALUIGI A, VINEIS C., CER IA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre
wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
62. JAROSZUK M., SLOWIŃSKA -JURKIEWICZ A. 2005. Characteristics of basic water -air properties
of horticultural su bstrates used in container cultivation. In: GÓRECKI M. T., 2010. Utilization
of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and
Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. , 19(5):1083 – 1087 .
63. JONES K.G., 2004. Trends in the U.S. Sheep Industry In: HUSTVEDT G., G., MEIER E., WALICZEK
T., 2016. The Feasibility of Large -Scale Composting of Waste Wool. S.S. Muthu and M.A.
Gardetti (eds.), Green Fashion, Environmental Footprints and Eco -design of Products and
Processes, DOI 10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4.
64. KANTOUCH A., BENDAK A., 1967. Textile Rev. J.. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia
și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București.
65. KASHMANIAN R.M., KLUCHINSKI D., RICHARD T.L., WALKER J.M. ,2000. Quantities,
characteristics, barriers and incentives for use of municipal by -products. Soil Science Society
of America Inc, 127 -167 .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
138
66. KATOH K, SHIBAYAMA M, TANABE T, YAMAUCHI K., 2004. Preparation and physicochemical
properties of compression -molded keratin films. In: ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C.,
2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate
blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
67. KRAFT VON KRAFT VON HEINITZ, 2012. Compostul în gospodărie. Editu ra Casa, Oradea.
68. KROENING S. J., GREENFIELD L. G., WILLIAÜSON W. M., 2004. Variation in the constraints upon
the decomposition of woolscour sludge. In: ZHELJAZKOV V. D., STRATTON G.W., PINCOCK J.,
BUTLER S., JELIAZKOVA E. A., NEDKOV N. K., GERARD P.D., 200 9. Wool -waste as organic
nutrient source for container – grown plants. Waste Management, 29 :2160 – 2164.
69. KULKARNI V. G., 1975. Textile Res. J.. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
70. KULKARNI V. G., BRADBYRY J. H., 1974. Austral. J. Biol. Sci.. In: ASANDREI N., GRIGORIU A.,
1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,
București .
71. KULKARNI V. G., ROBSON P. M., 1971. Appl. Polym. Symp. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983.
Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,
București .
72. LEAVER I. H., 1982. Polym. Sci.. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983 . Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
73. LEEDER J. D., MARSHALL R. C., 1982. Textile. In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și
structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste Român ia, 89 -136 , București .
74. LEY K.F., MARSHALL R. C., CREWTHER W.G., 1985. Further studies on the release and
characterization of cuticle and membranous components from wool. In: ALUIGI A, VINEIS C.,
CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre w astes: Charaterization of wool
– cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
75. LICHTENTHALER H. K. AND WELBURN A. R., 1983. Determinations of total carotenoids and
chlorophylls a and b of leaf extracts in diferent solvents. Biochemical Society T ransactions,
11:591 -592 .
76. LOVINESCU E., 1998. Homer – Odiseea. Traducere în proză, editura Mondera, București, Cântul
XVII.
77. MACLAREN J.A., MILLIGAN B., 1981. The chemical reactivity of the wool fibre. In: ALUIGI A,
VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008. Compo site biomaterials from bibre wastes:
Charaterization of wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132.
78. MALAISKIENE J., SKRIPKIUNAS G., VAICIENE M., KIZINIEVIC O., 2016. The influence of mullite
wool waste on the properties of concrete and ceramics. Construction and Building Materials
110 :8–16.
79. MATEESCU NICOLAE., 1982. Producerea ciupercilor, Editura Ceres, București, pag. 107;
80. MARI I., EHALIOTIS C., KOTSOU M., CHATZIPAVLIDIS I., GEORGAKAKIS D., 2005. Use of sulfur
to control pH in composts derived from olive processing by -products. In: STAN V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 38, Cluj – Napoca .
81. MAZUR T., MALICKI M., 1993. Processing of fatty sludges into composts. In: GÓRECKI M. T.,
2010. Utilization of Waste W ool as Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet
Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. , 19(5):1083 – 1087 .
82. MCNEIL S.J., SUNDERLAND M.R., ZAITSEVA L.I., 2007. Closed -loop wool carpet recycling. In:
GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot Cultivation
of Tomato, Sweet Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. ,19(5):1083 – 1087 .
83. MENEFEE L., 1971. Appl. Polym. Symp. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
84. MICHEL J. C., NAASZ R., CHARPENTIER S., 2008. Water repellency of organic growing media
and its consequences on their hydraulic properties. In: GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of

139
Waste Wo ol as Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and
Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. , 19(5):1083 – 1087 .
85. MILLER F.C., 1992. Composting as a process based on the control of ecologically selective
factors. In: Stan V., 2013. Managem entul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 38, Cluj
– Napoca .
86. MONCRIEFF R.W., 1975. Man -made fibres, vol. 11. In: ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C.,
2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate
blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
87. MÜLLER A, LEYDOLPH B, STANELLE K. 2009. Recycling mineral wool waste – technologies for
the conversion of the fiber structure, Part 1. Interceram;58:378 –81.
88. MÜLLER G., 1965. Biologia solului. Editura Agro Silvică, 529, București .
89. MUSTIN, 1987. Le compost. Gestion de la matière organique, Editions F. Dubusc -Paris.
90. NAIK, T., KUMAR, R., 2003. Recycled Materials in Concrete Industry. Report No. CBU – 2003 -08.
Center for by -products utilization. The University of Wisconsin e Mi lwaukee, p. 99 .
91. NEURATH H., 1966. The Proteins. In: Asandrei N., Grigoriu A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89, București .
92. NICA TH., DERMENGI B., STEFANESCU C., 1965. Cresterea oilor. Ed. a II -a. Editura Agro -Silvică,
Bucuresti. p.85 -86.
93. NOWAK J.S., 2005. Air -water properties of growing media. In: Górecki M. T., 2010. Utilization
of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and
Eggplant. Polish J. of Environ. Stu d., 19(5):1083 – 1087 .
94. NUSTOROVA M., BRAIKOVA D., GOUSTEROVA A., VASILEVA -TONKOVA E., NEDKOV P., 2006.
Chemical, microbiological and plant analysis of soil fertilized with alkaline hydrolysate of
sheep’s wool waste. In: GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of W aste Wool as Substrate
Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ.
Stud. ,19(5):1083 – 1087 .
95. ONIFADE A.A., AL -SANE N.A., AL -MUSALLAM A.A., AL -ZARBAN S., 1998. A review: potentials
for biotechnological application s of keratin -degrading microorganism and their enzymes for
nutritional improvement of feathers and other keratins as livestock feed resources. In:
ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes:
Charaterization of w ool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
96. PAN J.F., HOMICK S.B., 1992. Agricultural use of organic amendments: A historical perspective.
American Journal of Alternative Agriculture, 7(4).
97. PATNAIK A., MVUBU M., MUNIYASAMY S., BOTHA A., ANANDJIWALA R., 2015. Thermal and
sound insulation materials from waste wool and recycled polyester fibres and their
biodegradation studies. In: de Broda J., Przybylo S., Kobiela – Mendrek K., Biniaś D., Rom
Monika, Grzybowska Pietras Joanna, Laszczak R., 2016. Biodegradation of sheep wool
geotextiles. International Biodeterioration & Biodegradation, 115 :31-38.
98. PEARSON J., LU F., GANDHI K., 2004. Disposal of wool scouring sludge by composting. Hustvedt
G., Meier E., Waliczek T., 2016. In: The Feasibility of Large -Scale Composting of Waste Wool.
S.S. Muthu and M.A. Gardetti (eds.), Green Fashion, Environmental Footprints and Eco -design
of Products and Processes, DOI 10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4;
99. PERUCCI P., DUMONTET S., BUFO S.A., MAZZATURA A., C ASUCCI C., 2000. Effects of organic
amendment and herbicide treatment on soil microbial biomass. In: MAHESHWARI D. K.,
2014. Composting for Sustainable Agriculture. Springer International Publishing Switzerland
Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht L ondon .
100. PFEIFFER E., 1937. La fertilité de la terre. Triades 4, rue de la Grande -Chaumière, Paris .
101. POOLE A. J., CORD -RUWISCH R., JONES F.W., 2005. Mechanism of aerobic biological
destabilisation of wool scoure effluent emulsion. In: GÓRECKI R. S., GÓRECKI M . T., 2010.

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
140
Utilization of Waste Wool as Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet
Pepper, and Eggplant. Polish J. of Environ. Stud. ,19(5):1083 -1087 .
102. POSTON T., 2006. Using the wool no -one wants. In: HUSTVEDT G., G., MEIER E., WALICZEK
T., 20 16. The Feasibility of Large -Scale Composting of Waste Wool. S.S. Muthu and M.A.
Gardetti (eds.), Green Fashion, Environmental Footprints and Eco -design of Products and
Processes, DOI 10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4
103. PRICOP F., SCARLAT R., CAPUȘ E., PRICOP V., CHIVOIU A., 2012. Impactul tehnologiilor de
prelucrare a deșeurilor textile asupra factorilor de mediu, în cadrul conceptului de dezvoltare
durabilă. Buletinul AGIR Supliment 2 :57-64.
104. RAVIV M., MEDINA S., KRASNOVSKY A. ZIADNA H., 2004. Organic matter and nitrogen
conservation in manure compost for organic agriculture. Compost Science&Utilization,
12(1):6-10.
105. RICHARD T.L. 1992a. Municipal solid waste composting Physical and biological processing.
In: STAN V., 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Edit ura AcademicPres, 46, Cluj –
Napoca .
106. RIVERO C., CHIRENJE T., MA L.Q., MARTINEZ G., 2004. Influence of compost on soil Organic
matter quality under tropical conditions. In: MAHESHWARI D. K., 2014. Composting for
Sustainable Agriculture. Springer Internation al Publishing Switzerland Springer Cham
Heidelberg New York Dordrecht London .
107. ROMAN GH., BÂLTEANU GH., CUSURSUZ B., ROMAN A. M., 1996. Experimental results on the
cultivation technology of sweet sorghum in the romanian plain. First European Seminar on
Sorg hum for Energy and Industry, 33, Toulouse .
108. ROMAN GH. VALENTIN, TABĂRĂ V., AXINTE M., ROBU T., ȘTEFAN m., MORAR g., PÎRȘAN P.,
CERNEA S., 2011. Fitotehnie vol 1 Cereale și Leguminoase pentru Boabe, Editura
Universitară, 243, București .
109. RUSSELL S. J., SWAN P ., TREBOWICZ M., IRELAND A., 2015. Review of wool recyling and
reuse. In: de BRODA J., PRZYBYLO S., KOBIELA – MENDREK K., BINIAŚ D., ROM MONIKA,
GRZYBOWSKA PIETRAS JOANNA, LASZCZAK R., 2016. Biodegradation of sheep wool
geotextiles. International Biodeteri oration & Biodegradation, 115 :31-38.
110. RYCKEBOER J., MERGAERT J., VAES K., KLAMMER S., DE CLERCQ D., COOSEMANS J., INSAM
H., SWINGS J., 2003. A survey of bacteria and fungi occurring during composting and self –
heating processes. In: MAHESHWARI D. K., 2014. C omposting for Sustainable Agriculture.
Springer International Publishing Switzerland Springer Cham Heidelberg New York
Dordrecht London .
111. RYNK R, ET AL. 1992. On -farm composting handbook. In: STAN V., 2013. Managementul
Deșeurilor Organice. Editura Academic Pres, 43, Cluj – Napoca .
112. RYNK R., 1992. On -farm composting handbook. In: Hustvedt G., Meier E., Waliczek T., 2016.
The Feasibility of Large -Scale Composting of Waste Wool. S.S. Muthu and M.A. Gardetti (eds.),
Green Fashion, Environmental Footprints and Eco -design of Products and Processes, DOI
10.1007/978 -981 -10-0111 -6_4.
113. RYNK R., MAARTEN VAN DE KAMP, WILLSON G. B., SINGLEY M. E., RICHARD T. L., KOLEGA J.
J., GOUIN F. R., LALIBERTY L. JR., KAY D., MURPHY D. W., HOITINK H. A. J., BRINTON W. F.,
1992. On – Farm Composting Handbook. Northeast Regional Agricultural Engineering Service
152 Riley -Robb Hall Cooperative Extension Ithaca. NY 14853 -5701 .
114. SADOV F., KARGHIN M., 1973. Chemical Technology of fibrous materials. In: Asandrei N.,
Grigoriu A., 1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 89 -136 , București .
115. SALMINEN E, RINTALA J., 2002. Anaerobic digestion of organic solid poultry slaughterhouse
waste – a review. In: Aluigi A, Vineis C., Ceria A., Tonin C., 2008. Composit e biomaterials from
bibre wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 –
132 .

141
116. SĂNDOIU D.I., 2012. Tehnică experimentală. Editura Ceres, București.
117. SARCAV., OPREA G. , 2007. Contribuții ale cercetării în domeniul produc erii de semințe la
porumb și sorg pentru boabe, AN.I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. LXXV, Volum jubiliar .
118. SCHROOYEN P.M.M., DIJKSTRA P.J., OBERTHUR R.C., BANTJES A., FEIJEN J., 2001.
Stabilization of solutions of feather keratins by sodium dodecil sulfate. In: ALUIGI A, VINEIS
C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of
wool – cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
119. SEBOK P.M., KOVAK B., MOCIANI I., 1976. Îndrumător de Lucrări Practice la Tehnică
Experimentală de Câmp. Ediția a -IV-a, Editura Atelierele de Material didactic, Cluj -Napoca
120. SISEȘTI V. I., PAPACPSTEA P., ȘTEFANIC G., 1980. Compostul –îngrășământ din deșeuri
organice. Editura Științifică și Enciclopedică, București .
121. SNEDECOR G. W., 1968. Metode statistice, aplicate în cercetările de agricultură și biologie.
Editura Didactică și Pedgogică, Bucureșt .
122. SORU E., 1956. Biochimie medicală. Editura de stat pentru literatura științifică, București .
123. STAN V., 2013. Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, Cluj – Napoca .
124. STEFANIDOU, M., ANASTASIOU, E., GEORGIADIS FILIKAS, K., 2014. Recycled sand in lime –
based mortars.Waste Manage :34.
125. STENTIFORD E.I., 1996. Composting control: principles and practice. In: Stan V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 46, Cluj – Napoca .
126. STOKLASA J., 1929. Quelles sont les methodes biochimique pour augmenter la fertilité du sol.
XIV Cong. Intern., d'Agriculture, Sect. Production végétale, Bucharest .
127. SWEETMAN B. J., EAGER J., MACLAREN J. A., SAVIGE W. E., 1965. CISTREL. IN: ASANDREI N.,
GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 89-136 , București .
128. ȘTEFANIC G. ȘI OPREA G., 2011. The potential of soil for free -fixing (asymbiotically)
atmospheric dinitrogen, an essential indicator in the composition of the synthetic indicator
of soil fertility. Romanian Agricultural Research, 28:16 5-169 .
129. ȘTEFANIC G., 1965. Determination of the total error limits in the soil microflora quantitative
analysis. Symposion on Methods in soil Biology, 29 -34, Bucharest .
130. ȘTEFANIC G., 1971. Total soil phosphatasic capacity. Biologie du Sol (Bulletin internati onal
d'informations). Association Internationale de la Science du Soil .
131. ȘTEFANIC G., 1985 Bazele teoretice ale procesului de compostare, cap.5, din Utilizarea
deșeurilor organice ca îngrasamant., 1985, Ionescu A., Jinga I. și Ștefanic G., Editura Ceres, 73,
București .
132. ȘTEFANIC G., GHEORGHIȚĂ N., 2008. A new approach for quatification of soil amidasic
potential. Roumanian Agricultural Research. , 25:51-53.
133. ȘTEFANIC G., SĂNDOIU D. I., DINCĂ L., 2014. Metode de analiză și interpretare a stării de
fertilitate a solului. Editura Printech, București .
134. ȘTEFANIC G., SĂNDOIU D. I., GHEPRGHIȚĂ N., 2006. Biologia solurilor agricole. Editura
Elisavaros, București .
135. TANABE T, OKITSU N, TACHIBANA A, YAMAUCHI K., 2002. Preparation and characterization
of keratin -chitosan com posite film. In: ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008.
Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate
blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
136. TANABE T, OKITSU N, YAMAUCHI K., 2004. Fabrication and characterization of chemically
crosslinked keratin films. In: ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A., TONIN C., 2008. Composite
biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool – cellulose acetate blends .
Composites: Part A 39 :126 -132 .

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
142
137. THORSEN W. J., KODANY R. Y., 1967. Textile Rev. J., In: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983.
Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 ,
Bucureșt i.
138. TONIN C, ZOCCOLA M, ALUIGI A, VARESAN O A, MONTARSOLO A, VINEIS C., 2006. Study on
the bioconversion of wool keratin by steam explosion. In: ALUIGI A, VINEIS C., CERIA A.,
TONIN C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool –
cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
139. TRUTER E. V., 1973. Introdution to Natural Protein Fibres Basic Chemistry. In: ASANDREI N.,
GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste
România , 89-136, București.
140. TURNER C. 2002. The thermal inactivation of E. coli in straw and pig manure. In: Stan V., 2013.
Managementul Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 46, Cluj – Napoca .
141. VÄNTSI O., KÄRKI T., 2014. Mineral wool waste in Europe: a review of mineral wool waste
quantity, quality, and c urrent recycling methods. J. Mater. Cycles WasteManag. 16,
62e72.http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10163 -013 -0170 -5.
142. WAKSMAN S. A.,1932. Principles of soil microbiology. Ed. Baillière, Tindall and Cox, Londra;
143. WILSON G. A., 1973. Polymer. In: ASA NDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 89 -136 , București .
144. WONG W. Y., LU Y., NASSERZADH V.S., SWITHENBANK J., SHAW T., MADDEN M., 2000.
Experimental investigation into the incineration of wool scouring sludges in a novel rotating
fluidisided bed. In: GÓRECKI R. S., GÓRECKI M. T., 2010. Utilization of Waste Wool as
Substrate Amendment in Pot Cultivation of Tomato, Sweet Pepper, and Eggplant. Polish J. of
Environ. Stud. ,19(5):1083 -1087 .
145. WOOD S H. J., 1967. J. POLYM. SCI.. IN: ASANDREI N., GRIGORIU A., 1983. Chimia și structura
fibrelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, .89 -136 , București .
146. YAMAMOTO N., OTAWA K., NAKAI Y., 2009. Bacterial communities developing during
composting processes in animal manure treatment facilities. In: MAHESHWARI D. K., 2014.
Composting for Sustainable Agriculture. Springer International Publishing Switzerland
Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London .
147. YAMAUCHI A, YAMAUCHI K., 2002. Protein -based films and coatings. In: Aluigi A, Vineis C.,
Ceria A., Tonin C., 2008. Composite biomaterials from bibre wastes: Charaterization of wool
– cellulose acetate blends. Composites: Part A 39 :126 -132 .
148. ZOPRAS A. A., KAPETANIOS E., ZOPRAS A. G., KARLIS P., VL YSSIDES A., HARALAMBUS I.,
LOIZIDOU M., 2000. Compost produced from organic fraction of municipal solid waste,
primary stabilized sewage sludge and natural zeolite. In: STAN V., 2013. Managementul
Deșeurilor Organice. Editura AcademicPres, 38, Cluj – Napoca .
149. ZUCCONI F., DE BETORDI M., 1987. Compost specification for the production and
characterization of compost from municipal solid waste. In: de BERTOLDI M., FERRANTI M.
P., LʼHERMITE P., ZUCCONI F., (Eds.), Compost:Production, Quality and Use. Elsevie r,
Barking :30-50.
150. FAO, 2016. FAOSTAT ProdStat Database, Yearly Production. http://faostat.fao.org.
151. DENEZ O., FLOREA I., MANEA D. L., 2019. Utilization of Sheep Wool as a Building Material.
Procedia Manufacturing , 32:236–241 .

***
http://www.fao.org/news/archive/news -by-date/2010/en/
http://www.tgw1916.net/
http://www.eucast.org/ast_of_bacteria/
https://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/2017_09_DRVs_summary_report.pdf

143
ANEXA I
LISTĂ TABELE DIN TEZĂ
Nr.
crt. Tabele din teză Pag.
1. Tab. 1.1. Grupe de deșeuri, sisteme de prelucrare și impactul asupra
mediului ( Pricop și col., 2012 )
Tab. 1.1. Waste groups, systems processing systems and environmental
impact (Pricop et al., 2012) 42
2. Tab. 1.2. Raportul C/N și conținutul în azot al diferitelor substraturi
organice ( Mustin, 1987 )
Tab. 1.2. C/N ratio and nitrogen content of different organic substrates
(Mustin, 1987 ) 53
3. Tab. 3.1. Raportul C/N la construcția grămezii de compostare
Tab. 3.1. Report C/N on composting pile construction 63
4. Tab. 4.1. Temperaturile straturilor de compost
Tab. 4.1. Temperatures of compost layers 82
5. Tab. 4.2. Regresiile și valorile raporturilor de corelație care au vizat
legătura dintre temperatură și perioada de incubație în procesul de
incubare
Tab. 4.2. The regressions and the values of the correlation ratios that
focused on the connection between temperature and incubation period
in the incubation process 85
6. Tab 4.3. Rezultatele la analiza probelor de compost final (maturat)
Tab 4.3. Final compost sample results (ripening) 90
7. Tab. 5.1. Influența compostului și a deșeului de lână asupra solului
cultivat cu sorg zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat
(U.S.A.M.V. București, Octombrie 2018)
Tab. 5.1. The influence of compost and wool waste on the soil cultivated
with sugar sorghum, on the respiration of chromic luvisol (U.S.A.M.V.
Bucharest, October 2018 93
8. Tab. 5.2. Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solul ui
cultivat cu sorg zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe
preluvosolul roșcat (U.S.A.M.V. București, Octombrie 2018)
Tab. 5.2. The influence of compost and wool waste applied to the soil
cultivated with sugar sorghum, on the total pedo -amida se activity on the
chromic luvisol (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018) 95
9. Tab. 5.3. Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solului
cultivat cu sorg zaharat, asupra activității pedo -fosfatazice totale pe
preluvosolul roșcat (U.S.A.M.V. București, Octombrie 2018)
Tab. 5.3 The influence of compost and wool waste applied to the soil
cultivated with sugar sorghum, on the total pedo -phosphatase activity
on the chromic luvisol (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018) 97

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
144
10. Tab. 5.4. Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat cu
sorg zaharat, asupra Indicatorului Potențialului Activității Vitale pe
preluvosolul roșcat
Tab. 5.4. The influence of compost and wool waste on the soil cultivated
with sugar sorghum, on the I ndicator of the Potential of the Vital Activity
on the chromic luvisol 98
11. Tab. 5.5. Influența compostului și a deșeului de lână pe preluvosolul
roșcat cultivat cu sorg zaharat, asupra Indicatorului Potențialului
Activității Enzimatice
Tab. 5.5. Influence of compost and wool waste on chromic luvisol
cultivated with sugar sorghum, on the Indicator of Enzymatic Activity
Potential 99
12. Tab. 5.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul
Sintetic Biologic (ISB %)
Tab. 5.6. Influence of compost and wool waste on the Biological
Synthetic Indicator (BSI%) 100
13. Tab. 5.7. Influența fertilizării compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului în pigmenți clorofilieni ‚‚a’’ la sorgul zaharat
Tab. 5.7. Influence of compost and wool waste fertilization on
chlorophyll pigment content ‚‚a’’ in sugar sorghum 101
14. Tab. 5.8. Influența fertilizării compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului în pigmenți clorofilieni ‚‚b’’ la sorgul zaharat
Tab. 5.8 . The influence of compost fertilization and wool waste on the
content of chlorophyll pigments "b" in sugar sorghum 102
15. Tab. 5.9. Influența fertilizării compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului în caroteni și xantofile la sorgul zaharat
Tab. 5.9. Influence of compost and wool waste fertilization on carotene
and xanthophyll content in sugar sorghum 102
16. Tab. 5.10. Variantele de fertilizarea a preluvosolului roșcat kg/ha
Tab. 5.10. Ferilization variants on the chromic luvisol kg/ha 103
17. Tab. 5.11. Producția de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat
(sorghum saccharatum) t/ha
Tab. 5.11. Production of green sugar sorghum (sorghum saccharatum)
t/ha 103
18. Tab. 5.12. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului în zaharuri în tulpinile de sorg zaharat
Tab. 5.12. Influence of compost and wool waste on sugar content in
sugar sorghum stalks 106
19. Tab. 6.1. Influența solului cultivat cu sorg zaharat cu compost și deșeu
de lână asupra respirației preluvosolului roșcat (U.S.A.M.V. București,
Octombrie 2019)
Tab. 6.1. The influence the soil cultivated with sugar sorghum with
compost and wool waste on the respiration of chromic luvisol
(U.S.A.M.V. București, October 2019) 110

145
20. Tab. 6.2. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost
și deșeu de lână asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul
roșcat
Tab. 6.2. Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost
and wool waste on the total pedo -amid ase activity on chromic luvisol 111
21. Tab. 6.3. Influența fertilizării solului cu compost și deșeu de lână cultivat
cu sorg zaharat asupra activității pedo -fosfatazice totale pe preluvosolul
roșcat
Tab. 6.3. Influence of soil fertilization with compost and wool waste
grown with sugar sorghum on total pedophosphatase activity on
chromic luvisol 112
22. Tab. 6.4. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat, cu compost
și deșeu de lână asupra activității IPAV pe preluvosolul roșcat
Tab. 6.4. The infl uence of fertilization of cultivated soil with sugar
sorghum, compost and wool waste on VPAI activity on the chromic
luvisol 113
23. Tab. 6.5. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost
și deșeu de lână asupra IPAE% pe preluvosolul ro șcat
Tab. 6.5. Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost
and wool waste on IPAE% on chromic luvisol 114
24. Tab. 6.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
Indicatorului Sintetic Biologic (ISB%)
Tab. 6.6. Influence of compost and wool waste on the Synthetic
Biological Indicator (SBI%) 115
25. Tab. 6.7. Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lână aplicat
sorgului zaharat asupra conținutului în clorofila ‚‚a’’
Tab. 6.7. The influence of fertilization with compost and wool waste
applied to sugar sorghum on the chlorophyll content "a" 117
26. Tab. 6.8. Influenta fertilizării cu compost și deșeuri de lână aplicate
sorgului zaharat asupra conținutului în clorofila ‚‚b’’
Tab. 6.8. The influence of fertilization with compost and wool waste
applied to sugar sorghum on the chlorophyll content "b" 118
27. Tab. 6.9. Influenta fertilizării cu compost și deșeuri de lână asupra
conținutului în caroteni și xantofile în plantele de sorg zaharat
Tab. 6.9. Influence of composting and wool waste on carotene and
xanthophyll content in sugar sorghum plants 118
28. Tab. 6.10. Influența compostului și a deșeului de lână asupra producției
de biomasă (masă verde) la sorgului zaharat (sorghum saccharatum)
t/ha
Tab. 6.10. Influence of compost and wool waste on biomass (green
mass) production in sugar sorghum (sorghum saccharatum) t / ha 119
29. Tab. 6.11. Influența compostului și a deșeului de lână asupra conținutul
în zaharuri în tulpinile de sorg zaharat
Tab. 6.11. Influence of compost and wool waste on sugar content in
sugar sorghum strains 120

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
146
30. Tab. 7.1. Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de
lână asupra valorilor medii ale respirației preluvosolului roșcat
Tab. 7.1. The influence of fertilization of sugar sorghum with compost
and wool waste on the average respiratory values of chromic luviso l 123
31. Tab. 7.2. Influența fertilizării cu compost și deșeu de lână a sorgului
zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul roșcat
Tab. 7.2. The influence of fertilization with compost and wool waste of
sugar sorghum, on the total pedo -amidase activity on chromic luvisol 125
32. Tab. 7.3. Influența fertilizării cu compost și deșeu de lână sorgului
zaharat, asupra valorilor medii ale activității p edo-fosfatazice totale pe
preluvosolul roșcat
Tab. 7.3. The influence of fertilization with compost and wool waste of
sugar sorghum, on the average values of the total pedo -phosphatase
activity on chromic luvisol 126
33. Tab. 7.4. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost
și deșeuri de lână asupra vlorilor medii ale IPAV% pe preluvosolul
roșcat
Tab. 7.4. Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost
and wool waste on the average values of IPAV% on chromic luvisol 128
34. Tab. 7.5. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost
și deșeu de lână asupra valorilor medii ale IPA E% pe preluvosolul roșcat
Tab. 7.5. Influence of fertilized sorghum soil with compost and wool
waste on average IPAE%% on chromic luvisol 129
35. Tab. 7.6. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu compost
și deșeu de lână asupra valorilor medii ale Indicatorului Sintetic Biologic
(ISB%)
Tab. 7.6. Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost
and wool waste on the average values of the Synthetic Biological
Indicator (SBI%) 129
36. Tab. 7.7. Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lână aplicat
sorgului zaharat asupra valorilor medii ale conținutului în clorofila ‚‚a’’
Tab. 7.7. The influence of fertilization with compost and wool waste
applied to sugar sorghum on the average values of the chloroph yll
content "a" 130
37. Tab. 7.8. Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lțnă aplicate
sorgului zaharat asupra valorilor medii ale conținutului în clorofila ‚‚b’’
Tab. 7.8. The influence of fertilization with compost and wool waste
applied to sugar sorghum on the average values of chlorophyll content
"b" 131
38. Tab. 7.9. Influenta fertilizării cu compost și deșeu de lână asupra
conținutului mediu în caroteni și xantofile în plantele de sorg zaharat
Tab. 7.9. The influence of composting and wool waste on the average
content of carotenes and xanthophylls in sugar sorghum plants 132
39. Tab. 7. 10. Influența compostului și a deșeului de lână asupra producției
medii de biomasă (masă verde) a sorgului zaharat (sorghum
saccharatum) t/ha pe preluvosol roșcat 133

147
Tab. 7. 10. Influence of compost and wool waste on the average biomass
production (green mass) of sugar sorghum (sorghum saccharatum)
t/ha on chromic luvisol
40. Tab. 7. 11. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
conținutului mediu în zaharuri în tulpinile de sorg zaharat
Tab. 7. 11. Influence of compost and wool waste on average sugar
content in sugar sorghum strains 134

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
148
LISTĂ FIGURI ȘI FOTOGRAFII DIN TEZĂ
Nr.
crt. Figuri și fotografii din teză Pag.
Figuri
1. Foto 3.1. Așezarea în straturi successive a materialelor supuse
compostării
Photo 3.1. Laying in successive layers of composted materials 63
2.
Foto 3.2. Grămezi de compost (după Pfeiffer, 1966)
Photo 3.2. Compost piles (after Pfeiffer, 1966 64
3 Fig. 3.3. Schema câmpului experimental
Fig. 3.3. Schematic field of the experimental field 65
4.

10. Fig.3.4. Distribuția variantelor în câmpul experimental (Foto original)
Fig. 3.4. Distribution of variants in experimental (Original Photo)
Fig. 3.5. Respirometrul Ștefanic
Fig. 3.5. Ștefanic breath -meter
Foto 3.6. Producția de biomasă a sorgului zaharat (Foto ori ginal)
Photo 3.6. Sugar sorghum biomass production (Original photo)
Foto 3.7. Refractometru
Photo 3.7. Refractometer
Foto 3.8. Presă de mână
Photo 3.8. Hand press
Foto 4.1. Grămezi de compost ( Pfeiffer, 1966 )
Photo 4.1. Compost piles after ( Pfeiffer, 1966 )
Foto 4.2. Grămadă de compost din Câmpul Experimental al Facultații
de Agricultură, 2017
Photo 4.2. Compost Pile from the Experimental Field of the Faculty of
Agriculture, 2017 65

74
81

83
11. Fig. 4. 3. Regresia liniară a temperaturii față de perioada de incubare
în grămezile de compostare în Câmpul Experimental al Facultății de
Agricultură – București 2017
Fig. 4. 3. Linear regression of the temperature relative to the
incubation period in the composting piles in the Experimental Field of
the Faculty of Agriculture – Bucharest 2017 84
12. Fig. 4. 4. Regresia pătratică a temperaturii față de perioada de
incubare în grămezile de compostare în Câmpul Experimental al
Facultății de Agricultură – București 2017
Fig. 4. 4. The quaternary regression of the temperature from the
incubation period in the compost piles in the Experimental Field of
the Faculty of Agriculture – Bucharest 2017 84
13. Fig. 4. 5. Regresia de gradul III a temperaturii față de p erioada de
incubare în grămezile de compostare în Câmpul Experimental al
Facultății de Agricultură – București 2017 94

149
Fig. 4. 5. Third degree regression of the temperature from the
incubation period in the composting piles in the Experimental Field of
the Fac ulty of Agriculture – Bucharest 2017
14. Fig. 5.1 Influența compostului și a deșeului de lână asupra solului
cultivat cu sorg zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat
(U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
Fig. 5.1. The influence of compost and wool waste on the soil
cultivated with sugar sorghum, on the respiration of chromic luvisol
(U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018) 94
15. Fig. 5.2. Influența compostului și a deșeului de lână aplicate solului
cultivat cu sorg zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe
preluvosolul roșcat (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
Fig. 5.2. The influence of compost and wool waste applied to the soil
cultivated with sugar sorghum, on the total pedo -amidase activity on
the reddish pr eluvosol (U.S.A.M.V. Bucharest, October 2018) 96
16. Fig. 5.3. Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat
cu sorg zaharat, asupra activității pedo -fosfatazice totale din
preluvosolul roșcat
Fig. 5.3. The influence of compost and wool waste on the soil
cultivated with sugar sorghum, on the total pedo -phosphatase activity
in the chromic luvisol 97
17. Fig. 5.4. Influența compostului și a deșeului de lână pe solul cultivat
cu sorg zaharat, asupra Indicatorului Potențialului Activității Vitale pe
preluvosolul roșcat
Fig. 5.4. The influence of compost and wool waste on the soil
cultivated with sugar sorghum, on the Indicator of the Potential of the
Vital Activity on the chromic luvisol 98
18. Fig. 5.5. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat asupra
Indicatorul Potențialului Activităților Enzimatice (IPAE%) pe
preluvosolul roșcat
Fig. 5.5. Influence of sugar fertilization on Vital Activity Potential
Indicator (VAPI %) on chromic luvisol 99
19. Fig. 5.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul
Sintetic Biologic (ISB %)
Fig. 5.6. Influence of compost and wool waste on the Biological
Synthetic Indicator (BSI%) 100
20. Fig. 5.7. Variația producției de biomasă (vedere din dron ă)
Fig. 5.7. Variation of biomass production 104
21. Fig. 5.8. Variația producției (August 2018, vedere din dronă)
Fig. 5.8. Production variation (August 2018) 105
22. Fig. 5.9. Concentrația de zahar în funcție de fertilizare a sorgului
zaharat pe preluvosolul roșcat (U.S.A.M.V.București, Octombrie 2018)
Fig. 5.9. Sugar concentration according to the fertilization of sugar
sorghum on chromic luvisol (U.S.A.M.V.București, October 2018) 106

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
150
23. Fig. 6.1. Influența fertilizării solului cu compost și deșeu de lână
cultivat cu sorg zaharat, asupra respirației preluvosolului roșcat
(U.S.A.M.V. București, Octombrie 2019)
Fig. 6.1. The influence of soil fertilization with compost and wool
waste grown with sugar sorghum, on the respiration of chromic
luvisol (U.S.A.M.V. București, October 2019) 110
24. Fig. 6.2. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat zaharat
cu compost și deșeu de lână asupra activității pedo -amidazice totale
pe preluvosolul roșcat
Fig. 6.2. Influence of soil fertilizat ion with sugar sorghum with
compost and wool waste on the total pedo -amidase activity on
chromic luvisol 111
25. Fig. 6.3. Influența fertilizării solului cultivat cu sorg zaharat cu
compost și deșeu de lână, asupra activității pedo -fosfatazice totale pe
preluvosolul roșcat
Fig. 6.3. The influence of fertilizing the soil cultivated with sugar
sorghum with compost and wool waste, on the total pedo –
phosphatase activity on the chromic luvisol 113
26. Fig. 6.4. Influența fertiliză rii solului cultivat cu sorg zaharat cu
compost și deșeu de lână , asupra IPAV% pe preluvosolul roșcat
Fig. 6.4. Influence of soil fertilization cultivated with sugar sorghum
with compost and wool waste, on VPAI % on chromic luvisol 114
27. Fig. 6.5. Influența fertilizării sorgului zaharat, cu compost și deșeu de
lână asupra Indicatorul Potențialului Activităților Enzimatice
(IPAE%) pe preluvosolul roșcat
Fig. 6.5. Influence of sugar sorghum fertilization with compost and
wool waste on the Enzyme Activity Potential Indicator (EAPI%) on
chromic luvisol 115
28. Fig. 6.6. Influența compostului și a deșeului de lână asupra Indicatorul
Sintetic Biologic (ISB%)
Fig. 6.6. Influence of compost and wool waste on the Biological
Synthetic Indicator (BSI%) 116
29. Fig. 6.7 Variația producției de biomasă din dronă
Fig. 6.7. Variation in drone biomass production 119
30. Fig. 6.8. Influența compostului și a deșeului de lână asupra
concentrației în zahăr la sorgul zaharat pe preluvosolul roșcat
Fig. 6.8. Influence of compost and wool waste on sugar sorghum
concentration on chromic luvisol 121
31. Fig 7.1. Influența fertilizării sorgului zaharat, asupra valorilor medii
ale respirației preluvosolului roșcat
Fig. 7.1. The influence of sugar sorghum fertilization on the average
values of chromic luvisol respiration 124
32. Fig. 7.2. Influența fertilizării cu compost și deșeu de lână a sorgului
zaharat, asupra activității pedo -amidazice totale pe preluvosolul
roșcat 125

151
Fig. 7.2. The influence of fertilization with compost and wool waste
of sugar sorghum, on the total pedo -amidase activity on chromic
luvisol
33. Fig. 7.3. Influența fertilizării compost și deșeu de lână a sorgului
zaharat, asupra valorilor medii ale activității pe do-fosfatazice totale
pe preluvosolul roșcat
Fig. 7.3. Influence of composting and wool waste of sugar sorghum,
on the average values of the total pedo -phosphatase activity on
chromic luvisol 126
34. Fig. 7.4. Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de
lână, asupra Indicatorul Potențialului Activităților Vitale (IPAV%)pe
preluvosolul roșcat
Fig. 7.4. Influence of fertilization of sugar sorghum with compost and
wool waste, on the Indicator of Potential Vitale Activities (IPAV%) on
chromic luvisol 127
35. Fig.7.5. Influența fertilizării sorgului zaharat cu compost și deșeu de
lână asupra valorilor medii ale Indicatorului Potențialului
Activităților Enzimatice (IPAE%) pe preluvosolul roșcat
Fig. 7.5. Influence of sugar sorghum fertilization with compost and
wool waste on the average values of the Enzyme Activity Potential
Indicator (EAPI%) on chromic luvisol 128
36. Fig. 7.6. Influența fertilizării solului cultivat cu s org zaharat cu
compost și deșeu de lână asupra valorilor medii ale Indicatorului
Sintetic Biologic
Fig. 7.6. Influence of fertilized soil with sugar sorghum with compost
and wool waste on the average values of the Synthetic Biological
Indicator 129
37. Fig. 7.7 Concentrația de zahăr în funcție de fertilizarea sorgului
zaharat cu compost și deșeu de lână pe preluvosolul roșcat
Fig. 7.7 Sugar concentration as a function of fertilization of sugar
sorghum with compost and wool waste on chromic luviso l 133
Fotografii proprii
1. Foto 3.1. Așezarea în straturi successive a materialelor supuse
compostării
Photo 3.1. Laying in successive layers of composted materials 63
2. Foto 3.2. Grămezi de compost ( după Pfeiffer, 1966 )
Photo 3.2. Compost piles ( after Pfeiffer, 1966 ) 64
3. Foto 3.3. Producția de biomasă a sorgului zaharat (Foto original)
Photo 3.3. Sugar sorghum biomass production (Original photo) 73
4. Foto 3.7. Refractometru
Photo 3.7. Refractometer 74
5. Foto 3.8. Presă de mână
Photo 3.8. Hand press 74
6. Foto 4.1. Grămezi de compost ( Pfeiffer, 1966 ) 81

SAVU E. (MALANCU) Andreea – Mădălina: teză de doctorat
152

Photo 4.1. Compost piles after ( Pfeiffer, 1966 )
7. Foto 4.2. Grămadă de compost din Câmpul Experimental al Facultații
de Agricultură, 2017
Photo 4.2. Compost Pile from the Experimental Field of the Faculty of
Agriculture, 2017 81
8. Foto 4.6. Apariția mucegaiurilor pe deșeului de lână supus
compostării
Foto 4.6. The appearance of molds on wool waste undergoing
composting 86
9. Foto 4.4. Aspectul de biodegradare a deșeul de lână supus compostării
Photo 4.4. Appearance of biodegradation of wool waste under
composting 85
10. Foto 4. 8. Martor WF 100/20 filtru albastru
Photo 4. 8. Control WF 100/20 blue filter 86
11. Foto 4. 9. Martor WF 100/20 filtru galben
Photo 4. 9. Control WF 100/20 yellow filter 87
12. Foto 4. 10. Martor WF 100/20 filtru verde
Photo 4. 10. Control WF 100/20 green filter 87
13. Foto 4. 11. Martor WF 400/20 filtru galben
Photo 4. 11. Control WF 400/20 yellow filter 87
14. Foto 4. 12. Faza I WF 100/20 filtru galben
Photo 4. 12. Stage I WF 100/20 yellow filter 87
15. Foto 4.1 3. Faza I WF 100/20 filtru galben
Photo 4.1 3. Stage I WF 100/20 yellow filter 88
16. Foto 4.1 4. Faza I WF 100/20 filtru galben+verde
Photo 4.1 4. Stage I WF 100/20 yellow filter+green 88
17. Foto 4.1 5. Faza I WF 400/20 filtru verde
Photo 4.1 5. Stage I WF 400/20 green filter 88
18. Foto 4.1 6. Faza II WF 100/20 filtru galben
Photo 4.1 6. Stage II WF 100/20 yellow filter 88
19. Foto 4.1 7. Faza II WF 100/20 filtru verde
Photo 4.1 7. Stage II WF 100/20 green filter 89

153
LISTA DE PUBLICAȚII
Contribuția științifică personală adusă la dezvoltarea domeniului ,, Agronomie ”
este reflectată, până în prezent, de următoarele articole publicate in extenso :

Articole in extenso :
1. MALANCU A . M., S TEFANIC G., CIONTU C., 2019 . Biodegradation of wool waste: Theory and
pracrical aspects. Scientific Papers, Series A, Agronomy, 62 (1), 1. 2019 ISSN 2285 -5785.
2. MALANCU A. M., ȘTEFANIC G., CIONTU C., 2019. Fertilization of sweet sorghum with
compost from waste wool. Scientific Papers, Series A, Agronomy, 62 (2). 2019 ISSN
2285 -5785 .

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Savu (malancu) Andreea Mădălina, Teza De Doctorat Cu Nume Copy [606152] (ID: 606152)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Savu (malancu) Andreea Mădălina, Teza De Doctorat Cu Nume Copy [606152]

Copyright Notice

Școala Doctoral ă, Domeniul Sociologie [625502]

1 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN” SIBIU DOCTORAND Dr. TECOANȚĂ Ovidiu Ioan REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT… [611048]

OBICEIURI ALE VIEȚII DE FAMILIE ÎN ZONA ETNOGRAFICĂ BRAD [627695]

Teză de doctorat [608280]

Școala Doctorală Interdisciplinară Facultatea de Litere Departamentul de Lingvistică Teoretică și Aplicată Alice -Magdalena PREDA (căs. BODOC) TEZĂ… [624568]

Ing. Laurențiu OANCEA [301594]

Copyright Notice

Similar Posts