Sarcinile Politiei Locale Si A Altor Structuri Specializate PE Linia Protectiei Obiectivelor , Bunurilor, Valorilor Si Protectia Persoanelor

SARCINILE POLIȚIEI LOCALE ȘI A ALTOR STRUCTURI SPECIALIZATE PE LINIA PROTECȚIEI OBIECTIVELOR , BUNURILOR, VALORILOR ȘI PROTECȚIA PERSOANELOR

CUPRINS:

INTRODUCERE ÎN TEMA LUCRĂRII

CAP. 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A SISTEMELOR DE PAZĂ A OBIECTIVELOR, BUNURILOR, VALORILOR ȘI PROTECȚIA PERSOANELOR

CAP.2 ATRIBUȚIILE CONDUCĂTORILOR DE UNITĂȚI, PERSONALULUI DE PAZĂ ȘI ȘEFULUI FORMAȚIEI PAZĂ.

CAP.3 PAZA TRANSPORTURILOR DE BUNURI SI VALORI

CONCLUZII

INTRODUCERE ÎN TEMA LUCRĂRII

Tema lucrării de licențǎ pe care o propun și o susțin se intitulează „Sarcinile unităților de poliție și a altor structuri specializate pe linia pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor ”, fiind un demers științific interesant cu privire la reorientările la nivel global și regional care determină noi dimensiuni ale securității și siguranței naționale.

Oamenii au încercat dintotdeauna să-și asigure protecția contra unor eventualități, la început prin satisfacerea nevoilor vitale, iar mai târziu dând naștere unor organisme abilitate să asigure existenta acestei securități naționale și/sau a securității internaționale.

În conținutul lucrării s-a simțit nevoia de ordonare, sistematizare și grupare a cunoștințelor referitoare la fiecare subiect abordat, deoarece din studiul unui vast material documentar au reieșit suficiente controverse și teorii care să nu facă posibil startul în demersul elaborării unor concluzii proprii, fără unele clarificări preliminare.

Securitatea a trecut de la a fi definită drept “o stare de fapt” ce-și modifica componența odată cu dezvoltările tehnicii și tehnologiei și în paralel cu atentatele teroriste și cu crima organizată, la a reprezenta un mediu de securitate. Problema securității a preocupat colectivitățile umane pe întreg parcursul existenței lor. Efectiv asigurarea securității colectivității a apărut o dată cu organizarea social politică a societății umane. Conceptul de securitate la nivel individual exprimă sentimentul de a fi în afara primejdiei, de a fi protejat de a trăi în liniște într-un mediu propice afirmării pe multiple planuri. La nivel colectiv conceptul de securitate semnifică situația în care un grup de persoane, stat sau grupuri de state, în urma unor măsuri specifice de protecție, au certitudinea că existența integritatea sau interesele lor fundamentale sunt protejate.

Securitatea este cea care asigură starea de bine, protecția omului și în același timp a tot ceea ce ține de individul uman: alimentație, economie, învățământ, mediu, etc. Lupta împotriva terorismului, ca mod de securitate al omenirii, “trebuie să țină cont de respectarea drepturilor omului”. Toate comunitățile umane moderne au înțeles necesitatea intensificării preocupărilor în scopul stingerii stărilor conflictuale încă din faza lor incipientă. Astfel, atenția factorilor decizionali și a analiștilor din fiecare țară se îndreaptă tot mai mult spre acele evenimente, procese și fenomene care pot da naștere unor contradicții periculoase, încercând să le descopere, să le studieze, să le stăpânească, ținându-le permanent sub control.

După importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților cu sprijinul de specialitate al poliției pentru sisteme civile de pază sau jandarmeriei pentru cele militare, vor stabili modalitățile concrete de organizare și de executare a pazei, după caz cu efective de jandarmi, paza cu polițiști locali, paza proprie sau paza prin societăți specializate.

Legea stabilește în mod clar, rolul și atribuțiile organelor Ministerului Administrației și Internelor care în marea majoritate sunt aduse la îndeplinire de către unitățile de poliție.

Potrivit art. 26 pct.5 din Legea Poliției Locale nr. 155 din 12 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea poliției locale, aceasta avizează și controlează, în condițiile legii, înființarea societăților private de detectivi, pază, supraveghere și gardă de corp.

Poliția, prin formațiunile de ordine publică, este singura competentă în a se pronunța cu privire la calitatea și eficiența oricărui sistem de pază, excluzând paza militară organizată și executată cu efective de jandarmi la obiectivele unde acestea asigură paza.

Preocuparea pentru perfecționarea stilului de muncă în Poliția Locală va cunoaște cu siguranță o intensitate deosebită în perioada următoare. În prezent, știința managerială oferă o gamă diversificată de instrumente și modele pentru a se obține performanță managerială. În activitatea de poliție, mai ales în contextul integrării europene, performanța managerială este indisolubil legată de perfecționarea stilului de muncă al managerilor.

În rest toți cei care organizează și execută celelalte forme de pază respectiv paza cu polițiști comunitari, paza prin societăți sau corpuri specializate, ori paza proprie sunt obligați să obțină avizul tehnic de specialitate al poliției și să respecte indicațiile, îndrumările și măsurile dispuse de poliție.

Apariția Legii 333/8.07.2003, act juridic de importanță deosebită, a creat cadrul necesar de organizare și desfășurare a activității de pază corespunzător noilor transformări socio-economice și a concretizat sarcinile tuturor celor implicați în acest domeniu.

După cum rezultă din actul normativ menționat, răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei obiectivelor, bunurilor și valorilor indiferent de forma de proprietate revine conducătorilor de unități, poliția și jandarmeria având o serie de sarcini specifice în mod deosebit pe linia acordării asistenței tehnice de specialitate, a atestării personalului de pază ori autorizării unor misiuni.

Profesionalizarea managementului organizației, indiferent de specificul acesteia presupune, în special, ridicarea nivelului de pregătire în domeniu, însușirea principiilor managementului modern, perfecționarea stilului și metodelor de muncă cu subordonații, cultivarea receptivității față de nou și nu în ultimul rând ridicarea nivelului de conștiință profesională și civică a managerilor.

Totodată paza și protecția se realizează prin forțe și mijloace militare și civile, cele militare sunt realizate de instituțiile specializate ale autorităților Administrației Publice, iar cele civile sau în regim privat de către proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum și de către societățile specializate de pază și protecție, la această din urmă categorie apelând și persoanele fizice pentru protecția personală.

CAP. 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A SISTEMELOR DE PAZĂ A OBIECTIVELOR, BUNURILOR, VALORILOR ȘI PROTECȚIA PERSOANELOR

1.1. Noțiunea de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor și protectia persoanelor

Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.

Activitatea Poliției Române constituie un serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.

În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliția Română cooperează cu instituțiile statului și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii.

Paza și protecția sunt activități unde sunt tratate principalele metode operative de management utilizate de un manager eficient a unei poliții locale – managementul pe bază de plan, managementul pe bază de bugete, managementul pe bază de proiecte, managementul pe bază de sistem, managementul prin rezultate, managementul prin produs, managementul prin excepție, managementul pe bază de obiective, managementul participativ, managementul pe bază de obiectiv, managementul prin cooperare și colaborare, managementul prin delegare, managementul prin motivare, managementul prin inovare, managementul prin informații și comunicări, managementul prin alternative, managementul prin consimțământ.

Prin structuri de pază și protecție în sensul prezentei metodologii se înțeleg:

a) societățile specializate de pază și protecție;

b) corpurile specializate organizate prin regulament aprobat prin Hotărâre a Guvernului

c) paza proprie.

Toate aceste abordări au permis relevarea unor elemente de noutate și contribuții personale teoretice și pragmatice, lucrarea urmărind evidențierea punctelor slabe ale actualului sistem sub aspect teoretic și găsirea unor soluții pragmatice pentru minimalizarea lor. Conceptul de cercetare avut în vedere, pornește de la accepțiunea că numai sarcinile Poliției Locale, poate să ofere soluțiile rezolvării problematicii existente în obținerea performanței de către echipa managerială. În acest sens, mi-am propus ca în cadrul lucrării să tratez câteva probleme care reprezintă elemente de noutate, precum:

reliefarea principalelor aspecte manageriale ale strategiei în corelare cu stilul de muncă eficient în asigurarea ordinii publice în societatea contemporană;

preocupările manageriale pentru implementarea unui stil de lucru activ, participativ al managerilor din cadrul Poliției Locale; o conceptualizarea termenului de stil de muncă;

implicarea managerială în perfecționarea stilului de muncă la nivelul Poliției Locale;

pragmatizarea stilului de muncă al managerilor din cadrul Poliției Locale;

abordarea managementului în activitatea de combatere a fenomenului infracțional, prin cercetări conceptuale și acțiuni practice concrete;

identificarea și analiza caracteristicilor esențiale ale unui management performant în domeniul polițienesc;

tratarea condițiilor, criteriilor, proceselor în complexitatea lor, necesar a fi parcurse pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale managerilor cu subordonații ș.a.

facilitarea înțelegerii scopului activității desfășurate de poliție de către toate persoanele fizice și persoanele juridice, a înțelegerii necesității promovării și extinderii metodelor și tehnicilor moderne de management în Poliției Locale ș.a.

implicarea managerială în perfecționarea stilului de muncă la nivelul Poliției Locale;

Răspunderea pentru coordonarea și îndrumarea activității desfășurate de structurile de pază și protecție enumerate, prevenirea și combaterea infracțiunilor, a altor încălcări de lege din acest domeniu revine Direcției Poliției de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliției Române și Serviciilor Poliției de Ordine Publică din cadrul Inspectoratelor Județene de Poliție, respectiv Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, potrivit competenței.

Pentru obiectivele sau activitățile organizate în sectorul transporturilor feroviare, navale și aeriene, competențele revin Direcției Poliției Transporturi, Secțiilor Regionale de Poliție Transporturi, Serviciilor Județene și Posturilor de Poliție Transporturi.

La nivelul Direcției Poliției de Ordine Publică și Direcției Poliției Transporturi, funcționează câte un serviciu de profil, organizat pe compartimente și linii de muncă. În cadrul Serviciilor Poliției de Ordine Publică din Inspectoratele Județene de Poliție, funcționează Compartimentul Sisteme de Securitate format din ofițeri, din care cel puțin unul este specialist electronist, care au în răspundere controlul, sprijinul și îndrumarea activității desfășurate de structurile de pază și protecție, beneficiarii acestor servicii, precum și monitorizarea activității structurilor de poliție din subordine.

ția Generală de Poliție a Municipiului București în Serviciul Poliției de Ordine Publică este organizat Biroul Sisteme de Securitate. În cadrul structurilor de ordine publică se va desemna unul sau mai mulți polițiști, în funcție de volumul activității pe domeniu, care să răspundă de problematica pe linia pazei, ce va fi evaluat conform indicatorilor specifici.

În mediul rural, activitățile pe linia pazei sunt Biroul Sisteme de Securitate. În cadrul structurilor de ordine publică se va desemna unul sau mai mulți polițiști, în funcție de volumul activității pe domeniu, care să răspundă de problematica pe linia pazei, ce va fi evaluat conform indicatorilor specifici.

În mediul rural, activitățile pe linia pazei sunt efectuate de ofițerii și agenții care încadrează Birourile sau Posturile de Poliție Comunale, în evaluarea cărora se va ține seama și de indicatorii specifici.

În scopul combaterii delictelor care vizează proprietatea instituțiilor sau unităților economice, polițiștii din Compartimentele Sisteme de Securitate desfășoară activități informativ-operative pentru identificarea celor care încalcă legislația în domeniul pazei și protecției obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor, dispunând măsurile legale.

Cele mai periculoase situații de criză de natură să provoace tulburări grave ale ordinii publice ar fi următoarele: acțiunile separatiste; acțiunile terorist-diversioniste; sabotajele; blocările unor obiective civile sau militare, ale căilor de transport terestru, naval, feroviar și comunicații de importanță strategică, a sistemului energetic național; acțiunile de destabilizare a ordinii de drept. Forțele interne care pot desfășura acțiuni dușmănoase și agresive cu atingere a securității naționale pot fi: grupări etnice, grupări infiltrate sau constituite pe teritoriul României, elemente de cercetare-diversiune, grupări constituite pe criterii religioase; grupări sau elemente teroriste, terorist-diversioniste; formațiuni paramilitare constituite din transfugi, exilați, imigranți și mercenari instruiți special pe teritoriul național sau în străinătate, grupuri de indivizi străini sosiți ca turiști, destinați să pregătească, instruiască și eventual să conducă structurile forțelor separatiste; elemente interne dizidente, constituite în organizații legale și controlate din exterior; elemente interne certate cu legea și fără ocupație, angajate cu plată, partide politice și organizații legale angajate în instalarea altui regim decât cel constituțional. De asemenea, au apărut situații de risc, potențiale să tulbure ordinea publică, care ar putea degenera în tulburări grave ale ordinii publice, cu atingere a siguranței statului.

În ultimul timp au apărut în literatura de specialitate concepte, precum managementul situațiilor de criză, care sugerează o preocupare constantă de unire a eforturilor în scopul lichidării conflictelor indiferent de tipul acestora, abordarea complexă și documentară a situațiilor care le generează, cu accent deosebit pe modalități concrete de soluționare a crizei.

Privitor la modalitățile de luare a deciziei în situațiile de criză se impun câteva sublinieri.

o criză se caracterizează și prin modul în care un stat o declanșează și prin modul în care un altul reacționează și își ia deciziile;

numărul factorilor decizionali este un reper interesant. În cazul unei crize grave comportând un risc de război, răspunderea de a urmări situația și de a propune șefului suprem măsurile de luat revine unui foarte mic grup de persoane, cu rang ierarhic ridicat;

membrii riguros selecționați ai unui astfel de grup comunică cu ușurință între ei. O alegere rapidă și prin consens a acțiunilor ce se vor întreprinde este atunci, în principiu, posibilă. Problema pusă de termenele întotdeauna extrem de strânse este astfel mai bine depășită decât adoptând o structură mai complexă;

în schimb, în timpul crizelor prelungite, de o intensitate redusă, comportând mai puține riscuri grave și mai mult timp de a le înfrunta, aplicarea deciziilor ia un caracter mai curând administrativ. Cu cât mai multe persoane sunt implicate și un mai mare flux de informații este prelucrat, cu atât consensul este mai greu de atins;

evaluarea crizelor în mod unitar de către state este un fenomen recent. Desigur, înainte de 1945, în absența unor mijloace moderne de informație, de comunicare și de tratare rapidă a datelor, nu existau structuri ad – hoc în stare de a ajuta șefii de stat în conducerea crizelor. A trebuit să fie așteptat anul 1962 pentru ca să fie înființate, pe lângă cele mai mari puteri, structuri instituționalizate care să permită luarea deciziilor. Pentru a diminua riscurile ce decurg din termenele foarte scurte, din presiunea foarte puternică, din oboseala excesivă, au apărut treptat nenumărate „celule de criză" din ce în ce mai bine dotate, atât în cadrul statelor, cât și al marilor întreprinderi naționale sau multinaționale.

Analiza diagnostic a reliefat aspecte esențiale pe care le prezentăm în continuare.

Principalele aspecte pozitive semnalate sunt:

a) de ordin general:

capacitate de adaptare a structurilor funcționale la schimbările și cerințele mediului socio-economic, precum și la obiectivele naționale impuse de integrare europeană și statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice – NATO;

elaborarea și promovarea actelor normative în conformitate cu standardele Uniunii Europene și acquis-ul comunitar;

b) în domeniul Ordinii și Siguranței Publice

mediu de lucru organizat și disciplinat;

posibilități multiple de pregătire și perfecționare profesională.

Principalele puncte slabe sunt reprezentate de:

a) de ordin general:

dificultăți de comunicare internă care generează o anumită rezistență la schimbare;

insuficientă coerență în adoptarea politicilor și strategiilor subsectoriale;

b) în domeniul Ordinii și Siguranței Publice

număr insuficient de personal în cadrul structurilor operative, fapt ce diminuează capacitatea de acțiune a structurilor de ordine publică;

întârzierea aplicării unora dintre măsurile de reformă stabilite;

întârzierea adoptării și introducerii în dotare a unor metode și mijloace moderne pentru managementul crizelor în timp real;

lipsa evaluărilor riscului de criminalitate în comunitățile locale;

disfuncționalități în asigurarea cu mijloace materiale și financiare.

Polițiștii de proximitate, în cadrul activităților specifice pe care le desfășoară pe raza de competență vor identifica obiectivele la care se impune instituirea pazei fizice, introducerea sistemelor de protecție mecanică și electronică sau completarea și modernizarea acestora, precum și conectarea la dispeceratele de monitorizare locale, notificând despre aceasta, pe baza unei grile, Compartimentelor Sisteme de Pază din cadrul polițiilor municipale și orășenești. Polițiștii din aceste compartimente vor verifica și dispune luarea măsurilor legale pentru securizarea obiectivelor semnalate.

Asociațiile de proprietari vor fi consiliate de polițiștii de proximitate pentru a lua măsuri în vederea introducerii unor sisteme mecanice și electronice adecvate la intrările în scările blocurilor. Totodată, se vor face recomandări, în zonele unde se impune (parcări, alei izolate, locuri în care se încalcă frecvent ordinea și liniștea publică sau activează găștile de cartier, etc.), să se organizeze paza și protecția cu societăți licențiate în sistem de patrulare.

1.2. Documente specifice necesare executării și evidenței serviciului de pază

Aceste documente și evidențe trebuie să existe în toate unitățile asigurate cu oricare din formele de pază prevăzute de lege deoarece sunt indispensabile desfășurării activității de pază deoarece prin ele se ține evidența tuturor activităților si operațiunilor desfășurate de către personalul de pază și evidența activitățiilor de control asupra activității acestuia.

Deciziile manageriale care operaționalizează strategiile și politicile de recrutare a personalului trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

identificarea și atragerea unui număr cât mai mare de candidați pentru a se obține necesarul numeric și calitativ de angajați;

în ce măsură posturile vacante sunt ocupate din interiorul organizației, din rândul propriilor angajați, din exteriorul Ministerului Administrației și Ministerului Internelor, sau prin combinarea acestor două posibilități;

asigurarea concordanței între activitățile de recrutare ale Ministerului Administrației și Internelor și valorile și strategiile acesteia;

măsura în care Ministerului Administrației și Ministerului Internelor preferă să atragă candidați cu calificări satisfăcătoare, care sunt în căutarea unui loc de muncă și care sunt interesați în ocuparea rapidă a posturilor vacante, sau încearcă să atragă pe acei candidați competitivi care au un real interes pentru posturile libere, care au în vedere o carieră pe termen lung și care pot asigura un management performant în domeniul resurselor umane;

preocuparea Ministerului Administrației și Ministerului Internelor de a identifica și atrage o varietate de categorii de candidați;

luarea în considerare a obiectivelor avute în vedere după angajarea personalului inclusiv efectele post-recrutare;

eforturile de recrutare a personalului să ducă la efectele așteptate, inclusiv la îmbunătățirea imaginii de ansamblu a Ministerului Administrației și Internelor, în așa fel încât chiar candidații respinși să-și dezvolte imagini sau atitudini pozitive față de organizație, pe care să le comunice mai departe;

realizarea recrutării personalului într-un timp cât mai scurt și cu cele mai mici cheltuieli posibile.

desemnarea în grupuri speciale de lucru în scopul lărgirii competențelor profesionale;

participarea la alte activități de pregătire: simpozioane, conferințe, seminarii, învățământ la distanță etc.

1.3. Atribuțiile Ministerului Administrației și Ministerului Internelor în asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor și valorilor

Ministerul Administrației și Internelor este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică și sediul în Municipiul București.

Ministerul Administrației și Internelor exercită, conform Constituției și legilor țării, atribuțiile ce îi revin cu privire la:

a) apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private;

b) realizarea Programului de guvernare și a strategiilor în domeniul administrației și ordinii publice și monitorizarea, în numele Guvernului, a elaborării și aplicării programelor de reformă instituțională de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale;

c) funcția și funcționarii publici;

d) activitatea de cadastru, geodezie și cartografie;

e) activitatea privind zonele defavorizate și parcurile industriale;

f) asigurarea ordinii publice;

g) paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor;

h) prevenirea și combaterea faptelor antisociale;

i) respectarea regimului juridic al frontierei de stat;

j) evidența informatizată a persoanei;

k) regimul juridic al străinilor;

l) solicitanții statutului de refugiat și persoanele care au dobândit o formă de protecție în România;

m) apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor, precum și administrarea și protecția Fondului Arhivistic Național.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Ministerul Administrației și Internelor cooperează cu celelalte ministere și cu alte organe de specialitate ale administrației publice centrale și colaborează cu autoritățile administrației publice locale, structurile asociative ale acestora, patronatele și sindicatele, asociațiile și organizațiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum și cu persoanele fizice, în limitele legii.

Ministerul Administrației și Internelor organizează, asigură și desfășoară relații de cooperare cu autoritățile specializate din alte state în domeniile sale de competență, iar prin atașații de afaceri interne sau ofițerii de legătură asigură reprezentarea instituției în raporturile cu autoritățile similare ale statelor cu care România întreține relații diplomatice sau cu organisme și organizații internaționale de specialitate.

1.3.1. Atribuțiile Poliției Române privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

Organizarea pe baze științifice a activității de prevenire, în raport cu gradul necesității sociale, stabilirea mijloacelor și metodelor celor mai eficiente de acțiune, dozarea gradului de intensitate și de continuitate și coordonarea tuturor eforturilor în aceeași direcție formează conținutul strategiei de prevenire.

Prin urmare, este necesară elaborarea unor seturi de instrucțiuni în legătură cu prevenirea diferitelor genuri de infracțiuni.

În prevenirea acestor genuri de fapte antisociale un rol important îl constituie cunoașterea teritoriului de competență. Aceasta se poate realiza prin:

cunoașterea populației, a unităților social-economice, a dinamicii evoluției acestora, a profilurilor agenților economici;

cunoașterea comunității, a specificului relațiilor existente în cadrul acesteia, a potențialelor zone conflictuale;

analizarea și amplasarea pe hartă a localităților, a locurilor unde au fost comise asemenea infracțiuni, în anumite perioade de timp;

analizarea, prin realizarea unor studii, a factorilor ce au favorizat săvârșirea unor astfel de infracțiuni, perioadele de timp în care s-a constat o frecvență mai mare a acestora;

amplasarea de patrule sau de posturi fixe în locurile care, în urma analizei operative s au a studiilor realizate, a rezultat că prezintă potențial criminogen foarte ridicat;

colaborarea cu autoritățile locale în vederea îmbunătățirii climatului social, în scopul prevenirii acestor genuri de infracțiuni;

efectuarea de activități educativ-preventive în rândul tuturor categoriilor de membri ai comunității, dar mai ales a acelora care prezintă un risc victimal curent (copii, femei, bătrâni);

invitarea la analiza situației operative din zona de competență a reprezentaților parchetului, ai instanței judiciare, conducerii corpului gardienilor publici și nu în ultimul rând, a primarului și a unor reprezentanți ai consiliului local.

1.3.2. Atribuțiile polițiștilor din structurile de Ordine Publică privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

Înainte de abordarea principalelor metode operative ce pot fi utilizate de un manager eficient a unei poliții locale, se impune o scurtă trecere în revistă a unor semanticii unor termeni utilizați în continuare.

Astfel, metoda (grecescul methodos – cale, mod de expunere, urmărire, itinerar), reprezintă un mod de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității. Metoda reprezintă aspectul teoretic activ al științei, care jalonează calea dobândirii de cunoștințe noi. Preocupată de reflectarea veridică a fenomenelor studiate, metoda își asigură un caracter științific și o eficiență practică în abordarea realității, în știință, metoda ia naștere prin conversiunea domeniului teoretic enunțiativ în indicații asupra modului cum trebuie abordat obiectul pentru a se obține cunoștințe autentice.

În management, metoda reprezintă modul în care se desfășoară procesul managerial în scopul de a se pune în acțiune factorii umani, materiali și financiari pentru obținerea rezultatelor preconizate de către manager. Metoda managerială reprezintă un ansamblu de căi, reguli și procedee cu ajutorul cărora managerul exercită managementul organizației sau regiei autonome, prin atragerea întregului personal al unității. Necesitatea metodelor manageriale este dictată de dinamica problematicii manageriale a organizației, metodele fiind legate nemijlocit de scopul urmărit de către manager.

Rezultă, deci, că metoda managerială reprezintă modalitatea în care managerul realizează procesul managerial, transformând informațiile în acțiune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu cerințele și urmărind rezultatele maximale.

Direcția Poliției de Ordine Publică, prin serviciul de profil, constituie și actualizează baze de date computerizate, cu următoarele evidențe:

a) societăți licențiate pentru activități de pază și protecție;

b) societăți licențiate pentru proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției;

c) dispecerate zonale de monitorizare avizate;

d) personal de pază atestat și atestatele retrase;

e) societăți cărora li s-a suspendat dreptul de a încheia noi contracte;

f) societăți cărora li s-au anulat licențele.

II. Serviciile Poliției de Ordine Publică din cadrul Inspectoratelor Județene de Poliție, respectiv Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecției persoanelor, conform cadrului legal și dispozițional existent, la nivelul unității teritoriale;

b) realizează monitorizări, controale de fond și controale tematice la obiectivele avute în competență, precum și asupra activității desfășurate pe linia pazei bunurilor de

către subunitățile de poliție teritoriale;

c) efectuează analize de caz, pentru obiectivele date în competență și la cele unde se constată moduri de operare deosebite, urmărindu-se stabilirea cauzelor și împrejurărilor favorizatoare și luarea măsurilor de remediere a deficiențelor și de mediatizare în limitele prevederilor legale;

d) aprobă instructajele pentru personalul de pază înarmat;

e) la începutul fiecărui an calendaristic, elaborează planuri de măsuri pe linia pazei bunurilor și valorilor, cu consultarea șefilor structurilor de ordine publică din mediul urban și rural, pe segmente de activități, cu termene și responsabilități, ce vor fi comunicate polițiilor municipale, orășenești și posturilor comunale, pentru a se acționa în mod unitar, urmărindu-se executarea acestora;

f) desemnează polițiștii care vor face parte din comisiile de examinare și atestare a absolvenților cursurilor de calificare și formare profesională a personalului de pază;

g) când pe raza unor localități sau zone proliferează un anumit gen de fapte privind sustrageri, distrugeri, atacuri și intrare prin efracție ori dacă acestea vizează un anumit domeniu, vor intensifica activitățile specifice, acționând pentru prevenirea producerii acestora și descurajarea elementelor infractoare;

h) primesc, verifică și înaintează Direcției Poliției de Ordine Publică documentațiile pentru licențierea societăților specializate de pază și a celor din domeniul sistemelor de alarmare;

i) primesc, verifică și avizează planurile tematice și de învățământ pentru cursurile de calificare a personalului de pază;

j) avizează planurile de pază ale obiectivelor asigurate cu pază înarmată și cele ale unităților financiar-bancare, indiferent de tipul pazei (înarmată sau neînarmată);

k) avizează planurile de pază ale transporturilor de valori interjudețene și locale;

l) avizează planurile de protecție pentru serviciul de gardă de corp;

m) eliberează atestate pentru personalul de pază și dispune măsura retragerii acestora, la propunerea agentului constatator;

n) avizează personalul de pază pentru serviciul înarmat;

o) înregistrează anual registrele de evidență a contractelor societăților specializate de pază și protecție cu sediul social pe raza de competență, acceptându-se folosirea registrelor existente până la terminarea foilor;

p) avizează proiectele sistemelor de alarmă împotriva efracției destinate obiectivelor aflate pe raza de competență și verifică, după punerea în funcțiune a sistemelor, respectarea proiectului de către executantul lucrării;

r) verifică și avizează documentațiile dispeceratelor zonale de monitorizare și intervenție organizate pe raza teritorială de competență;

s) desfășoară activități specifice pentru depistarea cazurilor de încălcare a legislației în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor;

ș) constată contravenții și infracțiuni în domeniu, conform competențelor;

t) desfășoară activități de documentare și instrumentare a dosarelor penale specifice;

ț) cooperează cu alte formațiuni de poliție pentru realizarea controalelor comune și actualizarea evidențelor.

Serviciile Poliției de Ordine Publică întocmesc și actualizează următoarele evidențe :

a) obiective strategice vulnerabile la acțiuni de natură teroristă, altele decât cele asigurate de Jandarmerie, Poliția Comunitară sau Brigada Antiteroristă a Serviciului Român de Informații;

b) unități financiar-bancare și centre de procesare;

c) obiective asigurate cu pază înarmată;

d) muzee, lăcașe de cult precum și orice alte așezăminte de cultură și artă care dețin bunuri de patrimoniu;

e) personalul avizat pentru serviciul înarmat și a celui tehnic;

f) personal de pază atestat, atestatele retrase precum și evidența personalului calificat;

g) societăți licențiate, filiale, sucursale și punctele de lucru;

h) dispecerate zonale de monitorizare avizate;

i) proiecte ale sistemelor de alarmare avizate;

j) sancțiuni contravenționale aplicate care atrag suspendarea societăților licențiate;

III. Birourile și Formațiunile de Ordine Publică, conform legii, desfășoară următoarele activități:

a) acordă asistență de specialitate, la cerere, conducătorilor de unități în vederea stabilirii de către aceștia a unor modalități eficiente de organizare și executare a pazei sau instalare a mijloacelor mecanice și electronice de securitate, necesare asigurării pazei și protecției bunurilor și valorilor, precum și controlează sistemele de pază adoptate;

b) informează în scris administratorii/asociații, conducătorii agenților economici publici și privați despre obligațiile stabilite de lege cu privire la protejarea patrimoniului;

c) verifică modul în care administratorii/asociații, conducătorii agenților economici publici și privați execută obligațiile stabilite de lege cu privire la protejarea patrimoniului;

d) verifică documentele necesare avizării solicitanților pentru a urma cursurile de calificare pentru agent pază, potrivit competenței;

e) verifică și propune avizarea planurilor de pază ale obiectivelor asigurate cu pază neînarmată;

f) efectuează verificări în teren, urmărind modul de respectare a prevederilor legale privind deținerea, manipularea, depozitarea și transportul de valori monetare;

g) realizează controale și acțiuni punctuale la obiectivele aflate pe raza de competență, pe care le vor comunica și serviciului județean de profil.

Birourile și Formațiunile de Ordine Publică întocmesc și actualizează următoarele evidențe:

a) obiectivele care nu sunt asigurate cu pază și/sau mijloace electronice și mecanice;

b) obiectivele asigurate cu pază neînarmată;

c) personalul avizat pentru înscrierea la cursurile de calificare;

d) casierii colectoare și alte spații de depozitare a valorilor monetare;

e) casele de schimb valutar și amanet, magazinele de bijuterii;

f) agențiile loto-prono și pariuri sportive;

g) centrele comerciale en-gros;

h) unitățile poștale;

i) muzee, lăcașe de cult precum și orice alte așezăminte de cultură și artă care nu dețin bunuri de patrimoniu;

j) stații și depozite petroliere;

k) unități și instituții de învățământ;

Paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenți și reprezentanțe economice străine precum și a valorilor deosebite se asigură cu efective de jandarmi.

Paza cu efective de jandarmi se poate asigura și la sediile unor organisme internaționale care desfășoară activități pe teritoriul țării la cererea expresă a acestora adresată Guvernului României.

La solicitarea persoanelor fizice și juridice în situații ce nu suferă amânare la propunerea Comandantului Jandarmeriei Române Ministerul Administrației și Internelor poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori și transporturi speciale.

Prin „situații ce nu suferă mânare” se înțelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine și tulburarea gravă a ordinii publice, calamități, catastrofe, furturi frecvente din proprietate publică sau privată, care impun luarea de îndată, sub pază, cu efective de jandarmi, a unor obiective, locuri, porțiuni de teren etc. precum și solicitarea venită din partea organelor de stat cu atribuții în domeniul ordinii publice și siguranței naționale în caz de pericol iminent.

Paza cu efective de jandarmi se ridică după încetarea situației deosebite care a impus instituirea acesteia.

Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se face prin Hotărârea Guvernului sau de către Ministerul Administrației și Internelor la propunerea Comandamentului Jandarmeriei Române pentru categoriile de obiective luate în pază.

Protecția demnitarilor români și a celor străini pe timpul șederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru și a reședințelor acestora se asigură de Serviciul de Protecție și Pază conform atribuțiilor prevăzute în Legea de organizare și funcționare a acestora.

Obiectivele, bunurile, valorile și transporturile speciale ce urmează a fi păzite cu efective de jandarmi, personalul, mijloacele financiare și materiale necesare se stabilesc prin Hotărâri ale Guvernului.

Unitățile bugetare și sediile misiunilor diplomatice precum și unitățile extrabugetare de interes strategic sau care dețin instalații ori obiective de o importanță deosebită națională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi care sunt exceptate de la plată se stabilesc prin Hotărâri ale Guvernului.

Paza obiectivelor cu efective de jandarmi se organizează și se execută potrivit planului de pază întocmit de comandantul unității militare a jandarmeriei și de comandantul unității beneficiare de pază.

În unitățile unde funcționează concomitent pază cu efective de jandarmi și pază proprie, aceasta din urmă se integrează în sistemul unic de pază, unitatea de jandarmi va efectua verificarea, avizarea, dotarea cu arme de foc, instruirea și controlul personalului din paza proprie.

În misiunile lor de executare a pazei unor obiective importante, bunuri sau valori, efectivele de jandarmi le revin o serie de sarcini și atribuții ce sunt stabilite prin planul de pază, dar și cele care rezultă din instrucțiunile și dispozițiile ce reglementează activitatea acestor forțe, cooperează în permanență cu unitățile teritoriale de poliție în scopul cunoașterii și înlăturării unor neajunsuri, executarea în comun a unor activități etc.

1.1.- Paza proprie

Obiectivele, bunurile și valorile, altele decât cele care datorită valorii, importanței ori specificului lor, nu sunt asigurate cu pază cu efective de jandarmi, dar necesită a fi păzite în mod permanent cu personal anume angajat se pot asigura prin pază proprie.

Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor și a valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea și vulnerabilitatea pe care le prezintă aceste unități și locurile din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfășoară activitatea, punctele de acces și alte criterii specifice.

Răspunderea în organizarea pazei proprii revine conducerii unității respective cu sprijinul de specialitate al organelor de poliție locale pentru întocmirea planului de pază, precum și în cazul modificării acestuia.

Acest sistem de pază se organizează în formații de pază compuse din paznici, portari, controlori acces sau alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază, necesare acoperirii posturilor și schimburilor stabilite prin planul de pază și a normelor prevăzute.

Selecția, încadrarea, echiparea, dotarea personalului de pază, instruirea, planificarea activității și controlul acesteia se efectuează de către șef serviciu sau împuternicit cu probleme de pază și șef tură la unitățile care au peste 20 număr de posturi.

Dacă numărul de posturi personal de pază este sub 20 conducătorul unității va numi prin decizie un salariat care să îndeplinească atribuțiile șefului de pază numit „împuternicit cu probleme de pază”.

În cazul unităților grupate pe un anumit spațiu (aceeași clădire, ori clădiri separate, dar cu același acces) conducătorii acestora, cu avizul poliței, pot organiza paza în comun, stabilind în același timp obligațiile și răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.

La celelalte unități unde nu se poate realiza un sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.

Personalul din pază proprie va fi dotat cu uniformă, echipament de protecție și însemne distinctive pe care le va purta numai în timpul serviciului.

Cu avizul poliției personalul din paza proprie a unităților, poate fi dotat cu arme de foc, arme albe, bastoane de cauciuc, spray-uri iritant lacrimogene și alte mijloace de apărare individuală, în raport de importanța obiectelor, bunurilor și valorilor păzite.

În contextul Legii 333/2003 sunt considerate ca făcând parte din sistemul pazei proprii și următoarele:

– Paza de câmp. Conducătorii de unități care dețin cu orice titlu terenuri agricole sunt obligați să organizeze paza proprie de câmp. Personalul de pază de câmp este obligat să asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole date în consemn și să sesizeze la timp organele competente despre producerea de calamități, apariția unor dăunători și alte evenimente de natură să producă pagube agriculturii sau care produc poluarea mediului din zonă.

– Paza în comune și sate. Această categorie de pază revine primarilor care sunt obligați să ia măsurile pe care le consideră necesare astfel ca în comune și sate să se asigure paza bunurilor publice și ale cetățenilor, de către locuitorii acestora prin rotație, conform hotărârilor consiliilor locale, după consultarea prealabilă a locuitorilor.

Paza în comune și sate se execută pe timpul nopții prin rotație de către bărbați care vor îndeplini condițiile prevăzute de lege, care domiciliază în localitățile respective și în conformitate cu planul de pază avizat de organele de poliție locale, care vor efectua instruirea și controlul activității de pază comunală. Persoanele care datorită profesiei sau nu îndeplinesc condițiile legale pentru a efectua pază comunală vor achita contravaloarea prestației neefectuate în cuantumul prevăzut de Hotărârea Consiliului local sau în contrapartidă cu efectuarea altor servicii comunitare. Sunt scutiți de paza comunală pensionarii, bolnavii cronici incurabili ori cu deficiențe fizice care îi fac inapți serviciului de pază, persoanele care au peste 60 ani, militarii, polițiștii, preoții și pompierii.

1.2.- Paza cu efective ale poliției locale

O altă formă de pază pentru asigurarea protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor deținute de persoanele fizice și juridice o constituie paza cu efective ale poliției comunitare ce își desfășoară activitatea în baza Legii 371/20.09.2004.

Poliția locală funcționează ca o instituție publică cu personalitate juridică de interes cetățenesc, care prestează servicii de pază a bunurilor, participă la apărarea ordinii și liniștii publice, vieții și integrității persoanelor, a celorlalte drepturi și interese legitime ale comunității.

Activitatea polițiștilor locali se desfășoară pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat prin Hotărâre a Guvernului.

Organizarea și executarea pazei bunurilor, valorilor de orice fel deținute, transportul acestora și a altor prestații de pază, precum și participarea la apărarea ordinii și liniștii publice se realizează pe bază de contracte încheiate între Poliția comunitară cu primarii, agenții economici publici sau privați, instituțiile, asociațiile de orice natură, persoanele fizice sau juridice după caz.

Paza cu polițiști locali se execută conform planului de pază întocmit de comandanții poliției comunitare și beneficiari, aprobat de comisia locală și cu avizul de specialitate al poliției locale.

În activitatea lor de executare a serviciului la obiectivele încredințate polițiștilor locali le revin o serie de obligații printre care cooperarea cu organele de poliție și sesizarea acestora când constată săvârșirea unor infracțiuni de natură a prejudicia avutul public și privat, fapte îndreptate asupra persoanelor, producerea de incendii, calamități.

Pe linia colaborării cu poliția locală, unităților de poliție le revin următoarele atribuții:

avizează încadrarea personalului poliției comunitare, înarmarea acestuia și a planurilor de pază;

controlează, îndrumă și acordă asistență de specialitate în organizarea și funcționarea activității de pază, instruirea, pregătirea personalului;

sprijină polițiștii comunitari în îndeplinirea atribuțiilor privind paza bunurilor și a valorilor încredințate și solicită cooperarea acestora la luarea măsurilor de asigurare a ordinii și liniștii publice în zona obiectivelor asigurate cu pază de către polițiștii locali;

retrage avizul dat la încadrare, în cazul în care personalul poliției locale săvârșește fapte incompatibile cu calitatea de polițist comunitar sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

CAP.2 ATRIBUȚIILE CONDUCĂTORILOR DE UNITĂȚI, PERSONALULUI DE PAZĂ ȘI ȘEFULUI FORMAȚIEI PAZĂ

2.1. Baza legală a conducătorilor Poliției Locale

În legea de organizare și funcționare a Poliției locale se stipulează finalitatea acesteia precizându-se că: „activitatea Poliției Locale constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei (cetățeanului n.n.), al comunității, precum și în sprijinul statului exclusiv pe baza și în executarea legii". Acest lucru înseamnă că toate obiectivele pe care le are instituția Poliției locale derivă din această finalitate. Atribuțiile (obiectivele) Poliției locale pot fi incluse în cele trei mari categorii de obiective pe care le-am identificat, iar ponderea cea mai mare o au obiectivele din prima categorie, respectiv rezolvarea misiunilor și sarcinilor. Cele mai importante misiuni ale Poliției locale se regăsesc chiar la începutul capitolului trei din Legea Poliției Locale nr. 155 din 12 iulie 2010. Acestea sunt: „veghează la integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea privată și publică, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale comunității" și „aplică măsuri de menținere a ordinii și liniștii publice, a siguranței cetățeanului, de prevenire și combatere a fenomenului contravențional și de identificare și contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la libertatea, sănătatea și integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, precum și a altor interese legitime ale comunității."

Poliția Locală capătă puteri sporite datorită Legii 155/2010. Vreau să subliniez că polițiștii locali au noi atribuții în : “prevenirea și descoperirea infracțiunilor în domenii ca ordinea și liniștea publică, paza bunurilor; circulația pe drumurile publice; disciplina în construcții, afișajul stradal, protecția mediului; activitatea comercială și evidența persoanelor”.

Permanent am in vedere că personalul Poliției Locale este compus din funcționari publici și persoane contractuale,  în conformitate cu prevederile legii. Acesta funcționează în baza HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului – cadru de organizare și funcționare al Poliției Locale și a ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 92/5.05.2011 privind Metodologia de elaborare a planului de ordine și siguranță al poliției locale.

Aceste activității complexe depășesc cu mult posibilitățile unui sigur funcționar de poliție. Realizarea cu succes a acestor obiective presupune cooperarea totală, pe toate și între toate nivelele ierarhice. Mai mult decât atât, presupune conștientizarea necesității efortului comun, care nu mai reprezintă o alternativă în logica muncii ci o obligație profesională. Membrii instituției Poliției Locale, fie că fac parte din personalul de conducere sau de execuție trebuie să aibă abilități și deprinderi de a lucra în echipă. Conceptul de echipă de lucru, de echipă managerială este fundamental în acest tip de instituție.

Succesul unor asemenea demersuri creează obligativitatea cooperării externe, cu partenerii sociali. Realizarea unor servicii eficace presupune relații de cooperare cu autoritățile locale, cu cele publice și în primul rând cu cetățeanul. Reglarea raporturilor cu individul – cetățean reprezintă un obiectiv fundamental în implementarea cu succes a structurilor de poliție locală. Cu toate că este mai greu de acceptat, astăzi, transparența poliției în relația cu cetățeanul este un obiectiv strategic pe care reprezentanții poliției trebuie să îl îndeplinească.

Autoritatea teritorială de ordine publică, organism comunitar cu rol consultativ menit să desfășoare activități în folosul comunității poate fi răspunsul la necesitatea cooperării. Rămâne de văzut în ce măsură corpul managerial al Poliției locale se va adapta noilor realități ale României de azi, realității dinamice și în continuă schimbare, generate, în primul rând, de alinierea deplină a țării noastre în Uniunea Europeană, în special pentru trecerea poliției de ordine și siguranță de la Ministerul de Interne la Ministerul Administrație, respectiv la Poliția Locală, așa cum ea funcționează in multe țări (Belgia, Olanda, Spania, etc).

2.2. Managementul poliției locale

Include acele activități, demersuri care au drept scop asigurarea eficienței unității de poliție, rezolvarea sarcinilor și obiectivelor propuse sau ordonate. Marea majoritate a indicatorilor după care se stabilește gradul de profesionalism al unității de poliție sunt legați de eficiență. Nu vedem eficiența ca un concept pur economic, ci ne referim la o eficiență socială tradusă prin îndeplinirea tuturor standardelor, inclusiv morale de către poliție. Această eficiență socială se exprimă prin prestigiul unității de poliție, prin imaginea în raport cu opinia publică și cu comunitatea. Am inclus în acest sector următoarea problematică: sistemul informațional; decizia; metodele; controlul; evaluarea.

Sistemul informațional – văzut ca un ansamblu de date, informații, fluxuri și circuite informaționale precum și mijloace de tratare a informațiilor ce permit realizarea sarcinilor. Componentele sistemului informațional sunt: date, informații, circuite, proceduri, fluxuri informaționale și mijloace de tratare a informațiilor. Rolul sistemului informațional nu mai trebuie argumentat. Principalele funcții îndeplinite sunt: decizională, operațională/operativă și de documentare.

La baza sistemului informațional stă actul de comunicare. Chiar dacă avem o structură flexibilă a sistemului informațional și o logistică adecvată, dacă nu avem dobândite abilități și capacități de comunicare, de schimbare a informațiilor, sistemul informațional nu funcționează.

Decizia – definită drept alegerea dintre mai multe posibilități, este elementul cheie al managementului, ea punându-și amprenta asupra stilului de conducere. Dacă comunicarea, stresul, motivarea sunt asemănătoare și pentru conducători și pentru conduși, luarea deciziei este responsabilitatea exclusivă a liderului – chiar și atunci când deciziile sunt produsul unei activități de grup.

Există decizii programate/administrative și decizii neprogramate, mai complexe, presupunând investigații și gândire din partea liderului. Unii lideri se descurcă mai bine decât alții în situația în care trebuie să ia decizii neprogramate. Din acest punct de vedere se pot dezvolta abilități prin care deciziile complexe să fie luate cu o mai mare ușurință. Decizia intervine în toate funcțiile manageriale: planificare, organizare, conducere și control. Pentru fiecare secvență trebuie realizate trei sarcini: rezolvarea problemelor care apar, luarea deciziei și comunicarea. Luarea deciziei are un caracter procesual și cuprinde o succesiune de activități: pregătirea deciziei – identificarea problemei, obținerea informațiilor necesare, selecționarea, organizarea și prelucrarea informațiilor, elaborarea variantelor de acțiune și a proiectelor planurilor de măsuri; adoptarea deciziei – analiza și compararea avantajelor și dezavantajelor fiecărei variante, alegerea variantei celei mai avantajoase sau a celei mai puțin dezavantajoase; aplicarea deciziei – comunicarea deciziei, explicarea și argumentarea ei, organizarea acțiunii practice, controlul deciziei și reglarea acțiunii atunci când apar abateri, evaluarea rezultatelor finale.

Metodele – reprezintă, în linii generale, un mod de a acționa spre a ajunge la un scop. Prin ele deciziile sunt materializate, transpuse în programe, planuri și prognoze. Există metode generale de management și metode specifice. Raportat la unitățile de poliție, analiza diagnostic, ședința și delegarea sunt considerate metodele generale cele mai des folosite. Dintre metodele și tehnicile specifice amintim:

pentru optimizarea deciziilor în condiții de incertitudine – tehnica pesimistă (Wald), tehnica optimistă (Hurwicz), tehnica minimalizării regretelor (Savage), metoda arborelui decizional.

pentru creșterea creativității – brainstorming-lui, matricea descoperirilor, analiza valorii.

pentru proiectarea structurii organizatorice și a sistemului informațional -regulamentul de organizare, organigrama, fișa postului, diagrame de flux.

pentru amplificarea eficacității managerului – programarea și organizarea muncii, optimizarea raporturilor cu subordonații, tabloul de bord.

Controlul – constă în supravegherea funcționării sistemului condus, în anumite limite considerate normale precum și cu compararea rezultatelor obținute cu cele planificate sau cu obiectivele stabilite. Controlul poate fi preventiv – realizat pentru a preveni abaterile potențiale, erorile posibile și previzibile sau corectiv – asigură, fie aducerea sistemelor tehnice și umane la regimul normal de funcționare, fie corectarea abaterilor de la traseul inițial centrat pe obiective.

Specialiștii văd controlul ca un proces care parcurge următoarele etape: stabilirea obiectivelor urmărite; alegerea criteriilor de măsurare și a standardelor la care se vor raporta activitățile analizate; obținerea informațiilor despre aceste activități; compararea acestora cu obiectivele activității controlate; adoptarea unor decizii privind continuarea activității, fie îmbunătățirea ei. Controlul este mai complex și are o pondere mai mare în activitatea de conducere cu cât managerul este situat mai sus în ierarhie. Evaluarea – reprezintă un proces de obținere a informațiilor asupra activității analizate, de comparare a lor cu anumite obiective sau standarde, de adaptare a unor decizii evaluate. Unii experți consideră evaluarea ca o funcție managerială distinctă, alții o includ în control. Evaluarea este mai complexă decât controlul, având alte mijloace de materializare: rapoarte sau dări de seamă statistice, planul principalilor activități, analiza situației operative, ședința consfătuirii. Evaluarea poate fi sinonimă cu estimarea. Prin evaluare se determină valoarea unor activități și acordarea de calificative în funcție de standardele avute în vedere. Din acest punct de vedere, evaluarea încheie procesul decizional în sensul că în urma calificativului, acesta este îmbunătățit, suprimat sau continuat în altă formă. Pentru unitățile de poliție, analiza situației operative este metoda cea mai uzuală de evaluare a activității și de radiografiere a ei.

Am realizat această incursiune sintetică în problematica generală a managementului, pentru a vă da posibilitatea să vă formați o imagine de ansamblu asupra complexității managementului la nivelul Poliției. Cele cinci sectoare, adaptate de noi, constituie domeniile de interes pentru fiecare manager, indiferent de nivelul de management pe care se află. Abordarea complementară și situațională a acestor sectoare, în ciuda sentimentului că unele sunt mai importante decât altele constituie una din cele mai importante abilități care trebuie formată la manageri.

2.3. Atribuțiile conducătorilor Poliției Locale

Conducătorii unităților în care funcționează sisteme de pază, au următoarele atribuții:

răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin, cu orice titlu;

analizează temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unităților respective, cu specificul producției și cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza și stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unității de jandarmi care a aprobat planul de pază;

asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecționarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice și profesionale necesare acestei activități;

iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază și controlează modul în care acesta își execută atribuțiile de serviciu;

asigură executarea amenajărilor și a instalațiilor necesare desfășurării serviciului de pază, precum și introducerea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor tehnice de legătură, de pază și de alarmă împotriva efracției;

asigură echiparea personalului de pază cu uniformă și însemne distinctive, în condițiile legii;

asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, polițiști comunitari ori cele ale societăților specializate destinate serviciului de pază și fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a acestuia;

încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracției, numai cu societățile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici cărora li s-a acordat licența, după caz, de către I.G.P.R.;

asigură spațiile și amenajările necesare păstrării în deplină siguranță a armamentului și a muniției destinate serviciului de pază;

stabilesc reguli privind accesul și circulația în interiorul obiectivului păzit;

stabilesc responsabilități pentru șefii compartimentelor de muncă, în ceea ce privește paza și siguranța utilajelor și instalațiilor.

În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:

să cunoască locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităților păzite;

să păzească obiectivul, bunurile și valorile nominalizate în planul de pază și să asigure integritatea acestora;

să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și cu dispozițiile interne;

să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit infracțiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să oprească și să predea poliției pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri;

sa incunostinteze de indata șeful sau ierarhic si conducerea unității beneficiare despre producerea oricărui eveniment in timpul executării serviciului si despre masurile luate;

in caz de avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apa, combustibili ori de substanțe chimice, la rețelele electrice sau telefonice si in orice alte imprejurari care sunt de natura sa producă pagube, sa aducă de indata la cunoștința celor in drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri pentru limitarea consecințelor evenimentului;

in caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunțe conducerea unității si politia;

sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in caz de dezastre;

sa sesizeze politia in legătura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unității si sa-si dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin politiei pentru prinderea infractorilor;

sa păstreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atribuțiilor, are acces la asemenea date si informații;

sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție si armamentul cu care este dotat si sa facă uz de arma numai in cazurile si in condițiile prevăzute de lege;

sa poarte uniforma si insemnele distinctive numai in timpul serviciului, cu excepția locurilor de munca unde se impune o alta ținuta;

sa nu se prezinte la serviciu sub influenta băuturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de băuturi in timpul serviciului;

sa nu absenteze fără motive temeinice si fără sa anunțe in prealabil conducerea unității despre aceasta;

sa execute intocmai dispozițiile șefilor ierarhici, cu excepția celor vădit nelegale, si sa fie respectuos in raporturile de serviciu;

sa execute, in raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum si orice alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit planului de paza;

sa respecte consemnul general si particular al postului.

Șeful formației de paza, pe lângă obligațiile prevăzute și pentru personalul de pază are următoarele atribuții:

sa organizeze, sa conducă si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;

sa informeze de indata conducerea unității si politia despre evenimentele produse pe timpul activității de paza si sa tina evidenta acestora;

sa propună conducerii unității masuri pentru perfecționarea activității de paza;

sa tina evidenta armamentului si a muniției din dotarea personalului de paza, sa asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;

sa execute programul de pregătire profesionala specifica a personalului de paza din subordine.

CAP.3 PAZA TRANSPORTURILOR DE BUNURI SI VALORI

3.1. Concepte privind paza transporturilor bunurilor și valorilor

Paza transporturilor bunurilor și valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale și pietre prețioase, se asigură cu mijloace de transport anume destinate și se realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societăți specializate de pază și protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii.

Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniții, tehnica de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate și se asigură cu efective de jandarmi, cu excepția celor organizate și executate cu efective ale Ministerului Apărării Naționale.

Paza transporturilor bunurilor și valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.

Paza transporturilor de bunuri și valori sau a celor cu caracter special se organizează și se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităților la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparținând unor instituții cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale.

Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile și valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor și valorilor care se transporta, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general și particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice și de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

De regulă, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se efectuează pe timp de zi.

Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puțin o persoană înarmată, în cadrul localității, și de minimum două, în afara acesteia.

Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor și valorilor, precum și a celor speciale, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale și pietre prețioase, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unității care asigură efectivele de pază și cel al unității beneficiare, prin planul de pază și prin contract.

Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor și valorilor, inclusiv a

celor cu caracter special,constând în arme, muniții, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, beneficiarii vor asigura, după caz, condiții corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:

a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;

b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum și pentru echipajele care asigură paza acestora;

c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.

Bunurile și valorile cu caracter special se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înțelegerii dintre părți. Mijloacele auto destinate transportului bunurilor și valorilor sau celui cu caracter special se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare și supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, a valorilor și produselor speciale transportate, și se echipează cu tehnică de comunicații radio pe frecvențele aprobate conform legii.

În cazul transporturilor bunurilor și valorilor constând în valori științifice, tehnice, de cultură și artă sau al celor cu caracter special, constând în arme, muniții, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, conducătorul unității asigura cel puțin un echipaj de însoțire pentru paza și protecția bunurilor sau a valorilor respective.

Transportatorii de bunuri sau valori au obligația monitorizării permanente a derulării transporturilor și sesizării de urgență a poliției în caz de pericol

Pentru asigurarea pazei obiectivelor sunt realizate structurii de pază de către șefului structurii administrativ teritoriale respectând următoarea procedură : – autorizează Poliția Locală pentru paza obiectivelor; – identifică și ia în evidență obiectivele care necesită ași asigura paza.

La solicitarea șefului structurii administrativ teritoriale, Poliția Locală va emite avize de principiu cu privire la obiectul de activitate al structurii care urmează a se înființa ori care își extinde activitatea (pază obiective).

Pentru autorizarea funcționării structurii de pază, persoanele din conducerea acestora vor depune la inspectoratul județean de poliție în a cărui rază teritorială își are sediul primăria, pe lângă documentele arătate la avizare, și alte documente privind: solicitarea autorizării, situația medicală și atestarea psihologică a persoanelor cu funcții, avizarea pentru uniformă și însemnul acordat și alte documente privind pregătirea corespunzătoare atribuțiilor ce le revin tuturor persoanelor.

Conform legii privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, societățile comerciale, indiferent de forma capitalului social, instituțiile publice și alte structuri care au produse ori avuții cu orice nume, sunt obligate să asigure paza acestora. Pentru poliția locală este necesară identificarea și luarea în evidență a unităților economice la care este necesară paza bunurilor și valorilor pentru a se urmări respectarea dispozițiilor legale : 

execută activități de control, sprijin și îndrumare în domeniul pazei la structurile de pază de pe raza de competență

recunoașterea în teren a amplasamentului viitorului obiectiv;

planul de pază;

dosarul de pază

atestă personalul în scopul executării muncii de supraveghere a structurilor, a produselor, a valorilor și escorta acestora.

3.2. Activități de intervenție specifice Poliției Locale

Pentru soluționarea evenimentului sesizat în situații complexe sau în cazuri particulare (din competența altor structuri de poliție) efectivele de poliție locală întreprind următoarele măsuri:

a) în cazurile în care intervenția urmează să se realizeze împreună cu alte structuri competente în soluționarea evenimentului semnalat (pompieri, ambulanță, jandarmi, etc.) polițiștii locali vor contacta forțele cu care se cooperează pentru asigurarea sincronizării intervenției, direct sau prin ofițerul de serviciu al structurilor implicate/Centrul Operațional și Apeluri de Urgență;

b) în toate cazurile privind menținerea ordinii și siguranței publice polițiștii sosiți la locul producerii evenimentului, vor coordona acțiunea tuturor forțelor participante, solicitând sprijin, după caz, ofițerului de serviciu; 

c) în situația în care evenimentul sesizat este de competența altor structuri de poliție decât cea din care provin aceștia vor lua primele măsuri ce se impun, și vor aștepta, după caz, sosirea echipelor competente la locul producerii evenimentului. În funcție de situația existență, vor solicita sprijin ofițerului de serviciu al structurilor implicate/Centrul Operațional și Apeluri de Urgență în vederea luării măsurilor preliminare în cazul evenimentelor care nu sunt de competența acestora;

d) după alertarea acestora, structurile competente să soluționeze evenimentele semnalate se vor deplasa imediat la locul producerii evenimentului semnalat, contactând, după caz, echipele de poliție prezente la fața locului producerii evenimentului cărora le vor indica timpul în care vor ajunge la evenimentul sesizat și măsurile preliminare recomandate a fi luate în funcție de specificul cazului;

e) în cazul evenimentelor semnalate în afara zonelor de competență a acestora, polițiștii alertați de către ofițerul de serviciu sau Centrul Operațional și Apeluri de Urgență, indiferent din ce structură fac parte, se vor deplasa la locul producerii evenimentului și vor lua măsurile preliminarii necesare;

f) în cazul evenimentele produse în timpul deplasării trenurilor de călători sau marfă, când este necesară intervenția de urgență, polițiștii alertați indiferent din structura din care provin, vor aștepta trenul respectiv în prima stație unde acesta are oprire, pentru luarea primelor măsuri ce pot fi întreprinse în vederea soluționării evenimentului sesizat, comunicând în acest sens cu personalul autorizat aflat în tren, direct sau prin intermediul lucrătorilor poliției transporturi sau al ofițerului de serviciu;

g) în cazul evenimentelor produse în mediul rural, în situația în care nu se pot contacta lucrătorii poliție locale pe raza căruia este produs evenimentul, se vor contacta lucrătorii posturile de poliție învecinate care se vor deplasa pentru confirmarea veridicității acestuia și luarea măsurilor preliminare până la sosirea echipelor de intervenție din cadrul birourilor de poliție rurală. De asemenea, aceștia se vor deplasa imediat și în cazurile în care este necesară sprijinirea de urgentă a lucrătorii posturilor comunale învecinate, la solicitarea directă a acestora sau a funcționarului de serviciu de la polițiile municipale și orășenești de care sunt arondate sau a Centrului Operațional și Apeluri de Urgență. 

h) în cazul în care apelul de urgență nu se confirmă, polițiștii locali sosiți primi la locul evenimentului semnalat, vor anunța imediat ofițerul de serviciu/Centrul Operațional și Apeluri de Urgență pentru verificarea adresei comunicate și anunțarea celorlalte structuri implicate. În cazul în care comunicația cu structurile cu care se cooperează se realizează pe canale comune aceștia vor comunica direct cu acestea datele despre situația existentă. 

Intervenția pentru aplanarea situațiilor sesizate, luarea măsurilor legale și menținerea ordinii și siguranței publice trebuie realizată în așa fel încât polițistul (polițiștii) aflat la fața locului să nu fie expuși riscului ultragierii ori vătămării corporale. În acest sens, pentru sincronizarea intervenției și luarea măsurilor legale vor cere sprijin prin dispecerul sau ofițerul de serviciu altor echipaje ori polițiști, în funcție de complexitatea evenimentului
Polițistul, care s-a prezentat la locul evenimentului, îi va comunica dispecerului natura evenimentului, ora sosirii la fața locului, ce a constatat, activitățile efectuate pentru întocmirea fișei faptei sesizate prin S.N.U.A.U. 112. 

Intervenția la evenimentele sesizate prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112

Pentru realizarea unei intervenții rapide și eficace în soluționarea situațiilor sesizate, se impune ca luarea măsurilor legale și menținerea ordinii și siguranței publice să se realizeze conform principiului „cel mai aproape polițist de locul producerii evenimentului sesizat intervine”. Astfel efectivele de poliție locala, la recepționarea unui eveniment aflat în apropierea acestora sunt obligate să intervină și să-și precizeze poziția față de locul semnalării acestuia (în situația în care nu sunt dotate cu GPS).

În aplicarea principiului menționat, în cazul în care la locul evenimentului sesizat se prezintă polițiști care nu sunt competenți pentru soluționarea evenimentului sesizat, efectivele din structurile competente să soluționeze cazul semnalat prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, sunt obligate să se deplaseze în cel mai scurt timp locul producerii acestuia și să comunice timpul în care vor ajunge la cazul respectiv. De asemenea în funcție de complexitatea cazului semnalat, sunt obligate să comunice echipelor de poliție prezente la fața locului producerii evenimentului măsurile preliminare recomandate a fi luate în funcție de specificul cazului.

Pentru soluționarea în timp operativ a unor evenimente deosebite se introduce codul ROSU urmat de un indicativ, a cărei semnificație este următoarea, în funcție de cazul sesizat:

a) roșu – minor: dispariție de minori

b) roșu – siguranță: atentat terorist sau instituirea nivelului critic de alertă teroristă 

c) roșu – Năvod: semnalarea dispariției unui autovehicul 

d) roșu – misiune: ultraj asupra unui polițist aflat în misiune

e) roșu – armat: atac armat asupra unor persoane, obiective economice

f) roșu – violent: omor, tâlhărie, răpire sau sechestrare de persoane

g) roșu – civil: producerea unor situații de urgență civilă

h) roșu – rutier: producerea unui accident grav de circulație

La primirea codului ROȘU urmat de indicativul respectiv, polițiștii alertați/aflați aproape de locul evenimentului semnalat vor înceta orice activitate, cu excepția celor care impun neapărat prezența polițistului și se vor deplasa urgent, în funcție de situație, la locul evenimentului semnalat sau vor intensifica supravegherea pentru identificarea obiectivelor semnalate (minori, persoane, autovehicule, etc.).

Pentru soluționarea evenimentelor semnalate în cazurile din competența lor semnalate prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență – SNUAU, polițiștii locali întreprind următoarele măsuri:

a) primesc datele necesare intervenției;

b) se deplasează în cel mai scurt timp la locul producerii evenimentului semnalat, solicitând concomitent și alte date necesare intervenției (date suplimentare pentru localizarea evenimentului, măsurile preliminare pentru evenimentul semnalat, etc.);

c) după prezentarea la locul evenimentului semnalat și lămurirea situației comunică imediat funcționarului de serviciu al structurii din care face parte sau dispecerului din cadrul Centrului Operațional și Apeluri de Urgență (în situația în care acesta nu poate fi contactat), dacă evenimentul se confirmă sau nu, dacă este de competența lor, măsurile luate precum și dacă este necesară intervenția altor structuri;

d) în cazuri de urgență solicită sprijinul echipajelor de poliție locală aflate în imediata apropiere;

e) lucrătorii posturilor de poliție locale se vor deplasa imediat la locul producerii evenimentului sesizat pentru soluționarea acestuia și vor solicita, după caz, sprijinul birourilor de poliție rurală din cadrul polițiilor municipale sau orășenești de care sunt arondați sau a lucrătorilor posturilor de poliție comunale învecinate.

Transportul valorilor importante constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale și pietre prețioase, valori științifice, tehnice, de cultură și artă, se asigură cu mijloace de transport anume destinate și se realizează după caz cu jandarmi, polițiști comunitari, personal propriu sau al unei societăți specializate de pază și protecție înarmați cu arme de foc în condițiile legii. Transporturile cu caracter special constau transportul armelor, munițiilor, tehnică de luptă, materii nucleare sau de altă natură, explozive, stupefiante sau substanțe toxice sau radioactive ori a altor materii sau substanțe periculoase și se efectuează cu mijloace de transport anume destinate și se asigură, cu jandarmi, cu excepția celor organizate și executate cu efective ale Ministerului Apărării Naționale.

Paza transporturilor bunurilor și valorilor importante sau a produselor cu caracter special aflate în tranzit pe teritoriul României pe cale ferată ori rutieră se asigură cu efective de jandarmi.

Efectivele necesare pazei transportului bunurilor și valorilor se stabilesc de comun acord de către conducătorii unităților care asigură efectivele de pază și beneficiari, prin planul de pază avizat de organele de poliție și prin contract, avându-se în vedere cuantumul, importanța acestora, situația operativă, mijloacele de transport folosite, durata, condițiile meteo și reglementările legale în vigoare. Indiferent de materia transportului, paza acestuia se va asigura de cel puțin o persoană înarmată în localitate și două persoane în afara localității.

Condiții pentru executarea serviciului pentru efectivele care asigură paza transportului:

compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă pentru transportul pe calea ferată;

autovehicule blindate și semiblindate sau special amenajate pentru transportul valorilor sau produselor speciale precum și pentru echipajele care asigură paza acestora;

compartimente special amenajate sau rezervate pentru transporturi navale sau aeriene.

Mijloacele destinate transportului de valori și bunuri sau cele cu caracter special trebuie să fie dotate cu dispozitive tehnice de pază și alarmare corespunzătoare și amenajate în acest scop, certificate potrivit legii care să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, valorilor și produselor speciale, transportate și se echipează cu tehnică de transmisiuni radio, pe frecvențele aprobate conform legii.

Autovehiculele care în mod curent sunt folosite pentru transportul unor valori de mai mică importanță vor fi prevăzute cu casete metalice fixate pe caroserie dotate cu încuietori, sistem de alarmă și vor fi însoțite de una sau mai multe persoane desemnate de conducerea unității sau agentul de pază.

Conducătorii unităților sunt obligați să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecție și sisteme de alarmă împotriva efracției în locurile de păstrare, depozitare și manipulare a valorilor, bunurilor și suporturi de stocare a documentelor, datelor și informațiilor cu caracter secret de stat, precum și în locurile unde se desfășoară activități care au un asemenea caracter.

Proiectele ce vizează măsurile arătate se avizează de instituțiile abilitate potrivit actelor normative cu privire la protecția informațiilor clasificate.

Elementele de protecție mecano-fizice încorporate în imobilele destinate păstrării, depozitării, manipulării bunurilor și valorilor de orice fel trebuie să fie certificate să reziste la efracție, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit.

Prin sisteme de alarmă împotriva efracției în sensul legii se înțelege un ansamblu de echipament electronic compus din centrală de comandă și semnalizare optică și acustică, detectoare de prezență, antișoc și acustice, butoane și pedale de panică, control acces și televiziune cu circuit închis, cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor, de natură să asigure protecția obiectivelor și persoanelor.

Instalarea și modificarea sistemelor de alarmă împotriva efracției se realizează numai după ce au fost avizate proiectele de către unitatea de poliție competentă.

3.3. Denumirea, rolurile și atribuțiile agenților de protecție

1. Șeful dispozitivului

Alege și instruiește personal agenții de protecție cu care va lucra în dispozitiv, stabilește ținuta și armamentul din dotare, canalul radio pe care se va comunica și autovehiculele ce vor face parte din coloană.

Asigură în permanență siguranța și protecția mașinii de valori, pe traseele de deplasare pe jos și în auto, în locurile de cazare, când urcă sau coboară din mașină, intră sau iese din clădiri.

Se documentează asupra mașinii de valori și a celorlalți membri ai delegației care urmează să-l însoțească (gărzi de corp, familie, translator, secretară sau alți membri ai delegației) pentru prevenirea oricărui eveniment negativ sau incident.

Informează persoana protejată asupra modului de lucru al dispozitivului de protecție și cum trebuie să se conformeze indicațiilor gărzii de corp în anumite situații critice.

Stabilește mașinile care fac parte din coloană (mașina principală și cele de însoțire), conducătorii auto, traseele de deplasare și de rezervă, identificând pe parcursul traseelor: secții de poliție, unități militare, clădiri guvernamentale, spitale, pentru a le folosi în caz de necesitate.

Prin intermediul translatorului și secretarei ia la cunoștință despre programul activităților ce urmează a se desfășura și eventualele modificări, probleme care apar în cadrul delegației pentru a fi rezolvate din timp.

Ține în permanență legătura cu punctul de comandă prin stația radio, verificând totodată autenticitatea convorbirilor.

Dă dovadă de orientare, prestanță și tact pe tot parcursul executării misiunii iar când situația impune acționează cu fermitate împotriva oricăror acțiuni directe sau eventualelor tentative îndreptate împotriva mașinii de valori.

Manifestă vigilență față de orice persoană din afara delegației care încearcă să ia legătura cu persoana protejată, iar în cazul întâlnirii cu un grup trebuie ținută o distanță de siguranță și evitat să se treacă printre ei, fiind în măsură să intervină în orice moment în raport de situație.

Stabilește cu antemergătorul, viteza de deplasare a coloanei în funcție de starea tehnică și performanța autovehiculului , carosabil și starea vremii, în așa fel încât să nu pună în pericol viața persoanei protejate nici un moment.

2. Evacuatorul (de obicei este și șeful echipei).

Se plasează la dreapta și ușor în spatele mașinii de valori iar la nevoie pliază (înconvoaie) mașina de valori punând mâna dreaptă la nivelul abdomenului și stânga pe ceafă, evacuându-l din zona de pericol, aruncându-se peste el în mașină, placând agresiunea împotriva acestuia în cazul unui atac. Supraveghează partea dreaptă, anturajul și zona de contact a mașinii de valori.

3. Avangarda

Este omul de” vârf” sau de” cap”, în formație are obligația de a devansa mașina de valori și de a recunoaște pe măsură ce se deplasează, punctele critice: intrări, ieșiri, culoare, pasaje, ascensoare, locuri publice, intersecții.

În caz de pericol sau nesiguranță acest element avansat în formație va face ca distanță să varieze în funcție de situații. Are sector de observare înainte și stânga.

4. Ariergarda

Se poziționează în spate și puțin stânga dispozitivului, acoperă partea stângă și spatele de orice agresiune împotriva mașinii de valori. În timpul schimbării direcției de mers spre dreapta sau stânga, formația de bază rămâne neschimbată și urmează mișcarea.

Dacă schimbarea direcției este prea rapidă (180 grade) avangarda devine ariergardă și invers. În acest caz avangarda trebuie să simtă manevra care se efectuează în spatele său. Dacă toți agenții dispun de aparate de comunicare, problema se poate rezolva mai ușor.

5. Conducătorul auto.

Conducătorul auto face parte din echipa de securitate. Vehiculele trebuie verificate și supravegheate în permanență:

controlează starea tehnică;

control pirotehnic;

curățenia autovehiculelor;

rezervorul nu scade sub jumătate.

Conducătorul auto trebuie să cunoască conducerea ofensivă și defensivă, care

este locul și rolul lui în cadrul coloanei auto.

Ține în permanență legătura cu șeful dispozitivului, dispeceratul unității și cu celelalte mașini, prin stația radio.

Trebuie să cunoască în permanență traseele de deplasare (traseul 1, 2 și de rezervă).

Nu părăsește nici un moment autovehiculul.

Mașina în care călătorește valorile trebuie să aibă în permanență geamurile închise, să circule cât mai aproape de axul drumului, ca în cazul blocajelor de circulație, ambuteiajelor, semafor, să nu rămână blocat în trafic, iar în caz de atac să facă tot posibilul să întoarcă, vireze la stânga sau la dreapta, sau să forțeze pentru a scăpa din ambuscadă.

Conducătorul auto de pe mașina mașinii de valori și de pe celelalte mașini din coloană, când ajunge la destinație pe timpul îmbarcării și debarcării mașinii de valori păstrează motorul pornit, în treapta 1 de viteză și cu motorul puțin turat, până la intrarea mașinii de valori în clădire. Același lucru trebuie făcut și la îmbarcare.

6. SCHEME CU ÎNSOȚIREA MAȘINII DE VALORI

6.1. Îmbarcări și debarcări:

4.2. Dispozitive de deplasare a coloanei auto

6.2. Dispozitiv de deplasare a coloanei, situație, când din sens invers întâlnește mașină în trafic.

6.3. Situații când coloana depășește o mașină în trafic.

6.4. Modul de dispunere a mașinilor într-o intersecție.

6.5. Dispozitiv de însoțire cu patru mașini.

3.4. Atribuțiile poliției pentru îndrumarea, sprijinul și controlul

personalului de pază

În scopul asigurării pazei și a siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor, Poliției Locale îi revin următoarele atribuții principale:

avizează planurile de pază ale unităților la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi și stabilește, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament și muniție aferentă;

acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unități în pregătirea personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;

eliberează licențe de funcționare societăților specializate de pază și emite avizul pentru conducătorii acestora, în condițiile legii;

eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;

avizează personalul care solicită să urmeze cursuri de calificare în domeniul pazei și gărzii de corp;

avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază și garda de corp;

avizează planurile tematice pentru cursurile de atestare profesională a personalului de pază;

avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracției, propuse a se instala în unități;

îndrumă și supraveghează, după caz, executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază și garda de corp;

acordă asistență în organizarea activității de pază și garda de corp și asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituțiilor publice autorizate prin lege de înființare, organizare și funcționare să dețină și să folosească arme de foc și muniții, cu excepția celor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unități;

controlează modul în care se respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor și a valorilor, precum și a celor privind garda de corp și stabilește măsurile ce urmează să fie luate;

avizează regulamentele de organizare și funcționare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;

eliberează licențe de funcționare societăților specializate în activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora și de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licența acestora, în condițiile legii;

avizează conducătorii și personalul tehnic al societăților specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;

avizează personalul de pază și gardă de corp pentru portarmă;

controlează și îndrumă activitatea societăților specializate;

ține evidența licențelor, atestatelor și a avizelor acordate, precum și a celor retrase și furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază și protecție, date în acest sens.

Acordarea sprijinului de specialitate în organizarea pazei la aceste unități în pregătirea personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază

Paza se organizează și se efectuează potrivit planului de pază întocmit de către unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliției. Acest aviz este necesar și cu ocazia modificării planului de pază și nu este necesar în cazul unităților la care paza se asigură cu efective de jandarmi.

Sprijinul de specialitate se acordă la solicitarea unității beneficiare, atât cu ocazia recunoașterii obiectivului la care urmează a se organiza paza cât și cu ocazia avizării planului de pază.

Prin sprijin de specialitate se înțelege participarea efectivă a polițiștilor anume desemnați alături de conducătorii unității la realizarea următoarelor activități:

recunoașterea în teren a obiectivului;

analiza situației operative, a elementelor de dispozitiv (amplasare, întindere, împrejurimi, iluminat de securitate, căi de acces, de circulație, sectoare și puncte importante;

amplasarea posturilor de pază, felul acestora, stabilirea consemnelor pentru fiecare post în parte, legătura și cooperarea dintre acestea;

stabilirea locurilor de păstrare, manipulare, depozitare valori și bunuri importante, a instalațiilor și locurilor cu risc mare în exploatare;

stabilirea și introducerea sistemelor tehnice de pază și alarmare în raport cu importanța obiectivului păzit.

După desfășurarea activităților de mai sus se trece la întocmirea planului de pază în principal stabilindu-se:

numărul de posturi și amplasarea acestora;

efectivul de personal de pază necesar;

amenajările, instalațiile și mijloacele tehnice de pază și alarmă;

măsuri necesare pentru asigurarea transportului valorilor importante;

consemnul posturilor (general și particular);

legătura și cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor;

regulile de acces potrivit dispozițiilor conducătorului unității;

necesitatea dotării personalului de pază cu armament și muniție aferentă;

documente specifice serviciului de pază.

3.5. Instruirea și controlul personalului de pază.

Această activitate presupune că , ori de cate ori poliția , în speță formațiunile de ordine publică , sunt solicitate în a acorda asistență în activitatea de instruire a diverselor categorii de personal de pază , acestea trebuie să sprijine acest proces .

Mai mult, pe această linie , lucrătorii formațiunilor de ordine publică trebuie să manifeste un rol activ , să se implice din proprie inițiativă în prezentarea unor aspecte ale activității de pază, care pot duce la creșterea eficienței personalului de pază .

La nivelul fiecărui obiectiv , unde există formație de pază , ori la nivelul oricărei societăți specializate de pază, șeful formației de pază ori directorul cu probleme de pază din cadrul societății specializate , va întocmi un plan anual de pregătire a personalului de pază .

In cadrul tematicii de pregătire , vor fi prevăzute teme cu privire la:

– obligațiile personalului de pază pentru prevenirea și combaterea sustragerilor din obiectivul păzit;

– infracțiunile și abaterile ce se comit mai frecvent și metodele folosite pentru depistarea și prinderea celor vinovați;

– interdicțiile impuse personalului de pază în timpul serviciului și consecințele neîndeplinirii obligațiilor legale;

– bunurile ce se mânuiesc , produc sau păstrează în unitate ;

– modul de acțiune a personalului de pază în rezolvarea situațiilor ce se pot ivi ( incendii , explozii , inundații , etc . ) și mijloacele folosite pentru limitarea consecințelor acestora;

– reglementările interne privind apărarea secretului de serviciu și obligațiile pe această linie;

– regulile instituite cu privire la protecția muncii și cele specifice posturilor în care își execută serviciul;

– modul cum se realizează accesul și circulația în obiectiv ;

– tehnica controlului corporal și al bagajelor , precum și modul de acțiune în cazul constatării de sustrageri ;

– modul de executare a serviciului în post și alte obligații specifice locului de muncă;

– pentru personalul de pază înarmat , vor fi prevăzute teme referitoare la cunoașterea regulilor de păstrare , manipulare și întreținere a armamentului și cu privire la uzul de armă .

Personalul de pază va fi instruit lunar de factorii responsabili , ocazie cu care se întocmește un proces-verbal de instruire ce va fi semnat de către toți participanții.

Planul instructajelor , ședințelor practice și aplicațiilor ce urmează a se desfășura cu personalul de pază vor fi întocmite și cu sprijinul lucrătorilor de poliție însărcinați cu sistemele de pază în zona de responsabilitate .

Cu ocazia ședințelor de pregătire , vor fi efectuate și alte activități ca :

– verificarea modului în care se cunoaște consemnul general și particular ;

– verificarea modului în care se cunosc obligațiile ce revin personalului de pază ;

– prelucrarea deficiențelor constatate în controalele anterioare și consecințele acestora;

– instruirea asupra modului de intervenție în anumite situații , de utilizare a sistemelor de alarmare , de respectare a regulilor de protecția muncii, folosirea mijloacelor de autoapărare și a tehnicilor de imobilizare, modul de cooperare cu celelalte posturi, etc .

La finele fiecărui an se va organiza verificarea stadiului de pregătire a personalului de pază și se vor acorda calificative .

Cu personalul de pază înarmat , semestrial , se vor organiza trageri de antrenament și se vor face instructaje cu privire la cunoașterea armamentului și regulilor de port , folosire și întreținere a acestuia în timpul serviciului.

Ședințele de tragere vor fi organizate și conduse de ofițerul din cadrul serviciului de ordine publică numit să coordoneze activitatea sistemelor de pază.

3.6.- Evidențele și alte documente întocmite pe linie de pază.

Documentele specifice necesare în vederea executării și evidenței serviciului de pază sunt:

registrul buletinului posturilor – pentru obiectivele la care sistemul de pază este format din 3 sau mai multe posturi de pază;

registru de procese verbale pentru predarea-primirea serviciului care va fi folosit pentru fiecare post de pază;

registrul de procese verbale pentru predarea-primirea armamentului pentru a fi folosit în posturile de pază înarmate;

registrul de evidență acces persoane;

registrul de evidență acces autovehicule (unde este cazul);

registrul de evidență acces căi ferate uzinale (unde este cazul);

registrul de evidență a mișcării armamentului care se va afla la camera de armament;

registrul de control, în care se va consemna controalele efectuate de reprezentanții beneficiarului și ai prestatorului;

registrul unic de control în care se va consemna controalele efectuate de lucrătorii de poliție sau jandarmerie, după caz;

registrul de evenimente;

registrul special pentru păstrarea evidenței contractelor.

Planul de pază se întocmește de conducătorul unități și se avizează de organul de poliție.

În cazul în care obiectivul este preluat în pază de gardienii publici planul de pază se întocmește de reprezentantul beneficiarului cu sprijinul de specialitate al poliției locale, se aprobă de șeful Corpului și se avizează de șeful unității de poliție locale.

La unitățile preluate în pază de societățile specializate de pază planul de pază se întocmește de către unitățile respective, societățile specializate de pază fiind doar executanții planului de pază (prestatori de servicii), iar planul de pază se avizează de poliția locală.

La obiectivele cu pază militară asigurate de jandarmi avizarea planului de pază de către poliție nu este necesară.

CONCLUZII

Controlul activității de pază nu se rezumă numai la modul în care personalul de pază își îndeplinește atribuțiile de serviciu ci se execută controlul asupra întregului mod în care unitățile respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor.

În acest sens controlul poate îmbrăca două forme respective:

controlul asupra întregii activități (de fond)

controlul inopinat sau controlul tematic.

a.- Controlul asupra întregii activități de pază (de fond) se efectuează potrivit competențelor asupra obiectivelor aflate în raza de competență.

Potrivit competențelor controalele de fond se execută de către structurile de poliție care au avizat planurile de pază, acestea se desfășoară pe baza unor grafice aprobate de comanda unității de poliție, astfel încât într-un an calendaristic obiectivele să fie controlate de fond cel puțin o dată.

Controlul de fond are ca scop:

verificarea modului în care s-a organizat și desfășurat paza conform prevederilor prevăzute în planul de pază;

selecționarea, avizarea, atestarea personalului de pază;

stabilirea regulilor de acces și de circulație în obiective;

felul cum s-a efectuat pregătirea și instruirea personalului de pază;

dotarea cu uniforme și alte materiale a personalului de pază;

introducerea și menținerea în stare de funcționare a elementelor de producție mecanico-fizică și a sistemelor de alarmă împotriva efracției;

evenimentele produse și cauzele favorizatoare ale acestora;

luarea măsurilor pentru prevenirea sustragerilor, incendiilor, exploziilor sau cazuri deosebite;

dacă în structura obiectivului a intervenit modificări care să necesite reactualizarea planului de pază.

Controalele de fond se materializează în procese verbale în care se vor consemna constatările făcute și specificarea măsurilor ce se impun a fi luate pentru îmbunătățirea sistemului de pază, proces verbal ce va fi prezentat conducerii unității controlate, acest document constituie anexă la planul de pază.

b.- Controlul inopinat (tematic) se va efectua ori de câte ori se impune, la toate unitățile de pe raza de competență având ca scop dublu, respectiv modul în care personalul de pază își îndeplinește atribuțiile de serviciu stabilite prin consemnul general și particular al postului, precum și o instruire la locul în care personalul de pază își execută serviciul.

Probleme ce se urmăresc cu ocazia controlului inopinat (tematic):

existența personalului de pază în posturi conform prevederilor din buletinul posturilor și implicit a prevederilor din planul de pază;

modul de cunoaștere a consemnului general și particular al postului încredințat;

gradul de instruire pentru intervenții în cazul unor evenimente;

modul în care se execută serviciul în posturi, ținuta și dotarea, cum veghează și acționează pentru aplicarea dispozițiilor privind accesul în obiectiv;

starea de spirit, disciplina și corectitudinea personalului de serviciu;

dacă în posturile de pază înarmat execută serviciul personal avizat în acest scop, dacă cunosc problemele referitoare la armament, mod de păstrare, întreținere și folosire a acestuia.

Scopul primordial este acela de a preveni și depista sustragerile din obiectivul păzit efectuând în acest scop controale la punctele de acces, efectuarea de pânde și supravegheri operative.

Constatările efectuate cu ocazia controalelor va fi consemnat în registrul unic de control al unității, stabilindu-se măsuri și sarcini de eliminare a neajunsurilor constatate, termenele fiind aduse la îndeplinire de către conducătorul unității.

Potrivit Legii 333/2003 personalul de pază este asimilat pe timpul executării pazei, funcționarului care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, realizându-se astfel o protecție juridică a personalului de pază, dar în același timp pot fi trași la răspundere în raport cu faptele pe care le comit în exercițiul funcțiunii .

BIBLIOGRAFIE

Constituția României;

Legea Poliției Locale nr. 155 din 12 iulie 2010

Hotărârea de Guvern nr. 1332/2010

Ordinul nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de aprobare a planului de ordine și siguranța publică al Poliției Locale

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE :

Mateaș Florian Poliție locală, Editura univ. AGORA, Oradea, ISBN 978-973-1807-55-3, 2014

Mateaș Florian Deontologia funcționarului public, Editura univ. AGORA, Oradea, ISBN 978-973-1807-56-0, 2014

Mateaș Florian, Curculescu Gabriel, Nicolae Mihai Micador „Manualul polițistului local” –Coordonator – caiet de seminar, Editura Corpul Experților în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene., SMIS : 11324, București, oct. 2011

Mateaș Florian, Curculescu Gabriel, Nicolae Mihai Micador „Proceduri operaționale de lucru” –Coordonator – caiet de seminar, Editura Corpul Experților în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene., SMIS : 11324, București, oct. 2011

Mateaș Florian, Popescu Cristian, Matei Cristian „Investigarea criminalității transfrontaliere” –Coordonator – curs universitar, Editura M.I.R.A., ISBN : 978-973-745-053-1 București, 2007; indexată în BDI : cod CNCSIS 270

Mateaș Florian, Note de curs : “Pregătire de specialitate“- 2014.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA :

Voicu C., Sandu F (2009), Management Organizațional în Domeniul Ordinii Publice, vol. II, Editura Ministerului de Interne, București,

Colectiv de autori, coordonatori Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea 2007, Enciclopedie politică și militară, studii strategice și de securitate, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2011;

Cearapin Tudor, Managementul resurselor umane în domeniul ordinii publice, Editura Universitas, București, 2000;

Coșcodaru Ion (coordonator), Doctrina Armatei României (proiect), București, 2014;

Androniceanu, A, (2003),Noutăți În Managementul Public, Editura Economică, București.

Androniceanu, A, (2004) , Noutăți în managementul public, Editura Universitara, Bucuresti,

Armstrong M, Baron A, (1998), Performance Management. The new realities

Armstrong M, Baron A, (2004),Managing Performance. Performance management in action

Armstrong, M (2001) – Manual al tehnicilor de management, Editura Casa Cǎrții de Științǎ, Cluj-Napoca

Farrington P. D (2002) , Developmental Criminology and risk-focused prevention, în The Oxford Handbook of Criminology, third editions, Oxford University Press

Gaster L. (1996), Quality services în local government: a bottom-up approach, The Journal of Management Development, vol 15, no. 2

Gorjan Al. I., Ivanoff I.V., Manda C.C., Nicu A.L., Săraru C.S. (2005), Drept administrativ european, Editura Lumina Lex, București

Hargie, O. & Tourish, D. (2009) Auditing Organizational Communication. New York: Taylor&Francis

Iordan Nicola (2003), Managementul serviciilor publice locale, Editura All Beck

J. Maciariello – The Daily Drucker , Elsevier, Butterworth Heinemann, UK, 2005

Jablin, F & Putnam L., (2001) The New Handbook of Organizational Communication, disponibil on-line pe www.books.google.com

Jackson M. Peter, Palmer (1993) „Public Service Performance Evaluation: A Strategic Perspective”, în revista Public money and management, octombrie-decembrie,

Patrick von Maravic (2007), Reforma managementului public și corupția – conceptualizarea consecințelor neintenționate, revista Administrație și Management Public, nr. 8,

Rosenbloom David H., (1998) Public Administrațion, Understanding Management, Politics, And Law In The Public, Sector, (4the ed.), Mc-Hill Company,

Russu, C. (2001) Comunicarea organizațională, în volumul Sistemul informațional managerial al organizației. București: Editura Economică

BIBLIOGRAFIE

Constituția României;

Legea Poliției Locale nr. 155 din 12 iulie 2010

Hotărârea de Guvern nr. 1332/2010

Ordinul nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de aprobare a planului de ordine și siguranța publică al Poliției Locale

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE :

Mateaș Florian Poliție locală, Editura univ. AGORA, Oradea, ISBN 978-973-1807-55-3, 2014

Mateaș Florian Deontologia funcționarului public, Editura univ. AGORA, Oradea, ISBN 978-973-1807-56-0, 2014

Mateaș Florian, Curculescu Gabriel, Nicolae Mihai Micador „Manualul polițistului local” –Coordonator – caiet de seminar, Editura Corpul Experților în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene., SMIS : 11324, București, oct. 2011

Mateaș Florian, Curculescu Gabriel, Nicolae Mihai Micador „Proceduri operaționale de lucru” –Coordonator – caiet de seminar, Editura Corpul Experților în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene., SMIS : 11324, București, oct. 2011

Mateaș Florian, Popescu Cristian, Matei Cristian „Investigarea criminalității transfrontaliere” –Coordonator – curs universitar, Editura M.I.R.A., ISBN : 978-973-745-053-1 București, 2007; indexată în BDI : cod CNCSIS 270

Mateaș Florian, Note de curs : “Pregătire de specialitate“- 2014.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA :

Voicu C., Sandu F (2009), Management Organizațional în Domeniul Ordinii Publice, vol. II, Editura Ministerului de Interne, București,

Colectiv de autori, coordonatori Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea 2007, Enciclopedie politică și militară, studii strategice și de securitate, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2011;

Cearapin Tudor, Managementul resurselor umane în domeniul ordinii publice, Editura Universitas, București, 2000;

Coșcodaru Ion (coordonator), Doctrina Armatei României (proiect), București, 2014;

Androniceanu, A, (2003),Noutăți În Managementul Public, Editura Economică, București.

Androniceanu, A, (2004) , Noutăți în managementul public, Editura Universitara, Bucuresti,

Armstrong M, Baron A, (1998), Performance Management. The new realities

Armstrong M, Baron A, (2004),Managing Performance. Performance management in action

Armstrong, M (2001) – Manual al tehnicilor de management, Editura Casa Cǎrții de Științǎ, Cluj-Napoca

Farrington P. D (2002) , Developmental Criminology and risk-focused prevention, în The Oxford Handbook of Criminology, third editions, Oxford University Press

Gaster L. (1996), Quality services în local government: a bottom-up approach, The Journal of Management Development, vol 15, no. 2

Gorjan Al. I., Ivanoff I.V., Manda C.C., Nicu A.L., Săraru C.S. (2005), Drept administrativ european, Editura Lumina Lex, București

Hargie, O. & Tourish, D. (2009) Auditing Organizational Communication. New York: Taylor&Francis

Iordan Nicola (2003), Managementul serviciilor publice locale, Editura All Beck

J. Maciariello – The Daily Drucker , Elsevier, Butterworth Heinemann, UK, 2005

Jablin, F & Putnam L., (2001) The New Handbook of Organizational Communication, disponibil on-line pe www.books.google.com

Jackson M. Peter, Palmer (1993) „Public Service Performance Evaluation: A Strategic Perspective”, în revista Public money and management, octombrie-decembrie,

Patrick von Maravic (2007), Reforma managementului public și corupția – conceptualizarea consecințelor neintenționate, revista Administrație și Management Public, nr. 8,

Rosenbloom David H., (1998) Public Administrațion, Understanding Management, Politics, And Law In The Public, Sector, (4the ed.), Mc-Hill Company,

Russu, C. (2001) Comunicarea organizațională, în volumul Sistemul informațional managerial al organizației. București: Editura Economică