Sarcina Si Nasterea la Fetele Sub 18 Ani

LUCRARE DE LICENȚĂ

Studiul privind sarcina și nașterea la fetele sub 18 ani

CUPRINS

PARTE GENERALĂ

MOTIVUL ALEGERII TEMEI

CAPITOLUL I.ARGUMENTARE TEORETICĂ

1. SARCINA ȘI NAȘTEREA

1.1. Noțiuni teoretice despre sarcină și naștere

1.2. Fecundația și implantația

2. MODIFICARILE ORGANISMULUI MATERN ÎN TIMPUL SARCINII

ȘI DIAGNOSTICUL SARCINII

2.1. Modificările organismului matern în timpul sarcinii

2.2. Diagnosticul sarcinii

3. FIZIOLOGIA NAȘTERII

3.1.Determinismul nașterii și al travaliului

3.2.Prezentații, poziții, varietăți de poziție

3.3.Travaliul, perioadele și timpii nașterii

4.LĂUZIA

5. SARCINA ȘI NAȘTEREA LA FETELE SUB 18 ANI

5.1.Statistică la nivel mondial

5.2.Impactul psihosocial al unei sarcini în adolescență

5.3.Factorii care contribuie sau scad riscul apariției unei sarcini în adolescență

5.4.Riscuri de sănătate pentru adolescenta însarcinată

5.5.Risc de sănătate pentru nou-născut

CAPITOLUL II. PARTE PERSOANALĂ

2.1. Obiective

2.2 Materialul și metoda folosită în studiu

2.3. Rezultate

2.4. Discuții

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIA

PARTEA GENERALĂ

MOTIVUL ALEGERII TEMEI

Sarcina reprezintă procesul de purtare a unuia sau mai mulți descendenți, numiți și fetuși sau embrioni, în interiorul corpului unui mamifer de tip femelă precum cel uman. La o sarcina pot exista mai multe gestații. Sarcina durează 38-40 de saptămâni, aproximativ nouă luni.

Sarcina la adolescente reprezintă o problemă la nivel global, numărul fetelor care nasc la o vârstă mai mica de 18 ani este mare. Există și o serie de factori care contribuie sau scad riscul apariției unei sarcini în adolescență. O sarcină în adolescență poate avea riscuri de sănătate pentru tânăra mamă cât și pentru nou-născut.

Prin tema aleasă m-am hotărât să aflu etnia și religia adolescentelor care au devenit sau urmează să devină mame, dacă viitoarele mamici au fost informate cu privire la metodele de contracepție, daca copilul care va urma sa vină pe lume a fost dorit sau nu. De asemenea am vrut sa aflu cate ceva și despre mediul de proveniență al adolescentelor, în ce relație sunt cu tatăl copilului.

Cap I. ARGUMENTARE TEORETICĂ

1. SARCINA SI NAȘTEREA

1.1 NOȚIUNI TEORETICE DESPRE SARCINĂ ȘI NAȘTERE

Sarcina reprezintă procesul de purtare a unuia sau mai mulți descendenți, numiți și fetuși sau embrioni, în interiorul corpului unui mamifer de tip femela precum cel uman. La o sarcina pot exista mai multe gestații. Sarcina durează 38-40 de saptămâni, aproximativ nouă luni.

Un termen științific pentru sarcina este graviditate, iar femeia este uneori numită și gravidă. Termenul embrion este utilizat pentru a descrie ființa umană în dezvoltare în primele săptămâni, iar termenul de fetus este utilizat pentru a descrie viitorul copil în ultimele două luni de sarcină.[4, 16]

Sarcina este împarțita în trei perioade. Primul trimestru prezintă riscurile cele mai mari de moarte naturală, din al doilea trimestru dezvoltarea fetusului poate fi mai ușor monitorizată și diagnosticată. Începutul celui de-al treilea trimestru aproximează capacitatea fetusului de a supraviețuii în exteriorul uterului .[5,16]

Nașterea este reprezentată de eliminarea spontană, naturală a fătului și anexelor sale din uter, la sfîrșitul celor 40 de săptămâni de gestație. Nașterea se mai poate realiza și artificial atunci când extragerea fătului din uter se face prin operație de cezariană.[3]

1.2 FECUNDAȚIA ȘI IMPLANTAȚIA

Fecundația reprezintă unirea celor doi gameți de la sexe diferite. Fecundația este interna și se realizează în una din trompele uterine. Ea poate dura până la 24-48 de ore după ovulație. [21]

Ovulul își începe diviziunea meiotică înainte de naștere. Prima diviziune meiotica se termină în preajma ovulației rezultând primul globul polar care este eliminat. Fecundarea este posibila prin captarea ovulului de catre trompa și transportul sau, în treimea externă, în primele 12 ore de la ovulație. [21]

Spermatozoidul suferă modificări în căile genitale feminine făcandu-l apt pentru fecundare. Spermatozoizii trec în uter, existand un mecanism de echilibru între ascensiunea lor și oprirea fluxului lor. În trompă există mici buzunare mucoase care reprezintă al 2-lea rezervor de spermatozoizi, primul rezervor fiind fundul de sac vaginal posterior. Are loc scăderea numarului de spermatozoizi, acesta reprezentând un mecanism de selectie. [9, 2]

Implantația este un proces complex prin care oul sub acțiunea citokinelor se orientează , adera și nidează în grosimea mucoasei uterine. Este un proces foarte important pentru asigurarea dezvoltării placentare. [2]

Oul neimplantat care se formează în trompa uterină suferă diviziuni rapide și este transportat către sediul implantării care este uterul. Oul stă 5 zile în trompă, până la stadiul de 8-16 blastomere, după care se îndreapta spre jonctiunea utero-tubară și apoi în uter. Înainte de implantare mai suferă diviziuni active încă 24 de ore. [3]

Experimental, în vitro oul ajunge la stadiul de 16 celule în 85 de ore, la cel de morulă în 85-135 de ore, iar la stadiul de blastocit în 123-147 de ore. [3]

Pentru a avea loc implantarea și dezvoltarea oului trebuie îndeplinite mai multe condiții :

condiții fizico-chimice

presiune osmotică 285-300 mmoli/l

Ph 7,3

CO2 5% în faza gazoasă

vitamine

ser uman care este stric necesar pentru ca oul să crească peste 8 celule. [23, 16]

Aceste condiții sunt esențiale pentru succescul fecundării în vitro.

Tot pentru implantare sunt esențiale secrețiile uterine, substanțele cu acțiune enzimatică implicate în implantare, lactroferina, precum și substanțele proteice cum ar fi uteroglobina care fixează progesteronul.

Când oul a ajuns în forma de blastocit are loc implantația .

Blastocitul se deplasează și ajunge pe fața dorsala sau ventrală a corpului uterin.[8]

2. MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN TIMPUL SARCINII ȘI DIAGNOSTICUL SARCINII

2.1 MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN TIMPUL SARCINII

Modificarile endocrine apar pe parcursul unei sarcinii, dar nu au nici o influență negativă asupra mamei. Ovarele, hipofiza, tiroida și glandele suprarenale se hipertrofiază în timp ce o tulburare a glandelor parotide are drept consecință o modificare a metabolismului calciului. La nivelul pancreasului se constată o multiplicare a insulelor Langerhans în timp ce timusul persistent se atrofiază. [11, 2]

Modificările sistemului nervos apar în trimestrul I de sarcină prin somnolență și oboseală ,dar și prin apariția grețurilor și vărsăturilor. În trimestrul II apare o stare de bună dispoziție în timp ce în trimestrul III apar unele manifestări depresive care pot persista și după naștere. [23, 25]

Modificările pielii apar printr-o tendința de pigmentare din diferite regiuni (fața, zona areorală mamară, linia albă) care dispare treptat în lăuzie. În regiunea abdominală pot aparea o serie de dungi roze la primipare și albe-sidefii la multipare. [16]

Modificările aparatului cardiovascular interesează inima, vasele și sângele. Inima capată o poziție orizontală cauzată de obiocei de ridicarea diafragmului prin marirea uterului gravid. Venele își măresc calibrul și se dilată putând duce la apariția de varice la nivelul membrelor inferioare și hemoroizi. Modificarile tensiunii arteriale sunt nesemnificative la persoanele normotensive. [16]

Modificarile la nivelul aparatului respirator nu sunt apreciabile. Capacitatea pulmonară ramane neschimbată, dar poate aparea o creștere a frecvenței respiratorii care se datoreză deplasarii organului și uterului gravid. [2, 16]

Modificările la nivelul aparatului digestiv se caracterizează prin apariția reluxului gastro-esofagian și a pirozisului în timp ce există o scădere a secreției de acid clorhidric în stomac. [9]

Modificările aparatului excretor se manifestă prin dimensiuni ușor mărite ale rinichilor. Vezica este mai congestiontă, iar uretra este mai alungită ceea ce poate duce la incontinența urinară. Diureza este crescută și poate ajunge la 1500-1800 ml/24 h. [6, 7, 16]

Cele mai importante modificări din timpul sarcinii au loc la nivelul aparatului genital .Uterul își modifică structura lui anatomică, histologică și capacitațile funcționale . El se dezvoltă rapid ajungând ca la sfarșitul sarcinii să aiba următoarele dimensiuni: 32-34 cm înalțime, 24 cm diametrul transversal și 20-22 cm diametrul anteroposterior. Capacitatea uterină crește și ea în timpul sarcinii ajungând de la 4-5 ml (capacitatea uterului în afara sarcinii) la 4-5 l sau chiar mai mult la sfarșitul sarcinii . De asemenea și greutateta uterului crește de la 50-55grame la 1000-1200 de grame . Colul uterin își schimbă forma și consistența care constituie un criteriu de apreciere a existenței unei sarcini chiar incipiente . La nivelul vaginului are loc un proces de hipertrofie a stratului muscular și de inhibiție foarte pronunțată. [13]

2.2 DIAGNOSTICUL SARCINII

Prima etapă a sarcinii între “cel mai bun“ și “cel mai rău“ sentiment al sarcinii .

Diagnosticul sarcinii în trimestrul I (primele 16 săptămâni) se bazează pe 3 elemente fundamentale:

amenoreea

manifestarile funcționale

modificările organelor genitale

Amenoreea este aproape întotdeauna primul semn de sarcină la o femeie tânără normal menstruată și care nu alaptează. De aceea se și afirmă că orice femeie cu activitate sexuala la care se instalează o amenoree poate fi considerată gravidă până la proba contrarie. Uneori sângerările pot persista până în luna a 4-a de sarcină, acestea fiind sangerari mici. [10, 16]

Manifestările funcționale nu sunt obligatorii, dar sunt frecvente. Ele pot fi:

digestive : grețuri , vărsături, constipație, sialoree, pirozisul, modificări ale gustului și apetitului

neuro-psihice: perturbări ale somnului, fatigabilitate, emotivitate, labilitate psihică

urinare: polakiurie

congestie mamară – senzație de tensiune în sâni

creșterea temperaturii bazale (37,1 – 37,5 grade Celsius). [14]

Inspecția evidențiează o serie de semne care apar în primul trimestru. Acestea accentuându-se în perioada următoare. Cu ajutorul inspecției vom observa următoarele modificări:

modificări generale: masca de sarcină, hiperpigmentarea liniei albe, apariția de hemoroizi, creșterea în greutate, pigmentația organelor genitale

modificări mamare: hiperpigmentația areolei mamare și a mamelonului , apariția areolei secundare, apariția rețelei vasculare Haller, apariția tuberculilor Montgomery, infiltrația edematoasă a areolei în “sticlă de ceasornic“. [20,22]

Palparea se referă în special la examenul sânilor, unde depistăm că glanda mamară este mărită global de volum, turgestentă și dureroasă, la exprimarea mamelonului putându-se exterioriza câteva picături de colostru. Tot prin palpare putem identifica fundul uterin la sfârșitul lunii a 3-a, când acesta depașește simfiza pubiană. Examenul clinic este efectuat de către medici cu ajutorul valvelor și prin tușeul vaginal. Prin acest examen clinic observăm pereții vaginali de colorație violacee, turgescenți, umectarea vaginului este mai intensă uneori apărând o leucoree abundentă. Orificiul vulvar este mai lax, fanta vulvară este mai dehiscentă ceea ce permite cu ușurință introducerea valvelor sau a degetelor examinatoare. [2, 16, 21]

Diagnosticul de laborator se bazează pe determinarea în sângele sau urina femeii gravide a prezenței HCG care în urină de peste 8-10UI/L sunt specifice sarcinii. Nivelurile HCG evidențiază activitatea trofoblastului și nu faptul că embrionul este viu. Este detectabil din ziua a 7-a de la fecundare, nivelul sau crește cu 66% la fiecare 48 de ore și se dublează la fiecare 3 zile. Valorea maximă HCG este atinsă în săptămâna 8-12 și scade rapid între săptămâna 14-18, dispărând din ser la aproximativ 5 zile după naștere. Prezența HCG poate fi identificată prin teste de hemaglutino-inhibare și latex aglutino-inhibare. [27]

Diagnosticul ecografic evidențiază prezența sau absența sacului ovular, identificarea embrionului sau a fătului, numărul acestora, evaluarea uterului și a anexelor fetale.

Bebelușul va suferi și el in primul trimestru de sarcină cele mai importante schimbari și evoluții. În săptămâna 12 el măsoară aproximativ 5,5 cm și are o greutate de 14 g.

Diagnosticul diferențial al sarcinii este foarte important la sarcinile mici, și este mai ales un diagnostic de simptom. [16, 26]

Diagnosticul diferențial al amenoreei :

prepubertatea, lactația

șocuri emoționale

convaleșcența în boli prelungite

malformații

Diagnosticul diferențial al maririi în volum al uterului:

fibrom sau cancer de corp uterin

tumori ovariene, hematometria, glob vezical

sarcină ectopică neruptă

sarcină oprită din evoluție

Diagnosticul sarcinii oprite din evoluție (avortul reținut) se bazează pe examenul clinic și pe examenul ecografic. La examenul clinic pot aparea detumefierea sânilor, dispariția semnelor funcțional , apariția unei secreții lactate, lipsa creșterii în volum al uterului. [18,22]

Examenul ecografic evidențiază semne ale lipsei de vitalitate embrionară:

lipsa activitații cardiace fetale

lipsa mișcarilor fetale după săptămâna 8-10 de sarcină

diminuarea sacului gestațional

Din trimestrul al doi-lea de sarcina (săptămâna 17 – 28) începe să dispară disconfortul inițial din primele săptămâni de sarcină, obosela și greața de dimineață încep să se estompeze. Tot în trimetrul 2 de sarcină părinții pot vedea trăsăturile, dar și organele interne ale bebelușului la ecografia morfologică fetală. În plus vor putea afla și sexul copilului. [16, 22, 25]

La femeile slabe din luna a V- a devine vizibilă bombarea abdomenului , pe când din luna a VI – a apar vergeturile. Perceperea primelor mișcări fetale apar în săptămâna 16-17 la multipare și în săptămâna 19-20 la primipare. Tot din luna a V-a putem identifica ascultația cu ritm embriocardic și o frecvență de 140 – 160 / min. [11, 12]

Diagnoisticul diferențial se poate face cu:

ascită

fibrom uterin unic, voluminos

glob vezical voluminos

mișcări peristaltice ale anselor intestinale care sunt confundate cu mișcările fetale

pseudociesis ( sarcină nervoasă )

Al trei – lea trimestru de sarcină (săpămâna 28-40) poate fi o provocare din punct de vedere emoțional și fizic . Examenul gravidei în ultimul trimestru de sarcină cuprinde:

1 . Inspecția care va evidenția :

modificarea sânilor

apariția de vărsături violacee

apariția varicelor și prezența sau absența edemelor

prezența modificărilor de pigmentare caracteristice sarcinii

2 . Palparea permite stabilirea diagnosticului de prezentație și poziție

3 . Ascultația care se practică cu ajutorul stetoscopului obsterical

4 . Examenul cu valve este obligatoriu. El poate evidenția:

malformații sau anomalii ale tractului genital

secreții patologice în vagin

leziuni ale colului uterin

5. Tactul vaginal va fi practicat în condiții de asepsie și cu balndețe. Vom examina succesiv:

colul uterin: situația, consistența, lungimea, starea orificilor, dilatația

segmentul inferior: dezvoltarea sa, forma, grosimea pereților

starea membranelor, daca orificiul este dilatat se va aprecia și caracterele pungii amniotice: plată, piriformă, in tensiune, hemisferică, groasă, rugoasă, subțire.

6. Examinarea bazinului osos se va face cu ajutorul pelvimetriei externe și pelvimetriei interne. [4, 11, 21, 23]

3 . FIZIOLOGIA NAȘTERII

Nașterea reprezintă eliminarea spontană , naturală a fătului și anexelor sale din uter la sfarșitul perioadei de gestație. Nașterea mai poate fi și artificială prin extragerea fătului din uter cu ajutorul intervenților obstetricale sau prin cezariană. [4]

3.1 DETERMINISMUL NAȘTERII ȘI AL TRAVALIULUI

S-a ajuns la concluzia că nu se poate preciza un moment în timp în care putem spune că a început nașterea. Au existat o serie de teori care au încercat sa explice declanșarea nașterii și a travaliului:

teoria genetică, consideră că rolul declanșator îl are funcționalitatea ciclică a hipotalamusului,

teoria ocitocică, consideră că oxitocina are rolul determinant,

teoria mecanică, consideră că rolul declanșator îl are distensia uterină,

teoria progesteronică, consideră că rolul determinant îl are îndepărtarea blocajului progesteronic,

teoria imunologică, consideră că nașterea ar fi declanșată datorită îndepărtării blocajului imunologic realizat pe parcursul celor 40 de săptămâni de gestație.

Modificările uterine legate de procesul nașterii au fost împărțite în 4 faze:

faza 0 se caracterizează prin: colul este închis, rigid și contracțiile musculaturii netede sunt absente. Această fază dureză până la 36-38 de săptămâni.

faza 1 este intervalul de timp în care are loc pregătirea uterului pentru instalarea și derularea travaliului .

faza a 2-a este perioada travaliului, în care contracțiile uterine produc dilatarea colului, coborârea prezentației și nașterea fătului.

faza a 3-a se caracterizează prin involuția uterului și restabilirea fertilitații. [2, 7, 24]

3.2 PREZENTAȚII , POZIȚII , VARIETĂȚI DE POZIȚIE

Prezentația este partea fetală cea mai voluminoasă care se prezintă prima la strâmtoarea superioară.

Prezentațiile sunt:

prezentația craniană

prezentația pelviană

prezentația transversă

Prezentația craniană poate fi flectată sau deflectată. Prezentația craniană felectată reprezintă prezentația occipitală în care craniul este flectat cu barbia în piept (95% din cazuri), este cea mai favorabilă și cea mai frecventă nașterii eutocice.

Prezentațiile craniene deflectate sunt:

prezentația bregmatică în care în centrul excavației se palpează bregma.

prezentația frontală în care fruntea este prima care ia contact cu strâmtoarea superioară.

prezentația facială în care craniul este deflectat la maxim, occiputul atingând spatele fetal, iar prima care intră în contact cu strâmtoarea superiară este fața. Prezentațiile deflectate se numesc prezentații distocice, în care nașterea naturală este dificilă sau imposibilă.

Prezentația pelviană poate fi:

completă când coapsele fătului sunt flectate pe abdomen, iar gambele sunt flectate pe coapse, pelvisul și membrele inferioare fiinnd primele care se prezintă la strâmtoarea superioară.

decompletă care prezintă 3 moduri:

a) modul feselor, fesele fiind primele care se prezintă la strâmtoarea superioară.

b) modul genunchilor, la strâmtoarea superioară prezentandu-se genunchii.

c) modul picioarelor, plantele fiind primele care se prezintă la strâmtoarea superioară. Prezentația transversă se caracterizează prin faptul că fătul este așezat transversal.

Poziția este reprezentată de raportul dintre un punct fix de prezentație și de reperele strâmtorii superioare. Punctul fix depinde de:

occiputul (mica fontanelă) în prezentația craniană

mentonul pentru prezentația facială

acromionul pentru prezentația transversă

nasul pentru prezentația frontală

creasta sacrului pentru prezentația pelviană

Varietatea de poziție este reprezentată de raportul dintre reperul prezentației și anumite repere ale strâmtorii superioare. De exemplu:

pentru prezentația occipitală

occipitoiliacă stângă anterioară.

pentru prezentația frontală – nasoiliacă stângă anterioară.

pentru prezentația facială – mentoiliacă dreaptă posterioară. [1, 15, 25, 14]

3.3 TRAVALIUL, PERIOADELE ȘI TIMPII NAȘTERII

Travaliul poate fi anunțat de scurgerea vaginală a unei cantitați de mucus, care reprezintă eliminarea dopului gelatinos. Travaliul începe din momentul apariției contracțiilor uterine.

Declanșarea travaliului reprezintă procesul de stimulare artificală a contracțiilor uterine. Metodele de stimulare a travaliului sunt:

a) stimularea cu oxitocină care este cea mai frecvent utilizată. Pot fi folosite atât preparate orale cât și preparate injectabile. Indicațiile oxitocinei sunt:

distociile de travaliu

ruptura prematură de membrane

anomalii fetale

incompatibilitate de Rh

sarcină prelungită

diabet zaharat

preeclampsia

Contraindicațiile oxitocinei sunt:

suferința fetală

distociile de prezentație

distociile bazinului osos

uterul cicatricial

fătul prematul, fără maturitate pulmonară

b) ruperea artificială a membranelor stimulează sinteza de prostaglandine, fiind facilitată declanșarea travaliului. Rămâne o metodă eficientă numai în cazul unui col favorabil.

c) stimularea cu prostaglandine se poate folosi atat pentru înmuierea colului cat și pentru stimularea travaliului.

d) excitarea zonei cervicosegmentare

Se descriu două faze ale nașterii:

faza de latența pe parcursul careia colul se șterge și contracțiile se regularizează , la primipare dureaza 8 ore pe când la multipare durează 5 ore.

faza activă începe odată cu ștergerea și dilatația colului și corespunde perioadei I a nașterii. Durează în medie 3 ore la primipare și 2 ore la multipare și se împarte în trei faze:

faza de accelerație care durează până la dilatația de 4 cm

faza de pantă maximă care durează până la dilatația de 8 cm

faza de decelerație care dureaza până la dilatația de 10 cm [22]

Nașterea a fost împarțită în patru perioade:

I. Dilatația

II. Expulzia

III. Delivrența

IV. Consolidarea hemostazei

I. Dilatația reprezintă transformarea canalului cervical într-un orificiu larg, prin care se permite ieșirea fătului din uter. Trece prin trei etape succesive:

formarea segmentului inferior care apare la primipare în ultimele 3 luni de sarcină, iar la multipare în momentul începerii travaliului.

ștergerea colului prin subțierea acestuia

dilatația propriu-zisă care crește progresiv începând de la 2 cm, atingând 10 cm la dilatația completă. În dilatația completă, colul a dispărut și nu mai există decât un cilindru utero-vaginal.

La examenul cu valve, punga amniotică are aspectul unei membrane foarte subțiri, de culoare albicioasă prin care se vede lichidul amniotic. [27, 2, 9]

II. Expulzia reprezintă perioada în care fătul traversează filiera pelvi-genitală, prin colul dilatat complet, până la ieșirea lui completă prin caile genitale materne.

Mecanismul nașterii are trei timpi principali:

angajarea la strâmtoarea superioară

coborârea cu rotație internă

degajarea la strâmtoarea inferioară

Expulzia fătului dureaza aproximativ o oră la multipare și mai puțin de 3 ore la primipare. Prezentația coboară în medie 2cm/ora la multipare și 1 cm/ora la primipare. Forța contracțiilor uterine combinate cu presiunea abdominală determină expulzia fătului. [2]

III. Delivrența reprezintă separarea și expulzia placentei. O delivrență normală are trei timpi:

1. Dezlipirea sau decolarea placentei și a membranelor.

2. Trecerea placentei din uter în vagin.

3. Expulzia placentei în afara vaginului.

Expulzia placentei poate fi spontană (se face prin forțe propri fara nici o intervenției) sau naturală (se expulzează folosind manevre exterioare, apasarea manuală a fundului uterin). [10]

IV. Consolidarea hemostazei reprezintă o perioadă fragilă din cauză că pot aparea hemoragii (perioada marilor hemoragii). Din această cauză primele 3-4 ore post-partum sunt socotite ca aparținand nașterii. Pacienta trebuie supravegheată cu multă atenție pentru a observa o eventulă hemoragie care îi poate fi fatală. [26, 14]

4. LĂUZIA

Lăuzia reprezintă perioada de timp dintre naștere și apariția primei menstruații. Este perioada în care organismul matern revine la starea de echilibru dinaintea gestației. Lăuzia are 4 perioade:

Lăuzia imediată – primele 24 de ore de la naștere,

Lăuzia secundară – primele 10-14 zile de la naștere,

Lăuzia tardivă – până la 6-8 saptămâni (până la apariția primei menstruații),

Lăuzia îndepărtată -până la restabilirea completă a organismului matern. [16]

5 . SARCINA ȘI NAȘTEREA LA FETELE SUB 18 ANI

5.1 STATISTICĂ LA NIVEL MONDIAL

Sarcina în timpul adolescenței este de cele mai multe ori un eveniment neplănuit și neplăcut. Sarcina la adolescente reprezintă o problema la nivel global, Națiunile Unite fiind preocupate de soarta celor 7.3 milioane de adolescente din lume care devin mame. 95 % din aceste nașteri au loc în țările în curs de dezvoltare, adică în fiecare zi în lume 20.000 de fete cu vârsta sub 18 ani devin mame, menționează raportul privind populația mondială pe 2013 realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). [32]

Potrivit unui raport dat publicitații la Londra, numai 680.000 de copii vin pe lume în țările dezvoltate (5%) din care aproape jumătate în SUA. În țările în curs de dezvoltare aceste nașteri afectează o minoră din 5, în Niger o minoră din două se confruntă cu această situație. Raportul menționează faptul că din cele 7.3 milioane de minore care devin mame în fiecare an, două milioane au sub 15 ani. O fetiță din 10 are un copil înaintea împlinirii vârstei de 15 ani în Bangladesh, Guineea, Mali, Mozambic, Niger și Ciad. Aceste cifre au fost obținute prin sondaje efectuate de UNFPA în care 19 % dintre femeile din țările în curs de dezvoltare au vârstă între 20 și 24 ani au declarat faptul că au avut primul copil înaintea împlinirii vârstei de 18 ani.[31]

În fiecare an 70.000 de adolescente mor în urma complicațiilor survenite în timpul sarcinii și la naștere și 3,2 milioane suferă avorturi periculoase.

Nici statisticile din Romania nu sunt îmbucuratoare, aproximativ 8.500 de tinere sub 18 ani devin mame în fiecare an, arată un raport UNICEF din 2009. Astfel țara noastră se afla pe primul loc în Europa în topul țărilor cu cea mai mare rată de naștere în rândul minorilor.[31]

În România peste 90.000 de adolescente au născut în perioada 2009-2012, peste 3000 dintre acestea aveau sub 15 ani, iar 39.000 au facut întrerupere de sarcină în același interval de timp, potrivit datelor Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Muncii.

Astfel în 2009 au născut 758 de minore cu vârsta sub 15 ani și 25.456 de tinere care aveau între 15 și 19 ani. În același an 11.982 de adolescente au făcut avort.[35]

În anul 2010 numărul fetelor cu vârstă sub 15 ani care au devenit mame a scăzut ușor, ajungând la 733, o scădere fiind înregistrată și în segmentul de vârstă 15-19 ani unde au născut 21.775 de adolescente. În același an 9.731 de minore au ales să facă întrerupere de sarcină.[35]

În anul 2011, 748 de fete care aveau cel mult 14 ani au nascut , când au mai devenit mame si alte 20.150 de adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani , iar alte 9.589 de tinere au facut avortur[35]

Cel mai mare numar de fete care nasc foarte devrerme a fost înregistrat în anul 2012 când au fost raportate 785 de astfel de cazuri. În 2012 au mai fost înregistrate 19.822 de nașteri în categoria de vârste 15-19 ani și 7.547 de avorturi.[35]

Aproape 850 de fete cu vârste între 11 și 14 ani au ramas însărcinate în perioada ianuarie 2012- martie 2013, aproape 600 dintre ele alegând să întrerupă sarcina, potrivit unor date oficiale obținute în luna iunie 2013, de agenția MEDIAFAX .[35]

5.2 IMPACTUL PSIHOSOCIAL AL UNEI SARCINI ÎN ADOLESCENȚĂ

În majoritatea cazurilor vestea că sunt însărcinate vine pe nepregătite pentru adolescente care îsi fac griji despre “ ce o să zica mama , tata , dacă or să o dea afară din casă sau nu “. Sarcina în adolescența este o traumă psihică majoră, fetele confruntându-se cu pierderea legăturii cu tatăl copilului sau cu familia, renunțarea la studii, fie renunță la educație din propia voință, adoptând o gândire de “ eșec inevitabil în viață “. Fără educație tinerele sunt condamnate la un statut financiar foarte scăzut și conform studiilor căsniciile încheiate în adolescență au mari șanse să se încheie cu un divorț . Problemele apărute odată cu sarcina în adolescență se resfrâng și asupra familiei tinerei fete (frați mai mici și părinți).Frații ajung de multe ori să fie dădace pentru copiii adolescentelor și sunt înclinați sa urmeze exemplul acestora.[33,34]

Sarcina la adolescente este un moment de tranziție dramatic ce face trecerea de la statutul de copil la cel de femeie și automat la cel de mamă.[29]

Sentimentul de sine și al identitații de sine la femeia care urmaeză să devină mamă este în plină schimbare, în plină construire, creând și mai multă confuzie și alterând funcționalitatea psihică normală (când alte fete de vârsta ei ies la suc și fac activitații de vârsta lor, ea trebuie să facă lucruri ce țin de vârsta adultă). Riscul apariției depresiei postnatale este mai mare la aceasta vârstă comparativ cu vârsta adultă, mai ales dacă tânăra mamică nu este sprijinită de famile. Deoarece cele mai multe dintre ele devin confuze la aflarea veștii că vor fi mămice este esențial ca sprijinul și consilierea tinerei mămici să se facă pe toată perioada sarcinii. În acest caz este recomandată terapia de famile pentru ca cei din jur să învețe să accepte situația și să acorde sprijin tinerei mămici.[33, 36]

Făra sprijin și înțelegere tânăra mămica poate păși cu stângul în viață, ajungând să creadă că destinul ei este unul nefericit și că rolul de mamă este o povară.[34]

5.3 FACTORII CARE CONTRIBUIE SAU SCAD RISCUL APARIȚIEI SARCINII ÎN ADOLESCENȚĂ

Adolescentele devin mature din punct de vedere sexual cu aproximativ 4-5 ani înainte de a deveni mame mature emoțional și intelectual.[33]

Sunt mai predispuse la apariția unei sarcinii adolescentele care :

Încep să aibă întalniri cu parteneri de sex opus la o vârstă fragedă,

Renunță la școală,

Cresc într-un mediu socio-economic foarte sărac,

Au fost victimele unui abuz sexual în copilărie,

Nu se implica în activitățile școlare, sociale sau familiale,

Se dezvoltă într-o comunitate în care sacina la o vârstă timpurie este ceva normal,

Au o stima de sine foarte scazută,

Consumă tutun, alcool sau alte substanțe halucinogene,

O slabă informare despre metodele de contracepție,

Cresc într-o familie monoparentală, în special cele care cresc fără tată.[33, 37,38]

Tinerii nu au încă o gândire matură și nu sunt capabili să ia decizii corecte, în funcție de consecințele comportamentului lor, ei crede că sunt invincibili și că nu i se poate întâmpla nimic rau, tocmai lui.

Sunt si o serie de factori care pot scadea riscul apariție unei sarcini în adolescență. Aceștia sunt:

Accesul la educație sexuală în cadrul familiei și a școlii.

Accesul la metodele de contracepție și la măsurile de prevenție și tratament al bolilor cu transmitere sexuală.

Un mediu de viață sigur, fară exploatare și abuz.

Comunicarea deschisă cu părinții ajută ca tinerele fete să amâne începerea vieții sexuale, iar atunci când acest început are loc vor face alegeri mai bune în privința contracepției.

Copiii care sunt crescuți de ambii părinți au un risc mai scăzut de a-și începe viața sexuală prematur.

În țările în care incidența sarcinii la adolescente este scăzută, guvernul spijină campanii masive de educație sexuală : via internet, televiziune, radio, cinema, cluburi, farmacii, afișe publicitare și sisteme sanitare.[33]

5.4 RISCURI DE SĂNĂTATE PENTRU ADOLESCENTA ÎNSĂRCINATĂ

Tinerele adolescente care rămân însărcinate sunt predispuse la o serie de probleme medicale, între 11 și 16 ani organismul este în continuă dezvoltare și structura osoasă nu este încă maturizată. Acest lucru poate duce la traumatizarea coloanei vertebrale și a oaselor pelvice.[33,40]

Afecțiunile relaționate cu sarcina în adolescența sunt:

Anemia,

Infecțiile cu transmitere sexuală,

Hemoragia postnatală,

Boli psihice,

Avort spontan,

Probleme placentare ,

Risc de sindrom Down destul de ridicat.

Rata mortalității în urma complicațiilor la naștere este mult mai mare la adolescente decât la femeia adultă.[33]

Adolescentele însărcinate dacă nu au suisținerea familiei, sunt expuse riscului de a nu primi îngrijire prenatală adecvată care este critică, mai ales în primele luni de sarcină. Tot ele au un risc mai mare de a avea hipertensiune indusă de sarcină, decât femeile care nasc la vârsta de 20-30 de ani. Ele au și un risc mai mare de a face preeclampsie care este o bolă periculoasă ce combină tensiunea arterială ridicată cu excesul de proteine în urină, umflarea mâinilor și feței viitoarei mame și afectarea organelor acesteia.[33, 41]

5.5 RISC DE SĂNĂTATE PENTRU NOU-NĂSCUT

Sarcina în perioada adolescenței este periculoasă și pentru bebeluș, acesta fiind născut de cele mai multe ori prematur și cu o greutate mică la naștere. Rata mortalității la naștere sau în prima săptămână de viață este cu 50 % mai mare la copiii cu mame tinere decât la cei cu mame având vârsta cuprinsă între 20 -30 de ani. [42,44]

Dacă mama este purtătoare de o boală cu transmitere sexuală , afecțiunea se poate transmite și la bebeluș având consecințe dezastruoase. Alți factori care pot duce la îmbolnăvirea copilului sunt consumul de alcool și tutun, precum si consumarea alimentelor nesănătoase, factori la care adolescentele sunt mai predispuse. [33,43]

Capitolul II

Parte pesoanală

2.1 Obiective

Obiectivul acestui studiu a fost analizarea sarcinii și nașterii la fetele sub 18 ani internate în Spitalul Clinic de Obstretică Ginecologie „ Dr.Ioan Aurel Sbârcea” în perioada martie- mai 2014.

Lucrarea de față urmărește următoarele ipoteze:

-media de vârstă la care nasc minorele;

-dacă sunt la prima sarcină sau naștere;

-mediul din care provin, condițiile în care locuiesc și statutul familial.

2.2 Materialul si metoda folosită în studiu

Materialul folosit în scopul cercetării și a acumulării datelor care au dus la concluziile finale au fost : noțiuni teoretice introductive despre sarcină și naștere, metoda studiului retrospectiv, înregistrarea si prelucrarea datelor și metoda studiul de caz (chestionar cu ăntrebari deschise și închise).

Studiul a fost efectuat retrospectiv, pe baza a 24 de întrebări închise și deschise dintr-un chestionar completat de un eșantion format din 100 de paciente sub 18 ani internate în Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie “Dr.Ioan Aurel Sbârcea”.

Chestionar

Bună ziua, mă numesc Gava Oana Cristina, sunt studentă anul IV, facultatea de Medicină, specializarea Asistență Medicală din cadrul Universității Transilvania Brașov. Vă rog să aveți bunăvoința de a-mi răspunde la întrebările din acest chestionar.Informațiile sunt confidențiale si vor fi folosite în scopul studiului de licență.

Ce vârstă aveți?

Mai puțin de 14 ani

15 ani

16 ani

17 ani

Ce naționalitate aveți?

Română

Rromă

Altă naționalitate

Ce religie aveți?

Mediul de proveniență?

Urban

Rural

Unde locuiți?

Casă

Apartament

Câte persoane locuiți (specificați numărul de camere)?

Sunteți căsătorită sau trăiți în concubinaj?

Ce venituri lunare aveți?

Urmați cursurile unei școli sau liceu?

Da (treceți la întrebarea 10)

Nu (treceți la întrebarea 11)

Ce școala urmați? (specificați clasa)

Școală generală

Liceu

Câte clase ați absolvit?

Din ce cauză ați renunțat la studii?

Din cauza sarcinii

Din motive financiare

Din alte cauze

A fost o sarcină dorită?

Da

Nu (treceți la întrebarea 14)

Ați fost informată despre metodele de contracepție?

Da

Nu

Cine va informat de metodele de contracepție?

Sunteți la prima sarcină?

Da

Nu( treceți la întrebarea 17)

Câte sarcini ați mai avut?

S-au finalizat cu naștere?

Da( treceți la întrebarea 19)

Nu( treceți la întrebarea 22)

Au fost la termen?

Da

Nu(specificați săptamâna)

Pe ce cale ați născut?

Naturală

Cezariană

Care a fost motivul pentru care ați născut prin cezariană?

Care a fost motivul întreruperii sarcinii?

În câte săptămânii sunteți însarcinată în prezent?

De ce sunteți internată în momentul de față?

Rezultate

1.Ce vârstă aveți?

În urma raspunsurilor primite, am realizat următoarea diagramă:

Figura 2.1 Distribuția pacientelor pe vârstă

În urma graficului am constatat că, dintre fetele internate 64 au vârsta de 17 ani, 18 au vârsta de 16 ani, 10 au vârsta de 15 ani, în timp ce 8 au sub 14 ani.

2.Ce naționalitate aveți?

În urma raspunsurilor primite, am realizat urmatoarea diagramă:

Figura 2.2 Distribuția pacientelor pe naționalitate

În urma răspunsurilor primite am constat că, 83 de fete sunt de naționalitate rromă, 13 sunt de naționalitate română și 4 de altă naționalitate.

3.Ce religie aveți?

4. Mediul de proveniență?

În urma raspunsurilor primte, am efectuat urmatoarea diagramă:

Figura 2.3 Distribuția pacientelor pe religie și pe mediul din care provin

Din cele 100 de paciente chestionate, 92 dintre ele sunt de religie ortodoxă, iar 8 sunt de alte religii.În urma întrebării pacientelor referitor la mediul din care provin am aflat că, 87 dintre acestea provin din mediul rural iar 13 din mediul urban.

Unde locuiți?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.4 Distribuția pacientelor pe locuință

Din cele 100 de paciente chestionate, 92 au afirmat faptul că locuiesc la casă iar restul de 8 la apartament.

Câte persoane locuiți (specificați numărul de camere)?

În urma raspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.5 Distribuția persoanelor pe numărul de camere

În urma chestionării pacientelor, am aflat faptul că 48 dintre acestea locuiesc în 2 camere un număr de 5 persoane, 24 locuiesc într-o cameră un număr de 3 persoane, 10 locuiesc în 2 camere un număr de 8 persoane, 7 locuiesc în 3 camere un număr de 4 persoane și 11 locuiesc în 2 camere un număr de 6 persoane.

Sunteți căsătorită sau trăiți în concubinaj?

În urma raspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.6 Distribuția pacientelor pe statutul civil

În urma chestionării pacientelor am aflat faptul că, 97 dintre acestea trăiesc în concubinaj și doar 3 dintre ele sunt căsătorite.

Ce venituri lunare aveți?

În urma raspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.7 Distribuția pacientelor pe baza veniturilor lunare

Din răspunsurile primite am aflat că: 87 dintre paciente nu au venituri fixe, 8 au venituri cuprinse între 600-800 lei iar restul de 5 au venituri cuprinse între 300-500 lei.

Urmați cursurile unei școli sau liceu?

Ce școala urmați? (specificați clasa)

Câte clase ați absolvit?

În urma răspunsurilor primite am efectuat 2 diagrame:

Figura 2.8 Distribuția pacientelor pe numărul de clase absolvite

Dintre pacientele chestionate, 89 nu mai urmează cursurile unei școli sau liceu aflând de la acestea că 23 au absolvit 6 clase, 35 au absolvit 7 clase, iar 31 au ablsovit 8 clase.

Figura 2.9 Distribuția pacientelor pe anul de studiu

Dintre cele 100 de paciente chestionate 11 încă urmează cursurile unei școli sau liceu, iar dintre acestea 2 studiază clasa a 8-a, 6 studiază clasa a 10-a iar restul de 3 studiază clasa a 11-a.

Din ce cauză ați renunțat la studii?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.10 Distribuția pacientelor pe motivul renunțării la studii

Dintre cele 89 de persoane care au renunțat la studii, am aflat că 23 dintre acestea au facut această alegere din cauza unei sarcini, 27 din motive financiare iar restul de 39 din alte cauze care nu au vrut sa îmi fie menționate.

A fost o sarcină dorită?

În urma raspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.11 Distribuția pacientelor pe dorința de a rămâne însărcinate

În urma chestionării pacientelor, 68 dintre acestea au confirmat faptul că a fost o sarcină dorită în timp ce restul de 32 nu și-au dorit această sarcină.

Ați fost informată despre metodele de contracepție?

Cine va informat de metodele de contracepție?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarele diagrame:

Figura 2.12 Informarea pacientelor cu privire la metodele de contracepție

Dintre pacientele chestionate, 44 au fost informate despre metodele de contracepție în timp ce 56 nu au știut care sunt .

Figura 2.13 Distribuția pacientelor pe sursa de informare

Dintre cele 44 de paciente care au știut despre metodele de contracepție, 18 au fost informate de către familie, 21 au aflat de la școala iar 5 dintre acestea de la prieteni.

Sunteți la prima sarcină?

Câte sarcini ați mai avut?

În urma raspunsurilor primite, am efectuat următoarele diagrame:

Figura 2.14 Distribuția pacientelor pe numărul de sarcini

Dintre cele 100 de paciente chestionate, 63 au afirmat că sunt la prima sarcină în timp ce restul de 37 au susținut faptul că au avut sarcini anterior.

Figura 2.15 Distribuția pacientelor pe numărul sarcinilor anterioare

Dintre cele 37 de paciente care au confirmat existența unei sarcini in anterior, 29 dintre ele susțin că au mai avut o sarcină în timp ce restul de 8 au avut 2 sarcini.

S-au finalizat cu naștere?

Au fost la termen?

Pe ce cale ați născut?

Care a fost motivul pentru care ați născut prin cezariană?

Care a fost motivul întreruperii sarcinii?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarele diagrame:

Figura 2.16 Distribuția pacientelor pe sarcinile anterioare

Dintre cele 37 de paciente care au confirmat sarcini în anterior, 32 de sarcini s-au finalizat cu naștere în timp ce la restul de 13 răspunsul a fost negativ.

Figura 2.17 Distribuția pe termenul nașterilor anterioare

Din cele 32 de nașteri avute de cele 24 de paciente la care sarciniile anterioare s-au finalizat cu naștere, 19 dintre acestea au fost la termen în timp ce la restul de 13 sarcini s-au finalizat în jurul săptămânii 36.

Figura 2.18 Distribuția pacientelor pe calea prin care au născut

Din cele 32 de nașteri , 17 dintre acestea s-au finalizat prin cezariană și restul de 15 pe cale naturală.

Figura 2.19 Distribuția pacientelor pe motivele nașterii prin cezariană

Din cele 17 nașteri finalizate prin operație de cezariană, 3 dintre acestea au fost pe motivul vârstei mamei prea mică, 9 dintre acestea au relatat faptul că nu cunosc motivul și nașterea prin cezariană a fost decizia medicului iar 5 au avut prezentație transversală.

Figura 2.20 Distribuția pacientelor pe motivul întreruperii sarcinii anterioare

Dintre cele 13 paciente la care sarcina anterioară nu s-a finalizat cu naștere, 4 dintre acestea au relatat faptul că au făcut avort la cerere, 5 nu cunosc motivul pierderii sarcinii iar 4 dintre acestea au suferit un avort spontan.

În câte săptămânii sunteți însarcinată în prezent?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.21 Distribuția pacientelor pe săptămâni de sarcină

Dintre cele 100 de paciente chestionate, 74 dintre acestea sunt însarcinate în 30-40 săptămâni, 21 au 20-30 de săptămâni de sarcină în timp ce restul de 5 sunt însărcinate în mai puțin de 20 de săptămâni.

De ce sunteți internată în momentul de față?

În urma răspunsurilor primite, am efectuat următoarea diagramă:

Figura 2.22 Distribuția pacientelor pe motivul internării

Din cele 100 de paciente internate și chestionate, 55 dintre ele au afirmat că motivul internării îl reprezintă metroragia, la 23 motivul este reprezentat de contracții uterine iar restul de 22 sunt internate pentru a naște.

2.4 Discuții

Făcând o comparație între studiul meu și unele date din literatură am constatat următoarele:

Asemenea țarilor în curs de dezvoltare precum Bangladesh, Guineea, Niger unde nașterea la minore este foarte des întalnită și România se lupta cu această problemă, majoritatea tinerelor, la care prima sarcina apare înaintea împlinirii vârstei de 18 ani, provin din mediul rural.

O altă asemănare între datele din literatură și studiul meu este reprezentată de apariția impactului psihosocial al unei sarcini în adolescență. Majoritatea viitoarelor mămici care au fost chestionate afirmă faptul că au renunțat la studii și la educație.

În urma studiului meu am constatat că o mare parte dintre pacientele chestionate nu au fost informate cu privire la metodele de contracepție, sunt de etnie rromă unde sarcina la o vârstă timpurie este ceva normal și trăiesc într-un mediu socio-economic sărac, precum datele din literatură unde sunt enumerații factorii care contribuie la apariția unei sarcini în adolescență.

Tot o asemănare este reprezentată de riscurile pe care le poate avea o sarcină în adolescență, o mare parte din fetele chestionate suferind în antecedente un avort spontan, iar motivul internării lor în momentul efectuării studiului fiind reprezentat de metroragie și naștere înainte de termen.

CONCLUZII

În urma studiului realizat am tras următoarele concluzii:

După chestionarea pacientelor am constatat faptul că majoritatea au vârsta de 17 ani și cele mai multe dintre ele sunt de etnie rromă.

Cea mai mare parte dintre pacientele care nasc înainte de a împlinii vârsta majoratului provin din mediul rural si sunt de religie ortodoxă.

Datorită mediului de proveniență o mare parte dintre tinerele mămici locuiesc la casă și datorită statutului socio-economic precar conviețuiesc, în aceeași locuință, în medie 5 persoane în două camere.

Datorită legilor de pe teritoriul României, deoarece sunt încă minore, nu pot avea un statut civil de căsătorie, cea mai mare parte dintre ele trăind în concubinaj.

Din cauza faptului că nu au primit o educație corespunzătoare acasă cele mai multe dintre ele au abandonat studiile, absolvind maxim 8 clase. Prea puține dintre ele afirmând faptul că își continuă studiile în prezent.

Cel mai probabil din cauza etniei și a educației primite în colectivitate pacientele își doresc să aibă copii la o vârstă cât mai mică, mai puțin de jumatate dintre fetele chestionate afirmând faptul că nu și-au dorit această sarcină.

Pacientele care au fost informate de metodele de contracepție afirmă că au aflat acest lucru de la școală.

Deși se află la o vârstă fragedă multe dintre pacientele chestionate sunt deja mămici aceasta nefiind prima naștere. Ele mai având acasă unul sau doi copii.

Ținând cont de vârsta mică a pacientelor majoritatea sarcinilor anterioare care s-au finalizat cu naștere s-au realizat prin operație de cezariană înainte de termen, unele dintre tinerele mămici necunoscând motivul alegerii acestei cai.

Un număr foarte mare au suferit și avorturi în antecedente, acestea fiind la cerere sau spontane.

Pacieintele se prezintă la camera de gardă, de cele mai multe ori, datorită prezenței metroragiei și a contracțiilor utrine. Există și un număr destul de mare care se prezintă pentru prima oară la medic și fac acest lucru pentru a naște.

BIBLIOGRAFIE

Aburel A., Obstetrică și Ginecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, pg. 56-59;

Aburel E., Petrescu V.,Obsetrică și Ginecologie,1962, pg.54-60;

Ancăr V., Ionescu Crângu, Obsetrică, Editura Național, București, 1997, pg. 34-35, 49-50, 101-107;

Anghelescu V., Embriologie normală și patologică, Editura Academiei, București, 1983, pg 12-13;

Bareliuc L., Embriologie umană, Editura Medicală, București, 1987, pg.87;

Berceanu Sabina, M. Georgescu Braila, Obstetrică Vol I, Partea a II-a; Editura Aius, Craiova, 1998,pg. 53;

Cernea Maria, Curs de obstetrică, Reprografia Universitații din Craiova, 1988, pg. 87-90;

Coja N., Georgescu I., Pandele A., Sârbu P., Probleme de fiziopatologie obsetricală, Editura Medicală , București 1958, pg. 45-46;

Crișan N., Nanu D., Obstetrică, Editura Metropol, București, 1995, pg. 67;

Cunningham F., Gr., MacDonald Paul C., Leveno Kenneth J., Gant, Norman F., Gilstrap III, Larry C., Williams Obstetrics 19 edition, Appleton&Lange, Norwalk Connecticut 1993, pg. 111-113;

Dan Alessandrescu, V. Luca, D. Gheorghiu, Anca Dumitrescu, Probleme de Practică și Tehnică Obstetricală, Editura Medicală București 1965, pg.24-28;

Georgescu M. Braila, Sabina Berceanu, Anca Pătrașcu, Lote Șurtea, Manual de Obstetrică- Ginecologie, vol I; Editura Didactică și Pedagică, R.A, -București- 2000, pg. 72-77;

H. Martius, Manual de Obstetrică, Editura Medicală 1966, pg. 33, 67,87;

Ioan Munteanu, Tratat de Obstetrică, Ediția a 2-a Vol III, Editura Academiei Române, București 2006, pg.123,126;

I. Negruț, O. Rusu, Ginecologie și Obstetrică, volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, pg. 57;

Moga Marius Alexandru, Obstetrică- Ginecologie, Editura Universitații “Transilvania”, 2010, pg. 23-27, 29-32, 57-61;

Moga M., Nanu D., Șamanschi L., Obstetrică-pentru asistente și studenți la Medicină, Editura Știință și tehnică, București, 1994, pg 24,29-32;

Nicolae Crișan, Obstetrică, Ediția a II-a, Editura Metropol, 1995, pg 6-7;

Nicolae Râcă, Obstetrică, Editura Medicală Universitară Craiova, 2005, pg. 18-19;

Pelinescu-Oniciul, Ecografia în Obstetrică, Editura Medicală Amaltea, pg. 10-13;

Râcă N., Curs de obstetrică, Editura de Sud, Craiova, 1999, pg. 45;

Rogozea Liliana, Oglindă Tatiana, Îngrijirea pacienților, Volumul IV, Editura Romprint, Brașov 2004, pg. 4-8;

Sadler T.W. Langman’s, Embriologie medicală, 10th Editura Medicală Callisto, București, 2005, pg. 65, 77,107-109;

Șurtea Lote, Curs practic de Obstetrică-Ginecologie, Editura Siteh Craiova 2000, pg. 51-52, 89-90;

Teodoriu GH., Obstetrică și Ginecologie, 1996, pg. 23;

Vasiliu VL., Obstetrică și Ginecologie, 1960, pg. 37;

Vârtej P., Obstetrică fiziologică și patologică, Editura All, București, 1996, pg. 56-59, 98-102;

Vlădăreanu R., Obstetrică și Ginecologie clinică, Editura Universitară “Carol Davila” București 2006, pg. 70,85,98;

William W., Beck, Jr., Obstetrică și Ginecologie, Editura Medicală Amaltea

http://books.google.ro/books?id=2OVDAQAAIAAJ&q=sarcina+la+fetele+sub+18+ani&dq=sarcina+la+fetele+sub+18+ani&hl=ro&sa=X&ei=iamU9zpOdTY7AaIhoBY&ved=0CCUQ6AEwAA

http://www.realitatea.net/mama-la-13-ani-medicii-trag-un-semnal-de-alarma-fenomenul-ia-amploare_1464428.htm

Sarcina la adolescente – o problema la nivel global

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/actualitate/milioane-de-fete-devin-mame-la-varsta-adolescentei-70-000-de-adolescente-mor-in-urma-complicatiilor–116129.html

http://www.romedic.ro/sarcina-la-varsta-adolescenta-0C1304

http://semneletimpului.ro/social/copiii-care-nasc-copii.html

În România, peste 90.000 de adolescente au născut în perioada 2009-2012. Peste 3.000 aveau sub 15 ani

http://sspt.md/index.php?pag=news&id=293&rid=264&l=ro

http://www.topexperti.ro/experti/Liliana-Puchea_41/articole/Riscurile-psihologice-ale-sarcinii-intamplatoare-la-adolescente-_659

http://www.desprecopii.com/info-id-1561-nm-Sarcina-in-adolescenta-riscuri-si-realitati-medicale.htm

http://www.salvaticopiii.ro/?id2=0001000300060001

http://www.puterea.ro/special/risc_de_deces_pentru_gravidele_minore-48946.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/sanatate/item/133100-Aproximativ-50000-de-mame-adolescente-mor-in-fiecare-an-in-lume-din-cauza-complicatiilor-legate-de-sarcina-si-nastere.html?tmpl=component&print=1

http://www.mami.ro/sarcina-si-nastere/fertilitate/preconceptie/mama-la-18-ani-1746019

http://www.romedic.ro/onu-preocupata-de-soarta-a-milioane-de-fete-care-devin-mame-la-varsta-adolescentei-raport-0N42906