SARCINA PENTRU PROIECTARE … … Ошибка Закладка не определена. [606260]
CUPRINS
SARCINA PENTRU PROIECTARE ………………………….. ………. Ошибка! Закладка не определена.
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
1 CARACTERISTI CA ÎNTREPRINDERII ȘI A SECȚIILOR ……Ошибка! Закладка не определена.
1.1 Caracteristica întreprinderii ………………………….. ………………………….. …………….. Ошибка! Закладка не определена.
1.2 Caracteristica generală a secțiilor principale ………………………….. …………………… Ошибка! Закладка не определена.
2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE SECȚIILOR ȘI ALE ÎNTREPRINDERII ……………. 5
2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
2.2 Determinarea sarcinilor electrice ale întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
3 ALEGEREA TENSIUNII ȘI SCHEMEI RACORDULUI UZINEI LA SEE ………………………….. …….. 9
4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR SPC ȘI PT ………………………….. ………………………….. …. 11
4.1 Alegerea puterii transformatoarelor din SPC ………………………….. ………………….. Оши бка! Закладка не определена.
4.2 Alegerea puterilor transformatoarelor din secții ………………………….. ………………. Ошибка! Закладка не определена.
5 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI DE MEDIE TENSIUNE A ÎNTREPRINDERII …….. Ошибка!
Закладка не определена.
5.1 Elaborarea variantelor schemei de distribuție la medie tensiune ……………………… Ошибка! Закладка не определена.
5.2 Calculul tehnico -economic pentru prima variantă ………………………….. ……………. Ошибка! Закладка не определена.
5.3 Calculul tehnico -economic pentru a doua variantă ………………………….. …………… Ошибка! Закладка не определена.
5.4 Compararea tehnico -economică a variantelor ………………………….. …………………. Ошибка! Закладка не определена.
6 CACULUL REȚELEI DIN SECȚIA DE REPARAȚII MECANICE ………………………….. …………….. 11
6.1 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor ………………………….. ………………. Ошибка! Закладка не определена.
6.2 Alegerea dulapurilor de distribuție din noduri ………………………….. ………………… Ошибка! З акладка не определена.
7 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT ………………………….. ………………………….. ……… 14
8 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE AEE ………………………….. … 18
8.1 Alegerea echipamentului la partea 110 kV ………………………….. …………………….. Ошибка! Закладка не определена.
8.2 Alegerea și verificarea echipamentului la 10 kV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
8.3 Alegerea și verificarea echipamentului la 0,4 kV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
9 PROTECȚIA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIEI ELECTRICĂ.
SELECTIVITATEA ÎN ACȚIONAREA ACESTORA ………………. Ошибка! Закладка не определена.
10 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ ȘI EVIDENȚĂ A
ENERGIEI ELECTRICE ………………………….. ………………………….. Ошибка! Закладка не определена.
ÎNCHEIERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 58
ANEXA A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 59
ANEXA B ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 60
2
INTRODUCERE
Energia este factorul principal ce determină bunăstarea un ei țări și a cetățen ilor ei . Ea influențează
nivelului de dezvoltarea a tuturor segmentelor de activitate ale societății pe termen lung.
Eficiența funcționării oricărei întreprinderi atît industriale, cît și din sfera s erviciilor și, totodată,
calitatea producției și prestării serviciilor acestora într -o măsură este determinată de eficiența funcționării
sistemului de alimentare cu energie electrică a întreprinderii. Această dependență devine tot mai pronunțată
la etapa a ctuală de dezvoltare a industriei, când întreprinderile implementează linii moderne automatizate
de producere, utilaje și echipamente tehnologice cu caracteristici performante, sisteme complexe de control
al calității producției sau prestărilor de servicii etc.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este destinat pentru asigurarea
receptoarelor electrice ale acesteia cu energie electrică. Prin receptor electric se înțelege dispozitivul care
transformă energia electrică în altă formă de energie pentru utilizare (spre exemplu: motoare electrice,
cuptoare electrice, corp de iluminat, aparat de sudare etc.).
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este complicată,
deoarece poate să conțină sute de receptoare electrice, sute de dulapuri de distribuție, zeci de i nstalații de
distribuție . În cazul când puterea instalată a întreprinderii este relativ mică și distanța de la stația sistemului
electroenergetic nu este mare este posibilă alimentarea la tensiunea 10 kV. În acest caz pe teritoriul
întreprinderii se construiește un punct de distribuție central (P.D.C.) de la care se efectuează distribuirea
energiei electrice în incinta întreprinderii. La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35 -110-220 kV. Atunci la întreprindere există stația principală
coborâtoare (S.P.C.) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice 10 kV și a posturilor de
transformare. Receptoarele electrice 10 kV se pot alimenta direct de la S.P.C. sau P.D.C. În secții se
amplasează posturile de transformatoare cu ID -0,4 kV. Unele receptoare electrice se alimentează de la
aceste ID, altele de la dulapurile de put ere sau de la conductoare -bare.
Sistemul de AE E a întreprinderi trebuie să satisfacă cerințele privind siguranță în alimentare cu
energie electrică, economicitate, comoditate de exploatare, menținere nivelului de tensiune și stabilitatea
frecvenței. De asemenea trebuie să fie prevăzută flexibilitatea sistemului care va asigura extinderea de mai
departe și modernizarea infrastructurii întreprinderii . O problemă de primă importanță este stabilirea
modului de alimentare cu energie electrică, în condiții tehnice și economice corespunzătoare, a diferitelor
categorii de consumatori. Prin aceasta se înțelege în primul rând determinarea soluțiilor care conduc la
randamente energetice maxime, economisirea energiei sub toate formele precum și la un nivel de siguranță
3
necesar. În acest scop este necesară o analiză sub toate aspectele a factorilor tehnico -economici implicați și
realizarea unei interferențe optime, consumatorii ind ustriali și surse de alimentare
1 PARTEA ELECTROTEHNICĂ A PROIECTULUI
1.1 Caracteristica generală a întreprinderii
Întreprinderea proiectată este una prestătoare de servicii, ea reprezintă un complex turistic din
preajma satului Novaia Nicolaievca din raionul Ungheni.
Este evident că cel mai important rol in procesul de execuție al unui proiect de construcții î l joac ă
materialele de construcții folosite, deoarece de calitatea materialelor de construcții depinde siguranța,
stabilitatea și rezistența proiectului în timp. Este necesar de urmărit această calitate în paralel cu costurile
pentru re alizarea proiectului, ast fel ca să se aleagă varianta cea mai rezonabilă. La costuri minime – cea mai
înaltă calitate.
La proiectarea întreprinderii este necesar de prevăzut ulterioara dezvoltare a acesteia, adică
adăugarea, excluderea, înlocuirea în cadrul acesteia a unor echipa mente, deseori im puse de progresul
tehnologic, necesitățile clienților și, nu în ultimul rînd, de concurență.
Complexul turistic este o întreprindere cu un consum nesemnificativ de energie electrică, dar cu un
program de lucru încărcat funcționând în două schimburi cu timpul utilizării sarcinii maxime de 5000 h pe
an, după categoria de electro -fiabilitate întreprinderea se referă la categoria II.
1.2 Caracteristica secțiilor întreprinderii
Complexul turistic este constituit din 10 construcții , dintre care pri ncipalele sunt: hotelul cu 2 nivele ,
depozitul, bazinul de tip închis, restaurantul cu 3 nivele , cafenea cu 2 nivele amplasate pe un teritoriu de
circa 50 000 m2.
Întreprinderea este alimentată cu energie electrică de la stația raională .
Complex ul turistic include următoarele edificii:
Hotelul – este un stabiliment care oferă servicii de cazare contra cost, în general pen tru perioade
scurte de timp, totodată, ar putea oferi clienților și alte servicii, cum sunt cele de săli pentru reuniuni și
confe rințe. La primul nivel se găsește biroul administrației, recepția, sală de banchet, curățătoria d e serviciu,
odăile personalului, nivelul doi este compus din numere oferite spre chirie. Instalațiile de bază sînt
instalațiile tehnologice de bucătărie, apara tele de condiționare a aerului, tehnica de calcul, aparataj medical,
corpurile de iluminat . Grupa de electrosecuritate corespunzăto are hotelului – II.
Depozit – loc sau construcție special amenajată pentru păstrarea mărfurilor, obiectelor de valoare,
difer itelor materiale. Aici se păstrează bunurile materiale de schimb și rezervă, materia primă necesară
preparării produselor alimentare, piesele de rezervă a instalațiilor întreprinderii. Specificul depozitului
4
constă în aceea că sarcina electrică este totalm ente necesară iluminatului. Categoria de electrosecuritate
atribuită este III, așa cum în treruperea alimentării nu cauzează stoparea procesului de pre stare a serviciilor.
Restaurantul – local î n care se află o un itate de alimentație care prepară în bucătăr ie proprie
mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi , în săli proprii de consumație . Primului nivel îi
corespunde zona de deservire a clienților, și bucătăria propriu -zisă. Etajul II este cu numere de cazare . În
subsol se află beciul pentru depozitarea vinului, încăperi pentru depozitarea produselor lactate, nodurile
sanitare pentru bărbați, femei și persona l. Receptoarelor electrice se atribuie categoria II de securitate în
alimentare cu energie electrică, dispozitivele de semnalizare la in cendiu, de stingere a incendiilor, sistemele
de securitate și iluminatul de avarie au categoria I de alimentare cu energie electrică (în calitate de a doua
sursă independentă de energie electrică se prevede un bloc de alimentare neîntreruptă. Pericolul de incendiu
se persistă doar dac ă e cauzat de natură electrică sau de factorii exteriori sistemului de gestionare a
construcției.
Piscina – construcție în care este amplasată o zonă de angrement formată din tr-o piscină acoperită.
Principalele receptoare sunt pompele de încălzire a apei din bazin, cazanele și instalațiile de iluminat .
Condițiile de mediu sunt cu umiditate ridicată . Pericol de incendiu minim, categoria de alimentare cu
energie electrică II .
Tabelul 1.1 – Caracteristica generală a complexului tur istic.
Denumirea secției Mediul
înconjur. Cat.
RE Pericol de
electrocutare Tipul
PT Pericol de exp.
și incendiu
Hotelul Normal II Fără pericol – –
Depozitul Normal III Fără pericol – –
Restaurantul Normal II Fără pericol – –
Cafeneaua Normal III Fără pericol – –
Piscina Umed III Fără pericol – –
Clădirea pazei Normal III Fără pericol – –
Case în arendă Normal III Fără pericol – –
5
Cafenea – local public unde se consumă cafea, ceai, băuturi alcoolice și prăjituri. Primul nivel
reprezintă o sală de deservire a clienților, o masă de bar, și bucătăria. Etajul 2 este echipat cu un teren
interior de joacă pentru copii. Există receptoare electrice de categoria II.
Clădirea pazei – construcție în care se staționează personalul de pază cu menirea de a supraveghea
complexul turistic. Există receptoare de categoria II.
Secția de pompare – edificiul în care este amplasată instalația de pompare a apei î n sistem . Există
receptoare de categoria II.
1.3 Calculul sarcinilor electrice
1.3.1 Calculul sarcinilor electrice a restaurantului
Sarcinile electrice de calcul ale întreprinderilor industriale , ale secțiilor sau ale diferitor noduri de
sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza proiectării
sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de energie electrică a
receptorului electric, grupuri lor de receptoare electrice a secțiilor și întreprinderilor.
Calculul sarcinilor electrice a receptoarelor principale din incinta restaurantului se efectuează prin
metoda coeficietului de cerere . Receptoarele electrice se vor diviza în grupe teritorial, pentru care se
desemnează nodu ri de alimentare (puncte de distribuție, conductoare bare). Calculul se efectuează pentru
fiecare nod în parte și pentru întreag restaurantul .
Informația despre puterile instalate a receptoarelor electrice este prezentată în tabelul A.1, anexa A.
Datele in ițiale și rezultatele calculelor sarcinilor electrice asistate de calculator sunt prezentate în
tabele le B.1 și B.2 din anexa B.
Se va efectua calculul în mod manual pentru un singur nod, rezultatul calculelor pentru celelalte
noduri doar se vs prezenta su b formă tabelară. Sarcinile de calcu l a nodului de alimentare se determină
reieșind din recomandările [4] СП31-110-2003 .
Receptoarele electrice se divizează în grupe co nform regimului de funcționare, p entru fiecare din
aceste grupe se determină
calcP . Un nod poate conține mai multe grupe. Conform tabelelor 7.7, 7.8 și 7.9
din [4], pentru fiecare receptor se alege coefixientul de cerere corespunzător. Puterea de calcul a nodului
de forță se determină conform următoarei formule:
. . . . . – . 0,6nod calc calc tehn calc san frigP P P
, (1.1)
unde
. .calc tehnP este puterea de calcul a instalațiilor tehnologice, se determină conform formulei ( 1.2) , kW;
. – .calc san frigP
– puterea de calcul a instalațiilor sanitare și frigorifice, calculate cu relația (1.3), kW.
6
,, . . ()n
c i nom i calc tehn
iP K P, (1.2)
unde
,ciK este coeficientul de cerere corespunzător receptorului „ i”, se alege din [4];
,nom iP
– puterea nominal ă a receptorului „ i”, dată în pașaportul tehnic, kW.
,, . – . ()n
c i nom i calc san frig
iP K P
. (1.3)
În continuare se prezintă calculul sarcinilor electrice pentru nodul 1PD1 :
11
. . , , , ,( ) 0,6 ( ) (1 0,75 1 12,8 0,9 0,9 0,85 0,45
0,9 0,4 1 0,4) 0,6 (4 0,5 0,45 1 0,25 1 0,4) 16,44 .PD
nod calcnn
c i nom i c i nom i
iiP K P K P
kW
Rezultatele calculelor celorlalte noduri de forță se prezintă sub formă tabelară , vezi tabelul 1.2.
La calculul sarcinelor electrice a noduril or pentru iluminat se procedează în conformitatea cu
recomandările [4] și [5] SP 52..2011 . Fiecărei încăperi este stabilit o valoare recomandată a gradului de
iluminare [5]. Calculul de iluminare este asistat de calculator [6] prin itermediului paginii web specializate.
Rezultatul calcului prezintă numărul necesar de corpuri de iluminat alese pentru încăperea respectivă.
Puterea instalată de iluminare pentru încăperea respectivă se calculează conform formulei de mai jos:
,, i inst i nom iP n P
, (1.4)
unde
,nom iP este puterea nominală a corpului de iluminat ales pentru încăperea „ i”, kW;
n
– numărul de corpuri de iluminat , afișat în rezultatul calcului la calculator pentru încăperea „ i”.
Puterea de calcul pentru iluminat se determină prin r elația ( 1.5) în conformitate cu [4]:
.
,. . . .
iilum
inst i calc c ilumP K P
, (1.5)
unde
..c ilumK este coeficientul de cerere pentru iluminare, se alege din tabelul 7.5 [4].
Pentru nodul 1DP -IL 1, care alimentează primul nivel al restaurantului, se calculează puterea instalată
pentru iluminat, în prealabil fiind alese și corpurile de iluminat pentru fiecare încăpere , vezi tabelul 1.2.
17 17
, .,
11) ( 3,21i inst nom i inst i
iiP n P P kW
.
În cele din urmă, puterea de calcul pentru nodul de iluminat al nivelului 0, se calculează astfel:
.
. . . .13,21 3,21ilum
inst calc c ilumP K P kW
.
Tabelul 1.2 – Puterile de calcul a nodurilor restaurnatului.
Nod. 1DP1 1DP2 1DP3 1DP4 2DP1 2DP2 SDP1 SDP2 DP-IL1 DP-IL S DP-IL Avar. DP-IL Ext. DP-Cazan
7
.,instP kW 18,2 54,3 26,4 17,0 12,5 7,47 7,65 45,8 3,21 2,31 1,60 5,34 2,2
.,calcP kW
16,4 38,0 18,5 13,8 9,30 5,8 6,10 34,4 3,21 2,31 1,60 5,34 2,2
Puterea de calcul a nodului de intrare se calculeaz ă ca suma puterelor de calcul a tuturor nodurile
situate la o treaptă inferioară, cu luarea în considerație și a coeficientului de simultaneitate conform
recomandărilor din [4].
. .. sim calc total calcP K P
, (1.6)
unde
.simK este coeficientul de simultaneinate, se alege din tabelul 7.11 [4],
.1simK .
În cele din urmă, puterea de calcul a restaurantului este:
. .. 1 156,95 156,95sim calc total calcP K P
.
Tabelul 1.3 – Datele aferente la iluminatul încăperilor primului nivel .
Nr. Suprafața, m2 Nivelul de
iluminare, lx Tip corp
de iluminat Nr de
corp. P.corp, W / P.sum. W
1 15,07 75
ACQUA C 18 WH 4000K
2 22 / 44
2 6,09 75 1 22 / 22
3 9,62 200 3 22 / 66
4 12,10 200 3 22 / 66
5 10,09 200 3 22 / 66
6 12,42 300 5 22 / 110
7 48,50 200 8 22 / 176
8 17,62 200 5 22 / 110
9 9,82 200 3 22 / 66
10 2,58 200 1 22 / 22
11 2,86 200 1 22 / 22
12 206,16 200 DIADEM 630 3000K 12 50 / 600
13 11,62 200
ACQUA C 18 H 4000K 3 22 / 66
14 1,52 75 1 22 / 22
15 27,06 50 Bagel 40 P 10 40 / 400
16 131,56 50 HOOP XL 3000K 9 70 / 630
17 53,22 50 Bagel 40 P 18 40 / 720
1.3.2 Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii
8
Sarcinile electrice de calcul a construcțiilor complexului turistic se determin ă prin metoda
coeficientului de cerere , calculele fiind asistate de calculator. Datele inițiale și rezultatele calc ulelor sunt
prezentate în tabelele B.1 și B.2 din Anexa B .
Pentru încăperea hotelului se efectuează ver ificarea calculelor în mod manual, pentru aceasta este
necesar de a cunoaște puter ea instalat ă a secției, coeficientul de cerere , coeficientul de cerere a iluminatului,
sarcina specifi că aproximativă pentru iluminat și aria secției.
Datele inițiale din anexa B :
22
,, 190 ; 0,8; cos 0,9; 0,9; 0,004 / ; 3600 c inst c il o il P kW K K P kW m S m
.
Sarcina activă de calcul :
190 0,8 152 c inst calcP P K kW .
Sarcina reactivă de calcul :
152 0,48 73 calc calcQ P tg kvar .
Sarcina de iluminat:
.. 0,9 0,004 3600 12,96 il c il o ilP K P S kW .
Puterea activă sumară :
152 12,96 164,96calc il P P P kW .
Puterea de calcul total ă:
2 2 2 2164,96 73 180,4 .calcS P Q kVA
La determinarea puterii active totale de calcul a întreprinderii se utilizează formula ( 1.7) din [4]:
. ax . .
1()n
constr m sim i i calc
iP P K P
, (1.7)
unde
.sim iK este coeficientul de simultane inate între construcția i și edificiul cu cea mai mare putere
instalată , se alege din tabelul 7.13 [4].
. ax constr mP
– puterea instalată maximă, în cazul dat pute rea restaurantului
. ax 203constr m kW P .
.(0,9 2,1 (0,7 152 (0,6 36 (0,8 3,3 (0,4 4 (0,4 4 (0, 4 4 (0,8 28
(0,8 12203 ) ) ) ) ) ) ) )
) 372 .calcP
kW
Pentru determin area puterii transformato arelor din postului de transformare , se ține cont de puterea
necesară iluminatului teritorial , pierderilor în linii și pierderilor în transformator , valorile aproximative ale
cărora au fost stabilit practic .
. .. tr totală calc linii ilumP P P P P
, (1.8)
unde
.trP reprezintă pierderil e de putere în transformato are, se ia 2% din puterea totală de calcul [4], kW;
liniiP
– pierderile de putere în liniii , se ia 3% din valoarea sumară dintre put erea de calcul a
întreprinderii și puterea pentru iluminat [4, romanciuc ], kW;
.ilumP
– puterea activ ă pentru iluminatul teritorial, se calculează prin intermediul softului specializat
în calculul fotometric stradal standardizat în [5] SP 52..2011 , kW.
9
Figura 1.1 – Utilizarea softului în calculul iluminatului pietonal.
Pasul pilonilor de iluminat este de 10 m, iar înălțimea lor este de 3 m. S-au utilizat 64 de LED -uri cu
puterea de 40 W. Pentru iluminatul terenului de sport s-au utilizat 8 corpuri de iluminat de 1 kW . În cele
din urmă,
.ilumP se determină ca produsul dintre numărul și puterea corpului de iluminat respectiv.
Pentru iluminatul zonei de parcare și de intrare – se vor utili za corpuri de ilu minat autonome cu 2
acumulatoare, dintre care unul e de rezervă [9 http://led -osveschenie.ru/catalog/avtonomnoe -osveshhenie –
na-solnechnyix -batareyax. -osveshhenie -perexodov/] .
Deci:
.10,6ilumkW P .
Astfel
. . . . . . . .0,02 0,03 ( 0,02 ) 1,0506 1,03totală calc calc calc calc ilum ilum calc ilumP P P P P P P P P ,
înlocuind datele se obține :
..1,0506 1,03 1,0506 372 1,03 10,6 401,7totală calc ilumkW P P P .
Totodată, puterea reactivă la partea de înaltă tensiune ce poate fi tranzitată prin transformator astfel
ca să nu fie încălcată valoarea tangentei normativ e
0, 28 tg se determină astfel:
pos
tranzit totală Q P tg
. (1.9)
401,7 0,28 112,5 .pos
tranzit totală Q P tg kvar
2 2 2 2401,7 112,5 417 .totală totală totalăS P Q kvar
1.4 Alegerea tensiunii și modului de racordare a întreprinderii la sistemul electroenergetic
10
De tensiune depind parametrii liniilor de legătură cu SEE, caracteristicile aparatajului de comutație
și a echipa mentului din stațiile de racord, a pierderilor de energie și a cheltuelilor de exploatare aferente.
Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea tehnic o-economic ă a varia ntelor posibile, așa cum
pentru alimentarea c omplexului turistic, evident, cea mai economă variantă este alimentarea prin racord de
la linia de tranzit 10 kV de la stația raională .
Se determină curentul în LEA -10 kV conform relației:
3C
LEA
nSI
Un
, (1.10)
unde
CS este puterea de calcul la barele de înaltă tensiune a PT ,
401,7 112,5CSj ;
n – numărul de linii ce vin la PT, n = 1 ;
Un – tensiunea nominală, Un = 10 kV .
Deci:
22401,7 112,512,05
3 3 10 2C
LEA
nSIA
Un
.
Se determină secțiunea conductorului liniei conform criteriului densității economice a curentului:
LEA
ec
ecIFj
, (1.11)
unde
ecj este densitatea economică a curentului, se alege din tabelul 4.5 [2], în funcție de: Tmax = 4880 h
și
21,1 /ecj A mm .
2 12,0510,941,1LEA
ec
ecIF mmj
.
Din [ 2] se alege cablu de aluminiu de tip 3xАC 16/2,7 cu
105 A.admI
Se determină pierderile de tensiune în linie în regim normal și în regim post avarie.
norm
nP R Q XUUn
, (1.12)
unde R este rezistența liniei, R = r 0·l = 1,75 ·7,2= 12,6 Ω;
X – reactan ța liniei X = x 0·l = 1,85 ·7,2= 13,3 Ω ;
n – numărul de linii, n = 2.
401,7 12,6 112,5 13,3365 ;10 2norm
nP R Q XUVUn
,%365100 100 3,65 %;10000norm
norm
nUUU
,%2 2 365100 100 7,3 %.10000norm
av
nUUU
11
Se determină pierderile de putere în regim normal:
2
2C
nSPRU
; (1.13)
2 2
22417,212,6 11,962 10C
nSP R kWnU
.
1.5 Alegerea transformator ului postului de transformare
Alegerea corectă a numărului și puterii transformatoarelor din posturile de transformare poate fi
efectuată în baza unor calcule tehnico -economice.
Numărul de PT influiențează direct cheltuielile legate de instalațiile de distribuție și rețelele electrice.
Posturile de transformare se recomandă a fi instalate cât mai aproape de cen trul sarcinilor electrice,
evitând crearea unor obstacole procesului tehnologic.
Se examinează cazul pentru alimentarea complexului turistic de la un PT cu două transformato are
10/0,4.
Puterea transformato arelor alese se calculează în felul următor:
.c
nt
i recPSnk
, (1.14)
unde
n este numărul de transformatoare , n=2 ;
.î reck – coeficient ul de încărcare recomandat al transformatoarelor,
. 0,7i reck [3].
Se calculează puterea transformatorului din PT:
.401,72862 0,7c
nt
i recPS kVAnk
.
Din [ 13] se aleg două transformatoare de putere de tip TMГ-400/10/0,4 (transformator cu răcire în
ulei cu corp gofrat) cu parametri i expuși în tabelul de mai jos.
Tabelul 1.4 – Parametrii tehnici a i transformatorul ui TMГ-400/10/0,4.
,ntS kVA
,îtU kV
,jtU kV
0,P kW
,scP kW
,%scU
0,%I
400 10,5 0,4 0,75 5,5 4,5 1,4
1.6 Elaborarea schemei rețelei de distribuție a energiei electrice în incinta c entrului turistic
În acest subcapitol , în conformitate cu puterile instalate și cu valorile sarcinilor de calcul ale noduri lor
de sarcină respectivă, se calcul ează și se alege tipul conductoarelor în circuitele de alimentare a nodurilor
din întreprindere .
12
Secțiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului admisibil,
conform condiției:
12calc
admIIkk , (1.15)
unde
admI este curentul admisibil care ar suporta conductorul cablul în regim de lungă durată, A;
.calcI
– curentul de calcul , se alege în conformitate cu relația:
.3c
calc
nSIU ;
1k
– coeficient de corecț ie la amplasarea unui cablu în canal, ales conform [ 17];
2k
– coefficient de temperature a mediului ,
21k ales în funcție de
13,4o
soltC din tabelul 1.37,
pag. 58 [1, Неклепаев Б.Н., Крючков И.П ].
În continuare se alege cablul de alime ntare pentru fiecare nod aparte, prezentîndu -se un exemplu de
calcul pentru conductorul ce alimentează restaurantul de la transformator (PT -DP3):
.3 156,9 c DPS kVA
, de unde
.3
.156,9226 .3 3 0,4c DP
calc
nSIAU
Conductorul se poziționează în tranșee cu alte două cabluri distan țate între ele cu 15 cm, de unde
conform [17] se respect valoarea coeficientului de corecție
10,87k .
12226
1 0,87260calc
admIIAkk
.
Din [1 0] se alege cablu tip АBВГ 3×185+1×50 cu
308 .admIA
Se determină pierderile de tensiune în linie.
norm
nP R Q XUUn
, (1.16)
unde R este rezistența liniei, R = r 0·l, Ω;
X – reactan ța liniei X = x 0·l , Ω;
P – puterea de calcul activă transportată prin linie , kW;
Q – puterea reactivă de calcul transportată prin linie , kvar;
n – numărul de linii, n = 1;
3 00() (156,9 0,115 50,8 0,069) 14610 7,5 ;0,4 1norm
nP r Q x lUVUn
Se determină pierderile de putere :
13
2
3
210C
nSPRU . (1.17)
2 2
33
22174,7510 0,01679 10 3,10,4C
nSP R kWU
.
Tipul cablului, lungimea acestuia cât și pierderile de putere și tensiune pe tronson sunt prezentate în
tabelul 1.5.
Tabelul 1.5 – Alegerea cablurilor rețelei de distribuție a întreprinderii.
Sectorul Cablul
.calcI , A
admI , A l, m
U , V
P , kW
PT – DP2 АBВГ 3×185+1×50 282 308 148 9,2 3,7
PT – DP3 АBВГ 3×185+1×50 226 308 146 7,5 3,1
PT – DP4 АBВГ 3×25+1×16 86 100 61 7,1 1,1
PT – DP8 2 АBВГ 3×25+1×16 89 100 68 9,1 1,4
PT – DP10 АBВГ 3×16+1×10 42 77 18 1,2 0,07
DP2 – DP1 АBВГ 2х2,5 23 1 33 57 10 0,35
DP8 – DP9 АBВГ 3×16+1×10 67 77 41 6,5 0,8
DP10 – DP5 АBВГ 2х2,5 24 1 33 28 6,1 0,2
1 – Dulapul de putere este alimentat de la o singură fază.
2 – Cablul alimentează în tranzit dulapurile de putere DP6 și DP7.
1.7 Elaborarea schemei rețelei de distribuție a energiei electrice în incinta restaurantului
În acest subcapitol se calcul ează și se alege tipul conductoarelor în circuitele de alimentare a
receptoarelor din incinta clădirii restaurantului , în conformitate cu puterile instalate și cu valorile sarcinilor
de calcul ale noduri lor de sarcină respectivă se va alege tipul conductorului de de alimentare a acestora.
Secțiunile cablurilor de alimentar e ale nodurilor se aleg conform criteriului curentu lui admisibil.
Se prezintă un exemplu de calcul pentru nodul 1DP1
nodul 1DP1:
16,429,3 .
3 cos 3 0,38 0,85c
calc
nPIA
U
14
Din [ https://k -ps.ru/spravochnik/kabeli -silovyie/s -pvx-izolyacziej -(0,66; -1kv)/vvgng/kabel -vvgng –
5h4/] se alege cablu tip АBВГ 4×25 cu
82 .admIA
Tabelul 1.6 – Alegerea conductoarelor de alimentare a dulapurilor de putere .
Nodul
.,calcP kW
, calcIA
, admIA Tipul cablului Lungimea, m Notarea pe
plan
1DP1 16,4 29,3 37 ВВГнг L-S 5(1х4) 17 C1.1
1DP2 38,0 60,8 87 ВВГнг L-S 5(1х16) 25 C1.2
1DP3 18,5 35,0 49 ВВГнг L-S 5(1х6) 34 C1.3
1DP4 13,8 26,2 37 ВВГнг L-S 5(1х4) 16 C1.4
2DP1 9,30 16,6 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 38 C2.1
2DP2 5,80 10,4 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 14 C2.2
SDP1 6,10 10,4 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 9 CS.1
SDP2 34,4 56,8 87 ВВГнг L-S 5(1х16) 5 CS.2
DP-IL 1 3,21 5,3 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 25 CIL.1
DP-IL S 2,31 3,9 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 15 CIL.S
DP-IL Avar 1 1,60 7,9 28 ВВГнг L -S 3(1х2,5) 5 CIL.A
DP-IL Ext. 5,34 8,8 28 ВВГнг L-S 5(1х2,5) 17 CIL.E
DP-Cazan 1 2,2 11,1 28 ВВГнг L -S 3(1х2,5) 26 C.C
1 – Dulapul de putere este alimentat de la o singură fază.
Pentru distribuția energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se utilizează dulapuri
de putere și panouri de putere. Pentru toate nodurile din incinta restaurantului, cu excepția nodurilor de
iluminat și a iluminatului de avarie, se vor utiliza dulapuri de putere de tip ПР-11-21У3 , pentru nodurile de
iluminat – ЩО, iar pentru iluminatul de avarie – ЩAО [8].
1.8 Calculul curenților de scurtcircuit
Calculul curenților de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor și aparatajului din
sistemul de alimentare cu energie electric ă a întreprinderii la acțiunea curenți lor de scurtcircuit . La fel ,
calculul curenților de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecția prin relee a elementelor sistemului
de alimentare cu energie electrică.
15
Se alcătuiește schema de calcul pentru calcu lul curenților de scurtcirc uit figura 1.2.
SEE
1
0,4 kV
RE 57
Pn=0,03 kW
cosφn=0,75LEA AC -16/2,7
l=7,2 km
r1=1,75 Ω/km
x1=1,85 Ω/km
ТМГ – 400
rt=5,9 Ω
xt=17 ΩIsc. max. =6,064 kA
Isc. min. =5,018 kA
2
38QF2ВА88-35 3P Inom=250 A
r =0,83 mΩ
x =0,278 mΩ
9
10
4
57
6ВВГнг -LS 5(1×2,5)
l=38 m
r1=7,4 mΩ/m x1=0,116 mΩ/m АВВГ 3×185+1×50
l=150 m
r1=0,115 mΩ/m r0=0,7 mΩ/m
x1=0,069 mΩ/mx0=0,54 mΩ/m
QF3ВА 47-29 3P C25 A
r =7,9 mΩ
x =5,16 mΩ10 kV
Bara A(60×6)
l=4 m
r1=0,099 mΩ/m
x1=0,119 mΩ/m 10 kV
QF1ВА07-212 3P Inom=1250 A
r =0,25 mΩ
x =0,1 mΩ
Bara A(60×6)
l=5 m
r1=0,099 mΩ/m
x1=0,119 mΩ/m 11
12ВВГнг -LS 3(1×2,5)
l=29 m
r1=12,3 mΩ/m x1=0,126 mΩ/m QF4ВА 47-29 1P C6 A
r =8,8 mΩ
x =5,72 mΩK1
K2K3
K4
K5
K6
Figura 1.2 – Schema pentru calculul curenți lor de scurtcircuit .
Schema pentru calculul curen ților de scurtcircuit este divizată în sectoare, fiecare sector reprezintă un
element al rețelei electrice:
Sectorul 1-2: LEA – tip 3xAC -16/2,7 cu parametrii :
7,2 ;l km
11,75 / ;r km
11,85 / .x km
Sectorul 2-3: Transformatorul de putere instalat TMГ- 400/10/0,4, parametrii cărui a sunt prezentați
în tabelul 1.4 .
Sectorul 3-4: Bara conductoare dintre transformator și ID 0,4 kV se alege conform condiți ei:
max admII
, (1.18)
unde
maxI este curentul maxim ce parcurge înfășurarea prima ră a transformatorului,
max nt II ;
16
ntI – curent ul nominal al transformatorului.
.max4001,4 1,4 1,4 809 .
3 3 0,4nt
lucru nt
nSI I A
U
Din [2] se alege bara din aluminiu A (60×6) cu curentul
870 admIA cu parametrii pasivi:
010,142 / ; r m m
010,180 / ; x m m
4 .lm
Secto rul 4 -5: Întreruptorul automat QF1, destinat protecției transformatorului împotriva
scurtcircuitelor și suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege conform condițiilor:
;retea ÎAUU
(1.19)
.max ,,lucru nom ÎAII
unde
ÎAU este tensiunea nominală a întreruptorului, V;
reteaU
– tensiunea rețelei, V;
,nom ÎAI
– curentul nominal al întreruptorului automat, A;
.max lucruI
– curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,4 kV, A.
.max4001,4 1,4 1,4 809 .
3 3 0,4nt
lucru nt
nSI I A
U
Conform valorii obținute, se alege din [8] întreruptorul automat de tip ВА07-212 3Р cu
,a1250nomIA
cu parametrii:
10 0,25 ; r r m
10 0,1 . x x m
Secto rul 5 -6: Bara se al ege din aluminiu A (60×6) cu lungimea l=4 m, având parametrii menționați
pentru sectorul 3-4.
Sectorul 6 -7: Întreruptorul automat QF2 de pe linia de distribuție a restaurantului se alege conform
condițiilor (1.19) unde
.max . lucru c restaurantII , care se determină ca :
.
.156,9226 .
3 3 0,4c restaurant
с restaurant
nomSIA
U
Pentru valorile obținute se alege din [8 http://uralen.ru/catalog/vk/group -216/1820.html ] întreruptorul
de tip ВA88-35 3Р cu
,250 naIA .
În dependență de
,250 naIA din [6] prin interpolare se aleg parametrii întreruptorului:
0,83 ;rm
10,278 .xm
Sectorul 7-8: LEC ce alimenteaz ă restaurantul – tip АBВГ 3×185+1×50 :
17
0,15 ;l km
10,115 / ;r km
10,069 / ;x km
00,7 / ;r km
10,54 / .x km
Sectorul 8-9: Întreruptorul automat QF3 din dulapul de distribuție , care este conectat la linia de
alimentare cu energie electrică a dulapului de putere 2DP1, se alege conform condițiilor din ( 1.19) în care
.max . 1 lucru c DPII
:
21
. 2 19,3016,8 .
3 cos 3 0,4 0,8DP
с DP
nomPIA
U
Se alege BA 47-29 3P C25.
Sectorul 9-10: Cablul de alimentare a dulapului de putere 2DP1 se alege de tip ВВГнг L S 5(1×2,5),
cablu cu conductoare din cupru, izolația conductoarelor și izolația exterioară fiind efectuate din clorură din
polivinil, cu proprietea de reducere a emisiilor de gaze și fum în caz de incendiu.
Sectorul 10-11: Întreruptorul automat QF 4 din dul apul de putere , care alimentează grupul de
recepto are ale sistemului de ve ntilare, se alege BA 47 -29 1P С6 , se conectează împreună cu dispozitivul de
secționare, bobina căruia este conectat în circuitul sistemului anti -incendiar.
Sectorul 11-12: Cablul din circuitul de alimentare a receptorului electric 57 se alege conform:
.adm nomII
Din [ http://fb.ru/article/333769/provod -vvgng -tehnicheskie -harakteristiki ] se alege cablu de tip
ВВГнг L S 3(1×1,5), cu
28 A,admI
29 .lm
Pentru calculul curentului de s.c. în unități absolute, se utilizează următoarea relație:
)(
1. )( )(
3nnm n n
scZ ZUm I
, (1.20)
unde
nmU. este tensiunea medie nominală în punctul de scurtcircuit , kV;
)(nm
– coeficient:
1)3(m (
0)3(Z );
3)2(m (
2)2(Z Z );
3)1(m (
0 2)1(ZZ Z ).
Z
– impendanța până la locul de scurtcircuit, se calculează conform relațiilor de mai jos,
.
Totodată, la calculul impendanțelor se ține cont de clasa de tensiune pentru care se determină Isc:
2
(0,4) (10) 2mnJT
mnÎTUZZU
, (1.21)
unde
mnJTU este ten siunea medie nominală a înfășurării secundare a transformatorulu i, kV;
mnÎTU
– tensiunea medie nominală a înfășurării primare a transformatorulu i, kV.
18
Tabelul 1 .7 Rezultatele calculelor curen ților de scurtcircuit.
Punctul de scurtcircuit Um.nom, kV Tipul de scurtcircuit Isc, kA
max min
K1 10 3 0,302 0,296
2 0,261 0,257
K2
0,4 3 4,817 4,817
2 4,167 4,167
1 3,176 3,176
K3 3 4,657 4,657
2 4,028 4,028
1 2,906 2,906
K4 3 3,271 3,271
2 2,830 2,830
1 1,246 1,246
K5 1 0,308 0,308
K6 1 0,165 0,165
1.9 Alegerea și verificarea aparatelor și conductoarelor la tensiuni înaltă și joasă
Se aleg și se verifică la acțiunea curenților de scurtcircuit toate aparatele și părțile conductoare prin
care se alimentează cel mai îndepărtat electric receptor conform schemei monofilare.
1.9.1 Alegerea și verificarea echipamentului la 10 kV
Valorile curenților de scurtcircuit sunt date în tabelul 1.7 pentru punctul K1.
ID-10 kV se va instala în celula prefabricată de tip КСО -298-КН.
Alegerea și verificarea întreruptorului 10 kV.
Se determină curentul maxim de lucru (curentul pentru cazul încărcării transformatorului cu 1,4 I nom):
max, 1,4 ,nom lII
(1.22)
unde
nomI este curentul nominal al transformatorului la partea de 10 kV, A.
max, 1,4 23,1 32,37 . 1,4nom l A II
19
Deci, din [ 12] se alege întreruptorul cu vid BB/TEL -10-20-630.
Tabelul 1.8 – Verificarea întreruptorului BB/TEL -10-20-630.
Nr. Parametrii calculați Parametrii din catalog Condițiile de alegere
1
10 reteaU kV
10 nU kV
n reteaUU
2
max, 32,37 lucruIA
630 nIA
n cerutII
3
0,43 si kA
51 ldi kA
s ldii
4
, ,02 0,55 a pI i kA
2 1 39,6 rup nI kA
,, 2 1 2rup n p aI I i
5
22
0 0,004 sc p dec aB I t T kA s
2 2 220 3 1200 TTI t kA s
2
sc TTI t B
unde
aT este constanta de timp, din [2],
0,01 ;aTs
dect
– timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s,
… .. ,PPR dec tot d it t t
(1.23)
..tot d it
– timpul total de declanșare al întreruptorului,
.. 0,025 ;tot d its
…PPRt
– timpul de acționare al protecției prin relee,
… 0,01 PPRts din [2];
0,025 0,01 0,035 .dects
.ai
– valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la momentul
;t
– momentul separării contactelor întreruptorului,
. .min . ;p r p dtt
min..rpt
– durata minimală de funcționare a protecției prin relee,
. .min 0,01 prts din [2];
.pdt
– timpul propriu de deconectare a întreruptorului,
.0,015 pdts din [12];
0,01 0,015 0,025 ; s
,0 2,aT
aPi I e
(1.24)
unde
,0pI este curentul supratranzitoriu de scurtcircuit ,
00,302 ;pI kA
0,025
0,01
, 2 0,302 0,122 ;ai e kA
n
– componenta relativă a cure ntului aperiodic de sc, din [2] pentru
0,025 s avem
40 %;n
scB
– impulsul termic,
2.kA s
(3)
0 2ss p i k I
, (1.25)
unde
sk este coeficientul de șoc, se determină din expresia ( 1.26);
20
(3)
0pI – curentul supratranzitoriu de scurtcircuit trifazat calculat,
(3)
00,302p kA I .
1aT
ske
. (1.26)
0,025
(3) 0,01
0)) 2 (1 2 (1 0,302 0,46aT
s p i e I e A
.
Alegerea și verificarea transformatorului de curent 10 kV.
Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiții:
,n reteaUU
max;nII
max4001,4 1,4 32,37 .
3 3 10nt
nSIA
U
Din [ 9] se alege transformator de curent tip ТПЛК -10 cu parametrii nominali:
140 ,nIA
25 ,nIA
20,8 ,nz
în clasa de precizie 0,5.
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară: S2nom=20 VA,
20,8 nz .
unde
2calcz este sarcina secundară de calcu l a transformatorului de curent,
22 ;calc calc ap cont condz r r r r
apr
– rezistența aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,
;
contr
– rezistența de contact,
0,1 ;contr
condr
– rezistența conductoarelor de legătură,
.
Tabelul 1.9 – Aparatele conectate în secundarul transformatorului de curent .
Aparatul de măsură Tipul Clasa de
precizie Faza
A B C
Contor digital trifazat multifuncțional АЛЬФА A1800 0,5 3 0 3
Ampermetru Э-377 1,0 0,1 0,1 0,1
Total 3,1 0,1 3,1
22
23,10,124 .5ap
ap
nSrI
Rezistența de calcul a conductorului de leg ătură se determină din ipoteza
22 .calc nrr
2 0,8 0,124 0,1 0,576 .cond n ap contr r r r
Cunosc ând
condr se poate de determinat secțiunea conductoarelor de conexiune:
21
,calc
cond
condlqr (1.27)
unde
este r ezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din Al ,
20,0283 / ; mm m
calcl
– lungimea de calcul a conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent și locul de
instalare a aparatelor.
l
– lungimea conductoarelor de legătură pentru circuitul liniei 10 kV din [5],
5 ;lm
2 2 5 10 ,calcl l m
2 0,0283 100,49 .0,576condq mm
Se alege cablu de control tip АКВГ cu secțiunea
22,5 .q mm
0,0283 100,113 .2,5condlrq
Deci,
2 0,124 0,1 0,113 0,337 .calc ap cont condr r r r
Tabelul 1.10 – Verificarea transformatorului de curent 10 kV.
Nr. Parametrii calculați Parametrii din catalog Condițiile de alegere
1
10reteaU kV
kV Un10
retea nU U
2
max 32,37 IA
50 nIA
maxI In
3
20,004 scB kA s
2 2 22,36 4 22,3 TTI t kA s
sc T T BtI2
4
0,43 si kA
14,8 ldi kA
s ldii
5
2, 0,337 calcr
20,8 nr
2 2 n calc rr
Condițiile se îndeplinesc, transformatorul de curent va funcționa în clasa de precizie 0,5.
Alegerea și verificarea transformatorului de tensiune 10 kV.
Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.
Din [ 14] se aleg e transformatorul de tensiune НОЛ-10 cu parametrii:
110 ,nU kV
2100 ,nUV
clasa de precizie 0,5,
2750 .nS VA
Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:
22 ,n calcSS
(1.28)
unde
2nS este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune;
calcS2
– puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfășurarea secundară a
transformatorului de tensiune, VA.
22
Aparat ele de măsură care urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune se
introduc în tabelul 1.11.
Tabelul 1.11 – Aparatele conectate la secundarul transformatorului de tensiune .
Aparatul de măsură Tipul Aparate Înf. x P.
cos
sin Sn, VA
Contor trifazat multifuncțional АЛЬФА A1800 1 2×3 0,38 0,925 15,8
Voltmetru Э-335 3 1×2 0 0 2
Terminal microprocesor БМРЗ 1 0,25
Total 18,05
2, 18,05 .calc nS S VA
2275 18,05 .n calcS VA S VA
Astfel, transformatorul de tensiune va funcționa în clasa de precizie 0,5.
Pentru protecția transformatorului de tensiune împotriva curenților de scurtcircuit se folosește
siguranța fuzibilă de tip ПКН -001-10-У3, aleasă din [5].
Alegerea și verificarea separatorului 10 kV.
Pentru clasa de tensiune 10 kV și curentul nominal mai mare decît Imax=32,37 A, se alege separatorul
de tip РВЗ-10/400 .
Tabelul 1.12 – Verificarea separatorului РВЗ-10/400 .
Nr. Parametrii calculați Parametrii din catalog Condițiile de alegere
1
10 reteaU kV
10 nU kV
n reteaUU
2
max, 32,37 lucruIA
400 nIA
n cerutII
3
0,43 si kA
40 ldi kA
s ldii
5
22
0 0,004 sc p dec aB I t T kA s
2 2 216 3 768 TTI t kA s
2
sc TTI t B
1.9.2 Alegerea și verificarea echipamentului la 0,4 kV
Alegerea întreruptorului de intrare 0,4 kV (QF1) .
Întreruptorul automat QF1, destinat protecției transformatorului de putere împotriva scurtcircuitelor
și suprasarcinilor la partea de joasă tensiune , se alege și se verifică în conform itate cu tabelul 1.13.
23
Din [8] se alege întreruptorul automat de tip ВА07-212 cu
,1250nom ÎAIA .
Tabelul 1.13 – Alegerea și verificarea întreruptorul ui 0,4 kV.
Nr. Parametrii calculați Parametrii din catalog Condițiile de alegere
1
0,4 reteaU kV
0,4 ÎAU kV
n reteaUU
2
.max 810 lIA
.1250 nom ÎAIA
.max , lucru nom ÎAII
3
.max 4,817scI kA
. 65dec nomI kA
.max . sc dec nomII
unde
ÎAU este tensiunea nominală a întreruptorului;
reteaU – tensiunea rețelei în circuitul căreia este conectat întreruptorul ;
.nom ÎAI – curentul nominal al întreruptorului automat ;
.maxlI – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,4 kV;
.maxscI
– curentul maximal de scurtcircuit ;
.dec nomI
– curentul nominal de declanșare .
Acest întreruptor este echipat cu un dispozitiv electronic de secționare, reglajele căruia sunt alese
următoarele:
..1000ndA I ,
.2000reg dsA I
Alegerea întreruptorului de pe linia de distribuție a restaurantului (QF2).
Pentru
. 226 ,с restaurantIA din [8] se alege întreruptorul de tip ВA88-35 3Р
250 A .
Alegerea întreruptorului de pe linia de alimentare a nodului 2DP1 (QF 3).
Așa cum
. 2 1 16,8с DPIA se alege BA 47 -29 de 25 A.
Alegerea întreruptorului din gru pul sistemului de ventilare (QF 4).
Se va alege întreruptorul automat în circuitul de alimentare a receptorului electric cu
.0,03 ;nomP kW
cos 0,75.
,;retea n ÎAUU
(1.29)
.max ,,lucru nom ÎAII
unde
.max lucruI este curentul maximal de lucru, care se determină ca și curentul nominal:
300,2 .0,75 0,9 220 3 cosnom
nom
nPIAU
24
Pentru valorile obținute se alege BA 47 -29 1P C6, care se conectează împreună cu dispozitivul de
secționare, bobina căruia este conectat în circuitul sistemului anti -incendiar.
Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric.
Secțiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din condiția
,nom admII de
unde
0,2 .nomIA Din [ http://fb.ru/article/333769/provod -vvgng -tehnicheskie -harakteristiki ] se alege
cablu l de tip ВВГнг L S 3(1×1,5), cu
28 A,admI
29 .lm
1.10 Compensarea puterii reactive
O problemă importantă soluționată pe parcursul proiectăr ii și exploatării sistemelor de alimentare cu
energie electrică a întreprinderilor , o constituie problema compensării puterii reactive.
Transmiterea puterii reactive din sistem către consumator nu este rațională fiind că la transmiterea
acesteia apar pierde ri suplimentare de putere și energie activă în toate elementele sistemului, datorată
încărcăturii lor cu putere reactivă.
Totodată, este reglementată utilizarea puterii reactive din rețea cu condiția în conformitate cu valoarea
tangentei normative.
Compensarea puterii reactive consti tuie una din principalele soluții în scopul diminuării pierderilor
de energie.
Rețelele cu tensiunea 380 V din punct de vedere electric sunt mai îndepărtate față de sursă, de aceea
transmiterea puterii reactive în rețeaua joasă tensiune necesită majorarea secțiunilor conductoarelor și
puterii transformatoarelor , însoțită de pierderi de putere activă și reactivă. Costurile cauzate de factorii
enumerați, pot fi diminuate sau chiar înlăturate, dacă se va efectua compensarea la locul de consum.
Ca surse de putere reactivă în rețeaua de joasă tensiune pot servi bateriile de condensatoare.
Pentru alcătuirea bilanțului puterii reactive a întreprinderii e necesar de determinat partea de consum
și partea de venit a puterii reactiv e.
Se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformato are. Aceasta depinde de gradul
de încărcare al transformato arelor .
2( ) 2,pos
t irec nt cQ k n S P
(1.30)
unde
()pos
tQ este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformato arele din PT, kvar;
n – numărul de transformatoare din posturile de transformare;
ireck – coeficientul de încărcare recomandat al transforma torului;
ntS – puterea nominală a transformatorului, kVA;
cP – puterea de calcul al postului de transformare, kW .
25
Deci, pentru transformato arele de tip TM Г-400/10/0,4 ,
401,7 ,cP kW
. 0,7i reck avem:
22 ( ) 2 2
.. 0,7 2 400 401,7 380 .pos
t i rec nt cQ K n S P kvar
Puterea reactivă sumară consumată constituie
185,9 .cQ kvar
Pierderile de putere reactivă în se determină:
2
0( % % )100nom
t sc îSQ n I U k
, (1.31)
unde
0%I este curentul de mers în gol al transformatorului, în procente ;
%scU – tensiunea de curtcircuit a transformatorului, în procente;
îk
– coeficientul de în cărcare al transformatorului, se examinează pierderile de putere reactive
maximale, când unul din transformatoare e avariat,
1,4îk
2 2
0 1,4 ,5 1,4400( % % ) 2 ( 4 ) 81,8100 100nom
t sc îSQ n I U k kvar
.
Deci, puterea reactivă sumară consumată va fi:
. 185,9 81,8 267,7 .cons c tQ Q Q kvar
Rezerva de putere reactivă se consideră 10% din puterea reactivă sumară consumată:
. 0,1 0,1 267,7 26,8 .R consQ Q kvar
În total putere a reactivă necesară pentru consum la întreprindere va fi:
267,7 26,8 294,5 .necesar RQ Q Q kvar
Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relația:
.,real tranzit
necesar t BCcalcQ Q Q
(1.32)
unde
. real tranzit
tQ este puterea reactivă tranzitată prin transformator , kvar.
Puterea și tipul bateriei de condensatoare se alege din [11].
Tabelul 1.14 – Alegerea bateriei de condensatoare.
,traf
nomS
kVA
,cP
kW
, cQ
kvar
îreck
(),pos
tQ
kvar
( .),real tranzit
tQ
kvar
,BC calcQ
kvar
Tipul BC
2×400 401,7 112,5 0,7 690 112,5 182 2xАУКРМ 0,4-100
Puterea reactivă generată de instalațiile de compensare la 0,4 kV constituie
200 .BCQ kvar
Puterea reactivă transmisă de SEE constituie
112,5 .SEEQ kvar
26
Se alcătuiește bilanțul puterii reactive în întreprindere, tabelul 9.2.
Conform bilanțului puterii reactive se observă că puterea reactivă consumată de receptoarele electrice
la 0,4 kV este compensată cu cantitatea de putere reactivă ce poate fi tranzitată prin transformat orul din
postul de transformare și cu instalația cu baterii de condensatoare. Bateria de condensatoare este
automatizată și funcționează în dependență de valoarea factorului de putere, puterea reactivă fiind preluată
din rețea până cos φ nu scade sub marja minimă netaxabilă pentru valoarea tangent ei normative , în
continuare fiind conectată automat bateria de condensatoare.
Tabelul 1.15 – Bilanțul puteri i reactive în întreprindere .
Nr./ord. Articolele bilanțului Q, kvar
1. Partea de consum a puterii reactive
1.1 Consumul puterii reactive la 0,4 kV 185,9
1.2 Pierderi în transformatoarele PT 81,8
1.3 Rezerva de putere pentru regim post -avarie 26,8
Total: 294,5
2. Partea de venit a puterii reactive
2.1 Sistemul electroenergetic 112,5
2.2 Baterii de condensatoare 0,4 kV 200
Total: 312,5
Bilanțul puterii reactive: 18
1.11 Protecția contra loviturilor directe de trăsnet și la supratensiuni.
Condițiile meteorologice pot afecta sistemul de alimentare cu energie electrică a unei case, clădiri și
chiar a întreprinderi. Cel mai periculoasă manifesta ție a unor astfel de condiții este lovitura directă de
trăsnet. Ca soluționare a acestei probleme se utilizează diverse metode de protecție contra loviturilor de
trăsnet – paratrăsnete.
În cadrul complexului turistic, restaurantul și hotelul urme ază a fi protejate cu paratrăsnete din tije,
iar celelalte construcții sunt cu acoperișul echipat cu pânză de protecție.
Suprafața de acoperire a zonei de protecție de paratrăsnete reprezintă două două conuri prelungite
spre centul lor greutate, vîrful căr ora se află la înălțimea h0. Secțiunea orizontală a acestei ariei la nivelul
înălțimii obiectului protejat hx este reprezentată în figura 1 .3 c, cu razele rx – raza de acoperire a obiectului
protejat, r0 –raza de acoperire la nivelul pământului.
27
Figura 1 .3 – Suprafața de protecție a două paratrăsnete de tijă.
Pentru dimensionarea zonei de protecție contra loviturilor de trăsnete se vor utiliza relațiile din [1]
pentru fiecare pereche de paratrăsnete :
0
01,5 ;
1,5 ;0,92
0,92 .x
xrh
hrh
hh
(1.32)
Totodată, verificarea are loc după parametrul rcx:
0
00,14 ( 1,5 ) ;
;
0.c
cx
cx
c
ch h L h
hhrrh
r
(1.33)
Hotel:
Hotelul este o construcție cu dimensiunile 60x30x7, ca soluție construcivă – se vor instala patru
paratrăsnete de tip GL-21127 cu înălțimea de 7 m [19], conform figurii 1 .4.
În conformitate cu formul a (1.32) se c alculează dimensiunile suprafeț ei de acoperire a unui singur
paratrăsnet:
0021 12,88 ,x r m r m h m
Se verifică dimensiunile după (1.33), pentru perechea de paratrăsnete 1 -2:
9,28 , 5,1 .c cxh m r m
hxh0h
hc
L
rorx
rсx
La
b
c
28
Se verifică dimensiunile pentru perechea de paratrăsnete 1 -3:
13,02 , 9,71 .c cxh m r m
Se verifică dimensiunile pentru perechea 1 -4:
8,75 , 4,2 .c cxh m r m
Pentru celelalte perechi de paratr ăsnete, dimensiunile sunt aceleași .
13 4
213 4
220 000
53 000
Figura 1 .4 – Zona de protecție a hotelului contra loviturilor de trăsnet.
Restaurantul:
Restaurantul este o construcție sub forma literei „L” întors cu dimensiunile 30x30x7, ca soluție
construcivă – se va instala un singur paratrăsnet de tip ZZ-201-012-pr cu înălțimea de 12,5 m [19], conform
figurii 1 0.3.
În conformitate cu formula (1. 32) se calculează dimensiunile suprafeței de acoperire a paratrăsnet ului:
0029,5 17,94 .x r m r m h m
53 00014 300
Figura 1. 5 – Zona de protecție a restaurantului contra loviturilor de trăsnet.
29
Postul de transformare :
Pentru protecția transformatorului postului de transformare contra loviturilor directe de trăsnet, se
instalează paratrăsnet de tip ZZ-201-03 [19], conform figurii 1.6.
În conformitate cu formula ( 1.32) se calculează dimensiunile suprafeței de acoperire a paratrăsnetului:
0015 9,2 ,x r m r m h m
48404850
4000Post de
transformare
Pilon
Figura 1.6 – Zona de protecție a postului de transformare contra loviturilor de trăsnet.
30
2 PROTECȚII PRIN RELEE ȘI AUTOMATIZĂRI. EVIDENȚA ȘI
MĂSURAREA PARAMETRILOR ENERGIEI ELECTRICE
Sistemel e de alimentare cu energie electrică reprezintă în totalitate un element industrial complex, a
cărui mulțime de elemente participă la un proces de producție unic și întreg, a cărui caracteristică de bază
specifică este rapiditatea fenomenelor și proceselor și caracterul inevitabil al apari ției avariilor –
scurtcircui te în instalațiile electrice.
Astfel, funcționalitatea sigură, fiabilă și economică a acestor sisteme de alimentare cu energie
electrică este posibilă doar prin utilizarea pe larg a dispozitivelor de automatizare și a releelor.
2.1 Verificarea selectivității în acționarea elementelor de protecție
2.2 Verificarea la capacitatea de rupere a aparatelor de comutație
2.3 Evidența comercială în conformitate cu normele în vigoare
Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale este aprobat prin
Hotă rârea cu numărul 382 din 02.07.2010 de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale stabilește principiile și
condițiile în care urmează să se realizeze măsurarea în scopuri co merciale a cantităților de energie
electrică produsă, importată, exportată, tranzitată, transportată, distribuită, furnizată și consumată.
Activitate de măsurare reprezintă un a nsamblu de acțiuni (măsurarea propriu -zisă, citirea
indicațiilor echipamentelor de măsurare, colectarea datelor cu privire la indicațiile echipamentelor de
măsurare, gestionarea bazei de date cu privire la echipamentele de măsurare și prezentarea informației ce
ține de măsurarea energiei electrice) desfășurate de către producător, op eratorul rețelei de transport și de
sistem, operatorul rețelei de distribuție și furnizor în legătură cu măsurarea și înregistrarea cantităților de
energie electrică. Aparat ul electric destinat măsurării cantității de energie electrică ce parcurge un circu it
concret este contorul.
Sunt stabil ite următoarele categorii de puncte de măsurare a energiei electrice în funcție de cerințele
distincte față de echipamentul de măsurare și în funcție de responsabilul de achiziționarea și instalarea
echipamentului de mă surare și de efectuarea activității de măsurare:
Categoria A: Puncte de măsurare a cantităților de energie electrică livrată în rețeaua electrică de
transport sau de distribuție de la centralele electrice.
Categoria B: Puncte de măsurare ale cantităților de energie electrică importată, exportată și
tranzitată prin sistemul electroenergetic, puncte de măsurare de la interconexiunile cu alte sisteme
31
electroenergetice și puncte de măsurare a cantităților de energie electrică intrată în rețeaua electrică de
distribuție din rețeaua electrică de transport.
Categoria C: Puncte de măsurare a cantităților de energie electrică furnizată consumatorilor finali
a căror instalații de utilizare sînt racordate direct la rețeaua electrică de transport, indiferent de tensi unea
liniei electrice sau de tensiunea primară/secundară a transformatorului de forță.
Categoria D: Puncte de măsurare a cantităților de energie electrică furnizată consumatorilor finali
ale căror instalații de utilizare sînt racordate la rețeaua electric ă de distribuție cu tensiunea egală sau mai
mare de 6 kV sau care au în proprietate sau în posesie stații sau puncte electrice de transformare.
Categoria E: Puncte de măsurare a cantităților de energie electrică furnizată consumatorilor finali
ale căror i nstalații de utilizare sînt racordate la rețeaua electrică de distribuție, cu excepția celor din categoria
D.
Centrul turistic analizat este atribuit categoriei D a punctelor de măsurare cu puterea
transformatoarelor de forță de 400 kVA a cărui putere contractată la locul de consum (a mplasament al
instalațiilor de utilizare ale unui consumator final, inclusiv ale subconsumatorilor săi, unde se consumă
energie electrică furnizată prin unul sau prin mai multe puncte de delimitare) nu depășește 1 MW . În
acest caz amplasarea echipamentului de măsură are loc la partea de înaltă tensiune – 10 kV a postului de
transformare.
Schema de conectare a echipamentului de măsură este e chema de conectare cu trei transformatoare
de curent și un transformator de tensiune trifazat sau trei transformatoare de tensiune monofazate
Clasa de exacti tate a transformatoarelor de cu rent și tensiune nu va fi mai joasă de 0,5 .
Parametrii tehnici ai echipamentului de măsură sunt:
Utiliazarea c ontoare lor electronice performante care au posibilitatea înregistrării atît a can tităților
de energie electrică de putere activă, cît și a cantităților de energie electrică de putere reactivă, cu
respectarea clasei de exactitate a contorului de energie electrică, a transformatorului de curent și de tensiune .
Contoare cu tensiunea de referință 58/100V cu curentul nominal 5А.
Clasa de exactitate a contoarelor electronice de energie electrică activă nu va fi mai joasă de 0,5S.
Pentru contoarele de energie electrică reactivă clasa de exactitate nu va fi mai joasă de 1,0. Clasa de
exactitate a transformatoarelor de curent și a transformatoarelor de tensiune ce vor fi instalate în punctele
de măsurare nu va fi mai joasă de 0,5.
Contoarele electronice de energie electri că trebuie să memoreze valorile înregistrate timp de cel
puțin 45 de zile, fără ca exactitatea lor de măsurare să fie afectată.
Contor electronic de energie electrică cu capacitatea măsurării orare a cantităților de energie
electrică și a puterii electrice consumate și cu posibilitatea înregistrării momentului defectării contorului de
32
energie electrică și a lipsei tensiunii, indiferent de puterea transformatorului de forță ce va fi racordat la
rețeaua electrică de distribuție.
Citirea indicațiilor contorulu i de energie electrică, locală și de la distanță, nu trebuie să fie
condiționată de prezența tensiunii pentru măsurat.
33
3 ELABORAREA INSTALAȚIEI FOTOVOLTAICE PENTRU
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A COMPLEXULUI TURISTIC
Energia solară fotovoltaică este energie produsă prin celule fotovoltaice solare, care convertesc
lumina soarelui direct în energie electrică. Celule le solare sunt fabricate din materiale semiconductoare
similare cu cele utilizate în electronică la cipurile semiconducto are din componența dispozitivelor
semiconductoare. Fenomenul se explică precum că lumina soarelui este absorbită de aceste materiale,
energia solară este convertită cu participarea particulelor subatomice, și fluxul dirijat de electroni ce ia
naștere, repr ezintă electricitate. Acest proces de conversie a energiei luminii în energie electrică se numește
efect fotovoltaic. De aceea, celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme de conversie ale
energiei solare. Ele sunt notate cu simbolul PV.
Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, structuri de celule fotovoltaice elementare grupate în
module, care conțin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din a ceste module pot forma unități de
câțiva metri pătrați. Aceste panouri sunt plate și pot fi montate sub un unghi de expunere către sud, fix, sau
pot fi montate pe un dispozitiv autoreglabil de urmărire a soarelui, care să le permită să capteze lumina
soarelui în decursul unei întregi zile Mai multe panouri interconectate pot furniza sufici entă energie pentru
uzul casnic al unei locuințe. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicații industriale sau de
utilitate publică sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur sistem PV
unitar mai mare. Performanța unei celule fotovoltaice este măsurată după intensitatea curentului electric
produs de ea. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au în cel mai bun caz o eficiență de 15%. O
eficiență atât de mică a unui panou conduce la un număr mare d e panouri necesare și deci înseamnă costuri
mai mari.
Îmbunătățirea celulelor solare este principalul obiectiv actual și de viitor al industriei fotovoltaice
pentru îmbunătățirea randamentului. Primele celule fotovoltaice aveau 4% eficiență și au fost pro duse în
anul 1950. Astăzi a treia generație de panouri fotovoltaice conțin celule cu o eficiență de 20% și se pare că
în câțiva ani aceasta să crească.
Celulele solare utilizează straturi de materiale semiconductoare doar câțiva microni grosime. Saltul
de tehnologie a făcut posibil ca aceste să poată fi integrate perfect în fațade, pe acoperișuri, etc. Unele celule
solare sunt proiectate pentru a funcționa cu lumină de soare concentrată. Aceste celule sunt construite
bazându -se pe concentrare a luminii fol osind o lentilă corespunzător poziționată. Această abordare are atât
avantaje și dezavantaje în comparație cu panourile plate. Principala idee este de a folosi foarte puțin
costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice în timp ce colectar ea de lumina solara să fie
optimizată cât mai mult. Dar, pentru că lentilele trebuie să fie permanent orientate spre soare, utilizarea de
colectoare solare concentrate este decamdată puțin răspândită.
34
Figura 3.1 – Central ă fotovoltaică casnică de putere mică.
În incinta întreprinderii urmează să fie instalate panouri fotovoltaice pe acoperișul plat al
restaurantului și hotelului. Modulele fotovoltaice se instalează în poziție înclinată sub un unghi azimutal
fix. Centrala fotovoltaică se racordează la du lapurile principale de distribuție a construcțiilor.
Figura 3.2 – Schema de principiu a rețelei fotovoltaice , în care: 1 – celula fotovoltaică;
2 – DC/AC invertorul; 3 – receptoarele electrice.
35
3.1 Calculul puterii disponibile pentru ce ntrala fotovoltaică
Puterea centralei fotovoltaice este în dependență directă de următorii factori: suprafața disponibilă
pentru instalarea panourilor fotovoltaice, condițiile climaterice a zonei în care se află centrul turistic, tipul
panourilor fotovolta vice și gradul lor de înclinare.
Suprafața acoperișului pentru:
a) Hotel: 1800 m2;
b) Resturant: 900 m2.
Folosind informațiile din platforma climatică PVGIS se determină unghiul optimal de înclinare a
panourilor fotovoltaice. Totodată, la instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș se ține cont de condiția
neumbririi mutuale, de gabaritele constucției de susținere și de spațiu necesar mentenanței acestora.
Tabelul 1 1.1 – Media zilnică de iradiere incidentă pe Lat: 47°12'46" N, Long: 27°47'42" E .
Luna Hopt , Wh/m2/zi Iopt, deg.
Ianuarie 1360 60
Februarie 2350 55
Martie 4280 45
Aprilie 5200 32
Mai 6100 19
Iunie 6020 13
Iulie 6340 17
August 6070 28
Septembrie 4690 42
Octombrie 3620 56
Noiembrie 1950 62
Decembrie 1240 64
Anual 4110 35
Lat: 47°12'46" N, Long: 27°47'42" E
Unghiul optimal de înclinare: 35 deg.
Se consideră 20 m2 – suprafața necesară la 1 kWh de energie incidentă, în acest caz pe acoperiș este
posibil de instalat:
a) Hotel:
18009020hotP kW ;
b) Restaurant:
860
20resP kW .
36
3.2 Alegerea numărului și puterii panourilor
La alegerea panoului fotovoltaic este necesar s ă se țină cont de următoarele aspecte:
– Puterea panoului;
– Dimensiunile de gabarit;
– Materialul din care se fabrică;
– Randamentul celulei;
– Tensiunea în punctul maximal.
Așa cum eficiența celulei policristaline nu se diferențiază mult de eficiența celulei monocristaline,
însă acestea diferă după preț, se al ege panourile fotovoltaice din siliciu policristalin.
Se alege panoul de tip SP250 -PS din [https://www.sollatek.com/wp -content/uploads/2014/06/Solar –
cat.pdf ], caracteristicile căruia sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 3.1 – Parametrii panoului SP250-PS.
Date tehnice SP250 -PS
Dimensiunea celulei, mm 156×156
Numărul de celule 72
Puterea nominală, W 250
Tensiunea optim ă de operare, V 36
Curentul de scurtcircuit, A 7,88
Curentul optimal de operare, A 7,27
Dimensiunile de gabarit, mm 1956x992x50
Durata de viață, ani 25
Num ărul de panouri amplasate în prealabil pe acoperiș se determină în conformitate cu relația de mai
jos:
i
pPnP
, (3.1)
unde
iP este puterea posibilă de instalat pe acoperiș, W.
pP
– puterea unui panou fotovoltaic, W.
În cele din urmă, se vor instala pe acoperișul:
a) Hotelului:
90000360250hotn panouri ;
b) Restaurantului:
36000144250resn panouri .
37
Numărul de panouri calculat în prealabil nu este încă fixat, la calcul se va lua în considerare și schema
de conectare a acestora pentru a obține tensiunea necesară la intrare în invertor.
3.3 Alegerea tipului inverto arelor folosite în instalația fotovoltaică
Invertorul este o componentă foarte importa ntă a instalației de panouri solare. Acesta captează energia
generată în curent continuu și o tranformă în curent alternativ, corespunzător nevoilor consumatorilor
electrici.
Principalul beneficiu al invertorului este protejarea rețelei electrice și bunuri le conectate la aceasta,
precum și sistemul de panouri solare în sine. Acesta oferă protecție împotriva supra -alimentării rețelei de
tensiune și a blocajelor în cazul unor defecțiuni la panourile solare.
Pentru instalația fotovoltaică a restaurantului se alege din [http://solar.huawei.com/ ] invertorul
trifazat de tip SUN2000 -36KTL produs de HUAWEI.
Invertorul dat are 4 MPPT controlere și poate monitoriza 8 șiruri de module fotovoltaice conectate
între ele . La tensiunea de ieșire de 380 V, eficiența maximă fiind de 98,6 %. Unul din avantajele invertorului
constă în faptul că e echipat cu dispozitive de protecție: întreruptoare de curent continuu integrate, care sunt
ușor de înlocuit în cazul mentenanței și limitatoare de supratensiuni SPD la partea de intrare de curent
continuu și cea de ieșire de curent alternativ.
Figura 3.3 – Invertorul trifazat HUAWEI SUN2000 -36KTL .
La elaborarea instalației fotovoltaice se va exclude conectarea bateriilor de acumulatoare în schemă,
astfel toată ene rgie produsă de modulele solare nu se va stoca ci se va folosi pentru acoperirea
necesităților de energie electrică a receptoarelor din incinta construcțiilor respective.
38
Figura 3.4 – Schema circuitului invertorului trifazat HUAWEI SUN2000 -36KTL .
Figura 3.5 – Dependența eficienței invertorul în funcție de încărcarea acestuia.
Panourile fotovoltaice se vor conecta în șiruri pentru obținerea eficienței maxime la tensiunea de 720
V de curent continuu în conformitate cu curba eficienței prezentată mai sus. Tensiunea nominală a panoului
fotovoltaic de tip SP250 -PS este de 36 V, vezi tabelul 3.2, astfel pentru obținerea tensiunii maxim -eficiente
– panourile fotovoltaice se vor conecta în serie a câte 20 de module.
39
1447, 220sirnșiruri, se admite 7 șiruri.
Deci, pe acoperișul restaurantului, se vor conecta 7 șiruri a câte 20 panouri, ce în sumă generează
tensiunea la intrare în invertor de 720 V, în total 140 panouri.
Tabelul 3.3 – Parametrii invertorului HUAWEI SUN2000 -36KTL .
Date tehnice HUAWEI SUN2000 -36KTL
Puterea nominală, W 36000
Curentul maximal pe MPPT, A 22
Numărul de MPPT 4
Tensiunea minimă de operare, V 200
Tensiunea maximă de operare, V 1100
Numărul maxim de intrări 8
Tensiunea la ieșire, V 380 3L+N+PE
Frecvența nominală, Hz 50
Pentru instalația fotovoltaică a hotelulu i se aleg din [http://solar.huawei.com/ ] două inverto are
trifazat e de tip SUN2000 -60KTL -M10 și SUN2000 -36KTL produs e de HUAWEI , cu puterea nominală de
60 kW și, respectiv 36 kW .
Parametrii invertorului SUN2000 -36KTL sunt prezentate mai sus.
Invertorul SUN2000 -60KTL -M10 are 6 MPPT controlere și poate monitoriza 12 șiruri de module
fotovoltaice conectate între ele . La tensiunea d e ieșire de 380 V, eficiența maximă fiind de 98, 5 %.
Figura 3.6 – Invertorul trifazat HUAWEI SUN2000 -60KTL -M10.
40
La elaborarea instalației fotovoltaice a hotelului la fel se va exclude conectarea bateriilor de
acumulatoare în schemă, astfel toată energie produsă de modulele solare nu se va stoca ci se va folosi
pentru acoperirea necesităților de energie electrică a receptoarelor din incinta construcțiilor respective.
Figura 3.7 – Schema circuitului invertorului trifazat HUAWEI SUN2000 -60KTL -M10.
Figura 3.8 – Dependența eficienței invertorul în funcție de încărcarea acestuia.
41
Panourile fotovoltaice se vor conecta în șiruri pentru obținerea eficienței maxime la tensiunea de 720
V de curent continuu în conformitate cu curba eficienței prezentată mai sus. Tensiunea nominală a panoului
fotovoltaic de tip SP250 -PS este de 36 V, vezi tabelul 3.2, astfel pentru obținerea tensiunii maxim -eficiente
– panourile fotovoltaice se vor conecta în serie a câte 20 de module.
3601820sirn
șiruri.
Deci, panourile fotovoltaice se vor conecta în șiruri a câte 20 : 10 șiruri la invertorul de 60 kW și 8
șiruri la cel de 36 kW, în total 360 panouri.
Tabelul 3.4 – Parametrii invertorului HUAWEI SUN2000 -36KTL .
Date tehnice HUAWEI SUN2000 -60KTL -M10
Puterea nominală, W 60000
Curentul maximal pe MPPT, A 22
Numărul de MPPT 6
Tensiunea minimă de operare, V 200
Tensiunea maximă de operare, V 1100
Numărul maxim de intrări 12
Tensiunea la ieșire, V 380 3L+N+PE
Frecvența nominală, Hz 50
3.4 Alegerea conductoarelor din schema instala ției electrice
Pentru instalația rețelei fotovoltaice se vor utiliza cabluri specializate.
Cablurile utilizate în schema instalației electrice fotovoltaice trebuie să îndeplinească o gamă largă
de cerințe:
– Izolația cablurilor trebuie să reziste pe parcursul a întregii durate de viață a si stemului fotovoltaic
instalat;
– Materialul izolant nu trebuie să -și piardă proprietățile în cazul expunerii la radiații ultraviolete
incidente, precipitații atmosferi și temperaturilor înalte la soare;
– Stratul izolant trebuie să corespundă clasei de tensiun e alese;
– Pentru reducerea riscurilor de defecte cu pământul și scurtcircuite se vor utiliza cabluri cu izolația
dublă sau întărită.
Pentru montarea cablurilor sunt prevăzute cleme speciale pe partea dorsal ă a panourilor fotovoltaice.
42
Alegerea cablurilor se face în conformitate cu normele în vigoare. Secțiunea cablurilor se determină
după căderea de tensiune pe tronson, se acceptă o cădere de tensiune de 2%. Pentru efectuarea calcului
secțiunii se utilizează următoarea expresie:
1 2 2 ( )
2%sir PV c lc
MPPn l l IFU
, (3.2)
unde
1cl este lungimea conductorului dintre două panouri vecine , conform gabaritelor
0,6cl m;
PVn
– numărul de panouri pe șir;
2cl
– lungimea conductorului de la celulă până la invertor , m;
sirI
– intensitatea curentului a unui șir de panouri, A;
– conductibilitatea electrică specifică, pentru Cu
159,6 / Sm .
Așadar, în conformitate cu formula de mai sus, se determină secțiunea părții conductoare a cablului
care se alimentează de la cel mai îndepărtat șir de panouri fotovoltaice de pe acoperișul:
a) hotelului:
1 21,692 ( ) 2 (20 0,6 38) 7,27
1% 0,01 720 59,6sir PV c lc
MPPn l l IFU mm2;
b) reastaurantului:
1 21,352 ( ) 2 (20 0,6 28) 7,27
1% 0,01 720 59,6sir PV c lc
MPPn l l IFU mm2.
Din [https://www.prysmiangroup.com/sites/default/files/atoms/files/TECSUNPVPV1 -F_EN.pdf ] se
alege cablul de marca TECSUN PV1 -F cu secțiunea 2,5 mm2.
Figura 3.9 – Cablul de tip TECSUN PV1 -F.
Cablul TECSUN PV1 -F cu secțiunea 2,5 mm2 este pe larg utilizat în industria energetică pe baza de
surse regenerabile. Acesta suportă temperaturi de la -40 până la +90 grade Celsius, iar în cazul
supraîncărcării rezistă până la temperatura de 120 grade Celsius. Capacitatea de transport a cablului dat la
temperatura de 60 grade Celsius este 55 A.
43
La ieșirea din invertor, la bornele de curent alternativ, până la dulapul principal de distribuție,
conductorul se alege în baza următoare formule:
3
1%INV
INVlIFU
, (3.3)
unde
cl este lungimea conductorului de la invertor până la DP3,
5l m;
INVI
– intensitatea curentului alternativ , A;
INVU
– tensiunea de curent alternativ, V.
Se consideră că invertoarele vor fi încărcate la puterea nominală.
3INV
INVSIU
. (3.4)
Astfel expreia (3.3) capătă următoarea formă:
21%INVlSFU
. (3.5)
În cele din urmă, secțiunea conductorului de la invertoare la un factor de putere egal cu 1 va fi:
a) de la invertorul de 36 kW:
2
2 22,15 36000
0,01 380 59,6 1%INVmmlSFU ;
b) de la invertorul de 60 kW:
2
2 23,55 60000
0,01 380 59,6 1%INVmmlSFU .
Din […] se alege cablul de tip ВВГ нг L S 5×4.
3.5 Alegerea aparatelor de protecție
Pentru protecția echipamentului alcătuit d in șirurile de module fotovoltaice și invertoare împotriva
scurtcircuitelor și suprasarcinilor se utilizează siguranțele fuzibile.
Condi țiile de alegere a siguranței fuzibile:
;
2,retea nf
sc sc nfUU
I I I
. (3.6)
unde
nfU este tensiunea nominală a siguranței fuzibile;
nfI
– curentul nominal al siguranței fuzibile;
reteaU
– tensiunea la bornele șirului de celule fotovoltaice;
scI
– curentul de scurtcircuit al șirului de panouri fotovoltaice.
44
Figura 3. 10 – Schema de utilizare a siguranțelor fuzibile pentru bateriile solare.
Se alege siguranța fuzibilă de tip PV -10A10 -1P, a cărei tensiune nominal este de 1000 V și current
nominal de 10 A. Această siguranță fuzibilă se montează în separatorul de tip PCF 10DC 1P 1000 V care
ușurează deconectarea circuitului de curent continuu al șirului de module fotovoltaice, asigură separarea
vizibilă a circuitului și are indicator de stare pentru siguranța fuzibilă utilizată.
Pentru protecția circuitului de curent alternativ se utilizează întreruptoarele automate.
Se determină curentul nominal la ieșirea din invertoare pentru cazul când acestea funcționează în
regim nominal:
a) Restaurant:
. 52
0,436
3INV res A I
;
b) Hotel:
. 86
0,460
3INV hot A I
.
Pentru protecția invertoarelor din circuitul electric al restaurantului și hotelului se aleg întreruptoare
automate de tip ВА47-29 3P C63 și, respectiv, ВА47-100 3P C100.
Pentru protecția împotriva supratensiunilor se utilizează limitatoare de supratensiuni V25-B+C3 –
PH900 specializate în protecția elementelor fotogalvanice de curent continuu cu tensiuni nominale de 900
V de curent continuu.
45
4 ASPECTE DE ECONOMIE ȘI MANAGEMENT
…………CUVINTE………
46
5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
Securitatea activității vitale reprezintă un sistem de măsuri și m ijloace social -organizatorice, tehnico –
curative și profilactice, care funcționează în baza actelor normative în scopul asigurării securității, păstrării
sănătății și menț inerii capacității de muncă a angajaților în procesul de lucru.
Securitatea și sănătatea în muncă aduce beneficii atât pentru angajat, cât și pentru angajator.
Recunoștiința angajatorului nu trebuie să fie strict materială, ci poate fi exprimată prin asigurarea unor
condiții decente la locul de muncă angajatului sau grijă pentru starea lui de sănătate. Datoria angajatorului
este de a oferi protecț ie la locul de muncă.
Conceptul de muncă este foarte complex, iar securitatea și sănătatea în muncă este fo arte importantă
pentru lucrători. Protecția muncii nu implică doar prevenirea accidentelor, a incendiilor sau a bolilor
profesionale, ci și un mediu de lucru optim și sănătos. Orice companie trebuie să asigure securitatea și
sănătatea în muncă.
Securitatea și sănătatea muncii oferă angajatului siguranța necesară în timpul serviciului, îl ajută să
își păstreze sănătatea și capacitatea de muncă în programul de lucru. Totodată protecția muncii previne
accidentele la locul de muncă, previne bolile cauzate de ti pul de activitate și identifică pericolele la care
este supus angajatul. Angajatorul este obligat legal sa ia toate măsurile pentru protecția muncii, indife rent
de domeniul de activitate.
Principalele obiective în ceea ce privește siguranța în muncă ar tre bui să fie:
a) Definirea riscurilor existente la locul de muncă;
b) Analizarea naturii riscurilor și măsurile necesare pentru neutralizarea lor;
c) Luarea măsurilor necesare în vederea îndreptării situației periculoase;
d) Verificarea măsurilor luate și a efectului lo r. Dacă măsurile luate sunt cele adevate, efectul
obținut este cel dorit.
e) Controlul apariției de noi riscuri prin evaluări periodice.
5.1 Factorii de risc la locul de muncă
Nu există lucrări care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc. Sarcina fundamen tală a activităților
S.S.M. este de a reduce la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii lucrătorilor și concomitent
crearea conf ortului în activitatea de muncă . Securitatea activității vitale impune o gamă largă de norme
necesare de executat nemi jlocit la locul de muncă și spațiile aferente acestuia pentru îndeplinirea sarcinii
principale a securității activității vitale de a reduce riscurile ce ar provoca consecințe negative atât pentru
angajat, c ât și pentru angajator.
47
Condițiile reale de muncă sunt caracterizate, de regulă, de prezența anumitor factori de risc care
prezintă pericol de accidentare sau de îmbolnăvire a lucrătorilor.
În timpul muncii, personalul muncitor din unitățile de alimentație publică poate suferi din diverse
cauze, unele acc idente de muncă.
Accidentul de muncă constă în vătămarea violentă a organismului sau intoxicație acută profesională,
care se produc în timpul preocesului de munc ă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoac ă
incapacitate temporar ă de mun că cel pu țin o zi (invaliditate sau deces).
În desf ășurarea activit ății se pot produce accidente de munc ă care dup ă natura lor și a factorilor care
le genereaz ă, se pot clasifica astfel:
După gravitate:
– accidente cu incapacita te temporară de cel puțin o zi ;
– accidente ce produc invaliditate;
– accidente mortale .
După numărul persoanelor:
– individual e;
– colective (accident întâmplat în acela și timp, la aceea și cauz ă, la cel pu țin trei persoane).
Cauzele principale care pot determina accidentele de munc ă de natura tehnic ă, organic ă și
psihologic ă.
– Cauzele tehnice : constau în nerespectarea proiectelor și tehnologielor de montaj, folosirea
de scule necorespunzătoare ș i utilaje care ascund defecte vizibile sau ascunse. Exploatarea nera țional ă, lipsa
dispozit ivelor de protec ție a muncii instala țiilor electrice sub tensiune sau hidraulice defecte, folosirea unor
aparate de masură si control netestate .
– Cauzele organizatorice pot fi: lipsa de supraveghere si control , aglomerarea de persoane si
materiale de priso s, iluminantul insuficient (daca se lucreaza in timpul noptii) , pregatirea profesionala
necorespunzatoare.
– Cauzele psih ologice constau în: diminuarea atenței ș i capacit ății de coordonare datorit ă
oboselii accentuate și consumului de b ăuturi alcoolice.
Factorii de risc pot fi divizați în două grupuri: factori de producție periculoși – factori care acționând
asupra lucrătorului, în anumite condiții provoacă traume sau înrăutățirea bruscă a sănătății: părțile
conductoare de curent ale utilajelor neizolate, pie sele mașinilor aflate în mișcare, corpurile supraîncălzite,
posibilitatea căderii de la înălțime; factori de pro ducție nocivi – factori care pot provoca îmbolnăvirea sau
scăderea capacității de muncă: prezența impurităților nocive sub formă de vapori, praf uri în aerul inhibat,
radiații termice, vibrații, zgomot, iluminare insuficientă.
48
Complexul turistic face parte din sfera prestătoare de servici , iar cafeneaua, restaurnatul și cantina
reprezintă construcții destinate aliment ației publice, care la rândul l or nu pot fi clasificate ca încăperi cu
pericol sporit de incendiu și explozii.
5.2 Igiena muncii
Capacitatea înaltă de muncă a lucrătorului și activitatea biologică normală a organismului acestuia
sunt posibile atunci când se respectă o gamă largă de cerințe față de calitatea mediului la locul de muncă.
Rezultatul și calitatea serviciilor oferite de angajat sunt direct proporționale cu calitatea mediului de la locul
de muncă.
Pentru încăperile hotelului, restaurantului și a cafenelei de pe teritoriul complexu lui turistic se impun
o serie de cerințe normative față de microclimatul încăperilor, iluminare, doze de radiații electromagnetice,
zgomot, vibrații, concentrația de prafuri…
Prin microclimat se subînțelege totalitatea elementelor meteorologice ca temper atura, umiditatea
relativă, viteza mișcării maselor de aer, presiuniea atmosferică, caracteristice mediului analizat.
Temperatura aerului normată este de 24 grade Celsius, umiditatea aerului 50%, radiația termică lipsește.
Un șir de procese tehnologice și lucrări sunt însoțite de zgomot și vibrații, surse de zgomot și vibrații
intensive sunt mașinile și mecanismele cu mase neechilibrate în mișcarea de turație. Pe teritoriul
întreprinderii, valoarea normată de zgomot este aproximativ 60 dB, vibrațiile cumula te și locale lipsesc. Nu
sânt prezente surse de infrasunet și ultrasunet.
În șantierele de construcții sau în cadrul procesului tehnologic, personalul de muncă este expus la
acțiunea prafurilor de producție. Pe teritoriul centrului turistic se exclude pre zența prafurilor.
Deși în lume o mulțime de substanțe chimice nocive, în incinta întreprinderii nu se utilizează
dispozitive ce pot fi surse de aceste substanțe.
Iluminatul exterior și cel interior al întreprinderii s -a efectuat în baza normelor de constru cție. În
fiecare încăpere se asigură iluminatul suficient în scopul creării unei zone de confort pentru vederea omului.
Astfel valoarea iluminării încăperilor este de 200 lx, depozitelor – 70 lx, coridoarelor 50 lx. Iluminatul de
exterior – pietonal, are v alori medii de 8,5 lx.
O deosebit ă atenție se oferă igienii în încăperile destinate alimentației publice: cantina hotelului,
restaurantul și cafeneaua.
În tot cursul prepară rii produselor alimentare , la locul de munca trebuie menținuta o curățenie
perfectă. Curățenia trebuie să fie un proces continuu prin care să se îndepărteze murdăria, imediat dupa ce
a apărut. Pe suprafețele și ustensilele murdare rămâ n restur i alimentare pe care se dezvoltă microorganisme
de alterare și patogene, mai ales dacă n u se asigură curățenia corect ă și la momentul oportun.
49
Igienizarea suprafe țelor ș i a ustensilelor se consider ă corespunz ătoare, când se realizeaz ă urmatoarele
aspect:
– din punct de vedere fizic, îndepă rtarea tuturor rezi duurilor vizibile de pe suprafeț e;
– din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urme lor de substanțe chimice provenind de la
soluțiile de spălare și dezinfecț e;
– din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.
Intreținerea igienică a locurilor de muncă, a u tilajului, a suprafețelor de lucru etc. cuprinde
următoarele operații:
– curățirea mecanică a resturilor alimentare;
– spălarea cu apă caldă (40 -45°C) cu adaos de detergenți: soda, detergenți anionici sau amestec de
sodă cu detergenț i anionici (l -2%);
– clătirea cu apă fierbinte, pentru îndepărtarea urmelor de detergenț i;
– dezinfecția, care urmă reste distrugerea microbilo r ce au rezistat la acționarea apei și a
detergenț ilor.
Cele mai utilizate substanț e dezinfectante din sectorul a limentar sunt: cloramina (1 -2%), hipocloriț i
(1-2%), bromocet (1 -2%). Bromocetul este tot mai mult înlocuit cu detergenț i cationici.
Substanțele dezinfectante se lasă în contact cu suprafețele pe care trebuie să acționeze 10 -15 min.
Mate riile organice, prezente chiar în cantități mici pe suprafețele supuse dezinfecției, reduc
substanțial efectul dezinfectanților, deoarece o parte din aceș tia sunt consumați pentru oxidarea substanț elor
organice n emicrobiene. De aceea, dezinfecția nu poate înlocui spălarea și trebuie efectuată numai dupa
spălarea perfectă a suprafețelor.
În unitatile de alimentație publică se recomandă dezinfecția o dată pe zi, la terminar ea programului
de lucru al unităț ii;
Aprecierea gradului de curăț enie se face prin mijloace de laborator.
La depozitarea și păstrarea al imentelor se impugn o serie de norme și regul:
Depozitarea și păstrarea alimentelor trebuie să se facă astfel încât să se prevină alterarea, degradarea,
contaminarea chimică și biologică , impurif icarea cu praf sau mirosuri stră ine de natura produsului. Pentru
aceasta, toate alimentele, fie materii prime, fie semipreparate sau produse finite, tre buie păstrate în spații
special amenajate.
Așezarea alimentelor trebuie să se faca pe gră tare sau rafturi, pentru a asigura o buna ventilație,
precum și accesul c u ușurință la produsele depozitate.
Condiț iile de depozitare depind de natura produselor alimentare. Produsele alimentare cu un conținut
scăzut de apă , de obicei cele de origine vegetală (zahăr, orez, făina, mălai) se depozitează la temperatura
ambiantă în încăperi curate, aerisite, uscate. La cereale, făina și crupe (mălai, griș , orez) tre buie să se asigure
50
o ventilație corespunzătoare pentru a se preveni încingerea. Alimentele ușor alterabile trebuie păstrate în
spații frigorifice, pe o durată limitată, î n funcție de natura produsului.
Standardele de calitate prevăd pentru fiecare produs în parte condiț iile de depozitare (te mperatura,.
umiditate), precum și termenele de garanție.
Pentru a asigura calitatea igienică corespunză toare produselor alimentare, lu crătorilor din sectorul de
alimentație publică le revin următoarele obligaț ii:
– să reduc ă la minimum posibilit ățile de contaminare a materiilor prime ș i produselor pe care le
realizează, î n toate fazele circuitului produselor alimentare;
– să creeze, pe între g circuitul, condiț iile necesare pentru a preveni multiplicarea microorganismelor.
În spaț iile de depozitare va fi asigurată protecția alimentelor împotriva insectelor și roză toarelor;
periodic se va efectua dezinsecția și deratizarea.
– să asigure, î n cursu l proceselor te hnologice, distrugerea eficientă a microbilor existenț i;
– să manifeste o preocupare permanent ă, pentru ca pe nici una din fazele circuitului produselor
alimentare, s ă nu se produc ă alterări care să determine pierderi materiale de produse sau îmbolnă viri ale
consumatorilor.
5.3 Tehnica securității
Sănătatea și securitatea în muncă și tehnica securității la construcția și exploatarea obiectelor
proiectate se asigură prin aprobarea tutror deciziilor de proiectare în corespundere cu normele curente ,
cerințele cărora evidențiază condițiile protecției muncii, prevenirea traumei, boli pr ofesionale, incendii și
explozii.
Pentru asigurarea tehnicii securității este necesar ca lucrările de montaj, de construcție și de ajustare
săse execute în corespundere cu “Normele tehnicii securit ății și exploatării instalațiilor electrice ”.
Construc ția sectoarelor în apropierea mecanismelor în lucru și ce se află sub tensiune trebuie să fie
îndeplinite cu respectarea distanțelor reglementate de la conductoare pînă la mecanisme cu punerea la
pământ a lor și întreprinderea altor măsuri pentru asigurarea si guranței desfășurării lucrărilor. În cazul că
aceste cerințe nu pot fi îndeplinite, este necesar deconectarea și punrea la pământ a instalației electrice.
Numărul și continuitatea acestor decontectări trebuie să fie indicatea în proiectul de producere și a probate
de furnizorii de energie electrică.
Modul în care se dispun aparatele și legăturile conductoare afectează direct gradul de siguranță în
funcționare al instalațiilor în regim normal de funcționare sau în condițiile apariției unor perturbații.
Măsuri le care se iau încă din faza de proiectare a instalațiilor în vederea obținerii unei siguranțe în
funcționarea satisfăcătoare se referă la asigurarea nivelului de izolare necesar între diferie elemente sub
tensiune sau între acestea și pământ, realizabilă prin dispunerea spațială a acestor elemente astfel încât
51
intensitatea câmpului electric în orice situație de funcționare permisă să rămână inferioară valorii critice la
care are loc străpungerea mediului izolant folosit. Altfel spus, trebuie asigurate dist anțe minime izolante.
Aceste distanțe, verificare pe cale experimentală, sunt normate și valorile lor pentru părți fixe sub tensiune
sunt indicate spe exemplificare în tebelele tehnice. În cazul conductoarelor flexibile, distanțele se
suplimentează cu dist anțele de deplasare a conductoarelor în urma acționării sarcinilor care solicită
conductorul.
În scopul protecției personalului de electrocutare, se prevede utilizarea sistemei TN -C-S de tratare a
firului neutru comansat -separat cu legarea acestuia la conturul de împământare.
Pentru personalul de exploatare se prevede evitarea expunerii acestora la șocuri electrice, termice sau
mecanice, în acest sens se prevăd astfel dispozițiile constructive încât să împiedice pătrunderea accidentală
a personalului de deservire în zone care prezintp riscurile citate mai sus, să protejeze termic și mecanic
culuarele de acces în instalație.
Un principiu verificat constă în separarea locului de muncă cu scoaterea din funcțiune numai a
elementului la care se lucrează. S e folosesc separări de protecție, părțile aflate sub tensiune se dispun la
distanțe inaccesibile – de protecție.
În corespundere cu tehnica securității la întreprinderi, în organizații se petrece instructajul introductiv
la locurile de muncă. Instructajul introductiv trebuie să -l treacă fiecare lucrător din nou intrat la serviciu.
Elevii ce trec practica tehnologică deasemenea trebuie să primească instructajul introductiv.
– Instru irea introductiv la locul de lucru îl petrec conducătorii întreprinderii, în ca re urmează să
lucreze lucrătorul. La instructaj lucrătorii fac cunoștință cu particularitățile operațiunilor procesului
tehnologic în secția dată cu organizarea corectă a locului demuncă, cu amenajările și regulile de securitate,
îndeosebi cu zonele pericu loase ale utilajului.
– Instru irea repetat îl petrece conducătorul secției în fiecare semestru și nu mai puțin o dată în jumătate
de an, timpul se determină în dependenț ă de caracterul lucrului și profesiei angajatului de întreprindere.
– Instru irea în afara planului la tehnica securității și sanităriei se petrece în cazul schimbării procesului
tehnologic, i ntroducerea tehnicii noi, regulilor noi de securitate. În afara tehnicii securității a lucrătorilor,
anual se petrece pe program special tehnica primirii lucrului. În rezultatul abaterii de la regimul normal de
lucru sau încălcarea regulilor securității pot să aibă loc traume, intoxicații sau boli profesionale.
La efectuarea manevrelor, mentananței sau a controlului instalațiilor electrice din post ul de
transformare al complexului turistic se admit numai pesoanalul cu instruire tehnică specială, care deține
calificarea respectivă în tehnica securității, cunoaște constrcuția și detaliile exploatării postului de
transformare.
În interiorul postului de transformare prefabricat se prevăd următoare soluții constructive ce permit
deservirea în siguranță a instalației electrice:
52
– Toate dispozitivile aflate sub tensiune sunt amplasate în interiorul celulelor în spatele unui strat
metalic ce exclude atingerea neintenționată;
– Pentru vizualizarea contactelor separatoarelor și a cuțitelor de legare la pământ, pe ușile celulelor se
prevăd ferestruici speciale;
– Celulele sunt echipate cu dispozitive mecanice de blocaj;
– Ușile secțiile instalației de distribuție de ÎT și JT, și a transformatoarelor pot fi blocat cu lacăte
speciale.
Se interzice în posturile de transformare aflate sub tensiune:
– Demontarea circuitului de împămîntare;
– Demontarea instalațiilor de blocaj și a celor de îngrădire;
– Accesul în interiorul compart imentului transformatoarelor de forță.
Se interzice efectuarea lucrărilor pe părțile conductoare a postului de transformare fără legarea la
pământ a acestora.
5.4 Securitatea la incendiu
Principalul factor de risc care persistă pe teritoriul complexului, repr ezintă incendiul care poate fi
generat de natură electrică sau în urma unui act intenționat.
Protecția împotriva incendiilor se realizează prin îndeplinirea cerințelor esențiale a securitat ății la
incendiu. Aceaste cerințe se asigură prin măsuri și reguli specifice privind amplasarea, proiectarea, execuția
și exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor, precum și privind performanțele și nivelurile de
performanță în condiții de incendiu ale structurilor de construcții, produselor pentru constr ucții, instalațiilor
aferente construcțiilor și ale instalațiilor de protecție la incendiu. Instituțiile, agenții economici, care execute
lucrări de construcții la clădiri civile sau industriale indiferent de formă, de stat sau private, nave maritime
sau c hiar terestre, conducătorii de instituții și proprietarii sunt responsabili pentru a menține instalațiile si
clădirile lor, în conformitate cu reglementările tehnice și legislația în vigoare stabilite de către autoritatea
competentă.
Construcțiile, instala țiile și amenajările se proiectează și executată astfel încât, pe toată durata de viață
a acestora, în cazul inițierii unui incendiu, să se asigure:
– estimarea stabilității elementelor portante pentru o perioadă determinată de timp;
– imitarea apariției și pr opagării focului și fumului în interiorul construcției;
– limitarea propagării incendiului la vecinătăți;
– posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiții de siguranță sau de a fi salvați prin alte
mijloace;
– securitatea forțelor de intervenție.
53
Protec ția contra incendiilor sistemului electric se asigură prin întrebuințarea construcțiilor ignifuge,
deconectarea automată a curenților de scurtcircuit.
Diminuarea pericolului de incendiu urmărește realizarea de dispozitive anexe care să limiteze efectele
nocive ale unui incendiu pe cât posibil la zona în care s -a produs, știut fiind că în instalațiile electrice există
materiale puternic inflamabile – uleiul de transformatoare, bobine, cabluri și, respectiv, o bună parte din
materialele izolante ale acestora.
Cablajul din interiorul edificiilor s -a realizat, preponderent, cu conductoare de tip ВВГнг L S, care
dispun de stabilitate înaltă la incendiu, nu distribuie arderea și nu emană gaze toxice și fum în cazul
expunerii acestuia la ardere.
Pe teritoriul complexului, se asigură instalarea mijloacelor de comunicare și semnalizare despre
incendiu, care sunt destinate pentru informarea rapidă și exactă despre incendiu și locul apariției lui, cât și
mijloace de comunicare și semnalizare despre ev acuarea din zonei supuse incendierii: indicatoare de
chemare a echipelor de pompieri ”112”, corpurilor de iluminat de avarie, planurilor de eva cuare și
indicatoare hidrantelor de incendiu.
Figura 5.1 – Indicator de informare a locului amplas ării stingăt orului de fum.
Ca măsuri de stingere a incendiilor se folosesc hidrante de incendiu staționare de interior și exterior
amplasate pe teritoriul întreprinderii în conformitatea cu dispozițiile normative. Pe coridoarele, scările,
depozitele și sălile restaura ntului și hotelului sunt instalate sisteme de prevenire a incendiilor dotate cu
senzori de fum și temperatură de tip ”Sprinkler” care folosesc pentru stingere apa .
Conform normelor de securitate, în interiorul construcțiilor sunt amplasa stingătoare de fum mobile
de tip ОП -5 pe baz ă de pulbere.
54
5.5 Calculul ingineresc a prize i de pământ a postului de transformare
Legarea la pam ânt în sine reprezint ă conectarea unui element conductor la sol printr -o cale
conductoare. Legarea la pamant este realizata prin împământarea p ărților (sau pieselor) metalice care în
mod normal de operare nu transport ă tensiune, dar ar putea transporta în cazul apari ției unei defec țiuni
(deteriorarea izola ției unui conductor ce intr ă în contact cu partea metalic ă a ma șinii de sp ălat, frigiderului,
utilajului de producț ie, etc.). Împământarea se subânțelege ca legarea galvanică intenționată a părților
metalice conductoare cu utilajul de legare la pământ. Instalația de împământare reprezintă tije metalice
cilindrice cu diametrul 12 -16 mm, tije colțate cu grosimea nu mai mică de 4 mm sau tije tubulare cu grosimea
peretului nu mai mică de 3,5 mm; pentru instalarea orizontală a cuțitelor se utilizează conductoare lamelate
cu grosimea nu mai mică de 4 mm
1) Pentru partea de 10 kV în conformitate cu [17] rezisten ța instalației de împământare se determină
după următoarea formulă:
c
îm
cURI , (5.1)
unde
125cUV așa cum instalația de împământare se folosește pentru în acelașă timp pentru instalația de
până la 1 kV, cât și peste.
cI
– curentul maxim capacitiv pentru LEA -10 kV AC-16/2,7 și lungimea de 7,2 km,
11,88cIA .
10,5125
11,88c
îm
cURI
.
Totodată, în conformitate cu normele din [17], rezistența instalației de împământare la partea de 0,4 kV nu
trebuie să depășească 4
. Se alege valoarea minimă:
4îmR .
2) Se determină rezistențele specfice a solului pentru prizele verticale și orizontale de împământare:
;
,o s o
v s vK
K
(5.2)
unde
s este rezistența specifică a solului,
50s m ;
,ovK
– coeficienții de corecție în funcție de zona climatică.
50 2 100 ;
50 1,4 70 .o s o
v s vm
mK
K
3) Rezistența la curgere a unui electrod vertical de form ă cilindrică se determină conform relației de
mai jos:
,2 1 4ln ln2 2 4v
ovL H LRL d H L
. (5.3)
55
Figura 5.1 – Dimensionile electrodului vertical al conturului de protecție.
3 , 32,82 1 4 70 2 2 1 4 1,7 2ln ln ln ln2 2 4 2 2 15 10 2 4 1,7 2v
ovL H LRL d H L
.
4) Se determină numărul aproximativ de electrozi verticali folosind coeficientul de cerere, ales în
prealabil
0,64cK (raportul distanței între electrozi și lungimea lor este aproximativ 2):
,
.ov
cv îmRNKR
. (5.4)
,12,6 1332,8
0,65 4ov
c îmRNKR
.
5) Se determină rezistența de calcul la curgere prin electrozii orizontali conform expresiei următoare:
2
.
.ln2o
co
colRK l d H
, (5.5)
unde l este perimetrul conturului de împământare, se sapă la un metru de postul de transformare cu
gabaritele 4840×4850 [16].
Se folosește aceași tijă pentru amplasarea orizontală, în acest caz H=0,7075 m.
322
.
.28 100ln ln 20,52 0,31 2 28 15 10 0,7075o
co
colRK l d H
.
6) Se precizeaz ă rezistența necesară a electrozilor verticali cu luarea în considerația a admitanței
electrozilor orizontali megieși:
56
.
.co îm
v
co îmRRRRR
. (5.6)
3,3420,5 4
20,5 4vR
.
7) Se determin ă numărul de electrozi verticali în conformitate cu valoarea coeficientului de cerere de
0,61, luat din tabelul 10.5 [20].
,11,51 1232,8
0,6 4,9ov
c îmRNKR
.
Conturul de împământare este alcătuit din 12 electrozi verticali amplasați în conformitate cu figura
ce urmează.
ID
0,4 kVID
0,4 kV
ID
10 kVID
10 kV
48502420 2420
Figura 5 .2 – Modul de amplasare a prizei de legare la pământ.
57
CONCLUZII
În proiect este elaborat sistemul de alimentare cu energie electrică a uzinei de materiale refractare
pentru combinatul metalurgic . Alegerea tensiunii de alime ntare a fabricii (110 kV) a fost argumentată din
punct de vedere tehnic. Alegând tensiunea de alimentare 110 kV, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul
întreprinderii a stației principale coborâtoare (SPC), cu două transforma toare de tip ТMH -6300/110/10 .
Ținând cont de imposibilitatea amplasării SPC în centrul de sarcină, aceasta a fost amplasată la hotarele
uzinii din partea direcției de alimentare. Stația de transformare a fost construită de tip exterior. Pentru
comutarea ra pidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este folosit dispozitivul de
anclanșare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a secțiilor uzine i a fost argumentată în aspect
tehnico -economic.
Din cauza lipsei de teritoriu și pentru a nu bloca căile de transport interuzinal posturile de
transformare ale secțiilor au fost amplasate interior ul acestora , totodată, în secțiile cu mediul înconjurător
nefavorabil pentru funcționarea normală a transformato arelor , posturile de transformare au fost izolate prin
pereți despărțitori. Secțiile cu sarcină mică au fost alimentate de la posturi de tr ansformare vecine prin
cabluri la 0,4 kV.
Calculul curenților de scurtcircuit al rețelei în raport cu ce l mai îndepărtat receptor electric a fost
nevoie pentru a realiza protecția elementelor sistemului, și pentru verificarea echipamentului sistemului de
alimentare cu energie electrică.
S-a urmărit evitarea circulației puterii reactive prin rețeaua 10 kV și compensarea locală cât mai
completă, ca în caz de avarie sau deficit de PR, aceasta să fie asigurată de BC. De asemenea, a fost
valorificată la maxim puterea motoarelor, ele alimentând secția nemijlocit apropiată, iar puterea disponibilă
din sistem se va consuma pentru acoperirea pierderilor în transformatoarele SPC. Pierderile în
transformatoarele PT vor fi acoperite de puterile BC din nemijlocita apropiere a acestora. Rezerva va fi
asigurată din contul PR rămase din sistem și a rezervei bateriilor de con densatoare.
La elaborarea proiectului deciziile tehnice și economice au fost coordonate cu cerințele Normelor de
Amenajare a Instalațiilor Electrice și altor norme în vigoare, deasemeni au fost utilizate sfaturile
îndrumătorului de proiect și a altor profe sori și persoane ce activează în domeniu.
58
BIBLIOGRAFIE
1. Федоров А.А., Старкова Л.Е. Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования по электрснабжению промышленных предприятий. М.:Энергоатомиздат, 1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3. Pogora V. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor. Ciclu de prelegeri. U.T.M. Chișinău,
2010 .
4. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor. Îndrumar de proiectare.U.T.M.
Chișinău, 1999.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.: Энергоатомиздат, 1989.
6. Pogora V., Procese tranzitorii în sistemele de alime ntare cu energie electrică. U.T.M. Chișinău
2013.
7. http://www.st -en.ru/accel/content/arc/969_11.pdf
8. http://www.iek.md/
9. http://electra -hvac.ru/rashifrovka -tplk.html
10. https://samelectrik.ru/texnicheskie -xarakteristiki -kabelya -avvg.html
11. http://www.nucon.ru/catalog/reguliruemye -kondensatornye -ustanovki -krm-aukrm -0-4-kv/
12. http://www.konstalin.ru/userfiles/files/vacuum/tavrida/Buklet_BB.pdf
13. http://www.cheb -transformator.com/catalog/tmg400
14. http://tdeth.ru/
15. http://metz.nt -rt.ru/images/manuals/TOP.pdf
16. http://emsvol.ru/file -31367
17. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
18. Андреев В.А., Релейиная защита и автоматика систем электроснабженияю. Москва
«Высшая школа», 1991.
19. http://www.zandz.ru/molniezashchita/vneshnyaya/molniepriemnik_na_trekh_osnovaniyakh_tro
khstupencha taya_podderzhka.html
20. Федоров А. А. Сербиновский Г. В. Справочник по электроснабжению промышленных
предприятий, М.: Энергия, 1980 .
59
ANEXA A
60 m
Figura A. 2 – Planul complexului turistic .
60
ANEXA B
Tabelul B.1 – Datele inițiale pentru calculul sarcinilor electrice .
Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice
–––––––––––––––––––––
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I––––––––– –––––––––––– I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : – : – | – : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I––––––––––––––––––––- I
I 1 3.5 0.60 0.80 0.60 0.0100 320 108 256 0 I
I 2 190.0 0.80 0.90 0.90 0.0040 3600 150 222 0 I
I 4 45.0 0.80 0.75 0.80 0.0140 1330 145 145 0 I
I 5 3.5 0.95 0.90 0.95 0.0040 250 102 120 0 I
I 6 5.0 0.80 0.95 0.95 0.0040 240 172 104 0 I
I 7 5.0 0.80 0.95 0.95 0.0040 240 185 112 0 I
I 8 5.0 0.80 0.95 0.95 0.0040 240 194 122 0 I
I 9 35.0 0.80 0.90 0.95 0.0100 1020 242 171 0 I
I 10 15.0 0.80 0.80 0.85 0.0070 250 100 126 0 I
I––––––––––––––––––––- I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0010 40000 186 180 0 I
–––––––––––––––––––––
Scara cartogramei: JT – 1.00 kW/mm^2; IT – 1.00 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitate – 1.00; Tg norm. – 0.28
Intreprinderea – Complexul turistic N.N.
Elaborat de – Andrei BUTUC
Tabelul B.2 – Sarcina de calcul si mă rimimile referitoare la partea grafică
Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica
–––––––––––––––––––––
I N | Sar cina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I––––––––––––––––––––- I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I––––––––––––––––––––- I
I 1 2.1 1.6 1.9 0.0 0.0 1 0 172 I
I 2 152.0 73.6 13.0 0.0 0.0 7 0 28 I
I 3 156.9 50.8 0.0 0.0 0.0 7 0 27 I
I 4 36.0 31.7 14.9 0.0 0.0 3 0 105 I
I 5 3.3 1.6 1.0 0.0 0.0 1 0 80 I
I 6 4.0 1.3 0.9 0.0 0.0 1 0 67 I
I 7 4.0 1.3 0.9 0.0 0.0 1 0 67 I
I 8 4.0 1.3 0.9 0.0 0.0 1 0 67 I
I 9 28.0 13.6 9.7 0.0 0.0 3 0 93 I
I 10 12.0 9.0 1.5 0.0 0.0 2 0 40 I
I––––––––––––––––––––- I
I 402.3 185.9 44.7 0.0 0.0 T o t a l I
–––––––––––––––––––––
Coordonatele centrului de sarcina – X= 169 m; Y= 187 m; Z= 0 m
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SARCINA PENTRU PROIECTARE … … Ошибка Закладка не определена. [606260] (ID: 606260)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.