SÂRBU (DUMITRU) NICOLETA-ROSSELA BUCURE ȘTI 2007 Cuprins 2 PROMOVAREA TURISMULUI SOCIAL ÎN ROMÂNIA CUPRINS Introducere… [632239]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING
CATEDRA DE MARKETING

PROMOVAREA TURISMULUI SOCIAL
ÎN ROMÂNIA

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific
Prof.univ. dr. VIRGIL BALAURE

Doctorand: [anonimizat]
2007

Cuprins
2

PROMOVAREA TURISMULUI SOCIAL
ÎN ROMÂNIA

CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………………………………………………… 4
Stadiul cunoa șterii………………………………………………………………………………………………………………. 7
Capitolul 1 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 14
Impactul economic al turismului în contextul românesc actual ……………………………………………….. 14
1.1. Turismul – component ă a creș terii economice ……………………………………………………………. 15
1.1.1. Consideraț ii generale privind cre șterea economic ă………………………………………………… 15
1.1.2. Contribu ții ale turismului la procesul de cre ștere economică …………………………………… 19
1.1.3. Aspecte privind efectul multiplicator al turismului ………………………………………………… 28
1.2. Eficien ța economico-social ă a turismului ………………………………………………………………………. 32
1.2.1.Eficien ța economic ă a turismului – concep t, indicatori generali ……………………………….. 32
1.2.2. Eficienț a socială a activității de turism – considera ții generale și forme de evaluare …… 35
1.3. Coordonatele turismului în viziunea dezvolt ării durabile ……………………………………………… 39
1.3.1. Semnifica ția și obiectivele dezvolt ării durabile ……………………………………………………… 39
1.3.2. Direc țiile dezvoltă rii durabile a turismului românesc ……………………………………………… 41
1.4. Serviciile turistice din România ………………………………………………………………………………… 44
1.4.1. Cadrul turistic general ………………………………………………………………………………………… 44
1.4.2. Programe speciale vizând dezvoltarea turismului …………………………………………………… 47
1.4.3. Analiza SWOT a turismului românesc (perioada 2005/2006) ………………………………….. 50
Capitolul 2 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 54
Turismul social – implicaț ii și tendințe………………………………………………………………………………… 54
2.1. Ridicarea calit ății vieț ii prin turism social– deviz ă a unei dezvoltă ri durabile …………………. 54
2.1.1. Conț inutul și particularit ățile turismului social ………………………………………………………. 54
2.1.2. Rela ția turism social – dezvoltare durabil ă…………………………………………………………….. 60
2.1.3. Participarea turismului social la îmbun ătățirea calității vieț ii din țara noastră ……………. 62
2.2. Experien ța european ă în domeniul turismului social ……………………………………………………. 68
2.2.1. Aspecte ale practic ării turismului social în țările dezvoltate ……………………………………. 68
2.2.2. Tendin țe în turismul social european ……………………………………………………………………. 73
2.3. Coordonatele turismului social din România ………………………………………………………………. 74
2.3.1. Pia ța turismului social din România …………………………………………………………………….. 74
2.3.2. Forme ale turismului social în România ……………………………………………………………….. 77
2.3.3. Programe guvernamentale privind turismul social din România ………………………………. 90
Capitolul 3 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 98
Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului ……………………………. 98
3.1. Rolul promov ării în desf ășurarea activit ății firmelor turistice ……………………………………….. 98
3.1.1. Consideraț ii generale privind promovarea turistic ă și obiectivele acesteia ……………….. 98
3.1.2. Rolul promov ării în dezvoltarea activit ății firmelor de turism ……………………………….. 102
3.2. Structura activit ății promoționale în sectorul turistic ………………………………………………….. 104
3.2.1. Publicitatea ……………………………………………………………………………………………………… 104
3.2.2. Promovarea vânz ărilor……………………………………………………………………………………… 110
3.2.3. Rela țiile publice ………………………………………………………………………………………………. 113
3.2.4. Utilizarea m ărcilor …………………………………………………………………………………………… 115

Cuprins
3
3.2.5. For țele de vânzare ……………………………………………………………………………………………. 116
3.2.6. Marketingul direct ……………………………………………………………………………………………. 118
3.2.7. Participarea la evenimente de marketing …………………………………………………………….. 121
3.3 Utilizarea strategiilor promoț ionale în atingerea obiectivelor de dezvoltare a firmelor de
turism ………………………………………………………………………………………………………………………… 122
3.3.1. Informa țiile necesare fundamentă rii strategiilor promo ționale în domeniul turismului 122
3.3.2. Obiectivele strategiei promo ționale în cadrul firmelor de turism ……………………………. 123
3.3.3. Alternative strategi ce în politica promo țională a unităților turistice ……………………….. 124
Capitolul 4 ……………………………………………………………………………………………………………………… 130
Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu realizat la nivelul jude țului
Brăila…………………………………………………………………………………………………………………………….. 130
4.1. Etape preliminare cercet ării……………………………………………………………………………………. 130
4.1.1. Scopul general al cercet ării……………………………………………………………………………….. 130
4.1.2. Obiectivele cercet ării……………………………………………………………………………………….. 130
4.1.3. Ipotezele considerate asupra obiectivelor de cercetat ……………………………………………. 130
4.1.4. Colectivitatea general ă……………………………………………………………………………………… 131
4.1.5. Unitatea de observare și unitatea de sondaj …………………………………………………………. 131
4.1.6. Metoda de culegere a informa țiilor…………………………………………………………………….. 131
4.1.7. Ancheta pilot …………………………………………………………………………………………………… 136
4.1.8. Eșantionarea ……………………………………………………………………………………………………. 136
4.1.9. Structura eș antionului ………………………………………………………………………………………. 136
4.2. Culegerea datelor și pregătirea lor pentru prelucrare ………………………………………………….. 139
4.3. Analiza gradului de accesib ilitate a ofertelor sociale de turism în rândul popula ției………. 152
4.3.1. Stabilirea segmentelor de pia ță………………………………………………………………………….. 152
4.3.2. Studiu privind gradul de accesibilitate a ofer telor sociale de turism – din punct de vedere
al tarifelor, modului de informare și gradului de cunoa ștere…………………………………………… 154
4.4. Raportul cercet ării și elaborarea concluziilor ……………………………………………………………. 157
Capitolul 5 ……………………………………………………………………………………………………………………… 162
Mijloace de promovare a turismului social …………………………………………………………………………. 162
5.1. Manifest ări promoț ionale vizând turismul social pe plan interna țional …………………………. 162
5.2. Mijloace de promovare a turi smului social în România ……………………………………………… 169
5.3. Avantajele dezvoltă rii și promovării turismului social în context european ………………….. 178
Capitolul 6 ……………………………………………………………………………………………………………………… 183
Perspectivele turismului social din România, în condi țiile integr ării europenene …………………….. 183
6.1. Integrarea României în Uniunea European ă – succintă comparaț ie privind situa ția economic ă
a statelor membre ………………………………………………………………………………………………………… 183
6.2. Efectele integr ării europene asupra turismului românesc ……………………………………………. 187
6.2.1. Semnifica ția procesului ș i direcțiile de integrare a turismul ui românesc în structurile
europene ………………………………………………………………………………………………………………….. 187
6.2.2. Globalizarea turismului în contextul european actual …………………………………………… 189
6.2.3. Turismul românesc în contextul extinderii europene …………………………………………….. 192
6.3. Promovarea turismului social în spa țiul Uniunii Europene ………………………………………… 198
6.4. Perspectivele turismului so cial din România, prin pris ma modelului social european ……. 201
Contribuții proprii …………………………………………………………………………………………………………… 205
Concluzii finale ………………………………………………………………………………………………………………. 210
Bibliografie: …………………………………………………………………………………………………………………… 216
Anexe ……………………………………………………………………………………………………………………………. 221
Rezumatul tezei de doctorat ……………………………………………………………………………………………… 249

Introducere
4 Introducere
Societatea de ast ăzi se caracterizeaz ă printr-o puternic ă tendință de terțiarizare a
economiilor țărilor dezvoltate. Civilizația primar ă, în care domina agricultura, a fost treptat
înlocuită de o civilizație terțiară în care serviciilor le este rec unoscut rolul de prim rang pe care îl
au în realizarea progresului economic și social.
În țările dezvoltate ponderea serviciilor în popula ția ocupată depășește 60% ș i chiar 70%,
existând totuș i unele diferen țieri chiar și în cadrul acestor țări, determinate de particularit ățile
modelelor de cre ștere economic ă, diferențele de tradi ții și obiceiuri, etc. În acela și timp, în țările
mediu dezvoltate, ponderea sectorului ter țiar în ocuparea popula ției se situeaz ă la un nivel de
asemenea mediu, de 50-60%, pe când în țările cu un nivel sc ăzut de dezvoltare acest indicator ia
valori corespunză tor mai reduse, 30-40%1.
Turismul, sub diferitele sale forme, a cunoscut o dezvoltare și o diversificare accentuat ă în
ultimele decenii astfel încât, la începutul secolu lui XXI este considerat ca unul dintre cele mai
dinamice domenii ale civiliza ției actuale. Argumentul principal îl reprezint ă permanenta
transformare, ca urmare a adaptă rii fenomenului turistic la cerin țele economice mondiale de
globalizare și dezvoltare durabilă a sectorului serviciilor. Schimb ările din domeniul turismului sunt
rezultatul derulă rii unui proces continuu de înnoire cantitativ ă și calitativ ă în principal a ofertei
turistice și a motiva țiilor care au determinat alegerea practic ării activit ăților și a destina țiilor
turistice.
Multiplicarea formelor de turism, derularea mai profund ă și accelerat ă a activit ăților
turistice au avut ca efect valorificarea și promovarea zonelor turistice în condi țiile protec ției,
conservării și ameliorării mediului, adic ă a respect ării unor principii de dezvoltare durabilă .
Apariția termenului turism social este localizat ă în Europa democratic ă de după sfârșitul
celui de al doliea R ăzboi Mondial. Ezitând între turism popular și turism pentru to ți fondatorii au
ales un termen care poate fi tradus simplu în majoritatea limbilor lumii și care corespunde unei
vocaț ii sociale. O defini ție a turismului social a fost dat ă de profesorul dr. W. Hunziker: “acel
turism care se caracterizeaz ă prin faptul că este practicat de cercuri cu putere de cump ărare mică și
că este facilitat prin presta ții cu totul speciale, u șor de recunoscut ca atare”.
Totodată, profesorul W. Hunziker precizeaz ă faptul c ă “… turismul social nu trebuie
identificat cu turismul de mas ă, deoarece turi știi sunt recruta ți din categoriile de popula ție care
dispun de venituri modeste, dar se diferen țiază de turismul de mas ă prin faptul c ă se adreseaz ă unor
pături determinate de popula ție, ale căror călătorii în scopuri turistice (pentru odihn ă, tratamente
balneomedicale etc.) sunt finanț ate, parțial sau uneori chiar integral, de sindicate, de casele de
asigurări sociale etc., prin m ăsuri sociale”. Astfel, turismul social este rezultatul ofert ării de servicii
turistice unor categorii sociale, ca ur mare a politicilor interne din anumite țări, a acțiunilor și
demersurilor asocia țiilor profesionale, si ndicale sau de alt ă natură .2 În statutul adoptat în cadrul
Adună rii Generale BITS din 15 mai 2002 cu ocazia Co ngresului Mondial al Turismului Social

1 M. Ioncic ă – Economia serviciilor- Teorie și practică, Ed. Uranus, Bucure ști, 2003, pg. 27
2 Constantin Draica – Turismul interna țional. Practici de elaborare și distribu ție a produsului turistic , Ed. All Beck,
București, 2003, p. 102

Introducere
5
desfășurat în Mexic se precizeaz ă: „prin turism social BITS în țelege ansamblul raporturilor și
fenomenelor ce rezult ă din participarea la turism, ș i în particular din part iciparea la turism a
păturilor sociale cu venituri modeste – participare posibil ă sau facilitat ă datorită unor măsuri cu
caracter social bine definit”.
Robert Lanquard și Yves Raynouard, în lucrarea Le tourisme social et associatif, afirmă că
turismul social se vrea la îndemâna tuturor și dă posibilitatea celor care nu au întotdeauna
mijloacele materiale și intelectuale, posibilitatea de a participa la o c ălătorie sau la un sejur de
vacanță în cele mai bune condi ții financiare, tehnice, psihologice și culturale.
Conform unei defini ții mai opera ționale este vorba de un concept care se refer ă la programe
și acțiuni ce urm ăresc să aplice dreptul la vacan țe și accesibilitatea la turism pentru toate grupurile
populației, în special pentru tineri, familii, pensionari, persoane cu nevoi speciale și persoane cu
venituri modeste, dar în acela și timp vizeaz ă și calitatea rela ției dintre turi ști și comunit ățile gazdă .
Este vorba, printre altele, de centre de vacan ță, sate de vacanță pentru familii, hosteluri
pentru tineret, excursii rurale, c ălătorii educative pentru tineri, sejururi lingvistice etc, precum ș i
despre amenajările care contribuie la accesibilizarea activit ăților în aer liber (piste de ciclism, alei
pentru plimbări…) ș i la creș terea “democratiz ării teritoriului” în scopuri recreativo – turistice.
Se includ de asemenea în cadrul turismului social m ăsurile luate de guvernele diferitelor țări
pentru a încuraja plecarea în vacan țe și care sunt rezultatul luptelor duse de sindicate, de asocia ții,
de grupă ri comunitare.
Mai recent, conceptul de turism social integreaz ă mai clar problemele de echitate și de
solidaritate fa ță de comunităț ile gazdă. Accesibilitatea turismului nu îi prive ște doar pe turi ști ci și
pe cei vizita ți care trebuie s ă aibă acces la propriile resurse turistice și la benefiiciile de pe urma
turismului.
Introducând o rela ție de solidaritate între turi ști și populația gazdă și având ca obiectiv
dezvoltarea durabil ă, turismul social se opune total unui turism de mas ă invadator și jefuitor de
resurse, eviden țierea acestui aspect, cons tituind unul dintre obiec tivele principale urm ărite în
lucrarea de față . În acest sens, teza cuprinde sc heme originale care sistematizează noțiuni teoretice
preluate din literatura de specialitate, scopul realiz ării acestora fiind de a reda sub o form ă mai clară
noțiunile cuprinse în componen ța lor ș i de a eviden ția interconexiunea dintre ele.
Structurat ă pe ș ase capitole, teza abordeaz ă o sferă largă de probleme, începând de la
fenomenul turistic, în ansamblu, până la caracteristici ale turism ului social, un studiu privind
accesibilitatea acestuia, precum și perspectivele turismului soci al din România, în contextul
integră rii europene.
Astfel, în capitolul 1 sunt eviden țiate contribuț iile turismului la procesul de cre ștere
economic ă, acesta fiind creator și utilizator de venit na țional, mijloc de valorificare a resurselor,
factor de atenuare a fenomenului infla ționist etc.; eficiența economico-social ă a turismului;
direcțiile dezvoltării durabile a turismului românesc; capitolul încheindu-se cu o scurt ă
caracterizare a seviciilor turistice din România și o analiză SWOT a turismului românesc .

Introducere
6
Implicațiile și tendinț ele turismului social ( capitolul 2 ) scoate în eviden ță contribuț ia
turismului social la ridicarea calit ății vieții, prin prisma viziunii generale a dezvolt ării durabile,
aici fiind amintite ș i câteva aspecte ale practicării turismului social în țări precum Fran ța,
Germania, Belgia, Italia etc. În finalul capitolului se caracterizeaz ă piața turismului social din
România, formele acestuia precum și programele guvernamentale ce se deruleaz ă în țara noastră .
Rolul promov ării esre amintit în capitolul 3 , alături de tehnicile de promovare cu exemplificare pe
turismul românesc, precum și alternativele strategice în politica promo țională a unităților turistice,
rezultate dintr-un mic studiu realizat la nivelul a 25 de agen ții de turism din România.
Capitolul 4 cuprinde cercetarea de teren , având ca tem ă accesibilitatea ofertelor sociale de
turism în rândul popula ției, studiu care a permis (prin ancheta realizat ă pe baza unui chestionar
alcătuit din 27 de întreb ări) desprinderea unor conc luzii referitoare la frecvența de practicare a
turismului, forma de turism preferat ă, gradul de cunoaș tere/informare asupra ofertelor turismului
social, gradul lor de p ătrundere în consum etc. În finalul studiului s-a conturat un „profil” al
persoanelor care practic ă această formă de turism.
Mijloacele prin care se promoveaz ă turismul social , atât în lume cât și în România, sunt
precizate în capitolul 5 , unde sunt amintite și avantajele dezvolt ării și promovării acestuia, prin
intercorela ția acestora cu principiile dezvolt ării durabile și cu aspecte ale poli ticii sociale europene
și românești.
Integrarea european ă a României are efecte și asupra turismului românesc, care sunt
surprinse în capitolul 6 , alături de aspecte ale promov ării turismului social în spa țiul UE , iar în
final sunt referiri la turismul social din România prin prisma modelului social european .
Teza se încheie cu o serie de concluzii desprinse mai ales din studiul realizat pe un e șantion
reprezentativ de aproximativ 300 de persoane, din care, printre altele, reiese faptul c ă promovarea
ofertelor sociale de turism trebuie f ăcută unitar, orientat ă spre segmentul- țintă, atât la nivel
național (prin publicitate, PR, târg de specialitate etc.) cât și regional/local prin înfiin țarea unui
Centru Na țional de Turism Social cu sedii în toate localit ățile. De asemenea, tot pe baza studiului,
s-a ajuns la concluzia c ă, dacă ne referim la cele dou ă medii de re ședință, formele de promovare nu
diferă foarte mult, singurele restric ții fiind de ordin tehnic (în mediul rural internetul a p ătruns
foarte puț in și nu se recomand ă folosirea acestuia ca mijloc de comunicare) și temporal (perioadele
în care populaț ia din ora șe pleacă în vacan ță, diferă de cea din mediul rural, în acest sens,
promovarea impunându-se a fi f ăcută în funcție de acest aspect).
În final, trebuie s ă aduc mulțumiri speciale și întraga mea recuno ștință, d-lui profesor
Virgil Balaure , coordonatorul științific al acestei lucr ări, fără ale cărei idei, sugestii ș i comentarii nu
m-aș fi descurcat. Totodată îi mulțumesc pentru îng ăduință, încurajări și răbdare, toate ajutându-m ă
să merg mai departe, s ă depășesc momentele mai dificile care apar în mod inevitabil pe parcursul
elaborării tezei. De asemenea aduc mul țumiri dl. Răzvan Ardelean, președintele Funda ției Partener-
Brașov, care mi-a furnizat informaț ii importante referitoare la tu rismul social din România, drei.
Mihaela Rusu pentru materialele editate de BITS, pe care, cu mult ă amabilitate, mi le-a pus la
dispoziție, precum ș i familiei și prietenilor care mi-au fost al ături.

Stadiul cunoa șterii
7
Stadiul cunoa șterii

Literatura disponibilă speciali știlor în domeniul marketi ngului turistic este vast ă,
lucră rile publicate pe plan interna țional (incluzându-le și pe cele ap ărute separat pe cele dou ă
domenii: marketing și turism), fiind numeroase. Una dintre lucr ările de referin ță din domeniu,
este semnat ă tot de Ph. Kotler , cel care a pus bazele mark etingului clasic, respectiv
Marketing for Hospitality and Tourism (2005). Lucrarea abordeaz ă o serie de aspecte
referitoare la caracteristicile se rviciilor din indus tria ospitalit ății, comportamentul de
cumpărare și consum pe pia ța turistic ă, organizarea și conducerea activit ății firmelor din
domeniul turistic precum și instrumente ale marketingului electronic (Internet Marketing,
Database Marketing, Direct Marketing).
O altă lucrare relativ recent ă (2004) scrisă de Barbara Cox ( Internet Marketing in
Hospitality ), eviden țiază importan ța promov ării turistice pe internet, dedicând chiar un
capitol e-mail marketing-ului.
Tot pe promovare este pus accentul și într-o alt ă lucrare intitulat ă Heads and Beds:
Hospitality and Tourism Marketing (Ivo Raza, 2004), în care se subliniaz ă crearea și rolul
unui brand puternic în promovarea activit ății turistice, precum și activitatea de rela ții publice
(PR) în crearea, sus ținerea și promovarea respectivului brand.
În domeniul managementului turistic în anul 2001 a ap ărut lucrarea Hospitality
Management and Organisational Behaviours , scrisă de Laurie Mullins, care pune accent pe
rolul resurselor umane din turism, rela ția dintre motivație- satisfac ție – performan ță la locul
de munc ă și dezvoltarea activit ății firmelor prin îmbun ățășirea performan țelor fiec ărui
angajat.
Tot în limba englez ă, au apărut o serie de lucr ări ca: Hospitality 2010: The Future of
Hospitality and Travel (Marvin Cetron, 2005 ), Marketing Tourism Pleces (Ashworh G.,
Goodal B., 1990 ) Tourism Principles and Practice (Cooper C., Fletcher D., Wanhill S.,
1993) , Tourism in Europe (Davidson R., 1992), Tourism: A community approach (Murphhy
P. E., 1995) etc.
Din literatura francez ă în domeniu se remarc ă lucrarea Le Merketeur , scrisă de
Christian Michon (2006), care dedic ă prima parte startegiilor și politicii de marketing, partea
a doua referindu-se la marketingul rela țional și cel etic.
Cele mai multe lucr ări în domeniul marketingului turistic, ap ărute în Fran ța, au fost
elaborate la începutul anilor ’90 și se remarc ă aici Marketing savoire et savoire faire
(Benoun M., 1991), Le Marketing-Fondement et practique (Dubois P.,L., 1992), Le marketing
en action: la methode target (Lucron X., 1992), Le Marketing achats: strategies et tactiques
(Perrotin R., 1992 ), toate particularizând aplicarea mark etingului pe domeniul turismului
precum și analiza comportamnetului consum atorului se servicii turistice.
Aspecte privind rolul și locul turismului în cadrul economiei na ționale, impactul acestuia ca
rezultat al efectului multiplicator, sunt atinse în lucr ări de referin ță în domeniu, ca Le tourisme. Un

Stadiul cunoa șterii
8
phénomène économique (Py P., 1996) sau Le tourisme. Economie et Management (Tinard Y.,
1995), datorit ă complexit ății abordării subiectului.
În Franța, fiind una din țările cu o bogat ă tradiție în domeniul turismului social, apar și
primele lucr ări, articole, studii dedicate acestei forme de turism. Una dintre acestea este cea
scrisă de Robert Lanquard și Yves Raynouard – Le tourisme social et associatif, în 1995. Acesta
este una dintre pu ținele lucr ări dedicate exclusiv turismului social, literatura de specialitate din
domeniu fiind foarte s ăracă.
Doi ani mai târziu (1997), apare o alt ă lucrare, Du tourisme social au tourisme associatif ,
scrisă de Froidure Jean, precum și Le tourisme social et associatif en France (Chauvir Jacques,
2002), în care se eviden țiază faptul că, în cadrul politicilor sociale ale unei țări, accesibilitatea la
vacanțe pentru un num ăr cât mai mare de persoane, ar necesita o aten ție deosebit ă. În acest sens,
asociațiile de profil au menirea de a lega parteneriate solide cu autorit ățile publice sau private, cu
sindicatele etc., în vederea atingerii acestui deziderat.
În privința periodicelor de specialitate, situa ția este asem ănătoare cu cea a lucr ărilor din
domeniu. Astfel, dacă turismul, în general, este amintit de numeroase organisme interna ționale
specializate între care OMT, WTTC prin informa țiile pe care le culeg și centralizeaz ă, prin
analizele și rapoartele cu privire la evolu ția turismului mondial, publicate periodic în lucr ări ca:
Tourism Highlights, (OMT), Tourism barometer (OMT), Annual Report (W.T.T.C.), Tourism
Satellite Accounting Highlights (W.T.T.C.) etc., turismul social este amintit (aproape exclusiv) doar
în materialele elaborate de BITS.
Acest organism interna țional, cu rol decisiv în promovarea turismului social, editeaz ă
trimestrial o publica ție numită Le tourisme social dans le mond, în care se analizeaz ă activitatea
desfășurată de diferite state în domeniu l turismului social, se prezint ă, în sinteză , rapoarte la diferite
acțiuni (congrese, seminarii, conferinț e, forumuri etc.) desf ășurate și organizate de BITS. Astfel, în
publicațiile Biroului Internaț ional de Turism Social din 2006, se face un raport asupra tematicii
dezbătute la Congresul Mondial al Turismului Social (Aubagne, Fran ța, Mai 2006), care eviden ția
tocmai situa ția a peste 30% dintre europeni care nu merg în vacan ță, principalul motiv fiind cel
financiar, și aceasta în condi țiile în care dreptul la vacan țe e perceput ca un drept fundamental al
cetăț enilor. S-a subliniat, cu acest prilej, c ă promovarea accesului la vacan țe pentru to ți înseamn ă
de fapt a lupta pentru o Europ ă socială, la construirea acesteia turism ul social va juca cu siguran ță,
în anii urm ători, un rol din ce în ce mai important.
Recent, CESE (Comitetul Economic și Social al Europei) a cerut colaborarea BITS, în
calitate de exper ți, pentru redactarea unui document privitor la turismul social, acesta va fi publicat
și difuzat celor mai importante institu ții europene în cursul lunii decembrie, anul curent.
În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, pe 17 ianuarie 2006, la Bruxsseles, Comisia
European ă împreună cu BITS au organizat conferin ța Tourism for all: state of the play and existing
practices in the EU.
La conferin ță au fost prezen ți peste o sut ă de participan ți din ș aptesprezece țări reprezentând
acționari în turismul social european, ministere na ționale, autorit ăți locale, re țele de turism,
organizații naționale de turism și asociații profesionale.

Stadiul cunoa șterii
9
Scopul conferin ței a fost oferirea unei imagini generale asupra turismul social în Europa,
s-au prezentat exemple concrete de ini țiative care încurajeaz ă participarea unor diverse segmente
ale popula ției în activit ățile turistice și s-a încercat delimitarea unor coordonate de dezvoltare
viitoare.
O scurtă prezentare a situa ției actuale a turismului pentru to ți în Europa a fost f ăcută de
către Franco Ianniello, Directorul Unit ății de Turism din cadrul Direc ției Generale Întreprinderi și
Industrie, Comisia European ă.
Astfel, printre m ăsurile care favorizeaz ă participarea la activit ățile turistice în țările din
cadrul Uniunii Europene se num ără:
– cecuri de vacan ță (chèque vacances) în Danemarca, Fran ța, Grecia, Ungaria și
Republica Ceh ă,
– concedii pl ătite – aplicate global,
– indemniza ții suplimentare pentru vacan ță existente în ș apte țări.
În unsprezece țări ale UE există măsuri de susț inere a segmentelor țintă: copii, seniori,
persoane cu nevoii speciale, persoane defavorizate, șomeri. Aceste m ăsuri constau, pentru turi ști, în
ajutor pentru vacan ță, centre de vacan ță la preț uri reduse, abolirea barierelor de mobilitate. Sunt
sprijiniți de asemena și actorii din sectorul turistic prin: finan țarea structurilor turistice, informare și
formare, organizarea de competi ții în vederea îmbun ătățirii calității.
Susținerea financiară vine din partea organiza țiilor cu scop nonlucrati v, a sectorului public
și a sectorului privat. Cel mai pu țin sunt sprijini ți șomerii. Infrastructurile sunt finan țate într-o
măsură mai mare decât promovarea și animația și din păcate exist ă prea pu ține inițiative în
domeniul form ării.
În zece țări ale Uniunii sunt luate m ăsuri ce privesc publicul ț intă și în domeniul
transportului prin: reduceri, gratuităț i, abonamente.
Și alte organiza ții se implic ă activ în domeniul turismului social: sindicate – în 7 țări ale
Uniunii, asocia ții de ajutor reciproc – în 9 țări, organiza ții umanitare – în 8 țări, organiza ții
religioase – în 4 țări, organiza ții private – în 3 țări.
Anumite state membre nu au o politic ă de turism social, șapte țări din nouă au o persoană
sau un departament care se ocup ă de turismul social.

Tabel 1 – Competen țe în domeniul turismului social
Competen țe la
nivel Țări
Național Danemarca, Fran ța, Grecia,
Polonia, Portugalia, Ungaria
Regional Austria
Mixt Belgia, Germania
Internaț ional Belgia, Fran ța, Portugalia
Sursa: www.ec.europa.eu

Stadiul cunoa șterii
10

Țările membre, cinci din șaisprezece, dispun de prea pu ține studii despre politicile turistice
și impactul lor asupra turismului social.
Ca o concluzie la cele disc utate de-a lungul conferin ței, s-au conturat urm ătoarele
propuneri:
– cu privire la sectorul turism ului pentru tineret, extinder ea programulul Erasmus pentru
tineri, nu neap ărat studen ți, dar care au o nevoie real ă de mobilitate în Europa;
– prezentarea pe web site-ul Comisiei a practicilor expuse în cadrul conferin ței pentru a
putea fi consultate de cât mai multe persoane, acesta poate con ține și link-uri c ătre principalele
rețele naționale, europene și internaționale pentru asigurarea transferului de know-how ;
– anul 2007 va fi Anul european al șanselor egale pentru to ți, în contextul acestui an
special, poate fi promovată șansa egală de a pleca în vacan ță, dreptul de a c ălători și de a lua parte
la activitățile turistice reprezintând o adev ărată provocare pentru societate;
– în cadrul conferin ței au fost prezentate dou ă exemple privitoare la cecurile de vacan ță,
exemplul ungar și cel francez. În aceste dou ă inițiative, organiza țiile sindicale au avut un rol
important, f ără ele nu ar fi putut func ționa cecurile de vacan ță. În acest context, în colaborare cu
ETUC – Confedera ția European ă a sindicatelor, trebuie identificate condi țiile în care acest sistem
poate fi implementat și în alte țări. Orice dezvoltate a cecurilor de vacan ță atrage dup ă sine o
creștere a locurilor de munc ă în sectorul turistic;
– urmând exemplul spaniol prezentat de IMSERSO trebuie s ă se dezvolte turismul
pentru seniori și de asemenea luat ă în considerare posibilitatea extinderii programelor și pentru alte
categorii de persoane. Se are în vedere faptul c ă turismul social prezint ă și o dimensiune
economic ă, nu doar socială . Impactul turismului pentru tineri sa u pentru seniori as upra teritoriului
este important ă, mai ales în acele zone în care nu exist ă alte oportunităț i;
– este necesar ă definirea unor criterii minime de cali tate în sectorul tu rismului social.
Conferința din februarie 2006 a fost urmat ă pe 10-12 mai de Congresul Mondial al
Turismului Social care s-a desf ășurat în Aubagne, Fran ța.
Acest congres, organizat de BITS la fiecare doi ani, reprezint ă un important forum pentru
profesioni ști și pentru to ți cei interesa ți de accesul tuturor la vacan țe și turism, de noile tendin țe ale
produselor ș i serviciilor și de evolu ția nevoilor consumatorilor.
Congresul reuneș te de asemenea un num ăr în creștere de institu ții interesate în dezvoltarea
turismului echitabil și a turismului responsabil, ca instrumente de luptă împotriva s ărăciei.
Titlul congresului din acest an, Către un turism bazat pe dezvoltare și solidaritate ,
demonstreaz ă interesul principalilor actori în domeniul turismului social de a promova o tranzi ție
de la o dezvoltare a turismului la un turism de dezvoltare , un turism care pune accentul mai mult pe
calitate și dezvoltare durabil ă, pentru turi ști dar și pentru cei care lucreaz ă în acest sector și
comunitățile locale.
Dac ă dezvoltarea turismului a reprezentat unul di ntre cele mai importante fenomene social-
economice ale secolului XX, dup ă părerea exprimat ă de BITS, acelaș i lucru poate deveni turismul
de dezvoltare pentru secolul XXI.

Stadiul cunoa șterii
11
În general este recunoscut c ă:
a) activitatea turistic ă reprezint ă un puternic poten țial de locuri de munc ă,
b) permite promovarea unei mai bune cunoa șteri a particularit ăților culturale și a modului
de viață din statele europene, pent ru toate categoriile de cet ățeni și contribuie la dezvoltarea ideii de
cetăț ean european,
c) turismul poate contribui efectiv la realizarea obiectivelor de coeziune economic ă și
socială în Europa , promovând dezvoltarea armonioas ă a activit ății economice, o expansiune
echilibrat ă și continuă, un standard de via ță ridicat, precum și strânse rela ții între state.
Există însă și o mare problem ă: sezonalitatea. Majoritatea țărilor europene sunt confruntate
cu fenomenul unei puternice concentr ări a plecărilor în lunile iulie și august. Aceste dou ă luni
concentreaz ă până la 85% din plec ările în vacan ță pentru o serie de țări precum Italia sau Fran ța.
Desigur că această situație este determinat ă de un num ăr de factori din care cei mai importan ți se
referă la climă, vacanțele școlare, obi șnuințe, etc. Urm ările acestui fenomen sunt aglomerarea
exagerată a mijloacelor de transport, suprasolicitarea spa țiilor de cazare și a pensiunilor cu efecte de
diminuare a nivelului serviciilor, toate la un loc aducând nedorite inconven iente beneficiarilor, dar
și promotorilor, inconveniente morale dar și materiale.
Când activitatea turistic ă este concentrat ă în câteva luni, fluxurile turistice sunt inegale de-a
lungul anului. Acest fapt are consecințe negative grave :
– instabilitatea for ței de munc ă în cadrul sectorului turistic,
– profitabilitatea sc ăzută a forț ei de munc ă,
– costul ridicat al for ței de munc ă,
– pensionarii din acest sector primesc pensii mici datorit ă lipsei timpului muncit,
– infrastructur ă supraîncărcată ,
– prețuri mai ridicate pentru consumatori.
Sezonalitatea reprezint ă o adevărată provocare. Comisia European ă a înțeles acest lucru
când în Comunicarea Orientări de baz ă pentru dezvoltarea durabil ă a sectorului turistic subliniaz ă:
sezonalitatea este una din problemele care afectează durabilitatea turismului și care ar trebui
rezolvată la nivel european .
EESC: sezonalitatea turismului, probabil cea mai grav ă boală a sa, cererea de locuri de
muncă și stabilitatea activit ății trebuie s ă reprezinte bazele unei noi politici turistice pentru o
Uniune European ă lărgită. Trebuie g ăsite noi metode de a compensa lipsa de resurse umane și de
capital cauzate de sezonalitate.
În concluzie diminuarea sezonalităț ii a devenit un obiectiv strategic pentru to ți, sectorul
public și cel privat, men ținerea activit ății pe durata mai multor luni ale anului neînsemnând doar
obținerea unui profit mai mare de pe urma infrastructurii și investițiilor ci și o creștere a nivelului
de angajare și o reducere a costurilor sociale determinate de șomajul sezonier.
Rezolvarea acestei probleme o ofer ă turismul social. Astfel, turism ul pentru vârsta a treia ar
putea contribui la înl ăturarea sezonalit ății în principal pentru c ă:
– persoanele în vârst ă nu sunt atrase de temperaturile mari specifice perioadei de var ă,

Stadiul cunoa șterii
12
– pachetele turistice au pre țuri avantajoase în extrasezon,
– seniorii dispun de mai mult timp liber.
Programul spaniol IMSERSO este cel mai bun exemplu de punere în practic ă a unei
strategii împotriva sezonalit ății, iar în contextul extinderii Uniunii Europene, se creeaz ă noi
posibilități de a reduce nivelul ridicat al sezonalit ății. Luând în considerare c ă segmente importante
ale popula ției noilor state membre nu î și permit vacan țe în sezonul de vârf, în anumite destina ții,
acestora li s-ar putea oferi pachete tu ristice în alte perioade ale anului.
În ceea ce prive ște literatura româneasc ă în domeniile abordate, turism și marketing,
situația se prezint ă foarte bine, num ărul publica țiilor din aceste domenii, și în special în cel de
marketing, crescând de la an la an. Astfel, lucr ările de referin ță care abordeaz ă domeniul turistic,
sunt numeroase, aici fiind amintite doar câteva: Turismul în economia na țională (Barbu Gh coord.,
1981), Economia turismului (Minciu R., 2000) Economia turismului (Snak O., Baron P, Neacș u N,
2001), Economia turismului ș i mediul înconjur ător (Bran F., Marin D., Simion T., 1998), Turismul
și dezvoltarea durabil ă (Neacșu N., 2000), Pia ța turistică a României (I. Niță, Ctin. Ni ță, 2000),
Turismul, fenomen complex contemporan (I. Cosmescu, 1998), Economia turismului (N. Neac șu,
A. Băltărețu, 2005). Aceste lucr ări analizeaz ă aspecte privind rolul și locul turismului în cadrul
economiei na ționale, eviden țiind interdependen țele dintre acesta și celelalte ramuri, contribu ția
turismului interna țional de recep ție la creșterea volumului încas ărilor și reechilibrarea balan ței de
plăți, impactul asupra economiei na ționale rezultat al efectului multiplicator, etc.
Efectele turismului în plan so cio-cultural sunt sunt dezb ătute în lucrarea Turismul, fenomen
social-economic și cultural (I. Ionescu, 2000), care, pe lâng ă probleme ca impactul turismului
asupra mediului, modalit ăți de petrecere a timpului liber în mediul urban, dezvoltarea durabil ă a
turismului etc., aloc ă un subcapitol turismului social, cu referiri la mai multe state europene
(Franța, Germania, Italia etc.).
Problematica timpului liber este atins ă și în lucrarea Timpul liber- Condi ționări și implicații
economice (Angelescu C., Jula D., 1997), în care sunt amintite, printre altele, consecin țele
economice și sociale ale timpului liber, în plan micro- și macroeconomic.
Abordarea domeniului turist ic din perspectiva marketi ngului, este bine conturată într-o serie
de lucrări ale speciali știlor români, și amintim în primul rând Marketing turistic (V. Balaure, I.
Cătoiu, C. Veghe ș, 2005), în care se studiaz ă piaț a turistică, mediul de marketing al firmei de
turism, comportamentul consumatorului de se rvicii turistice, metode de studiere a pie ței turistice
etc., precum și politicile de marketing adap tate la domeniul turistic.
Alte lucr ări de referin ță în domeniu sunt Marketingul serviciilor (V. Olteanu, 2003),
Strategii de marketing în turism (A.-F. St ăncioiu, 2000), Planificarea de marketing în turism (A.-F.
Stăncioiu – coord., 2005), Politici de marketing în turism (Al. Nedelea, 2003), Cercetarea statistic ă
în turismul rural (M.- R. Gogonea, 2006), Marketing turistic (T. Gherasim, D. Gherasim, 1999),
toate făcând referiri clare la domeniul turistic.

Stadiul cunoa șterii
13
Sunt, însă, și o serie de lucr ări foarte bine conceptualizate, cum sunt Marketing (coord. V.
Balaure, 2000), Comportamentul consumatorului (I. Cătoiu, N. Teodorescu, 1997), Managementul
serviciilor (R. Emilian, 2000) etc., care nu fac referiri la turism, dar care reu șesc să sistematizeze
teoria de marketing în sfera serviciilor, într-o manier ă clasică, foarte util ă elaborării oricărei lucrări
din domeniu.
În ciuda faptului că referirile la turismul social, din aceste lucr ări sunt foarte pu ține,
majoritatea abordând „turismul clasic”, toate și-au dovedit din plin utili tatea în analiza acestei
forme de turism, care, fiind parte integrant ă a fenomenului, în ansamblul s ău, se supune, în mare
măsură, aceloraș i reguli de studiu

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
14 Capitolul 1
Impactul economic al turismului în contextul românesc actual

Una dintre recomand ările făcute țării noastre, în cadrul unui interviu televizat, de c ătre
reputatul profesor american Philip Kotler , de la Kellog School of Management, Northwestern
University, în luna mai 2005, cu prilejul Conferin ței susț inute la Palatul Parlamentului, a fost, pe
lângă creșterea exporturilor, sporirea investi țiilor în anumite domenii și cea referitoare la
„atragerea a cât mai mul ți turiști”, adăugând faptul c ă turismul poate deveni un domeniu
reprezentativ pentru Româ nia, mai ales în contextul actual european.
Un argument în plus, dac ă mai era nevoie, pentru a considera turismul unul dintre sectoarele
prioritare ale economiei și chiar dac ă afirmaț ia aparț ine unui „om de marketing”, aceasta vine în
sprijinul specialiș tilor din turism care sus țin rolul important al turism ului în cadrul procesului
economic, prin resursele pe care le antreneaz ă și prin conexiunile cu celelalte ramuri ale economiei
naționale.
Un alt mare economist, de data aceasta român, respectiv academicianul N.N.
Constantinescu , în lucrarea sa „Reform ă și redresare economic ă” referitor la domeniile mari ale
economiei na ționale, afirma în anul 1997, faptul c ă „…structura pe ramuri a economiei na ționale
de care avem nevoie este industrie- agricultur ă- turism competitive.”
Părerile referitoare la turism ș i rolul lui în plan economic, pot continua iar p ărerile fiind pe
deplin îndreptăț ite și aparținând unor recunoscu ți și experimenta ți observatori ai procesului
economic, acestea devin chiar argumente ale studierii fenomenului turistic românesc , mai ales c ă,
dacă pe plan mondial, anali știi consider ă că este sectorul cu cea mai rapid ă dezvoltare, se impune
ca și în România s ă i se acorde o mai mare importan ță (în sensul dezvolt ării, moderniz ării și
promovă rii acestuia) într-o perspectiv ă apropiată.
În plus, realitatea arat ă că turismul a devenit unul dintre cel e mai vaste fenomene sociale ale
anilor noștri, cu implica ții importante asupra economiilor na ționale ale multor țări, precum și asupra
relațiilor economice interna ționale, acest fapt fiind determinat și de creșterea timpului liber ca
rezultantă a nivelului general de dezvoltare economic ă, socială, culturală, turismul putând deveni o
modalitate important ă de folosire a acestuia3.
În sprijinul acestei idei, putem aminti evolu ția timpului liber în decursul a dou ă secole,
respectiv, dac ă în 1800 acesta era de 3 ani (8%), în a nul 2000 a ajuns la 19 ani (27%), crescând
bineînțeles și durata medie de via ță de la 36 ani la 72 ani, pe acelea și perioade, calculele fiind
făcute după datele prezentate de Roger Sue în lucrarea „ Vers une soci ėtė du temps libre? ”, Presses
Universitairea de France.
În fapt, turismul, văzut ca ansamblu de rela ții și fenomene care rezultă din deplasarea ș i
sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, at âta timp cât acestea nu sunt motivate printr-o
stabilire permanent ă și activitate lucrativ ă oarecare (Hunziker, 1942 ), este un fenomen social-

3I. Niță , C. Niță -Piața turistică a României , Ed. Ecran Magazin, Bra șov, 2000, pg. 9

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
15
economic nou care a p ătruns cu adev ărat în realit ățile cotidiene dup ă cel de-al doilea r ăzboi
mondial, mai exact începând cu anii 1960, dup ă profundele transform ări realizate în plan social-
economic, respectiv: introducerea automatiz ării, industrializarea agri culturii, modernizarea
mijloacelor de transport etc., toate ac estea determinând industrializarea societ ății omeneș ti la scară
planetară .4
Societăț ile industrializate sunt car acterizate printr-o profund ă concentrare a popula ției în
centre urbane, în cadrul c ărora, pe suprafeț e restrânse, se înregistreaz ă aglomer ări de diferite
activități (industriale, de construc ții, de transport etc.), car e la un anumit moment creeaz ă nevoia de
evadare, de schimbare radical ă a mediului, de trecere de la culoarea preponderent „gri- cenu șiu”
(construcț ii, asfalt) la preponderent „verde” (natur ă).
Sintetizănd, se poate afirma c ă, printre factorii favorizan ți în extinderea practicii turistice se
remarcă:
– creșterea timpului liber determin at de sporirea productivităț ii muncii;
– dezvoltarea transporturilor, permi țând deplasarea în scopuri turistice mai u șor și mai puțin
costisitor;
– agresivit ățile tehnologice și cele de ordin nervos asupra oamenilor cauzate de societatea
modernă;
– transformarea turismului într-un punct forte al vie ții sociale, în timp ce în secolele
precedente era un subprodus accesoriu al altor motivaț ii pentru că lătorii: descoperiri științifice,
pelerinaje, cuceriri militare.
Un număr tot mai mare de țări dezvoltate sau mai pu țin dezvoltate, au descoperit
posibilitățile și perspectivele acestei activit ăți conștientizând-o ca pe o resursă suplimentară în
echilibrarea schimburilor externe și în crearea unei imagini la nivel mondial.
1.1. Turismul – component ă a creșterii economice
1.1.1. Considera ții generale privind cre șterea economic ă
În cadrul celei de-a XXI-a Conferin țe Mondiale a Societ ății pentru Dezvoltare
Internațională din Mexico City, din aprilie 1994, fostul pre ședinte al B ăncii Mondiale și totodată
consilier special pentru publica ția anuală „Human Development Report” a Programului ONU de
dezvoltare, Manhub ul Haq, afirma, legat de cre șterea economic ă, faptul că „..pentru a eradica
sărăcia, creșterea economic ă nu este o opț iune ci chiar un imperativ.” Pornind de aici, se poate
spune că probabil nici o alt ă idee nu este mai adânc înr ădăcinată în cultura politic ă modernă decât
convingerea c ă satisfacerea celor mai importante nevoi umane, inclusiv diminuarea s ărăciei și chiar
protecția mediului înconjur ător, se rezolv ă folosind „cheia” denumit ă creștere economic ă.5
Într-o carte ap ărută în 1960 ( Les etapes de la croissance économique, Seuil, Paris )
profesorul W.W. Rostow , consilier al preș edintelui de atunci, Kennedy, ar ăta că întotdeauna,

4 M. C. Iordache- Perspectivele turismului românesc în dinamica turismului mondial , teză de doctorat, A.S.E.
București, 2004, pg. 7
5 D. C. Korten – Corporaț iile conduc lumea , Ed. Antet, Oradea, 1997, pg.46

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
16
creșterea economic ă parcurge mai multe etape, ca și cum ar fi programat ă în acelaș i fel în fiecatre
țară.
1. În societatea tradi țională care dureaz ă în Occident pân ă la descoperirile lui Newton din
secolul al XVII-lea, activit ățile de produc ție se bazeaz ă pe tehnici rudimentare, orientate spre
agricultur ă. Statul centralizat este pu țin dezvoltat, organizarea social ă sprijinindu-se în principal pe
legăturile de familie sau de clan, iar pe scara valorilor, fatalismul domin ă dinamismul.
2. A doua etap ă este faza de tranziție, când începe s ă se răspândeasc ă ideea că progresul
economic este posibil prin conjugarea producției, științei și tehnicii . Statul naț ional centralizat ș i
eficace se organizeaz ă în mod progresiv, apă rând noi tipologii umane, oameni cu spirit
întreprinz ător, hotărâți să mobilizeze economii și să-și asume riscuri pentru a ob ține profituri.
Astfel, dinamismul înlocuie ște fatalismul, tehnica înlocuie ște tradiția.
3. Peste un anumit prag se produce „decolarea” creșterii, etap ă în care factorii de progres
economic, care pân ă acum n-au ac ționat decât sporadic și cu eficacitate restrâns ă, își lărgesc
acțiunea și încep astfel s ă domine societatea.
4. Decolarea este urmat ă de o lungă perioadă de progres ș i de creștere economic ă susținută
care duc economia la maturitatea sa. Produc ția de masă a bunurilor de consum de folosin ță
îndelungat ă și avântul activit ății de servicii sunt motoarele dezvolt ării. Mâna de lucru se deplasează
dinspre mediul rural spre ora șe, dinspre agricultură și artizanat spre marea industrie și dinspre
munca manuală spre ocupaț iile terțiare.6
Rostow a exemplificat chiar aceste etape pe câteva țări ale lumii, pe o perioad ă de 100 de
ani, oprindu-se la nivelul anilor 80, de unde se poate observa evolut iv stadiul de dezvoltare dar și
ritmul acesteia, în cazul statelor respective.

Tabel 1.1. – Etapele cre șterii economice, după Rostow
Țara 1780 1800 1820 1840 1860 1880 1900 1920 1940 1960 1980
Marea
Britanie D M CM SS
Franța D M CM SS
Statele Unite D M CM SS
Germania D M CM SS
Japonia D M C M S S
Rusia D M C M
China D
India D
Sursa: Didier M., Economia: regulile jocului, Ed. Humanitas, Bucure ști, 1992, pg. 269
Legendă: D- demaraj; M- maturitate; CM- consum de mas ă; SS- societate de servicii

Se poate observa c ă există mari diferen țe între ță ri/continente (Europa față d e A s i a s a u
America) și datorită a o serie de factori care au declan șat revoluția capitalistă (în momentul rupturii
dintre economia precapitalist ă și expansiunea capitalist ă) și anume: legisla ția liberală care a

6 M. Didier – Economia: regulile jocului , Ed. Humanitas, Bucure ști, 1998, pg.269

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
17
stimulat mentalitatea individualist ă, descoperirile tehnice și științifice precum și abunden ța
monetară și expansiunea demografic ă.
Interesul pentru cre șterea economic ă, definită ca sporire durabil ă a produsului intern
brut pe locuitor al unei țări, exprimat în termeni reali7, s-a manifestat începând cu anii 1950,
deci puțin înainte de etapizarea f ăcută de profesorul Rostow ș i a continuat pân ă în zilele noastre. În
acest interval s-au conturat dou ă mari teorii privind cre șterea economic ă: Vechea, respectiv, Noua
Teorie a Cre șterii Economice, care, pentru a deduce contribu țiile lor la dezvoltarea economic ă,
trebuie văzut ce sus ține fiecate teorie în parte (tabel 1.2).

Tabel 1.2. – Argumentă ri privind vechea și noua teorie a cre șterii economice
Vechea Teorie a Cre șterii Economice Noua Teorie a Cre șterii Economice
1. Rata de creș tere este dat ă esențial de: rata
progresului tehnologic ș i de rata de cre ștere a
populației – ca factor exogen. 1. Rata de creș tere este determinat ă de: rata
progresului tehnologic ș i de rata de cre ștere a
populației – ca factor endogen.
2. Sporirea sus ținută a investiț iilor nu poate
duce la o ascensiune permanent ă a ratei de
creștere a economiei; baza: Legea
randamentelor descrescânde. 2. Sporirea sus ținută a investiț iilor poate spori
în permanen ță rata de creș tere a economiei;
baza: lege randamentelor cresc ătoare.
3. Orice fel de eveniment favorabil sau nu, nu
are nici un efect asupra evoluț iei pe termen lung
a economiei, atâta timp c ăt este temporar. 3. Un eveniment nefavorabil temporar, va avea efecte negative asupra economiei l ăsând
răni adânci care se închid greu.
4. Convergen ța economiilor care explic ă de
fapt, creșterea economic ă exogenă. 4. Nu se poate vorbi de o convergen ță a
economiilor
5. Apar alț i factori endogeni:
– capitalul fizic
– cunoașterea
– capitalul uman
– cheltuieli cu infrastructura.

Noua teorie a Creș terii, apărută pe la mijlocul anilor 1980, avându-i ca protagoni ști pe
economiștii P. Romer și R. Lucas , introduce noi surse de cre ștere, factori acumula ți în mod diferit
precum capitalul fizic (incluzând learning-by-doing), tehnologia (incluzând activitatea de cercetare-
dezvoltare), capitalul uman, sau infrastructura și serviciile publice. De asemenea, include studiul
unor concepte (externalităț i, randamente cresc ătoare) ini țial promovate în domeniul teoriei
dezvoltării și care au fost ignorate de Vechea Toerie a Cre șterii, sau teoria neoclasic ă, conceput ă în
anii 1950- 1960, profesorul R. Solow de la Michigan Institute of Tehnology, fiind unul dintre cei
mai importan ți inițiatori ai acesteia.
În plus, eviden țele aplica țiilor empirice se extind și asupra țărilor mai pu țin dezvoltate. Rata
de creștere pe termen lung depinde de ac țiunile guvernamentale – impozitarea, men ținerea legii și
ordinii, asigurarea serviciilor de infrastructur ă, protejarea proprietăț ii intelectuale, reglement ările
comerțului interna țional etc.

7M. Băcescu și A. Băcescu- C ărbunaru – Compendiu de economie , Ed. Economic ă, Bucure ști, 1997, pg. 111

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
18
Dacă Vechea Teorie a Cre șterii consider ă că rata de cre ștere este dat ă esențial de rata
progresului tehnologic, luată ca dată , fără explicaț ii detaliate, Noua Teorie afirm ă că rata creșterii
este endogen ă, determinată în cadrul teoriei și nu dată.
În modelul neoclasic, elementul central al teoriilor era schimbarea tehnologic ă privită ca un
fenomen exogen procesului economic. În noile teorii ale cre șterii, aceasta este explicat ă prin
schimbarea tehnologic ă indusă endogen, care la rândul ei are o serie de motive:
– mecanismul „learning-by-learning” adaptat concuren ței imperfecte, în care descoperirile
sunt rezultatul eforturilor specifice și rivale de cercetare- dezvoltare ș i se ră spândesc gradual;
– efectele externe ale form ării de capital;
– externalit ăți de produc ție provocate de cheltuielile publice;
– îmbunătățirile calitative generate de inventarea de noi produse.8
Schimbarea tehnologic ă este tratat ă ca un factor se parat în func ția produc ției agregate iar
interesul în schimbarea tehnologic ă ca factor endogen al procesului economic a crescut uimitor în
ultimii ani.
Având în vedere cele dou ă teorii precum și definiț ia dată creșterii economice, se poate
desprinde o singur ă concluzie: creșterea economic ă presupune o m ărire durabil ă î n t i m p a
rezultatelor macroeconomice în condi țiile lă rgirii și folosirii eficiente a factorilor de produc ție,
concretizat ă în sporirea PNB, PIB și PNN pe total și pe locuitor, incluzând și modific ările de
structură a economiilor respective. Deci creșterea economică ar conduce implicit la cre șterea
standardului de viață al oamenilor.
În accepțiunea generală , patru sunt factorii de baz ă sub impactul c ărora are loc cre șterea
economic ă :9
– resursele umane – incluzând for ța de munc ă, educația ;
– resursele naturale – condiț iile de mediu ;
– formarea de capital ;
– tehnologia.
Economiști de renume, precum A. Smith (1776), D. Ricardo (1817), J. Schumpeter (1934)
etc., au oferit, de-a lungul timpului , majoritatea ingredientelor de baz ă ce apar în teoriile moderne
ale creșterii economice, preluate și adaptate ulterior de reprezentan ții celor dou ă teorii de cre ștere
economic ă amintite anterior.
Cu timpul s-au conturat dou ă tipuri de cre ștere economică și anume: cre ștere de tip extensiv
și creștere de tip intensiv.
– creștere economic ă de tip extensiv care este rezultatul extinderii sau cre șterii factorilor
atrași de procesul de produc ție ce au ponderea cea mai însemnat ă în sporirea PNB, PIB, PNN ș i
PIN;

8 D. Vârjan – Cre șterea economic ă și condiț ia umană, teză de doctorat, A.S.E. Bucure ști, 2002, pg.9
9E. I. Mih ăiță.- Economisirea, cre șterea economic ă și securitatea social ă, A.S.E. Bucure ști, 1998, pg. 12

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
19
– creșterea economică de tip intensiv care apare ca urmare a sporirii indicatorilor
macroeconomici, sintetici realizat ă, în presupunere prin utilizarea eficient ă a factorilor (deci
accentuând latura calitativ ă).
După calitatea cre șterii economice se pot eviden ția următoarele cinci tipuri10:
– creșterea economic ă negativ ă prin care se în țelege scăderea în timp a indicativului de
măsurare sau recesiune economic ă;
– creșterea economic ă staționară care înseamn ă o mărime nulă a ratei indicatorului de
măsurare (se mai numeș te și creștere economic ă de înlocuire sau creș tere zero);
– creșterea economic ă echilibrat ă care se caracterizeaz ă printr-o rat ă pozitivă a indicatorului
de măsurare și în plus, ratele de cre ștere pe diferite sectoare sau ramuri p ăstrează raporturi
constante între ele;
– creșterea economic ă eficientă ce ne arat ă că r a t a d e c r e ștere este pozitiv ă, gradul de
utilizare a unui anumuit factor de produc ție, fiind satisfacator;
– creșterea economic ă optimă ce ne arat ă că rata de cre ștere este pozitiv ă și este satisfacut
un criteriu de optimizare dup ă caz (fie prin maximizare, fie prin minimizare) în anumite condi ții
restrictive, explicit formulate.
Crearea modelelor, în decursul anilor, au vizat o cre ștere economic ă echilibrat ă, astfel
conturându-se mai multe tipuri de modele economice (anexa 1.1).
1.1.2. Contribuț ii ale turismului la procesul de cre ștere economic ă
Creșterea rolului serviciilor în via ța economic ă și socială pe plan mondial, în special pentru
țările dezvoltate, a fost interpretat ă de sociologi ca o înlocuire a “civiliza ției primare” cu “civiliza ția
terțiară”, deoarece societatea în care predomin ă serviciile a ocupat, treptat, locul celei în care
domina agricultura.
Serviciile s-au amplifi cat în economia modern ă, când s-au înmul țit și diversificat ca urmare
a informatiz ării societății, a activit ăților de ocrotire a mediului ambi ant sau a extinderii accentuate a
urbanizării: gospod ărie locativ ă, distribuț ia energiei și a apei, transport, telecomunica ții, dar și a
celor privind cre șterea timpului liber al individului (sp ălătorii, curăță torii, forme moderne de
comerț, întreținerea aparatelor de uz casnic și gospodăresc) și, de asemenea, a serviciilor legate de
utilizarea timpului liber (turism, cultur ă, sport).
Constituit, în principal, din presta ții de servicii, turismul reprezint ă astăzi una dintre
componentele esen țiale ale sectorului ter țiar, apartenen ța la acest sector derivând din modul de
realizare a unora din tr ăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la
exigențele fiecărui turist, precum și din particularit ățile produsului turistic, acesta fiind rezultatul
combinării armonioase a mai multor servicii cu tr ăsături specifice și mecanisme proprii de utilizare.

10 E. Niculescu, N. Niculescu, I. Adumitr ăcesei, Economie politic ă, vol. 3, Editura Polirom, Bucure ști, 1998, pg. 35

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
20
Înainte de a trece în revist ă implicațiile și considerentele activităț ii turistice asupra
economiei, deci implicit și asupra cre șterii economice, este necesar ă o scurt ă abordare
multifuncț ională a fenomenului turistic .11 Astfel, turismul este, în primul rând, o experien ță
umană, cunoscând modul în care indivizii iau decizii în leg ătură cu produsele turistice
substituibile, ce surse de informa ții folosesc ei, cum evalueaz ă ei această informație și cum folosesc
experiența proprie în luarea deciziilor privind optarea pentru o form ă sau alta de turism, deci, toate
acestea pot oferi avantaje impor tante în practica de afaceri și în modul în care se cunoa ște, se
foloseș te și se fructific ă experiența din turism.
În al doilea rănd, turismul este o conduit ă socială deoarece, experien ța umană de care s-a
amintit anterior, tr ăită în calitate de turist , este, de obicei, împ ărtășită altor oameni, iar multe dintre
deciziile legate de o experien ță în turism sunt influen țate atât de psihologia individului cât și de
socializarea experien țelor și de autoaprecierea rolului social al turismului.
În al treilea rând, turismul este un fenomen geografic întrucât deplasarea de la punctul
de plecare la destina ție, este inerent ă într-o călătorie turistică , iar cercetarea geografic ă sprijină
cunoașterea fenomenului turistic prin identificarea și analizarea existen ței regiunilor func ționale de
turism, aceste informa ții putând fi folosite ca baz ă de dezvoltare sau evaluare a unei zonei
geografice.
În al patrulea rând, turismul reprezintă o afacere și o sursă de venit pentru cei care
activează în acest domeniu dar ș i pentru sus ținerea localit ăților sau zonelor turistice (receptoare).
Multe localit ăți sunt interesate în a ad ăuga turismul la inventarul lo r de afaceri, deoarece el are
puterea de a aduce, prin intermediul turi știlor, bani din alte regiuni cu posibilit ăți turistice mai
reduse.
În sfârșit, turismul se consideră a fi un complex de tip industrial , nefiind vorba doar de
câteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adev ărată industrie cu importante implica ții
politice. Concret, el este un gr up de mai multe industrii corelate : transport, cazare, servicii de
alimentație publică, posibilităț i de petrecere în mod pl ăcut a timpului liber (agrement) dar și de
tratament, servicii de vânzare cu am ănuntul etc.
După conturarea dimensiunilor fenomenului turistic, se poate afirma faptul c ă
interdependen ța dintre dezvoltarea turismului și creșterea economic ă este evident ă, deoarece
antreneaz ă cererea pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate.
Structura cheltuielilor turistice reflect ă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce
concură la realizarea produsului turistic, procesul de creș tere a veniturilor având loc cu prec ădere în
aceste sectoare dar și în alte sectoare ale economiei, prin intermediul input-urilor (intr ărilor)
succesive de bani, încasa ți de la turi ști, încasă ri ce reprezint ă venituri derivate ale acestor sectoare.
Legat de efectele turismul ui asupra economiei, Organiza ția Mondial ă a Turismului (într-un
studiu realiazat în anul 1980) împarte aces te efecte în trei categorii, respectiv:
– efecte globale : asupra economiei naț ionale, în general, stimul ării produc ției, folosirii for ței
de muncă;

11 I. Cosmescu, Turismul- fenomen complex contemporan , Editura Economic ă, Bucure ști, 1998, pg. 44

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
21
– efecte parț iale: asupra echilibrului balan ței de plăți, nivelul ratei de schimb, masei
monetare și circulației bănești, modului de distribu ție a veniturilor, dezvoltă rii regionale, mediului
rural, mișcării demografice;
– efecte externe : asupra calit ății mediului, form ării profesionale, obic eiurilor de consum,
instruirii și educației, schimb ărilor sociale și culturale.
Implicațiile și considerentele turismului eviden țiază importan ța economic ă a acestui
domeniu argumentată în continuare, astfel:
a. Turismul – creator și utilizator de venit naț ional
Antrenarea și stimularea produc ției turistice, determin ă un spor de produc ție care se reg ăsește
ca aport la crearea produ sului intern brut.
Efectul favorabil al turismului asupra venitului na țional, este eviden țiat de procesul prin
care „exportul de turi ști” asigur ă valorificarea mai avantajoas ă a resurselor na ționale și a muncii
interne. Turismul contribuie la producerea de venit na țional și prin valorificarea resurselor
nevalorificate înc ă, exploatarea suplimentar ă a celor ce aparț in altor domenii, sau a crea țiilor
realizate în alte scopuri.
În cazul țării noastre, din punct de vede re procentual, valorii ad ăugate din turism atât în
raport cu PIB, cât și cu valoarea ad ăugată pe total ramuri, îi cores pund valori foarte reduse, dup ă
cum se poate observa (tabelul 1.3).

Tabelul 1.3 – Ponderea Produsului intern brut din turism în total PIB
Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Produs intern brut (PIB)
mil.lei (RON) pre țuri curente 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8 288047,8
Produs intern
din hoteluri și restaurante
mil.lei (RON) pre țuri curente 1904,2 2459,0 3233,8 3735,6 4615,0 6097,1
Ponderea PIB din turism
în PIB (%) 2,37 2,11 2,13 1,89 1,87 2,12
Sursa : Anuarul Statistic al României, 2006
Pentru popula ție, cheltuielile turistice reprezint ă cheltuieli peste cele legate de satisfacerea
nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de regularizare a circula ției bănești.
Cu ajutorul s ău, statul readuce în circula ție o parte din economiile b ănești ale popula ției, acționând,
totodată, asupra realizarii echilibrului necesar între cantitatea de m ărfuri și servicii oferite
populației și instituțiilor și cererea solvabil ă a cumpărătorilor.
b.Turismul – mijloc de valorificare a resurselor
Implicațiile economice ale turismului cuprind și elemente care vizeaz ă o valorificare
superioară a resurselor implicate în derularea activit ății turistice, în speci al a celor naturale
(peisajul, clima, apele, flora, fauna), dar și antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea
chiar singura modalitate de valorificare.
Activitatea turistic ă asigură, de asemenea, și dezvoltarea unor zone mai s ărace în resurse,
prin realizarea unor amenaj ări turistice, favorizând utilizarea pe plan local a diverselor resurse, a

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
22
forței de muncă și creând condi ții de viață mai bune reziden ților. Se contureaz ă, astfel, rolul
turismului în dezvoltarea economico-culturală a regiunilor respective, determinând chiar muta ții în
evoluția acestora.
Treptat, ca urmare a derul ării activităților turistice în zonele s ărace din punct de vedere al
resurselor naturale, s-au creat condi țiile atenu ării dezechilibrelor de la nivel interregional, dar și
intraregional, precum și la scară locală, națională sau mondial ă.
c. Turismul – factor de atenuare a fenomenului infla ționist
Practicarea turismului intern și internațional permite asigurarea unei circula ții bă nești
echilibrate. Aspecte infla ționiste în turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvolt ării
turistice, printr-o condensare mai ma re a cererii turistice care determin ă o accentuare a fluctua țiilor
sezoniere ale pre țurilor, o discrepan ță semnificativ ă între puterea de cump ărare a reziden ților și cea
a turiș tilor printr-o cre ștere a prețurilor la alimente, spa ții de cazare pentru turi ști/investitori/angajaț i
externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult în zonele respective.
La nivel na țional și mondial este sesizat fe nomenul presiunii infla ționiste prin pre țul
pământului din zonele cu destina ție turistic ă. În aceste regiuni, preț ul pământului a crescut rapid,
pentru că turiș tii ajung s ă-și cheltuiasc ă banii investindu-i în econo mia zonei turistice (gazd ă),
asftel creându-se o sensibilă presiune inflaț ionistă.
În ceea ce prive ște turismul interna țional, relevant este proces ul de consolidare a monedei
naționale, a liberei convertibilit ăți, spre care se tinde prin realizarea unor încas ări valutare cât mai
ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balan ței de plăți.
Măsurile antiinfla ționiste care pot fi adoptate trebuie s ă cuprindă propuneri privind
adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau defla ționiste, sau a practic ării unei dobânzi
ridicate.
d. Turismul – mijloc de divers ificare a structurilor economice
În conexiune cu dezvoltarea ș i modernizarea economiei unei țări, turismul se manifest ă și ca
un mijloc de diversificare a structurilor economice, ceea ce presupune, pe de o parte, dezvoltarea
celor existente ca urmare a derul ării activităților turistice cu implica ții directe sau indirecte asupra
lor prin cre șterea dimensiunilor sectoa relor economice destinate s ă satisfacă cererea turistic ă, iar pe
de altă parte crearea altor ramuri datorit ă apariției unor noi activit ăți specifice turismului:
agrementul, transportul pe cablu, agen țiile de voiaj, produc ția de artizanat și altele.
În Marea Britanie, de exemplu, dependen ța unor subramuri economice de activitatea
turismului este de 3% în domeniul comer țului cu am ănuntul, de 25% pentru serviciile culturale și
recreative, iar activitatea transporturilor este dependent ă de turism în propor ție de 23%. De
asemenea, în Fran ța, situația se prezintă astfel: transporturile aeriene- 75%, construc ții de
automobile- 50%, locuri în teatre- 33% și lista poate continua12. Nevoia de adaptare permanent ă a
ofertei turistice la cerin țele turiștilor constituie fundamentul procesului de diversificare a structurii
economiei oric ărei țări.

12 P. Py – Le tourism. Un phenomene economique, La Documentation Francaise, Paris, 1996, pg. 112

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
23
e. Turismul – creator de noi locuri de munc ă
Turismul joac ă un rol important în economie și prin faptul c ă genereaz ă noi locuri de
muncă, având, astfel, o contribu ție majoră la atragerea execedentului de for ță de munc ă din alte
sectoare și, deci, la reducerea șomajului.
În condi țiile în care serviciile turist ice sunt vandabile în prezen ța prestatorului și turistului,
simultan, iar automatizarea și mecanizarea penetreaz ă mai lent acest domeniu, se poate aprecia c ă
sectorul turistic este un mare consumator de muncă vie. În acest sens, se poate aprecia turismul ca
fiind cel mai dinamic sector, prin prisma cre ării de locuri de munc ă sub diferite forme care au
determinat stabilirea urm ătoarelor tipuri de angajă ri:
– angajare direct ă – persoanele care lucreaz ă într-o întreprindere turistic ă, precum hoteluri,
restaurante, magazine pentru turi ști, agenții de voiaj, touroperatori;
– angajare indirect ă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu m ărfuri
alimentare și nealimentare, respectiv industrie, agricultur ă, piscicultur ă;
– angajare indus ă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii câ știgurilor salariale
realizate de angaja ții direcți și indirecți;
– angajare în domeniul construc țiilor – locuri de muncă în domeniul construc ției
infrastructurii și capacității de turism; acestea, de regul ă, sunt temporare, dar pot dura o perioad ă
mai îndelungat ă în acele zone unde are loc o dezvoltare continu ă a turismului.
Specificitatea muncii acestui sector, favorizeaz ă forța de munc ă feminină caracterizată prin
aptitudini necesare acestui domeniu: abilitate, în țelegere, bun ă dispoziție, răbdare, intui ție etc.
În funcție de gradul de dezvoltare a turismului și de structura specific ă a economiilor țărilor
lumii, ponderile popula ției ocupate în turism oscilează foarte mult, astfel, la nivel global, industria
turismului și a călătoriilor a generat 73.692.500 de locuri de muncă în anul 2004, cu o pondere de
2,8% din totalul locurilor de munc ă la nivel mondial, iar dac ă se extinde analiza implicând și alte
sectoare economice influen țate de activitatea turistic ă, se constat ă că această industrie a generat
214.697.000 de locuri de muncă , cu o pondere de 8,1% din totalul locurilor de munc ă la nivel
mondial.
În 2004 num ărul locurilor cel mai ridicat s-a înregistra t în Asia de Nord –Est : 18.281 mii de
angajați, cu o pondere de 2% din totalul locurilor de munc ă la nivelul respectiv ei zone geografice.
Europa Centrală și de Est a înregistrat 3.230 mii de locuri de munc ă, cu o pondere de 2% din total
la nivelul zonei, din care Români a, conform studiului re alizat de WTTC, a înre gistrat 118 mii locuri
de muncă, respectiv 1%. Pentru urm ătorii 10 ani este estimat ă o creștere anual ă de 1,7% a
numărului de locuri munc ă, ajungând în anul 2014 la un ni vel de 87.450.300 de locuri de muncă în
industria turistic ă.13
Pe lângă aceste aspecte cantitative, rela ția turism-for ță de munc ă poate fi exprimat ă și
calitativ, printr-o serie de aspecte :

13 R.-M. Gogonea, Metode statistice aplicate în analiza turismului rural , teză de doctorat, ASE, Bucure ști 2005, pg.23

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
24
– nivelul de calif icare profesional ă – conform studiilor realizate de P. Py în lucrarea sa “ Le
tourism. Un phenomene economique”, în principalele țări europene, circa 40% din totalul
personalului din turism este necal ificat, aproximativ 42% din total personal are studii medii, 8%
studii de specialitate și numai 10% studii superioare.
– fluctuația – se apreciaz ă că, în medie, 35-40% din totalul lucr ătorilor din turism sunt
angajați temporar. Aceast ă situaț ie influen țează negativ atât nivelul satisfac ției lucrătorilor (lipsa
garanției unui loc de munc ă, căștiguri salariale fluctuante), cât și calitatea serviciilor.
– raportul între cei angajaț i full-time și part-time, caracterul temporar al angaj ării, alături de
alte aspecte, conducând la co stul relativ ridicat al cre ării unui nou loc de munc ă în turism ș i
întreținerii acestuia.
– costul form ării profesionale.
Un aspect particular al rela ției turism – forță de muncă îl constituie efectul indirect al cre șterii
numărului celor ocupa ți în acest sector. În calitatea sa de consumator de bunuri și servicii, turismul
influențează benefic utilizarea for ței de munc ă în ramurile furnizoare ale acestuia, cum sunt:
agricultura, industria alimentar ă, industria u șoară, contrucț ii etc. (un loc de munc ă direct în turism
poate crea de la 1 la 3 locuri de munc ă indirecte și induse).14
f. Turismul – stimulator al investi țiilor
Turismul reprezint ă un domeniu prielnic în ceea ce prive ște relansarea și modernizarea
oricărei economii, deoarece afacerile sunt de dimensiuni reduse iar necesit ățile de capital sunt mici
imprimând investi țiilor un ritm rapid.
Investițiile din turism antreneaz ă investițiile din acele domenii care î și desfășoară activitatea
în strânsă corelație cu turismul. Se exercit ă, în acest mod, o influen ță favorabil ă asupra zonei în
care a fost plasat obiectivul amenajat, prin ven iturile generate de exploatarea acestuia, prin
consumul de bunuri și servicii precum și prin salariile acordate angaja ților.
Tabelul 1.4 – Ponderea investi țiilor din turism totalul celor din economie,
în perioada 2000–2005
Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Totalul investi țiilor în economie
mil.lei (RON) pre țuri curente 12498,7 20419,5 27173,5 35651,2 44869,9 54566,0
Investiții în hoteluri și restaurante
mil.lei (RON) pre țuri curente 109,8 274,6 331,5 481,5 750,4 936,6
Ponderea investi țiilor din turism
în total investi ții (%) 0,87 1,36 1,22 1,35 1,67 1,71
Sursa : Anuarul Statistic al României, 2006
Investițiile realizate în turism le influen țează nemijlocit atât pe cele din sectorul ter țiar cât și
pe cele de la nivel na țional, astfel eviden țiindu-se dublul rol stimulator al turismului:
– stimulator al investi țiilor specifice turismului;
– stimulator al investi țiilor naționale.

14 R. Minciu, Economia turismului , Editura Uranus, Bucure ști, 2000, pg. 29

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
25
Pe plan mondial, investi țiile din turism reprezint ă 7% din totalul eforturilor investi ționale, în
timp ce la nivelul țării noastre ponderea investi țiilor din turism în totalul investi țiilor, în perioada
2000-2005 se poate observa (tabel 1.4) că a avut o evolu ție oscilant ă, înregistrând chiar o mic ă
scădere în anul 2002 fa ță de 2001 cu 0,12%.
Situaț ia înregistrat ă poate fi justificat ă prin faptul c ă investițiile efectuate de agen ții
economici sunt finan țate din veniturile propr ii, deoarece investi țiile străine sunt foarte mici. Se
poate spune, în continuare, că sectorul turistic românesc î și menține trăsătura general ă prin care
investițiile sunt rezultatul aloc ării fondurilor din su rsele locale, aces tea fiind de mic ă valoare și
scurtă durată.
Referitor la elementele importa nte ce stau la baza dezvolt ării investi țiilor, trebuie amintit ă
modificarea mentalit ății în favoarea utiliz ării investi țiilor pe termen lung în locul celor pe termen
scurt, de asemenea cu investi ții minime s ă se obț ină beneficii maxime și efecte imediate și
încurajarea investitorilor str ăini de a plasa capitalul financiar în acest domeniu, prin:
– scutirea de impozite pe profit pe o perioad ă mai mare de 7 ani;
– eliminarea constrângerilor ce împiedic ă investitorii s ă-și plaseze capitalul;
– repartizarea adecvat ă și judicioas ă a fondurilor de promovare a turismului.15
g. Turismul – component ă a relaț iilor externe
Evoluția economiei mondiale se caracterizeaz ă, în ultimii ani, printr-o cre ștere și
diversificare a schimburilor interna ționale sub impactul dezvolt ării și specializ ării țărilor lumii,
precum și a adâncirii diviziunii interna ționale a muncii. În acest context, progresul tehnic și
revoluția tehnico- științifică au determinat o serie de muta ții în structura rela țiilor economice dintre
state. Schimburile de m ărfuri, care erau în trecut singura form ă de realizare a leg ăturilor comerciale
între state, au f ăcut loc și altor sectoare, printre care cel de prest ări servicii, sector ce nu are ca
obiect al tranzac ției un bun material, fapt pent ru care a fost denumit “comerț invizibil”.
Operaț iunile acestui tip de comerț pot fi: serviciile (de turism interna țional, de transport
internațional, de asigur ări, operații bancare etc), transferurile bă nești (particulare: salarii, taxe; de
stat: dona ții, cotizații) sau sume provenite din investi țiile făcute în str ăinătate (încas ări, beneficii,
dividende).
Având o structur ă eterogen ă, cu implica ții în toate domeniile vie ții economice și sociale,
comerțul invizibil are un rol important în procesul cre șterii economice, fiind un factor de l ărgire și
diversificare a rela țiilor economice interna ționale, de facilitare a accesibilit ății țărilor la schimbul
mondial de valori.
Turismul interna țional este parte component ă a comerț ului cu servicii, cuprinzând toate
activitățile generate de turi ști care, pentru a vizita anumite destina ții turistice, dep ășesc granițele
țării, astfel, prin această apartenen ță, el are o contribu ție semnificativ ă la creșterea și diversificarea
exporturilor, susț inută și prin varietatea produselor sau serviciilor puse la dispozi ția turiștilor (de
cele mai multe ori specifice : peisaj, clim ă, ape minerale). Acest tip de export, pe lâng ă faptul că

15 R.-M. Gogonea, op. cit. pg. 24

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
26
este foarte diversificat, și foarte eficient, presupune și costuri mai reduse prin eliminarea
cheltuielilor de transport, a taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc.
Astfel, turismul interna țional reprezint ă o important ă sursă de devize sau de economisire a
acestora, ca mijloc de valorificare, în condi ții mai avantajoase comparativ cu formele clasice ale
exporturilor, a resursel or interne cheltuite pe ntru producerea unor m ărfuri destinate pie ței
internaționale. Turismul interna țional contribuie în acest fel la echilibrarea balan țelor comercilale
de plăți. La nivel mondial, conform raportului a nual publicat de W TTC, în 2004 industria
turismului și călătoriilor, cu un impact direct, a avut o contribuție la nivel mondial de 3,8% din PIB,
reprezentând în valoare absolut ă 1.542,1 miliarde USD, volumul exporturilor de servicii turistice
fiind de 1.289,8 miliarde USD, reprezentând 12,2% din totalul exporturilor, iar capitalul investit în
această ramură a fost de 802,3 miliarde USD, re prezentând 9,4% din totalul investi țiilor.
Ponderea cea mai mare din cererea total ă mondială de servicii turistice ș i călătorii o
înregistreaz ă Uniunea European ă în procent de 36% (valoare absolut ă 1.981.400 milioane USD),
urmată de America de Nord cu un procent 31% (valoare absolut ă 1.684.400 milioane USD).
Europa Central ă și de Est înregistreaz ă o pondere redus ă de 3% (184.910 milioane USD), din care
România de ține o pondere de 0,09% (4,754 milioane USD), dar cu un ritm de cre ștere reală de
9,3%, peste media Europei Centrale și de Est de 7,9% și peste media mondial ă de 5,9%.
Această formă de turism ia na ștere prin combinarea a dou ă fluxuri turistice: receptoare –
reprezentate de sosirile cet ățenilor str ăini într-o țară dată, ce au domiciliu permanent în țara
emitentă; cheltuielile efectuate de ace ști turiști reprezint ă pentru țările primitoare o surs ă important ă
și eficientă de încas ări valutare; emițătoare – reprezentate de plec ările în scopuri turistice ale
cetăț enilor unei țări în străinătate; plecă rile efectuate de ace ști turiști reprezint ă pentru ță rile
emiță toare o form ă de import “extern” ce poate reduce sau spori soldul “activ sau pasiv” al balan ței
turistice și comerciale, în special, și cel al balan ței de plăți, în general.
Procesul profund de restructur are a economiei României, vizează în acest moment,
realizarea propriei configura ții în care sectorul serviciilor se situeaz ă la un nivel superior,
amplificându-se rolul acestora în contextul adâncirii rela țiilor dintre ramurile și subramurile
economice.
Dinamismul economico-social contemporan, d eci implicit cel manifestat la nivelul
României, a determinat schimb ări și în structura sectorului serviciilor , în care turismul ocup ă astăzi
un rol prioritar.
Prin toate aceste implica ții ale turismului în via ța economic ă a unei țări (zone) se poate
considera c ă turismul este un factor de cre ștere a calit ății vieț ii, ce se concretizeaz ă prin dou ă
tipuri de rela ții:
a) relație de cauzalitate direct ă, de creștere pe termen scurt a calit ății vieții datorită activității
turistice.
Pentru cei care efectuează vacanțe, turismul înseamn ă crearea condi țiilor și posibilit ăților de
odihnă , destindere, cultură sau contact cu al ți oameni. Prin odihna asigurat ă, turismul contribuie la

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
27
menținerea echilibrului biologic și fiziologic al omului contemporan, care g ăsește în aceast ă
activitate o solu ție efectivă împotriva constrângerilor de tot felul.
Men ținerea unui interes pentru via ță din partea b ătrânilor, înlocuirea treptat ă a tratamentului
medicamentos cu cel bazat pe factori de cur ă naturală, fac din turism un sect or prielnic pentru
mărirea speran ței de viață și pentru refacerea capacit ății forței de muncă și sănătate.
Turismul poate constitui un factor de socializare, dând posibilitatea cunoa șterii directe a
realității în fața căruia turistul îș i poate forma anumite atitudini. El faciliteaz ă schimbul de idei,
opinii, gânduri, contribuind în mod egal la formarea intelectual ă a indivizilor.
b) relație mediat ă/indirectă , în care turismul induce anumite modific ări în alte ramuri ale
economiei na ționale, care la rândul lor pot influen ța nivelul calit ății vieții.
Turismul nu influen țează numai în mod direct nivelul calit ății vieții ci și indirect, prin
interferen ța acestuia cu unele ramuri (agricultura, industria, comer țul). Astfel, prin turism se oferă
un debuș eu pentru surplusuri relative de for ță de muncă, valorifică în mod superior produse locale,
exploateaz ă în comun cu alte ramuri (industria, agricultura) forme de energie neconven țională,
stimuleaz ă unele ramuri producă toare de bunuri de consum cu ro l important în asigurarea calit ății
vieții, contribuie la d ezvoltarea concuren ței, fapt ce conduce la îmbun ătățirea standardelor calitative
de către unele ramuri economice.
Pe lângă aceste implica ții de ordin economic și social ale turismului, speciali știi au
determinat și o serie de constrângeri, sau factori-cauză , ce ridică obstacole ale dezvolt ării
turismului, prezentate, pe scurt, în cele ce urmează :
– constângeri de cerere turistic ă: vizând pre țul, bogăția și venitul;
– constrângeri ale ofertei de resurse atractive: se bazeaz ă pe caracterul limitat cantitativ al
resurselor cu care se confrunt ă industria turistic ă ca întreg ;
– constrângeri tehnice și de mediu: sunt legate de un anumit loc sau situa ția (numărul
locurilor dintr-o tab ără astfel încât să nu dă uneze mediului);
– constrângeri de timp: timpul de vacan ță disponibil ș i durata sezonului ;
– constrângeri privi nd caracteristica de indi vizibilitate a unor elemente componente ale
fenomenului turistic: spre exemplu, nu se poate construi un hotel sub o anumit ă capacitate (nu este
eficient) ;
– constrângeri administrative și sanitare: care constau în formalit ățile întocmite de tip
administrativ, vamal, sanitar, n ecesare în special în derularea ac țiunilor turistice interna ționale;
– constrângeri politice, sociale, ideologii, c onflicte armate: sunt le gate de politica adoptat ă
de fiecare țară privind turismul receptor, instabilitatea intern ă dintr-o ț ară sau angajarea sa într-un
conflict interna țional, precum și catastrofe naturale care pot ap ărea într-o regiune;
– constrângeri de primire (turistul și confortul s ău): care includ existen ța unor standarde
necorespunz ătoare a structurilor de primire turistic ă, a condiț iilor meteorologice nefavorabile sau a
lipsei atrac țiilor naturale, culturale etc.;

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
– constrângeri auto-impuse: provin din nevoia de conciliere a conflic telor, vizând scopurile
diferitelor agen ții guvernamentale sau firme dintr-o anumit ă zonă ;
– constrângeri vizând lipsa de cuno ștințe sau informa ții: apărute datorit ă neactualiz ării
datelor privind derularea ac țiunii turistice sau activit ății desfășurate de firmele ce se ocup ă de
respectiva activitate turistic ă;
– constrângeri privind limite ale resurselor de sus ținere: care provin din capacitatea de
valorificare a disponibilităț ilor bănești de care dispune fiecare firm ă.16
1.1.3. Aspecte privind efectul mult iplicator al turismului
Analiza impactului activit ății turistice asupra economiei unei țări, este cunoscut ă în
literatura de specialitate sub denumirea de efect multiplicator, acesta exprimând leg ătura directă
dintre intr ările în sistemul economic – concretizate în investi ții și ieșirile acestuia, sub forma
veniturilor participan ților la activit ățile economice.17
Astfel, o cheltuială inițială a unui turist f ăcută la un moment dat într-o anumit ă țară sau
zonă, se transform ă în venit pentru domenii ca: agicultur ă, diferite ramuri ale industriei, comer ț,
servicii, cu leg ătură directă sau indirect ă cu activitatea turistic ă, până când, prin diverse pierderi
(importuri, economii ale popula ției -tezaurizare-, bani destina ți plăț ii unor impozite etc.), ace ști
bani sunt elimina ți din circuitul economic.
Analiștii iau în considerare trei el emente care contribuie la m ăsurarea impactului economic
al cheltuielilor turistice, la nivelul unei țări, respectiv:18
– impactul direct care m ăsoară efectele generate de primul circuit monetar provenit de la un
turist (cum ar fi propor ția dintre cheltuiala f ăcută de unitatea de turism cu materiile prime, salariile
plătite etc. și unitatea monetar ă cheltuită de turist).
– impactul indirect se refer ă la rezultatele tranzac țiilor succesive între firme, cauzate de
cheltuielile turistice directe; (de exem plu, cheltuiala pentru procurarea unor bunuri și servicii de
către firmele din alte sectoare, care au contribuit și ele la satisfacerea cer erii turistului).
– impactul indus (stimulat) m ăsoară efectele derivate cauzate de angaja ții unei firme
turistice care cheltuiesc o parte din salari ile lor în alte sectoare de afaceri (îmbr ăcăminte, educa ție
etc.).
De aici se poat e deduce faptul c ă efectul multiplicator al turismului (K) este exprimat prin
însumarea celor trei impacturi care se raporteaz ă la impactul direct:

direct impactulindus impactul indirect impactul direct impactulK+ +=

16 I. Cosmescu, op. cit., pg. 47
17 D. Ciucur , I. Gavril ă I., C. Popescu , Economie , Ed.Economic ă, Bucure ști, 2001, pg. 20
18 O. Snak, P. Baron, N. Neac șu, Economia turismului , Editura Expert, Bucure ști, 2001, pg.72
28

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
Mai mulți specialiști susț in faptul c ă multiplicatorul turistic al cheltuielilor f ăcute de turi ști
(al încasărilor din turism) se prezint ă astfel (figura 1.1):

M
U
L
T
I
P L
I
C A
T
O
R
U
L rezultatelor
tranzacțiilor
veniturilor – măsoară output-urile suplimentare ob ținute pe seama
unei unități suplimentare de cheltuieli turistice
comensureaz ă cifra de afaceri suplimentar ă realizată de o
unitate suplimentar ă de cheltuieli;
reflectă veniturile interne adi ționale generate de o unitate
suplimentar ă de cheltuieli turistice;
ocupării
forței de muncă
venitului
guvernamental
importurilor evidențiază creșterea num ărului de locuri de muncă , în
echivalent cu timp total, determinat ă de o unitate
suplimentar ă de cheltuieli turistice
măsoară venitul (încas ările), suplimentar net creat de o
unitate suplimentar ă de cheltuieli turistice;
exprimă valoarea bunurilor și serviciilor importate,
cauzate de o unitate suplimentar ă de cheltuieli turistice
Figura 1.1 – Tipurile multiplicatorului turi stic al cheltuielilor sau veniturilor – adaptare dup ă
Minciu R. Economia turismului , pg. 303

Ratele de multiplicare a încas ărilor turistice în circuitul eco nomic depind de viteza cu
care banii se scurg spre alte destina ții, fenomen ce se poate petrece în perioada efectu ării
cheltuielilor conexe. Cu cât economia unei țări este dependent ă de importuri, cu atât va fi mai
rapidă scurgerea banilor spre destina ții economice externe sau spre destina ții neeconomice, dar care
echivaleaz ă cu ieșirea banilor din circuitul economic. Deci, inciden ța economic ă a cheltuielilor
turistice va fi mai mare cu cât țara este mai dezvoltat ă din punct de vedere economic.19 În practică
s-a demonstrat c ă efectul multiplicator înregistrat în țările slab dezvoltate este de 3-4 ori mai mic
față de ță rile dezvoltate. Dup ă unele evalu ări, multiplicatorul turistic al cheltuielilor/veniturilor,
exprimat ca rat ă de multiplicare a cheltuielii ini țiale, ia valori de 1 – 2,5 (Turcia- 1,96; Egipt și
Jamaica- 1,23; Republica Dominicană – 1,20; Cipru- 1,14; Hong Kong- 1,02; Bahamas- 0,79).
În literatura de specialit ate sunt numeroase încerc ări de modelare, de exprimare matematic ă
a efectului multiplicator al tu rismului, de determinare a m ărimii lui (figura 1.2):

29

19 M.-C. Iordache, op. cit ., pg. 77

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual

Modelul
teoretic de
bază 2rxEE =
rrc
EEi
−+
112
Modelul
AD-HOC
Modelul lui
Brian H.
Archer Modelul
Multiplicatorul
veniturilor
keynesian Modelul
creat de
B.H.Archer
și Owen
Modelul lui
Harry G.
Clement BCA−∗11
k = in
iiN
jn
in
iiii ij i iN
jn
iij i C V
ZVXLV K Q A K Q ∑ ∑∑
∑∑∑
= == ==
⎥⎥⎥⎥
⎦⎤
⎢⎢⎢⎢
⎣⎡
−+
1 11 1111 K = ÎMC−11 =
VC
ΔΔ−11 =
VE
ΔΔ1 k =
∑∑∑
===−n
ii i iiN
jn
iij i
V Z X cV K Q
11111
R = aΔ −11 T
I P U R I M O
D
E L E
Figura 1.2 – Tipuri de modele ale multiplicatorului turistic – Adaptare după tabel 1.2 – Gogonea R. M.,
teză doctorat, Metode statistice aplicate în analiza turismului rural , A.S.E., Bucure ști, 2005

Principalele tipuri de modele ale multiplicatorului turistic abordate și prezentate în figura
1.2 sunt:
¾ Modelul teoretic de baz ă măsoară efectele fenomenului turistic pe termen lung,
luând în considerare și investiț iile (elementele componente ale rela ției de calcul sunt: E r =
angajare local ă; Erc = angajare local ă care deserve ște cererea de consum; E rx2 = modificarea direct ă
a angajă rii determinat ă de modificarea cheltuielilor turistice; i 2 = parametru statistic care face
legătura între schimb ările în investi ție și schimbările în activitatea turistic ă; ia valori în intervalul
[0,1]) ;
¾ multiplicatorul Keynesian evidențiază dependen ța mărimii efectului multiplicator de
nivelul dezvolt ării unei țări sau zone ( relația de calcul eviden țiind: ÎMC = înclinaț ia marginal ă
spre consum; VC
ΔΔ = indicator ce indic ă relația funcț ională stabilită între un nivel dat al veniturilor
30

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
și unul al cheltuielilor pentru cons um la acel nivel al veniturilor; VE
ΔΔ = coeficientul de elasticitate a
consumului în func ție de venituri);
¾ modelul ad-hoc are o form ă mai simplă care utilizeaz ă algebra matriceal ă și ca
principiu, aduce destul de mult cu cel Keynesian [componentele rela ției de calcul sunt: A =
proporția cheltuielilor turistice suplimentare r ămase în economie dup ă eliminarea scurgerilor din
exterior (asem ănătoare modelului keynesian); B = înclina ția popula ției locale spre consum în
economia local ă; C = propor ția cheltuielilor popula ției locale care revin ca venituri în economia
locală];
¾ modelul lui Brian H. Archer este derivat tot din cel Keyn esian, dar din cel tipic pe
termen scurt (din rela ție distingem: i = tipurile de consum; j = tipurile de bat ă de cazare; X =
fracțiunile dintr-o unitate monetară cheltuită pentru orice tip de c onsum; V = valoarea regional ă
adăugată de forța de muncă A; L = înclina ția spre consum; Z = propor ția de venituri cheltuit ă într-o
regiune; A = for ța de munc ă angajată direct prin cheltuirea de c ătre turist a unei unit ăți monetare; C
= alte angaj ări (minus cele legate de turism); Q = propor ția în care turis ții folosesc fiecare tip de
bază de cazare; K = cheltuiala efectuat ă de turist pentru fiecare tip de consum);
¾ în anul 1970, Brian H. Archer împreună cu Owen, va elabora un nou multiplicator
mult mai complex, care estimeaz ă efectul cheltuielilo r turistice asupra veniturilor sectorului
public, angaj ării și importurilor ( componentele vizând : i = tipurile de echipamente; j = categoria
de turiș ti; Q i = propor ția în totalul cheltuielilor tu ristice a cheltuielilor tipului j de turiș ti; K ij =
proporția cheltuielilor tipului j de turist, în categoria i de activitate; V i = venitul direct și indirect
generat de unitatea de cheltuial ă pentru tipul i de activitate; X i = proporția totalului cheltuielilor de
consum al reziden ților din zon ă în tipul i de activitate; Z i = proporția din X i alocată pentru studiul
zonei; c = înclina ția marginal ă spre consum)
¾ multiplicatorul turistic elaborat de Harry Clement este calculat pe o cheltuial ă globală
făcută de turist, atunci când turistul cump ără odată, un întreg pachet turistic (relația fiind
stabilită în funcție de: R = randamentul; aΔ = coeficientul de elasticitate a consumului turistic).
Dac ă se face o analiz ă a efectului multiplicator pe structura serviciilor ce alc ătuiesc un
aranjament turistic, cel mai mare efect multiplicator îl au cheltuielile pentru serviciile de
cazare , care se transform ă cel mai eficient și rapid în venituri.
Determinarea efectului multiplicator în turi sm, constituie un instrument de stabilire a
cheltuielilor turistice și a « propag ării » acestora ș i asupra altor sectoare ale economiei.
31

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
32

1.2. Eficien ța economico-social ă a turismului
1.2.1.Eficien ța economic ă a turismului – concept, indicatori generali
Eficienț a economic ă este o caracteristic ă a activit ății economice, la nivel micro și
macroeconomic, reflectând o stare a activit ății economice determinată de un anumit consum de
resurse pentru ob ținerea unui anumit bun economic, într-un timp dat.20 Atributul este valabil pentru
toate activit ățile care presupun alocarea și utilizarea resurselor pentru a produce bunurile
economice, ca și pentru distribuirea acestora în timp și spațiu.
În acest context, activitatea turistic ă, component ă a sistemului social global, este, pe de o
parte, consumatoare de resurse, iar pe de alt ă parte, produc ătoare de efecte. Astfel, turismul, prin
modul de organizare și desfășurare a activit ății sale, este subordonat obiectivului de eficien ță,
urmărind obținerea unor rezultate economice pozitive, concomitent cu satisfacerea, în condi ții
superioare a cerin țelor turiștilor. Pentru a m ăsura eficien ța unei activit ăți economico-sociale, este
necesar să raportăm efectul ob ținut la efortul depus, antrenat în ac țiune.
Principalele modalităț i de apreciere a gradului de eficien ță a dotărilor diferitelor structuri
de primire sunt urm ătoarele:21
– eficiența economic ă- exprimat ă cu ajutorul rela ției dintre încas ările obținute și sumele
cheltuite în vederea construirii și funcționării unor obiective și amenaj ări turistice, fiind
condiționată de durata recuperă rii capitalului avansat, de încasar ea medie pe zi-turist etc. (un rol
important îl are at enuarea sezonalit ății prin dezvoltarea uno r forme de turism pu țin dependente de
factorul natural).
– eficiența social-politic ă- reflectat ă de aportul pe care structurile de primire turistice îl aduc
politicii de antrenare a unui num ăr cât mai mare de persoane în turismul intern și internațional (prin
crearea unor condiț ii optime de refacere și recreere).
– eficiența promoț ională- constă în imaginea pe care consumatorul (în calitate de turist), și-o
face despre oferta turistic ă de care a beneficiat și eventualele opinii împ ărtășite după întoarcerea în
zona de re ședință.
– eficiența tehnică – reflectă funcționalitatea dot ărilor tehnice din unit ățile turistice, precum
și de fiabilitatea și mentenabilitatea acestor dot ări.
În ceea ce prive ște exprimarea eficien ței economice, în literatura de specialitate opiniile sunt
polarizate în dou ă direcț ii:
a) prima, în care demersurile teoretice sunt în favoarea unui singur in dicator sintetic al
eficienței, de regul ă întemeiat pe venitul net al unit ăților și respectiv produsul intern brut la scara
întregii economii;

20 N. Dobrot ă (coord.), Dicționar de economie , Editura Economic ă, Bucure ști, 1999, pg. 198
21 I. Cosmescu, op. cit ., pg. 246

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
b) a doua, în care se opineaz ă pentru un sistem de indicatori , în ideea surprinderii întregului
conținut al eficien ței oricărei activit ăți economico-sociale (aceasta este de fapt și adoptată de
practica economic ă).
Construirea sistemului de indicatori ai eficien ței activit ății de turism se bazeaz ă pe
principiile generale ale calcului eficien ței, pe structura resurselor utilizate, pe componentele
eforturilor și efectelor. Pornind de la formula general ă de determinare a eficien ței, prin compararea
rezultatelor cu resursele, pentru exprimarea acesteia se construiesc rela ții de tipul:
efortefect; efectefort; efectefect; efortefort, ceea ce relev ă multitudinea unghiurilor de abordare a
legăturii dintre cele dou ă elemente definitorii, ca și de evaluare a performan țelor; astfel, pe lâng ă
raportul clasic dintre efect și efort, în aprecierea eficien ței turismului este sugestiv ă și proporția
dintre diferitele componente ale rezultatului sau di ntre diferitele categorii de resurse implicate în
obținerea unui anumit efect.
1. Primul indicator al eficien ței economice a turismului este volumul încas ărilor totale (It)
care se poate exprima în lei pentru turismul intern și în valut ă pentru cel interna țional. 22
Aceste încas ări provin din tran sport, cazare, masă , tratament, agrement, servicii
suplimentare, vânz ări mărfuri, schimb valutar, alte servicii, taxe etc.
2. Încasarea medie pe turist și încasarea medie pe zi turist , este cel de-al doilea
indicator:
NrtItt∑=Im ; NrztItIzt∑= , unde:

=tIm încasare medie pe turist;
Nrt = num ăr de turiști;
=Izt încasare medie pe zi turist;
Nrzt = num ăr de zile turist (înnopt ări).

3. Volumul cheltuielilor totale (Cht) , are acelea și exprim ări și surse de provenien ță ca și
încasă rile totale.
4. Cheltuiala medie pe turist și cheltuiala medie pe zi turist

NrtChtCht∑= ; NrztChtChzt∑= , unde:
∑=Cht cheltuieli totale;
=Cht cheltuială medie pe turist;
= Chzt cheltuială medie pe zi turist.

22 O. Snak, P. Baron, N. Neac șu, op. cit ., pg. 488
33

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
5. Venitul net (profitul, beneficiul), rezultant ă a diferen ței dintre volumul încas ărilor totale
și volumul cheltuielilor totale:

, unde: ∑∑− = Cht It Vn
Vn= venitul net;
volumul încasă rilor; ∑=It
volumul cheltuielilor. ∑=Cht

6. Rata profitului (R p%) sau rata rentabilităț ii (R r%), care se calculeaz ă ca un raport între
totalul profitului și totalul mijloacelor care le-au creat. De terminarea acestui indicator se poate
realiza prin mai multe metode, una fiind dat ă de:
100 % xItPRp∑∑= , unde:
R p%= rata profitului;
volumul profitului; ∑=P
volumul încas ărilor. ∑=It

7. Productivitatea muncii (W) , care exprim ă gradul de utilizare a forț ei de muncă :
100xNItW∑= , unde:
volumul încas ărilor anuale; ∑=It
N = num ărul mediu al lucr ătorilor pe un an.

8. Aportul net valutar (An v), exprimă eficiența întregii activit ăți de turism și se determin ă,
în valoare absolut ă, ca diferen ță între totalul încas ărilor valutare din turism și totalul pl ăților
valutare legate de activitatea turistic ă, sau sub form ă relativă, ca raport între totalul profitului în
valută și totalul încas ărilor valutare:
a) , unde: An∑∑− = PIv Inv Anv v = aportul net valutar;
∑=Inv valoarea încas ărilor valutare; ∑=Piv valoarea pl ăților valutare.

b) 100 % xInvPVvAnv∑∑= , unde:
An v%= rata aportului valutar;
volumul profitului în valut ă; ∑= PVv
volumul încas ărilor valutare. ∑=Inv
34

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual

9. Volumul acumul ărilor totale (At) , arată în mărime absolut ă, eficiența cu care î și
desfășoară activitatea obiectul, dup ă punea în funcț iune. Acumul ările (At) se determin ă prin
diferența dintre totalul încas ărilor și totalul cheltuielilor, la care se adaug ă taxa pe valoare ad ăugată,
respectiv:
. . .A V T Ct It At+−= , unde:
At = volumul acumul ărilor;
It = totalul încas ărilor;
Ct = totalul cheltuielilor;
T.V.A. = taxa pe valoare ad ăugată.

1.2.2. Eficien ța socială a activit ății de turism – considera ții generale și forme de
evaluare
Turismul, prin valorificarea resurs elor naturale, umane, materiale și financiare, genereaz ă,
pe lângă efecte economice și efecte sociale, deci, eficien ța activității de turism trebuie analizat ă și
apreciată și din acest punct de vedere.
Eficienț a socială a turismului, conform defini ției, reprezint ă “contribu ția adusă de acest
domeniu de activitate la: petrecerea util ă a timpului liber, reconfortarea și recreerea
oamenilor, refacerea capacit ății de munc ă, de asemenea, la ridicarea nivelului general de
cunoaș tere și pregătire, satisfacerea unor motivaț ii spirituale sau psihice, precum și crearea
unui climat interna țional de pace”23. Evaluarea efectelor sociale ale turismului, presupune dou ă
premise:
1. definirea criteriilor de evaluare – se referă la gradul de satisfac ție personal ă a turistului,
contribuția la ocrotirea s ănătății, ridicarea nivelului de preg ătire etc., aspecte amintite de fapt, în
definiția eficienței sociale;
2. stabilirea sistemului de indicatori ai eficien ței sociale , premisă greu de îndeplinit
deoarece elementul calitativ predomin ă.
Totu și, în lucrarea mai sus men ționată, sunt amintiț i câțiva indicatori, care pot constitui
instrumente de cunoa ștere și apreciere, între anumite limite, a eficien ței sociale în cazul unit ăților
de turism.
Nivelul de servire a turiș tilor este un parametru cu con ținut complex ș i, tocmai de aceea,
greu de transpus într-un indicator numeric. El cuprinde ansamblul condi țiilor care concur ă în
satisfacerea cerin țelor turiștilor. Prin urmare, pentru caracterizarea nivelului de servire, ar trebui
analizate o serie de aspecte privind: ambianț a din unit ățile servire a mesei, cazare, agrement,
tratament, comportamentul lucr ătorilor din turism; posibilit ățile și modalitățile de aprovizionare
cu mărfurile solicitate de turi ști; gradul de diversificare a servicii lor turistice; ridicarea nivelului
de servire etc.

23 O. Snak, P. Baron, N. Neac șu- op. cit. pg. 509
35

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
Caracterizarea nivelului de servire a turi știlor se poate realiza cu ajutorul unui sistem de
indicatori, diferen țiat în func ție de nivelul la care se face analiza. La nivelul întregului sector sau al
unei zone turistice, caracterizarea nivelului de servire se poate face cu ajutorul urm ătorilor
indicatori: num ărul de unit ăți (diferen țiat pentru alimenta ție publică, cazare, agrement etc.) la
10.000 turi ști; numărul de lucr ători la 10.000 turiș ti; numărul de lucr ători la 1 milion lei (ROL)
încasări din presta ții turistice; ponderea încas ărilor din serviciile suplimentare în totalul încas ărilor;
structura capacit ății de cazare și de alimenta ție publică pe categorii de confort etc.
La nivelul unei unit ăți de turism aprecierea calit ății servirii se poate face în func ție de
gradul de diversificare a ofertei de m ărfuri (num ărul de sortimente puse în v ănzare); ponderea
producției culinare; num ărul serviciilor suplimentare (sau ponderea încas ărilor din servicii
suplimentare în total încas ări); gradul de confort; num ărul de lucr ători ce revin la 1.000 de turiș ti
etc.
Pentru fiecare dintre ace ști parametri se calculeaz ă un coeficient par țial al nivelului se
servire, ca raport între valoarea efectiv ă și valoarea normat ă (sau din perioada precedent ă) a
acestora.
Coeficientul general al nivelului de servire este dat de rela ția:
∑
==n
ii ik g Ks
1, unde:
– k i : reprezintă coeficien ții parțiali ai nivelului de servire;
– g i: reprezint ă coeficientul de ponderare.
Coeficientul de ponderare are o m ărime propor țională cu importan ța fiecărui parametru în
caracterizarea nivelului de servire, și poate lua valori între 0 și 1.
Coeficientul general al nive lului de servire poate lua urm ătoarele valori: ks ≤1;
În cazul în care Ks =1, parametrii ce defi nesc calitatea servirii au fost realiza ți la nivel
superior fa ță de baza de comparaț ie aleasă.
Datorit ă diversității de condi ții în care î și desfășoară activitatea unit ățile de turism, practic,
este foarte greu de stabilit o valoare a acestor parametri care s ă aibă aplicabilitate general ă. De
aceea, se poate calcula un coeficient general al nivelului de servire, dup ă relația:
∑ ⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=maxmin
ii i
iNN Ng Ks , unde:
– N i: reprezint ă valoarea înregistrată de parametrul „i” al nivelului de servire;
– N i min: este nivelul minim admisi bil al parametrului i;
– N i max: este nivelul maxim ce poate fi atins de parametrul i.
Modelul prezentat are un caracter metodologic genera l, putând fi completat și adaptat în
funcție de nivelul la care se face analiza și de particularit ățile unității, stațiunii sau zonei turistice
cercetate.
Tot în acest cadru al calit ății produsului turistic, care se transform ă într-un grad de
satisfacție a beneficiarului și implicit cap ătă caracter de efect social, se pot examina segmente
36

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
reprezentând un pachet de parametri ai serviciului, folosind metodologia coeficien ților de
importanță.
Ca parametri se pot avea în vedere, de exemplu: confortul caz ării, durata și calitatea
serviciilor complementare, diversitatea și calitatea serviciilor de alimenta ție publică etc.
În acest caz, coeficien ții de importan ță se pot stabili prin tehnici specifice analizei valorii.
Cea mai simpl ă și care se preteaz ă pentru activitatea de turism este cea întemeiat ă pe sondaje
repetate pe e șantioane diferite, care pot c onduce la valori de semnifica ție (importan ță) aproximativ
„standard”.
Aportul activit ății de turism la reconfortarea for ței de muncă , la îmbun ătățirea experien ței și
a orizontului cultural- științific, influen țează capacitatea fizic ă și psihică a oamenilor, ceea ce are
consecințe favorabile asupra întregului sistem de indi catori economico-financiari la nivel macro și
micro-economic.
Astfel, realizarea funcț iilor sociale ale turismul ui pe linia ocrotirii s ănătății și a refacerii
capacității de munc ă, acț ionează în sensul reducerii cheltuielilor pentru asigur ări sociale pe
persoană/an.
Pentru determinarea sporului de munc ă (T) rezultat prin reducerea duratei concediilor de
boală în urma aplic ării măsurilor profilactice și curative, se folose ște relația:
1 0 1) (Ni ti ti T− = , unde:
– ti 0,1: reprezint ă durata medie (în zile) a unui concediu de boală înainte și după aplicarea
tratamentelor profilactice, pe o persoan ă beneficiară ;
– Ni: este num ărul mediu al personalului muncitor activ dintr-o întreprindere, localitate, jude ț care a
beneficiat de servicii turistice (cu tratament).
Acest spor de timp activ de munc ă se reflect ă:
1. În rezultatele unităț ilor sau ramurilor produc ției materiale prin:
a) valoarea producț iei (marfă, netă, globală) – relația:
0 1 0 1 ) ( Wh Ni ti ti× −
b) produc ția medie pe persoan ă activă – relația:
()0 0 1nh ti ti−
c) venitul net – rela ția:
()0 1 0 1vnh Ni ti ti× − , unde:
– nh: reprezintă productivitatea muncii;
– vnh: este venitul net pe unitatea de timp;
d) eficien ța utilizării resurselor materiale:
– caracterizat ă pe baza venitului net (sau benefici ului) la 1.000 lei (ROL) fonduri produc ție:
()100 0 1 0 1×+× −
Sm Fvnh Ni ti ti, unde:
– F reprezint ă valoarea medie a fondurilor fixe;
– Sm este soldul mediu al mijloacelor circulante.
37

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual

2. În rezultatele altor activit ăți în afara produc ției materiale, prin:
a) volumul specific de activit ăți;
b) randamentele specifice pe activit ăți.
Evident, majoritatea efectelor economico-s ociale ale turismului trebuie identificate și
cuantificate la nivel macroeconomic, prin aceasta demonstrându-se contribu ția la crearea venitului
național, la cre șterea calit ății vieții și a bună stării sociale.
Indirect, efectele sociale ale turismului legate de ocrotirea s ănătății, protec ția mediului
ambiant etc. genereaz ă efecte economice ca:
– spor de venit net indirect (care nu se reflect ă în preț), ca urmare a m ăsurilor de combatere a
poluării mediului;
– spor de venit net indirect, ca urmare a m ăsurilor de ocrotire a s ănătății;
– spor de venituri b ănești indirecte la popula ție, ca urmare a m ăsurilor de ocrotire a s ănătății.
Așadar, efectele sociale ale turismului, în m ăsura în care s-au realizat la nivelul optim, se
transform ă, pe diverse trepte, în efecte economice, ac ționând în folosul întregii societ ăți.
În viziunea autorilor F. Bran, D. Marin și T. Simon (în lucrarea Economia turismului și
mediului înconjur ător), efectele sociale ale turismului se pot cuantifica și prin:
– Sporul de venit activ de muncă , se poate calcula cre șterea productivităț ii muncii:
EtEtW−×=100100, unde:
– W: este productivitatea muncii unui grup de lucr ători;
– Et: sporul de timp activ de munc ă.
– Contribu ția fiecărei ore de practicare a turism ului la rezultatele muncii , exprimat ă ca
raport între realiză rile suplimentare din activitatea profesional ă și timpul afectat turismului .
TRsEs= , unde:
– Es: eficien ța socială a activității turismului;
– Rs: realiză rile suplimentare;
– T: orele dedicate turismului.
– Sporul de productivitate , ca urmare a îmbog ățirii nivelului de cuno ștințe al
participan ților la acțiuni turistice:
()( )
10010012 11
1wcI P PIw×+ ×= , unde:
– Iw 1: indicele sporirii productivit ății muncii într-o anumit ă perioadă, pe total lucr ători, în urma
participării la acțiuni turistice;
– P11: ponderea lucr ătorilor care în perioada respectiv ă nu particip ă la acțiuni turistice și își mențin
calificarea din anul de baz ă;
– P 12: ponderea lucr ătorilor care- și îmbogăț esc informa țiile și cunoștințele prin participarea la
acțiuni turistice;
38

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
39
– Iwc: indicele de sporire a productivit ății muncii realizat de lucr ătorii care și-au îmbog ățit nivelul de
cunoș tințe participând la ac țiuni turistice, determinat prin m ăsurători.
Impactul dintre turist și produsul turistic, prin intermediul consumului de servicii turistice,
respectiv, modul în care i se ofer ă turistului anumite servicii, nivelul calitativ al acestora, gradul
de satisfac ție a turistului , presupun o analiz ă mult mai profund ă. De precizat c ă, pentru o cât mai
realistă determinare a indicatorilor de eficien ță socială, sunt necesare studii sistematice speciale
(sociologice, motiva ționale), care s ă elimine și cele mai neînsemnate urme de subiectivism.
1.3. Coordonatele turismului în viziunea dezvolt ării durabile
1.3.1. Semnificaț ia și obiectivele dezvolt ării durabile
Încă de la Adam Smith teoria economic ă analizeaz ă direct sau indirect „dezvoltarea”,
deosebirea fa ță de trecut constând în faptul c ă, acum, acest concept este analizat nu doar prin
prisma științei economice, mai exact, dintr-o perspectiv ă cantitativ ă, ci se trece la o abordare
calitativă a termenului. Astfel, N.N. Constantinescu , în lucrarea sa „Problema contradic ției în
economia socialist ă” susținea, încă din anii `70, necesitatea cre ării unei ramuri a științei economice
care să studieze leg ătura economie-mediu: „…intrată în câmpul preocup ărilor economice, lupta
contra polu ării și, în general, a degrad ării mediului natural, face necesar ă apariția unei noi
ramuri a științei economice: economia protecț iei mediului natural .” În acest context, se poate trage
concluzia c ă, numai printr-o abordare global ă și printr-o modelare corespunz ătoare pe întregul flux
al proceselor se poate ajunge la o concep ție unitară asupra gestion ării raționale a resurselor și a
mediului ambiant în concordan ță cu cerințele creșterii economice.24
Totodată, este recunoscut faptul c ă dezvoltarea și creșterea din ultimul timp au condus la
serioase efecte asupra mediului, unele dintre ele, în mod eviden t vizibile, cum ar fi reducerea
resurselor de ap ă sau situa ția dezastruoasă a persoanelor f ără adăpost sau mult-vehiculata problem ă
a încălzirii globale. Astfel de for țe economice și de mediu, au determinat multe na țiuni, companii și
indivizi să organizeze Conferința de la Rio de Jane iro asupra Mediului și Dezvoltării, din iunie
1992, în cadrul că reia a fost statuat faptul c ă mediul și dezvoltarea economic ă sunt compatibile,
având obiective complementare. Prin acordul interna țional exprimat în Declarați a d e l a R i o și
adoptarea Agendei XXI (plan de acț iune ce cuprinde 115 programe specifice, grupate în patru
tematici generale: dimensiunea social-economic ă, conservarea ș i managementul resurselor naturale,
rolul organiza țiilor neguvernamentale, mijloace de implementare a m ăsurilor stabilite), dezvoltarea
durabilă s-a constituit în op țiune strategică globală pentru secolul XXI.
Conceptul „dezvolt ării durabile” a fost folosit și aprofundat înc ă din 1972 în cadrul
Conferinței asupra Mediului, ce a avut loc la Stockholm , unde au fost iden tificate peste 60 de
interpretări ale acestui concept.
Câțiva ani mai târziu, în anul 1987, în ra portul Comisiei Mondiale pentru Mediu și
Dezvoltare, intitulat „Viito rul nostru comun”, cunoscut și sub denumirea de Raportul Brundtland

24 A. Iancu, Creș terea economic ă și mediul înconjur ător, Editura Politic ă, Bucure ști, 1979, pg. 45

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
40
(după numele pre ședintelui acestei comisii – premierul Norvegiei de la acea dat ă), conform
filosofiei c ă „noi nu mo ștenim pămâtul de la înainta șii noș tri ci îl împrumută m de la copiii
noștri”, definea dezvoltarea durabil ă (sustenabil ă, viabilă) ca fiind „dezvoltarea care corespunde
necesităților prezentului, f ără a compromite capacitatea genera țiilor viitoare de a- și satisface
propriile necesit ăți.”
Privită astfel, se poate deduce faptul c ă dezvoltarea durabil ă presupune obț inerea unor
performan țe pe trei direc ții:
– economic – are în vedere cre șterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor;
– ecologic – vizează reciclarea, evitarea degrad ării mediului, reducerea sustragerii terenurilor
din circuitul agricol;
– social – presupune sporirea locurilor de muncă , practicarea unor meserii tradi ționale,
atragerea popula ției în practicarea turismului , ca măsuri de regenerare fizic ă și psihică .
Deci, durabilitatea ecologic ă ne asigur ă că dezvoltarea este compatibil ă cu menținerea
proceselor ecologice esen țiale, diversitatea biologic ă și resursele biologice, durabilitatea social ă și
culturală se referă la faptul c ă dezvoltarea a cres cut controlul popula ției asupra vie ții lor, este
compatibil ă cu valorile și cultura acesteia și menține identitatea comunit ății și durabilitatea
economic ă conduce c ătre ideea c ă dezvoltarea este eficient ă din punct de vedere economic și că
resursele sunt conduse astfel încât ele s ă poată „suporta” și generațiile următoare.25
Pentru România , acceptarea doctrinei dezvolt ării durabile reprezint ă singura cale
responsabil ă de proiectare a dezvolt ării pe termen mediu și lung, în concordan ță cu interesul
național și cu cerin țele colabor ării interna ționale. Integrarea României în structurile europene
presupune în mod necesar însu șirea organic ă a unui set coerent de valo ri caracteristice civiliza ției
occidentale, iar corelarea obiectivelor dezvolt ării naționale cu experien ța deja dobândit ă în
Occident în privin ța calității vieții umane și cu grija fa ță de genera țiile viitoare, face parte
integrantă din acest proces.
De aceea, referitor la obiectivele unei dezvolt ări durabile , poate ar trebui amintite chiar
cele prev ăzute în Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabil ă (Guvernul României –
Departamentul pentru Reforma Administra ției Publice Locale, iu lie, 1999), respectiv:
Obiectiv fundamental:
– creșterea bun ăstării și prosperit ății individuale și a ansamblului social la nivel na țional,
urmărind o dezvoltare economic ă în limitele de suport ale capita lului natural, în tr-un mod care să
garanteze și calitatea vie ții generațiilor viitoare.
Obiective principale:
– asigurarea stării de sănătate a popula ției; asigurarea complementarit ății și corelării între
toate sectoarele economice ș i sociale, în scopul dezvolt ării umane durabile;

25 A. Băltărețu, Promovarea ecoturismului- obiectiv major al strategiei dezvolt ării turistice durabile, tez ă de doctorat,
ASE, Bucure ști, 2003, pg. 23

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
41
– stabilirea sectoarelor și direcțiilor cu poten țial competitiv ca priorit ăți ale dezvolt ării
durabile, în contextul tendin țelor majore pe plan mondial și în conformitate cu obliga țiile
internaționale asumate de România;
– redimensionarea și remodelarea structurii economico-sociale , și transformarea ei într-un
sistem durabil; asigurarea unei cre șteri continue și stabile a nivelului de trai și în concordan ță cu
criteriile de integrare în UE;
– stoparea procesului de dete riorare a capitalului natural și inițierea refacerii acestuia;
– dezvoltarea unui sistem legislativ și instituțional coerent , compatibil cu cel al țărilor din
UE și consolidarea democra ției prin stimularea particip ării civice;
– formarea resursei umane la nivelul exigen țelor științifice, tehnologice și informa ționale,
pe plan internaț ional din toate sectoarele economice și sociale;
– monitorizarea și evaluarea permanentă a performanț elor economice, sociale și de
protecție a mediului, printr-un sist em de indicatori cantitativi și calitativi determinabili.
Efortul de a îngloba filosofia dezvolt ării durabile ca element c onceptual fundamental, în
orice program na țional de ansamblu sau sectorial, ține de însăș i esența racordării României la
cerințele lumii reale în care tr ăim.
1.3.2. Direc țiile dezvolt ării durabile a turismului românesc
Industria turistic ă a adoptat conceptul de dezvoltare durabil ă, în acest sens, folosind
noțiunea de „turism durabil”, care dup ă publicaț ia OMT „Turismul în 2010”, „dezvolt ă ideea
satisfacerii nevoilor turi știlor actuali și a industriei turistice și, în acela și timp, a protej ării mediului
și a oportunit ăților pentru viitor.”
De asemenea, dezvoltarea turistic ă durabilă se mai poate defini ca reprezentând „dirijarea
managementului tuturo r resurselor în a șa fel încât s ă satisfacă nevoile economice, sociale și estetice
menținând în acela și timp integritatea cultural ă, procesele ecologice esen țiale, diversitatea biologic ă
și sistemele de sus ținere a vie ții.”26
Din aceast ă definiție rezultă direcțiile importante spre care se îndreapt ă acest tip de
dezvoltare, respectiv: administrarea resurselor naturale, respect pentru tradi țiile, obiceiurile și
modul de viață al populaț iei gazdă, parametrii ecologici care s ă susțină deopotriv ă mediul uman și
pe cel fizic precum și nevoia pentru sus ținerea sistemelor de suport ale stilului de via ță
fundamantal.
În dezvoltarea durabil ă a turismului se impune ca o necesitate, respectarea de c ătre
autorități, comunit ăți, întreprinz ători și agenți de turism a unor principii generale, din care amintim:
– mediul înconjură tor are o valoare intrinsec ă, deosebit de mare pentru turism; de el trebuie
să se bucure și generațiile viitoare;
– turismul trebuie v ăzut ca o activitate pozitiv ă, complex ă d e c a r e s ă beneficieze mediul
ambiant, comunităț ile locale și desigur, turiș tii;

26 F. W. Theobalt, Global Tourism , Butterworth Heinemann, Great Britain, 1998, pg. 179

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
42
– relația dintre mediu și turism poate fi dezvoltat ă, astfel încât mediul s ă susțină activitatea
turistică pe termen lung iar dezvolta rea turismului, la rândul s ău, nu trebuie să ducă la degradarea
mediului, ci, dimpotriv ă, la protejarea și conservarea lui;
– dezvoltarea activit ății de turism trebuie s ă respecte caracteristicile locului unde se
desfășoară: ecologice, sociale, economice, culturale;
– scopul dezvolt ării turismului trebuie s ă fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turi știlor cu
cele ale destina țiilor și gazdelor acestora;
– industria turistic ă, guvernele, autorit ățile responsabile cu protec ția mediului și organismele
internaționale trebuie s ă respecte aceste principii și să le pună în practic ă.
Aplicarea principiilor de dezvoltare durabil ă a turismului este îngreunat ă de numeroase
probleme de natur ă economic ă, socială, organizatorică , legislativ ă etc., de aceea, conlucrarea între
autorități, agenți economici, popula ția locală, prestatori locali de servicii turistice și chiar turi ști,
este benefic ă în dezvoltarea durabil ă a turismului.
În scopul valorific ării optime (durabile) a resurselor turistice și protejarea acestora și a
mediului înconjură tor s-a asigurat un cadru juridic- administrativ privind organizarea și desfășurarea
activității de turism din România (Ordonan ța Guvernului 58/1998), am enajarea, omologarea și
întreținerea pârtiilor de schi pentru agrement și a traseelor turistice montane (HG 1269/1996),
utilizarea turistic ă a plajei litoralului M ării Negre (HG 107/19996), atestarea sta țiunilor turistice
(HG 77/1996) și s-au definitivat criteriile privind definirea și atestarea zonelor turistice, în care
protejarea mediului înconjură tor și a potențialului turistic este o condi ție prioritar ă.
S-au elaborat, de asemenea, norme speciale privind zonele de protec ție sanitar ă în cazul
alimentării cu apă și a utilizării resurselor balneo-terapeutice (HG 101/1997). Prin legea 41/1995
privind protejarea patrimoniului cultural-naț ional se definesc conceptele de patrimoniu cultural-
național și de monument istoric, componentele acestora, m ăsurile de protec ție a monumentelor
istorice, precum ș i modul de delimitare și mărire a zonelor de protec ție a lor, ce se stabilesc prin
documente de urbanism.
Legislația privind protecț ia mediului (Legea nt. 137/1995), cel e referitoare la planificarea
activităților implicate în procesul de aman ajare (Legea nr. 50/1992, HG nr. 31/1996) și alte acte
normative ale MLPAT (Ministerul Lucr ărilor Publice și Amenaj ării Teritoriului) vin s ă sprjine și
dezvoltarea durabil ă a turismului, prin obligarea agen ților economici de a realiza proiecte,
amenajă ri și echipări turistice de calitate și care să nu aducă prejudicii mediului înconjur ător și
resurselor turistice.
Obligaț ia de a ob ține un acord de mediu (OMLPAT nr. 125/1996) pentru realizarea unei
investiții și de a elabora un studiu de impact ecologic, social și economic pentru fundamentarea
deciziilor privind amplasarea și dimensionarea obiect ivului de investi ții, integrarea în mediu natural
și arhitectura local ă, nivelul de exploatare a resu rselor regenerabile, tratarea și evacuarea apelor
uzate, a de șeurilor etc., are o deosebit ă importan ță în acest scop. Prin autoriza ția de mediu sunt
stabilite condiț iile și parametrii de funcț ionare pentru activit ățile existente și pentru cele noi, pe
baza acordului de mediu (Ord. 170/1990). De altfel , în conformitate cu Directivele U.E., toate țările

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
43
membre au fost obligate s ă introducă în legisla ția națională un act care s ă țină seama de impactul pe
care-l au asupra mediului ma rile proiecte de investi ții, inclusiv cele din turism.27
După cum se poate deduce, problema dezvolt ării durabile a turismului românesc este
vastă, având în vadere sfera larg ă a acț iunilor ce trebuie întreprinse în acest sens, diversitatea
acestora, dar și conexiunile macroeconomice ce le dezvolt ă. Totuși se pot sintetiza câteva idei de
referință de care trebuie s ă se țină cont în acest sens, respectiv : evaluarea impactului practic ării
turismului asupra mediului, promovarea form elor ecologice (turismul verde) ale vacan țelor,
educaț ia turiștilor și cadrul legislativ adecvat.
A face turismul mai durabil, preocupare ce a crescut constant mai ales dup ă Conferin ța din
1992 de la Rio, cere o planificare mai sigură la toate nivelurile și implicarea tuturor p ărților
interesate – inclusiv comunit ățile locale ce vor fi dir ect afectate de prezen ța turismului. În esen ța sa,
însă, turismul este un sector de activitate privat, condus în mare parte de lan țuri hoteliere
internaționale, companii turistice și alte firme. Durabilitatea va cere prin urmare, schimbă ri
sistemice în modul de operare al acestei industrii, care, în goana dup ă cât mai mul ți turiș ti, nu va fi
ușor de realizat. În acest sens, o modalitate prin care guvernele pot ajuta la redirec ționarea
turismului reprezint ă dezvoltarea unor cadre politice și legislative care s ă suporte obiective sociale
și de mediu esen țiale, fără să suprime ini țiativele pentru investi ții. Astfel, autorit ățile trebuie s ă
conlucreze la nivel local, regional și național, pentru o mai bun ă integrare a turismului în strategiile
generale pentru dezvoltare durabil ă.28
La nivel mondial , turismul a devenit un sector dinamic, inclusiv pentru țările în curs de
dezvoltare. Dezvoltarea turismului îns ă, nu trebuie s ă aducă prejudicii mediului sau dezvolt ării
culturale și sociale a ță rii. Prin Comunicarea « Strategia european ă de sprijinirea a dezvolt ării
turismului durabil în țările în curs de dezvoltare » (1998), Uniunea European ă contribuie la
dezvoltarea pe termen lung a sectorului. Strategia se bazeaz ă pe principii precum implicarea cât mai
multor factori, încurajarea cooper ării regionale și sprijinirea turismului în func ție de caracteristicile
țării, având ca obiective : încurajarea dezvolt ării durabile a turismului, sprijinirea autorit ăților
publice în planificarea, administrarea și monitorizarea politicilor în domeniu, consolidarea
industriei turismului etc.

27 V. Glăvan, Turismul și protecț ia mediului- probleme prioritare ale României viitoare , în lucrarea „Turismul în
contextul dezvolt ării durabile”, Simpozion ASE, Bucure ști, 2000, pg. 6
28 C. Flavin, H. Gardner, Starea lumii 2002 , Editura Tehnic ă, Bucure ști, 2002, pg. 14 1

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
44

1.4. Serviciile turistice din România
1.4.1. Cadrul turistic general
Varietatea reliefului, în special zona montan ă (zona alpin ă din mun ții Rodna, Bucegi,
Făgăraș, Parâng, Retezat), un num ăr important de fenomene naturale sau carstice cum ar fi
trecătorile de la Bicaz, pe șterile Scărișoara, Ialomicioara, Topolni ța, precum și rezervele naturale
care există în Delta Dun ării și pe coasta M ării Negre, constituie puncte de atrac ție turistic ă și,
totodată, elemente ale dezvolt ării turismului intern și internațional.
Aspectul cultural constând în tradi țiile de etnografie și folclor, precum și săpăturile
arheologice (Constan ța, Sarmisegetuza etc.), existen ța unor monumente istorice, de art ă și
arhitectură , de o mare varietate, datând di n perioade istorice diferite (m ănăstirile cu fresce
exterioare din Bucovina, bisericile de lemn din Maramure ș etc), reprezint ă un alt element care a
determinat dezvoltarea turismului și practicarea acestuia.
Zona Mării Negre , una dintre cele mai importante zone turistice din România, ofer ă
condiții speciale pentru petrecerea concediilor sa u pentru tratament balneoclimateric. Aceast ă zonă
atrage annual peste un milion de turi ști în staț iunile care se întind pe o lungime de circa 70 km. pe
malul mării, cu hoteluri de diferite categorii, sate de vacan ță, facilit ăți pentru practicarea
minigolfului, terenuri de tenis, de bowling, precum și cazinouri, restaurante, baruri sau utilit ăți
pentru practicarea sportului.
Delta Dun ării, zonă turistică și rezervație natural ă, reprezintă un alt punct de atracț ie pentru
cei care doresc s ă-și petreacă o parte a concediului în România.
În nordul Bucovinei , județ ul Suceava (cu ora șul Suceava, capitala Moldovei din sec. XIV-
XVI), rămâne un monument de atracț ie prin cele cinci m ănăstiri (aflate în jude ț) care sunt pe lista
UNESCO și care fac parte din patrimoniul mo ndial. Aici se întâlnesc Voroneț ul (1488), Arbore
(1503), Humor (1530), Moldoviț a (1532) și Suceviț a (construit ă în perioada 1582- 1600).
În zona central ă a Moldovei , turistul este impresionat de Cheile Bicazului și frumuse țile
de pe valea Râului Bistri ța, reprezentate prin vestigii istorice cum sunt: Fort ăreața Neamț sau
Mănăstirile Agapia, V ăratec etc.
Valea Prahovei , ca ș i a Timi șului sunt atractive pentru doritorul de odihnă , fiind
înconjurate de mun ții Bucegi, Baicului, Piatra Mare și situate relativ aproape de Bucure ști (120-150
km.). De asemenea, Bra șovul și Poiana Braș ov reprezint ă o altă zonă de atracț ie prin faptul că aici
se pot practica diferite sporturi și există multe posibilit ăți turistice.
Zona de nord a Olteniei este una foarte cunoscut ă din punct de vedere turistic, specifice
fiind stațiunile balneoclimaterice: C ăciulata, C ălimănești, Olă nești, Govora etc. Aceast ă zonă este
faimoasă și prin arhitectură , folclor și mai ales prin monumentele istorice cum sunt m ănăstirile:
Cozia, Tismana, Horezu.

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
45
Mai spre nord, Munții Apuseni oferă o panoram ă superbă prin reprezentativele pe șteri:
Pojarul Politei, Ur șilor, Scărișoara precum și existența unor lacuri termale glaciare, unice în felul
lor în sud-estul Europei.
Maramure șul este o alt ă zonă turistică bogată din punct de vedere etnografic, folcloric,
unde turistul este impresionat de faimoasele biserici și mănăstiri din lemn precum și de costumele ș i
specificul cântecului local.
Din cele câteva aspecte prezenta te mai sus, reiese faptul c ă turismul reprezintă unul dintre
elementele esen țiale ale bog ățiilor naturale, fiind un domeniu de activitate c ăruia trebuie s ă i se
acorde o aten ție sporită. Astfel, dac ă s-ar caracteriza turismul românesc, situa ția acestuia la nivelul
anului 2005 se prezenta astfel:
– ponderea de privatizare a turismului, peste 80%;
– în domeniul serviciilor turistice a crescut traficul de turi ști din ță rile Uniunii Europene.
Astfel, în 2004, num ărul vizitatorilor din țările est-europene în România, a crescut cu 5,3%
comparativ cu anul precedent. În anul 2005, încas ările au fost de 830 mil. euro, comparativ cu 500
mil euro în 2001, ceea ce reprezint ă un salt semnificativ.
– s-au dezvoltat programe turistice care au oferit o gam ă largă de servicii și produse, în
special prin practicarea unor pr ograme atractive pentru turi știi români și stră ini.
– a continuat procesul de reabilitare a plajei M ării Negre prin modernizarea sta țiunii Mamaia
și s-au îmbun ătățit condițiile de schi în Carpa ți, respectiv în sta țiunile Predeal și Azuga. Tot
referitor la turismul de litoral, acesta a crescut în 2005 cu 7,3% față de 2004. Peste 18.000 de turi ști
străini au participat la Programul “Croazieră pe Dună re”.
Din anul 2001, România a practicat, prin ofer irea de servicii turistic e, un mod agresiv de
prezentare a produselor turistice, care a determinat atragerea unui num ăr însemnat de vizitatori.
În perioada 2002-2005, România a participat la 83 de târguri și expoziții interna ționale
anuale, în Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord și Japonia.
Cu aceste prilejuri, peste 260 de firme române ști de turism au fost prezente, au expus și au
negociat contracte de turism interna țional, contribuind astfel la prezentarea mai activ ă a
potențialului turistic al României, atr ăgând un num ăr însemnat de turi ști.
Peste 4,5 milioane de vizitatori s-au prezen tat la standurile României cu ocazia acestor
târguri și expoziții internaționale. Prezen ța româneasc ă la aceste activit ăți a fost apreciat ă pe plan
internațional, obț inându-se și unele medalii cum ar fi: „Werve Grand Prix” pentru Delta Dun ării și
„Golden Web Haward”, din partea unor asocia ții internaționale.
Se poate aminti și faptul că în anul 2005 s-au contruit 74 de hoteluri cu 1.944 de camere,
multe dintre cele existente au fost moderniz ate, investindu-se sume considerabile.
Un număr de 1095 de agen ții de turism au fost pe pia ță și au creat posibilitatea contract ării
unui sejur pe o perioad ă mai lung ă sau mai scurtă de timp, pentru cei care doresc s ă practice
turismul. S-a acordat o aten ție sporită, în ultimii ani, cre șterii laturii sociale a turismului. S-au
dezvoltat programe cum ar fi: „Litoralul pentru toț i”, „O să ptămână de refacere”, „S ănătatea pentru
toți” și altele, care au atras un num ăr important de turi ști (peste 75.000 de persoane, în mare parte
pensionari și studenți, au beneficiat de aceste programe turistice).

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
46
Circula ția turistic ă din România, în anul 2005, se reflect ă mai clar în datele tabelelor de mai
jos, prin num ărul sosirilor în structur ile de primire turistic ă precum și prin gradul de ocupare a
locurilor de cazare pe zo ne turistice, situa ția prezentându-se astfel:
Tabel 1.5 – Sosiri în structurile de primire turistic ă, pe zone turistice, în anul 2005
Numărul sosirilor Zona turistic ă
Februarie Martie Iunie Septembrie Decembrie
Stațiuni balneare 35.222 48.176 68.538 53.301 39.657
Stațiuni din zona litoral ă, exclusiv
orașul Constan ța 4.088 6.818 100.840 53.483 4.298
Stațiuni din zona montan ă 54.918 57.878 71.654 73.134 71.158
Zona Delta Dun ării, inclusiv oraș ul
Tulcea 2.551 2.766 7.431 14.337 2.001
București și orașele reședință de
județ, exclusiv oraș ul Tulcea 169.321 208.953 261.440 262.022 191.000
Alte localit ăți și trasee turistice 42.594 51.080 76.702 73.486 59.501
Sursa:Buletinul Statistic nr. 12/2005, editat de Institutul Na țional de Statistic ă, pagina 76

Se observ ă că numărul cel mai mare de turi ști (în afar ă de Bucure ști și orașe reședință) este
atras de litoral ( 100.840), iar circula ția turistic ă este, cum era de a șteptat, în plin sezon (în
perioadele de extra-sezon, activitatea turistic ă fiind mult redus ă, fapt ce creaz ă probleme în ceea ce
priveș te valorificarea bazei materiale).

Tabel 1.6 – Gradul de utilizare a locurilor de cazare, pe zone turistice în anul 2005
Gradul de utilizare a locurilor de cazare (%)
Zona turistic ă
Februarie Martie Iunie Septembrie Decembrie
Stațiuni balneare 49,3 49,5 54,9 55,7 30,6
Stațiuni din zona litoral ă, exclusiv
orașul Constan ța 15,6 17,9 33,9 30,3 12,3
Stațiuni din zona montan ă 20,3 18,8 20,7 22,8 23,7
Zona Delta Dun ării, inclusiv
orașul Tulcea 18,8 19,5 28,0 33,7 29,7
București și orașele reședință de
județ, exclusiv oraș ul Tulcea 27,6 30,2 34,5 34,8 24,8
Alte localit ăți și trasee turistice 17,7 18,1 22,8 22,1 16,9
Sursa:Buletinul Statistic nr. 12/2005, editat de Institutul Na țional de Statistic ă, pagina 77

În ceea ce prive ște învățământul și educația în domeniul turismului s-au luat m ăsuri pentru
conectarea acestuia la sistemul european, stabilindu-se cooper ări cu institu ții similare din țările
europene.
Relațiile interna ționale în domeniul turismului s-au dezvoltat prin colaborarea cu organiza ții
internaționale ca World Turism Organisation, The Asociations for Turism Protection, The Danube

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
47
River etc., în cadrul c ărora s-au abordat și dezbătut aspecte privind dez voltarea turismului, cum
sunt turismul ecologic și dezvoltarea turismului rural.
S-au încheiat acorduri și s-au purtat discu ții cu autorităț ile turistice din țări ca Republica
Moldova, Republica Ceh ă, Slovacia, Ucraina, Turkmenistan, Uzbekistan, Serbia, Iordania, Egipt,
Israel, Turcia, Ungaria, Polonia, Republicile Baltice etc., încercându-se o baz ă mai bun ă de
cooperare în vederea dezvolt ării turismului și pentru realizarea de schimburi între agen țiile de
turism din aceste țări.
În domeniul legisla ției, în perioada 2002-2005, s-au legiferat unele aspecte în leg ătură cu
atestarea sta țiunilor turistice, asigurarea asisten ței medicale, prevenirea accidentelor în zonele
turistice etc. S-a creat un cadru clar priv ind eventualele efecte negative ale activit ății turistice
asupra zgomotului și poluării mediului.
Legea turismului și Legea privind aprobarea progr amului „Superschi în Carpaț i” au fost, de
asemenea, momente importante ca re au condus la protejarea și dezvoltarea turismului în România.
1.4.2. Programe speciale vizând dezvoltarea turismului
În domeniul serviciilor turisti ce, în anul 2005, s-au dezvolta t o serie de programe care au
avut ca rezultat sporirea num ărului de vizitatori și, pe aceast ă cale, a încas ărilor din domeniul
activității turistice.
Între programele demarate în anul 2005 și care vor continua și în perioada urm ătoare, se
remarcă:
1. Programul de dezvoltare a turismului na țional „Superschi în Carpa ți”. În cadrul
acestui program se urm ărește dezvoltarea și modernizarea sta țiunilor pentru practicarea schiului, ca
și îmbunătățirea și aducerea la standarde europene a unor sta țiuni deja existente, precum și creșterea
gradului de securitate a turi știlor. Efectele acestui program au fost: diversificarea turismului,
sporirea calit ății serviciilor turistice din zona montan ă și creșterea num ărului de turi ști străini care
ne-au vizitat țara. Acest program este unul de exte nsie, ce se va finaliza în anul 2007.
2. Programul „Croazier ă pe Dunăre”. În cadrul acestui program s-au urm ărit
îmbunătățirea structurii și dezvoltarea unor docuri pentru b ărci și vaporașe care au fost un punct de
atracț ie pentru turi știi străini. În perioada 2003-2005 au continuat lucră rile de modernizare pentru
reducerea sau chiar eliminarea polu ării, înlă turarea efectelor unor na ve sau diverse utilaje
abandonate, astfel încât s ă se poată vorbi de o dezvoltare a turismului în aceast ă direcț ie. S-au creat
zone de agrement pe malul Dun ării, în special la Olteni ța și Giurgiu, unde un num ăr important de
bucureș teni, dar și persoane din alte zone ale țării își petrec timpul liber. Ca efect al m ăsurilor
întreprinse, anual, peste 30.000 de turi ști au vizitat aceste sta țiuni de pe malul Dun ării, veniturile
din aceste activităț i crescând la peste 21 milioane de euro, existând perspective suplimentare de
dezvoltare în perioada urm ătoare.
3. „România – țara vinurilor” este un program în care s-a urm ărit valorificarea atrac ției pe
care o au zonele viticole și mai ales vinurile române ști bine cunoscute de turi ști, în special de cei
străini, care au vizitat o serie de sta țiuni specifice. Agen țiile de turism au acordat o aten ție deosebit ă

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
48
prezentă rii, într-un mod profesional, și lansării unor oferte care au fost atractive și bine primite de
turiștii străini. Au avut loc activit ăți de promovare, realizate de Mi nisterul Turismului în cadrul
unor târguri și expoziții, în cadrul c ărora au fost lansate bro șuri și materiale documentare. De
asemenea, la aceste târguri au participat agen ții și firme turistice din țara noastr ă, care au promovat
în mod activ vinurile române ști în stră inătate.
4. Programul „Vacan țe în mediul rural”. Acest program are în vedere dezvoltarea
turismului rural concomitent cu prezentarea acestuia în vederea atragerii de vizitatori din țară, în
special, dar și din stră inătate. S-au diversificat programele care prev ăd servicii în zona rural ă,
acordându-se o aten ție special ă programelor pentru tineret. Ca rezultat al acestui program, turismul
rural a cunoscut o dinamic ă sporită , mai ales în ultimii trei ani. În cadrul acestui program, serviciile
turistice au avut pre țuri avantajoase, iar turi știi au beneficiat de ghizi care au prezentat o serie de
aspecte specifice z onei rurale române ști. În acela și timp, atât turi știi români cât și stră ini au avut
posibilitatea s ă cunoască tradițiile arhitecturale și modul în care s-a dezv oltat satul românesc.
5. Programul „Steagul albastru”. Acest program a fost introdus în România ca un simbol
al recunoaș terii interna ționale a calităț ii stațiunilor române ști de pe malul M ării Negre. În anul
2005, au fost realizate programe în șase staț iuni ce au cuprins salba de la Mamaia și Neptun pân ă la
stațiunea Olimp. În acest program s-a implicat și organiza ția nonguvernamental ă „Fundația pentru
educaț ia mediului”.
6. Programul „Q” a fost introdus ca un simbol al calit ății, așa cum se practic ă în Spania,
Franța, Elveția, fiind solicitat de turi ști. Acest program urm ărește asigurarea calit ății turismului, în
concordan ță cu acest program stabilindu-se anumite standarde na ționale pentru serv iciile hoteliere,
care vor fi aprobate prin deciz ii guvernamentale, urmând a se desf ășura și o campanie în care vor fi
implicați agenții comerciali și de turism. Ca rezultat al acestui program, se preconizeaz ă creșterea
calității serviciilor turistice precum și îmbunătățirea, pe termen lung, a imaginii firmelor române ști.
7. Programul pentru turi știi cu venituri mici . S-a dezvoltat un program social, acesta
fiind adresat în special pensionarilor, studen ților și elevilor, precum și salariaților cu venituri mici,
numărul persoanelor care au beneficiat în 2005 de astfel de servicii fiind mai mare decât în
perioadele anterioare, dup ă cum s-a ar ătat anterior, acesta fiind de aproximativ 75.000 de persoane.
8. Programul „Dracula Parc” a fost ini țiat în anul 2000 și este cel mai costisitor program
de până acum lansat de minister, acesta fiind ev aluat la aproximativ 31,5 mil. dolari, pân ă în anul
2002 fiind strân și doar trei milioane de dolari, print-o emisiune unor ac țiuni. Până în acest moment,
lucrările la acest proiect nu sunt începute datorit ă unor aprecieri rezervate din partea unei
importante firme de consultan ță din România, că reia i s-a încredin țat realizarea studiului de
fezabilitate al parcului. Totu și, programul a avut un oarecare efect, respectiv turiș tii străini care au
venit în România ș i-au exprimat dorin ța de a vizita și locurile istorice pe unde se presupune c ă ar fi
trecut Dracula.
9. „România, mereu surprinz ătoare” . Acest program este unul promo țional și se
adresează pieței turistice, conducînd la diversificarea posibilit ăților de cunoa ștere a ofertei turistice
românești, vizând în principal turiș ti din Germania, Olanda, Austria sau Țările Scandinave.

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
49
Pornind de la faptul c ă țări cu care suntem în competi ție turistic ă au alocat sume importante
bugetului promo țional (Bulgaria – 10 milioane de euro, Polonia – 11 milioane de euro, Ungaria 28
milioane de euro, Turcia 76 milioane de euro), s-a avut în vedere desf ășurarea unei campanii
publicitare agresive atât pe plan intern cât și pe paln interna țional. Televiziunea, ca principal mijloc
media, a participat mai activ la prezentarea unor aspecte turistice.
În domeniul serviciilor turistice, s-a ac ționat pentru includerea Româ niei în cadrul ghidului
Euro Travel Guide, țara noastr ă beneficiind de 48 de pagini în care se arat ă structura sta țiunilor
turistice, istoricul acestora, turismul rural, gastronomia, vinurile române ști precum și o serie de
informații hoteliere. Acest ghid este distribuit în peste 45 de țări, fiind citit de peste 5 mil. de
persoane. Este publicat în trei limbi de circula ție interna țională (engleză , franceză , germană) și are
o prezentare grafic ă deosebită. În anul 2005, cu ocazia particip ării la târguri interna ționale, s-au
editat peste 590.000 de broș uri cu 11.200 de titluri, s-au difizat CD-uri, filme public itare etc., toate
acestea contribuind la o mai bun ă propagandă și prezentare a serviciilor turistice române ști.
10. Info-turism Program. În fiecare re ședință de județ , stațiune sau zon ă turistică s-au
creat centre de informare turistic ă, prin care se preconizeaz ă creșterea gradului de cunoa ștere a
frumuseților țării noastre, și, în plus, a sporit num ărul de vizitatori în sta țiunile române ști.
11. Programul de reabilitare a cazinourilor existente. În cadrul acestui program s-au
reintegrat în domeniul turistic o serie de sta țiuni cu un pitoresc arhitectural deosebit. Printre acestea
s-au situat Sinaia, Constan ța, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Herculane, care au fost integrate în
lanțul interna țional de cazinouri. Ca rezulta t al acestui program, a crescut clientela, care a
determinat un num ăr important de vizitatori ce au apreciat condi țiile existente și au contribuit, prin
încasări, la obținerea unor venituri importante.
12. Schimbarea sistemului de taxare în hoteluri și restaurante pentru persoanele cu
venituri reduse. Având în vedere valoarea redus ă a contribu ției statului la dezvoltarea sta țiunilor
turistice, precum și preocuparea de a combate evaziunea fiscal ă, un nou sistem de taxare va fi
elaborat de Ministerul Transporturilor, Construc țiilor și Turismului în colaborare cu Ministerul
Finanțelor Publice și acesta se va referi la unit ățile turistice non-profit. Ca efect, a crescut și vor mai
crește veniturile la bugetul statului prin aceea c ă se vor încasa taxe adi ționale.29

29 C. Angheleche, România – 2006, Starea economic ă înaintea ader ării, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005, pg.325

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
50
1.4.3. Analiza SWOT a turismului românesc (perioada 2005/2006)
I. Puncte forte
– relief variat propice practic ării turismului;
– climat temperat continen tal favorabil petrecerii vacan țelor;
– rețea hidrografic ă bogată în ape de suprafață ș i subterane (cu ef ecte terapeutice);
– vegetația și fauna permit dezvoltarea dife ritelor forme de turism (vân ătoare, pescuit);
– obiective naturale (cu valoare peisagistic ă sau resurse balneoclimaterice) și antropice
(vestigii arheologice, monumente istorice, de art ă și arhitectur ă, mânâstiri, precum ș i elemente de
tradiție popular ă);
– număr relativ mare de unit ăți turistice ( 4226 , din care 993 hoteluri și 716 vile, 1553
pensiuni);
– unități turistice cu diferite gr ade de confort ( 5*- 0,33%; 4*- 5,18%; 3*- 19,64%; 2*-
42,12%; 1*- 24,37%);
– demararea procesului de renovare și modernizare a unit ăților turistice;
– elaborarea strategiei de turism pe termen lung, în care se pune accent pe avantajele
competitive ale României: litoralul, turismul balnear, cel cultural și montan;
– derularea unor programe speciale de tipul „Vacanț e la ț ară”, „O săptămână la mare”, „O
săptămână de refacere” etc., cu scopul de a facilita practicarea turismului a cât mai multor categorii
de persoane dar și intensificare activit ății turistice din diferite sectoare, în special în perioadele de
extrasezon;
– nivel relativ ridicat de privatizare în turism (83,19%), în 2005.
II. Puncte slabe
– infrastructura general ă, căile de comunica ție și mijloacele de transport nu se ridic ă la
nivelul țărilor U.E.
– unităț i turistice învechite (majoritatea fiind construite în perioada 1965-1980), ceea ce
conduce la condi ții necorespunz ătoare de cazare a turi știlor, datorit ă gradului avansat de uzură
fizică;
– dotările pentru agrement foarte restrânse;
– raportul calitate/pre ț necorespunz ător;
– personal neinstruit, lipsit de profesionalism și amabilitate fa ță de turist;
– ponderea relativ sc ăzută a sectorului turistic din PIB (în anul 2005 era de 2,12% PIB, fa ță
de Bulgaria cu peste 5% PIB);
– reducerea numarului de sosiri vizitatori str ăini în România în 2005 fa ță de 2004 (5.839.374
față de 6.600.115), concomitent cu cre șterea num ărului plec ărilor vizitatorilor români în str ăinătate
(7.139.823 fa ță de 6.972.043);
– balanța de plăț i în turism negativ ă în 2006 (credit: 1034 mil euro, debit: 1035 mil. euro,
net: -1), fa ță de anul 2005 cand a fost un excedent de 102 mil. euro.
– România este printre pu ținele țări cu ieș ire la mare f ără turism maritim;

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
51
– instabilitate institu țională care a f ăcut ca Ministerul Turismului s ă se transforme în
autoritate, organism etc.
– fiscalitate excesiv ă reprezentat ă printr-o serie de impozite locale și centrale;
– buget mic de promovare de 3,0 mil. euro (2006), mai pu țin decât în anul 2005 (3,7 mil.
euro); față de Bulgaria cu 10 mil., Cehia cu 8 mil., Polonia cu 11 mil.).

III. Oportunit ăți
– integrarea României în Uniunea European ă, la 1 ianuarie 2007.
– expansiunea turismului spre sud-estul Europei dup ă 11 septembrie 2001;
– România este perceput ă drept o destina ție sigură;
– îmbunătățirea, la sf ărșitul anului 2005, a condi țiilor de circula ție în spațiul Schengen a
turiștilor români prin reducerea sumei de la 1 00 euro/zi la 30 euro/zi, la care se adaug ă 150 euro
cheltuielile de transport la întoarcerea în țară;
– elaborarea unui proiect de lege pentru introducerea (din 2006) a tichetelor de vacan ță
pentru angaja ți;
– organizarea/participarea la târguri interne si înterna ționale, festivaluri și burse de turism;
– creșterea interesului general pentru agroturism și eco-turism;
– menținerea cotei de 9% TVA pentru serviciile de cazare (se preconiza c ă în 2006, aceasta
va fi de 22%, ceea ce ar fi condus la cre șteri mari de tarife);
– Internetul – în 2005 erau 1.115 site-uri de turism înscrise pe www. trafic.ro
– mari operatori de turism sunt interesa ți în privatizarea de active în România (TUI în
Mamaia și Thomas Cook în Neptun-Olimp);
– aprecierea monedei euro în rapor t cu dolarul american (în 2006 fa ță de 2005).

IV. Amenin țări
– concuren ții: Turcia, Grecia, Bulgaria, Ungaria au un program eficient de dezvoltare
turistică ce prevede o serie de facilităț i fiscale și promovare coerent ă din partea statului;
– lipsa marilor investitori interna ționali din turismul authton (propor ția investitorilor str ăini
este de sub 5%);
– factorii poluan ți cu repercursiuni asupra tu rismului din anumite zone.

Un scurt comentariu al celor enumerate, ar trebui f ăcut asupra punctelor forte , care pe
lângă potențialul turistic al țării noastre (natural și antropic ), precum și dotă rile existente, care au
intrat într-un proces de modernizare neap ărat necesar datorit ă gradului ridicat de uzur ă, poate cel
mai important aspect este întocmirea la nivelul Autorit ății Naționale pentru Turism, a Strategiei
pentru relansarea ș i dezvoltarea turismului românesc dândui-se forma unui unui proiect de lege
pentru a nu mai interveni schimb ări pe termen mediu și lung, în func ție de alternan ța la putere.
Două dintre aspectele avute în vedere prin aceast ă strategie sunt controlul (standardelor de
confort) și promovare (pentru o serie de obiective turistice existente ce urmeaz ă a fi reamenajate),
acestea constituind dou ă puncte slabe ale turismului românesc. De asemenea, tot aici, pe lâng ă

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
52
personalul insuficient pregătit care lucreaz ă în turism și tarifele mari ce se practic ă, de multe ori
neregăsindu-se în nivelul presta ției (în 2005 pre țul vacanțelor pe litoral au crescut cu 10%), o
problemă important ă dar, totodat ă și greu de rezolvat, este fiscalitatea ridicat ă (Legea 27/1994 care
a stabilit taxa de 1% pe valoarea de inventar a cl ădirilor se percepe la fel pentru toate sta țiunile,
inclusiv pentru cele sezoniere care funcț ionează doar câteva luni pe an, iar impozitul pe profit de
25% se consider ă de cei care au afaceri în turism, foarte mare).

După 11 septembrie 2001, se înregistreaz ă o reorientare a circula ției turistice spre Europa,
fapt ce a determinat Bulgaria să investeasc ă în promovare 10 mil. dolari ia r în Turcia veniturile din
turism au fost în 2005 de 18 ml d. dolari, acestea reprezentând oportunit ăți turistice pentru aceste
țări. România, care de asemenea este perceput ă ca o destina ție sigură, necesită alocarea unui buget
corespunz ător pentru promovare, doar astfel atr ăgând tot mai mul ți turiști, care, în caz contrar, vor
alege destina ții din țările vecine României, care ne sunt concuren ți puternici, dar care au programe
clare de dezvoltare și relansare a turismului, cum este cazu l Turciei, Bulgariei, Greciei, situa ție care
„amenință” în mod indirect și involuntar turismul românesc interna țional.

Un aspect care prezint ă interes în analiza turismului românesc (înregistrat la puncte forte ),
îl reprezint ă programele speciale ini țiate de autoritatea central ă în turism, cunoscute sub denumirea
de „turism social”, care se desf ășoară de câțiva ani și care s-au men ținut, indiferent de alternan ța la
putere sau de modul de organizare a instituț iei centrale (minister, autoritate etc). Această formă de
turism, de și contestat ă de unii pe motiv c ă turismul românesc nu este suficient de dezvoltat să
suporte asemenea facilit ăți pentru anumite categorii de persoane, a fost și continuă să fie agreată de
o serie de turiș ti, care în altă situație nu ar putea beneficia de o vacan ță pe an. Programele „Vacan țe
la țară”, „O săptămână la mare”, „O s ăptămână de refacere”, „S ănătatea pentru to ți” etc., au o dubl ă
utilitate:
– pe de o parte înlesnesc accesul la sejururile turistice a cât ma i multor persoane (mai ales a
celor cu venituri medii și mici, cum ar fi pensionarii, elevii, studen ții etc.), care în final ajut ă la
refacerea st ării de să nătate a popula ției;
– iar pe alt ă parte, turismul social asigur ă intensificarea circula ției turistice interne prin
reducerea efectelor sezonalit ății (în cazul programului „O s ăptămână la mare” care se desf ășoară și
în perioada de început și sfârșit de sezon, prelung indu-l), folosirea spaț iilor de cazare și a bazelor de
tratament pe tot parcursul anului („O s ăptămînă de refacere” și „Sănătatea pentru toț i”), precum și
promovarea și încurajarea practic ării așa-numitului „turism verde” (eco-turism sau turism rural,
prin programul „Vacan țe la ț ară”).
Având în vedere atât avantajele la nivel general prin prelungirea duratei anuale de
exploatare a echipamentelor turistice și, pe termen lung, creș terea productivit ății muncii, prin
redarea echilibrului fizic, nervos ș i psihologic a popula ției, cât și la nivel individual , prin accesul
la turism a unei clientele cu slab ă capacitate de cheltuială individual ă, dar enorm ă prin masa ei ,
toate acestea conduc, la necesitatea continu ării programelor speciale de turism.

Impactul economic al turismului în contextul românesc actual
53
În paralel cu necesitatea continu ării și chiar a dezvolt ării acestor programe, trebuie avute în
vedere și organizarea, distribuirea și promovarea acestor programe, astfel încât ele s ă ajungă într-un
mod cât mai simplu, exact la cei care au nevoie de ele. Aceast ă promovare se poate realiza, printre
altele, și prin atragerea cât mai multor agen ții de turism (eventual printr-un comision mai mare,
acum acesta este de 7%) în programul de dezvoltare a „turismului social”.

Turismul social – implica ții și tendințe
54
Capitolul 2
Turismul social – implica ții și tendințe
2.1. Ridicarea calit ății vieții prin turism social– deviz ă a unei
dezvoltă ri durabile

Turismul a devenit un sector dina mic, atât în economia mondial ă, cât și în țările în curs de
dezvoltare, dezvoltarea acestuia f ăcându-se concomitent cu dezvoltarea altor sectoare, ceea ce
conduce la crearea de noi locuri de munc ă, deci asigur ă un anumit nivel de trai și, în final, cre șterea
calității vieții. Însă, această dezvoltare a turismului nu trebuie s ă aducă prejudicii mediului sau
dezvoltării culturale și sociale a țării, de aceea, turism ul, ca activitate economic ă, trebuie s ă se
racordeze la conceptul de dezvoltare durabil ă, fiind o activitate dependentă de resursele naturii și de
moștenirea cultural ă a fiecărei societăți care vinde aceste resurse (prelucrate sau nu).
2.1.1. Con ținutul și particularit ățile turismului social
Țările din Comunitatea European ă, în cadrul Seminarului European de la Calvia (Mallorca)
din 16-17 noiembrie 1995 dedicat turismului social , s-au arătat interesate s ă elaboreze o cart ă
comună pentru acest tip de turism, pentru a contribui la reducerea diferen țelor de dezvoltare între
anumite regiuni europene și, în consecin ță, la cre șterea calit ății vieții oamenilor din zonele
respective , ca alternativ ă a unor activit ăți economice intrate în declin.
Un an mai târziu, la întrunirea Adun ării Generale și a Congresului BITS (Biroul
Internațional de Turism Social) de la Montreal din 9-15 septembrie 1996, tema principal ă dezbătută
a fost, de asemenea, turismul social, demonstrând c ă aceasta este forma cea mai accesibil ă, (uneori
chiar singura) pentru foarte multe segmenteale popula ției.
Din punct de vedere al con ținutului, turismul social este definit, potrivit statutului BITS, ca
„un ansamblu de raporturi ș i fenomene ce rezult ă din participarea la turism (c ălătorie) a unor
categorii sociale cu venituri modeste, participare posibil ă sau facilitat ă datorită unor măsuri
având caracter social bine definit”.
Profesorul L. Desqlanques define ște această activitate de turism social ca un ansamblu de
acțiuni vizând dezvoltarea turismul ui în cadrul categoriilor so cio-profesionale cu venituri
restrânse, iar dacă se face referire la defini ția dată de speciali știi români, conform că reia turismul
social reprezint ă o formă a turismului pentru mase, practicată de clasele sociale cu posibilit ăți
financiare relativ limitate, form ă care se manifestă ca turism familial sau turism pentru to ți, se
observă că toate definiț iile scot în eviden ță concentrarea aces tei forme de turism pe un anumit
segment al popula ției, facilitând accesul la produsul turistic.
Analizând diferiț i termeni utiliza ți în legătură cu activitatea de turism ( turism de masă –
participarea unui larg num ăr de oameni la aceast ă activitate, o tendin ță cu caracter de generalizare
în societatea de azi; turism popular – ce denot ă activități turistice cu o larg ă audiență la public,

Turismul social – implica ții și tendințe
55
datorită actractivit ății și originalit ății lor etc.), profesorii englezi A.J.Bukart și S. Medlik descriu
turismul social ca pe o activitate diferit ă de turismul de mas ă sau de turismul popular, ocupându-se
în mod specific cu participarea la turism a categoriilor sociale cu mijloace materiale limitate,
incluzând m ăsuri de încurajare a acestei particip ări și a o face posibil ă.
Turismul social, conceput în spiritul cerin țelor asigurării accesului la vacan ță pentru
categorii cât mai largi ale popula ției și respectă rii dreptului la c ălătorie al individului, este
stimulat și încurajat prin politica general ă de dezvoltare a turi smului la nivelul fiec ărei țări, prin
crearea unor organisme specializate în domeniu. Este vorba, între altele, de BITS, fondat în 1963 la
Bruxelles, care î și concentreaz ă eforturile în direc ția promov ării turismului în rândul categoriilor
speciale (din punct de vedere al ve nitului, statutului, vârstei).
Ca forme de manifestare , turismul social este constituit, în principal, din: turism de
tratament și cură balneo-medical ă, de tineret, c ălătorii de studii, tabere școlare, unele forme ale
turismului de odihn ă etc., din acest punct de vedere fiind dificil ă o demarcaț ie clară față de alte
forme de turism.
Din punct de vedere istoric, pe plan internaț ional primele manifest ări ale turismului social
se înregistreaz ă în Franț a, unde sunt fondate primele colonii de vacan ță, care, în ajunul primului
război mondial, însumau peste 100.000 de locuri. În acest context, Fran ța se remarc ă prin faptul c ă
organizațiile de turism social au ocupat întotdeauna un rol important în turi smul de ansamblu al
țării, mai ales dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial (acestea de țin numeroase echipamente turistice,
apoximativ 8% din capacitatea na țională).
Dac ă se face referire la țări din afara continentului european, în Columbia , de exemplu,
primele forme de turism social s-au înregistrat înc ă din anul 1949, când au fost emise o serie de legi
care facilitau accesul familiilor cu venituri modeste la c ălătorii de vacan ță (de acest aspect
ocupându-se guvernul). În anii ‘60 s-a eleborat chiar un program de turism social prin care s-au
creat parcuri de petrecere a ti mpului liber (leisure parks) și centre de vacan ță. În momentul de fa ță,
turismul social ocup ă un loc important în cadrul turismul ui columbian, beneficiind de aceast ă formă
de turism, mai mult de 6 milioane de persoane.
În Brazilia, turismul social a luat fiin ță prin Serviciile de Comerț Social (SESC) care este
parte a Confedera ției Naț ionale Comerciale, creată în 1946 la un ordin guvernamental, pentru a
asigura “bun ăstarea social ă comercian ților și familiilor lor”. SESC are reprezentan ți în toate statele
Braziliei și este finan țat prin contribu ția obligatorie a membrilor SESC. Prima ini țiativă în acest
domeniu a fost în anul 1948, la Sa o Paulo prin crearea unui sat de vacan ță pe litoral. În prezent sunt
140 de astfel de locuri în oraș e ca Rio de Janeiro, Salvador etc., majoritatea fiind totu și în Sao
Paulo.
Referitor la evoluția statutului acestei forme de turism, “adresate tuturor”, începe la
sfârșitul celui de al doilea r ăzboi mondial, con știentizarea nevoilor popula țiilor în materie de
vacanțe și de timp liber va da na ștere, în întrega lume dar mai ales în Europa, la numeroase
asociații, organiza ții sindicaliste, mi șcări familiale sau de tineret, organiza ții confesionale sau laice.
Pe măsura descoperirii de noi nevoi, parteneri din ce în ce mai diver și vor participa la dezvoltarea
turismului social: asocia ții fără scop lucrativ, comitete de antrepriz ă, municipalit ăți, case de aloca ții

Turismul social – implica ții și tendințe
56
familiale, case de pensie, mi șcări de tineret, sindicate, cooperative, organiza ții agricole și rurale,
diverse administra ții. Acestea au sim țit rapid nevoia de a se regrupa și de a forma o federa ție la
nivel național, apoi la nivel internaț ional, accelerând astfel o miș care ce se formase încă de la
începutul secolului și care se fonda în prezent pe princi pii înscrise în diverse instrumente
internaționale, precum Declara ția Universal ă a Drepturilor Omului, sa u instrumente regionale,
precum Charta Socială European ă.
Primele federa ții interna ționale s-au constituit în jurul unei activit ăți. Este exemplul
Federației Interna ționale de Camping și Caravaning (FICC), al c ărei sediu este la Bruxelles și care
grupează 56 de federa ții și cluburi din 32 de țări. Bazele acestei federa ții au fost puse în cadrul
Întrunirii de la Saxenheim, în Olanda, în 1932, la ini țiativa Clubului de Camping al Marii Britanii.
În anul 1933 federa ția cuprindea 16 cluburi din 7 țări.
După 1950 s-au constituit adev ăratele Federa ții de Turism Social. Acestea au fost la început
Federația Interna țională a Organismelor de Turism Social și Federația Interna țională a Birourilor
de Călătorie pentru Tineret. Prima, a c ărei siglă era IFPTO, dup ă denumirea în englez ă:
International Federation of Popular Travel Organizations, a fost creată la Helsinki în 1950, având
sediul la Bruxelles. Rolul s ău era de a coordona munca întreprinsă de asocia ții din 20 de țări
membre, de a le reprezenta pe plan interna țional și de a organiza c ălătorii de studiu ș i schimburi
între membrii asocia țiilor. Conferin ța sa avea loc la fiecare doi ani. De fapt, ea era influen țată de
către organiza țiile provenite din marile centre sindicale social-democratice din Suedia (Lands
Organisationen – LO) și din Germania (DeutsherGewer Kschafts Bund – DGB) care apar țin de CISL
(Confédération Internationale de s Syndicats Libres – Confedera ția Internaț ională a Sindicatelor
Libere). Dup ă 1980, aceast ă federație s-a lărgit mai departe de Europa: Coop Travel-USA,
Vacances Famillie de Quebec Histours și Coop Travel Service-Japan.
Cea de a doua Federa ție, FIYTO ( Federation of Internati onal Youth Travel Organization), a
traversat o istorie lung ă și fascinantă de la întrunirea inaugural ă din septembrie 1950 ținută la
Cannes, în Fran ța. Cei 15 participan ți de atunci și-au propus ini țial să activeze la nivel european
dar, începând cu anul 1973, când Secretariatul s-a mutat la Copenhaga, FIYTO a devenit o
organizație globală și a început s ă își desfășoare conferin țele anuale și în afara Europei. Ast ăzi
FYTO continuă să se dezvolte și are mai mult de 450 de membri din peste 80 de țări, recunoscut ă
drept important partener de c ătre OMT.
Misiunea principal ă FIYTO o reprezint ă promovarea c ălătoriilor interna ționale ale tinerilor.
Printre principiile recunoscute de Federa ție sunt: democra ția, libertatea, drepturile omului și
respectul fa ță de natură. Sunt interzise propaganda politic ă sau religioas ă precum și discriminarea
de orice fel: etnic ă, rasială, de sex sau religie.
În 1956, 17 organiza ții și servicii na ționale ale timpului libe r din Europa Occidental ă au
decis să creeze la Bruxelles Federația Interna țională a Turismului Social , cu rolul de a efectua
studii comune asupra problemei privind turismul so cial. Pentru a încuraja activitatea cu caracter
turistic pentru tineri, s-a decis crearea în 1961 la Viena a Biroului Interna țional pentru Turismul și
Mobilitatea Tinerilor (BITEJ – Bureau International pour le Tourisme et les Echanges de la
Jeunesse), cu sediul la Budapesta. Membrii s ăi erau asociațiile naț ionale care se ocupau de turism și

Turismul social – implica ții și tendințe
57
de schimburile dintre tineri în aproape 30 de țări. Deviza sa era: “Turismul, pa șaport pentru pace și
prietenie”.
În fine, Federa ția Mondial ă a Sindicatelor (WFTU – The World Federation of Trade
Unions), fondat ă la Paris pe 3 octombrie 1945, a creat în interiorul s ău un Comitet Sindical
Internațional al Turismului Social ș i al Timpului Liber. Acesta a adoptat, în cadrul unui Congres
Sindical Mondial, ținut în 1973 la Varna, o rezolu ție esenț ială asupra turismului social ș i al timpului
liber, fixând urm ătoarele obiective:
ƒ reducerea timpului de lucru și obținerea de timp liber și de concedii pl ătite în
vederea relax ării/destinderii, repaosului și recuperării forțelor, precum și măsuri
privind crearea condi țiilor materiale necesare îndeplinirii acestor obiective,
ƒ amenajarea teritoriului pe baza unei concep ții globale cu scopul de a preveni
degradarea mediului natural,
ƒ dezvoltarea pe plan na țional și internațional a legă turilor de cooperare cu
organizațiile care practic ă activități de turism, de timp liber și cultură cu final
nonlucrativ,
ƒ promovarea turismului pentru tineri și pentru vârsta a III-a,
ƒ obținerea de mijloace și facilități necesare num ărului mare de lucr ători care
urmează stagii și sesiuni de formare pentru a deveni gestionari și organizatori în
realizarea vacan țelor colective.
Aceste mi șcări au avut îns ă un răsunet limitat. F ără îndoială, turismul social era deja studiat:
nu mai pu țin de trei mari congrese interna ționale ale turismului social au avut loc, pr imul în 1956 la
Berna, al doilea în 1959 la Viena și al treilea în 1962 la Milano. Dar se sim țea lipsa unui forum
internaționl. De aceea pe 7 iunie 1963 a fost fondat Biroul Interna țional al Turismului Social
(BITS), la Bruxelles, de c ătre Arthur Haulot.
BITS este o organiza ție interna țională nonprofit creat ă pentru a promova accesul unui
număr cât mai mare la vacan țe și turism și pentru a încuraja crearea mijloacelor necesare
implement ării acestui obiectiv al ături de cei care împ ărtășesc aceast ă responsabilitate: Statele,
operatorii și actorii sociali.
Acțiunile BITS i-au forma:
– difuzării informa țiilor prin intermediul website-ului www.bits-int.org , a revistei
trimestriale “ Le Tourisme Social Dans Le Monde” , și printr-un buletin informativ electronic, lunar;
– participării la cercet ări, proiecte de cooperare și misiuni de expertiz ă;
– organizării Congresului Mondial o dat ă la fiecare 2 ani;
– organizării de seminarii ș i workshop-uri menite s ă stimuleze oportunit ățile de afaceri între
membri și parteneri.
BITS este membru OMT (Organiza ția Mondial ă a Turismului), FIYTO (Federa ția
Internațională a Organiza țiilor de Turism pentru Tineret) și colaboreaz ă cu UNESCO (Organiza ția
Educațională, Științifică și Cultural ă a Națiunilor Unite). De asemenea are încheiate parteneriate cu
IAST (Asocia ția Interna țională pentru Turism Social) și TICA (Asocia ția Inernaț ională a
Cooperativelor de Turism).

Turismul social – implica ții și tendințe
58
Printre membrii BITS se num ără organiza ții publice și private, organiza ții cu scop lucrativ
și organiza ții nonprofit, precum și asociații de turism, centre de vacan ță, hosteluri pentru tineret,
agenții și operatori, uniuni de comer ț, cooperative, ONG-uri, institu ții de training și organiza ții
turistice oficiale, to ți exercitând o activitate în be neficiul turismului social.30
Din punct de vedere al rentabilit ății industriei turistice , în ansamblu, turismul social poate
avea atât rol de echilibru cât și compensator. Evolu ția turismului european din ultimii ani relev ă
diminuarea drastic ă a puterii de cump ărare individual ă, specific ă pentru categoriile sociale
“tradiț ionale”- defavorizate. Turismul social ofer ă posibilitatea unei compensa ții apreciabile pentru
că reprezint ă accesul la turism al unei clientele cu slab ă capacitate de cheltuial ă individual ă, dar
foarte mare prin masa ei. Transporturile și hotelăria medie (categorii de confort mai reduse) pot
găsi sprijin în aceast ă formă de turism, prin prelungirea dur atei anuale de exploatare a
echipamentelor sale.
De asemenea, prin asigurarea unei perioade anuale de odihn ă și recuperare, se red ă
echilibrul fizic, nervos și psihologic popula ției (în special celei ac tive, cu efecte asupra
producticit ății muncii).31
Astfel abordat, turismul social întrune ște caracteristici le turismului în general sau ale
oricărei alte forme de c ălătorie, particularizându-se prin:
– categoria de consumatori c ărora se adreseaz ă;
– modul în care sunt finan țate vacanțele.
Destinatarii acestui gen de turi sm sunt categoriile de popula ție cu mijloace financiare
reduse, reprezentate de cei cu venitu ri situate la nivelul minim pe ec onomie sau cu statut social care
atestă acest lucru: pensionari, șomeri, elevi și studenți, lucră tori în agricultur ă etc. În privin ța
posibilităților de călătorie, acestea sunt asigurate – par țial sau integral – prin subven ții acordate de
societate prin organismele de protec ție socială sau diverse alte organiza ții: case de asigură ri sociale,
case de ajutor reciproc ale pe nsionarilor, si ndicate, organiza ții de tineret, fundaț ii, precum și prin
facilităț i de plată oferite de agen ții economici din turism (reduceri de tarife, nivele inferioare ale
comisionului).
Aceste trăsături ale turismului social au condus la o cre ștere sensibil ă a cererii de vacan țe,
ceea ce a generat, nu de pu ține ori, confundarea acestuia cu turismul de mas ă.
Există câteva aspecte care caracterizeaz ă industria turismului social și care acționează ca
niște concepte de care va trebui s ă se țină seama în elaborarea oric ărei strategii de dezvoltare a
acestei forme de turism:
– turismul social nu are o structură omogenă, nici din punct de vedere al ofertei, dar nici al
cererii, în majoritatea țărilor;
– cererea turistic ă are o evolu ție foarte fluctuant ă, chiar în țările cu o veche tradi ție în
această formă de turism, fiind necesar ă o ofertă bine structurat ă.

30 Robert Lanquard, Yves Raynouard, Le tourisme social et associatif , Colecția Que sais-je?, Ed. Presses Universitaires
de France, 1995, pg. 24
31 I. Ionescu, op. cit. pg. 181

Turismul social – implica ții și tendințe
59
De asemenea, o serie de caracteristici distinctive ale turismului social trebuie avute în
vedere în organizarea activit ății acestei forme de turism:
– amenajări comune – în satele de vacan ță, centre, etc. multe facilit ăți sunt de natur ă
comună – de exemplu sala de mese, camerele pentru televizor ș i dormitoarele. Activit ățile de
agrement tind de asemenea să fie planificate pentru grupuri de turi ști.
Inițial, acest accent pe comun – drept opus individualului – avea două obiective: reducerea
costurilor și crearea unui sentiment de solid aritate de grup printre clien ți. Mai recent, acest caracter
s-a restrâns întrucât facilit ățile turismului social ră spund și dorințelor clien ților în că utare de
intimitate și independen ță. De accea se observ ă o tendință în creș tere de echipare a camerelor din
centrele de vacan ță, de exemplu, cu facilităț i individuale de preparare a hranei.
– activități – majoritatea vacan țelor și sejururilor de turism social ofer ă o diversitate de
activități, conduse de un organi zator sau animator. De și astă zi aceasta este o caracteristic ă și a
anumitor pachete turistice comerciale, diferen ța constă în faptul că în turismul social aceste
activități reprezint ă o parte esen țială a pachetului și nu sunt pl ătite în plus.
– sensibilitate fa ță de mediu – reprezentând o form ă timpurie de turism responsabil ,
turismul social a fost caracterizat drep t respectând mediul local, atât natural cât și uman. Clă dirile
sunt construite în armonie cu împrejurimile, utilizând materiale și stiluri arhitectonice locale, se fac
eforturi pentru a integra vizitatorii printre locuito rii zonei, de exemplu prin vizite la atelierele
meșteșugărești locale și se acordă o atenție special ă preluării de către comunităț ile locale a
beneficiilor de pe urma fluxului de turi ști, materializate în locuri de munc ă, afaceri pentru
magazinele locale, etc.
În general, sectorul comercial a adoptat rapid multe metode de lucru și caracteristici ale
turismului social. În multe privin țe, asociațiile care ofereau vacan țe subvenționate membrilor lor, la
începuturile turismului social, au fost ni ște pionieri. Acestea au intro dus în industria turismului
multe structuri care acum sunt luate de bune în s ectorul comercial, dar care, acum 40 de ani erau
practic necunoscute.
Rolul inovativ al asocia țiilor de turism social este subliniat de autorii francezi Pasqualini și
Jacquel în cartea lor Tourismes , în care dau trei exemple de acest gen:
1. Centre și sate de vacan ță: satele de vacan ță construite de c ătre primele asocia ții de turism
social din Europa, au desc his calea noilor formule tip club de mare succes, exemplar reprezentate
de compania francez ă Club Méditerranée. Club Med ș i-a început existen ța ca organiza ție non profit
de turism social.
2. Vânzări directe : asociațiile de turism social au fost primele care au utilizat metoda
vânzării vacanțelor către public deoarece, în țări precum Fran ța, conform legisla ției, fiind asocia ții
și nu tour operatori, nu puteau s ă utilizeze re țeaua agen țiilor de turism pentru a- și vinde produsele.
Asociațiile erau deci obligate șă își formeze propria pia ță de desfacere pentru a- și vinde programele
de vacanțe și călătorii.
3. Activități: furnizarea de activit ăți organizate pentru clien ți își are de asemenea originile în
mișcarea turismului social. Acum o tr ăsătură obișnuită a centrelor de vacan ță și a vacanțelor de tip

Turismul social – implica ții și tendințe
60
club, activit ățile organizate erau oferite la început ca element esen țial al satelor de vacan ță de
turism social.
Conform principiilor el aborate de BITS, această formă de turism face parte din dreptul
universal de recreere și odihnă turistic ă pentru un num ăr cât mai mare de persoane și se
traduce prin:
– turismul social realizat de în treaga societate pentru aproape to ți membrii ei;
– turismul social ca element esen țial în procesul cvasicontinuu de amenajare a teritoriului;
– turismul social reprezint ă o pârghie esen țială în dezvoltarea socio-economic ă a oricărei
regiuni;
– turismul social are un statut de partener esen țial în programele de dezvoltare mondial ă.
Trebuie totuș i amintite aici și o serie de elemente care pot influen ța în mod negativ
dezvoltarea turismului social, a activit ăților turistice care se includ aici, cum sunt:
– obstacolul psihologic , când poten țialii clienți refuză să-și facă concediul în extrasezon;
– obstacolul familial , determinat de faptul c ă un procent important dintre turi ști sunt
familiști, avănd copii de vârst ă școlară și care nu- și pot lua concedii decât în perioada vacan ței
școlare;
– obstacolul tehnic , legat de marile întreprinderi care în perioada de sezon ar trebui să -și
închidă porțile pentru salaria ții care doresc s ă-și petreacă concediile în aceea și perioad ă cu
vacanțele școlare. Aceste aspecte pot fi remediate prin imbun ătățirea ofertei turistice din perioada
de extrasezon, realizarea unui acord între patronate și sindicate pentru reducerea în intensitate a
activității desfășurate, în perioada concediilor și vacanțelor, fracționarea vacan țelor pe toat ă durata
anului pentru a realiza o concordan ță între anul social ș i cel școlar.
2.1.2. Rela ția turism social – dezvoltare durabil ă
Așa cum s-a precizat deja, dezvoltarea durabil ă trebuie să permit ă o creștere a nivelului
de trai al oamenilor, cu accent deosebit asupra prosperit ății lumii s ărace, evitând, în acela și
timp, costurile asupra viitorului32, acesteia supunându-i-se și turismul, dând chiar na ștere unui
nou termen, și anume turism durabil , caracterizat, printr e altele, prin p ăstrarea calit ății mediului
ambiant, adaptare la caracteristicile vari ate ale mediului, prot ejarea mediul înconjur ător etc. Toate
aceste afirma ții se menț in și în cazul turismului social, acesta fiind parte integrant ă a turismului, în
general.
Înainte de a aborda turismul social din perspectiva dezvolt ării durabile, este bine a se trece
în revistă contribuția pe care acesta o are în economie, reu șind să consolideze echilibrul dat de
turism în acest domeniu. Îns ă, industria turistic ă poate juca un rol important în ansamblul
economic, numai în condiț iile unei rentabilit ăți proprii.
Turismul social poate interv eni aici ca element regulator și ca element compensator.
Evoluția turismului european din ultimii ani relev ă diminuarea drastic ă a puterii de cump ărare
individuală , specifică pentru categoriile sociale „tradi ționale” – defavorizate. Turismul social ofer ă

32 Sanda Simona- Echilibrul ecologic și dezvoltarea durabil ă, teză de doctorat, A.S.E. Bucure ști, 2001, pg. 73

Turismul social – implica ții și tendințe
61
posibilitatea unei compensa ții apreciabile pentru c ă reprezint ă accesul la turism al unei clientele cu
slabă capacitate de cheltuial ă individual ă, dar enorm ă prin masa ei.
Transporturile și hotelăria medie (de categorie medie) vor putea g ăsi în aceast ă masă
sprijinul compensatoriu reducerii resurselor tradi ționale.
Pe de alt ă parte, mult mai sensibil d ecât alte sectoare la condi țiile prețurilor, sectorul
turismului social este evident cel mai susceptibil s ă răspundă nevoii fundamentale a industriei
turistice de a prelungi durata anual ă de exploatare a echipamentelor sale.
Astfel, prin asigurarea unei perioade anuale de odihn ă completă și reparatorie, susceptibilă
de a reda echilibrul fizic, nervos și psihologic, se ajunge, în final, la creș terea productivit ății
muncii.
Văzut sub aspectul schimburilor interna ționale, turismul social reprezintă singura
oportunitate veritabilă oferită milioanelor de europeni, dac ă ne referim doar la continentul nostru,
de a învăța să cunoască și să respecte celelalte popoare ce constituie comunitatea lor.
În țările cu tradi ție, această formă de turism se adreseaz ă cu deosebire clasei mijlocii, fiind
un turism de grup (familie, membrii unei asocia ții, grupuri de tineri) care înlesneș te reuniunile de
tip socio-cultural prin asocia ții și organisme cu scop non-lucrativ (non-profit) și viața în comun
(pensiuni familiale, camping la ferm ă, sate de vacan ță). Se au în vedere veniturile categoriilor
socio-profesionale care prezint ă unele avantaje: salariu de conced iu, al treisprezecelea salariu,
prime trimestriale sau anuale, aloca ții de familie, unele ajutoare, elemente care permit realizarea
unui buget de vacan țe.
Privit sub acest aspect, turismul social de ține o dimensiune culturală și economic ă într-o
manieră dezinteresat ă care se traduce prin part iciparea segmentelor de turi ști la forme de vacan ță
activă (activităț i sportive, artistice, culturale) sau forme de recreere colectiv ă.
Revenind la abordarea din perspectiv ă durabil ă a turismului social , subordonarea se
conturează foarte clar dac ă amintim, pe de o parte, dimensiunile acesteia și pe de alt ă parte
principalele efecte pe care tu rismul social le produce.
Astfel, cele trei dimensiuni pr incipale ale acesteia am v ăzut că sunt cea economică , de care
depinde satisfacerea într-o m ăsură crescând ă a nevoilor umane, socială , cu efecte asupra calit ății
vieții și bunăstării individului și ecologică , în sensul prevenirii dezechilibrelor și asigură rii
condițiilor de compatibilitate dintre mediul creat de om și cel natural.
Totodată, eficiența turismului “care se vrea pentru to ți”, după cum l-au denumit unii
cercetători francezi (R. Lanquar și Y. Raynouard), se prezint ă, de asemeni, pe trei direc ții:
– în plan economic , rezultată din asigurarea unui grad sporit de ocupare a unit ăților
hoteliere pe o perioad ă mai lung ă de timp, asigurarea locurilor de munc ă, reducerea șomajului, ceea
ce permite angaja ților să acceadă la măsuri de protec ție socială;
– în plan social , permite antrenarea categ oriilor largi ale popula ției la petrecerea pl ăcută și
utilă a timpului liber, la stimularea practic ării turismului de c ătre tineret și de persoanele în vârst ă,
care contribuie, în final, la imbun ătățirea sănătății oamenilor. Toate acestea, al ături de cunoaș tere,
odihnă , recreere, men ținerea tonusului, dezv oltarea gustului pentru frumos etc. se pot estima prin

Turismul social – implica ții și tendințe
62
contribuția turismului social la ridicarea calit ății vieții. Eficien ța socială trebuie avută în vedere și
prin prisma reducerii ponderii celor care sunt atin și de incapacitate temporar ă de munc ă, prin
tratament și cură balneo-medical ă (la nivelul unui an calendaristic, s-a constatat c ă în medie, cca.
10 –11% din popula ția activă sunt atinse de incapacitate temporar ă de munc ă, din estim ările
Organizației Mondiale a S ănătății).
Efectul social al turi smului balnear, latură importantă a turismului social, este deosebit, mai
ales în etapa actuală , când, pe plan mondial, exist ă deja tendin ța de a înlocui, treptat, tratamentul
medicamentos cu cel prin factori naturali de cur ă, când turismul propriu-zis are o latur ă balneară, de
îngrijire a s ănătății.
– în plan ecologic , prin valorificarea, într-un mod ra țional, a mediului natural o perioad ă
mai mare din an (prin prelungirea activit ății turistice în extrasezon), ceea ce reclam ă măsuri sporite
de protejare și conservare a acestuia.
Se observ ă deci, similitudinea princi palelor domenii de referin ță ale dezvolt ării durabile,
căreia i se subordoneaz ă, prin efectele sale majore, tu rismul social, sintetizat, aceast ă paralelă s-ar
prezenta astfel:
Tabel 2.1 . – Justificarea rela ției dezvoltarea durabil ă – turism social
Dimensiuni/Plan Dezvoltarea durabil ă Turismul social
ECONOMIC – satisfacerea nevoilor umane – asigurarea locurilor de munc ă
SOCIAL – creșterea calităț ii vieții și
bunăstării individului – stimularea practic ării turismului
de către toate categoriile popula ției
– imbunătățirea sănătății oamenilor
ECOLOGIC -prevenirea dezechilibrelor
ecologice – valorificarea, într-un mod rațional, a mediului natural

2.1.3. Participarea turismului social la îmbunăt ățirea calității vieții din țara noastr ă
Rolul turismului în economie es te unanim recunoscut, la fel și efectele acestuia atât în plan
economic cât și social, îns ă, pentru o imagine complet ă asupra domeniului, trebuie men ționat faptul
că turismul și implicit, turismul social, nu doar influen țează ci este și influențat, la rândul s ău de o
serie de factori. De fapt, efectele directe sau indirecte ale turismului pe cele dou ă planuri se
concretizeaz ă în nivelul de trai al indi vidului, deci în calitatea vie ții acestuia, definit ă ca fiind
„măsură a realiz ării umane, a satisfacerii echilibrate și multilaterale a necesit ăților umane
reale, autentice care duc la împlinirea uman ă”.33

33 E. Zamfir- Incursiuni în universul uman , Ed. Albatros, Bucure ști, 1989, pg. 20

Turismul social – implica ții și tendințe

Fig. nr. 2.1 Complexitatea influenț elor dinspre ș i asupra turismului

Ca orice alt domeniu economic, turismul, ș i deci, implicit și turismul social ca parte
integrantă a lui, este conectat la dinamica economico-social ă a unei ță ri, evoluând sub inciden ța a
diferiț i factori (fig. 2.1), cel mai important fiind, în opinia majorit ății speciali știlor, veniturile
populației, care exprim ă la nivel sintetic, nivelul de dezvoltare economic ă și socială al unei țări.
Este cunoscut faptul c ă aceste venituri sunt destinate în primul rând satisfacerii unor nevoi
vitale (așa-numitul „consum obligatoriu”), având dimens iuni relativ constante, determinate de
caracterul cvasilimitat al ne voilor fiziologice, iar în al doilea rând disponibilit ățile bănești se
îndreaptă către satisfacerea unor cerin țe care asigură un anumit confort, și abia în ultim ă instanță
catre nevoile de petrecere a timpului liber (eventual activitate turistic ă). Pe măsură ce nivelul global
al venitului creș te, evident c ă partea destinat ă satisfacerii nevoilor secundare, devine mai mare și
opțiunea practic ării unei activit ăți turistice poate fi avută în vedere.
Procesul de urbanizare determin ă, la rândul să u, mutații în structura nevoilor popula ției,
influențând direct și dimensiunile circula ției turistice. Acest fapt se datoreaz ă efectelor pe care
urbanizarea le are asupra mediului natural și asupra solicit ării nervoase a oamenilor, dând na ștere la
dorința de evadare din marile aglomera ții urbane, spre zone lini știte, nepoluate, pentru odihn ă,
recreere, eliminarea stresului determinat de via ța cotidian ă (rezolvarea problemelor zilnice, sarcini
63

Turismul social – implica ții și tendințe
64
la locul de munc ă etc.). Cre șterea popula ției urbane (care la nivelul continentului european este
aprox. 70%), are drept consecin ță sporirea dimensiunilo r fluxurilor turistice.
Timpul liber și dimensiunile acestuia determin ă condițiile practic ării turismului, aceasta
fiind de fapt una dintre cele mai importante consecin țe ale creșterii dimensiunii timpului liber (pe
baza reducerii duratei zilei de munc ă, a reducerii s ăptămânii de lucru, a cre șterii duratei concediului
anual plătit și a reducerii timpului total de lucru în cadrul duratei de via ță).
În sfâr șit, s-a constat c ă și nivelul de preg ătire influenț ează înclinația către consum turistic,
astfel, segmentele de polula ție cu un nivel superior de preg ătire, manifest ă o mai mare cerere de
produse turistice, ca urmare a unei anumite percepț ii a călătoriei cu semnifica țiile acesteia, dar și
datorită unor mijloace b ănești mai mari (determinând o alt ă ierarhizare a nevoilor fa ță de cei cu un
nivel de instruire inferior).
Pe de alt ă parte, turismul, influen țat de acești factori, influen țează, la rândul să u, printr-o
altă serie de factori, principalele aspecte ale calit ății vieții. Amintim aici odihna/recreerea și în
egală măsură, destinderea , prin care se asigură menținerea echilibrului biologic și fiziologic al
omului contemporan, care g ăsește în aceast ă activitate o solu ție efectiv ă împotriva constrângerilor
de tot felul.
Înlocuirea treptat ă, la nivel mondial, a tratamentului medicamentos cu cel bazat pe factori de
cură naturală și menținerea tonusului de via ță, în special a popula ției vârstnice, conduc la
creșterea speran ței de viață și refacerea capacit ății forței de munc ă.
În acest context, men ținerea tonusului conduce, prin practi carea turismului balneo-medical,
la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, astfel, turi știi tratându- și diferite afec țiuni, sau pot
preveni unele complica ții ale acestora, folosind clima, apele minerale, n ămolurile, apa să rată etc.
Prin climatoterapie (folosirea calit ăților climatice) se ajunge la înt ărirea și creșterea rezisten ței
organismului sl ăbit după o stare de oboseal ă sau boală, conducând la reechilibrarea organismului.
Totodat ă, turismul poate contribui la ridicarea nivelului de instruire, de cunoaș tere și
civilizație al oamenilor prin dobândirea de noi cuno ștințe, facilitând accesul la valori culturale,
schimb de idei, de informa ții, opinii, gânduri care contribuie nu doar la l ărgirea orizontului cultural
al turistului, dar prin contactul cu diferite modele culturale (obiceiuri, stiluri de via ță, ceremonii
etc.) se dezvoltă un anumit gust estetic .
Fenomenul turistic fiind legat indisolubil de cultur ă și civiliza ție și imprimându-le
individului care practic ă turism, a determinat supra-numirea turismului drept „ambasador al
păcii”, acesta fiind un mijloc de cunoaș tere, înțelegere și apropiere între na țiuni.
Prin intermediul tuturor acesto r factori, turismul influen țează calitatea vie ții care poate fi
apreciată pe baza a dou ă elemente distincte:
1. starea vieț ii oamenilor, a șa cum este ea la un moment dat – expresie globală a tuturor
condițiilor și activităților din care se compune via ța: calitatea mediului na tural, a muncii, a vie ții de
familie, a timpului liber, educa ției, a sănătății, a particip ării la viața socială, a serviciilor economice
și sociale etc.;
2. existen ța unui set de criterii (valori) în raport cu care starea vie ții este evaluată ca
fiind bun ă sau mai pu țin bună , amintind ]n acest sens, mediul de proveniență (familia), nivel de

Turismul social – implica ții și tendințe
școlarizare, pozi ție ierarhic ă (venit, timp de munc ă, prestigiu social, mod de via ță), acces la servicii
de calitate (s ănătate, educa ție, informare), rolul ș i statutul individului în societate etc.
Pentru a evalua c ăt mai bine nivelul calit ății vieț ii oamenilor, în ultimii ani au fost
întreprinse ac țiuni intense de dezvolta re a unor metodologii de m ăsurare a calit ății vieții, în ciuda
dificultăților deosebit de mari ce apar în aceast ă privință. Astfel, s-a ajuns la concluzia c ă formula
de calcul este:34
IvIsIcv= , unde:
Icv- indicele calit ății vieții;
Is- indicele st ării vieții;
Iv- indicele criteriilor de evaluare.
Indicele de stare înglobeaz ă o serie de indicatori so ciali (durata medie de via ță, starea de
sănătate a popula ției, nivel de școlarizare), economici (venitul real pe locuitor), socio-culturali, de
consum etc., care, de și nu sunt constitui ți, în mod special, pentru a realiza evalu ări ale calit ății
vieții, aceș tia completeaz ă relaț ia de calcul.
Indicele criteriilor de evaluare ridică problema determin ării necesit ăților, aspira țiilor,
idealurilor, valorilor umane, ceea ce este foarte greu de realizat, pentru c ă intervin aspecte legate de
ierarhizarea criteriilor de evaluare, care difer ă de la un individ la altul. O serie de necesit ăți, cum ar
fi cele fiziologice (hran ă, siguranță) pot fi mai u șor de apreciat, pe când cele spirituale (convingeri,
atașament, rela ții sociale) sunt foarte greu de m ăsurat.
Cu toate aceste dificult ăți care apar în evaluarea indicelui calit ății vieții, aceasta se poate
aprecia atât la nivel micro (mici comunit ăți) cat și macro (la nivelul unei țări). În acest sens, o
scurtă prezentare a câtorva aspecte ale nivelului calit ății vieț ii din România, vine în sprijinul
afirmaț iei conform c ăreia dezvoltarea turismului duce, în final, la cre șterea calit ății vieții, după cum
și calitatea vie ții influen țează intensitatea fluxurilor turistice, la un moment dat (existând aici o
relație de intercondi ționare).
1. Educaț ia reprezint ă una dintre condi țiile necesare pentru asigurarea unui standard de
viață mai ridicat. În România, o treime din popula ție are cel pu țin un nivel de instruire mediu
(26,1% sunt absolven ți ai formelor de înv ățământ liceal sau post-liceal și 6,5% ai înv ățământului
superior), iar 22,7% din popula ție are studii gimnaziale (se constat ă o mai mare concentrare a
populaț iei cu nivel ridicat de in struire în mediul urban).
2. Situaț ia economică – în iunie 2005, 62,2% din gospod ării aveau, comparativ cu anul
precedent, o situa ție economic ă neschimbată , pe când pentru 29,1% din gospod ării situația era mai
rea, iar pentru 8,7% a devenit mai bun ă. Analizând posibilitatea acope ririi tuturor cheltuielilor ș i
realizării de economii pe o perioad ă de un an (având în vedere c ă turismul este o nevoie secundară ),
numai una din zece gospod ării s-a încadrat în bugetul disponibil, reu șind să realizeze și unele
economii și mai mult de un sfert au apelat la împrumuturi (18%) sau au antrenat în consum

34 D. Vârjan – op. cit., pg. 102
65

Turismul social – implica ții și tendințe
66
economiile f ăcute în perioadele precedente (5%). Referitor la capacitatea de a suporta costul unei
vacanțe de o săptămână, doar 8% pot face acest lucru.
3. Veniturile realizate – activitățile salariale reprezint ă principala surs ă de venit pentru 53%
din gospodă rii, activit ățile agricole aducând venituri pentru circa 17% din gospod ării, iar cele
neagricole pe cont propriu, pentru 7% dintre acestea. Ponderea gospod ăriilor care ob țin venituri
dintr-o sursă sau alta, difer ă și în funcție de mediul de reziden ță. Astfel, ponderea celor care ob țin
venituri din activit ăți salariale, este aproape de dou ă ori mai mare în mediul urban (67%) decât în
mediul rural(35%), dar propor ția gospodă riilor cu venituri din pensii es te mai mare în mediul rural
(60%) față de mediul urban (46%). Pe ansamblu, una din patru gospod ării, obț ine exclusiv venituri
din presta ții sociale.
Distribuția după venitul net ob ținut în perioada iunie 2004 – mai 2005, arat ă că mai mult de
o treime din gospodă rii au realizat un venit mai mare de 9.800 lei, pondere care se men ține și
pentru gospodă riile care au avut venitul cuprins între 4.700 și 9.800 lei și aproape una din patru
gospodă rii care au avut veni tul cuprins între 1.900 și 4.700 lei. De remarcat c ă, una din 13
gospodă rii a obținut mai pu țin de 1.900 lei, adic ă aproximativ 158 lei lunar. În privin ța repartiției în
teritoriu a gospod ăriilor, se constat ă că ponderea celor cu venituri sub 1.900 lei este de cinci ori mai
mare în mediul rural decât în urban, iar a celor cu venituri de peste 9.800 lei, de 2,5 ori mai mic ă.
4. Condițiile de munc ă și viață- puțin peste jum ătate din persoanele ocupate, o formeaz ă
bărbații (55,2%), femeile de ținând o pondere mai redus ă (44,8%). Din punct de vedere al vârstei,
preponderente sunt persoanele de 25-49 ani (66,3%). Aproape un sfert din popula ția ocupată o
reprezintă persoanele de 50 de ani și peste și una din zece este un tân ăr cu vârsta de pân ă la 25 ani.
Două treimi dintre persoanele ocupate lucreaz ă în unităț i aparținând formei de proprietate
privată, 22,7% sunt angajate în unit ăți de stat și 7,9% în unit ăți publice de interes local sau naț ional
(3,3% din totalul pers oenelor ocupate activeaz ă în unități cu alte forme de proprietate).
Modalitatea de organizare a timpului de lucru face ca ma joritatea persoanelor (72%) s ă
lucreze doar în zilele lucr ătoare, doar 24% din popula ția ocupată mergând sâmb ăta sau duminica la
serviciu, iar în schimburi lucreaz ă 14% din popula ție. Referitor la condi țiile de locuit, în ț ara
noastră predomin ă locuințele situate în blocuri (61,4%) și doar 4% de țin o locuin ță într-o cas ă
individuală (în mediul urban), iar existen ța unei cur ți sau a unui teren în jurul locuin ței este înc ă un
vis mai greu de realizat pentru jum ătate din popula ția de la oraș .
5. Starea de săn ătate – în anul 2005, aprox. 73% din popula ție declara c ă are o stare de
sănătate bună, iar una din cinci persoane avea starea de s ănătate satisf ăcătoare, una din 11 persoane
considera c ă are stare de s ănătate precară . Majoritatea celor cu stare de s ănătate rea sau foarte rea
sunt persoanele în vârst ă, în special femeile, iar di n punct de vedere social ace știa sunt cu prec ădere
pensionari. Dintre persoaenele nemul țumite de propria s ănătate, 49,9% sunt persoane în vârstă de
65 de ani și peste, iar 29,5% persoene de 50-64 de ani.
În 2005, la nivelul întregii popula ții, inciden ța bolilor cronice (cardiace, artroza,
osteoporoza, diabetul, ulcerul gastri c sau duodenal), au înregistrat o curb ă descendent ă față de

Turismul social – implica ții și tendințe
67
2004, respectiv, din 10.000 de persoane, 1.939 sufer ă de boli cronice, fa ță de 2.167 persoane, cu un
an în urm ă. Este bine de amintit aici c ă un factor important în prevenirea îmboln ăvirilor îl
reprezintă frecvența controalelor periodice ș i efectuarea unor analize cu caracter preventiv pe care
doar un sfert din popula ție le-a făcut (în special persoanele în vârst ă de peste 50 de ani).
6. Natura rela țiilor sociale – s-au urm ărit trei tipuri de rela ții, respectiv: cu rudele cele mai
apropiate, cu prietenii și cu vecinii. Rela ția de prietenie, despre care se poate spune c ă dacă
persoanele cu vârste cuprinse între 7-14 ani, 96% au prieteni, dint re cele de 65 de ani și peste, doar
65% au rela ții de prietenie (s-a amintit doar la acest indicator pentru c ă se ș tie că, după familie,
prietenii sunt cei la care se apeleaz ă în vederea petrecerii unei vacan țe).
7. Petrecerea timpului liber – majoritatea persoanelor prefer ă să-și petreacă timpul liber în
mod pasiv (vizionare TV/casete vi deo/filme la cinematograf, lectur ă), iar activit ăți precum sportul,
excursiile sunt mai pu țin preferate (persoanele cu studii superioare efectueaz ă într-o propor ție mai
mare astfel de activit ăți).
8. Viața asociativă – frecvența cu care se particip ă la viaț a socială este influen țată de vârstă
și de nivelul de in struire, astfel, 14% dintre absolven ții de facultate particip ă la diferite activităț i
asociative, pe când ponderea în cazul celor cu preg ătire mai redus ă, este foarte mic ă. De asemenea,
trebuie specificat faptul c ă aproximativ 30% din popula ția în vârstă de 7 ani și peste, prezint ă
preocupări pentru via ța spiritual ă, dintre ace știa, peste jum ătate merg la biseric ă (cel puțin cu ocazia
marilor sărbători).
9. Petrecerea vacan țelor – 15% dintre persoanele cu vârsta de 7 ani și peste, au efectuat în
anul 2005 un concediu ce presupune cel pu țin patru nop ți consecutive de ca zare într-o unitate
turistică. Mai mult de jum ătate dintre cei care au petrecut un concediu/vacan ță (în altă localitate
decât cea de domiciliu), au fost persoane tinere, cu vârste care nu dep ășesc 35 de ani. Dac ă ne
referim și la situația nepractic ării turismului și mai exact la motivele invocate, situa ția este aceasta:
Tabel 2.2. – Motive invocate pentru imposibilitatea
practicării turismului
Nr.
crt. Motive invocate Pondere
1. Motive financiare 72%
2. Vârsta 8%
3. Lipsa timpului 4%
4. Motive familiale 4%
5. Motive de s ănătate 7%
6. În favoarea altor activit ăți 5%
Sursa: Prelucrare dup ă Ctin. Anghelache, „România 2005”,
Editura Economic ă, Bucure ști, 2005, pg. 521

Se observ ă în mod clar c ă principalul motiv pentru care românii nu au reu șit să se bucure de
o vacanță/concediu, este cel financiar, fapt ș tiut și unanim recunoscut atât de ofertan ții din turism
(agențiile de turism, touroperatorii, sau proprietarii de unit ăți turistice) cât și de autoritatea în

Turismul social – implica ții și tendințe
68
domeniu. Tocmai pentru a veni, într-o oarecare m ăsură, în sprijinul celor care au cea mai mare
nevoie de odihn ă, recreere sau chiar de tratament într-o sta țiune balnear ă, s-au inițiat și pus în
practică de câțiva ani, programe guvernament ale pe diferite destina ții (litoral, munte, sta țiuni baleo-
climaterice, a șezări rurale), sub denumirea generic ă de turism social , care înregistreaz ă o cerere tot
mai mare în fiecare an, datorit ă faptului că pentru mul ți dintre cei c ărora se adreseaz ă este singura
posibilitate de a „eva da” din cotidian (vânz ările de bilete în cadrul progr amelor sociale de turism au
crescut cu 14% în 2004 față de 2003, conform datelor MTCT).
Tocmai datorit ă acestor aspecte care țin, până la urmă, chiar de îmbun ătățirea, într-o oarecare
măsură, a calității vieții acelor categorii de popula ție care au cea mai mare nevoie de acest lucru,
trebuie amintit ă încă o dată (dacă mai era nevoie) necesitatea men ținerii și chiar a dezvolt ării
turismului social în România , unde calitatea vie ții și deci nivelul de trai al oamenilor sunt înc ă
destul de reduse.
2.2. Experien ța european ă în domeniul turismului social
Datorită nivelului general de dez voltare, se impune considera ția globală că marile probleme
nu mai pot fi rezolvate numai în func ție de optica na țională, ci în contextul întegr ării a cât mai
multor state în Uniunea European ă.
După cum se ș tie, O.E.C.D. are drept scop esen țial asigurarea ansamblului țărilor membre, a
unui cât mai bun echilibru economic, atât în raporturile dintre ele, cât și în raporturile lor cu lumea
exterioară. Rolul turismului în economia Europei fiind recunoscut, o politic ă coerentă și curajoas ă a
turismului social poate contribui la consolidarea echilibrului men ționat.
2.2.1. Aspecte ale practic ării turismului social în ță rile dezvoltate
Turismul social este forma de turism direct legată de evolu ția dezvolt ării economice, de
gradul de civiliza ție a popula ției, de instituirea zilelor de repaus, a concediilor pl ătite etc., etape ce
constituie premisele “democratiz ării vacanț elor și turismului”35 Turismul social poate juca un rol
foarte important în toate zonele accesibile turismului, asocia țiile de profil având menirea de a lega
parteneriate solide cu autorit ățile publice sau private, cu sindicat ele întreprinderilor etc., în scopul
de a permite tuturor categoriilor de popula ție, dar mai ales celor cu venituri modeste, s ă beneficieze
de o vacan ță.
În țările dezvoltate exist ă patru tipuri de surse financiare de subven ționare a investiț iilor în
turismul social: credite de stat, de la Casa Na țională de Alocaț ii Familiale (CNAF) sau pe plan
local, de la Casa de Aloca ție Familial ă (CAF), ori fonduri provenite de la persoanele private sau
creditele organismelor financiare.
În contextul actual, cele dou ă organisme cu implica ții la nivel na țional, respectiv, local
(CNAF și CAF), asigur ă mai mult de 25-30% din num ărul plecărilor în vacanță a categoriilor

35 Chauvir Jacques, Le tourisme social et associatif en France , L’Harmattan, Paris, 2002, pg. 42

Turismul social – implica ții și tendințe
69
sociale de turi ști, accesibilitatea la vacan țe pentru un num ăr cât mai mare de persoane, f ăcând parte
dintr-un plan amplu al politicilor sociale din țările europene.
O alt ă modalitate de implementare a aș a-numitului „management al turismului social” în
țările dezvoltate, care a început s ă se practice și în România, este cea bazat ă pe cec-urile de
vacanță, care încurajeaz ă ideea economisirii salariale. Un sala riat are posibilitatea de a economisi o
anumită sumă lunar, conform unor modalit ăți bine definite (stabilite împreun ă cu angajatorul), ce
permit acordarea de facilit ăți salariaților cu venituri mici.
Exist ă, de asemenea, ajutoare provenite de la Agenția Națională pentru Casele de Economii
a Vacanț elor (ANCEV) cu o dubl ă misiune social ă: pe de o parte asigurarea de fonduri pentru
plecările în vacan ță a categoriilor de persoane ce întrunesc anumite condi ții de venit, vârst ă sau
statut social, iar pe de alt ă parte pentru gestionarea imobilelor sociale prin distribuirea de fonduri
pentru renovare, repara ții, îmbunătățirea gradului de confort etc.
Un alt organism necesar a fi creat pentru pune rea în aplicare a sistemului managerial al
turismului social, este Grupul de Interese Publice al Burselor de Solidaritate (GIPBSV), scopul s ău
fiind de a centraliza ofertele de sejur cu o serie de condi ții financiare foarte avantajoase, destinate
persoanelor care nu pot pleca în vacan ță fără un ajutor financiar. Acest organism colecteaz ă ofertele
de la o serie de prestatori de servicii turisti ce, punând în rela ție asociațiile de specialitate cu
populaț ia care se confrunt ă cu o serie de dificult ăți sociale.36
În mod concret, sistemul func ționează în foarte multe țări cum ar fi Franța care este ț ara cu
sistemul de derulare a turismului social cel mai bine pus la punct. În 1880 apar primele forme de
organizare sindicală , iar în 1910 apare Oficiul Na țional de Turism. Dup ă adoptarea legii privind
obligativitatea concediilor pl ătite, în 1936, se formeaz ă primele asocia ții de turism popular.
Ulterior, în 1944 apare Organiza ția de Turism și Muncă, iar în 1949 Federa ția Caselor Familiale de
Vacanță.
În 1958 s-a creat asociaț ia Sate – Vacan țe – Familii (VVF) finan țată de Casa Na țională de
Depuneri și Casa Na țională pentru Alocaț ii de Familie, iar în 1969 se formeaz ă asociația Vacanțe –
Turism – Familie (VTF), ca urmare a fuzion ării mai multor federa ții de pensiuni familiale și
vacanțe populare. Ulterior, marea majoritate a asocia țiilor și federațiilor s-au unit pentru a forma
Receere – Vacan țe – Turism. Toate aceste asocia ții de turism social propun cinci formule de
vacanțe, structurate astfel:
– satul de vacan ță (de dimensiuni mari), cu pensiune complet ă;
– satul – pensiune , cu pensiune complet ă și cu mijloace de agrement;
– pensiune mare ;
– pensiune familial ă, existentă în mediul rural;
– camping pentru sejururi scurte și/sau tranzit (“caravaning”).
Tarifele de vacan ță și sejur sunt stabilite în func ție de veniturile de familie ș i de perioada
aleasă.

36 D. Popescu, C. Geam ănu- Turismul social și asociativ, form ă modernă de turism practicat ă cu succes în țările
dezvoltate , articol Economistul, nov. 2004, pg. a III-a

Turismul social – implica ții și tendințe
70
Din anchetele efectuate în Fran ța, de institute abilitate pentru sondarea pie ței, a rezultat c ă
34% din cei chestiona ți care practic ă turismul social sunt inactivii, adic ă persoanele în vârst ă și cele
cu dizabilit ăți, tinerii și 50,3% din cei care lucreaz ă în agricultur ă, restul fiind reprezentat de
muncitori, alte categorii sociale.
Stabilitatea și dezvoltarea turismului social se datoreaz ă unor subvenț ii substanț iale acordate
de: Ministerulele Agriculturii, S ănătății și Tineretului, Fondurile pentru Amenajarea Teritoriului,
Casa Națională pentru Alocaț ii de Familie, Casa Central ă pentru Credit Hotelier, Comercial și
Industrial etc.
În domeniul turismului social s-au aplicat unele facilit ăți fiscale, ca:
– reduceri de impozite pentru mica hotel ărie neclasificat ă;
– prime speciale pentru structur ile de camping de pe litoral;
– realizarea unor fonduri interministeriale pentru moderniz ări și echipare etc.
La începutul anilor 2000, parahotel ăria (unităț i de cazare, f ără hoteluri), hotel ăria cu voca ție
socială (hoteluri de categorie medie), împreun ă cu hotelăria asociativ ă însumau circa 500.000 de
paturi, fără să cuprindă locurile din campinguri.
Ajutorul financiar pentru turismul social se desf ășoară pe trei planuri concomitente:
– ajutor pentru dezvoltare în parteneriat sub forma unor credite și subvenții de funcț ionare
sau stabilizare, care se adaug ă la cotizaț iile membrilor;
– ajutor acordat persoanelor (din sursă publică sau privat ă), care finan țează parțial sau total
cererile pe baza unor criterii economice și sociale. Ex.: reducerea pre țurilor de transport, bonuri și
cecuri de vacan ță, ajutoare oferite de c ătre întreprindere la plecare în vacan ță a angaja ților (pe baza
unor reglement ări de comun acord stabilite între cele dou ă părți) etc.;
– ajutor pentru finanțarea investi țiilor destinate infrastructurii de baz ă în centrele de odihn ă
și vacanțe (cazare, alimenta ție, spații de recreere), incluzând și amenajările din mediul rural pentru
menținerea popula ției în acest spa țiu și amenajarea unui poten țial de cazare de tip familial.
Acest ajutor financiar este acordat unui num ăr de cinci tipuri de „produse turistice cu
vocaț ie socială ”;
– satele de vacan ță cu valență socială (circa 270.000 locuri);
– casele familiale de vacan ță (circa 98.000 de locuri în unităț i ale Ministerului S ănătății);
– pensiuni rurale, comunale, camere de oaspe ți (cuprinzând 234.000 locuri);
– campinguri cu valen ță socială (circa 165.000 locuri);
– hanuri pentru tineret (cuprinzând circa 21.000 de locuri).
În Germania , există în prezent circa 330 sta țiuni balneare și 32 stațiuni și localități turistice
pentru tineret, recunoscute de stat. Reglement ările legislative de func ționare și acordare de sprijin
financiar se realizeaz ă la nivelul fiec ărui land. În noile landuri au fost recunoscute în prezent doar
60 de stațiuni turistice care se adresează și turismului social.
Circa 80% dintre aceste sta țiuni din toate landurile se afl ă în subordinea administra țiilor
locale, sub 10% din sta țiuni sunt unit ăți de stat, iar 15% sunt în regim privat. Circa 1/6 din num ărul
total de turi ști (1,7 milioane) beneficiaz ă de tratamente balneare, subven ționate de Casele de

Turismul social – implica ții și tendințe
71
Asigurări Sociale. Pentru tineri și pentru cei cu nevoi speciale, st atul, la nivelul landurilor, suport ă
circa 20-30% din tarife sub form ă de bonifica ții. Contribu ția Caselor de Asigur ări Sociale la
tratamentele din sta țiuni se ridic ă la 70% din costurile totale.
Fiecare cetăț ean are dreptul, în anumite condi ții, la subven ționarea complet ă a tratamentelor
balneare o dat ă la trei ani, în func ție de statutul pr ofesional al fiec ărui turist/pacient în parte. Pentru
tinerii cuprinș i în diferite forme de școlarizare se ține cont de rezultatele ob ținute și de veniturile
familiei, iar pentru cei familiș ti în func ție de num ărul de copii minori. Sistemul sindicatelor
germane este foarte puternic, bine organizat și militeaz ă pentru asigurarea timpului de concediu și
vacanțe plătite de către patronate.
Practic, staț iunile balneare pentru tineret asigur ă un număr de 350.000 locuri de munc ă,
dependente direct sau indirect de activit ățile de tratament sau cele recrea tive. În Germania, turismul
social contribuie cu 3% la formarea pr odusului intern brut. Valoarea nou creat ă de staț iunile
turistice adresate clasei mijlocii, se ridic ă la 12 miliarde euro/an, în medie.
Durata minim ă a unei cure în Germania este de trei s ăptămâni pentru cele ambulatorii și
patru să ptămâni pentru cele staț ionare, iar a unei tabere pent ru tineret de minimum o s ăptămână.
Marea Britanie nu are o tradiț ie în domeniul turismului social, sindicatele fiind mai mult
preocupate de asigurarea condi țiilor cat mai bune de munc ă pentru angaja ți și mai puțin de modul
de petrecere a timpului liber de c ătre aceștia, astfel, turismul pentru vârsta a treia (seniorii)
beneficiaz ă de subven ții reduse, cu orientare c ătre bolile grave și cei cu nevoi speciale ; tinerii sunt
destinatarii unui num ăr redus de burse, acestea fiind înlocuite de împrumuturi bancare, iar
excursiile și vacanțele școlare au sc ăzut foarte mult prin cerin ța ca familia s ă fie obligat ă să suporte
toate costurile f ără nici o subven ție exterioar ă. De o aten ție mai mare se bucur ă tinerii cu
dizabilități, autoritățile britanice încearcând s ă le asigure scurte vacan țe în hoteluri și centre de
vacanță speciale, cu mijloace de transport adecvate.
Cu toate c ă această formă de turism nu are o prea mare amploare, exist ă câteva organiza ții
de tineret deja c unoscute, respectiv:
– Scout Association, Young Mens Christians Associations , ambele axate pe activit ăți
educative și sportive;
– Young Exchange Center și Central Bureau, care sprijin ă excursiile în stră inătate cu un
ajutor financiar din partea Ministerului Educa ției;
– Church of England, care încurajeaz ă pelerinajele.
Turismul balnear cu valen ță socială este mai pu țin sprijinit, Marea Britanie de ținând un
număr mai mic de sta țiuni balneare. Statul nu pare foarte preocupat de dezvoltarea acestei forme de
turism, britanicii preferând s ă călătorească peste grani ță pentru concedii și vacanță.
Multe dintre sta țiunile britanice au caracter privat ( 80%), iar serviciile oferite se adreseaz ă
mai mult familiilor și persoanelor cu ve nituri mai mari.
Irlanda se confrunt ă de mai mul ți ani cu existen ța unui num ăr mare de șomeri, iar
rezolvarea acestei situa ții s-a făcut prin încurajarea industriei turi stice. Astfel, tu rismul reprezint ă
12% din produsul intern brut, înregistrându-se, totodat ă și creșterea num ărului de locuri de munc ă
din turism. Pe de alt ă parte, au fost realizate programe pent ru revitalizarea turismului social. Un

Turismul social – implica ții și tendințe
72
bun început a fost reprezentat de un mic lan ț hotelier Great Southern, care a oferit servicii la preț uri
accesibile și chiar unele servicii gratuite (o convorbire telefonic ă de trei minute cu orice localitate
din țară, recepție gratuită, excursii de ½ zi, ceai, cafea, unele spectacole).
Ministerul Turismului din Irlanda a iniț iat o serie de programe de turism social pentru
persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, c ărora li se ofer ă transportul gratuit, de aceea și bonifica ție
beneficiind și persoanele cu dizabilit ăți.
Irlanda a participat, de asemenea, la programul de reducere a s ărăciei, prin care a iniț iat o
serie de activit ăți cu caracter social, axate pe unele asocia ții de voluntari la Dublin, Limerich,
Connemara. Astfel, au fost sus ținute printr-un sistem de aloca ții familiale și tinerii defavoriza ți, la
care se mai adaug ă și reducerile de impozite. Sistemul de voluntariat este în aceast ă țară organizat
în mod remarcabil.
Pentru a sus ține turismul social, este nevoie ca programele de asisten ță și ajutoare sociale s ă
fie elaborate pe termen lung. În Irlanda, un rol important îl au și societățile filantropice și de caritate
care func ționează pe lângă biserici și care sprijin ă vacanț ele școlare. Unele dintre acestea, cu
substanțiale resurse financiare, pun la dispozi ția familiilor cu mijloace reduse, case și centre de
primire în sta țiuni și localități turistice, pentru scurte vacan țe și concedii.
Societatea Saint Vicent de Paul deține în diferite regiuni ale Irlandei, un num ăr de 12 centre
de cazare care primesc, pe an, în jur de 10.000 de persoane. Cel mai cunoscut centru este Sunshine
House, situat la Balbrigan, în apropiere de Dublin, înfiin țat în 1932, și care prime ște în perioada de
vară, în jur de 2000 de tineri pe s ăptămână.
Alte asocia ții care se ocup ă de asemenea programe sunt: Th e Irish Youth Foundation, The
Exchange Bureau, The Catholic Youth Council, The Church of Ireland Youth Council etc.
Se poate trage concluzia c ă în Irlanda exist ă preocupări pentru sistemul social (în special
pentru persoanele vârtnice), dar înc ă mai trebuie intensificat ă acțiunea statului în acest domeniu și
mai ales pentru sprijinirea direct ă a vacanțelor și concediilor.37
Interesul pentru turism social exist ă și alte țări, precum Spania , unde organiza ția non-
guvernamentală „Alpe – Turismo para Todos ”, înființată în anul 1947 (recunoscut ă oficial în 1963),
sprijină în special tinerii în practicarea turismului, punând accent pe activit ăți culturale, sportive, cu
specific educa țional și chiar de informare și documentare în diferite domenii de interes pentru
aceștia.
De asemenea, Belgia , imediat după cel de-al doilea r ăzboi mondial, a adoptat o legisla ție
prin care s ă sprijine dezvoltarea infrastructurii turistice, în general, precum ș i facilitarea accesului la
vacanțe a familiilor cu venituri mai reduse și a tinerilor, ulterior, acestora ad ăugându-li-se și cei cu
dizabilități și persoanele în vârst ă. Astfel, în anul 2002, dintr-un total de 29.071.943 de înnopt ări,
2.046.469 (reprezentând 7,03%), apar țineau turismului social.38

37 I. Ionescu- op. cit., pg. 188
38 Observatoire du tourisme wallon- BITS, Le tourisme en Region wallonne – Les chiffres 2002

Turismul social – implica ții și tendințe
73
2.2.2. Tendin țe în turismul social european
În general, în climatul actual european, se poate constata c ă termenul de turism social este
utilizat nu foarte des, datorit ă unui context a șa numit „militant” în care s-a cristalizat, ca modalitate
de recreere și odihnă la îndemâna celor mul ți cu venituri modeste și cu un disponibil b ănesc
destinat vacan țelor, destul de redus în comparaț ie cu costurile serviciilor turistice prestate în
turismul clasic.
Se utilizeaz ă adesea termenul de turi sm popular, existând distinc ții chiar între sta țiunile
turistice de prestigiu și cele „familiale”, situate în zonele mont ane sau pe litoral. Turismul social
reînvie și menține tradiț ionalismul dominat de colectivit ăți și comunit ăți, în contradic ție cu
dezvolatrea actual ă de un acerb individualism.
„Benevolismul” care recomand ă turismul social este pus în faț a necesităț ii unei adapt ări la
creșterea complexit ății unor presta ții turistice.
În acelaș i timp, se diminueaz ă ajutoarele acordate de c ătre stat, de c ătre casele de aloca ții
familiale și de către colectivit ățile teritoriale de turism asociativ. Devine necesar ă modernizarea
parcului hotelier, deci se impune cre șterea prețurilor presta țiilor turistice.
Spre a nu r ămâne prea mult în urma turismului clasic, comercial, turismul social î și crează o
nouă viziune pentru o „nou ă clientelă”.
Ținând cont de importan ța numeric ă a „noilor s ăraci”, piaț a de turism social r ămâne imens ă.
Principalele probleme care trebuie rezolvate de c ătre turismul social sunt urm ătoarele:
– renovarea unei p ărți importante a unit ăților hoteliere;
– comercializarea ofertei se face greoi, nef ăcându-se suficient ă publicitate (numai
informări);
– salarizare corespunz ătoare;
– concuren ța turismului tradiț ional;
– deschiderea interna țională atât la nivelul fluxur ilor turistice, cât și al investiț iilor;
– modernizarea de urgen ță și adaptarea unit ăților la nivelul normelor actuale de amenajare și
confort;
– g ăsirea unor modalit ăți de sporire a rentabilit ății unui mare num ăr de unităț i prin reducerea
efectelor sezonalităț ii (mai ales prin încurajarea contract ării de sejururi în perioadele de extra-sezon
de anumite categorii ale popula ției);
– dezvoltarea turismului pentru vârsta a III-a (al ături de cel de business), pentru cre șterea
gradului de ocupare;
– o mai eficace gestionare a fondurilor de investi ții transferate la nivel regional și local.39

39 I. Ionescu- op. cit., pg. 192

Turismul social – implica ții și tendințe
74
2.3. Coordonatele turismului social din România
Existența și dezvoltarea turismului so cial este direct legat ă de colaborarea activ ă între
societățile de turism, organismel e puterii publice, organiza țiile sindicale, de sistemul asigur ărilor de
sănătate și de pensii. În țara noastră , turism social se practic ă din anii ’70, prin acordarea a șa-
numitelor „bilete prin sindicat”, existente la nivelul fiec ărei înteprinderi, iar dac ă ne referim la
momentul actual, sus ținerea acestei forme de turism cade în sarcina mai multor organisme,
respectiv: Autoritatea Na țională pentru Turism (ANT), Federa ția Patronatelor din Turismul
Românesc (FPTR), Organiza ția Patronal ă a Turismului Balnear din România (OPTBR), și
Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC).
2.3.1. Pia ța turismului soci al din România
În ansamblul pie ței serviciilor, pia ța turistică ocupă un loc important, dobândit mai ales în
ultimii ani, când se constat ă faptul că , la nivel mondial, circula ția turistic ă ia amploare de la an la
an. Piața turistică , privită ca „ rezultat al manifest ării și confruntă rii ofertei și cererii turistice,
concretizate prin intermediul actelor de vânzare-cump ărare de produse turistice”40, o include ș i pe
cea a turismului social , a că rei definire nu difer ă foarte mult. În acest sens, cele dou ă piețe turistice
au la baz ă aceeași ofertă (în cazul turismului social fiind mai restrâns ă, mai ales din punct de
vedere al gradului de confort în unit ățile de cazare) și, în multe situa ții, chiar și aceeași cerere
(persoanele vizate în turismul so cial sunt mai ales cele cu ve nituri reduse, majoritare în țara noastră ,
sau cele dezavantajate social), de aceea delimitarea foarte clar ă și precisă este foarte dificil de
realizat. În sprijinul acestei afirma ții intervin programele guvernamentale de turism social ini țiate
de autorit ățile din turism, la care au acces to ți cei interesa ți, principiul fiind „primul sosit, primul
servit”, neexistând condi ții la achiziț ionarea biletului („O s ăptămână de refacere”, „Litoral pentru
toți”- programul special, „Vacan țe la ț ară” etc.).
Astfel, particularit ățile pieței turismului „clasi c” sunt, în general, și ale celei determinate
de desfășurarea activit ăților din turismul social. Astfel, în domeniul turismului, produsul (turistic)
este constituit atât din elemente tangibile (unit ăți de cazare, transport sau servire a mesei etc.), cât
și intangibile (distrac ție, atmosferă , ambianță, metode de servire etc.), fapt ce conduce la o prim ă
trăsătură specific ă pieței turistice, respectiv complexitatea , dată de marea eterogenitate a
elementelor definitorii ale produsului turistic.
O altă trăsătură a pieț ei turistice este dată de varietatea formelor de manifestare și de
asociere a componentelor produsul ui turistic, pe de o parte, și de diversitat ea nevoilor turi știlor, pe
de altă parte, dând un aspect oarecum fragmentat acestei pie țe (dacă ne referim la turismul social,
există oferte în sta țiuni montane, de litoral și mai ales în staț iuni balneare).

40 G. Stănciulescu, N. Lupu, G. Ț igu, Dicționar poliglot explicativ de termeni utiliza ți în turism , Ed. All, Bucure ști,
1998, pg.138

Turismul social – implica ții și tendințe
75
Opacitatea este o alt ă trăsătură a pieț ei turistice, dată de faptul că oferta este percepută de
cerere sub forma unei „imagini” formate prin cumularea informa țiilor primite direct sau indirect, de
potențialul turist, aceasta fiind im posibil de „vizualizat”.
Piața turistică prezintă o mare sensibilitate la variaț iile macromediului, manifestat ă datorită
cererii care este foarte elestic ă și supusă unei permanente fluctua ții datorită influenței multor factori
(economici, sociali, politici, conjunctur ali etc.), pe când oferta este rigid ă, neelastic ă în timp și
spațiu, neputând fi stocat ă sau transformat ă.41
Concentrarea în timp și spațiu atât a cererii cât și a ofertei, are implica ții în modul de
funcționare a pieț ei, conducând ș i la situații de „ofert ă fără cerere” sau „cerere f ără ofertă” (aici este
deja cunoscut fenomenul ce se înregistreaz ă în cazul biletelor de tratament/odihn ă subvenț ionate,
când, pân ă în luna iunie se vând doar în propor ție de 50%, iar în plin sezon, cererea este de 5-6 ori
mai mare decât oferta).42
De asemenea, tot tr ăsături ale pie ței turistice sunt și mobilitatea (locul ofertei coincide cu
locul consumului, dar nu și cu cel de formare a cererii), încărcătur ă de risc mai accentuat ă
(incertitudini date de factori na turali sau chiar de om, unul nedorit și foarte grav dat de conflictele
armate) etc.
Particularit ățile pieței turistice le-au însumat, de fapt, pe cele ale ofertei , respectiv
complexitate, rigiditate sau inadaptabilitate, precum și pe cele ale cererii , și anume eterogenitate,
concentrare în timp ș i spațiu etc. Dac ă ne referim la pia ța turismului social, trebuie amintite totu și și
câteva trăsături specifice acesteia, atât la nivel de cerere cât și de ofertă.
În acest context, oferta turismului social (parte integrant ă a ofertei generale), cuprinde în
special, unit ăți de cazare cu un grad de confort mai redus (hoteluri de 1, 2, maxim 3 stele), iar
referitor la unit ățile de servire a mesei, în general, programele de turism social nu includ și masa, de
aceea turistul va trebui s ă apeleze la acelea și servicii din loca țiile frecventate de ceilal ți turiști.
Perioada de desf ășurare a turismului social este o alt ă caracteristic ă a ofertei acestui gen
de turism, respectiv, prin stimularea frecvent ării stațiunilor turistice mai ales în extrasezon (sau la
început/sfâr șit de sezon), se încearc ă, pe lângă creșterea circula ției turistice și participarea la fluxul
turistic a cât mai multor persoane (indiferent de venit), și o mai bun ă valorificare a bazelor turistice,
reducându-se astfel, într-o oarecare m ăsură, efectele sezonalit ății. De men ționat faptul c ă turismul
social ar putea fi o solu ție în acest sens, situa ție foarte greu de dep ășit pentru multe sta țiuni turistice
din România.
De asemenea, oferta turismului soci al este, în majoritatea cazurilor, internă (astfel se
promovează destinațiile turistice interne, care în ultimii ani au trecut în plan secundar, în favoarea
celor externe), de cele mai multe ori face parte din acea form ă de turism organizat sau
semiorganizat (serviciile sunt total sau par țial angajate în prealabil) iar durata sejurului este medie
(7- 12/15 zile).
Dintre cele mai cunoscute sta țiuni care ră spund programelor de turism social sunt din toate
cele trei categorii: balnear (Amara, Govora, Herculane, Vatra Dornei, Felix, Covasna, Ol ănești

41 I. Niță, Ctin. Niță- op. cit .,pg. 57
42 R. Minciu- op. cit., pg. 134

Turismul social – implica ții și tendințe
76
etc.); de litoral (Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Jupiter, Saturn, Mangalia); stațiunile
de munte (Predeal, Bu șteni, Păltiniș,etc.)
Referitor la cererea înregistrată în turismul social, pr esupunând deplasarea periodic și
temporar în afara re ședinței, pentru alte motive decât pentru a muncii, este important ă
caracterizarea acesteia cât mai exact, folosind o serie de criterii:
1) criterii demografice și socio-economice
a) vârstă:
– copii – preșcolari sau elevi- care pot beneficia de vacan țe în taberele organizate de
Ministerul Educaț iei în colaborare cu Autoritatea Na țională pentru Turism, respectiv Agen ția
Națională a Taberelor și Turismului Școlar (în anii 2002, 2003 s-a de rulat un program denumit
„Copiii soarelui”, destin at copiilor sub 12 ani c ărora li se oferea cazare gratuit ă timp de 5 zile pe
litoral);
– adolescen ți – de asemenea exist ă tabere școlare și pentru ei (programul „1Mai la Mare”
adresat elevilor și studenților);
– tineri – turismul social are o form ă specială adresată acestora denumit ă chiar „turism
pentru tineret” (sunt organiza ții și asociații non-guvernamentale din care amintim Clubul Na țional
de Turism pentru Tineret – C.N.T.T.sau chiar a șa-numitele „hoteluri pentru tineret”, care sunt în
număr de 25 în acest moment în ț ară, etc.);
– adulți – sunt programe precum „Litoralul pentru to ți”-program special, „O s ăptămână de
refacere”, „Vacan țe la țară” etc. de care poate beneficia orice persoan ă, sau biletele prin sindicat,
pentru persoanele asigurate;
– persoane de vârsta a III a – și pentru aceste categorii de persoane (pensionarii), exist ă o
formă distinctă de turism, care asigură o serie de facilit ăți beneficiarilor, iar oferta se concentreaz ă
în special în sta țiunile balneare, cuprinzând de cele mai multe ori și un anumit num ăr de proceduri
de tratament (în anul 2002 s-a iniț iat chiar un program denumit „Turism pentru s ănătate” adresat
exclusiv pensionarilor, ulterior renun țându-se la acesta).
b) statut socio-profesional: elevi/studen ți; muncitori; salaria ți (cu studii medii sau
superioare); pensionari .
c) studii : gimnaziale, medii, superioare.
d) venit personal – criteriu foarte important în cadrul tu rismului social (care, de cele mai
multe ori presupune anumite subvenț ii, facilități):
– inexistent- pentru copiii afla ți în întreținerea părinților;
– foarte redus – tinerii afla ți în timplu studiilor;
– redus – pensionarii;
– mediu – salariaț ii.
2) motivaț ia
a) odihnă /recreere – pentru cea mai mare parte a cererii;
b) tratament medical – în special pentru persoanele de vârsta a III-a;
c) motiv religios – pelerinaje organizate de cele mai multe ori prin biserici sau institu ții ale
acesteia.
Referitor la principalele motivații ale turismului social , acestea au fost deja amintite dar,
dacă se ia în considerare și vârsta am amintit deja care sunt principalele categorii, dar
participan ților, care, în cadrul turismului so cial, are un rol important, se observ ă că:

Turismul social – implica ții și tendințe
77
– persoanele în vârst ă de până la 30 de ani, au ca principale motiva ții loisirul și
agrementul;
– motivații ca odihnă, tratament, religie apar cu prec ădere la persoanele din categoria de
vârstă 31- 60 de ani;
– la cele de peste 60 de ani accentul este pus mai ales pe tratament. (Rezultatele apar țin
unui studiu cu tema „ Motivații, atitudini, preferin țe în turismul social ”, realizat la sfâr șitul anului
2004).
3) atitudinea consumatorului
a) favorabilă – se constat ă faptul că persoanele cu o anumit ă educaț ie (studii) au o mai mare
deschidere c ătre a practica turism (care nu este o nevoie de baz ă ci una superioar ă sau chiar de lux,
după ordonarea f ăcută de E. Engel);
b) nefavorabilă – datorat ă lipsei de încredere, neinform ării, comodităț ii sau alte motive de
ordin personal;
c) neformată – constituie „pia ța potențială a turismului” c ătre care ar trebui îndreptat ă
atenția.

2.3.2. Forme ale turismului social în România
Dezvoltarea uman ă durabilă în cadrul că reia reducerea și combaterea s ărăciei devine
obiectivul fundamental, presupune politici economice și sociale adecvate, statul având un rol cheie
în acest proces. Cea mai bun ă cale de reducere a s ărăciei este o cre ștere economic ă sănătoasă,
stimulată și susținută. Dacă ne referim la România , câțiva indicatori precum indicatorul dezvolt ării
umane (IDU), la nivelul anilor 2000 era de 0,77 (fa ță de Ungaria cu 0,80 și Polonia cu 0,84 și
Bulgaria cu 0,76), rata sărăciei în România era de 28% (mai pronun țată în zonele de N-E și S-E),
iar un PIB/loc . de 113675,0 mii lei în 2004, contureaz ă tabloul situa ției economico-sociale din țara
noastră. De asemenea, ponderea de ținută de servicii, din tota lul cheltuie lilor popula ției, este foarte
redusă, în condi țiile în care, circa 60% din cheltuielile de consum sunt alocate hranei (consumului
alimentar).43 În aceast ă situație, cererea pe pia ța turistică nu poate deveni solvabil ă (pentru multe
persoane) decât printr-o sus ținere din partea statului, printr-un sistem de facilităț i.
Principalele forme ale turismului social, la noi în țară, sunt:

a) prin asigur ările sociale de stat – conform legii bugetului asigur ărilor sociale de stat (Lg.
Nr. 380/2005), statul a prev ăzut pentru anul 2006, aproximativ 1.740 miliarde ROL pentru
subvenț ionarea biletelor de odihn ă și tratament balnear. De aceste bilete poate beneficia orice
persoană asigurat ă în sistemul asigur ărilor sociale de stat (salaria ții, alț i plătitori de CAS,
pensionarii etc.). Pentru anul 2006, bugetul de st at a suportat diferen ța dintre valoarea biletului de
tratament balnear/odihn ă și contribu ția beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un num ăr de
445.000 de bilete, din care 380.000 de bilete la tratament balnear și 65.000 de bilete la odihn ă.
Din numărul total de bilete de tratament, se pot utiliza în cadrul sist emului de asigurare
pentru accidente de munc ă și boli profesionale un num ăr de până la 6.000 de bilete. De asemenea,
tot prin asigur ările sociale de stat, pot beneficia de bi lete gratuite persoanele din categoriile

43 Academia Român ă- Institutul de Geografie, România: spa țiu, societate, mediu , Editura Academiei Române,
București, 2005, pg. 294

Turismul social – implica ții și tendințe
78
prevăzute de reglement ările legale în viguare, respectiv: pe nsionari I.O.V.R., veterani de ră zboi și
văduve de r ăzboi, persoane persecutate politic (Legea nr. 118/1990) precum ș i persoane cu
handicap (OG nr. 102/1999, Legea nr . 519/2002). Durata sejurului este de 10 zile în cazul biletelor
de odihnă , care se distribuie prin direc țiile teritoriale (jude țene) de muncă și solidaritate social ă, și
de 18 zile pentru cele de tratam ent, distribuite prin casele județ ene de pensii ș i asigură ri sociale.
Salariaț ii care au salariul brut lunar mai mic sau egal decât ultimul salariu mediu brut pe economie
și pensionarii, suport ă 50% din pre țul biletului, diferen ța fiind subven ționată de la buget, iar cei
care depășesc aceast ă limită achită prețul integral al biletului. Oferta de bilete de tratament și
odihnă , acordate prin sistemul asigură rilor sociale de stat, pentru anul 2006, structurată pe stațiuni,
se prezint ă astfel:
Tabel 2.3 . – Bilete de tratament balnear și odihnă acordate prin sistemul asigur ărilor sociale
Localitatea Județul Număr
bilete Localitatea Județul Număr
bilete
Total tratament 227.691
– 1 Mai Bihor 6.645 – Nicolina Iași 2.213
– Amara Ialomița 10.877 – Ocna Șugatag Maramure ș 1.840
– Bala Mehedinți 2.090 – Olănești Vâlcea 15.605
– Bazna Sibiu 927 – Onești Bacău 593
– Băltățești Neamț 3.222 – Predeal Brașov 1.179
– Bizușa Sălaj 1.014 – Pucioasa Dâmbovița 4.581
– Bughea Argeș 105 – Saturn Constanța 8.084
– Bușteni Prahova 272 – Săcelu Gorj 205
– Buziaș Timiș 6.663 – Sărata Monteoru Buzău 2.578
– Calacea Timiș 575 – Sângeorz-B ăi Bistrița-Năsăud 7.684
– Căciulata Vâlcea 15.893 – Sinaia Prahova 1.636
– Covasna Covasna 17.060 – Slănic Moldova Bacău 4.398
– Eforie Nord Constanța 7.099 – Slănic Prahova Prahova 3.180
– Eforie Sud Constanța 294 – Sovata Mureș 6.241
– Felix Bihor 20.571 – Soveja Vrancea 125
– Geoagiu Hunedoara 5.055 – Tinca Bihor 1.009
– Govora Vâlcea 6.742 – Târgu Ocna Bacău 1.648
– Herculane Caraș-Severin 24.299 – Techirghiol Constanța 5.565
– Lacul Să rat Brăila 6.586 – Turda Cluj 1.202
– Mangalia Constanța 3.842 – Tușnad Harghita 6.036
– Moneasa Arad 3.722 – Vatra Dornei Suceava 7.272
– Neptun Constanț a 312 -Voineasa Vâlcea 952
Total odihn ă 48.549 – Olănești Vâlcea 1.481
– Amara Ialomița 186 – Păltiniș Sibiu 16
– Căciulata Vâlcea 53 – Pucioasa Dâmbovița 11
– Călimănești Vâlcea 29 – Saturn Constanța 11.968
– Eforie Nord Constanța 6.791 – Sărata Monteoru Buzău 22
– Eforie Sud Constanța 7.285 – Sângeorz-B ăi Bistrița-Năsăud 410
– Felix Bihor 1.040 – Slănic Prahova Prahova 27
– Geoagiu Hunedoara 18 – Soveja Vrancea 15
– Govora Vâlcea 31 – Techirghiol Constanț a 827
– Mamaia Constanța 807 – Vatra Dornei Suceava 19
– Muntele B ăișorii Cluj 425 – Venus Constanța 7.775
– Neptun Constanț a 7.798 -Vidra Vâlcea 22
– Ocna Ș ugatag Maramure ș 31 -Voineasa Vâlcea 1.462
Sursa: Casa Na țională de Pensii și Alte Drepturi de Asigur ări Sociale

Turismul social – implica ții și tendințe
79
Biletele sunt distribuite prin Direc țiile Teritoriale de Munc ă și Solidaritate Social ă sau prin
Casa Națională de Pensii, diferen ța până la numărul total pân ă la care bugetul de stat suport ă o
parte din cheltuială , fiind destinat ă altor categorii de salaria ți (din cadrul Ministerului Ap ărării
Naționale, Minister ul Administraț iei și Internelor, Serviciul Român de Informa ții etc).
Cererea pentru aceste categorii de bilete este foarte mare, atât la nivelul salaria ților cât și al
pensionarilor, datorit ă facilităților financiare, îns ă numărul acestora este insuficient (în anul 2006,
pentru Bucure ști au fost repartizate un num ăr de 19.635 de bilete de tratament, destinate unui
număr de 507.000 pensionari și 1.200.000 de salaria ți, corespondenț a fiind de un bilet la 60 de
persoane).44
Pe de altă parte, trebuie men ționat faptul c ă cererea este oa recum neechilibrat ă, în sensul c ă
cele mai multe solicit ări se înregistreaz ă în lunile de vară , de multe ori biletele repartizate pentru
primul semestru al anului, ră mânând nefolosite (peste 50%).
Astfel, repartiț ia biletelor se face în sistem centralizat, fiec ărui județ revenindu-i un anumit
număr de locuri (tabel 2.4 ).

Tabel 2.4. – Repartiț ia pe regiuni a biletelor de tratament
Nr.
crt. Regiune/jude țe Număr
locuri
1. N-E (Bac ău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) 32.834
2. S-E (Brăila, Buzău, Constan ța, Galați, Tulcea, Vrancea) 29.924
3. Sud (Arge ș, Călărași, Dâmbovi ța, Giurgiu, Ialomi ța, Prahova, Teleorman) 39.143
4. S-V (Dolj, Mehedinț i, Olt, Vâlcea) 31.092
5. Vest (Arad, Cara ș- Severin, Hunedoara, Timi ș) 27.677
6. N-V (Bihor, Bistri ța-Năsăud, Cluj, Maramure ș, Satu-Mare, S ălaj) 40.621
7. Centru (Alba, Bra șov, Covasna, Harghita, Mure ș, Sibiu) 24.604
8. București 19.635
9. Ilfov 2813
TOTAL 248.343
Sursa: Ministerul Muncii Solidarit ății Sociale și Familiei, 2006

De aceste bilete de tratament pot beneficia, în limita num ărului de locuri finan țate din
fondurile asigur ărilor sociale și aprobat prin legea bugetului asigur ărilor sociale de stat, urm ătoarele
categorii de persoane:
– persoanele care sufer ă de anumite afecț iuni, pe baza recomand ării medicului;
– copiii asiguratului/pensionarului, dac ă însoțesc titularul biletului (copiii trebuie s ă aibă
vârsta cuprins ă între 6-18 ani și să fie elevi într-o unitate de înv ățământ acreditat ă);
– so țul/soția sau asistentul personal/înso țitorul, dac ă însoțesc titularul.
Cererile pentru aceste bilete de tratament se depun la început ul anului, pentru întregul an
calendaristic, repartizarea f ăcându-se în ordinea depunerii lor și în limita locurilor disponibile.
Conform legii bugetului, o persoan ă nu poate solicita mai mult de un bilet în cursul unui an
calendaristic.

44 Rompres, Comunicat de pres ă, 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
80

b) prin valorificarea locurilor di n baza proprie a sindicatelor – Înainte de ’89 întreaga
activitate de turism din România îndeplin ea în liniile sale definitorii, atribu țiile unei activit ăți de
turism social. Uniunea General ă a Sindicatelor din Româ nia (UGSR) administra cea mai mare parte
a patrimoniului turistic, îndeplinind un rol impor tant în activitatea de turism social, cu prec ădere în
privința trimiterilor la odihn ă și tratament a oamenilor muncii pe baz ă de bilete.
Dup ă 1989 baza turistic ă a fostei organiza ții sindicale comuniste UGSR, respectiv cel mai
mare portofoliu hotelier din țară, a intrat în administrarea societ ății comerciale SIND Romania
SRL. Aceasta a avut în 2004 un pr ofit de 38 miliarde lei, la o cifr ă de afaceri de 794 miliarde lei.
În structura ac ționariatului societ ății SIND Romania SRL sunt prezente CNSLR-Fr ăția
(Confederea ția Națională a Sindicatelor Libere) cu 37% din ac țiuni, Cartel Alfa cu 27%, BNS
(Blocul Na țional Sindical) și CSDR (Confedera ția Sindicatelor Democrati ce din România) cu câte
17,5%. Din pă cate sindicatele nu au decât calitate de administratori la SIND Romania și nu au
putut angaja o politic ă coerentă în domeniul investi țiilor și dezvoltării deoarece f ără documentele
de proprietate asupra firmei este greu s ă se angajeze credite pe termen mediu și lung. Cert este c ă
trebuie făcute investi ții pentru ca serviciile s ă fie de mai bun ă calitate și din ce în ce mai accesibile.
Agenția de turism Sind România, cotat ă drept cea mai mare companie de turism din țară
datorită celor 25 de ani de experien ță desfășurată prin intermediul celor 27 de agen ții de turism din
București și din principalele ora șe ale țării (Alba, Arge ș, Bacău, Bihor, Bistri ța, Botoșani, Braș ov,
București, Buză u, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constan ța, Covasna, Dâmbovi ța, Giurgiu,
Harghita, Hunedoara, Ialomi ța, Maramure ș, Mehedin ți, Mureș, S ălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava,
Teleorman).
De biletele puse la dispoziț ie de către Sind România, poate bene ficia orice salariat al unei
unități economice, iar în cazul în care contractul colectiv de munc ă prevede acordarea unor facilit ăți
de vacanță, reducerile pot ajunge pân ă la 60% pentru salariat (sau chiar de 100% pentru concedii
acordate în cazul unor boli profesionale).
Oferta agenției este constituit ă din cele 20.000 de locuri de cazare în hoteluri și vile de 2
stele, în principalele sta țiuni din ț ară (tabel 2.5).
Tabel 2.5 .- Distribu ția pe staț iuni a patrimoniului sindical
Stațiune Număr
locuri Stațiune Număr
locuri
Amara 2.462 Olănești 1.584
Căciulata 1.113 Sângiorz 1.391
Covasna 1.199 Slănic Moldova 1.070
Eforie-Nord 1.070 Soveja 642
Felix 3.640 Năvodari 328
Govora 899 Predeal 428
Herculane 2.462 Voineasa 642
Ocna Șugatag 428 Vatra Dornei 642
TOTAL 20.000
Sursa: Sind România, 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
81
Cererea este și pentru aceste bilete foarte mare, de cele mai multe ori o parte însemnată
rămânând nesatisf ăcută (ca exemplu, în Suceava au fost repartizate în anul 2005, aproximativ 1.148
bilete pentru un num ăr de 21.300 de salaria ți bugetari, ceea ce înseamn ă un bilet la 18 salaria ți).
c) vacanțe pentru elevi și preșcolari în taberele Ministerului Educa ției Naționale – sunt
centre de vacan ță și agrement ce g ăzduiesc copii și adolescen ți, cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani,
funcționând ca un cadru educativ complementar familiei și școlii, și urmărind consolidarea
personalit ății acestora prin afirmarea propriilor aspira ții.
Pe linie legislativ ă, un element încurajator pentru stimularea turismului școlar și preș colar îl
constituie aplicarea Hot ărârii Guvernului nr. 491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor,
expedițiilor școlare și a altor forme de petrecer e a timpului liber pentru școlari și preșcolari .
Practic, de organizarea acestei forme de turism se ocup ă Ministerul Educaț iei în colaborare
cu Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar (ANTTS), prin reprezentan ții teritoriali,
obiectivul principal fiind menț inerea unui tarif accesib il, astfel încât s ă poată beneficia de vacan ță,
cât mai mul ți copii. Având în vedere situa ția economico-social ă din ț ara noastră (Raportul UNICEF
arăta faptul că , la nivelul anilor 2000, în 30% dintre familiile s ărace, trăiesc 50% din copiii
României), aceste tabere reprezint ă, pentru mul ți copii, singura posibilitate de petrecere a unei
vacanțe.
Oferta se promoveaz ă în fiecare an în cadrul Târgului de Turism Școlar (care se desf ășoară,
de regulă, la începutul lunii aprilie), iar cele mai atr ăgătoare tabere sunt cele de pe Litoral (Eforie
Nord, Eforie Sud, Mangalia, Saturn etc. ), de pe Valea Prahovei (Predeal, Bu șteni, Sinaia, P ăltiniș
etc.), precum și cele din nordul Moldovei și din Ardeal (Vatra Dornei, Sovata, Borsec, Tu șnad etc.).
În anul 2005, tarifele variau între 290.000 și 390.000 lei (ROL), în func ție de destinaț ie.
Situaț ia exactă a cererii și ofertei de vacan țe în taberele din țară, în anul 2005 este
următoarea:

Tabel 2.6 – Indicatorii cererii și ofertei pentru taberele din țară
Oferta
Indicator Total Litoral Stațiuni
balneare Munte Delta-
Dunării București și
orașele
reședință Alte
localități Cererea
(număr
total
turiști)
Număr unități 151 13 13 38 2 15 70
Număr locuri 28.916 9.348 1.716 6.717 417 1.757 8.961 128.445
din care
străini:
745
Sursa: -Breviar statistic „Turismul României” – Institutul Na țional de Statistic ă, ediția 2006

Se observ ă că litoralul de ține cele mai multe locuri în tabere (peste 9.000), în sta țiunile
montane fiind doar 6.700 de astfel de locuri de c azare. De asemenea, gradul de ocupare este destul
de redus, sub 15%45, acest fapt datorându-se mai multor factori, principalul fiind probabil, lipsa de
încredere a p ărinților în condiț iile oferite în tab ără (igienă, siguranță, confort etc.).Acest grad redus

45 Anuarul Statistic, 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
82
de ocupare se poate datora și situației în care se afl ă majoritatea taberelor din țară, care au o baz ă
învechită, 70% din aceste locuri fiind nefunc ționale (nu corespund normelor în viguare).
Pentru anul 2007 , printr-o investi ție de aproximativ 1,5 mil. euro, ANT inten ționaeză să
deschidă câteve centre de copii și tineret la Bușteni, Predeal, Sulina și Sovata, cotate la un confort
de 5 stele. Tot din anul 2007 începe or ganizarea unui alt gen de tabere a șa-numitele tabere cu
finanțare european ă, prima fiind cea de la Cabana Cumpă na din Munț ii Făgăraș, „Top Trips
Summer Camp (31.07- 6.08), tab ără interactiv ă, cu 65 locuri de cazare.
În mod concret, num ărul locurilor din taberele din România se situeaz ă la mare distan ță de
cel înregistrat în anuarele statistice, acesta fiind de ap roximativ 4.300, iar reparti ția pe jude țe se
prezintă astfel (tabel 2.7):
Tabel 2.7 – Reparti ția pe județ e a locurilor din tabere, în România
Județ Tabă ra Nr.
locuri Județ Tabă ra Nr.
locuri
Alba Arieșeni 150 Ialomița Amara Pavilioane 130
Arad Moneasa 80 Muncel 244
Baza
turistică-
Pitești 140 Ciric 27 Argeș
Nucșoara 100 Iași
Muncel II 180
Valea
Budului 168 Mehedin ți Cazane-Or șova 40 Bacău
Salatruc 108 Sovata I 160
Suncuiuș 80 Mureș Sovata II 45
Bihor Remeț i 50 Baza turistic ă Cozia
(Piatra Neam ț) 80
Botoșani Codrii de
aramă 190 Neamț
Oglinzi 100
Brașov Timișul de
Sus 40 Prahova Vila Crișul 35
Brăila Blasova 40 Sibiu Santa Păltiniș 60
Arbanași 120 Suceava Bucșoaia 256
Buzău Monteoru 150 TeleormanBaza Turistic ă
Dunărica Zimnicea 120
Râul Alb 60 Baza Turistic ă din
Timișoara 40 Caraș
Severin Vila Klauss 40 Chevereș 120
Cluj Baza turistic ă
din Cluj 200 Timiș
Poieni Strâmbu 40
Constanța 2Mai 180 Vaslui Baza Turistic ă Podul
Înalt 40
Căprioara I,II 140 Brădișor 100
Stejarul 60 Vâlcea Căciulata 130
Vânătorul 165 Dâmbovi ța
Cerbul 130
Galați Gârboavele 50
Căprioara 16 Hunedoara Costești 114 TOTAL: 4.518 locuri
Sursa: ANTTS, 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
83
Se observ ă că cele mai multe locuri în tabere sunt în jude țele Dâmboviț a și Iași (peste 400
de locuri), pe când în Bra șov, Brăila, Mehedin ți etc. num ărul acestora este mult redus (aproximativ
40 de locuri în tabere).
d) turismul pentru tineret – este considerat o latură importantă a turismului social, având
în vedere statutul economic și social al tinerilor, pe de o parte, și necesitatea sprijinir ii procesului de
educaț ie al acestora, pe de alt ă parte, proces în cadrul c ăruia turismul constituie o component ă
importantă . Din aceast ă perspectiv ă, dezvoltarea turismului de tineret, în țările europene, constituie
o preocupare major ă atât la nivelul fiec ărui stat, cât și la nivelul organiza țiilor interna ționale care
activează în domeniul turi smului de tineret și în cel al turismului social.
Cele mai importante organiza ții internaționale sunt: Confedera ția Interna țională de Turism
pentru Studen ți (I.S.T.C.), Federa ția Organiza țiilor Interna ționale de Turism pentru Tineret
(F.I.Y.T.O.), Biroul Interna țional de Schimburi Turistice pentru Tineret (B.I.T.E.J.) si Federa ția
Internaționala a Unit ăților de Cazare pentru Tineret (I.Y.H.F.).
In Romania, dupa anul 1990, mi șcarea turistică de tineret a pierdut din caracterul s ău de
turism social de mas ă (accesibil). Acest proces a fost influen țat indirect de sc ăderea num ărului de
tineri cuprin și în funda țiile și asociațiile de tineret, la ora actual ă, aceștia reprezentând circa 1% din
tineretul țării față de aproximativ 10% cât reprezentau in 1990. Pe de alt ă parte, în anii 2000,
sondajele efectuate de Centrul de Studii și Cercetari pentru Problemele Tineretului au ar ătat că
circa 75% din popula ția tânără, cuprinsă între 15 si 24 de ani, nu a p ărăsit niciodat ă localitatea de
reședință pentru petrecerea vacan ței.
La noi în țară, încurajarea practic ării turismului de c ătre tineri, se face mai ales prin
taberele studen țești, repartizarea locurilor în aceste tabere f ăcându-se printr-o colaborare între
Agenția pentru Sprijinirea Studenț ilor și instituțiile de înv ățământ superior. De bilete în tabere
studențești pot beneficia pe perioada vacan ței de vară, în limita locurilor repartizate pe universit ăți,
studenții, în func ție de rezultatele ob ținute la înv ățătură. Un loc important în preferin țele
studenților, îl ocup ă litoralul cu sta țiunile sale renumite în frecventarea lor de c ătre tineri
(Costineș ti, Vama Veche, 2 Mai), dar și o serie de sta țiuni montane (Predeal, Buș teni, Sinaia etc).
De asemenea, exist ă așa-numitele “ hoteluri pentru tineret ”, dar cu o cap acitate relativ
redusă de locuri (sub 1.500), cela mai multe locuri înregistrându-se în Bucure ști (tabel 2.8).

Tabel 2.8 – Indicatorii cererii și ofertei pentru ”hoteluri pentru tineret”
Oferta
Indicator Total Litoral Stațiuni
balneare Munte Delta-
Dunării București
și orașele
reședință Alte
localități Cererea
(număr
total
turiști)
Număr unități 25 3 4 5 – 12 1
Număr locuri 1.487 309 191 272 – 662 53 33.800
din care
străini
10.169
Sursa: -Breviar statistic „Turismul României” – Institutul Na țional de Statistic ă, ediția 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
84
O situa ție mai clar ă a facilităț ilor de cazare pentru tineri în unit ăți destinate acestora (hostel,
vile, pensiuni), precum ș i repartiția în teritoriu a acestora, se prezint ă astfel:

Tabel 2.9 – Repartiț ia unităț ilor de primire pentru tineri
Localitate Unitate de primire Nr.
locuri Localitate Unitate de primire Nr.
locuri
Arad Hostel* Fortress 30 Miercurea Ciuc Hostel Casa Lasarus 32
Baia de Arie ș Pensiunea Shanti 10 Năsăud Us-The-Locals!
Home 6
Hostel Cuart 48 Oradea Hostel Oradea 110 Baia Mare Hostel Mara 173 Prahova Vila Șoimul 68
Băile Tuș nad Pensiunea Szurdok 10 Sângiorz Bă i Hostel Sângiorz Băi 102
Bârsana (Maramure ș) Pensiunea Pop 8 Satu Mare Hostel Satu Mare 28
Bazna (Sibiu) Pensiunea Bazna (Bassen) 8 The Old Town Hostel 24
Hostel Mara 12 Sibiu
Vila Păltini ș 58 Brașov Hostel Predeal 40 Sighișoara Burg Hostel 53
Breaza Pensiunea Speran ța 22 Sinaia Casa Elevilor Sinaia 25
Vila Gabriela 16 Stațiunea Eforie
Sud Hostel Eforie Sud 50 București
Vila Helga 26 Suceava Class Hostel 10
Bușteni Vila Șoimul 68 Tulcea Hostel Danube-Delta 202
Cluj Retro Hostel 54 Târgu Mure ș Hostel Târgu Mure ș 160
Comănești
(Bacău) White Castle 30 Timișul de Jos Pensiunea Mara 10
Craiova Griffon Youth Hostel 70 Tismana Gura Plaiului 80
Drobeta Turnu-Severin Hostel Drobeta 114 Vadu Izei Casa Muntean 8
Filpisu Mare (Mureș) Rainbow Hostel 10
Galați Hostel Gala ți 20
Vila Bradu 70 Hales (Buz ău) Vila Miori ța 70 Total:
1.935 locuri **
Sursa: Hostelling International Romania, 2006
* hostel = (engl.) c ămin, han, gazd ă
**- inclusiv vile și pensiuni destinate tinerilor

România face parte, al ături de alte 84 de țări, din Asociația Hostelling International , care
pune la dispozi ția tinerilor aproximativ 4.300 de unit ăți de cazare din întreaga lume.
În țara noast ă, sediul asocia ției se află la Cluj, ș i are ca scop …”promovarea educa ției
tuturor oamenilor, dar în special a tinerilor cu posibilit ăți materiale modeste, prin îndrumarea
către cunoa ștere, iubirea și respectul fa ță de natură și valorile culturale și artistice…” .
Anual, asocia ția înregistreaz ă aproximativ 33 mil. înnopt ări, în locuri din toat ă lumea, dar,
din pă cate, în România se știe foarte pu țin de existen ța acestei facilit ăți pentru tineri, fiind necesar ă
o promovare sus ținută, orientată spre grupul- țintă, respectiv tinerii.
Sunt, de asemenea, programele europene de mobilitate a tinerilor, oferite de Consiliul
Europei cât și de Comisia European ă sub impulsul Direc țiilor Generale ale Educa ției și Culturii,
care privesc educa ția, formarea profesional ă, dezvoltare culturală , sport, sim ț civic etc.

Turismul social – implica ții și tendințe
85
Aceste programe sunt Socrates, Leonardo da Vinci, Tineret și Tempus și reprezint ă pentru
tinerii europeni o deschidere c ătre că lătoriile și schimburile interna ționale.

Socrates
Obiectivul programului îl reprezint ă întărirea dimensiunii europene ș i îmbunătățirea educa ției, încurajând
cooperarea dintre cele 31 de țări participante: țările membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și ca țări
asociate, Bulgaria, România și Turcia.
Baza legal ă a acestui program: articolele 149 și 150 din tratatul CE și decizia 253/200/CE Parlamentului și
a Consiliului European.
Bugetul programului a fost de 1 850 milioane euro pentru 7 ani, 1999-2006.
Dintre cele 8 ac țiuni ale programului dou ă prezintă interes în cadrul turismului, fie pentru c ă favorizeaz ă o
mobilitate transna țională a tinerilor, fie pentru c ă pot răspunde la ni ște aspecte ale form ării pentru
mobilitate. Este vorba despre ac țiunea Erasmus care favorizeaz ă mobilitatea studen ților oferindu-le ocazia
să studieze în alt ă țară participant ă pe o perioad ă de la trei la doisprezece luni. A doua ac țiune, Grundtvig ,
își propune aplicarea principiului „educa ție de-a lungul întregii vie ți”, contribuind la îmbun ătățirea
accesului tuturor celor care, indiferent de vârst ă, doresc să achiziționeze noi cuno ștințe, capacit ăți și
competen țe.
Leonardo da Vinci
Obiectivul programului este de a pune în ac țiune o politic ă de formare profesional ă dezvoltat ă de
Comunitate pe trei planuri: facilitarea inser ției profesionale, îmbun ătățirea calității instruirii și a accesului la
aceasta și dezvoltarea contribuț iei instruirii la inovare. În acest fel sunt consolidate aptitudinile și
competen țele persoanelor, mai ales ale tinerilor.
Baze legale : articolul 150 din tratatul CE și hotărârea Consiliului din 26 aprilie 1999.
Buget : 1,15 miliarde euro pentru 7 ani, 1999 – 2006.
Din cele cinci ac țiuni doar una prezint ă interes pentru turism. Aceasta vizeaz ă mobilitatea și aduce sprijin
proiectelor transna ționale de mobilitate pentru persoane le în curs de formare profesional ă, în particular
pentru tineri.
Tineret
Acest program se adresează tuturor tinerilor, din toate structurile de studiu și de formare. Vizeaz ă
dezvoltarea oportunit ăților oferite tinerilor de a descoperi Europa și de a participa la construirea ei în
calitate de cet ățeni activi și responsabili.
Baze legele : articolul 149 din tratatul CE și hotărârea 1031/2000CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13/04/00.
Buget : 520 milioane euro pentru 7 ani, 1999 – 2006
Două din cele cinci ac țiuni intereseaz ă turismul, ac țiunea Tineri pentru Europa , ce const ă în schimburi de
grupuri de tineret, și Serviciul European de Voluntariat , care oferă tinerilor de la 18 la 25 de ani
posibilitatea ob ținerii unui stagiu de voluntariat în str ăinătate pe o durată de la șase la doisprezece luni, cât
și participarea la un proiect local de voluntariat.
Sursa: Le tourisme social dans le monde , nr.143, decembr ie 2004, p. 5

e) turismul de camping – este una dintre cele mai ieftin e forme de practicare a turismului,
atât prin tarife de cazare, cât și prin posibilit ăți de servire a mesei. Astfel , turismul de camping este
considerat ca form ă de turism social și a fost dezvoltat în acest scop în multe țări, el adresându-se în

Turismul social – implica ții și tendințe
86
general familiilor cu venituri mici și tinerilor. În prezent în Europa exist ă peste 16.000 de camping-
uri, iar preferin ța europenilor pentru aceast ă formă de turism se situeaz ă, în medie, la 25-30%.46
Camping-ul, conform defini ției, asigură teren pentru camparea în aer liber, într-un
adăpost transportabil, personal, a turi știlor veni ți cu mijloace de transport proprii, precum și
cazarea în c ăsuțe sau bungalouri.47
În România, repartizarea teritorial ă a campingurilor cl asificate eviden țiază concentrarea ca
număr de unități în stațiunile balneare (26%), pe litoral (22%) și în stațiuni montane (8%), respectiv
județele Constanț a, Vâlcea, Prahova. Gradul de ocupare al campingurilor în țara noastră se situeaz ă
sub media european ă (camping 10,4%, bungalou 23,10%, unit ăți tip căsuță 16,5%, conform datelor
din Breviarul statistic, Turismul României, edi ția 2006), acest fapt nu trebuie interpretat cum c ă
românii prefer ă unități de cazare cu un anumit grad de confort ( și un tarif sporit) ci, mai mult indic ă
disponibilitatea sc ăzută pentru călătorii, pentru alegerea turismului ca mod de petrecere a timpului
liber.
Tabel 2.10 – Indicatorii cererii și ofertei pentru unităț i tip camping
Oferta
Indicator Total Litoral Stațiuni
balneare Munte Delta-
Dunării București
și orașele
reședință Alte
localități Cererea
(număr
total
turiști)
Număr unități,
total:
– camping
– bungalou
– unități tip căsuță
429
72
305
52
250
17
207
26
30
16
6
8
25
8
16
1
28
1
26
1
52
12
36
4
44
18
14
12
Număr locuri,
total:
– camping
– bungalou
– unități tip căsuță
35.758
26.568
4.963
4.227
25.163
18.097
4080
2986
2.566
2.065
48
453
1.159
990
121
48
1.008
810
78
120
2.870
2.242
356
272
2.992
2.364
280
348 106.259
din care
străini
14.654
Sursa: -Breviar statistic „Turismul României” – Institutul Na țional de Statistic ă, ediția 2006

f) agroturismul – este definit ca o form ă de turism practicat ă în mediul rural, bazat ă
pe asigurarea serviciilor de cazare, mas ă, agrement etc., în cadrul gospod ăriei țărănești,
valorificându-se astfel, în mod superior, resursele naturale și antropice ale zonei și
contribuind la ridicarea ni velului de trai al popula ției rurale.48
Spațiul rural românesc este printre pu ținele din Europa în care se mai p ăstrează nealterate,
valențele tradiț ionale spirituale, cu prec ădere cele etnofolclorice, satele române ști dispunând astfel,
de resurse turistice de mare varietate (arhitectur ă populară , meșteșuguri, obiceiuri, manifestă ri
folclorice, port și folclor popular) oferind un cadru natural nepoluat.
Turismul rural a încetat de mult s ă mai func ționeze ca un substituent al turismului “clasic”,
și, deși este considerat o form ă de turism social (datorit ă tarifelor mai reduse decât în turismul
clasic), segmentul specific nu-l mai constituie popula ția cu constrângeri financiare. Amploarea pe

46 I. Ionescu- op. cit., pg. 205
47 G. Stănciulescu, N. Lupu, G. Țigu, op. cit., pg. 35
48 Idem, pg. 6

Turismul social – implica ții și tendințe
87
care a luat-o în ultimii ani, face din acesta o adev ărată industrie, un element de cisiv în contracararea
depersonaliz ării acestui spa țiu, în condi țiile în care 28% di ntre europeni î și aleg drept destina ție
peisaje nepoluate, medii autentice, tradi ționale.
Agroturismul se supune acelora și reguli și prevederi referitoare la turismul rural (din care
face parte) și care a fost reglementat printr-o serie de acte legislative:
– OMT nr. 20/1995 care stabile ște normele și criteriile de clasificare a pensiunilor și
fermelor agroturistice;
– HG nr.41/1996 referitoare la siguran ța turiș tilor în structurile de primire;
– Ordonanț a nr. 63/1997 care acord ă facilităț i întreprinz ătorilor din acest domeniu.
În anul 1994, se înfiin țează una dintre cele mai importante organiza ții non-guvernamentale
și non-profit, respectiv ANTREC (Asocia ția Națională de Turism Rural, Ecologic ș i Cultural), care
a reușit să creeze o re țea viabilă de unități turistice, (având fili ale în majoritatea jude țelor) aflat ă în
competiț ie cu țări care au o veche tradi ție în acest domeniu.
Astfel, principalele localit ăți care se constituie în op țiuni pentru turiș tii care aleg ca form ă
de petrecere a vacan ței, agroturismul, sunt:

Tabel 2.11 – Optiunile turiș tilor pentru practicarea turismului rural
Nr.crt. Filiala ANTREC Localitate
1. Alba Albac
2. Argeș Rucăr
3. Brașov Bran, Moeciu, Râ șnov, Săcele
4. Buzău Sărata Monteoru
5. Cluj Râșca, Răchitele
6. Covasna Balvanyos
7. Constanța Costineș ti, Eforie Nord
8. Harghita Borsec, Praid, Tu șnad
9. Neamț Ceahlău, Dur ău, Piatra-Neam ț
10. Suceava Pojorâta, Sadova
11. Tulcea Crișan
12. Vrancea Lepșa
Sursa: ANTREC, 2006

Din punct de vedere statistic, agrotu rismul poate fi caracterizat astfel:

Tabel 2.12 – Indicatorii cererii și ofertei pentru ”hoteluri pentru tineret”
Oferta
Indicator Total Litoral Stațiuni
balneare MunteDelta-
DunăriiBucurești
și orașele
reședință Alte
localități Cererea
(număr
total
turiști)
Număr
unități 956 14 22 288 17 1 614
Număr locuri 11.151 688 313 3.426 200 21 6.503 170.164
din care
străini
17.643
Sursa: -Breviar statistic „Turismul României” – Institutul Na țional de Statistic ă, ediția 2006

Turismul social – implica ții și tendințe
88
g) turismul social la cabane – dispersia cabanelor în teritoriu acoper ă masivele montane
cele mai atractive, iar situarea aces tora în apropierea unor arii montane intrate în circuitul turistic
(peșteri, trasee pentru alpinism, pârtii naturale), sprijin ă practicarea turismului montan. Tarifele de
găzduire la cabane sunt în general accesibile, pornindu-se de la pr emisa ca cei care practic ă acest
gen de călătorii sunt, cu prec ădere tinerii, cu venituri mai redu se. Practicarea turismului montan se
supune reglementă rilor Legii muntelui (Nr. 347/14.07.2004) , care stabile ște modalit ățile și
principiile de dezvoltare ș i protecție a zonei montane prin punere a în valoare a resurselor,
respectând totodată reglementă rile interna ționale privind dezvoltarea montan ă durabilă.
Pe lângă elaborarea acestei legi, care stipuleaz ă măsurile de organizare a turismului montan,
pentru ca domeniul montan s ă devină o “destina ție turistic ă” sprijinită de cabane, sunt necesare și
acțiuni de amenajare, întreț inere și marcare a traseelor montane, cu prec ădere în Făgăraș, Țarcu,
Rodnei, Parâng-Lotru-Cindrel etc.; de asemenea, organizarea de programe turistice pentru tineret,
dotări tehnice și diversificarea ofertei (pârtii de schi, școli de alpinism etc.) și mai ales promovarea
ofertei cabanelor române ști, care, la nivel na țional se prezint ă astfel:

Tabel 2.13 – Indicatorii cererii și ofertei pentru cabane
Oferta
Indicator Total Litoral Stațiuni
balneare Munte Delta-
Dunării București și
orașele
reședință Alte
localități Cererea
(număr total
turiști)
Număr
unități 113 – 3 67 1 2 40
Număr
locuri 5.961 – 98 4.146 8 345 1.364 64.480
din care str ăini
4.680
Sursa: -Breviar statistic „Turismul României” – Institutul Na țional de Statistic ă, ediția 2006

h) turismul pentru vârsta a III-a – din literatura de specialitate rezult ă că în urma unor
analize și studii, întreprinse de organismele interna ționale de profil, s-a ajuns la concluzia c ă în
industria turistic ă și în cadrul ofertan ților de produse turistice, nu s-a conturat o concep ție precisă
referitoare la tipul produselor și serviciilor turistice cele mai adecv ate persoanelor de vârsta a III-a
și, în special pentru pensionari . În viziunea multor touroperatori și hotelieri, acestui segment de
vârstă îi corespunde un singur tip de produse și servicii.
Studii recente au încercat să demonstreze faptul c ă necesităț ile și motivațiile turistice ale
persoanelor de vârsta a III-a s-au modificat, în compara ție cu cele avute în alte perioade de vârst ă.
În realitate îns ă, nevoile și aspirațiile lor turistice difer ă relativ pu țin de cele ale persoanelor cu 10-
15 ani mai tinere. Pe plan interna țional, s-au lansat câteva „produs e noi”, care au în centrul aten ției
persoanele de vârsta a III-a, respectiv în Fran ța (prin aș a-numitul „turism de s ănătate” sau
termalismul, precum și modalitatea de petrecere a vacan ței prin apelarea la economii, oferta purtând
denumirea de „cecul de vacan ță”), de asemenea, în Grecia, unde în cadrul unor programe de turism
social, persoanele de vârsta a III-a beneficiaz ă de vacan țe de 7 zile, pl ătind doar jum ătate din costul

Turismul social – implica ții și tendințe
89
cazării și mesei, sau în Spania unde, de asemenea, au fost ini țiate o serie de programe referitoare la
vârsta a III-a.49
În România , persoanele de vârsta a III-a, majoritatea fiind pensionari, beneficiaz ă de
prevederile Legii bugetului asigur ărilor sociale de stat, care în fiecare an pune la dispozi ția
pensionarilor, prin Casa Na țională de Pensii, un anumit num ăr de bilete de odihn ă și tratament.
Tarifele sunt stabilite prin ordin al Ministrului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei în colaborare
cu preș edintele Casei Na ționale de Pensii și Alte drepturi de Asigur ări Sociale, iar distribuirea lor
se face asiguraț ilor, prin casele teritoriale de pensii.
Referitor la accesul anumitor categorii de pe rsoane la bilete de tratament balnear, potrivit
prevederilor art.109 din Legea nr.19/2000 , privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigur ări
sociale, cu modific ările și complet ările ulterioare, în scopul prevenirii îmboln ăvirilor, a recuperării
capacităț ii de munc ă și a reabilit ării profesionale, asigura ții sistemului public pot beneficia de tratament
balnear.Beneficiaz ă de tratament balnear în mod gratuit:
– asigurații aflați în incapacitate temporar ă de munca pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum și
pensionarii de invaliditate c ărora li s-a prescris tratament balnear pr in programul individual de recuperare;
– persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza Decretului Lege nr.118/19 90, Legii nr.189/2000, Legii
nr.44/1994 si Legii nr.49/1999;
– asigurații care își desfășoară activitatea la locuri de munca din activit ățile de cercetare , explorare,
exploatare sau prelucrare a materi alelor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radia ții.
Beneficiaz ă de tratament balnear cu suportarea unei contribu ții individuale:
– pensionarii ș i asigurații sistemului public de pensii care sufer ă de anumite afec țiuni pentru care li s-a
recomandat tratament balnear;
– copiii asigura ților sau ai pensionarilor sistemului public de pensii pot beneficia de bilet numai dac ă îi
însoțesc pe părinții îndreptățiți la tratament balnear îi fac dovada frecvent ării învățământului preuniversitar
potrivit legii;
– soții sau soțiile asigura ților sau pensionarilor sistemului public de pensii, numai dac ă însoțesc persoanele
îndreptățite la tratament balnear și suferă de anumite afec țiuni pentru care s-a recomandat tratamentul
balnear;
– însoțitorul pensionarului de invaliditate gradul I, asistentul personal/însoț itorul pensionarului sau
asiguratului cu handicap grav sau accentuat, numai dac ă îl însoțește pe acesta la tratament balnear.
În cazul pensionarilor beneficiari ai sistemului public de pensii, contribu ția persoanei este de 50%
din cuantumul total net cuvenit al drepturilor de pensie, din luna anterioar ă celei pentru care se elibereaz ă
biletul de tratament balnear. Conform Contractului colectiv de munc ă unic la nivel naț ional pe anii 2005-
2006 nr. 2001/2005, cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament și odihnă recuperatorie în
stațiunile balneoclimaterice, inclusiv transportul pe cale ferată (tren personal, clasa a II-a) sunt suportate din
fondul pentru ac țiuni sociale constituit conform prevederilor legale. Fiecare unitate suport ă cotă-parte din
costul biletelor pentru salaria ți și membrii lor de familie, în raport cu salariul de baz ă și în funcție de sezon ,
cu condiția ca biletele s ă fie procurate cu acordul organiza țiilor sindicale ș i să prevadă efectuarea sejurului
într-o unitate apar ținând sistemului sindical, ministerelor sau unit ăților în cauz ă.
Pentru alte situa ții unitatea va suporta cheltuielile pentru toate biltele procurate cu acordul
sindicatului ori dac ă, în cazul biletelor de tratament, exist ă recomandarea expres ă a mediucului pentru o
anumită stațiune care nu apar ține sistemului sindical, ministerelor sau unit ății în cauză.
Sursa: www.guv.ro

49 I. Ionescu- op. cit., pg. 20

Turismul social – implica ții și tendințe
90
Astfel, pentru anul 2006 bugetul asigur ărilor sociale de stat a suportat diferen ța dintre
valoarea biletului de tratament balnear sau de odihn ă și contribu ția beneficiarilor de astfel de bilete,
pentru un num ăr de pâna la 445.000 de locuri, din care 380.000 de locuri la tratament balnear și
65.000 de locuri la odihn ă (Legea nr. 380/15.12.2005). Pensiona rilor le sunt destinate un num ăr de
19.600 de bilete de tratament, din care 2.800 sunt gratis, pentru anumite categorii (veterani de
război, persoane persecutate po litic sau deportate etc.).
Trebuie amintit faptul c ă numărul acestor bilete este total insuficient, în majoritatea
județelor țării, cererea fiind mu lt mai mare decât ofer ta (un bilet la 18-20 de pensionari, în
Botoșani, Galați, Vaslui etc.), din acest an cererea fiind și mai mare, deoarece pensionarii pl ătesc
doar 50% din cuantumul pensiei pe o lun ă (în anii preceden ți contribu ția personal ă era de 70%),
diferența fiind subven ționată din bugetul asigur ărilor sociale de stat.
Cele mai multe locuri sunt puse la dispozi ția persoanelor de vârsta a III-a în sta țiuni ca:
Pucioasa, Lacul S ărat, Felix, Herculane, Geogiu B ăi (pentru afec țiuni reumatismale); Amara,
Eforie-Nord, Techirghiol, Saturn, Mangalia (pentru afecț iuni ginecologice); Călimănești –
Căciulata, Sovata (stațiuni cu profil reumatismal și digestiv); Buziaș, Tușnad, Covasna, Vatra
Dornei (profil cardiovascular); Predeal, Sinaia, Buș teni, Voineasa, Soveja (pentru afec țiuni
neurologice); Slănic Prahova, Slă nic Moldova, Govora, Târgu Ocna (pentru afec țiuni ale c ăilor
respiratoprii) și Olănești, Sângiorz B ăi (pentru afec țiuni digestive).
2.3.3. Programe guvernamentale privi nd turismul social din România
Programele de turism social, prin specificul lor, asigură accesul la vacan țe în special pentru
anumite categorii ale popula ției, defavorizate din punct de vedere al venitului, vârstei, statului
social etc., având astfel un important rol de protec ție socială.
Principalele programe ini țiate de autorit ăți în acest sens, acoper ă o gamă largă de oferte, atât
în stațiuni de pe litoral sau montane, cât și în cele balneare sau chiar în mediul rural (agroturism) și
s-au desfășurat aproape neîntrerupt începând din anul 1999.

I. Programe sociale pe litoral
1. Cel mai cunoscut program, ini țiat din anul 1999, este „Litoral pentru to ți” care
încearcă, prin facilitarea accesului la vacan țele pe litoral a cât mai multor categorii de persoane, s ă
prelungeasc ă sezonul estival (problema sezonalit ății fiind greu de rezolvat pe litoral).
Programul se desf ășoară, în general, pe dou ă perioade, respectiv 01 mai- 15 iunie și 01- 30
septembrie , cuprinzând 6 nopț i cazare (f ără servicii de mas ă) și conține două oferte la tarife diferite,
care pentru anii 2003 și 2004 au fost acelea și (tabel 2.14).

Turismul social – implica ții și tendințe
91
Tabel 2.14 – Tarife valabile în cadrul programului „Litoralul pentru to ți”, 2003-2004
Prețuri /persoan ă/sejur
în funcție de categorii de confort
(ROL/persoan ă/sejur) Tip ofertă
1* 2* 3*
Ofertă specială
(1.430 locuri pe serie) 799.000 899.000 999.000
Ofertă socială
(1.430 locuri pe serie) 549.000 649.000 –
Sursa: www.mturism.ro, 2004

De oferta social ă pot beneficia mai multe categorii de persoane, cum ar fi: elevi, studen ți,
șomeri, pensionari, invalizi, veterani de ră zboi, revolu ționari sau urmaș i ai acestora, pentru toate
aceste persoane este necesar un document care să ateste faptul c ă aparțin uneia din categoriile
enumerate, pe care trebuie să -l prezinte în momentul cump ărării biletului.
Oferta special ă se adresează tuturor categoriilor de turi ști, pe criteriul „primul venit, primul
servit”. Sta țiunile care particip ă la acest program, pun ănd la dispozi ția turiștilor, locuri în hotelurile
pe care le de țin, sunt:
Tabel 2.15 – Stațiunile participante la pr ogramul de turism social,
în perioada 2003-2004
Număr locuri/serie
Stațiune Hotel Ofertă
socială Ofertă
specială
Aurora 2* 250 250
Unirea 2* – 100
Sulina 2* 220 –
Perla 3* – 200 Mamaia
Select 2* – 200
Britannia II 3* – 50 Eforie Nord Cupidon 2* 40 160
Eforie Sud Măgura 2* 200 200
2 Mai Hellios Inn 3* – 40
Majestic 3* – 200
Dacia 2* 200 –
Banat 2* 200 200
Craiova 2* 100 100 Neptun-
Olimp
Slatina 2* 90 100
Meteor 3* 40 160
Delta 2* 40 160
Majestic 3* – 200 Jupiter
Diamant 2* 30 120
Rodica 2* 40 180
Sanda 2* 20 80 Venus
Silvia 2* 200 200
Sursa: www.mturism.ro, 2004

Începând din anul 2005, la ini țiativa celor trei parteneri, Autoritatea Na țională pentru
Turism (ANT), Federa ția Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Asociația Națională a

Turismul social – implica ții și tendințe
92
Agențiilor de Turism (ANAT), programul și-a schimbat denumirea, devenind „O să ptămână la
mare” și incluzând doar oferta special ă, la care are acces oricine, în limita locurilor disponibile.
Perioada de desf ășurare a rămas aceea și, precum și durata sejurului (7 zile, 6 nop ți cazare),
fără servicii de mas ă, comisionul agen țiilor crescând, îns ă, de la 7% (2004) la 10% (2005), tarifele,
în schimb, nu au înregistrat mari modifică ri.

Tabel 2.16 – Tarife valabile în c adrul programului „O s ăptămână la mare”,
2005-2006
Prețuri /persoan ă/sejur în func ție de categorii de confort
(ROL/persoan ă/sejur) An
1* 2* 3*
2005 79 89 99
2006 99 119 149
Sursa: www.mturism.ro, 2006

Stațiunile care au participat și în anii 2005/2006 la programele sociale de turism, sunt, în
general, aceleaș i ca la inițierea programului “Litoral pentru to ți”, în 1999.

Tabel 2.17 – Stațiunile participante la programul de turism
social “O s ăptămână la mare”
Stațiune Hotel Număr
locuri/serie
Midia 1* 120
Aurora 2* 500
Patria 2* 280
Mamaia
Doina 2* 200
Caraiman 2* 424
Belvedere 2* 50
Amfiteatru 2* 140
Panoramic 2* 50
Neptun-Olimp
Neptun 3* 10
Delta 3* 300 Jupiter Meteor 3* 200
Venus Sanda 2* 100
Complex Dun ărea 2* 22 Saturn Complex Dun ărea 1* 100
2 Mai Hellios Inn 3* 80
Sursa: www.mturism.ro, 2005

2. “1Mai la Mare”
Tot în scopul prelungirii sez onului estival a fost lansat ș i programul „1 Mai la Mare”, prin
care, în fiecare an, sunt puse la dispozi ția elevilor și studenților dornici s ă deschidă sezonul,
aproximativ 3.500 de locuri de cazare în sta țiunile Neptun-Olimp (1.000 locuri), Mamaia (700
locuri), restul reg ăsindu-se în Jupiter, Costineș ti și Mangalia.

Turismul social – implica ții și tendințe
93
Tarifele practicate nu s-au modificat foarte mult de la un an la altul. Astfel, în 2003 și 2004
acestea erau de 399.000 lei/sejur/persoan ă (hotel de 1*) ș i 499.000 lei/sejur/persoan ă (hotel de 2*),
ajungând în 2006 la 599.000, resp ectiv 699.000 lei/sejur/persoan ă.
3. „Copiii Soarelui” reprezint ă un alt program ini țiat în anul 2002 și destinat copiilor sub
12 ani, cărora li se ofer ea cazare gratuit ă timp de 5 nop ți pe litoral, dar care, din p ăcate nu s-a
finalizat cum s-ar fi dorit deoarece s- a aplicat în mod haotic, unele firme ținând cont de el, altele,
nu.
II. Programe sociale în sta țiuni balneoclimaterice

În anul 2002 a fost iniț iat programul „Turism pentru s ănătate” , program ce oferea
pensionarilor posibilitatea de a petrece o s ăptămână într-o sta țiune balneoclimateric ă la un tarif
redus, care a fost, din p ăcate, un e șec pentru c ă biletele oferite de Ministerul Turismului le-au
concurat pe cele des tinate pensionarilor și subvenționate cu 70% de c ătre Ministerul S ănătății,
biletele devenind, în primul caz, mult mai scumpe. Ulterior, în cadrul aceluia și program, s-a
modificat segmentul de pia ță, orientându-se asupra tuturor persoanelor active care puteau beneficia
de unul din cele 88.000 de locuri din sta țiunile balneoclimaterice, la un tarif special. Un pachet de 6
nopți de cazare cu mic dejun și tratament cost ă 940.000 lei, biletele putâ nd fi procurate de la
agențiile de turism pe baza trim iterii medicului de familie.
Începând din 2003, programul îș i schimbă denumirea în „O săptămână de refacere ”,
desfășurându-se pe dou ă perioade, respectiv octombrie- decembrie și ianuarie- martie. Pachetul de
servicii include 6 nop ți cazare, mic dejun și tratament balnear (2 proceduri/zi), care se efectueaz ă pe
baza biletului de trim itere eliberat de c ătre medicul de familie sau de un medic specialist, tarifele
prevăzute în cadrul acestui program sunt încurajatoare atât pentru turi ști cât și pentru revigorarea
turismului balnear, prin intensificarea circula ției turistice în acest sector (tabel 2.18).

Tabel 2.18- Tarife ale programului de turism social
„O săpt ămână de refacere” 2004-2006
Prețuri /persoan ă/sejur
în funcție de categorii de confort
(ROL/persoan ă/sejur) An
2* 3*
2004 1.200.000 1.400.000
2005 1.990.000 2.190.000
2006 2.500.000 3.000.000
S u r s a : www.mturism.ro , 2006
Biletele sunt puse la dispozi ția turiștilor prin agen țiile de turism din țară și București,
informații referitoare la sta țiunile, respectiv hotelurile care particip ă la acest program, se pot ob ține
de la agen țiile de turism care au contractat astfel de bilete (tabel 2.19).

Turismul social – implica ții și tendințe
94

Tabel 2.19- Stațiunile participante la programul de turism
social „O s ăptămână de refacere”
Stațiune Hotel Număr
locuri/serie
1. 2 3
Amara Parc 2* 100
Parc 2* 20 Băile Govora
Palace 2* 20
Parc 2* d.c. Băile Buziaș
Timiș 2* d.c.
Hercules 2* d.c.
Afrodita 2* d.c.
Diana 2* d.c. Băile Herculane
Casa Lorabella3* d.c.
Covasna 2* 200 Covasna
Căprioara 3* 200
Sângiorz Bă i Hebe 2* 100
Slănic Prahova Slănic 2* d.c.
Sinaia Complex P ăltiniș 2* 10
Vatra Dornei Carol 3* d.c.
Tușnad Complex Hotel
Tușnad 2* d.c.
Olănești Alice 3* 8
Băile Felix Lotus 2* 70
Praid 2* d.c. Praid
Pensiuni 2* și 3* d.c.
Hora 3* d.c. Saturn
Balada 3* d.c.
Lacul Să rat Lacul Sărat 2* 20
Sursa: Buletin informativ, Ministerul turismului, 2006; d. c. – în func ție de disponibilit ăți, la cerere.

Un alt program turistic a fost lansat în anul 2002 și s-a desf ășurat în perioada noiembrie
2002- februarie 2003, denumit „Sănătatea pentru to ți”, destinat facilit ării accesului persoanelor
cu venituri reduse, la un concediu în sta țiunile balneare în perioada de iarnă. Tariful era de 799.000
lei/pers. pentru 6 nop ți cazare plus mic dejun (num ărul și tipul procedurilor de tratament se
stabileș te de la caz la caz, în func ție de recomandă ri).
Programul nu a avut, îns ă, o perioadă de aplicabilitate foarte lung ă, deși cereri erau, acest
fapt datorându-se, în mare m ăsură, numărului relativ mic de sta țiuni care au r ăspuns la solicitarea
ministerului, de a pune la dispozi ția turiș tilor, unităț ile de cazare și tratament, considerând tariful
prea mic (în general, au participat la program societ ățile la care statul avea pachetul majoritar, la
acel moment).

Turismul social – implica ții și tendințe
95

III. Programe sociale în mediul rural

„Vacanțe la ț ară” este un alt program social al Mini sterului Transporturilor, Construc țiilor
și Turismului derulat în colaborare cu ANTREC, ini țiat în anul 2003. El se desf ășoară în două
perioade, respectiv 1 mai – 15 iunie și 15 septembrie – 1 noiembrie (datele pot suferi mici
modificări nesemnificative de la un an la altul) și este împ ărțit pe mai multe serii de câte 5 nop ți
cazare.
Scopul acestui nou program este orientarea fluxurilor turistice c ătre zonele rurale cu
tradiții și cu infrastructur ă turistică adecvată prin dezvoltarea turismului rural. În acest sens, în
colaborare cu asocia țiile profesionale, vor fi promovate prog rame diversificate ca re includ servicii
în zonele rurale. O atenț ie special ă se va acorda atragerii tinerilor prin programe educative. Efectele
scontate ar consta în cre șterea gradului de utilizare a pens iunilor rurale care au o dinamic ă
accentuat ă, și diversificarea oferte i turistice cu pre țuri accesibile persoanelo r cu venituri mai mici.
În același timp, se ofer ă posibilitatea cunoa șterii de c ătre turiști a tradițiilor autentice ale satului
românesc.
Referitor la tarifele practicat e în cadrul acestui program, acestea nu includ servicii de mas ă
și se situeaz ă la un nivel mediu, variind u șor dela un an la altul ș i în funcție de gradul de confort
ales de turist (tabel 2.20).

Tabel 2.20 – Tarifele programului „Vacan țe la țară”, 2003-2006
Prețuri /persoan ă/sejur
în funcție de categorii de confort
(ROL/persoan ă/sejur) Ani
2 margarete 3 margarete
2003 649.000 849.000
2004 750.000 950.000
2005 1.050.000 1.250.000
2006 1.350.000 1.455.000
Sursa: Ministerul turismului, Buletine informative 2003,2004,2005, 2006

Turiș tii care prefer ă să-și petreacă vacanța într-un mediu curat, lini știt în care pot cunoa ște
noi moduri de via ță, pot opta pentru orice pensiune din localit ățile în care exist ă filiale ANTREC,
iar pentru anul 2006, ofer ta este destul de bogat ă (tabel 2.21).

Turismul social – implica ții și tendințe
96

Tabel 2.21 – Sta țiunile participante la program ul de turism social „Vacan țe la ț ară”
Filiale Localități Pensiuni Filiale Localități Pensiuni
Alba Albac Perla Arieșului Dâmbovi țaPietroșița Cireșica
Argeș Rucăr Ela, Luciana Borsec Kerek, Lizi
Bran Ana, Ileana Harghita Praid Horvath, Balazs,
Erika
Moieciu Dana, Delia Ilfov Tâncăbești Floarea Soarelui
Pioana Mărului Ana, Mia Almaș Cristina
Prejmer Alexandra, Ana Bicazul Ardelean Paleu
Râșnov Cristina, Casa Folea Bistricioara Victoriana Brașov
Săcele Ursu Ceahlău Colț de Rai,
Ecotur
Buzău Sărata Monteoru Casa cu Tei Durău Mara, Floare de Colț
Dealu Negru Soriana Fărcașa Florica
Mărișel Popasul Iancului Filioara- Agapia Narcisa, Alina
Margău Goronet Piatra Neam ț Virginia, Aris
Muntele B ăișorii Nicoleta Neamț
Tupilați Hanul Răzeșilor
Rășca Andrei Ciocănești Arseniuc
Răchitele Bogdan, Maria Mânăstirea
Humorului Maria, Floare de Iris Cluj
Valea Drăganului Casa Moras Pojorâta Cristina, Casa Lucian
Covasna Balvanyos Cetate Sadova Casa Angela, Alex, Ș tefănel
Costinești Ovidiu Suceava
Vama Aurora, Bianca
Eforie Nord Casa cu Lei Tulcea Crișan Maria, Nufărul Constanța
2 Mai Casa Dogarilor Vrancea Lepșa Laura, Bianca, Alice
Sursa: ANTREC, 2006

În concluzie , turismul, prin efectele sale atât la nivel economic (prin dezvoltarea și punerea
în valoare a resurselor din anumite regi uni, furnizarea de noi locuri de munc ă, diversificarea
structurilor economice etc.) cât și în plan social (refacerea fizic ă și mentală a oamenilor, facilitarea
schimbului de opinii, idei, ceea ce conduce la formarea intelectual ă a individului, etc.), și-a
dobândit de mult ă vreme un binemeritat loc între ramurile importante ale economiilor na ționale
(turismul și serviciile din domeniu contri buiau, la nivelul anului 2005, cu 5% la PIB-ul UE, totu și,
încă destul de departe de situa ția din S.U.A., unde înc ă din 2002, valoarea era dubl ă, respectiv,
10%).
În România , contribu ția turismului și a serviciilor din domeniu la formarea de PIB, a fost în
anul 2004 de 3,5%, departe de media european ă, însă, după cum se arat ă într-un studiu realizat de
World Travel and Tourism Council (Raport de țară al WTTC/23 martie 2006), se preconizeaz ă că
piața turistică din România va înregistra, în intervalul 2007- 2016, o rat ă anuală de creș tere de
7,9%, crescând astfel și contribu ția acestui sector la 4,8% din PIB, în anul 2016 (ajungând și la un
nivel de 5,8% din forț a de munc ă raportată la nivel na țional, respectiv 458. 000 de locuri de munc ă).

Turismul social – implica ții și tendințe
97
În acelaș i raport este prev ăzută și condiția necesar ă concretiz ării acestor cre șteri, respectiv,
dezvoltarea unui „produs turistic competitiv”, prin promovarea și susținerea invesi țiilor, mai ales în
infrastructur ă, diversificarea produsel or turistice, precum și educarea resurselor umane,
concomitent cu declan șarea eforturilor de contruc ție a unei mărci proprii de țară, a unei identități
care să reprezinte România în plan interna țional („brand-ul” na țional).
Având în vedere rolul important al turi smului, cat mai ales extinderea preconizat ă de
instituțiile interna ționale specializate, cifrele sunt departe de a reflecta nevoia real ă d e t u r i s m a
indivizilor, iar dac ă ne referim doar la Europa, într-un studiu realizat în cadrul Comisiei Europene
de Turism în anul 2006 , ponderea celor care practică turism (beneficiaz ă de o vacan ță) era de
88.3% în Suedia, ajungând la 35% pentru Grecia.50
În cazul României , având în vedere că doar 8% din populaț iei își permite o vacanță, este
mai mult decât evident ă nevoia promovării acestei forme de turism , promovare care trebuie s ă
conștientizeze atât segmentele vizate , cât, mai ales, pe cei implica ți direct în organizarea turismului
românesc (autoritate na țională, autorități locale, agen ții de turism, turoperatori, administratori ai
unităților de cazare), ONG-uri (în România exist ă o singură asociație interesată în realizarea unui
Centru de Turism Social, deș i Uniunea European ă sprijină financiar astfel de ini țiative, respectiv
Fundaț ia Partener – Brașov), sau organiza ții internaționale ca BITS (Biroul Interna țional de Turism
Social cu 34 de țări membre, inclusiv România), AITS (Association Internationa le pour le Tourisme
Social), AITC (Tourism International Coope rative Association) etc.
Acest tip de colaborare sprijin ă promovarea unui turism responsabil, durabil și universal
accesibil în cadrul dreptului tuturor persoanelor de a- și utiliza timpul liber pentru c ălătorii. ( OMT,
Adunarea General ă de la Santiago de Chile, oct. 1999 ).

50 Revue trimestrielle d’information du BITS, Le tourisme social dans le monde , nr. 145/2006, pg. 5

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
98

Capitolul 3
Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul
turismului
3.1. Rolul promov ării în desf ășurarea activit ății firmelor turistice
În Raportul anual publicat de World Travel & Tourism Counsil (WTTC) se previzioneaz ă
faptul că cererea turistică și a călătoriilor va înregistra o creș tere anual ă de 4,5% în perioada 2005-
2014, ajungând în 2014 la o valoare absolut ă de 9.557,5 mld. USD, fa ță de 5.490,4 mld. USD în
2004.
În acest context, al intensificării circula ției turistice precum și în condiț iile sporirii și
diversificării neîntrerupte a produsuilui turistic , comunicarea cu publicul vizat atât intern cât și
extern, devine tot mai important ă, iar acest fapt nu se poate realiza f ără un sistem modern și eficient
de comunica ție și informare. Practic, întreaga activitate a fi rmei de turism, este de neconceput f ără
o promovare corespunz ătoare, prin intermediul c ăreia sunt transmise consumatorilor, utilizatorilor
dar și publicului larg, informa ții referitoare la caracteristicile produselor și serviciilor oferite.
3.1.1. Considera ții generale privind promovarea turistică și obiectivele acesteia
Acțiunile promo ționale în domeniul turismului, ca de altfel în toate se ctoarele economice,
vizează atât atragerea de noi clien ți cât și păstrarea celor existen ți deja, adresându-se, deci, prin
mesajele sale, atât public ului larg în rândul că ruia se consider ă a fi poten țialii turiști, cât și unei
ținte precise. Tocmai datorit ă acestui caracter complex al activit ății de promovare turistic ă, în
desfășurarea acesteia sunt antrenate for țe de pe diferite niveluri, atât cel local, regional sau na țional,
cât și internațional.
Astfel, pe lâng ă organismele teritoriale și naționale ale statului interesat în atragerea de noi
turiști, de genul Oficiului pentru Promovarea Turismului , o contribu ție importantă au ș i unele
organisme interna ționale, cum ar fi: Commission Européenne du Tourisme, Pacific Asia Tourism
Association etc., sus ținute de Organiza ția Mondial ă de Turism (WTO), care are ca principal
obiectiv chiar „…promovarea și dezvoltarea turismului în scopul progresului economic ș i
dezvoltării țărilor membre…”.
În mod concret, activitatea de promova re a produsului turistic este „ o formă specifică de
comunicare, care const ă în transmiterea pe diferite c ăi de mesaje și informa ții menite s ă-i
informeze pe operatorii de turism și pe turiș tii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic
și asupra elementelor componente ale serviciilor turist ice oferite…, s ă le dezvolte o atitudine
pozitivă față de firmele prestatoare de servicii turistice… .”51
La noi în țară, promovarea se realizeaz ă pe trei planuri, respectiv:

51 O. Snak , P. Baron , N. Neac șu – op. cit., pg. 248

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
99
– național , prin Ministerul Turismul ui (MT), în subordinea c ăruia se află și Autoritatea
Națională de Turism (ANT),
– punerea în practic ă a strategiei de promovare la nivel zonal revine asocia țiilor de
promovare teritoriale (a șa-numitele birouri de informare ș i promovare turistic ă),
– precum și la nivel micro , fiecare agent economic din industria ospitalit ății stabilindu- și în
mod individual propria politic ă de promovare turistic ă.
I. Strategia de promovare la nivel național , elaborată și aplicată, în principal de MTCT, are
ca obiectiv central promovarea produselor turistice române ști atât pe pia ța internă cât și externă
(prin Programul Na țional de Marketing și Promovare, aprobat prin HG nr. 303/02.03.2006
publicat în MO 279/28.03.2006 ), urmărind totodat ă, și o serie de obiective specifice, cum ar fi:
a) desfășurarea de activit ăți de comunicare integrat ă de marketing în scopul îmbun ătățirii
imaginii României din punct de vedere turistic pe pia ța internă și internațională;
b) promovarea produselor turistic e din România în scopul cre șterii circula ției turistice
interne și internaționale;
c) promovarea produselor turistice în func ție de interesul specific fiec ărei piețe.
De asemenea, prin acest program se finan țează în propor ție de 100% o serie de activități
specifice promov ării, respectiv:
a) realizarea – crea ție și execuție, achizi ționarea și distribu ția materialelor de
promovare și informare turistic ă:
a) în domeniul tip ăriturilor:
– tipărirea de bro șuri, pliante, afi șe, bannere, panouri, alte pros pecte ce au ca scop promovarea
turistică a României pe pia ța internă și internațională;
b) în domeniul materialelor destinate promov ării și informării prin mijloace audiovizuale:
– filme de promovare a ofertei turistice generale, pe zone și pe produse turistice;
– CD-ROM-uri, DVD-uri, spoturi audio, video;
– diapozitive, fotografii, postere;
c) obiecte specifice de reclam ă/protocol.
b) acțiunile de promovare turistic ă specifice pe pia ța internă și internațională:
a) participări la manifest ări interne și internaționale (târguri și expoziții);
b) activități specifice de rela ții publice;
c) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentan ți mass-media, agenț i, tour-operatori și
alți creatori de opinie din str ăinătate;
d) organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei turistice române ști;
e) organizarea de ac țiuni itinerante de promovare (road-show-uri) în str ăinătate;
f) alte acțiuni specifice de promovare.
c) campanii de publicitate în țară și străinătate:
a) publicitate în mass-media: presa scris ă ce se adreseaz ă publicului și specialiștilor, radio, TV
paneuropene, naț ionale și locale;

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
100
b) publicitate la târguri (catalogul manifest ării, panouri outdoor și indoor, bannere, ecrane);
c) mailing;
d) publicitate exterioar ă: panouri outdoor, promovare pe ecrane video, promovare pe mijloace de
transport;
e) alte campanii de publicitate specifice.
d) realizarea, între ținerea și modernizarea site-urilor Autorit ății Naționale pentru
Turism și ale birourilor de promovare și informare turistică din str ăinătate.
Totodată, programul asigur ă cofinanțarea proiectelor de promovare a ofertei turistice
românești în proporț ie de maximum 50%, precum și tipărituri, site-uri, realizarea de CD-uri și
DVD-uri, pagini, emisiuni sau filme de turism, ma teriale audiovideo, catalo age, ghiduri, albume,
alte acțiuni de promovare a ofertei turistice.
În cadrul Misterului Turismului, mai ex act în aparatul propriu al Autorit ății Naționale pentru
Turism, activeaz ă Direcția General ă de Promovare și Relații Interna ționale care are ca atribu ții
principale, printre altele, organizarea și realizearea activit ății de promovare turistic ă a României
atât pe pia ța internă, cât și pe piețele externe, prin activit ăți specifice birourilor de promovare
turistică din țară și din stră inătate, organizarea de târguri na ționale de turism, asigur ă participarea
ANT la manifest ări interna ționale, urm ărește aplicarea în domeniul turismului a prevederilor
Acordului de Aderare a Rom âniei la Uniunea Europeană , inițiază și coordoneaz ă campaniile de
publicitate în mass-media din țară și din străinătate etc.
În acest sens, se remarc ă aici cele dou ă iniț iative, la nivel național , de sprijinire și
promovare a turismului românesc, respectiv:
– Campania de Promovare a României pentru Români , (pe piața internă), care se desfăș oară
în perioada iulie – decembrie 2006, în presa scris ă, audio ș i audio-video. Aceasta este structurat ă pe
cinci tematici și anume: România – prezentare general ă, Litoral, Delta Dună rii, Turism cultural,
Turism balnear.
Strategia de prezentare a fiec ărei tematici are la baza un spot tv si unul radio, ambele
susținute de ad-urile (reclamele) din presa scris ă. Creaț ia și difuzarea acestora sunt finan țate din
bugetul Autorit ăți Naționale pentru Turism (ANT) și se ridic ă la aproximativ 800.000 Euro.
Sloganul întregii campanii este : “O calatorie e o lec ție de viață. Descoperă Romania turistic ă”.
-Campania de sprijinire a turismului românesc vizează atât piața internă cât și cea extern ă
și se refer ă, în principal, la difuzarea materialelor promo ționale și instruirea personalului pentru
creșterea calităț ii serviciilor. Cele doua programe, unul de marketing și promovare turistică și altul
de dezvoltare a produselor turistice, se finan țează din bugetul Ministerul ui Turismului cu 5
milioane euro, din care, 60% pentru promovare si 40% pentru dezvoltare (mai ales pentru cre șterea
calității serviciilor și pregătirea personalului din turism).
Programul de marketing și promovare turistic ă urmarește promovarea produselor turistice
din România pe pia ța interna și pe principalele pie țe turistice din stră inatate, iar cel de dezvoltare a

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
101
produselor turistice are în vedere în mod special crearea unui cadru de crestere a calit ății serviciilor
prin finan țarea pregătirii personalului din turism.52
II. Sarcina aplic ării strategiei na ționale la nivel zonal, revine, dup ă cum s-a afirmat,
asociațiilor de promovare regionale , recent înfiin țate. Un rol important în acest sens îl au
Centrele/Birourile de Informare Turistic ă, deschise într-o serie de județ e, a căror activitate se
desfășoară în strâns ă legătură cu autorităț ile locale (consilii locale, prim ării etc.). Județ ele în care
funcționează astfel de centre sunt: Alba, Arad, Bac ău, Bihor, Bra șov, Caraș–Severin, Constana ța,
Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomi ța, Iași, Maramure ș, Mureș , Neamț, Prahova, Sibiu,
Suceava, Timi ș, Tulcea, Vâlcea.
III. La nivelul firmelor de turism , promovarea se face de fiecare organiza ție în mod
individual, îns ă, datorită costurilor ridicate impuse de aceasta, multe unit ăți turistice recurg de
multe ori doar la editarea de prospecte, pliante sau cataloage de sezon pent ru prezentarea ofertelor
lansate. Sunt foarte pu ține firme de turism care recurg la spoturi TV sau la radio, chiar și anunțurile
în presa scris ă de mare tiraj sunt relativ pu ține, tot datorit ă costurilor.
Problema esen țială este, de fapt, eficiența actului de promovare , respectiv alegerea acelei
metode cu impact maxim asupra publicului. În acest sens, practicile în domeniul reclamelor
comerciale sugereaz ă ca mesajul s ă urmărească trei obiective generale:
– atragerea aten ției – într-o lume a excesului de informa ție vizuală, mesajul propriu se află
în competiț ie cu foarte multe alte mesaje și factori de distragere a aten ției, de aceea trebuie g ăsită
metoda adecvată de a recomanda propriul mesaj în defavoarea altuia;
– menținerea aten ției – după ce mesajul a fost citit/recep ționat o dat ă, trebuie s ă conțină
elemente care s ă trezească dorința de întoarcere la mesaj;
– convingerea cititorului – determinarea acestuia de a trece la ac țiunea dorit ă (acceptarea
produsului).53
În consecin ță, pentru a avea șanse să fie remarcată , o firmă de turism trebuie s ă fie din ce în
ce mai creativ ă, să se limiteze la un mesaj publicitar esen țial și să repete anun țul cu consecven ță.
De asemenea, în domeniul turismului, fotografia are un rol foarte importa nt, de aceea se recomand ă
ca orice anun ț publicitar s ă fie însoțit de o imagine semnificativ ă.
Un aspect important, poate chiar punctul de plecare al activit ății de promovare, de care
firmele trebuie s ă țină cont, este definirea obiectivelor urmărite, iar acestea pot fi orientate spre:
– fidelizarea clien ților proprii;
– atragerea clien ților firmelor concurente;
– transformarea nonconsumatorilor de produse turistice în consumatori poten țiali iar apoi
efectivi.
Stabilirea clar ă și precisă a obiectivelor urm ărite de unitatea turistic ă, atât a celor generale
cât și specifice, este definitorie în eficientizarea activit ății promoț ionale a organiza ției.

52 Comunicat de pres ă Ministerul Turismului, aug., 2006
53 Chartered Institute of Marketing, Business Comunications , BPP Publishing Ltd, UK, 1997, pg. 147

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
102
În sprijinul firmelor din turism, mai exact al agen țiilor de turism, vine Asociaț ia Națională
a Agențiilor de Turism (ANAT) , persoana juridica de drept privat, autonom ă, neguvernamentală ,
profesional ă și patronal ă.
Patronatul A.N.A.T. are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, sus ținerea și
apărarea sistematic ă și unitară a intereselor economice, profesionale, tehnice și juridice ale
membrilor organiza ției în rela țiile cu autorita țile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice
și fizice, în plan na țional și internațional.
Agențiile de turism care sunt membre ANAT (357 de agen ții din țară și 335 din Bucureș ti)
figurează în catalogul publicat de ANAT anual, cu toate datele de identificare, precum și o adresă
de contact, aceasta reprezentând, de fapt, o m odalitate de promovare relativ accesibil ă pentru
agențiile de turism din România.
În ultimii ani, în România s-au desf ășurat o serie de ac țiuni de promovare a destina țiilor
turistice din țara noastr ă, prin ini țiativă guvernamentală , cum ar fi programul România mereu
surprinzătoare, albumul Eterna și fascinanta Românie sau un alt program Fabricat in România, dar
care din p ăcate nu au reu șit să-și atingă scopul, respectiv de a face cunoscute oprtunit ățile turistice
ale țării. De asemenea, pe plan inte rn, la începutul sez onului estival 2006, s- a lansat programul
„Ofensiva zâmbetului ”, pentru promovarea litoralului românesc, ac țiune în care s-au investit
aproximativ 50.000 de euro (dar, din pă cate, și în anul 2006, ca ș i în anul precedent, destina ția
multor români a fost litoralul bulg ăresc).
Referitor la România, ca destina ție turistic ă, înainte de a organiza campanii de promovare
mulți specialiști susțin faptul c ă țara noastr ă ar trebui s ă-și creeze un brand de țară care să o
reprezinte mai ales în plan interna țional.
Acest fapt a fost semnalat și de către Jean Claude Baumgarten, pre ședintele Consiliului
Mondial al Turismului și Călătoriilor, cu ocazia elabor ării Raportului WTTC pentru România, pe
problematica dezvolt ării turismului (martie 2006). În acest raport se prevedea o perioad ă bună
pentru turismul românesc, acesta urmând să înregistreze cre șteri de pân ă la 6,7%, dar totodat ă,
…”brandingul de ț ară ar trebui s ă fie o prioritate urgent ă, în cadrul că reia ar trebui s ă se promoveze
unicitatea ș i diversificarea turismului românesc…” .
3.1.2. Rolul promov ării în dezvoltarea activităț ii firmelor de turism
Promovarea, în general, și deci și cea turistic ă, prin multiplele func ții pe care le îndepline ște,
respectiv de informare, convingere și reamintire , deține un rol important în sistemul de
comunica ție al firmei cu mediul . Aceasta face, practic, leg ătura între activitatea unei organiza ții și
clienții săi efectivi sau poten țiali, iar în domeniul turistic, con ținutul activit ății promoționale este
puternic marcat de caracteristicile acestui tip de servicii și ale sistemului de creare și livrare,
precum și de comportamentul de cump ărare.
În domeniul turistic, promovarea produsului cap ătă conotaț ii specifice datorit ă
caracteristicilor serviciilor turistice, respectiv intangibilit ate, variabilitate și inseparabilitate,
intervenind dificultatea prezent ării unui produs intangibil, n ecreat în momentul promov ării. De

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
103
aceea, aici, poate mai mult ca în alte domenii, profesiona lismul celui care organizeaz ă activitatea de
promovare î și spune cuvântul, im punându-se utilizarea unor tehnici promoț ionale noi, dar și
adaptarea și îmbogățirea celor clasice.
Acestea au la baz ă valorificarea în activitatea promo țională a unor componente ale
sistemului de creare și livrare a serviciilor, intervenind aici o serie de elemente exterioare cadrului
fizic de desf ășurare a activit ății de prestare a serviciului turistic (pozi ția geografic ă, peisajul);
elemente interioare (ambianța, decorul, personalul de contact); relațiile interpersonale (persoana
de contact și clienți).54
Aceste considera ții scot în eviden ță rolul specific al activit ății promoționale în domeniul
turistic, mai ales c ă la achizi ționarea unui serviciu (t uristic) se percepe un risc mai ridicat. Astfel,
având în vedere aceste dou ă caracteristici majore ale presta ției tuistice (intangibilitate și risc
ridicat), fără informarea, convingerea și reamintirea realizate prin promovare, produsele firmei de
turism nu ar ajunge la segmentele vizate.
Tot referitor la importan ța promov ării, speciali știi Organiza ției Mondiale a Turismului
afirmă că aproape nici o activitate din lume…”nu are nevoie de o promovare mai activ ă, mai
ingenioasă și mai agresiv ă ca turismul …”. Acest fapt se explic ă prin larga adresabilitate a industriei
ospitalității (aproape 1 miliard de beneficiari), care trebuie s ă afle totul și la timp despre oferta sa.
De altfel, în țări cu tradi ție în acest domeniu, Fran ța, Spania, Italia, Austria, Elve ția, se cheltuiesc
sute de milioane de euro pentru promovare.
Țările foste socialiste, vecine României (Bulga ria, Cehia, Ungaria, Polonia) se confrunt ă ca
și țara noastră , cu insuficien ța fondurilor de promovare acordate de la buget, în schimb în multe
dintre ele s-au g ăsit soluții, inclusiv prin crearea unor fondur i speciale (publice sau private)
destinate acestui scop.
Astfel, s-a ajuns ca Bulgaria s ă aloce promov ării 10 mil. euro, Polonia – 11,2 mil. euro,
Ungaria – 28 mil.euro, Turcia – 74 mil. euro (plus 85 mil. euro din sectorul pr ivat), Cehia – 8,2 mil.
euro, în timp ce România nu reu șește nici m ăcar de vecinii bulgari s ă se apropie, din punct de
vedere al promov ării. (tabel 3.1)
Tabel 3.1 – Bugetul alocat promov ării
Anul Bugetul alocat promov ării
(mil. euro)
2003 3,5
2004 3,9
2005 3,7
2006 3,0
Sursa: Ministerul Turismului, 2006

Se observ ă diferența foarte mare de fonduri alocate de țara noastr ă pentru a face cunoscute
și a informa publicul larg, atât din țară cât și din afar ă, despre destina țiile turistice și serviciile
oferite. Pentru a se g ăsi totuși o soluție, autoritatea central ă din turism (ANT) manifestă deschidere
către colaborarea cu diver și parteneri, autorit ăți locale, ONG-uri, asocia ții profesionale, în vederea

54 Olteanu V., Marketingul serviciilor , Editura Ecomar, București, 2003, pg. 246

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
104
finanțării integrale sau cofinan țare în propor ție de 50% a diferitelor proiecte sau programe de
promovare sau de dezvoltare a turismului.
În consecin ță, dată fiind importan ța de necontestat a promov ării turistice, se ridic ă problema
eficientizării acesteia, respectiv pu ținele fonduri alocate, s ă fie judicios cheltuite, în cadrul unor
campanii bine organizate din punct de vedere al se gmentului de adresabilitate, mijloacelor folosite,
materialelor difuzate etc.
3.2. Structura activit ății promo ționale în sectorul turistic
Varietatea foarte mare a c ăilor de comunicare dintre firmele de turism și piață, a condus la
necesitatea sistematiz ării acestora astfel încât, ținând cont de obiectivele de marketing generale dar
și specifice ale firmei, s ă se poată face o selec ție a celor mai adecvate fo rme de promovare. Astfel,
principalele forme de promovare sunt: publicitatea, promovarea vânz ărilor, rela țiile publice,
evenimentele de marketing, utilizarea m ărcilor, for țele de vânzare și marketingul direct.
3.2.1. Publicitatea
Ca și în cazul altor produse și servicii destinate consumatorilor individuali, publicitatea
reprezintă principala activitate de natur ă promoț ională, fiind chiar considerat ă „nervul politicii de
comunica ție a întreprinderii”55 și definită de M. Bruhn ca fiind „ o formă specială de comunicare
în masă, care, prin intermediul mijlocului de comunicare ales, se adreseaz ă unor grupuri-
țintă specifice întrepri nderii, pentru a- și atinge scopurile de comunicare. ”56
De fapt, publicitatea este o tehnic ă de marketing utilizată pentru a crea o imagine favorabil ă
unui produs ș i pentru a atrage cump ărătorul poten țial înspre produsul turistic. În acest sens,
publicitatea poate urm ări familiarizarea turi știlor cu firme sau destinaț ii turistice, prelungirea
activității turistice în extrasezon, p ătrunderea pe o nou ă piață turistică, introducerea și lansarea pe
piață a unui nou produs turistic, promovarea unei imagini favorabile a ofertei proprii etc.57
În mod concret, publicitatea turistic ă este constituit ă din activit ăți de transmitere a mesajelor
(anunț uri, filme, pliante, afiș e) difuzate prin diverse medii de comunicare cum ar fi pres ă, radio,
televiziune, cinematograf etc., c ătre clientela turistic ă potențială, în vederea inform ării acesteia cu
toate elementele necesare unei eventuale decizii de cump ărare a produsului turistic.
În domeniul turismului, publicitatea urm ărește o serie de obiective , dintre care cele mai
importante sunt:
– conștientizarea serviciului/produsului turistic;
– informarea despre servicii speciale oferite consumatorului;
– crearea și îmbunătățirea imaginii firmei sau destina ției turistice;
– publicitatea pentru oferte speciale;

55 P. Sylvere, La publicite, Nerf de la Communication , Les Editions d’Organisation, Paris, 1983, pg. 120
56 M. Bruhn , Marketing , Editura Economic ă, Bucure ști, 1999, pg. 220
57 I. Niță , Ctin. Ni ță- op. cit., pg.296

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
105
– extinderea canalelor de distribuț ie;
– înlăturarea unei atitudini negative și formarea uneia favorabile;
– atragerea de noi segmente de pia ță;
– anunțarea lansă rii sau relansă rii unor servicii complementare.58
Pentru a atinge aceste obiectiv e, publicitatea are la îndemân ă câteva instrumente respectiv,
reclamele tip ărite sau difuzate la ra dio sau TV, materiale tip ărite expediate prin po ștă, utilizarea
INTERNET-ului sau diverse materiale audi o-vizuale (CD-uri, casete, filme).
Referitor la mediile de comunicare pe care firma de turism le poate utiliza pentru a difuza
mesajele sale publicitare, acestea au în vedere mijloacele capabile s ă asigure transmiterea acestora
înspre un num ăr cât mai mare de consumatori. Cel mai vechi tip de mass-media folosit de firmele
de turism este presa scris ă, aceasta prezentând o serie de avanta je din care cel mai important este
accesibilitatea (costul cel mai redus pe unitate de efect scontat).
Criteriile de care trebuie s ă țină cont o firm ă de turism în momentul alegerii tipului de
presă cel mai indicat pentru scopul publicitar urm ărit sunt:
– nivelul propriilor tarife – cu cât tarifele pract icate de unitatea de turism sunt mai mari, cu
atât și publicația aleasă trebuie să țintească un anumit public (elitist);
– felul clientelei – mesajul trebuie s ă fie recep ționat exact de segmentul vizat (folosirea
periodicelor specializate);
– capacitatea unit ății turistice – o sta țiune foarte mare va alege un cotidian central (cu
acoperire na țională), etc.
De asemenea, sunt o serie de aspecte de care trebuie ținut cont când se face publicitate prin
presa scris ă și amintim în primul rând cadența anunț urilor publicitare (în func ție de sezonalitatea
cererii de turism), obiectivul urmărit (unul imediat sau de durat ă), repetabilitatea mesajelor,
formatul anunțului publicitar, spațiul publicitar etc.
Interesante pentru cei ce aleg presa scris ă ca mijloc promo țional, sunt rezultatele unui
sondaj realizat în anul 2005, din care se desprinde faptul c ă cititul presei nu mai este pentru români
o activitate curent ă, mulți preferând s ă se informeze de la televizor, probabil și datorită faptului c ă
este mai comod și posibilitatea alegerii din foarte multe canale TV (tabel 3.2).

Tabel 3.2 – Gradul de informare prin pres ă
Frecvența de citire
a presei Zilnic
26% Săptămânal
27% Lunar
20% Deloc
27%
Gradul de penetrare
a presei Bărbați
28% Femei
23%
Sursa: V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș, Marketing turistic, pg.357

58 A.-F. Stăncioiu, Strategii de marketing în turism , Editura Economic ă, Bucure ști, 2000, pg. 152

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
106
Instrumentul de comunicare folosit este anunț ul publicitar , care reprezint ă o combinaț ie de
imagini, elemente grafice, text și slogan publicitar, menite s ă transmită informații utilizatorului de
servicii turistice.
Un alt mediu de comunicare, de asemenea tradi țional, este și radioul al cărui principal
avantaj este dat de aria largă de răspândire, num ărul posesorilor de aparate radio fiind foarte mare.
Principalele categorii de persoane vizate de mesajele publicitare transmise radiofonic în
favoarea firmelor turistice sunt: pe rsoanele care petrec mult timp în maș ină (automobiliș tii), cei
care dispun de mult timp liber (pensionarii, persoanele neangajate sau aflate în concediu), tinerii
amatori mai ales de emisiuni muzicale.
Eficienț a publicităț ii radiofonice este pe de o parte dependent ă de modul de alegere a
posturilor, a emisiunilor, a momentului transmisiei etc., dar și de disponibilitatea oamenilor de a
asculta radioul. În acest sens, amintim aici concluziile desprinse din acela și studiu f ăcut în anul
2005 pe pia ța româneasc ă, din care reiese faptul c ă mai mult de jum ătate din români ascult ă radioul
zilnic (tabel 3.3).
Tabel 3.3 – Gradul de informare prin radio
Frecvența de ascultare
a radioului Zilnic
53% Săptămânal
19% Lunar
11% Deloc
17%
Gradul de penetrare a
radioului Bărbați
57% Femei
49%
Sursa: V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș, Marketing turistic , pg.359

Instrumentul de comunicare folosit este spotul publicitar radio , a că rui durată poate varia
între 10 și 60 de secunde, iar difu zarea lor se realizeaz ă pe perioade cuprinse între 6 și 13
săptămâni.
Mediul de comunicare utilizat pentru difuzarea mesajelor publicitare cu impactul cel mai
mare este reprezentat de televiziune , iar alegerea acestui medi u de comunicare este sus ținută mai
ales de efectul combina ției de elemente video și audio care înso țesc informa țiile transmise
consumatorilor.
Totodată, televiziunea este mijlocul publicitar cel mai costisitor , de aceea nu se recomand ă
decât pentru promovarea turismului în mas ă. Acest fapt face ca acest gen de publicitate sa nu fie
chiar la îndemâna oricui, în turism fiind utilizat ă mai ales de c ătre marii transportatori și tur-
operatori, de c ătre lanțurile hoteliere, precum și de oficiile teritoriale sau na ționale de turism, în
preajma vacan țelor și marilor s ărbători sau a evenimentelor culturale și sportive.59
Instrumentul de comunicare folosit este clipul publicitar de televiziune , iar crearea acestuia
respectă câteva reguli, ca și în cazul radioului. Difuzarea clipurilor se realizeaz ă în cadrul
campaniilor specifice a c ăror proiectare are loc în func ție de obiectivele urm ărite, segmentele de
piață vizate, strategia de comunicare urm ărită și de resursele disponibile ale firmei de turism.

59 T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Editura Economic ă, Bucure ști, 1999, pg. 174

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
107
Dacă ne referim la impactul pe care televiziunea îl are asupra popula ției, acesta este unul
foarte mare, respectiv, peste 80% dintre cei intervieva ți în cadrul studiului realizat în 2005, amintit
deja, au declarat c ă urmăresc zilnic diferite posturi TV (tabel 3.4).

Tabel 3.4 – Grad de informare prin televiziune
Frecvența de vizionare
de emisiuni Tv Zilnic
84% Săptămânal
9% Lunar
3% Deloc
4%
Gradul de penetrare a
televizorului Bărbați
72% Femei
70%
Sursa: Prelucrare dup ă V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș, Marketing turistic , pg.360
și www.bloombiz.ro

Pe lâng ă această publicitate prin mass-media, o form ă foarte veche de implementare a
campaniilor de publicitate este reprezentat ă de publicitatea exterioar ă, care a reu șit de-a lungul
timpului s ă-și păstreze atractivitatea, poate și datorită unor avantaje certe pe care le ofer ă
(probabilitate înalt ă de recep ție datorită timpului îndelungat de expunere, posibilitatea amplasării
exact în locuri frecventate de persoanele care agreeaz ă călătoriile: aeroporturi, porturi, c ăi rutiere).
Principalul instrument de comunicare folosit în publicitatea exterioar ă este afișul publicitar ,
care poate fi expus pe panouri de dimensiuni foarte mari amplasate în zone aglomerate din
interiorul localit ăților, pe c ăile rutiere foarte circulate, sau pe vehicule apar ținând unor firme de
transport în comun, asigurându-se, prin mobilitate, r ăspândirea foarte rapid ă în spaț iu a mesajelor
firmelor de turism.
Un alt instrument relativ nou și din ce în ce mai utilizat în cadrul campaniilor publicitare,
este banner-ul publicitar, expunerea acestuia valo rificând atât oportunităț ile oferite de
infrastructura serviciilor publice (de transport, iluminat public) cât și extinderile re țelelor de panotaj
ale firmelor specializate.
Una dintre cele mai frecvente modalit ăți de implementare a campaniilor publicitare
desfășurate de c ătre organiza țiile de turism este publicitatea prin tip ărituri , care presupune
„…crearea și difuzarea unor materiale promo ționale tip ărite către un public ț intă identificat, în
scopul atingerii unor obiective de comunicare specifice tuturor celor trei niveluri: cognitiv, afectiv,
conativ”.60
Materialele folosite în publicitatea prin tip ărituri sunt: broșurile, pliantele, prospectele,
publicaț iile periodice (reviste de informare turistic ă), ghiduri, h ărți, agende și calendare .
Prima condiț ie a acestor materiale este aceea de a atrage aten ția cititorului , printr-o grafic ă
deosebită, selecția imaginilor, unghiurile ined ite de prezentare, calitatea și acuratețea fotografiilor
care însoțesc textul, calitatea hârtiei utilizate sunt doar câteva aspecte de care ar trebui s ă se țină
cont la realizarea material elor publicitare pentru a-l determina pe utilizator s ă le citească .

60 V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș, Marketing turistic , Editura Uranus, Bucure ști, 2005, pg. 361

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
108
În România , fondurile destinate promov ării, în ansamblu, sunt departe de a putea fi
comparate cu cele ale țărilor vecine, cu toate acestea promovare turistic ă se face, iar referitor la
publicitate, aceasta se realizeaz ă în special prin presa scris ă și prin cea prin tip ărituri.
Astfel, din categoria ziarelor ( presa scris ă), sunt preferate cele de specialitate („Vacan ța
perfectă ”, „Vacan țe și călătorii”, „Turism Club”, „România Turistic ă”, „România Pitoreasc ă”,
„Vacanțe în România” etc.), dar și jurnale cu tradi ție în mica publicitate („România Liber ă”) sau
reviste cu carcter economic („Capital”, „Biz” etc.), reviste care au rubrici alocate turismului. Acest
suport publicitar este al es în special de sta țiuni turistice și mai puțin de unit ăți de alimenta ție sau
agenții de turism, iar sta țiunile promovate în acest m od sunt cele de pe litoral (Mamaia, Eforie Sud,
Neptun-Olimp) sau cele balneoclimaterice ( Căciulata, Tu șnad, Herculane ).
Dacă se consider ă România un „produs turistic” care tre buie promovat în afara grani țelor,
atunci se pot aminti câteva apara ții (în primele 6 luni ale anului 2006) în presa str ăină referitoare la
țara noastr ă, privită ca posibil ă destinație turistic ă, în publica ții ca: „Rheinischer Merkur”
(Germania), „Travel Magazine” (Belgia), „Hegyis port Es Turista Magazin” (Ungaria), „Carnet di
Viaggio” (Italia), „Grandes Espacios” (Spania) etc.
Radioul este folosit foarte pu țin pentru promovarea turistic ă din România, existând doar
două emisiuni de profil, ambele la RadioMixMontan , denumite „Tranzit în FM” și „Infomontan ”,
difuzate zilnic între orele 8-12.
Așa cum s-a amintit deja, în perioada iulie – decembrie 2006 s-a desf ășurat la radio (pe
lângă presa scrisă și TV), o campanie de promovare turistic ă (pentru încurajarea turismului intern),
unde spotul publicitar folose ște ca element-simbol copiii care devin purt ători de imagine pentru
întregul mesaj al campaniei.
Referitor la televiziune , datorită costurilor ridicate, publicitatea prin acest mijloc se
realizează într-o mic ă măsură la noi în țară, acest lucru realizându-se cu prec ădere în cadrul
emisiunilor cu profil turistic de pe diferite posturi, ș i anume:
– Național TV – emisiunea „ Agenția de turism ” (sâmbăta, ora 11,30), în cadrul c ăreia se
prezintă oportunit ăți de cazare prin intermediul a dou ă agenții de turism, respectiv „Turist Center”
și „Transilvania Tour”.
– B1 TV – emisiunea „ Vis de vacan ță” (vineri, ora 17,00), realizat ă de agenția de turism
„Blue diving”.
– TVR Interna țional – emisiunea „ Destinația România ” (duminic ă, ora 21.00), la fiecare
ediție promovându-se o alt ă destinaț ie turistică internă.
Dacă publicitatea prin mass-media se face cu prec ădere la nivel na țional datorită costurilor,
publicitatea exterioar ă este preferată de firmele din turism (agenț ii, unități de cazare) men ționând
aici panourile amplasate în special la intrarea într-o sta țiune turistic ă sau pe principalele că i rutiere
din stațiuni ( Hotel Europa – Eforie Nord, Hotel Sirena – Saturn; Hotel New Montana – Sinaia;
Restaurantul Casa P ădurarului – Braș ov; Pensiunea Mara – Durău etc.).

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
109
Dintre agen țiile de turism care folosesc aceast ă formă de publicitate se remarc ă, în
București, agenția „Marshal Turism”, prin amplasarea unui mare panou (afi ș publicitar) în sta țiile
de metrou, unde traficul intens asigură receptarea mesajului de că tre un mare num ăr de persoane,
zilnic.
Publicitatea prin tip ărituri, reprezentat ă mai ales de editarea și difuzarea de pliante,
broșuri, cataloage etc., este metoda folosit ă de majoritatea firmelor din turism, fie că sunt agen ții de
turism (Sind România, Mara, J’Info Tours, Novatouring Turism, Vacan ța etc.), sta țiuni (Amara,
Băile Govora, Tuș nad), Hoteluri („Parc”- Moneasa) sau or ganizatori de sejururi turistice (ANTT –
Agenția Națională a Taberelor ș i Turismului etc.).
Un exemplu bun de remarcat este cel al agen ției de turism CMB Travel , care are propria
publicație numită „Foaie de că lătorie”, realizat ă similar unui ziar și care se difuzeaz ă la cele dou ă
ediții ale Târgului Na țional de Turism. Publica ția cuprinde informa ții turistice structurate pe cinci
categorii, astfel informarea devenind foarte u șoară. Acestea categorii sunt: Ticket to ride (Vacan țe
la cheie), Hit the road (Vacan țe pe patru ro ți), My way (O vacan ță cum îți place ție), Sun charter
(Vacanțe cu soare) ș i Honeymoon (Vacan țe pentru tineri c ăsătoriți).
De asemenea, tip ărirea și difuzarea unor hă rți sau ghiduri turistice, reprezint ă modalități
eficiente de utilizare a tip ăriturilor pentru a face publicitate diferitelor destina ții, produse sau
servicii turistice. Amintim aici o ini țiativă a ANT, prin care în mai 2006, a ap ărut în Spania, Ghidul
turistic al României (Guia Total Rumania) editat de Anay a Touring Club într-un tiraj de 10.000
exemplare. Ghidul are 260 de pagini și prezintă itinerarii turistice, regiun ile României, elemente de
istorie a țarii si informa ții practice legate de servicii turistice, hoteluri, restaurante, transport în
comun.
Având în vedere faptul că un nou mediu de comunicare p ătrunde din ce în ce mai mult pe
piață, respectiv Internetul (rata de utilizare a Inte rnetului în rândul popula ției este în prezent de
28% și se preconizeaz ă că în 2007, va ajunge la 33%, adic ă 7 mil. de utilizatori), publicit ății i s-a
mai adăugat un mijloc de comunicare, pe lâng ă cele clasice, iar turism ul este unul din domeniile
care se adaptează cerințelor actuale.
Din acest motiv, numarul celor care apeleaza la Internet înainte s ă plece în concediu, cre ște
spectaculos. În iunie 2005, primel e trei portaluri turistice române ști aveau împreuna pu țin peste
463.000 de vizitatori unici, potrivit statisticilor afi șate de Trafic.ro (site de analiz ă a site-urilor de
Internet din punct de vedere al vizitatorilor). În aceea și perioadă a anului 2006, num ărul accesărilor
aproape c ă s-a dublat, ajungând la peste 866.000 pent ru cele trei site-uri de turism:
www.infoturism.ro , www.romaniantourism.ro , www.infotravelromania.ro .
Astfel, conform informaț iilor furnizate de Trafic.ro, reiese faptul c ă la începutul anului 2005
erau aproximativ 1.120 de site-uri de turism în scrise, la jum ătatea anului 2006, num ărul acestora a
crescut la 1.532, amin tind în cele ce urmeaz ă, doar câteva dintre acestea:

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
110
– www.skiresorts.ro – un portal profesionist dedicat în ex clusivitate iubitorilor muntelui mai
ales în sezonul rece, con ținând cea mai complet ă bază de date din peste 40 de locuri în care se poate
schia în România și nu numai.
– www.infoturism.ro – portal ce con ține ofertele de turism ale agen țiilor membre, în num ăr
de peste 200, site-ul permi țând obț inerea de rezerv ări on-line pentru destina ții din România sau din
străinătate.
– www.romaniantourism.ro – este o bursă virtuală de turism, centrat ă pe o bază de date care
cuprinde oferte ale tuturor tipurilor de operatori turistici (agen ții de turism, structuri de cazare,
transportatori, rent-a-car etc.), dedicat în exclusivitate turismului românesc.
– www.fodors.ro reprezintă varianta on-line a unui popular ghid de c ălătorii și conține
sfaturi de la exper ți în domeniul turismului.
De menț ionat și alte site-uri din domeni ul turismului, respectiv: www.hartionline.ro ,
www.rotravel.ro , etc. Sunt foarte multe unit ăți de turism (agen ții, hoteluri, restaura nte etc) care au
propriul site (agen ția Eximtur, Marshal etc) sau se afl ă pe un portal specializat în oferte de cazare
(www.cazare.ro , ,www.pensiunituristice .ro) sau în informa ții turistice ( www.iTurism.ro ).
Există, de asemenea, site-ul oficial al ministerului ( www.mturism.ro ) în care se pune mai
puțin accent pe oferte, rezerv ări etc. ș i mai mult pe secțiunea știri care sunt utile în special celor
implicați direct în activitatea turistic ă din România (comunicate de pres ă, schimbarea unor
reglementă ri, diverse anun țuri etc.).
3.2.2. Promovarea vânz ărilor
De multe ori, pentru a tran sforma consumatorul din poten țial în efectiv, publicitatea nu este
suficientă, recurgându-se astfel și la alte forme promo ționale, una dintre acestea fiind promovarea
vânzărilor . Deosebirea dintre cele dou ă forme de promovare constă în faptul c ă, dacă publicitatea
doar ofer ă informații despre un produs turistic, promovarea vânz ărilor urm ărește stimularea pe
diferite căi a achiziționării produsului, și, tocmai de aceea, obiectivele acestei forme de promovare
pun accent pe:
– creșterea vânză rilor de produse turis tice în extrasezon;
– sporirea vânz ărilor în perioada unor evenimente;
– determinarea consumatorilor s ă utilizeze un nou produs/serviciu;
– încurajarea intermediarilor (agen ții de turism, turoperatori) în comercializarea produselor
turistice, etc.61

61 A.-F. Stăncioiu, op. cit., pg. 154

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
111
Deci, promovarea vânz ărilor reprezint ă un ansamblu de tehnici prin care se stimuleaz ă
turistul în vederea achizi ționării produsului turistic, iar presta torii de servicii sunt mobiliza ți
să devină mai eficien ți.62
I. Cele mai utilizate mijloace de promovare a vânz ărilor, sunt reducerile de tarife , prin care
firma de turism urm ărește atragerea de noi clien ți, creș terea frecven ței cumpărărilor, sporirea
numărului de zile afectate unui sejur, uniformizarea cererii (în extra-sezon) etc.
Formele prin care se practic ă reducerile de tarife sunt reprezentate de :
– ofertele speciale – când serviciile se distribuie la tarife reduse numai în prejma sau în
timpul desf ășurării unor evenimente speciale (carnavaluri, festivaluri, ceremonii religioase etc.);
– vânzările grupate – formă agreată de en-grosi știi din turism, mai exact prin dou ă variante,
și anume:
– vânză ri „asortate”, gruparea într-un singur pachet a mai multor servicii distincte și
vânzarea lor la un pre ț global mai mic decât suma tarifelor serviciilor individuale;
– vânză ri „multipack”, oferta se prezint ă sub forma unui pachet de servicii de acela și fel,
tariful global, fiind degresiv în raport cu volumul de servicii, ceea ce se asigur ă prin practicarea
unui tarif regresiv pe unitate de serviciu.
– reduceri definitive , au la bază reducerile mari de costuri.
Jocurile și concursurile reprezintă o altă modalitate de promovare a vânz ărilor în turism,
acestea organizându-se pe teme turistice și reușind să antreneze poten țiali turiști, diferiți angajați în
turism, reprezentan ți mass-media, precum și fonduri speciale de premiere a câ știgătorilor. Ținta
acestor jocuri și concursuri este constituită , în special, din copii, adolescen ți și tineri.
Acordarea de premii se face și în cadrul loteriilor și tombolelor , care, pe baza tragerii la
sorți sunt premia ți turiștii care particip ă la aceste forme de promovare.
Informarea poten țialilor turi ști dar și a publicului larg asupra destina țiilor, produselor ș i
serviciilor turisti ce, se poate face ș i prin organizarea de seminarii, conferin țe sau workshop-uri ,
care, într-un timp scurt și cu fonduri relativ mici , pot informa un mare num ăr de persoane.
Astfel, seminariile se organizează în sediul oficiului de turism, la o destina ție turistic ă etc.,
se adreseaz ă „vânză torilor” de produse turistice și poate dura 24 – 48 ore; conferințele sunt adresate
cu precă dere marelui public, or ganizându-se în localit ăți care asigur ă cea mai mare parte a clientelei
turistice; workshop-urile permit o prezentare foarte precis ă a produselor turisti ce, ajungându-se de
multe ori la un dialog interactiv între clientela poten țială și organizatorii din turism.
Voiajele de stimulare reprezint ă o altă formă de promovare a vânză rilor, și sunt organizate
pentru agen ții de vânz ări pentru a-i familiariza cu destina țiile turistice propuse spre comercializare
(asigură cea mai complet ă informare asupra produselor, precum și „testarea” acestora). De

62 I. Niță , Ctin. Ni ță- op. cit., pg. 299

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
112
asemenea, din aceea și categorie face parte și organizarea de săptămâni gastronomice , și aici
existând posibilitatea test ării bucatelor prezentate.
II. Un alt mijloc de promovare a vânz ărilor este și publicitatea la locul vânz ării, care se
realizează prin intermediul afi șelor, panourilor, bannerelor, display- urilor sau materialelor în format
electronic (DVD-uri, CD-uri), în scopul atragerii, orient ării și dirijării interesului consumatorilor
către un anumit produs turistic. Avan tajul acestei metode de prom ovare este dat de faptul c ă,
imediat dup ă atragerea aten ției asupra unui produs, acesta poate fi achizi ționat.
III. Cadourile promo ționale sunt, de asemenea, un alt mijloc de promovare a ofertei
turistice, constând în facilit ăți pe care organizatorii de turism le pun la dispozi ția turiștilor,
concretizate sub forma unor produse sau servicii suplimentare of erite gratuit consumatorilor.63
În România, promovarea vânză rilor se realizeaz ă, în mod concret în turism, în primul rând
prin reducerile de tarife (pre ț), și aici se poate aminti oferta promovat ă de firma Eurolines care dă
posibilitatea consumatorilor de a beneficia de un p achet de avantaje financiare incluzând reduceri
de 50% pentru serviciile de transport, 10% pentru cump ărarea asigur ării medicale și 3% pentru
cumpărarea oric ărui program turistic oferit.
De asemenea, tot o reducere de pre ț practică și Hotelul Caro 3* (București) care, în timpul
week-end-ului oferă cazare pentru dou ă nopț i la tariful uneia singure, și exemplele pot continua,
această formă fiind prezent ă aproape la toate unit ățile de turism din țară.
Festivalul Brânzei și al Țuicii de la R ășinari (ediția a II-a în anul 2005), care se
desfășoară în fiecare an în luna septembrie și unde produc ătoriide brânză și țuică din zonă își
etalează produsele, reprezint ă tot un mod de promovare a vânz ărilor în turism, prin organizarea de
„evenimente gastronomice”. În cadrul manifest ării se organizeaz ă și o tombolă cu premii , unul
dintre acestea fiind un week-end la una din pensiunile din Curm ătura –Rășinari. Pe lângă tombolă,
mai are loc și un concurs na țional de creare a unei vederi „Salut ări din România”, lucr ările (cele
mai bune) urmând s ă fie folosite în cadrul târgurilor interna ționale de turism de la Berlin, Milano
și Londra.
Un eveniment asem ănător este și Festivalul Interna țional al Sarmalelor de la Praid
(ediția a XI-a în anul 20 05), tot din luna septem brie, organizat de ANTREC România, Ministerul
Turismului – ANT cu sprijinul autorit ăților locale. În cadrul festivalului au loc și conferințe pe
teme de turism, destinate speciali știlor (în 2005 a avut loc conferin ța cu tema „Turismul rural –
realizări și perspective ”).
Cardurile turistice sunt un alt exemplu de promovare utilizând, de data aceasta, vânzările
grupate, respectiv Zurich Card sau European City Card , care ofer ă deținătorului facilit ăți de
transport, cazare sau mas ă în mai multe state din Europa unde valabilitatea cardului este
recunoscut ă (România nu se afl ă printe ele). Există , de asemenea, Madrid Card , care permite
accesul gratuit în peste 40 de muzee și monumente din Madrid, facilit ăți la mijloacele de transport

63 T. Gherasim, D. Gherasim, op. cit., pg. 174

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
113
precum și discount-uri importante la o serie de magazine și restaurante (este valabil 24 ore și costă
24 euro). La noi în țară (ca ș i în alte 116 țări) sunt valabile cardurile pentru studen ți ISIC
(International Student Identity Ca rd), pentru tineri sub 26 ani IYIC și pentru cadrele didactice ITIC
(International Teacher Identity Card). Aceste carduri ofer ă tarife speciale la biletele de avion,
reduceri la muzee, obiective turistice și culturale, la cazare ș i în restaurante.
3.2.3. Rela țiile publice
Globalizarea, proliferarea de noi destina ții, noile tehnologii au schimbat mediul competitiv
al țărilor europene. Astă zi instrumentul cel mai put ernic în promovarea turistic ă îl reprezint ă
imaginea unei țări, a unei regiuni sau a unui produs turistic. Dac ă se face referire la dimensiunea
internațională, strategiile de construire a imaginii sau de promovare turistic ă sunt: crarea unei noi
imagini turistice, re-pozi ționarea unei destina ții turistice tradi ționale, crearea unui grad de
conștientizare într-un cadru competitiv, pro cesul de creare a brand-ului, etc.
Odată amintite aceste lucruri, importan ța investiției în relațiile publice prin strategii de
comunicare, scot în eviden ță contribu ția pe care PR-ul (public relations) o are la dezvoltarea
turismului. Ac țiunile rela țiilor publice sunt orientate pe termen lung și au în vedere ansamblul
contactelor directe realizate, în mod sistematic, de firma de turism cu clientela, cu managerii altor
firme, cu liderii de opinie, cu reprezentan ții puterii publice, cu mass-media etc., în urma c ărora se
creează încredere și o atitudine favorabil ă față de ea ș i produsele sale.64 Cele mai r ăspândite
tehnici de rela ții publice, sunt: (tabel 3.5)
Tabel 3.5 – Prezentatrea tehnicilor de rela ții publice
Tehnici de PR Activități propriu-zise
Difuzarea de știri Organizația turistic ă informeaz ă periodic consumatorii și publicul larg,
despre lansarea pe pia ță a unui nou produs, deschiderea unei noi
destinații, producerea unor evenimente de marketing etc.
Discursurile Comunicarea, în cadrul unor evenimente interne sau în afara firmei,
concentrat ă pe performan țele firmei turistice.
Evenimente speciale Vizează atragerea aten ției publicului asupra ofertei organiza ției de turism.
Materiale de identificare Documente scrise, audio- vizuale sau electronice, care dau informa ții
„tehnice”, financiare sau comerciale, dar care contribuie și la crearea unei
anumite imagini a firmei.
Activități de interes social Implicarea firmei de turism în sus ținerea unor activit ăți cu caracter social
sau umanitar.
Sponsorizarea Susținerea (inclusiv financiar ă) de către firma de turism a unor cauze
social-umanitare (activit ăți culturale, sportive, religioase etc.).
Sursa: Prelucrare dup ă V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș, Marketing turistic , pg. 376

64 T. Gherasim, D. Gherasim, op. cit. pg. 176

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
114
În România astfel de ac țiuni nu sunt foarte multe în domen iul turismului, dar se pot aminti
aici, în primul rând o ac țiun de interes naț ional, respectiv comunicatul de pres ă pe care ANAT-ul l-
a făcut în luna iunie 2 005, prin care anun ța faptul c ă Bucureștiul va fi Capitala Turismului
European, în prim ăvarea anului 2007. Mai exact, în cadrul Adun ării Bianuale ECTAA (Grupul
Asociațiilor Agen țiilor de Turism și Touroperatorilor din cadrul UE) de la Lisabona, s-a votat ca
România să fie gazda unei astfel de re uniuni în anul 2007, unde prin cipalele obiective ar fi
impulsionarea activit ății Comisiei de Inco ming din cadrul ECTAA și alocă rile de domenii .travel ,
recent înfiin țate pentru adresele de web cu specific turistic.65
Situaț ii asemănătoare sunt ș i articole din presa scris ă centrală, tot printr-o ini țiativă centrală,
care promoveaz ă zone, sta țiuni, destina ții turistice în general (nu se amintesc organiza ții turistice
dintr-o anumit ă zonă, ci doar zona turistic ă). Iată doar câteva exemple de dat ă relativ recentă :
– ziarul „ Adevărul” – „Plajă și pescuit la Vama Veche ” (10.08.2006);
– ziarul „ Cotidianul” – „Oferte speciale în vârf de sezon pe Litoral ” (19.07.2006), „ Delta
intră în catalogul de lux al vacan țelor” (25.05.2006);
– ziarul „ Jurnalul Na țional ” – „Stațiunile și tradițiile intens promovate” (23.03.2006);
„Paradisul din Tușnad” (07.07.2006);
– ziarul „ Evenimentul zilei ” – „Turism ca la mama acas ă pe Valea Bistri ței” (05.08.2006);
„Turism în Țara Vinului ” (22.06.2006); „Plajele din Mamaia supraveghiate video”
(16.06.2006) etc.
Totodată, așa cum publicitatea folose ște și Internetul ca mijloc de promovare, și în domeniul
PR-ului exist ă și un site dedicat în totalitate imaginii, comunic ării și relațiilor publice, respectiv
www.Prwave.ro . Pe acest site sunt date diferite comunicate ale firmelor care au optat pentru acest
suport de comunicare, dar acord ă și consultan ță de specialitate în acest domeniu de promovare.
Un aspect important, dar mai ales sensibil în domeniul turismului, este construirea mărcii
de țară (brand-ului de na țiune), care influen țează desfășurarea activit ății acestui domeniu, mai ales
în afara graniț elor naționale. Promovarea brand-ului de țară se poate realiza prin activit ăți
specifice rela țiilor publice, una dintre acestea fiind ev enimentul, amintit anterior, din 2007,
Bucureș tiul- Capitala Turismului European .
De altfel, chiar în Raportul WT TC pentru România se specific ă faptul că țara noastr ă
„…trebuie s ă-și construiasc ă o identitate de țară, o marcă proprie, a șa cum au f ăcut și alte țări
(Croația, India). A șa s-a ajuns la ini țiativa Agen ției pentru Strategii Guvernamentale care a fost
desemnată să constituie un grup de lucru ce va preg ăti proiectul de creare a unui brand de na țiune.
Acesta va fi format din reprezentan ți ai Guvernului, Pre ședenției, presei și a asocia țiilor
profesionale de publicitate, misiunea sa fiind elaborarea caietului de sarcini pentru licita ția
internațională care va urma.

65 Comunicat de pres ă ANAT, 02.06.2005

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
115
Implementarea proiectului de realizare a unui brand de na țiune poate dura între 8 și 12 ani,
dar, în opinia ini țiatorilor lui, acesta trebuia început înainte de momentul ader ării la Uniunea
European ă a țării noastre.
3.2.4. Utilizarea mărcilor
Importan ța mărcii a crescut semnificativ în ultimii ani, datorit ă rolului pe care l-a dobândit
în desfășurarea activit ăților firmelor, inclusiv a celor de turism, astfel, efectele urtiliz ării mărcilor
sunt vizibile la nivelul rezultatelor activit ății de marketing dar și a celor globale ale acestora.
Asocia ția American ă de Marketing defineș te marca astfel: „ un nume, un termen, un semn,
un simbol sau un desen, ori o combinaț ie de aceste elemente, destinat ă să ajute la identificarea
bunurilor sau serviciilor unui vânză tor… ș i la diferen țierea lor ce cele ale concuren ților.”
Organiza țiile turistice folosesc m ărcile ca instrumente ale comunica ției de marketing
urmărind atât atingerea unor obi ective de comunicare (imagine, notorietate) cât și a unor obiective
legate de vânz ările produselor turistice proprii.
Pentru o firm ă de turism, alegerea numelui de marc ă pentru produsele sale are o foarte mare
importanță datorit ă percepțiilor și semnifica țiilor pe care acestea le vor genera în rândul
consumatorilor și efectele produse în planul imaginii și al vânzărilor sale.66
Deci, din punct de vedere al semnifica țiilor mărcilor, firmele de turism pot avea în vedere situa ții
dintre cele mai variate, as tfel marca poate sugera:
– o caracteristic ă a produsului „Eurolines”, „Eurohotel”- acoperirea la nivel european;
– avantajul oferit de produs: „Speed Taxi”, Restaurantul „La mama”, Hotelul „Eden”,
sugerând promptitudine, calitate recunoscut ă, satisfacție garantat ă;
– concep ții asociate m ărcii: Hotel „Palace”, „Select”, „Perla”, „Diamant”, indicând
rafinament, stră lucire, valoare;
– personalitatea m ărcii: Cazinoul „Napoleon”, Hotelul „A miral”, „President”, „Majestic”,
foloseș te notorietatea dobândit ă în timp a numelor,etc.
Dac ă ne referim la marca na țională și la utilizarea acesteia în desf ășurarea activit ății de
turism a țării noastre, pe lâng ă inițiativa amintit ă, a Agen ției pentru Strategii Guvernamentale,
există încă un demers al societ ății civile, realizat în acela și scop și sub egida platformei CEFTAC
(Centrul European Advocacy for a Fair & Transparent Competition), denumit Romania – Business
& Leisure , cu subtitlul The National Selection of Excellen ce Services & Prof essionals in the
Hospitality Industry, 2006 (ini țiativă inspirată din experien ța altor ță ri, Germania, Fran ța etc.) .
Acesta este de fapt, un catalog al serviciilor de excelen ță și al profesioniș tilor din industria
ospitalității. La realizarea lui î și dau concursul mai multe autorit ăți în domeniu, bineîn țeles și ANT-

66V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș- op. cit. pg. 384

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
116
ul, și are ca obiectiv central, ob ținerea unei sinteze din unghiul de vedere al impresiei globale și pe
termen lung l ăsată consumatorilor aviza ți ai serviciilor de ospitalitate (deci se au în vedere nu ce se
oferă, ci rezultatul, impresia a ceea ce s-a oferit ).
Catalogul va fi distribuit în tr-un mediu select care vizeaz ă ambasadori și diploma ți din
cadrul misiunilor diplomatice, demn itari, oficiali din administra ția centrală dar și locală, agenții de
turism, hoteluri și restaurante cu poten țial turistic ridicat, speciali știlor din agenț iile de PR,
Marketing și Advertising etc.
Ini țiatorii proiectului urm ăresc o mai bun ă antrenare a motoarelor economiei române ști în
perspectiva integră rii europene și conștientizarea importan ței potențialului turistic românesc,
considerând demersul lor drept un inst rument de mediatizare în acest scop.
3.2.5. For țele de vânzare
Eficienț a cu care o firm ă de turism î și desfășoară activitatea este influen țată de o serie de
factori, printre care (p oate în cea mai mare m ăsură) și personalul specializat în vânz ări, prin
intermediul c ăruia să construiasc ă, să dezvolte și să mențină relații comerciale și de marketing cu
toate categoriile de consumatorii.
Sus ținând aceast ă idee, Ph. Kotler consideră că „personalul de vânz ări servește drept
legătură personal ă a firmei cu clien ții …iar pentru mulț i dintre clien ți, reprezentantul de vânz ări se
identifică cu firma ” (acest lucru este valabil în special în domeniul servicii lor, în general, și a celor
turistice, în special). Totodat ă, „pentru firm ă, reprezentantul de vânză ri este acela care aduce
informațiile atât de nece sare despre client ”.67
În Statele Unite , firmele cheltuiesc cu vânzarea personal ă peste 1 miliard USD anual, mai
mult decât cheltuiesc cu orice alt ă metodă promoț ională, iar aproape 12 milioane de americani au
ocupații legate de vânzare, atât în societ ăți comerciale cât ș i în oragniza ții non-profit.
Toate acestea sunt rezultatul faptului c ă utilizarea forței de vânzare, în procesul
comunica ției promo ționale, ofer ă o serie de avantaje , unul dintre acestea fiind dat de faptul c ă
transmiterea mesajului comunica țional se face într-un mod mult mai simplu și mai bine adaptat
nevoilor de informare, dorin țelor și reacțiilor clien ților, și, de cele mai multe ori este transmis
exact celui c ăruia îi este destinat (segmentul țintă).
Forța de vânzare calificat ă (așa cum se impune a fi și în turism) este în m ăsură să prezinte
produsele și serviciile clienț ilor poten țiali, astfel încât ace știa să beneficieze de toate informa țiile
necesare pentru a în țelege con ținutul ofertei, iar acest lucru trebuie f ăcut într-o manier ă sobră,
punctuală și mai ales politicoas ă. O serie de tr ăsături, care se cer lucr ătorului în turism, vin în
sprijinul realiz ării acestui deziderat (flexibilitate, amabilitate, onestitate, seriozitate, prestan ță,
putere de convingere, abilităț i speciale de comunicare etc.).

67 Ph. Kotler, Managementul marketingului , Ed. Teora, Bucure ști, ediția 2005, pg. 852

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
117
Un alt avantaj dat de uti lizarea for țelor de vânzare în procesul comunica țional este
reprezentat de capac itatea acestora de a urmări desfășurarea acestui proces, precum și efectele lui
în latura vânz ărilor.68 Implicarea personalului de vânzare în activitatea de promovare a firmei
turistice este atât de mare, încât acesta reu șește să personifice o serie întrag ă de atribute purt ătoare
ale imaginii organiza ției, devenind chiar parte componentă a brand-ului firmei pe care o reprezintă .
Importan ța deosebit ă pe care personalul de vânzare o are, datorit ă faptului că este prima
persoană cu care turistul ia contact, a fost semnalat ă de că tre experț ii WTTC, în Raportul de țară la
care s-au f ăcut referiri anterior, la capitolul „recomand ări”: „…promovarea, susț inerea investiț iilor,
educarea resurselor umane și diversificarea produselor turistice…”, sunt câteva din aspectele de
care țara noastr ă trebuie să țină cont pentru a se ajunge la un „turism competitiv”.
În acelaș i raport al Consiliului se arat ă și faptul c ă „… salariile și remunera țiile acordate
angajaților din turism ar trebui s ă crească pentru a determina mai multe persoane s ă se angajeze în
acest domeniu… care deocamdat ă este perceput ca o activitate … de ultim ă instanță”.
În România , doar 5,8% din totalul locurilor de munc ă sunt ocupate în turism, aproximativ
485.000 de locuri de munc ă (în anul 2006), ceea ce o situeaz ă pe locul 142 din 174 de țări studiate
de Consiliu (Croa ția are o pondere de 23% iar Slove nia 16,9%, a locurilor de munc ă în turism).69
Ținând cont de aprecieril e Consiliului, în cadrul „ Strategiei pentru relansarea ș i
dezvoltarea turismului românesc ” (finalizat ă în iulie 2006), s-a pus accen t pe acest aspect, astfel
într-unul din subcapitole se abordeaz ă chiar „dezvoltarea capacit ății umane și formarea
profesional ă” în domeniul turismului. În document se specific ă faptul că pregătirea personalului din
turism la cele trei nivele, nu este tocmai conform ă cu cerințele actuale, respectiv:
– la nivelul preuniversitar se constat ă că programele și planurile de școlarizare nu se
coroborează cu cerin țele pieței muncii, sunt dificult ăți înregistrate în organizare, lipsa dot ărilor
(echipamente didactice, baze de aplica ții etc.);
– în învățământul universitar, reforma curriculară ar trebui s ă asigure ș i pregătirea practic ă a
absolvenților, astfel încât ace știa să se poată integra imediat în activitate;
– problema formării profesionale a adul ților pentru și din turism nu și-a că pătat încă
importanța cuvenită în rândul celor interesa ți (mai ales din rândul celor disponibiliza ți din diferite
sectoare ale economiei). Ca solu ții, s-a trecut la realizarea unui plan strategic de formare
profesional ă continuă a personalului din și pentru turism , care vizeaz ă două obiective strategice:
1. Sprijinirea sistemului de formare profesională continu ă a personalului din și pentru
turism prin: con știentizarea cu privire la beneficiile form ării profesionale continue; sus ținerea
investițiilor publice ș i private în acest sens; promovarea unui sistem de formare profesional ă
continuă flexibil ș i transparent.

68 V. Balaure, I. C ătoiu, D. Șerbănică, C. Veghe ș- Tehnici promo ționale , Editura Uranus, Bucure ști, 1999, pg. 236
69 Raport WTTC, 2006

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
118
2. Creșterea calit ății și eficienței sistemului de formare profesional ă continu ă printr-un
management orientat spre rezultate prin: consolidarea institu țiilor și a parteneriatelor în formarea
profesional ă continuă; realizarea de studii, analize și statistici reprezentative privind formarea
profesional ă continuă; adoptarea cadrului legal propriu (cu referiri la sistemul de formare
profesional ă).
3.2.6. Marketingul direct
În cadrul primei conferin țe internaționale de marketing direct din România ( RoDirect 2006 )
de la Crowne Plaza, Andrew Thomas, profesor la Universitatea Akron, SUA, afirma faptul c ă
marketingul direct este pentru tot mai multe companii americane “… acea cale de a- și dezvolta
afacerile într-o economie globalizat ă în ascensiune …” și amintea c ă direct marketerii de succes din
SUA, caut ă cele mai potrivite mijloace pentru a- și convinge clien ții că marketingul direct este cea
mai bună alegere pentru ei.
Referitor la România , piața de marketing direct a depa șit anul trecut pragul de 10 milioane
de euro, comparativ cu 6 milioane de euro in 2004, potrivit unui studiu realizat de ARMAD
(Asociaț ia Româna de Marketing Direct) și compania de cercetare Daedalus Consulting . Valoarea
include veniturile încasate de companii de pe ur ma serviciilor de marketing direct prestate
clienților. Principalele servicii de marketing direct active pe pia ța locală includ vanzari online, prin
coresponden ță, și sistemul teleshopping.
Deși piața româneasc ă de marketing direct înregistreaz ă creș teri anuale de 50%, este totu și
foarte departe de situa ția altor state europene, unde bugetele alocate pentru marketingul direct
însumeaz ă 60 – 70% din cele destinate promov ării (în România ponderea este de doar 3%).
În mod concret, marketingul direct reprezint ă un “ ansamblu de concepte, tehnici și
instrumente de marketing, concretizate în tr-un demers orientat direct, personalizat și interactiv
către consumator, urm ărind generarea unei reac ții cuantificabile a acestuia și crearea unei
platforme rela ționale de marketing pe termen lung ” (de aceea se folose ște și sintagma marketing
relațional).70 Amploarea tot mai mare pe care o ia acest tip de promovare se explic ă printr-o serie
de avantaje pe care le ofer ă, aproape în exclusivitate: este amuzant și comod, economise ște timp,
stabileș te o relație continu ă cu clienții, strategia folosit ă este mai pu țin vizibilă pentru concuren ți,
permite cuantificarea r ăspunsurilor ( și deci a eficien ței), campaniilor desf ășurate.
Marketingul direct cunoaș te mai multe forme , iar pe cele mai reprezentative sunt:
a) mailing-ul – publicitatea prin po ștă sau vânzarea prin corespondență, presupune
expedierea de scrisori personalizate (sau nu), cataloage, pliante, flutura și, bonuri de comand ă,
talonane de participare la diverse concursuri etc.

70 V. Balaure, I. C ătoiu, C. Veghe ș- op. cit. pg. 395

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
119
b) telemarketingul – tele vânzarea utilizeaz ă telefonul pentru a vinde și a promova
produsele direct c ătre client (în SUA, o familie recep ționează în medie 19 apeluri pe an și dă 16
telefoane pentru a lansa comenzi).
c) vânzări telematice – operațiuni care folosesc televiziunea ca mijloc de comunicare, sub
formă de:
– reclama cu r ăspuns direct- agenții economici emit spoturi publicitare prin televiziune,
oferind totodat ă un număr de telefon gratuit pe care telesp ectatorii îl pot apela pentru a face
comenzi;
– teleshoppingul- prezentări infocomerciale, prin care se transmit filme pe diverse teme
(slăbit, renun țarea la fumat etc.) cu m ărturii ale unor persoane ce au folosit produsul înainte;
– canale de cumpă rături la domiciliu – un întreg canal de televiziune sau un program, este
dedicat comercializ ării unor produse ș i servicii. Se organizeaz ă concursuri cu telespectatorii prin
care se încearc ă ghicirea preț ului real la diferite produse (în SUA cel mai mare canal de TV, de
acest tip, este HSN-Home Shopping Network- care dispune de 400 de operatori și de 1.200 linii
telefonice gratuite pent ru preluarea mesajelor).
d) e-mail marketing – varianta electronic ă a direct mailului. Presupune expedierea unui
mesaj ( newsletter) in inbox-ul sau în folderul de junk/bulk, al unui poten țial consumator (aceste
mesaje nu se pot trimite decât cu acordul posesorului de cont, iar în ultima perioad ă, atât Yahoo cât
și Hotmail, Gmail, blocheaza newslette rele care nu respecta cu stricte țe anumite standarde în acest
sens).
Nu se poate discuta despre fo rmele marketingului direct f ără a aminti instrumentul de baz ă
folosit de aceast ă formă de promovare, respectiv baza de date , care este de fapt, un ansamblu
structurat de informa ții cuprinză toare, despre indivizi ș i firme care se poate consulta în orice
moment, în scopul lu ării unor decizii referitoare la produsele, țintele, promovarea și difuzarea
produselor firmei de turism .
Pentru ca utilizarea bazei de date s ă fie eficient ă, trebuie ca aceasta s ă fie construită pe o
colectivitate cât mai omogen ă, să fie recent ă (actualizat ă), să fie alcătuită din cump ărători efectivi
și potențiali, să conțină cât mai multe date de identificare . Acestea se pot construi chiar de c ătre
firmă sau se pot închiria sau cump ăra de la firme care posed ă baze de date (birouri de eviden ța
populaț iei, institute de cercetare, de statistic ă etc.).
Dezvoltarea tehnologic ă din ultimii ani, care a p ătruns și în România, a adus în prim-plan în
cadrul companiilor de marketing direct un nou intrum ent care este folosit din ce în ce mai mult în
lume, respectiv, marketingul on-line. Cu ajutorul lui, firma de turism urm ărește atingerea a dou ă
categorii de obiective: cele legate de imagine și de vânză ri.
În România , având în vedere creș terea num ărului de utilizatori de Internet (dac ă în 2004 au
fost înregistrate 2.244.825 de persoane care au accesat Internetul de pe teritoriul țarii noastre, în
iulie 2005 existau 3.961.793 de utilizatori) și dacă se mai adaug ă și faptul că pe locul patru în topul
informațiilor căutate de useri se afl ă turismul cu 26% (după cele legate de știri cu 58%, locuri de

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
120
muncă cu 34% și produse și servicii cu 53%), se poate spune că această formă de promovare
modernă capătă o importan ță din ce în ce mai mare în România anului 2006.71
Mai mult, din rezultatele unui s ondaj realizat on-line de SM ART-financial (ziar financiar
electronic) pe un eș antion de 412 persoane, a reieș it faptul c ă, pentru ace știa, publicitatea TV este
întrecută în ierarhia preferin țelor de cea pe internet (tabel 3.6).
Tabel 3.6 – Rezulatele sondajului on-line SMART-financial
Mijloc de promovare Pondere Mijloc de promovare Pondere
Internet 36% Publicitate indoor 6%
Publicitate Tv 28% Publicitate outdoor 4%
Marketing direct 12% Publicitate on-line 5%
Print publicitar 6% Radio 3%
Sursa: www.bizwords.ro , 27.04.2006
Se poate observa ponderea foarte mare, mai mult de jum ătate, pe care o de ține internetul,
publicitatea on-line dar și marketingul direct, în general.
Așa cum era de a șteptat, și turismul a venit cu solu ții adaptate la cerin țele actuale, având la
bază telefoanele mobile, internetul, telefoni a video etc., toate constituindu-se în „ trenduri pentru
servicii e-tourism” , după cum s-a afirmat în cadrul Conferin ței „Produsele de c ălătorie și distribuția
on-line”, care a avut loc la începutul anului 2006 în Bucure ști.
În cadrul aceleiaș i conferin țe s-a scos în eviden ță, chiar de cei care lucreaz ă în domeniu,
imporatnța GDS-urilor (sistem global de distribu ție) asupra afecerilor din turism, iar dou ă dintre
cele mai importante companii în domeniu și-au făcut public ă intrarea lor pe pia ța româneasc ă și
avantajele pe care turi știi le vor avea. Mai concret, Galileo International , Inc., lider în domeniul
sistemelor de distribu ție globală (GDS) și filială Cendant (NYSE: CD) asigur ă o piață electronică
prin care se permite companiilor aeriene, hotelurilo r, companiilor de închiriere a autovehiculelor,
companiilor de transport maritim și altor operatori de turism s ă-și vândă produsele celor care
călătoresc în vacan ță sau în interes de serviciu pr in intermediul a 50.000 de agen ții globale de
turism din întreaga lume.
Iar cea de-a doua companie, Amadeus este unul dintre liderii în furnizarea solu țiilor IT în
industria turismului, pentru administrarea distribu ției și vânzarea serviciilor tip travel. Solu țiile
furnizate de Amadeus sunt folosite în mod diferit de grupurile de clien ți. Mai mult de 75.000 de
agentii de turism si peste 11.000 de birouri, reprezentan țe ale companiilor aeriene, î și bazează
activitatea pe sistemele furnizate de Amadeus.Refe ritor la ceea ce fac firmele de turism, în mod
tradițional, acestea, la început de sezon, trimit prin po ștă (mailing ) oferta proprie clien ților din baza
lor de date (în func ție de ceea ce a contractat anterior, clientul prime ște oferta de litoral, munte,
stațiuni balneo etc., cu tarife actualizate și posibilităț i de contact). Acest lucru se poate face, f ără
prea mari deosebiri, și prin e-mail.

71 www.smartfinancial.ro , iulie 2006

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
121
3.2.7. Participarea la evenimente de marketing
Târgurile, expozi țiile și saloanele de specialitate reprezint ă un instrument al comunică rii de
marketing foarte eficient, mai ales pentru firmele din domeniul turismului, datorit ă avantajelor pe
care le oferă : posibilitatea de a veni în contact cu purt ătorii cererii de servicii turistice și de a le
studia comportamentul, studierea ofer telor concurente, contactarea diferi ților furnizori sau
prestatori de servicii turistice, promovarea și chiar vânzarea propriilor produse în cadrul
manifestării (mai ales la târgur ile de profil) etc.
În România , cea mai cunoscută manifestare de acest tip este Târgul Na țional de Turism ,
care de desf ășoară primăvara, înainte de deschiderea sezonului turistic la Bucure ști. Acesta se
organizeaz ă din anul 1990, sub patronaju l Ministerului Turismului pr in ANT, în colaborare cu
ANAT, ANTREC, FIHR, FPTR și OPTBR. La edi ția din 2005 (a XV-a) au participat 298 de firme,
din care 258 de firme române ști și 40 străine, ocupând o suprafa ță de expunere de 11.000 mp.
Pe lângă acest târg na țional sunt o serie de manifest ări locale, în majoritatea zonelor țării,
cum ar fi s ărbătorile tradiț ionale populare și religioase (Pa ștele, Crăciunul sărbătorile de peste an
sunt deja consacrate) sau festivaluri folclorice, din care amintim doar câteva:
Tabel 3.7 – Principale manifest ări locale, distribuite pe localit ăți
Locație Manifestare Locație Manifestare
Bacău Sânzienele Timișoara 1. Ruga b ănățeană (Nedeea
Românilor) – festival folcloric.
2. Timișoara, mica Vien ă –
expoziție de fotografie
Băleni
(Dâmbovi ța) Drăgaica Iași Trandafir moldovenesc –
festival folcloric
Horezu (Vâlcea) Cocoșul de Hurez-târg de
ceramică Tismana Craiova Târg de ceramica
Muntele G ăina Târgul de Fete Bucuresti Festivalul Muzicii Noi
Dumbrava Sibiului Târgul creatorilor de folclor Târgu Lapuș Cântecul, dansul și portul
popular din Țara Lapușuluii –
festival folcloric
Neamț Târgul de artizanat și turismSighetul Maramației Festivalul National de Datini si Obiceiuri de Iarna
Țebea Sarbatoare în Țara Moților Sibiu Târgul Olarilor
Dumbrava Sibiului- Târgul creatorilor de folclor
Sursa: www.infotravelromania.ro , 2006
În anul 2005 au avut loc și o serie de manifest ări destinate cu prec ădere celor care lucreaz ă
în turism, reprezentative, în acest sens fiind:

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
122

Tabel 3.8 – Principale manifest ări și datele desf ășurării acestora
Manifestare Dată /loc
Târgul de Turism și Servicii 11.nov. – Tulcea
Bursa Naț ională de Turism 2005 –
Secțiunea Munte, Rural, Evenimente 12-15 nov. – Bra șov
Bursa de Turism Balnear 2005 5-8 oct. – B ăile Felix
Bursa de Turism Litoral (BTL 2005) 18-25 sept. – Mamaia
Salonul de dot ări hoteliere și alimenta ție
publică – Litoral 2005 2-5 mart. – Mamaia
Sursa: www.infotravelromania.ro, 2006
Se observ ă că, în cadrul ac țiunilor de promovare, evenimentele cap ătă o importan ță tot mai
mare prin multitudinea de ocazii pe care re sponsabilii din domeniul turismului le creeaz ă,
conștientizând c ă numai printr-un contact direct atât cu purt ătorii cererii cât și cu ceilal ți ofertanți
de pe piața turistică, se poate obț ine ceea ce în turismul românesc este slab reprezentat ă: calitatea
prestației. La toate aceste manifest ări interne, se adaug ă și cele interna ționale, în cadrul c ărora
Târgul Interna țional de Turism (TIT) de la Londra, ocup ă locul cel mai important. TIT, care se
află la a XXVI-a edi ție (nov.2005), este apreciat ca fiind cea mai mare manifestare de profil. În
anul 2005, România a fost reprezentat ă de 27 de operatori de turism, din care patru lan țuri hoteliere
internaționale și, pentru prima dat ă, regiunea Delta Dun ării și Litoralul românesc.

3.3 Utilizarea strategiilor promo ționale în atingerea obiectivelor de
dezvoltare a firmelor de turism
Fundamentarea alternativelor strategice, a planurilor și programelor promo ționale, au la
bază efectuarea unor studii speciale, analize și chiar previziuni, dat ă fiind diversitatea mijloacelor
promoț ionale. Astfel, adoptarea unei altern ative strategice pentru o component ă a mix-ului
promoț ional, trebuie corelat ă cu celelalte, pentru atingerea obiectivelor promo ționale și, în final, pe
cele generale ale organiza ției de turism.
3.3.1. Informaț iile necesare fundament ării strategiilor promo ționale în domeniul
turismului
Unul din factorii care influen țează fundamentarea corect ă a strategiilor promo ționale, este
reprezentat de natura informa țiilor disponibile în acest scop. Aceste informa ții pot fi de dou ă tipuri,
respectiv:

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
123

Tabel 3.9 – Prezentarea tipurilor de informa ții
Tipul informa ției Specificul informa ției
– mijloacele publicitare ce pot fi utilizate pentru o anumit ă piață
(turistică) și accesibilitatea acestora (posturi de radio și televiziune care
acoperă aria geografic ă a pieței; ziare, reviste, publica ții speciale care se
difuzează în zona respectiv ă, rețele telefonice ș i accesibilitatea acestora);
– manifestările promo ționale care se vor organiza în perioada pentru care
se fundamentează strategia promo țională (expozi ții, târguri de turism
etc.), condi țiile și costul participării la aceste ac țiuni;
– posibilitățile de editare a unor suporturi speciale : cataloage, pliante,
prospecte, bro șuri, agende, calendare etc.;
– veniturile previzionate ale popula ției; Informații generale
– reglement ări juridice în vigoare privind activitatea promo țională în
general ș i în domeniul turistic, în special (dac ă există).
– produsele firmei de turism și elementele de succes ale acestora
(caracteristici calitative, marca etc.)
– previziunea cererii turistice , ofertei turistice, pre țurilor (tarifelor);
– situația concuren ței pe piața turistic ă: cota de pia ță deținută de
principalii concuren ți, caracteristicile ofertei concuren ței, activit ăți
promoț ionale desfăș urate de concuren ți;
– cheltuieli promo ționale efectuate de firma de turism, structura acestora
și efectele realizate în perioade anterioare; Informații speciale
– imaginea clien ților (turiștilor efectivi sau poten țiali) despre firm ă și
oferta acesteia.
Sursa: Prelucrare dup ă E. Maxim, T. Gherasim, Marketing , 2000, pg. 396

3.3.2. Obiectivele strategiei promo ționale în cadrul firmelor de turism
Startegia promo țională trebuie să vizeze pe termen lung realizar ea misiunii firmei de turism,
adică să contribuie la materi alizarea strategiei de ansamblu a conducerii privind personalizarea,
individualizarea și creșterea puterii economice a firmei de turism. Aceasta se transpune în ac țiuni
care vizeaz ă realizarea obiectivului principal și a obiectivelor derivate al e firmei pentru un orizont
de timp determinat.
Astfel, pentru o eficien ță maxim ă a activit ății, obiectivele promo ționale trebuie s ă se
subordoneze celor generale și împreun ă să conducă la obț inerea rezultatelor avute în vedere de
către conducerea firmei la un moment dat. Pe lâng ă cele dou ă categorii de obiective, mai exist ă o
categorie specific ă firmelor din turism, ca urmare a particularit ății produselor din acest domeniu
(tabel 3.10).

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
124

Tabel 3.10- Con ținutul obiectivelor strategiei promo ționale
Tipul obiectivului Conținutul obiectivului
– menținerea și dezvoltarea pie ței
– creșterea productivit ății Obiective generale
– profitabilitate maxim ă
– crearea/p ăstrarea imaginii firmei
– cucerirea de noi segmente de pia ță Obiective specifice strategiei
promoționale
– lansarea de noi produse
– vizând clientul: atragerea și fidelizarea clien ților;
facilitarea achizi ționării serviciilor turistice;
– în func ție de categoria de receptori ai mesajelor:
intermediarii, consumatorii finali, concuren ții; Obiective specifice strategiei
promoționale în turism
– în funcție de diferen ța dintre nivelul promis pentru un
produs și cel receptat: obiectiv central (prestație de
calitate) și obiective par țiale ( pregătirea personalului
pentru atingerea obiectivului central).
Sursa: Prelucrare dup ă V. Olteanu, Marketingul serviciilor , pg. 257

Obiectivele trebuie s ă fie clare, precise, etapizate în timp și să permită stabilirea de
responsabilit ăți în vederea îndeplinirii lor.
Reuș ita unei firme, în condi țiile actuale, în care concuren ța a pătruns pe majoritatea pie țelor,
depinde din ce în ce mai mult de imaginea acesteia . De aceea, obiectivele legate de imagine sunt
poate cele mai importante, sau cel pu țin menite s ă capteze toat ă atenția factorilor de decizie din
firmă, iar în sprijinul cre ării/menținerii/schimb ării imaginii unei organiza ții, vin tocmai strategiile
promoț ionale și alternativele acestora.
3.3.3. Alternative strategice în politica promo țională a unităților turistice
Importanța și utilitatea desf ășurării de către întreprinderile turistice moderne, în cadrul
relațiilor de pia ță, a unei ample activit ăți promoționale, sunt în prezent unanim acceptate.
Problemele cele mai dificile în leg ătură cu aceste activit ăți se refer ă la modalit ățile concrete de
acțiune și mai ales la realizarea unui dozaj corespunz ător al diferitelor variabile promo ționale,
pentru ca acț iunea lor conjugat ă să conducă la rezultatele eco nomice cele mai bune.
Se știe faptul c ă fiecărei componente a mixului de ma rketing îi sunt caracteristice
numeroase și variate op țiuni strategice, menite s ă direcț ioneze ac țiunile și eforturile de marketing
prin care întrep rinderea modern ă se implic ă în mediul s ău extern, în special în cadrul pie ței.
Aceleași coordonate strategice intervin și în cazul activităț ii promoționale, fiind prezentate
în funcț ie de o serie de criterii, astfel:
1. La nivelul obiectivelor urmărite prin desf ășurarea activit ății promoționale , firma de
turism poate opta pentru orie ntarea eforturilor în direc ția promovării imaginii sale globale în cadrul

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
125
mediului extern, al pie ței turistice sau pentru promovarea exclusiv ă a produsului turistic oferit
pieței.
În cazul în care se urm ărește promovarea imaginii, se pot avea în vedere dou ă variante
distincte: strategia de promovare a imaginii ș i strategia de extindere a imaginii firmei turistice
(hotel, agen ție de turism etc.). În cadrul strategiei de extindere a imaginii, firma de turism, în
contextul sau sub denumirea unei m ărci recunoscute și consolidate pe pia ță, poate oferi și alte
produse sau servicii, scontând ca și acestea s ă întruneasc ă aceeași adeziune în rândul
consumatorilor și să se bucure de prestigiul cucerit de marca existent ă (Agenț ia KLM, în
București).
Variantele men ționate pot servi, în continuare, pent ru formularea unor strategii derivate,
respectiv: de informare în cadrul pie ței turistice, de stimulare a cererii turistice, de diferen țiere a
ofertei turistice etc.
2. Modul de desf ășurare în timp a activităț ii promoț ionale constituie un alt criteriu de
diferențiere a op țiunilor strategice ale întreprinderii. În acest caz, se pot avea în vedere fie
desfășurarea unei activităț i promoționale permanente, care presupune eforturi financiare
importante, fie desf ășurarea cu intermiten ță a unor ac țiuni promoț ionale dictate de factori de
sezonalitate, de anumite situa ții conjuncturale etc.
Acestea din urm ă iau, uneori, forma campaniilor promo ționale (de pild ă, pentru promovarea
produselor specifice unui anumit sezon : vara, pentru sejururi pe Litoral, ia r iarna, mai ales în
perioada să rbătorilor, concedii la munte).
3. Rolul pe care îl atribuie activit ății promo ționale în funcție de natura și condițiile
concrete ale pia ței în care ac ționează, gradul de competitivitate și interesele imediate și de
perspectiv ă, conduc firma de turism spre alegerea uneia dintre cele dou ă strategii: ofensivă sau
defensivă.
Strategia ofensivă se aplică în situația în care se inten ționează pătrunderea și cucerirea unei
piețe ori atragerea clien ților (turiștilor) firmelor concurente. Aceast ă strategie presupune utilizarea
masivă a tuturor mijloacelor promo ționale și un buget considerabil; o asemenea strategie este
specifică firmelor de turism cu un important poten țial material și financiar și se justific ă numai în
măsura în care exist ă siguranța obținerii unei cote de pia ță ridicate.
În situațiile în care evolu ția pieței indică o stagnare sau un declin în ciclul de via ță al
produsului iar condi țiile de concuren ță ale pieței sunt deosebit de aspre, firma de turism poate
concepe o strategie promo țională de apă rare (defensiv ă), căutînd să-și apere și să-și mențină
poziția pe pia ță; în acest sens, ea î și va limita eforturile, operând restructur ări în bugetul
promoț ional și la nivelul mijloacelor de acț iune în cadrul pie ței.

4. Comportamentul strategic în domeniul activit ății promoționale poate fi definit și pornind
de la poziția ocupat ă de firma de turism în cadrul pie ței (în general sau în diferite structuri ale
acesteia: cerere turistic ă constituit ă din persoane cu venituri ridicate ș i cu opțiuni turistice situate la
un anumit standard, sau cu venituri reduse care po t beneficia de programele de turism social).
În consecin ță, se poate opta pentru:

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
126
– strategie promo țională globală, în acest caz pia ța este considerată ca un tot unitar,
obiectivul principal urm ărit fiind atragerea tuturor consumatorilor poten țiali de servicii turistice,
adoptând un singur program de marketing turistic pentru ansamblul pie ței;
– strategie diferențiată, în care se porneș te de la premisa c ă în cadrul pie ței turistice exist ă
mai multe categorii de consumatori cu preferin țe diferite, care necesit ă servicii turistice tot mai
diferențiate, promovarea acestora f ăcându-se ț inând cont de acest lucru;
– strategia concentrată prin care firma de turism î și orienteaz ă efortul promo țional spre un
singur segment de piață, pe care să -și consolideze sau s ă-și extindă activitatea.
5. În funcț ie de sediul organiz ării activit ății promo ționale , se disting dou ă tipuri de
strategii, respectiv activit ăți realizate cu forț e proprii , în cadrul firmei de turism și anume în
compartimentul de marketing (dac ă are) sau apelând la institu ții specializate (de genul agen țiilor de
publicitate).
Această opțiune presupune atât av antaje în sensul c ă profesionalismul acestor institu ții
garanteaz ă elaborarea unor solu ții de cel mai înalt nivel dar și dezavantaje, determ inate uneori de o
mai redus ă familiarizare a acestora cu specifi cul firmei, al produselor turistice și al piețelor pe care
acționează.
În concluzie, strategia promo țională va reprezenta, în toate cazurile, o combina ție de acțiuni
și mijloace subordonate obiectiv elor politicii globale de marketing a întreprinderii ș i menite s ă
contribuie la realizarea lor.

Sintetizând, informa țiile prezentate se pot concentra în tabelul urm ător:

Tabel 3.11 – Alternative startegice promo ționale
Obiective globale
ale activităț ii
promoționale Modul de
desfășurare în timpRolul activit ății
promoționale Poziția față de
structura pie ței Sediul activit ății
promoționale
a) Strategia
promovării imaginii globale a întreprinderii a) Strategia activit ății
promoț ionale
permanente a) Strategia ofensiv ă a) Strategia concentrat ă a) Strategia activit ății
promoț ionale
realizată cu forțe
proprii
b) Strategia
promovării exclusive
a produsului b) Strategia activit ății
promoț ionale
intermitente b) Strategia defensiv ăb) Strategia
diferențiată b) Strategia activit ății
promoț ionale
realizată prin
instituții specializate
c) Strategia de
extindere a imaginii întreprinderii c) Strategia
nediferen țiată
Sursa: Preluare dup ă V. Balaure (coord.), Marketing , pg. 456

În lucrarea sa, „Marketingul serviciilor”, pr of. V. Olteanu propune patru criterii în func ție
de care aminte ște alternativele strategice promo ționale corespunz ătoare, în domeniul serviciilor
(turismul f ăcând parte din acest domeniu), pe care le-a sintetizat în tabelul de mai jos și care nu se
diferențiază foarte mult de viziunea precedentă :

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
127

Tabel 3.12 – Variante ale strategiei promo ționale
1. Ofertă 2. Variația cererii 3. Structura pie ței 4. Mediile promo ționale
utilizate
a) Strategia promov ării
produsului global a) Strategia diferen țierii
temporale a) Strategie concentrat ă a) Strategie intensivă
b) Strategia promov ării
unor componente separate b) Strategia nediferen țierii
temporale b) Strategie diferen țiată b) Strategie exclusiv ă
c) Strategie nediferen țiată c) Strategie selectivă
Sursa: Preluare dup ă V. Olteanu, Marketingul serviciilor , pg. 260

Detaliind doar ultimul criteriu (mediile promoț ionale folosite), care nu se reg ăsește sub
această formă în tabelul prezentat anterior, restul fii nd foarte apropiat, se ajunge la descrierea:
– strategia promov ării intensive presupune utilizarea tutu ror canalelor, mijloacelor
(suporturilor) posibile. Este întâlnit ă și recomandat ă firmelor cu o gam ă de servicii divers ă și cu o
piață puternic segmentată .
– strategia promov ării exclusive presupune alergerea și utilizarea unui singur canal
promoț ional. Cazul este mai rar întâlnit, cu prec ădere în cazul firmelor mici, a c ăror activitate se
desfășoară pe arii geografice restrâns e, prin una sau câteva unit ăți operative.
– strategia selectiv ă presupune utilizarea numai a acelor mijloace care asigur ă cea mai bun ă
comunicare, în condiț iile unei pie țe segmentate. Este cea mai întâlnit ă strategie, combinarea
mijloacelor conducând la alc ătuirea mix-ului promo țional.
În cazul firmelor de turism din România și în special al agen țiilor de turism, se poate
constata c ă importan ța promov ării propriilor produse, a crescut în ultimii ani, mai ales datorit ă
concurenței foarte mari în domeniu.
Tocmai pentru a determina mijloacele promo ționale folosite de agen țiile de turism din țara
noastră, și strategiile promo ționale adoptate de acestea, se pot aminti o parte din rezultatele unui
studiu realizat în luna febr. 2004, cu tema “Strategii de promovare a turismului, în general, ș i a
celui social, în particular ”.
Eșantionul a fost constituit din 25 de agen ții de turism, atât din Bucure ști cât și din țară
(chestionarele au fost trimise prin e-mail, de aceea s-au ales doar agen țiile care aveau adres ă).
Structura e șantionului se prezint ă astfel:
Tabel 3.13 – Structura e șantionului
Zona Număr de agen ții %
București 19 76
Provincie 6 24
TOTAL 25 100
Agențiile din provincie care au r ăspuns chestionarului au fost din Ploie ști, Târgu Mure ș,
Cluj, Iași, Pitești și Brăila. Astfel, s-a ajuns la concluzia că:

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
128
– cele mai utilizate tehnici de promovare sunt promovarea vânz ărilor și manifest ările
promoționale, cu o pondere de 64%;
– strategiile folosite de agen țiile de turism sunt: 1a – 2a – 3c – 4c – respectiv – promovarea
produsului global (68%), diferen țiat pe anumite perioade ale anului (96%), nediferen țiat pe
segmente (68%), utilizând mijloacele de comunicare cele mai eficiente (80%) ;
– Internetul începe să-și facă loc printre suporturile de comu nicare în domeniul turismului,
pentru 84% din agen țiile supuse studiului (mai ales firmele din Bucure ști au propria pagin ă Web).
Se poate aprecia importan ța tot mai mare pe care o acord ă promovării, majoritatea agen țiilor
din țară, iar aceasta se face cu prec ădere prin cele dou ă mijloace care se potrivesc cel mai bine
turismului, respectiv promovarea vânză rilor, prin toate formele sale (reduceri de tarife, vânz ări
grupate, excursii de familiarizare etc.) și manifestările promo ționale (târguri, expozi ții, saloane
etc.). Diferen țierea promov ării se face de majoritatea firmelor doar în func ție de moment și nu în
funcție de produs, aceasta din urm ă fiind mult mai costisitoare. Transmiterea mesajelor se face
selectând doar acele mijloace care ajung la segmentul vizat , sporind astfel eficien ța acțiunii dar
reducând ș i costurile acesteia.
Activitatea de promovare la nivel mi cro (firme de turism) se realizeaz ă de că tre fiecare
unitate în parte, în func ție de optica, obiectivele și bugetul acestora, dar și în funcție de politica de
ansamblu din domeniul turismului, la nivelul unei țări. În cazul promov ării, firmele se orienteaz ă și
țin cont de obiectivele startegi ei de promovare a turismului, care, pentru perioada actual ă, au fost
stabilite în cadrul “ Strategiei pentru relansarea și dezvoltarea turismului românesc ”.
În viziunea ANT-ului (Autoritatea Na țională a Turismului) aceste obiective au fost
identificate ca fiind:
– pozi ționarea României drept o destinaț ie turistic ă care ofer ă atracț ii turistice și experien țe
de călătorie unice (ospitalitate, servicii comparabile cu cele oferite în țările din Europa de Vest);
– stimularea interesului turi știlor poten țiali din str ăinătate de a vizita România;
– promovarea produselor turistice care pot atrage noi segmente de pia ță (care să determine
prelungirea sejurului în țara noastră ).
Principiile care au stat la baza elebor ării acestor obiective au avut în vedere:
– valorificarea poten țialului turistic al tu turor zonelor turistice din România, în condi țiile
protejării mediului înconjur ător și al conserv ării particularit ăților culturale ale acestora;
– concentrarea aten ției asupra tendin țelor și exigențelor pieței potențiale;
– parteneriat dinamic și flexibil între autorit ăți și reprezentan ți ai industriei turismului din
România (companii hoteliere și de transport, prestatori de servicii, operatori de tururi, institu ții de
învățământ specializate);

Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului
129
– coordonarea programelor de promovare de rulate de ANT cu cel e ale altor organiza ții și
instituții naționale, regionale, jude țene sau locale. Sus ținerea ini țiativelor locale care sus țin
îndeplinirea obiectivelor genera le cu privire la promovarea ș i dezvoltarea turismului;
– modelarea și dimensionarea eforturilo r de promovare în func ție de limitele produselor
turistice oferite de România, de ciclul de via ță al acestora.72
Referitor la promovarea României ca destina ție turistic ă pe pieț ele externe, în cadrul
strategiei, au fost f ăcute și propuneri de buget alocat pentru principalele categorii de activit ăți de
promovare, pentru cele trei grupe de pie țe turistice (tabel 3.14).
Tabel 3.14 -Bugetul alocat pentru promovarea României
– mld. lei –
Activități de promovare Europa America de Nord Asia de Sud-Est
Relații publice 15 5 3
Evenimente speciale 10 4 2
Expoziții pentru turism 40 1 3
E-Marketing/Internet 5 5 2
Direct marketing 15 5 2
Publicitate 20 4 3
Promovarea vânz ărilor 2 1 1
Alte acțiuni de promovare 3 2 2
Total pe grupe de pie țe 110 27 18
Total general 155 (estimat pentru 2007)
Sursa: Strategia pentru relansarea turismului românesc , ANT, 2006, pg. 93
Strategia de promovare a tu rismului va fi analizat ă de ANT în mod periodic (trimestrial), și
va fi adaptat ă permanent la schimb ările pieței, acț iunile concuren ței și conjunctura intern ă sau
internațională. În acest sens, modul în care produsele turistice române ști sunt percepute pe pie țele
externe, va fi în aten ția ANT, care va urm ări în special: atitudinea personalului din turism și
calitatea produselor și serviciilor; generalizarea acceptă rii mijloacelor de plat ă electronice;
percepția turiș tilor atât români cât și străini în leg ătură cu raportul calitate/pre ț; comunicare
facilă între personalul din industria turismului și reprezentan ții autorit ăților naționale și
locale; accesul la servicii: telecomunica ții, asisten ță medicală, informare.
Strategia de promovare este parte integrant ă a strategiei generale de relansare a turismului
românesc, știut fiind faptul că , fără a crește calitatea produsului turistic (începând de la atitudinea
personalului, pân ă la presta ția propriu-zis ă), acțiunile de promovare nu- și ating scopul de a atrage
cât mai mul ți turiș ti. De asemenea, tot pentru anul 2007 (anul integr ării europene) a fost alocat ă
suma de 1 mil. euro pentru promovarea turismului românesc pe pia ța internă, iar pentru a rezolva
problema calit ății produselor din turism, ANT are în vedere ini țierea unui act normativ cu noile
norme de clasificare a unit ăților de turism, norme mult mai re strictive care vor pune accent pe
standarde de calitate și pregătirea profesional ă a angajaților din turism.

72 A.N.T., Strategia pentru relansarea turismului românesc, iulie, 2006, pg. 85

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
130
Capitolul 4
Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
realizat la nivelul jude țului Brăila
4.1. Etape preliminare cercet ării
4.1.1. Scopul general al cercet ării
Scopul general al cercet ării este determinarea gradului de accesibilitate a of ertei sociale de
turism, din punct de vedere al nivelului tarifelor, gradului de cunoa ștere și modului de informare
asupra acestor oferte, în rândul popula ției bră ilene.
4.1.2. Obiectivele cercet ării
Principalele obiective ale cercet ării stabilite sunt:
1. Determinarea gradului/frecven ței de practicare a turism ului, în general, de că tre popula ția
județului Brăila.
2. Stabilirea preferin țelor turiștilor brăileni pentru forma de turism practicat ă.
3. Evaluarea op țiunilor turi știlor asupra sejururilor din punct de vedere al sezonului, duratei,
motivației și destinațiilor de călătorie alese, în general.
4. Determinarea gradului de cunoa ștere și de informare asupra ofertelor de turism social.
5. Stabilirea ponderii de p ătrundere în consum a acestor oferte, precum și a formei de turism
social preferate.
6. Determinarea op țiunilor turi știlor brăileni pentru oferta programelor guvernamentale de
turism social.
7. Evaluarea gradului de satisfac ție a ofertelor de turism social, inclusiv programele
speciale, din punct de vedere al calit ății, accesibilit ății (nivelul tarifelor), diversit ății și utilității
acestora.
8. Stabilirea mijloacelor promo ționale pe care popula ția le consideră potrivite pentru oferta
turismului social în România.
4.1.3. Ipotezele considerate asupra obiectivelor de cercetat
Asupra obiectivelor care stau la baza derulă rii cercetării s-au stabilit urm ătoarele ipoteze:
1. Mai mult de jum ătate dintre cei intervieva ți declară ca turismul nu se afl ă printre
opțiunile lor de petrecere a timpului liber (60% în mediul urban și 70% în mediul rural).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
131
2. Pentru majoritatea celor care au ales tu rismul ca mod de petrecere a concediului/vacan ței,
acest lucru este f ăcut cu o frecven ță relativ redus ă (1-2 ori/an).
3. Forma de turism practicat ă de turiștii brăileni este cea “pe cont propriu” (65%- 70%).
4. Pentru turi știi din mediul urban , durata sejururilor este cu prec ădere scurt ă, sezonul ales
este cel cald (vara), motiva ția principal ă este odihna și recreerea, iar destina ția frecvent ă este
litoralul.
5. Pentru cei cu re ședința în mediul rural , durata sejurului este medi e, sezonul este cel rece
(iarna), motivaț ia este tratamentul balnear iar destina ția principal ă, stațiunile balneare.
6. Nivelul de cunoa ștere a ofertelor de turism social este redus, mai ales în mediul rural (sub
20%).
7. Ponderea celor care apeleaz ă, respectiv beneficiaz ă de ofertele turismul ui social, este sub
25%.
8. Dintre cei care opteaz ă pentru oferta turismului social, majoritatea aleg biletele prin
asigurări sociale de stat (60%), iar dintre programele sociale, cel de pe litoral “O s ăptămână la
mare”, este preferat (peste 50%).
9. Nivelul de satisfac ție a ofertelor sociale de turism asupra turi știlor este re dus (sub 30%).
10. Mijlocul de promovare (informare) cel mai potrivit pentru oferta social ă de turism este
pentru cei din oraș e, Internetul, iar pentru cei ce locuiesc în mediul rural, institu țiile locale
(primăria, medicul, biserica).
4.1.4. Colectivitatea general ă
În ceea ce prive ște colectivitatea general ă, s-a stabilit c ă ea este reprezentată de mulțimea
asupra că reia i se vor generaliza informa țiile, adică de popula ția din jude țul Brăila (poten țiali
turiști).
4.1.5. Unitatea de observare și unitatea de sondaj
Derularea cercetă rii presupune și stabilirea unit ății de observare, a celei de sondaj fiind
reprezentate de persoanele care au fost chestionate cu ocazia efectu ării studiului, respectiv 332 de
persoane.
4.1.6. Metoda de culegere a informa țiilor
Ancheta reprezintă metoda de culegere a informa țiilor, fiind bazată pe completarea asistat ă
a unui chestionar alcătuit din 27 de întreb ări cu mai multe variante de r ăspuns, din care
intervieva ții selectau varianta care îi reprezint ă în cea mai mare m ăsură.
Întrebările sunt în cea mai mare parte închise, doar la dou ă dintre acestea solicită ndu-se
justificări sau exemplific ări (întrebările 18 ș i 16). Chestionarul con ține 4 întreb ări filtru, 5 întreb ări
de identificare (amplasate la sfârș itul chestionarului) și 18 întreb ări de conț inut.

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
132

CHESTIONAR

1. Turismul se află printre op țiunile dvs. de petrecere a timpului liber în concediu/vacan ță sau la
sfârșit de săptămână?
a) Da b) Nu (Se trece la întrebarea 23); c) Uneori

2. Care este frecvența cu care efectua ți un sejur turistic, indiferent de durata acestuia (mare, medie
sau mică)?
a) Foarte rar (o dat ă la câțiva ani);
b) Rar (o dat ă pe an);
c) Des ( de 2-3 ori pe an);
d) Foarte des ( de mai multe ori pe an);

3. Din punct de vedere al modului de angajare a presta ției turistice, în general opta ți pentru:
a) turism organizat (angajarea anticipat ă a prestației);
b) turism pe cont propriu;
c) mixt (semiorganizat).

4. Care este sezonul preferat de dvs. pentru practicarea turismului?
a) cald (turism de var ă);
b) rece (turism de iarnă );
c) ocazional (turism de circumstan ță: vânătoare, pescuit, manifest ări religioase sau sportive
etc.).

5. În general, prefera ți sejururile :
a) lungi (aproximativ 30 zile);
b) medii (12-15 zile);
c) scurte (2-7 zile).

6. Principalul motiv al călătoriei dvs. este dat de:
a) odihnă , recreere;
b) tratament balnear;
c) religios;
d) afaceri (motive profesionale);
e) motive de ordin cultural;
f) alte motive (vizite la rude, activit ăți sportive etc.).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
133
7. Pentru petrecerea sejurului dvs. opta ți pentru oferte :
a) din țară (turism intern); b) din str ăinătate (turism extern).
8. Ca destinaț ie turistică, preferați:
a) litoralul (turism de litoral);
b) muntele (turism montan);
c) stațiunile balneare (turism balnear);
d) Delta-Dună rii (turism în Delta-Dun ării);
e) mediul rural (turism rural);
f) orașe (turism urban);
g) altele (mân ăstiri, situri istorice etc.).

9. Aveți informații privind existen ța ofertei turismului social care faciliteaz ă accesul la vacan țe mai
ales a popula ției cu venituri mai reduse?
a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 21).

10. Cum vă informa ți în legătură cu ofertele so ciale de turism?
a) din mass-media (presa scrisă , TV, radio);
b) de la locul de munc ă;
c) prin intermediul institu țiilor (CNPAS, unităț i de învățământ, etc);
d) alte surse (Internet, prieteni, medicul de familie etc.).

11. Ați beneficiat vreodată de o astfel de ofert ă?
a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 13).

12. Pentru ce formă de turism social ați optat?
a) bilet de odihn ă/tratament prin asigură rile sociale de stat;
b) prin sindicat;
c) tabere ș colare;
d) pentru tineret (tabere studen țești);
e) turism de camping;
f) agroturism;
g) la cabane;
h) pentru vârsta a III-a.

13. Dar pentru oferta programelor guvernamentale de turism social a ți optat vreodat ă?
a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 17).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
134
14. Dacă da, pentru care anume ?
a) „Litoralul pentru to ți”;
b) „O săptămână la mare”;
c) „1 Mai la Mare”;
d) „Copiii soarelui”;
e) „Turism pentru s ănătate”;
f) „O săptămână de refacere”;
g) „Sănătatea pentru toț i”;
h) „Vacan țe la țară”.

15. Ce părere v-ați format despre ofert ă, din punct de vedere al seriozit ății,diversit ății, siguran ței
etc.?
a) Bună; b) Foarte bună ; c) Rea; d) Foarte rea;

16. Ați fost mul țumit de calitatea prestaț iei în cadrul ofertei program ului social de turism?
a) Da; b) Nu. Justifica ți…….

17. Considera ți că tarifele acestor sejururi sunt suficient de atractive pentru segmentul c ăruia i se
adresează?
a) Da, sunt potrivite; b) Nu sunt tocmai accesibile; c) Nu știu.

18. Ați fi dispus ca în cadrul ofertei de turism social s ă beneficiaț i și de alte servicii (pensiune
completă , proceduri complexe de tratam ent, vizitarea unor obiective tu ristice, excurs ii, alte forme
de agrement etc.), contra unui ta rif suplimentar perceput în mod op țional?
a) Da. Specifica ți……….. b) Nu cred c ă este nevoie; c) Nu știu.

19. Ce pă rere aveți despre utilitatea acestor programe și dacă considera ți că ar trebui continuate și
în anii urm ători?
a) Da, sunt utile ș i ar trebui continuate;
b) Nu le vă d utilitatea;
c) Nu am o p ărere în acest sens.

20. Crede ți că oferta turismului social ar trebui extins ă și la destina ții în străinătate (din Europa,
mai ales)?
a) Da, ar fi potrivit; b) Nu cred ca este optim; c) Nu știu.

21. Considera ți că programele turismului social sunt suficient cunoscute , sau ar trebui
mediatizate/promovate mai mult ?
a) Da, sunt bine cunoscute; b) Nu, trebuie promovate mai mult; c) Nu știu.

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
135
22. Ce mijloace credeț i că ar trebui s ă fie folosite, cu preponderen ță, în acest sens?
a) posturi (locale) de radio ș i Tv;
b) presa scrisă (locală/centrală);
c) Internet;
d) alte mijloace (evenimente sociale, de marketing, prin institu ții etc.).
23. Ocupația dvs. este:
a) țăran, muncitor;
b) funcționar (studii medii);
c) salariat (studii superioare);
d) șomer;
e) pensionar;
f) elev, student;
g) întreprinz ător particular.
24. Venitul dvs. lunar este:
a) sub 6.500.000 lei
b) 6.500.001 – 8.500.000 lei;
c) 8.500.001 – 12.500.000 lei;
d) 12.500.001 – 16.500.000 lei;
e) 16.500.001 – 18.500.000 lei;
f) peste 18.500.000.

25. Stare civilă :
a) Căsătorit; b) Nec ăsătorit.

26. Locui ți în mediul :
a) Urban; b) Rural.

27. Vârsta dvs. este:
a) sub 18 ani; b) 19 – 24 ani;
c) 25 – 30 ani; d) 31 – 40 ani;
e) 41 – 50 ani; f) 51 – 60 ani;
g) peste 60 ani.

Vă mulțumim pentru amabilitate!

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Studiul a fost realizat în perioada 7 august – 3 septembrie 2006, în localitatea Br ăila și în
câteva sate/comune din jude ț (Măxineni, Viziru, Lacu S ărat). Ordinea completă rii întrebă rilor s-a
realizat conform schemei logice (anexa 4.1).
4.1.7. Ancheta pilot
În vederea derulă rii cercet ării este necesat s ă se utilizeze în prealabil o anchetă pilot.
Aceasta a fost realizat ă pe un num ăr de 50 de persoane, care s-au ar ătat nemul țumite de formularea
întrebărilor din dou ă puncte de vedere:
– nu cuno șteau termenul de „turism social” și-au cerut definirea sau chiar exemplificarea
acestuia;
– intervieva ții au întâmpinat dificult ăți la anumiț i termeni specifici mark etingului (tehnicilor
promoț ionale) care ulterior au fost eliminate, gasindu-se un mod simplu și clar de chestionare.
Chestionarul a fost reformulat, cu ad ăugirile de riguare și supus persoanelor spre
completare.
4.1.8. Eșantionarea
Procesul eșantionării s-a făcut pe baza urm ătoarei formule de calcul:
22) 1 (
ωΔ− ×=p pnt,
unde: t=1,96 (w = 0,05); p = 0,5; deci: 0025 , 0) 5 , 0 1 ( 5 , 0 848 , 3−=xn = 384 persoane.
Din cele 384 chestionare completate, 52 au fost anulate din cauza unor gre șeli de
completare. E șantionul r ămas spre analiz ă a fost alcă tuit din 332 de persoane.
4.1.9. Structura e șantionului
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă ocupaț ie
Tabel 4.1 Grafic 4.1
Variante de r ăspuns Număr
persoane Structură
%
Țăran,muncitor 52 15,66
Funcționar
(studii medii) 71 21,38
Salariat
(studii superioare) 62 18,67
Șomer 26 7,84
Pensionar 50 15,06
Elev, student 36 10,85
Întreprinz ător
particular 35 10,54
Total 332 100
Structura eș antionului dup ă ocupație
21,38%
18,67% 7,84%15,06%10,54% 15,66%
10,85%
Țăran,muncitor Funcționar (studii medii)
Salariat(studii superioare) Șomer
Pensionar Elev , student
Întreprinz ător particular
136

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

Din punct de vedere al ocupaț iei, structura e șantionului este relativ echilibrat ă,o pondere
mai mare fiind înregistrat ă la angaja ții cu studii medii (21,38%), urmat ă îndeaproape de cei cu
studii superioare cu 18,67%. Având în vedere faptul c ă, la nivelul localităț ii Brăila, ponderea
salariaților este de apro ximativ 30% (28,27%) din totalul popula ției active, se observ ă faptul că
eșantionul reflectă , în mare m ăsură, situația înregistrat ă la nivelul ora șului.
Referitor la ponderea pensionarilor și a ș omerilor la nivelul popula ției brăilene este de
aproximativ 20%, fiind apropiat ă de structura din e șantion, unde aceste dou ă grupe însumează 18%,
din total. Deci, din punct de vedere al structurii e șantionului dup ă ocupație, aceasta asigur ă
reprezentativitate.
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă venit (ROL)
Tabel 4.2 Grafic 4.2
Variante de r ăspuns Număr
persoane Structură
%
sub 6.500.000 135 40,66
6.500.001 – 8.500.000 45 13,55
8.500.001 – 12.500.000 54 16,26
12.500.001- 16.500.000 41 12,34
16.500.001- 18.500.000 26 7,83
peste 18.500.000. 31 9,33
Total 332 100
Structura eș antionului dup ă venit
13,55%16,26%7,83%
12,34%9,33%40,67%
sub 6.500.000
6.500.001 – 8.500.000
8.500.001 – 12.500.000
12.500.001- 16.500.000
16.500.001- 18.500.000
peste 18.500.000.
Din datele tabelului se observ ă că, mai mult de o treime dintre cei chestiona ți, au un venit
(constituit în cele mai multe cazuri, exclusiv din salariu/pensie) foarte mic, de pâna la 6.500.000 lei
(650 RON). Acest fapt se explic ă prin ponderea de ținută, în cadrul e șantionului, de c ătre „șomeri,
pensionari și elevi/studen ți”, respectiv de aproximativ 40% din totalul persoanelor intervievate.
Se poate remarca, de asemenea, faptul c ă grupa veniturilor mai mari de 16.500.000 lei
(1.650 RON), de ține doar 17,16% (7,83%, respec tiv 9,33%) din total, con centrându-se, probabil, în
zona celor cu studii superioare și a întreprinz ătorilor particulari.
Având în vedere c ă venitul este un f actor important în organizarea unui sejur, și pentru a
putea crea o imagine complet ă a situației, trebuie amintit faptul c ă, la nivelul Br ăilei, câștigul mediu
salarial net era în luna mai 2006, de aproximativ 6.500.000, iar cel al pensiilor, de 2.500.000
(pentru agricultori, 950.000 lei).
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă starea civil ă
Tabel 4.3 Grafic 4.3
Variante de
răspuns Număr
persoane Structură
%
Căsătorit 238 71,68
Necă sătorit 94 28,31
Total 332 100
Structura e șantionului dup ă starea civil ă
28,31
71,68
0 2 04 06 08CăsătoritNecăsătorit
0
137

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

Cele mai multe persoane (71,68%) intervievate au declarat c ă sunt că sătorite, starea civilă
având un rol important în luarea deciziilor privind practicarea turismului, pentru c ă, aceste persoane
nu pleacă singure în concediu, ci cu familia (so ț/soție, copii), fapt important pentru operatorul din
turism în vederea organiz ării ofertei, astfel încât aceasta s ă răspundă cât mai bine cerin țelor
turiștilor.
Cât prive ște persoanele nec ăsătorite, trebuie s ă amintim aici faptul c ă de la început li s-a
comunicat celor chestiona ți că în aceast ă categorie intr ă toate persoanele singure (divor țate,
separate, v ăduve etc.).
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă mediul de re ședință
Tabel 4.4 Grafic 4.4
Variante
de
răspuns Număr
persoane Structură
%
Urban 250 75,30
Rural 82 24,69
Total 332 100
75,30
24,69
0 1 02 03 04 05 0 6 07 08 0UrbanRural Structura e șantionului dup ă mediul de re ședință

Având în vedere c ă populația județului Brăila este de 393.000 de locuitori, din care 257.000
(65%) în mediul urban și 135.800 (35%) în mediul rural, structura eș antionului se apropie de
situația de ansamblu, deci poate constitu i, din acest punct de vedere, o bază de analiz ă pentru
cercetare.
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă vârstă
Tabel 4.5 Grafic 4.5
Variante de
răspuns Număr
persoane Structură
%
sub 18 ani 24 7,22
19 – 24 ani 39 11,74
25 – 30 ani 52 15,66
31 – 40 ani 43 12,95
41 – 50 ani 54 16,26
51 – 60 ani 63 18,97
Peste 60 ani 57 17,16
Total 332 100
Structura e șantionului dup ă vârstă
17,17%7,22%
11,74% 18,98%
15,67%
12,96%16,27%
sub 18 ani
19 – 24 ani
25 – 30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
51 – 60 ani
Peste 60 ani

Din datele tabelului se observ ă că peste 60% dintre cei inervieva ți aparț in categoriilor de
vârstă cuprinse între 24 și 60 ani, cele mai active din punct de ve dere turistic. Din aceste categorii
fac parte, în general, cei care au un loc de munc ă, un venit propriu și deci își pot permite un
eventual sejur turistic. Situa ția este similar ă cu cea de ansamblu, deoarece, la nivelul jude țului,
persoanele cu vârste cuprinse între 19 și 59 de ani, deț in o pondere de aproximativ 55%.73

73 Direcția Regional ă de Statistic ă, Brăila, 2006
138

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Aspecte caracteristice apar în cazul pr imei categorii (sub 18 ani) care apeleaz ă ori la familie
ori la tabere orga nizate prin institu ții de învățământ, dar și la persoanele din ultima categorie, care,
pentru siguran ță, apelează la turismul organizat (mai ales pentru tratamente balneare) și mai puțin
recurg la organizarea pe cont propriu a vacan ței.

4.2. Culegerea datelor și pregătirea lor pentru prelucrare

1. Turismul se afl ă printre op țiunile dvs. de petrecere a timpului liber în
concediu/vacan ță sau la sfâr șit de săptămână?

a) Da b) Nu (Se trece la întrebarea 23); c) Uneori

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunile de practicare a turismului în timpul
liber
Tabel 4.6 Grafic 4.6
Variante
de
răspuns Număr
persoane Structura
%
Da 74 22,28
Nu 67 20,19
Uneori 191 57,53
Total 332 100 22,2820,1957,53
0 1 02 03 04 05 06 0DaNuUneoriStructura e șantionului dup ă opțiunea privind
petrecerea timpului liber

Din tabel se observ ă faptul că mai mult de jum ătate din persoanele supuse cercet ării
(57,53%), practic ă turism dar nu în mod regulat (ca modalitate frecventă de petrecere a timpului
liber), ci doar uneori , iar pentru aproximativ 20% dintre cei intervieva ți, turismul nu se afl ă printre
opțiunile pentru concedii/vacan țe sau sfârș it de săptămână. Motivațiile pot fi de ordin financiar
(dacă ținem cont de situa ția economic ă a zonei), timp liber redus sau pot ține chiar de mentalitate
(rezervele de timp sunt alocate altor activit ăți și nu turismului).

2. Care este frecven ța cu care efectua ți un sejur turistic, indiferent de durata acestuia
(mare, medie sau mic ă)?
a) Foarte rar (o dat ă la câț iva ani);
b) Rar (o dat ă pe an);
c) Des ( de 2-3 ori pe an);
d) Foarte des ( de mai multe ori pe an).

139

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunile de practicare a turismului în timpul
liber
Tabel 4.7 Grafic 4.7
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Foarte rar 63 23,77
Rar 129 48,67
Des 49 18,49
Foarte des 24 9,07
Total 265 100
Structura eș antionului
după frecven ța efectu ării
unui sejur turistic
48,67%18,49%
9,07%23,77%
Foarte rar
Rar
Des
Foarte des

Aproape jum ătate dintre cei care au declarat c ă practică turism ( 48,67%), fac acest lucru
destul de rar, doar o dat ă pe an, ceea ce confirm ă oarecum rezultatul de la întrebarea precedent ă,
exprimând înclina ția redusă spre turism a popula ției bră ilene. Distan ța este foarte mare față de cei
care merg de mai multe ori pe an în c ălătorie (doar 9,07%), o pondere pu țin mai ridicat ă
înregistrându-se la cei care apeleaz ă la servicii turistice de 2-3 ori pe an (probabil în special în
preajma marilor s ărbători), și anume 18,49%.

3. Din punct de vedere al mo dului de angajare a presta ției turistice, în general optaț i pentru:
a) turism organizat (angajarea anticipat ă a prestației);
b) turism pe cont propriu;
c) mixt (semiorganizat).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă modul de angajare a presta ției
Tabel 4.8 Grafic 4.8
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Turism organizat 78 29,43
Turism pe cont
propriu 135 50,94
Mixt 52 19,63
Total 265 100 29,4350,9419,63
01 02 03 04 05 06 0turism organizatturism pe cont propriumixtStructura eș antionului dup ă modul de angajare a presta ției

Jumătate (50,94%) dintre cei care practic ă turism prefer ă să-și organizeze în mod individual
sejurul, considerând, probabil, că apelarea la o form ă organizat ă de turism reduce din mobilitatea de
mișcare și din libertatea în cadrul sejurului. Totu și sunt 78 de răspunsuri (29,43%) care preferă
varianta organizat ă de turism, aici intrând categoria celor care nu vor s ă riște la momentul solicit ării
unui loc de cazare, situa ție întâlnit ă mai ales în cazul persoanelor (mai în vârst ă) care contrcteaz ă
un bilet de tratament într-o sta țiune balnear ă.

140

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
4. Care este sezonul preferat de dvs. pentru practicarea turismului?
a) cald (turism de var ă);
b) rece (turism de iarn ă);
c)ocazional (turism de circumstanță : vânătoare, pescuit, manifestă ri religioase sau sportive
etc.).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă sezonul turistic preferat
Tabel 4.9 Grafic 4.9
Variante
de
răspuns Număr
persoane %
cald 134 50,56
rece 106 40,00
ocazional 25 9,44
Total 265 100
141
50,56
40,00
9,44
caldreceocazionalStructura e șantionului dup ă sezonul turistic preferat
0 1 02 0 3 04 05 06 0

Așa cum era de a șteptat, vara (sezonul cald) este prefer at pentru petrecerea sejurului de c ătre
cei mai mul ți turiști (50,56%), mai ales datorit ă concediilor care se acord ă în perioada aceasta, dar
și vacanțelor școlare (în cazul elevilor și studenților), dar sunt totu și destul de multe variante
(40,00%) alese și pentru sezonul rece, prefer at mai ales de persoanele din mediul rural, care, în
perioada verii nu pot pleca datorit ă lucrărilor agricole specifice s ezonului. Ponderea cea mai mic ă
(sub 10%) este deținută de turismul de circumstan ță, probabil și datorită faptului că zona nu este
foarte bogat ă în tradiții sau obiceiuri, care s ă se constituie în motive de c ălătorie prea importante.

5. În general, preferaț i sejururile:

a) lungi (aproximativ 30 zile);
b) medii (12-15 zile);
c) scurte (2-7 zile).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă durata sejurului
Tabel 4.10 Grafic 4.10
Variante de
răspuns Număr
persoane %
lungi 1 0,38
medii 64 24,15
scurte 200 75,47
Total 265 100
Structra e șantionului
după durata sejurului
75,47%0,38%
24,15%
lungi
medii
scurte

Sejururile scurte, de maxim 7 zile, sunt preferate de cei mai mul ți turiști (75%), acest fapt
fiind rezultatul unui complex de factori ( timp limitat, resurse financiare reduse, desf ășurarea unor
activități în timpul liber, altele decât cele legate de turism etc.). Restul de aproximativ 25% au ales

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
sejururile medii, în aceast ă categorie intrând mai ales cei care urmeaz ă un tratament balneo-
medical, unde trebuie f ăcute un anumit num ăr de proceduri pe o perioad ă mai lung ă de timp.

6. Principalul motiv al c ălătoriei dvs. este dat de:

a) odihnă, recreere; b) tratament balnear;
c) religios; d) afaceri (motive profesionale);
e) motive de ordin cultural; f) a lte motive (vizite la rude, activit ăți sportive etc.).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă motivul c ălătoriei
Tabel 4.11 Grafic 4.11
Variante de r ăspuns Număr
persoane %
odihnă, recreere 151 56,98
tratament balnear 55 20,75
religios 20 7,55
afaceri 4 1,51
motive de ordin cultural 6 2,27
alte motive 29 10,94
Total 265 100
Structura e șantionului dup ă
motivul c ălătoriei
7,55%1,51%
20,75%2,27%10,94% 56,98%
odihnă, recreere tratament balnear
religios af aceri
motiv e de ordin cultural alte motive

Principalul motiv al c ălătoriei pentru apro ape 57% dintre turi ști, este odihna, recreerea,
datorită acumulă rii, pe perioada muncii, a oboselii, stresului, agita ției, specifice perioadei actuale,
prezente la majoritatea locurilor de munc ă atât din oraș ele mari din țară, ci și în cele mai pu țin
aglomerate cum ar fi Br ăila. Tratamentul balnear este op țiunea a 20% dintre persoane, cu prec ădere
a celor de vârsta a treia. Se observ ă faptul că afacerile ocup ă un loc secundar în paleta de activit ăți a
brăilenilor, ponderea alocat ă acestei motiva ții fiind sub 2%.

7. Pentru petrecerea sejurului dvs. opta ți pentru următoarele oferte:
a) din ț ară (turism intern); b) din str ăinătate (turism extern).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă tipul ofertei
Tabel 4.12 Grafic 4.12
Variante
de
răspuns Număr
persoane %
din țară 241 90,94
din
străinătate 24 9,06
Total 265 100
90,94
9,06
0 1 02 0 3 04 05 0 6 07 08 09 0 1 0 0din țarădin străinătateStructura e șantionului dup ă tipul ofertei

142

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Destinațiile interne sunt alese cu prec ădere de către turiș tii din Brăila, deși, la nivel na țional
se înregistreaz ă o migrație a românilor spre destina ții străine (litoralul bulg ăresc, Spania, Grecia,
Italia), doar 9% aleg astfel de locuri pentru petrecerea vacan ței, un motiv lesne de intuit ar fi
posibilitățile materiale reduse pentru mul ți dintre cei chestiona ți.

8. Ca destina ție turistic ă, prefera ți:

a) litoralul (turism de litoral); b) muntele (turism montan);
c) stațiunile balneare (turism balnear); d) Delta-Dun ării (turism în Delta-Dun ării);
e) mediul rural (turism rural); f) ora șe (turism urban);
g) altele (mân ăstiri, situri istorice etc.).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă destinația turistic ă preferat ă
Tabel 4.13 Grafic 4.13
Variante de
răspuns Număr
persoane %
litoralul 29 10,95
muntele 69 26,03
stațiunile balneare 58 21,88
Delta-Dun ării 13 4,91
mediul rural 42 15,84
orașe 33 12,46
altele 21 7,93
Total 265 100
Structura e șantionului dup ă destina ția
turistică preferat ă
4,91%12,46%7,93%
10,95%
26,03%
21,88%15,84%
litoralul
muntele
stațiunile
balneare
Delta-Dun ării
mediul rural
orașe
altele

Deși, ca sezon este ales cel cald, ne-am putea a ștepta ca litoralul s ă fie principala destina ție
pentru cea mai mare parte dintre turi știi din Brăila, dar se pare c ă muntele este preferat chiar și în
sezonul cald de 26,03% dintre turi ști, pe locul doi fiind sta țiunile balneare (21,88%) și abia pe
locul trei în topul preferin țelor se afl ă litoralul cu jumătate din ponderea deț inută de munte. Acest
fapt poate fi și o consecin ță a ideii preconcepute c ă, în plin sezon tarifele sunt mult mai mari la
mare (și uneori nejustificate) decât la munte, dar și imprevizibilit ății vremii, caz în care unii nu- și
asumă acest risc.

9. Aveți informa ții privind existen ța ofertei turismului social care faciliteaz ă accesul la
vacanțe mai ales a popula ției cu venituri mai reduse?

a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 21).

143

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă existența informaț iilor privind oferta
turismului social
Tabel 4.14 Grafic 4.14
Variante
de
răspuns Număr
persoane %
Da 211 79,62
Nu 54 20,38
Total 265 100 79,6220,38
0 1 0 2 03 04 05 0 6 07 08 0DaNuStructura e șantionului dup ă existen ța informa țiilor
privind oferta turismului social la nivelul populatiei

La a doua întrebare filtru din chestionar, aproape 80% dintre intervieva ți au declarat c ă știu
de existen ța facilităț ilor din domeniul turistic pent ru a stimula petrecerea vacan țelor de către cât
mai multe persoane, mai ales cu venituri mai reduse, dar totu și ponderea nu este satisf ăcătoare,
având în vedere c ă această formă specială de turism se practic ă de o perioad ă lungă de timp, dar
care, probabil nu a fost cunoscut ă suficient (mediatizat ă). În multe cazuri, necunoa șterea nu se
datorează doar insuficientei publicit ăți, ci, într-o oarecare m ăsură și ignoran ței sau lipsei de
informare pentru o parte a publicului.

10. Cum v ă informa ți în legătură cu ofertele sociale de turism?
a) din mass-media (presa scrisă , TV, radio);
b) de la locul de munc ă;
c) prin intermediul institu țiilor (CNPAS, unit ăți de învățământ, etc);
d) alte surse (Internet, prieteni, medicul de familie etc.).
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă modul de informare
Tabel 4.15 Grafic 4.15
Variante de
răspuns Număr
persoane %
din mass-media 88 41,70
de la locul de munc ă 22 10,43
prin intermediul
instituțiilor 43 20,38
alte surse 58 27,49
Total 211 100
Structura e șantionului
după modul de informare
41,70%
10,43%20,38%27,49%
din mass-
media
de la locul de
muncă
prinintermediulinstituțiilor
alte surse

Având în vedere că mijloacele de informare (în special televizorul) ocup ă un loc foarte
important în via ța omului modern, era de a șteptat ca principalul mijloc de informare asupra
ofertelor de turism s ă fie mass-media, cu o pondere de peste 41%, urmat ă de sursele
neconven ționale (rude, prieteni, institu ții, mai ales pentru cei din mediul rural și chiar Internetul,
pentru cei din ora ș), cu peste 27%.
144

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

11. Ați beneficiat vreodat ă de o astfel de ofert ă?
a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 13).

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă gradul de p ătrundere în consum
Tabel 4.16 Grafic 4.16
Variante
de
răspuns Număr
persoane %
Da 133 63,04
Nu 78 36,96
Total 211 100 63,0436,96
0 1 02 03 04 05 06 07 0DaNuStructura e șantionului dup ă gradul de p ătrundere în consum

Întrebarea 11 este cea de-a treia într ebare filtru din chestionar, prin ale c ărei răspunsuri
aflăm că doar 63% dintre cei care au informa ții referitoare la ofertele turistice sociale, au apelat și
beneficiat de acestea. Motivele pentru care aproape 37% dintre intervieva ți nu au solicitat o astfel
de ofertă, pot fi dintre cele mai variate, printre acestea putând fi încrederea redus ă în aceste oferte
(din punct de vedere al calit ății, seriozit ății, siguran ței) sau chiar probleme ce țin de statut, imagine
etc., pentru anumite persoane.
12. Pentru ce form ă de turism social a ți optat?
a) bilet de odihn ă/tratament prin asigură rile sociale de stat; b) prin sindicat;
c) tabere ș colare; d) pentru tineret (tabere studen țești);
e) turism de camping; f) agroturism;
g) la cabane; h) pentru vârsta a III-a.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunea formei de turism social
Tabel 4.17 Grafic 4.17
Variante de
răspuns Număr
persoane %
bilet de odihn ă/
tratament prin
asigurările
sociale de stat 36 27,06
prin sindicat 25 18,80
tabere ș colare 7 5,27
pentru tineret 4 3,01
turism de camping 4 3,01
agroturism 10 7,52
la cabane 6 4,51
pentru vârsta a III-a 41 30,82
Total 133 100
Structura e șantionului
după opțiunea formei de turism social
27,06%
5,27%3,01%
3,01%7,52%4,51%30,82%
18,80%
bilet de odihn ă/tratament prin asigur ările sociale de stat
prin sindicat
tabere școlare
pentru tineret
turism de camping
agroturism
la cabane
pentru v ârsta a III-a

Primele trei locuri în clasamentul op țiunilor pentru forme de turism social îl ocup ă cel
destinat „vârstei a III-a” cu 30% (probabil și datorită disponibilit ăților mai mari de timp), biletele
obținute prin asigur ările sociale, care se adreseaz ă atât salariaț ilor cât și pensionarilor, cu o pondere
apropiată (27,06%) și ofertele sindicale cu aproape 19%, acestea fiind foarte bine cunoscute de
angajați, pentru că se practic ă de foarte mult timp (peste 25 de ani). Ponderea cea mai redusă o are
145

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
„turismul pentru tineret” dar și cel „de camping” (3%), în schimb un procent destul de important
este deț inut de „agroturism”, aceast ă tendință de „întoarcere la natur ă”, manifestându-se din ce în
ce mai mult în turism (atât na țional cât și internațional).
13. Dar pentru oferta programelor gu vernamentale de turism social a ți optat vreodat ă?
a) Da; b) Nu (Se trece la întrebarea 17).
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunea pentru programele
guvernamentale
Tabel 4.18 Grafic 4.18
Variante
de răspuns Număr
persoane %
Da 115 54,51
Nu 96 45,49
Total 211 100
40455055Structura e șantionului dup ă opțiunea
pentru programele guvernamentale
Pondere 54,51 45,49Da Nu

Doar jum ătate (54,51%) dintre cei care sunt interesa ți de turismul social aleg ofertele
programelor speciale care se derulează în fiecare an (în special în perioadele de extrasezon), acest
fapt poate fi rezultatul lipse i de interes din partea poten țialilor turi ști sau chiar a agen țiilor din ora ș,
sau încredere redusă ( mai ales în situa ția unei inform ări sărace în aceast ă direcție).
14. Dacă da, pentru care anume?
a) „Litoralul pentru to ți”; b) „O s ăptămână la mare”; c) „1 Mai la Mare”;
d) „Copiii soarelui”; e) „Turism pentru s ănătate”; f) „O s ăptămână de refacere”;
g) „Sănătatea pentru to ți”; h) „Vacan țe la ț ară”.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunea pentru tipul programelor
guvernamentale
Tabel 4.19 Grafic 4.19
Variante de r ăspuns Număr
persoane %
Litoralul pentru to ți 5 4,35
O săptămână la mare 17 14,78
1 Mai la Mare 7 6,09
Copiii soarelui 0 0
Turism pentru s ănătate 0 0
O săptămână de refacere 46 40,00
Sănătatea pentru toț i 0 0
Vacanțe la țară 40 34,78
Total 115 100
Structura e șantionului dup ă opțiunea
pentru programele guvernamentale
4,35%
34,78%
6,09%14,78%
40,00%
Litoralul pentru to ți
O săptămână la
mare
1 Mai la Mare
Copiii soarelui
Turism pentru
sănătate
O săptămână de
refacere
Sănătatea pentru
toți
Vacanțe la ț ară

146

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

Cel mai c ăutat program social de turism es te cel de refacere într-o sta țiune balnear ă (40%),
care se adreseaz ă oricărei persoane (indiferent de vârst ă), după principiul „primul venit, primul
servit”, urmat foarte aproape de cel în mediul rural, cu aproape 35% („Vacan țe la țară”), care
datorită perioadei de desf ășurare (partea a doua a progr amului se întinde pân ă în noiembrie) precum
și dorinței de a lua contact cu natura, cap ătă o tot mai mare importan ță între preferin țele turiștilor.
Cele trei programe cu pondere zero, s-au deru lat pe perioade foarte scurte de timp, aș a explicându-
se și lipsa cererii în cazul lor.
15. Ce p ărere v-a ți format despre ofert ă, din punct de vedere al seriozităț ii, diversit ății,
siguranței etc.?
a) Bună; b) Foarte bun ă; c) Rea; d) Foarte rea.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă impresiile asupra ofertei
Tabel 4.20 Grafic 4.20
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Bună 82 71,30
Foarte bună 7 6,09
Rea 23 20.00
Foarte rea 3 2,61
Total 115 100
Structura eș antionului în func ție de
impresiile asupra ofertei
20,00%
71,30%
6,09%2,61%
Bună
Foarte bună
Rea
Foarte rea

Părerea despre aceste programe este în general bun ă (peste 70%), există însă și un procent
destul de mare, respectiv 20% de persoane care au o p ărere proast ă („rea”) despre oferta amintit ă,
determinat ă fie de activitatea desf ășurată la nivelul agen ției de turism (ca intermediar), fie la
punctul turistic (destina ția) ales.
16. Ați fost mulț umit de calitatea presta ției în cadrul ofertei progr amului social de turism?
a) Da; b) Nu. Justifica ți…….

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă gradul de mulț umire față de calitatea
prestației
Tabel 4.21 Grafic 4.21
Variante
de
răspuns Număr
persoane %
Da 76 66,08
Nu 39 33,92
Total 115 100 66,0833,92
0 1 02 03 04 0 5 06 07 0DaNuStructura e șantionului dup ă gradul de mul țumire
față de calitatea presta ției
147

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Calitatea presta ției nu a fost corespunz ătoare pentru aproape 34% dintre turi ști, de altfel,
turismul social, punând la dispoziț ia turiștilor mai ales unit ăți de cazare cu un confort mediu (în
special 1 și 2 stele), este asociat cu o „presta ție slabă” din punct de vedere calitativ. Probleme legate
de acest aspect ar mai putea ap ărea la nivelul bazelor de tratamen t (pentru ofertele balneare), pe
când nemul țumirile ce țin de servirea mesei nu se adreseaz ă turismului social, prentru c ă în ofertă,
masa nu este inclus ă pentru nici un astfel de program.

17. Considera ți că tarifele acestor sejururi sunt sufi cient de atractive pentru segmentul c ăruia
i se adreseaz ă?
a) Da, sunt potrivite; b) Nu sunt tocmai accesibile; c) Nu știu.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă gradul de atractivitate a tarifelor
Tabel 4.22 Grafic 4.22
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Da, sunt
potrivite 131 62,08
Nu sunt tocmai accesibile 22 10,43
Nu știu 58 27,49
Total 211 100
148
62,0810,4327,49
Da, Nu Nu știuStructura e șantionului dup ă
gradul de atractivitate a tarifelor
02 0 4 0 6 0 8 0

Tarifele ofertelor sociale de turism sunt accesibile pentru mai mult de jum ătate dintre turi știi
chestiona ți, existând, îns ă și aproximativ 10% dintre persoanele chestionate care le consider ă prea
mari.
18. Ați fi dispus ca în cadrul ofertei de turism social s ă beneficiaț i și de alte servicii (pensiune
completă, proceduri complexe de tratament, vizitarea unor obiective turistice, excursii, alte
forme de agrement etc.), contra unui tarif suplimentar perceput în mod op țional?

a) Da. Specifica ți……….. b) Nu cred c ă este nevoie; c) Nu știu.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunea pentru alegerea altor servicii
contra-cost
Tabel 4.23 Grafic 4.23
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Da 45 21,33
Nu cred c ă este
nevoie 112 53,08
Nu știu 54 25,59
Total 211 100
53,08
21,3325,59
0102030405060
Da Nu cred Nu știuStructura e șantionului dup ă
opțiunea de a alege alte servicii contra-cost

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
Dintre cei care consideră că oferta de turism social trebuie completat ă (21,33 %), majoritatea
au specificat în chestionar c ă agrementul ar trebui s ă capete o mai mare importan ță, chiar și pentru
persoanele mai în vârst ă, care aleg mai ales sta țiunile balneare, deoarece nu to ți cei care merg într-o
astfel de sta țiune sunt foarte bolnavi și simt nevoia s ă desfășoare o activitate pl ăcută pe durata
sejurului. Mai mult, în aceste sta țiuni vin și persoane înso țite de copii care trebuie s ă beneficieze de
locuri de petrecere a timpului liber, mai ales în aer liber sau chiar de anumite distrac ții specifice
vârstei.
Pe litoral, în perioada în care se desf ășoară programul social, respectiv în extrasezon, multe
unități se închid (baruri, restaurante, locuri de distrac ție etc.) și nu exist ă prea multe posibilit ăți de
petrcere a timpului liber (în afara plajei, care este foarte mult influen țată de vreme).

19. Ce părere ave ți despre utilitatea acestor oferte sociale de turism, și dacă considera ți că ar
trebui continuate și în anii urm ători?
a) Da, sunt utile și ar trebui continuate; b) Nu le v ăd utilitatea;
c) Nu am o p ărere în acest sens.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă utilitatea ofertelor turismului social
Tabel 4.24 Grafic 4.24
Variante de r ăspuns Număr
persoane %
Da, sunt utile și ar
trebui continuate 181 85,78
Nu le văd utilitatea 3 1,43
Nu am o părere în
acest sens 27 12,79
Total 211 100 Structura e șantionului dup ă
utilitatea ofertelor turismului social
85,78%
12,79% 1,43%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%
Da, sunt utile și ar
trebui continuateNu le văd utilitatea Nu am o p ărere în acest
sens

Majoritatea persoa nelor supuse cercet ării (85,78%) consider ă aceste oferte utile, mai ales
pentru cei care nu- și pot permite altfel o vacan ță sau concediu, dar și pentru a stimula circula ția
turistică și chiar pentru a crea o mentalitate favorabil ă practică rii turismului în mod frecvent.

20. Crede ți că oferta turismului soci al ar trebui extins ă și la destina ții în străinătate (din
Europa, mai ales)?
a) Da, ar fi potrivit; b) Nu cred ca este optim; c) Nu știu.
149

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă opț iunea pentru extinderea ofertei în
străinătate
Tabel 4.25 Grafic 4.25
Variante de
răspuns Număr
persoane %
Da, ar fi potrivit 44 20,85
Nu cred
că este optim 131 62,08
Nu știu 36 17,07
Total 211 100
020406080Structura e șantionului dup ă opțiunea popula ției
de extindere a ofertei în str ăinătate
Structura raspunsurilor 20,85 62,08 17,07Da, ar fi potrivit Nu cred Nu știu

Referitor la extinderea turismului social și către destina ții străine, peste 60% dintre persoane
o consider ă nepotrivit ă, probabil și datorită faptului că , sporind cheltuielile, s-ar reduce nivelul de
adresabilitate al turismului social, c ătre care se îndreaptă mai ales persoanele cu un anumit statut
(dat de venit, vârst ă, condiție socială ).

21. Considera ți că ofertele turismului social sunt su ficient cunoscute, sau ar trebui
mediatizate/promovate mai mult?
a) Da, sunt bine cunoscute;
b) Nu, trebuie promovate mai mult;
c) Nu știu.

Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă gradul de cunoa ștere și mediatizare
Tabel 4.26 Grafic 4.26
Variante de r ăspuns Număr
persoane %
Da, sunt bine cunoscute 35 13,20
Nu, trebuie promovate mai mult 193 72,83
Nu știu 37 13,97
Total 265 100
Structura e șantionului dup ă
gradul de cunoa ștere și
mediatizare
72,83%13,20%13,97%
Da, sunt bine cunoscute
Nu, trebuie promov ate mai mult
Nu știu

Dup ă părerea celor chestiona ți, oferta turismului social nu este suficient cunoscut ă de
potențialii turiști, aceș tia considerând c ă ar trebui intensificat ă promovarea lor, atât la nivel de
agenție cât și prin mijloace de informare larg ă a publicului (presa central ă, posturi TV, radio etc.).
Probabil c ă datorită unei mediatiză ri restrânse, s-a ajuns ca doar 13,20% dintre persoanele supuse
cercetării, să cunoască aceste oferte.

150

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu

22. Ce mijloace crede ți că ar trebui s ă fie folosite, cu preponderen ță, în acest sens?

a) posturi (locale) de radio ș i Tv;
b) presa scris ă (locală/centrală );
c) Internet;
d) alte mijloace (evenimente sociale, de marketing, prin institu ții etc.);
e) nu ș tiu.
Distribuția și structura popula ției intervievate dup ă preferin ța pentru mijloacele de mediatizare
Tabel 4.27 Grafic 4.27
Variante de r ăspuns Număr
persoane %
Posturi (locale) de radio și Tv 52 19,62
Presa scrisă (locală/central ă) 88 33,20
Internet 59 22,26
151
Alte mijloace 37 13,97
Nu știu 29 10,95
Total 265 100
Structura e șantionului dup ă preferin ța
populației pentru
mijloacele de mediatizare
19,62%10,95%
22,26%33,20%13,97%
Posturi
(locale) deradio și Tv
Presascrisă
Internet
Altemijloace
Nu știu

Mijlocul cel mai des amintit, de 33,20% dintre persoane, pentru a face cunoscute ofertele
turismului social, a fost presa scris ă, urmat de Internet și canale Tv ș i radio, cu ponderi relativ
apropiate (22% și 19%). Presa scris ă este un mijloc relativ u șor accesibil atât pentru cei din mediul
urban cât ș i rural, pe când Internetul nu are acoperire decât în foarte pu ține localit ăți rurale, iar
canalele Tv de asemenea, nu acoper ă în întregime zonele rurale (majoritatea pot recepta doar
posturile na ționale de televiziune).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
152

4.3. Analiza gradului de accesibilit ate a ofertelor sociale de turism
în rândul popula ției
4.3.1. Stabilirea segmentelor de pia ță
Pentru a stabili ordinea criteriilor de segmentare, se folose ște testul neparametric χ2 ;
calculând valoarea lui χ2 pentru fiecare dintre cel e cinci criterii, iar cel care are valoarea cea mai
mare, acesta va segmenta cel mai bine piaț a.

# Distribu ția în func ție de ocupa ție a celor care au fost chestiona ți cu privire la gradul de
cunoaștere asupra ofertelor turismului social, este urm ătoarea:

Tabel 4.27 Distribuția răspunsurilor dup ă gradul de cunoa ștere a turismului social și ocupație (funcția
empirică și teoretică)
Variante
de
răspuns Țăran,
muncitor Funcționar
(studii
medii) Salariat
(studii
superioare)Șomer Pensionar Elev,
student Întreprinz ător
particular Total
Da 35 (34) 53 (49) 40 (39) 16 (15) 27 (29) 23 (24) 17 (19) 211
Nu 8 (9) 8 (12) 10 (11) 4 (5) 10 (8) 7 (6) 7 (5) 54
Total 43 61 50 20 37 30 24 265

χ2
c = 3,99 ; Grade de libertate: 6; Nivel de semnifica ție: n = 0,05
χ2
t = 12,59; deci: χ2
c < χ2
t, situație în care ipoteza nul ă se accept ă, respectiv variabila „ocupa ție”
nu influen țează în mod semnificativ gradul de cunoa ștere al popula ției, în cazul turismului
social.

Tabel 4.28 – Distribu ția răspunsurilor dup ă gradul de cunoa ștere a turismului social și venit
(funcția empiric ă și teoretică)
Venituri (ROL)
Variante
de
răspuns Sub
6.500.000 6.500.001
–
8.500.000 lei 8.500.001
–
12.500.000 12.500.001
–
16.500.000 16.500.001
–
18.500.000 Peste
18.500.000 Total
Da 81(84) 24(27) 47(39) 24 (25) 21(18) 14(17) 211
Nu 25(22) 10(7) 2(10) 8(7) 2(5) 7(5) 54
Total 106 34 49 32 23 21 265

χ2
c = 13,95; Grade de libertate: 5; Nivel de semnifica ție: n = 0,05

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
153
χ2
t = 11,07; χ2
c > χ2
t, situație în care ipoteza nul ă nu se acceptă , respectiv variabila „venit”
influențează în mod semnificativ accesib ilitatea (din punct de vedere al nivelului tarifelor,
gradul de cunoa ștere, nivelul de informare al popula ției), asupra ofertelor turismului social.
În situația în care cei care au un nivel relativ redus al venitului s ă fie interesa ți de aceste
oferte, deci variabila „ven it” este cea care îi face s ă se informeze asupra acestora.

# Distribu ția în func ție de starea civil ă:
Tabel 4.29 – Distribuția răspunsurilor dup ă gradul de
cunoaș tere a turismului social și de stare civila
Starea civil ă Variante
de
răspuns Căsătorit Necă sătorit Total
Da 154 (152) 57 (59) 211
Nu 37 (39) 17 (15) 54
Total 191 74 265

χ2
c = 0,44; Grade de libertate: 1; Nivel de semnifica ție: n = 0,05
χ2
t = 3,84; χ2
c < χ2
t, situație în care ipoteza nul ă se acceptă , respectiv variabila „stare civil ă” nu
influențează în mod semnificativ gradul de cunoa ștere al popula ției, în cazul turismului social.

# Distribu ția în func ție de mediul de re ședință:

Tabel 4.30 . Distribuția răspunsurilor după
gradul de cunoa ștere a turismului social și mediul de reș edință
Mediul de re ședință Variante
de
răspuns Urban Rural Total
Da 159 (157) 52 (54) 211
Nu 38 (40) 16 (14) 54
Total 197 68 265

χ2
c = 0,47 ; Grade de libertate: 1; Nivel de semnifica ție: n = 0,05
χ2
t = 3,84; χ2
c < χ2
t, situație în care ipoteza nul ă se accept ă, respectiv variabila „mediul de
reședință” nu influen țează în mod semnificativ gradul de cunoa ștere al popula ției, în cazul
turismului social.

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
154

# Distribu ția în func ție de vârst ă
Tabel 4.31 Distribuția răspunsurilor după gradul de cunoa ștere a turismului social și vârstă
Vârstă (ani) Variante
de răspuns Sub 18 19 – 24 25 – 30 31 – 40 41 – 50 51 – 60 Peste
60 Total
Da 15 (16) 25 (25) 33 (32) 27 (27) 35 (34) 40 (39) 36 (36) 211
Nu 5 (5) 6 (6) 9 (10) 7 (7) 8 (9) 10 (11) 9 (9) 54
Total 20 31 42 34 43 50 45 265

χ2
c = 0,43 ; Grade de libertate: 6; Nivel de semnifica ție: n = 0,05
χ2
t = 12,59; χ2
c < χ2
t, situație în care ipoteza nulă se accept ă, respectiv variabila „vârst ă” nu
influențează în mod semnificativ gradul de cunoa ștere al popula ției, în cazul turismului social.
Comparând cele cinci valori ale lui χ2
c, se poate observa c ă variabila care segmenteaz ă cel mai
bine piața este „venitul ”.

4.3.2. Studiu privind gradul de a ccesibilitate a ofertelor soci ale de turism – din punct
de vedere al tarifelor, modului de informare și gradului de cunoa ștere
Așa cum se ș tie deja, gradul de accesib ilitate a ofer tei determin ă evoluția pieței prin
numărul de consumatori și intensitatea consumului. În domeniul turistic, accesibilitatea trebuie pus ă
în legătură atât cu pozi ția geografic ă a ofertei turistice (dru muri de acces, reglement ări specifice
etc.), cât și cu nivelul pre țurilor și tarifelor practicate.
În general, accesibilitatea ofer tei turistice este determinat ă de relațiile complexe existente
între nivelul veniturilor, pre țurile practicate, calitatea produselor și serviciilor turistice, dar și de
modul de a face cunoscute aspect ele legate de fiecare ofert ă în parte.
Aici trebuie avut în vedere, mai ales în cazul ofertelor sociale de turism, posibilit ățile
concrete prin care poten țialul turist afl ă, se informeaz ă, se documentează cu privire la aceste oferte.
De aceea se urm ărește ca informarea s ă fie cât mai facil ă și la îndemân ă pentru toate categoriile de
turiști către care se îndreaptă aceste oferte speciale.
În acest sens, s-a analizat gradul de a ccesibilitate, luând în considerare aceste dou ă categorii
de factori, în func ție de variabila de segmentare a pie ței (venitul).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
155
a) Modalitate de informare
Tabel 4.32 – Distribuția răspunsurilor dup ă venituri și modalitățile de informare
Variante de r ăspuns Venituri
(ROL) Mass-
media Loc de
muncă Prin
instituții Alte
surse Total
sub 6.500.000 36 0 28 17 81
6.500.001– 8.500.000 0 3 15 6 24
8.500.001– 12.500.000 12 10 0 25 47
12.500.001– 16.500.000 15 9 0 0 24
16.500.001 – 18.500.000 21 0 0 0 21
peste 18.500.000 4 0 0 10 14
Total 88 22 43 58 211
Din datele tabelului se observ ă că, în func ție de variabila „venit ”, care s-a stabilit c ă
segmentează cel mai bine pia ța, principalul instrument de informare pentru cei chestiona ți, este
mass-media (televizorul, radioul, presa scris ă), însumând 88 de r ăspunsuri (aproximativ 41%).
Următoarea op țiune este constituit ă din celelalte surse cum ar fi rudele, prietenii,
Internetul . Această opțiune deț ine o pondere de aproximativ 28%, cu 58 de r ăspunsuri, datorat ă,
probabil, mai ales internetului, care în ultimul timp și în special pentru cei din mediul urban, a
devenit un mijloc foarte important de informare.
Pe locul trei în cadrul posibilit ăților de informare se află instituțiile (CNPAS, unit ățile de
învățământ, medicul de familie) , care dețin 20% (43 de răspunsuri) din total, aceast ă modalitate de
informare c ăpătând o importan ță mai mare în special în mediul rural, unde comunitatea (prin
dimensiuni, mod de organizare dar și stil de via ță) este de multe ori mai bine informat ă prin acest
mod și mai puțin prin cele tradi ționale (practicate la ora ș). Locul de muncă este mai pu țin ales de
persoanele intervivate, acesta de ținînd doar 10,42% din răspunsuri.
Din punct de vedere al distrubu ției în func ție de venit, cei din prima categorie de venit
preferă informarea prin mass-media , cei cu un venit între 6,5-8,5 mil. lei, se informeaz ă mai ales
prin intermediul instituțiilor. Persoanele cu un venit între 8,5-12,5 mil. lei dar și cei cu peste 18,5
mil. lei prefer ă alte surse de informare (între care și Internetul). În ultimul rând, persoanele cu
venituri cuprinse între 12,5 și 16,5 mil. lei, preferă , de asemenea informarea prin mass-media .
b) Nivelul tarifelor
Tabel 4.33 Distribuția răspunsurilor după venituri și nivelul tarifelor
Variante de r ăspuns Venituri
(ROL) Da Nu Nu știu Total
sub 6.500.000 37 12 32 81
6.500.001– 8.500.000 24 0 0 24
8.500.001– 12.500.000 28 6 13 47
12.500.001– 16.500.000 20 0 4 24
16.500.001 – 18.500.000 13 4 4 21
peste 18.500.000. 9 0 5 14
Total 131 22 58 211

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
156
Referitor la accesibilitatea ofertelor turism ului social, se poate observa faptul c ă acestea sunt
considerate de majoritatea persoanelor (131 r ăspunsuri), indiferent de cate goria de venit, ca fiind
potrivite.
Trebuie remarcată situația răspunsurilor înregistrate la prima categorie de venit, unde sunt
cele mai multe Metoda de culegere a informa țiilor afirmative (37), în schimb și cele mai multe
păreri neformate („nu știu”-32 de r ăspunsuri). Aceasta se poate explica prin faptul c ă cei din prima
categorie sunt probabil major itatea pensionari care obiș nuiesc să apeleze regulat la turismul social
(prin Casele de Pensii teritoriale) și care cunosc bine evolu ția tarifelor acestora, iar ceilal ți pot fi
persoane sub 18 ani care, mergând în concediu cu familia, nu cunosc pr ea bine aceste oferte.

c) Grad de cunoa ștere

Tabel 4.34 Distribuția răspunsurilor după venituri și gradul de cunoaș tere
Variante de
răspuns Venituri
(ROL) Da Nu Total
sub 6.500.000 81 25 106
6.500.001– 8.500.000 24 10 34
8.500.001– 12.500.000 47 2 49
12.500.001– 16.500.000 24 8 32
16.500.001 – 18.500.000 21 2 23
peste 18.500.000. 14 7 21
Total 211 54 265

Din datele culese în cadrul cercet ării, reiese faptul c ă 211 persoane (70%), știu de existen ța
turismului social, iar în func ție de venit, cele mai multe persoane interesate de acesta se afl ă în
categoria de venit minim (sub 6.500.000 lei).
Din tabel se poate observa faptul c ă cei mai interesa ți de acest tip de oferte sunt cei din
categoria de venit 8,5- 12,5 mil. lei, gradul de cunoaș tere fiind de peste 95% (47 de persoane din
49), pe când cei din ultima categorie de venit (venit maxim) sunt interesa ți de aceste oferte doar în
proporție de 66%. De aici se poate deduce faptul c ă, raportat la venitul unei persoane, cu cât acesta
este mai mare, cu atât interesul pentru turism social scade scade, ceea ce este normal, având în
vedere că scopul turismului social este tocmai de a facilita accesul persoanlelor cu venituri
modeste, la oferta turistic ă.
Conform studiului efectuat, putem trage concluzia că tarifele practicate în cadrul turismului
social sunt, în mare parte, considerate accesibile de cei mai mulț i turiști (efectivi sau poten țiali),
mijlocul cel mai potrivit pentru a le face cunoscute și a le promova, este mass-media , acesta
însumănd cele mai multe r ăspunsuri, iar gradul de cunoa ștere al acestor oferte este mai mare în
rândul celor cu venituri mai mici.
Deci, în Br ăila, turismul social are un grad de accesabilitate satisf ăcător, mai ales în
rândul celor viza ți de acesta (pie ței țintă).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
157
4.4. Raportul cercet ării și elaborarea concluziilor

Este ultima etap ă din procesul cercet ării de marketing, în care se face prezentarea sintetică a
rezultatelor în lumina obiectivelor și ipotezelor urm ărite. Astfel, referitor la:
– obiectiv nr.1 „Determinarea gradului/frecven ței de practicare a turismului, în
general, de către popula ția județului Brăila”- se constat ă faptul că frecvența de practicare a
turismului în Br ăila este destul de redus ă, peste 50% dintre persoane declarând c ă fac acest lucru
“uneori”. De asemenea, se poate observa c ă proporția celor care practica turism în mod frecvent și a
celor care nu fac deloc acest lucru, se situeaz ă cam la acela și nivel (aproximativ 20%).
– obiectiv nr.2 „Stabilirea preferin țelor turiș tilor brăileni pentru forma de turism
practicat ă”- jumătate dintre cei intervieva ți preferă forma de turism „pe cont propriu”, dorind
libertate de mi șcare în timpul sejurului.
– obiectiv nr.3 „Evaluarea op țiunilor turiș tilor asupra sejururilor din punct de vedere
al sezonului, duratei, motiva ției și destinațiilor de c ălătorie alese în general” – pe primul loc
între preferinț ele turiștilor brăileni se afl ă sezonul cald (vara) , cu 50% din totalul r ăspunsurilor,
sezonul rece deț inănd o pondere de 40% din total; cei mai mul ți recurg la sejururi scurte de 2-7
zile, cu 75% din total r ăspunsuri; principalul motiv al c ălătoriei este odihna/recreerea , cu o
pondere de 56%; destina ția aleasă cu precădere de turi ști este muntele cu 26% din total r ăspunsuri.
– obiectiv nr. 4 „Determinarea gradului de cunoa ștere și de informare asupra ofertelor
de turism social ”- aproape 80% dintre cei chestiona ți au afirmat c ă știu de existen ța ofertelor
turismului social, cunoscut înainte de 1989 mai ales ca “turism prin sindicat”, dar sunt totu și destul
de mulți cei care nu au nici o informa ție despre astfel de posibilit ăți de a beneficia de o vacan ță.
Deci, ponderea de și este mare, nu este satisf ăcătoare.
– obiectiv nr. 5 “Stabilirea ponderii de p ătrundere în consum a acestor oferte, precum și
a formei de turism social preferate ”- din cele aproape 80% de persoane care au afirmat c ă știu de
existența acestor oferte, doar 63,04% au beneficiat de una dintre acestea. Prin urmare, se poate
spune că gradul de p ătrundere în consum a ofertelor turismului social (în Bră ila) este doar de
63%.
În privința formei alese, cea mai mare pondere este ocupat ă de două dintre acestea, cu
ponderi relativ apropi ate, respectiv “ pentru vârsta a III-a” și “bilet prin asigur ările sociale de
stat” cu 30,82% respectiv 27,06%. La o distan ță de 10% se afl ă turismul prin sindicat (foarte
răspândit înainte de 1989), care de la aproximativ 10.000 (9340) de locuri câte avea în anul 2000, a
ajuns la 20.000, în 2006 (conform SindRomânia).
Toate celelalte forme de turism social sunt mai pu țin alese de c ătre cei intervieva ți, acestea
având ponderi relativ apropiate care variaz ă între 7% și 3% pentru agroturism, respectiv tabere
școlare și pentru tineret.
– obiectiv nr. 6 “Determinarea op țiunilor turi știlor brăileni pentru oferta programelor
guvernamentale de turism social”- puțin peste jum ătate dintre cei care știu despre existen ța
ofertelor sociale de turism apeleaz ă la programele ini țiate de minister, iar di ntre acestea cele mai

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
158
solicitate sunt cele care se desf ășoară în staț iunile balneare (prin programul „ O săptămână de
refacere” cu 40%) și în mediul rural (prin programul “ Vacanțe la ț ară” cu 34,78%). Un alt
program solicitat, dar numai în propor ție de 19,13% este cel de pe litoral, respectiv „ Litoralul
pentru to ți” transformat în „O săptămână la mare”.
Revenind la ponderea celor care apeleaz ă la un asemenea program, și anume jum ătate dintre
responden ți, se constat ă că aceasta este nesatisfăcătoare și ar trebui înt ărită încrederea turi știlor în
aceste programe prin diversifi carea serviciior oferite, cre șterea calit ății și o promovare bine
organizată, orientată exact că tre piața țintă.
– obiectiv nr. 7 „Evaluarea gradului de satisfac ție a ofertelor de turism social, inclusiv
programele speciale, din punct de vedere al calit ății, accesibilităț ii (nivelul tarifelor),
diversității și utilității acestora – din punct de vedere al siguranței și seriozităț ii, puț in peste
70% dintre responden ți au declarat c ă au o părere bună despre oferta social ă de turism, în schimb,
în ceea ce prive ște calitatea presta ției, doar 66% a u f o s t m u l țumiți de aceasta, iar în privin ța
tarifelor, acestea sunt accesibile pentru 62% dintre responden ți (trebuie avut în vedere aici faptul
că un procent destul de mare, respectiv 27% nu și-au exprimat o p ărere în acest sens din diferite
motive).
Deci, se poate spune c ă impactul acestor oferte la public este unul de nivel mediu din punct
de vedere al celor trei direc ții urmărite în cadrul studiului , impunându-se unele schimb ări atât din
punct de vedere al presta ției propriu-zise cât ș i al acțiunilor de marketing desf ășurate în aceast ă
direcție.
– obiectiv nr. 8. “Stabilirea mijloacelor promo ționale pe care popula ția le consider ă
potrivite pentru oferta turismului social în România ”- cel mai potrivit mijloc de promovare a
ofertelor sociale de turism, s-a constatat a fi presa scris ă (locală/centrală), aceasta fiind aleas ă de
peste 30% dintre responden ți. Pe locul doi se afl ă Internetul , care în ultimii ani atrage tot mai
mulți adepți (de la 460.000 de vizitatori pe portalurile turistice în 2005, la aproape 900.000, în
2006, conform Trafic.ro), ales de 22,26% dintre persoanele intervie vate, urmat îndeaproape de
posturile de radio și Tv cu aproape 20%. La alegerea mijlocu lui de promovare a ofertelor, trebuie
ținut ont ș i de gradul de acoperire (având în vedere c ă în mediul rural nu se recep ționează decât
postul național de televiziune, iar Internetul este pu țin accesibil în aceste zone ), altfel informarea nu
va fi eficient ă.
Dacă se conturează un profil al consumatorului de servicii turistice , atât în ansamblu cât
și în cazul ofertelor sociale de turism, se constat ă că dintre cei care practic ă turism, cele mai multe
sunt persoane căsătorite , din mediul urban , de peste 50 de ani , cu un venit de aproximativ 6,5 mil.
lei/lunar , din categoria persoanelor angajate (cu studii medii și superioare , pentru ofertele
generale de turism) ș i funcționari cu studii medii urmaț i de pensionari , pentru oferta social ă de
turism.
Se observ ă faptul că cele două profiluri ale consumatorilor se aseam ănă foarte mult, mai
ales la categoria “ venit ”, probabil și datorită faptului c ă majoritatea popula ției din aria cercetată ,
intră în aceast ă categorie de venit (zona fiind slab dezvoltat ă economic, o serie de întreprinderi
fiind închise total sau par țial).

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
159
De asemenea, se observ ă că înclinația spre turism se manifest ă mai ales în rândul popula ției
de peste 50 de ani , poate ș i datorită faptului c ă foarte multe persoane tinere au g ăsit loc de munc ă
în alte țări (Italia, Spania), iar când vin acas ă cu economiile f ăcute, acestea se îndreapt ă mai ales în
imobiliare și nu în servicii turistice.
Situaț ia este redată , în sintez ă, conform informaț iilor culese în timpul cercet ării, în tabelul
următor:
Tabel 4.35 – Distribu ția procentual ă a persoanelor care practic ă turism ș i a celor care
au beneficiat de oferta social ă, după profilul consumatorului de servicii turistice
Profil consumator
servicii turistice Persoane care practic ă turism,
în general Persoane care au beneficiat
de oferta social ă de turism
Ocupație Funcționar studii medii (23,02%)
Salariat studii superioare (18,87%) Funcționar studii medii (28,57%)
Pensionar (19%)
Venit 6,5 mil. lei (40%) 6,5 mil. lei (34,58%)
Stare civil ă Căsătorit (68,30%) Căsătorit (79,69%)
Mediul de re ședință Urban (78%) Urban (80%)
Vârsta 51-60 ani (18,86%)
Peste 60 ani (16,98%) 51-60 ani (30,07%)
NOTĂ: Au fost redate doar categoriile cu ponderea cea mai mare, care dau imaginea consumatorului de astfel
de servicii .
Dacă la acest profil al consumatorilor de servicii turistice, se adaug ă și rezultatele culese
privind mijloacele considerate de cei intervieva ți ca fiind cele mai potrivite pentru promovarea
turismului social (respectiv pe ste 30% au ales presa scris ă), ar trebui ca la organizarea campaniilor
de promovare s ă se țină cont de toate aceste informa ții, iar mesajul promo țional să fie adresat exact
persoanelor vizate (pie ței țintă), adaptat acestora în funcț ie de cele cinci criterii de identificare
(ocupație, venit etc.) și prin mijloacele adecvate.
Referitor la confirmarea ipotezelor stabilite ini țial în cadrul cercet ării, situația este
următoarea:
– ipoteza nr. 1 – nu s-a confirmat , deoarece doar 20,19% au declarat c ă turismul nu se afl ă
deloc printre opț iunile lor, iar reparti ția pe cele dou ă medii (urban și rural) este de 21,20% și
respectiv 17,07%, ponderi relativ apropiate.
– ipoteza nr. 2 – s-a confirmat , respectiv 48,67% dintre cei intervieva ți practică turism rar,
o dată pe an.
– ipoteza nr. 3 .- s-a confirmat deoarece 50,94% au declarat c ă preferă forma de turism “pe
cont propriu”.
– ipoteza nr. 4. – turiș tii din mediul urban prefer ă în propor ție de 79,08% (158 persoane)
sejururile de scurtă durată (2-7 zile); 57,86% (114 persoane) sezonul cald având ca motivaț ie
principal ă odihna/recreerea ; destinația preferată de 22,84% (45 persoane ) dintre cei chestiona ți
fiind muntele (de remarcat faptul c ă destul de aproape se situeaz ă și destinațiile din mediul rural

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
160
alese de 41 persoane, respec tiv 20,81%). Deci ipoteza s-a confirmat în propor ție de 75% ,
destinația principal ă a turiștilor nefiind litoralul, cum s-a presupus ini țial, ci muntele. (Anexa 4.2)
– ipoteza nr. 5 – turiș tii din mediul rural prefer ă în propor ție de 63,23% (42 persoane)
sejururile de scurtă durată (2-7 zile); 67,64% (46 persoane) sezonul rece ; motivația principal ă
este pentru 54,41% (37 persoane) odihna/recereerea ; destinația preferat ă de 47,05% (32 persoane)
dintre cei chestiona ți fiind stațiunile balneare . Ipoteza s-a confirmat doar pe jumătate , deoarece
sejururile preferate de turi știi din mediul rural sunt de cele mai multe ori de scurt ă durată, iar
motivul este la fel ca ș i în cazul celor din mediul urban, odihna. (Anexa 4.2)
Trebuie remarcat și aici faptul c ă totuși o pondere destul de importantă este deținută de cei
care au selectat varianta de r ăspuns “sejur mediu”, respectiv 38,23%, care probabil au ales și ca
principală motivație tratamentul balnear (30,88%), aceste propor ții fiind apropiate (ș tiut fiind faptul
că o procedur ă medicală durează între 12- 18 zile).
– ipoteza nr. 6 – nu s-a confirmat , deoarece totu și oferta social ă de turism este cunoscut ă
atât în mediul urban (80,71%) cât și în mediul rural (76,47%).(Anexa 4.3)
– ipoteza nr. 7 – nu s-a confirmat pentru c ă cei care au beneficiat de oferte speciale de
turism sunt în propor ție de 63,04% (mult mai ma re decât s-a presupus).
– ipoteza nr. 8 – s-a confirmat par țial, deoarece ponderea cea mai mare este ocupat ă de aș a-
numitul “turism pentru vârsta a III-a”, având la baz ă bilete prin asigură rile sociale de stat
(distribuite mai ales prin CNPAS), cu o pondere de 30%; programul social cel mai c ăutat este cel
de refacere într-o sta țiune balnear ă „O săptămână de refacere”(40%), urmat de cel în mediul rural
„Vacanțe la ț ară”, cu aproape 35%.
– ipoteza nr. 9 – nu s-a confirmat , deoarece propor ția celor care s-au declarat mul țumiți de
calitatea presta ției este mai mare, respectiv 66.08%.
– ipoteza nr. 10 – mijlocul cel mai potrivit pentru informare a fost ales Internetul de c ătre
28,93% (57 persoane) dintre cei ca re locuiesc în mediul urban și presa scris ă, de către cei din
mediul rural, 61,76%, respectiv 42 persoane. Ipoteza s-a confirmat pe jumătate. (Anexa 4.3)
În concluzie , la stabilirea metodelor de promovare a ofertelor turismului social, trebuie s ă
se țină cont de rezultatele studi ului care, în unele situa ții, contrazic într-o oarecare m ăsură ceea ce
se credea ini țial în legătură cu percep ția, preferin ța, gradul și modul de informare asupra acestor
oferte.
De remarcat faptul c ă în acest sens numai faptul c ă, întotdeauna litoralul a fost considerat
ca primă opțiune pentru turiș ti, ceea ce s-a dovedit a fi gre șit, pentru că destinația preferată de cei
din mediul urban este muntele , iar de cei din mediul rural, stațiunile balneare . În acest context, se
recomand ă ca la promovarea ofertelor turistice s ă se țină cont de aceste preferin țe.

Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu
161
De asemenea, un lucru foarte important este că , din studiu s-a de sprins faptul că sezonul
preferat de cei din mediul rural este cel rece (cum este și firesc, din cauza lucr ărilor agricole din
vară datorită cărora nu pot pleca), în acest sens promovarea trebuie s ă se adapteze și acestui aspect.
În ultimul rând, Internetul, la care apeleaz ă tot mai mult cei din medi ul urban pentru a se
informa, se impune în mod clar , ca mijloc de promovare turistic ă.
Studiul de fa ță a pus în eviden ță unele aspecte necunoscute pân ă acum în mai multe
privințe, din care s-au amintit doar câteva, aspecte de care se va ține cont în propu nerile privind
promovarea în mod eficient a ofertelor sociale de turism.

Mijloace de promovare a turismului social
162
Capitolul 5
Mijloace de promovare a turismului social
5.1. Manifest ări promo ționale vizând turismul social pe plan
internațional
În plan european, și nu numai, organi zarea de conferin țe, elaborarea diferitelor studii etc.,
arată interesul tot mai mare al institu țiilor europene pentru activit ățile din categoria turismului
social . În mod concret, acestea încearc ă să promoveze o nou ă inițiativă, mai ales la nivelul statelor
membre, de cooperare transna țională, contând pe avantajele ce se pot ob ține din cunoa șterea
experiențelor în privin ța turismului social din diferite state.
Ini țiativa s-a conturat dup ă prezentarea rezultatelor anchetei realizate de Comisia European ă
pentru Turism, la sfâr șitul anului 2005 în rândul câtorva stat e europene, studiu care a scos în
evidență, printre altele, faptul c ă circa 40% din popula ția acestor state nu particip ă deloc la
activități turistice.
Un alt aspect important pus în eviden ță prin intermediul studiului amintit, se refer ă la
repartiția pe țări (europene) a ponder ii celor care desf ășoară activități turistice, ajungându-se la
concluzia c ă există foarte mari diferen țe între țări. Astfel, țara cu cea mai mare circula ție turistic ă
internă este Suedia (88,3% din popula ție au cel pu țin o vacan ță pe an), la polul opus fiind, evident,
țările din est (în România doar 8% din popula ție își permit o vacan ță). Rezultatele centralizate
indică situația următoare:

Tabel 5.1 – Repartiț ia pe țări a ponderilor plec ărilor
în vacanță
Nr.
crt. Țara Ponderea plec ării
în vacanță (%)
1. Suedia 88,3
2. Austria 75,6
3. Belgia 69
4. Franța 67,6
5. Marea Britanie 63
6. Spania 52,2
7. Polonia 48
8. Grecia 40
9. Slovacia 35
10. Estonia 27,1
11. Ungaria 20,4
Sursa: Raport al Comisiei Europene pentru Turism,
Bruxelles, ian. 2006

În cadrul studiului s-a mers mai de parte, încercându-se a se identifica și motivele datorit ă
cărora cele mai multe persoane nu pleac ă în vacanță („motive de ne-plecare”, cum au fost numite în
studiu) și s-a ajuns la concluzia c ă cel mai important este cel financiar, fiind selectat de peste 30%
dintre cei chestiona ți (tabel 5.2 ):

Mijloace de promovare a turismului social
163
Tabel 5.2- Ponderea persoanelor dup ă motivele de
„ne-plecare” în vacan ță
Motive de
„ne-plecare” în vacan ță Pondere
(%)
Financiare 36,9
Familiale sau personale 18,5
Profesionale 13,8
De sănătate 13,8
Altele 18,9
Sursa: Raport al Comisiei Europene pentru Turism,Bruxelles, ian. 2006

Rezultatele studiului realizat în rândul statelor membre al e Uniunii Europene, au fost
prezentate în cadrul Conferin ței organizate de Comisia European ă pentru Turism, cu tema „Turism
pentru toți” (Tourism For All ), care s-a desf ășurat la începutul anului 200 6 la Bruxelles. Analizând
aceste rezultate, to ți participan ții (reprezentan ți din 17 țări europene) au considerat c ă susținerea,
dezvoltarea și promovarea turismului social în statele europene trebuie s ă devină unul dintre
obiectivele importante, cu avantaje pe multiple planuri.
Pentru ca turismul social s ă fie susținut și dezvoltat, membrii comisiei au considerat c ă ar
trebui ca la nivelul fiec ărui stat s ă existe o politic ă turistică și socială favorabil ă încurajării
activității turistice în rândul tuturor, avantajele fiind atât de ordin economic (menținerea unui
circuit turistic neîntrerupt, cre șterea gradului de ocupare, cre șterea încas ărilor etc.), social (accesul
la vacanțe a celor mai devaforizate categorii ale popula ției), cât ș i cultural (deschidere, cunoa ștere,
toleranță etc.). De aceea au considerat c ă o serie de manifest ări de genul reuniunilor,
conferințelor, seminariilor etc., desfăș urate cu regularitate în diferite state europene și nu numai,
ar face turismul social mult mai cunoscut și mai ales promovat , bineînțeles, pe plan
internațional.
Tabel 5.3 – Principalele manifest ări de promovare a turismului social (2006)
Data Eveniment
– 2006 – Loc de
desfășurare
17 ian. Conferin ța Internațional ă „Turism pentru toț i” Belgia
(Bruxelles)
23 apil. Conferin ța Anual ă a Pacific Asia Travel Association, cu
tema „ Schimbarea stilului de via ță – noi oportunit ăți” Thailanda
10 mai Congresul Mondial al Turismului Social Belgia
(Bruxelles)
8 iun. Conferin ța European ă cu tema „ Efectele sezonalităț ii asupra
sectorului turistic” Belgia
(Bruxelles)
19 iul. Reuniunea Internațional ă cu tema „ Către o colaborare a
organizațiilor turistice” Peru (Lima)
8 sept. Conferin ța Anuală a Studenților și Tinerilor ( Student and
Youth Travel Association – SYTA) Boston (USA)
6 oct. Seminarul Interna țional cu tema „ Către o socializare a
turismului” Venezuela
20 oct. Primul Salon Interna țional și Interactiv „ Un altfel de turism:
etic și echitabil” Belgia
(Bruxelles)
23. nov. Conferin ța Internațional ă: „Europa pentru toț i (Europe For
All)- noi servicii electronice pentru un turism accesibil” Belgia
(Bruxelles)
Sursa: BITS, Buletin informativ, 2006

Mijloace de promovare a turismului social
164

Fiecare dintre aceste manifest ări, care, din punct de ve dere al tehnicii promo ționale folosite,
intră în categoria relațiilor publice (PR), are specificul ei, concretiza t în conturarea obiectivelor și
stabilirea mijloacelor ce conduc la atingerea acestora, dar, în m od cert, obiectivul central urm ărit de
toate aceste evenimente este, în primul rând, tr ansformarea actului turis tic într-un „bun de larg
consum”, care să permită accesul cât mai multor persoane la concedii sau vacan țe.

1. Astfel, în cazul Conferin ței Interna ționale „ Turism pentru to ți” s-a urmărit, pe lâng ă
publicarea rezultatelor anch etei realizate la sfâr șitul anului 2005, și studierea situa ției unor state în
cere au fost adoptate a șa-numitele „practici bune”.
Acestea se pot concretiza în cec-uri de vacan ță pentru angaja ți (care încurajeaz ă
economiile salariale și chiar le m ăresc, cu sprijinul angajatorului) sau sprijin în vederea accesului la
turism, din partea sindicatelor , prin intermediul Confedera ției Europene a Sindi catelor (European
Trade Union Confederation – ETUC). Statele în cauz ă sunt Ungaria și Franța, că rora li s-a cerut
împărtășirea experien ței lor și către alte state, pentru dobâ ndirea acestor „practici bune”.

2. Referitor la Congresul Mondial al Turismului Social, aici ideea centrală a fost trecerea
d e l a s i n t a g m a „ dezvoltarea turismului” la „turism al dezvolt ării”, ceea ce presupune
„…dezvoltarea unui turism durabil, centrat pe om, care s ă urmărească avantaje atât pentru
beneficiarul direct (turistul) cât și pentru angaja ții din sectorul turistic, precum și pentru
comunitatea local ă respectiv ă…”.
Această viziune a fost lansat ă inițial cu un an înainte la o alt ă manifestare ( Forumul
European al Turismului Social, Budapesta, 2005), unde s-a subliniat importan ța unei viziuni
„umane” asupra turismului, care s ă conducă spre un „… un turism social durabil și onest ..”.
În mod concret, este necesar ă o „…reconciliere între dezvoltarea turismului, protec ția
mediului și respectarea identit ății comunit ăților locale, promovând o dezvoltare f ără epuizarea
resurselor și generând un beneficiu local ( și nu numai) economic și social.”

3. În cadrul Conferin ței Europene cu tema „ Efectele sezonalit ății asupra sectorului
turistic”, s-a încercat g ăsirea de solu ții pentru reducerea efectelor sezonalit ății în sectorul turistic,
ajungându-se la concluzia c ă turismul social ar putea fi una dintre acestea, datorit ă:
– folosirii bazei materiale specifice turismului pe tot timpul anului;
– menținerea la locul de munc ă a angajaților, reducând aș a-numitele „posturi sezoniere”;
– accesul la turism în extra-sez on a diferitelor categorii de popula ție, care altfel nu- și permit
o vacanță (cele cu un venit mode st, cele cu dizabilit ăți, persoane în vârst ă etc.). Amintind și aici de
„bunele practici”, a fost eviden țiat exemplul Spaniei cu programul pentru ce i de vârsta a III-a,
desfășurat prin programul IMSERSO, care, la ora actuală este cel mai de succes program de turism
social pentru vârsta a treia.

Mijloace de promovare a turismului social
165
Programul spaniol este organizat ș i parțial finanțat de Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale prin
intermediul Institutului Seniorilor și Serviciilor Sociale (IMSERSO) care furnizează serviciile necesare
uneia sau mai multor companii din sectorul turistic.
Prioritățile acestui program sunt:
3. îmbunătățirea condi țiilor vieții vârstnicilor prin participarea la activit ăți turistice și călătorii care
să îi pună în legătură cu noi medii naturale și culturale.
4. favorizarea cre ării și menținerii locurilor de munc ă în sectorul turistic, în particular pe durata
extrasezonului.
Programul este activ din octombrie pân ă în iunie și cuprinde trei tipuri de activit ăți :
1. sejururi de 15 zile (14 nop ți) și de 8 zile (7 nop ți) în hoteluri de pe litoral cu pensiune
completă, în zone de interes particular, sunt incluse și sejururi de 8 zile (7 nop ți) în diferite p ărți ale
Portugaliei ;
2. circuite cultural-turistice organizate pentru 6 zile (5 nop ți), pensiune complet ă, cu serviciile
permanente ale unui ghid local specializat ;
3. excursii de 5 zile (4 nop ți) în regiuni care permit contactul cu natura prin activit ăți
recreaționale ș i de observa ție cu minim impact asupra mediului.
Servicii incluse :
– tururi din capitala provinciei,
– cazare la hotel în camer ă dublă, pensiune complet ă,
– meniu dietetic la cerere,
– asistență medicală oferită de Asisten ța Socială,
– activități de loisir,
– poliță de asigurare colectiv ă.
Programul este organizat de companii din sectorul turistic selectate de c ătre IMSERSO. În fiecare an
aceste companii trebuie să împlineasc ă condițiile unui contract strict. Institutul planific ă, organizeaz ă și
monitorizeaz ă programul.
Din prețul total, clientul pl ătește 70% iar restul de 30% este suportat de IMSERSO. În 2004/2005,
IMSERSO a plătit 55.899.856 euro pentru cele 68.000 locuri disponibile.
În 2004, s-au creat sau men ținut 6.837 locuri de munc ă directe și s-au generat alte 36.236 locuri de
muncă indirecte, adic ă în total 43.073 locuri de muncă.
Studiile realizate de autorit ățile publice spaniole cu privire la impactul acestui program demonstreaz ă
că pentru un euro cheltuit în favoarea acestui se obțin trei euro de rezultate economice directe
înregistrate prin economisirea din indemniza țiile de șomaj, taxele pl ătite de agenții turistici și de către
salariații acestora. În același timp, sistemul public de s ănătate a constatat o îmbună tățire netă a stă rii
fizice generale a celor care au beneficiat de acest program.
Sursa: www.seg-social.es , 2006

4. Manifest ările care au în centrul aten ției tinerii (cum este și Conferin ța Anuală a
Studenților și Tinerilor – SYTA) urm ăresc dezvoltarea a șa-numitului „turism de tineret”, aceasta
fiind o preocupare major ă atât la nivelul fiecă rui stat în parte, cât și la nivelul organiza țiilor
internaționale care activeaz ă în domeniul turismului.
În acest sens, cele mai active organiza ții internaționale sunt:
– Confedera ția Interna țională de Turism pentru Studen ți (I.S.T.C.)

Mijloace de promovare a turismului social
166
– Federația Organizaț iilor Interna ționale de Turism pentru Tineret (F.I.Y.T.O.)
– Biroul Interna țional de Schimburi Turistice pentru Tineret (B.I.T.E.J.)
– Federația Interna ționala a Unit ăților de Cazare pentru Tineret (I.Y.H.F.).
Rolul acestora se orienteaz ă spre trei direc ții:
– asigurarea accesului aces tora la tipurile de c ărți pentru tineri, utilizate în turismul
internațional de tineret, ca de pild ă: Cartea Studen țească de Identitate Interna țională (I.S.I.C.) sau
Euro 26. Acestea confer ă dreptul tinerilor de a breneficia de re duceri la o serie de servicii turistice,
culturale, sau de transport;
– organizarea de programe și acțiuni inter-europene;
– crearea unei re țele de centre de vacan ță pentru tineret, integrate la nivel european.

5. Prin Seminarul din Venezuela („Către o socializare a turismului”), s-a urmărit
realizarea unui program care s ă permită dezvoltarea și promovarea a șa-numitului „turism popular”,
care constă din 10 programe coordonate de Mi nisterul de Turism (MINTUR) ș i adresat tinerilor,
vârstnicilor (seniorilor), persoanelor cu dizabilit ăți, muncitorilor etc., conducând astfel c ătre o
„…socializare a turismului ” în Venezuela.

6. Ideea Salonului Interna țional „Un altfel de turism: etic și echitabil” aparține Franței,
după ce în luna mai 2006, a fost înfiin țată Asociația Pentru Turism Echitabil și Solidar (ATES) care
urmărește găsirea unui echilibru într e dezvoltarea turistic ă a zonelor și avantajele care decurg de
aici pentru popula ția locală din acele zone. Asociaț ia deține și un site propriu pentru o mai bun ă
promovare a obiectivelor sale, respectiv: www.tourismesolidaire.org .

7. Pentru a facilita accesul la informa ția turistic ă, la inițiativa Comisiei Europene de Turism
(CET), recunoscut ă oficial în 34 de țări, s-a deschis un nou portal turistic, www.visiteurope.com ,
care oferă o serie de informa ții despre cele mai importante destina ții turistice din Europa, precum și
posibilitatea rezerv ărilor on-line (cunoscute sub denumirea de „e-servicii”).
Se cuvine a aminti ini țiativa organiza țiilor specializate în organizarea și promovarea
activității din domeniul turismului social, de a stabili ca anul 2007 să fie „Anul European al
Egalității Șanselor pentru To ți”, având în vedere ș i accesul la vacan țe pentru cât mai mul ți
europeni (în spiritul obiectivului central al CESE – Comitetul Economic și Social European- de a
forma o”… Europă a cetățenilor ”).
Pentru ca turismul social s ă fie, într-adev ăr, pentru to ți, în ță rile europene se acord ă o mare
importanță accesibilit ății la un sejur turistic, persoanelor cu dizabilit ăți.
În timp ce la noi în țară nu există o formă specială de turism social, dedicată persoanelor cu
probleme de acest fel (acestea reg ăsindu-se, de cele mai multe ori, în categoria „persoanelor de
vârsta a III-a”, respectiv ultima form ă de turism social), în Europa acestora li se acord ă importan ța
cuvenită, statele europene (Italia, Spania, Fran ța, etc.) respectând dreptul la turism al persoanelor cu
handicap, considerând, totodat ă, că facilitând accesul acestora la turism, se l ărgește aria de
promovare a turismului social în țara respectiv ă.

Mijloace de promovare a turismului social
167
Mai mult chiar, în mai 2006, la Brux elles, au fost puse bazele unei re țele europene pentru
turismul accesibil – ENAT ( European Networ k for Accessible Tourism). Aceasta este format ă din
reprezentan ți ai industriei turistice eu ropene, grupuri de consumatori și organiza ții care dau form ă
politicilor na ționale și comunitare în sectorul turismului și este adresat ă tuturor celor care sunt
interesați să afle mai multe informa ții despre cum s ă facă turismul accesibil pentru to ți
consumatorii din Europa.
De asemenea, în cadrul unei conferin țe cu tema „ Provocările accesibilit ății”, desfășurate la
Bruxelles la începutul anului 2005, reprezentantul Oficiului pentru Persoane cu Dizabilit ăți din
Germania (H. Heinen), a sus ținut oportunitatea dezvolt ării unei forme de turism social, prezentând
rezultatele unui studiu realizat în mai multe state europene.
Studiul indică faptul că 48% dintre persoanele cu dizabilit ăți sunt dispuse s ă călătorească ,
iar 62% dintre acestea sunt gata s ă suporte eventuale cheltuieli sup limentare pentru a beneficia de
un sejur turistic în afara grani țelor țării.74
Studiul merge mai departe ș i face o estimare a cre șterii pieței turistice europene, prin
atragerea în circuitul turi stic a acestei noi categorii (nevalorificate pân ă acum), cu aproximativ
9%, asigurând cerere turistic ă și în perioade foarte puț in solicitate ale anului, respectiv în
extrasezon.
Pentru dezvoltarea turismul ui social într-o anumit ă zonă, sunt considerate esen țiale
investiții care să aducă beneficii atât turi știlor cât și comunit ății locale, prin dezvoltarea zonei,
crearea de locuri de munc ă, valorificarea pe o perioad ă cât mai lung ă din an a respectivei zone etc.,
în acest sens, optim este ca turismul social s ă fie privit din ambe le perspective. Iat ă câteva domenii
vizate:
– servicii speciale pentru persoane cu dizabilit ăți (amenaj ări, rampe, semafoare sonorizate
pentru orbi etc.);
– dezvoltarea unei infrastructuri adecvate care s ă permită accesul vârstnicilor și persoanelor
cu probleme, spre obiective turistice situat e în zone mai înalte (construirea unor sc ări rulante,
teleferic, funicular etc.);
– îmbunătățirea sistemului de transport, în general, și a celui destinat persoanelor cu
dizabilități, în special;
– indicatoare vizibile și suficiente spre obiectivele turistice, intr ările și ieșirile din oraș ;
– diversificarea ofertei pentru a r ăspunde diferitelor standarde so ciale (de la una la cinci
stele), în paralel cu îmbun ătățirea confortului pentru loca țiile de 1- 3 stele, și chiar adaptarea
condițiilor pentru persoanele vârstnice, disabili etc.;
– crearea unor puncte de informare turistic ă accesibile tuturor, care s ă distribuie bro șuri,
pliante, hărți cu locațiile punctelor de atrac ție turistic ă, orarul de func ționare, calea de acces (mijloc
de transport, informa ții despre traseu etc.). Bro șurile trebuie tip ărite urmărind anumite criterii:
tematic (rural, citadin, istoric, științific, balnear, gastronomic, sportiv, centrat pe evenimente etc.);

74 Le tourisme social dans le monde, no. 144, iulie, 2005, pg. 5

Mijloace de promovare a turismului social
168
zonal (munte, mare); sezonier (oferte de prim ăvară, vară, toamnă, iarnă); facilități oferite (reduceri
de preț, servicii specifice persoanelor cu probleme de să nătate sau copiilor, etc.);
– recalificarea și dezvoltarea competen țelor persoanelor care lucreaz ă în turism;
– în domeniul turismului balnear și de sănătate, mutarea accentului de pe tratament pe
prevenție (tendin ța de a pune în valoare noi loca ții turistice cu poten țial balnear, care de și nu au un
puternic caracter curativ, pot avea un important rol de prevenire);
– dezvoltarea comunit ăților sărace prin identificarea și promovarea unor situri turistice și
dezvolatrea turismului în aceste zone, im plicit cu crearea unor locuri de munc ă în aceste zone;
– promovarea valorilor locale (cum ar fi Cetatea Sighiș oara, Castelul Pele ș, Bisericile din
lemn din Maramureș , Delta Dună rii etc.);
– existența unei strânse leg ături între autorit ățile locale și guvernamentale cu furnizorii de
servicii turistice în scopul dezvolt ării permanente a ofer tei prin accesibilit ăți suplimentare,
îmbunătățirea infrastructurii de transport (int roducerea unor curse noi spre destina țiile cele mai
căutate, mărirea traficului de curse Charter etc.).
Un exemplu de „bun ă practică în turism social” în acest sens, este cel al organiza ției cu scop
nelucrativ, Kéroul , din Québec care ac ționează încă din anul 1979 ca intermediar între cererile și
nevoile clientelei cu capacitate fizic ă redusă și interesele institu țiilor guvernamentale ș i ale
industriei turistice în ceea ce prive ște accesibilitatea stabilimentelor turistice și formarea
personalului de primire.
Astfel, organizaț ia a trasat un portret ideal al accesibilit ății prin intermediul unor criterii
integrate în Programul calitatea industriei turistice québéqueze și care servesc la certificarea și
acordarea cotelor: adaptat, par țial accesibil, inaccesibil, servicii pentru persoane cu deficien țe
vizuale și servicii pentru pe rsoane cu deficien țe de auz. (Anexa 5.3)

Acestea au fost doar câteva dintre evenimente le prin care se face promovarea turismului
social în special în Europa, organizatorii considerând c ă este cea mai eficient ă metodă de a
conștientiza atât publicul larg de dreptul lor la turism, ca drept fundamental (art.7 Codul Etic
Mondial al Turismului) dar și factorii de decizie din fiecare stat în parte, cu responsabilit ăți în
această direcț ie.

Mijloace de promovare a turismului social
169

5.2. Mijloace de promovare a turismului social în România
În România, promovarea turismului social nu beneficiaz ă de o aten ție prea mare din partea
autorităților din domeniu, aceasta f ăcându-se de cele mai multe ori în cadrul ofertei turistice
generale, pentru care oricum se aloc ă fonduri insuficiente (în 2006, 3 mil. euro, fa ță de 10 mil. cât
alocă bulgarii, sau 28 mil. în cazul Ungariei).

– referitor la prima form ă de turism social , respectiv bilet de odihn ă/tratament prin
asigurările sociale de stat , de care poate beneficia orice persoan ă asigurată (salariați, pensionari
sau alți plătitori de CAS), sunt distribuite prin intermediul Direc țiilor Teritoriale de Munc ă și
Solidaritate Social ă și prin CNPAS.
Promovarea acestei oferte are un anumit sp ecific, deoarece nu se impun decât ac țiuni de
reamintire (periodice), ele fiind bine cunoscute de poten țialii beneficiari (exi stând de mult timp pe
piață ) și, deci, nu este necesar ă informarea publicului larg cu privire la existen ța lor, și, mai mult
decât atât, num ărul biletelor este insuficient în raport cu cel al solicit ărilor, fapt de care trebuie s ă se
țină cont în activitatea promo țională (în special pentru redirec ționarea solicit ărilor spre anumite
perioade, mai pu țin solicitate).
Informații referitoare la biletele de odihn ă și tratament nu sunt foarte multe, promovarea
realizându-se prin intermediul publicității prin tip ărituri , respectiv pliante, bro șuri, prospecte etc.,
puse la dispoziț ia celor interesa ți în diferite loca ții (chiar la sediul CNPAS, la Direc țiile Teritoriale
de Muncă și uneori la cabinetele medicilor de familie, etc.). Metoda este eficient ă, adresându-se
exact publicului țintă al acestor oferte turistice.
De asemenea, publicitatea se face și prin internet , mai exact, prin intermediul site-ului
propriu, respectiv, www.cnpas.ro , unde apare reparti ția acestor bilete pe total și pe fiecate jude ț în
parte (toate casele de pensii din țară au propriul site, care con ține și informații în acest sens).
O altă tehnică de promovare folosit ă pentru aceast ă formă a turismului social este prin
intermediul relațiilor publice și anume difuzarea de ș tiri (scurte reportaje, interviuri etc.) folosind
mai ales radioul, ca mediu de comunicare. Posturile de radio cele mai solicita te în acest sens sunt
cele publice, iar ca suport promo țional, în special emisiunile cu caracter informa țional, economic
sau ( Radio România Actualit ăți, în emisiuni ca „Obiectiv Ro mânia” sau „Studio deschis”).

– promovarea celei de-a doua forme de turism social , prin valorificarea locurilor din
baza proprie a sindicatelor , patrimoniu aflat în gestiunea agen ției de turism Sind România, se
face oarecum în mod asem ănător cu cea pentru bilete de odihn ă și tratament. Astfel, publicitatea
acestor oferte se face în primul rând prin internet , respectiv accesând site-ul propriu agen ției,
www.sindromania.ro , unde sunt men ționate principalele servicii oferite de agen ție (călătorii,
congrese, tratamente balneare etc.) și stațiunile unde agen ția deține un anumit num ăr de locuri
(aproximativ 20.000) precum și hotelurile și vilele unde sunt repartizat e acestea. În cele mai multe

Mijloace de promovare a turismului social
170
cazuri unit ățile de cazare sunt de dou ă stele, pe site fiind afi șat și tariful de cazare, mas ă și
tratament, actualizate periodic (tarifele variaz ă între 20-40 RON/pers/zi, pentru cazare ș i între 6-12
RON/pers./zi pentru tratament).
De asemenea agen ția își promoveaz ă oferta participând în fiecare an la Târgul Na țional de
Turism , care se desf ășoară primăvara, la începutul sezonului turistic, punând la dispozi ția
vizitatorilor (poten țiali turiști), pliante, bro șuri, prospecte care pot furniza celor interesa ți toate
informațiile de care au nevoie pentru un sejur turistic.
O altă metodă de promovare folosită pentru aceast ă ofertă, este prin intermediul forțelor de
vânzare , respectiv personalul angajat al agen ției care vine în contact direct cu clientul. Rolul
acestora este foarte important deoarece ei furnizeaz ă informații detaliate consumatorilor interesa ți,
obțin informa ții despre activitatea firmelor concurente, prezint ă și promoveaz ă oferta proprie,
întrețin relații personale cu clien ții firmei. Pentru ca toate aceste aspecte s ă fie acoperite, se impune
ca personalul angajat s ă fie bină pregătit, să corespundă din toate punctele de vedere (atât ca
specializare cât și ca prezentare).

– taberele ș colare, cea de-a treia form ă de turism social din România , organizate prin
Agenția Națională pentru Tineret (ANT), respectiv Agen ția Națională a Taberelor și Turismului
Școlar (ANTTS), apeleaz ă la tehnici de promovare asem ănătoare celorlalte tipuri de oferte. Se
remarcă aici, în primul rând, publicitatea prin tip ărituri sub forma pliantelor, bro șurilor, afiș elor
etc., puse la dispozi ția celor interesa ți mai ales în instituț iile pe care ace știa le frecventeaz ă (unități
de învățământ preșcolar, școlar și liceal). Tot cu astfel de materiale organizatorii particip ă la diferite
manifestări și evenimente de marketing cum ar fi TNT (Târgul Na țional de Turism), care se
organizeaz ă în fiecare an ș i care ofer ă o bună ocazie operatorilor din turism s ă-și facă oferta
cunoscută.
De asemenea, publicitatea se face ș i pe Internet , prin diferite site-uri, dintre care amintim:
– www.tabere.ro – al agen ției de turism ALTA Turism, dedicat ă în exclusivitate organiz ării
de tabere ș i excursii pentru elevi și studenți;
– www.didactic.ro , www.antts.ro , sau www.tabara.ro , unde se oferă informații în special
pentru elevi, cu privire la centrele unde se organizeaz ă tabere, num ărul de locuri, tarifele, pozi ția
geografic ă etc., precum și posibilitatea rezerv ării on-line a unui loc în tab ără.
Tehnicile de rela ții publice intervin și în promovarea acestei forme de turism social, prin
apariții în presa scris ă a diferitelor articole, reporta je, interviuri ale reprezentan ților ANT sau
ANTTS, în ziare precum: Gândul, Libertatea, Curierul Na țional, Curentul etc. (articolele apar mai
ales în perioada pre- și post-sezon turistic).

– turismul pentru tineret (tabere studen țești) – principalul mijloc de promovare al acestor
oferte este, bineîn țeles, internetul , știut fiind faptul c ă tinerii îl prefer ă ca prim mijloc de informare.
În acest sens, publicitate a pe Internet se face având ca suport promo țional unele site-uri, cum ar fi:

Mijloace de promovare a turismului social
171
– www.agentiastudentilor.ro – care se adreseaz ă doar studen ților, punându-le la dispozi ția
locuri în tabere studen țești la Costine ști, Pârâul Rece, C ălimănești, Gura Râului (Z ărnești) etc.,
precum și tarifele actualizate periodic.
– www.calatoreste.ro – prezintă facilități de acces la sejururi turistice în diferite sta țiuni din
țară pentru tineri, în general.
– www.isic-romania.ro – este site-ul unei agen ții care urm ărește sprijinirea tinerilor,
studenților și profesorilor în vederea accesului acestora la vacan țe.
Mijloacele de promovare pentru turismul adresat tinerilor sunt asem ănătoare cu cele folosite
în cazul ofertei adresate elevilor, astfel, și în acest caz, publicitatea prin tip ărituri (pliante,
broșuri, prospecte) î și dovedește utilitatea, dac ă acestea sunt amplasate mai ales în locurile
frecventate de tineri (unit ăți de învățământ superior, c ămine studen țești, cantine, cluburi etc.).
Referitor la participarea la manifestări și evenimente de marketing , remarcăm ANTTS-ul
care își prezintă oferta la Târgu l Na țional de Turism Bucure ști, precum și unele societ ăți care în
anumite perioade ofer ă facilități tinerilor, aceste fiind scoase în eviden ță în cadrul acestor
manifestări de marketing.
Referitor la activitatea de promovare a ofertelor BTT-ului (Biroul de Turism pentru
Tineret), aceasta va avea un regim special în urm ătoarea perioad ă, având în vedere faptul că , printr-
o hotărâre de guvern (HG863/2006) s-a deci s transferarea pachetului de ac țiuni deținut de stat la
această societate prin Administraț ia Patrimoniului Prot ocolului de Stat, c ătre AVAS (Autoritatea
Valorificării Activelor Statului), în vederea privatiz ării celor aproxima tiv 4.700.000 de acț iuni
(88% din capitalul social). În acest context, trebuie specificat faptul c ă faptul că site-ul propriu
www.btt.ro , este deocamdat ă blocat, probabil pân ă la o clarificare a situa ției.
Agenția de turism Magest Turism din Bucure ști, cu o bogat ă ofertă turistică pentru tineri,
promovează acest gen de turism printr-un program special denumit Descovery România . Oferta
acestui program const ă în organizarea de excursii, expedi ții, team-buildings si team-adventures în
cele mai frumoase zone ale țării, începând cu Rezervația Biosferei Delta Dun ării (unde se afl ă
peste 80% din avifauna continentului, adică mai mult de 3.400 de specii de vie țuitoare), litoralul
românesc și terminând cu cele mai frumoase și mai sălbatice zone montane, și nu numai.
Pe litoral se pot organiza activit ăți de team-buiding în zone cu plaja neintrodus ă în circuitul
turistic, la 30 de km. Nord de Constan ța, iar în zona montan ă tinerii pot participa la excursii,
expediții, concursuri de orientare, al pinism, speologie, parapanta, escalada etc., pentru toate aceste
activități agenția asigurând transport, cazare, echipament și ghizi.
Mai exist ă, de asemenea, Clubul Na țional de Turism pentru Tineret (CNTT), dar activitatea
acestuia este foarte pu țin cunoscut ă, apărând doar pe un portal turistic, f ără a furniza nici o
informație referitoare la activitatea desf ășurată, sau o adres ă de contact.

– turism de camping – pentru aceast ă formă de turism nu se face foarte mult ă promovare,
probabil și datorită faptului că se adreseaz ă unui segment oarecum restrâns de consumatori
(persoane tinere, cu venituri mai reduse, dornice de a petrece cât mai mult timp în natur ă, fără
pretenții prea mari privind confortul). Ca și în celelalte oferte turistice, internetul face publicitate

Mijloace de promovare a turismului social
172
și campingurilor, prin sit-ul www.camping.com , care este de fapt un ghid mondial de camping-uri,
unde sunt amintite cele mai importante loca ții de acest fel din țară (Băile Felix, Bran, Gil ău,
Hunedoara, Sl ătioara, Sibiu etc.).
Informații despre locuri de campare apar și în revistele de specialitate („Vacan țe și
călătorii”, „S ăptămâna turistic ă” etc.), prin publica țiile Asocia ției Naț ionale de Camping,
Caravanuri și Situri (ROMCAMPING), cu sediul la Suceava, sau prin prezentarea de astfel de
oferte în cadrul diferitelor evenimente (târguri, expozi ții etc.).
Începând din anul 2000, 39 de campinguri din țara noastr ă apar în ghidul de promovare
internațional "Kosmos Campingwijzer" , editat în Belgia, asig urându-se astfel, cunoa șterea
ofertei române ști de acest fel, în majorita tea zonelor din Europa. În func ție de categoria
campingului (1,2 sau 3 st ele), acestea trebuie s ă îndeplineasc ă anumite condi ții legate de
amplasament, alimentare cu ap ă etc., condi ții verificate anual de un repr ezentant al ghidului. Odat ă
aceste condi ții nerespectate, campingul resp ectiv este scos din ghid.
– agroturism – aceast ă formă de turism face parte din componenta rurală a turismului
(turism rural), de care, din 1994, se ocupă ANTREC-ul (Asocia ția Națională de Turism Rural,
Ecologic și Cultural). Promovarea acesteia se face în primul rând prin publicitatea prin tip ărituri ,
asociația editând revista „Vacan țe la țară”, unde se pot g ăsi toate informa țiile legate de aceast ă
ofertă turistică.
De asemenea, publicitatea se face și prin Internet prin câteva site-uri cum ar fi
www.agroturism.ro sau www.antrec.ro , prin care se prezint ă pensiunile agroturistice, tarifele,
confortul oferit etc., precum și posibilitatea rezerv ărilor on-line.
În 2006 s-a înfiin țat agenția de turism „Rustic Tour”, prima agen ție specializat ă în cazări și
sejururi la pensiuni agroturistice, aici promovarea f ăcându-se și prin intermediul forțelor de
vânzare (angajați specializa ți ai agenției).
Participarea la evenimente de marketing este constant ă, și ne referim ai ci la ANTREC,
care nu lipse ște de la TNT Bucure ști, iar în luna octombrie 2006, a avut loc și prima expoziț ie
rustică, tot la Bucure ști, unde au fost promovate exclusiv pens iunile turistice din mediul rural (din
care fac parte și cele agroturistice).
Activitate de promovare a acestor oferte desf ășoară și Asociația de Turism Montan,
Agroturism Montan și Ecologic (ARTAME) cu sediul în F ăgăraș, dar cu o sfer ă de activitate mai
ales regional ă.

– turism la cabane – ca și în cazul campingurilor, cabanel e sunt accesibile doar anumitor
categorii de turi ști, în special tineri, având în vedere acces ibilitatea acestora (d e cele mai multe ori
implică parcurgerea unor trasee montan e dificile), iar la promovarea acestei forme de turism trebuie
ținut cont de aceste aspecte.
Turismul la cabane, adresându-se în special tinerilor, cea mai potrivit ă formă de promovare
este internetul prin câteva site-uri cum ar fi: www.infomontan.ro , www.infotravelromania.ro ,
www.ecazari.ro unde sunt date informa ții despre cele mai frecventate cabane din România, cele

Mijloace de promovare a turismului social
173
mai multe fiind în Mun ții Bucegi (în ultimul site amintit sunt informa ții privind chiar toate cabanele
din țară), cu num ărul de locuri, tarife, rezerv ări on-line.
Informații despre cabane turistice sunt în ghidurile turistice care conțin descrieri de trasee
montane (Ghidul Turistic al Mun ților Apuseni, Mun ților Pietrei Craiului etc.) unde sunt amintite
printre alte posibilit ăți de cazare, și cabanele existente în zon ă.
Articole care fac referire la cabanele române ști, din presa scris ă, sunt puține și amintim aici
ziare ca Gândul sau Cotidianul în care au fost câteva știri legate de acest subiect.
Deși promovarea acestui gen de turism este redus ă, această modalitate de cazare cunoa ște o
oarecare fidelizare a clientelei, pentru că cei care iubesc natura, și în special muntele, recurg la
astfel de servicii aproape în fiecare concediu sau vacan ță.

– turism pentru vârsta a III-a – având în vedere c ă repartiția biletelor pentru acest segment
al popula ției (în majoritate pensionari) se face prin legea asigur ărilor sociale de stat, locurile fiind
comune cu cele pentru salaria ți, această formă de turism intr ă, de fapt, în prima cagorie respectiv
„bilet de odihn ă/tratament prin asigură rile sociale de stat”.
Ca și în primul caz, biletele sunt distribuie prin intermediul Direc țiilor Teritoriale de Munc ă
și Solidaritate Social ă și prin CNPAS, iar promovare este oarecum aceea și, respectiv publicitatea
prin tipărituri, tehnici specifice rela țiilor publice , poate mai pu țin folosit ar fi internetul, știut
fiind faptul c ă persoanele de vârsta a III-a nu s-au familiarizat înc ă prea mult cu acesta.

# S-au amintit aici tehnicile (strict) de marketing prin care se promoveaz ă turismul social,
însă acest lucru se poate face și prin ini țiative, oarecum dintr-o alt ă sferă (legislativ ă,
organizațională etc.) și merită menționată, în primul rând, ini țiativa Uniunii Europene de a crea o
Rețea European ă de Turism Social , având ca principal obiectiv furnizarea de servicii turistice la
prețuri rezonabile sau chiar gratuit categoriilor sociale defavorizate .
Acțiunea se desf ășoară cu sprijinul financiar al Comi siei Europene prin programul
Socrates-Grundtvig 2 , coordonatorul de proiect fiind Youth Europe Service (Italia), iar membrii
sunt Asociation Alternativa Ambiental (Spania) și de curând, Fundația Partener Brașov,
România.
În România, promovarea acestui gen de turism social se face prin Centrul de Turism
Social , scopul principal al ac estuia fiind, pe lâng ă accesul la un sejur turistic a cât mai multor
persoane, și furnizarea de servicii pentru reg ăsirea echilibrului fizic, psihic și emoțional, pentru
modelarea unei atitudini de via ță pozitive și promovarea unui mod de via ță echilibrat. Toate
acestea, în viziunea politicii europene pentru turism, devin instrumente ale „ dezvoltării
personale ”, concept tot mai mult vehiculat în ultima perioad ă, ceea ce conduce în final la
„construirea unei Europe a cet ățenilor ” (obiectiv al Comitetului Economic și Social European,
sept. 2006).
Furnizarea de servicii sociale în cadrul unui astfel de centru încearc ă, pe cât posibil, s ă se
concentreze asupra urm ătoarelor obiective :

Mijloace de promovare a turismului social
174
– cre șterea capacit ății de integrare în via ța socială, prin dezvoltarea abilit ăților de
comunicare și relaționare interuman ă;
– acordarea de sprijin în descoperirea identităț ii de sine, în dezvoltarea încrederii și stimei de
sine;
– sprijin în g ăsirea unei motiva ții puternice de a tr ăi și de a se dezvolta personal, precum și
pentru reg ăsirea echilibrului fizic și emoțional;
– educarea în spiritul unui stil de via ță echilibrat;
– formarea unor atitudini pozitive de gândire în abordarea realit ății.
Se urm ărește crearea unui mediu de siguran ță fizică și confort emo țional, în care persoane
cu nevoi speciale, aflate în diferite situa ții de marginalizare sau cu risc de excludere social ă să poată
beneficia de o vacan ță, bucurându-se atât de petrecerea în mod pl ăcut a timpului liber, desf ășurând
activități cu caracter educativ și, unde este cazul, terapeutic.
Vacan țele urmeaz ă să aibă durate cuprinse între 7 și 14 zile, organizate pentru grupuri de 8-
10 persoane, înso țite, după caz, de 1-2 asisten ți sociali de la institu țiile de la care provin. Grupul
țintă al acestui gen de oferte tu ristice, este constituit din:
– vârstnici institu ționalizați în azile sau afla ți în îngrijirea unor organiza ții prin centrele de zi;
– tineri afla ți în centre de plasament sau în diferite centre de zi;
– persoane cu nevoi speciale (în îngrijirea unor institu ții de sănătate mental ă, depresivii, cu
tentativă de suicid etc.);
– p ărinți care au copii cu dizabilit ăți și vor să le ofere acestora o vacan ță;
– alte persoane aflate în situa ții de marginalizare sau cu risc de excludere social ă.
De asemenea, mai pot beneficia de activitatea unui astfel de centru ș i salariații diferitelor
centre de servicii sociale, pe ntru a urma aici cursuri de calificare sau de perfec ționare sau diferite
persoane interesate s ă urmeze cursuri de week-end pentru dezvoltare personal ă sau cursuri de
calificare în domeniul social.
Dintre activitățile ce se pot desf ășura într-un astfel de centru social de turism se remarc ă:
– activit ăți de socializare și consiliere pentru categorii le defavorizate ale popula ției;
– activit ăți recreative și sportive, jocuri, concursuri;
– cursuri de week-end de educa ție complementar ă pentru adul ți și de dezvoltare personal ă
(comunicare, dezvoltarea rela țiilor interumane, „skills for li fe”, deprinderi pentru viaț a
independent ă, administrarea vie ții personale, administrarea bugetelor, școala părinților, educaț ia în
familie, rezolvarea conflictelor, că utarea unui loc de munc ă etc.;
– activit ăți de terapie ocupa țională, terapie prin joc, muzic ă, artă și mișcare;
– cursuri de calificare și perfecționare;
– diferite activit ăți turistice, prin care se promoveaz ă valorile culturale și tradițiile populare
românești.
Finan țarea unui astfel de centru se poate realiza prin organizare a de campanii de strângere
de fonduri, dona ții ale unor persoane fi zice sau juridice, activit ăți turistice (mai ales de turism
rural), etc.

Mijloace de promovare a turismului social
175
Deși Uniunea European ă sprijină astfel de activit ăți, pentru a furniza servicii turistice la
prețuri rezonabile pentru un num ăr cât mai mare de persoane, dar și pentru a pune în valoare
patrimoniul natural, cultural, artistic, istoric etc., al unor zone mai pu țin cunoscute, Fundația
Partener Bra șov este singura din țară care s-a ar ătat interesat ă să participe la astfel de proiecte.75
O mai mare implicare de acest tip ar asigura atât impulsionarea economic ă a zonelor
sărace prin dezvoltarea sectorului turist ic (pentru unele, chiar singura solu ție de redresare) cât și
așa- numita „ dezvoltare personal ă” pe care o serie de țări europene pun accent din ce în ce mai
mult în ultima perioad ă (Italia, Spania, Fran ța etc.).
Centrul sprijină turismul social din România și prin promovarea pe site-ul propriu
(www.part.ro ) a organiza țiilor care vor s ă ofere turi știlor, în special pers oane defavorizate, o
vacanță la un pre ț accesibil. Informa ții despre amplasamentul unor astfel de loca ții din România
sunt puse la dispozi ția celor interesa ți prin site ș i prin publicarea unei bro șuri, și acestea sunt:
Tabăra Cristiana (localitatea Corbu, jud. Constan ța), Casa Laura (jud. Constanț a), Tabăra
SunLight (Tulcea), Tabăra Arlequin (Slănic Prahova), Tabăra St. Christofer (Curtea de Arges),
Tabăra de corturi Kairos (Brașov), Tabăra de camping Aquaris (Sighișoara), Tabăra Retezat
(Hunedoara), Motelul Sub Cetate (Stațiunea Moneasa) etc.

# De și nu este neap ărat o form ă de turism social, o bun ă parte din turismul religios poate fi
considerat astfel, datorit ă tarifelor mai reduse practicate, în speciale la pelerinajele organizate prin
biserici cu prilejul manifest ărilor religioase tradi ționale.
La noi în țară, promovarea acestor oferte turistice se face în cea mai parte prin centrele
de pelerinaj din țară sau prin Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Române . Acesta funcț ionează
din anul 1999 și are ca obiect principal de activitate organizarea de pelerinaje în locuri cu
încărcătură spirituală cum sunt Israel, Grecia, Asia Mic ă, Egipt, Italia, precum și la mănăstirile și
locurile sfinte din țară, turiș tii beneficiind de asisten ță religioasă pe tot parcursul pelerinajului prin
prezența unui preot.
Sunt astfel de centre și în alte localit ăți din țară, cel mai cunoscut fiind Centrul de
Pelerinaj „Sfânta Parascheva” al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, considerat de ierarhii
locului „un mijloc modern de promovare a spiritualit ății și culturii în contextul ecumenic local și
internațional”.
Centrul promoveaz ă turismul religios prin organi zarea de pelerinaje atât în țară (Iași, Neamț,
Maramure ș, Valea Prahovei, Dobrogea, Oltenia etc.) cât și în străinătate (Italia, Fran ța, Spania,
Germania, Austria, Ungaria, Bulg aria, Turcia, Grecia sau Anglia).
În cei trei ani de activitate, centrul de Pelerinaj a organizat 354 de pele rinaje, dintre care 31
în străinătate (1.009 pelerini) și 323 în România (10.017 pelerini). Promovarea ofertei turistice se
face prin intermediul bisericilor dar și prin site-ul propriu, www.mmb.ro , acesta furnizând toate
datele necesare poten țialilor turi ști.

75 Hapenciuc V, Năstase C. (coord.)- Turismul la începutul mileniului III- provoc ări și tendințe, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2006, pg. 164

Mijloace de promovare a turismului social
176
Un alt centru de pelerinaj es te cel al Mitropoliei Olteniei, Sf. Nicodim , înființat în anul
2002, care, de asemenea organizeaz ă o serie de circuite cu caracter religios, istoric și cultural în
Nordul Olteniei, Muntenia, Banat, Maramure ș, Nordul Moldovei sau Dobrogea sau în str ăinătate
(Israel, Egipt, Turcia, Grecia, Italia, Rusia).
Astfel de centre sunt în toate regiunile țării, aici amintindu-le doar pe câteva dintre ele, cu
activitatea cea mai intens ă.

# O alt ă modalitate de sprijinire și promovare a turismului social în România este ș i cea
prin intermediul legii tichetelor de vacan ță pentru angaja ții cu venituri reduse, lege avizat ă de
Ministerul Finan țelor Publice, Minister ul Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei și Ministerul
Turismului și de Consiliul Legisl ativ, în iunie 2006 și supusă spre adoptare Guvernului.
Tichetele de vacan ță sunt concepute dup ă modelul țărilor care aplic ă acest sistem înc ă din
1982 în Fran ța (care este și inițiatoarea lor) și din 1998 în Ungaria, sub forma „cecurilor de
odihnă ”. Astfel, în Ungaria, de exemplu, fiecare cet ățean are dreptul la un cec de odihn ă în valoare
de 50.000 de forin ți, scutit integral de plata impozitelor și taxelor. În perioada 1998 – 2001, în
Ungaria, acest sistem a contribuit la cre șterea veniturilor din cazar e cu aproximativ 20-25% și la
dezvoltarea politicii sociale de odihn ă și tratament, compensând inegalit ățile sociale, 40% din cec-
urile de odihn ă fiind folosite în regiunile cu rata șomajului foarte ridicat ă.
În România , deși legislația reglementeaz ă dreptul la concediu pl ătit, se constat ă că un
număr foarte mare de persoane nu dispun de resurs e financiare necesare pent ru a profita de aceste
concedii. Mai exact, studiile de pia ță efectuate, relev ă faptul că anual, mai mult de jum ătate din
populația adultă din zonele urbane, nu pleac ă în concediu .
Legea privind tichetele de vacan ță are ca obiectiv crearea unui instrument voluntar de
solidaritate, atractiv atât pentru salaria ți cât și pentru angajator, pa rte a unei strategii na ționale de
dezvoltare a turismului în România.
În vederea atingerii aces tor obiective este necesar ă dezvoltarea unui mecanism care s ă
permită angajaților cu venituri salariale reduse, s ă obț ină tichete de vacanță cu ajutorul
angajatorului printr-un sistem de economisire diferit, în func ție de nivelul salariului. Astfel,
salariatul (din cadrul societ ăților comerciale, companiilor na ționale, regiilor autonome etc.) are
dreptul să primeasc ă tichete de vacan ță dacă au plătit, în cursul unui an calendaristic, pe o perioad ă
de minim 4 luni și maxim 11 luni, o contribu ție lunară echivalent ă cu minim 25% și maxim 100%
din salariul minim pe economie.
De asemenea, angajatorul stabileș te nivelul contribu ției sale lunare la Fondul Comun
pentru Tichete de Vacan ță, în funcț ie de priorit ățile sale financiare, dar care nu poate fi mai mic ă
decât contribu ția lunară a salariatului, reprezentând minim 25% din salariul minim pe economie.
Aceste sume lunare cu care a ngajatorul contribuie la Fondul Comun pentru Tichete de Vacan ță,

Mijloace de promovare a turismului social
177
sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat și respectiv, sunt deductibile în
limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit, pentru angajator.
La data împlinirii perioadei de contribu ție, unitatea emitentă (firme cu activ itate specializat ă
în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Finan țelor Publice), la cererea angajatorului, va emite
tichete de vacan ță nominale. Valoarea acestora va fi egal ă cu suma v ărsată până atunci de c ătre
salariat și angajator la Fondul Comun pentru Tichete de Vacan ță, la care se adaug ă o sumă egală cu
dobânda calculat ă de banca unde este deschi s contul special pentru v ărsămintele efectuate de
salariat și angajator.
Tichetele de vacan ță pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor
achiziționate și prestate pe teritoriul României, în stru cturi de primire turistice, clasificate la
categoria 1-3 stele, cu func țiuni de cazare, alimenta ție publică, tratament balnear, agrement, de
transport etc., cu care unit ățile emitente au contractat prestarea serviciilor respective. Acestea pot fi
utilizate de salaria ți până la sfârșitul anului urm ător celui în care au fost emise.
Emiterea unor astfel de tichete ofer ă avantaje pentru toate p ărțile implicate, astfel:
– Salariatul:
– beneficiaz ă de crearea unui sistem care s ă îi permită efectuarea unei vacan țe împreun ă cu familia
în perioada concediului, având un buget de vacan ță majorat cu o pondere cuprins ă între 20%- 80%,
creșterea fiind neimpozabil ă;
– are la dispoziț ie titluri de plat ă cu valori cu valori cuprinse între 50.000 – 500.000ROL;
– oportunităț i culturale și de socializare.

– Angajatorul:
– beneficiaz ă de avantaje sociale motivante pentru salaria ți;
– contribu ția angajatorului la Fondul Comun pentru Tichete de Vacan ță este exonerată de plata
impozitului pe profit.

– Prestatorii de servicii turistice au ca avantaj crearea unei clientele, siguran ța plăților,
dezvoltarea activit ăților și echilibrarea solicit ărilor.
–
– Pentru stat, promovarea sistemului tichetelor de vacan ță contribuie la:
– dezvoltarea industriei se rviciilor, implicit cre șterea gradului de ocupare a for ței de munc ă;
– aplicarea unei politici sociale de sprijin al unei categorii a popula ției dezavantajate, prin
implementarea unui ajutor concret;
– susținerea, dezvoltarea și promovarea turismului social;
– sprijină strategia de reabilitare a turism ului românesc pe termen mediu.

Mijloace de promovare a turismului social
178
Impactul macro-economic la bugetul de stat și asupra cre șterii economice a țării, se
concretizeaz ă în:
– creșterea veniturilor statului, prin aport suplimentar la bugetul de stat. Pierderile aduse de
deducerile fiscale sunt compensate de intr ările de TVA, precum și de impozitele pe salariile celor
ce intră în sistem prin intermediul noilor locuri de munc ă ce se crează ;
– impact social, prin introducerea de scutiri de taxe pentru acest sistem și prin preocuparea
față de categoriile defavorizate ale popula ției;
– implementarea sistemului permite dezvoltarea activit ăților economice implicate,
conferindu-le dinamism;
– o mai bun ă monitorizare a sectorului turistic printr-un control precis asupra num ărului
tichetelor emise și intrate în posesia salaria ților;
– creșterea ponderii în PIB a domeniului turismului și înregistrarea unei cre șteri economice.
5.3. Avantajele dezvolt ării și promov ării turismului social în
context european
Turismul, cu toate componentele sale, este ast ăzi cea mai dezvoltat ă industrie în economia
europeană, cu cea mai mare rat ă de creștere (între 2- 4,5% pe an în ceea ce prive ște cifra de afaceri
și 1-1,5% ca oportunitate de creare a noi locuri de munc ă)76, afirmaț ie bazată pe caracterul na țional
și internațional al activit ății turistice și pe faptul c ă formează elementul constitutiv al multor politici
sectoriale în cadrul UE.
Astfel, actuala Politica turistic ă a Uniunii Europene pune în eviden ță, printre altele, rolul
turismului social la îmbun ătățirea calității vieții (prin cre șterea gradului de ocupare, protejarea
mediului natural, dezvoltarea diferitelor re giuni etc.), considerându-l parte integrant ă a modelului
turistic european și răspunzând totodat ă, provocărilor Startegiei de la Lisabona (elaborată în anul
2002). Aceasta are ca obiectiv central , pentru urm ătorii zece ani, „ transformarea economiei
comunitare în cea mai competitiv ă economie bazat ă pe cunoaș tere, capabilă de o creș tere
economică sus ținută printr-un nivel ridicat de ocupare a for ței de munc ă și o mai bună
coeziune social ă”.
Avantajele dezvoltării și, implicit, promov ării turismului social, trebuie privite într-un
context mai larg care, pornesc de la principiile dezvoltării durabile a turismului , se continuă în
politica socială european ă și se regăsesc în cea româneasc ă, astfel:

76 European Travel Comission , European tourism: Facts and Figures

Mijloace de promovare a turismului social
POLITICI SOCIALE
EUROPENE
PRINCIPIILE DEZVOLT ĂRII
DURABILEPOLITICA SOCIAL Ă
DIN ROMÂNIA
AVANTAJ ELE DEZVOLT ĂRII
TURISM ULUI SOCIAL
SOCIAL
– valorificarea prin turism favorizeaz ă protejarea m ediului natural
– planifica rea și gest ionarea judicioasă a dez voltării tu ristice d uce la
menținerea echilib rului mediului
– turismul apără, ameliorează și ch iar îm bunătățește calitatea
mediului
– menținerea n iveluli de satisfacție a tu riștilor asigu ră conserva rea
atracției tu ristice a zon ei
– turismul, bine organizat, adduce beneficii pent ru toți me mbrii
societății (tu rist, co munitate locală, age nți de turism , socie tatea în
ansam blu) − accesul unui num ăr mai mare de persoane
− accentua rea laturii “u mane” a dezvolt ării activ ității
turistice
− prelungirea sezo nului turistic
− o mai bună valorifica re a pote nțialului natural, cu ltural
și antropic
− reorienteaz ă fluxurile tu ristice spre zon e mai p uțin
frecv entate
− oferă condiții de în treținere a zonel or de pri mire pe tot
parcursul anului -instrum ent de socializare –îmbunătățește
relațiile d intre oameni (coeziun e socială)
– crește gradul de ocupare a forței de m uncă
– dezvoltarea (ec onomică) a com unităților locale
– este o so luție pent ru zonel e defavorizate
(miniere, in dustriale)
– creșterea calit ății vieții la nivelul so cietății
(turiști, co munitate lo cală, agenți econom ici etc) TURISM − formarea pr ofesională și protecție socială
− creșterea gr adului de oc upare a forței de muncă
− stimularea solidarit ății și integrității sociale
− combaterea sărăciei și a excluderii s ociale
− piața unică și libera circu lație a persoanelor
− sprijinirea dialogului social
− combaterea dis criminării din punct de vede re al
sexului, originii etnice sau rasiale, relig iei, vârstei etc
− coeziunea ec onom ică și socială
− creșterea calit ății vieții
− garantarea drep turilo r fundamen tale ale in dividului
(între ca re și cel la tu rism) -legislația muncii (grad de ocu pare, reco nversie
profesională a șomerilor, egalitate d e șanse)
– sănătate și secu ritate în muncă (prevenirea
accidentelor de muncă și a bol ilor profesi onale)
– dialog social (b ipartite: p atronate -si ndicate)
– sănătate pub lică (boli tran smisibile, d ependența de
droguri, tu tun sau alco ol, furnizarea serv iciilo r
medicale)
– asistența socia lă și politici fam iliale (p restații și
servicii d e asistență socială, asistență socială pent ru
persoanele vârstine, c ombaterea s ărăciei și
exclusi unii s ociale etc)

Figura 5.1 – Intercorela ția avantajelor dezvolt ării tur ismului socia l cu
principiile dezvolt ării durabile și politic ile so ciale din România și Europa

179

Mijloace de promovare a turismului social
180
Se observ ă faptul că turismul social, prin dezvoltarea sa , răspunde mai multor cerin țe
prevăzute fie în direc țiile generale ale politicii sociale (europene și românești), fie ca principii de
bază ale dezvoltării durabile a turismului (formulate in cadrul „ Agendei 21” a Conferin ței ONU
pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio , 1992), în toate cele trei domen ii mari avute în vedere de
acestea: economic, ecologic și social.
Astfel, în plan economic , se poate afirma faptul c ă turismul social poate fi o solu ție la
problema cea mai dificil ă cu care se confrunt ă turismul, respectiv sezonalitatea . Astfel, prin
exploatarea și valorificarea complex ă, pe o perioad ă mai lung ă de timp, se asigură creșterea
încasărilor din acest domeniu. Turismul social, printr-o dezvoltare sus ținută, contribuie la
diminuarea dezechilibrelor ap ărute între diverse zone, și revitalizând zonele defavorizate (cu
activitate economic ă foarte redusă , nivel de trai sc ăzut, venituri reduse ale popula ției) și chiar poate
prîntâmpina producerea altor dezechilibre.
Turismul social, prin aceast ă prelungire a sezonului turistic, creeaz ă o piață sigură a forței
de munc ă și de redistribuire a celei disponibiliz ate din alte sectoa re economice puternic
restructurate (industrie, agricultură etc.)
De asemenea, prin ofertele spec ifice, turismul social reprezint ă un mijloc de dezvoltare a
zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice și crearea de locuri de munc ă în mediul rural,
altele decât cele tradi ționale, ameliorând condi țiile de via ță și sporind veniturile popula ției locale.
În plan ecologic , în condi țiile respect ării și promov ării principiilor dezvolt ării durabile
(amintite deja), turismul social constituie un mijloc de protejare, conservare și valorificare a
potențialului cultural, istoric și arhitectural al unei țări.
În context social , turismul social, prin accesul unui num ăr mare de persoane (indiferent de
statut) la vacan țe, se manifest ă ca un mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și
civilizație al oamenilor.
Într-un cuvânt, turismul social, prin contribuț iile aduse în cele trei planuri, conduce la
creșterea calit ății vieții, atât pentru cei care beneficiaz ă de ofertele sale, cât și pentru operatorii din
sectorul turistic și comunitatea local ă, în ansamblu.
Pe lângă dezvoltarea sa, ale c ărei avantaje au fost amintite, este necesar ă și promovarea
turismului social , promovare orientat ă spre mai multe direcț ii:
– spre potenț ialii „utilizatori” (turiști) ai programului de turism social, informându-i, pe
unii, iar altora reamintindu-le de posibilitatea de a participa la o activitate ca cea turistic ă, la care au
dreptul ca persoane, dar la care nu au avut probab il acces din diverse motive; turismul social devine
astfel, „… un factor de clar ă și profund ă integrare, de cunoa ștere și de dezvoltare personal ă.”77
– spre operatorii din turism , care trebuie s ă conștientizeze faptul c ă, printr-o activitate
bine gestionat ă, oferind un servic iu accesibil dar și de calitate, pe o perioad ă mai lung ă de timp
(mai ales în extrasezon când nivelul cererii este redus), ob țin o rentabilitate sporit ă;
– spre asociațiile din domeniul turismului social, sindicate, institu ții guvernamentale,
autorități naționale, regionale și naționale etc., că rora li se recomand ă adoptarea de ac țiuni

77 Le turism social dans l’UE, 312, Bruxelles, sept. 2006, pg. 10

Mijloace de promovare a turismului social
181
concrete de susț inere și, la rândul lor, de promovare exact c ătre cei care constituie „ ținta turismului
social” (clasele mai pu țin favorizate ale popula ției).
Referitor la statele membre al UE, promovarea turismului social se realizeaz ă la nivelul
tuturor participan ților la desf ășurarea acestuia, respectiv:

– Guvernul – prezen ța acestuia în activit ățile turismului social difer ă mult de la un stat la
altul din diferite motive (dorin ță de implicare, tradi ție, idologie etc.).
Astfel, în unele stat e membre guvernul aloc ă importante ajutoare fi nanciare, care de multe
ori se distribuie direct grupurilor țintă (tineri, vârstnici, persoane cu deficien țe, persoane
defavorizate din punct de vedere financiar etc.), ajungându-se pân ă la depășirea grani țelor naționale
pentru programele de turism social, prin intermediul modalit ăților de schimb cultural.

– „Antreprenorii” (angajatorii) – în mai multe state europene, (Fran ța din 1982, Ungaria
din 1998 etc.) există inițiativă în stimularea și promovarea turismului social, recurgându-se la a șa-
numitul „ tichet de vacan ță” prin intermediul c ăruia se ofer ă posibilitatea angajatului s ă plătească o
contribuție lunară de minim 25% din salariul minim pe economie, aceea și cotă revenindu-i și
angajatorului, pe parcursul unui an calendarist ic, iar, odat ă perioada de contribu ție încheiat ă,
unitatea emitent ă a tichetelor, la cere rea angajatorului, va emite tichete de vacan ță nominale.
O inițiativă demnă de a fi amintit ă, este cea a lui Mundo Senior , o companie spaniol ă
constituită din mai multe companii de turism, care ini țial și-au propus s ă gestioneze programul de
turism social al Minister ului Muncii din Spania ș i care, ulterior, și-a lărgit activitat ea, formându- și
propria ni șă de piață, respectiv vârstnicii, că rora li se ofer ă programe turistice specifice.

– Organiza țiile sindicale – gradul de implicare difer ă de un stat la altul, mergând de la
obținerea de beneficii pentru membrii lor în ceea ce prive ște infrastructura materială , gradul de
dotare și confort al centrelor de vacan ță etc., sau doar simpla furnizar e a serviciilor specializate.
Chiar dac ă gradul de implicare es te diferit de la un stat la altu l, aproape în toate statele exist ă o
formă de turism social de origine sindical ă.
Pe plan interna țional, se încearc ă elaborarea unui model valab il de turism social cu sus ținere
sindicală, apelându-se la organisme cu o experien ță consolidat ă în aceast ă direcție (inițiativă
susținută și coordonat ă de BITS, înc ă din 2005).

– Asociațiile specializate – amintim aici în primul rând BITS, care este un organism cu
caracter asociativ, consacrat în domeniu, care desf ășoară activități de susținere, coordonare și
promovare a turismului social, de o importan ță vitală în domeniu. Mai amintim aici de a șa-numitele
“cooperative de consumatori” care exist ă în mai multe țări (Regatul Marii Britanii, Italia etc.), care
dispun de o reț ea largă de agenții ce organizeaz ă activități de turism social. De asemenea, sunt
organizații de tineret (SYTA, Stude nt and Youth Travel Association) sau cele ambientale.

Mijloace de promovare a turismului social
182
– Grupurile implicate direct sau indirect în turismul social – respectiv beneficiarii
programelor de turism social care se bucur ă de petrecerea în mod plă cut a timpului liber (apelând la
tratamente balneare, practicând activit ăți sportive, culturale etc.) și profită de avantajele unui turism
care respect ă conservarea resurselor naturale, patrimoniale și ambientale ale zonei, ajungându-se la
stabilirea unei rela ții apropiate între gazde și turiști. Toate acestea conduc, în final, spre o
dezvoltare multipl ă, atât personal ă cât și a comunit ății locale, asigurându-se totodată promovarea
turismului social .78

78 Les concepts de tourisme pour tous et de tourisme social dans l’Union Européene , BITS, Seminarul din Bruges,
iunie 2001, pg. 7

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

183
Capitolul 6
Perspectivele turismului so cial din România, în condi țiile integr ării
europenene
6.1. Integrarea României în Uniunea European ă – succintă
compara ție privind situa ția economic ă a statelor membre
Aderarea României la UE, sunt de p ărere speciali știi, înseamn ă integrarea treptat ă într-un
sistem legislativ, economic și social comun , care presupune adaptă ri ale normelor na ționale care
trebuie făcute în toate aceste domenii și care vor afecta via ța tuturor românilor.
Impactul ader ării asupra economiei locale va avea un dublu sens: pe de o parte accesul
cvasitotal și nerestric ționat la pia ța european ă pentru produc ătorii români, iar pe de alt ă parte
competiț ia acerbă din partea companiilor din UE.
Având în vedere faptul c ă, de la 1 ianuarie 2007, analiza situa ției economice a țării noastre
se va face raportat la economiile celorlalte țări europene (membre), este binevenit un studiu
comparativ în acest sens.
Raportată la situația celor mai puternice economii europene, economia româneasc ă este incă
„departe de a fi performant ă”, deși România a primit statutul de economie de pia ță funcțională din
2004.79
Produsul intern brut pe cap de locuitor în România este 34% din media UE extinse (UE27),
în valori absolute, 3.657 euro, față de 23.402 euro cât re prezenta media european ă, raportat la anul
de referin ță (2005), situa ție oarecum apropiat ă de țări ca Letonia sau Polonia, dar foarte departe de
Luxemburg, Danemarca etc. (tabel 6.1).

Tabel 6.1 – Repartiț ia pe țări a PIB /loc. fa ță de media european ă
Țara PIB/loc.
(% față de media european ă)
Luxemburg 248
Irlanda 137
Danemarca 124
Polonia 50
Letonia 47
România 34
Sursa: Eurostat, ian. 2007
De asemenea, România are o economie care nu ar reprezenta decât 0,7-0,8% din PIB-ul
comunității statelor europene, ca re în anul 2005 era de 10.847 mld. euro, iar cel al României de 99
mld. euro, fa ță de Germania cu 241 mld.euro.

79 Eurostat, ian. 2007

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

184
Referitor la agricultură , în România aceasta are o pondere de 10,1% în PIB, fa ță de 1,9%
cât este media european ă (cu mult superior, poate și datorită suprafeței agricole de aproape 15.000
mii hectare, calit ății solului, condi țiilor pedoclimatice etc.), în schimb în UE ponderea serviciilor în
PIB este de 71,9%, iar în România de 54% (ponderea de ținută de servicii în totalul cheltuielilor
bănești de consum ale populaț iei era doar de 4,8%, în 2004).
În schimb, România st ă mai bine la capitolul șomaj , cu o rat ă de 7,6%, sub media
europeană de 7,9%, situa ție datorat ă și numărului mare de persoane plecate s ă lucreze în str ăinătate
(reducându-se num ărul celor f ără un loc de muncă ).
În privin ța inflației, în România, rata anual ă a fost în 2005, de 4,8% fa ță de 1,8% cât este
media în Comunitatea European ă (mai exact, în țări ca Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria).
La capitolul exporturi , în 2005, România înregistra un defic it ridicat, acest ea situându-se la
6,7 mld.euro, fa ță de media european ă de 1.041 mld.euro, din acest motiv, se preconizeaz ă că
schimburile comerciale ale României și Bulgariei nu vor reprezenta decât un procent din media
europeană după ianuarie 2007.
În sfâr șit, în compara ție cu Bulgaria, România st ă mai bine la capitolele infla ție și PIB, dar
și la rata de s ărăcie (tabel 6.2), în sc himb are un nivel al șomajului u șor mai ridicat și o pondere mai
mare a agriculturii în PIB, în detrimentul serviciilor.

Tabel 6.2 – Prezentarea PIB-ului și a % în România și Bulgaria
Țara România Bulgaria
PIB/loc. (2005) 4568,4 USD 3599,0 USD
Sărăcie extrem ă * 1994- 21,8%
2003- 12% 2001- 12,8%
2005- 6,4%
Sursa: Raport Banca Mondială, iunie, 2006
Notă : *- pondere din popula ție care trăiește sub nivelul de 2,5 USD pe zi

Tot având ca baz ă de raportare PIB/loc. și analizând nivelul de trai din România, dup ă
aderare, șapte din cele opt regiuni ale țării, se vor plasa printre ultimele 15 zone din UE, nord-estul
României fiind considerat cea mai s ăracă regiune din spa țiul comunitar (al ături de cele șapte zone
din România, mai sunt șase din Bulgaria, o regiune din Polonia și o alta din Slovacia).
Dac ă aprofund ăm analiza situa ției din România, se poate spune c ă Bucureștiul rămâne cea
mai dezvoltat ă regiune, cu un nivel al PIB/loc. repr ezentând 55% din media UE, aproape dublu fa ță
de celelalte zone din România, unde valoarea PIB /loc. este sub 30% din media UE, respectiv 29%
în Regiunea Nord-Vest, 25,6% în Sud-Est, 25,5% în Sud-Vest ș i 24,4% în Sud-Muntenia.
De altfel, la nivelul Bucure știului s-a observat un salt sus ținut în ultimii ani, de la un nivel
de pornire de 30% din media UE (se a șteaptă să ajungă la 75% din media PIB/loc. din UE27, pân ă
în 2013), estimându-se că va atrage cele mai multe fonduri structurale.

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

185
Regiunea Nord-Est înregistreaz ă o valoare de doar 21,7% din media UE și va fi cotat ă ca
cea mai s ăracă zonă din UE 27. Zonele Centru și Vest au rezultate u șor mai ridicate, respectiv
32,3% ș i 34% din media european ă.
Pe de altă parte, românii (f ără București) au cele mai mici venitu ri disponibile din Europa,
ceea ce explic ă amploarea credit ării din ultimii ani.
În privința șomajului, chiar dac ă, pe ansamblu, ne situ ăm sub media comunitar ă, dacă se
face referire la tineri, se înregistreaz ă un grad mai înalt de neangajare (20,2% di ntre cei cu vârste
cuprinse între 15-24 de ani nu au un loc de munc ă, față de 18,7% în UE).80
În această situație, o strategie post-aderare care să implice o viziune comprehensiv ă
concentrată pe reducerea decalajelor ec onomice pe termen lung, înt ărirea capacit ății de absorb ție a
fondurilor UE, reforma cheltuielilor publice etc., par s ă fie, în viziunea speciali știlor GEA (Grupul
de Economie Aplicat ă), posibile solu ții la problemele de dup ă aderare ale țării noastre.
În situația în care analiza comparativ ă se particularizeaz ă pe domeniul turismului, se
folosesc datele furnizate de WTTC în cadrul a șa-numitului „Monitor de competitivitate”, elaborat
în parteneriat cu Tourism&Travel Research Inst itute, Universitatea Noth ingham (Marea Britanie).
Analiza competitivit ății în turism se bazeaz ă pe o serie de 8 indi ci (tabel 6.3), a c ăror
valoare, pe o scară de la 0 la 100, arat ă performan ța fiecărei țări, comparativ cu celelalte. În analiza
competitivit ății în turism, s-au luat ca țări de referin ță pentru comparaț ie, 8 țări din apropierea
României care sunt considerate țări concurente în turism, situa ția prezentându-se astfel:

Tabel 6.3 – Indici de competitivitate distribui ți pe câteva țări de referin ță
Țări ICP IHT II IM IT IRU ID IS IMC
Bulgaria 58,46 80,04 64,05 67,86 69,23 71,60 76,42 60,89 68,57
Croația 68,99 l.d. l.d. 69,60 87,98 68,62 55,62 57,43 68,04
S-M l.d. l.d. l.d. l.d. 66,65 l.d. 29,59 l.d. 48,12
România 66,28 24,61 42,77 71,22 58,8 63,01 72,79 71,79 58,91
Ungaria 50,02 92,91 77,26 76,06 92,34 84,7 79,4 74,81 78,44
Slovacia 47,05 38,09 73,28 70,77 78,72 71,6 65,73 57,47 62,84
Cehia 48,71 72,69 l.d. 75,24 94,15 74,68 79,25 76,59 74,47
Polonia 49,1 43,47 l.d. 72,03 77,4 88,3 70,82 61,1 66,03
Ucraina 68,25 73,73 l.d. 23,12 41,35 81,23 58,02 52,88 56,94
Sursa : Strategia pentru relansarea turismului românesc , iulie, 2006, pg. 10
Notă : l.d. – lips ă date
Legendă : ICP-indicele competitivităț ii prețului; IHT-indicele Human Tourism; II- indicele infrastructurii;
IM- indicele mediului; IT- indicele tehnologiei; IRU- indicele resurselor umane; ID- indicele deschiderii; IS-
indicele social; IMC- indicele mediu de competitivitate; S-M: Serbia- Muntenegru .

80 Raport al Grupului de Economie Aplicat ă, la Conferin ța „Competitivitatea regional ă în contextul Agendei
Lisabona” , nov. 2006

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

186
Conform indicelui mediu de competitiv itate (calculat prin media aritmetic ă a indicilor
pentru care există date disponibile), Români a, la capitolul competitivit ății este dep ășită de Ungaria,
Cehia, Bulgaria, Croa ția, Polonia și Slovacia, țara noastră păstrănd un avantaj doar fa ță de Ucraina
și Serbia-Muntenegru (în acest caz și datorită indisponibilit ății datelor).
Pe domenii, competitivitatea României în domeniul turismului față de concuren ții săi, se
prezintă astfel:
– față de Bulgaria , România este mai competitiv ă în domeniile prețuri (la capitolele tarife
pe cameră în hoteluri, în 2004; indicele parit ății puterii de cumpă rare; nivelul impozit ării în turism),
infrastructur ă (doar la capitolele drumuri și căii ferate – cu indici superiori Bulgariei), mediu
(emisii de dioxid de carbon mai pu ține decât Bulgaria, da r o densitate a popula ției mai mare),
tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), social (la indicele ziarelor și indicele
televizoarelor);
– față de Croaț ia, România este mai competitiv ă în domeniile prețuri (doar la capitolul
nivelul impozit ării în turism), mediu (emisii de dioxid de carbon mai pu ține decât Croa ția, dar o
densitate a popula ției mai mare), deschidere interna țională (la capitolul nivelul impozit ării în
comerțul interna țional) și domeniul social (la indicele ziarelor și indicele televizoarelor). De
asemenea, trebuie men ționat că analiza nu este complet ă datorită lipsei datelor pentru domeniile
infrastructur ă și “human tourism”;
– față de Serbia-Muntenegru analiza competitivit ății de limiteaz ă doar la dou ă domenii
datorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un num ăr mai mare de utilizatori de
INTERNET) și domeniul deschiderii interna ționale (capitolele vize și nivelul impozit ării în
comerțul internaț ional);
– față de Ungaria , România este mai competitiv ă doar în domeniile prețuri (la capitolele
tarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 și nivelul impozit ării în turism) și domeniul social (doar la
indicele televizoarelor);
– față de Slovacia , România este mai competitiv ă doar în domeniile prețuri (la capitolul
tarife pe camer ă în hoteluri, în 2004), human tourism (doar capitolul implic ării oamenilor în
turism), mediu , tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), domeniul deschiderii
internaționale (capitolul vize), și domeniul social (la indicele ziarelor și indicele tele vizoarelor);
– față de Republica Ceh ă, România este mai competitiv ă doar în domeniile prețuri (la
capitolele tarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 și nivelul impozită rii în turism) și domeniul social
(doar la indicele ziarelor și indicele televizoarelor);
– față de Polonia , România este mai competitiv ă doar în domeniile prețuri (la capitolele
tarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 și nivelul impozit ării în turism), human tourism (doar
capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturi hi gh-tech),
domeniul deschiderii interna ționale (capitolele indicele deschiderii în turism și indicele
deschiderii în comer ț) și domeniul social (doar la indi cele ziarelor și indicele televizoarelor)
– față de Ucraina , România este mai competitiv ă în domeniile prețuri (la capitolele tarife
pe cameră în hoteluri în 2004, paritatea puterii de cump ărare și nivelul impozit ării în turism),

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

187
human tourism (doar la capitolul implic ării în turism a popula ției), mediu (emisii de dioxid de
carbon mai pu ține decât Ucraina, o densitate a popula ției mai mare), tehnologie (capitolele num ărul
de utilizatori de internet, telefonie mobil ă, exporturi high-tech), domeniul deschiderii
internaționale (capitolul vize, nivelul impozit ării în comer țul interna țional) și domeniul social
(capitolele indicele dezvolt ării umane, indicele ziarelor, indicele calculatoarelor și indicele
televizoarelor).
6.2. Efectele integr ării europene asupra turismului românesc
6.2.1. Semnificaț ia procesului ș i direcțiile de integrare a turismului românesc în
structurile europene
Turismul joacă un rol important în economia comunitar ă, reprezentând o sursă important ă
de venituri, participând cu aproximativ 5,5% din PIB și asigurând locuri de munc ă (direct sau
indirect), pentru un num ăr de aproape 10 mil. persoane (aproximativ 6% din for ța de munc ă
ocupată).
Având în vedere, totodat ă, faptul că Europa prime ște circa 60% din turi știi lumii, ceea ce
reprezintă 55% din cifra de afaceri mondial ă, este firesc ca în politicile comunitare s ă se regăsească
interesul pentru acest sector, co ncretizat în acte normative.
Astfel, în aprilie 1984, a fost adoptat ă prima rezolu ție a Consiliului cu privire la politica
Uniunii Europene în domeniul turismului , în care se subliniaz ă importan ța acestei activităț i
pentru integrarea european ă, iar ca urmare a acestei rezolu ții, doi ani mai târziu (1986) a fost
instituit un comitet consultativ pentru turism, precum și crearea unei linii bugetare având ca scop
creșterea contribu ției comunitare pentru promovarea turismului.
Turismul a fost efectiv men ționat, pentru prima dat ă, în Tratatul Asup ra Uniunii Europe,
semnat la Maastricht (Ola nda) în 1992, care dispunea ca acț iunea comunitar ă să adopte m ăsuri
concrete în domeniul turismului . Astfel, în luna iunie a aceluia și an, Consiliul a aprobat un plan de
acțiuni vizând promovarea turismului , precum ș i două rezoluții cu privire la politica turismului
la nivel comunitar, respectiv o mai bun ă repartiție geografic ă și sezonier ă a activităților turistice.
Tratatul de la Maastricht
Articolul 2 Comunitatea are ca misiune, prin stabilirea unei pie țe comune, a unei uniuni
economice și monetare și prin punerea în aplicare a politicilor sau ac țiunilor comune…,
o creștere durabil ă și neinflaționistă care să respecte mediul, un grad înalt de
convergen ță a performan țelor economice, un nivel înalt de ocupare a for ței de muncă
și de protec ție social ă, creșterea nivelului de trai și a calității vieții, coeziunea
economic ă și socială și solidaritatea între statele membre.”
Articolul 3 Pentru realizarea scopurilor prev ăzute la articolul 2, ac țiunea Comunit ății
cuprinde, în condi țiile ș i în conformitate cu termenele stabilite în prezentul tratat:
(a) eliminarea, între statele membre, a taxelor vamale și a restricțiilor cantitative la
intrarea și ieșirea mărfurilor, precum și a oricăror alte m ăsuri cu efect echivalent;
………………………………………………………………………………………………………………………
(r) asocierea ță rilor și a teritoriilor de peste m ări în vederea cre șterii schimburilor ș i a
continuării efortului comun de dezvoltare economic ă și socială;
(t) măsuri în domeniile energiei, protec ției civile și turismului.”

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

188

Tot în anul 1992, a fost adoptat ă de către Consiliu o decizie pe o perioad ă de trei ani care
viza mai multe ac țiuni transna ționale, aș a cum sunt: cre șterea nivelului de preg ătire profesional ă a
lucrătorilor din turism; dezvoltarea anumitor forme de turism ca: turismul social cultural, rural,
pentru tineret; rela ția turism- mediu; intensificare ac țiunilor de promovare a turismului în plan
intra- și extracomunitar etc.
În luna aprilie 1994, Comisia a prezentat un raport asupra ac țiunilor comunitare în
favoarea turismului (0074/1994) , care presupune o panoram ă exhaustiv ă a tuturor m ăsurilor
comunitare ce prezint ă interes pentru turi ști dar și pentru prestatorii de servicii turistice.81
În cazul României, integrarea turistic ă european ă are ca principal scop dezvoltarea
turismului concomitent cu protejarea mediului și creșterea calităț ii serviciilor , acțiune ce se
înscrie, într-un proces mai amplu de integrare generală a economiei române ști, în Uniunea
European ă.
În mod concret, conform Acordului de Asociere, principalele direc ții ale integră rii
turismului românesc în stru cturile europene, se refer ă la:
– armonizarea reglement ărilor legislative și a sistemelor specifice turismului;
– integrarea ofertei turistice române ști în circuitul turistic european;
– libera circula ție a cetăț enilor români în afara grani țelor țării și a cetăț enilor străini care vor
să viziteze România;
– facilitarea comer țului turistic și încurajarea schimburilor turistice între tineri;
– dezvoltarea și promovarea unui turism durabil, pe principii ecologice, combaterea polu ării
în general și în special în zonele turistice de mare atractivitate;
– sporirea fluxului de informa ții turistice prin re țeaua interna țională, bazele de date etc.,
acordarea de asisten ță tehnică pentru dezvoltarea infrastructurii necesare turismului;
– asigurarea și menținerea pe plan intern a unui climat de securitate și siguranță a turiștilor;
– aderarea României la organiza ții turistice europene.82
Atingerea acestor obiec tive conduce la racordarea turismului românesc la circuitul turistic
internațional, asigurând capacitatea acestuia de a presta servicii de calitate turi știlor străini (din
punct de vedere al confortului, siguran ței etc.).
Atenția care se acord ă turismului românesc mai ales în condi țiile integr ării țării noastre în
Uniunea European ă, se justific ă doar dac ă luăm în calcul afirma ția reprezentan ților OMT care au
ajuns la concluzia c ă „…în plan mondial, industria turismului și a că lătoriilor reprezintă cel mai
dinamic sector de activitate și un important generator de locuri de munc ă, precum și o sursă de
redresare a economiilor na ționale”.
Dacă se mai adaug ă și previziunea acelora și speciali ști conform c ăreia „… turismul și
călătoriile vor fi ală turi de tehnologia informaț iilor și telecomunica ții cele trei industrii ale
serviciilor cu cea mai mare cifr ă de afaceri, datorită nevoii de „a face turism” a oamenilor.. .”, se

81 V. Bidilean – Uniunea European ă- instituții, politici, activit ăți, Ed. Agroprint, Timi șoara, 2002, pg. 67
82 I. Niță, Ctin. Niță – op. cit., pg. 320

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

189
înțelege și se justific ă importan ța acordată, mai ales dup ă studiul realizat de WTTC prin care s-a
ajuns la concluzia c ă piața turistică din România va înregistra, în intervalul 2007 – 2016, o rat ă
anuală de creștere de 7,9%, cu o pondere de 5,8% PIB a industriei turismului și călătoriilor și va
reprezenta 3,83% din for ța de muncă raportată la nivel na țional, respectiv 458.000 de locuri de
muncă. În mod concret, s-a elaborat „ Strategia de relansare a turismului românesc ” (iulie,
2006), care a avut în vedere toate aceste direc ții de dezvoltare a turismului românesc pân ă în anul
2010.
6.2.2. Globalizarea turismului în contextul european actual
Societatea actual ă se află într-un proces de tranzi ție spre o civiliza ție globală. Fenomene
economice și sociale precum interna ționalizarea produc ției, intensificarea f ără precedent a
comerțului interna țional, formarea pie țelor globale ale capitalulu i financiar, polarizarea popula ției
în bogați și săraci, epuizarea resurselor și degradarea mediului înconjur ător sunt câteva subiecte
principale ale globaliz ării. Aceasta trebuie v ăzută ca un proces natural (determinat în primul rând
de tehnologiile moderne), cu efecte asupra întregii societ ăți, de la organiza ții până la entități statale
sau grupuri transna ționale de interese.
Astfel, fenomenul globaliz ării reprezint ă „…integrarea la nivel mondial a pie țelor (de
bunuri, servicii și de capital) ș i a tehnologiilor, intensificând rela țiile de interdependen ță la
scară transcontinental ă…”83
Pe fondul acestui proces de globalizare, extinderea UE devine o consecin ță firească a
integră rii interna ționale, cu efecte pe toate planurile: economic, social, politic, cultural etc. și
reprezintă cea mai complex ă structură politică și economico-monetară existentă pe continentul
european.
Unul dintre cele mai importante obiective al acestei „for țe” europene este crearea pie ței
comune, obiectiv înscris în Tratatul de la Roma, înc ă din anul 1958, vizând creșterea prosperit ății
economice a statelor membre prin cel pu țin două pârghii: liberul schimb și libera concuren ță.
Astfel, reglement ările UE se referă la toate aspectele unei astfel de pie țe, respectiv concuren ță,
fiscalitate, politici industria le, transporturi, agricultur ă etc., și bineînțeles turism .
În acest context, privatizarea, dereglementarea sectorului serviciilor și liberalizarea
prețurilor și schimburilor interna ționale de servicii, au creat premisele realiz ării procesului de
globalizare în sectorul turistic, proces care a început prin acordur ile de cooperare dintre marile
lanțuri hoteliere și companiile aeriene interna ționale în domeniul rezerv ării locurilor în mijloacele
de transport și în cele de cazare.
Procesul a fost facilitat de aplicarea sistemului de rezerv ări prin computer CRS (Computer
Reservation Systems), lansat în anii ’70, și extins ulterior printr-un alt sistem, GDS (Global
Distribution System) ș i în domeniul inform ării turistice, promov ării, comercializ ării și distribuției
produselor turistice.

83 Preluare adaptat ă după Thomas Friedman „The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalisation ”, 2000

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

190
Trebuie aminti ți aici doi dintre liderii din domeniul sistemelor de distribu ție globală (GDS)
Galileo Interna țional (NYSE: CD) și Amedeus (AMS:MAD).
Primul asigură o piață electronică prin care se permite companiilor aeriene, hotelurilor,
companiilor de închiriere a autovehiculelor, companiilor de transport maritim și altor operatori de
turism să-și vândă produsele, prin intermediul a 50.000 de agen ții globale de turi sm din întreaga
lume.
Galileo este unul dintre cele mai puternice pro duse din industria turismului, parte din
Cedant Corporation și include cele mai mari nume din turism, distribu ție și industrie, cu activitate
în peste 100 de țări (inclusiv România), cu veni turi de peste 20 mld. USD și mai mult de 30.000 de
angajați.
Cel de-al doilea lider din domeniu este Amadeus , acesta furnizând tehnologie în industria
turistică și Net Trans, este primul provider (furnizor) de servicii de gestionare a comisionului pentru
rezervări hoteliere, disponibil printr-un GDS, solu ția Net Trans Active Commision asigurând o
conexiune direct ă la Amadeus, care transmite informa țiile despre rezerv ările la hotel ale agen țiilor,
către serviciul Net Trans, de procesare a comisionului.
Se observ ă, așa cum s-a amintit la început, faptul c ă tehnologia moden ă revoluționează
domeniul turismului, favori zând procesul de globalizare și în acest sector, determinând atât o
creștere cantitativ ă, dar și un salt calitativ, în evolu ția turismului.
Transportul , un alt sector asupra c ăruia globalizarea și-a pus amprenta, reprezintă factorul
major în cre șterea și dezvoltarea turismului global, acestea trebuind s ă faciliteze accesul rapid și
comod al turi știlor la destina țiile alese.
Creșterea densităț ii reț elei de transport, sporirea num ărului și diversificarea mijloacelor de
transport, modernizarea și îmbunătățirea performan țelor, asigurarea de condi ții pentru deplasarea
unui num ăr tot mai mare de persoane spre zonele turistice sunt doar câteva din efectele noii
tehnologii asupra transportu rilor, care trebuie s ă permită modelarea ofertei turistice la diversitatea
cererii.
Apelarea la performan țele oferite de utilizarea computerelor – prin intermediul internetului
– permite rezervarea în timp real a locurilor pe mijloacele de transport și a celor de cazare la
destinația solicitat ă de turiști. Totodat ă, prin acest sistem turistul este mai bine informat asupra
condițiilor oferite la locul de destina ție și tarifelor practicate pentru diverse servicii și produse.
Ca urmare a avantajelor pe care le ofer ă utilizarea tehnologiilor de vârf în turism, se poate
considera c ă, în prezent, o tră sătură dominant ă a acestui sector o constitu ie nivelul considerabil al
investițiilor ce se fac pentru introducerea acestora, în special în domeniul computerelor.
În contextul noilor tehnologii, al schimbului rapid de informa ții, al transporturilor rapide,
prin globalizarea pie ței, concuren ța a crescut considerabil. Pe lâng ă avantajul informa ției de pia ță,
adică specularea informa țiilor privind cererea și oferta unor bunuri sau servicii într-o anumit ă zonă,
avantajul calit ății este incontestabil. Supravie țuirea și succesul firmelor depi nde de rapiditatea de
adaptare la condi țiile mereu în schimbare ș i la posibilitatea de a oferi produse dar mai ales servicii
de calitate la pre țuri avantajoase.

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

191
Potrivit opiniei speciali știlor O.M.T., globalizarea va determina cre șterea puternică a
concurenței între destina ții pentru cucerirea segmentelor de pia ță cunoscute c ărora li se adreseaz ă
oferta și pentru cucerirea de noi segmente .
Creșterea concuren ței pe planul pre țurilor și al rețelelor cu destina ții mai bine organizate și
mai ieftine de pe alte continente accentueaz ă presiunea asupra sector ului turistic european și al
destinațiilor tradi ționale. Mai multe destina ții își fac concuren ță pe planul experien ței, iar
competiț ia este înt ărită de o mult mai mare transparen ță a pieț ei în ceea ce prive ște prețurile și/sau
alte caracteristici comparabile ale destina țiilor.
La cererea turi știlor de a achizi ționa produse la pre țuri permanent corelate cu nivelul ofertei,
operatorii r ăspund prin optimizarea tot mai accentuat ă a raportului calitate/pre ț.
Întreprinderile turistice mici ș i mijlocii clasice sunt nevoite s ă lupte pentru supravie țuire în
fața concuren ței destina țiilor integrate, ce lucreaz ă cu profesioni ști de talie mondial ă a turismului,
dispun de o organizare func țională puternică și pot realiza economii semnif icative, net superioare
celor ale oric ărei întreprinderi de talie mic ă, izolată.
Pe de altă parte însă aceste întreprinderi mici, pentru a putea face fa ță unei presiuni crescute,
trebuie să se îndrepte spre cooperare, inovare, specializare și crearea de produse de marc ă, de
calitate ridicat ă.
Prestatorii turistici, pentru a ob ține un avantaj diferen țial, trebuie s ă aibă în vedere
îmbunătățirea calității, astfel încât s ă depășească așteptările consumatorilor în perceperea acesteia.
În acest scop, întreprinderile trebuie s ă identifice factorii determinan ți ai calit ății serviciilor,
așteptă rile clien ților care recurg la serviciile întreprinderilor turistice și modul de evaluare al
serviciilor de c ătre clienți.
Satisfacerea nevoilor turi știlor înseamn ă calitate, și pentru aceasta, întreprinderile turistice
trebuie să studieze pia ța (segmentele de turi ști, concuren ța, etc.) apoi s ă încerce să -și adapteze
activitatea la cerin țele mediului în care ac ționează (nivelul de exigen ță al turiștilor).
Conform speciali știlor O.M.T., caracteristicile de calitate ale produsului turistic sunt
– validitatea – să fie apt pentru consum turistic;
– fiabilitatea – consumul acestuia s ă nu pericliteze condi țiile de siguran ță pentru turi ști;
– intangibilitatea – generată de eterogenitatea componentel or produsului turistic, care
trebuie asamblate, modelate în a șa fel încât s ă se confere un caracter complex și de echilibru în
același timp produsului turistic;
– utilitatea – să fie conceput ă în așa fel încât produsul s ă fie cerut și acceptat de c ătre turiști,
să satisfacă o necesitate obiectiv ă dar și subiectiv ă, clar conturat ă și delimitat ă;
– întreținerea ușoară – posibilitatea detect ării cu ușurință a deficien țelor apărute în timpul
prestării și, mai ales, u șurința remedierii deficien țelor apă rute;
– comprehensibilitate – prestarea și receptarea produs ului turistic s ă fie în egal ă măsură
cunoscută și înțeleasă atât de prestator cât și de turist;
– flexibilitate – permite produsului turistic adaptar ea, replierea componentelor sale în
funcție de condi țiile de mediu și clientelă.

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

192
De multe ori, ob ținerea unor servicii „de marc ă” sau standard se datoreaz ă și creării cu
timpul a „reputa ției prestatorilor”. Marca de produc ție a unui serviciu poate fi o garan ție a
constanței în calitatea presta ției, iar prin sistemul de fran șiză sau prin alte modalit ăți de însușire a
unor procedee reputate, acestea se pot extinde și spre alți prestatori, diminuând eterogenitatea
pieței.
Sub semnul globaliză rii trebuie pus ă și apariția a tot mai multe „uniuni economice” în
cadrul cărora sunt realizate, între statele participante, o serie de în țelegeri referitoare la schimburile
economice, dar ș i referitoare la calitatea bunurilor și serviciilor furnizate sau cump ărate.
Progresul tehnologic, posibilit ățile de comunica ție în rețele globale ac cesibile unui num ăr
tot mai mare de consumatori, modificarea gusturilor și a nevoilor acestora conduc la dezvoltarea de
noi produse și servicii care s ă asigure satisfacerea cerin țelor consumatorilor în ceea ce prive ște
nevoile în întreaga lor sfer ă. De asemenea, exigen țele consumatorilor au crescut, având în vedere
toate aspectele calitative. Astfel, de la caracteristicile te hnice, psiho-senzor iale, economice pân ă la
aspecte referitoare la disponibilitatea produselor, la inter-rela țiile sanogene, dar ș i la relația cu
mediul înconjur ător.
Prin globalizarea gr ijii pentru calitatea mediului înconjur ător în ultimul timp se remarc ă
preocupările mai multor organizaț ii internaționale – World Travel & Tourism Council (WTTC), cu
programul Green Globe, Internatio nal Hotels Environment Iniative (IHEI), International Hotel &
Restaurant Association (IH&RA), Confedera ția European ă a Asocia țiilor Naț ionale de Hoteluri si
Restaurante din Țările Uniunii Europene (HOT REC) – pentru aplicarea cerin țelor de calitate
ecoturistic ă, care să asigure o mai mare protec ție și conservare a resurselor turistice, unele cu
caracter de unicat pe plan mondial.84
6.2.3. Turismul românesc în contextul extinderii europene
Aderarea României la Uniunea European ă va produce o serie de ef ecte asupra economiei
locale, atât pozitive cât și negative. Speciali știi din pia ță susț in că efectele pozitive ale ader ării se
vor face sim țite în urm ătorii 2-3 ani de la aderare, prin îmbun ătățirea serviciilor, a sistemului de
sănătate și educație sau prin crearea unor pie țe eficiente. În ceea ce prive ște impactul ader ării la
Uniunea European ă pe domenii, este de remarcat faptul c ă o serie de domenii ca leasing-ul. IMM-
urile, telefonia, internetul, industria hardware, industria software etc., vor resim ți efectele ader ării
după primul an de la integrare.
La polul opus, exist ă domenii care vor resim ți aceste efecte dup ă trei ani și aici intră piața de
capital, industria bancar ă, turismul sau industria HR (hoteluri și restaurante), sau chiar dup ă cinci
ani, cum este cazul agriculturii.
În timp ce domeniile de vârf din punct de vedere al performan ței, vor resim ți efectele
pozitive ale ader ării pe termen scurt, anumite ramuri din economie vor disp ărea sau î și vor
restrânge activitatea. În aceast ă categorie intr ă domeniile mari poluante sau marii consumatori de
energie. Sectorul cel mai sens ibil din punct de vedere al ader ării va fi cel al IMM-urilor, multe

84 F. H. Handszuh – Chief, Quality of Tourism Development , Geneva, 2001, pg. 65

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

193
dintre acestea trebuind s ă-și regândeasc ă strategia pentru a putea rezista pe pia ță (mai ales cele din
domeniul industriei textile, a lemnului și a produselor din lemn precum și industria mobilei etc.)85.
Turismul și transporturile sunt domenii care vor be neficia de pe urma ader ării,
principalele avantaje pe care mizeaz ă România ca atractivitate, în concuren ță cu alte destina ții
clasice ale lumii, fiind: pozi ția geografică în spațiul european, accesibilitatea prin leg ături aeriene
cu majoritatea capitalelor și turismul cultural atât de fascinant pentru str ăini. Totodat ă aderarea va
aduce cu sine și o sporire a gradului de profesionalism al serviciilor oferite de operatorii hotelieri.
În mod concret, efectele integr ării țării noastre în Uniunea European ă, ating mai multe
aspecte, din care se remarc ă:
1. cre șterea concuren ței, de unde rezult ă îmbunătățirea ofertei turistice;
2. acces la finanțare interna țională;
3. refacerea infrastructurii;
4. creșterea circulației turistice în și dinspre țara noastr ă.

Un prim efect al integr ării este dat de adaptarea la condi țiile de concuren ță ale UE,
începând cu fiecare unitate turistic ă, până la nivel de sta țiune.
Astfel, pentru a face fa ță concuren ței europene, stațiunile turistice din România vor fi
atestate dup ă criterii occidentale, care prev ăd printre altele, ca sta țiunile de interes na țional să aibă
minim 500 de locuri de cazare și să fie dotate cu s ăli de spectacole ș i de conferin țe, spaț ii
comerciale și spații pentru activit ăți de prestări servicii tip banc ă, schimb valutar, agen ție de turism
și să ofere asisten ță medical ă (criterii prev ăzute în Hot ărârea de Guvern 867/2006, privind atestarea
stațiunilor turistice).
De asemenea, sta țiunile de interes local vor avea mini m 100 de locuri de cazare pentru a fi
atestate. Toate sta țiunile vor trebui să aibă centre de informare turistic ă, legătura permanent ă între
acestea și unităț ile de cazare f ăcându-se printr-un sistem informatic.
O importanță deosebit ă se acord ă și agrementului, sta țiunile de interes local trebuie s ă
asigure cel pu țin două spații amenajate și dotate pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri
sportive și terenuri de joac ă pentru copii, în timp ce în sta țiunile de interes na țional, num ărul
acestora trebuie s ă fie de minim cinci. Intervine, totodat ă, obligativitatea organiz ării de evenimente
culturale, sportive, turistice, semnalizarea obviect ivelor turistice cu indicatoare de orientare și
informare. În momentul de fa ță, în România sunt 37 de sta țiuni de interes naț ional și 45 de interes
local.86
Tot legat de concuren ță se remarc ă faptul că, deschiderea pie ței după integrare și apariț ia
caselor private de pensii și asigurări de să nătate , vor constitui, deopotriv ă, oportunit ăți de
dezvoltare și provocări pentru turismul balnear din Români a (un important produs turistic pentru

85 www.smartfinancial.ro
86 Rompres și www.SMARfinancial.ro , 19.07.2006

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

194
turismul social). Chiar dac ă acest sistem este incipient în România, concurenț a pe acest segment nu
este deloc de neglijat pentru sta țiunile balneare, care din anul 2008 nu vor mai primi subven ții de la
CNPAS (care, în acest moment, asigură 60% din clientel ă). Astfel, se impune atragerea de investi ții
în modernizarea infrastructurii, reabilitarea bazelor de tratement, precum și în baza hotelier ă,
deoarece o cas ă de asigur ări de să nătate privat ă nu contracteaz ă locuri de cazare în unuit ăți de
cazare de una sau dou ă stele, care sunt majoritare în tu rismul balnear (60% din capacitatea de
cazare a sta țiunilor balneo este clasificat ă la două stele, iar 20% la o stea).
De asemenea, turi știi străini vor alege tot sta țiunile în care confortul este sporit (acest fapt
este demonstrat și de faptul c ă, de exemplu 25% din locurile ocupate la B ăile Felix au fost
cumpărate de str ăini, față de media pe țară de 10%).
Pentru a face fa ță concuren ței, unităț ile de cazare și alimenta ție public ă trebuie s ă
respecte standardele de calitate în alimenta ția publică impuse de sistemul de siguran ță a produselor
alimentare HACCP (Hazard Analys is Critical Control Points).
În ceea ce prive ște agențiile din turism , acestea vor fi serios concurate de că tre marii tour-
operatori care vor intra pe pia ța autohton ă. Aceștia vor viza o cotă c â t m a i m a r e d e p i a ță,
practicând, pentru început, pre țuri foarte reduse, pentru a at rage clientela firmelor române ști, acest
tip de concuren ță conducând la reducerea, în mod considerabil a num ărului agen țiilor de turism
(mai ales cele axate pe ticketing) , ceea ce, în final, va conduce c ătre creș terea transparen ței și a
calității serviciilor oferite turi știlor, dar și la scăderea prețului unui sejur turistic.
Un al doilea aspect al integr ării este cel al atragerii de fonduri structurale din partea
UE, care, vor fi de circa 30 mld. euro pentru perioada 2007- 2013. Acestea necesit ă o gestionare
eficientă și trebuie s ă ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvolta re, altfel, exist ă pericolul
pierderii lor.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de c ătre Comisia European ă și au ca destina ție
finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promov ării regiunilor cu
întârzieri în dezvolta re, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de
lungă durată, inserția profesional ă a tinerilor sau promovarea dezvolt ării rurale.
Există patru tipuri de fonduri structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European,
fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat.
1. Fondul European pentru Dezvoltare Regional ă (FEDER)- sprijin ă crearea de
infrastructuri, investi țiile destinate ocup ării forț ei de munc ă, proiectele de dezvoltare local ă etc.;
2. Fondul Social European (FSE)- este menit s ă promoveze reintegrarea pe pia ța forței de
muncă a șomerilor și a grupurilor devaforizate , în special prin finan țarea sistemelor de instruire și a
celor de asisten ță la angajare;
3. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP)- contribuie la adaptarea și
modernizarea acestui sector;

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

195
4. Fondul European de Orientare și Garantare Agricol ă (FEOGA)- finan țează măsuri în
vederea dezvoltă rii rurale și oferă sprijin agricultorilor, în special în regiunile r ămase în urm ă.
Pe lângă fondurile structurale, sunt și instrumente financia re din categoria c ărora se remarc ă
cel de coeziune (Fondul de Coeziune), care sprijin ă dezvoltarea statelor membre UE, în cadrul
politicii sale de coeziune economic ă și socială.
Având în vedere faptul că turismul , prin specificul activit ății sale, atinge cel pu țin câte un
aspect urm ărit la alocarea acestor fonduri (cre ște gradul de ocupare al for ței de muncă , reduce
excluderea social ă, sprijină dezvoltarea regiunilor r ămase în urm ă din punct de vedere economic
etc.), era normal ca turismul s ă se afle printre cele 14 domenii ce pot atrage finan țare european ă,
alături de transport, regenerare urban ă și rurală, acces la locuri de muncă stabile, incluziune
socială pentru persoane defavorizate, investi ții în infrastructur ă (socială, de sănătate,
educațională, turistică, etc. (anexa 6.1)
Intervine aici un aspect cu care țara noastr ă este mai pu țin obișnuită, respectiv faptul c ă,
după aderare, întreaga responsabilitate pentru succesul proiectelor finan țate din fonduri europene va
reveni autorit ăților române. Având în vedere c ă acești bani vor veni chia r din bugetele locale,
responsabilitatea va fi cu atât ma i mare, fiind nevoie de seriozitate și transparen ță în elaborarea și
implementarea proictelor.
Dacă se analizeaz ă situația absorbției acestor fonduri în țările integrate în 2004, care a fost
doar de 10-11% din fondurile post-aderare, probabil c ă, la început și România se va confrunta cu
aceeaș i problem ă.
Referitor la turism, acesta va primi o finan țare de aproximativ 2 mld. euro pân ă în anul
2013, orientate spre infrastructur ă, dezvoltare rural ă, agroturism și revitalizarea sta țiunilor
balneare. De asemenea, în zona montan ă vor fi amenajate câteva sta țiuni-pilot care s ă corespundă
standardelor interna ționale, unde contribu ția statului va fi de 20%.
Pe termen scurt, este prev ăzut ca pân ă în 2008 s ă se investeasc ă circa 362 mil. euro în
turism , iar prin Planul Naț ional de Dezvoltare pe termen lung, sunt prev ăzuți bani pentru fiecare
regiune a țării.
În prezent, pe partea de turism, la nivelul administra ției publice centrale (ANT), exist ă un
buget cu mult sub nivelul țărilor vecine. Astfel, de și turismul românesc este considerat unul dintre
atuurile economiei na ționale, și, ca atare, o importantă sursă de venit, programele de finanț are
destinate acestui sect or sunt relativ pu ține.
Se remarc ă în acest sens, ini țiativa din 2004 a Mini sterului Integr ării Europene, privind
derularea unui program de finan țare nerambursabil ă, destinat investi țiilor din turism, dar care nu a
avut continuitate și în următorii ani. Situa ția în anul 2006 indica un singur program de granturi
pentru acest sector, respectiv Pr ogramul SAPARD, axat în special pe turism rural. Acest program
urmărește dezvoltarea și diversificarea activit ăților economice care s ă genereze activit ăți multiple

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

196
și venituri alternative , dezvoltarea turismului rural ș i alte tipuri de activit ăți de turism în spa țiul
rural .
Banii pot fi solicita ți pentru o gam ă largă de activit ăți, pornind de la construc ția sau
extinderea cl ădirilor și a utilităților pentru cazare, recreere și divertisment și până la finanțarea
lucrărilor pentru preg ătirea terenurilor afer ente acestor activit ăți (alei, spa ții verzi, zone de campare
etc.). Programul SAPARD acord ă finanțare inclusiv pentru dotare cu echipamente și instalații
destinate administr ării unităților turistice.
Un domeniu important, pentru care sunt alocat e prin Programul SAPARD, 23 mil. euro, este
agrementul (de multe ori l ăsat puțin la o parte de că tre mulț i investitori în turi sm) acesta asigurând
diversificarea serviciilor oferite, ceea ce conduce, în final, la atragerea unui num ăr mare de turi ști.
Serviciile de agrement oferite pot fi vân ătoare, pescuit, sport extrem, turism cultural, cicloturism
etc., pentru toate acestea exis tând disponibilitate financiar ă.
Tot agrementul se pare c ă va rezolva și problema pe litoral, unde se încearc ă atragerea
turiștilor și în alte perioade decât vara. Acest lucru se poate realiza prin punerea la punct a unei
baze de agrement și distracție care s ă acopere timpul liber al turistului, folosind fondurile
structurale europene.
Dacă situația alocă rii și valorific ării fondurilor pentru investi ții nu este inc ă bine pus ă la
punct, în ceea ce prive ște legisla ția impusă de UE, țara noastr ă este preg ătită pentru integrare,
întrucât 90% din aceasta este deja aliniat ă standardelor Uniunii Europene.87
Al treilea domeniu atins de integr are, este cel al infrastructurii , în special a celei de
transport, care situeaz ă România pe unul dintre ultimele lo curi, din acest punct de vedere.
Astfel, în România, faptul c ă din 198.600 km. de drumuri, doar 218 km. sunt autostrad ă, de
41 de ori mai pu țin decât în Germania (9.000 km.), Fran ța (7.800 km.) sau Ital ia (6.800 km.). Chiar
și vecinii bulgari stau pu țin mai bine la acest capitol, însu mând aproape 300 km. de autostrad ă.
Pe sutele de kilometri de Dun ăre, de la Baziaș la Sulina, există doar patru poduri care leag ă
malurile fluviului, din care doar dou ă sunt ale țării noastre (Cernavod ă-Feteș ti și Giurgeni-Vadu
Oii). În timp ce marile ora șe europene trec în ofertele lor turistice poduri „romantice” sau de o
anumită rezonanță istorică, România nu se poate mândri prea mult la acest capitol, de și pe teritoriul
nostru se afl ă primul pod de peste Dun ăre construit în urm ă cu 18 secole de Apollodor din Damasc,
ori podul de la Cernavod ă, considerat, la vremea lui, cel mai mare din Europa (în anul 1895, ziarul
The Times scria ca este „ o realizare surprinz ătoare la Cernavod ă”). Toate acestea î și pot dovedi
pe lângă utilitatea practic ă (de a face trecerea dintr-o parte în alta) dar și cea de a deveni obiective
turistice de mare atractivitate, exemplul cel mai bun fiind dat de Marea Britanie cu “Podul
Londrei”.

87 Comunicat Rompres, 27.04.2006

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

197
Odată cu aderarea la UE, va trebui ca România s ă se apropie de media european ă și din
acest punct de vedere, astfel, este prev ăzut ca în 4-5 ani s ă se finalizeze autostrada de 415 km.
dintre Braș ov și Borș. Pentru anul 2006 au fost alocate 1,6 mld. euro pentru dezvoltarea
infrastructurii, iar pentru urm ătorii ani, suma se va dubla.
De asemenea, se vor acorda fonduri pentru sus ținerea unor lucr ări atât din sfera
infrastructurii de transport ș i comunica ții, cât și a infrastructurii tehnice urbane (extinderea
rețelelor telefonice la nivelul tuturor localit ăților prin utilizarea de tehnologii adecvate), a
infrastructurii de afaceri și turism (având ca obiectiv specific dezvoltarea afacerilor ș i a
turismului și atragerea de noi investi ții prin asigur area unor loca ții dotate corespunz ător din punct
de vedere tehnic) și a celei sociale (creșterea eficien ței economice a anumitor zone, printr-o bun ă
infrastructur ă de acces).
Un ultim efect al ader ării, fără a fi exhaustivi, dar și cel mai vizibil, creșterea circula ției
turistice atât în interiorul cât și în afara țării. Turi știi străini vor fi atra și de bogăția resurselor ș i
diversitatea formelor de relief, tradi țiile româneș ti (culturale, religioase), mediu natural nealterat,
ceea ce va conduce la un num ăr tot mai mare de turi ști srtă ini care vor dori s ă-și petreacă vacanța în
mediul rural din România. De fapt, turismul cu motiva ții rural-ecologice va constitui, în opinia
specialiștilor din turism, o bre șă interesant ă și în creștere pe pia ța turismului local. Turi știi români
vor fi atra și de în primul rând de regimul liberei circula ții, putând utiliza la ieș irea din țară
culoarele de frontier ă destinate membrilor UE, folosind doar buletinul.
În al doilea rând , datorită concuren ței puternice a marilor tou r-operatori precum TUI,
Thomas Cook, Nekerman (care mizeaz ă pe prețuri mai mici, iniț ial), se va produce o ieftinire a
pachetelor turistice atât pentru turi știi străini care vor dori s ă vină în România, cât și pentru turi știi
români care vor să plece în str ăinătate, ceea ce va determina o cre ștere a cererii turistice.
Sunt și aspecte care încetinesc dezvoltarea turismului în multe zone din țară și aceasta
datorită, în primul rând, a infrastructurii slab dezvolta te, implicarea necorespunză toare a
autorităților locale, turismul de litoral înc ă slab diversificat, bazat prea mult pe turism intern (în
special pe cel de mas ă),slaba calitate a serviciilor, personal insuficient preg ătit și motivat, slaba
prezetare a imaginii țării în exterior, fiind necesar ă o promovare mai intensă a destina țiilor
românești în afara grani țelor.88

88 Revista Biz, nr. 124, iunie, 2006, pg. 41

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

198

6.3. Promovarea turismului social în spa țiul Uniunii Europene
Sublinierea importan ței dezvolt ării unei industrii turistice strategice în Europa în
vederea cre șterii calit ății vieții pentru to ți, este una dintre preocup ările Comitetului Economic și
Social European (CESE), care în aprilie 2005 a el aborat un document ce ulterior a fost publicat și
difuzat ca Declarația de la Barcellona asupra turismului social european și prezentat la
Forumul European asupra Turismului și Ziua Mondială a Turismului din 2006.
Documentul analizeaz ă stadiul desf ășurării turismului social la nivel european, eviden țiind
avantajele de ordin economic, social, cultural, ecologic etc., pe care le ofer ă programele turismului
social. Analiza se realizeaz ă amintind cazul a o serie de state membre UE, care, prin solu țiile
adoptate, pot contribui la aș a-numitul „set de bune practici în turi smul social”, practici care servesc
drept model și altor țări.
Principalul organism care promoveaz ă turismul social (în Europa și nu numai) este Biroul
Internațional de Turism Social (BITS), cu sediul la Bruxelles, care s-a înfiin țat în anul 1963, pe
fondul mi șcărilor muncitore ști din anii 50- 60 din Anglia, Fran ța, Spania, Portugalia.
BITS desf ășoară o activitate sus ținută de promovare a turismului social în plan european și
internațional, prin organizarea de manifest ări, amintite anterior, menite s ă aducă în atenția tuturor
celor implica ți mai mult sau mai pu țin în activitatea turistic ă, importan ța sporirii num ărului
persoanelor care s ă beneficieze de un sejur turistic. În anul 1996 a adoptat Declara ția de la
Montreal, „ Către o viziune umanist ă și socială asupra turismului ”, considerat ă document de
referință, pe principiile c ăreia BITS î și bazează toate acțiunile (anexa 6.2).
Încearcă, totodată, să îmbunătățească cooperarea și colaborarea dintre autorit ățile naționale
și locale (din fiecare țară) cu prestatorii de servicii turistice, ac țiune din care to ți au de câș tigat.
Membri BITS sunt țări din Africa (Algeria, Tunisia, Senegal etc.), America (Argentina,
Mexic, Columbia, Canada etc.) și Europa (Franța, Marea Britanie, Italia, Germania, Suedia,
Bulgaria, România, Spania etc.).
Promovarea interna țională făcută de BITS turismului social se face prin organizarea de
conferințe, forumuri, congrese, târguri în diferite țări membre, iar în plan intern, fiecare țară
promovează această formă de turism prin organisme, asocia ții sau centre profilate pe astfel de
servicii.
În acest sens, poate cel ma i bun exemplu este cel al Franței, țară cu tradiție în turismul
social pe care îl susține și promoveaz ă printr-o serie de asocia ții, încă din anul 1968 prin
Association Village Vacances Familie (VVF). Se remarc ă, de asemenea, Vacances Ouvert (VO),
care asigură accesul la un sejur turistic pentru aproximativ 10.000 de persoane/an, Agence
Nationale pour les Cheques Vacances (ANCV) care sprijin ă politica social ă a turismului francez,
în direcția celor cu venituri modeste. Aceste a sunt doar câteva exemple, în Fran ța fiind nu mai pu țin
de 21 de organisme, asocia ții, instituții care urm ăresc dezvoltarea și promovarea turismului, în
special în rândul celor care au acces limitat la o vacan ță (printr-un studiu realizat de Comisia

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

199
European ă pentru Turism, s-a constatat c ă 35% dintre francezi nu merg în vacan ță, în decursul unui
an).
Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului social în Fran ța, se realizeaz ă prin
ANCV, care urm ărește garantarea „dreptului la vacan ță pentru to ți”, aceasta desf ășurându-și
activitatea din anul 1982. La nive lul anului 2006, erau aproximativ 2.500.000 de posesori ai acestui
cec de călătorie, care garanteaz ă reduceri de 20, 30 sau 50% pentru o serie de servicii, de la cazare,
transport, servicii culturale etc., în Fran ța și statele membre UE.
În Spania promovarea turismului social se face prin Ministerio De Trabajo y Asuntos
Sociales- IMSERSO (membru BITS din 1979), punând la dispoziț ia persoanelor cu dizabilit ăți și
pensionarilor, o serie de ofer te turistice pentru care acoper ă cheltuielile în propor ție de până la 80%,
respectiv 40% pentru pensionari. Durata sejurului este de 6-14 zile, iar pentru persoanele de vârsta
a III-a include și tratament balneo.
Și în Italia sunt câteva asocia ții care contribuie la dezvoltarea și promovarea turismului
social, respectiv: Ente Turistico Sociale Italiano della CISL- ETSI , orientată spre „îmbun ătățirea
calității vieții prin turism pentri to ți”, oferind sejururi atât în țară cât și în străinătate; Federazione
Italiana di Turismo Social (FITUS); Associazioni Cristiane Lavoratori Italiani (ACLI),
facilitând accesul categoriilor dezavantajate ale popula ției la vacan țe.
Ungaria , țară admisă în UE mai târziu (2004), promoveaz ă turismul social prin câteva
organizații, ca:
– Democratic Trade Union of Health and Social Workers (EDDSZ)- înfiin țată în anul
1989 și membră BITS din 2005, promoveaz ă o politică de protec ție socială a copiilor (în special ai
celor angaja ți în domenii ca s ănătate și social), oferindu-le acestora vacan țe subvenționate atât în
țară cât și în străinătate; un alt segment c ătre care se concentreaz ă este cel al persoanelor tinere cu
dizabilități;
– National Holiday Foundation of Hongary (NHFH)- înfiin țată în anul 1992, membră
BITS din 2000, având o larg ă arie de adresabilitate, respectiv: persoane de vârsta a III-a, angaja ții
cu venituri mici, șomerii, persoane cu dizabilit ăți, familiile cu mul ți copii, studen ții etc.; acestora li
se pune la dispozi ție un cec de c ălătorie care asigur ă o serie de reduceri pos esorilor (pe baza unei
subvenț ii anuale acordate de stat);
– Société Nationale de Loisirs – oferă anumitor categorii de persoane (cu dizabilit ăți,
pensionari, familii cu copii mul ți etc.) așa-numitele cec-uri sociale de vacan ță, astfel, în anul 2004,
numărul unor astfel de cec-uri se situa la nivelul a 1.096.786, iar suma tranzac ționată prin aceste
instrumente era de aprox. 30 mil. euro.
O largă promovare a turismului social s-a f ăcut prin organizarea în anul 2005 (7-8 aprilie) a
Forumului European al Turismului Social , care a dezb ătut problema „ Politicii sociale în turism
în UE 25”, forum care s-a desf ășurat la Budapesta (la un an de la aderarea Ungariei la Uniunea
European ă).
Polonia, de asemeni ț ară nou intrat ă în UE, sus ține turismul social prin Fundusz Wczasow
Pracownisczych (FWP), cel mai important tour -operator din Polonia (infiin țat în urm ă cu 50 de

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

200
ani), deține 300 de hoteluri în 33 de sta țiuni turistice de interes na țional, iar oferta se îndreapt ă către
familiile cu copii mul ți, persoane de vârsta a III-a, tineri și copii pentru care organizaez ă școli de
vară. Este membru BITS din anul 2000.
Având în vedere că din ianuarie 2007 România și Bulgaria au devenit membre ale UE,
trebuie amintit ă aici ș i experien ța, poate mai pu țin bogată, în promovarea turismului social.
Bulgaria nu beneficiaz ă de o promovare a acestei forme de turism decât printr-o singur ă
organizație, National Social Rehabilitation Center (NSRC), care are drept țintă copiii și adulț ii cu
dizabilități, cărora li se oferă servicii turistice specifice, transport, activit ăți de recuperare etc. Acest
centru este membru BITS din 1998, fiind înfiin țat în 1991.
Organizarea în nov.2003 la Sofia a Forumului pentru Turism în Europa Centrală și de
Est, s-a dovedit un bun prilej de a aduce în aten ția publicului a o serie de probleme legate de
turism, dar ș i, după cum s-a constat ulterior, o bun ă promovare a destina țiilor turistice din Bulgaria
(în special a litoralului, atr ăgănd foarte mul ți turiști străini, inclusiv români).
În România , așa după cum s-a amintit, Sind România este cel mai mare tour-operator care
promovează turismul social în țara noastr ă, prin cele 20.000 de locuri de cazare din 17 sta țiuni
românești. Serviciile oferite sunt divers ificate, de la sejururi turist ice, turism de afaceri (congrese,
conferințe), transport turistic organizat, închirieri de ma șini, tratamente balneare etc. Sind România
a fost înfiin țată în anul 1968 și este membr ă BITS din 1998.
De remarcat în cazul țării noastre, este faptul c ă, spre deosebire de toate celelalte organisme
din țările UE, la descrierea serviciilor oferite de SindRomânia (atât pe site-ul propriu,
www.sindromania.ro , cât și pe cel al Biroului Interna țional de Turism Social de la Beuxelles) nu se
amintește de nici o categorie special ă de persoane c ărora s-ar adresa oferta sa de turism, sau de
eventuale facilit ăți în vederea cre șterii num ărului de persoane care s ă-și permită o vacan ță în
decursul unui an.
În acest sens, odat ă cu aderarea țării noastre la UE, acest aspect trebuie avut în vedere, fiind
necesară alinierea la cerin țele, standardele, normele care se practic ă în celelalte state membre.
Astfel, se va impune lansarea în circula ție cec-urile de vacan ță (care sunt deja folosite în Ungaria,
Franța etc.) precum ș i recunoa șterea a o serie de card-uri care garanteaz ă reduceri la serviciile
turistice, valabile în statele membre.89

89 www.bits-int.org

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

201

6.4. Perspectivele turismului soci al din România, prin prisma
modelului social european
Politica social ă a UE este format ă dintr-un set de politici comp lementare, ce s-au dezvoltat
și multiplicat pe parcursul timpului și care acționaeză în acele sectoare de activitate ce afecteaz ă sau
generează gradul de bun ăstare individuală și socială.
Permanenta preocupare a comunit ății europene pentru aspectele de politică socială, începută
cu Tratatul de la Roma (1957), a dus, în timp, la crearea unui model social european . Unul dintre
momentele cele mai im portante ale evolu ției acestui model se situeaz ă în jurul anului 2000, când se
făcea trecerea de la o abordare bazată pe minimizarea consecin țelor sociale negative ale
schimbării structurale, la o abordare ce are în vedere modernizarea sistemului social
european și investiția în capitalul uman, altfel spus, se trece de la o abordare cantitativ ă
(minimizarea consecin țelor) la una calitativă (investi ția în oameni) .
De asemenea, o caracteristic ă importantă a politicii sociale este delegarea
responsabilităț ilor de atingere a obiectivelor comunitare c ătre Statele Membre.
Preocuparea pentru aspectele sociale la nivel comunitar s-a c oncretizat, din punct de vedere
programatic, într-o serie de documente cum sunt Carta comunitar ă a drepturilor sociale
fundamentale ale lucr ătorilor (Carta socială ) în 1989, Cartea Verde (Green Paper) în 1993 sau
Cartea Alba (White Paper), un an mai târziu.
Principalele linii de discu ție identificate în aceste documen te privesc, printre altele:
– formarea profesional ă și protecția socială;
– îmbunătățirea situației ocupării forț ei de munc ă;
– stimularea solidarit ății și integră rii sociale;
– piața unică și libera circula ție a persoanelor;
– coeziunea economic ă și socială, etc.
Odată c u T r a t a t u l d e l a R o m a s – a î n f i i n țat și principalul instrument financiar al politicii
sociale europene și unul dintre fondurile structurale ale politicii regionale, respectiv Fondul Social
European (FSE). Acesta constituie instrumentul de implementare a Startegiei europene de
ocupare și finanțează acțiunile ce privesc formarea profesional ă, reconversia profesional ă și
măsuri de duc la crearea de locuri de munc ă.

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

202

Fondul Social European

Fondul Social European (FSE), înfiin țat prin Tratatul de la Roma, reprezint ă principalul instrument
financiar al politicii sociale europene și este unul din fondurile struct urale ale politicii regionale. În
particular, FSE constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene de ocupare ș i finanțează trei
tipuri de ac țiuni: formarea profesional ă, reconversia profesional ă și măsuri ce duc la crearea de locuri de
muncă. În urma proces ului de reform ă prin care au trecut fondurile structurale în 1999, priorit ățile de acțiune
s-au schimbat iar pentru peri oada 2000-2006 FSE va sprijini m ăsurile de combatere a șomajului, de
dezvoltare a resurselor umane și integrare pe pia ța muncii cuprinse în Strategia de ocupare . Astfel,
prioritățile tematice pentru perioada 2000-2006 sunt grupate în dou ă categorii:
(a) adaptarea la noua economie manifest ă în cadrul dialogului social și
(b) promovarea strategiilor locale de ocupare (a for ței de munc ă) și inovare.
Pentru prima categorie, au fost stabile 5 astfel de teme:
– anticiparea schimb ării economice și sociale;
– utilizarea instrumentelor informatice în cadrul dialogului social;
– noi abord ări în direc ția dezvolt ării responsabilit ății sociale corporative;
– modernizarea organiz ării muncii;
– promovarea înv ățării continue.
Pentru promovarea strategiilor locale (categoria b), priorit ățile tematice sunt date de:
– analizarea situa țiilor existente la nivel local privind ocuparea for ței de munc ă;
– dezvoltarea de parteneriate locale, cu actori relevan ți din diferite sectoare;
– studii ș i cercetări relevante pentru preg ătirea strategiilor locale de ocupare;
– dezvoltarea ș i implementare de strategii locale;
– monitorizare și evaluare;
– schimbul ș i diseminarea de informa ții, dezvoltarea de re țele.
După cum se poate observa, aceste priorit ăți reiau priorit ățile Agendei Politicii Sociale și ale Strategiei de
ocupare și le translateaz ă la nivel practic. Finanț area prin FSE este sus ținută și de programul comunitar
EQUAL, care sus ține acț iuni ce promoveaz ă egalitatea de șanse și lupta împotriva discrimin ării, alături de
un set de Acțiuni inovatoare20 ce promovează noi abord ări privind formarea profesional ă și adaptarea
industrial ă (și cunoscute ca m ăsuri ale „Articolului 6”).
Sursa: www.euractiv.ro , 2006
Se observ ă că ideea Europei sociale prinde contur prin acest model european de politic ă
socială, care pune accent, în primul rând pe dezetatizarea securităț ii sociale și un grad mai mare
de responsabilitate a societ ății, prin generarea unor forme flexibile de finan țare și gestionare a
resurselor destinate comunităț ilor.
Descă rcarea treptat ă a statului de func ții sociale, corespunde, în acela și timp, principiului
subsidiarit ății, principiu larg acceptat în politica european ă, care presupune transferul de
responsabilitate și adoptarea deciziilor cât mai „jos” posibil, cât mai aproape de cet ățean.
Cu alte cuvinte, este de dorit ca statul să nu substituie structurile so ciale mai mici, regionale,
locale, eventual familiale sau indivizii în șiși, în procesul de gestionare a problemelor care-i privesc
direct, dar s ă creeze cadrul optim pentru ca aceste unit ăți sociale autonome s ă poată funcționa
eficient.
Una din consecin țele tendin ței de reducere a efortului social bugetar a fost apari ția
pluralismului bun ăstării, respectiv a unui mix „public-privat ” în ceea ce prive ște finanțarea
serviciilor destinate polula ției (inclusiv cele de turism). Această cointeresare a sectorului privat și a
celui terțiar (non-profit) în probleme de bun ăstare social ă, înseamn ă, pe de o parte, evitarea

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

203
posibilelor abuzuri admini strative ale statului și, pe de alt ă parte, un risc dimi nuat de manipulare a
resurselor destinate bun ăstării, în scopuri politice.
Prin aceast ă nouă viziune a modelului european asupra securit ății sociale, în care se acord ă
sprijin în primul rând pentru ocuparea unui loc de munc ă (prin FSE care sprijin ă angajarea și nu
protecția „neangaja ților”), face trecerea de la a șa-numitul welfare (stat al bun ăstării) la workfare
(stat al muncii). Acest fapt este și consecin ța experien ței din anii ’50- ’ 60, care a condus la
concluzia „ cu cât statul ofer ă mai mult celor cu venituri mici (prin redistribuirea resurselor
publice), cu atât motiva ția oamenilor de a munci scade și cererea de welfare va fi mai mare. 90
Un moment cheie al politicii sociale europe ne, îl constituie anul 1990 când s-a semnat
Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1992), care stabilea ca principal ă misiune a Comunităț ii
Europene…” promovarea unei dezvolt ări armonioase și echilibrate a activit ății economice din
întreg spa țiul UE, o cre ștere durabilă , neinflaționistă care să respecte mediul, un înalt grad de
convergen ță a performanț elor economice, un înalt nivel de ocupare a for ței de munc ă și protecție
socială, creșterea nivelului de trai și a calit ății vieții, coeziunea economic ă și socială și
solidaritatea între statele membre. ” (Tratatul de la Maastricht, art.2)
Pentru atingerea acestui scop, au fost prev ăzute 20 de m ăsuri, ultima referindu-se chiar la
turism , acesta fiind considerat unul di n factorii care cont ribuie la realizarea obiectivelor avute în
vedere de modelul social europen (asigur ă locuri de munc ă, sprijină coeziunea social ă, combate
sărăcia, crește calitatea vieț ii etc.).
În ceea ce prive ște România , orice abordare în politica social ă trebuie f ăcută în context
european, luându-se ca repere criteriile și tendințele exprimate la nivelul Comunit ății, politic ă
socială care trebuie s ă susțină, printre altele și turismul social (în cadrul politicii sociale europene,
dreptul la turism este considerat fundamentul turismului social).
O metodă eficientă a promovării turismului social în țara noastr ă se poate face prin
investiția din partea autorit ăților centrale și locale în construirea une i baze tehnico-materiale a
„centrelor de vacan ță”, ce se constituie în suport pentru petrecerea vacan țelor sociale. Pentru a
asigura suportul financiar al acestei forme de turism se poate apela la dou ă tipuri de finan țare
(subvenții):
– din resurse publice – prin cons truirea acestor centre de vacan ță, renovarea și reabilitarea
lor;
– subvenții de la persoane fizice și juridice private – turistul pl ătește o parte din pre țul
sejurului, restul fii nd suportat de organiza ții sindicale, asocia ții specializate, angajatori etc.
Combinarea celor dou ă forme de finan țare este considerat ă esențială de că tre factorii
implicați în activitatea turistic ă, completându-se reciproc, alc ătuind acel „ mix public-privat ”
recomandat de modelul social european.
Aceste centre de vacan ță pot fi promovate prin Centrul de Turism Social, de care am amintit
anterior, înfiin țat la inițiativa a UE prin programul Socrates-Grundtvig 2, singura asocia ție din țară
interesată în promovarea și susținerea unor oferte turistice la preț uri rezonabile, fiind Fundația

90 Mead Lawrence., „Welfare Reform: Meaning and Effects”, Policy Currents 11, nr.2, 2001

Perspectivele turismului social din România în condi țiile integr ării europene

204
Partener din Braș ov. Activitatea acestui centru nu s-a f ăcut remarcat ă până acum, ș i datorită
recentei sale înfiin țări, dar și rezervei cu care s-a r ăspuns, printre altele, la iniț iativa de a edita o
broș ură cu toate unit ățile turistice dispuse s ă ofere locuri de cazare la tarife mai reduse (nu și-au
trimis oferta decât foarte pu ține unităț i, deși înscrierea era gratuit ă în această broș ură).
De asemeni, promovarea turismului social în România se va putea realiza prin adoptarea
legii tichetelor (cec-urilor) de vacan ță, deja discutată și supusă spre aprobare Guvernului (iulie
2006) precum și prin aderarea țării noastre la a șa-numita „ platform ă de turism social ” avută în
vedere de CESE, printr-un plan na țional de turism social bine întocmit, care s ă stimuleze și să
implice comunit ățile locale din ce în ce mai mult în realizarea de proiecte și atragerea de fonduri în
această direcț ie (respectându-se principiul subsidiarit ății al modelului social european).
O astfel de platform ă de turism social ar putea avea ca obiective :
– creșterea num ărului de persoane care practic ă turism;
– a integra elemente transna ționale ale programelor deja existente prin intermediul
acordurilor de cooperare de tip bilateral sau multilateral;
– încurajarea statelor europene de a- și întocmi propriul plan de turism social;
– crearea prin turism, a unei identit ăți și dimensiuni europene.
Părțile implicate într-o astfel de platform ă de turism social ar fi organiza țiile specializate
(inclusiv cele sindicale), antreprenorii din sector ul turistic, guvernele na ționale, institu țiile UE,
organizațiile interna ționale de turism social (BITS), recomandându-se, pentru a eficientiza
susținerea și promovarea turismului social, ca programele derulate s ă fie într-o permanent ă
coordonare, iar organismele responsabile s ă conlucreze.
Ținând cont de importan ța pe care statele europene o acord ă turismului social, atât pentru a
stimula cât mai mult persoane de a pleca în vacan ță cât și pentru a fluidiza oarecum activitatea
unităților din turism, se preconizeaz ă că și în România, aceast ă formă de turism va fi mult mai
susținută prin politici sociale adecvate și promovată prin mijloace specifice.

Contribuț ii proprii
205
Contribu ții proprii

Pentru o mai bun ă sintetizare a con ținutului tezei de doctorat, a conceptelor teoretico-
metodologice precum și pentru o mai bun ă valorificare a p ărții aplicative, în continuare sunt
prezentate principalele contribu ții ale autorului, corespunz ător conceptelor abordate:

1. Eviden țierea implica țiilor turismului în procesul cre șterii economice. Contribu ția
turismului la cre șterea economic ă este argumentat ă în lucrare prin prezentarea turismului în calitate
de creator și utilizator de venit na țional, mijloc de valorificare a resurselor, factor de atenuare a
fenomenului infla ționist, creator de noi locuri de munc ă, stimulator al investi țiilor etc., toate având
implicații asupra economiei, și, implicit, asupra cre șterii economice. În lu crarea s-a recurs la
abordarea multidisciplinar ă a turismului, chiar înaint e de a argumenta influen țele turismului asupra
sectorului economic, în vederea unei mai bune în țelegeri a fenomenului, în ansamblu, știut fiind
faptul că turismul reprezintă în același timp o experien ță umană, o conduit ă socială, un fenomen
geografic, o afacere etc. Efectele turismului asupr a economiei, rezultate to cmai dim complexitatea
fenomenului dar și din implica țiile profunde ale acestu ia, fiind de natur ă globală , parțială sau
externă.

2. Realizarea Analizei SWOT a turi smului românesc în perioada 2005-2006. Turismul
românesc înregistreaz ă schimbări de la an la an, cele mai multe fiind datorate factorilor obiectivi cu
influență directă asupra lui, cel mai important fiind, la momentul actual, integrarea european ă.
Acest fapt impune turismului române sc respectarea unor regu li, îndeplinirea unor criterii obligatorii
odată cu intrarea pe pia ța turistică european ă. De aceea am considerat ca fiind utilă o analiză asupra
turismului românesc, cu punctele sale tari (date în special de cadrul natural), dar și cele slabe
datorate, de dele mai multe ori factorului uman (de o importan ță covârșitoare în acest domeniu), de
asemenea amintind oportunit ățile pe care trebuie s ă le valorific ăm dar ș i amenințările care pot veni
de multe ori, din partea concuren ței.

3. Clarificarea no țiunii de turism social . Pe parcursul culegerii de informa ții destinate
cercetării elaborate, am constatat faptul c ă noțiunea de turism social nu era foarte clar ă pentru multe
dintre persoanele intervievate, aceasta fiind confundat ă cu turismul de mas ă, turismul polular,
turism pentru persoanele cu dizabilităț i etc., de aceea am considerat necesar s ă clarific acestă
noțiune prin defini ția dată de BITS care define ște turismul social ca un ansamblu de
raporturi….prin care se permite pa rticiparea la turism…a unor cate gorii sociale dezavantajate (din
punct de vedere social, financiar, fizic etc.). Obiectivul central al acestei forme de turism este de a
facilita accesul cât mai multor persoane la o vacan ță/concediu/sejur turistic, garantându-i acestuia
unul din drepturile sale fundamentale.

Contribuț ii proprii
206
4. Abordarea din perspectiv ă durabilă a turismului social . Dacă avem în vedere, pe de o
parte, efectele pe care turism ul social le are în plan economic (asigură ocuparea for ței de muncă ),
social (stimularea practic ării turismului) și ecologic (valorificarea ra țională a cadrului natural), iar
pe de altă parte principalele direc ții ale dezvolt ării durabile: satisfacerea nevoilor umane
(economic), creș terea calit ății vieții (social) și prevenirea dezechilibrelor ecologice (ecologic), se
poate observa similitudinea planurilor urm ărite.

5. Argumentarea particip ării turismului social la îmbun ătățirea calit ății vieț ii. Rolul
turismului în economie este unanim recunoscut, la fel ș i efectele acestuia atât în plan economic cât
și social, îns ă, pentru o imagine complet ă asupra domeniului, trebuie men ționat faptul c ă turismul și
implicit, turismul social, nu doar influen țează ci este și influențat, la rândul să u de o serie de factori.
De fapt, efectele directe sau indi recte ale turismului pe cele dou ă planuri se concretizeaz ă în nivelul
de trai al individului, deci în calitatea vie ții acestuia, definit ă ca fiind „m ăsură a realizării umane, a
satisfacerii echilibrate și multilaterale a necesit ăților umane reale, autentice care duc la împlinirea
umană”. Pentru precizie și claritate, în lucrare am c oncentrat factorii de influen ță dinspre/asupra
turismului într-o schem ă cuprinzătoare.

6. Eviden țierea necesit ății și oportunităț ii temei propuse spre cercetare . În capitolul
destinat turismului social, am subliniat necesitatea sus ținerii, dezvolt ării și promovării turismului
social în România, pornind de la principa lele aspecte ce definesc nivelul calit ății vieții în țara
noastră, reprezentate de: educa ție, situația economică , veniturile realizate, condiț iile de muncă și
viață, starea de s ănătate, natura rela țiilor sociale, petrecerea timpului liber, via ța asociativ ă și
petrecerea vacan țelor. Toate aceste aspecte au fo st prezentate în lucrare atât în valori absolute cât
și relative, fapt ce situeaz ă țara noastr ă pe locul 45 din 50 de state europene (în func ție de PIB/loc.,
în 2005). Referitor la ultimul asp ect, cele legat de petrecerea vacan țelor, am ar ătat în lucrare c ă doar
15% din popula ția de 7 ani și peste au efectuat o vacan ță în anul 2005, principalul motiv al “ne-
plecării” în vacan ță fiind cel financiar (72%). Acest fapt dovede ște clar că fără un sprijin (facilit ăți,
reduceri de tarife, subven ții etc.) o mare parte a românilor nu- și permit o vacan ță pe an. Cu alte
cuvinte, turismul social (“pentru to ți”) este singura solu ție în acest sens, promovarea lui
impunându-se ca o necesitate în România.

7. Identificarea principalelor form e de turism social din România. În lucrare sunt
prezentate cele opt forme de turism social, practicate în ț ara noastră , respectiv: prin asigur ările
sociale de stat, bilete prin sindicat, tabere școlare, turism pentru tinere t, agroturism, turism la
cabane și cel pentru vârsta a III-a. La fiecare form ă de turism sunt aminti ți indicatorii cererii,
ofertei precum ș i stațiunile cu num ărul de locuri puse la dispozi ție turiștilor.
Totodată, am considerat necesar a specifica programele guvernamentale privind turismul
social , inițiate de stat cu sprijinul ANT-ului, având ca principale destina ții litoralul, sta țiunile
balneare sau locaț ii din mediul rural, precum ș i tarifele practicate pentru anul 2006.

Contribuț ii proprii
207
8. Analiza principalelor tehnici de promovare a turismului românesc. Ținând cont de
varietatea foarte mare a c ăilor de comunicare dintre firmele de turism și piață, acest fapt a condus la
necesitatea sistematiz ării acestora în func ție de obiectivele de marketing generale dar și specifice
ale firmei. Astfel, au fost amintite principalele forme de promovare, acestea fiind: publicitatea,
promovarea vânz ărilor, rela țiile publice, evenimentele de marketing, utilizarea m ărcilor, forț ele de
vânzare și marketingul direct . În lucrare, acestea au fost prezentate atât prin definiț ie cât și
exemplificându-le pe domeniul turistic, remarcându-se dou ă dintre acestea ca fiind cele mai
utilizate în sectorul turistic, respectiv promovarea vânză rilor și manifest ările promoț ionale, la care,
în ultimul timp, s-a ală turat și publicitatea pe internet.
9. Elaborarea unei cercet ări de marketing în vederea determin ării accesibilit ății
ofertelor sociale de turism în rândul popula ției din jude țul Brăila. Cercetarea a scos în eviden ță
aspecte referitoare la gradul/frecven ța de practicare a turismului, preferin țe pentru forma de turism
practicată, sezonul, durata, motivaț ia și destinațiile preferate, op țiunile turi știlor pentru oferta
programelor guvernamentale de turism social, mijloacle promo ționale cele mai potrivite acestui tip
de oferte etc. De as emenea, s-a realizat ș i un “ profil al consumatorului de servicii turistice ” în
funcție de ocupaț ia, venitul, starea civilă , mediul de re ședință și vârsta acestuia.
10. Prezentarea principalelor manifest ări promo ționale vizând turismul social, în plan
internațional. Pornind de la rezultatele anchet ei realizate de Comisia European ă pentru Turism, la
care am f ăcut referire în lucrare, rezultate care eviden țiază ponderea relativ redus ă a populației care
beneficiaz ă de o vacan ță pe an (40%, media european ă), aceeași comisie, în colaborare cu BITS au
avut inițiativa intensific ării acțiunilor promo ționale dedicate turismului so cial. Astfel, în fiecare an,
se desfășoară o serie de conferin țe, reuniuni, seminarii etc., având ca tem ă centrală turismul social,
privit ca turism accesibil, adresat tuturor, garant al egalit ății șanselor pentru to ți. Am considerat
relevantă prezentarea lor, specificând și obiectivele urm ărite de fiecare.
11. Analiza activit ății de promovare a turismului social în România . În ansamblu,
acțiunile promo ționale dedicate turismului social, sunt relativ pu ține, acestuia nefiindu-i alocat un
buget de promovare specific. În lucrare, au fost am intite, pentru fiecare di ntre cele opt forme de
turism social, ac țiunile prin care oferta social ă de turism este promovat ă în rândul segmentului-
țintă, în primul rând prin tehnicil e specifice de promovare, între care promovarea prin internet
ocupă un loc din ce în ce mai important. Tot ca fiind ac țiuni de sprijin și promovare a turismului
social le-am considerat și pe cele prin care se inten ționează deschiderea unui Centru de Turism
Social, adoptarea Legii tichetelor de vacan ță (oferind avantaje pentru toate p ărțile implicate:
angajat, angajator, prestator de servicii sau stat) sau aderarea țării noastre la a șa-numita „platform ă
europeană de turism social”.
12. Abordarea avantajelor dezvolt ării turismului social în corela ție cu principiile
dezvoltării durabile și ale politicii sociale europene și române ști. Avantajele dezvolt ării și,
implicit, promov ării turismului social, trebuie privite într -un context mai larg care, pornesc de la
principiile dezvolt ării durabile a turismului (în cele trei domenii: economic, social și ecologic), se

Contribuț ii proprii
208
continuă în politica socială european ă și se regăsesc în cea româneasc ă. În teză am concentrat toate
aceste avantaje într-o schem ă cuprinzătoare, plasându-le într-un context mai larg.

13. Analiza comparativ ă a situaț iei economice române ști față de cea din statele UE,
particularizând pe domeniul turistic. Impactul ader ării asupra economiei locale va avea un dublu
sens: pe de o parte accesul cvasitotal și nerestric ționat la pia ța european ă pentru produc ătorii
români, iar pe de alt ă parte competi ția acerbă din partea companiilor din UE. Având în vedere
faptul că , de la 1 ianuarie 2007, analiza situa ției economice a țării noastre se va face raportat la
economiile celorlalte țări europene (membre), este bine venit un studiu comparativ în acest
sens.Raportat ă la situația celor mai puternice economii europene, economia româneasc ă este incă
„departe de a fi performant ă”, deși România a primit statutul de economie de pia ță funcțională din
2004. Produsul intern brut pe cap de locuitor în Româ nia este 34% din media UE extinse (UE27),
în valori absolute, 3.657 euro, față de 23.402 euro cât re prezenta media european ă, raportat la anul
de referin ță (2005), situa ție oarecum apropiat ă de țări ca Letonia sau Polonia, dar foarte departe de
Luxemburg, Danemarca etc. (cu 248%, respectiv 124%, fa ță de media european ă).
Analiza comparativ ă continuă în domenii ca agricultur ă, servicii, ș omaj, inflaț ie, exporturi și
se încheie cu eviden țierea ponderii de 12%, reprezentând rata s ărăciei din România în 2003.
Particularizând pe turism, indicatorii și datele folosite sunt cele furnizate de WTTC, în cadrul
“Monitorului de competitivitate”, având ca baz ă de compara ție 9 țări europene, inclusiv România.
14. Identificarea efectelor integr ării europene asupra turismului românesc. Aderarea
României la Uniunea European ă va produce o serie de efecte asupra economiei locale, atât pozitive
cât și negative. Speciali știi din pia ță susțin că efectele pozitive ale ader ării se vor face sim țite în
următorii 2-3 ani de la aderare, prin îmbun ătățirea serviciilor, a sistemului de s ănătate și educație
sau prin crearea unor pieț e eficiente, aici intrând pia ța de capital, industria bancar ă, turismul sau
industria HR (hoteluri și restaurante).
Turismul și transporturile sunt domenii care vor beneficia de pe urma ader ării, principalele
avantajepe care mizeaz ă România ca atractivitate, în concuren ță cu alte destina ții clasice ale lumii,
fiind: poziția geografic ă în spațiul european, accesibilitatea prin leg ături aeriene cu majoritatea
capitalelor și turismul cultural atât de fascinant pentru stră ini. În mod concret, efectele integr ării
țării noastre în Uniunea European ă, ating mai multe aspecte (abordate pe larg în lucrare), din care
se remarc ă: creșterea concuren ței, de unde rezult ă îmbună tățirea ofertei turistice; acces la
finanțare interna țională; refacerea infrastructurii; cre șterea circula ției turistice în și dinspre țara
noastră.
15. Prezentarea perspectivelor turismului social din România din prisma modelului
social european. La momentul actual, orice abordare în politica social ă românească , trebuie f ăcută
în context european, luându-se ca repere criteriile și tendinț ele exprimate la nivelul Comunit ății,
politică socială care sus ține, deopotriv ă și turismul social (în cadrul politicii sociale europene,
dreptul la turism este considerat fundamentul turismului social). Princi palele aspecte avute în
vedere pentru a se ajunge la o „… Europă socială, a cetățeanului” sunt: formarea profesional ă și

Contribuț ii proprii
209
protecția socială, îmbunătățirea situa ției ocupării forței de muncă , stimularea solidarit ății și
integră rii sociale, coeziunea economic ă și socială, etc. De toate aceste a, România trebuie s ă țină
seama în cadrul politicii sale sociale, în care se integreaz ă și dreptul la turism al oric ărei persoane.

Referitor la utilitatea rezultatelor cercet ării întreprinse , trebuie precizat faptul c ă acestea
pot fi utilizate atât de factorii de decizie din domeniu cât și de cei care- și desfășoară activitatea în
turism. Informa țiile se refer ă atât la aspecte legate de practicarea turismului, preferință , motivație,
grad de satisfac ție etc., cât și la aspecte privind cele mai potrivite tehnici, mijloace sau medii de
comunicare recomandate a fi folosite în vederea promov ării eficiente a ofertelor sociale de turism.

Concluzii
210

Concluzii finale

Turismul reprezintă , pentru România, sectorul economic ce dispune de un valoros poten țial
de dezvoltare, neexploatat înc ă suficient și care poate deveni o sursă de atrac ție atât pentru
investitori cât și pentru turi ști (în special, str ăini). Avantajul României pentru dezvoltarea
turismului este oferit de prezen ța resurselor naturale și culturale de o mare diversitate și armonios
repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practic ării unei variate game de turism.
Există însă și aspecte care împiedic ă valorificarea poten țialului țării noastre, respectiv
concuren ța puternic ă din partea țărilor vecine (Ungaria, Bulgaria, Croa ția etc.) precum și
amploarea problemelor legate de comp etitivitatea turismului românesc .
Una dintre solu țiile la multitudinea de probleme referitoare la turismul românesc, care ar
putea transforma zonele turistice în destina ții turistice importante, ar fi utilizarea intens ă a
elementelor de marketing adecvate , precum și stabilirea unor canale de distribu ție
corespunz ătoare.
Dezvoltarea sus ținută a promov ării turistice, crearea și promovarea „ brandului” turistic
național, reprezint ă o component ă de bază pentru atingerea parametrilor normali, optimi în ceea ce
priveș te impunerea imaginii României pe pia ța interna țională ca o destina ție turistic ă bine
personalizat ă, diferențiată de celelalte destina ții competitive, atragerea de investitori și alți parteneri
strategici pentru dezvolta rea industriei turistice.
Astfel, este necesară crearea unei imagini turistice complexe , prin introducerea unor
elemente noi, diversificarea materialelor promo ționale (bro șuri, CD-rom, filme, h ărți, study-tour-
uri, road-show-uri etc.) inclusiv pe regiuni, crearea brandului turistic na țional și a brand-urilor
regionale pentru zonele bine marcate pe pia ța turistică internă și internațională și creșterea gradului
de atractivitate.
Importanța sectorului turistic reiese ș i din contribu ția pe care acesta și-o poate aduce la
atingerea unuia dintre obi ectivele generale ale „ Strategiei Lisabona ” respectiv „o mai mare
coeziune social ă”, coeziune realizat ă mai ales prin turismul social.
Pornind de la considerentele prezentate , abordarea problematicii vizând promovarea
turismului social în România, a condus la eviden țierea urm ătoarelor concluzii:
♦Necesitatea sus ținerii, dezvolt ării și promov ării turismului social în România esta
dată de situația economic ă în care se afl ă populația țării noastre, 7,69% dintre gospod ării au
realizat la nivelul anului 2005, un venit mai mic de 1.900 lei/lunar, și doar 8% dintre români au
mers în vacan ță, principalul motiv de „ne-plecare” în vacan ță fiind cel financiar (76%). În aceste
condiții, singura posibilitate de a beneficia de o vacan ță, pentru mul ți români, este turismul social.
♦ Principalele avantaje ale dezvoltării turismului social:
 accesul la turism a unui mare num ăr de persoane – fiecare persoan ă are dreptul la odihn ă
precum și de a dispune de timp liber astfel încât s ă-și dezvolte pe deplin pr opria personalitate. Dar,

Concluzii
211

deși există factori care favorizaz ă turismul (creș terea progresiv ă a speranț ei de viață; creșterea
timpului liber de care dispune, în medie, fiecare in divid; facilit ăți de transport, inclusiv apari ția
companiilor aeriene low-cost; cre șterea nivelului cultural etc.), cu toate acestea, foarte multe
persoane nu merg în vacan ță datorită resurselor financiare reduse. De aceea, turismul social este o
soluție în acest sens , facilitând, astfel, accesul cât mai multor persoane la unul dint re drepturile lor
fundamentale.
 accentuaz ă latura uman ă a dezvolt ării activit ății de turism- în virtutea celor dou ă obiective
stabilite la nivel european, resp ectiv de a declara anul 2007, „ Anul European al Egalităț ii
Șanselor pentru To ți” și „…a construi o Europ ă a cetățenilor ”, turismul vine în sprijinul
atingerii acestor obiective prin deplasarea accentului pus pân ă acum pe eficiența economic ă a
activității turistice (ob ținerea de profit), că tre eficiența socială (raportată la individ și la avantajele
pe care acesta le ob ține). Această reorientare conduce c ătre o „umanizare” (sublinierea laturii
umane) a activit ății economice, respectiv, a celei de turism.
 este un instrument de socializare, îmbunăt ățind relaț iile dintre oameni (coeziune social ă) și
permite integrarea celor cu probleme (dizabilit ăți) în viața socială (incluziune socială )- turismul
permite contactul cu realități diferite, culturi și tradiții diferite și, mai ales, permite
relaționarea cu alte persoane , care în alte condi ții nu ar fi fost posibile . Toate aceste conduc la
acea „dezvoltare personală ” atât pentru turi ști cât ș i pentru membrii comunit ății locale.
Însă, poate aspectul cel mai important este dat de integrarea socială a persoanelor cu
dizabilități, pentru care via ța este suferin ță, monotonie, rutină …iar o vacan ță de câteva zile d ă un
suflu nou acestora (am ataș at în anex ă părerile unor reprezentan ți ai acestora referitoare la accesul
lor la o vacan ță pe an).
 prelunge ște sezonul turistic – prin crearea oferte lor turistice sociale în extra-sezon, când
circulația turistic ă este minim ă, se creaz ă condiții prielnice extinderii activit ății pe o perioad ă mai
lungă din an.
 crește gradul de ocupare al for ței de munc ă- prin prelungirea sezonului turistic se reduce
numărul locurilor de munc ă sezoniere , asigurând astfel, atât condi ții mai bune de asigurare
angajaților, cât și reducerea fluctua țiilor de personal.
 oferă condi ții de între ținere a zonelor de primire (turistice) pe tot parcursul anului –
menținând unit ățile turistice cât mai mult timp în circuitul turistic, condi țiile de între ținere se
îmbunătățesc, creându-se condi ții de atragere de fonduri pentru modernizarea lor.
 asigură o mai bun ă valorificare a poten țialului natural, cultural și antropic din zon ă-
atragerea și menținerea în circuitul turistic a cât mai multor obiective naturale, culturale și
antropice, conduce la cr earea cadrului legal favorab il de valoricifare și protejare a acestora.
 reorientez ă fluxurile turistice c ătre zone mai pu țin frecventate, degrevând pe unele,
promovând pe celelalte – turismul social poate at rage (prin oferte sociale ș i speciale) turi știi că tre
zonele mai pu țin că utate de turi ști datorită unei promov ări mai pu țin intense (un exemplu ar fi

Concluzii
212

reorientarea fluxului turi stic dinspre Valea Prah ovei, intens circulată , către zona Mun ților Apuseni,
mai puțin frecventat ă, dar cu tradi ții și peisaje deosebite).
 dezvoltarea (economic ă) a comunit ăților locale – comunit ățile locale beneficiaz ă de creșterea
numărului de locuri de munc ă, schimb cultural, deschidere, pos ibiliatea atragerii de fonduri în
vederea moderniz ării bazei materiale, infrastructurii etc.
 poate fi o solu ție pentru zonele defavorizat e (miniere, industriale etc.) – în multe zone în care
o serie de obiective industriale au fost închise, unde locurile de munc ă sunt foarte pu ține și nivelul
de trai foarte scă zut, singura solu ție este de a crea condiț ii dezvolt ării turismului, prin punerea în
valoare a atrac țiilor din zon ă (de ordin natural, cultural sau antropic).
 creșterea calit ății vieții la nivel de societate (turi ști, comunitate local ă, agenți economici
etc.)- turismul social asigur ă tuturor celor implica ți un nivel de trai mai bun, prin recreere, refacerea
sănătății, odihnă etc., pentru turi ști, iar pentru comunitate, printr-un spor de venit.
♦ Accesibilitatea ofertelor turism ului social- rezultatele cercet ării:
a) generale:
 frecvența de practicare a turismului (în general) este destul de redus ă, peste 50% dintre
persoane declarând c ă fac acest lucru doar “uneori”.
 forma de turism preferat ă de jumătate dintre cei intervieva ți, este cea „pe cont propriu”,
dorind libertate de mi șcare în timpul sejurului.
 preferințele turiștilor se orienteaz ă către: sezonul cald (vara) , cu 50% din totalul r ăspunsurilor,
sezonul rece deț inănd o pondere de 40% din total; cei mai mul ți recurg la sejururi scurte de 2-7
zile, cu 75% din total r ăspunsuri; principalul motiv al c ălătoriei este odihna/recreerea , cu o
pondere de 56%; destina ția aleasă cu precădere de turi ști este muntele cu 26% din total r ăspunsuri.
 gradul de cunoaș tere a ofertelor turismului social este destul de ri dicat (80%), dar, de și
ponderea acestora este mare, nu s-a dovedit satisf ăcătoare (cei tineri nu au prea multe informa ții
desprre acest ă facilitate).
 gradul de pătrundere în consum a ofertelor turismului social, este doar de 63% ; forma de
turism social cu ponderea cea mai mare este “pentru vârsta a III-a” (cu 30,82%) al ături de care se
află “ biletul prin asigur ările sociale de stat” (cu 27,06%).
 puțin peste jum ătate dintre cei care știu despre existen ța ofertelor sociale de turism apeleaz ă la
programele ini țiate de minister , iar dintre acestea cele mai solic itate sunt cele care se desf ășoară
în stațiunile balneare (prin programul „ O săptămână de refacere” cu 40%) și în mediul rural
(prin programul “ Vacanț e la țară” cu 34,78%).
 din punct de vedere al siguranței și seriozității, puțin peste 70% dintre respondenț i au declarat
că au o părere bună despre oferta social ă de turism, în schimb, în ceea ce prive ște calitatea
prestației, doar 66% au fost mul țumiți de aceasta, iar în privin ța tarifelor, acestea sunt accesibile
pentru 62% dintre responden ți.

Concluzii
213

 cel mai potrivit mijloc de promovare a ofertelor sociale de turism , s-a constatat a fi presa
scrisă (locală/centrală), aceasta fiind aleas ă de peste 30% dintre responden ți. Pe locul doi se afl ă
Internetul , ales de 22,26% dintre persoanele intervievate, urmat îndeaproape de posturile de radio
și Tv cu aproape 20%.
b)pe medii de reș edință:
 sejururile scurte sunt preferate atât de persoane le din mediul urban (80,20%) cât și de cele din
mediul rural ( 61,76%).
 sezonul cald este ales de 57,86% dintre cei car e locuiesc în mediul urban, îns ă cei din mediul
rural prefer ă sezonul rece (67,64%).
 motivația principal ă este aceea și pentru ambele categorii de popula ție, respectiv “ odihna,
recreerea ” cu ponderi de 57,86% în urban și 54,41% în rural.
 destinația de vacan ță diferă, pentru cei din urban, aceasta este muntele (deținând ponderea cea
mai mare, 22,84%), iar pentru cei din rural, stațiunile balneo cu 47,05%.
 gradul de cunoaș tere a ofertelor turismului social sunt oarecum apropiate, respectiv, 80,71% în
mediul urban ș i 76,47% în cel rural.
 mijloacele de promovare diferă pe cele dou ă medii de re ședință, astfel, în urban internetul este
ales de 28,93% dintre persoane , pe când cei di n rural prefer ă să se informeze din presa scris ă
(61,76%).
♦ În concluzie , având în vedere rezultatele cercet ării, se constat ă că, deși gradul de
cunoaștere privind existen ța ofertelor turismului social, este relativ ridicat, p ătrunderea lui în
consum este destul de mică , deci o promovare susț inută ar fi deosebit de util ă.
În acest sens, promovarea ofertelor turismului social trebuie f ăcută unitar și, mai ales,
concentrată spre segmentul- țintă, astfel:
 la nivel naț ional – prin Ministerul Transporturilor Construc țiilor și Turismului și Autoritatea
Națională de Turism, care sus țin programele guvernamentale în domeniul turismului social (O
săptămnă la mare, O s ăptămână de refacere, 1Mai la mare, Vacan țe la țară), folosind ca formă de
promovare:
– publicitatea prin Tv sau radio – care să aibă arie națională de acoperire, în emisiuni care
să se adreseze tuturor categoriilor de vârst ă, difuzate la intervale orare accesibile (emisiuni
informative, turistice, documentare etc.);
– publicitatea prin internet – prin afi șarea ofertelor sociale de turism pe site-ul propriu al
ministerului ( www.mturism.ro ), sau cel al ANT-ului. Accesul trebuie s ă fie nerestric ționat,
informațiilesă fie reale și actualizate în permanen ță, iar rezerv ările să se poată face on-line.

Concluzii
214

– relațiile publice reprezintă o altă modalitate de promovare a acestor oferte, respectiv prin
difuzarea de ș tiri la televizor sau radio (mai ales în cadrul unor emisiuni informative) sau prin
publicarea unor interviuri ale reprezentan ților autoriza ți, în presa central ă.
– o form ă deosebit de util ă pentru promovarea turismului social se poate realiza prin
organizarea unui târg de specialitate (Târgul Na țional de Turism Social), în care toate
organizațiille interesate î și pot etala oferta direct publicului țintă (având în vedere amploarea
evenimentului, acest fapt se poate realiza doar cu sprijinul autorit ății centrale în domeniu).
 la nivel zonal/regional – promovarea se poate realiza în mod eficient prin înfiin țarea unui
Centru Na țional de Turism Social , cu sedii (birouri de informare) în toate localit ățile reședință de
județ, care, prin cunoaș terea realit ății zonei (cerere, nivel de trai, înclina ția spre turism a popula ției
etc.) îș i poate orienta și adapta activitatea de promovare. Deosebit de util ă ar fi publicarea unei
broșuri anuale (publicitate prin tip ărituri) cu oferta unit ăților turistice din zon ă, ce oferă locuri la
tarife mai reduse.
De asemenea, presa scris ă centrală dar mai ales local ă (de genul Monitorul de…, care apare
în fiecare jude ț), știut fiind faptul c ă aceasta se cite ște cu prec ădere de localnici.
Centrele de Turism Social din țară pot realiza, cu ajutorul institu țiilor locale (prim ărie, casa
teritorială de pensii, centrele de eviden ța populației, oficiile de șomaj etc.), o baz ă de date care s ă
cuprindă mai ales persoanele care au un acces limitat la vacan ță, iar prin tehnici ale marketingului
direct (mail, e-mail) s ă se încerce o informare cu privire la ofertele sociale de turism.
Formele de promovare nu difer ă foarte mult pe medii (urban, rural), singura restric ție fiind
în cazul folosirii internetului, care în multe zone rurale din ț ară, nu este accesibil.
 Din punct de vedere al destinațiilor preferate de persoanele intervievate, s-a remarcat:
– muntele (în mediul urban), de aceea trebui e pus accentul în promovarea ofertelor sociale
de turism mai ales pe cele orientate spre acest ă destinație, recomandându-se diversificarea și
îmbogățirea acestora (cele dou ă forme de turism social, “turism de camping” și “la cabane”, pot
avea cereri mari de la locuitorii ora șelor);
– stațiunile balneare (în mediul ru ral)- promovarea trebuie orientat ă mai ales spre ofertele
balneare (cum este programul „O s ăptămână de refacere” sau biletele prin asigur ările sociale de
stat) foarte c ăutate de locuitorii din mediul rural.
 Perioada cu activitate intens ă de promovare trebuie să țină cont de preferin ța turiș tilor, astfel:
– sezonul cald este preferat de cei de la ora șe – de aceea activitatea de promovare trebuie
intesificat ă în perioada premerg ătoare sezonului turistic (lunile martie, aprilie, mai);
– sezonul rece este ales de locuitori di n mediul rural- promovarea fiind orientat ă spre
sfârșitul sezionului turistic (luni le septembrie, octombrie).

Concluzii
215

O promovare sus ținută și eficientă a turismului social în țara noastr ă nu se poate realiza f ără
un plan național de turism social (propunere sus ținută de CESE – Consiliul Economic și Social
European) care s ă sprijine activiatea atât la nivel na țional cât și zonal/regional/local, al ături de
norme legislative care s ă susțină turismul social (mai ales prin aprobarea legii tichetelor de
vacanță).
Având în vedere că turismul social faciliteaz ă accesul la vacan țe a unui num ăr cât mai mare
de turiș ti, el însu și poate fi considerat o form ă de promovare a turismului în general, folosind ca
tehnică de promovare principal ă „ofertele speciale prin reducerile de tarife”. Indiferent cum este
considerat sau privit, avantajele sunt atât de partea turi știlor cât și a zonei/comunit ății unde se
organizeaz ă. Toate acestea conduc la fac ilitarea accesului tuturor la un drept fundamental: cel de a
călători, iar dacă se spune că “…iubim doar ceea ce cunoa ștem”, turismul reprezintă un
instrument de apropiere, cunoaș tere, și toleran ță care în final înseamn ă pace, armonie,
dezvoltare,…pentru to ți!

Bibliografie
216

Bibliografie:

1. Aitchinson J ., Inovație în marketing , Editura Brandbuiders Grup, Bucure ști, 2006
2. Angelescu C., Jula D ., Timpul liber- Condi ționări și implica ții economice , Editura
Economic ă, Bucureș ti, 1997
3. Anghelache C ., România – 2006, Starea economic ă înaintea aderă rii, Editura Economic ă,
București, 2005
4. Bacali L ., Promovarea marketingului în managementul românesc , Editura Economic ă,
București, 1999
5. Balaure V. C ătoiu I., Veghe ș C., Marketing turistic , Editura Uranus, Bucure ști, 2005
6. Balaure V., Popescu I.-C., Șerbănică D., Veghe ș C., Tehnici promo ționale , Editura
Uranus, Bucure ști, 1999
7. Balaure V . (coord.), Marketing , Editura Uranus, Bucure ști, 2000
8. Barbu Ghe ., Turismul și calitatea vie ții, Editura Politic ă, București, 1980
9. Băcescu M., B ăcescu- C ărbunaru A., Compendiu de macroeconomie , Editura Economic ă,
București, 1997
10. Băltăreț u A., Promovarea ecoturismului- obiectiv major al strategiei dezvoltă rii turistice
durabile , teză de doctorat, ASE, Bucure ști, 2003
11. Becker S .G . Capitalul uman – o analiz ă teoretică și empiric ă cu referire special ă la
educație, Editura All, Bucure ști, 1998
12. Bidilean V .- Uniunea Europeană – instituții, politici, activit ăți, Ed. Agroprint, Timi șoara,
2002
13. Bran F., Marin D., Simon T.- Economia turismului ș i mediului înconjur ător, Editura
Economic ă, Bucureș ti, 1988
14. Bruhn M., Marketing , Editura Economic ă, București, 1999
15. Buttle, F. , Hotel and Food Service Marketing , Cassell, London, 1993
16. Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului- Teorie și practică, Editura
Economic ă, Bucureș ti, 1997
17. Cătoiu I., B ălan C., Onete B., Popescu I.-C., Veghe ș C., Cercetări de marketing-
Probleme și studii de caz, Editura Uranus, Bucure ști, 1997
18. Cetină I., Marketingul competitiv în sectorul serviciilor , Editura Teora, Bucure ști, 2001
19. Churchill G., A., Jr; Peter J. Paul , Marketing. Creating value for Customers , Austen
Press &Richard D. Irwin, Inc., Illinois, 1995
20. Churchill G., A., Jr., Marketing Research. Methdological Foundations , 5th Edition, the
Dryden Press, Chicago, 1991
21. Cosmescu I ., Turismul- fenomen complex contemporan , Editura Economic ă, Bucureș ti,
1998

Bibliografie
217

22. Chauvir J., Le tourisme social et associatif en France, L’Harmattan, Paris, 2002
23. Ciucur D., Gavril ă I., Popescu Ctin., Economie, ediția a II-a, Editura Economic ă,
București, 2001
24. Coman C ., Relațiile publice – Principii și strategii , Editura Polirom, Ia și, 2001
25. Cooper C., Fletcher J., Gilbert S. , Tourism- Principles&Pra ctices, Longman, London,
1996
26. Constantinescu N.N. , “Probleme ale tranziț iei la economia de pia ță”, Ed. Ager.
Economistul, Bucure ști, 1992
27. Cristureanu C ., Economia și politica turismului interna țional , Editura ABEONA,
București, 1992
28. Didier M., Economia : Regulile jocului , Editura Humanitas, Bucure ști, 1998
29. Dobrotă N. (coord.), Dic ționar de economie , Editura Economic ă, București, 1999
30. Dumitru I ., Marketing strategic, Editura Uranus, Bucure ști, 2004
31. Dumitru N.-R. Contribuț ia turismului în procesul cre șterii economice, Conferin ța
Națională de la Suceava, mai 2006, publicat în vol. « Turismul la începutul mileniului III.
Provocări și tendințe », Ed. Sedcom Libris, Ia și, 2006
32. Dumitru N.-R. Strategiile folosite în promovarea turismului, în general, și a celui social, în
particular – studiu de caz la nivelul agen țiilor de turism din România ”, Sesiunea anuală de
Comunică ri Științifice, Universitatea Româno-American ă, mai 2006, Editura PRO
Universitaria, Bucure ști, 2006
33. Dumitru N.-R , Gogonea R.-M., Anghel F.- Aspects regarding the study of the consumer`s
behaviour in the field of the social touris m, through the mediation of the motivations,
attitude and preferences, Universitatea „Ovidius” Constan ța, Facultatea de Științe
Economice, Conferin ța Internațională, octombrie 2006, Editura Universitaria, Craiova, 2006
34. Dumitru N.-R. Stabilirea segmentelor de pia ță în cadrul studiului privind comportamentul
consumatorului de servicii tu ristice sociale din România, Simpozionul Științific
Internațional de Statistic ă – “Statistica în spaț iul soluțiilor”, noiembrie 2006
35. Dumitru N.-R . The promotion – component of the tourism marketing mix, 3 rd International
Scientific Conference ECO-TREND 2006– Economics and Globalization , noiembrie 2006,
”Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Faculty of Economics, 2006
36. Dumitru N.-R. Ridicarea calit ății vieții prin turism – deviză a unei dezvolt ări durabile,
Simpozion cu Participare Interna țională, “Turismul durabil românesc în contextul integr ării
economice europene”, Universitatea Româno-American ă, București, nov. 2006
37. Emilian R. (coord.), Managementul serviciilor , Editura Expert, Bucure ști, 2000
38. Flavin C., Gardner H., Starea lumii 2002 , Editura Tehnic ă, București, 2002

Bibliografie
218

39. Forsyth P ., Marketing pentru profit – no țiuni fundamentale , Editura Niculescu, Bucure ști,
2005
40. Galbraith J.K. , “Știința economic ă și interesul public ”, Ed. Politic ă, București, 1982
41. Georgescu G. Reforma econimic ă și dezvoltarea durabilă , Editura Economic ă, Bucureș ti,
1995
42. Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic , Editura Economică , București, 1999
43. Glăvan V., Turismul și protecția mediului- probleme prioritare ale României viitoare, în
lucrarea Turismul în contextul dezvolt ării durabile, Simpozion ASE, Bucure ști, 2000
44. Gogonea R.-M .- Metode statistice aplicate în analiza turismului rural , teză de doctorat,
ASE, Bucure ști 2005
45. Gogonea R.-M., Cercetarea statistică în turismul rural , Editura Universitar ă, București,
2006
46. Grigorescu A., Bob C.-A ., Ghid de marketing public ș i privat , Editura Uranus, Bucureș ti,
2006
47. Hapenciuc C.-V., Cercetarea statistic ă în turism , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 2003
48. Hapenciuc V., N ăstase C. (coord.)- Turismul la începutul mileniului III- provoc ări și
tendințe, Ed. Sedcom Libris, Ia și, 2006
49. Handszuh F.H.- Chief, Quality of Tourism Development , Geneva, 2001
50. Hill E., O’Sullivan T. , Marketing , Editura Antet, Oradea, 1996
51. Ianc T.-P., Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România, în perspectiva
integră rii europene , teză de doctorat, ASE Bucure ști, 2006
52. Iordache M.-C .-, Perspectivele turismului românesc în dinamica turismului mondial , Teză
de doctorat, A.S.E. Bucure ști, 2004
53. Iancu A.- Creșterea economic ă și mediul înconjur ător, Editura Politic ă, Bucureș ti, 1979
54. Ioncică M, Economia serviciilor , Editura Uranus, Bucure ști, 2000
55. Ionescu I., Turismul, fenomen social-economic ș i cultural, Edit. Oscar Print, Bucure ști,
2000
56. Korten D.-C.- Corporațiile conduc lumea , Editura Antet, Oradea, 1997
57. Kotler Ph., Managementul marketingului , ediția 2005
58. Marcenac L., Milon A., S erge-Henri Saint-Michel, Strategii publicitare- de la studiul de
marketing la alegerea diferitelor media, Editura Polirom, Ia și, 2006
59. Mihăiță E.-I .- Economisirea, cre șterea economic ă și securitatea socială , ASE, Bucure ști,
1998
60. Minciu R.- Economia turismului , Editura Uranus, Bucure ști, 2000
61. Miron D ., Economia Uniunii Europene , Editura A.S.E., Bucureș ti, 2002
62. Moldoveanu M., Miron D., Psihologia reclamei, Editura Libra, Bucure ști, 1995
63. Neacșu N., Turismul ș i dezvoltarea durabil ă, Editura Expert, Bucure ști, 2000

Bibliografie
219

64. Neacșu N., Bălterețu A., Economia turismului- lucr ări practice, statistici, reglement ări,
Editura Uranus, Bucure ști, 2005
65. Nedelea Alex ., Politici de marketing în turism , Editura Economic ă, București, 2003
66. Niță I., Niță C.- Piața turistică a României, Editura Ecran MAGAZIN, Bra șov, 2000
67. Niculescu E., Nicule scu N. G., Adumitr ăcesei I. D., Economie politic ă, vol. 3, Editura
Polirom, Bucure ști, 1998
68. Olteanu V., Marketingul serviciilor , Editura Ecomar, Bucure ști, 2003
69. Olteanu V ., Management marketing , Editura Ecomar, Bucure ști, 2006
70. Papuc M., Tehnici promo ționale , Editura Universitar ă, București, 2006
71. Payne A., The essence of services marketing , Prentice Hall Interna tional, Englewood Cliffs,
1993
72. Pop N.-Al., Dumitru I., Marketing interna țional , Editura Uranus, Bucure ști, 2005
73. Popescu I.-C ., Comunicarea în marketing- co ncepte, tehnici, strategii , ediția aII-a, Editura
Uranus, Bucure ști, 2003
74. Popescu D., Geam ănu C ., Articol Economistul , nov. 2004, pg.a III-a
75. Purcărea Th., Ioan-Franc V ., Marketing- evolu ții, experien țe, dezvolt ări conceptuale,
Editura Expert, Bucure ști, 2000
76. P. Py – Le tourism. Un phenomene economique , La Documentation Francaise, Paris, 1996
77. Russel J. Th., Lane W. R., Klepner’s Advertising Procedure. Manual de publicitate ,
Editura Teora, Bucure ști, 2003
78. Sasu Ctin ., Marketing interna țional , Ediția a III-a, rev ăzută și adăugită, Editura Polirom,
București, 2005
79. Schultz D.-E., Petrison L.,A ., Esențialul despre promo ții, Editura Brandbuiders Grup,
București, 2005
80. Simona S. , Echilibrul ecologic și dezvoltarea durabil ă, Teză de doctorat, ASE, Bucure ști,
2001
81. Smedescu I. (coord.), Marketing , Editura Universitară , București, 2004
82. Snak O., Baron P., Neac șu N., Economia turismului , Editura Expert, Bucure ști, 2001
83. Stăncioiu A.-F ., Strategii de marketing în turism , Editura Economic ă, București, 2000
84. Stănciulescu G., Lupu N., Țigu G., Dicționar poliglot explicati v de termeni utiliza ți în
turism , Editura All, Bucure ști, 1998
85. Sylvere P., La publicite, Nerf de la Communication , Les Editions d’Organisation, Paris,
1983
86. Theobalt F. W., Global Tourism , Butterworth Heinemann, Great Britain, 1998
87. Vârjan D., Creșterea economic ă și condiț ia umană , teză de doctorat, ASE, Bucure ști, 2002
88. Vegheș C., Marketing direct, Ed. Uranus, Bucure ști, 2003
89. Zaiț A., Elemente de marketing direct , Editura Economic ă, Bucureș ti, 2000
90. Zamfir Elena , Incursiuni în universul uman , Editura Albatros, Bucure ști, 1989

Bibliografie
220

91. *** Politica social ă, Seria Micromonografii- Politici Eu ropene, Institutul European din
România, 2003
92. *** European Parliament Report on new prosp ects and new challenges for sustainable
European tourism, 2004/2229 (INI)
93. *** Fiche syntèse sur le tourisme social, Jolin Louis, BITS, 2003
94. *** Montreal Declaration, BITS, 1996
95. *** Romania – The impact of Travel&Tour ism on jobs and the economy, WTTC, 2006
96. *** BITS, Le tourisme social dans le monde, 2004-2006
97. *** Mission sociale, ANCV, France, Jan. 2006
98. *** WTO, Tourism Market Trends Worldwidw, 2005
99. *** INS, Turismul României- Breviar statistic, edi ția 2006
100. *** www.anat.ro
101. *** www.bits-int.org
102. *** www.bizwords.ro
103. *** www.cnpas.ro
104. *** www.ec.europa.eu
105. *** www.hihostels-romania.ro
106. *** www.infotravelromania.ro
107. *** www.mturism.ro
108. *** www.part.ro
109. *** www.sindromania.ro
110. *** www.smartfinancial.ro
111. *** www.world-tourism.org
112. *** Colecț ia Revista Biz , 2005-2006
113. ***Colecț ia revistei Capital, 2006
114. *** Colecț ia Economistul, 2005-2006
115. ***Guvernul României, Legea bugetului asigur ărilor sociale de stat nr.
380/15.12.2005, Monitorul Oficial al României nr. 1150/19.12.2006
116. *** Guvernul României, Autoritatea Na țională pentru Turism, Strategia pentru
relansarea și dezvoltarea turismului românesc , iulie, 2006
117. *** Turismo accesible para todas las personas, planul de actiune al CERMI
(Comité Español de Representantes de pe rsonas con Discapacid ad), decembrie 2005
118. *** Consultation sur les activités en matiè re de tourisme pour les travailleurs ,
BITS, Bruxelles, mai 2005
119. *** Conferinta Tourisme Pour Tous: État des lieux et prati ques existantes dans
l'UE, Comisia europeana, directia generala Societati si industrie, uni tatea Turism, ianuarie
2006

Anexe

Anexe
Anexa 1.1
Sursa : Gogonea R. M., tez ă doctorat, Metode statistice aplicate în analiza turismului rural , București, 2005
(capitol1.figura1.4)MODELE DE
CREȘTERE
ECONOMIC Ă MODELE
NEOCLASICE
= perfecta concurență
flexibilitate a prețurilo r
salariilo r
substituire a factorilor de produc ție
– vizează echilibrul pe term en lung
– întreag a analiză e conce ntrată pe prețuri
– rata de creștere econ omică este independentă de cea de
econom isire
– se ne glijează aspectul repartiției de venituri – urmăresc po sibilitatea cre șterii eco nomice la
nivelul de oc upare deplină a forței de m uncă
– sunt bazate în principal pe func ția de producție
– ipoteza de lucru: ÎNCORPO RAT
= funcția de pr oducție
Cobb-Douglas
Y= A . Kα . Lβ
NEÎNCOR PORAT
= funcția de pr oducție
de tip Harrod
Y= A . Kα . Lβ . eλβt
= funcția de pr oducție
de tip S olow
Y= A . Kα . Lβ . eλαt
= funcția de pr oducție
de tip Hi cks
Y= A .Kα . Lβ . eλt modele ale
OFERTE I
M ODELE
KEYNESIENE
modele ale
CERERII – vizează creșterea ec onom icăechilibrată pe termen scurt
– sistem ul econom ic:
o nu e în ech ilibru stabil ca o cupare d eplină;
o nu e în ech ilibru stabil la sub ocupare
– este necesară intervenția statului în economie = funcția de consum
C = c . V
(3)
= funcția de investiții
F=s.V
= funcția de lichiditate
c + i = C + S
MO DELE DE
CREȘTERE
ECHILIBRAT Ă modeluldetipDomar
modelul de tip Robinson
modelul de tip Koldor
Mod elul Leo ntief inp ut-output
(Balanța legăturilor dintre ramuri) (6)
1. PIB = VAB 3. PNB = VAB-M+E
2. PIN = VA N 4. PNB=C i+Ki+D i+Ei-M
MODELE
ECONOMICO-
ECOLOGICE = model intersectorial conceput pe fondul unui program de dezv oltare
regională, care se referă la costurile cerute de restaurarea mediului la
nivel calitativ existen t înainte de aplicarea programului
-include coeficienții de producție, econom ici, ecol ogici
-include numai problema poluării mediului
-introduce î n cadrul ram urilor econom ice pe cea a industriilor antipolua nte
-sunt introduși coeficienții de poluare W. Leontif
-studiază efect ul sub formă de pr eț a tehno logiilor și politicilo r altern ative
antipoluante sector
uman sector
nonuman
externalit ăți

bunuri denum ite
bunur i
libere modelul Cumberland
modelul Daly
(model
interram uri)
Modelul W alter Isard
(model interprod use)
Modelul Leontief
input-output
221

Anexe
1ANEXA 4.1
a c bSchema logica a chestionarului
222
a b
a b 10
11
22 21 2
3
4
5
6
24 23
26 25
27 a b
12
13
14
15
16
20 17
18
197
8
9

Anexe
223
ANEXA 4.2
Preferința turiș tilor, în func ție de mediul de re ședință, pentru tipul de sejur turistic, dup ă:
a) Durată (tabel nr.1)
Durata Mediul
urban Mediul
rural Total
Lung 1 0 1
Mediu 38 26 64
Scurt 158 42 200
Total 197 68 265
b) Sezon (tabel nr. 2)

Sezon Mediul
urban Mediul
rural Total
Cald 114 20 134
Rece 60 46 106
Ocazional 23 2 25
Total 197 68 265

c) Motivaț ia principal ă (tabel nr. 3)
Motivaț ie Mediul
urban Mediul
rural Total
Odihnă, recreere 114 37 151
Tratament balnear 34 21 55
Religios 12 8 20
Afaceri 4 0 4
Motive culturale 4 2 6
Alte motive 29 0 29
Total 197 68 265

d) Destina ția principal ă (tabel nr. 4)

Destinație Mediul
urban Mediul
rural Total
Litoral 24 5 29
Munte 45 24 69
Stațiuni balneo. 26 32 58
Delta – Dun ării 13 0 13
Mediul rural 41 1 42
Orașe 33 0 33
Altele 15 6 21
Total 197 68 265

Anexe
224

ANEXA 4.3

1. Gradul de, pe medii de re ședință , a ofertelor turismului social
(tabel nr. 1)

Cunoașterea
ofertei Mediul
urban Mediul
rural Total
Da 159 52 211
Nu 38 16 54
Total 197 68 265

2. Preferin ța pentru mijloacele de promovare turistic ă
(tabel nr. 2)

Preferință
mijloace de
promovare Mediul
urban Mediul
rural Total
Posturi (locale) de
radio și Tv 37 15 52
Presa scris ă 46 42 88
Internet 57 2 59
Alte mijloace 28 9 37
Nu ș tiu 29 0 29
Total 197 68 265

Anexe
225

ANEXA 5. 1

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTA ȚILOR SENAT

LEGE privind acordarea tichetelor de vacan ță
7.06.2006

Parlamentul României adopt ă prezenta lege:
Art. 1. – (1) Salaria ții din cadrul societ ăților comerciale, companiilor
naționale, societ ăților naționale, regiilor autonome și din sectorul bugetar,
precum și din cadrul unit ăților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice
sau fizice care încadreaz ă personal prin încheierea unui contract individual
de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi titluri nominative
denumite în continuare tichete de vacan ță.
(2) Tichetele de vacan ță se pot acorda în limita prevederilor bugetului
de stat sau, dup ă caz, ale bugetelor locale, pentru unit ățile din sectorul
bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii,
pentru celelalte categorii de angajatori.
(3) Tichetele de vacan ță reprezint ă un titlu de valoare finan țat solidar
de către angajator și salariat.

Art. 2. – (1) Tichetele de vacan ță se emit de c ătre unitățile cu
activitate specializat ă în domeniul care face obiect ul prezentei legi, denumite
în continuare unit ăți emitente.
(2) Unitățile emitente desf ășoară această activitate numai în baza
autorizației de func ționare, acordat ă de Ministerul Finanț elor Publice.
Autorizația de func ționare se acord ă potrivit criteriilor stabilite de către
Ministerul Finanț elor Publice, astfel încât s ă se asigure dezvoltarea
concurențială a serviciilor prev ăzute de prezenta lege.
(3) Unitățile care emit tichete de vacan ță sunt obligate s ă ia măsurile
necesare pentru asigurarea securitiz ării acestora.
(4) Fiecare tichet de vacan ță este valabil numai în condi țiile în care
cuprinde, cel pu țin, următoarele men țiuni:
a) numărul sub care a fost înseriat de c ătre unitatea emitent ă;
b) numele și prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de
vacanță;
c) numele și adresa emitentului;
d) denumirea și codul fiscal al angajatorului;
e) valoarea nominal ă a tichetului de vacan ță;
f) date referitoare la perioada de valabilitate;
g) interdicț ia de a fi utilizat pentru achizi ționarea de alte bunuri sau servicii
decât cele care fac obiectul prezentei legi;
h) spațiu destinat înscrierii datei și aplicării ștampilei unit ății la care tichetul
de vacanță fost utilizat.

Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacan ță până la data de 31decembrie a anului urm ător celui în
care au fost emise tichetele de
vacanță.
(2) Tichetele de vacan ță pot fi folosite numai pentru achitarea
contravalorii serviciilor achizi ționate și prestate pe teritoriul României, în
structuri de primire turistice clasif icate la categoria 1-3 stele cu func țiuni de
cazare, alimenta ție publică, tratament balnear agrement, de transport, pentru
activități sportive și culturale cu care unit ățile emitente au contractat
prestarea serviciilor respective.
(3) Prestatorii de servicii turistice agrea ți pot să acorde beneficiarilor
de tichete de vacan ță reduceri de tarife și bonifica ții, variabile în func ție de
perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacan ță.
(4) În cazul în care suma ce reprezint ă contravaloarea serviciilor
achiziționate este mai mic ă decât valoarea nominal ă a tichetelor de vacan ță,

Anexe
226
utilizarea acestora este considerat ă integrală.

Art. 4. – (1) Angajatorul împreun ă cu organiza țiile sindicale legal
constituite sau acolo unde nu este co nstituit un sindicat, cu reprezentantul
salariaților stabilesc de comun acord unitatea emitent ă a tichetelor de
vacanță cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunz ătoare, precum
și suma lunară cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru
tichete de vacan ță, în condițiile art. 6 din prezenta lege.
(2) Unitățile emitente au obliga ția de a transmite lista unit ăților
prestatoare de servicii corespunzătoare re țelei de utilizare, la care salariaț ii
pot folosi tichete de vacanță .
(3) Unitatea emitent ă va deschide un cont bancar special, destinat în
mod exclusiv viramentelor bancare c ătre Fondul comun pentru tichete de
vacanță. În acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contribu țiile sale și
ale salaria ților, după cum au fost stabilite de ace știa, de comun acord.
(4) Decontarea tichetelor de vacan ță între unit ățile prestatoare de
servicii și unit ățile emitente ale tichetelor de vacan ță se face numai prin
intermediul unit ăților bancare. Acela și regim de decontare se va aplica și în
cazul rela ției dintre angajator și unitatea emitent ă.
(5) Sumele derulate prin opera țiunile cu tichete de vacan ță de către
unitățile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea în alte
scopuri.
Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul
comun pentru tichete de vacan ță sunt scutite la plata impozitului pe venitul
global pentru salariat și respectiv, sunt deductibile în limita salariului minim
pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
(2) Sumele prev ăzute la alin. (1) nu se iau în calcul nici pentru
angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se
determină în raport cu venitul salarial.

Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul s ă primeasc ă tichete de vacan ță
numai dac ă consimte ca în cursul unui an calendaristic, pe o perioad ă de
minim 4 luni și maxim 11 luni, s ă plătească o contribu ție lunară echivalent ă
cu minim 25% și maxim 100% din salariul minim pe economie.
(2) Angajatorul stabile ște nivelul contribu ției sale lunare la Fondul
comun pentru tichete de vacan ță, în funcție de priorit ățile sale financiare.
Contribuț ia angajatorului nu poate fi mai mic ă decât contribu ția lunară a
salariatului, reprezentând minim 25% din salariul minim pe economie.
(3) La data împlinirii perioadei de contribu ție, unitatea emitent ă, la
cererea angajatorului, va emite tichete de vacan ță nominale. Valoarea
nominală a tichetelor va fi egal ă cu suma v ărsată până atunci de c ătre salariat
și angajator la Fondul comun pentru tichete de vacan ță, la care se adaug ă o
sumă egală cu dobânda calculat ă de banca unde este deschis contul special
pentru vă rsămintele efectuate de salariat și angajator.
(4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitent ă sunt în sarcina
angajatorului și nu sunt incluse în contravaloarea nominal ă a tichetelor de
vacanță.
(5) Pe parcursul perioadei de contribu ție, salariatul poate întrerupe
vărsarea contribu ției sale lunare, caz în care angajatorul nu mai poate fi
obligat să verse contribu ția sa la Fondul comun pentru tichete de vacan ță. În
cazul în care întreruperea are loc la cererea salariatului, înainte de împlinirea
termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului și angajatorului li se
vor returna, în numerar, sumele v ărsate, urmând ca dobânda aferent ă să fie
încasată numai de angajator. Dac ă întreruperea are loc dup ă împlinirea
termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului îi vor fi eliberate tichete
de vacanță, în condițiile prezentei legi.

Art. 7. – Dup ă împlinirea termenului minim de cotizare, salaria ții pot
cere oricând, prin intermediul angajato rului, eliberarea tichetelor de vacan ță
în condițiile art.6, alin. (3).

Art. 8. – Vânzarea de c ătre salaria ți și comercializarea de c ătre

Anexe
227
structurile de primire turistice a tichetelor de vacan ță constituie contravenț ie
și se sanc ționează cu amend ă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 9. – (1) Constatarea contraven țiilor prevăzute la art. 8, precum și
aplicarea amenzilor contraven ționale se fac de c ătre personalul împuternicit
al Ministerului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei și al direc țiilor
generale de munc ă și protecție socială județene și a municipiului Bucure ști.
(2) Constatarea sanc țiunilor și aplicarea contraven țiilor se fac în
conformitate cu dispozi țiile Ordonan ței Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraven țiilor, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin
Legea nr. 180/2002.
Art. 10. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Ministerul Finan țelor Publice, Ministerul
Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei și Ministerul Tr ansporturilor,
Construcțiilor și Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin
hotărâre a Guvernului.

EXPUNERE DE MOTIVE

În Europa, Fran ța este țara inițiatoare a sistemului cecurilor de vacan ță, care
funcționează din anul 1982. După modelul francez, Ungaria a preluat acest sistem sub forma cecurilor de odihn ă, care
au fost introduse în ianuarie 1998. Conform unei hot ărâri a Guvernului din aceast ă țară, începând cu 1 ianuarie 1998
fiecare cet ățean are dreptul la un cec de odihn ă de 50.000 de forin ți scutit integral de plata impozitelor și taxelor. În
perioada 1998-2001, în Ungari a, acest sistem a contribuit:
– la creșterea veniturilor din cazare cu aproximativ 20-25%
– la dezvoltarea politicii sociale de odihn ă și tratament, comp ensând inegalit ățile sociale,
40% din cecurile de odihnă fiind folosite în regiunile cu rata șomajului ridicat ă.
În România, de și legislația reglementeaz ă dreptul la concediu pl ătit, se constat ă că un număr foarte mare de
persoane nu dispun de resurse financiare necesare pentru a profita de aceste concedii și a pleca în vacan țe.
Studiile de piață efectuate în România relev ă faptul că între anii 2001 și 2002, numai 50% din populaț ia
matură din zonele urbane au plecat în concediu. Categoriile cu poten țialul cel mai ridicat pentru petrecerea vacan țelor
sunt tinerii sub 30 de ani, persoanele cu venituri mai ridicate și cele cu studii superioare.
În acest context, proiectul de le ge privind tichetele de vacan ță rezolvă problema cre ării
unor condi ții de vacan ță pentru restul popula ției care nu î și poate permite s ă beneficieze de concediu.
Acest proiect de lege presupune deschiderea turismului pentru cei cu posibilit ăți
financiare reduse, care în România reprezint ă un procent însemnat. Vacan țele contribuie în mod decisiv la ridicarea
nivelului de cultur ă prin descoperirea de noi locuri, culturi, civiliza ții, prin contactul cu persoanele apar ținând acestora,
turismul reprezint ă o modalitate de coeziune social ă.
De asemenea, proiectul de lege privind tichetele de vacan ță are ca obiectiv crearea unui instrument voluntar de
solidaritate, atractiv atât pentru salaria ți, cât și pentru angajator, parte a unei strategii na ționale de dezvoltare a
turismului în România.
În vederea atingerii acestor obiective este necesar ă dezvoltarea unui mecanism care s ă
permită angajaților cu venituri salariale reduse s ă obț ină tichete de vacan ță cu ajutorul
angajatorului printr-un sistem de economisire diferit în funcț ie de nivelul salariului, dezvoltarea unei re țele de prestatori
de servicii de turism, care s ă accepte tichetele de vacan ță drept mijloc de plat ă a contravalorii serviciilor prestate și
organizarea unui management al circuitului fizic și financiar al păr ților implicate : sindicate, salaria ți, prestatori de
servicii, unit ăți emitente ale tichetelor de vacan ță.
Sistemul tichetelor de vacan ță prezintă avantaje pentru toate p ărțile implicate în realizarea acestuia:
salariat, angajator, prestator de servicii turistice, stat.
Salariatul:
– beneficiaz ă de crearea unui sistem care s ă îi permit ă efectuarea unei vacan țe împreun ă cu
familia sa în perioada concediului, având un buget de vacan ță majorat cu 20%-80% , cre șterea
fiind neimpozabil ă;
– are la dispozi ție titluri de plat ă cu valori cuprinse între 50.000 – 500.000 lei
– oportunit ăți culturale
Angajatorul :
– beneficiaz ă de avantaje sociale motivante pentru salaria ți,
– contribuț ia angajatorului la Fondul Comun pentru tichete de vacan ță este exonerat ă de plata impozitului pe profit.
Prestatorii de servicii turistice au ca avantaje crearea unei clientele, siguran ța plăților, dezvoltarea
activităților și armonizarea traficului.
Pentru stat promovarea sistemului tichetelor de vacan ță contribuie la:
– dezvoltarea industriei serviciilor, implicit cre șterea gradului de ocupare a for ței de munc ă;

Anexe
228
– aplicarea unei politici sociale de sprijin al unei categorii de popula ție dezavantajate, prin
implementarea unui ajutor vizibil și palpabil;
– susținerea și dezvoltarea turismului social și vine în sprijinul strategiei de reabilitare a
turismului românesc pe termen mediu.
Impactul macro- economic la bugetul de stat și asupra cre șterii economice a țării:
– creșterea veniturilor statului, prin aport suplimentar la buge tul de stat. Pierderile aduse de deducerile fiscale sunt
compensate de intr ările de TVA, precum și de impozitele pe salariile
celor ce intr ă în sistem prin intermediul noilor locuri de munc ă, ce se creeaz ă;
– impact social: prin introd ucerea de scutiri de taxe pentru acest sistem, Guvernul î și
demonstreaz ă preocuparea pentru categoriile dezavantajate ale popula ției;
– implementarea sistemului permite dezvoltarea activit ăților economice implicate, conferindu-le dinamism;
– având o permanent ă imagine asupra num ărului de tichete emise și intrate în posesia
salariaților, pe de o parte, și industria turismului, pe de alt ă parte, Guvernul are posibilitatea monitoriz ării acestui
sector;
– creșterea ponderii în PIB a domeniului turismului și înregistrarea unei cre șteri economice.
Prezentul proiect de Lege privind acordarea tichetelor de vacan ță își propune crearea unui sistem care s ă
permită salariaților efectuarea unei vacanț e împreun ă cu familia sa în perioada concediului și care prezint ă avantaje
pentru toate pă rțile implicate în realizarea acestuia.
Menționăm că au fost întreprinse demersurile legale prev ăzute de art. 5 alin. (3) din Regulamentul privind
procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de act e normative, adoptat prin
Hotărârea Guvernului nr. 50/2005.
Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind
acordarea tichetelor de vacanță care, în forma prezentat ă, a fost avizat de ministerele interesate și de Consiliul
Legislativ și pe care îl supunem spre adoptare Guvernului.

Anexe

ANEXA 5. 2

Comitetul economic si social european

INT/312
Turism social in Europa

Bruxelles, 14 settembre 2006

PAREREA
Comitetului economic si social European
pe tema
Turismul social in Europa
(parere de initiativa)
_____________

Comitetul economic si social european, in data 19 ianuarie 2006, a decis, in co nformitate cu dispozitia articolului 29,
paragraful 2, al prrpriului Regulament intern, de a elabora o parere de initiativa pe tema

Turismul social in Europa
(parere de initiativa).

Sectiunea specializata Piata uni ca, productie si consum, insarcinata cu preg atirea lucrarilor Comita tului in acest scop, a
formulat propria parere in data de 26 iulie 2006, in baza proiectului predispus de relatorul MENDOZA CASTRO.

Comitetul economic si social european, in data de 14 septembrie 2006, pe parcursul celei de a 49-a sesiune plenara, a
adoptat urmatoarea parere cu 138 voturi favo rabile, 2 voturi contrare si 4 abtineri.

A. PRIMA PARTE: ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

1. Introducere

1.1 Comitetul economic si social European, in cadrul diverselor pareri pe car e le elaboreaza in scopul obiectivului de a
contribui la definitia unei politici europene a turismului, a dorit sa formuleze o parere asupra asa-zisului “turism
social”, analizand originile, raspandirea si realitatea sa act uala in Europa, diferitele experiente a Statelor membre
individuale si valorile din care se inspira. Comitetul doreste in mod special sa prezinte o serie de recomandari catre
diferitele institutii publice sau private pent ru sporirea eficacitatii, generalizarii si imbunatatirii turismului social in
Europa. Prezenta parere, constituie de asemenea o contributie la dezbaterea in curs cu privire la politica turistica
europeana, prin intermediul studiului turismului social ca parte integranta a modelului turistic european.

1.2 Turismul in Europa : situatia actuala si provocari viitoare. Diferite studii, referate si pareri au examinat situatia
actuala a turismului din puncte de vedere foarte diferite: economice, sociale si ambientale, adica, sub profilul
importantei sale in activitatea economica a Europei in general si a unor tari in special si chiar sub aspectul dezvoltarilor sale pozitive ca factor de bogatie si oc upatie in Europa: toate sunt elemente care traseaza un tablou de mare forta,
stabilitate si crestere. Dintr-o alta perspectiva s-au luat in considerare diversele realitati si amenintarile (atat interne ca t
si externe, pe termen scurt, mediua si lung) inerente turism ului in legatura cu sezoanele, utilizarea – cateodata abuziva-
a resurselor naturale, valorificarea redusa a patrimoniului cultural si a realitati i locale, preocuparea in ceea ce priveste
terorismul care conditioneaza siguranta popu latiilor si turistilor. Aceste doua pers pective obliga la a recunoaste faptul
ca turismul prezinta provocari de o importanta notabila, pe care trebuie sa le infruntam daca dorim ca o astfel de
229

Anexe
230
activitate sa continue sa se dezvolte intr-o maniera care poa te fi sustinuta. Doar ca exemplu, intre aceste provocari se
pot mentiona accesul efectiv la turism pe ntru toti cetatenii, contributia sa concreta la dezvoltarea multor tari din lumea a
treia, sustinerea ambientala, respectarea codului etic al tu rismului, stabilitatea si calitatea ocuparii in acest sector si
contributia la pacea mondiala. Raspunsul la aceste provocari si inca la multe altele reprezinta contributia necesara a
unei industrii strategice cum este cea a turismului in Europa pentru a garanta o mai buna calitate a vietii pentru toti.

1.3 Politica turistica in Uniunea Europeana . In data de 6 aprilie 2005 Comitetul economic si social European a
adoptat o parere asupra temei Politica turistica in Uniunea largita , in care se analizeaza pe de o parte, in mod
aprofundat, actuala politica turistica in lumina Tratatului constitutional si pe de alta impactul ultimei si a urmatoarei
largiri. In acest document sa prezinta o eval uare pozitiva a rolului turismului in ac tiunile de sustinere, de coordonare si
de complement al celorlalte politici europene. Turismul, spre exemplu, prezinta legaturi stranse cu politica ocupatiei si cu cea sociala, cu imbunatatirea calitatii, cu cercetarea si si dezvoltarea tehnologi ca, cu protectia consumatorilor, cu
politica ambientala si cu multe alte sectoare de interventie. Prezenta parere intentioneaza in special sa individueze si sa
analizeze contributia concreta a turismul ui la politica ocupatiei si la cea sociala citate mai sus. O data cu diversele
pareri formulate in legatura cu turism ul, CESE promoveaza definitia de politici eu ropene indreptate inspre a configura
un model turistic european funda mentat nu atat pe norme cat pe valori. Turismul social si valorile relationate acestuia
pot fi astfel considerate importante elemente constitutive a unu i astfel de model, care contribuie la concretizarea si
raspandirea acestuia.

1.4 Provocarea strategiei din Lisbona si turismul social . Trebuie dedicata o atentie speciala provocarii pe care
strategia de la Lisbona o aduce turismul ui, in special celui social . Daca obiectivul strategic al unei astfel de strategii
este de a face din Europa o economie ba zata pe cunoasterea cea mai competitiv a si dinamica a lumii, capabila de
a realiza o crestere economica ce poate fi sustinuta cu lo curi de munca noi si mai bune si o mai buna coeziune
sociala, va fi necesar sa se analizeze daca turism ul social contribuie in mod eficace si pozitiv la a tingerea unui astfel de
obiectiv, cum face acest lucru si cum ar putea avea o contributie majora. Trebuie mentionat imediat faptul ca, dupa
parerea Comitetului, aceasta contributie exista, dupa cum vom vedeam in continuare in parere, dar ca aceasta poate fi
intensificata si in acesta privinta vor fi propuse masuri pantru diferitele s ubiecte care actioneza in cadrul turismului
social.

1.5 Antecedente ale prezentei pareri . Antecedentele prezentei pareri sunt foar te diferite, atat din punct de vedere
teoretic (studii, referate, zile) cat si practic (diferitele manifestari si realitati ale turismului social in Europa). Intre a ceste
numeroase contributii care sunt fructul eforturilor diferitelor institutii publice si private suntem de parerea ca este
important sa subliniem doua pareri ale CESE: prima adoptata in 29 octombrie 2003 pe tema Un turism accesibil
tuturor si care poate fi sustinut din punct de vedre social , unde la punctul 5.5.2 figura deja turismul social ca una
dintre cele 100 de initiative propuse; si a doua pe tema Politica turistica in Uniunea largita, adoptata in 6 aprilie 2005,
in care se sugera proiectul de turism social european ca posibil proiect pilot de cooperare institutionala europeana.

2. Conceptul de turism social

2.1. Dreptul la turism ca fundament al turismului social . Fiecare individ are dreptul la odihna, cu diferite orizonturi
temporale: zilnica, saptamanala sau anuala; fiecare are dreptu l de a dispune de timp liber pe ntru a dezvolta pe deplin
atat diversele aspecte ale personalitatii sale cat si integrarea sa sociala. In definitiv, fiecare trebuie sa poata exdercita
ceea ce este un drept general la dezvoltarea personala. Dreptul la turism este fara nici un dubiu expresia concreta a
acestui drept general si dorinta de a universaliza si ga ranta reala accesibilitate a tu rsimului tuturor constituie
fundamentul turismului social. Astfel, aceasta din urma nu este nici o activitate marginala, nici straina fata de totalitatea
activitatilor generale din sectorul turistic, care constituie o industrie puternica atat la nive l mondial cat si in intreaga
Europa si in mod special in diferite state ale UE, ci repr ezinta un mod de a realiza concret acest drept al fiecaruia de a
practica o astfel de activitate, de a calatori si de a cunoaste alte regiuni si tari, ceea ce constituie insasi baza turismului .
Trebuie subliniat faptul ca acest drept este ratificat in articolul 7 din Codul etic mondial al turismului aprobat de
Organizatia mondiala a turismului la 1 octombrie 1999 in Santiago del Cile si insusit si de catre Natiunile Unite la 21
decembrie 2001.

2.2 Definitia de turism social. Date multiplele teorii existente cu privire la natura sau perceptia asupra turismului
social, nu este usor sa se de-a o definitie exacta a conceptu lui. Diferitele institutii care s-au confruntat cu aceasta
tematica au utilizat metode foarte diferite, cum ar fi indi viduarea continutului, a rezultatelor asteptate, a totalitatii
obiectivelor, a ideilor si convingerilor – cu un punct ferm insa, adica toate persoanele chiar si cele mai putin favorite au
nevoie de odihna, de timp liber si è timp de recuperare dupa lucru si au acest drept cu o cadenta zilnica, saptamanala si
anuala. Bureau International du Tourisme Social (BITS) defineste turismul social ca si totalitate a raporturilor si a
fenomenelor legate de participarea la turi sm a claselor sociale cu venituri modest e, participare care a fost posibila prin

Anexe
231
intermediul unor masuri cu ca racter social bine definit. In prezent BITS reexamineaza aceasta definitie, cu scopul de a o
extinde catre activitatile turistice intelese ca si contributie la dezvoltare si solidaritate.

2.2.1 Comisia europeana ( Directia generala XXIII, Unitate Turism – Les différentes notions du tourisme social:
l'évolution de l'offre et de la demande) semnaleaza ca in anumite tari turismul social este organizat de asociatii,
cooperative si sindicate cu scopul de a face calatoriile cu ad evarat accesibile unui numar cat mai mare de persoane, in
special claselor mai putin favorizate ale po pulatiei. Aceasta definitie deja indepartat a in timp este in curs de revizuire ca
urmare a reuniunilor tehnice desfasurate in ultimii ani. Com itetul considera ca nici una dintre cele doua tentative de
definire a fenomenului nu este suficient de precisa, dar, dupa cum se intampla adesea in cadrul stiintelor sociale nu este
atat de importanta definirea exacta a conceptului cat individuarea manifestarilor sale concrete.

2.2.2 Pentru acest motiv, fara a dori sa se defineasca exact turismul social si plecand de la presupunerea ca turismul
social este un drept general care trebuie sa se incerce a se face acccesibil tuturor, se poate afirma ca pentru a vorbi de
turism social trebuie satisfacute urmatoarele trei conditii:
− trebuie constatata o adevarata incapacitate totala sau par tiala de a exercita dreptul la turism. Aceasta situatie
poate fi datorata conditiilor economice, fenomenelor de invaliditate fizica sau morala, conditiilor de izolare
personala sau familiala, mobilitatii reduse, dificultatilor geografice sau unei mari diversitati de cauze care in
definitiv constituie un obstacol real,
− cineva, companie publica sau asociatie privata, firma, sindicat sau un simplu grup organizat de persoane, decide sa actioneze sau actioneaza in mod efectiv pentru a depasi sau reduce obstacolele care impiedica o
persoana de la a se bucura de dreptul sau la turism.
− aceasta actiune trebuie sa fie cu adevarat eficace si sa permita unui grup de persoane sa practice turismul in
conditii bazate pe valori cum sunt capacitatea de a sustine, accesibilitatea si solidaritatea.

2.2.3 In definitiv, dupa cum turismul in general este o activitate care intereseaza diverse sectoare si medii de dezvoltare
si turismul social este o totalitate de initiative care permite persoanelor care sufera de dificultati particulare de a practic a
turismul si in acelasi timp produce efecte pozitive in plan so cial si economic, si aceastea in sectoare, activitati, grupuri
si medii diferite.

2.3. Istoria turismului social

−Este dificil a se stabili cu exactitate cand au aparut primele activitati de turism social asa cum le intelegem
astazi; originea lor poate fi eventual individualizata in or ganismele, aparute la inceputul secolului XX, specializate in
organizarea de vacante bazate pe exercitiul fizic la munte, cum sunt de exemplu coloniile de vacante organizate in
Elvetia si in Franta si destinate copiilor familiilor dezavantajate.
− Interventia din partea puterilor publice in primele forme de turism social isi poate avea inceputul o data cu
cel de-al doilea razboi mondial: este vorba in substanta de interventii relationate cu miscarile muncitorilor. In unele state europene (Franta, Italia, Portugalia si Spania) sunt organizate activitati de tu rism social, alte state (Regatul Unit,
Tarile de Jos) se disting simplu printr-o atitudine de neinterventie.
−De la inceputul anilor ’50 si ’60 se inregistreaza o intensificare a efor turilor indreptate spre promovarea
turismului social si iau nastere diverse organizatii, asociatii si organe de coordonare, intre care si Bureau International
du Tourisme Social cu sediul la Bruxelles, care continua sa dezvolte o activitate promotionala si reprezentativa foarte
larga.

2.4 Bazele turismului social . Dupa cum sugereaza BITS, turismul soci al se bazeaza pe cinci citerii.

2.4.1 Dreptul la turism pentru un numar cat mai mare de persoane. Este poate dorinta de a da o concreta
realizare unui astfel de drept ceea ce constituie justificarea si fundament diferitelor initia tive de turism social. Este
evident ca acele clase sociale care in pr ezent se pot bucura de o perioada de vacanta au crescut in mod notabil ca
urmare a socializarii fenomenului turistic; cu toate aceste c ontinua sa existe numeroase grupuri care, din motivele cele
mai diverse, nu au posibilitatea de a merge in vacanta. Lipsa resurselor economice suficiente este poate obstacolul cel
mai comun in fata unei efective univer salizari a acestui drept. Exista de as emena intrebari asupra posibilitatii si
necesitatii ca puterile publice sa garanteze cu fonduri pub lice dreptul la a face turism, la a merge in vacanta.
Raspunsurile la o astfel de intrebare difera mult de la un stat la altul, cu unele mai atasate de criterii de justitie sociala si
altele mai acomodate fata de factor ii care obstacoleaza accesibilitatea generalizat a a vacantelor. Este importat sa se
sublinieze faptul ca turismul social nu tr ebuie identificat in nici un fel cu un turism de o calitate inferioara sau de
categoria a doua. Din contra, activitatile turismului social trebuie sa fie contradistinse de o atentie maxima in ceea ce
priveste calitatea totala, atat in privinta infrastructurii cat si a pesonalului.

2.4.2 Contributia turismului so cial la socializare. Turismul este un puternic inst rument de socializare, care
permite nu doar la a ne face sa intram in contact cu realitati diferite din punct de vedere cultural, geografic si al traditiilor, ci mai presus de acesta, permite legatura intre pe rsoane care, daca nu ar fi calatoriile, vacantele sau turismul,

Anexe
232
nu ar putea sa se intalneasca, sa dialogheze sau sa se recu noasca a fi in mod esential egale, dar diferite din punct de
vedere cultural. Acest schimb cultural, aceasta uzufruir e a timpului liber constituie un important instrument de
dezvoltare personala atat pentru turisti cat si pentru cei ca re ii primesc in realitatea lor locala. Schimbul cultural generat
de turism este important in mod special pentru tineri, atat pentru formarea lor intelectuala cat si pentru a ajunge la o
viziune mai bogata despre lume. In ceea ce priveste Uniunea Europeana, turismul social poate reprezenta o contributie
optima pentru construirea unei Europe a cetatenilor. Es te oportun sa subliniem opinia generala dupa care circuitele
turismului social nu trebuie diferentiate de cele ale turismului in sens larg, ci trebuie sa serveasca scopului integrarii
sociale.
Sunt diversele grupuri de turism social cele care trebuie sa gaseasca, in cadrul circuitelor turistice generale, conditiile
adecvate pentru a se bucura de vacantele lor si nu contrariul. In mod clar, acest fapt impune eforturi nu doar in privinta
conditiilor materiale ci si a serviciilor si, deci, de fo rmare specifica destinata operatorilor din sector.

2.4.3 Crearea de structuri turistice care pot fi sustinute. Nu intotdeauna infrastructurile zonelor si destinatiilor
turistice pot fi definite ca si capabile de a fi sustinute: pare mai degraba ca ad esea dezvoltarea turistica a avut loc in
baza unor criterii de profit pe termen scur t, de exploatare excesiva a resurslor na turale si de ocupare a celor mai bune
zone, in special pe coasta sau la munte. Turismul social , asa cum este caracterizat in functie de o viziune care
privilegiaza conditiile sociale fata de cele economice, poate contribui la construirea sau la recuperarea destinatiilor
turistice pe baza unor criterii de sustinere de tip economic, social sau ambiental. Modalitatile de gestiune ale turismului social in diferitele sale manifestari sunt de o importanta fundamentala in vederea unei capacitati de sustinere cat mai
mari a zonelor si destinatiilor turisti ce. Daca aceasta capacitate de sustinere consta in mod fundamental in echilibrul
dintre diferite aspecte ale activitatii umane, turismul social constituie in mod evident un instrument de dezvoltare ce poate fi sustinut pentru un mare numar de state slab dezvoltate, care vad in turism un izvor de activitate economica ce
le poate scoate din saracie.

2.4.4 Contributia turismului social la ocupatia si dezvoltarea economica. Sectorul turismului in totalitatea sa
este in prezent si va deveni poate in viitor cea mai puternica industrie din lume, unul din sectoarele care vor contribui
cel mai mult la cresterea ocupatiei, dezvo ltarii, bogatiei si calitatii vietii locuitor ilor care traiesc in zonele de destinati e
turistica. Chiar fiind constient de importanta sa economica, tu rismul social nu a luat inca i ndeajuns act de propria forta,
de propria relevanta economica si astfel de propria putere de a impune capacitatea de sustinere ca si conditie pentru alegerea unei destinatii. In ex ercitiul activitatilor lor, compan iile si organismele care oper eaza in sectorul turismului
social nu trebuie sa tina cont doar de cr iterii exclusiv economice. Un criteriu care trebuie aplicat este acela al realizarii
de locuri de munca stabile si de calitate, factor cheie pentru o dezvoltare care poate fi sustinuta a unei destinatii
turistice. In special, contributia mai mare sau mai mica a turismului social la lupta impotriva sezoanelor constituie un criteriu de actiune fundamental legat de obiectivul calitatii si stabilitatii ocupatiei, criteriu care trebuie sa devina parte
integranta a modelului de turism eur opean. Un instrument optim si un indicat or optim al respect arii acestui criteriu
poate proveni din prezenta de parteneriate publice-pr ivate in gestiunea turismului social.

2.4.5 Contributia turismului social la dezvoltarea mondiala. S-a mentionat deja ca turismul, si in special turismul
social, poate fi tradus pentru multe popoare printr-o cale de iesire dintr-o situatie de sub-dezvoltare, de criza industriala
si de abandon a activitatilro de minerit, industriale sau agricole. Exista o totala coincidenta intre conditiile de dezvoltare
ale turismului social si acelea pentru care un teritoriu si locuitorii aces tuia gasesc in activitatea turistica motorul
propriei dezvoltari. In masura in care populatia poate trai din activitatea turistica sunt intensificate economia locala si
integrarea sociala.
Dupa cum au recomandat numeroase organisme internationale, activitatea turistica constituie un optim antidot
impotriva razboaielor si deza strelor de orice tip pe care acestea le prov oaca. Turismul inseamna primire, schimb,
valorizare a realitatii locale, prietenie si comunicare interpersonala, in timp de razboiul este agresiune, invazie si distrugere a naturii. Daca se iubeste doar ceea ce se cunoaste, turismul reprezinta un inst rument de apropiere, de
cunoastere intre popoare si es te astfel un instrument de pace, armonie si dezvoltare. In ceea ce-l priveste, turismul
social poate si trebuie sa se reafirme si sa contribuie la realizarea in intreaga lume de conditii de egalitate, justitie,
democratie si bunastare pentru a pe rmite o dezvoltare a tuturor popoarelo r lumii bazata pe solidaritate.

2.5 Principii, conditii si gestiune a turismului social. Este important sa se analizeze elementele si criteriile
care definesc activitatile de turism social si ralativele moda litati de gestiune. Acest lucru ne va permite sa distingem
intre ceea ce se poate defini turism “social” si ceea ce nu mer ita un astfel de apelativ. Urmeaza unele criterii, care dupa
parerea BITS definesc conceptul general de turism social:

− a avea ca si finalitate principala de baza amplificarea accesib ilitatii activitatilor turistice pent ru toate grupurile sociale
care au acces cu dificultate sau pentru unele dintre acestea,
− sa fie deschis grupurilor si sectoarelor foarte diferite intre ele. Sa fie deschis si diferitelor formule de gestiune si
diferitelor tipuri de operatori activi in sector,
− sa se defineasca in mod corect grupurile catre care sa indrea pta activitatile (clase sociale, fase de varsta, persoane cu
deficiente), ramanand ferm criteriul non-discriminarii pe b aza rasei, culturii sau situatiei sociale,

Anexe
233
− a cuprinde initiative si obiective cu caracter umanistic, pedago gic, cultural si in general de dezvoltare personala,
− a fi transparent sub profilul regimulu i economic al activitatii in baza caruia cei utili se limiteaza la nivelul necesar
atingerii obiectivelor sociale,
− a integra in produsul turistic o valoare in plus de tip non-monetar,
− a manifesta o clara dorinta de integrare, intr-un mod ce poat e fi sustinut, a activitatii turistice in contextul destinatiei,
− a gestiona personalul dupa criterii de valorizare si inte grare, pe baza calitatii locului de munca al muncitorilor din
organizatiile care opereaza in sectorul turi smului social. Aceste criterii si altele asemenatoare pot servi pe de o parte
ca linii directoare pentru operatorii turismului social si pe de alta parte ca puncte de referinta pentru identificarea
prezentei acestei activitati.

2.6 Rentabilitatea companiilor si turismul social. Turismul social trebuie sa fie si este o activitate
economica, este adevarat, nu doar economica, dar trebuie gesti onata in acest sens in baza principiilor fundamentale atat
a rentabilitatii investitiilor cat si a generarii profiturilor necesare pentru a continua si a dobandi obiectivele originare. Doar companiile competitive si rentabile in sens larg pot opera in baza criteriilor da calitate, siguranta si garantie pentru
consumatori. Realitatea variata a turism ului social in zilele noastre demonstreaza ca organizatiile si companiile care
opereaza in acest sector sunt rentabile cand dispun deja de o structura consolidata, de o pi ata adecvata si de preturi
potrivite pentru o astfel de piata. In aceasta privinta trebuie mentionata creare de locuri de munca ce poate fi relationata
cu organizatiile turismului social, atat pe parcursul intregului an cat si pe perioada de exploatare scazuta a capacitatii, preintampanand astfel lipsa de ocupatie a muncitorilor interesati.

2.7 Rentabilitatea sociala a turismului. Daca turismul este o activitate economica, acesta este clar si o
activitate sociala, cu beneficii sociale: utilizatorul primeste avantaje in termeni de vacante, muncitorii din sector in termeni de loc de munca si soicetatea in totalitatea sa in termeni de de benefic ii pentru colectivitate. In ceea ce priveste
Europa, turismul social contribuie la constructia unei Europe a cetatenilor, contribuite care cu siguranta va creste in
viitor. Calatoriile efectuate de un numar cat mai mare de catateni in diferitele tari europene se vor traduce fara nici un dubiu printr-un nivel mai mare de cunoastere, intelegere si toleranta.

2.8 Diverse conceptii si viziuni asupra turismului social in Europa. Exista astazi diverse conceptii ale
turismului social in diferitele State membre ale Uniunii ca re dezvolta programe de acest tip, dar se poate afirma ca
exista trei elemente comune:
− capacitatea reala de a avea timp liber pentru a merge in vacanta,
− capacitatea monetara pentru a se misca si a calatori,
− existenta unor modalitati, structur i sau instrumente care sa permita uz ufruirea practica a acestor drepturi.

2.8.1 Poate fi astfel cuprins in turism ul social complexul de calatorii si de activitati organizat de sindicate, cel de tip
familial, cel de inspiratie religioasa, cel organizat de catre companii pentru muncitorii proprii, cel organizat de catre institutiile publice, cel organizat pentru pe rsoanele cu deficiente, tineri, batran i si alte diferite realitati.

2.9 Organismele care opereaza in s ectorul turismului social. Exista pe langa acestea o mare varietate de
organisme care opereaza in sectorul turismul ui social in toata Europa, intre care:

− federatiile si consortiile nationale,
− companiile publice care se ocupa exclusiv cu turismul soci al sau care dezvolta doar unele activitati de turism social,
− asociatiile de turism social, sportive sau culturale
− companiile cooperative
− sindicatele,
− organismele cu gestiune mixta si de litigiu.

3. Subiectii care actioneaza in cadrul turi smului social si rolul acestora.

3.1 Institutiile europene . Institutiile europene arata un interes in crestere in ceea ce priveste activitatile de
turism social, dupa cum demonstreaza dife ritele studii, pareri, referate si conferinte organizat e, promovate sau
coordonate de catre Parlament, Comisie si CESE. Activitat ea lor este in mod fundamental concentrata pe adunarea,
clasificarea si difuziunea unei ample game de experiente a dife ritelor tari euopene. Comisia, in special, pe de o parte sa
face promotoarea a noi initiative la nivelul Statelor membre si pe de alta lucreaza pentru a-i pune in contact intre ei pe
responsabilii nationali pentru initiative de cooperare transnationala. Nu pare ca aceasta Comisie isi asuma in prezent
rolul de coordonare generala la nivel comunitar a experientelor nationale de turism social. Trebuie acordata o
importanta speciala anchetei recent reali zate de catre unitatea Turism a directiei generale Companii si industrie asupra
procentului de cetateni europeni care efectueaza perioade de vacanta si asupra motivelor pentru care circa 40% din
populatia europeana nu participa la activitati turistice. Nu pare un lucru iesit din comun ca in viitor Comisia sa-si asume rolul de coordonare si de integrare a un ei platforme de turism social la nivel european, rol care nu ar trebui sa necesite

Anexe
234
in mod obligatoriu o contributie financiara din partea institutiilor europene pentru dezvoltarea unei astfel de platforme
comune transnationale.

3.2 Guvernele statelor membre. Dupa cum am afirmat deja, prezenta guvernelor Statelor memebre ale
Uniunii europene in activitatile de turism social difera mult de la un stat la altul din motive legate de gradul lor de implicare, de motive istorice, ideologice si sociale. In unele State guvernul, national, regional sau local, furnizeaza
insemnate ajutoare fianaciare, ajutoare adesea distribuite diverselor grupuri sociale (tinerii, batranii, persoanele cu
deficiente, pesoanele defavorizate etc). In prezent guvernele incearca sa depaseasca limitele nationale ale programelor
de turism social prin intermediul modalitatilor de schimb cultural.

3.3 Antreprenorii . Este important sa se ia in considerare faptul ca exista initiative, cum ar fi asa-zisul “bon
pentru vacante” prin intermediul caruia angajatorii ofer a o contributie economica pentru a permite angajatilor lor sa
mearga in vacanta. Trebuie amintit si faptul ca, dupa cum s-a afirmat deja, turismul social este o activitate economica
de o mare relevanta si forta si astfel atrage antreprenor ii sectorului turistic, care intrevad posibilitatea de extindere
propria activitate de prestari servicii sau de intermed iere. O initiativa demna de a fi amintita este cea a lui Mundo
Senior , o companie spaniola care cuprinde diverse mari comp anii turistice care s-au unit initial pentru a gestiona
programul de turism social al Ministerului muncii si sigurant ei sociale si care si-a largit in realitate propriul obiect
social si propria activitate oferind produse turistice dest inate in mod special varstnic ilor. Este evident ca cerinta
competitivitatii nu se opune caracterului social al activitatii. Es te clar ca in viitor pot si trebuie sa se dezvolte initiativ e
de parteneriat public-privat atat in interiorul diferitelor State membre cat si intre diferite tari pentru a da viata unor
programe de turism social rentabile.

3.4 Muncitorii . Inca de la originile fenomenului de turism social, sindicatele, ca organizatii de tutela a
muncitorilor au fost foarte pr ezenti in activitatile turistice pentru a obtine beneficii pentru afiliatii lor. Aceasta prezenta
s-a tradus in sustinerea acordat a infrastructurilor materiale, centrelor de vacanta, resedintelor etc sau prin simpla
furnizare a unui serviciu specializat. Chiar daca prezentele si gradul de implicare varieaza de la un stat la altul in
aproape toate statele exista o forma de turism social de origine sindicala. In acest scop trebuie mentionate in special
organizatiile sindicale prezente in noile state membre ale UE, in cautarea unui model valabil de turism social si de
contacte cu organisme care au experiente mai consolidate. In mai 2005 BITS a efectuat un studiu interesant privind
activitatile de tip turistic dezvoltate de diferitele organiza tii sindical in favoarea muncitorilo r, studiu care trece in revis ta
una cate una activitatile in curs in actualele 25 State membre europene. Este vorba fara nici un dubiu de un instrument adecvat pentru cunoasterea si analiza realitatii acestui fenomen.

3.5 Asociatiile specializate . Intre diferitele asociatii existente trebuie mentionate pe de o parte cooperativele
de consumatori, care in unele tari (Regatul Unit , Italia ) dispun de larga retea de agentii care organizeaza activitati de
turism social. Merita a fi citate si organizatiile de tiner et si ambientale care opereaza in acest domeniu. In aceasta
sectiune trebuie mentionate si organismele cu caracter as ociativ ale organizatiilor consacrate turismului social: acesta
este cazul lui BITS, care desfasoara activitati de sustinere, coordonare si promovare de importanta vitala.

3.6 Grupurile implicate direct sau indirect in turismul social. Este clar ca utilizatorii sunt adevaratii
protagonisti a diferitelor activitati de turism social. Sunt ei cei care beneficieaza in primul rand de anumite avantaje
economice care le permit sa se bucure de timpul lor liber si de vacantele lor practicand activitatile sportive si culturale
favorite. In al doilea rand sunt chiar ei care se bucura de avantajele unui tu rism care respecta resursele teritoriale,
patrimoniale si ambientale si ale unei relatii care se instaureaza intre utilizatori si cei care tr aiesc in locurile de gazduir e,
toate sunt activitati care permit sa se promoveze constiinta reci proca intre persoane, odihna si dezvoltarea personala. Si
comunitatile locale in care se practica turismul social au be neficii, in termeni de creare a noi locuri de munca, è
promovare a activitatii economice si de dezvoltare.

4. Realitatea actuala a turismului social in Europa.

4.1 Cadru teoretic, normativ si programatic. Chiar daca in Europa cadrul teoretic, normativ si programatic
al turismului social nu este in prezen t foarte bogat sunt relativ multe studiile si cercetarile care incearca sa catalogheze
si sa analizeze in mod comparat diversele realitati ale turismului social existente in Euro pa. Unele dintre acestea sunt
amintite in sectiunea D a prezentei pareri ca referinte bibliografice si tehnice.

4.2 Diverse experiente concrete in Europa. Dupa cum a fost semnalat anterior, pe parcursul lucrarilor grupui
de studiu, pe parcursul auditiei desfasurate in Barcellona in 4 si 5 mai 2006, si prin intermediul experientelor ilustrate
pe parcursul conferintei cu titlul Turism pentru toti organizata de Comisie si de BITS, a fost posibila relevarea si
cunoasterea a numeroase experiente concrete desfasurate in Europa, care pot fi considerate cu adevarat pozitive.
Obiectivull prezentei pareri nu este de a analiza in cele mai mici detalii aceste experiente, ci de a cita unele dintre cele
mai semnificative, care vor contribui cu siguranta la a pune in lumina valorea turismului social si vor putea da o

Anexe
235
orientare eforturilor altor operatori din sector sau din St atele membre sau companiilor teritoriale care, din diferite
motive nu dispun de prog rame in acest domeniu.

4.2.1 Agentia nationala a bonurilor vacanta (ANCV) in Franta, a carei facturare este foarte ridicata si in 2005 a
fost evaluata la aproximativ un miliard de euro. Agentia este o societate publica ce are car acter industrial si comercial
creat in 1982 si dupa mai mult de 23 de ani de munca continua sa fie unul din intrumentele utile de politica sociala in
favoarea turismului.

4.2.1.1 Obiectivele sale se artic uleaza in jurul a trei axe:
− de a permite unui numar cat mai mare de persoane in special celor cu veniturile cele mai joase de a merge in
vacanta,
− de a oferi libertate de alegere, gratie unei vaste retele de profesionisti ai turismului capabili de a satisface cu
un bun nivel calitativ orice fel de cerinta,
− de a contribui la dezvoltarea turistica gratie unei mai bune repartitii teritoriale a activitatii turistice.

4.2.1.2 Este oportun sa subliniem ca in fiecare an doua milioane si juma tate de persoane percep bonul vacanta, care
permite unui numar de 7 milioane de persoane sa calatorea sca. Organismele care participa la finantarea sa sunt mai
mult de 21.000, in timp ce operatorii in domeniul turismului si ti mpului liber care presteaza servic ii sunt circa 135.000.

4.2.1.3 Programul permite de asemenea unor anumite grupuri dezavantajate, unor grupuri de invalizi, tinerilor etc sa
calatoreasca gratie unor burse de calator ie a caror valoare urca la 4 milioane si jumatate de euro. De o anumita
importanta este si activitatea de investitie a Agentiei, indreptata inspre a moderniza dotarile turismului social.

4.2.1.4 Se pare ca rentabilitatea si continuitatea programului sunt in ansamblu asigurate; fara nici un dubiu studiile
economice confirma ca datorita impactului asupra activitatii economice exista o reala intrare financiara.

4.2.1.5 Obiectivul Agentiei pentru anii viitori este acela de a extinde si de difuza activitatea sa printre utilizatorii si
operatorii turismului. Un alt obi ectiv ar putea fi acela de a da un caracter tr ansnational programului, prin intermediul
acordurilor cu alte tari europene. Avantajele ar fi cu sigu ranta reciproce, exemplare si de mare insemnatate economica
si sociala.

4.2.2 Programul de turism social al Imserso in Spania, care raspunde obiectivelor analogice dar cu o abordare
distincta si cu instrumente diferite. In acest caz, mai bine de un milion de persoane, cu precadere varstnici, profita in
prezent de calatorii organizate in grup si in perioadele de extra-sezon. Statul spaniol investeste anual in program circa
75 milioane de euro. Cu toate acestea, datorita diverselor mecanisme fiscale (TVA, impozit pe activitatile economice,
impozit pe profitul companiilor si pe venitul persoanelor fizice) , datorita cresterii veniturilor derivate din contributiile
la ajutorul social si datorita economiilor realizate pe ve niturile de somaj, programul reuseste sa obtina circa 125
milioane de euro, cu o mare rentabilitate economica.

4.2.2.1 Programul este caracterizat de o evidenta rentabiliate sociala si economica. Inainte de toate, a permis unor ample straturi ale populatiei vars tnice de a calatori pentru prima data, de a c unoaste alte orase si realitati, de a-si largi
relatiile sociale pe un plan de egalitate, de a-si imbunatati starea fizica, totul urmand princi pii adecvate de calitate si
garantand satisfactia utilizatorilor. Pe langa acestea, pentru fiecare euro investit in prog ram a fost posibil sa se
recupereze un euro si saptezeci de centi.

4.2.2.2 Este oportun sa subliniem importanta acestui program pe planul ocupatiei. S unt intr-adevar circa 10.000
lucratorii directi care pe perioadele de extra-sezon nu-si pierd locul de munca, deoar ece hotelurile, as ezamintele si
celelalte servicii raman deschise.

4.2.2.3 Programul este intr-o constanta crestere si evolutie si merge inspre cautarea de noi formule de turism social care
sa aiba in acelasi timp o mai mare valorea culturala, sanitara si sociala, cum este cazul resedintelor termale, de un
indiscutabil succes sau de circuite le si evenimentele culturale.

4.2.2.4 Asa cum se intampla in Franta, posibilitatile de crestere ale programului sunt foarte inalte, nu doar in interiorul
tarii dar si la nivel transnational. In prezent Imserso a stabilit deja prin conventie cu omologul sau portughez un schimb
de turisti si isi propune sa faca acelasi lucru cu Franta. Acesta s-ar putea dovedi un model de mare valoare care ar putea
fi exportat pentru celela lte state europene.

4.2.3 Alte experiente . Pe langa aceste doua importante programe de turism social, exista in Europa alte exemple
bune, poate mai limitate si in mai mare masura focalizate pe un grup specific de utilizatori, dar nu din aceasta cauza
mai putin pozitive. Este spre exemplu cazul Platforma reprezentativa statala a invalizilor fizici (Predif) , ilustrata

Anexe
236
pe parcursul auditiei de la Barcellona, destinata unui grup specific, dar care gestioneaza in favoarea acestui grup un
puternic program de vacante.

4.2.3.1 Dintr-un alt punct de vedere foar te interesant este important sa citam e xperienta traita de trei organizatii, una
britanica (Family Holiday Association ), una belgiana ( Tourisme Vlaanderen ) si una franceza (Vacances Ouvertes ),
care se coordoneaza intre ele pentru a concretiza principiul de “Turism pentru toti” in tarile lor.

4.2.3.2 Activitati de turism social exista si in alte State europene. Este cazul Portugaliei, Poloniei si Ungariei printre
altele, unde au un rol important sindicatele si al Italiei, care dispune de un program promovat de coopertivele de
consum. Pentru a concluziona, se poate afirma ca numarul de experiente, calitatea utilizatorilor si diversitatea se
consolideaza si se amplifi ca in intreaga Europa.

4.2.3.3 Analog, este oportun sa constatam ca unele regiuni si cumune continua, in diverse moduri, experiente de turism
social. Este cazul Comunitatii autonome a Insulelo r Baleare cu Planul sau OCI 60 .

4.2.3.4 Pe langa acestea, tot intr-u n cadru regional, guvernul Andalusi ei (Spania) a elaborat programul Resedinte
pentru timpul liber si programul Conoce tu costa , bazat pe cooperarea intre administ ratia regionala si comune pentru
a favoriza turismul persoanelor varstnice in interiorul Comunitatii autonome.

4.2.3.5 Trebuie citata in final prezenta turismului social pe site-ul Uniunii europene despre turism
(www.visiteurope.com ), care opereaza ca centru de consultanta pentru intreaga activitate turistica europeana, inclusiv
turismul social.

4.3 Evaluarea globala a turismului social. Printre numeroasele valori pe care tu rismul social le exprima si la
aduce societatii pot fi mentionate:
− satisfactia utilizatorilor, nu doar in ceea ce priveste vacanta in sine, ci prin maniera “speciala” in care aceasta se
desfasoara,
− dimensiunea si valoarea umana a activitatii,
− un mai bun echilibru si un mai mare grad de dezvoltare personala a utilizatorilor si a comunitatii de primire,
− rentabilitatea si beneficiile economice in industria turis tica, in special datorita prelungirii sezonului inalt.
− impactul sau pozitiv asupra realizarii de locuri de munca stabile si de calitate pe parcursul intregului an,
− intretinerea de conditii de sustinere in zonele de destinatie turistica.
− valorizarea realitatii locale, a resurselor naturale, sociale, culturale si patrimoniale.
− imbunatatirea cunostinelor si schimburilor intre diferitele state ale Uniunii.

4.3.1 Tot acest intreg de valori, unite realitatilor turismului social deja existente si recunoscute ca valabile,
perspectivelor de crestere a acestei activ itati si cercetarii si introducerii de noi produse, confera turi smului social in
Europa o imagine extrem de pozitiva din toate punctele de vedere.

4.3.2 Aceasta imagine pozitiva sub toat e aspectele si din toate unghiurile es te cea ce ne permite sa definim in mod
comun activitatea turismului social un “m iracol”, in care toti operato rii si utilizatorii dobandesc tot felul de avantaje:
avantaje economice, sociale, sanitare, de ocupatie, de cetatenie europeana…, nimeni nu poate sa se simta dezavantajat
de aceasta activitate. In definitiv este dificil sa se gaseas ca o activitate economica si umana care sa beneficieze de o
recunoastere si de o sustinere atat de unanime.

4.3.3 Tinand cont de ceea ce preceda, nu ne ramane decat sa recomandam cu caldura, in cadrul prezentei pareri,
propuneri si formule care, pe de-o parte, permit consolid area si imbunatatirea programelor existente si, pe de alta,
extind efectele pozitive ale acestora la un numar mai mare de cetateni.

B. PARTEA A DOUA: PROPUNERI

5. Pentru o platforma europeana in domeniul turismului social

5.1 Conditii preliminare . In punctele precedente s-a putut consta ta ca, indiferent de definitia sa, de
modalitatile de finantare si de gestiune, turismul social es te o realitate socioeconomica puternica, rentabila si stabila
care, pe de-o parte isi atinge propriile obiective cu un ridicat nivel de satisfactie din partea utilizatorilor si pe de alta,
contribuie la ocupaparea si eliminarea limitelor dintre sezoane a activitatii turistice. Este vorb a astfel de o realitate de o
relevanta notabila in intreagsa lume si in mod special in Eu ropa. Problema este deci de a vedea cum se poate extinde si
generaliza efectul benefic exercitat in prezent de turismul so cial asupra persoanelor, comp aniilor si asupra societatii in
totalitatea sa.

Anexe
237
5.1.1 Nu este usor a relua intr-un singur concept o activitate ca aceea a turi smului social la nivel european: se poate
vorbi de platforma, de proiect, de program sau de initiativa. Chiar daca nu au acelasi intele s, toate aceste concepte fac
referire la o activitate organizata intr-un cadru supranationa l european care prezinta unele obiective bine definite. In
prezenta parere avand in vedere ca este vorba de o propun ere generala, aceste substantive vor fi folosite in mod
nediferentiat, in asteptarea ca aceasta plat forma viitoare sa aleaga, in cadrul propriei realitati, termenul cel mai potrivit.

ƒ Pe de alta parte se constata ca realitatea turi stica la nivel european prezinta in acest moment
diferite lipsuri si este subiectul dive rselor amenintari pe termen mediu:
−Agravarea deja extinsului fenomen al sezoanelor in indust ria turistica, atat in Europa setentrionala cat si in
cea centrala si pe coastele Mediteranei, unde zo ne intregi sunt abandonate pe parcursul extra-
sezonului si lipsesc infrastructurile adecvate pentru intregul an.
− subutilizarea resurselor umane pe perioada extra-sezonului si a perioadelor dintre sezoane
− cresterea notabila a populatiei active din cauza migrarii, car e face necesara expansiunea activitatii
economice pentru a pastra nivelulde trai.
− dificultatea pentru industria turistica de a mentine nivele adecvate de pret si de utilizare pe parcursul
intregului an, care sa garanteze rentrabilitatea pe termen mediu.
− existenta unor limite obiective in receptia turistica utilizabila
− necesitatea inevitabila care are scopul unei dezvoltari care poate fi su stinuta de industria turistica de a mari
valoarea adaugata a rentabilitatii turistice pe parcusrusl intregului an: crescand calitatea si deci pretul
adica marind utilizarea medie anuala prin intermediul prelungirii sezonului de deschidere a spatiilor
turistice.
− aparitia a numeroase destinatii turistice in intrea ga lume care ofera produse si servicii inovative
concurentiale. Aceasta noua concur enta trebuie sa fie inainte de toate un nou stimul pentru
imbunatatirea calitatii si competitivitatii.

ƒ Exista, cu toate acestea, fact ori care reprezinta clare oportun itati in termenii posibilitatii unei
eventuale platforme de tu rism social european:
−cresterea graduala, atat in termeni ab soluti cat si relativi, a numarului de cetateni europeni care nu desfasoara
nici o activitate, dar care dispun de o pensie si de un nivel de trai adecvate,
− cresterea progresiva a sperantei de viata a cetatenilor europeni,
−cresterea timpului liber de care disp une in medie fiecare pe parcursul vie tii, in special la maturitate,
−reducerea costurilor de transport dato rita aparitiei unui mare numar de companii aeriene low-cost, fenomen
care promoveaza mobilitatea si turismul,
− cresterea nivelului cultural, care incu rajeaza o activitate turistica responsabila si care poate fi sustinuta,
− prezenta experientelor pozitive in cadrul prog ramelor de turism social in Europa,
− aderarea noilor state la Uniunea Europeana, care amo lifica piata si cu aceasta pos ibilitatile si oportunitatile
de a calatori.

5.2. O eventuala platforma de turism social european ar putea avea diverse obiective , intre care:
− a generaliza si amplifica atat programele actuale cat si numarul de utilizatori ai turismului social in diferitele
state europene pana cand toate Statele nu dispun de un program propriu,
− a integra elementele transnationale ale programelor deja existente prin intermediul acordurilor de cooperare
de tip bilateral sau multilateral.
− a crea conditiile adecvate pentru fixarea si inceperea unei platforme de turism social de nivel european, de
care toti cetatenii europeni sa poate beneficia pentru a vizita alte tari cu un pret accesibil si intr-o
maniera ce poate fi sustinuta. In aceasta directie ar fi interesant a cunoaste numarul de cetateni
europeni care nu s-au deplasat ni ciodata intr-o alta tara europeana; ar fi vorba cu siguranta de un
numar destul de mare care ar putea avea un rol cheie in programul insusi,
− promovarea afirmarii graduale a unei activitati de turi sm social pe scara europeana la care sa participe
un numar cat mai mare de State.

5.3. Operatorii si grupurile implicate in pl atforma de turism social european. Intre grupurile si operatorii
care ar putea fi eventual im plicati se pot mentiona:
− organizatiile care in prezent gestioneaza programe le de turism social in diferite tari.
−organizatiile sindicale si cooperativele interesate de dezvoltarea programului
− antreprenorii sectorului turistic (in sensul cel mai amplu al termenului) interesati de imbunatatirea
rentabilitatii structurilor lor in maniera sustinuta,
− guvernele nationale, regionale si locale interesate sa intervina in sectorul turistic, sa contribuie la
imbunatatirea si la promovarea dezvoltarii personale si sociale a cetatenilor lor,
− Uniunea europeana si institutiile sale, interesate in amplificarea si promovarea ocupatiei, activitatilor
economice si conceptului de cetatenie europeana. In ceea ce priveste dimensiunile supranationale ale
platformei, institutiile Uniunii europene ar trebui sa desfasoare un rol de coordonare si de

Anexe
238
monitorizare in ceea ce priveste co nditiile de dezvoltare a programul ui, pentru a fi leader in
introducerea sa.
− organizatiile de turism social, in special BITS

5.4. Elemente esentiale ale turismului social european. Pentru a fi posibil de realizat din punct de vedere
social si economic, platforma de turism social ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
− sa se adreseze unor grupuri mai putin favorizate din punct de vedere socioeconomic sau teritorial. In special
persoanelor cu handicap fizic sau mental sau unor grupuri cu dificultate de miscare care deriva din
realitatea geografica in care traies c, cum ar fi de exemplu locuitorii insulelor europene. Aceasta
implica preocuparea de finantarea partiala, egala sau paritara a calatoriei si a sederilor, indipendent de durate, pentru a compensa realitatea persoanelor dezavantajate, intelese in sens foarte amplu.
− a fi in mod complex rentabila din punct de vedere socio-economic, pe termen scurt, mediu sau lung in
sectorul public si in cel privat.
− a crea o ocupatie stabila si de calitate pe parcursul in tregului an. Pentru a realiza obiectivul ocupatiei este
necesara asigurarea unei gestiuni centralizate si incer carea de a obtine maxima sedere in structurile
turistice.
− sa se desfasoare in perioadele de extra-sezon turistic
− a fie pusa in practica in conditii de sustinere si sa se urmareasca experiente care sa imbunatateasca profilul
personal si social atat al utilizatorilor cat si a comunitatii de primire,
− pastrarea unui nivel inalt de calitate a prestarilo r in rand cu obiectivele care trebuie atinse.
− a prelua forma de parteneriat public-privat.

Daca aceste conditii sunt respectate, turism ul social va fi, fara nici un dubi u, un element integrant fundamental
al modelului de turism european.

5.5 Cooperarea intre sectorul public si cel privat in cadrul proiectului. Daca, pe de-o parte, poate sa
reprezinte o importanta conditionare, pe de alta, o eficace cooperare intre sectorul public si cel privat in fazele de
concepere, punere in ordine si gestiune a proiectului poate favoriza efectivitatea programului. Nu ar trebui sa fie dificila gasirea unor organizatii si societati europene dispuse sa participe.

6. Efecte si rezultate ale unei platfor me de turism social european

6.1 Impactul asupra cresterii si ocupatiei . In caz de incepere a platformei, in diferitele sale articulatii,
efectele asupra cresterii ar fi considerabile, contribuind fara nici un dubiu la obtinerea obiectivului fixat la intalnirea de
la Lisbona. De exemplu experienta cu Imserso in Spania es te o clara demonstratie a efect elor pozitive ale turismului
social asupra mentinerii si creer ii de locuri de munca pe perioada de extra-sezon.

6.2 Impactul asupra dreptului efectiv de acces la turism. Daca este adevarat ca, dupa statisticile
disponibile, in prezent circa 40% din populatie nu merge in v acanta, platforma de turism social european ar avea ca
obiectiv reducerea acestui procent si fara ni ci un dubiu ar ajuta in mod substantial la la a obtine si a realiza in maniera
concreta dreptul la turism pentru toti, contribuind la cunoasterea reciproca a popoarelor Europei.

6.3 Efecte asupra modelului turistic european . In diferite pareri in materie de turism, CESE a si-a exprimat
convingerea ca construirea unui model de turism european, b azat nu atat pe norme, cat pe valori general acceptate si
aplicate, este posibil. Unul dintre principiile care ar trebuie sa stea la baza unu i astfel de model ar fi cu siguranta
universalizarea turismului, asa-zisul turism pentru toti. Plat forma de turism social european ar putea contribui in mod
notabil la promovarea unui astfel de model.

7. Contributia turismului, si in special a turismului social, la crearea une i identitatii si a unei dimensiuni
europene

7.1 S-a putut constata recent ca constr uctia europeana nu este o cale simpla nici scurta: inca astazi persista
multe incertitudini si dificultati dificil de depasit. Turismul social poate fi un puternic instrument de informare, de
cunoastere reciproca intre cetateni si de solidarietate intre popoare: acesta poate contribui la constructia unei Europe a
cetatenilor, nu cu eforturi sa u sacrificii ci prin folosirea timpului liber, a calatoriilor si a vacantelor. In special se pare ca
tinerii sunt un grup care isi poate intensifica calatoriile in p lin sezon, perioada in care diverse structuri rezidentiale
pentru studenti nu sunt ocupate si ar putea sa primeas ca temporar activitati turistice analoge programului Erasmus.

7.2 Activitatea turistica este un mod bun pentru a construi Europa cetatenilor; diferitele grupuri despre care se
vorbeste, sectorul economico-turistic si comunitatile locale pot gasi o convergent a de interese si sa o faca in maniera
graduala si accesibila tuturor.

Anexe
239
C. PARTEA A TREIA: CONCLUZII SI RECOMANDARI

8. Concluzii

8.1 Dupa ce am analizat, in cadrul prezen tei pareri, situatia actuala a turismul ui social in Europa, putem inainte
de toate concluziona ca este vorba de o activitate care poate fi sustinuta din punct de vedere ambiental, social si
economic si de o importanta primara in fiecare dintre aceste trei domenii.

8.2 Avantajele economice si sociale pentru sanatatea si integrarea de care se bucura toti utilizatorii si
operatorii care participa la programe sunt pe deplin recunoscu te la nivel general si prezinta o mare valoare in plus.

8.3 Diferitele grupuri de utilizatori ai turismului social, in special invalizii si persoanele cu mobilitate redusa,
obtin din aceste programe o contributie extraordin ara pentru deplina lor integrare ca indivizi.

8.4 Realitatea turismului social in Europa prezinta o mare diversitate de operatori, de forma de dezvoltare, de
obiective publice, de instrumente financiare etc, care o imbogatesc, o diversifica si contribuie la dezvoltarea si evolutia
sa.

8.5 O alta concluzie importanta priveste demonstratia fa ptului ca o astfel de activitate prezinta o rentabilitate
sociala compatibila cu cea economica si in mod pozitiv legata de aceasta.

8.6 Este realizabil din punct de vedere economic si de do rit din punct de vedere social ca orice tara europeana
sa elaboreze un program national de turism social si ca un astfel de program sa prezinte diferite abordari si formule de
gestiune.

8.7 Si crearea unei platforme sau program transnational de turism social european re zulta realizabila din punct
de vedere economic si de dorit din punct de vedere social.

8.8 Orice activitate in domeniul turismului social trebuie sa prevada, in dezvoltarea sa , un intreg de valori care
sa poarte pecetea posibilitatii de su stinere si de creere de locuri de munca, pe acelasi nivel cu strategia de la Lisbona.

8.9 Turismul social poate constitui un instrument de mare valoare pentru crearea unei Europe a cetatenilor, a
tuturor cetatenilor, dar in aces t proces, o maree importanta o au, in special, tinerii.

8.10 Turismul social este o activita te care aduce o serie de valori care pot fi parti integrante a modelului
turistic european.

8.11 Toate comunitatile locale europene pot beneficia in urma activitatilor de turism social in virtutea
contributiei acestuia din urma la pastrar ea patrimoniului cultural si local.

8.12 In maniera unei concluzii generale trebuie sa spunem ca activitatea de turism social este astazi o activitate
matura, cu o ampla raspandire in numeroase State ale Europe i, cu buni administratori si bune structuri organizative
adecvate, gata sa faca saltul spre o dezvoltare generalizata in toate tarile si pentru a da un caracter transnational ofertei
sale de servicii, care sa aduca cu sine o crestere calitativa si cantitiativa a obiectivelor sale.

9. Recomandari

9.1 Recomandarea fundamentala care trebuie adresata potentialilor utilizatori ai programului de turism social
este clar cea de a-i invita sa participe la o activitate ca cea a turismului, la care au drept ca persoane, dar la care nu au
avut acces din cauza unei serii de circumstante. Turismul so cial este un factor de clara si profunda integrare, de
cunoastere si de dezvoltare personal a si in acest sens participarea la activitatile sale este de dorit.

9.2 In ceea ce priveste diferitii operatori care participa la ge stiunea diverselor programe de turism social este in
primul rand oportun sa recunoastem avanta jele activitatii lor, impli carea acestora in dezvoltarea functiei de organizatori
si atentia acordata prestarii unu i serviciu accesibil dar de calitate utilizatorilo r. In acealsi timp este oportun a-i incuraja
pe acesti operatori sa-si imbunatateasca in mod constant produsele si serviciile, sa investeasca in intarirea
infrastructurilor si la crearea de noi produse, in special cu caracter transnational. Coordonarea programelor si
asociationismul organismelor responsabile sunt instrumente bune in vederea imbunatatirii si schimbului de experiente.

9.3 Societatilor din sectorul turistic li se recomanda sa pa rticipe cu activ la activitatile de turism social. Acesta
din urma prezinta valori compatibile cu o corecta gestiune antreprenoriala, cu competitivitatea si rentabilitatea, cu o

Anexe
240
scadenta scurta dar in special medie si lunga si permite garantarea locurilor de munca mai multor persoane pe parcursul
intregului an.

9.4 Institutiilor si guvernelor nationale , regionale si locale li se recoma nda promovarea creeriiunor programe
de turism social, datorita beneficiilor sociale dar mai presus de acestea a celor economice pe care astfel de programe le
prezinta. Cel mai mare venit din impozite sau din contributii si economi ile asupra veniturilor de somaj sunt in mod clar
stimulente care ofera subventii adecvate unor grupuri dezavantajate din punct de vedere economic, social si fizic in certitudinea de recuperare a costurilor si de garantare a rentabilitatii.

9.5 Institutiilor europene li se recomanda sa consid ere turismul social ca o activitate importanta care
impartaseste obiectivele sale cu turismul in general si cu politica sociala. Este o activitate care merita o recunoastere, o
dezvoltare, o asistenta tehnica specializata, o sustinere si un stimulent nu neaparat cu caracter economic. Animarea, coordonarea tehnica, difuziunea experientelor si faptul ca este un punct de intalnire pentru concluzionarea unor acorduri transnationale sunt cateva dintre functiile pe care Comisia, prin intermediu unitatii Turism, ar putea-o desfasura cu
propriile sale mijloace pentru instituirea unei mari platforme europene/a unui mare program european de turism social.
Leadership-ul Comisiei in aceste aspecte ale promovarii turismului social ar fi fara nici un dubiu un instrument valabil
pentru atingerea obiectivelor fixate.

9.6 Toate institutiile ar trebui sa-si puna problema intari rii politicilor de eliminare a tuturor tipurilor de bariere,
in infrastructurile de comunicar e, in structurile de receptare si in serviciile turistice. Cazu l insulelor europene este un
exemplu evident al faptului ca realitat ea geografica conditioneaza puternic mobilitat ea si accesul la turism al cetatenilor
insulelor.

9.7 Parlamentul european ar trebui sa lanseze initiative pentru promovarea unei dezbateri si sa adopte rezolutii
pentru a stimula turismul social in Europa, luand in considerare dimensiunea sa politica, sociala si economica.

9.8 CESE este de acord asupra faptului ca preze nta parere sa fie publicata si difuzata ca Declaratia de la
Barcellona asupra turismului social european si sa reprezinte contributia CESE la Forum-ul european asupra
turismului si la Ziua mondiala a turism ului, ambele prevazute pentru acest an.

D. PARTEA A PATRA: REFERINTE BIBLIOGRAFICE SI TEHNICE

• Les différentes notions du tourisme social: l'évolution de l'offre et de la demande , Comisia europe ana, DG XXIII,
unitatea Turism, 1993
• Dichiarazione di Montreal. Per una vi sione umanistica e sociale del turismo , BITS, septembrie 1996
• Codul etic mondial al Turismului. OMT Santiago del Cile, 1° octombrie 1999
• Atti del seminario sugli aiuti alle vacanze nell'Unione europea, Parlamentul european, Strasburg, martie 2000
• Les concepts de tourisme pour tous et de tourisme social dans l'Union Européenne , BITS, seminarul din Bruges, iunie
2001
•Referate asupra rezultatelor sondajului Turismo per tutti , iunie 2001
• Parerea CESE pe tema Un turismo accessibile a tutti e socialmente sostenibile , octombrie 2003
• Studiu asupra programului de vacanta pentru varsta a treia, Imserso, Spania, mai 2004
• Forum europeo del turismo sociale , BITS, Budapesta, aprilie 2005
• Relazione sul turismo e lo sviluppo (A6-0173/2005), Parlamentul european, mai 2005
• Relazione sulle nuove prospettive e le nuove sfide per un turismo europeo sostenibile (A6-0235/2005), Parlamentul
european, iulie 2005
• Turismo accesible para todas las personas, planul de actiune al CERMI ( Comité Español de Representantes de
personas con Discapacidad ), decembrie 2005
• Consultation sur les activités en matière de tourisme pour les travailleurs , BITS, Bruxelles, mai 2005
• Conferenza europea sul turismo sociale, la crescita economica e l'occupazione , Govern Balear, Palma di Maiorca,
noiembrie 2005
• Conferinta Tourisme Pour Tous: État des lieux et pratiques existantes dans l'UE , Comisia europeana, directia
generala Societati si industrie, unitatea Turism, ianuarie 2006
• Congresul mondial al turismului social din Provence, Verso un turismo di sviluppo e di solidarietà , Aubagne
(Francia), mai 2006.

Bruxelles, 14 septembrie 2006
Presedinta Secretarul general al
Comitetului economic si social european Comitetului economic si social european

Anne-Marie SIGMUND Patrick VENTURINI

Anexe
Anexa 5.3
Criterii de accesibilitate pe ntru persoane cu dizabilităț i:
Persoane cu deficienț e motorii
– loc de parcare rezervat persoanelor cu nevoi speciale,
-traseu fără obstacole, de suprafa ță dură, cu o lățime minim ă de 1 m de la parcare pân ă la intrarea principal ă
cât și în interiorul cl ădirii,
– lățime minim ă de 760 mm pentru toate ușile ce trebuie utilizate de public,
– mânerul u șii de tip cioc de ra ță,
– pragul ușii semiînalt și să nu depășească 13 mm,
– bară pentru vestiar/pentru umera șele de haine la o în ălțime maxim ă de 1,3 m,
– lipsa sc ărilor pe traseu, sau dac ă nu, echiparea acestuia cu o ramp ă de acces fix ă. Rampele nu trebuie s ă
depășească raportul de 1:12 și trebuie s ă aibă o lățime minim ă de 870 mm,
– accesul persoanelor în scaun cu rotile în toate cl ădirile și la toate etajele deschise publicului,
– lățimea minim ă de 760 mm între mese și pe holuri,
– o parte mai joasă a biroului de recep ție de 855 mm în ălțime, spațiu minim sub birou de 685 mm, l ățime de
760 mm,
– scaune cu rotile manuale disponibile la intrare (pentru muzee și altre atrac ții turistice),
– spațiu de manevrare în camer ă, baie și toaletă de 1,5 m x 1,5 m,
– întrerupătoare, termostate și butoane de comand ă pentru lift la o în ălțime maxim ă de 1,4 m,
– yală la o înălțime maxim ă de 900 mm,
– prize pentru curent la o în ălțime minim ă de 450 mm,
– bucătărie cu spa țiu liber pentru circula ție și acces u șor la controlul aparatelor,
– bară de sprijin orizontal ă pentru toalet ă,
– bare de sprijin (2) pentru baie,
– zonă de transfer lâng ă toaletă de lățime ideal ă 875 mm,
– spațiu liber sub chiuvet ă de 685 mm,
– robinete de tip levier,
– oglindă înclinat ă sau la o în ălțime maxim ă de 1 m,
– scaun fix sau mobil și bară de sprijin orizontal ă în cabina de duș,
– duș -telefon în baie și/sau în cabina de du ș,
– bancă pentru duș sau pentru transfer,
– locuri rezervate : farfurii din material dur, fixate de mas ă (pentru campinguri),
– fântâni cu jet c ătre înainte, la o în ălțime maxim ă de 915 mm și comand ă automat ă, prize de ap ă și
electricitate la o în ălțime de maxim 900 mm (pentru campinguri),
– mese de pique-nique amenajate pentru scaunele cu rotile (parcuri și campinguri).
Persoane cu deficienț e motorii
Aceast ă imagine indic ă faptul c ă respectiva cl ădire nu r ăspunde la unul sau mai multe criterii de accesibilitate
corespunz ătoare imaginii precedente. Totu și, trebuie s ă se conformeze m ăcar punctelor urm ătoare :
ƒ toate traseele nu au obstacole,
ƒ lățimea ușilor se încadreaz ă între 710 mm și 760 mm.
Persoane cu deficienț e de auz
Pentru a fi certificat, stabilimentul turistic trebuie s ă ofere cel pu țin unul din serviciile urm ătoare :
ƒ aparat de telescris la recep ție pentru persoanele surde,
ƒ sistem de incendiu cu semnalizare luminoas ă (în camer ă și/sau clădire),
ƒ sistem de vibrare legat la sistemul de alarm ă,
ƒ decodor pentru subtitrare la televizor,
241

Anexe
ƒ personal cunosc ător al limbajului semnelor,
ƒ telefon dotat cu un dispozitiv pentru reglarea volumului și/sau un semnal luminos (1),
ƒ emițător de infraro șii,
ƒ ghid audio cu reglare a volumului,
(1) acest serviciu poate veni în completarea ofertei, dar dac ă numai acest criteriu este prezent, simbolul
internațional de deficiență auditivă nu poate fi atribuit stabilimentului.
Persoane cu deficienț e de vedere
Poate fi certificat st abilimentul care oferă măcar unul dintre serviciile urm ătoare:
ƒ meniu în Braille și/sau cu caractere mari,
ƒ panouri pentru lift în Braille și/sau în relief,
ƒ semnale de comand ă pentru lift sonore și/sau verbale *,
ƒ numărul camerei în relief *,
ƒ iluminare direct ă,
ƒ panouri descriptive în Braille și/sau cu caractere de 20 mm,
ƒ explorare tactil ă.
NOTĂ: *acest serviciu poate veni în completarea ofertei, dar dac ă numai acest criteriu este prezent, simbolul
internațional de deficiență de vedere nu poate fi atribuit stabilimentului.

242

Anexe
243

ANEXA 6. 1

SUBPROGRAMUL „INVESTITII ÎN TURISM”

Potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1307/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare, Subprogramul
finanteazã investitiile întreprinderilor mici si mijlocii (benefic iari) în achizitionarea de bunur i, cu exceptia mijloacelor
de transport de orice fel, în modernizarea/reabilita rea activelor corporale care constituie infrastructura
turisticã/balnearã/tratament/agrement necesarã dezvoltãrii serviciilor turisti ce si/sau serviciilor complementare, precum
si constructia structurilor de agrement, în statiuni turistice de interes national si local, aprobate prin Hotãrâri de Guvern.
Obiectivele specifice aces tui Subprogram sunt:
9 îmbunãtãtirea infrastructurii de cazare din statiunile turistice ale României;
9 îmbunãtãtirea calitãtii serviciilor în turism;
9 diversificarea serviciilor în turism;
9 sporirea competitivitãtii serviciilor în turism
9 punerea în valoare a potentialului turistic;
9 cresterea contributiei întreprinderilor mici si mi jlocii la crearea de noi locuri de muncã;
9 cresterea investitiilor în domeniul privat;
9 transformarea statiunilor turistice în poli de dezvoltare economicã ale regiunilor.
Subprogramul a fost lansat în octombrie 2004 si se încheie la data de 31 decembrie 2006.
Sprijinul financiar nerambursabil , acordat exclusiv de la bugetul statului este cuprins între 1 mld lei si 4 mld lei,
reprezentând maximum 50% din costurile tota l eligibile ale proiectelor, restul de 50 % este suportat de cãtre beneficiarul
Contractului de finantare.

Eligibiltatea solicitantului: societãti comerciale, persoane juridice române , cu capital integral privat, care sã se
încadreze in categoria întreprinderilor mici si mijlocii (inclusiv micr oîntreprinderi) definite conform Legii nr. 346/2004
privind stimularea înfiintãrii si dezvoltãrii întreprinderilor mi ci si mijlocii, societãti ale cãror activitãti sunt incluse în
codul CAEN sectiunea H, „Hoteluri si restaurante”, cu ex ceptiile: grupa 553, grupa 554, grupa 555. Din clasa 5523,
grupa 552 se finanteazã activitatea altor mijloace de cazare pe termen scurt, în vile, bungalow-uri, ca bane turistice, sate
de vacantã, pensiuni turistice. De asem enea, se acordã sprijin financiar nerambursabil pentru construirea structurilor de
agrement, societãtilor comerciale care îsi desfãsoarã activitatea conform celor precizate mai sus.
Stadiul implementãrii subpro gramului este urmãtorul:
• Buget total alocat: pentru perioada 2004-2006: 27,2 mil RON
• Nr. Contracte de finantare încheiate: 69
• Valoare contracte de finantat e încheiate: 21,3 mil RON
• Valoare contracte asistentã tehnicã încheiate cu ADR: 0,42 mil RON
Pentru anul 2007, Romania va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE in
perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic, dupa 1 ianuarie 2007.
Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza
pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comi sia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de
ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor
afectate de declin industrial, comb aterea somajului de lunga durata, in sertia profesionala a tinerilor sau
promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE).
Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlam entului European, fiecare dintre acestea
acoperind un domeniu tematic bine specificat. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) sprijina crearea de infrastructuri, investitiile des tinate ocuparii fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta
intreprinderilor mici. Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piat a fortei de munca a somerilor si a
grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de instruire si a sistemelor de asistenta la angajare.
Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adap tarea si modernizarea acestui sector.

Anexe
244
Sectiunea "Orientare" a Fondului European de Orientar e si Garantare Agricola (F EOGA-Sectiunea Orientare)
finanteaza masuri in vederea dezvoltarii rurale si ofera sprijin agricultorilor, in special in regiunile ramase in urma.
Pe langa Fondurile Structurale exista si alte inst rumente financiare, printre care Fondul de Coeziune.
Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro:
– Agricultura si dezvoltare rurala – peste 11 miliarde Euro
– Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro
(Cofinantare minima 85% pentru ERDF pentru cheltuieli eligibile si 80% pentru CF – cofinantare cheltuieli neeligibile)
14 domenii pot atrage finantare UE
14 domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE: – Cercetare si dezvoltare tehnologica
– Informatizarea societatii
– Transport – Energie
– Protectia mediului si prevenirea riscului
– Turism
– Cultura
– Regenerare urbana si rurala
– Suport pentru companii si antreprenori
– Acces la locuri de munca stabile
– Incluziune sociala pentru persoane defavorizate
– Dezvoltarea capitalului uman
– Investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie
– Promovarea dezvoltarii parteneriatului
Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si
sociala (Cohesion Policy) care ofera o conceptie coerenta si stabila privin d dezvoltarea statelor membre ale
Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale.
PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de
Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea soci o-economica a Romaniei in
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Obiectivul principal al PND pentru Romania il reprezinta reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele
Membre ale Uniunii Europene.

Conform estimarilor rea lizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din
decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din medi a UE. Obiectivul global se sprijina pe trei obiective
specifice:
– Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti
– Dezvoltarea la standarde europe ne a infrastructurii de baza
– Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton
Coordonatorul autoritatilor de management care vor gestiona fondurile structurale este Ministerul Finantelor
Publice iar programele operationale vor avea urmatoarele autoritati de management:
PROGRAM OPERATIONAL (AUTORITATEA DE MANAGEMENT)
– Cresterea Competitivitatii Economice (Ministerul Economiei si Comertului) – Infrastrucura de
Transport (Ministerul Transporturilor)
– Infrastructura de Mediu (Ministerul Mediului)
– Dezvoltarea Resurselor Umane (Ministe rul Muncii) – Agricultura si Dezvoltare Rurala (Ministerul Agriculturii)
– Dezvoltare Regionala (Ministerul Integrarii Europene)
– Asistenta Tehnica (Ministe rul Finantelor Publice)
– Administratia Publica (MAI) – Cooperare Teritoriala Europeana (Ministerul Integrarii Europene)

Anexe
245

ANEXA 6..2

2.4. Declara ția de la Montreal
Declarația de la Manila a reprezentat un pas mare în conturar ea statutului turismului so cial, un obiectiv pe care
societatea trebuie s ă îl realizeze în avantajul acelor cet ățeni ce nu au acces la dreptul la relaxare.
BITS a mers mai departe prin adoptarea în 1996 a Declara ției de la Montreal – Către o viziune umanistică și
socială asupra turismului , considerat ă document de referin ță, pe principiile c ăreia BITS î și bazează toate ac țiunile.

1. TURISMUL SOCIAL: un ideal înalt împotriva discrimin ării și o provocare a integr ării
Ast ăzi trăim într-o lume în care:
– țările cele mai bogate se confrunt ă cu dificult ăți și întregi sectoare ale popula ției suferă de tot mai multe
lipsuri ceea ce d ă naștere la serioase nelini ști sociale,
– progresul științific și tehnologic al informa ției merge mân ă în mână cu un nivel redus al for ței de munc ă și
dechide înc ă nevisate oportunități sociale ș i culturale,
– se formeaz ă mari alianț e economice care opereaz ă după o logic ă proprie a pie ței libere,
– anumite țări se dezvolt ă rapid și favorizează cre șterea turismului intern,
– alte țări și chiar continente întregi se confrunt ă cu o sărăcie crunt ă,
– dreptul de a că uta un sens în aceast ă lume este revendicat peste tot,
… în aceast ă lume, turismul se dezvolt ă rapid. Suntem martorii unei cre șteri spectaculare a c ălătoriilor de
afaceri și a celor de relaxare, frontierele se deschid, destina țiile se diversifică, apar noi mijloace de comunicare și de
transport.
În timp ce peste tot se pune în discu ție delimitarea între timpul de munc ă și timpul liber, în unele țări populația
locală e supusă unor forme inacceptabile de exploatare, mergând pân ă la prostitu ția infantil ă.
Art.1 . Declarația Universal ă a Drepturilor Omului recunoa ște dreptul tuturor oamenilor la odihnă, timp liber,
limitarea orelor de munc ă și concedii plătite.
Considerând c ă acest drept e departe de a fi aplicat la nivel mondial, lupta pentru ob ținerea timpului liber
trebuie continuat ă și intensificat ă pe calea deja definit ă de turismul social, a c ărui obiectiv principal a fost dintotdeauna
accesul tuturor la turism.
Art.2 . Obiectivul principal al oric ărei iniț iative de dezvoltare turistic ă trebuie s ă fie realizarea deplină a
fiecărui individ, atât ca persoană cât și ca cetățean.

2. TURISMUL SOCIAL: avantajele pentru ziua de mâine
Turismul social: creator de societate
Art.3. Dorința de a face turismul accesibil tuturor – inclusiv familiilor, tinerilor și vârstnicilor – presupune în
mod absolut necesar lupta împotriva inegalit ăților și a excluziunii celor cu o cultur ă diferită, a celor care dispun de
resurse financiare limitate sau a celor care tr ăiesc în țări în curs de dezvoltare.
Pentru aceasta trebuie identificate și implementate m ăsuri specifice: definirea unor politici turistice sociale,
crearea unor infrastructur i, acordarea de subvenț ii pentru persoanele dezavantajate, sensibilizarea și formarea
personalului etc. Adeseori ini țiative modeste, integrate într-un plan global, pot fi mai eficiente “creatoare de societate”
decât proiectele la scar ă largă.
Art.4. Vacanțele și călătoriile contribuie la îmbog ățirea persoanei prin descoperirea de noi locuri, culturi și
civilizaț ii, prin activit ăți fizice, artistice, sportive sau ludice, prin cunoa șterea altor persoane – indiferent de nivelul
educațional sau genera ție – și prin responsabilit ățile pe care și le asum ă în mod liber fiecare turist.
Operatorii de turism social vor s ă contribuie la dezvoltarea rela țiilor umane, atât prin acț iunile lor de formare
(training) cât și cele de anima ție; turismul este un factor de coeziune social ă.
Turismul social: factor de cre ștere economic ă
Art.5. Adresându-se tuturor claselor și tuturor vârstelor, sute de milioane de persoane c ălătoresc în lume
datorită turismului social.
Turismul social se dezvolt ă într-un mediu economic bazat pe solidaritate și politici sociale. În schimb, turismul
social oferă și va continua s ă ofere, într-un grad tot mai mare, oportunit ăți economice extr aordinare.
Turismul pentru to ți este un factor de cre ștere economic ă; prin fluxul continuu de oameni și investiții pe care îl
generează contribuie la dezvoltarea regiunilor, produce bog ății naționale și interna ționale și stimuleaz ă transferul
resurselor de la țările bogate la cele s ărace.
Art.6 . De avantajele turismului trebuie s ă beneficieze întreaga comunitate. Aceasta trebuie s ă contribuie la
dezvoltarea social ă și economic ă atât a regiunilor cât și a popula ției. Sectorul turistic trebuie s ă producă locuri de
muncă și să garanteze drepturile funda mentale ale muncitorilor.
Art.7. Toți actorii în dezvoltarea turistic ă sunt supuși acelora și exigențe economice.. Întreprinz ători, manageri
de proiecte, tour organizatori sau ghizi, educatori sau animatori, to ți sunt agen ți economici supu și acelora și exigențe de
competen ță, profesionalism și performan ță.
Un obiectiv social poate fi atins doar printr-o gestiune exemplar ă și o continu ă îmbunătățire a rezultatelor.

Anexe
246
Turismul social: participant la activit ățile de management teritorial
Art.8 . Cu mult înainte ca organiza țiile interna ționale să promoveze conceptul de “dezvoltare durabil ă și
susținută”, turismul social îl considera deja un punct de referin ță în vederea:
– sincronizării dezvolt ării turistice, protec ției mediului și a respectului pentru identitatea comunit ăților
locale,
– oferirii de noi resurse zonelor neglijate,
– promovării dezvolt ării fără delapidarea resurselor,
– generării de beneficii economie, sociale și culturale pentru comunit ățile locale.
Faptul că la nivel mondial turismul este unul din principalele motoare ale dezvolt ării regionale nu trebuie s ă
ducă la o invazie necontrolat ă a unor zone, sau la exploatarea popula ției și la distrugerea culturii sale.
Art. 9 . Turismul poate și trebuie s ă reprezinte o speran ță pentru multe economii fragile. În nici un caz
obiectivul conserv ării naturale a teritoriului nu trebuie s ă constituie un pretext pentru acapararea acestuia de c ătre
organizații sau individuali cu inten ții de câștig comercial sau personal.
Art. 10 . Informarea, formarea și sensibilizarea turi știlor în vederea respect ării mediului și popula ției locale,
constituie una dintre misiunile fundamentale ale turismului social în ac țiunea de planificare și gestionare a proiectelor
de dezvoltare turistic ă.
Turismul social: partener în programele de dezvoltare global ă
Art. 11 . Conferința de la Stocholm despre popula ție și mediu, programele Na țiunilor Unite și Summitul de la
Rio, printre altele, au delimitat cu claritate responsabilit ățile genera țiilor prezente cu privire la limitele cre șterii.
Pentru că turismul – cu condi ția de a fi controlat și de a respecta mediul natural și populația – reprezintă una
dintre speranț ele economice, sociale și culturale ale multor regiuni în curs de dezvoltare, operatorii de turism social sunt
și vor fi disponibili s ă elaboreze programe de dezvoltare, s ă construiasc ă structuri legale și financiare, s ă contribuie la
gestiunea, formarea și animarea tuturor opera țiunilor de dezvoltare turistic ă prevăzute în programele de dezvoltare
mondială.
Art. 12 . Oriunde în lume noi forme de cooperare și colaborare sunt și vor fi obligatorii; gestiunea și
dezvoltarea turistic ă cer contribu ția guvernelor și colectivit ăților teritoriale, organiza țiilor sociale și sindicatelor,
partenerilor financiari, mi șcărilor familiale și tinerești, culturale, sportive, ecologice, și desigur a profesioni știlor din
industria turismului, printre care, operatorii de turism social care au lucrat dintotdeauna pentru interesul general.

– CRITERII PENTRU DEFINIREA TURISMULUI SOCIAL
Art. 13 . Își poate reclama apartenen ța la mișcarea turismului social orice organiza ție turistic ă (asociație,
cooperativ ă, societate mutual ă, fundație, federa ție, organiza ție non-profit, companie, etc.) al c ărei act constitutiv sau
obiect de activitate indic ă clar implicarea într-un proiect de interes general și obiectivul de a face c ălătoriile și turismul
accesibile cât mai multor persoane – f ără a avea drept unic scop maximizarea profitului.
Termenul “social” induce un sentiment mai puternic de solidaritate, fraternitate și speran ță pentru acele
persoane – numeroase în lume – care înc ă nu se pot bucura de timp liber.
Art. 14 . Validitatea apartenen ței este confirmat ă de respectarea urm ătoarelor condi ții:
– Activitățile propuse cuprind obiective umanitare, pedagogice și culturale ce favorizeaz ă respectul și
afirmarea individului.
– Publicul c ăruia i se adreseaz ă este clar identificat, f ără nici o discriminare rasial ă, cultural ă, religioas ă,
politică, filosofic ă, socială.
– Produsul propus cuprinde ca parte integrant ă o valoare ad ăugată neeconomic ă.
– Exprimarea clar ă a dorinței de integrare nedistructivă în mediul local.
– Documentele contractuale definesc clar caracteristicile activit ății și prețurile. Acestea din urm ă vor fi
compatibile cu obiectivele sociale urm ărite. Surplusul anual va fi reinvestit, total sau par țial, pentru îmbun ătățirea
serviciilor oferite publicului.
– Managementul personalului se face conform legisla ției sociale, urm ărește promovarea satisfac ției la
locul de munc ă și implică o formare permanent ă corespunz ătoare.
Art. 15 . Operatorii turistici nu se pot justifica prin statutul juridic sau procedurile aplicate ci prin ac țiunile
desfășurate în vederea atingerii unui obiectiv bine definit.
Statutul variaz ă în func ție de obiceiurile, practicile și evolu ția legislației. Este vorba doar de un mijloc în
slujba proiectelor. Ast ăzi, în lume, nu exist ă un model unic de referin ță.

Anexe
247

ANEXA 7.1.
Ecouri

Ca raspuns la initiativa noastra am primit mai multe scrisori din partea celor care ar dori sa fie beneficiari ai unor astfel
de servicii turistice. Reproducem in continuare cât eva opinii despre necesitat ea si oportunitatea infiin țării unei Retele
de Centre de Turism Social.
1. Cred ca infiintarea unor Centre de Turism Social este deosebit de binevenita. In cele mai multe institutii de asistenta
sociala programul zilnic de desfasurare a activitatilor este neschimbat, uneori perioade lungi de timp. In aceste
conditii, orice schimbare adu ce un suflu nou, un interes sporit si stari emotionale in edite in viata afectiva a
asistatilor. Schimbarea conditiilor de viata si petrecerea timpului liber in mod placut, interesant si instructiv
sunt, pentru persoanele cu nevoi sp eciale, experiente de care isi aminte sc ani de zile, evocind cu aceeasi
intensitate sentimentele traite si experientele inedite de atunci.
Va felicit pentru initiativa pe care ati avut-o, cu convingere a ca ea va avea ecoul si participarea pe care o merita.
Ramânem totodata deschisi la orice posibilitate de activitate comun ă.
Director Prof. Romeo Popa Scoala postliceala Friedrich Müller Sibiu

2. Este de apreciat aceasta initiativa si ar fi un lucru benefi c pentru cei din institutiile de ocrotire sociala, care au sanse
foarte mici de a petrece o vacanta in afara institutiei. Astept in continuare nout ati privind aceasta initiativa.
Va multumim.
Psiholog Popa Monica-Ramona Centrul
Persoane cu Handicap HUSI,JUD.VASLUI

3. Acțiunea dumneavoastr ă este mai mult dec ăt necesar ă, considerând-o nu numai un act umanitar dar și o
abordare nou ă în România privind persoanele defavorizate social . Doresc ca misiunea dumneavoastr ă să se
realizeze în cel mai scurt timp posibil și să oferiți beneficiarilor servicii de calitate, sevicii ce vor veni în întâmpinarea
nevoilor lor . Cu drag,
George Gojgar

4. Proiectul dumneavoastra este foarte necesar si putem sa spunem chiar ex traordinar. Cei carora ne adresam noi ca
asociatie nu au prea multe optiuni, si cea mai mare parte a ti mpului o petrec in micul univers al familiei (in casa).
O vacanta ofera celui constrâns sa-si petreaca viata intre patru pereti posi bilitatea schimbarii universului, îi da
un imbold pentru a trai altfel.
Organizatia noastra are anual un program de tabara de vara ce se adreseaza tinerilor cu handicap fizic si ne este foarte
greu sa gasim o locatie corespunzatoare. Cea mai mare pr oblema este lipsa accesibilitatil ori. O vacanta trebuie sa
insemne destindere si independenta fara a trebui sa se ap eleze mereu la insotitori de tip "Hercule" care sa ajute la
deplasare.
Nu avem timp sa va povestim cat de greu ne-a fost sa organizam aceste vacante si excursii. Totul din lipsa
accesibilitatilor si a info rmatiilor despre putinele locatii accesibilizate. Cu prietenie,
Dorina Poinaru Presedinte
Societatea persoanelor cu Handicap Fizic Bac ău

5. Existenta unor Centre de Turism Social este necesara in masura in care acestea ofera programe pentru petrecerea
timpului liber si recuperare psihopedagogica.
Aceste Centre sunt utile mai ales pe parcursul verii cand Ce ntrele de Asistenta / fundatiile sunt in perioda de concediu,
iar beneficiarii acestor servicii isi petrec in mare parte timpul la domiciliu.
O vacanta oferita persoanelor asistate din organizatie ar facilita interactiun ile sociale, comunicarea precum si
participarea la activitati alternative .
Laura Runceanu, lector la catedra de psihopedagogie speciala, Universitatea Babes- Bolyai Cluj Napoca.

6. Ma numesc Andreea Pop si lucrez cu copii cu deficiente mintale, tulburari emotionale sau comportamentale. Ma
bucur de initiativa dumneavoastra. Este absolut necesara existenta unor Centre de Turism Social pentru ca majoritatea
copiilor cu care lucrez au dezvoltat diferite tulburari tocmai pentru ca provin dintr-un mediu cu un nivel socio-
economic scazut. Daca exista posibilitatea sa beneficieze de o vacanta in care sa se faca si recuperare sunt convinsa ca

Anexe
248
o sa fie rezultate pozitive. Terapia prin arta si joc este mai usor acceptata de copii deoarece se face intr-un mod mai
natural, mai putin didactic pentru ei.
Cu siguranta s-ar obtine rezu ltate in dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare care sunt absolut necesare
pentru o integrare sociala de succes. Trebuie ca acesti copii sa aiba consti inta propriei valori si sansa de a-si
dezvolta potentialul real intr-un domeniu preferat fara sa aiba sentimentul limitarii in ceea ce priveste accesul la
integrarea comunitara. Terapeut Andreea Pop

7. Echipa manageriala a Fundatiei Alpha Transilvana din Tg-Mures, saluta initiativa d-voastra ! Cu certitudine, salutam pozitiv initiativa d-voastra de a demara un astfel de program/Centru, deoarece serviciile sociale
pentru persoane cu disabilitati s-au axat preponderent pe re cuperare medicala, terapie, consiliere, insa un pas important
spre integrarea sociala il constituie de asemenea activitatile cu ca racter de socializare printre care si cele de tip turistic.
Organizatia noastra a incercat de mai multe ori sa ofere o v acanta de acest tip beneficiarilor directi. Uneori a fost un
succes, alteori, initiativa no astra, nu s-a concretizat, spre dezama girea noastra si a beneficiarilor.
Activitatile de acest tip, tabere, excursii, manifestari in aer liber, au un efect pozitiv asupra beneficiarilor. Acestia
devin mult mai dinamici, mai intreprinzatori, mai veseli si chiar putem vorbi de dezvoltarea unei independente
in aceste tipuri de activitati deoa rece nu mai sunt intr-un mediu exclusiv de protector oferit de familie sau
apartinatori legali.
In mod cert dorim sa beneficiem de serviciile dezvoltate prin programul d-voastra, deoarece, de multe ori, desi initiam
o astfel de activitate, nu aveam pirghii de legatura pentru a o finaliza. Nu aveam cu cine sa colaboram, nu ne puteam baza pe serviciile clasice ale turismului.
Laura Pop manager program

8. Aceasta idee este nemaipomenita daca va fi finalizata. Nu exista in tara astfel de locuri pentru persoanele
defavorizate si cred ca ar fi ca un dar de la Cel de Sus .
Nu stiu daca in acest proiect vor fi inclusi si cop ii surzi. Daca da, putem oferi sprijin terapeutic.
Terapeut, Laic Daniela, manager Scoala pentru surzi, Vaslui

9. Buna! Ma bucur ca exista si persoane care se gandesc si la copiii cu dizab ilitati, incercand sa le ofere alternative.
Consider ca initiativa dumneavoastra este bine venita avand in vedere ca persoanele cu nevoi speciale sunt foarte
greu primite in diferite statiuni de agrement. Noi intampinam greuta ti in acest sens, iar in ultima perioada mergem
intr-o singura statiune unde suntem bine primiti si unde pret urile sunt acceptabile. Speram intr-o colaborare viitoare.
Cu respect,
Sef Complex
Duca Teodora Letitia

10. As vrea sa va felicit pentru aceasta idee a "turismului so cial" care mi se pare extrem de generoasa si benefica,
avand rolul de a antrena la o viata cetateneasca activa persoanele defavorizate si de a atenua o parte din
dificultatile cu care acestea se confru nta, de a le motiva pozitiv si a le schimba perceptia asupra realitatii.
Prof. E.Anghel-IASI.

Rezumatul tezei de doctorat
249
Rezumatul tezei de doctorat
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………………………………… 4
Stadiul cunoa șterii………………………………………………………………………………………………………………. 7
Capitolul 1 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 14
Impactul economic al turismului în contextul românesc actual ……………………………………………….. 14
1.1. Turismul – component ă a creș terii economice ……………………………………………………………. 15
1.1.1. Considera ții generale privind cre șterea economic ă………………………………………………… 15
1.1.2. Contribuț ii ale turismului la procesul de cre ștere economic ă…………………………………… 19
1.1.3. Aspecte privind efectul multiplicator al turismului ………………………………………………… 28
1.2. Eficien ța economico-social ă a turismului ………………………………………………………………………. 32
1.2.1.Eficien ța economic ă a turismului – concep t, indicatori generali ……………………………….. 32
1.2.2. Eficien ța socială a activității de turism – considera ții generale și forme de evaluare …… 35
1.3. Coordonatele turismului în viziunea dezvolt ării durabile ……………………………………………… 39
1.3.1. Semnifica ția și obiectivele dezvolt ării durabile ……………………………………………………… 39
1.3.2. Direc țiile dezvoltă rii durabile a turismului românesc ……………………………………………… 41
1.4. Serviciile turistice din România ………………………………………………………………………………… 44
1.4.1. Cadrul turistic general ………………………………………………………………………………………… 44
1.4.2. Programe speciale vi zând dezvoltarea turismului …………………………………………………… 47
1.4.3. Analiza SWOT a turismul ui românesc (perioada 2005/2006) ………………………………….. 50
Capitolul 2 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 54
Turismul social – implicaț ii și tendințe………………………………………………………………………………… 54
2.1. Ridicarea calit ății vieț ii prin turism social– deviz ă a unei dezvolt ări durabile …………………. 54
2.1.1. Conț inutul și particularit ățile turismului social ………………………………………………………. 54
2.1.2. Rela ția turism social – dezvoltare durabil ă…………………………………………………………….. 60
2.1.3. Participarea turi smului social la îmbun ătățirea calității vieț ii din țara noastră ……………. 62
2.2. Experien ța european ă în domeniul turismului social ……………………………………………………. 68
2.2.1. Aspecte ale practic ării turismului social în țările dezvoltate ……………………………………. 68
2.2.2. Tendin țe în turismul social european ……………………………………………………………………. 73
2.3. Coordonatele turismului social din România ………………………………………………………………. 74
2.3.1. Pia ța turismului social din România …………………………………………………………………….. 74
2.3.2. Forme ale turismului social în România ……………………………………………………………….. 77
2.3.3. Programe guvernamentale privind turismul social din România ………………………………. 90
Capitolul 3 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 98
Promovarea – component ă a mix-ului de marketing în domeniul turismului ……………………………. 98
3.1. Rolul promov ării în desf ășurarea activit ății firmelor turistice ……………………………………….. 98
3.1.1. Considera ții generale privind promovarea turistic ă și obiectivele acesteia ……………….. 98
3.1.2. Rolul promov ării în dezvoltarea activit ății firmelor de turism ……………………………….. 102
3.2. Structura activit ății promoționale în sectorul turistic ………………………………………………….. 104
3.2.1. Publicitatea ……………………………………………………………………………………………………… 104
3.2.2. Promovarea vânză rilor……………………………………………………………………………………… 110
3.2.3. Rela țiile publice ………………………………………………………………………………………………. 113
3.2.4. Utilizarea m ărcilor …………………………………………………………………………………………… 115
3.2.5. For țele de vânzare ……………………………………………………………………………………………. 116
3.2.6. Marketingul direct ……………………………………………………………………………………………. 118
3.2.7. Participarea la evenimente de marketing …………………………………………………………….. 121
3.3 Utilizarea strategiilor promo ționale în atingerea obiectivelor de dezvoltare a firmelor de
turism ………………………………………………………………………………………………………………………… 122

Rezumatul tezei de doctorat
250 3.3.1. Informa țiile necesare fundament ării strategiilor promo ționale în domeniul turismului 122
3.3.2. Obiectivele strategiei promo ționale în cadrul firmelor de turism ……………………………. 123
3.3.3. Alternative strategice în politica promo țională a unităților turistice ……………………….. 124
Capitolul 4 ……………………………………………………………………………………………………………………… 130
Accesibilitatea ofertelor sociale de turism în rândul popula ției – studiu realizat la nivelul jude țului
Brăila…………………………………………………………………………………………………………………………….. 130
4.1. Etape preliminare cercet ării……………………………………………………………………………………. 130
4.1.1. Scopul general al cercet ării……………………………………………………………………………….. 130
4.1.2. Obiectivele cercet ării……………………………………………………………………………………….. 130
4.1.3. Ipotezele considerate asupra obiectivelor de cercetat ……………………………………………. 130
4.1.4. Colectivitatea general ă……………………………………………………………………………………… 131
4.1.5. Unitatea de observare și unitatea de sondaj …………………………………………………………. 131
4.1.6. Metoda de culegere a informa țiilor…………………………………………………………………….. 131
4.1.7. Ancheta pilot …………………………………………………………………………………………………… 136
4.1.8. Eșantionarea ……………………………………………………………………………………………………. 136
4.1.9. Structura eș antionului ………………………………………………………………………………………. 136
4.2. Culegerea datelor și pregătirea lor pentru prelucrare ………………………………………………….. 139
4.3. Analiza gradului de acces ibilitate a ofertelo r sociale de turism în rândul popula ției………. 152
4.3.1. Stabilirea segmentelor de pia ță………………………………………………………………………….. 152
4.3.2. Studiu privind gradul de accesibilitate a of ertelor sociale de turism – din punct de vedere
al tarifelor, modului de informare și gradului de cunoa ștere…………………………………………… 154
4.4. Raportul cercet ării și elaborarea concluziilor ……………………………………………………………. 157
Capitolul 5 ……………………………………………………………………………………………………………………… 162
Mijloace de promovare a turismului social …………………………………………………………………………. 162
5.1. Manifest ări promoționale vizând turismul so cial pe plan internaț ional …………………………. 162
5.2. Mijloace de promovare a tu rismului social în România ……………………………………………… 169
5.3. Avantajele dezvolt ării și promovării turismului social în context european ………………….. 178
Capitolul 6 ……………………………………………………………………………………………………………………… 183
Perspectivele turismului social din România, în condi țiile integr ării europenene …………………….. 183
6.1. Integrarea României în Uniunea European ă – succintă comparaț ie privind situa ția economic ă
a statelor membre ………………………………………………………………………………………………………… 183
6.2. Efectele integr ării europene asupra turismului românesc ……………………………………………. 187
6.2.1. Semnifica ția procesului și direcțiile de integrare a turismul ui românesc în structurile
europene ………………………………………………………………………………………………………………….. 187
6.2.2. Globalizarea turismului în contextul european actual …………………………………………… 189
6.2.3. Turismul românesc în contextul extinderii europene …………………………………………….. 192
6.3. Promovarea turismului social în spa țiul Uniunii Europene ………………………………………… 198
6.4. Perspectivele turismului social din România, prin pris ma modelului social european ……. 201
Contribuții proprii …………………………………………………………………………………………………………… 205
Concluzii finale ………………………………………………………………………………………………………………. 210
Bibliografie: …………………………………………………………………………………………………………………… 216
Anexe ……………………………………………………………………………………………………………………………. 221
Rezumatul tezei de doctorat ……………………………………………………………………………………………… 249

Cuvinte cheie: creștere economic ă, turism, turism social, dezvoltare durabil ă, eficiență
socială, eficiență economic ă, eșantion, chestionar, timp liber, calitatea vie ții, promovare turistic ă,
strategii promo ționale, alternative strate gice, cercetare de pia ță, grad de accesibilitate, mod de
informare, oferta turismului social, cererea turi smului social, turism etic, integrare european ă,
globalizare, model social european.

Rezumatul tezei de doctorat
251
SINTEZE

Teza de doctorat „ Promovarea turismului social în România” abordează într-o manier ă
complexă, multidimensional ă, aspecte legate de promovar ea turismului, în general, și a celui social,
în particular, respectiv strategiile folosite, mijloacele și tehnicile promoț ionale cele mai adecvate
atingerii obiectivelor, med ii de comunicare etc.
În condițiile în care, conform unui studiu realizat de Agenția NewsIn , cheltuielile mondiale
pentru turism ar putea s ă crească în anul 2007 cu 3,9%, pân ă la nivelul de 5.400 mld. euro, urmând
ca în 2017 acestea s ă ajungă la nivelul de 9.900 ml d. euro, este de a șteptat ca și bugetul
promoț ional, alocat de fiecare țară în parte turismului, s ă crească proporțional.
Citând acela și studiu, în 2007, SUA va fi țara cu cele mai mari cheltuieli pe turism, urmat ă
de Japonia, Germania și China, aceste țări alocând, în medie, 4-5% din totalul cheltuielilor
guvernamentale, acestui domeniu.
Referitor la promovare, de acest aspect se ocup ă, în cea mai mare parte, Administra țiile
Naționale Turistice (ANT) cunoscute și ca Oficii de Turism în unele țări, reprezentând una din
soluțiile la care au recurs guvernele pentru a avea un organism specializat pentru politica turistică ,
evitându-se astfel fragmentarea organizatoric ă a sectorului. ANT-urile au debutat ca entit ăți de
marketing, ele continu ă să aibă în principal atribu ții din acest domeniu în special pentru a veni în
sprijinul sectorului privat și pentru a promova imaginea de țară și imaginea regiunilor turistice.
Activitățile tradiționale de marketing ale ANT cuprind de obicei:
• Marketingul și promovarea na țiunii, ca suport al competitivităț ii turismului na țional,
contribuind la consolidarea pe pia ța mondial ă a imaginii țării ca destina ție turistic ă alături de alte
destinații.
• Încurajarea sectorului privat și sprijinul acestuia prin cooperarea în activit ăți promoționale
și prin participarea la elaborarea politicii turistice și a măsurilor de implementare a acesteia.
• Reprezentarea țării la târguri și expoziții internaționale.
• Realizarea și distribu ția de bro șuri, casete video și alte categorii de materiale
promoț ionale.
• Promovarea și realizarea de evenimente speciale.
• Realizarea sau contractarea de analize de pia ță.
• Întreținerea unei re țele de oficii de informa ții turistice în ț ară și în străinătate.
UNWTO a structurat func țiile ANT-urilor în cinci grupe, respectiv: administrarea general ă
a sectorului de turism și călătorii, planificarea și dezvoltarea turistic ă, cercetare, educaț ie și
calificare, marketing și promovare.
În cazul României , aceasta ocup ă poziția 76 (din 124) într-un clasament mondial al
turismului și călătoriilor realizat de World Econo mic Forum, în care se evalueaz ă potențialul de

Rezumatul tezei de doctorat
252 dezvoltare a turismului în diferite țări. Dacă ne referim strict la promovare, în acela și top România
ocupă locul 82 în lume, WEF luând în calcul, pent ru acest pilon al indicelui, ponderea în PIB a
cheltuielilor guvernamen tale pentru turism și călătorii (un aspect important urm ărit de WEF a fost
și prezența respectivei țări la cele mai importante târ guri de turism din lume).
Faptul că România are nevoie de impor tante fonduri alocate promov ării, nu mai necesit ă
justificări, mai ales acum când, conform datelor statis tice publicate de INS, turismul românesc a
crescut în 2006 fa ță de 2005 pe toate segmentele, dar mai ales în ceea ce prive ște numărul
românilor care au plecat în str ăinătate (cu 24,2%). Și numărul celor care ne-au vizitat țara a crescut,
dar numai cu 2%.
În aceste condi ții, susținerea acțiunilor de promovare a turismul ui românesc este pe deplin
justificată și merită toată atenția autorității din domeniu.
Pornind de la considerentele prezentate, în primul capitol al tezei au fost incluse abord ări
și delimitări la nivel conceptual, din care se eviden țiază implicațiile turismului în procesul cre șterii
economice, efectu l lui multiplica tor, eficien ța economico-social ă a turismului, precum și
coordonatele acestuia în viziunea dezvolt ării durabile.
Conceptul de cre ștere economic ă este tratat prin pr isma factorilor de baz ă, sub impactul
cărora aceasta are loc (resursele umane, naturale, formarea de capital, tehnologia) și a tipurilor de
creștere economic ă (extensiv/intensiv, de tip negativ/sta ționar/echilibrat/eficient/optim).
Teoriile și diferitele puncte de vedere privind implica țiile turismului în procesul cre șterii
economice, au fost redate pornind de la implica țiile și considerentele activit ății turistice sub
influența constrângerilor și a optimiz ărilor fenomenului turistic asupra economiei. Importan ța
economic ă a acestui domeniu este argumentat ă prin prezentarea turismului ca: mijloc de
diversificare a structurilor economice, de valorificare a resurselor, de creator și utilizator de venit
național și de noi locuri de munc ă, de stimulator al investi țiilor, de factor de atenuare a
fenomenului infla ționist, precum și ca o component ă a relațiilor externe.
Determinarea statistico-matematic ă a efectului multiplicator al turismului , a cunoscut în
timp, varia ții și modific ări conform viziunilor diferiț ilor speciali ști care au studiat evolu ția
fenomenului turistic, astfel conturându-se urm ătoarele tipuri de modele, prezentate în tez ă: modelul
teoretic de baz ă, multiplicatorul veniturilor keynsian, mode lul ad-hoc, modelul lui Brian H. Archer,
modelul creat de acesta și Owen, modelul Harry G. Clement.
În privin ța eficienței economico-sociale a turismului, abordarea s-a f ăcut separat pe cele
două domenii, astfel, în plan economic au fost aminti ți o serie de indicatori cu formula de calcul
(volumul încas ărilor/cheltuielilor pe turist și pe zi turist, venitul net, ra ta profitului, productivitatea
muncii, aportul net va lutar, volumul acumul ărilor totale ), iar în plan social, s-a pornit de la dou ă
premise: definirea criteriilor de evaluare (care se refer ă la gradul de satisfac ție personal ă a
turistului, contribu ția la ocrotirea s ănătății, ridicarea nivelului de preg ătire etc.) și stabilirea
sistemului de indi catori ai eficien ței sociale (în care predomină elementul calitativ).
Direcțiile dezvoltă rii durabile a turismului sunt amintite în acest prim capitol, impunându-se
ca o necesitate respectarea de c ătre autorităț i, comunit ăți, întreprinz ători și agenți de turism a unor

Rezumatul tezei de doctorat
253 principii generale referitoare la mediu, caracteris ticile economice, sociale, ecologice, culturale ale
zonei receptoare, nevoile turi știlor etc.
În finalul acestui capitol, se caracterizeaz ă succint serviciile turi stice din România, fiind
amintite aici și programele speciale vizând dezvoltarea turismului , precum și o analiz ă SWOT a
turismului românesc în perioada 2005/2006.
Implica țiile și tendințele turismului social sunt amintite în capitolul 2 , problematica
abordată aici referindu-se în primul rând la implicarea turismului social la ridicarea calit ății vieții
din perspectiva dezvolt ării durabile, în al doilea rand la experien ța europeană în domeniul
turismului social și în ultimul rând sunt eviden țiate coordonatele turismului social în România.
Definiția, formele de manifestare și particularit ățile turismului social sunt amintite f ăcându-
se referiri atât la prevederile BITS cât și la părerea exprimat ă de profesori ca L. Desqlanques, A. J.
Bukart, S. Medlik etc., care descriu, caracterizeaz ă și particularizeaz ă turismul social.
Abordarea din perspectivă durabilă a turismului social se realizez ă subliniind similitudinea
principalelor domenii de referin ță ale dezvoltă rii durabile ș i ale turismului social , respectiv în plan
economic, social și ecologic.
Complexitatea influen țelor dinspre și asupra turismului sunt puse în eviden ță printr-o
schemă ce eviden țiază, în final, influen ța pe care turismul o are asupra calit ății vieții, influen ță
materializat ă printr-o serie de factori ca: odihnă, destindere, cunoa ștere, gust estetic, men ținerea
tonusului . Evaluarea nivelului calit ății vieții, se realizeaz ă cu ajutorul formulei de calcul amintite în
teză, cu explicaț ii pentru fiecare indicator în parte.
Succinta prezentare a celor mai im portante aspecte care carecterizeaz ă calitatea vie ții din
țara noastr ă (educația, situația economic ă, veniturile realizate, condi țiile de muncă și viață, starea de
sănătate, natura rela țiilor sociale, petrecerea timpului liber, via ța asociativ ă și petrecerea
vacanțelor), conduce, implicit spre caracterizarea fluxului turistic din țara noastră (în perioada
analizată ).
În continuare este prezentată experiența europeană în domeniul turismului social începând
cu Franța, unde primele forme de turism social apar înc ă din anul 1880, odat ă cu formele incipiente
de organizare sindicală , țară în care func ționează mai multe asocia ții/organiza ții de profil și unde
turismul social se deruleaz ă în cele mai bune condi ții. Exemplele continu ă cu Germania, Marea
Britanie, Irlanda, Spania și Belgia.
Referirile la România încep cu descrierea pie ței turismului social, principalele forme ale
turismului social din România (prin asigur ările sociale de stat, prin bilete de sindicat, tabere,
turismul pentru tineret, turismul de camping, agroturismul, turismul la cabane și pentru vârsta a III-
a), precum ș i programele guvernamentale privind turismul social din țara noastră , respectiv cele de
pe litoral („O s ăptămână la mare”), din sta țiuni balneare („Turism pentru s ănătate”, „O s ăptămână
de refacere”) și din mediul rural („Vacan țe la țară”).
În capitolul 3 am abordat promovarea ca una dintre compone ntele mix-ului de marketing,
subliniind, în acest sens, rolul acesteia în desf ășurarea activit ății firmelor de turism, structura
activității promoț ionale în sectorul turistic precum și utilizarea strategiilor promo ționale în
atingerea obiectivelor de dezv oltare a firmelor de turism.

Rezumatul tezei de doctorat
254 Astfel, în prima parte a capitolului, au fost amintite cele trei niveluri la care se face
promovarea turistic ă în România, respectiv național, prin Ministerul Tr ansporturilor Construc țiilor
și Turismului, în subordinea c ăruia se afl ă Autoritatea Na țională de Turism, având ca obiective
specifice: desfășurarea de activit ăți de comunicare integrată de marketing în scopul îmbun ătățirii
imaginii României din punct de vedere turistic pe pia ța internă și internațională; promovarea
produselor turistice din România în scopul cre șterii circula ției turistice interne ș i internaționale;
promovarea produselor turistice în func ție de interesul specific fiec ărei piețe.
Cel de-al doilea nivel este cel regional/local , vizând activitatea desf ășurată de
Centrele/Birourile de Informare Turistic ă dintr-o serie de localit ăți (amintite în tez ă), iar ultimul
nivel se refer ă la cel micro , respectiv la nivelul firmelor de turism, care- și promoveaz ă oferta în
mod individual (de cele mai multe ori).
Rolul important al promov ării în desfășurarea activit ății firmelor de turism, este pus în
evidență prin faptul că aceasta face leg ătura dintre activitatea unei organizaț ii și clienții săi (efectivi
sau poten țiali), iar în domeniul turistic, con ținutul activit ății promoționale este puternic marcat de
caracteristicile acestui tip de servicii și ale sistemului de crearea și livrare, precum și de
comportamentul de cump ărare.
Tehnicile promo ționale (publicitatea, promovarea vânz ărilor, rela țiile publice, utilizarea
mărcilor, for țele de vânzare, marketing-ul direct, participarea la evenimente), sunt amintite în
continuare, atât sub aspect teoretic cât și practic, particularizându-le pe domeniul turistic.
Principalele tipuri de informa ții, obiectivele strategiei promo ționale în cadrul firmelor de
turism și alternativele strategi ce în politica promo țională a unităților turistice sunt redate
concentrat, sub form ă de tabele, pentru o eviden țiere mai clar ă și ușor de reținut.
În finalul capitolului sunt amintite rezulta tele unui studiu având ca principal obiectiv
identificarea strategiilor de promovare turistic ă, preferate de agen țiile de turism din România, cea
mai folosit ă combinaț ie fiind: 1a – 2a – 3c – 4c – respectiv – promovarea produsului global, 68%,
diferențiat pe anumite perioade ale anului, 96%, nediferen țiat pe segmente, 68%, utilizând
mijloacele de comunicare cele mai eficiente, 80%.
De asemenea, am amintit și obiectivele strategiei de promova re a turismului, stabilite în
cadrul Strategiei pentru relansarea și dezvoltarea turismului românesc (iulie, 2006), unde se
specifică și bugetul alocat promov ării României, ca destina ție turistică (acesta se ridic ă la 155 mld.
lei în 2007).
Accesibilitatea ofertelor sociale de turism a fost studiat ă în capitolul 4, printr-o cercetare de
piață, pe bază de chestionar, fiind intervievate 322 de persoa ne din jud. Br ăila.
Dintre principalele obiective ale cercet ării, amintim: determinarea gradului/frecven ței de
practicare a turismului, în general, de c ătre popula ția județului Brăila; stabilirea preferin țelor
turiștilor brăileni pentru forma de turism practicat ă; evaluarea op țiunilor turi știlor asupra
sejururilor din punct de vedere al sezonului, duratei, motiva ției și destinațiilor de c ălătorie alese,
în general; determinarea gradului de cunoa ștere și de informare asupra ofertelor de turism social,
etc.

Rezumatul tezei de doctorat
255 Raportul cercet ării a condus la o serie de concluzii referitoare la frecvența de practicare a
turismului , în general, care este destul de redusă , peste 50% dintre persoane declarând c ă fac acest
lucru doar “uneori”; forma de turism preferat ă de jumătate dintre cei intervieva ți, este cea „pe cont
propriu”, dorind libertate de mi șcare în timpul sejurului; preferințele turiștilor se orientează către:
sezonul cald (vara), cu 50% din totalul r ăspunsurilor, sezonul rece de ținănd o pondere de 40% din
total; cei mai mul ți recurg la sejururi scurte de 2-7 zile, cu 75% din total r ăspunsuri; principalul
motiv al călătoriei este odihna/recreerea, cu o pondere de 56%; destinația aleasă cu precădere de
turiști este muntele cu 26% din total r ăspunsuri; gradul de cunoaș tere a ofertelor turismului social
este destul de ridicat (80%), dar, de și ponderea este mare, nu s-a dovedit satisf ăcătoare (cei tineri nu
au prea multe informa ții despre acest ă facilitate); gradul de pă trundere în consum a ofertelor
turismului social, este doar de 63%; forma de turism social cu ponderea cea mai mare este “pentru
vârsta a III-a” (cu 30,82%) ală turi de care se află “ biletul prin asigur ările sociale de stat” (cu
27,06%); pu țin peste jum ătate dintre cei care știu despre existen ța ofertelor sociale de turism
apelează la programele ini țiate de minister , iar dintre acestea cele mai so licitate sunt cele care se
desfășoară în stațiunile balneare (prin programul „O s ăptămână de refacere” cu 40%) și în mediul
rural (prin programul “Vacan țe la țară” cu 34,78%); din punct de vedere al siguranț ei și seriozității,
puțin peste 70% dintre responden ți au declarat c ă au o pă rere bună despre oferta socială de turism,
în schimb, în ceea ce prive ște calitatea presta ției, doar 66% au fost mul țumiți de aceasta, iar în
privința tarifelor, acestea sunt accesib ile pentru 62% dintre responden ți; cel mai potrivit mijloc de
promovare a ofertelor sociale de turism, s-a constatat a fi presa scris ă (locală/centrală), aceasta fiind
aleasă de peste 30% dintre responden ți, pe locul doi aflându-se Internetul, ales de 22,26% dintre
persoanele intervievate, urmat î ndeaproape de posturile de radio și Tv cu aproape 20%.
În capitolul 5 m-am referit la mijloacele de promovare a turismului social în plan
internațional, în România, precum și la avantajele dezvolt ării și promovă rii turismului social în
context european.
În privința promov ării turismului social la nivel interna țional, au fost enumerate în tez ă
câteva dintre manifestă rile de sus ținere și promovare a turismului social, desf ășurate în anul 2006,
la nivel mondial. Astfel, Conferin ța Internațională “Turism pentru to ți”, Congresul Mondial al
Turismului Social sau Salonul Interna țional și Interactiv “Un altfel de turism: etic și echitabil”, sunt
doar câteva dintre acestea.
Referitor la România, au fost amintite, în primul rând, tehnicile de marketing prin care se
promovează turismul social în țara noastră , particularizând pe fiecare dintre cele opt forme ale
acestuia, urmând ca, tot ca un mijloc de promov are (din afara sferei marketingului) s ă fie considerat
și înființarea unui Centru de Turism Social (cu sprijinul UE prin Re țeaua European ă de Turism
Social), adoptarea Legii tichetelor de vacan ță sau chiar Centrele de Pelerinaj din țară, subordonate
mitropoliilor, care sprijin ă turismul religios. Avantajele dezvolt ării turismului social sunt prezentate
schematic în tez ă, prin intercorela ția dintre principiile dezvoltă rii durabile, politicii sociale
europene și ale celei române ști.

Rezumatul tezei de doctorat
256 Perspectivele turismului social di n România, în contextul integră rii europene , sunt tratate în
capitolul 6 , începând cu o succintă comparaț ie a situației economice din câteva state membre UE ,
continuând cu efectele integr ării europene asupra turismului românesc, promovarea turismului
social în spa țiul UE și, în final, perspectivele turismului social priv ite prin prisma modelului social
european.
Comparația privind situa ția economic ă dintre statele membre UE ș i România, s-a realizat, la
începutul capitolului, luând în calcul PIB-ul/loc. fa ță de media european ă, șomajul, infla ția, dar și
domenii ca agricultura sau exporturile . Analiza comparativ ă este apoi particularizat ă pe domeniul
turismului, folosind date furnizate de WTTC în Monitorul de competitivitate, care are la baz ă o
serie de opt indici, țările supuse compara ției fiind, pe lâng ă România, și: Bulgaria, Croa ția, Serbia-
Muntenegru, Ungaria, Slovacia, Cehia, polonia și Ucraina.
Aspecte ca globalizarea turismului sau direcț iile de integrare a turismului românesc în
structurile europene , sunt atinse în continuare, al ături de efectele pe care extinderea european ă le
are asupra turismului, în general și aici amintim: cre șterea concuren ței, acces la finan țare
internațională, infrastructur ă, circulaț ia turistică.
În plan european, promovarea turismului social se realizează în primul râ nd prin Biroul
Internațional de Turism Social, cu sediul la Bruxelles, având membri în foarte multe țări din
continentul european (inclusiv România), african și american.
Referitor la perspective , acestea sunt amintite în tez ă, în contextul modelului social
european, care are la bază principii ca dezetatizarea securit ății sociale, un grad mai mare de
responsabilitate a societ ății, subsidiaritatea, bun ăstare prin ocupare și nu neocuparea unui loc de
muncă, etc.
Tot în perspectiv ă, se urmărește ca la nivel european s ă prindă contur așa-numita platform ă
de turism social, la care s ă adere și țara noastr ă, având ca obiective: creș terea num ărului de
persoane care practic ă turism; a integra elemente transna ționale ale programelor deja existente
prin intermediul acordurilor de cooperare de tip bilateral sau multilateral; încurajarea statelor
europene de a- și întocmi propriul plan de turism social ; crearea prin turi sm, a unei identit ăți și
dimensiuni europene.
Modul original de abordare al tezei constă în promovarea turismului social într-un context
mai larg, dep ășind mult grani țele marketingului, sus ținând necesitatea includerii lui ca parte a
politicii sociale na ționale , beneficiind de un sistem de norme corespunz ător, realist (aplicabil la
condițiile economico-sociale ale țării noastre) dar și conform prevederilor europene în domeniu.
Acest fapt presupune conlucrare a unui complex de factori re sponsabili, de la institu țiile statului,
prestatorii serviciilor turist ice, sindicatele etc., dar și instituțiile UE sau organiza țiile interna ționale
de turism social. Odată cadrul legal intrat în vigoare, te hnicile de promovare, specifice
marketingului, î și vor demonstra din plin eficien ța, fiind orientate c ătre segmentele- țintă ale acestei
forme de turism și folosind tehnicile și mediile de comunicare cele mai potrivite.

Rezumatul tezei de doctorat
257
CURRICULUM VITAE

NUME: SÂRBU (DUMIT RU) NICOLETA-ROSSELA

DATA NA ȘTERII: 4 Mai 1972, Br ăila

ADRESA: Bucure ști, Str.Pădurețu, Nr.37, Sector 6

TELEFON: 0740.104.404

STAREA CIVIL Ă: Căsătorită, 2 copii

STUDII: ● 1987 – 1991 Liceul de Matematic ă – Fizică „Nicolae B ălcescu”, Br ăila

● 1991 – 1996 Universitatea Româno – American ă, Facultatea de
Economia Turismului Intern și Internațional;

● 1998 – 1999 Studii aprofundate – Modulul „ Dezvoltare economic ă și
condiția umană”, A.S.E. Bucureș ti;

● Martie 2002 – Iunie 2002, Curs de preg ătire Psiho- Pedagogic ă în cadrul
Departamentului de Preg ătire a Cadrelor Didactice, A.S.E. Bucure ști;

● Nov. 2002– Iunie 2003, Curs post universitar „Comunicare și promovare
în afaceri ”, A.S.E. Bucureș ti,

EXPERIEN ȚĂ PROFESIONAL Ă:
– Oct. 1996- Ian. 1999, Universitatea Româno- American ă, preparator
universitar la disciplinele „Bazele marketingului” și „Economia comerț ului”.

– Ian. 1999- Oct. 2006, Un iversitatea Româno-American ă, asistent
universitar la disciplinele „Bazele marketingului” și „Tehnici promo ționale”.

– Oct. 2006 – prezent, Universitatea Româno- American ă, asistent universitar
la disciplina „Tehnici promo ționale”

LIMBI STR ĂINE:
Engleza – scris, vorbit, tradu cere, inclusiv engleza comercial ă
Franceza – nivel conversa țional

DIVERSE: Posesor Brevet de Turism

Rezumatul tezei de doctorat
258

ABSTRACT OF THE DOCT OR’S DEGREE THESIS
CONTENT
Introduction…………………………………………………………………………………………………………………………4
Stage of knowledge………………………………………………………………………………………………………………7
Chapter 1…………………………………………………………………………………………………………………………..14
Tourism's economic impact in the actual Romanian context…………………..……………………14
1.1. The tourism – a component of the economic growth………………………………..……….15
1.1.1. General considerations re garding the economic growth………………………………..15
1.1.2. Contributions of the tourism at the process of economic growth………………………19
1.1.3. Aspects regarding the tourism’s multiplying effect…………………………………………28
1.2. The economic-social effici ency of the tourism……………………………………..……….32
1.2.1.The economic efficiency of the tour ism – concept, general indicators………………….32
1.2.2. The social efficiency of the activity of tourism – general considerations and assessment
forms…………………………………………………………………………………………..35
1.3. Tourism’s coordinates in view of the lasting development………………………………….39
1.3.1. Significance and objectives of the lasting development…………………………….….39
1.3.2. The directions of the lasting development of the Romanian tourism……………….….41
1.4. Touristic services in Romania……………………………………………………….………44
1.4.1. The touristic general background………………………………………………….……44
1.4.2. Special programs aiming at tourism’s development…………………………………….47
1.4.3. The SWOT analysis of the Romanian tourism (period 2005/2006)……………………50
Chapter 2…………………………………………………………………………………………….54
The social tourism – implications and trends…………………………………….………………….54
2.1. The increase of the life’s quality through the social tourism– motto of a lasting
development………………………………………………………………………………………54
2.1.1. The content and the features of the social tourism……………………………………..54
2.1.2. The relationship social tour ism – lasting development……………………….…………60
2.1.3. The participation of the social tourism to the improvement of the life’s quality in our
country……………………………………………………………………………………………….62
2.2. The European experience in th e field of social tourism…………………………………………68
2.2.1. Aspects of practicing the social tourism in the developped countries………………………..68
2.2.2. Trends in the social European tourism…………………………………………………………………..73
2.3. The coordinates of the social tourism in Romania…………………………………………………………74
2.3.1. The market of the soci al tourism in Romania…………………………………………………………74
2.3.2. Forms of the social tourism in Romania………………………………………………………………..77
2.3.3. Governmental programs regardi ng the social tourism in Romania……………………………90
Chapter 3…………………………………………………………………………………………………………………………..98
The promotion – component of the marke ting mix in the field of tourism…………………………………98
3.1. The role of the promoti on in the deployment of the tour istic companies’ activity……………..98
3.1.1. General considerations regarding th e touristic promotion a nd its objectives……………..98
3.1.2. Promotion’s role in the development of the touristic companies’ activity………………..102
3.2. The structure of the promotional activity in the touristic sector…………………………………….104
3.2.1. The advertising…………………………………………………………………………………………………104
3.2.2. The sales’ promotion………………………………………………………………………………………. ..110
3.2.3. The public relations ………………………………………………………………………………………….113
3.2.4. The marks’ utilization……………………………………………………………………………………….115
3.2.5. The sales’ forces………………………………………………………………………………………………116

Rezumatul tezei de doctorat
259
3.2.6. The direct marketing…………………………………………………………………………………………118
3.2.7. The participation in marketing events………………………………………………………………….121
3.3 The utilization of the promotional strategi es in reaching the development targets of the
tourism companies………………………………………………………………………………………………………..122
3.3.1. The necessary information for the substa ntiation of the promoti onal strategies in the
field of tourism………………………………………………………………………………………………………….122
3.3.2. The objectives of the promotional st rategy within the tourism companies……………….123
3.3.3. Strategic alternatives in the pr omotional policy of the touristic unis……………………….124
Chapter 4…………………………………………………………………………………………………………………………130
The accessibility of the social t ourism offers for the population – study achieved at the level of the
Brăila county……………………………………………………………………………………………………… ……………130
4.1. Preliminary stages to the research……………………………………………………………………………. .130
4.1.1. Research’s general purpose………………………………………………………………………………..13 0
4.1.2. Research’s targets………………………………………………………………………………………… ….130
4.1.3. The considered hypotheses on the researched targets…………………………………………….130
4.1.4. The general colectivity………………………………………………………………………………………131
4.1.5. The observation unit and the survey unit……………………………………………………………..131
4.1.6. The method of collecting the information……………………………………………………………131
4.1.7. The pilot survey……………………………………………………………………………………………….136
4.1.8. The sampling…………………………………………………………………………………………………..136
4.1.9. The sample’s structure…………………………………………………………………………………….. .136
4.2. The data collection and thei r preparation for processing………………………………………………139
4.3. The analysis of the accessibility degree of the social tourism offers for the population……152
4.3.1. The establishment of the market segments…………………………………………………………..152
4.3.2. Study concerning the accessibility degree of th e social tourism offers – from the point of
view of the tariffs, of the informa tion manner and of the knowledge degree……………………..154
4.4. The report of the research and the elaboration of the conclusions………………………………….157
Chapter 5…………………………………………………………………………………………………………………………162
Means of promoting th e social tourism……………………………………………………………………………… ..162
5.1. Promotional demonstrations regarding the social tourism on the international scale………..162
5.2. Means of promoting the so cial tourism in Romania…………………………………………………….169
5.3. The advantages of the development and promo tion of the social tourism within the European
context…………………………………………………………………………………………………………………………178
Chapter 6…………………………………………………………………………………………………………………………183
The perspectives of the social tourism in Romania, in the conditions of the European
integration……………………………………………………………………………………………………………………….183
6.1. Romania’s integration in the European Union – succinct comparison concerning the
economic situation of the member states………………………………………………………………………….183
6.2. The effects of the European integration on the Romanian tourism………………………………..187
6.2.1. The significance of the process and the di rections of integrati ng the Romanian tourism
in the European structures……………………………………………………………………………………….. …187
6.2.2. The globalization of the tourism in the current European context……………………………189
6.2.3. The Romanian tourism in the context of the European extension……………………………192
6.3. The promotion of the social tourism in the European Union’s space…………………………….198
6.4. The perspectives of the social tourism in Romania, in the light of the social European
model…………………………………………………………………………………………………………………………..201
Personal contributions ………………………………………………………………………………………….. ………….205
Final conclusions………………………………………………………………………………………………………………210
Bibliography:…………………………………………………………………………………………………………………..216
Annexes…………………………………………………………………………………………………………………………..221
The abstracts of the doctor's degree thesis ……………………………………………………………………….. …249

Rezumatul tezei de doctorat
260

Key words: economic growth, tourism, social tourism, lasting development, social
efficiency, economic efficiency, sample, questi onnaire, leisure time, life’s quality, touristic
promotion, promotional strategies, strategic alte rnatives, market research , accessibility degree,
information manner, social tourism’s offer, soci al tourism’s demand, ethical tourism, European
integration, globalization, European social model.

SYNTHESES

The doctor’s degree thesis „ The promotion of the social tourism in Romania” approaches
in a complex, multidimensional manner, aspects related to tourism’s promotion, generally, and of
the social one, especially, respectively the stra tegies used, the promotional means and techniques
which are most appropriate for attaining the targets, communication media, etc.
In the conditions where, according to a study achieved by the Agency NewsIn , the world
expenses for tourism could rise in the year 2 007 with 3,9%, till the le vel of 5.400 bill. euro,
following that in 2017 these would reach to the level of 9.900 bill. euro, it is to be expected that the
promotional budget as well, assign ed by each country in part, to the tourism, would increase
proportionally.
Quoting the same study, in 2007, USA will be the country with the highest expenses on
tourism, followed by Japan, Germany and China, these country assigning on the average, 4-5% from the total governmental expenses to this field.
As related to the promotion, of this aspect are been mostly taking care the National
Touristic Administrations (NTA) also acknowledge d as Tourism Offices in certain countries,
representing one of the solutions to which the governments have appealed in order to have a
specialized organism for the touristic policy, thus avoiding the organizational fragmentation of the
sector. The NTA-s have started as marketing entities, they continue to have in principal tasks from
this field especially in order to come in the support of the private sector and for promoting the
country image and the image of the touristic re gions. The NTA-s’ traditional marketing activities
comprise usually:
• The nation’s marketing and promotion, as a support of the national tourism’s
competitiveness, contributing to the consolidation on the world market of the country’s image as
touristic destination besi des other destinations.
• The encouragement of the private sector and its support by coopera tion in promotional
activities and by the participation in the elaboration of the touristic policy and of the measures of its
implementation.
• The country’s repres entation at international fairs and exhibitions.
• The achievement and distribution of booklet s, video tapes and other categories of
promotional materials.

Rezumatul tezei de doctorat
261
• The promotion and achievement of special events.
• The achievement or contracting of market analyses.
• The maintenance of a network of touristic in formation offices in the country and abroad.
UNWTO has structured the NTA-s’ tasks in to five groups, respectively: the general
administration of the sector of tourism and travels, the tour istic planning and development,
research, education and qualificatio n, marketing and promotion.
In Romania’s case, this is ranked on th e position 76 (out of 124) in a world classification of
tourism and travels achieved by th e World Economic Forum, where it is assessed the tourism’s
development potential in different countries. If we refer strictly to the promotion, in the same
classification Romania is ranked on the place 82 in the world, WEF taking into account, for this
pillar of the index, the weight in the GIP of the governmental expenses for tourism and travels (an
important aspect pursued by WEF ha s also been the presence of the respective country at the most
important world tourism fairs).
The fact that Romania needs important funds assigned to promotion doe sn’t need any more
justifications, especially now, wh en according to the statistical da ta published by the INS, the
Romanian tourism has increased in 2006 compared to 2005 on all the segments, but mostly as
regards the number of the Romani ans who traveled abroad (with 24,2%). And the number of the
ones who visited our country has increased, but only with 2%.
Under these circumstances, the supporting of the actions of promoting the Romanian
tourism is fully justified and it deserves the full attention from the authority in the field.
Starting from the above men tioned considerations, in the first chapter of the thesis have
been included approaches and deli mitations at conceptual level, from which there are highlighted
the tourism’s implications in the process of the economic growth, its multiplying effect, the
tourism’s economic-social ef ficiency, as well as its coordinates in view of the lasting development.
The concept of economic growth is treated in the light of the basic factors, under whose
impact this is taking place (human , natural resources, capital formation, the technology) and of the
types of economic growth (extensive /intensive, of the type negative /stationary /balanced /efficient
/optimum).
The theories and the various points of view re garding tourism’s implications in the process
of economic growth have been expressed starting from the implications and the considerations of
the touristic activity under the infl uence of the touristic phenomenon’s constraints and
optimizations upon the economy. The economic importance of this field is argued by presenting the
tourism as: means of diversification of the economic structures, of turning into account the
resources, of creator and user of national income and of new jobs, of investments’ incentive, of
mitigation factor of the inflationary phenomenon, as well as a compone nt of the foreign relations.
The statistical-mathematical determination of the tourism’s multiplying effect has
experienced in time variations and modifications according to the visions of the various experts
who studied the evolution of the touristic phenomenon, thus being outlined the following types of
models, presented in the thesis: the basic theoretical model, the Keynesian incomes’ multiplier, the

Rezumatul tezei de doctorat
262
ad-hoc model, the Brian H. Arch er model, the model created by this and Owen, the Harry G.
Clement model.
As regards the tourism’s economic-social efficiency , the approach has been made separately
on the two fields, so that, in the economic field ha s been recalled a series of indicators with the
calculation formula ( the returns’ volume/the expenses’ volume on tourist and on day tourist, the net
income, the profit rate, the labour productivity , the net currency contribution, the total
accumulations’ volume) , and in the social field, it has started from two premises: the definition of
the assessment criteria (which refers to the tourist’s persona l satisfaction degree, the contribution to
the health’s protection, the raise of the preparation level etc.) and the establishment of the social
efficiency’s indicators’ system (where it prevails th e qualitative element).
The directions of th e lasting development of tourism are mentioned in this first chapter,
being imposed as a necessity the observance by the authorities, th e communities, the entrepreneurs
and by the tourism agents of certain general prin ciples concerning the environment, the economic,
social, ecologic, cultural features of the receiving zone, the tourists’ needs etc.
By the end of this chapter, there are succinctly characterized the touristic services in
Romania, being also recalled here the specia l programs aiming at the development of tourism , as
well as a SWOT analysis of the Romanian tourism during the period 2005/2006.
The social tourism’s implicati ons and trends are recalled in chapter 2 , the problems
approached here referring in the first place at the social tourism’s implicat ions upon the raise of the
life’s quality from the perspective of the lasting development, in th e second place at the European
experience in the field of the social tourism and in the last place there are emphasized the social
tourism’s coordinates in Romania.
The social tourism’s definition, the forms of manifestation, and the particularities are
recalled making references both to the BITS provisions and to the opinion expressed by teachers
like L. Desqlanques, A. J. Bukart, S. Medlik etc., who describe, characteri ze and particularize the
social tourism.
The approach from the lasting perspective of the social tour ism is achieved highlighting the
similitude of the main reference fields of the lasting development and of the social tourism,
respectively in economic, social and ecologic level.
The complexity of the influences from and towards the tourism is being emphasized by a diagram that represents the final influence of the tourism upon the life’s qual ity, influence which is
materialized by a series of factors, such as: rest, relaxation, knowledge, esthetic taste, maintenance
of the tonus. The assessment of the life’s quality level it is made by using the calculation formula
mentioned in the thesis, with explanations for each indicator in part.
The succinct presentation of the most important aspects which characterize the life’s quality
in our country (education, economic situation, achieved incomes, worki ng and living conditions,
health state, the nature of the social relations , spending the leisure time, the associative life and
spending the holidays), leads implicitly to the characteriza tion of the touristic flow in our country
(in the analyzed period).

Rezumatul tezei de doctorat
263
Further on it is presented the European experience in the field of the social tourism starting
with France, where the first forms of the social tourism appear ever since the year 1880, at the same
time with the incipient forms of the trade unions’ organi zation, country where there are functioning
many specialized associations/ organi zations and where the social tourism is carrying on in the best
conditions. The examples continue with Germany, Great Britain, Ireland, Spain and Belgium.
The references to Romania start with the description of the social tourism’s market, the
main forms of the social tourism in Romania (by the social state insurances, by trade union tickets,
camps, the tourism for the youth, the camping tourism, the agrotourism, the tourism at the chalets
and for the III-rd age), as well as the governmental programs concerning the social tourism in our
country, respectively the ones on the seaside („A w eek at the seaside”), from the balneal spas
(„Tourism for health”, „A week of recovery”) and from the rura l environment („Holidays in the
countryside”).
In chapter 3 I approached the promotion as one of the components of the marketing mix,
laying stress, in this regard, on its role in the deploy ment of the tourism co mpanies’ activity, the
structure of the promotional activ ity in the touristic sector as we ll as the use of the promotional
strategies in the attainment of the de velopment targets of the tourism companies.
So, in the first part of the chapter, there have been mentioned the three levels at which it is
made the touristic promoti on in Romania, respectively nationally, by the Ministry of the
Transportations, Constructions and Tourism, under whose subordination it is the Tourism National
Authority, having as specific targets: the deployment of activities of marketing-integrated
communication with the goal of impr oving Romania’s image from the touristic point of view on the
domestic and international market; the promotion of the touristic pr oducts from Romania with the
purpose of increasing the interior and international touristic circulation; the promotion of the
touristic products according to the specific interest for each market .
The second level is the regional/local one, concerning the activity carried out by the
Centers/Offices of Touristic Inform ation from a series of localities (recalled in the thesis), and the
last level refers to the micro one, respectively at the level of th e tourism companies, which promote
their offer individually (the most often).
The important role of the promotion in the deployment of the activity of the tourism
companies is being highlighted by th e fact that this makes the conn ection between the activity of an
organization and its customers (effective or potential), and, in the touristic field, the content of the
promotional activity is strongly stressed by the features of this type of services and of the system of
creation and delivery, as well as of the purchasing behaviour.
The promotional techniques (the advertising, the sales’ promotion, the public relations, the
use of marks, the sales’ forces, the direct marke ting, the participation in events), are mentioned
further on, both as theoretical and practical asp ects, particularizing them on the touristic field.
The main types of information, the objectives of the promotional strategy within the tourism
companies and the strategic alterna tives in the promotional policy of the touristic units are
expressed concisely, as tabl es, for a clearer and an easy to remember highlighting.

Rezumatul tezei de doctorat
264
At the end of the chapter there are mentioned th e results of a study having as main objective
the identification of the strategies of touristic promotion , preferred by the tourism agencies from
Romania, the most used combination being: 1a – 2a – 3c – 4c – respectively – th e promotion of the
global product, 68%, differentiated on certain pe riods of the year, 96%, not differentiated on
segments, 68%, using the most efficient communication means, 80%.
Also, I have recalled the objectives of the st rategy of promoting the tourism, established
within the Strategy for the re-launching and the development of the Romanian tourism (July,
2006), where it is also specified the budget assigne d to Romania’s promotion, as a touristic
destination (this amounts to 155 bill. lei in 2007).
The accessibility of the social tour ism offers has been studied in chapter 4, through means
of a market survey, basing on a questionnaire, being in terviewed 322 persons from the Br ăila
county.
Among the main targets of th e research, we mention: the determination of the
degree/frequency of practicing tourism, generally, by the population of the Bră ila county; the
establishment of the Braila tourists’ preferences for the practiced tourism form; the assessment of
the tourists’ options regarding the travels from th e point of view of the season, the duration, the
motivation and the chosen traveling destinations, generally; the de termination of the degree of
knowledge and of information as regards the social tourism offers, etc.
The research’ report led to a seri es of conclusions concerning the frequency of practicing
the tourism , generally, which is rather reduced, over 50% of the people declaring that they do this
only “sometimes”; the form of tourism preferred by a half of the interv iewed ones is the one „on
my own”, wishing to have freedom of movement during the journey; the tourists’ preferences are
oriented to: the warm season (summer), with 50% of the total answers, the cold season having a
weight of 40% of the total; the most resort to short journeys of 2-7 days, with 75% of the total
answers; the main reason of the trip is the rest/recrea tion, with a weight of 56%; the destination
chosen with priority by the tourists is th e mountain with 26% of the total answers; the degree of
knowledge of the offers of social tourism is rather high (80%), but, al though this weight is big, it
didn’t prove satisfactory (the y oung people don’t have too many information concerning this
facility); the degree of penetration into consumption of the social tourism’s offers is of only 63%;
the form of social tourism with the biggest weight is the on e “for the III-rd age” (with 30,82%),
next to which it is “ the ticket from the state soci al insurances” (with 27,06%); a little over half of
those who know about the exis tence of the social tourism offers are appealing to the programs
initiated by the ministry , and among these the most requested are the ones which take place in the
balneal spas (through the program „A week of recovery” with 40%) and in the rural environment (through the program “Holidays in the countryside” with 34,78%); fr om the point of view of the
safety and seriousness, a small amount over 70% of the respondents have decl ared that they have a
good opinion about the social tourism offer, but in turn, as concerns the quality of the provided service, only 66% have been satisfied with this , and regarding the tariffs, these are accessible for

Rezumatul tezei de doctorat
265
62% of the respondents; the most adequate way of promoting the social tourism offers it has been
acknowledged to be the written press (local/c entral), this being chos en by over 30% of the
respondents, on the second place being the Internet, chosen by 22,26% of the interviewed persons,
followed closely by the radio and the TV stations with almost 20%.
In chapter 5 I have referred to the means of promoting the social tourism on the
international level, in Romania, as well as to the advantages of the development and promotion of
the social tourism within the European context.
As regards the promotion of the social tourism at the international level, there have been
mentioned in the thesis a few of the demonstrations of supporting and promoting the social
tourism, which took place in the year 2006, at the world level. T hus, the International Conference
“Tourism for everybody”, The World Congress of th e Social Tourism or The International and
Interactive Salon “Another kind of tourism: et hical and fair”, are just some of them.
As regards Romania, there have been mentioned, firstly, the marketing techniques by which
the social tourism is being promoted in our c ountry, particularizing each of its eight forms,
following that, also as a means of promotion ( outside the sphere of marketing), it would be
considered the establishment of a Centre of Social Tourism (with the EU’s support through the
European Network of Social Tourism), the adoption of the Law of the holiday tickets or even The
Pilgrimage Centers of the country, subordinated to the metropolitan churches, which support the
religious tourism. The advantages of the social tourism’s development are presented schematically
in the thesis, through the inter-correlation between the principles of the lasting development, of the
European and of the Romanian social policy.
The perspectives of the social tourism in Romania within the context of the European
integration are treated in chapter 6, starting with a succinct comparison of the economic situation
in a few EU member states , continuing with the effects of the Euro pean integration on the
Romanian tourism, the promotion of th e social tourism in the EU space and, finally, the
perspectives of the social tourism regarded fr om the angle of the social European model.
The comparison regarding the economic situ ation between the EU member states and
Romania has been made, at the beginning of the chapter, taking into account the GIP/inhabitant,
compared to the European average, unemployment, in flation, but also fields like the agriculture or
the exports . The comparative analysis is then particul arized on the field of tourism, using data
supplied by WTTC in the competitiveness Monitor, wh ich is based on a series of eight indexes, the
countries submitted to the comparison being, besi des Romania, also: Bulg aria, Croatia, Serbia-
Montenegro, Hungary, Slovakia, the Check Republic, Poland and Ukraine.
Further on there are reached aspects such as the tourism’s globalization or the directions of
integrating the Romanian touris m in the European structures, next to the effects that the European
extension has upon the tourism, generally, and here we mention: the increase of the competition,
the access to the international financing, the infrastructure, the touristic circulation.

Rezumatul tezei de doctorat
266
On the European level, the social tourism’s promotion it is achieved in the first place by the
International Office of Social Tourism, with the headquarters in Brussels, having members in a lot
of countries from the European continent (i ncluding Romania), from Africa and America.
Referring to the perspectives , these are mentioned in the thesis, in the context of the social
European model , which is based on principles such as the des-nationaliza tion of the social security,
a higher degree of the society’s responsibility, the subsidiary character, the welfare by the
occupation and not by the non-occupation of a job, etc.
Also for the perspective, it is pursued that, at the European level, it would be outlined the
so-called social tourism platform, to which our country would adhere, having as targets: the
increase in the number of people who practice the tourism; to inte grate transnational elements of
the already existing programs through the mediati on of the cooperation agreem ents of bilateral or
multilateral type; the encouragement of the European states to draw up their own plan of social
tourism; the creation by the tourism of an European identity and dimensions.
The original way of approach of the thesis resides in the promotion of the social tourism
within a larger context, exceeding by far the marketing’s borders, supporting the need of its
inclusion as a part of the social national policy , benefiting of an adequate, realistic system of norms
(applicable to the economic-social conditions of our coun try) but also according to the European
provisions in the field. This fact assumes the co llaboration of a complex of responsible factors,
from the state’s institutions, the touristic servi ces’ providers, the trade unions etc., to the EU’s
institutions or the international organizations of social tourism. As soon as the legal framework
enters into force, the promotional techniques, specific for the marketing, will fully prove their
efficiency, being oriented to the target-segments of this form of tourism and by using the most
adequate communication t echniques and media.

Rezumatul tezei de doctorat
267

CURRICULUM VITAE

NAME: SÂRBU (DUMIT RU) NICOLETA ROSSELA

DATE & PLACE
OF BIRTH: May 4, 1972, Br ăila

RESIDENCE: Bucharest, 37, P ădureț u Street, Sector 6

PHONE: 0740.104.404

CIVIL STATUS: Married, 2 children

STUDIES: ● 1987 – 1991 Mathematics-Physics High School „Nicolae B ălcescu”, Br ăila

● 1991 – 1996 Romanian – American University, Faculty of Internal and
International Tourism’s Economy ;

● 1998 – 1999 Elaborate studies – The module „ Economic development
and the human condition ”, A.S.E. Bucharest;

● March 2002 – June 2002 Psycho-Pedagogic Preparation Course within
the Department of Preparation of the Teaching Staff, A.S.E. Bucharest;

● Nov. 2002 – June 2003 Post University Course carried out at the A.S.E.
Bucharest, „ Communication and promotion in business ”.

PROFESSIONAL EXPERIENCE:
– Oct. 1996- Jan. 1999, Romanian – American University, junior assistant at
the disciplines „Marketing’s bases” and „The economy of trade”.

– Jan. 1999- Oct. 2006, Romanian-American University, assistant lecturer at
the disciplines „Marketing’s base s” and „Promotional techniques”.

– Oct. 2006 – presently, the Ro manian-American University, assistant
lecturer at the discipline „Promotional techniques”

FOREIGN LANGUAGES:
English – writing, speaking, tran slating, including commercial English
French – conversational level

OTHERS: Owner of Tourism License