Sârbii din România sunt, de fapt, emigranți bulgari. Migrația lor a fost în [620937]

„Sârbii“ din România sunt, de fapt, emigranți bulgari. Migrația lor a fost în
mai multe rânduri. Numărul estimat al bulgarilor din țara noastră este de 9935 ceea ce reprezintă
0,04% din populația României . Dintre aceștia, 6466 trăiesc în județul Timiș, 1122 în Arad, 809 în
Dâmbovița , 477 în București, 184 în Constanța și 127 în Tulcea.
Dintre personalitățile de origine sârbă care s -au remarcat in România amintim pe doctorul
Marin Marinov , care are importante contribuții în combaterea tuberculozei, și pe poetul Panait
Cerna .
Când au venit pe meleagurile noastre, bulgarii au adus cu ei ce aveau ei mai
bun: semințe, răsaduri și pricepere în grădinărit. Au adus castraveți, roș ii, vinete, legume care nu
erau cultivate la noi. ”Meseria asta a fost greu acceptată de români, pentru că necesita mult efort
fizic, trebuia să stea cu capul în jos, să are, să irige. Ai noștri cultivau porumbul, grâul, ceea ce
numim cultura mare. ”
Grădinăritul la români are o istorie recentă, iar ea este strâns legată de emigranții
bulgari care s -au stabilit în Țara Românească în ultimele secole unde s -au declarat sârbi.
Paul de Alep, când a trecut pe aici, la 1653 – 1657 , scria că atunci când a ajuns la
Vărăști, lângă București, unde este și institutul de la Vidra, s -a uitat pe geam și a văzut grădinile,
frumos organizate și îngrijite, în straturi, ca ale frâncilor din Italia. Era dovada că grădinăritul era
deja organizat și se știe că noi nu aveam tradiție în legumicultură. Până în zona aceasta a
Buzăului au venit. La Târgoviște avem cartierul Băleni Sârbi, care este populată numai de bulgari,
unde își vorbesc limba și acum. Sunt localități de grădinari, lângă București, Giurgiu, Teleorman”,
spune cercetătorul în horticultură Costel Vânătoru.

Deși vorbim despre grădinari bulgari, ei au fost numiți sârbi pentru că așa au fost trecuți în actele
oficiale.
Românii au preluat foarte mult din gastronomia bulgar ă. Până și celebrii babici sunt aduși de
bulgari. Au înlocuit ghiudemul, care este de sorginte turcească și care are în compoziție doar
carne de vită și de oaie, pentru că era musulmani, cu carnea de oaie cu cea de porc” spunea
Viorel Frîncu.

Bucătăria sârbească

Bucătăria sârbească – Un amestec unic

Bucătăria sârbească își datorează bogăția de gust și diversitatea sa impresionantă poziției sale
geografice și istoriei sale turbulente. Cu toate că este o combinație de bucătării turcă, maghiară,

greacă și bulgară, ea este recunoscută ca bucătărie sârbă. Multe feluri sârbe nici nu pot fi traduse
în alte limbi ale lumii, cu ar fi sarma – carne tocată de porc și vită învelită în frunze de varză
murată (sauerkraut) și pusă la foc pe aragaz sau coaptă în cuptor.
Ex.

1.
SPECIALITATE SÂRBEASCĂ

Timpi de preparare
1. Timp de preparare: 40 min
2. Timp de gatire: 60 min
3. Gata in: 1 ore, 40 min
Ingrediente
1. ulei pentru înăbușit
2. 50 g cașcaval
3. 2-3 linguri pesmet
4. piper
5. sare
6. 2 legaturi ceapă verde
7. 300 g ciuperci albe
8. 30 g unt
9. 1 ou
10. 600 g pulpă de porc tocată
11. 1 legatura pătrunjel

12. rozmarin verde
Mod De Preparare
1. Se pune carnea tocată într -un bol, se adaugă oul, untul, sarea, piperul și se frământă bine. Se lasă
câteva minute la rece acoperită cu o folie de plastic.
2. Separat, se curăță ciupercile, se spală în câteva ape și se taie mărunt. Ceapa verde se curăță, se
spală și se taie mărunt. Se rumenesc în puțin ulei și se stropesc cu puțină apă. După ce au fiert și au
scăzut, se adaugă pesmetul și ca șcavalul ras.
3. Se tapetează o tavă cu ulei și pesmet și se pune un strat din compoziția de carne. La mijloc, se pune
compoziția de ciuperci, peste care se presară pătrunjelul tocat și rozmarinul.
4. Se acoperă cu un strat de carne tocată, se aranjează un iform și se bagă în cuptor. Se coace la foc
potrivit. Se servește cu garnitură de orez sau legume gratinate și se ornează cu frunzulițe de
rozmarin.

Limba sârbească
Eu- ja (se citește,,ia").
Tu-vi (se citește cum se scrie)
El-to (se citește la fel)
Noi-mi(se citește la fel)
Tată-otac ( se citește la fel)
Mamă -Majcha (se citește,, Machiă”)
Frate -brat(se citește la fel)
Soră -Sestra(se citește la fel) .