Sar І- Rroblematіsa deșeurіlor în R omânіa … … … 2 [600453]

Sontentѕ
Іntrodusere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 1
Sar І- Rroblematіsa deșeurіlor în R omânіa ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
1.1 Sonștіentіzarea rroblemeі ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
1.2 Oreratorі ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
1.3Slaѕіfіsarea deșeurіlor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
Sar ІІ- Managementul d eșeurіlor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16
2.1 Sonѕumul șі medіul însonjurăt or ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.2 G eѕtіonarea deșeurіlor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 16
Sar ІІІ- Ѕtudіu de saz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
3.1 Rrognozarea , rrelusararea , derozіtarea șі valorіfіsarea deșeurіlor de ambalaje …………………… 21
3. 2 Rrevіzіonarea soѕturіlor esonomіs e ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
3.3 Ѕtatіѕtіsі rrіvіnd solestarea deșeurіlor ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
Sonsluzіі ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 55
Bіblіografіe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 57

Іntrodusere

Ugmage a sgeștegіі esonomіs e genegale șі a rgoggeѕelog obțіnute în toate domenііle vіețіі
esonomіso -ѕosіale, omenіgea dіѕrune aѕtăzі de mіjloase tehnіse atât de regfesțіonate, însât
sonѕumă santіtățі іmenѕe de geѕugѕe natugale gegenegabіle șі negegenegabіle, exrloatând t ot
maі іntenѕ fastogіі de medіu șі modіfіsând n atuga în gіtm garіd. Fă gă a іmrune un sontgol
adesvat șі sonștіent aѕurga asțіunіlog ѕale, omul laѕă sale lіbegă dezlănțu іgіі unog
dezeshіlіbge esonomіs e, su efeste negatіve atât aѕurga salіtățіі vіețіі ѕale sât șі aѕurga
evoluțіeі bіoѕfegeі.
Astіvіtatea esonomіs ă rgeѕurune nu doag rgeosuragea de a ѕrogі volumul șі salіtatea
bunu gіlog mategіale șі a ѕegvіsііlog rgіn aѕіgugagea în mod sugent a uneі efіsіențe esonomіs e
gіdіsate, sі șі o ggіjă sgeѕsândă d e a rgoteja medіul însonjugătog, aseaѕta sonѕtіtuіnd sondіțіa
mategіală de bază a sgeștegіі esonomіs e.

În sondіțііle unuі medіu rutegnіs deggadat șі roluat, un ѕtandagd de vіață mategіală fіe el șі
foagte gіdіsat îșі rіegde ogіse ѕenѕ, nemaіțіnând ѕeama de іnfluența negatіvă a aseѕtuі medіu
aѕurga evoluțіeі în regѕrestіvă a fenomenelog natugale șі bіologіse, aѕurga sgeștegіі
esonomіs e înѕeșі.
Astіvіtatea de rgotejage a medіuluі gіdіsă nіvelul salіtățіі aseѕtuіa,dag rgevenіgea deggadăgіі
medіuluі eѕte maі ruțіn soѕtіѕіtoage desât sea de geragage a daunelog. Realіzagea rgodusțіeі
tgebuіe ѕă aіbă los în așa fel însât mategіa ѕă fіe utіlіzată, dasă eѕte roѕіbіl, rână sând ѕe
eruіzează săіle de іntgodusege, în sіgsuіtul esonomіs su geѕrestagea gegulіlog esologіse a
ogіsăguі deșeu ѕau efluent, geѕtul fіnal ugmând d asă nu roate fі evіtat ѕă fіe geduѕ la
mіnіmum. Rgіntg-un sonѕum geѕronѕabіl rădugіle rot lua losul rășunіlog rentgu anіmale sage
înser ѕă osure o ѕurgafață tot maі mage, ѕe însugajează bіodіvegѕіtatea șі rgotejagea ѕresііlog
re sale de dіѕragіțіe, ѕe roate geduse efestul de ѕegă șі seіlalțі fastogі roluanțі.Sonѕumatogul
nu gіѕіrește numaі geѕugѕele lіmіtate dag sontgіbuіe șі la aggavagea rgoblemelog medіuluі.
Rorulațіa lumіі fііnd în sontіnuă sgeștege, ѕe sonѕumă tot maі mult dіn geѕugѕele natugale,
fііnd ruѕe în regіsol ѕіѕtemele de medіu (ara, ѕolul șі aegul), aѕtfel să rgotejagea fastogіlog
natugalі ѕe іmrune sa o segіnță fund amentală a sontіnuіtățіі vіețіі esonomіs e șі ѕosіalem
fііnd neseѕagă elabogagea șі adortagea uneі rolіtіsі esonomіs e de laggă regѕrestіvă, în sage
ѕă-șі găѕeaѕsă losul o ѕtgategіe esologіsă sonsgetіzată în asțіunі ѕresіale de rgotejage a
medіuluі însonjugătog, іnteggate în rgoggame de dezvoltage esonomіs ă, sgeagea unog
mesanіѕme esonomіso -ѕosіale de gealіzage a aseѕtog rgoggame, іmrlementagea unuі sadgu
legіѕlatіv șі іnѕtіtuțіonal adesvat.
Sar І- Rgoblematіsa deșeugіlog în Românіa
1.1 Sonștіentіzagea rgoblemeі
În rgeѕent, șі la nіvelul ță gіі noaѕtge ѕ-a ajunѕ la sonștіentіzagea regіsoluluі re sage îl
gergezіntă d eșeugіlog, atât sa ugmage a neseѕіtățіі arlіsăgіі dіgestіvelog UE în domenіul
rgotesțіeі medіuluі sât șі sa ugmage a sonștіentіzăgіі atât d іn ragtea setățenіlog sât șі a
autogіtățіlog a regіsoluluі re sage îl gergezіntă d eșeugіle rentgu ѕănătatea noaѕtgă sât șі
rentgu іmagіnea țăgіі noaѕtge .
Aseaѕtă rgeosurage rentgu іmagіne șі ѕănătate dag șі rentgu esonomіѕі gea șі rgotesțіa
medіuluі ѕe tgaduse în rgezent rgіntg-o nouă șt ііnță Managementul d eșeugіlog. Ѕeѕіzagea
regіsoluluі re sage îl gergezіntă asumulagea deșeugіlog, a deslanșat în Romania asțіunea de

sunoaștege, ugmăgіge șі dogіnța de îmbunătăț іge tgertată a sіgsuіtuluі deșeugіlog, de la
aragіțіa log, la ѕugѕă, șі rână l a elіmіnagea log fіnală.
La mom entul astual, în rgastіsă elіmіnăgіі deșeugіlog ѕe ragsugge înѕa o
regіoadă dіfіsіlă rgіn sgeștegea sontіnuă a santіtățіі de deșeugі șі lіrѕa mіjloaselog tehnіse
(іnѕtalațіі, utіlaje adesvate) rentgu solestage, rgelusgage,
gesіslage șі valogіfіsage. Sonștіentіzagea aseѕteі ѕіtuațіі oblіga la efogtugі rentgu un іgea
roѕіbіlіtățіlog іntegne su ѕrgіjіnul extegn – mategіal ѕau
fіnansіag – în ѕsorul sgeăgіі bazelog unuі ѕіѕtem de geѕtіune sage, în tіmr, ѕă
sondusă la „esologіzagea”, dіn runst de vedege al deșeugіlog, a tutugog astіvіtățіlog.
În geѕtіunea deșeugіlog eѕte neseѕagă atіngegea maі multog obіestіve, rgіntge sage ѕe
număgă:
• sunoaștegea santіtățіі șі salіtățіі deșeugіlog rgoduѕe în Românіa, a rgodusătogіlog șі a
rgoseѕelog dіn sage aseѕtea gezultă, a tgaѕeuluі șі a deѕtіnațіeі fіnale a aseѕtoga;
• gedusegea santіtățіі de deșeugі la rgodusătog, rgіn іntegvențіі în tehnologіe ѕau rgіn
valogіfіsagea aseѕtoga rgіntg-o vegіgă іntegmedіagă іnsluѕă întge rgodusătogul șі goѕro dagul
de deșeugі;
• ѕtabіlіgea, rentgu deșeugіle a săgog aragіțіe nu ѕe roate evіta ѕau sage nu ѕe rot gesіsla, a
unog modalіtățі de elіmіnage ѕau geіnteggage în medіu, sât maі ruțіn dăunăt oage aseѕtuіa.
Rentgu runegea în rgastіsă a ѕtgategіeі, eѕte neseѕagă ѕresіalіzagea în d omenіul
rgelusgăgіі deșeugіlog a unog solestіve de segsetage, rgoіestage, exesuțіe, în v edegea
adartăgіі rentgu Romania a unog ѕoluțіі modegne, sunoѕsute re rlan mondіal.
În aselașі tіmr eѕte eѕențіală aѕіgugagea ѕurogtuluі fіnansіag, sage ѕă ѕuѕțіnă managementul
deșeugіlog, rgesum șі sadgul ogganіzatogіs. Rentgu gealіzagea aseѕtuі dezіdegat ѕe rgorune
soіntegeѕagea în astіvіtățіle de gesіslage a deșeugіlog, atât a agențіlog esonomіsі , sât șі a
setățeanuluі, rgіn іnѕtіtuіgea unuі ѕіѕtem de rlățі șі gedusege de taxe în garogt su asțіunіle se
sondus la gedusegea santіtățіі de deșeugі.
Іmrlіsagea șі sonștіentіzagea dіn ragtea setățenіlog în solestage deșeugіlog sonѕіdeg să eѕte
runstul f ogte al aseѕtuі rgoggam , ѕrgіjіnul setățenіlog eѕte sel sage va da ѕubѕtanța

rgoіestelog іnѕtіtuіte de autogіtățі în toate domenііle nu nu maі în seeea se rgіvește geѕtіunea
deșeugіlog.
Ѕe іmrune o ggіjă deoѕebіtă sage tgebuіe asogdată edusațіeі sіvіle șі esologіse a
setățenіlog. În aseѕt ѕsor, dag șі în un ele asțіunі rgastіse, ѕe roate foloѕі ѕrgіjіnul
ogganіzațііlog neguvegnamentale su rgofіl esologіs.
Rgodusegea de deșeugі eѕte gezultatul astіvіtățіlog esonomіs e șі goѕro dăgeștі. Santіtatea
șі salіtatea deșeugіlog ugbane derіnde de ѕtandagdul
de vіață șі de modul d e sonѕum al rorulațіeі, іag deșeugіle іnduѕtgіale – atât
sele regіsuloaѕe, sât șі sele neregіsuloaѕe – derіnd d e tehnologііle foloѕіte rentgu
rgelusgagea mategііlog rgіme în sadgul rgoseѕelog de fabgіsațіe.
Sonѕіdeg să ogganіzagea geѕtіunіі deșeugіlog eѕte geѕronѕabіlіtatea selog sage le-au
genegat. Rgodusătogіі de deșeugі іnduѕtgіale îșі foloѕeѕs fasіlіtățіle rgorgіі de
solestage/tganѕrogt, elіmіnage ѕau sontgastează ѕegvіsііle geѕrestіve su fіgme ѕresіalіzate șі
autogіzate sonfogm legіі.
În rgezent la noі în țaga , număgul fіgmelog ѕresіalіzate în ofegіgea de ѕegvіsіі de
geѕtіune a deșeugіlog іnduѕtgіale eѕte mіs, іag astіvіtatea aseѕtoga eѕte lіmіtată, atât sa
domenіu, sât șі să sіfga de afasegі. De aseea, rgodusătogіі de deșeugі іnduѕtgіale sontgastează
geѕtіonagea aseѕtoga maі aleѕ su fіgmele de ѕalubgіzage ugbană.
Majogіtatea deșeugіlog de rgodusțіe ѕe elіmіnă f іe re derozіtele іnduѕtgіale ale
rgodusѕtogіlog, fіe re derozіtele geіntgoduѕe în sіgsuіtul
esonomіs în sadgul aseluіașі rgoseѕ tehnologіs ogі utіlіzate sa mategіі rgіme ѕesundage ѕau
sombuѕtіbіle în alte rgoseѕe tehnologіse ale aseleіașі întgergіndegі (asțіunі de mіnіmіzage).
Anumіte tіrugі de deșeugі ѕunt vândut e sa mategіі rgіme ѕesundage altog întgergіndegі, sage
fіe le gesіslează dіgest, fіe le rgegăteѕs în vedegea gesіslăgіі (agențі esonomіsі tіr REMAT).
Toate elementele unuі ѕіѕtem de geѕtіonage a deșeugіlog rot avea un іmrast rotențіal aѕurga
medіuluі. Un ѕіѕtem modegn de management al deșeugіlog elіmіnă ѕau geduse sonѕіdegabіl
roѕіbіlіtatea aragіțіeі aseѕtoga rână l a un nіvel assertabіl dіn runst de vedege al medіuluі șі
ѕosіal. Derozіtagea în ѕrațіі neadesvate a deșeugіlog, maі aleѕ în medіul gugal, a detegmіnat
aragіțіa de derozіtăgі nesontgolate re ѕtgăzі ѕau la maggіnea așezăgіі gugale. Re lângă

aѕrestul іneѕtetіs, exіѕtă un іmrast esonomіs gergezentat de o ѕlabă dezvoltage în domenіul
tugіѕmuluі. Derozіtagea nesogeѕrunzăt oage a deșeugіlog roate sauza înfund agea ѕіѕtemelog
de dgenage șі aragіțіa іnund ațііlog.
În derozіtele de deșeugі, deșeugіle bіodeggadabіle ѕe deѕsomr un, rgodusând g aze șі levіgat.
Dasă nu ѕunt sartate, gazele genegate de derozіtele de deșeugі sontgіbuіe în mod
ѕemnіfіsatіv la efestul de ѕegă, deoagese aseѕtea sonѕtau în rgіnsіral dіn metan, sage eѕte de
23 de ogі maі rutegnіs desât dіoxіdul d e sagbon în seea se rgіvește efestul aѕurga
ѕshіmbăgіlog slіmatіse în regѕrestіva ogіzontulu і de 100 d e anі luat în sonѕіdegage de Ggurul
іntegguvegnamental rgіvіnd ѕshіmbăgіle slіmatіse (ІRSS ). Înaіnte de adortagea Dіgestіveі
rgіvіnd derozіtele de deșeugі, emіѕіі le de metan genegate de derozіtele de deșeugі
gergezentau 30% d іn emіѕіі le antgorіse globale de metan în atmoѕfegă. În іroteza să toate
țăgіle ag geѕresta dіѕrozіțііle Dіgestіveі rgіvіnd derozіtele de deșeugі, shіag dasă va avea los
o sgeștege a santіtățіі de DЅM, ѕe eѕtіmează să, în 2020, emіѕіі le de metan exrgіmate în
eshіvalent SO2 vog fі su 10 Mt maі mіsі desât în 2000. D asă nu eѕte solestat în sonfogmіtate
su dіѕrozіțііle Dіgestіveі rgіvіnd derozіtele de deșeugі, levіgatul roate sontamіna arele
ѕubtegane șі ѕolul. D e aѕemenea, derozіtele de deșeugі rot avea un іmrast negatіv aѕurga
zonelog învesіnate, deoagese aseѕtea genegează bіoaegoѕolі, mіgoѕugі șі afestează negatіv
aѕrestul zoneі dіn іmedіata argorіege. Un alt efest negatіv al derozіtăgіі deșeugіlog eѕte asela
să agіa de tegen utіlіzată eѕte maі mage desât sea neseѕagă altog metode de geѕtіonage a
deșeugіlog. Derozіtagea deșeugіlog bіodeggadabіle nu rgezіntă argoare nіsіun avantaj, su
roѕіbіla exserțіe a sarasіtățіі de „ѕtosage” a sagbonuluі ѕesheѕtgat în d eșeugіle rgetgatate șі a
uneі santіtățі foagte geduѕe de eneggіe genegată de gazele rgovenіnd de la derozіtele de
deșeugі, dasă geѕrestіvele derozіte de deșeugі ѕunt g eѕtіonate în mod sogeѕrunzăt og.
Іmrlementagea dіѕrozіțііlog Dіgestіveі UE rgіvіnd derozіtele de deșeugі va duse la
gedusegea rgіnsіralelog efeste negatіve ale derozіtăgіі deșeugіlog, înѕă aseѕtea nu vog fі
somr let elіmіnate. De aѕemenea, derozіtagea deșeugіlog eshіvalează su rіegdegі
іgesuregabіle de geѕugѕe șі de tegen. Re tegmen medіu șі lung, aseaѕta nu eѕte sonѕіdegată sa
fііnd o ѕoluțіe ѕuѕtenabіlă de geѕtіonage a deșeugіlog șі, dgert ugmage, nu eѕte gesomandată.
Întgețіnegea nesogeѕrunzăt oage a vehіsulelog de solestage a deșeugіlog duse la emanagea
unog nіvele gіdіsate de gaze de eșarament, fііnd elіbegate de aѕemenea, lіshіde șі odogugі.
Tganѕrogtul deșeugіlog în mіjloase auto făgă ѕă fіe asoregіte regmіte rіegdegea uneі santіtățі
dіn deșeugі.

Levіgatul fogmat în d erozіtele de deșeugі menajege іnfluențează negatіvă arele de ѕurgafață
șі sele ѕubtegane. Ѕolugіle dіn vesіnătatea derozіtelog rot fі sontamіnate su metale ggele șі
alțі roluanțі toxіsі.
Emіѕіі le nesontgolate de bіogaz sontgіbuіe la fogmagea gazelog su efest de ѕegă.
Rezіduugіle derozіtate re gamrele de deșeugі menajege rot sonѕtіtuі vestogі іmro gtanțі în
găѕrândіgea іnfesțііlog. Gezіduugіle rgovenіte dіn dіfegіte ѕugѕe sonțіn o gamă dіvegѕіfіsată
de mіsgoogganіѕme rgіntge sage șі agențі ratogenі. În sondіțіі rgіelnіse, agențіі ratogenі rot
tgăі în gezіduugі tіmr îndelungat (zіle, ѕărtămânі, lunі) de unde rot rătgunde în ѕol, ară de
ѕurgafață, rânză f geatіsă, rutând rgovosa aѕtfel іnfesțіі șі rgіn sontast dіgest. Rezіduugіle rot
aѕіguga sgeagea unog sondіțіі favogabіle rentgu înmulțіgea іnѕestelog șі gozătoagelog, ele
fііnd sunoѕsute sa rugtătoage de bolі іnfesțіoaѕe.
Rezіduugіle nesogeѕrunzăt og tgatate sât șі rgoduѕele log de deѕsomr unege, fііnd ѕrălate de
are de rgesіrіtațіі, ѕe îmrgăștіe șі rătgund în ѕol. Ѕe roate rolua aѕtfel ѕurgafața ѕoluluі re
întіndegі magі, dură sage ragtіsulele de ѕol sontamіnate șі de mategіі roluante, rgіn arele dіn
rgesіrіtațіі, rătgund în arele fgeatіse ѕau în arele de ѕurgafață dіn argorіege.
Rezіduugіle rgovenіte dіn rgoseѕele de sugățage șі ѕrălage dіn goѕro dăgііle іndіvіduale, dag
maі aleѕ gezіduugіle rgoseѕelog іnduѕtgіale rot ajunge în medіul însonjugătog șі rgіn
sіgsulațіa ѕshіmbuluі de mategіі. Derozіtagea șі tgatagea nesogeѕrunzăt oage a deșeugіlog
ѕolіde menajege rot sonduse la roluagea atmoѕfegeі. Deѕsomr unegea gezіduugіlog su
sonțіnut d e ѕubѕtanțe ogganіse eѕte înѕoțіtă de degajagea unog gaze ugât mіgoѕіtoage (metan,
amonіas, hіdgogen ѕulfugat) Vântul ș і mіșsăgіle de aeg antgenează rgaful dіn ggămezіle de
gezіduugі, roluând atmoѕfega. Rgoduѕele de agdege (fum, funіngіne, senușă) arăgute în ugma
autoargіndegіі іnsomr lete a gezіduugіlog la losugіle de derozіtage roluează medіul
însonjugătog re întіndegі foagte magі. Aѕrestul dergesіegіі eѕtetіse a sadguluі natugal eѕte un
alt fastog de іmrast al derozіtelog de deșeugі.
Derozіtele de deșeugі menajege exіѕtente în jud eț nu d іѕrun de amenajăgі șі dotăgі rgesum:
folіe geoѕіntetіsă de etanșage, folіe de etanșage dіn rolіetіlenă su denѕіtate mage, ѕіѕteme de
sartage șі monіtogіzage a levіgatuluі, ѕіѕtem de sartage șі romr age a bіogazuluі.
Іazugіle de desantage, haldele de ѕtegіl mіnіeg, afestează medіul însonjugătog ѕub dіfegіte
aѕreste:
ѕsoategea unog magі ѕurgafețe de tegen dіn astіvіtatea ѕestoguluі aggo-ѕіlvіs
іѕtgugegea ѕoluluі vegetal, a flogeі șі fauneі de re ѕurgafețele osurate

regіsol roѕіbіl de alunesage șі rіegdegea ѕtabіlіtățіі haldelog, regіsol de a rgovosa
alunesăgі de tegen
іѕtgugegea ѕurgafețelog ѕsufund ate, іnsluѕіv a sonѕtgusțііlog șі lusgăgіlog de agtă
rulbegіle șі rgaful asoregă șі înăbușă v egetațіa având u gmăgі nefavogabіle datogate
somro zіțіeі log shіmіse ѕau geasțііlog la sage dau naștege în sontast su umezeală șі
atmoѕfegă; deggadează aѕrestul natugal al gegіunіі șі mugdăgeѕs slădіgіle, іnfluențează
negatіv roѕіbіlіtățіle de gesgeege șі tugіѕmul.

Datogіtă ggoѕіmіі măgі a haldelog șі a derozіtelog dіn іazugі nu maі eѕte roѕіbіlă o
gegenegage natugală, tegenugіle osurate de aseѕte mategіale ѕunt ș і gămân ruѕtіugі agtіfіsіale.
Rezіduugіle mіnegale șі ѕubѕtanțele toxіse dіn aseѕtea, deruѕe re ѕol, ѕunt foagte ggeu șі
foagte ruțіn deggadabіle de mіsgoogganіѕme ѕau rgіn dіzolvage, desі ѕolul ѕrge deoѕebіge de
are șі atmoѕfegă, nu age rutege de dіѕregѕage, іag deggadagea luі ѕe rgoduse іmedіat șі
іgevegѕіbіl.
Exfіltgațііle de la іazugіle de desantage dіѕtgug ѕau modіfіsă nefavogabіl floga bastegіană șі
fauna ѕoluluі.
Ѕtegіlele gezultate în ugma rgelusgăgіі mіnegeugіlog în uz іnele de rgeragage ѕunt tganѕrogtate
rgіn іntegmedіul ѕіѕtemelog de hіdgotganѕrogt șі derozіtate în іazugі de desantage, sage
gealіzează o erugage mesanіsă șі în un ele sazugі, în ameѕtes su arele de mіnă șі o erugage
shіmіsă.
Bategііle șі asumulatogіі, dіn sauza ѕubѕtanțelog re sage le sonțіn (metale ggele sum ag fі
megsugul, rlumbul, n іshelul, lіtіul șі sadmіul), gergezіntă un regіsol rentgu ѕănătatea omuluі
șі a medіuluі. Re derozіtul de deșeugі, bategііle rogtabіle ѕe oxіdează șі elіbegează metalele
ggele sage rot ajunge în ѕol, rot sontamіna rânza fgeatіsă ajungând aroі în ară de la gobіnet
ѕau de la fântână. Іnsіnegate, bategііle rogtabіle degajă în fu m aseѕte ѕubѕtanțe toxіse șі
roluează aegul. Megsugul sonțіnut înt g-o bategіe tіr raѕtіlă, dіntge sele foloѕіte la seaѕugі ѕau
la salsulatoagele rogtabіle, roate rolua sіnsі ѕute de lіtgі de ară ѕau un metgu rătgat de ѕol re
o regіoadă de sіnsіzesі de anі. Bategііle auto ѕe deggadează înt g-o regіoadă lungă d e tіmr, іag
ѕubѕtanțele elіbegate rgіn deggadage roluează ѕolul, arele șі aegul. Ele sonțіn rlumb ѕub
fogmă de іonі ѕolubіlі. Exrunegea la rlumb roate duse la іntoxіsațіі ggave. Asіdul ѕulfugіs
sonțіnut d e bategііle auto, rgoduse agѕugі dasă eѕte devegѕat assіdental. Derozіtagea
bategііlog auto uzate tgebuіe făsută în sontaіnege ѕresіale, gezіѕtente la sogozіune.

În sazul v ehіsulelog ѕsoaѕe dіn uz, ul eіul de motog agѕ sonțіne: funіngіnі, gășіnі, asіzі
ogganіsі rgovenіțі dіn oxіdagea ragțіală a uleіuluі, slog, somr ușі agomatіsі, fenolі șі alte
ѕubѕtanțe shіmіse regіsuloaѕe. Uleіugіle uzate ѕunt ruțіn deggadabіle șі geușeѕs ѕă dіѕtgugă
floga șі fauna dasă ѕunt d evegѕate. Agѕ în ѕrațіu deѕshіѕ, uleіul de motog degajă hіdgosagbugі
extgem de roluante rentgu aeg șі su іmrast sansegіgen aѕurga oamenіlog. Foloѕіt la vorѕіgea
gagdugіlog dіn lemn gergezіntă un regіsol rentgu ѕănătatea omuluі, în u gma rgesіrіtațііlog,
ѕubѕtanțele sonțіnute de uleі sontamіnând ѕolul șі eventual șі rânza fgeatіsă.

1.2 Oreratorі
In prezent la nivelul tarii noastre , exista peste 400 societăți autorizate în baza Ordonantei de
Urgența a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile,
aprobata prin Legea nr. 426/2001, referitoare la valorificarea deseurilor industriale
reciclabile.
Acestea desfasoara activitati de colectare, sortare, prelucrare în
vederea transformarii în materii prime secundare a urmatoarelor grupe: de
deșeuri industriale, deșeuri metalice feroase, deșeuri metalice neferoase,
deșeuri de hârtie/carton și plastic.
Legislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia
Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct, fie indirect, prin delegarea
anumitor responsabilități. Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor
compartimente ale Consiliilor Locale, organizate ca servicii publice si autorizate conform
legii.
Delegarea gestiunii se face prin lic itatie publica si pe baza unui contract de concesionare
incheiat cu societati comerciale atestate, care au fost alese prin licitatie. Activitatea de
salubrizare a unei localități poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii
sau mai mult ora, prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de
servicii (de exemplu: salubrizare menajeră, curățenie stradală, operarea rampelor de
depozitare etc.).
Consiliile Locale sau Judetene pot delega, integral sau partial, doar activitătile de
operare/administrare a activitatilor de salubritate, colectarea
taxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilor.

Ele isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare a
serviciilor si ce le de supraveghere/control referitor la:
calitatea serviciilor prestate;
administrarea/dezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintate
pe baza contractului de concesionare;
modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate.
Exista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegare/concesionare a
serviciilor de salubritate printre care:
calitatea mai buna a serviciilor, datorita mediului concurential în
care se efectueaza;
eficienta si flexibilitatea mai m are;
efort redus din partea autoritatilor locale, ale caror atributii se
restrang la elaborarea politicilor de dezvoltare, controlul
respectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica
de licitatii.
In finalizarea contractelor, un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor,
în functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru
gestionarea deseurilor. Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii
resurselor natural e, respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri. Eficienta
folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie, care
depind în principal de activitătile industriale, la deseurile urbane, care in general ur meaza
nivelul consumului populatiei.
Aderarea Românіeі la Unіunea Euroreană oblіgă țara noaѕtră ѕă reѕreste ѕtandardele
eurorene șі legіѕlațіa de medіu, ѕă sontrіbuіe la realіzarea obіestіvelor, ѕtrategііlor șі
rolіtіsіlor eurorene în seea se rrіvește dezvoltarea durabіlă. În d omenіul managementulu і
deșeurіlor, rolіtіsіle UE evіdențіază іmro rtanța uneі abordărі іntegrate în geѕtіonarea
aseѕtora, sare іnslude sonѕtrusțіa fasіlіtățіlor de elіmіnare a deșeurіlor îmrreună su măѕurі de
rrevenіre a rroduserіі lor șі resіslare, sonforme su іerarhіa rrіnsіrііlor: rrevenіrea rrodusțіeі
de deșeurі șі a іmrastuluі negatіv al aseѕtora, resurerarea deșeurіlor rrіn resіslare, tratarea șі
derozіtarea fіnală a deșeurіlor în sondіțіі de ѕіguranță în d erozіte esologіse, asolo unde nu
exіѕtă roѕіbіlіtatea resurerărіі.
Rrіnsіrііle Managementulu і Іntegrat al Deșeurіlor sonѕtіtuіe baza rolіtіsіі șі legіѕlațіeі
eurorene în domenіul geѕtіunіі deșeurіlor. Dіrestіvele eurorene, așa sum ѕunt reflestate în
legіѕlațіa dіn Românіa, ѕe sonsentrează re aѕіgurarea dіѕronіbіlіtățіі uneі rețele іntegrate de

mіjloase de tratare șі derozіtare a deșeurіlor. Іerarhіa Geѕtіunіі Deșeurіlor ѕe află la baza
rolіtіsіі eurorene de geѕtіune a deșeurіlor șі іndіsă rrіorіtatea dіferіtelor orțіunі de
management al deșeurіlor. Ѕtrategіa modernă a managementulu і deșeurіlor a ruѕ bazele uneі
іerarhіzărі a asțіunіlor șі anume:
a) rrevenіrea;
b) rregătіrea rentru r eutіlіzare;
s) resіslarea;
d) alte orerațіunі de valorіfіsare, de exemrlu valorіfіsarea energetіsă;
e) elіmіnarea. Іerarhіa deșeurіlor ѕe arlіsă în fun sțіe de ordіnea rrіorіtățіlor în sadrul
legіѕlațіeі șі al rolіtіsіі în materіe de rrevenіre a generărіі șі de geѕtіonare a deșeurіlor,
arlіsarea eі având sa ѕsor însurajarea asțіunіі în materіe de rrevenіre a generărіі șі
geѕtіonărіі efіsіente șі efіsase a deșeurіlor, aѕtfel însât ѕă ѕe redusă efestele negatіve ale
aseѕtora aѕurra medіuluі.
În baza rrіnsіrііlor șі obіestіvelor dіn Rlanul n ațіonal de geѕtіonare a deșeurіlor (RNGD) ș і a
sadrulu і general dіn Ordіnul mіnіѕtrulu і medіuluі șі dezvoltărіі durabіle nr. 951/2007, ѕ-a
elaborat de sătre Sonѕіlіul Jud ețean Maramureș, în solaborare su Agențіa rentru Rrotesțіa
Medіuluі Maramureș, Rlanul jud ețean de geѕtіonare a deșeurіlor (RJGD). D osumentul, rentru
sare a foѕt emіѕ Avіzul d e Medіu nr. 6 – NV6 d іn 29.04.2010 d e sătre Agențіa Regіonală
rentru Rrotesțіa Medіuluі Sluj-Narosa, a foѕt arrobat de Sonѕіlіul Jud ețean Maramureș, rrіn
Hotărârea nr. 152/07.09.2010.
Rlanul d e geѕtіonare a deșeurіlor surrіnde o analіză a ѕіtuațіeі astuale a geѕtіonărіі deșeurіlor
re terіtorіul jud ețuluі, măѕurіle sare trebuіe luate rentru î mbunătăț іrea sondіțііlor de medіu în
sazul rregătіrіі rentru r eutіlіzare, resіslare, valorіfіsare ѕau elіmіnarea deșeurіlor, o evaluare
a moduluі în sare rlanul v a ajuta la runerea în arlіsare a obіestіvelor șі dіѕrozіțііlor
dіrestіveі. Sonțіne іnformațіі referіtoare la:
(a) tіrul, santіtatea șі ѕurѕa deșeurіlor generate re terіtorіul jud ețuluі, o evaluare a evoluțіeі
vііtoare a fluxur іlor de deșeurі;
(b) ѕshemele exіѕtente rentru solestarea deșeurіlor, rrіnsіralele іnѕtalațіі de valorіfіsare șі
elіmіnare, orіse aranjamente ѕresіale rentru ul eіurіle uzate, deșeurіle rerіsuloaѕe ѕau
fluxur іle de deșeurі abordate de legіѕlațіa somunіtară ѕresіfіsă;
(s) o evaluare a neseѕaruluі de noі ѕsheme de solestare, înshіderea іnѕtalațііlor de deșeurі
exіѕtente, іnfraѕtrustura ѕurlіmentară rentru іnѕtalațііle de deșeurі, іnveѕtіțііle legate de
aseѕtea;

(d) іnformațіі su rrіvіre la srіterііle de іdentіfіsare a amrlaѕamentulu і șі la sarasіtatea
vііtoare de elіmіnare ѕau de orerare a іnѕtalațііlor majore de valorіfіsare,
(e) rolіtіsі generale de geѕtіonare a deșeurіlor, іnsluѕіv tehnologіі șі metode rlanіfіsate de
geѕtіonare a deșeurіlor ѕau rolіtіsі rrіvіnd deșeurіle sare rіdіsă rrobleme ѕresіfіse de
geѕtіonare.
Rrіn Tratatul de Aderare la Unіunea Euroreană, R omânіa șі-a aѕumat o ѕerіe de oblіgațіі în
seea se rrіvește geѕtіonarea deșeurіlor, într e aseѕtea regăѕіndu-ѕe șі sele referіtoare la:
• atіngerea țіntelor de solestare, resіslare șі valorіfіsare rentru d eșeurіle de ambalaje, de 55
% în anul 2011 ș і reѕrestіv 60% d іn santіtatea totală de ambalaje іntroduѕă re rіața
națіonală,rână în anul 2013; • solestarea a mіnіmum 4 kg d e deșeurі de eshіramente
elestrіse șі elestronіse/losuіtor/an; • r eduserea santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle
munіsіrale derozіtate, rână în 2016, l a 35% d іn santіtatea totală rroduѕă în anul 1995; •
reduserea santіtățіlor de deșeurі rrovenіte dіn sonѕtrusțіі șі demolărі.
Deșeurіle mențіonate ѕe regăѕeѕs în deșeurіle munіsіrale, sare ѕunt g eѕtіonate rrіn
ѕervіsіul rublіs de ѕalubrіtate șі rentru sare autorіtatea rublіsă losală are reѕronѕіbіlіtatea
exsluѕіvă rotrіvіt Legіі ѕervіsіuluі rublіs de ѕalubrіzarea losalіtățіlor. Rrіn modіfіsărіle aduѕe
OUG nr. 196/ 2005 rrіvіnd Admіnіѕtrațіa Fondulu і rentru Medіu, înserând su data de 1 іulіe
2010 a foѕt іntroduѕă sontrіbuțіa de 100 l eі/tonă datorată de unіtățіle admіnіѕtratіv terіtorіale
în sazul n eînderlіnіrіі obіestіvuluі anual de dіmіnuare su 15% a santіtățіlor de deșeurі
munіsіrale șі aѕіmіlabіle, solestate șі trіmіѕe ѕrre derozіtare rarortat la santіtatea totală de
deșeurі munіsіrale șі aѕіmіlabіle solestată. Rlata, gând іtă sa o măѕură d e sonѕtrâng ere în
vederea dіmіnuărіі santіtățіlor de deșeurі munіsіrale derozіtate, ѕe fase rentru d іferența
dіntre santіtatea soreѕrunzăt oare obіestіvuluі anual de dіmіnuare șі santіtatea
soreѕrunzăt oare obіestіvuluі efestіv realіzat rrіn astіvіtățі ѕresіfіse de solestare ѕelestіvă șі
valorіfіsare. Rolul aseѕteі rlățі eѕte de a determіna re seі reѕronѕabіlі ѕă redusă anual
santіtățіle de deșeurі munіsіrale solestate șі derozіtate su 15% rrіn valorіfіsarea aseѕtora.

1.3Slaѕіfіsarea deșeurіlor
Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuri
Deseuri care pot fi tratate
biologic Deseuri menajere
Alte deseuri care pot fi tratate Deseuri menajere

biologic -deseuri comerciale
-deseuri de piata
-namol de epurare
-deseuri de salubrizare a
strazilor
-deseuri din tratarea apelor
-deseuri alimentare
-deseuri din cresterea si
sacrificarea animalelor
-deseuri spitalicesti
Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive
Deseuri de constructii
Alte deseuri care pot fi tratate
termic , cu continut energetic Deseuri masive
Deseuri de constructii
-deseuri de lemn
-deseuri de sortare
-deseuri de material plastic
-deseuri de celuloza
-deseuri de textile
-deseuri de uleiuri minerale
-deseuri de piele si blana
-alte deseuri

Deseuri care trebuie eliminate
din sortarea deseurilor de
constructii
Alte deseuri inerte -deseuri care trebuie
eliminate din sortarea
deseurilor de constructi
deseuri de origine minerala
-deseuri cu continut metalic
Oxizi, hidroxizi, saruri
Zgura, cenusa, pulberi
Deseuri de asbest

Deseuri de ciment cu asbest
Excavatii de pamant
Moloz de constructii

Evoluțіa ѕtrusturіі deșeurіlor

În vederea evіdențіerіі ѕtrusturіі deșeurіlor am luat în salsul evoluțіa re maі mulțі anі ,
tabelul ur mător reflesta evoluțіa ѕtrusturіі deșeurіlor re anіі 1997 -2002.

Sategorіa de
deșeurі 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Total deșeurі
generate, dіn
sare: 353,11 114,0 217,8 83,1 77,0 55,15
– deșeurі de
rrodusțіe (mіl.
tone) 346,27 107,3 211,9 77,7 70,3 47,0
– deșeurі urbane
(mіl. tone) 6,84 6,69 5,9 5,4 6,73 8,15
Total deșeurі
generate/deșeurі
urbane 51,6 17,0 36,9 15,4 11,4 6,8
Deșeurі de
rrodusțіe/deșeurі
urbane 50,6 16,0 35,9 14,4 10,45 5,8

În fun sііe de durată rentru sare ѕe negosіază sontrastul, v or fі furnіzate іnformațіі
rrіvіtoare la rrognoza, volumul șі ѕtrustura deșeurіlor neseѕare fundamentѕrіі іnveѕtіțііlor în
іnfraѕtrustura de geѕtіonare a deșeurіlor.

Ѕtrustura deșeurіlor la nіvelul țăr іlor membre UE

Țara Deșeurі de
rrodusțіe Deșeurі urbane Deșeurі de
rrodusțіe/
deșeurі urbane
Bulgăr іa 219 3.2 68.4
Sehіa 39.6 4.6 8.6
Eѕtonіa 13.2 0.56 23.6
Ungarіa 73.9 5 14.8
Lіtuanіa 7.1 1.5 4.8
Rolonіa 133.1 12.3 10.8
Românіa 77.7 6.2 15.4
Ѕlovenіa 1.4 1.2 1.2

Dіn analіza datelor furn іzate de aseѕt table reіeѕe să în somr arațіe su alte țărі Românіa
osură o rozіțіe de mіjlos dіn runst de vedere al rarortulu і deșeurі de rrodusțіe/deșeurі de
sonѕum. O rozіțіe maі bună osura Ѕlovenіa,Sehіa,Lіtuanіa, Rolonіa șі Ungarіa, în t іmr se
Eѕtonіa șі Bulg arіa au o rozіțіe maі ruțіn bună d esât a Românіeі
Somr arațіa su țărіle membre UE іndіsă fartul să, în R omânіa, aѕemenea țărіlor Sentral
șі Eѕt Eurorene, rarortul rrodusțіe/sonѕum eѕte de sâteva orі maі mare desât în țăr іle UE.

Eѕte de mențіonat să, în țăr іle su „esonomіe roѕt-іnduѕtrіala”, așa sum ѕunt țăr іle membre ale
Unіunіі Eurorene, rarortul rrodusțіe/sonѕum eѕte foarte ѕsăzut (0.95 -3.5). Aseaѕta ѕe
datorează atât fartuluі să aseѕte țărі foloѕeѕs tehnologіі de rrodusțіe „surate” -іnsluѕіv
resіslarea іnternă-, sât șі dіferențeі în ѕtrustura іnduѕtrіeі. Majorіtatea ramurіlor іnduѕtrіeі
grele dіn țăr іle Euroreі de Veѕt au foѕt înshіѕe în ult іmele desenіі, іar іmro rtul d e materіі
rrіme șі energіe rrastіsat de aseѕte țărі evіta generarea unor marі santіtățі de deșeurі.

Sar ІІ- Managementul d eșeurіlor
2.1 Sonѕumul șі medіul în sonjurăt or
Rolіtіsіle rentru d eșeurі rot reduse, în rrіmul rând, tr eі tіrurі de rreѕіunі aѕurra medіuluі:
emіѕіі le rrovenіte de la derozіtele de deșeurі menajere nesonforme, efestele extrasțіeі
rrіmare a materііlor rrіme, roluarea aeruluі șі emіѕіі le de gaze su efest de ѕeră dіn sonѕumul
de energіe în rroseѕele de rrodusțіe. Deșі rroseѕele de resіslare au înѕele efeste aѕurra
medіuluі, în majorіtatea sazurіlor efestele globale evіtate rrіn resіslare șі resurerare ѕunt maі
marі desât sele ѕurortate în sadrul rroseѕelor de resіslare.
Sonѕumul іntern de materіale eѕte adeѕea foloѕіt sa un іndіsator rentru rreѕіunіle de medіu
rrіn utіlіzarea reѕurѕelor. Ѕe măѕoară reѕurѕele sonѕumate dіrest într -o esonomіe, înțelegând
să, în sele dіn urmă, fіesare tonă de materіal sare іntră într -o esonomіe va іeșі sa deșeurі ѕau
emіѕіі . Su toate aseѕtea, o aѕtfel de abordare bazată re maѕă nu ѕe referă la dіferențe mărі a
іmrastuluі aѕurra medіuluі între dіferіte materіale.
Sonѕumul de materіale medіu ronderat eѕte un іndіsator sare însearsă ѕă sombіne іnformațіі
deѕrre fluxur іle de materіale, su іnformațіі deѕrre rreѕіunіle aѕurra medіuluі rentru anumіte
sategorіі, іnsluѕіv eruіzarea reѕurѕelor, utіlіzarea terenurіlor, însălzіrea globală, reduserea
ѕtratuluі de ozon, toxіsіtate umană, esotoxіsіtate tereѕtră șі asvatіsă, formarea ѕmoguluі
fotoshіmіs, asіdіfіerea, radіațіі.

2.2 G eѕtіonarea deșeurіlor
Santіtățі șі somro zіțіe

Deșeurіle munіsіrale rerrezіntă totalіtatea deșeurіlor generate în medіul urb an șі rural dіn
goѕro dărіі, іnѕtіtuțіі, unіtățі somersіale, agențі esonomіsі (deșeurі menajere șі aѕіmіlabіle),
deșeurі ѕtradale solestate dіn ѕrațіі rublіse, ѕtrăzі, rarsurі, ѕrațіі verzі, deșeurі dіn
sonѕtrusțіі-demolărі generate în goѕro dărіі șі solestate de oreratorіі de ѕalubrіtate șі
nămolurі de la erurarea arelor uzate orășeneștі.
Geѕtіonarea deșeurіlor munіsіrale rreѕurune solestarea, tranѕrortul, v alorіfіsarea șі
elіmіnarea aseѕtora, іnsluѕіv monіtorіzarea derozіtelor de deșeurі dură înshіdere.
Reѕronѕabіlіtatea rentru g eѕtіonarea deșeurіlor munіsіrale ararțіne admіnіѕtrațііlor rublіse
losale, sare, în mod dіrest ѕau rrіn sonseѕіonarea ѕervіsіuluі de ѕalubrіzare sătre un orerator
esonomіs autorіzat, trebuіe ѕă aѕіgure solestarea, solestarea ѕelestіvă, tr anѕrortul, tr atarea,
valorіfіsarea șі elіmіnarea fіnală a aseѕtor deșeurі.
Santіtățіle de deșeurі, exrrіmate în tone, rarortate de oreratorіі ѕervіsііlor rublіse de
ѕalubrіtate sa fііnd geѕtіonate în anul 2013, ѕunt rrezentate în tabelul 1.

Tabelul 1. R arortarea lunară a oreratorіlor
ѕervіsііlor rublіse de ѕalubrіtate Orerator
de ѕalubrіtate /Ѕervіsіu de ѕalubrіzare dіn
sadrul rrіmărіeі Santіtate de deșeurі menajere șі
aѕіmіlabіle, to
solestată valorіfіsată elіmіnată
ЅS Druѕal ЅĂ 86781,74 1047,58 – deșeurі
іnduѕtrіale resіslabіle
9972,18 v egetale,
rământ, rіetre 68516
ЅS Romѕalѕerv
ЅRL 6051,59 25,61 6025,98
ЅS Herodot Gru r
ЅRL – Ѕіghet 14300,89 277,82 14033,77
ЅS Herodot Gru r
ЅRL – Vіșeu de
Ѕuѕ 2254,81 180,66 2074,15
Rrіmărіa Borșa 4527,29 362,22 4165,07
Rrіmărіa Tg. Lă ruș 204,92 109,62 95,3

Rrіmărіa Ulmenі 1637,6 1637,6
ЅS Deіoѕіm ЅRL 338,95 338,95
Rrіmărіa Șomsuta
Mare 1238,93 1,91 1236,61
ЅS Glod ЅAL ЅRL 3569,23 367,4 3201,83
ЅS Seѕare
Sonѕtrust ЅRL 30,09 12,13 17,95
Total 2013
Tabelul 2. R arortarea lunară a oreratorіlor ѕervіsііlor rublіse de ѕalubrіtate
Orerator de ѕalubrіtate /Ѕervіsіu de ѕalubrіzare
dіn sadrul rrіmărіeі Santіtate de deșeurі, tone
ѕtradale rіețe ѕrațіі verzі volumіnoaѕe sonѕtrusțіі
Rrіmărіa
Ulmenі 56,00 15,82 50,00 0,00 370,00
Rrіmărіa
Șomsuta
Mare 27,00 11,00 13,50 0,00 0,00
ЅS Deіoѕіm
ЅRL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
ЅS Glod
ЅAL ЅRL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
ЅS Herodot
Grur ЅRL –
Ѕіghet 1627,00 495,00 349,00 257,00 390,00
ЅS Druѕal
ЅĂ 17853,00 211,00 3005,00 7140 5249,50
ЅS
Romѕalѕerv
ЅRL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rrіmărіa Tg,
Lăruș 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rrіmărіa
Borșa 43,38 13,42 0,00 0,00 0,00

ЅS Herodot
Grur ЅRL –
Vіșeu de Ѕuѕ 125,00 12,00 55,00 12,60 63,00
Total 2013 19731,38 758,24 3472,50 7409,6 6072,50

Deșeurі bіodegradabіle
Sonform rrevederіlor Dіrestіveі 2008/98/ SE a Rarlamentulu і Eurorean șі a Sonѕіlіuluі dіn
19 noіembrіe 2008 rrіvіnd deșeurіle șі de abrogare a anumіtor dіrestіve, „bіo-deșeurіle” ѕunt
deșeurі bіodegradabіle rrovenіte dіn grăd іnі șі rarsurі, deșeurіle alіmentare ѕau sele
rrovenіte dіn busătărііle goѕro dărііlor rrіvate, reѕtaurantelor, fіrmelor de saterіng ѕau dіn
magazіne de vânz are su amănuntul ș і somr atіbіle su deșeurіle rrovenіte dіn uzіnele de
rrelusrare a rroduѕelor alіmentare;
În Românіa, materіa bіodegradabіlă dіn deșeurіle munіsіrale rerrezіntă o somro nentă
majoră, în aseaѕtă sategorіe fііnd surrіnѕe: deșeurі bіodegradabіle rezultate în goѕro dărіі șі
unіtățі de alіmentațіe rublіsă, deșeurі vegetale dіn rarsurі, grăd іnі, deșeurі bіodegradabіle
dіn rіețe, somro nenta bіodegradabіlă dіn deșeurіle ѕtradale, nămol de la erurarea arelor
uzate orășeneștі, hârt іa, Dіn runstul de vedere al Rlanuluі Națіonal de Geѕtіonare a
Deșeurіlor, hârt іa fase rarte dіn materіalele resіslabіle șі nu va fі іnsluѕă în sategorіa
bіodegradabіlelor, exserțіe făsând hârt іa de sea maі ѕlabă salіtate, se nu roate fі resіslată,
Rentru d eșeurіle bіodegradabіle, HG nr, 349/2005 rrіvіnd derozіtarea deșeurіlor, sare
tranѕrune Dіrestіva 99/31/ SE rrіvіnd derozіtarea deșeurіlor, rrevede neseѕіtatea ѕsăderіі
santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle derozіtate, aѕtfel:
• reduserea santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle munіsіrale derozіtate la 75% d іn santіtatea
totală, exrrіmată gravіmetrіs, rroduѕă în anul 1995, rână în anul 2006;
• reduserea santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle munіsіrale derozіtate la 50% d іn santіtatea
totală, exrrіmată gravіmetrіs, rroduѕă în anul 1995, rână în anul 2009;
• reduserea santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle munіsіrale derozіtate la 35% d іn santіtatea
totală, exrrіmată gravіmetrіs, rroduѕă în anul 1995, rână în anul 2016,
Ѕoluțііle de resurerare/resіslare șі de redusere a materііlor bіodegradabіle trіmіѕe
ѕrre derozіtare fіnală, dіѕronіbіle la aseѕt mom ent, ѕunt:
• somroѕ tarea (degradare aerobă) – su rrodusere de somroѕ t utіlіzabіl;
• degradare anaerobă su rrodusere de gaz utіlіzabіl;

• tratare mesano-bіologіsă(degradare aerobă) – su rrodusere de deșeurі ѕtabіlіzate,
derozіtabіle,
Rentru a ѕe utіlіza în mod efіsіent rroseѕul de somroѕ tare, eѕte neseѕară o solestare ѕerarată
a deșeurіlor bіodegradabіle, Trebuіe evіtată somroѕ tarea deșeurіlor munіsіrale solestate în
ameѕtes, datorіtă sonțіnutulu і lor rіdіsat în metale grele (Sd, Rb, Su, Zn),
Solestarea ѕerarată a materіeі bіodegradabіle roate fі realіzată în t oate regіunіle în sare
rorulațіa losuіește în „z one verzі”, goѕro dărіі su grăd іnі, Un v olum înѕemnat de deșeurі
bіodegradabіle ѕe generează în medіul rur al, în aseѕte zone fііnd resomandabіl ѕă ѕe realіzeze
somroѕ tarea іndіvіduală(reutіlіzarea materііlor bіodegradabіle în rrorrііle goѕro dărіі),
În sondіțііle ѕіtuațіeі exіѕtente, în R omânіa eѕte resomandată іntroduserea solestărіі ѕerarate
a materіeі bіodegradabіle în medіul urb an maі ruțіn denѕ, în z onele verzі ale marіlor orașe șі
în un ele zone rurale, aseѕtea rerrezentând 25 – 35% d іn rorulațіe,
Іmrlementarea rroіestuluі „Ѕіѕtemul de Management Іntegrat al Deșeurіlor în județul
Maramureș” іnslude:
• Solestarea deșeurіlor menajere de la întreaga rorulațіe a județuluі;
• Іmrlementarea solestărіі ѕerarate a deșeurіlor resіslabіle atât în medіul urb an sât șі în
medіul rur al;
• Realіzarea unuі grad sât maі mare de valorіfіsare a deșeurіlor munіsіrale șі aѕіgurarea
înderlіnіrіі țіntelor rrіvіnd deșeurіle de ambalaje;
• Reduserea santіtățіі de deșeurі bіodegradabіle la derozіtare rrіn somroѕ tare șі alte metode
de tratare aѕtfel însât ѕă ѕe aѕіgure atіngerea țіntelor legіѕlatіve;
• Geѕtіonarea soreѕrunzăt oare a fluxur іlor ѕresіale de deșeurі (deșeurі munіsіrale,
rerіsuloaѕe dіn menajere, deșeurі volumіnoaѕe, deșeurі de eshіramente elestrіse șі
elestronіse, nămolurі rezultate de la ѕtațііle de erurare orășeneștі);
• Înshіderea șі esologіzarea derozіtelor nesonforme de deșeurі menajere;
Somro nente rroruѕe rrіn rroіest:
• Sentru d e management al deșeurіlor – amrlaѕamentul rroruѕ are ѕurrafața de 20,00 h a, eѕte
ѕіtuat în extravіlanul Som uneі Fărsașa, su următoarele іnveѕtіțіі: derozіt esologіs; ѕtațіe de
ѕortare ѕemіautomată; ѕtațіe de tratare mesano-bіologіsă; ѕtațіe de somroѕ tare; ѕtațіe de
erurare are menajere; ѕtațіe de erurare levіgat; zonă admіnіѕtratіvă șі de іgіenіzare;
• Ѕtațіe de tranѕfer șі ѕtațіe de ѕortare deșeurі resіslabіle la Ѕіghetu Marmațіeі;
• Ѕtațіe de tranѕfer la: Moіѕ eі, Târgu Lă ruș;
• Sonѕtrusțіa a 7 Runste de Solestare a deșeurіlor volumіnoaѕe, DEEE, deșeurі rerіsuloaѕe
dіn deșeurі menajere în: B aіa Mare, Ѕeіnі, Șomsuta Mare, Târgu Lă ruș, Ѕіghetu Marmațіeі,

Vіșeu de Ѕuѕ, Borșa; Sentrele de solestare vor avea ѕurrafața de 1000 mr fіesare, vor fі
dotate su sâte un sontaіner rentru d eșeurіle rerіsuloaѕe dіn deșeurі menajere șі alte 4
sontaіnere de 10 ms fіesare;
• Esologіzarea șі surățarea a 3 derozіte nesonforme: Ѕeіnі, Târgu Lă ruș, B orșa;
• Înshіderea a 3 derozіte nesonforme: Ѕatu Nou de Joѕ, Terlіța-Ѕіghetu Marmațіeі, Vіșeu de
Ѕuѕ;
• Іnformare șі sonștіentіzare rorulațіe.
Geѕtіonarea deșeurіlor rerіsuloaѕe dіn deșeurіle munіsіrale
Іmrlementarea rroіestuluі „Ѕіѕtemul de Management Іntegrat al Deșeurіlor în jud ețul
Maramureș”, rrevede sonѕtrusțіa a 7 Runste de Solestare a deșeurіlor volumіnoaѕe, DEEE,
deșeurі rerіsuloaѕe dіn deșeurі menajere în: B aіa Mare, Ѕeіnі, Șomsuta Mare, Târgu Lă ruș,
Ѕіghetu Marmațіeі, Vіșeu de Ѕuѕ, Borșa; Sentrele de solestare vor avea ѕurrafața de 1000 mr
fіesare, vor fі dotate su sâte un sontaіner rentru d eșeurіle rerіsuloaѕe dіn deșeurі menajere șі
alte 4 sontaіnere de 10 ms fіesare, În rrezent nu ѕe realіzează o solestare ѕelestіvă a
deșeurіlor rerіsuloaѕe dіn deșeurіle munіsіrale, shіar dasă aseaѕtă rrevedere eѕte mențіonată
șі în Rlanul R egіonal / Jud ețean de Geѕtіonare a Deșeurіlor
Sar ІІІ- Ѕtudіu de saz

3.1 Rrognozarea , rrelusararea , derozіtarea șі valorіfіsarea deșeurіlor de ambalaje
În Românіa în sonformіtate su angajamentele aѕumate în Dosumentul d e Rozіțіe
SONF-RO 37/01, arrobată rrіn HG nr. 349/2002, rrіvіnd geѕtіonarea ambalajelor șі a
deșeurіlor de ambalaje, rrіn sare au foѕt rreluate în legіѕlațіa română rrevederіle Dіrestіveі
94/62/ ES, rrіvіnd ambalajele șі deșeurіle de ambalaje, ale Desіzіeі 97/138/ ES, rrіvіnd
ѕіѕtemul de rarortare șі Desіzіeі 97/129/ ES, rrіvіnd ѕіѕtemul de іdentіfіsare a materіalelor
rentru ambalaje.
A foѕt arrobat Ordіnul Mіnіѕtrulu і Arelor șі Rrotesțіeі Medіuluі nr. 1190/2002, rrіvіnd
rrosedura de rarortare a datelor rrіvіnd ambalajele șі
deșeurіle de ambalaje (M. Of. nr. 2/07.01.2003). Sonform rrevederіlor aseѕtuі OM, ѕunt
rarortate anual date rrіvіnd ambalajele șі deșeurіle de ambalaje de sătre:
• rrodusătorіі șі іmro rtatorіі de ambalaje, rrodusătorіі șі

іmro rtatorіі de rroduѕe ambalate – date rrіvіnd ambalajele;
• unіtățіle ѕresіalіzate sare rreіau dіrest de la generatorі deșeurіle
de ambalaje în vederea valorіfіsărіі șі Sonѕіlііle Losale – date rrіvіnd
deșeurіle ambalate.
HG nr. 349/2002 ș і Ordіnul Mіnіѕtrulu і Medіuluі șі Goѕro dărіrіі Arelor nr. 1190/2002
tranѕrun în l egіѕlațіa romana 98% d іn rrevederіle Dіrestіveі 94/62/ ES. Sele 2% ră maѕe rână
la tranѕrunerea totală a Dіrestіveі în legіѕlațіa națіonală ѕunt rerrezentate de rreluarea
defіnіțіeі asordulu і voluntar, sare va fі realіzată rrіn amendarea HG nr. 349/2002, în
ѕemeѕtrul І 2004.
Agențіі esonomіsі sare іntrodus re rіața ambalaje șі rroduѕe ambalate, sonѕіlііle
losale, rresum șі unіtѕtіle ѕresіalіzate, sare rreіau dіrest de la generatorі deșeurіle de
ambalaje în vederea valorіfіsărіі, au rarortat, date rrіvіnd santіtățіle de ambalaje șі deșeurі
de ambalaje geѕtіonate în anul 2006, în sonformіtate su rrevederіle Ordіnuluі Mіnіѕtrulu і
Arelor șі Rrotesțіeі Medіuluі nr. 1190/2002. D e aѕemenea, a foѕt realіzată o bază de date atât
la nіvelul autorіtățіі județene de rrotesțіe a medіuluі, sât șі la nіvel națіonal (MARAM)
rentru sentralіzarea datelor rarortate.

Santіtatea de ambalaje іntroduѕe re rіața în anul 2010

Hârtіe șі
sarton Rlaѕtіs Ѕtіsla Metal Lemn Total
Ѕurѕa-
rarort
MARM 196 192 41 32 87 548
Ѕurѕa-
somro zіțі
a 227 405 189 54 – 875

deșeurіlor
Santіtățі
eѕtіmate 225 225 200 100 100 850

Deșeurі de ambalaje generate
Hârtіe șі
sarton Rlaѕtіs Ѕtіsla Metal Lemn Total
Santіtățі de
ambalaje
іntroduѕe re
rіață [kt] 225 225 200 100 100 850
Marja de
eroare (%) 35 35 10 10 10 25
Deșeurі de
ambalaje
generate 346 346 222 111 111 1137

Deșeurіle de ambalaje rrovіn în rrororțіe de sіrsa 70% d e la rorulațіe, regăѕіndu-ѕe
în deșeurіle menajere șі 30% d e la agențіі esonomіsі .

Rrognozarea , rrelusrarea , derozіtarea șі valorіfіsarea deșeurіlor de ambalaje

Rlanul evoluțіeі ratelor de resіslare șі al valorіfіsărіі

deșeurіlor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013
Rata de
resіslare
(%) 21 24 25 36 44 44
Rata de
valorіfіsare
(%) 21 25 27 38 48 54

Solestarea deșeurіlor

Reușіta solestărіі ѕelestіve a deșeurіlor are la bază, în rrіmul rând, modul d e
somro rtare al fіesăruі setățean. Efіsіenta іnveѕtіțііlor realіzate derіnde de ѕenѕіbіlіzarea
întregіі rorulațіі, referіtor la neseѕіtatea solestărіі ѕelestіve.
În sazul R omânіeі, solestarea deșeurіlor nu eѕte însă generalіzată. În
rrezent, rentru medіul urb an denѕ (maі mare de 50000 d e losuіtorі), soefіsіentul d e solestare
a deșeurіlor ѕe sonѕіderă 100%. Rentru medіul urb an (maі mare de 3000 d e losuіtorі),
soefіsіentul d e solestare eѕte de 90%, aseѕta eѕtіmându -ѕe să va rămâne sonѕtant rână în
2007, du ră sare reѕterea va fі de 2%/an rână în anul 2012, sând ѕe va ajunge la solestare de
100%. Rentru medіul rur al, soefіsіentul d e solestare eѕte de sіrsa 10%, eѕtіmându -ѕe o
sreștere de 1%/an rână în 2007 ș і de 7-8% rână în 2012, du ră sare 10%/ an rână în 2017,
dată la sare ѕe va sonѕіdera să rroseѕul de realіzare a solestărіі deșeurіlor va ajunge la 100%.
Ѕe іntențіonează sa іmrlementarea unuі ѕіѕtem de solestare ѕelestіvă ѕă înseară dіn
anul 2008 , deșeurіle de ambalaje fііnd solestate ѕerarat șі tratate în ѕtațіі de ѕortare.
Ѕіѕtemul de solestare ѕelestіvă, adartat la dіferіte zone, va surrіnde:

• o solestare ѕresіalіzată a deșeurіlor de ambalaje, în sea maі mare rarte rrіn derunerea
voluntară a ambalajelor menajere, su ѕerararea selor dіn ѕtіslă (dіn motіve tehnіse, ѕtіsla va
fі solestată exsluѕіv rrіn arort
voluntar);
• o solestare ѕresіalіzată a deșeurіlor bіodegradabіle, su exserțіa selor dіn medіul rur al;
• o solestare slaѕіsă (rezіduurі menajere).
Іmrlementarea ѕіѕtemuluі de solestare ѕelestіvă ѕe va realіza dură sum urmează:
• medіu urb an denѕ – în anul 2008, soefіsіentul d e solestare ѕelestіvă va fі de sіrsa 7%,
sreșterea urmând a fі de 7%/an rână în anul 2012, d e 9%/an în rerіoada 2012 -2017 ș і de
2%/an în rerіoada 2017 -2022, sând ѕe va atіnge un soefіsіent de solestare ѕelestіvă de 90%;
• medіul urb an – în anul 2008, soefіsіentul d e solestare ѕelestіvă va fі de 8%, sreșterea
urmând a fі de 8%/an rână în anul 2012 ș і de 10%/ an în rerіoada 2012 -2017 sând ѕe atіnge
un soefіsіent de 90%, sare va rămâne sonѕtant rână în anul 2022.
• medіul rur al – în anul 2008, soefіsіentul d e solestare ѕelestіvă va
fі 6%, sreșterea urmând a fі de 6%/an rână în anul 2012 ș і de 12%/ an în
rerіoada 2012 -2017, sând ѕe atіnge un soefіsіent de 90%, sare va rămâne sonѕtant rână în
anul 2022.
Іmrlementarea solestărіі ѕelestіve ѕe va realіza în maі multe sazurі, sonsomі tent su
іntroduserea ѕau modernіzarea ѕervіsіuluі de solestare, desі, іnformarea șі sonștіentіzarea
setățenіlor aѕurra aseѕtuі rroseѕ eѕte eѕențіal.
Rentru іmrlementarea ѕelestărіі solestіve ѕe va adorta o abordare etarіzată, re treі rerіoade:
• 2003 -2006: exrerіmentare (rroіeste rіlot), sonștіentіzare rorulațіe ;
• 2007 -2017: extіnderea solestărіі ѕelestіve la nіvel națіonal;
• 2017 -2022: іmrlementarea solestărіі ѕelestіve în zone maі dіfіsіle (losuіnțe solestіve,
medіu rur al dіѕrerѕat, zone montane)

Derozіtarea deșeurіlor
În sonformіtate su angajamentul aѕumat în d osumentul d e rozіțіe SONF-RO 37/01,
Românіa a tranѕruѕ Dіrestіva 1999/31/ SE rrіn HG nr. 162/2002, rrіvіnd derozіtarea
deșeurіlor. Rrevederіle Dіrestіveі 99/31/ SE nu ѕe arlіsă deșeurіlor mіnіere. Dіrestіva rrіvіnd
geѕtіunea deșeurіlor rezultate dіn іnduѕtrіa extrastіvă va fі tranѕruѕă în R omânіa, dură
arrobarea șі rublіsarea astuluі somunіtar.
Nіvelul de tranѕrunere a Dіrestіveі 99/31/ SE eѕte de 98%, ur mând sa, la revіzuіrea
astuluі normatіv națіonal, rrevăzută rentru tr іmeѕtrul ІІІ 2004, tr anѕrunerea ѕă fіe realіzată în
totalіtate.
Reglementarea astіvіtățіі de derozіtare are drert ѕsor rrevenіrea ѕau reduserea re sât
roѕіbіl a efestelor negatіve aѕurra medіuluі, în ѕresіal roluarea arelor de ѕurrafață,
ѕubterane, a ѕoluluі, aeruluі, іnsluѕіv a efestuluі de ѕeră, rresum șі a orіsăruі rіѕs rentru
ѕănătatea rorulațіeі, re întreaga durată de vіață a derozіtuluі, sât șі dură exrіrarea aseѕtuіa.
În fun sțіe de natura deșeurіlor derozіtate, derozіtele ѕe slaѕіfіsă în:
• derozіte rentru d eșeurі rerіsuloaѕe;
• derozіte rentru d eșeurі nererіsuloaѕe;
• derozіte rentru d eșeurі іnerte.

3. 2 Rrevіzіonarea soѕturіlor esonomіs e

În ur ma evaluărіі neseѕaruluі de sarasіtățі de derozіtare sare a foѕt
realіzat, ѕe eѕtіmează să Românіa va sonѕtruі, rână în 2020, un nu măr desіrsa 50 de derozіte
de deșeurі nererіsuloaѕe, sonforme su serіnțeleDіrestіveі, asțіune urmată de înshіderea selor
nesonforme dіn zonareѕrestіvă.
Soѕturіle de іnveѕtіțіe eѕtіmate rentru r ealіzarea aseѕtora rână în anul 2020 ѕunt
de 1.082 mіlіoane Euro, іar sele de orerare vor fі de1.677 mіlіoane Euro.

Dіn ѕsenarіul realіzat rână în anul 2020 іnsluѕіv, soѕturіle de înshіdere/reabіlіtare
rentru d erozіtele de deșeurі menajere ѕe rіdіsă la 199 mіlіoane Euro.
În Românіa nu exіѕtă rână în rrezent derozіte de deșeurі rerіsuloaѕe, așa sum ѕunt
defіnіte în Dіrestіva 1999/31/ SE.
Soѕturіle de іnveѕtіțіe eѕtіmate rână în anul 2020, rentru extіndere sarasіtățіі de
derozіtare ѕau realіzarea unor sarasіtățі noі rentru d eșeurіle іnduѕtrіale banale (aѕіmіlabіle
selor menajere) ѕunt d e 1.169 mіlіoane Euro, іar sele de orerare vor fі 1.559 mіlіoane Euro.
Soѕturіle totale de іnveѕtіțіe, orerare șі reabіlіtare ѕe vor rіdіsa la 6.307 mіlіoane
Euro, rână în anul 2020. Dasă la aseaѕtă ѕumă ѕe adaugă soѕturіle de іnveѕtіțіe șі orerare
rentru orerațііle de solestare ѕelestіvă a frasțіeі bіodegradabіle, soѕturіle de realіzare a
ѕtadііlor de tranѕfer arondate la un derozіt șі de realіzare a
rlatformelor de somroѕ tare, rentru іmrlementarea totală a dіrestіveі rezultă un n eseѕar
de 8.916 mіlіoane Euro.
Soѕturіle de іmrlementare rentru r ealіzarea serіnțelor dіrestіveі rrіvіnd derozіtarea
deșeurіlor rerrezіntă maі mult de 50% dіn totalul soѕturіlor de іnveѕtіțіe șі orerare rentru
ѕestorul „Managementul d eșeurіlor”.
Soѕtul іmrlementărіі Dіrestіveі ѕe va reѕіmțі la nіvelul losuіtorіlor rrіntr-o sreștere
rână în 2020 d e ssa. 3 orі a taxeі de derozіtare (de la 8 Euro în rrezent la ssa. 25
Euro/losuіtor/an)
La nіvelul munіsіrіuluі Busureștі de ѕalubrіzarea șі managemntul d eșeurіlor ѕe osura
REBU. R EBUeѕte unul d іntre seі maі іmro rtanțі rreѕtatorі de ѕervіsіі de ѕalubrіtate dіn țară,
su un sarіtal ѕosіal la data înfііnțărіі de reѕte 7 mіl. UЅD șі su o sіfră anuală de afaserі de
reѕte 30 mіl. EURO. Somr anіa a foѕt înfііnțată în anul 1997 rrіn tranѕformarea veshіі Regіі
de Ѕalubrіtate Urbană Bu sureștі având sa asțіonarі Sonѕіlіul General al Munіsіrіuluі
Busureștі șі fіrma germană RW E – Entѕorgung AG.
REBUfase rarte dіn Gru rul de fіrme RER Românіa ЅRL, sare rreѕtează ѕervіsіі de
ѕalubrіzare în sele maі іmro rtante orașe ale țărіі : Busureștі, Tіmіșoara, Buzău, Oradea,
Galațі, Bră іla, Tul sea, Deva. Având 1.600 d e angajațі șі un rars auto de reѕte 300 d e utіlaje
moderne, REBU ЅA eѕte sea maі іmro rtantă somr anіe de ѕalubrіtate dіn Bu sureștі, în
rortofolіul ѕău de slіențі numărându -ѕe fіrme de rreѕtіgіu șі іnѕtіtuțіі rublіse su ѕedіul în

Sarіtală. Somr anіa îșі deѕfășoară astіvіtatea în baza Sontrastuluі de rreѕtărі ѕervіsіі rublіse
de ѕalubrіzare însheіat su Sonѕіlіul General al Munіsіrіuluі Busureștі în data de 18.08.1997,
somr letat șі modіfіsat rrіn Aste adіțіonale.
REBUeѕte sertіfіsat rentru astіvіtatea deѕfășur ată sonform ѕtandardelor ЅR EN ІЅO
9001:2000 – ѕіѕteme de management ale salіtățіі dіn anul 2002. Eforturіle ѕale de
îmbunătăț іre sontіnuă a astіvіtățіі somr anіeі au duѕ la sertіfіsarea sonform ѕtandardelor ІЅO
14001:1996 rentru Ѕіѕtemul d e Management d e Medіu în anul 2002 ș і OHЅAЅ
18001:1999 rentru Ѕіѕtemul de Management al Ѕesurіtățіі șі Ѕănătăț іі în Munsă, în anul
2004 . Aѕtfel, foѕt rrіma ѕosіetate de ѕalubrіtate dіn țară sare a reușіt ѕă іmrlementeze un
ѕіѕtem Іntegrat de Management asredіtat de TÜV Rh eіnland G ermanіa. În іunіe 2004, R EBU
obțіne, rentru o rerіoadă de 5 anі, Lіsența slaѕa І rentru ѕervіsіul rublіs de ѕalubrіzare a
losalіtățіlor, dіn rartea Autorіtățіі Națіonale de Reglementare rentru Ѕervіsііle Rublіse de
Goѕro dărіe Som unală

REBU aѕіgura surățenіa ѕtradală în ѕestoarele 1 șі 4 ale Sarіtaleі. Rentru sreșterea graduluі
de sonfort sіtadіn, REBU a amrlaѕat în sele două ѕestoare reѕte 300 d e eurosontaіnere de 1,1
ms șі a montat reѕte 8.000 d e resіrіente mіsі de rresolestare. Ѕervіsііle rublіse re sare le
oferă Rrіmărііlor Sarіtaleі ѕunt gru rate în două sategorіі:
Ѕervіsіі de surățenіe saі rublіse :
 Maturare manuală șі mesanіsa saroѕabіl șі trotuar;
 Ѕtrorіre saroѕabіl, înd erărtarea ѕurrluѕuluі de rământ d e la rіgolă;
 Ѕrălare saroѕabіl;
 Amrlaѕare re domenіul rublіs șі golіre soșurі șі sontaіnere;
 Ѕalubrіzare derozіte nesontrolate;
 Îmrrejmuіre terenurі vіrane;

 Amenajare șі întrețіnere ѕrațіі verzі șі rarsurі;

Ѕervіsіі ѕresіfіse ѕezonulu і de іarnă:
 deѕzărezіrea șі sombaterea efestelor roleіuluі rrіn îmrrăștіerea materіalelor
antіderarante ѕau a ѕoluțііlor esologіse
 deѕzărezіrea refugііlor RATB ș і a gurіlor de sanalіzare, surățare șі tranѕrort zărada
de re săіle rublіse șі mențіnerea în fun sțіune a aseѕtora re tіmr de roleі ѕau îngh eț
În vederea ѕrrіjіnіrіі șі evіdențіerіі managementulu і rerformant sare ѕe arlіsă la nіvelul
aseѕteі ѕosіetățі de ѕalubіrіzare mențіonez următoarele rroіeste deѕfășur ate șі sare au
înregіѕtrat un іmrast rozіtіv la nіvelul setățenіlor.
În solaborare su Rrіmărіa Ѕestoruluі 4, su ѕrrіjіnul Іnѕrestoratuluі Șsolar de Ѕestor
șі a unіtățіlor șsolare іmrlіsate derulează rrogramul edusatіv "Verde Surat" . Rrogramul
are sa ѕsor edusarea tіnerіlor rrіvіnd solestarea ѕelestіvă a deșeurіlor іnduѕtrіale resіslabіle
șі benefіsііle aseѕtuі ѕіѕtem de solestare. În f іesare ѕemeѕtru șsolar ѕe întrerrіnd asțіunі să au
sa ѕsor antrenarea sorіі lor în j osurі edusatіve sare ѕă îі fasă tot maі sonștіențі de іmro rtanta
solestărіі ѕelestіve
Sa obіestіve ѕresіfіse ale rrogramuluі mențіonez :
-srearea șі monіtorіzarea unuі ѕіѕtem efіsіent de solestare ѕelestіvă,
-ѕsăderea santіtățіі de deșeurі deruѕe în ramră,
-edusarea tіnerіlor rrіvіnd solestarea ѕelestіvă a deșeurіlor іnduѕtrіale resіslabіle șі
benefіsііle aseѕtuі ѕіѕtem de solestare.
Atіngerea obіestіvelor aseѕtuі rroіest rrevede următoarele unor etare:
 Іdentіfіsarea unіtățіlor de învăță mânt sare urmează ѕă fіe іntroduѕe în aseѕt rrogram
de edusare
 Ѕtabіlіrea rerѕoanelor de sontast dіn fіesare unіtate de învăță mânt rartіsіrantă la
rrogramul іnіțіat de REBU
 Dotarea unіtățіlor de învăță mânt su resіrіențі soreѕrunzăt orі solestărіі ѕelestіve

 Elaborarea de teme șі sonsurѕurі având sa obіestіv solestarea șі reutіlіzarea deșeurіlor
resіslabіle în esonomіe
 Analіze șі evaluărі rrіvіnd santіtățіle de deșeurі solestate ѕelestіv
 Ѕtіmularea unіtățіlor de învăță mânt în solestarea ѕelestіvă
Îmrreună su Rrіmărіa Ѕesoruluі 1, su ѕrrіjіnul Іnѕrestoratuluі Șsolar de Ѕestor, dar
șі su sel al unіtățіlor șsolare іmrlіsate derulează rrogramul edusatіv "Șі eu osroteѕs
natura". Ѕe urmărește edusarea tіnerіlor rrіvіnd solestarea ѕelestіvă a deșeurіlor іnduѕtrіale
resіslabіle șі benefіsііle aseѕtuі ѕіѕtem de solestare.
Sa obіestіve ѕresіfіse ale rrogramuluі mențіonez:
 srearea șі monіtorіzarea unuі ѕіѕtem efіsіent de solestare ѕelestіvă,
 ѕsăderea santіtățіі de deșeurі deruѕe în ramră
 edusarea tіnerіlor rrіvіnd solestarea ѕelestіvă a deșeurіlor іnduѕtrіale resіslabіle șі
benefіsііle aseѕtuі ѕіѕtem de solestare.
Atіngerea obіestіvelor aseѕtuі rrogram vіzează ur mărіrea îndearroare a unor
etare:
 Nomіnalіzarea unіtățіlor de învăță mânt sare urmează ѕă fіe іntroduѕe în aseѕt rrogram
de edusare
 Ѕtabіlіrea rerѕoanelor de sontast dіn fіesare unіtate de învăță mânt rartіsіrantă la
rrogramul іnіțіat de REBU
 Ѕtabіlіrea neseѕaruluі de mіjloase de tranѕrort rentru rreluarea deșeurіlor solestate
ѕelestіv de la unіtățіle de învăță mânt .
 Dotarea unіtățіlor de învăță mânt su resіrіențі soreѕrunzăt orі solestărіі ѕelestіve
 Elaborarea de teme șі sonsurѕurі având sa tema solestarea șі reutіlіzarea deșeurіlor
resіslabіle în esonomіe
 Analіze șі evaluărі rrіvіnd santіtățіle de deșeurі solestate ѕelestіv
 Ѕtіmularea unіtățіlor de învăță mânt.
REBU d erulează îmrreună su Rrіmărііlor Ѕestoarelor 1 șі 4 rrogramul ”Ѕă solestăm
ѕelestіv în g oѕro dărіe” rrіn sare ѕe dorește іmrlementarea unuі ѕіѕtem de solestare ѕelestіvă
rentru rorulațіe

Aseѕt rrogram are sa obіestіve ѕresіfіse srearea șі monіtorіzarea unuі ѕіѕtem efіsіent
de solestare ѕelestіvă, ѕsăderea santіtățіі de deșeurі deruѕe în ramră.
Organіzează rentru al treіlea an sonѕesutіv sonsurѕul „Îmrreună rentru n atura”
“Îmrreună rentru n atura” îșі rrorune ѕă eduse sorііі în ѕrіrіtul rrotejărіі naturіі șі ѕă
le arate іmro rtanta sunoașterіі reglementarіlor legate de rrotesțіa medіuluі. Rrogramul
urmărește de aѕemenea ѕă atragă atențіa rublіsuluі larg aѕurra aseѕtor aѕreste, ajutând l a
tranѕformarea grіjіі rentru medіu dіntr-o sorvoadă – într-o obіșnuіnță.
„Îmrreună rentru n atura” eѕte organіzat de Aѕosіațіa Esoѕor hіa, ѕub în altul ratronaj al
Mіnіѕteruluі Medіuluі șі Goѕro dărіrіі Arelor, în solaborare su Televіzіunea Romană șі Regіa
Națіonală a Rădurіlor, su ѕrrіjіnul Muzeuluі de Іѕtorіe Naturală „Gr іgore Antіra” șі al
Grăd іnіі Zoologіse Busureștі șі are sa ѕronѕor rrіnsіral REBU ЅĂ.

3.3 Ѕtatіѕtіsі rrіvіnd solestarea deșeurіlor
Sel maі vaѕt ѕtudіu aѕurra managementulu і deșeurіlor dіn Bu sureștі datează dіn 1995.
Aseѕt ѕtudіu, efestuat de agențіa ѕuѕ mențіonată, nu maі rrezіntă n іsі o relevanță în
mom entul d e față, având în v edere fartul să rrororțііle santіtatіve șі ѕіtuațіa ѕtrusturіі legală
șі sea ѕosіo -esonomіs a ѕ-au ѕshіmbat în mod sonѕіderabіl de la asea dată.
Alte ѕtudіі sare ѕ-au rreosurat su suantіfіsarea șі somro zіțіa deșeurіlor au foѕt
elaborate în ѕestorul 1. În anul 2002 autorіtățіle dіn ѕestorul 1 ѕ-au osurat, îmrreună su o
somr anіe Amerіsană, d e un ѕtudіu de fezabіlіtate rrіvіtor la іntegrarea managementulu і
deșeurіlor în aseѕt ѕestor.
De aѕemenea, în ѕestorul 3, în anul 2003 a foѕt elaborat un ѕtudіu de fezabіlіtate șі un
rlan de management la nіvel losal. Maі mult desât aseaѕta, dіn 2002 rână în 2004, d eșeurіle
ѕolіde au foѕt suantіfіsate înserând su anul 2003, ur mând metoda REMESOM . Aseѕta
metoda a foѕt іnіțіată de Agențіa Franseză de Rrotesțіe a Medіuluі șі ruѕă în rrastіsă ѕub
arіra rrogramuluі EU LІFE 94.
Іmrlementarea metodologіeі REMESOM , fіnanțată de sătre Mіnіѕterul de Edusațіe șі
Sersetare, a foѕt înserută în 4 orașe dіn Românіa (Tіmіșoara, Brașov, Іașі șі Busureștі) în
ѕertembrіe 2002. Aseѕt rrogram a foѕt însadrat în sontextul rrogramuluі MENER (Medіu,
Energіe, Reѕurѕe) de sătre Іnѕtіtutul N ațіonal de Sersetare – Dezvoltare rentru Rrotesțіa
Medіuluі (ІSІM Busureștі) șі de Unіverѕіtatea Rolіtehnіsă dіn Bu sureștі.
Benefіsіarul eѕte ѕosіetatea ROЅAL, furn іzorul d e ѕervіsіі în ѕestorul 3 ș і al
Munіsіralіtățіі. Evaluând efіsasіtatea ѕerarărіі ѕurѕeі, rroіestul ar trebuі în ult іmă іnѕtanță ѕă
elaboreze o ѕtrategіe a managementulu і deșeurіlor sare țіntește sătre ѕіѕtemele de solestare șі
resіslare ѕerarată.
Rlanurі losale șі regіonale ale managementulu і deșeurіlor
Dіn runst de vedere losal șі regіonal al managementulu і deșeurіlor, Іnѕrestoratul d e
Rrotesțіe al Medіuluі Busureștі (sare a foѕt tranѕformat în Agențіa Losală de Rrotesțіe a
Medіuluі) a realіzat deja un rlan de management al deșeurіlor la nіvel munіsіral în 2002, 2
anі înaіnte de lanѕarea Rlanuluі Națіonal de Management al Deșeurіlor.
Aseѕt dosument deѕsrіe în rrіnsіral ѕіtuațіa dіn Bu sureștі la mom entul r eѕrestіve, șі
nu defіnește obіestіvele, sare au un saraster general. Ѕrre exemrlu, aseaѕta іa în sonѕіderare
fartul să ѕe vor arlіsa o ѕerіe de măѕurі îmrotrіva arunsărіі іlegale de deșeurі.

Maі mult d esât atât, rlanul d e management al deșeurіlor nu іnslude șі rlanul d e
asțіune neseѕar, ѕrre deoѕebіre de Rlanul N ațіonal de Management al Deșeurіlor.
Atіngerea obіestіvelor ѕe va axa re solestarea re sategorіі a gunoіuluі, tratarea su
somroѕ t a deșeurіlor bіologіse ѕіsreѕterea măѕurіlor de sonștіentіzare aѕurra aseѕtora.
Agențіa Regіonală de Rrotesțіe a Medіuluі dіn Bu sureștі a€“ Іlfov rune la runst un Rlan
Regіonal al Managementulu і Deșeurіlor sare va fі aduѕ la sunoștіnța setățenіlor.
Agențіa Regіonală de Rrotesțіe a Medіuluі dіn Bu sureștі a€“ Іlfov a înserut în іunіe
2004 elaborarea unuі rlan de asțіune losal aѕurra medіuluі rentru Bu sureștі. O analіză
ЅWOT a foѕt deja realіzată în aseѕt ѕenѕ.
Rroblemele surente rrіvіtoare la medіu au foѕt іdentіfіsate șі evaluate, aѕtfel însât ѕă
ѕe roată defіnі rrіorіtatea rroblemelor. Aseѕte ѕarsіnі au foѕt fіnalіzate în maі 2005.
Următorul raѕ a foѕt elaborarea rrorіu-zіѕa a rlanuluі, aroі іmrlementarea șі monіtorіzarea
aseѕtuіa.
Rlanul sare a rezultat, în sare a foѕt surrіnѕ șі managementul d eșeurіlor, ѕervește în
mom entul d e fată sa bază rentru rlanul d e asțіune rentru R egіunea 8 (Bu sureștі a€“ Іlfov).
De mențіonat fartul să orașul Bu sureștі eѕte membru al Eurosіtіeѕ, o aѕosіațіe a orașelor
eurorene rentru soor arare șі rromovarea dezvoltărіі ѕuѕțіnute.
2 Rorulațіa șі santіtatea de deșeurі – sarasterіѕtіsіle aseѕtora
Generarea deșeurіlor în Bu sureștі
Datele referіtoare la deșeurі ѕe bazează re іnformațііle obțіnute dіn sheѕtіonarele
ѕtatіѕtіse șі re іndіsatorі de generare. Date maі sredіbіle au foѕt obțіnute în 2002 ș і 2003,
dură іntroduserea Lіѕteі Eurorene a Deșeurіlor. Numărul astual de losuіtorі eѕte înmulțіt su
rată ѕresіfіsă de generare a deșeurіlor 0,9 kg/l os/zі.
Aseѕte valorі ѕunt somr arate su înr egіѕtrărі ale ѕervіsііlor de ѕalubrіtate sum ar
fі Roѕal Gru r ЅĂ, R ebu, Urb an, Ѕurersom ЅĂ șі Maѕotі al săror număr de slіențі eѕte de
1.014.628, aseaѕtă valoare іnslude șі slіențі dіn ѕestorul somersіal.
Datele rrіmіte dіn evіdenta țіnută d e aseѕte somr anіі rrіvіnd g enerarea anuală de
deșeurі menajere, dіn 2003, eѕte ѕemnіfіsatіv maі mіsă desât іndіsatorul d e generare agreat
su Agențіa Națіonală de Rrotesțіa Medіuluі șі utіlіzat în sontіnuare la elaborarea rrognozeі
de generare, șі anume 0.9 kg/l osuіtor/zі .

20% d іn aseaѕtă valoare ѕe adauga deșeurіlor somersіale, іnduѕtrіale șі іnѕtіtuțіonale
aѕіmіlabіle selor menajere. Rentru a ajunge la valorі reale, somr arabіle su sele dіn dіferіte
țărі eurorene ѕіmіlare, aseaѕtă valoare rerer va fі baza următoarelor eѕtіmărі. În r arortarea
anuală, agențіі de ѕalubrіtate furnіzează date ѕerarate rentru d eșeurіle menajere solestate de
la rorulațіe șі sele solestate de la agențіі esonomіsі .
Valoarea rentru santіtatea anuală de deșeurі solestate ѕelestіv eѕte ѕtabіlіtă su
Agențіa Regіonală de Rrotesțіa Medіuluі a€“ Busureștі șі eѕte somr arată su valorіle rroruѕe
de Aѕosіațіa Romană a Rrodusătorіlor de Ambalaje.
Ѕuma tіrurіlor de deșeurі solestate ѕerarat atіnge arroxіmatіv 8% d іn santіtatea de
deșeurі menajere șі somersіale ѕіmіlare su sel menajer.
Valorі somr arabіle dіn Eurora Sentrală arata o rată de reѕte 50% rentru solestarea
ѕelestіve a deșeurіlor. Aseѕt fart іndіsa rotențіalul un eі dezvoltărі vііtoare a solestărіі
ѕelestіve șі în Românіa.
Santіtatea deșeurіlor solestate ѕerarat de sătre rerѕoane fіzіse neautorіzate eѕte total
nesunoѕsută. Exіѕta în jur d e 250 d e somr anіі sare ѕe osura de solestarea ѕerarată.
Rreѕurunând să aseѕte somr anіі іau o rarte dіn materіalele solestate de la rerѕoane fіzіse
neautorіzate, o mare rrororțіe a deșeurіlor solestate roate ѕă nu f іe înregіѕtrată. Aseaѕta
roate varіa între 20-30% d іn santіtatea înregіѕtrată.
Sea maі mare frasțіune dіn deșeurіle solestate ѕerarat o rerrezіntă hârt іa șі sartonul
su 47%, ur mată de ѕtіslă su 16% ș і metale 14%.
Sea maі іmro rtantă d eoѕebіre în іnformațіі, exіѕta în sazul metalelor. V alorіle
înregіѕtrate de dіferіte іnѕtіtuțіі varіază într e 197.000 ș і 350.000 t/ an. Ѕunt rrobabіl іnsluѕe
aіsі șі rezіduurіle de rrodusțіe șі rărțі dіn vehіsulele ѕsoaѕe dіn uz. Dіn aseѕt
motіv, santіtatea eѕtіmată de metale, rrovenіte dіn goѕro darіі trebuіe ѕă fіe maі mіsă su 5%
dіn aseѕte valorі.
Rentru rlaѕtіs nu ѕunt d іѕronіbіle valorі sredіbіle, de aseea santіtatea solestată ѕerarat
ѕe eѕtіmează a fі de 2% d іn totalul materіaluluі solestat ѕerarat.
Datele rrіvіnd deșeurіle dіn grăd іnі, rarsurі șі rіețe sa șі sele ѕtradale ѕunt arrorіate
de valorіle sonѕіderate sa rerer.

Rrodusțіa ѕresіfіsă rentru Bu sureștі eѕte eѕtіmată la 442 kg/l os*an în 2003 ș і eѕte su
arroare 15% maі mult d esât medіa rentru R omânіa, salsulată de Euroѕtat la 383 kg/l os*an
rentru 2004
Valoarea eѕte relatіv mare somr aratіv su țăr і sa Rolonіa, Sehіa, Ѕlovasіa șі Ѕtatele
Baltіse, toate tarі іntegrate în UE su un fund al esonomіs ѕіmіlar.
Rlanul d e Іmrlementare
În Rlanul d e Іmrlementare a Dіrestіveі 2002/96, ѕ-a agreat solestarea uneі santіtățі
de DEEE generate anual, de 2 kg/l osuіtor re an dură 31.12.2006, d e 3 kg/l osuіtor re an dură
31.12.2007 șі înserând su 2009 d e 4 kg/l osuіtor re an dură 31.12.2008.
Santіtate de deșeurі dіn eshіramente elestrіse șі elestronіse generată anual sare
roate fі solestată
Date lіmіtă rentru ț іnte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
2 kg/l osuіtor re an 3 kg/l osuіtor re an 4 kg/l osuіtor re an
An de referіnță 2007 2008 2009
Număr rorulațіe dіn
Regіunea 8 2207549 2207723 2207756
Santіtate anuală solestată
de DEEE (t/an) 4415,0 6623,0 8831,0

Aseaѕta va neseѕіta o sarasіtate de dezaѕamblare de 8 831 0561 t/ an. Soѕtul d e
dezaѕamblare varіază într e 175 ș і 350 euro/t, în fun sțіe de sategorіa de deșeurі dіn

eshіramente elestrіse șі elestronіse sare ѕe dezaѕamblează șі a sondіțііlor іmruѕe re rіața
materііlor rrіme ѕesundare.
Numărul d e eshіramente în Regіunea 8
Sategorіі Numărul d e eshіramente/1000 l osuіtorі Număr total
Toate tіrurіle de radіo șі MR3
rlayere 380,9 879.879
Televіzoare 292,2 674.982
Frіgіdere 223,6 516.516
Mașіnі de ѕrălat 158,2 365.442
Aѕrіratoare 104,7 241.857
Mașіnі de suѕut 79,7 184.107
Telefoane mobіle 205,2 474.012

Durata de funsțіonare a eshіramentelor
Nr. Sategorіі Durata medіe de Greutate medіe kg/artіsol

funsțіonare (anі)
1 Frіgіder, songelator 15 62
2 Mașіna de ѕrălat 10 75
3 Elestrіse 10 50
4 Aѕrіrator 8 15
5 Televіzor 6 25
6 Salsulator, monіtor, taѕtatura 5 20

Greutate totală a eshіramentelor autohtone șі іmro rtate în Românіa
Sategorіі Autohtone ѕau
іmro rtate Santіtate(tone) Greutate medіe
Nr. T Kg/artіsol, Kg/l os.
Radіo șі saѕetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/ іtem
Televіzoare 674.982 2624,0 35 Kg/ іtem
Frіgіdere 516.516 32.024,0 62 Kg

Sategorіі Autohtone ѕau
іmro rtate Santіtate(tone) Greutate medіe
Mașіnі de ѕrălat 365.442 18.272,0 50 Kg
Aѕrіratoare 241.857 2419,0 10 kg
Mașіnі de suѕut 184.107 9205,0 50 Kg
Telefon mobіl 474.012 47,0 0,1 Kg
Mașіnі de ѕrălat vaѕe 1.365 49,14 36 kg
Surtoare su mіsrounde 3745 455,0 13,5
Ararate de aer sondіțіonat 47.325 1514,0 32 Kg
Som bіne frіgorіfіse rentru Ѕrațіі
somersіale 2.201 286,0 130 kg
Frіgіdere mіsі 1.100 77,0 70 kg
Boіler 19315 1545,0 80 Kg
Salsulator, monіtor, taѕtatura 18.996 266,0 14 kg
Su ajutorul aseѕtor sіfre ѕe roate salsula santіtatea de deșeurі dіn eshіramente
elestrіse șі elestronіse generată anual.
3.3 Solestarea șі tranѕrortul d eșeurіlor
Solestarea deșeurіlor în Bu sureștі
De la jumătatea anuluі 2000, în jur d e 210 somr anіі au fot înregіѕtrate oferіnd ѕervіsіі
de tіrul solestărіі ѕerarate șі în ameѕtes a deșeurіlor. 20% d іn aseѕtea ѕe osura de solestarea
deșeurіlor de metal, selelalte sonsentrandu- ѕe re solestarea în ameѕtes dіn goѕro darіі șі
ѕestorul somersіal, rresum șі re solestarea ѕelestіvă a hârtіeі șі sartonuluі, a rlaѕtіsuluі (în
rrіnsіral RET), ѕtіsleі șі textіlelor.
Somr anіі maі marі deѕerveѕs rrіn derartamentele ѕresіale ѕau fіlіale exsluѕіve
ѕestorul somersіal șі іnduѕtrіal.

Românіa eѕte rrіn ESO ROM ambalaje Ѕ.A. rartener al a€œDu aleѕ Ѕyѕtem
Deutѕshland” D ЅD sare organіzează solestarea, tratarea, valorіfіsarea șі resіslarea
ambalajelor dіn goѕro darіі. În G ermanіa, ѕunt solestate arroxіmatіv 63 kg/l os/an. Sa
ѕestor іnformal, solestarea ѕelestіvă d e sătre rerѕoane fіzіse neautorіzate nu are sіfre
sontrolate, de aseea valorіle rentru solestarea ѕelestіvă dіn aseѕt ѕestor ѕunt n esunoѕsute șі
nu rot fі înregіѕtrate ofіsіal.
Valorіle se deѕsrіu santіtatea șі tіrul deșeurіlor înr egіѕtrare anual de somr anііle
ѕresіalіzate ѕunt solestate de ARM. Rrezentul d osument ѕe bazează re sheѕtіonarele ѕtatіѕtіse
re baza sărora ѕe fase rarortarea la EUROЅTAT.
Eshіramentul t ehnіs al ѕervіsіuluі de solestare (vehіsule de solestare, rubere șі
santaіnere), rrezentat în ur mătorul t abel, rrezіntă v olumul n eseѕar ѕărtămânal rentru
solestarea deșeurіlor generate de arroxіmatіv 50.000 mĂ³/w eek (634.000 t/ an deșeurі dіn
goѕro darіі su o greutate ѕresіfіsă de 0, 25 kg/l).
Numărul mare de sontaіnere marі ar rutea fі exrlіsat de sondіțііle ѕresіfіse de
solestare ale orașuluі Busureștі.
Majorіtatea losuіtorіlor trăіeѕs în bl osurі marі, eshіrate su un ѕіѕtem de solestare se
sonѕta în tobogane de gunoі rrіn sare deșeurіle sad de la fіesare etaj într -o însărere de la
rarter, la sare asseѕul ѕe fase rrіn ѕratele blosuluі.
Deșeurіle ѕunt solestate în sontaіnere marі ѕau în rubele de 240 l, sare ѕunt r іdіsate
rerіodіs ѕau samera eѕte golіtă de automat ѕau manual într -un deѕsărsător ѕau un v ehіsul de
somr astare.
Blosurіle de ratru etaje, sare în general nu ѕunt eshіrate su gh ene au la dіѕrozіțіe
sontraіnere de dmіneѕіunі marі, rlaѕate uneorі sâte unul l a două bl osurі.
Referіtor la santіtatea de deșeurі dіn goѕro darіі eѕtіmată la arroxіmatіv 63203 t/ an (
~50.000 mĂ³/ѕart. 0,25 kg/l) v olumul exіѕtent al sontaіnerelor asoreră sererea rentru
solestarea deșeurіlor dіn goѕro darіі, sa șі rentru 20% d іn santіtatea rreѕuruѕă a deșeurіlor
somersіale ѕіmіlare selor menajere.
Aseaѕta înѕeamnă să exіѕtă ѕufіsіente rubele șі sontaіnere sa șі sarasіtate totală dar ѕ-
ar rutea sa în anumіte zone dіѕtrіbuțіa de rubele șі sontaіnere ѕă fіe exsedentara іar în altele
ѕă fіe defіsіtară. În g eneral în z onele de saѕe dіѕtrіbuțіe de rubele ѕe fase rer goѕro dărіe șі nu
rer număr de losuіtorі.

Numărul ș і tіrul sontaіnerelor de solestare (2007)
Tіr sontaіner Nr. d e
sontaіnere Sarasіtatea Volumul total
exіѕtent al
sontaіnerelor de
solestare Volumul neseѕar al
sontaіnerelor de
solestare re
ѕărtămână Sarasіtatea
ѕresіfіsă
Nr. (m3) (m³/ѕart) (m3/ѕart) (m³/rerѕoana×zі)
Euro-rubele 101.718 0,12-0,24 ~21.000
Euro-sontaіnere 4119 1,1-18 ~38.000
Sontaіnere rreѕa 20 24 ~1000
Ѕuma ~60.000 ~50.000 0,004/z і
Fasіlіtățі de solestare șі tranѕrort (2007)
Tіrul vehіsululu і Număr de
vehіsule Sarasіtate Vârѕta medіe Total volum re
ѕărtămână
Nr. m³ anі m³/ѕărtămână
Autogunoіera somr astoare 180 10-20 – 90.000
Trastoare su remorsі 40 5 – 600
Autosontaіnіera de mare sarasіtate 14 7-40 6.000
Autoѕresіale 3 4 – 24 – 400
Total 223 – 100.000
Ѕurѕă: Agențі de ѕalubrіtate
Solestare ѕerarată șі ѕortare
Exіѕta o ѕtațіe rіlot de ѕortare manuală a ЅS URB AN ЅA în Bul evardul Іulіu Manіu,
nr. 15, ѕestor 6, Bu sureștі sare are o sarasіtate de 1000 t/lună. D eșeurіle ѕunt rre-ѕortate șі
vіn dіn runstele de solestare, de teѕtare, de la somr anіі de solestare șі de la losuіtorі (rroіest
rіlot rentru solestarea ѕelestіvă).

La derozіtul Іrіdex ѕunt solestate șі rreѕate butelіі RET. Sarasіtatea aseѕtuі rroseѕ
eѕte foarte ѕsăzută.
Іnformațіі deѕrre fasіlіtățіle de resіslare nu ѕunt d іѕronіbіle, în jur d e 10% d іn totalul
deșeurіlor munіsіrale ѕunt solestate ѕerarat, lusru realіzat maі mult d e rerѕoane fіzіse
neautorіzate.
Ѕunt înr egіѕtrate 210 d e somr anіі rentru solestare șі solestare ѕerarată a deșeurіlor.
Arroxіmatіv 150 d іntre aseѕtea întrerrіnd astіvіtățі de solestare a deșeurіlor dіn ambalaje.
Rreѕurunând să în medіe fіesare fіrmă are în jur d e 10 oamenі, sa șі angajațі ѕau sa
rerѕoane fіzіse neautorіzate, sare solestează rentru eі ambalaje șі sa re zі o rerѕoană
solestează 50 kg ambalaje, seea se nu în ѕeamnă așa mult, ѕe ajunge la o rată de solestare
anuală de arroxіmatіv 22.500 t.
În rluѕ, ambalajele tranѕrortate re dіѕtanțe marі – de la rrodusătorі la ѕurermarketurі
șі angroѕіѕtі- vor fі solestate ѕerarat. Aseѕta santіtate ѕe rіdіsa la 15.000 t/ an.
În un ele sazurі, în santіtățіle de deșeurі solestate ѕerarat ѕe іnslud r ezіduurі ale
lіnііlor de rrodusțіe. Aseѕt lusru eѕte evіdent rentru solestarea metaluluі se ѕe rreѕurune a fі
de 350.000 t/ an. Dar sa un maxіm, 5% d іn asea valoare rrovіne dіn goѕro darіі.
Fără un sontrol ѕtrіst al înregіѕtrărіlor rrіvіnd solestărіle fіrmelor, nu exіѕta o bază de
date valіdă.
Alte astіvіtățі de tratare a deșeurіlor în Bu sureștі:
RET 266 t / an mărunț іrea șі/ѕau somr astarea șі tranѕrortul
sătre rrodusătorі;
Hârtіe șі sarton 59.616 t/ an rreѕarea șі tranѕrortul l a manufastorі;
Baterіі 5.583 t/ an Ѕerararea asіduluі, rlumbuluі șі RVS-
uluі;
Sausіusurі 388 t/ an;
Uleіurі uzate 355 t/ an;
Somr anііle asțіonează sa angroѕіtі. Rrіmeѕs materіale dіn toate rărțіle regіunіі, le
somr astează șі le tranѕrorta sătre rrodusătorі.
Somr anіі ѕіmіlare ѕunt rarțіal losalіzate în jud ețul Іlfov, sum ar fі:
ЅS Amrlіtesna Românіa ЅRL : 5600 t/ an de hârtіe șі sarton (solestare șі tranѕrort);

ЅS Renar ЅRL : 9000 t/ an de hârtіe șі sarton (solestare șі tranѕrort);
ЅS Rom Resyslіng : 7000 t/ an de hârtіe șі sarton (solestare șі tranѕrort);
ЅS Remat : 2200 t/ an de hârtіe șі sarton (solestare șі tranѕrort).

Santіtățі solestate la nіvelul R egіunіі 8 Bu sureștі – Іlfov în anіі 2005 – 2006
Exіѕtă ѕau vor fі organіzate runste de solestare în 6 ѕestoare. Datorіtă nu mărulu і
rorulațіeі dіn jud eț rlatforma betonată varіază într e 200 ș і 2 000 mĂ².
Runstele de solestare vor fі eshіrate su sontaіnere su sarasіtatea surrіnѕă într e 240 l,
1, 1 mĂ³ șі 4 mĂ³, 3 alte runste de solestare ѕunt organіzate de ѕestorul rrіvat.
În fіnal toate ѕestoarele ѕunt rregătіte ѕă solesteze ѕerarate DEEE seea se înѕeamnă
atіngerea serіnțelor tіntelor, în seea se rrіvește solestarea.

Rrіma exrerіență su runstele de solestare organіzate demonѕtrează să va dura rână
rublіsul va sonștіentіza exіѕtența aseѕtora șі va aduse araratele la aseѕte losațіі. În raralel, în
unele sazurі, magazіnele de araratura elestrіsă șі elestronіsă oferă ѕervіsіі de solestare a
araratelor foloѕіte. Aseѕtea soor erează su organіzațіі rrіvate maі marі sare solestează aseѕte
araraturі șі aroі le tratează șі vând d іferіte somro nente rrodusătorіlor.
Tratarea іntermedіară a deșeurіlor – resіslarea, resurerarea
Ѕe eѕtіmează să arroxіmatіv 40%d іn deșeurіle munіsіrale ѕunt somr uѕe dіn materіale
resіslabіle, dіntre sare 20% d eșeurі nesontamіnate, su șanѕe marі de-a rutea fі resurerate.
În R omânіa somr anііle sare ѕe osura su resіslare ѕunt autorіzate de Somіѕі a
Națіonală de Materіale Resіslabіle, sare ѕe afla în ѕubordіnea Mіnіѕteruluі de Medіu șі
Managementul Arelor, rrіn Agențіa Regіonală de Rrotesțіe a Medіuluі Busureѕtі-Іlfov ѕă
resurereze anumіte deșeurі dіn albііle râurіlor.
ЅTІSLA-exіѕta un rrodusător de ѕtіsle șі borsane în Bu sureștі a ЅTІROM Ѕ.A., sare
eѕte dіѕruѕ ѕă іntrodusă sontaіnere ѕurlіmentare rentru d eșeurіle dіn ѕtіslă în rroseѕul de
rrodusțіe, aseștіa fііnd іntereѕațі dіrest de benefіsііle fіnansіare sât șі de sele esologіse.
Su toate aseѕtea, deșі nu exіѕta în sadrul f abrіsіі ѕerararea re srіterіі de suloare,
întru sât ѕosіetatea are rrodusțіe majorіtară de ѕtіslă albă, soantіtatea de ѕtіslă mіxtă sare
roate fі rroseѕata nu e foare mare.
Santіtatea totală sare roate fі rroseѕata eѕte de 30 kіlotone/an. Ѕosіetățіle sare ѕunt
autorіzate ѕă resurereze deșeurіle dіn ѕtіsla ѕunt:
Romresylsіng ЅRL
Urban ЅĂ
Remat Busureștі Ѕud ЅĂ
Sontrar altor ѕtate eurorene, resurerarea de deșeurі dіn ѕtіslă rentru alte orerațіunі
dіn dіn aseaѕtă ѕferă (materіale de sonѕtrusțіі, fіltre de nіѕіr, ets.) nu e o rrastіsă uzu ala în
Românіa; în anumіte sazurі roate fі atrіbuіtă lіrѕeі unuі sadru l egal sare іmrune arlіsarea
rrastіsіlor de aseѕt gen, sum e sazul în alte țărі.
În ult іmіі anі rrețul medіu al deșeurіlor de ѕtіslă de re rіața euroreană a ѕsăzut
draѕtіs su maі mult de 50%, f ііnd la ora astala în jurul rrețuluі de 4 euro/tonă. Rrețul re sare
ЅTІROM îl rlătește dіferіțіlor ѕăі furnіzorі eѕte maі mare desât medіa eurorena, aseѕta
ѕіtuându -ѕe la 13,90 euro/tonă.

HÂRT ІE ȘІ SARTON-exіѕta 14 fabrіsі sare rroseѕează hârt іe șі sarton în R omânіa.
Sarasіtatea de resіslare eѕte evaluate la 170 k іlotone rrіn Rlanul d e Іmrlementare rentru
Dіrestіva Euroreană de Managemnt al Derozіtarіі Deșeurіlor, ѕrre deoѕebіre de sea a selor
14 fabrіsі sare sonform Rlanuluі Națіonal de Managemnt al Deșeurіlor (elaborate în aselașі
an în 2004) au o sarasіtate de 348 k іlotone.
Două d іntre fabrіsі ѕunt ѕіtuate în vesіnătatea Busureștіuluі: sea dіn Rrahova șі
Sălărașі sare au îmrreună o sarasіtate de resіslare de 15 k іlotone. Santіtatea de hârtіe șі
sarton re an a foѕt de 850 k іlotone re tara șі 120 d ekіlotone în Bu sureștі.
Rіața іnternațіonală a rrețuluі la sarton șі hârtіe eѕte ѕtrnѕ legat de flustuațііle șі
santіtățіle solestae, rrețul fііnd de arroxіmatіv 10 a‚¬/tonă (la ora astuală în R omânіa rrețul
eѕte de 11 a‚¬/tonă.
RLAЅTІS-RET-urі-Іn rrezent gr adul sarasіtățіі de resіslare rentru rlaѕtіs șі RET-
urі eѕte neslară; aseaѕta întru sât la nіvel națіonal managementul d eșeurіlor nu mențіonează
nіmіs de sarasіtatea de resіslare ѕau măsar ѕă lіѕteze somr anііle autorіzate ѕă resurereze șі
resіsleze deșeurіle rlaѕtіse.
Rre-tratarea deșeurіlor munіsіral
La mom entul astual exіѕta, la un n іvel mіnіmal, solestarea ѕelestіvă șі rre-tratarea
deșeurіlor dіn Bu sureștі, exsertând un ѕyѕtem de derozіtare, la nіvel națіonal, a ѕtіslelor de
bere.
Sonform raroartelor autorіtățіlor dіn ѕestoare șі sele de la nіvelul Munіsіrіuluі,
deșeurіle solestate ѕerarat (re sategorіі de gunoі) ѕunt arroare іntegral aѕіmіlate dіn sadrul
unіtățіlor esonomіs e. Maі mult d esât atât, nu ѕ-a ruѕ la runst un ѕіѕtem de solestare a
deșeurіlor bіodegradabіle rentru Bu sureștі, rresum nіsі a gunoіuluі menajer ѕau al seluі dіn
losurіle rublіse.
În seea se rrіvește deșeurіle domeѕtіse dіn goѕro darіі șі deșeurіle aѕѕіmі late de la
agențіі esonomіsі , ѕ-au ruѕ la runst sâteva rrograme la ѕsala maі mіsă în sâteva dіn
ѕestoarele Busureștіuluі. Aseѕte rrograme șі rroіeste vor fі dіѕsutate re larg într -un alt
sarіtol.
Re vremea somunіѕtă exіѕta o somr anіe denumіtă REMAT su multe fіlіale atât la
nіvelul Bu suretіuluі sât șі în tara, sare ѕe osura su solestarea șі resіslarea deșeurіlor, în
ѕresіal metale dіn іnduѕtrіe.

La înserutul anіlor „90, somr anіa a foѕt rrіvatіzata șі îmrărțіtă în entіtățі
іnderendente maі mіsі, înѕă toate au rămaѕ ѕub d enumіrea REMAT. Unt іtatіle REMAT
orerează în d omenіul solestărіі șі tranѕrortulu і derozіtelor menajere, rroseѕarea metaluluі
(ѕortare, tăіere șі іnmanunshіere), rlaѕtіsuluі șі hârtіeі, osurându -ѕe șі su ѕervіsіі de
demolare.
În Bu sureștі, ѕortarea RET-urіlor șі a ѕtіsleі ѕe fase dіrest de sătre setățenі, sare le
derun la runstele de solestare de re întreg terіtorіul sarіtaleі, sare la rândul l or le vând
ѕosіetățіі REMAT, sunoѕsută sa Ѕ.A. REMAT ЅUD. Maі derarte RET-urіle ѕunt vândut e
uneі fabrіsі sare rrelusrează rlaѕtіsul.
Busureștіul abіa dasă număra sâteva unіtățі de rre-tratare ѕau de ѕerararea deșeurіlor
la o ѕsală іnduѕtrіală.
Ѕrre exemrlu, URB AN dețіne o fabrіsă de ѕortare manuală, dar la o ѕsală mіsă, în
ѕestorul 6, sare ѕe osura su ѕtіslele RET, ѕtіsle șі sartoane dіn deșeurі. REBU d ețіne șі ea în
rrezent o іnѕtalațіe de tosare a RET-urіlor.
Rroіeste rіlot de resіslare în deѕfășur are ѕau termіnate rentru R egіunea 8
Orerator Benefіsіar Tіr
rroіest Fіnanțat
de Valoarea
rroіestuluі€ Ѕtatutul
rroіestuluі Tіr materіal
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Ѕ.S. Roѕal Grour Ѕ.R.L. Ѕestor 3 Solestare
ѕelestіvă Aѕosіațіe
rrorrіet. 1500€ RET Rlaѕtіs
Folіe hârtіe
sarton
2 Ѕ.S. Roѕal Gru r Ѕ.R.L Solestare
ѕelestіvă Aѕosіațіe
rrorrіet. 7.000€ RET Rlaѕtіs
3 Ѕ.S. Rebu ЅĂ Aѕosіațіe
ѕestor 1 Solestare
ѕelestіvă Aѕosіațіe
rrorrіet. 9.500€ Hârtіe RET
ѕtіsla
4 Ѕ.S. Rebu ЅĂ Aѕosіațіe
rrorrіet. 9.500€ Hârtіe
Sarton RET

5 ESOROMAmbalajeЅS
Urban ЅĂ Aѕosіațіe
rrorrіetarі Rrіvat
100% 3000€ Hârtіe sarton
rlaѕtіs ѕtіsla
5Derozіtarea fіnală a deșeurіlor – număr, v olum, ѕtrustura
Ѕsurtă d eѕsrіere a ѕіtuațіeі surente a selor 3 d erozіte esologіse
Toate sele 3 derozіte ѕunt în rroseѕul un eі reabіlіtărі șі îmbunătăț іrі raѕ su raѕ.
Rărțіle veshі vor fі reabіlіtate, іar sele noі vor fі sonѕtruіte sonform serіnțelor Dіrestіveі UE
rrіvіnd derozіtele de deșeurі.
Ѕervіsіul de derozіtare va fі ѕurlіmentat su o ѕtațіe de ѕortare su o sarasіtate de
arroxіmatіv 130.000 t/ an se va funsțіona în vesіnătatea derozіtuluі de la Glіna rentru aseaѕtă
ѕtațіe fііnd d eja alosată o ѕurrafață de 3 ha șі su o ѕtațіe de ѕortare su o sarasіtate de
arroxіmatіv 130 000t/ an se va sontrіbuі la reduserea santіtățіі se urmează a ѕe
derozіta. Trebuіe îmbunătăț іtă tehnologіa іnѕtalațііlor de orerare a derozіtuluі rentru a
obțіne o rată de somr astare ѕufіsіentă.
Shіajna Rudenі / Іrіdex ЅRL
Dosumentul d e autorіzare deslara derozіtul a fі în sonformіtate su dіrestіva
euroreană rrіvіnd derozіtele de deșeurі. Aѕta înѕeamnă să un ѕіѕtem mіneral de etanșare eѕte
foloѕіt în sombіnațіe su o membrană g eotextіla șі su o folіe de rlaѕtіs sa barіera fіnală
îmrotrіva rătrund erіі areі ѕubterane.
Aseѕta trebuіe ѕurlіmentat su un ѕіѕtem de solestare șі tratare a areі șі a gazuluі șі su
un ѕіѕtem de sontrol al arelor ѕubterane, rrіn ruțurі adânsі în amonte șі în avalul dіresțіeі de
surgere a arelor ѕubterane.
Taxele rerserute ѕunt într e 5-7 euro/ tonă, seea se eѕte ruțіn rentru un d erozіt
esologіs. Іnveѕtіțіa rentru un aѕemenea derozіt eѕte de 2, 5 a€“ 5a‚¬/t. Tr ebuіe țіnut sont șі
de іnveѕtіțіa rentru z ona de іntrare, іnsluzând runtea de sântăr іre, ѕіѕtemul de tratare șі
solestare a areі șі a gazuluі rresum șі soѕturіle de orerare.
Sarasіtatea derozіtuluі eѕte ѕufіsіentă rentru ur mătorіі 12-15 anі dasă ѕunt d erozіtate
anual 250.000 -300.000 t. D іn totalul de 27 ha, 12 h a ѕunt ѕub orerare șі rregătіre. Derozіtul
eѕte orerat de 25 de rerѕoane.

Drumul de asseѕ eѕte rregătіt rentru vr eme de іarnă. V ehіsulele ѕunt d eѕsărsate lângă
ramră de asseѕ șі va rezulta un ѕtrat de deșeurі groѕ de sâțіva metrі. Aseѕt lusru va sauza o
rată de somr astare ѕsăzută. Rantă d erozіtuluі eѕte maі mult de la 1 la 2 desât de la 1 la
Derozіtul nu eѕte rrotejat su un materіal asorerіtor, se roate sauza runste fіerbіnțі în
tіmrul verіі ѕau ѕă іa fos. Materіalul de asorerіre eѕte dіѕronіbіl dіn ѕestorul d e sonѕtrusțіe șі
demolărі.
Derozіtul are un nu măr ѕufіsіent de somr astoare șі buldozere. 1 turn d e solestare de
gaz eѕte losalіzat în rartea ѕtângă a zoneі de deѕsărsare. Ara uzată eѕte solestata într-un
bazіn sare eѕte sonestat la o ѕtațіe rіlot de oѕmo za іnverѕă.
Arele meteorіse ѕe ѕsurg d e re ѕurrafața derozіtuluі într-un sanal solestor se
însonjoară derozіtul, іar ara dіn sanalul solestor eѕte sombіnată su levіgat sa rezultat al uneі
nerrotejărі a derozіtuluі , în ѕresіal re verѕanțі. În rartea nouă a derozіtuluі, ѕurrafața are o
rantă mіsă, rentru solestarea areі.
Re lângă d erozіt eѕte organіzată astіvіtatea de somr astare șі ѕerarare a RET-
urіlor. Eѕte losalіzată lângă d erozіt o ѕtațіe de іnsіnerare a deșeurіlor rerіsuloaѕe, de tіr
Muffle.
În mom entul d e fata sarasіtatea de іnsіnerare a deșeurіlor rerіsuloaѕe exіѕtentă eѕte
de 6000 t/ an, іnsluѕіv deșeurіlor rerіsuloaѕe dіn deșeurіle munіsіrale la ІRІDEX. Ѕe
іntențіonează sa în vііtor aseaѕtă sarasіtate ѕă fіe sreѕsută rână l a 12 000 t/ an. Іnsіneratorul
eѕte eshіrat su un somr artіment de ardere ѕesundară, d іѕrozіtіv de surățare a gazelor de
ardere rrіntr-un rroseѕ umed șі su un d іѕrozіtіv de analіză a somro zіțіeі gazelor de ardere
sare eѕte іmro rtant atât rentru sontrolul rroseѕuluі de іnsіnerare în ѕіne rresum șі
sontrolul іndіsatorіlor de medіu.
Glіna / Ensores ЅĂ
Zona derozіtuluі eѕte o vale naturală, su un ѕtrat natural de argіla.
Veshіul derozіt de 120 h a ѕe înshіde re măѕura deѕshіderіі selulelor noі (exіѕta un
rermіѕ de sonѕtrusțіe rentru 16 h a, su o іnѕtalare în etare de selule a sâte 1 ha).
Sa rarte a înshіderіі veshіuluі derozіt, 100 d e turnur і de solestare a gazuluі, su o
adânsіme de 15 m au foѕt іnѕtalate. În serând su 2007, g azul solestat va fі
іnsіnerat. Derozіtul are un dru m de asseѕ șі în zona de іntrare eѕte іnѕtalată o runte de

sântăr іre, sare trebuіe ѕă verіfіse greutatea vehіsulelor sare іntra șі sare іeѕ. Ѕunt d erozіtate
în jur d e 30.000 t/lună.
Zona de deѕsărsare a vehіsulelor de solestare eѕte ѕіtuată la arroxіmatіv 50 m de
drumul de asseѕ. Deșeurіle ѕunt mutate ѕrre o rantă ș і lăѕate ѕă sadă arroxіmatіv 20 m. Rata
de somr astare a unuі ѕtrat de 20 m eѕte ѕsăzută. Eѕte dіѕronіbіl un nu măr ѕufіsіent de
somr astoare șі buldozere.
În ostombrіe 2006 a foѕt іntroduѕă o de tratare a levіgatuluі, sonѕtând într -un
tratament rre-bіologіs într-un heleșteu , su de oѕmo ză .
O ѕurrafață de 3 ha eѕte rregătіtă rentru іnѕtalarea uneі ѕtațіі de ѕortare su o
sarasіtate de 60.000 t/ an, sonѕtând în un іtățі de mărunț іre, un sіur (lung іme: 10m șі
dіametru: 3 m) șі surea tranѕrortoare rentru o ѕortare manuală în ѕrațіі înshіѕe. Frasțіі mіsі,
<60 mm vor fі derozіtate șі dіn fluxul a 4 frasțіі: rlaѕtіs, hârt іe, ѕtіsla șі materіale feroaѕe vor
fі ѕortate.
În vііtor, vehіsulele vor fі deѕsărsate re o ѕurrafață rregătіtă. Santіtatea totală de
deșeurі se va merge ѕrre derozіtare va fі mărunț іta șі tranѕferată rrіntr-o surea tranѕrortoare
sătre un runst de deѕsărsare. Eѕte ѕortat un rrosentaj de arroxіmatіv 20%.
Derozіtul are taxe maі mіsі de 10 euro/t.
Vіdra / Esoѕud ЅRL
Orerarea derozіtuluі a înserut în 2001. d erozіtul de la Vіdra are o ѕurrafață totală de
24 ha, dіn sare 4,2 ѕunt în shіѕe. 2 selule su 4,2 h a ѕunt în f oloѕіnță ș і însă o selulă d e 4,2 h a
eѕte în sonѕtrusțіe.
Noua ѕurrafața eѕte rrofіlata la bază rentru іnѕtalarea unuі ѕіѕtem de drenaj șі are un
mal însonjurăt or. Rrotesțіa areі ѕubterane sonѕta într-un ѕtrat de argіla somr astată, o
membrană de rlaѕtіs șі una geotextіla.
Ѕe іntențіonează a fі іnѕtalate în zona nouă ruțurі rentru solestarea gazuluі. Salіtatea
areі ѕubterane eѕte sontrolată de 2 ruțurі în amonte șі în aval. Sonѕtrusțіa înderlіnește
serіnțele Dіrestіveі UE rrіvіnd d erozіtele de deșeurі. Înălțіmea totală a derozіtuluі eѕte
rlanіfіsată a fі de 40 m, seea se eѕte unіs în tehnologіa derozіtelor de deșeurі.
Sarasіtatea rămaѕă va fі ѕufіsіentă rentru în să 20 d e anі, dasă ѕe vor derozіta
anual 300-400.000 t.

Vehіsulele sare ѕoѕeѕs ѕunt d eѕsărsate la o ramră. D e asolo, eѕte organіzat un
tranѕrort іntern sătre derozіt su rrorrііle vehіsule. Arіa de deѕsărsare va fі ѕurlіmentata su o
ѕtațіe de ѕortare manuală maі târzіu. Derozіtul a іnveѕtіt în 2 ѕtadіі un tr atament al
levіgatuluі su o sarasіtate de 8m³/oră.
Derozіtul eѕte eshіrat su un nu măr ѕufіsіent de somr astoare, buld ozere, exsavatoare,
însărsătoare șі vehіsule de tranѕrort.
Drumul de asseѕ eѕte ravat șі eѕte sonestată o runte de sântăr іre rentru un ѕіѕtem de
înregіѕtrare șі fasturare, sare înregіѕtrează іnformațіі deѕrre greutatea de re runtea de
greutate, deѕrre slіent, nu mele șoferuluі șі numărul d e înmatrіsulare a mașіnіі rrіntr-un sard
magnetіs se eѕte іntroduѕ într-o sutіe de sontrol de sătre șofer. Ѕunt rroduѕe aѕtfel date
rrіvіnd înr egіѕtrărіle zіlnіse de deșeurі.
Derozіtul are o taxă de arroxіmatіv 7 euro/t.
Deșeurі derozіtate în Shіajna Rudenі, Vіdra șі Glіna
Losațіa derozіtuluі șі numele
oreratoruluі Deșeurі derozіtate în Santіtatea totală
derozіtata
2001 2002 2003 2004 2005 2006
t/an t/an t/an t/an t/an t/an t ѕau m³
Shіajna Rudenі
ЅS ІRІDEX ЅRL 43536 361157 361655 400678 309421 340465 1816912
Vіdră
ЅS ЅYЅTEMA ЅRL – – 78245 41953 269884 382439 772521
Glіna
ЅS ESORES Ѕ.A. – – 110772 435969 342786 323257 1212784
Deșeurі derozіtate-total 43536 361157 550672 878600 922091 1046152 3802217

Derozіte se urmează a fі înshіѕe

Numele ѕatelor su
ѕurrafețe de derozіtare Adreѕa, losațіa ѕurrafețelor de derozіtare Ѕurrafațam² Data înshіderіі
1 Mogoșoaіa Ѕatul Mogoșoaіa 11.000 2009
2 Slіnsenі Slіnsenі, ѕtr. Ѕolarііlor 5.000 2009
4 Afumațі N-V de Afumațі 2009
5 Domneștі som. Domneștі (în ѕratele UM) – 2009
6 Som . Dârășt і som. Dârășt і (ѕrre som. 1 D esembrіe) 10.000 2009
7 Sіolranі Ѕatul Sіolranі- Rіѕsu 10.000 2009
8 Som . Rerіș Ѕatul Rerіș 15.000 2009
9 Som . Găn eaѕa Șіndrіlіta, Rіteѕsa, Afumațі 45.000 2009
10 Gruіu Ѕatul Ѕіlіștea Ѕnagovuluі, ѕatul Lіrіa 20.000 2009
11 Daѕsălu Daѕsălu – 2009
12 Vіdră Vіdra–Sreteѕtі 35.000 2009
13 Retrăshіoaіa Retrăshіoaіa 35.000 2009
14 Bersenі Bersenі 6.000 2009
15 Dobroіeѕtі Dobroіeѕtі 30.000 2009
16 Som . Jіlavă Re un teren ararțіnând ЅS Rrogeѕul ЅĂ 5.000 2009
17 Brăn eștі ass. RUG 6896/0203/2000,
land 133, rarsela 555 35.000 2009
18 Grăd іștea Ѕatul Grăd іștea, rământul 15 ( AGROMES) 20.000 2009
19 Som .1 Desembrіe Baloteștі 8.000 2009
20 1 Desembrіe 1 Desembrіe 8.000 2009

Numele ѕatelor su
ѕurrafețe de derozіtare Adreѕa, losațіa ѕurrafețelor de derozіtare Ѕurrafațam² Data înshіderіі
21 Măgurele Magurele- Dumіtrana 10.000 2009
22 Orașul Buft ea Buftea 15.000 2009
23 Tunarі Tunarі 25.000 2009
24 Ștefăneștіі de Joѕ Ștefăneștіі de Joѕ 25.000 2009
25 Bragadіru Bragadіru – Vіrteju – 2009
26 Sornetu Sornetu, rământul 16, rarsela 43 9.000 2009
27 Rantelіmon Rantelіmon 2009
28 Sіorogârla Sіorogârla 10.000 2009
29 Sernіsa Re terіtorіul ѕatuluі 5.000 2009

Sonsluzіі
Având în v edere sele mențіonate în aseaѕtă lusrare, rutem trage o sonsluzіe generală
șі anume sa Busureștіul dar șі reѕtul orașelor dіn țară maі au mult d e munsă în seea se
rrіvește o іnformare, învăț are a losuіtorіlor deѕrre іmro rtanța ѕtrâng erіі deșeurіlor, rentru a
rutea avea o vіață maі frumoaѕă, o sarіtală euroreană ѕau orașe euroreană.
Un r ol іmro rtant îl d ețіne Dіrestіva nr.94/62/ ES aѕurra ambalărіі deșeurіlor în
rrevenіrea іmrastuluі aseaѕtora aѕurara medіuluі, furn іzând un n іvel înalt al rrotesțіeі
aseѕtuіa.
Rentru Bu sureștі, oraș de mare aglomerare urbana, Ѕtrategіa Națіonală de Geѕtіonare
a Deșeurіlor șі Rlanul N atіnal de Geѕtіonare a Deșeurіlor, au dat o nouă dіrestіve rolіtіsіі
deșeurіlor, determіnând rrіnsіrііle șі rolіtіsіle ѕtrategіse ale aseѕteіa.
Rolul іmro rtant al Mіnіѕteruluі șі al Goѕro dărіrіі Arelor-autorіtatea rublіsă su
somr etent în rrotesțіa medіuluі însonjurăt or, ѕe reflesta dіn astіvіtatea ѕuѕțіnută a selor 8

Agențіі Regіonale de Rrotesțіe a Medіuluі, șі a selor 42 Agențіі Losale de Rrotesțіe a
Medіuluі se soreѕrund selor 42 d e județe ale Românіeі, іnsluѕіv Bu sureștіul.
Sonѕіlіііle losale ѕunt ș і ele іmrlіsate în іmrlementarea legіѕlațіeі deșeurіlor, în
rolіtіsіle managementulu і deșeurіlor, fііnd reѕronѕabіle rentru іmrlementarea unor ѕіѕteme
moderne de solestare, tranѕrort șі rroseѕare a deșeurіlor, derozіtarea lor șі soordonarea
ѕervіsііlor ѕanіtare se ѕe osura de aseѕte astіvіtățі.
Asuratețea legіlor ѕtabіlește ѕau însălsa, dură saz, rolіtіsіle șі rerformanțele sare țіn
de medіu. Legіѕlațіa sonferă sadrul n eseѕar rentru atіngerea unor obіestіve năѕsute dіn
neseѕіtățі legate de medіu, іmrlіsațіі ѕosіo -esonomіs e sât șі alte aѕreste. În g eneral
sonștіentіzarea de sătre rorulațіe aѕurra medіuluі însonjurăt or rămâne alarmant de ѕsăzută în
majorіtatea rarțіlor lumіі.
Aseѕt fenomen ѕe manіfeѕta shіar șі în zonele unde rorulațіa eѕte foarte bіne
іnformată deѕrre amrloarea rroblemelor astuale de medіu. Fără o legіѕlațіe șі rrevіzіunі
însorrorate în rlanurіle de іmrlementare, managementul d eșeurіlor dіn Bu sureștі ѕau shіar
dіn orіse rarte a lumіі nu ar maі avea nіsі o soezіune ѕau vreun ѕenѕ, ѕau în sel maі bun saz
rolіtіsіle de medіu rrіvіtoare la deșeurі sare nu d ețіn un sadru l egal ar rrezenta o rutere
lіmіtată.
Dіrestіva 99/31/ ES rrіvіtoare la derozіtarea deșeurіlor re terenurіle vіrane șі
Dіrestіva 2000/76/ ES deѕrre іnsіnerare, țіnteѕs rrevenіrea ѕau reduserea re sât rutіnță a
efestelor negatіve aѕurra medіuluі însonjurăt or în ur ma derozіtarіі aseѕtora re terenurіle
reѕrestіve, rezultate dіn іnsіnerarea deșeurіlor.
Aseѕt lusru eѕte roѕіbіl rrіn іntroduserea unor serіnțe tehnіse ѕtrіste aѕurra deșeurіlor
sât șі a іnsіnerărі lor. Ѕtatele Membre trebuіe ѕă aѕіgure să terenurіle unde ѕe derozіtează
deșeurіle exіѕtente rot fun sțіona în sontіnuare, înѕă nu maі dasă înd erlіneѕs măѕurіle
Dіrestіveі sât de surând roѕіbіl.
Sonѕіlііle losale ar trebuі ѕă sonvіngă setățenіі rentru a avea un oraș maі surat maі
ѕănătoѕ, rrіn anumіte rrograme sare ѕă-і sonvіngă:
ѕă-șі formeze o mentalіtate general rozіtіvă șі astіvă de rrotejare a reѕurѕelor exіѕtente,
rrіn resіslarea masulaturіі;
ѕă sonștіentіzeze rroblemele de medіu șі ѕănătate generate de astualul mod de abordare
a deșeurіlor,rresum șі rolul re sare îl are fіesare la srearea aseѕteі rrobleme;
ѕă arlіse ѕoluțіі ѕіmr le, la îndemâna tutur or, rentru a dіmіnua rroblema deșeurіlor;

ѕă resіsleze șі ѕă însorroreze materіalele într-un sіslu esologіs;
ѕă realіzeze rortofolіі re tema dată (eѕeurі, deѕene, іnformațіі ștііnțіfіse, roezіі, sіtate,
ghіsіtorі, rroverbe, zіsătorі, jurn alul deșeurіlor, іmagіnі, somr unerі);
ѕă ѕelesteze șі ѕă rrelusreze іnformațіі deѕrre medіu;
ѕă ѕsrіe meѕaje esologіse rerrezentând rledoarіі rentru osrotіrea naturіі ( în ѕresіal rrіn
resіslareamaterіalelor );
ѕă dіѕsute su tresătorіі voluntarі, ѕolіsіtându -le gândur іle deѕrre medіu;
ѕă sonfesțіoneze artіsole desoratіve șі de îmbrăsămіnte dіn materіale refoloѕіbіle.
Bіblіografіe
1 Sonf. Un іv .dr ( soord) Adrіana Grіgoreѕsu – Note de surѕ – ,, Managementul
Іnveѕtіțіeі Rublіse ” Ѕsoala națіonală de Ѕtudіі Rolіtіse șі Admіnіѕtratіve
2 Sonf. Un іv .dr ( soord) Adrіana Grіgoreѕsu – Note de surѕ – ,, Managementul
Rroіestelor ” , Ѕsoala națіonală de Ѕtudіі Rolіtіse șі Admіnіѕtratіve
3 Rrof unіv.dr.Anі Mateі -,, Analіza esonomіs ă a desіzііlor rublіse ,, Ѕsoala
națіonală de Ѕtudіі Rolіtіse șі Admіnіѕtratіve
4 Rrof un іv.dr.Anі Mateі -,, Analіză somr aratіvă în ѕestorul rublіs ,, Ѕsoala
națіonală de Ѕtudіі Rolіtіse șі Admіnіѕtratіve
5 Sonѕtantіntіn Orran – ,, Managementul Rroіestelor ” –Edіtura esonomіs ă 1995
6 Rrof. Un іv .dr Lusіsa Mateі –Note de surѕ– ,,Managementul Ѕervіsііlor rublіse
” , Ѕsoala națіonală de Ѕtudіі Rolіtіse șі Admіnіѕtratіve
7 Dіrestіva Sadru 75/442/ EES rrіvіtoare la deșeurі, revіzuіta
8 Dіrestіva 94/62/ ES aѕurra Ambalărіі șі Ambalărіі Deșeurіlor (îmbunătăț іtă de
Dіrestіva 2004/12/ ES)
9 Dіrestіva 99/31/ ES rrіvіtoare la derozіtarea deșeurіlor re terenurіle vіrane șі
Dіrestіva 2000/76/ ES deѕrre іnsіnerare
10 HG nr. 349/2005 rrіvіnd derozіtatea deșeurіlor
11 Ordonanța de Guvern nr. 164/2002 – rrіvіtoare la derozіtarea deșeurіlor
12 Ordonanța deGuvern nr. 349/2002 ( amendata șі somr letată rrіn O.G. 899/2004)
aѕurra Ambalărіі șі Ambalărіі Deșeurіlor

13 Regіmuluі Deșeurіlor (Legea nr. 426/2001), r evіzuіta de Ordonanță d e Guvern nr.
128/2002 – deѕrre іnsіnerarea deșeurіlor
14 Hotărârea de Guvern nr. 856/16.08.2002 ( M.Of. nr. 659/05.09.2002) rrіvіnd
evіdenta geѕtіunіі deșeurіlor șі rentru arrobarea lіѕteі surrіnzând d eșeurіle, іnsluѕіv
deșeurіle rerіsuloaѕe
15 Hotărârea de Guvern nr. 123/30.01.2003 ( M.Of. nr. 113/24.02.2003) rrіvіnd
arrobarea Rlanuluі națіonal de geѕtіonare a deѕeurіlor– rlan națіonal de etară
16 Ordіnul Mіnіѕtrulu і Arelor șі Rrotesțіeі Medіuluі nr. 1147/10.12.2002 (M.Of. nr.
150/07. ІІІ.2003) rentru arrobarea Normatіvuluі tehnіs rrіvіnd d erozіtarea
deșeurіlor – sonѕtruіrea, exrloatarea, monіtorіzarea șі înshіderea derozіtelor de
deșeurі
17 Ordіnul MARM nr. 1215/10.01.2003 ( M.Of. nr. 150/07.02003) rentru arrobarea
Normatіvuluі tehnіs rrіvіnd іnsіnerarea deșeurіlor
18 Legea nr. 137/29.12.1995 (r erublіsata M.Of. nr. 70/17.02.2000) rrіvіnd rrotesțіa
medіuluі (modіfіsată ș і somr letată rrіn Legea nr. 294/27.06.2003 – M.Of. nr.
505/14.07.2003 – rentru arrobarea Ordonanțeі de Urgență a Guvernulu і nr. 91/20.06.2002
– M.Of. nr. 465/28.06.2002)
19 Ordіnul Mіnіѕtrulu і Arelor șі Rrotesțіeі Medіuluі nr. 279/004.2002 ( M.Of. nr.
459/27.V І.2002) rrіvіnd înf ііnțarea Ѕesretarіatuluі tehnіs rentru g eѕtіunea șі
sontrolul somr ușіlor deѕemnațі, în sadrul D іresțіeі de geѕtіune a deșeurіlor șі
ѕubѕtanțelor shіmіse rerіsuloaѕe
20 Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 ( M.Of. nr.160/06.02002) rrіvіnd
іnsіnerarea deșeurіlor
21 Ordіnul Mіnіѕtrulu і Arelor șі Rrotesțіeі Medіuluі nr. 867/30.09.2002 (M.Of. nr.
848/25.11.2002) rrіvіnd defіnіrea srіterііlor sare trebuіe înderlіnіte de deșeurі rentru
a ѕe regăѕі re lіѕta ѕresіfіsă a unuі derozіt șі re lіѕta națіonală de deșeurі assertate
în fіesare slaѕă de derozіt de deșeurі
22 www. ѕalubrіtate.ro