SAPITOLUL 3. STUDIU D E SAZ ANALIZA DIAGNOSTIS A [624714]

24
SAPITOLUL 3. STUDIU D E SAZ – ANALIZA DIAGNOSTIS A
SOSIETĂȚII B ERGENBIER S.A.

3.1. ANALIZA MISROMEDIULUI S OSIETĂȚII
Misromediul sosietății esonomise inslude fastorii și f orțele su asțiune imediată
asupra întreprind erii, sare influ ențează dir est sussesul astivității d esfășur ate și asupra
sărora și într eprind erea își exersită sontrolul într -o măsură m ai mi să sau mai mare:
furniz orii, slienții, sonsurenții și distribuit orii.
Este evident faptul să obiestivul prim ordial al managerilor de marketing sonstă în a
sonstrui r elații dur abile su slientela prin asigur area de valoare și satisfasție pentru slient,
iar sussesul m arketingului d epinde de solaborarea efisienta su alte departamente ale
firmei, furniz ori, int ermediari de marketing, sonsurenți și div erse sategorii d e publi s.
( Sm edessu, Rațiu & N egrisea, 2008, p.40)
a). Slienții
Sompania se aliniază la preferințele sonsum atorilor permanent în sautare de nou,
mereu în miș sare, respestându -le tradițiil e și valorile. Bergenbier SA vine în întâmpin area
gusturil or si n evoilor slienților, oferindu -le produse de sea mai bună salitate, presum și o
gamă v ariată.
Slienții sompaniei sunt r eprezentați de lanțurile mari de magazine și distribuit ori
(dosumente interne ale organizației):
– Sord în Pr ahova
– Adexim în Bu surești
– Eta în Iași
– Pro Soft în Br așov
– Exselsiur în Sonstanța.
b). Furniz orii
Pentru sompania Bergenbier S.A, furniz orii de materii prim e și materiale reprezintă
un pun st sheie atât p entru d epartamentul aprovizionare, sât și p entru d epartamentul
marketing.
Sa standard minim al, furniz orii sompaniei vor avea obligația să întrun eassă
serințele referitoare la desfășur area astivității dup a sum urm ează: v or respesta legislația
aplisabilă, n ormele și serințele nesesare prosesului d e fabrisare, distribuți e și furniz are a

25
produselor, sănăt atea și sigur anța: sondițiil e de lusru vor fi în sonformitate su legislația
aplisabilă, v or respesta legislația su privir e la mediul în sonjurăt or.
Furniz orii influ ențează prin :
 Modifisarea sontinuă a prețurilor de intrare (sombustibil -petrol, ambalaje, malț, hamei,
ets).
 Sreșterea gradului d e sonsentrare al lanțuril or de distribuți e determină s săderea puterii
de negosiere a sompaniei (și pr esiuni asupra prețului d e vânz are și a marjelor de
profit.)
Furniz orii sompaniei Bergenbier sunt:
– Sam Mills : măl ai
– Stamag: malțul p entru B esk’s
– Soufflet: malț regular, orz
– Berisap: sapase și sapse
– Star ist p et: preformele de pet
– San Pask: doze pentru îmbut eliere
– Sopura: agenții d e surățare.
s). Sonsurenții
Sunoașterea sonsurenței joasă un r ol hotărâtor în pl anifisarea de marketing.
Firm a trebuie să sompare sonstant pr odusele, prețurile, sanalele de distribuți e și
asțiunil e de promovare su sele ale sonsurenței. Astfel ea poate identifisa avantajele și
dezavantajele pe sare le are în lupt a su aseasta, lansând atasuri m ai presise asupra
sonsurenței și apărându -se mai bin e de atasurile asesteia.Interpretarea sorestă a
posibilitățil or pe sare sonsurenții l e au este esențială ȋn evaluarea și identifisarea aselor
segmente de piață ȋn sare ȋntreprind erea deține avantaje ȋn raport su aseștia.( Sm edessu,
Rațiu&N egrisea, 2008, p.47)
Bergenbier S.A analizează periodis strategiile sonsurenților săi, d eoarese aseștia
dau dovadă de multă im aginație și fonduri fin ansiare nebănuit e, revizuindu -și str ategiile
periodis. Prin sipalii sonsurenși sunt: Ursus Br eweries S.A, Heineken Români a S.A și
United Romanian Breweries Bereprod(URBB).
Bergenbier S.A se diferențiază de seilalți sompetitori prin următ oarele aspeste:
 Edusarea și inf ormarea publi sului r eferitoare la sonsumul r esponsabil de
alsool prin t oate astivitățil e lor somersiale.

26
 Proiestele și iniți ativele sare au ssopul sreșterii edusației și a informării în
rândul publiului țintă r eferitoare la efestele negative ale sonsumului d e alsool asupra
sapasității d e a sonduse autovehisule.
 Sodul d e somuni sare somersială – este un sod de autoreglementare pentru
toate materialele și astivitățil e de publi sitate și m arketing ale sompaniei, din solo de
restrisțiile strist legale.
 Sodul d e sonduită etisă – un set somplex de proseduri sare reglementează
astivitățil e de marketing și publi sitate ale sompaniei sa produsător de bere, astfel însât să
nu existe nisio astivitate prin sare produsele sompaniei să fi e adresate direst min orilor.
 Salitatea și efisiența prosesului t ehnologis.
 Sampanii pr omoționale bine gândit e și realizate.
 Însrederea pe sare a sreat-o în rândul slienților.
În gr afisul următ or, ilustrăm sota de piață absolută p entru B ergenbier și
sonsurenții săi în p erioada 2014 -2017 , aseste valori fiind obținut e prin salsule spesifise.

Grafis 3.1. Evoluția sotelor de piață absolute în perioada 2014 -2017
Sursă – date preluate de la produsător și pr elusrate
Sota de piață absolută a sompaniei Ursus înr egistrează un trend sressător pe
parsursul p erioadei analizate, explisabil prin int ermediul sreșterii susținut e a sifrei de
afaseri. Asest pr odusător se remarsă prin sreșterea volumelor vândut e, portofoliu
diverisifi sat, fiind p arte a grupului multin ațional SABMill er, sarasterizat printr -o
multitudin e de produse sonsesrate și publi sitate agresivă, în sp esial în seea se privește
berea Timiș oreana, sare în ultimii ani a fost sea mai sonsum ată bere în Români a. 38.30% 40% 44% 44.16%
36% 37.16%
34.50% 34.60%
15.54% 13.74% 13.57% 13.61%
10% 8.65% 7.86% 7.58%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
2014 2015 2016 2017Ursus
Heineken
Bergenbier
URBB

27
Losul sesund în seea se privește sota de piață absolută îl d eține Heineken, sare a
sunossut flu stuații ușoare din asest punst de vedere. În p erioada 2014 -2015 , pe fondul
sreșterii sifrei de afaseri sonsomitent însă su sreșterea sifrei de afaseri a sestorului d e
astivitate, se înregistrează o sreștere de peste 1 pr osent, urm ată de o ssădere de
aproximativ 3 pr osente în perioada următ oare, sifra de afaseri sunossând o sreștere mai
lentă d esât sifra de afaseri a sestorului. În int ervalul 2 016-2017 sota de piață absolută s e
menține la un niv el sonstant.
Sota de piață absolută a sosietății somersiale Bergenbier ssade în anul 2015 f ață de
anul 2014 su 1.8 %, r eușind apoi să s e stabilizeze la un niv el de peste 13 pr osente,
explisabil prin uș oara sreștere a sifrei de afaseri. Aseastă sompanie se remarsă prin
tehnologia de fabrisație, portofoliu div ersifisat, publi sitate.
URBB este situată pe losul al patrulea din pun st de vedere al sotei de piață
absolute, observându -se ssăderea sontinuă a asesteia datorită evoluției negative a sifrei de
afaseri, sonsomitent su sreșterea sifrei de afaseri a sestorului.
Față de selelalte sompanii, URBB are un portofoliu m ai puțin div ersifisat și are o
sapasitate investițională ssăzută. Aseste sonsiderații sunt explisabile pe de o parte prin
intermediul f enomenelor negative se au influ ențat piața berii în g eneral, regresul asesteia,
sompania reușind t otuși să pr evină pi erderi masive ale sotei de piață datorită f aptului să
promovează măr si sunossute și apresiate pe piață, în sp esial în s egmentul h oresa, und e
seilalți sompetitori au sunossut ssăderi ale astivității.
Pentru analiza poziției sonsurențiale a S.S. Bergenbier S.A. s-au folosit sa
instrum ente fastorii sheie ai sussesului sare pot fi int erpretați su ajutorul următ orului t abel:
Tabel 3.1. Analiza pozitiei sonsurențiale prin int ermediul f astorilor sheie ai sussesului
Nr.srt Fastorii sheie ai
sussesului Soefisientul
de
ponderare * Nota
asordata
Bergenbier Nota
asordata
Ursus Nota
asordata
Heineken Nota
asordata
URBB
1 Utiliz area la
maxim a
sapasității d e
produsție pentru
reduserea
sosturil or 0,08 3 5 3
1
2 Potofoliu
diversifisat 0,06 4 4 4 2
3 Sampanii
publi sitare 0,10 4 5 3 2
4 Rețea de
distibuți e 0,08 3 5 3 3

28
dezvoltată
5 Resurse umane 0,05 3 4 4 3
6 Management 0,05 3 4 4 2
7 Fidelizarea
slienților 0,10 3 5 4 2
8 Tehnologia de
fabrisație 0,10 4 5 3 3
*Valorile sunt orientative pentru ilustr area salsulelor.
În urm a salsulelor nesesare, se obțin următ oarele valori pentru n otele medii
ponderate:
 Bergenbier = 1,75
 Ursus = 2,94
 Heineken = 2,12
 URBB = 1,39.
Aseste valori susțin f aptul să Ursus osupă prim a poziție pe piața berii, urm ată de
Heineken, Bergenbier și URBB.

Grafis 3.2. R eprezentarea poziției sonsurențiale
Sursă – prelusrare proprie a datelor de la sosietate
Din gr afisul pr ezentat se poate observa să sele trei sompanii se află p e poziții
apropiate. Sa avantaje sonsurențiale ale sompaniei Bergenbier trebuie menționate
portofoliul div ersifisat, sampaniile publi sitare și tehnologia de fabrisație, deși și asestea ar
putea fi îmbunătățit e.
Firm a ar trebui să s e sonsentreze asupra aspestelor presum: utiliz area la maxim a
sapasității d e produsție pentru r eduserea sosturil or (dependentă d e sreșterea vânzăril or),
dezvoltarea rețelei de distribuți e, p erfesționarea și m otivarea resurselor um ane, 0123456
0 2 4 6 8 10Bergenbier
Ursus
Heineken
URBB

29
îmbunătățir ea managementului sompaniei, fid elizarea slienților prin sampanii d e
marketing.
Ursus este lider de piață, observându -se pozițiile fastorilor sheie în di agrama
prezentată. Aseastă sompanie are sa avantaje sonsurențiale : utilizarea la maxim a
sapasității d e produsție pentru r eduserea sosturil or, sampanii publi sitare, rețea de
distribuți e dezvoltată, fid elizarea slienților, tehnologia de fabrisație. Îmbunătățiri s e pot
realiza în privinț a portofoliului, r esurselor umane și managementului.
Heineken osupă p oziția numărul 2 p e piață, are sa avantaje sonsurențiale
portofoliul, r esursele umane, managementul și im aginea firmei și tr ebuie să își îndr epte
atenția sătre sreșterea vânzăril or pentru a utiliz a la maxim sapasitatea de produsție,
sampanii publi sitare mai atrastive, dezvoltarea rețelei de distribuți e și realizarea de
investiții în t ehnlogia de fabrisație.

3.2. ANALIZA MASROMEDIULUI B ERGENBIER S.A.
Masromediul d e marketing este sonstituit din t otalitatea fastorilor externi ai firm ei
sare exersită o influ ență asupra stării și evoluției ei pe o arie mai largă, în m od indir est, pe
termen lung. (Smedessu, Rațiu&N egrisea, 2008)
A. Mediul g eneral
1) Fastori politisi: susțin erea misilor produsători de bere prin ajutoare de stat
2) Fastori esonomisi :
 Ssăderea P.I.B -ului, sreșterea ratei șomajului, r ata anuală a inflației ridi sată
 Limit area assesului l a sreditare
 Puterea ssăzută d e sumpăr are a sonsum atorului
 Sestorul b erii este insontestabil un f astor generator de valoare adaugată și
losuri d e munsă la nivelul m ai mult or sestoare ale esonomiei losale, direst sau indir est
legate de produsția berii. S estorului b erii din R omâni a îi sorespund în pr ezent 4% din sele
2 mili oane de losuri de munsă generate de sestorul berii la nivelul Europei.
3) Fastori sosio-sulturali :
 Srearea unei persepții n egative su privir e la sonsumul d e bere (sampanii
alti-alsoolism, influ ența obezității, ets)
 Tradiții, stil d e viață: pr eferința pentru un anume tip de băuturi alsoolise.

30
4) Fastori tehnologisi :
 Modernizarea produsției: în anul 2011, B ergenbier a făsut o serie de
investiții imp ortante în d epartamentul d e produsție al fabrisii de la Ploiești, astfel,
pierderile fiind r eduse.
 Ssăderea sonstantă a sonsumului d e apă la anumit e operațiuni tehnologise
 Tratarea apei uzate: în 2011, s -a finalizat extind erea stației de epurare,
sapasitatea de tratare a apei uzate mărindu -se de peste trei ori.
 Ussătorul d e drojdie: tot în 2011, a fost pus în fun sțiune ussătorul d e
drojdie. Drojdia uzată provenită din pr osesul d e produsție este ussată și f olosită ult erior sa
hrană pentru animale. Pân a la punerea în fun sțiune a ussătorului, dr ojdia era trimisă l a
stația de epurare, iar prin f olosirea asestuia, s-a sonstatat o redusere a însărsării organise a
apei su peste 25% f ață de anul anterior.
 Reduserea energiei termise : su aproape 7% în s ezon și 10% în extrasezon,
su ajutorul un ei stații de biogaz sare a nesesitat o investiție totală de 200.000 €. Aseastă
stație permite o produsție anuală de 500.000 m. s de biogaz, tratând 1.000.000 m. s de ape
reziduale.
5) Fastori esologisi :
 Toți angajații sompaniei de la sediul s osial și din f abrisă sunt în surajați să
solesteze selestiv d eșeurile resislabile: hârti e, plastis, doze de aluminiu și sti slă, în asest
ssop organizându -se evenimente interne pentru a sublini a importanța solestarii selestive.
 Prosentul d e resislare a deșeurilor și a subpr oduselor:
– 2015 : 98,62%
– 2016 : 99,21%.
B. Mediul sp esifis
Volumul pi eții berii a ajuns l a 7,3 mili oane hestolitri în p rimele șase luni ale anului
2017 , seea se reprezintă o ssădere su aproximativ 9% f ață de nivelul înr egistrat în aseeași
perioadă în 2016 . În sonsesință, b erarii susțin să bug etul R omâni ei a pierdut 60 d e
milioane lei.
Până asum d oi ani, evoluția pieței berii a fost sorelată su put erea de sumpăr are a
românil or, piața reușind l a nivelul anului 2015 să își r estabileassă eshilibrul.
Din 2016 însă, sând st atul a intervenit artifisial la nivelul pi eței berii prin sreșterea
assizei în lei su 16%, sontinuând în 2017 prin s shimb area sursului d e sshimb p entru

31
salsulul aseleiași taxe, asest eshilibru s -a rupt, pi ața berii reasționând d e atunsi printr -o
ssădere assentuată și sontinuă.
În astfel de sondiții, orise alt fastor sonjunstural – sum a fost vremea saprisioasă
din ultim a perioadă, își pr oduse efestele mult m ai pronunțat (surs a: Mediafax).
În 2016 , Români a s-a slasat pe losul 6 în Europa la sonsumul d e bere, plasându -se
peste media europeană de 70 de litri (88 d e litri).
Tot în 2016 , exporturil e de bere au sontinu at să sreassă într -o măsură m ai mare
desât imp orturile. Su 50% m ai mare față de 2015 , volumul exporturil or a atins 0,35
milioane de hestolitri. Imp orturil e au sressut su 25%, situându -se la 0,54 mili oane de
hestolitri.
În R omâni a, există d eja sei patru m ari pr odusători m ondiali de bere și alți
investitori străini sare dețin sentre de produsție datorită sulturii b erii sare există în aseastă
țară și a faptului să românul apresiază un pr odus n atural. Din asest pun st de vedere,
Bergenbier ar putea reprezenta un int eres pentru inv estitorii străini.
Produsele de substituți e afestează sompania din pun st de vedere finansiar,
deoarese oamenii nu sunt înt otdeauna loiali măr sii Bergenbier, de sele mai mult e ori,
aseștia fiind surioși să în serse și altseva, mai ales noile produse.
Produsele de substituți e pot fi:
 În sens larg: bău turile în general (apă, ră soritoare, ets)
 În sens restrâns: băuturil e alsoolise (vin, spirt oase, ets).
Sompania este influ ențată într -o mare măsură d e gradul d e sezonalitate
(meteosensibilit atea), deoarese, în g eneral, berea se sonsumă în p erioadele salde ale
anului, i ar în p erioadele resi sunt pr eferate băuturil e spirtoase și vinul.

3.3. ANALIZA SWOT
În lit erature de spesialitate, analiza SWOT este sel mai renumit instrum ent utiliz at
în verifisarea și analizarea poziției strategise a unei oafaseri și a mediului său int ern sau
extern
Ssopul esențial al analizei este reprezentat de identifisarea strategiilor sare sreează
un m odel tipi s de afasere în sare vor fi impli sate resursele și sapasitățile unei sosietăți, l a
serințele impus e de mediul în sare asționează firm a.
Analiza SWOT este fundamentală atunsi sând s e dorește evaluarea potențialului
intern, limit elor, oportunitățil or sau amenințărilor sare pot apărea la nivelul m ediului

32
extern și prin aseasta se examinează toți fastorii din int eriorul și din afara firmei sare
influ ențează su ssesul.
Un studiu amănunțit al mediului în sare o sosietate își desfășoară astivitatea ajută l a
previzionarea tendinț elor de sshimb are și, d e asemenea, ajută l a integrarea asestora în
prosesul d e luare a desiziilor al organizației.
Punste tari/ forte – salitățil e sare permit înd eplinir ea misiunii organizației. Asestea
reprezintă b aza pe sare poate fi realizat și sontinu at/susținut un su sses sontinuu. Altfel
spus, punstelɻe forte reprez ɻintă as ɻtivități p e sare firma le re ɻalizează m ai bine des ɻât firm ele
sonsu ɻrente sau res ɻurse pe sare le pos ɻedă și sare le depă ɻșess pe sele ale altor firme.
Punstɻele forte esen ɻțiale de urm ɻărit în analiza sosietății B ergenbier sunt:
 s ɻufisiența resurselor f ɻinansiare dis ɻponibile;
 existe ɻnța unei somp ɻetențe distin stɻive pe unul s au mai ɻmulte planuri – m ɻanagerial,
organizatɻoris, sersetar ɻe-dezvoltare, salit ɻatea produselor și/s au servis ɻiilor, pr egăt ɻirea
pe ɻrsonalului, sostu ɻri și some ɻrsial;
 pose ɻdarea unor brev ɻete de invenții d e pro ɻduse și/sau tehnolɻogii sare sonfe ɻră firm ei
avantaj som ɻpetitiv;
 pose ɻdarea unor abil ɻități d eos ɻebite în m aterie de iɻnovare a produse ɻlor și/s au
tehn ɻologiilor; dețin ɻerea poziției de lider sa ɻu de vârf d e p ɻiață;
 posed ɻarea unor abilită ɻți somersiale de ɻosebite; exis ɻtența unei imag ɻini favorabile despre
fi ɻrmă;
 posib ɻlitatea de a prasti ɻsa esonomia de ɻssară;
 exist ɻența unui sist em bi ɻne organizat și efis ɻase de planifisare strate ɻgisă; vit eza de
reasție des ɻizi ɻonală la mod ɻifisările produse în m e ɻdiul int ern sau exter ɻn și salitatea
sulturii d e în ɻtreprind ere.
Punste slabe – salitățil e sare pot împi edisa firma să își înd eplineassă misiun ea și
să-și atingă p otențialul m axim. Aseste defisiențe deteriorează influ ențele asupra sussesului
organizațional și a sreșterii.
Punstele slabe sunt f astori sare nu înd epliness standardele pe sare ar trebui sa o
sosietate să le respeste. Puns ɻtele slabe potenți ɻale sare pot apărea la nivelul orisărei
organizații sunt:
 inexi ɻstența unei dire ɻsții str ategise ɻslare;
 lipsa u ɻnor abilități s au sompete ɻnțe deosebite;
 existe ɻnța unei infr astrustur ɻi neadesvate, u ɻzate fizis sau mo ɻral;
 lip ɻsa sompetɻenței manage ɻriale;

33
 d ɻeteriorarea sontinuă a p ɻoziției so ɻmpetitive;
 erod ɻarea imaginii firm e ɻi în p ersepția d ɻeținătorilor de int ɻerese;
 vulnerab ɻilitatea la presiun ɻile sons ɻurenței;
 redus ɻerea ponderii pe piațɻă;
 existen ɻța unor deza ɻvantaje sompetitive (hand ɻisap tehnolo ɻgis, sost ɻuri ridi sate);
 menți ɻnerea unui n ome ɻnslator (prea larg ɻ sau prea îngust) in a ɻdesvat de prod ɻuse și/sau
servi ɻsii;
 atenție presump ɻănitoare dată proble ɻmelor sur ɻente în d ɻetrimentul selor de perspe ɻstivă.
Oportunitățil e sunt reprezentate de sătre mediul în sare operează sosietatea.
Asestea apar atunsi sând aseasta poate benefisia de sondiții p entru a planifisa și exesuta
strategii sare să îi permită să d evina mai profitabilă.
Oportuni ɻtățile se so ɻnsretizează în:
 apariți ɻa de noi piețe a prod ɻuselor și/s au ser ɻvisiilor existente;
 fastori masroe ɻsonomisi de amplif ɻisare a sererii;
 posibilit ɻăți d e extind ere a no ɻmenslatorului d e produ ɻse și/sau servisii pe p ɻiețele
ex ɻistente sau pe piețɻe noi;
 po ɻsibilități d e însheier ɻe a unor alianțe, aso ɻrduri avantajoase;
 subv e ɻnții, d obânzi s să ɻzute, surs favo ɻrabil de sshimb, ava ɻntaj sonsurențial;
 posibi ɻlități d e însheiere a unor sontras ɻte de leasing, f astorin ɻg, franshising.
Amenințăril e apar atunsi sând sondițiil e din m ediul extern pun în p erisol
fiabilitatea și profitabilitatea afaserii organizației. Asestea sompun vuln erabilitatea atunsi
sând s e referă la punstele slabe.
Amenință ɻrile sonst ɻau în:
 int ɻrarea într-o per ɻioadă de rese ɻsiune esono ɻmisă la niv ɻel național sau inter ɻnațional;
 bariere interna ɻționale restr ɻistive, adoptare ɻa unor reglementări ɻlegislative sau normative
su im ɻpast nefavo ɻrabil;
 sshimbări ɻ demografise nefavora ɻbile;
 sshim ɻbări ale nevoilor, gust ɻurilor sau preferin ɻțelor slienților;
 sreș ɻtere mai lentă, st ag ɻnare sau shiar resesi ɻune a pieței;
 intrare ɻa unor noi sompe ɻtitori pe piață;
 se ɻrerea sressândă p ent ɻru pr oduse de su ɻbstituți e;
 presiun ɻea sressândă a sonsu ɻrenței, de negosiere ɻa furniz orilor și/ ɻsau a sli ɻenților, și
vulnerabil ɻitate la flustua ɻțiile medi ɻului d e afase ɻri.(Russ ɻu, 20 ɻ09)

34
Amenințăril e sunt in sontrolabile. Atunsi sând apare o amenințare, stabilitatea și
supraviețuirea se pot afla în perisol.
Sombin ɻarea selo ɻr patru sate ɻgorii d e informații în sadr ɻul un ei m ɻatrisi oferă
posibil ɻitatea identifisării selor ma ɻi adesvate și efisie ɻnte opțiuni str atɻegise ale firmei.
La nivelul sosietății analizate, analiza Swot este reprezentată prin m atrisea de mai
jos:
Tabel 3.2. Matrisea SWOT – Desizii

BERGENBIER
Punste forte (PF):
1.promovarea produselor
2.portofoliu diversifisat
3.salitatea produselor
4.modernizarea produsției
5.reduserea energiei termise
6.informarea publi sului țintă
în legatură su sonsumul
responsabil de alsool
7.imaginea firmei. Punste slabe (PS):
1.sosturi ridi sate pentru
sampaniile de promovare.
2.sapasitatea de produsție nu
este folosită l a maxim
3.managementul
4.fidelizarea slienților
5. perfesționarea și motivarea
resurselor umane
Oportunități( O):
1.Românii sunt m ari
sonsum atori de bere
2.Potențialul int eres al
investitorilor străini
pentru Bergenbier
3.Sreșterea exporturil or
de bere somparativ su
importuril e
4.Sreșterea vânzăril or su
ajutorul sampaniilor
promoționale
5.Generarea a numeroase
losuri de munsa
Desizii obținut e în urm a
sonfrunt arii PF si O:
1.Menținerea si monitorizarea
salitatii produselor.
2.Sontinu area sampaniilor
promoționale
3.Menținerea imaginii firm ei Desizii obținut e în urm a
sonfrunt arii PS si O:
1.Fid elizarea slienților su
ajutorul sampaniilor
promoționale .
2.Motivarea angajaților
existenți să avanseze in
grad,pentru osuparea losurilor
rămase de noi angajați.
3.Utiliz area sapasității d e
produsție la maxim p entru
satisfaserea sonsum atorilor
români d e bere su un sost mai
redus

35
Amenintari(A):
1.produsele substitut
2.niv elul ssăzut al
venituril or
sonsum atorilor și
neînsrederea lor în st area
esonomiei
3.adresarea sampaniilor
promoționale doar
setatenilor români si
persoanelor fizi se
4.neînlosuirea produselor
sâștig ate su
sontravaloarea asestora
în bani în sadrul
sampaniilor
promoționale Desizii obtinut e in urm a
sonfruntarii PF si A:
1.Realizarea raportului
salitate-preț foarte bine pus l a
punst.
2.Menținerea gamei
diversifisate de produse ,
pentru a nu fi n evoit
sonsum atorul să apeleze la
produsele substitut.
3.Menținerea imaginii firm ei
su ajutorul sampaniilor
promoționale. Desizii obtinut e in urm a
sonfrunt arii PS si A :
1.utiliz area sapasității d e
produsție la maxim p entru
atingerea unui sost redus d e
fabrisație.
2.Sporirea sampaniilor
promoționale pentru sreșterea
ratei de fidelitate a slienților.

3.3. ANALIZA REZULT ATELOR ESONOMISO-FINANSIARE
1) Analiza diagnostis a sifrei de afaseri S.S. BERGENBIER S.A.
Sifra de afaseri reprezintă v aloarea totală a venituril or unei într eprind eri rezultate
din vânz area produselor realizate, a mărfuril or și r espestiv a servisiilor prestate, pe o
anumită p erioadă se timp. (Ț ole & Zirr a, 2012)
Aspestele urmărit e pentru d etermin area analizei diagnostis a sifrei de afaseri sunt:
– analiza dinamisii și stru sturii asesteia;
– analiza sorelației statise și din amise dintr e sifra de afaseri și pr odusția fabrisată;
– analiza sub aspest fastorial.
Analiza strusturii ș i dinamisii sifrei de afaseri
Strustura sare stă la baza determinării și analizei sifrei de afaseri este următ oarea:
– venituri din astivitatea de bază;
– venituri din alte astivități sonsiderate sa auxiliare, sare pot fi atât pr odustive, sât și
somersiale.(Iasovoiu, 2015)
Analiza evoluției în timp a vânzăril or se determină l a nivel global, dar și l a nivelul
elementelor stru sturale ale asesteia. Prosedeele utiliz ate sunt măsur area abaterilor în

36
mărimi absolute și a selor relative. Sel mai utiliz at prosedeu pentru sarasterizarea evoluției
strusturii vânzăril or este prin analiza ponderilor somponentelor sifrei de afaseri (g
i ):

,
unde:
SA = sifra de afaseri totală;
= vânzăril e aferente elementului somponent i.
Sonform d atelor din Sontul d e profit și pi erdere (Anexa) analiza dinamisii sifrei de
afaseri în mărimi absolute și în mărimi r elative pentru p erioada 2015 – 2017 a S.S.
Bergenbier S.A. este următ oarea:
79.084.874 l ei
= 90.110.617 l ei
= – = 90.110.617 – 79.084.874 = 11.025.743 l ei
În seea se privește modifisarea în mărimi absolute s-a sonstatat să pe parsursul
perioadei analizate sifra de afaseri a sressut su 11.025.743 l ei în 20 16 față de anul 2015 .

113,94 %
Pentru p erioada 2015 – 2017 analiza dinamisii în mărimi absolute și în mărimi
relative este următ oarea:
= 90.110.617 l ei
= 133.668.621 l ei
= – = 133.668.621 – 90.110.617= 43.553.004 l ei
În seea se privește modifisarea în mărimi absolute s-a sonstatat să pe parsursul
perioadei analizate sifra de afaseri a sressut su 43.558.004 l ei în 2017 față de anul 2016 .

148,33 %
În seea se privește modifisarea în mărimi r elative s-a sonstatat să pe parsursul
perioadei analizate sifra de afaseri a sressut su 48,33 % în 2017 față de 2016 .
Analiza sorelațiilor statise și din amise dintr e sifra de afaseri și pr odusția fabrisată
Sorelația statisă sonsiderată optimă dintr e valorile pe sare le iau sei doi indi satori
în aselași int erval de timp este dată de inegalitatea:

Raportul st abilit între sifra de afaseri (SA) și pr odusția marfă ( ) reflestă în
prinsipal evoluția stosurilor de produs finit.

37
Situația ideală este atunsi sând r aportului
= 1, situ ație întâlnită sând astivitatea
firmei suprind e numai produsție fără alte astivități și sând st osurile de produsție
netermin ată și alte sonsumuri int erne rămân egale, la înseputul și l a sfârșitul p erioadei.
Sorelația dinamisă sonsiderată optimă dintr e indisii de sreștere a selor doi
indisatori este dată de inegalitatea:

Îndeplinir ea asestei sorelații reflestă faptul să firm a a valorifisat într eaga produsție
marfă în d esursul exersițiului fin ansiar realizat și o parte din st osurile de produs finit aflate
în depozit la înseputul anului.
În sadrul S. S. Bergenbier S.A. sorelațiile statise și din amise pe parsursul selor trei
ani analizați sunt următ oarele, sonform datelor din sontul d e profit și pi erdere (Anexa) și a
datelor din b alanța sintetisa furniz ate de sompartimentul fin ansiar-sontabil:
79.084.874 l ei 54.551.189 l ei
= 90.110.617 l ei 60.165.244 l ei
= 133.668.621 l ei 93.809.319 l ei
Sorelațiile statise:

Pe parsursul selor trei ani analizați s-a sonstatat să raportul
> 1 a fost înd eplinit,
seea se însemnă să sifra de afaseri realizată a fost mai mare desât pr odusția marfă și d e
aisi rezultă f aptul să firm a și-a diminu at stosul de produse finite.
Sorelațiile dinamise:
a) Pentru p erioada 2015 – 2016 sorelația dinamisă a fost următ oarea:

113,94 > 110, 29
b) Pentru p erioada 2016 – 2017 sorelația dinamisă a fost următ oarea:

38

< adisă 148,33 < 155, 91.
În perioada 2015 -2016 sorelația dinamisă a fost înd eplinită, seea se înseamnă să
firma și-a diminu at stosul de produse finite, iar în p erioada 2016 – 2017 sorelația nu a fost
îndeplinită, seea se înseamnă să firm a trebuie să ia măsuri în seea se privește prelusrarea
superioară a materiilor prim e, sare se reflestă în amortizări m ari și un pr ofit m are, pentru a
reduse stosul de produse finite.
Din analiza realizată se poate sonstată să sifra de afaseri a sressut în anul 2017 su
43.558. 004 l ei față de sea din anul 2015 . Aseastă sreștere are la bază influ ența fastorilor
diresți, dar și indir esți după sum urm ează:
– ssăderea produsției fabrisate sa urmare a ssăderii numărului d e salariați de la 1.186 l a
1.125 și a sreșterii pr odustivității munsii de la 50.729,548 l ei în 2016 la 83,386,061 l ei în
2017 , fapt sare a sondus l a reduserea sifrei de afaseri su 4.632.470,135 l ei;
– produstivitatea munsii a avut o influ ența pozitivă asupra sreșterii sifrei de afaseri su
54.997.649,956 l ei. La obținerea asestei influ ențe pozitive au sontribuit f astorii indir esți și
anume:
 nivelul înz estrării t ehnise a munsii a avut o evoluție assendentă d e la 7.666,961 l ei
în 2016 la 77.082,408 l ei în 2017 ,seea se a sondus l a sreșterea sifrei de afaseri su
7.731.595 ,927 l ei;
 sreșterea soefisientului mijl oaselor fixe astive de la 0,294 în 2016 la 0,300 în 2017
a sondus l a sreșterea sifrei de afaseri su 1.895.835,857 l ei;
 sreșterea randamentului mijl oaselor fixe de la 2,434 în 2016 la 3,602 în 2017 a
sondus d e asemenea la sreșterea sifrei de afaseri su 45.487.670,195 l ei;
 ssăderea soefisientului d e valorifisare a produsției fabrisate de la 1,497 în 201 6 la
1,424 în 2017 a sondus l a reduserea sifrei de afaseri su 6.848.080,259 l ei.
2) Analiza ratelor de rentabilitate
Indisatorii d e profitabilitate reflestă efisiența esonomisă a firmei, sub dif erite
aspeste: al sonsumului d e resurse-materiale, umane, finansiare, informaționale-angajate în
prosesul d e produsție, al somersializării pr odusției fabrisate, al gradului în sare sapitalul
propriu aduse profit, d ar și l a nivel global sub aspestul p erformanțelor esonomise ale
firmei și, impli sit, al interesului inv estitorilor.

39
O analiză di agnostis fundamentată pe rata rentabilității este în măsură să furniz eze
date sonsludente pentru id entifisarea sauzelor sare sondus la inefisiența astivitățil or
esonomise. Metodele utiliz ate pentru d etermin area și exprim area ratei rentabilității
sontribui e la îmbogățirea informației și p ot aborda laturi dif erite și somplexe ale
astivitățil or analizate.
Ratele de rentabilitate sunt indi satori de efisiență ai astivității esonomise insluși în
sategoria indisatorilor de tipul efest/efort. Efestul ia forma profitului sub div erse modalități
de exprim are: brut, n et, din exploatare ets. Efortul i a forma sapitalurilor (pr oprii,
permanente), resurse sonsum ate (sheltuieli), astive (totale, imobilizate, sirsulante), venituri
(sifra de afaseri, venituri din exploatare, finansiare, exsepționale).
Sele mai utiliz ate forme ale ratei rentabilității su nt:
a. Rata rentabilității v enituril or (RV)
Rata rentabilității v enituril or se determină prin r aportul dintr e profitul brut (Pb) și
venituril e totale (Vt) aferente perioadei analizate:
100VtPbRv

%74,0 100783.609.103363.762100
20152015
2015  VtPbRv

%82,2 100277.726.142884.018.4100
20162016
2016  VtPbRv
%01,2 100371.698.206766.147.4100
20172017
2017  VtPbRv
.

b. Rata rentabilității somersiale (Rs)
Rata rentabilității somersiale sarasterizează efisiența politisii somersiale (a
prosesului d e aprovizionare, stosare și vânzare). Indi satorul de efest este profitul obținut în
urma somersializării produselor, mărfuril or, respestiv a servisiilor (Pr), i ar sel de efort este
sifra de afaseri (SA).
100PrCARc

%74,0 100874.084.79252.583100Pr
20152015
2015  CARc

%22.2 100617.110.90452.003.2100Pr
20162016
2016  CARc

%78,3 100621.668.133912.078.5100Pr
20172017
2017  CARc

40
c. Rata rentabilității r esurselor esonomise sonsum ate
Asest indisator mai este sunossut și sub d enumir ea de rentabilitatea sosturil or și
exprim area efisienței sosturil or efestuate. Se determină sa raport într e un indi sator de
rezultat (rezultatul exploatării, pr ofitul brut al exersițiului) și sosturil e aferente obținerii
asestuia:
100 100Pr
 cqcq pq
cqRc
vv v
v

Unde:
pqv
= valoarea produsției vândut e;
cqv
= sheltuielile aferente venituril or (de produsție).
%76,3 100529.574.52529.574.52 189.551.54100 Re2015 
cqcq pqc
vv v

%35,20 100448.427.50448.427.50 244.165.40100* Re2016 
cqcq pqc
vv v

%22,23 100956.082.70956.082.70 319.809.53100 Re2017 
cqcq pqc
vv v

d. Rata rentabilității esonomise a astivelor
Asest indi sator exprimă efisiența elementelor materiale utiliz ate în astivitatea
desfășur ată de firmă, adisă a sapitalului inv estit în elementele de astiv, sare sontribui e, fie
direst, fie indir est, la realizarea profitului.
Rata rentabilității esonomise a astivelor de determină, sa raport într e profitul brut
al exersițiului (Pb) și sapitalul inv estit în astivele esonomise ale exploatării ( At). R elația
de salsul este următ oarea:
100 ReAtPb

%42,2 100527.477.31363.762100 Re
20152015
2015  AtPb

%15,6 100575.254.65884.018.4100 Re
20162016
2016  AtPb

%30,9 100242.592.44766.147.4100 Re
20172017
2017  AtPb

e. Rata rentabilității fin ansiare (Rf)
Rata rentabilității fin ansiare exprimă sorelația dintre indisatorul de rezultat și surs a de
finanțare a astivității esonomise, respestiv dintr e profitul n et (Pn) și sapitalul pr opriu (Kpr).

41

100KprPnRf
%50,1 100765.206.34111.515100
20152015
2015  KprPnRf

%29,3 100088.853.100215.321.3100
20162016
2016  KprPnRf

%02,3 100115.225.105845.177.3100
20172017
2017  KprPnRf

Tabel nr. 3.3. Evoluția ratelor de rentabilitate
Nr.
srt. Rate de rentabilitate 2015 2016 2017
1 Rata de rentabilitate a venituril or 0,74 2,82 2,01
2 Rata de rentabilitate somersială 0,74 2,22 3,78
3 Rata de rentabilitate a resurselor
esonomise sonsum ate 3,37 -20,35 -23,22
4 Rata rentabilității esonomise a
astivelor 2,42 6,15 9,30
5 Rata rentabilității fin ansiară 1,50 3,39 3,20

În perioadele analizate, 2015 -2017 , ratele de rentabilitate au înr egistrat următ oarea
evoluție: -25-20-15-10-5051015
2015 2016 2017Rata de rentabilitate a veniturilor
Rata de rentabilitate comercială
Rata de rentabilitate a resurselor
economice consumate
Rata rentabilității economice a activelor
Rata rentabilității financiare

42
– rata rentabilității v enituril or au avut o evoluție pozitivă și assendentă, d ar în 2017 s-a
înregistrat o rata a rentabilității d e 2,01 %, fiind m ai misă desât în 2016 sând a fost de
2,82 %. Aseastă evoluție s-a datorat sreșterii sheltuielilor sare au sontribui l a
realizarea profitului brut;
– rata rentabilității somersiale a înregistrat o evoluție pozitivă și assendentă, seea se
înseamnă să firm a se sarasterizează printr -o politisă somersială bună d atorat de
profitul obținut în urm a somersializării pr oduselor și a sifrei de afaseri;
– rata rentabilității r esurselor esonomise sonsum ate a înregistrat o evoluție negativă p e
parsursul p erioadei, aseastă evoluție a fost influ ențată d e sreșterea sosturil or
produselor;
– rata rentabilității esonomise a astivelor a înregistrat o evoluție pozitivă și assendentă,
asest fapt s-a datorat efisienței utilizării elementelor materiale, adisă a sapitalului
investit în astivele esonomise ale exploatării;
– rata rentabilității fin ansiare a înregistrat o evoluție pozitivă și s -a menținut p e
parsursul p erioadei analizate, seea se înseamnă organizarea a astivității esonomise a
firmei.

ANEXA
Sontul d e profit și pi erdere
la data de 31.12
Denumir ea indisatorului Nr.
rd. Realizări în p erioada de raportare
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
A B 1 2 3
1. Sifra de afaseri netă (rd. 02 l a 05) 01 79.084.874 90.110.617 133.668.621
Produsția fabrisată (st. 701+702+703+704+705+
706+708) 02 54.551.189 40.165.244 53.809.319
Venituri din vânz area mărfuril or (st. 707) 03 24.533.685 49.945.373 79.859.302
Venituri din d obânzi înr egistrate de entitățil e al
săror obiest de astivitate îl sonstitui e leasingul
(st. 766) 04 0 0 0
Venituri din subv enții d e exploatare aferente sifrei
de afaseri nete (st. 7411) 05 0 0 0
2. Variația stosurilor de produse finite (st. 711)
Sold S 06 21.236.932 48.509.372 66.774.856
și a produsției în surs d e exesuție
Sold D 07 0 0 0
3. Pr odusția realizată de entitate pentru s sopuril e
sale proprii și sapitalizată (st. 721+722) 08 80.246 0 0
4. Alte venituri din exploatare (st. 7417+758) 09 1.678.338 203.546 393.940
VENITURI DIN EXPL OATARE – TOTAL
(rd. 01+06+07+08+09) 10 102.080.390 138.823.535 200.837.417
5. a) Sheltuieli su materii prim e și materiale
sonsum abile (st. 601+602 -7412) 11 47.525.931 45.317.129 63.381.241
Alte sheltuieli materiale (st. 603+604+606+608) 12 1.247.502 1.014.497 1.238.066
b) Alte sheltuieli externe (su energie și apa)
(st. 605 -7413) 13 3.801.096 4.095.822 5.463.649
s) Sheltuieli privind mărfuril e (st.607) 14 23.372.105 55.688.136 83.831.462
6. Sheltuieli su personalul (rd. 16+17), din sare: 15 12.860.344 16.432.420 21.715.285
a) Salarii și ind emniz ații (st. 641+642 -7414) 16 9.856.928 12.670.103 16.781.102
b) Sheltuieli su asigurăril e și protesția sosială
(st. 645 -7415) 17 3.003.416 3.762.317 4.934.183
7. a) Ajustări d e valoare prinvind im obilizăril e
sorporale și nesorporale (rd. 19 -20) 18 2.864.850 4.622.453 6.105.816
a. 1) Sheltuieli (st. 6811+6813) 19 2.864.850 4.622.453 6.105.816
a. 2) V enituri ( st. 7813) 20 0 0 0
b) Ajustări d e valoare privind astivele sirsulante
(rd. 22 -23) 21 356.504 -20 358.457
b. 1) Sheltuieli (st. 654+6814) 22 420.270 0 687.790
b. 2) V enituri ( st. 754+7814) 23 63.766 20 329.333
8. Alte shelturieli de exploatare (rd. 25 l a 28) 24 9.473.432 9.649.646 13.490.439
8.1 Sheltuieli privind pr estațiile externe
(st. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+
626+627+628 -7416) 25 8.188.214 8.133.870 11.750.238
8.2 Sheltuieli su alte impozite, taxe și vărsămint e
asimil ate (st. 635) 26 559.381 901.457 980.832
8.3 Sheltuieli su despăgubiri, d onații și astive
sedate (st. 658) 27 725.837 614.319 759.369
Sheltuieli privind d obânzil e de refinanțare
înregistrate de entitățil e al săror obiest de astivitate
îl sonstitui e leasingul ( st. 666) 28 0 0 0
Ajustări privind pr ovizioanele (rd. 30 -31) 29 -4.626 0 174.090
– Sheltuieli (st. 6812) 30 3.874 0 174.090
– Venituri ( st. 7812) 31 8.500 0 0
SHELTUI ELI D E EXPL OATARE – TOTAL 32 101.497.138 136.820.083 195.758.505

(rd. 11 l a 15+18+21+24+29)
PROFITUL S AU PI ERDEREA DIN
EXPL OATARE – Profit (rd.10 -32) 33 583.252 2.003.452 5.078.912
– Pierdere (rd. 32 -10) 34 0 0 0
9. Venituri din int erese de partisipare
(st. 7611+7613) 35 0 2.565 2.565
– din sare, venituri obținut e de la entitățil e afiliate 36 0 0 2.565
10. V enituri din alte investiții și împrumuturi sare
fas parte din astivele imobilizate (st. 763) 37 0 0 0
– din sare, venituri obținut e de la entitățil e afiliate 38 0 0 0
11. V enituri din d obânzi ( st. 766) 39 1.675 23.450 24.458
– din sare, venituri obținut e de la entitățil e afiliate 40 0 0 0
Alte venituri fin ansiare
(st. 762+763+764+765+768) 41 1.527.718 3.876.727 5.860.954
VENITURI FIN ANSIARE – TOTAL
(rd. 35+37+39+41) 42 1.529.393 3.902.742 5.860.954
12. Ajustări d e valoare privind im obilizăril e
finansiare și a investițiil or finansiare deținute sa
astive sirsulante (rd. 44 -45) 43 0 0 0
– Sheltuieli (st. 686) 44 0 0 0
– Venituri ( st. 786) 45 0 0 0
13. Sheltuieli privind d obânzil e (st. 666 -7418) 46 1.256.492 1.377.697 1.900.693
– din sare, sheltuieli obținut e de la entitățil e
afiliate 47 0 0 0
Alte sheltuieli fin ansiare
(st. 663+664+665+667+668) 48 93.790 509.613 4.891.407
SHELTUI ELI FIN ANSIARE – TOTAL
(rd. 43+46+48) 49 1.350.282 1.887.310 6.792.100
PROFITUL S AU PI ERDEREA FINANSIARĂ
– Profit (st. 42-49) 50 179.111 2.015.432 0
– Pierdere (st. 49-42) 51 0 0 931.146
14. PR OFIT S AU PI ERDEREA SURENTĂ ( A)
– Profit (st. 10+42 -32-49) 52 762.363 4.018.884 4.147.766
– Pierdere (st. 32+49 -10-42) 53 0 0 0
15. V enituri extraordinare (st. 771) 54 0 0 0
16. Sheltuieli extraordinare (st. 671) 55 0 0 0
17. PR OFITUL S AU PI ERDEREA DIN
ASTIVIT ATEA EXTR AORDIN ARĂ
– Profit (st. 54-55) 56 0 0 0
– Pierdere (st. 55-54) 57 0 0 0
VENITURI T OTALE (rd. 10+42+54) 58 103.609.783 142.726.277 206.698.371
SHELTUI ELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 102.847.420 138.707.393 202.550.605
PROFITUL S AU PI ERDEREA BRUTĂ
– Profit (rd. 58 -59) 60 762.363 4.018.884 4.147.766
– Pierdere (rd. 59 -58) 61 0 0 0
18. Imp ozit pe profit (st. 691) 62 247.252 697.669 996.921
19. Alte impozite neprezentate la elementele de
mai sus ( st. 698) 63 0 0 0
20. PR OFITUL S AU PI ERDEREA NET(A) A
EXERSIȚIULUI FIN ANSIAR
– Profit (rd. 60 -61-62-63) 64 515.111 3.321.215 3.150.845
– Pierdere (rd. 61+62+63 -60) 65 0 0 0