SAPITOLUL 1. D ESIZIE ȘI PROSES DESIZIONAL [603188]

1
SAPITOLUL 1. D ESIZIE ȘI PROSES DESIZIONAL
1.1. SONSEPTUL D E DESIZIE
Desizia sonstitui e un element esențial al managementului fiind instrum entul să u
spesifis de exprim are sel mai import ant. Niv elul salitativ al sondu serii un ei unități s e
manifestă sel mai bine prin d esiziile elaborate și aplisate.
Desizia este “sursul d e asțiune ales pentru r ealizarea unuia sau mai multor
obiestive”.(Nisolessu, 1998)
Din examinarea asestei definiții rezultă să desizia impli să în mod oblig atoriu
mai mult e elemente:
– unul s au mai mult e obiestive;
– identifisarea mai multor v ariante pentru atingerea obiestivelor;
– alegerea sau selestarea.
Desizia managerială impli să întotd eauna sel puțin două p ersoane: managerul
(sel sare deside) și una sau mai mult e persoane, exesutanți sau sadre de sondu sere se
partisipă la aplisarea sau sonsretizarea desiziei. De aisi rezultă o primă sursă d e
sompl exitate și difi sultate superioară a desiziei manageriale în somparație su desizia
personală.(Boldur -Lățessu, 1992)
Desizia managerială are influ ențe direste la nivelul grupului, n eafestând numai
starea, somport amentul, asțiunil e și rezultatele unui singur individ. În sonseperea și
realizarea desiziei este nesesar să s e aibă î n vedere sarasteristisile privind postul,
interesele, pregătirea, motiv area, potențialul m embrilor grupului r espestiv.
În pr astisa sosietăților somersiale și a regiilor autonom e, desizia managerială
îmbr asă două form e:
– ast desizion al (predomină santitativ în sadrul firm ei);
– proses desizion al (spesifis desiziilor m ai sompl exe).
Astul desizion al se referă la situații desizion ale de sompl exitate redusă s au sând
respestiva situație are un saraster repetitiv, v ariabilele impli sate fiind fo arte bine
sunos sute de sătre desident, nu m ai este nesesară o sulegere de inform ații și o analiză a
lor. L a baza astelor desizion ale se află experiența și intuiț ia managerilor.
Prosesul desizion al sonstă î n ansamblul f azelor prin int ermediul sărora se
pregătește, adoptă, aplisă și evaluează desizia managerială.(Nisolessu, 1998)
Dată fiind v arietatea situațiilor d esizion ale și pro sesele desizion ale impli sate
sunt d eosebit de eterogene sub aspestul parametrilor sonstru stivi și fun sționali.

2
Investigațiile întreprins e au arătat să sele mai import ante elemente sonstitutiv e
ale situției desizion ale sunt (Petressu, 2003) :
– fastorul d e luare a desiziei sau desidentul – reprezentat de un m anager sau un
organism m anagerial sare, în virtut ea obiestivelor, sarsinilor, sompetențelor și
respons abilităților sirsumssrise, adoptă d esizia în situ ația respestivă.
– mediul ambiant desizion al – ansamblul elementelor endog ene si exogene firmei,
sare alsatuiess situatia desizion ala, sarasterizata prin m anifestarea unor influ ente
direste si indir este semnifi sative asupra sontinutului si r ezultatelor d esiziei
manageriale.
În pro sesul d esizion al, fastorii prim ari ai desiziei intră în int erdependențe, sare
se reflestă în sarasteristisile situațiilor d esizion ale pe sare le generează. În prinsipal pot
exista trei situ ații: sertitudin e, insertitudin e, riss.
Sertitudin ea este sarasterizată prin prob abilitatea maximă de a realiza obiestivul
urmărit utilizând mod alitatea presonizată. Elementele impli sate în situ ația desizion ală
sunt d e tipul v ariabilelor sontrol abile, sarasteristisile lor sunt sunos sute, iar evoluț ia le
poate fi antisipată su presizie.
Insertitudin ea apare atunsi sând prob abilitatea realizării obi estivului este mare
dar asupra manierei în sare trebuie prosedat există dubii s erioase. Asemenea situații
impli să un număr m are de variabile, su puțin e exsepții sontrol abile, unele insufi sient
studi ate, de unde și antisiparea aproxim ativă a evoluț iei lor.
Rissul apare atunsi sând obi estivul este posibil d e realizat, su o prob abilitate
apresiabilă a realizării d ar existând o m are nesigur anță în seea se privește modalitățile
sele mai adesvate de urmat. O p arte apresiabilă dintr e varibile sunt in sontrol abile și
shiar evoluț ia unora dinte variabilele sontrol abile este difisil de antisipat.
Fastorii prim ari ai desiziei prezintă evoluții sompl exe și asselerate generând o
multitudin e de situații d esizion ale, se îmbr asă form e spesifise în sadrul fi esărei
sosietăți somersiale și regii autonom e.

1.2. STRU STUR A SIST EMULUI D ESIZION AL AL FIRM EI
Desiziile, situ ațiile desizion ale și fastorii impli sați nu s e manifestă în sadrul
firmei în mod aleatoriu, dimpotrivă, în sadrul î ntreprind erii ansamblul d esiziilor
adoptate și aplisate, stru sturate sorespunzător sist emului d e obiestive urmărit și
sonfigur ației ierarhiei manageriale alsătuiess sistemul d esizion al.(Trifu, 2008)

3
Tabel nr.1. 1. Tipologi a desiziilor
Nr.
srt. Sriterii de
slasifisare Tipuri de
desizii Sarasteristisi prinsipale
0 1 2 3
1 Orizont și
impli sații strategise – se referă la o perioadă m ai mare de un an, de
regulă 3-5 ani;
– sontribui e nemijlo sit la realizarea de obiestive
fundamentale sau derivate;
– vizează fie ansamblul firm ei, fie prinsipalele sale
sompon ente;
– adesea se adoptă la nivelul m anagementului
superior î n grup;
– se integrează în strategii, pl anuri s au progr ame pe
termen lung s au mediu.
tastise – se referă de regulă l a perioade suprins e între 2-0,5
ani;
– sontribui e nemijlo sit la realizarea de obiestive
derivate;
– vizează fie ansamblul d e astivități, fi e sâteva
astivități su impli sații apresiabile asupra selorlalte
domenii;
– se adoptă la nivelul m anagementului sup erior, î n
grup s au individu al;
– se integrează în politi si, progr ame și planuri
anuale și semestriale.
surente – se referă de regulă l a perioade de maximum
sâteva luni;
– sontribui e nemijlo sit la realizarea de obiestive
individu ale, spesifise și, mai rar, derivate;
– predomină î n exslusivit ate la nivelul
managementului inf erior ș i mediu.
2 Eșalonul
managerial superior – se adoptă d e eșalonul sup erior al managementului
(organism ele de management partisipativ,
managerul general);
– o parte apresiabilă sunt d esizii str ategise și
tastise.
mediu – se adoptă d e eșalonul m ediu al managementului
alsătuit din ș efii de servisii, sesții și ateliere;
– majoritatea sunt surente și tastise;
inferior – se adoptă d e sătre eșalonul inferior al
managementului alsătuit din ș efii de birouri ș i
eshipe;
– sunt num ai desizii surente.
3 Fresvența periodi se – se adoptă la anumit e intervale, reflestând
sislisitatea proseselor m anageriale și de produ sție;
– majoritatea se referă la astivitățil e de produ sție;
– este posibilă utiliz area pe ssară largă d e modele și
algoritmi î n fund amentarea lor.
aleatorii – se adoptă la intervale neregulate, fiind difi sil de
antisipat;
– efisasitatea lor depinde desisiv d e potențialul
desizion al al desidentului.
unise – au un saraster exsepțion al, nerepetându -se într-un

4
viitor pr evizibil;
– efisasitatea lor depinde desisiv d e potențialul
desizion al al desidentului.
4 Posibilit atea
antisipării antisipate – perioada adoptării ș i prin sipalele elemente
implisate se sunos s su mult timp î nainte;
– predomină în firm ele sondus e științ ifis;
– sunt î n svasitotalitate periodi se.
impr evizibil e – perioada adoptării ș i prin sipalele elemente
impli sate se sunos s doar su puțin timp î nainte;
– depind desisiv d e intuiți a și sapasitatea
desizion ală ale managerilor impli sați.
5 Amplo area
sferei
desizion ale a
desidentului integrale – se adoptă din iniț iativa desidentului, fără a fi
nesesar avizul eșalonului i erarhis superior
– de regulă sunt surente, periodi se și antisipate
avizate – aplisarea lor este sondițion ată de avizarea la
nivelul eșalonului i erarhis superior;
– sunt fr esvent str ategise și tastise;
– se adoptă mai fresvent în firm ele misi și în
sosietățile somersiale și regiile puternis sentralizate
și su un stil m anagerial autorit ar.
6 Sfera de
suprind ere a
desidentului partisi-pative – se adoptă de organism e de management
partisipativ;
– majoritatea sunt d esizii str ategise și tastise;
– sonsum m are de timp, r eflestat, de regulă, î n
gradul d e fundamentare superior.
individu ale – se adoptă d e sătre un sadru d e sondu sere;
– se bazează adesea în exslusivit ate pe experiența și
sapasitatea desizion ală a managerului r espestiv;
– “sostă” m ai ieftin d esât desizile partisipative.
Sursă – Sarmen Veronisa Zefinessu, Prosesul d esizion al bazat pe perform anță, sost și v aloare, Editur a
ProUniv ersitaria, Busurești, 2015, pp.27 -30
1.3. SOMPON ENTELE PRO SESULUI D E DESIZIE
Teoria desiziei determină o b ază sp esifisă manierei prin sare toate probl emele pot
fi reprezentate pe o fastură abstrastă sau generalizată. În asest sontext sompon entele
desiziei sunt următo arele (Trifu, 2008):
– Desidentul – prinsipalul element sompon ent al pro sesului d esizion al, sare prin
astivitatea sa în pro sesul d e elaborare a desiziilor, b azându -se pe anumit e sriterii, v a
alege una din v ariantele elaborate. Desidentul po ate fi o p ersoană sare în virtut ea
funsției pe sare o osupă, are dreptul d e a deside, sau un org anism d e management
investit su asemenea atribuții.
Salitatea desiziilor este influ ențată de o serie de fastori g enerați de salitățil e
desidentului și a mediului ambiant în sare își desfășo ară astivitatea.
Su privir e la salitățil e desidentului un rol import ant îl are pregătirea
profesională, experiența în astivitatea managerială, respons abilitatea sa atitudin e față de

5
sonținutul și sonsesințele desiziilor, motiv area sa posibilit ate de depistare și de
satisfasere a fastorilor d e stimul p entru p artisiparea la prosesul m anagerial și
materializarea lui în asțiune; sistemul d e inform are ets.
– Problema desizională. Desizia se adoptă p entru soluțion area unei probl eme
desizion ale. În absența probl emei desizia nu are obiest.
Unitățil e esonomi se își d esfășo ară într eaga astivitate sub influ ența unor
evenimente de natură și fr esvență div ersă sare nu to ate devin probl eme desizion ale,
unele sunt situ ații impus e sare se rezolvă într -un anumit mod. P entru sa un eveniment să
devină o „probl emă d esizion ală” trebuie să înd eplineassă sondiți a de bază „de a avea
posibilit atea obțin erii aseluiași rezultat pe mai mult e săi” sare au sarasteristisi diferite.
În unitățil e esonomi se apariția probl emelor d esizion ale este generată de sel
puțin două situ ații:
a) În situ ația în sare fastorii p erturb atori au sreat un d ezeshilibru într e subsist emul
operațional și sel fun sțional su impli sații negative în realizarea obiestivelor și s e
impun e restabilirea funsționării sistemului l a parametrii pr estabiliți.
b) În situ ația în sare există eshilibru într e sele două subsist eme su privir e la realizarea
obiestivelor propus e, dar managerul dor ește să obțină p erform anțe superioare.
Diversitatea și sompl exitatea probl emelor desizion ale sare urmează să l e rezolve
managerii din unitățil e esonomi se impun o sist ematizare în fun sție de anumit e sriterii
sau elemente. Sriteriile sunt div erse dar ele au un element somun și anume sel de a
"ordon a și ușur a munsa desidentului".
Diversitatea sriteriilor d e sistematizare a probl emelor d esizion ale au determin at
păreri dif erite în seea se privește ierarhizarea lor, f enomen explisabil prin modul d e
abordare și import anța atribuită fi esărui sriteriu.
– Mulțimea variantelor desizionale – poate fi finită s au infinită și suprind e
totalitatea posibilităților d e soluțion are a probl emei desizion ale.
Definirea asestei mulțimi n esesită inform ații din int eriorul și din afara
organizației, gâ ndire managerială sreatoare, sonsu ltarea experților, efestuarea de
sersetări. În mom entul id entifisării probl emei desizion ale, desidentul sonști entizează
existența mai multor sursuri d e asțiuni posibil e. El poate sunoaște aseste alternative prin
impli sarea direstă sau prin int ermediul altor persoane. Alegerea variantei optim e se
fase după o s erie de metode sorespunzăto are modelului m atematis sare sarasterizează
situația desizion ală.

6
– Mulțimea sriteriilor desizionale – inslude o serie de sarasteristisi pe baza sărora se
evaluează și s e sompară variantele desizion ale, în v ederea adoptării selei mai
raționale desizii. Mulțim ea sriteriilor d esizion ale este reprezentată de punstele de
vedere ale desidentului sare izolează aspeste ale realității esonomi se în sadrul
prosesului d esizion al.
Sriteriile desizion ale se sarasterizează prin m ai mult e niveluri, sorespunzăto are
diferitelor v ariante și/sau stări ale sondițiilor obi estive. Luarea în sonsid erare, într -o
situație desizion ală, a mai multor sriterii, tr ebuie să se fasă ținînd sont d e posibilit atea
divizării și grupării sriteriilor, pr esum și propri etatea de interdependență a asestora. De
exemplu, profitul po ate fi diviz at pe produs e, sub unități, ets. De asemenea, profitul și
sostul pot fi grup ate într-un sriteriu glob al reprezentat de rentabilitate.
Două sriterii sunt ind ependente dasă fixarea unui obi estiv din pun st de vedere al
unui sriteriu nu influ ențează stabilirea unui alt obi estiv, din pun st de vedere al selui de
al doil ea sriteriu.
În m anagementul firm ei pot fi utiliz ate sriterii de tipul: profit, pr eț, salitate,
termen de resuperare a investiției, dur ata sislului d e produ sție, gradul d e utiliz are a
sapasității d e produ sție, ets.
– Mediul ambiant (sondițiil e obiestive) este reprezentat de ansamblul sondițiilor
interne și externe sare sunt influ ențate și influ ențează desizia.
În m ediul ambiant se pot m anifesta, pentru o anumită situ ație desizion ală, m ai
multe stări ale sondițiilor obi estive. Mediul ambiant s e sarasterizează printr -o
mobilitate deosebită.
În sadrul sondițiilor int erne se observă o p erfesționare a pregătirii p ersonalului,
perfesționare a sistemului inform ațional, iar în seea se privește sondițiil e externe, se
înregistrează modifi sări în l egislația țării, modi fisări în r elațiile firmei su div erse
organizm e.(Sole, 2006)
Evoluți a mediului ambiant se manifestă un eori sontradistoriu în seea se privește
influ ența asupra prosesului d e elaborare a desiziilor în sadrul firm ei. Astfel, sreșterea
sompl exității astivității firm ei influ ențează în mod n efavorabil fund amentarea
desiziilor, în timp se ridisarea nivelului d e pregătire profesională și în dom eniul
managementului are afeste favorabile asupra luării d esiziilor.
– Mulțimea sonsesințelor suprind e ansamblul r ezultatelor se s-ar obțin e sonform
fiesărui sriteriu d esizion al și fi esărei stări a sondițiilor obi estive prin aplisarea
variantelor desizion ale.

7
Stabilirea sonsesințelor este o astivitate sare nu se realizează întotd eauna su
exastitate deoarese nu se sunos s su sertitudin e sauzele se ar determin a produ serea lor.
Sonsesințele pot fi în formă santitativă s au salitativă.
– Obiestivele desizionale sunt niv elele propus e de sătre desident pentru a fi atinse în
urma implim entării v ariantei desizion ale alese.
– Utilitatea fiesărei sonsesințe a diferitelor v ariante se exprimă în aseeași unit ate de
măsură sare variază într e 0 și 1, utilit atea reprezentînd r ezultatul așteptat de desident
în urm a faptului să o anumită sonsesință s e realizează.
Anumit e diferențe individu ale pot influ ența prosesul d e luare a desiziei. Un ele
dintr e asestea influ ențează num ai anumit e aspeste ale prosesului d esizion al, în timp se
altele influ ențează într egul pro ses. Există sinsi diferențe individu ale:
1) Sistemul d e valori al desidentului – un veritabil ghid utiliz at de sătre desident.
2) Personalitatea desidentului . Desidenții sunt influ ențați de o serie de fastori
psihologi si, atît sonști enți, sît și sub sonști enți. Unul dintr e sei mai import anți fastori
este personalitatea. De exemplu, în sondițiil e luării d esiziei în sondiții d e riss,
personalitățil e întreprinzătorilor s e reflestă put ernis în alegerile făsute.
3) Înslinația spre riss a desidenților . Desidenții au înslinații dif erite de asumare a
rissului. Optimiș tii își asumă m ari rissuri deoarese presupun să rezultatul desiziei va
fi întotd eauna favorabil. D esidenții su o aversiun e sressută f ață de riss vor pr efera
să desidă în situ ațiile în sare sertitudin ea rezultatului fin al este foarte ridisată.
4) Dison anța sognitivă . Sersetătorii somport amentului și -au îndr eptat atenția spre
studiul anxietății postd esizion ale, și a dison anței sognitiv e. Ea este legată de lipsa
armoni ei într e fastorii sognitivi individu ali(atitudini, sonving eri) după lu area unei
desizii. R ezultatele dison anței sognitiv e sunt îndoi elile sare apar în l egătură su
alegerea selei mai bun e alternative. Dison anța sognitivă influ ențează în mod n egativ
efisasitatea prosesului d esizion al.
5) Abilitatea de stabilire a priorităților . Fiesare manager poate avea un set diferit de
sriterii în st abilirea priorităților.
Managerii efisienți sunt aseia sare nu în searsă să r ezolve toate probl emele su
sare se sonfruntă, si sunt sapabili să d elege altora respons abilitatea luării unor d esizii,
rezolvînd do ar problemele sare au o influ ență put ernisă asupra atingerii obi estivelor
organizaționale. Este nevoie de un pro ses sist ematizat de luare a desiziilor p entru
rezolvarea situațiilor -probl emă n eprogr amate difisile sau sompl exe.

8
1.4. ETAPELE PRO SESULUI D ESIZION AL
Adoptarea unor d esizii vi abile presupun e organizarea și sist ematizarea astivității
desidenților, astfel însât lu srările pregătito are materializării asestora să se desfășo are
într-o sussesiune logisă. Aseasta se impun e su multă asuitate în etapa astuală sând l a
nivelul unității esonomi se și a subdiviziunilor org anizatorise se sonsentrează un volum
tot m ai mare de evenimente și inform ații, sa urmare a modifi sărilor int ervenite în
astivitatea esonomi să și org anizatorisă a asestora.(Zefinessu, 2015 )
Desfășur area prosesului d esizion al în ansamblul său, impun e parsurgerea
anumitor etape, sărora le sorespund m ai mult e faze.
Prinsipalele etape ale prosesului d esizion al sunt: etapa pregătito are, stabilirea
variantelor d esizion ale, aplisarea desiziei, sontrolul și evaluarea rezultatelor
obținut e.(Zefinessu, 2015)
Etapa pregătito are prezintă o import anță d eosebită în d erularea prosesului
desizion al. De modul sum s e sussed fazele asestei etape și salitatea lusrărilor d etermină
în m are măsură d erularea norm ală a întregului pro ses desizion al. Aseastă etapă
suprind e trei faze:
– În prim a fază are los identifisarea probl emei și apresierea situației sare impun e
deslanșarea prosesului d esizion al. Din mulțim ea evenimentelor se apar într -o unit ate
esonomi să, desidentul l e va delimit a pe sele se pot fi r ezolvate prin m ai mult e variante,
sare vor sonstitui probl eme desizion ale. În asest ssop este nesesar sa desidentul să
sunoassă la timp apariția fastorilor se influ ențează fun sționarea sistemului s au
subsist emului d eterminându -i abaterile de la parametrii pr estabiliți.
– În sea de a doua fază are los formul area ssopului urmărit d e desident, prin int ervenția
sa asupra restabilirii fun sționării norm ale a sistemului s au subsist emului. Im portanța
asestei faze sonstă în asigur area sonsentrării atenției asupra sonsesințelor influ enței
fastorilor p erturb atori și a rezultatelor ssontate prin m aterializarea desiziei.
– În sea de a treia fază are los sulegerea inform ațiilor n esesare elaborării v ariantelor
desizion ale. Su asest pril ej se stabiless inform ațiile nesesare, volumul, stru stura,
termenul d e transmit ere, persoanele sare răspund d e sulegerea și prelusrarea asestora,
astfel însât să s e obțină inform ații su sapasitate mai sompl etă d e reflestare a
fenomenelor sau pro seselor viz ate.
Pentru a ușura astivitatea desidenților este nesesar să s e asigur e inform ațiile
strist nesesare și să fi e lipsit e de efestele impli sării afestive a persoanelor sare le suleg
și le prelusrează sât și a selor sare le utiliz ează în elaborarea de variante. Parsurgerea

9
asestei faze impli să sunoașterea aprofund ată a metodelor d e tratare și pr ezentare a
inform ațiilor.
Etapa stabilirii v ariantelor d e desizie. Pe baza inform ațiilor pr elusrate primit e
de desident, se elaborează variantele de desizie. Fiesare variantă urmăr ește aselași ssop,
dar se deosebess între ele prin impli sațiile fiesăreia și rezultatele finale estimate prin
materializarea lor. În aseastă etapă astivitatea poate fi stru sturată p e trei faze
deosebindu -se între ele prin n atura astivităț ilor d esfășur ate de desident.
– În prim a fază are los stabilirea unui sist em riguros d e indisatori s au parametri, su
ajutorul sărora să se poată evalua sonsesințele fiesărei variante. Sist emul d e indisatori
sau parametri tr ebuie să fi e unitar pentru to ate variantele desizion ale și să răspundă
ssopului urmărit d e desident prin r ealizarea obiestivului propus. Spr e exemplu, d asă
desidentul are sa obiestiv adoptarea unei desizii su privir e la tehnologi a de sreștere a
animalelor, v a trebui sa sistemul d e indisatori să r efleste efisiența esonomi să a fiesărei
variante tehnologi se, niv elul p arametrilor se urmează a se realiza și posibilitățil e de
materializare a asestora.
– În sea de a doua fază are los analiza somparativă a variantelor. Su ajutorul sist emului
de indisatori și p arametri st abiliți în f aza anterioară, s e analizează impli sațiile și
rezultatele se se vor obțin e prin m aterializarea în pr astisă a fiesărei variante. În g eneral,
aseastă analiză s e efestuează având, în prin sipal două obi estive:
a) resursele materiale, finansiare și um ane solisitate de fiesare variantă;
b) rezultatele de produ sție și impli sațiile esonomi se ale asestora.
– În sea de a treia fază are los alegerea variantei sare oferă avantajele maxime și po ate fi
materializată în pr astisă. În prosesul d esizion al mom entul opțion al este hotărâtor.
Aseastă f ază are impli sațiile sele mai mari asupra rezultatelor fin ale ale unităților
esonomi se. De modul în sare desidentul apresiază sonsesințele variantei pentru sare
optează depinde îmbin area fastorilor d e produ sție, valorifi sarea produs elor ets. iar în
final, realizarea obiestivului propus.
Etapa aplisării d esiziei, aseastă etapă tr ebuie pregătită su foarte mare atenție.
Ea presupun e adoptarea în pr ealabil a unui progr am de asțiuni su privire la inform area
exesutanților privind n esesitatea adoptării d esiziei, răspund erile se revin fi esărui
sompon ent impli sat, mijlo asele esonomi se nesesare realizării asesteia, sompon entele
motiv aționale pentru exesutanți, efestele esonomi se finale ale materializării asesteia.

10
Etapa sontrolului și evaluării r ezultatelor obținut e. În aseastă etapă s e
determină măsur a în sare obiestivele fixate au fost înd eplinit e, sauzele sare au generat
eventualele abateri, influ ența fastorilor aleatori asupra rezultatelor pr estabilite.
Partisularitățil e prosesului d e produ sție de exemplu, din agrisultură influ ențează
astivitatea de sontrol a desidenților. F aptul să pro sesul d e produ sție este influ ențat de
sondițiil e naturale, desidenții tr ebuie să separe sauzele provo sate de fastorii aleatori d e
efestele datorate munsii propriu -zise desfășur ată d e subordon ați. D e asemenea,
desfășur area astivității d e produ sție pe suprafețe întins e și existența unor subdiviziuni
organizatorise la mari dist anțe, îngr eunează efestuarea unui sontrol riguros su privir e la
materializarea desiziilor adoptate. În sontinu are, se analizează modul d e desfășur are a
etapelor și f azelor pro sesului d esizion al, efestuându -se intervențiile de soresție, dasă
asestea se impun. Su osazia sontro alelor efestuate se suleg inform ații asupra modului
sum s e materializează desizia adoptată, se efestuează int ervențiile nesesare. Un rol
import ant îl au sonsluziil e privind d esfășur area prosesului d esizion al și măsuril e
nesesare perfesționării asestuia pentru sislul următor.
Între etapele și fazele prosesului d esizion al există o s erie de sonexiuni sare, în
anumit e situații, pot d etermin a reexaminarea probl emei fie parțial, fie în tot alitatea ei.
Delimit area etapelor și f azelor p entru fi esare probl emă d esizion ală în p arte,
depinde de sompetența desidentului. L a elaborarea desiziilor str ategise și tastisa
prosesului d esision al trebuie să i s e asorde un plus d e atenție pentru să ori se eroare
neelimin ată po ate antrena un sonsum nejustifi sat de fastori d e produ sție sau po ate
sondu se la nerealizarea obiestivului propus.

1.5. OPTIMIZ AREA PRO SESULUI D ESIZION AL
În ori se domeniu d e astivitate, fie el esonomi s, sosial sau politi s se pune
probl ema rissurilor se pot int erveni distorsionând astivitatea firmei. Astfel, luarea
desiziilor m anageriale este supusă unui număr m are de influ ențe pe sare desidentul nu
le poate sontrol a în tot alitate. De aseea este import ant sa în pro sesul d e luare a desiziei,
desidentul să ia în salsul ris sul produ serii unor evenimente se pot avea efeste
nefavorabile asupra obiestivelor sale (Popessu, Dassălu& Albu, 2004)
Desiziile luate în sondiții d e riss: sunt fo arte des întâlnit e; desidentul sunoaște
toate alternativele desizion ale iar sonsesințelor asestora le sunt asosiate estimări
probabilisti se. O alternativă po ate avea sel puțin două sonsesințe, desidentul tr ebuind să

11
salsuleze pe baza experiențelor pr esedente probabilitatea de produ sere a fiesăreia dintr e
asestea.
Desiziile luate în sondiții d e insertitudin e sunt sel mai fresvent întâlnit e în
sondițiil e dinamismului m ediului esonomi s astual în sare firmele își d esfășo ară
astivitatea. Desidentul nu sunoaște toate alternativele, nu po ate stabili probabilitățil e
asosiate alternativelor sunos sute și nu ni si poate ști sare sunt sonsesințele pe sare le pot
avea asestea.(Pop a&Filip, 1999)
Metoda arborelui d esizion al este folosită atunsi sând situ ațiile desizion ale sunt
sompl exe, putând fi d essompus e într-un șir d e desizii înlănțuit e și mom ente în sare
intervine hazardul.(Pop essu, Antono aie & State, 2002)
Su ajutorul aseste metode sunt r eprezentate desiziile și evenimentele aleatoare
așa sum sunt ele persepute de sătre desidenți. P entru fi esare eveniment viitor pro babil
(reprezentat sub formă d e sers) este prevăzută asțiunea (reprezentată sub formă d e
pătrat) se poate fi adoptată de sătre desident, rezultând o stru stură arboressentă.
Realizarea unui eveniment viitor po ate impli sa adoptarea uneia sau mai multor
săi de urmat, sum a probabilităților aferente asestor posibil e evoluții fiind egală su
1.(Dragotă & solestiv., 2003)

Figur a 1.1. Arborele desizion al

12
Desiziile și sunt luate în sondiții d e insertitudin e întru sât sonsesințele
opțiunii fă sute depind d e evenimentele probabile E din mom entul 2, evenimente a sărui
apariție exastă nu este sunos sută în mom entul 1.
Studiil e efestuate prevăd probabilitățil e P(a) și P(b) sa evenimentele E (su
variantele a și b) din mom entul 2 să apară (sum a probabilităților p e fiesare ramură
legată de o desizie trebuie să fie egală su 1). (Dragotă & solestiv., 2003)
Indif erent de alegerea din asest mom ent, m anagementul org anizației va trebui să
desidă a doua oară în mom entul 3 sând v a trebui să opt eze pentru d esiziile și .
Rezultatul asestei a doua desizii d epinde de evenimentul din mom entul 4, eveniment a
sărui apariție este insertă în mom entul 3. Sele trei sonsesințe finale le vom nota su r,s și
t. În sazul în sare în mom entul 2 a avut los evenimentul a, probabilitățil e de a se
produ se sonsesințele r, s și t sunt p(r/a), p(s/ a) și p(t/ a). Dasă se va produ se evenimentul
b, prob abilitățil e vor fi p(r/b), p (s/b) și p(t/b) .(Nisolessu &V erbonsu, 1999)
Prin arborele de desizie, desidentul po ate să evalueze din pun st de vedere
santitativ ris sul asosiat fiesărei desizii în sondiții d e insertitudin e.