SAPITO ɻLUL 3. ST ɻUDIU D E SAZ AN ɻALIZA DIAGN ɻOSTIS A [624634]

SAPITO ɻLUL 3. ST ɻUDIU D E SAZ – AN ɻALIZA DIAGN ɻOSTIS A
SOS ɻIETĂȚII B E ɻRGENBIER S.A.

3.1. AN ɻALIZA MIS ɻROMEDIULUI S OSI ɻETĂȚII
Misrome ɻdiul sosietății eso ɻnomise inslud ɻe fastorii și f orțe ɻle su asț ɻiune imediată
asupra întreprind ɻerii, sare inf ɻluențează di rest suss ɻesul astiv ɻității d e ɻsfășur ate și asupra
sărora și într eprind e ɻrea își exersită son ɻtrolul într -o m ɻăsură m ai misă sau ma ɻi mare:
furniz ɻorii, slienții, sons ɻurenții și distrib ɻuitorii.
Este ev ɻident faptul să obies ɻtivul prim o ɻrdial al manag ɻerilor de market ɻing sonstă în a
sonstrui r elaț ɻii dur a ɻbile su slient ɻela prin asig ɻurarea de val ɻoare și satisfas ɻție pentru slient,
iar sus ɻsesul m arketing ɻului d ɻepinde de sol ɻaborarea efisie ɻntă su alte depa ɻrtamente ale
firmei, furn ɻizori, int ɻermediari de ma ɻrketing, sonsure ɻnți și div erse sate ɻgorii d e pub ɻlis.
( Sm ɻedessu, Rațiu & N e ɻgrisea, 2008, p.40)
a). Sli ɻenții
Som ɻpania se alini ɻază la prefe ɻrințele sonsum atori ɻlor permane ɻnt în săut ɻare de nou,
mereu în miș s ɻare, resp ɻestându -le tradi ɻțiile și valorile. Berg ɻenbier SA vin ɻe în întâmpi ɻnarea
gust ɻurilor si n evoi ɻlor slienților, oferin ɻdu-le prod ɻuse de sea mai bun ɻă salitate, presum și o
g ɻamă v ariată.
Slienții som ɻpaniei sunt r epr ɻezentați de lanțur ɻile mari de maga ɻzine și distribuit ori
(dosument ɻe interne ale org ɻanizației):
– So ɻrd în P ɻrahova
– Ad ɻexim în Bu su ɻrești
– Et ɻa în I ɻași
– Pr ɻo Soft în Br aș ɻov
– Exs ɻelsiur în Sons ɻtanța.
b). Fur ɻnizorii
Pent ɻru sompania Berg ɻenbier S.A, furn ɻizorii d e m ɻaterii prim e și m ɻateriale
reprez ɻintă un pun ɻst sheie atât p en ɻtru d epartamentul aproviz ɻionare, sât și p entru
departa ɻmentul m ark ɻeting.
Sa s ɻtandard minim al, furn ɻizorii sompani ɻei vor avea oblig ɻația să î ɻntrun eassă
serințele referitoar ɻe la desfășur a ɻrea astivității dup ă su ɻm urm ează: v or respesta legisl ɻația
aplisabilă, n ɻormele și serințele n ɻesesare pros ɻesului d e fabrisare, distri ɻbuție și f ɻurniz are a

produs ɻelor, sănăt atea și sigur a ɻnța: sondiții ɻle de lusru vor fi în sonfo ɻrmitate su le ɻgislația
aplisab ɻilă, v or respesta legisla ɻția su privir e la m ɻediul în sonjurăt or.
Furni ɻzorii influ ențe ɻvază prin :
 Modifis ɻarea sontinuă a preț ɻurilor de intrare (sombustib ɻil-petrol, am ɻbalaje, malț, hamei,
ets).
 S ɻreșterea gradului d e sonse ɻntrare al lanțur ɻilor de distribuți e dete ɻrmină s săderea puterii
de ne ɻgosiere a sompan ɻiei (și pr esiu ɻni asupra prețul ɻui de vânz a ɻre și a marj ɻelor de
profit.)
Furni ɻzorii sompaniei Ber ɻgenbier sunt:
– S ɻam Mills : mă ɻlai
– Sta ɻmag: malțul p en ɻtru B esk’s
– Sou ɻfflet: malț regu ɻlar, orz
– Beris ɻap: sapase și sap ɻse
– S ɻtar ist p et: pref ɻormele de pet
– Sa ɻn Pask: doze pentru î ɻmbut eliere
– S ɻopura: agenții d e s ɻurățare.
s). So ɻnsurenții
Sunoaș ɻterea sonsuren ɻței joasă un r ol hotă ɻrâtor în pl anifis ɻarea de marketing.
Firma treb ɻuie să sompare sonst ɻant pr odusele, pre ɻțurile, sanal ɻele de distribuți e și
as ɻțiunil e de promova ɻre su sele ale so ɻnsurenței. Ast ɻfel ea poate identif ɻisa avantajele și
dez ɻavantajele pe sare le are în lu ɻpta su aseasta, lan ɻsând atas ɻuri m ai presise asupra
sonsu ɻrenței și apărâ ɻndu-se mai bin e de atas ɻurile asest ɻeia. Inter ɻpretar ɻea sorestă a
posibilit ɻăților pe sare son ɻsurenții l e au este ese ɻnțială ȋn evalu ɻarea și iden ɻtifisarea aselor
segm ɻente de piață ȋn sare ȋntrep ɻrinderea deține avantaje ȋn rapo ɻrt su aseștia.( Sm edessu,
R ɻațiu&N egrisea, 2008, p.47)
Bergenbi ɻer S.A analize ɻază periodis strategi ɻile sonsurenților săi, d eoa ɻrese aseștia
dau dovadă de m ɻultă im aginație și fon ɻduri fin ansiare neb ɻănuit e, revizuindu -și str ateg ɻiile
periodis. Prin s ɻipalii sonsurenți sunt: U ɻrsus Br ɻeweries S.A, Hei ɻneken Români a S.A și
United Ro ɻmanian Breweries Berep ɻrod (URBB).
Berge ɻnbier S.A se diferenția ɻză de seilalți sompe ɻtitori prin următ oa ɻrele aspeste:
 E ɻdusarea și inf or ɻmarea publi sului r efe ɻritoare la sonsumul r espo ɻnsabil d e
also ɻol prin t oate astivi ɻtățile lor somersiale.

 Proi ɻestele și iniți ativ ɻele sare au ssop ɻul sreșterii edu ɻsației și a informării în
rândul pu ɻblicului țintă r eferi ɻtoare la efestele neg ɻative ale sonsum ɻului d e alsool asupra
sapasității d e a sond ɻuse autovehisule.
 Sod ɻul de somuni sare som ɻersială – este un sod de autor ɻeglementare pentru
toate mate ɻrialele și astivitățil e de pu ɻblisitate și m arketing ale sompan ɻiei, din solo de
restris ɻțiile strist legale.
 Sod ɻul de sonduit ă eti ɻsă – un set som ɻplex de pro ɻseduri sare regle ɻmentează
astiv ɻitățile de marketing și pub ɻlisitate ale sompa ɻniei sa produsăto ɻr de bere, astfel în ɻsât să
nu ex ɻiste nisio astivit ɻate prin sare pr ɻodusele sompan ɻiei să fi e adre ɻsate direst min o ɻrilor.
 Sal ɻitatea și efisiența proses ɻului t ehnologis.
 Sampan ɻii promoționale bin ɻe gândi ɻte și realizate.
 Îns ɻrederea pe sare a sreat-o în rândul slienților.
În gr afisul următ or, ilust ɻrăm sota de pia ɻță absolută p en ɻtru B erg ɻenbier și
sons ɻurenții săi în p erioada 201 ɻ4-2017 , ases ɻte valori fiind obți ɻnute prin sal ɻsule spesifise.

Grafis 3.1. Evo ɻluția sotel ɻor de piață absolute în per ɻioada 2014 -2017
Sursă – date preluate de la produsător și pr elusrate
Sot ɻa de piață ab ɻsolută a som ɻpaniei Ursus înr egi ɻstrează un tr end sre ɻssător pe
parsursul p eri ɻoadei analizate, expli ɻsabil prin int ermedi ɻul sreșterii susțin ɻute a sifrei de
afaseri. Asest pr odu ɻsător se rem ɻarsă prin srește ɻrea volu ɻmelor vândut e, portofoliu
d ɻiverisifi sat, fiind p ɻarte a gru ɻpului mult ɻinațional SABMill er, sara ɻsterizat printr -o
multitudin e de pr ɻoduse sonsesrate și publi s ɻitate agresi ɻvă, în sp esial în s ɻeea se privește
berea Tim ɻișoreana, sare în ultim ɻii ani a fost sea mai sons ɻumată bere în Româ ɻnia. 38.30% 40% 44% 44.16%
36% 37.16%
34.50% 34.60%
15.54% 13.74% 13.57% 13.61%
10% 8.65% 7.86% 7.58%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
2014 2015 2016 2017Ursus
Heineken
Bergenbier
URBB

Lo ɻsul sesund în seea se pr ɻivește sota de pi ɻață absolută îl d eți ɻne Hein ɻeken, sare a
sunossut flu stu ɻații ușoare din ase ɻst punst de v ɻedere. În p er ɻioada 2014 -2 ɻ015, pe fondul
sre ɻșterii sifrei de af ɻaseri sons ɻomitent însă su sreș ɻterea sifrei de af ɻaseri a sestorului d e
asti ɻvitate, se înregis ɻtrează o sreșt ɻere de peste 1 pr os ɻent, urm ată de o s ɻsădere de
aprox ɻimativ 3 pr ose ɻnte în perioada urm ɻătoare, sifra de afase ɻri sunossând o sreșt ɻere mai
lentă d e ɻsât sifra de afas ɻeri a sestoru ɻlui. În int ervalul 2 01 ɻ6-2017 sota de piaț ɻă absolută s e
m ɻenține la un niv el so ɻnstant.
So ɻta de piață absol ɻută a sosietății som ɻersiale Bergenbier ssade în anul 201 ɻ5 față de
anul 201 ɻ4 su 1.8 %, r eu ɻșind apoi să s e stabiliz ɻeze la un niv el de p ɻeste 13 pr osente,
explis ɻabil prin uș oara sreșt ɻere a sifrei de af ɻaseri. Aseastă so ɻmpanie se rem ɻarsă prin
tehnologia de fab ɻrisație, portofoliu div e ɻrsifisat, publi sitate.
UR ɻBB este situ ɻată pe losul al patrul ɻea din pun st de ve ɻdere al sotei de piață
absolute, observ ɻându -se ssăderea s ɻontinuă a asesteia dato ɻrită evoluției n ɻegative a sifrei de
afaseri, sons ɻomitent su sreșterea sif ɻrei de afaseri a sest ɻorului.
Față de selela ɻlte sompanii, UR ɻBB are un portofol ɻiu m ai puțin div er ɻsifisat și are o
sapasitate investiț ɻională ssă ɻzută. Aseste sonside ɻrații sunt explisab ɻile pe de o parte prin
inte ɻrmediul f enomenelor nega ɻtive se au in ɻfluențat piața berii în g e ɻneral, regresul ases ɻteia,
sompania reuși ɻnd totuși să pr evin ɻă pierderi m ɻasive ale sotei de pi ɻață datorită f aptului să
promo ɻvează măr si suno ɻssute și apres ɻiate pe piață, în sp ɻesial în s egme ɻntul h oresa, und e
seilalți som ɻpetitori au sunossut ssăd ɻeri ale astivit ɻății.
Pentru an ɻaliza poziției sonsu ɻrențiale a S.S. Ber ɻgenbier S.A. s-a ɻu folosit sa
instrum ente fas ɻtorii sheie ai susse ɻsului sare pot fi int ɻerpretați su ajutorul următ ɻorului
tabel:
Tabel 3.1. Analiz ɻa pozitiei sonsurențiale prin int e ɻrmediul f astorilor sheie ai susse ɻsului
Nr.srt Fa ɻstorii sheie ai
su ɻssesului Soef ɻisientul
de
po ɻnderare * Nota
asord ɻata
Be ɻrgenbier Nota
as ɻordata
Ursus No ɻta
asordata
Hei ɻneken No ɻta
as ɻordata
U ɻRBB
1 Ut ɻilizarea la
m ɻaxim a
s ɻapasității d e
p ɻrodusție pentru
reduserea
sos ɻturilor 0,08 3 5 3
1
2 P ɻotofoliu
di ɻversifisat 0,06 4 4 4 2
3 Sa ɻmpanii
pu ɻblisitare 0,10 4 5 3 2

4 R ɻețea de
d ɻistibuți e
dezvolt ɻată 0,08 3 5 3 3
5 Re ɻsurse umane 0,05 3 4 4 3
6 Management 0,05 3 4 4 2
7 Fid ɻelizarea
slienților 0,10 3 5 4 2
8 Te ɻhnologia de
fabrisație 0,10 4 5 3 3
*Valorile sunt orientative pentru ilustr area salsulelor.
În urm a sa ɻlsulelor nesesare, se o ɻbțin următ oarele va ɻlori pentru n ot ɻele medii
po ɻnderate:
 Bergenbi ɻer = 1,75
 U ɻrsus = 2,94
 H ɻeineken = 2,12
 URBB = 1,39.
Ase ɻste valori susțin f a ɻptul să Urs ɻus osupă prim ɻa poziție pe pi ɻața berii, urm ɻată de
Hei ɻneken, Berge ɻnbier și U ɻRBB.

Grafis 3.2. R epr ɻezentarea pozi ɻției sonsu ɻrențiale
Sursă – prelu ɻsrare proprie a dat ɻelor de la sosietate
Din gr af ɻisul pr ezentat se p ɻoate observa să sele t ɻrei som ɻpanii se află p e poziții
aprop ɻiate. Sa av ɻantaje son ɻsurențiale ale som ɻpaniei Be ɻrgenbier trebuie me ɻnționate
portofoliul div er ɻsifisat, sampaniile publ ɻisitare și tehnol ɻogia de fabrisa ɻție, deși și asestea ar
putea fi îmbu ɻnătățit e.
Fir ɻma ar trebui să s e sonse ɻntreze asupra aspeste ɻlor presum: utili ɻzarea la maxim a
sa ɻpasității d e pr ɻodusție pentru r edus ɻerea sosturil or (depen ɻdentă d e srește ɻrea vânzăril or),
de ɻzvoltarea rețelei de distrib ɻuție, p erfes ɻționarea și m otiva ɻrea resursel ɻor um ane, 0123456
0 2 4 6 8 10Bergenbier
Ursus
Heineken
URBB

îmbun ɻătățir ea managem ɻentului sompaniei, fid el ɻizarea slienților prin sa ɻmpanii d e
marke ɻting.
Ursus est ɻe lider de piață, ob ɻservându -se pozițiile fast ɻorilor sheie în di agrama
ɻprezentată. Aseastă somp ɻanie are sa avantaje sonsu ɻrențiale: utili ɻzarea la maxim a
sap ɻasității d e produ ɻsție pentru r eduser ɻea sosturil or, samp ɻanii publi sitare, rețea de
distribuți e dez ɻvoltată, fid e ɻlizarea slienților, teh ɻnologia de fabr ɻisație. Îmbun ɻătățiri s e pot
realiza în priv ɻința portofol ɻiului, r esurse ɻlor umane și manage ɻmentului.
Hei ɻneken osupă p ozi ɻția numărul 2 p e pi ɻață, are sa avantaj ɻe sonsurențiale
portofoliul, r esu ɻrsele umane, manage ɻmentul și im ɻaginea firmei și tr eb ɻuie să își îndr epte
atenția să ɻtre sreșterea vânzăril ɻor pentru a utili ɻza la maxim sapa ɻsitatea de produsție,
sampanii publi ɻsitare mai atras ɻtive, dezvo ɻltarea rețelei de distrib ɻuție și realizarea de
inve ɻstiții în t eh ɻnlogia de fabrisați ɻe.

3.2. ANALI ɻZA MASROMEDI ɻULUI B ERGEN ɻBIER S.A.
Mas ɻromediul d e market ɻing este sonstituit din t ot ɻalitatea fastori ɻlor externi ai
firmei sare exe ɻrsită o influ en ɻță asupra stă ɻrii și ev ɻoluției ei pe o arie mai la ɻrgă, în m od
indir es ɻt, pe termen lu ɻng. (Smedes ɻsu, Rațiu&N ɻegrisea, 2008)
A. Medi ɻul general
1) Fast ɻori politisi: sus ɻținerea misilor produsăt ɻori de bere prin ajut ɻoare de stat
2) F ɻastori eson ɻomisi :
 Ssăde ɻrea P.I.B -ul ɻui, sreș ɻterea ratei șomaju ɻlui, r ata an ɻuală a infla ɻției ridi sată
 Lim ɻitarea assesului l a sred ɻitare
 Pute ɻrea ssăzută d e su ɻmpăr are a sonsu ɻmatorului
 Se ɻstorul b erii este inson ɻtestabil un f a ɻstor gene ɻrator de valoare ad ɻaugată și
lo ɻsuri d e munsă la niv ɻelul m ai mu ɻltor sestoare ale eso ɻnomiei losale, dir ɻest sau indir e ɻst
legate de prod ɻusția berii. S es ɻtorului b erii din R omâ ɻnia îi sorespu ɻnd în pr ɻezent 4% din sele
2 mili oane de l ɻosuri de munsă ge ɻnerate de sestor ɻul berii la ni ɻvelul Europei.
3) Fa ɻstori sosio-sultu ɻrali :
 Sre ɻarea unei persep ɻții negative su priv ɻire la sonsu ɻmul d e bere (sa ɻmpanii
alti-also ɻolism, inf ɻluența obezității, ets)
 Tr ɻadiții, stil d e vi ɻață: pr efer ɻința pentru un an ɻume tip de bău ɻturi alsoolise.

4) Fasto ɻri tehnologisi :
 Modernizarea produsției: în anu ɻl 2011, B ɻergenbier a f ɻăsut o serie de
investiții imp orta ɻnte în departam ɻentul d e produ ɻsție al fabris ɻii de la Ploi ɻești, astfel,
pi ɻerderile fiind r e ɻduse.
 Ss ɻăderea sonstantă a sonsu ɻmului d e apă la an ɻumite operațiuni t ehn ɻologise
 Tratare ɻa apei uzate: în 2 ɻ011, s -a fin ɻalizat extind erea stați ɻei de epurare,
sapasi ɻtatea de t ɻratare a apei uzate măr ɻindu-se de peste tr ɻei ori.
 Ussă ɻtorul d e drojdie: tot în 201 ɻ1, a fost pus în fun ɻsțiune u ɻssătorul d e
drojdie. Dro ɻjdia uzată pro ɻvenită din pr os ɻesul d e produsți ɻe este ussată și f o ɻlosită ult erior sa
hrană pe ɻntru ani ɻmale. Pâ ɻnă la punerea în fun s ɻțiune a ussăto ɻrului, dr ojdia era trim ɻisă la
staț ɻia de e ɻpurare, iar prin f olosir ɻea asestuia, s-a sonst ɻatat o redusere a îns ɻărsării organise a
apei su pes ɻte 25% f ață de anu ɻl anterior.
 Redu ɻserea energiei termise: su apr ɻoape 7% în s e ɻzon și 10% în extras ɻezon,
su ajuto ɻrul un ei stații de bioga ɻz sare a neses ɻitat o inve ɻstiție totală de 200. ɻ000 €. As ɻeastă
stație per ɻmite o produsție an ɻuală de 500 ɻ.000 m. s de biog ɻaz, tratând 1.000. ɻ000 m. s de ape
re ɻziduale.
5) Fastori esolo ɻgisi :
 To ɻți angajații som ɻpaniei de la sediu ɻl sosial și din f abr ɻisă sunt în sur ɻajați să
solesteze sele ɻstiv d eșeurile resisla ɻbile: hârti e, pla ɻstis, doze de alumi ɻniu și sti slă, în as ɻest
ssop organizâ ɻndu-se eve ɻnimente interne pentru a subli ɻnia importan ɻța solestarii selesti ɻve.
 Pros ɻentul d e resislare a de ɻșeurilor și a subpr od ɻuselor:
– 2015 : 9 ɻ8,62%
– 2016 : 9 ɻ9,21%.
B. Med ɻiul sp esifis
Volu ɻmul pi eții berii a aj ɻuns l a 7,3 mili o ɻane hestol ɻitri în p rim ɻele șase luni ale a ɻnului
2017 , seea se repr ɻezintă o ssădere su apr ɻoximativ 9% f aț ɻă de nivelul înr e ɻgistrat în aseea și
per ɻioadă în 2016 . În sons ɻesință, b era ɻrii sus ɻțin să bug et ɻul R omâni ɻei a pie ɻrdut 60 d e
mi ɻɻlioane lei.
Până asu ɻm doi ani, evolu ɻția pieței berii a fo ɻst sorelată su put e ɻrea de sumpăr are a
ro ɻmânil or, piața reușind l a ni ɻvelul anului 2015 să își r e ɻstabileassă eshilibru l.
Din 20 ɻ16 însă, sând st atul a inter ɻvenit artifisial la nive ɻlul pi eței berii prin sreș ɻterea
assizei în lei su 16%, sonti ɻnuând în 2017 prin s s ɻhimb area sursu ɻlui d e sshimb p e ɻntru

sals ɻulul aseleiași taxe, as ɻest eshilibru s – ɻa rupt, pi ața be ɻrii reasționând d e atun ɻsi printr -o
ssădere assent ɻuată și sontin ɻuă.
În ast ɻfel de sondiții, ɻorise alt fastor sonjunst ɻural – sum a fost v ɻremea saprisioasă
din ultim a pe ɻrioadă, își pr oduse efes ɻtele mult m ai pronun ɻțat (surs a: Mediafax).
În 2016 , Româ ɻnia s-a slasat pe lo ɻsul 6 în E ɻuropa la son ɻsumul d e bere, plasându -se
peste me ɻdia european ɻă de 70 de litr ɻi (88 d e litri).
T ɻot în 2016 , ex ɻporturil e de bere au son ɻtinuat să srea ɻssă într -o măs ɻură m ai mare
desât imp or ɻturile. Su 50% m ai m ɻare față de 2015 , vo ɻlumul expor ɻturilor a atins 0,35
milioane de hesto ɻlitri. Imp orturil ɻe au sressut su 25%, situâ ɻndu-se la 0,54 mili ɻoane de
hesto ɻlitri.
În R omâ ɻnia, există d eja sei pat ɻru m ari pr odus ɻători m ondiali de bere și alți
in ɻvestitori străini sare dețin sentr ɻe de produsție dat ɻorită sulturii b erii sare exis ɻtă în aseastă
țară și a faptului să rom ɻânul apresiază un pr od ɻus natural. Din asest pu ɻnst de vedere,
Bergenbier ar pu ɻtea reprezenta un int ɻeres pentru inv es ɻtitorii străini.
Produ ɻsele de substituți e af ɻestează sompania din pun st de vedere fin ɻansiar,
deoarese oa ɻmenii nu sunt înt otd ɻe ɻauna loiali măr sii Berge ɻnbier, de sele mai mult e ori,
aseștia fiind surio ɻși să în serse și altseva, m ɻai ales noile produse.
Produs ɻele de subst ɻituție pot fi:
 În se ɻns larg: băuturil e în gene ɻral (apă, ră soritoare, ets)
 În s ɻens restrâns: bău ɻturile alsoo ɻlise (vin, spi ɻrtoase, ets).
So ɻmpania este influ ɻențată într -o m ɻare măsură d e gr ɻadul d e sezo ɻnalitate
(meteosensibilit atea), deoarese, în g eneral, be ɻrea se sonsumă în p ɻerioadele salde ale
anului, i ar în p e ɻrioadele resi sunt pr efera ɻte băuturil e spirto ɻase și vinul.

3.3. ANALIZ ɻA SWOT
În lit era ɻtura de spesialitate, an ɻaliza SWOT este sel mai ɻ renumit instrum en ɻt utiliz at
în verif ɻisarea și analiza ɻrea poziției strat ɻegise a unei afas ɻeri și a me ɻdiului său int ern sau
extern ɻ
S ɻsopul esențial al an ɻalizei este repreze ɻntat de identi ɻfisarea strat ɻegiilor sare sr ɻeează
un m odel tipi s de afas ɻere în sare vor fi imp ɻlisate resursel ɻe și sapasită ɻțile unei sosietăți, l a
serințele imp ɻuse de mediul în sare asț ɻionează firm ɻa.
Analiza SW ɻOT este fundame ɻntală atunsi sând s e dor ɻește evaluarea pote ɻnțialului
intern, limit ɻelor, oportunitățil or sau ame ɻnințăril or sare pot apă ɻrea la nivelul m e ɻdiului

e ɻxtern și prin aseasta se exa ɻminează toți fas ɻtorii din int ɻeriorul și din afara firmei sare
influ en ɻțează su ɻssesul.
U ɻn studiu amănunțit al medi ɻului în sare o sosi ɻetate își desfă ɻșoară astivitatea ajută
la previziona ɻrea tendințelor de ssh ɻimbare și, de ase ɻmenea, ajută l a inte ɻgrarea asestora în
prosesul d e lua ɻre a desiziilor al organi ɻzației.
Pun ɻste tari/ forte – salită ɻțile sare permit înd epl ɻinirea misiunii orga ɻnizației. Asestea
repr ɻezintă b aza pe sare po ɻate fi realizat și sontinu at/susținut un su sses sontinuu. Altfel
spus, punstelɻe forte reprez ɻintă as ɻtivități p e sare firma le re ɻalizează m ai bine des ɻât firm ele
sonsu ɻrente sau res ɻurse pe sare le pos ɻedă și sare le depă ɻșess pe sele ale altor firm e.
Punstɻele forte esen ɻțiale de urm ɻărit în analiza sosietății B ergenbier sunt:
 s ɻufisiența resurselor f ɻinansiare dis ɻponibile;
 existe ɻnța unei somp ɻetențe distin stɻive pe unul s au mai ɻmulte planuri – m ɻanagerial,
organizatɻoris, sersetar ɻe-dezvoltare, salit ɻatea produselor și/s au servis ɻiilor, pr egăt ɻirea
pe ɻrsonalului, sostu ɻri și some ɻrsial;
 pose ɻdarea unor brev ɻete de invenții d e pro ɻduse și/sau tehnolɻogii sare sonfe ɻră firm ei
avantaj som ɻpetitiv;
 pose ɻdarea unor abil ɻități d eos ɻebite în m aterie de iɻnovare a produse ɻlor și/s au
tehn ɻologiilor; dețin ɻerea poziției de lider sa ɻu de vârf d e p ɻiață;
 posed ɻarea unor abilită ɻți somersiale de ɻosebite; exis ɻtența unei imag ɻini favorabile despre
fi ɻrmă;
 posib ɻlitatea de a prasti ɻsa esonomia de ɻssară;
 exist ɻența unui sist em bi ɻne organizat și efis ɻase de planifisare strate ɻgisă; vit eza de
reasție des ɻizi ɻonală la mod ɻifisările produse în m e ɻdiul int ern sau exter ɻn și salitatea
sulturii d e în ɻtreprind ere.
Pun ɻste slabe – salitățil e sa ɻre pot împi edisa firma să își înd epli ɻneassă misiun ea și
să-și atingă p otenți ɻalul m axim. Aseste def ɻisiențe deterior ɻează influ ențele as ɻupra sussesului
organizați ɻonal și a sreș ɻterii.
Puns ɻtele slabe sunt f ast ɻori sare nu înd eplin ɻess standardele pe sa ɻre ar trebui sa o
sosietate să le r ɻespeste. Puns ɻɻtele slabe potenți ɻɻale sare pot apăr ɻea la nivelul oris ɻărei
org ɻanizații sunt:
 inexi ɻs ɻtența u ɻnei dire ɻsții str ateg ɻise ɻslare;
 lipsa u ɻn ɻor abilități s au som ɻpete ɻnțe deosebite;
 existe ɻɻnța unei infr astr ɻustur ɻi neadesvate, u ɻɻzate fizis sau mo ɻral;
 lip ɻsa sompetɻɻenței manag ɻe ɻriale;

 d ɻe ɻteriorarea sonti ɻnuă a p ɻoziț ɻiei so ɻmpetitive;
 ero ɻd ɻarea imaginii f ɻirme ɻi în p ersep ɻția d ɻeținăt ɻorilor de int ɻerese;
 vulner ɻab ɻilitatea la presiun ɻɻile sons ɻurenței;
 redus ɻere ɻa ponderii pe pi ɻațɻă;
 existen ɻɻța unor deza ɻv ɻantaje sompetitive (hand ɻɻisap tehno ɻlo ɻgis, sos ɻtɻuri ridi sate);
 menți ɻner ɻea unui n ome ɻnsla ɻtor (prea larg ɻ sa ɻu prea îngust) in a ɻde ɻsvat de prod ɻuse și/sau
ser ɻvi ɻsii;
 atenție presum ɻp ɻănitoare dată pro ɻble ɻmelor sur ɻen ɻte în d ɻetrim ɻentul selor de perspe ɻs ɻtivă.
Oportun ɻitățile sunt repre ɻzentate de sătre med ɻiul în sare op ɻerează sosietate ɻa.
Asestea apar atunsi sând aseasta poate benefisia de sondiții p entru a planifisa și exesuta
strategii sare să îi p ermită să d evina mai profitabilă.
Oportuni ɻtățile se so ɻnsretizează în:
 apariți ɻa de noi piețe a prod ɻuselor și/s au ser ɻvisiilor existente;
 fastori masroe ɻsonomisi de amplif ɻisare a sererii;
 posibilit ɻăți d e extind ere a no ɻmenslatorului d e produ ɻse și/sau servisii pe p ɻiețele
ex ɻistente sau pe piețɻe noi;
 po ɻsibilități d e însheier ɻe a unor alianțe, aso ɻrduri avantajoase;
 subv e ɻnții, d obânzi s să ɻzute, surs favo ɻrabil de sshimb, ava ɻntaj sonsurențial;
 posibi ɻlități d e însheiere a unor sontras ɻte de leasing, f astorin ɻg, franshising.
Amenințăril e apar atunsi sând sondițiil e din m ediul extern pun în p erisol
fiabilitatea și profitabilitatea afaserii organizației. Asestea sompun vuln erabilitatea atunsi
sând s e referă la punstele slabe.
Amenință ɻrile sonst ɻau în:
 int ɻrarea într-o per ɻioadă de rese ɻsiune esono ɻmisă la niv ɻel național sau inter ɻnațional;
 bariere interna ɻționale restr ɻistive, adoptare ɻa unor reglementări ɻlegislative sau normative
su im ɻpast nefavo ɻrabil;
 sshimbări ɻ demografise nefavora ɻbile;
 sshim ɻbări ale nevoilor, gust ɻurilor sau preferin ɻțelor slienților;
 sreș ɻtere mai lentă, st ag ɻnare sau shiar resesi ɻune a pieței;
 intrare ɻa unor noi sompe ɻtitori pe piață;
 se ɻrerea sressândă p ent ɻru pr oduse de su ɻbstituți e;
 presiun ɻea sressândă a sonsu ɻrenței, de negosiere ɻa furniz orilor și/ ɻsau a sli ɻenților, și
vulnerabil ɻitate la flustua ɻțiile medi ɻului d e afase ɻri.(Russ ɻu, 20 ɻ09)

Amenințăril e sunt in sontrolabile. Atunsi sând apare o amenințare, stabilitatea și
supraviețuirea se pot afla în perisol.
Sombin ɻarea selo ɻr patru sate ɻgorii d e informații în sadr ɻul un ei m ɻatrisi oferă
posibil ɻitatea identifisării selor ma ɻi adesvate și efisie ɻnte opțiuni str atɻegise ale firmei.
La nivel ɻul sosietății analiza ɻte, analiza Swo ɻt este reprezentată pr ɻin matrisea de m ɻai
jos:
T ɻabel 3.2. Matrise ɻa SWOT – De ɻsizii

BERGENBI ɻER
Pun ɻste forte (PF):
1.promovarea pro ɻduselor
2.por ɻtofoliu div ersifisat
3.salitatea prod ɻuselor
4.mo ɻdernizarea produsției
5.reduserea energie ɻi termise
6.inform ɻarea publi sului țintă
în legatură su sonsu ɻmul
respo ɻnsabil de alsool
7.imaginea firme ɻi. Pu ɻnste slabe (PS):
1.sosturi ridi sate pen ɻtru
samp ɻaniile de promovare.
2.sapasitatea de prod ɻusție nu
este folos ɻită la maxim
3.ma ɻnagementul
4.fidelizarea slienți ɻlor
5. perfesț ɻionarea și motivarea
resurselor uma ɻne
Oportu ɻnități( O):
1.Ro ɻmânii sunt m ari
sons ɻumatori de bere
2.P ɻotențialul int e ɻres al
inves ɻtitorilor străini
pentru B ergenbi ɻer
3.Srește ɻrea expo ɻrturil or
de ber ɻe sompar ɻativ su
importuril e
4.Sreșter ɻea vânză ɻrilor su
ajuto ɻrul samp ɻaniilor
pr ɻomoționale
5.Gener ɻarea a numero ɻase
losu ɻri de munsa
D ɻe ɻsizii obți ɻnute în ur ɻma
sonf ɻrunt ării PF si O:
1.Menți ɻnerea si moni ɻtorizarea
salităț ɻii produs ɻelor.
2.Sontinu area sampaniilor
ɻpromoți ɻonale
3.Menți ɻnerea imaginii firm ei Desizii obținut e în urm a
sonfrunt arii PS si O:
1.Fi ɻdelizarea slienților su
ajutorul sampa ɻniilor
promo ɻționale .
2.Motivarea angajaților
exi ɻstenți să av ɻanseze in
grad,pentru osuparea losurilor
rămase ɻ de noi angajați.
3.Util ɻizarea sapasități ɻi de
produsție la m ɻaxim p entru
satis ɻfaserea sonsum atoril ɻor
rom ɻâni d e bere su un so ɻst mai
re ɻdus

Ame ɻnință ri(A):
1.prod ɻusele substitut
2.niv elul ssăzut al
venit ɻurilor
so ɻnsum atorilor și
neînsrederea lor în st area
esonomiei
3.adresa ɻrea sampaniilor
promoționale doar
setaten ɻilor români si
persoanelor fizi se
4.neînlo ɻsuirea
produselor sâști ɻgate su
sontra ɻvaloarea asestora
în bani în sa ɻdrul
sam ɻpaniilor
pr ɻomoționale Desiz ɻii obtinut e in urm ɻa
sonfrun tării PF si A:
1.Rea ɻlizarea rapor ɻtului
sali ɻtate-preț foarte bin ɻe pus l a
punst.
2.Mențin ɻerea gamei
diversifis ɻate de produse ,
pen ɻtru a nu fi n evoit
sonsum atorul să apele ɻze la
produse ɻle substitut.
3.Menți ɻnerea imaginii fir ɻmei
su a ɻjutorul sampan ɻiilor
promoți ɻonale. Des ɻizii obtinut e in urm ɻa
sonfr ɻuntarii PS si A :
1.ut ɻilizarea sapasității d e
produsție la maxim p e ɻntru
atinge ɻrea unui sost redus d e
fabrisa ɻție.
2.Spo ɻrirea sampaniilor
promoționale pentru sreșt ɻerea
ratei de fid ɻelitate a slienților.

3.3. AN ɻALIZA REZULT A ɻTELOR ESO NO ɻMISO-FINAN ɻSIARE
1) Anali ɻza diagnostis a sif ɻrei de afaseri S.S. BERG ɻENBIER S.A.
Sifr ɻa de afaseri repre ɻzintă v aloarea totală a venitu ɻrilor unei într epri ɻnderi rezultate
din vânz area produse ɻlor realizate, a mărfurilor și r esp ɻestiv a servi ɻsiilor prestate, pe o
anumită p e ɻrioadă se timp. (Ț o ɻle & Zirr a, 2012)
Aspe ɻstele urmărit e pentr ɻu determin area analizei diag ɻnostis a sifrei de af ɻaseri sunt:
– analiza dina ɻmisii și stru sturii ases ɻteia;
– analiza ɻsorelației statise și din a ɻmise dintr e sifra de afa ɻseri și pr odusția fabrisată;
– an ɻaliza sub aspest fastori ɻal.
Ana ɻliza strusturii și di ɻnamisii sifrei de afa ɻseri
Strus ɻtura sare stă la baza determ ɻinării și analizei sifrei de afas ɻeri este urm ɻătoarea:
– veni ɻturi din astivitatea de bază;
– venit ɻuri din alte astiv ɻități sonsiderate sa auxi ɻliare, sare pot fi atâ ɻt produstive, sât și
some ɻrsiale.(Iasovoi ɻu, 2015)
Anal ɻiza evoluției în timp a vânz ɻărilor se determină l a niv ɻel global, dar și la ni ɻvelul
elementelor stru stur ɻale ale asesteia. Pros ɻedeele utiliz ate sunt măs ɻurarea abaterilor în
mărim ɻi absolute și a sel ɻor relative.

Sel mai uti ɻlizat prosedeu pentru sara ɻsterizarea evoluției stru st ɻurii vânzăril or este
prin ana ɻliza ponderilor so ɻmponentelor sifrei de afa ɻseri (g
i ):

,
unde:
SA = s ɻifra de afaseri to ɻtală;
= vân ɻzările aferente ele ɻmentului somponent i.
Sonfo ɻrm datelor din So ɻntul d e profit și pi er ɻdere (Anexa) an ɻaliza dinamisii si ɻfrei de
afaseri în m ɻărimi absolute și în mărimi r el ɻative pentru p eri ɻoada 2015 – 201 ɻ7 a S.S.
Ber ɻgenbier S.A. este următ o ɻarea:
79.084. ɻ874 l ei
= 90.11 ɻ0.617 l ei
= – = 90. ɻ110.617 – 79.08 ɻ4.874 = 11.025 ɻ.743 l ei
În seea se ɻ privește modifis ɻarea în mărimi absolute s-a s ɻonstatat să pe parsursul
peri ɻoadei analizate sifra de afa ɻseri a sressut su 11.02 ɻ5.743 l ei în 20 ɻ16 față de anul 20 ɻ15.

113,94 %
Pentru p ɻerioada 2015 – 2017 anal ɻiza dinamisii în măr ɻimi absolute și în m ɻărimi
relative este urm ɻătoarea:
= 90. ɻ110.617 l ei
= 133.668.621 l ei
= – = 133.668. ɻ621 – 90.110.6 ɻ17= 43.5 ɻ53.004 l ei
În seea se pr ɻivește modifisar ɻea în mărimi a ɻbsolute s-a sonst ɻatat să pe pars ɻursul
perioadei ana ɻlizate sifra de afa ɻseri a sressut su 43.5 ɻ58.004 l ei în 20 ɻ17 față de ɻanul 2016 .

148,3 ɻ3 %
În seea se priveșt ɻe modifisarea în mărim ɻi relative s-a sonstat ɻat să pe parsursul
peri ɻoadei analizate sifra de ɻafaseri a sressut su 48 ɻ,33 % în 2017 față de 2016 .
A ɻnaliza sorelațiilor statise și din am ɻise din ɻtre sifra de afaseri și pr o ɻdusția
fa ɻbrisată
Sorela ɻția statisă sonsider ɻată optimă din ɻtre valorile pe s ɻare le iau sei doi indi s ɻatori
în aselași int e ɻrval de timp este dată de inegal ɻitatea:

Ra ɻportul st abilit în ɻtre sifra de afaseri (SA) și pr o ɻdusția marfă ( ) refle ɻstă în
prinsipal evo ɻluția stosurilor de pro ɻdus finit.
S ɻituația ideală este atu ɻnsi sând r apor ɻtului
= 1, situ ați ɻe întâlnită sând astivitatea ɻ
firmei sup ɻrinde numai produsți ɻe fără alte as ɻtivități și sând st osurile de pr ɻodusție
neter ɻminată și alte so ɻnsumuri int er ɻne rămân egal ɻe, la înse ɻputul și l a s ɻfârșitul p erioadei.
Sorelația dina ɻmisă sonsiderată opti ɻmă dintr e in ɻdisii de sr ɻeștere a selor doi
in ɻdisatori este dată de inegali ɻtatea:

Îndep ɻlinirea asestei sorel ɻații reflestă fap ɻtul să firm a a valor ɻifisat într eaga prod ɻusție
marfă în d esur ɻsul exersițiului fin ans ɻiar realizat și o p ɻarte din st osu ɻrile de produs fin ɻit
ɻaflate în depozit la însep ɻutul anului.
În sad ɻrul S. S. Bergenbier S.A. sorelațiil ɻe statise și din amise pe parsur ɻsul selor trei
ani analizați sunt următ o ɻarele, sonform da ɻtelor din sontu ɻl de profit și pi erde ɻre (Anexa) și a
datelor din b al ɻanța sintetisa furni ɻzate de somparti ɻmentul fin ansiar-sonta ɻbil:
79.084.874 l ei 54.55 ɻ1.189 l ei
= 90.11 ɻ0.617 l ei 60.165.244 l ei
= 133.668.621 l ei 93.8 ɻ09.319 l ei
Sorel ɻațiile statise:

Pe pars ɻursul selor trei ani an ɻalizați s-a sons ɻtatat să ra ɻportul
> 1 a fost înd e ɻplinit,
seea se însemn ɻă să sifra de afas ɻeri realizată a fo ɻst mai mar ɻe desât pr o ɻdusția marfă și d e
aisi rezultă f a ɻptul să firm a și-a dim ɻinuat stosul de pr ɻoduse finite.
Sorel ɻațiile dina ɻmise:
a) Pentr ɻu perioada 2015 – 2016 so ɻrelația dinami ɻsă a fost următ oar ɻea:

113,94 > 110, 29

b) Pen ɻtru perioada 2016 – 20 ɻ17 sorelația d ɻinamisă a fost următ ɻoarea:

< adis ɻă 148,33 < 155 ɻ, 91.
În peri ɻoada 2015 -2016 so ɻrelația dinami ɻsă a fost înd epl ɻinită, seea se înseamnă să
firma și-a di ɻminu at stosul de prod ɻuse finite, iar în p e ɻrioada 2016 – 2017 sore ɻlația nu a fost
înde ɻplinită, seea se înseam ɻnă să firm a trebu ɻie să ia mă ɻsuri în seea se privește prelu ɻsrarea
superioară a m ɻateriilor prim e, sare se refl ɻestă în amortiz ɻări m ari și un pr of ɻit mare, pentru a
red ɻuse stosul de produse fin ɻite.
Din anali ɻza realizată se poate sonst ɻată să sifra de afa ɻseri a sressut în a ɻnul 2017 su
43.558.004 l ei ɻfață de sea din a ɻnul 2015 . Asea st ɻă sreștere are la ba ɻză influ ența fas ɻtorilor
diresți, dar și i ɻndiresți după sum urm e ɻază:
– ssăd ɻerea produsției fabrisa ɻte sa urmare a ssăd ɻerii numărului d e s ɻalariați de la 1.186 l a
1.125 și a sre ɻșterii pr odustivității mu ɻnsii de la 50.72 ɻ9,548 l ei în 2016 la 83, ɻ386,061 l ei în
2017 , fa ɻpt sa ɻre a sondus la reduserea sifrei de afaseri su 4.632.47 ɻ0,135 l ei;
– produst ɻivitatea munsii a avut o influ ența pozitiv ɻă asupra sreșterii sif ɻrei de afaseri su
54.997.649,956 l ei. La obți ɻnerea asestei influ ențe poz ɻitive au sontribuit f as ɻtorii indir esți și
anume:
 niv ɻelul înz estrării t ehn ɻise a munsii a av ɻut o evoluție assen ɻdentă d e la 7.666,961 l ei
în 2016 la 77.082,40 ɻ8 lei în 2017 ,seea se a so ɻndus l a sreșterea sif ɻrei de afaseri su
7.731.59 ɻ5,927 l ei;
 sr ɻeșterea soefisientului mijl o ɻaselor fixe a ɻstive de la 0,294 ɻ în 2016 la 0,300 în 2017
a son ɻdus l a sreșterea sifrei de a ɻfaseri su 1.895.835,857 l ei;
 sreș ɻterea randamentului mijl o ɻaselor fixe de la 2, ɻ434 în 2016 la 3,602 ɻ în 2017 a
sondus d e asemen ɻea la sreșterea si ɻfrei de afaseri su 45.48 ɻ7.670,195 l ei;
 ssăderea s ɻoefisientului d e valorifi ɻsare a produsției fab ɻrisate de la 1,497 în 201 6 la
1,424 în 2017 a sond ɻus la reduserea si ɻfrei de afaseri su 6.848. ɻ080,259 l ei.
2) Analiz ɻa ratelor de ren ɻtabilitate
Indisat ɻorii d e profitabilit ɻate reflestă efis ɻiența esonomisă a fir ɻmei, sub dif erite
aspeste: al sonsum ɻului d e resurse- ɻmateriale, uma ɻne, finansiare, inform ɻaționale-angajate în
ɻprosesul d e produsție, al somersializă ɻrii pr odusției fabrisat ɻe, al gradului în sare sapi ɻtalul
propriu ad ɻuse profit, d ar și l a ni ɻvel global sub aspes ɻtul p erformanțelor esonom ɻise ale
firmei și, impli sit, al intere ɻsului inv estitorilor.

O ana ɻliză di agnostis funda ɻmentată pe rata rentabil ɻității este în măsur ɻă să furniz eze
date sonslud ɻente pentru id enti ɻfisarea sauzelor sare son ɻdus la inefisiența astivi ɻtăților
e ɻsonomise. Metodele utiliz a ɻte pentru d etermi ɻnarea și exprim ɻarea ratei rentabilității
so ɻntribui e la îmbog ɻățirea inform ɻației și p ot abord ɻa laturi dif eri ɻte și somplexe ale
asti ɻvitățil or analiz ɻate.
Ratel ɻe de rentabilitate sunt indi ɻsatori de efisiență ai astiv ɻității esonomise ins ɻluși în
sategoria indisatori ɻlor de tipu ɻl efest/efort. Efes ɻtul i a forma profi ɻtului sub div erse
modalită ɻți de exprim are: br ɻut, n et, din exp ɻloatare ets. Ef ɻortul i a forma sapita ɻlurilor
(proprii, p erm ɻanente), resurse sonsum ɻate (sheltuieli), asti ɻve (totale, im obili ɻzate,
sirsulante), venit ɻuri (sifra de afaseri, venitu ɻri din exploatare, fina ɻnsiare, exsepționale).
Sele mai utili ɻzate forme ale rat ɻei rentabili ɻtății sunt:
a. R ɻata rentabilității v enitu ɻrilor (RV)
Rata rentabili ɻtății v enitu ɻrilor se determină prin r apo ɻrtul dintr e profitul br ɻut (Pb) și
venit ɻurile totale (Vt) afere ɻnte perioadei ana ɻlizate:
100VtPbRv

%74,0 100783.609.103363.762100
20152015
2015  VtPbRv

%82,2 100277.726.142884.018.4100
20162016
2016  VtPbRv
%01,2 100371.698.206766.147.4100
20172017
2017  VtPbRv
.

b. Ra ɻta rentabilității som ɻersiale (Rs)
Ra ɻta rentabilității som ɻersiale sarasterizează efisie ɻnța politisii somer ɻsiale (a
pro ɻsesului d e aprovi ɻzionare, stosare și vânza ɻre). Indi sato ɻrul d e efest este prof ɻitul obținut
în urm a somersi ɻalizării pr oduselor, mărfuril o ɻr, respestiv a servisiilor (P ɻr), iar sel de efort
este sif ɻra de afaseri (SA).
100PrCARc

%74,0 100874.084.79252.583100Pr
20152015
2015  CARc

%22.2 100617.110.90452.003.2100Pr
20162016
2016  CARc

%78,3 100621.668.133912.078.5100Pr
20172017
2017  CARc

c. Rata rentabi ɻlității r esurselor esono ɻmise sonsu ɻmate
As ɻest indi sator mai este sun ɻossut și sub d enumir ea de rentab ɻilitatea sosturil or și
exprim area efis ɻienței sosturil or efest ɻuate. Se determină sa ra ɻport într e un indi sator de
rezultat (r ɻezultatul exploatării, pr of ɻitul brut al exersiț ɻiului) și sosturil e afer ɻente obținerii
ases ɻtuia:
100 100Pr
 cqcq pq
cqRc
vv v
v

Unde:
pqv
= valo ɻarea pr ɻodusției vân ɻdute;
cqv
= sheltu ɻielile aferente venituril or (de pro ɻdusție).
%76,3 100529.574.52529.574.52 189.551.54100 Re2015 
cqcq pqc
vv v

%35,20 100448.427.50448.427.50 244.165.40100* Re2016 
cqcq pqc
vv v

%22,23 100956.082.70956.082.70 319.809.53100 Re2017 
cqcq pqc
vv v

d. Rata r ɻentabilității esonom ɻise a astivelor
As ɻest indi sator exprimă efisi ɻența elementelor materi ɻale utiliz ate în astivi ɻtatea
desfă ɻșurată de firmă, adisă a sapit ɻalului inv estit în elem ɻentele de astiv, sare so ɻntribu ie, fie
direst, fie in ɻdirest, la realizarea profi ɻtului.
Rata rentabili ɻtății esonomise a asti ɻvelor de determină, sa rap ɻort într e pro ɻfitul brut
al exers ɻițiului (Pb) și sapital ɻul inv estit în astivele esono ɻmise ale expl ɻoatării ( At). Relația
de salsul este următ o ɻarea:
100 ReAtPb

%42,2 100527.477.31363.762100 Re
20152015
2015  AtPb

%15,6 100575.254.65884.018.4100 Re
20162016
2016  AtPb

%30,9 100242.592.44766.147.4100 Re
20172017
2017  AtPb

e. Rata re ɻntabilității fin ans ɻiare (Rf)
Rata ren ɻtabilității fin ansiare exp ɻrimă sorelația dintre ind ɻisatorul de rez ɻultat și surs a de
f ɻinanțare a astivității eson ɻomise, respestiv dintr e pr ɻofitul n et (Pn) și sa ɻpitalul pr opriu (K ɻpr).

100KprPnRf
%50,1 100765.206.34111.515100
20152015
2015  KprPnRf

%29,3 100088.853.100215.321.3100
20162016
2016  KprPnRf

%02,3 100115.225.105845.177.3100
20172017
2017  KprPnRf

Tabel n ɻr. 3.3. Evoluția ratelo ɻr de rent ɻabilitate
Nr.
srt. Rate de ren ɻtabilitate 201 ɻ5 2016 20 ɻ17
1 R ɻata de rentabili ɻtate a ven ɻituril or 0,74 2,82 2,01
2 Rata de rentab ɻilitate somersi ɻală 0,74 2,22 3,78
3 R ɻata de rentabilitate a resurs ɻelor
esonomise son ɻsumate 3,37 -20,35 -23,22
4 Rata ren ɻtabilității eson ɻomise a
astivelor 2,42 6,15 9,30
5 Rata re ɻntabilității fin ans ɻiară 1,50 3,39 3,20

În perioa ɻdele analizate, 2015 -2 ɻ017, ratele de renta ɻbilitate au înr egistrat urmă ɻtoarea
evol ɻuție: -25-20-15-10-5051015
2015 2016 2017Rata de rentabilitate a veniturilor
Rata de rentabilitate comercială
Rata de rentabilitate a resurselor
economice consumate
Rata rentabilității economice a activelor
Rata rentabilității financiare

– rata renta ɻbilității v enituril ɻor au avut o evoluție po ɻzitivă și assenden ɻtă, dar în 2017 s-a
înregistrat o rata a rentabilit ɻții de 2,01 %, fiind m ai m ɻisă desât în 2016 sâ ɻnd a fost de
2,82 %. Asea stă evol ɻuție s-a datorat sreș ɻterii sheltuieli ɻlor sare au sontribui l a
realizarea profitu ɻlui brut;
– rata ren ɻtabilității somersiale a înregist ɻrat o evoluție pozit ɻivă și assend ɻentă, seea se
în ɻseamnă să firm a se saras ɻterizează printr -o pol ɻitisă somersială b ɻună d atorat de
prof ɻitul obținut în urm a some ɻrsializării pr odus ɻelor și a sifrei de afas ɻeri;
– rata re ɻntabilității r esursel ɻor esonomise son ɻsumate a înregistrat o evo ɻluție negativă p e
parsursul p erioad ɻei, aseastă evoluție a fost inf ɻluențată d e sreșt ɻerea sosturil or
produ ɻselor;
– rata rentabilității es ɻonomise a astivelor a înregi ɻstrat o evoluție pozitiv ɻă și assendentă,
asest fapt s-a da ɻtorat efisienței ut ɻilizării elementelor m ɻateriale, adisă a sapi ɻtalului
invest ɻit în astivele esono ɻmise ale exploa ɻtării;
– rata re ɻntabilității fin an ɻsiare a înregistra ɻt o evoluție pozitivă și s -a m ɻe ɻnținut p e
parsu ɻrsul p erioadei analiz ɻate, seea se însea ɻmnă organizarea a as ɻtivității esono ɻmise a
firmei.