Sănătatea orală în România [605342]

Sănătatea orală în România
Raport de cercetare
Septembrie 2016

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
[anonimizat] I www.issuemonitoring.ro

Contents
Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
Sinteza principalelor probleme și soluții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
Sănătatea o rală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
Politica publică în domeniul sănătății orale din România ………………………….. ………………………….. …………. 6
Campanii de preventive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
Consumul de produse de igienă orală și de servicii stomatologice ………………………….. ………………………… 7
Caracterizare generală a sănătății orale a populației din Rom ânia ………………………….. ………………………… 8
Politica publică în domeniul sănătății orale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
Politici pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
Educația pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
Politici pentru incluziune socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
Soluții de îmbunătățire a cadrului de politică publică ………………………….. ………………………….. ……………. 13
Prevenție în sănătatea orală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
Soluții pentru derularea unor campanii de prevenție eficiente ………………………….. ………………………….. . 16
Consumul produselor de igienă orală și al serviciilor stomatologice ………………………….. ……………………. 17
Măsuri pentru creșterea consumul de produse de igienă orală ………………………….. ………………………….. . 18
Referințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
[anonimizat] I www.issuemonitoring.ro

Sănătatea constituie o dimensiune esențială a calității vieții populației , cuprinzând atât starea generală de
sănătate, cât și serviciile de asistență medicală oferite , astfel încât starea de sănătate să permită persoanei
să își îndepli nească rolurile în societate. Sănătatea orală, componentă importantă a sănătății, presupune
mai mult decât existența unor dinți sănătoși , ea referindu -se la întreaga cavitate bucală și având implicații
profunde la nivelul organismului . O sănătate orală bună permite realizarea funcțiilor sociale (socializare,
comunicare) și economice ale persoanei. În același timp, sănătatea orală precară are un rol important în
declanșarea afecțiunilor digestive sau respiratorii, cu consecințe grave asupra organismului pe termen
mediu și lung.

Principalele obstacole în asigurarea unei sănătăți orale a populației sunt legate de accesul la serviciile
medicale (venituri reduse, lipsa asigurărilor medicale, proximitatea serviciilor stomatologice), dar și de
educația deficitară a populației în privi nța igienei, a factorilor de risc și a importanței prevenției . Factorii
de risc sunt nutriția deficitară, fumatul, alcooolul, dar și igiena orală inadecvată. (WHO)

Activitățile de preven ție/educație au un rol determinant în asigurarea unei sănătăți orale corespunzătoare
a populației și trebuie să vizeze aspecte cum ar fi igiena cavității bucale, accesul la servicii sau efectele
adoptării unor comportamente indezirabile (fumat, nutriție deficitară, consum de alcool etc) asupra
cavității bucale. Acestea tre buie să se desfășoare periodic și de la vârste fragede astfel încât să se asigure
adoptarea unor comportamente dezirabile în rândul populației.

Studiu l de față are scopul de a analiza principalele provocări și oportunități de dezvoltare ale sănătății
orale din România prin identificarea principalelor arii de politică publică în care sunt incluse măsurile în
acest domeniu, dar și a principalelor opinii ale actorilor interesați (decidenți politici, reprezentanți ai
sectorului neguvernamental, experți în dom eniu, specialiști). Această analiză va sta la baza dezbaterii care
va permite o identificare corectă a soluțiilor de îmbunătățire a sănătății orale a populației României.

Metodolog ia utilizată pentru realizarea studiului a presupus analiza datelor secundare de la nivel național
și european referitoare la sănătatea orală, a documentelor (rapoarte, studii naționale și europene privind
sănătatea orală sau educația pentru sănătate), a p oliticilor publice naționale și europene (strategii,
legislație specifică) , a datelor obținute prin interviuri cu experți și decidenți și a cercetării cantitative pe
bază de chestionar .

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Metodologie

Metodologia care a sta la baza realiz ării acestui studiu a vizat tr iangularea datelor obținute prin diverse
metode de cercetare: interviul, chestionarul, analiza documentelor și a datelor secundare, analiza de
politică publică.

Analiza datelor secundare și a documentelor
Analiza datelor secun dare referitoare la sănătate orală a cuprins atât cele furnizate de INS, CNAS sau
EUROSTAT, dar și cele obținute în cadrul diverselor cercetări derulate la nivel național și European
(EUROBAROMETRU – special 330, GSK Oral Care Segment studies ).
Analiza do cumentelor a inclus rapoartele Institutului Național de Sănătate Publică, cele ale Platformei
Europene de Sănătate Orală ( European Oral Health Report Card, State of Oral Health in Europe Report )
și ale Platformei ”Zâmbește România”, ale Organizației Mondia le a Sănătății (Oral Health Surveys) , dar și
ale organizațiilor profesionale ale medicilor dentist.

Analiza de politică publică în domeniul sănătății orale a cuprins:
 Măsurile de prevenție
 Accesul la servicii medicale stomatologice
Anchetă pe bază de chestionar a fost realizată pe un eșantion de 1144 de persoane și a vizat:
 Analiza i mpact ului campaniilor de interes public în domeniul sănătății asupra comportamentului
populației
 Identificarea efecte lor percepute ale unei campanii publice pentru promova rea spălatului pe
dinți
Cercetarea calitativă s-a realizat pe bază de interviu cu actori relevanți din domeniu – reprezentanți ai
Guvernului, ai Parlamentului, ai sectorului guvernamental, ai asociațiilor profesionale, specialist și experți
în domeniu. Au fost realizate 12 interviuri care au avut ca scop evaluarea politicilor publice în domeniul
sănătății orale, analiza importanței măsurilor de preventive în domeniu, impactul campaniilor de interes
public în prevenția/educația pentru sănătate orală și ide ntificarea măsurilor de politică publică necesare
pentru îmbunătățirea sănătății orale în România.

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Sinteza p rincipalel or probleme și soluții

Se conturează în ceea ce privește sănătatea orală conceptul de ”două Românii”, adică ”o Românie ” a celor
care au un nivel de educație și al veniturilor mai ridicate, și România celor care se află în sărăcie, având
resurse foarte limitate sau inexistente, nu au acces la infrastructura de sănătate sau la informații corecte
și pe înțelesul fiecăruia legate de igiena orală. Și în ceea ce privește persoanele care au nivel de educație
peste medie problematica sănătății orale este prezentă, deoarece se manifestă aș a numitul Sindrom
Olivia , în sensul că persoanele educate preferă să folosească și să acorde încredere informației din mediul
online, fără a ține cont de părerea specialiștilor. Un alt aspect de semnalat este acela al lipsei unui calendar
prestabilit de vizită la medicul stomatolog, atât pentru adulți, cât, mai ales, pentru copii. În cazul copiilor
situația este îngrijorătoare, lipsa unui program regulat de vizită la stomatolog determinând identificarea
problemelor de sănătate orală abia la schimbarea den tiției, cu toate problemele care decurg de aici.
Părinții nu conștientizează importanța unei bune sănătăți orale pentru copii și amână vizitele la
stomatolog, iar în sistemul de educație cabinetele stomatologice școlare lipsesc. Lipsa cabinetelor școlare
face imposibil ă latura de prevenție și, mai mult decât atât, în aceste condiții informarea corectă a copiilor
în ceea ce privește sănătatea orală devine imposibilă.

Sănătatea orală
Cercetarea de teren a reliefat o serie de probleme, atât ale sistemului de sănătate în general, cât și ale
sănătății orale în special. Una din problemele majore este reprezentată de subfinanțarea sistemului de
sănătate orală, urmată de lipsa datelor din teren care să poată fundamenta propunerile pentru
modificările de politică pu blică în domeniu. Accesul la serviciile medicale stomatologice pentru toată
populația României reprezintă, în secolul XXI, un deziderat greu de atins, doar 13% din totalul cabinetelor
medicale stomatologice funcționând în mediul rural. Un alt aspect import ant este acela al lipsei
informațiilor clare și obiective legate de importanța sănătății orale, igienei și controlului periodic.

Probleme
 Subfinanțarea sistemului de sănătate orală – Procentul cheltuielilor pentru asistența medicală
stomatologică din to talul celor alocate asistenței medicale reprezintă 0.37%, fiind insuficiente
pentru nevoile existente
 Numărul cabinetelor medicale stomatologice care au contracte cu CAS pentru decontarea
cheltuielilor este redus (22%) în special da torită sumelor foarte m ici primi te (media fiind de 2000
lei/lună) și a numeroaselor proceduri birocratice
 Accesul la servici i stomatologice este extrem de redus pentru persoanele din mediu l rural, unde
se găsesc aproximativ 13% din numărul cabinetelor stomatologice
 Numărul insu ficient de medici stomatologi raportat la media europeană, respectiv 63,72 la
100.000 de locuitori față de 107,55 la 100.000 de locuitori în Uniunea Europeană
 Accesul persoanelor dezavantajate la servicii stomatologice este redus datorită costurilor ridica te
ale acestor servicii
 Lipsa unor standarde de cost real realizate pe baza informațiilor din piață și nu pe baza unor indici
artificiali sau al unor informații parțiale
 Lipsa unui program național de prevenție în domeniul sănătății orale adresat copiilor

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

 Lipsa unui program național de informare, conștientizare și culegere date reale cu privire la
sănătatea orală în România
Soluții
 Creșterea alocării bugetare pentru asistența medicală stomatologică la nivelul CAS
 Creșterea sumelor alocate lunar cabinetelor medicale pentru serviciile stomatologice furnizate
copiilor și persoanelor cu venituri reduse și acoperirea unui număr mai mare de servicii care pot
fi decontate
 Stimularea medicilor stomatologi să activeze în mediul rural
 Realizarea unor standard e de cos t reale pentru serviciile stomatologice
 Acordarea unor facilități fiscale companiilor din domeniu care se implică activ în programele de
sănătate orală
 Creșterea implicării administrației publice locale în sprijinirea medicilor stomatologi, cu precădere
în mediul rural
 Realizarea unor campanii de informare și conștientizare asupra sănătății orale , inclusiv realizarea
și difuzarea în mediul audio vizual a mesajelor de interes public

Politica publică în domeniul sănătății orale din România
Probleme
 Lipsa unei politici unitare în domeniul sănătății orale – există prevederi disparate în diverse măsuri
de prevenție sau educație
 Insuficiența datelor care să fundamenteze politicile publice în domeniul sănătății orale
 Lipsa unui mecanism de culegere a datelor ne cesare unui design adecvat de politici publice în
domeniu , în sensul unor prevederi legislative care să oblige cabinetele stomatologice să furnizeze
datele legate de incidența unor afecțiuni ale cavității bucale, cum ar fi cariile sau afecțiunile
gingivale
 Subfinanțarea sistemului de sănătate în general și a celui de sănătate orală în special
 Coordonarea insuficientă a instituțiilor publice cu atribuții în domeniul prevenției și educației
pentru sănătate (MS, MENCȘ, MMFPSPV)
 Implicarea redusă a actorilor in teresați (asociații profesionale, ONG -uri, mediu privat) în procesul
de elaborare a politicilor publice
Soluții
 Designul de politici să fie r ealiza t pe baza de studii în domeniu . Este utilă cuprinderea sănătății
orale în cadrul Acordului bienal realizat cu OMS.
 Realizarea unei politici unitare în domeniul sănătății orale
 Screeningul problemelor de sănătate orală
 Accent mai mare pe partea de prevenție
 Finanțarea corespunzătoare a măsurilor de sănătatea orală
 Cooperarea între instituțiile publice

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

 Participarea actorilor interesați la designul și implementarea politicilor publice în domeniul
sănătății orale

Campanii de preventive
Probleme
 Accent redus al politicilor publice din sănătate pus pe prevenție
 Vizibilitate redusă a campaniilor publice în domeniul sănătății orale derulate de către instituțiile
publice
 Principalele efecte percepute ale campaniilor publicitare de educație pentru sănătate în rândul
populației sunt legate de o mai bună conștientizare a stilului de viață nesănătos (50% ) apreciază
că acesta este principalul efect) și de necesitatea schimbării stilului de viață (44%)
 Principalele efecte ale unei campanii publice pentru promovarea spălatului pe dinți ar fi
conștientizarea importanței spălatului pe dinți (59%) și schimbarea comportamentului în sensul
practicării spălatului pe dinți de cel puțin 2 ori pe zi (45%)
Soluții
 Mesajele de interes public ar trebui să vizeze toate aspectele legate de sănătatea orală.
 Campaniile de prevenție trebuie să fie derulate pe o perioadă lungă de ti mp cu mesaje diferite
pentru di versele categorii de public (copii, adulți, tineri)
 Campaniile publicitare la nivel național ar trebui să fie dublate de discuții față în față, mai ales în
mediul rural și cu precădere în școli și grădinițe
 Dezvoltarea de parteneriate cu sectorul neguvernamental și companiile private pentru
implementarea unor campanii de prevenție/informare pentru populație
 Creșterea finanțării din PIB pentru sănătate orală
 Actualizarea listei de proceduri prevăzute în Anexa 14, în sens ul includerii tratamentului de
specialitate în cadrul procedurilor stomatologice decontate (total sau parțial) și introducerii
obligativităț ii consultului stomatologic bi anual pentru copii și anual pentru adulți

Consumul de produse de igienă orală și de s ervicii stomatologice
Probleme
 Factorii care influențează igiena orală corespunzătoare sunt educația din familie (94%), obișnuita
(89%) și educația din școală (75%)
 Prețul constituie al treilea criteriu în alegerea pastei de dinți și al doilea în alegerea p eriuței de
dinți
Soluții
 Susținerea publică a campaniilor de prevenție și educație .
 Reducerea TVA -ului pentru produsele de igienă orală pentru a fi mai accesibile persoanelor cu
venituri reduse.

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Caracterizare gen erală a sănătății orale a populației din România

Schimbările politice și economice continue din ultimii 26 de ani, au făcut ca sistemul de sănătate din
România să prezinte o serie de sincope majore și să nu răspundă într -o măsură corespunzătoare nevoilor
existente. Reforma perma nentă a sistemului de sănătate nu a produs rezultatele așteptate din cauza
finanțării reduse, managementului deficitar, corupției , calității serviciilor etc. Nivelul stării de sănătate
orală a populației se situează cu mult sub cel al țărilor din vestul Eu ropei în special datorită diferențelor
de ordin cultural si socio -economic.
Dacă în România, preocuparea pentru domeniul sănătății orale este destul de redusă în rândul
decidenților politici, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare din ce în ce ma i mare pentru această
componentă a sănătății populației, în 2010, tema unuia dintre Eurobarometre fiind sănătatea orală.
Conform acestui studiu, în România (Special Eurobarometer 330 – Oral Health, 2010):
 30% din populație a declarat că a re toți dinții na turali (față de 41% la nivel European),
 32% a avut dificultăți de masticație în ultimul an (UE – 15%),
 16% a fost jenată de aspectul danturii (UE – 7%),
 19% a prezentat dureri la nivelul dinților sau cavității bucale (UE – 10),
 10% a avut problem e în a participa la activitățile sociale datorită problemelor de sănătate orală
(UE – 4%),
 66% nu a fost la dentist în ultimele 12 luni (UE – 43%),
 40% a fost la dentist pentru tratamente de urgență (UE – 17% ), 27% a fost pentru controale de
rutină și tratame nte de curățare (UE – 50%) și 31% pentru tratamente de rutină (UE – 33%).

Sănătatea orală a populației României este un domeniu puțin dezbătut în România, fapt evidențiat prin
numărul redus de studii care să analizeze diversele provocări și oportunități de dezvoltare. Lipsa acestor
analize ale domeniului se datorează și numărului foarte mic de date publice existente, singurele cercetări
mai ample ale domeniului fiind realizate de către companii private (GSK Oral Care Segment studies – Ipsos
2016, Ipsos 20 12, Dedalus, 2014). Conform datelor ultimului studiu (GSK Oral Care Segment studies – Ipsos
2016):
 Românii consideră că igiena orală presupune să îți menții dinții naturali și sănătoși, dar 44% nu
mai au dinții naturali .
 Doar 41% dintre români încearcă s ă prevină problemele dentare prin controale regulate la
stomatolog, iar 1 din 10 respondenți nu au fost niciodată la dentist .
 Principalele motive ale vizitelor rare la stomatolog sunt legate de conștientizarea redusă a
problemelor dentare și a riscurilor asociate acestora, dar și costul ridicat al serviciilor .
 70% dintre respondenți au probleme orale, cele mai importante fiind cariile, placa dentară,
sensibilitatea dinților și sângerarea gingiilor.

Caracterizarea sănătății orale în România reprezintă un deziderat foarte greu de realizat având la bază
date statistice clare și concludente. În opinia respondenților, un astfel de demers poate fi realizat fie pe
baza experiențelor personale, fie pe baza o bservațiilor sau a verificărilor datelor disponibile pentru o
programare la cabinetele stomatologice din România. Datele legate de sănătatea orală a populației din
România lipsesc în totalitate, din această cauză o caracterizare a acestui aspect fiind impo sibil de realizat
din perspectivă sociologică. Reprezentanții instituțiilor administrației publice din România afirmă că ”în

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

strategia de sănătate publică nu există componenta de sănătate orală”, această situație constituind și una
dintre cauzele lipsei da telor statistice concludente pentru acest domeniu. O a doua cauză a lipsei datelor
este reprezentată de faptul că datele nu sunt colectate omogen, neavând la bază o metodologie clară, un
set de indicatori sau o obligație a stomatologilor de a raporta acest e aspecte. Aceste două cauze
determină o colectare insignifiantă a datelor legate de sănătatea orală, de către instituții diferite, fără a
avea o metodologie unitară și fără a măsura în același mod un set de indicatori pre stabiliți.

În România erau 14 .052 de cabinete stomatologice în 2014 (INS, SAN101A) și 14 .879 de medici
stomatologi (7,5 medici la 10 .000 locuitori). Numărul medicilor stomatologi din sistemul public se află în
continuă scădere din 2010 până în prezent, de la 3236 către aproximativ 3000 î n 2014 (nu există date
disponibile pentru perioada 2015 -2016), în timp ce în mediul privat creșterea este constantă, de circa 5%
pe an (10119 -anul 2011, 11847 -2014). Această tendință confirmă atractivitatea mediului privat, acolo
unde veniturile sunt mai m ari și obligațiile către Ministerul Sănătății sunt reduse, contactele dintre medicii
stomatologi cu practică privată și CNAS rezumându -se la decontările efectuate pentru munca prestată de
aceștia.

Conform HG 400/2014, serviciile stomatologice de bază pot f i decontate de CNAS în totalitate pentru copii
și beneficiarii legilor special, iar pentru persoanele peste 18 ani cu venituri reduse decontarea poate fi de
100% sau de 60% în funcție de serviciile oferite . Interesul pentru încheierea de contracte cu CAS p entru
decontarea servicii lor stomatologice este destul de redus, d intre cabinetele stomatologice, doar 22%
(3.253) a vând contracte cu CAS în 2016 . Acest lucru se datorează birocrației ridicate în condițiile sumelor
extreme de reduse care pot fi decontate , medie de 2000 lei/medic/lună ( Anexa 15 la HG 400/2014 ).

Cheltuielile Fondu lui Național Unic de Asigurări S ociale de
Sănătate (FNUASS) pentru asistența medicală stomatologică
în 2015 au reprezentat 0,37% din totalul cheltuielilor pentru
sănătate în creștere față de 2014 . Evoluția acestor cheltuieli
în perioada 2011 -2015 indică o reducere a sumelor
decontate în anii 2012 -2014 ( Figura 1). Sumele alocate sunt
insuficiente față de nevoile existente, cele 80.018.000 de
RON din 2015 fiind distribui te la aproximativ 3100 de
cabinete stomatologice (21% din to tal) care aveau contract
cu CAS (medie de 2 150 lei/lună ). Figura 1. Evoluția cheltuielilor cu asistența
stomatologică decontate din FNUASS în perioada
2011 -2015

Sursa: CNAS, Rapoarte de activitate 2011 –
2015

Acces ibilitatea serviciilor stomatologice este redusă pentru:
 persoanel e cu venituri reduse în condițiile sumelor mici alocate cabinetelor stomatologice
 locuitorii din mediul rural (45% din populația României) având în vedere că doar 13% dintre
cabinet sunt în comune

O listă exhaustive a principalelor probleme legate de sănătatea orală în România nu poate fi realizată
deoarece nu există date concludente. La nivel național nu există, de exemplu, date privitoare la incidența
cariilor sau a afecțiunilor orale asoc iate. Nu este de mirare faptul că, în pachetul de servicii stomatologice
decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt prevăzute proceduri decontate 100%
doar pentru copii și beneficiarii legilor speciale și 60% pentru ceilalți asigurați (Anexa 14). De asemenea,

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

în cadrul aceluiași document sunt precizate o serie de costuri standard decontate de CNAS pentru
problemele de sănătate orală, cu mențiunea că, pentru adulți, se va deconta o singură consultație pe an,
iar pentru copii – o consulta ție la 6 luni. Pachetul de servicii stomatologice decontat de CNAS cuprinde o
serie de restricții de tipul ”o procedură pe an”, ”dacă se efectuează odată cu extracția nu se decontează
(tratamentul hemoragiei)”, în paralel cu lipsa oricăror referiri legate de imagistica medicală, știut fiind
faptul că o radiografie dentară are un cost per unitate (dinte) și se realizează în clinici specializate, de
obicei în centrele urbane.

Disponibilitatea medicilor de a se deplasa în zonele rurale este limitată, costur ile sau subvențiile oferite
de stat neputând asigura atât costurile de navetă , cât și costurile legate de amenajarea, dotarea și
întreținerea unui cabinet. Un alt aspect important este acela al costurilor asociate sănătății orale și al lipsei
unor standard e de cost real realizate pe baza informațiilor din piață și nu pe baza unor indici artificiali sau
al unor informații parțiale. Standardele de cost existente la nivelul CNAS reprezintă sumele pe care această
instituție le decontează medicilor stomatologi p entru o procedură prevăzută în Anexa 14, însă dacă acest
cost este mai mare decât sumele prevăzute în Anexă, atunci pacientul va fi nevoit să plătească diferența.
Din acest punct de vedere rezultă o situație paradoxală: fiecare angajat plătește contribuți e lunară de
5.5% din valoarea salariului său către CNAS, însă același angajat, atunci când merge la stomatolog, este
nevoit să plătească 40% din prețul consultației, integral tratamentul, toate procedurile de imagistică
medicală, și atunci apare un alt fac tor restrictiv în ceea ce privește prezentarea la medicul stomatolog
pentru control și/sau tratament -costurile asociate vizitei la medic.

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Politica publică în domeniul sănătății orale

Sănătatea orală este o componentă importantă a sănătății care trebuie să fie inclusă în serviciile oferite
populației, dar și în programele de prevenție și educație. Din păcate în România, sănătatea orală se
remarcă printr -o prezență extrem de redusă în politicile publice, fi ind considerate de experți ca fiind
”caracterizată aproape prin lipsă”. Interesul decidenților pentru domeniul sănătății orale este scăzut pe
de o parte datorită percepției deficitare a importanței domeniului , iar pe de altă parte lipsei unei presiuni
publ ice constant în acest sens. Costurilor ridicate ale serviciilor medicale stomatologice, au făcut ca
acestea să fie acordate cu precădere în sistem privat, iar decidenții au preferat să le considere a fi ”un lux”
și astfel să nu fie decontate decât într -o extreme de mică măsură din fonduri publice.

Politica publică în domeniul sănătății orale este considerată inexistentă de către respondenții studiului.
Argumentele care stau la baza acestei idei sunt, în primul rând, lipsa preocupărilor sistemului public d e a
culege și analiza anual date legate de sănătatea orală, în al doilea rând de lipsa programelor de screening
gratuit al afecțiunilor orale și, nu în ultimul rând, de lipsa campaniilor de prevenție în domeniul sănătății
orale.

Prevenția în domeniu sănăt ății orale are rolul de a educa populația în ce privește igiena corespunzătoare
și obiceiurile alimentare corecte. Din păcate nu doar serviciile medicale au fost omise în politicile publice,
dar și prevenția este slab reprezentată în acest domeniu. Există extrem de puține campanii publice
educaționale și de prevenție în domeniul sănătății orale, majoritatea fiind realizate în preajma zilei
mondiale a sănătății orale.

Politici pentru sănătate
Având în vedere recomandarea OMS de a „integra sănăt atea orală în strategiile de promovare a sănătății
generale și evaluarea nevoilor de sănătate oral ă prin abordări socio -dentare” , sănătatea orală nu este
prezentă explicit în documentele strategice ale Ministerului Sănătății , ci este inclusă în măsurile de
prevenție :

Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 – are măsuri de sănătate orală subsumate Ariei 1 de
intervenție Sănătate publică, Obiectivul general 3 Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și
mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii l or în populație prin programe naționale,
regionale și locale de sănătate cu caracter preventive, OS 3.1. Creșterea eficacității și rolului promovării
sănătății în reducerea poverii bolii în populație în domeniile prioritare . Măsurile de intervenție vizează :
 implementarea unor intervenții eficace de informare -educare -conștientizare / comunicare pentru
schimbare de comportament (IEC/CSC)
 intervenții de formare și consolidare a comportamentelor sănătoase la preșcolari și școlari prin
revizuirea/actualizarea actelor normative privind igiena școlară și actualizarea programei de
educație sănătate de către Ministerul Educației Naționale
 fundamentarea intervențiilor IEC/CSC pe studii cantitative si/sau calitative
 creșterea rolului și capacității personalului linie i întâi de servicii medicale de a identifica riscurile
de boli cronice netransmisibile, de a răspunde nevoilor de informare și consiliere a indivizilor

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate – sănătatea orală este
inclusă în măsurile de educație pentru sănătate prevăzute a se realiza în colaborare cu Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice (OG 1 și OG 2), dar și a celor care vizează c reșterea nivelului de informare,
conștientizare, motivare, educare al populației privind importanța/beneficiile adoptării unui stil de viață
sănătos (OG 3) . Măsurile vizează:

 Obiectiv general 1 . Creșterea capacității instituțiilor publice și comunităților locale de a proiecta,
dezvolta, implementa, monitoriza și evalua programe PSES integrate
 Elaborarea unui Plan de acțiune și a unor reglementări pentru derularea programului național de
educație pentru sănătate în învățământul preuniversitar
 Realizarea un or parteneriate cu ONG -uri care să furniz eze programe complementare și/sau pe
teme specifice ale educației pentru sănătate în școală
 Dezvoltarea și implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a îndeplinirii obiectivelor
educaționale ale programul ui de educație pentru sănătate în instituțiile preuniversitare

 Obiectiv general 2. Întărirea competențelor specifice ale resurselor umane din sistemul de sănătate și
sistemul de educație în vederea creșterii eficienței activităților PSES
 Introducerea în oferta educațională la nivel național a disciplinei opționale de educație pentru
sănătate
 Dezvoltarea activităților extracurriculare și extrașcolare de promovare a sănătății cu implicarea
specialiștilor în domeniu din instituții publice, m ediul academic și organizații neguvernamentale
 Dezvoltarea de programe de pregătire a cadrelor didactice implicate în activit ăți de educație
pentru sănătate

 Obiectiv general 3. Creșterea nivelului de informare al populației privind importanța/beneficiile
adoptării unui stil de viață sănătos și sistemele/rețelele de sprijin/suport pe care le au la dispoziție
pentru schimbarea de comportamente și accesul la servicii medicale
 Dezvoltarea de strategii de comunicare și implementarea de campanii de
informarea/ed ucare/comunicare a populației
 Monitorizarea și evaluarea rezultatelor campaniilor de informare/educare/comunicare a
populației

Educația pentru sănătate
Igiena cavității bucale este una dintre tematicile programei școlare de educație pentru sănătate pentru
clasele I -XII care este în curriculumul la decizia școlii. În conținutul acestei discipline, la capitolul igiena
personală există tematici legate de:
 Clasele I -II
 Igiena cavității bucale
 Boli cauzate de lipsa de igienă
 Importanța igienei pentru s ănătate

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

 Clasele III – IV
 Controlul stomatologic periodic
 Clasele V – VIII
 Modalități de prevenire a bolilor
 Igiena și anotimpurile
În afara acestei discipline opționale, educația pentru sănătate se realizează prin diverse activități
extracurriculare .

Politici pentru incluziune social ă
Starea de sănătate a populației este dependentă de factori socio -economici, sănătate a reprezentând o
component ă esențială în abordarea multidimensională a capitalului uman menită să contribuie la
reducerea sărăciei și a e xcluziunii sociale . Accesul la serviciile de sănătate orală, precum și igiena orală
necorespunzătoare sunt unele dintre principalele cauze ale problemelor de sănătate orală existente în
rândul populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Pachetul Integrat pentru Combaterea Sărăciei propune în cadrul acțiun ii 3.3. Copii sănătoși la grădiniță ,
furnizarea unui pachet național de sănătate și nutriție pentru copii dezavantajați cu vârste între 3 și 6 ani.
Scopul acestui pachet este acela de a preveni/reduce îmbolnăvirile recurente și a le crește imunitatea și
evita părăsirea educației timpurii. În cadrul acestui pachet, o măsură vizează acordarea trimestrială a
pastei și periuței pentru copii. Costul propus al acestui pachet cu past ă și periuță este de 20 lei.

În același timp, în cadrul Programului Operațional Capital Uman există diverse axe în cadrul cărora pot fi
acordate servicii de sănătate orală, inclusive activități de preventive și educație pentru sănătate:
 Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei pot exista acțiuni de sănătate orală în
cadrul pachetelor de servicii comunitare integrate (obiectivele specifice 4.1 , 4.2) sau în cele care
vizează creșterea capacității sistemului de sănătate la nivel comunita r (obiectivele specifice 4.9, 4.10
și 4.11)
 Axa Prioritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității – acțiunile de sănătate
orală (preventive și servicii) pot fi incluse în pachetele de servicii comunitare integrate furnizare în
cadrul zonelor dezavantajate (obiectivele specifice 5.1 și 5.2)

Soluții de îmbunătățire a cadrului de politică publică
Îmbunătățirea politicilor publice în ceea ce privește sănătatea orală ar trebui să înceapă în primul rând cu
etapa de planificare, de stabilire a unor indicatori care să fie monitorizați anual, apoi să vizeze următoarele
aspecte: design de politici, campan ii de screening gratuite și campanii permanente de prevenție ,
finanțarea sistemului, cooperarea între instituțiile publice, participarea actorilor interesați la designul și
implementarea politicii publice:
 Designul de politici – reprezintă etapa de plani ficare și stabilire a priorităților pe termen mediu și lung,
de calculare a costurilor și planificare a acestora, de stabilire a unui set de indicatori care să fie
monitorizați, de alcătuire a unei baze de date legate de incidența afecțiunilor orale. Măsur ile adoptate
în această etapă vor furniza datele necesare fundamentării intervenției pentru etapele 2 și 3, și anume
screeningul și prevenția. Administrația publică ar trebui să dețină un mecanism de culegere a datelor

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

necesare unui design adecvat de polit ici publice în domeniu , în sensul unor prevederi legislative care
să oblige cabinetele stomatologice să furnizeze datele legate de incidența unor afecțiuni ale cavității
bucale, cum ar fi cariile sau afecțiunile gingivale. Realizarea de studii în domeniu e ste fundamentală
pentru elaborarea unor politici publice eficiente, în acest sens fiind necesară cuprinderea sănătății
orale în cadrul Acordului bienal realizat cu OMS.
 Screeningul problemelor de sănătate orală – va fi realizat pe bază de programare la me dicul
stomatolog, pentru toată populația cu vârstă de peste 2 ani, atât din mediul urban c ât, mai ales, din
mediul rural, pentru a depista, la momentul 0 starea de sănătate orală a populației. Acest screening
va furniza datele prin care vor fi evaluați ind icatorii stabiliți la punctul 1 – designul de politici.
 Campaniile de prevenție – reprezintă a treia etapă a procesului de îmbunătățire a politicilor publice în
domeniul sănătății orale. Prevenția este recomandat să înceapă din perioada preșcolară (în stat ele
nordice informarea și prevenția începe încă de la naștere), atunci când copilul deprinde primele
noțiuni legate de igienă și să continue până la nivelul liceului, cu frecvență anuală, astfel încât copiii
să conștientizeze rolul și importanța igienei ș i sănătății orale.
 Finanțarea sistemului – este o condiție esențială pentru asigurarea reușitei. În acest moment bugetul
alocat sănătății din PIB nu reușește să acopere nevoile existente și din acest motiv vor rămâne în
permanență în afară anumite domenii, cum ar fi sănătatea orală. Alocarea bugetară pentru serviciile
oferte categoriilor dezavantajate si copiilor este extrem de redusă și nu acoperă un tratament
complet. Continuarea acestei subfinanțări va adânci problemele de sănătate orală ale persoanelor din
grupurile dezavantajate.
 Cooperarea între instituțiile publice – activitățile de prevenție și educație trebuie realizate printr -o
colaborare foarte bună între ministerele cu atribuții în domeniu (Ministerul Sănătății, Ministerul
Educației Naționale și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Presoanelor Vârstnice).
Aplicarea Planului Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate
presupune existența unui grup de lucru care să lucreze eficient pentru realizarea obiecti velor.
 Participarea actorilor interesați – identificarea corectă a problemelor și apoi a soluțiilor de creștere a
sănătății orale a populației este necesar să fie realizată prin implicarea atât a reprezentanților
instituțiilor publice, a decidenților politici, cât și a reprezentanților asociațiilor profesionale și a
organizațiilor neguvernamentale și private care au activitate în domeniu. O participare mai activă a
mediului ONG și a celui privat în designul politicii poate să creeze presiunea necesară adoptării unor
măsuri în acest domeniu.

Prevenție în sănătatea orală
Prevenția în România nu se bucură de o atenție prea mare deși este cunoscut faptul că beneficiile ar fi
mari dacă s -ar investi mai mult în această componentă. Sistemul este centrat pe ”a trata” și nu pe ”a
preveni”, fapt ce are efecte majore asupra stării de sănătate a populației. Campanii de prevenție în
domeniul sănătății există doar într -un număr foarte redus , din păcate alocarea de 4% din produsul intern
brut pentru sănătate nu oferă foarte multe perspective în acest sens, finanțarea fiind alocată cu precădere
în scop curativ . Domeniul sănătății orale nu face excepție de la această regulă de alocare a finanțării
publice în sănătate.

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Pe de altă parte, lipsa programelor de prevenție în domeniul sănătății orale, alocarea redusă din PIB și
implicarea redusă a medicilor stomatologi în partea de prevenție și explicarea clară a tuturor aspectelor
de igienă pentru pacienții proprii, coroborată cu lipsa cabinetelor stomatologice școlare, conduc la slaba
educație pentru sănătate și, implicit, la transferarea acestor sarcini către familie.
Institutul Național de Sănătate Publică realizează anual materiale destinate campaniilor publice de
prevenție și educație în domeniul sănătății orale. Aceste ma teriale sunt destinate în special elevilor și sunt
utilizate de către Direcțiile de Sănătate Publică în campaniile locale pe care le derulează. Din păcate
numărul acestora este limitat, iar vizibilitatea lor în sp ațiul public destul de redusă.

Vizibilitate mai mare în spațiul public o au campanii le de marketing ale producătorilor sau importatorilor
de produse de sănătate orală (pastă de dinți, peri uțe de dinți, apă de gură, etc). Î n opinia respondenților,
aceste campanii sunt punctuale și vizează doar un an umit public țintă (de exemplu cei care au
paradontoză, persoanele cu gingii sensibile, etc), având în plus și o prezență limitată în spațiul public. Nu
există campanii de informare /conștientizare asupra sănătății orale adresate persoanelor din mediul rura l,
așa cum nu există o monitorizare a acestor persoane din punct de vedere al prevenției.

Mesajele de interes public reprezintă o componentă importantă a campaniilor de prevenție. Aceste
mesaje de interes public au impact, însă, atunci când sunt difuzate o perioadă lungă de timp, în mass
media cu acoperire națională, la ore de maximă audiență. Mesajele este recomandat să fie dublate pe
întreaga perioadă a campaniilor de discuții față în față, mai ales în mediul rural și cu precădere în școli și
grădinițe. Componenta de informare a mesajelor, în opinia respondenților, este recomandat să fie
realizată de către persoane cu autoritate în domeniu, respectiv medici stomatologi, care să explice într –
un limbaj comun care sunt riscurile de îmbolnăvire pentru fiecare grupă de vârstă și cum trebuie procedat
pentru a reduce aceste riscuri (spălat pe dinți de două ori pe zi, schimbarea periuței o dată la 6 luni, control
stomatologic anual, etc.)

Analiza campaniilor publicitare cu mesaje de interes public privind educația pentru sănătate arată că
principalele efecte percepute ale acestora în rândul populației sunt legate de o mai bună conștietizare a
stilului de viață nesănătos (50% ) apreciază că a cesta este principalul efect) și de necesitatea schimbării
stilului de viață (44%). ( Figura 2)

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Figura 2. Principalele efecte percepute ale cam paniilor publicitare de educație pentru sănătate

Sursa: cercetare pe eșantion reprezentativ de 1144 de persoane, CMPP

În cazul unei campanii publice pentru promovarea spălatului pe dinți, populația consideră că principalele
efecte ar fi conștientizarea importanței spălatului pe dinți (59%) și schimbarea comportamentului în
sensul practicării spălatului pe dinți de cel puțin 2 ori pe zi (45%). ( Figura 3)

Figura 3. Principalele efecte percepute ale unei campanii publice pentru promovarea spălatului pe dinți

Sursa: cercetare pe eșantion reprezentativ de 1144 de persoane, CMPP

Soluții pentru derularea unor campanii de prevenție eficiente
 Mesajele de interes public ar trebui să vizeze toate aspectele legate de sănătatea orală. Pentru ca un
astfel de mesaj să ofere impact, este necesar ca acesta să abordeze tematica spălării dinților de 2 ori
pe zi, cea a schimbării periodice a periuței de d inți și, cel mai important, prezentarea pentru consult la
medicul stomatolog. 18%
13%
5%
3%
12%32%
31%
15%
11%
25%33%
37%
38%
34%
36%13%
13%
31%
33%
20%4%
6%
11%
19%
6%Oamenii au constientizat ca au un
stil de viata nesanatos
Oamenii au constientizat necesitatea
schimbarii stilului de viata
Oamenii si-au schimbat stilul de
viata
Oamenii sunt mai sanatosi
Oamenii nu au schimbat nimic in
stilul lor de viata
In foarte mare masura In mare masura Asa si asa
In mica masura In foarte mica masura
22%
15%
10%37%
30%
19%29%
36%
41%9%
15%
22%2%
4%
8%Oamenii au constientiza
importanta spalatului pe dinti
Oamenii s-ar spala mai des pe
dinti
Nu s-ar schimba nimic in
comportamentul oamenilor
In foarte mare masura In mare masura Asa si asa
In mica masura In foarte mica masura

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

 Eficiența acestor mesaje de interes public trebuie monitorizată, astfel încât să fie colectate date despre
evoluția în timp a afecțiunilor din sfera sănătății orale. Acest aspec t reprezintă însă un demers de
durată, deoarece rezultatele apar pe termen mediu și lung.
 Campaniile de prevenție trebuie să fie derulate pe o perioadă lungă de timp cu mesaje diferite pentru
diversele categorii de public (copii, adulți, tineri)
 Campaniil e publicitare la nivel național ar trebui să fie dublate de discuții față în față, mai ales în mediul
rural și cu precădere în școli și grădinițe
 Dezvoltarea de parteneriate cu sectorul neguvernamental și companiile private pentru implementarea
unor campan ii de prevenție/informare pentru populație

Consumul produselor de igienă orală și al serviciilor stomatologice
Obstacolele în calea consumului de produse de igienă orală și al serviciilor stomatologice cuprind două
paliere, și anume nivelul redus al venit urilor și educația deficitară.
 Nivelul redus al veniturilor reprezintă unul dintre obstacolele majore cu precădere în mediul rural și
în cazul persoanelor cu venituri reduse , costul acestor produse și servicii fiind considerat ridicat pentru
puterea de cu mpărare existentă . Costul serviciilor stomatologice este ridicat pentru aceste persoane,
din acest motiv 73% dintre români nu merg regulat la medicul dentist, ci doar în cazul unor probleme
dentare grave. Conform cercetărilor efectuate anterior (GSK Oral C are Segment studies – Ipsos 2016),
prețul constituie al treilea criteriu în alegerea pastei de dinți și al doilea în alegerea periuței de dinți.
 Educația deficitară din punct de vedere al igienei orale își spune cuvântul, pentru că indivizii nu înțeleg
cele două aspecte, și anume prevenția și igiena bucală propriu zisă. Igiena bucală presupune spălatul
zilnic pe dinți, folosirea pastei de dinți și a periuței, a apei de gură, deprinderi care urmate , în timp ,
garantează o igienă corespunzătoare și scade ri scul apariției afecțiunilor cavității bucale. Ignorarea
unuia sau mai multor aspecte din cele precizate mai sus conduce la creșterea riscului de dezvoltare a
afecțiunilor bucale, iar aici decizia de a respecta aspectele de igienă este luată la nivel indivi dual.

Factorii care influențează igiena
orală corespunzătoare sunt
educația din familie (94%),
obișnuința (89%) și educația din
școală (75%). Mesajele publice
sunt considerate a fi importante
în igiena orală de 35% dintre
români, iar veniturile insuficiente
de 34 %.
Figura 4. Factorii care influențează igiena orală corectă

Sursa: cercetare pe eșantion reprezentativ de 1144 de persoane,
CMPP
71%
54%
35%
15%
14%23%
35%
40%
19%
21%6%
10%
19%
36%
41%1%
1%
4%
20%
16%2%
10%
8%Educatia de…
Obisnuinta
Educatia din…
Veniturile…
Mesaje publice
In foarte mare masura In mare masura
Asa si asa In mica masura

ASOCIAȚIA CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE
București, Bulevardul Unirii, nr. 76, sector 3 , cod postal 030837
office@cmpp.ro I www.issuemonitoring.ro

Măsuri pentru creșterea consumul de produse de igienă orală
Măsurile necesare pentru a crește c onsumul de produse de igienă orală și a serviciilor stomatologice este
necesar să fie adoptate în primul rând la nivel instituțional, prin implicarea Ministerului Sănătății, apoi la
nivelul practicienilor.
 Rolul Ministerului Sănătății este acela de a realiza o politică publică coerentă în domeniul sănătății
orale, de a consulta structurile reprezentative ale medicilor stomatologi din România și de a
bugeta măsurile cuprinse în cadrul de politici publice priv itoare la sănătatea orală.
 Rolul practicienilor este acela de a se implica atât în partea de consultări pentru a putea asigura o
identificare corectă a nevoilor populației din perspectiva sănătății orale, cât, mai ales, de a se
implica în culegerea datelo r legate de incidența afecțiunilor bucale și de a realiza campaniile de
informare și de prevenție în comunitate.
 Stabilirea unor intervenții din partea statului, prin susținerea campaniilor de prevenție și prin
instituirea obligativității consultului stoma tologic anual reprezintă un alt aspect care ar determina
creșterea consumului de produse de sănătate orală.
 O altă măsură o poate constitui reducerea TVA -ului pentru produsele de igienă orală pentru a fi
mai accesibile persoanelor cu venituri reduse.

2
Referințe

 Administrația Prezidențială și Ministerul Sănătății, 2016, Planul Multianual Integrat de
Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate , disponibil la
http://www.ms.ro/upload/plan -integrat -tipar_mic -ultima -versiune.pdf
 Cancelaria Primului Ministru, 2016, Pachet Integrat pentru Combaterea Sărăciei
 INSP, 2016, Analiza de situație ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale a Sănătății Orale
 IPSOS, 2 012, Oral Care Habits, Usage and Attitudes , raport pentru GSK Oral Care Segment
 IPSOS, 2016, Oral Care Habits, Usage and Attitudes , raport pentru GSK Oral Care Segment
 Ministerul Educației Și Cercetării , Consiliul Național Pentru Curriculum , 2004, Educație pentru
sănătate , programă școlară pentru clasele I – a XII-a, disponibil la
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/ Progr_Pri/CD/Educatie%20pentru%20sanatate
_clasele%20I%20 -%20a%20XII -a.pdf
 Ministerul Sănătății, 2014, Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 , disponibil la
http://www.ms.gov.ro/upload/Anexa%201%20 –
%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanatate%202014 -2020.pdf
 TNS Opinion & Social, 2010, Special Eurobarometer 330, Oral Health , at the request of
Directorate General Health and Consumers