Sanatatea Orala

Sănătatea orală este parte integrantă a sănătății generale și reprezintă un domeniu extrem de important de care depinde dezvoltarea armonioasă a indivizilor și integrarea lor în societate; în sens mai larg influențează calitatea vieții individului.

Adevăratele principii de viață se învață încă din perioada copilăriei. Igiena orală, ca și celelalte deprinderi de igienă personală, reprezintă una din direcțiile obligatorii pe care trebuie să o ia educația copilului. Obiceiurile formate la această vârstă vor deveni automatisme pentru tot parcursul vieții.

Un rol important în promovarea și menținerea sănătății generale și orale, dar și în prevenirea îmbolnăvirilor, îl constituie stilul de viață sanogen (sănătos) pe care îl are fiecare individ. Stilul de viață patogen (negativ) este constituit din comportamente de risc ce au consecințe negative asupra sănătății generale și implicit asupra sănătății orale. La fel de important este și nivelul de cunoștințe pe care copilul le are față de sănătatea orală.

Cele mai comune afecțiuni orale întâlnite la copii sunt cariile dentare și anomaliile dento-maxilare. Acestea apar frecvent datorită consumului exagerat de dulciuri, sucuri acidulate și datorită lipsei igienei orale corespunzătoare.

Îndepărtarea plăcii dentare microbiene și prevenirea acumulării acesteia pe dinți și pe suprafețele gingivale adiacente reprezintă condiția esențială pentru menținerea stării de sănătate orală. Acest lucru se realizează prin efectuarea unui periaj gingivo-dentar corect și complet și prin folosirea mijloacelor auxiliare de igienă orală în concordanță cu vârsta copilului.

Periajul gingivo-dentar reprezintă mijlocul principal de control al plăcii dentare microbiene. Acesta presupune utilizarea periuței și a pastei de dinți cu fluor și a unei tehnici corecte de efectuare a periajului.

În ceea ce privește percepția asupra stării proprii de sănătate orală, s-a constatat că majoritatea copiilor incluși în studiu au resimțit cel puțin o dată durere sau disconfort la nivelul dinților. Cu toate acestea, ei se declară mulțumiți de aspectul dinților.

Referitor la adresabilitatea copiilor la serviciile medicale stomatologice, motivul prezentării pentru foarte mulți dintre ei a fost durerea dentară, în timp ce frecvența vizitelor la medicul stomatolog este diferită în funcție de mediul de rezidență. Astfel că, subiecții din mediul rural merg la medicul dentist o dată pe an sau chiar deloc, în timp ce subiecții din mediul urban frecventează cabinetul stomatologic doar atunci când au probleme.

De cele mai multe ori, copiii, asociază tratamentul stomatologic cu proceduri dureroase, teamă și anxietate.

Majoritatea copiilor chestionați practică igiena orală executând cel puțin un periaj dentar pe zi. Centralizarea datelor obținute din completarea chestionarelor arată că în proporție de 100%, copiii folosesc periuța de dinți, indiferent de tipul de acțiune, ca principal mijloc de îndepărtarea a plăcii dentare microbiene.

În ceea ce privește ritmul de înlocuire al periuței de dinți, s-a constatat că subiecții cu vârste mai mari schimbă periuța mai frecvent decât cei cu vârste mici.

Dieta alimentară joacă un rol extrem de important în menținerea stării de igienă orală, însă studiul de față demonstrează că nu toți copiii au cunoștințe în acest domeniu, fapt confirmat prin frecvența consumului de dulciuri o dată, respectiv de 2-3 ori pe zi pentru majoritatea dintre ei.

Cu privire la sursa cunoștințelor în ceea ce privește sănătatea orală, din studiul efectuat reiese că pentru mulți dintre copii, aceasta este reprezentată de mediul familial. Copiii cunosc, într-o proporție destul de mare, că lipsa periajului și respectiv un consum exagerat de dulciuri sunt în strânsă legătură cu apariția afecțiunilor dentare și gingivale.