Sănătatea fizică și influența acesteia asupra [604462]

Sănătatea fizică și influența acesteia asupra
studenților la cursuri și seminarii
Jitar Anamaria
Laibiuc Maria Antonela
Macoveiciuc Adelina Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Specializarea: Comunicare și Relații Publice Universitatea “Babeș-Bolyai”

1 Abstract Studiul are drept scop identificarea legăturii dintre starea de sănătate și puterea de concentrare la cursuri și seminarii a studențiilor din anul 1, de la specializarea Comunicare și Relații Publice, linia română, de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. În realizarea lucrării am folosit două metode de cercetare și anume ancheta sociologică, având ca instrument chestionarul și interviul specializat, având ca instrument ghidul de interviu. Prin aplicarea acestor două metode am obținut informații de natură cantitativă și calitativă. Conceptele ce se regăsesc la baza cercetării noastre sunt: starea de sănătatea, concentrare, eficacitate, influențe, dezavantaje etc. În urma centralizării datelor obținute, am ajuns la concluzia că studenții din cadrul FSPAC, de la specializarea CRP, din anul 1, linia de studiu română, sunt preocupați în mare parte de starea lor de sănătate, constantând că aceasta este direct proporțională cu puterea de concentrare la cursuri și seminarii.

2 Introducere Tema prezentă a fost aleasă deoarece reprezintă un subiect ce va fii mereu de actualitate și de interes pentru orice persoană. Cercetarea noastră a avut ca scop identificarea motivului pentru care studenții au un deficit de concentrare și eficacitate la cursuri/seminarii. Scopul studiului nostru a fost să răspundem la întrebarea: Ce reprezintă starea de sănătate fizică pentru studenții din anul 1, linia română, de la sepcializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB, Cluj-Napoca, din anul universitar 2017-2018 și cum îi poate influența aceasta eficacitatea la cursuri și seminarii? Cercetarea are în centru următoarele concepte: sănătatea (fizică), concentrare, eficacitate, influențe, dezavantaje. Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, sănătatea este definită ca fiind “Stare a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.”1, concentrarea este descrisă astfel “Însușire a atenției de a se fixa asupra unui obiect, a unei probleme sau a unei activități.”2. De asemenea eficacitatea reprezintă “Calitatea de a produce efectul (pozitiv) așteptat”3, iar dezavantajele sunt denumite ca fiind “Aspecte sau condiții care creează cuiva o situație de inferioritate într-o împrejurare oarecare.”4 1Academia Română Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”. Dicționar Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a, editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 950 2ibidem, p. 206 3ibidem, p. 332 4 ibidem, p. 294

3 Reviziurirea literaturii În cartea sa Activitatea fizică și starea de sănătate, Ioan Trifa vorbește despre o strânsă legătură între activitatea fizică, condiția fizică și starea de sănătate, acestea influențându-se una pe cealaltă. El asociază stilul de viață sedentar cu un risc ridicat de îmbolnăvire, iar activitatea fizică regulată o asociază cu creșterea capacității de muncă, inducerea unei stări bune fizice și psihice, dar și cu reducerea riscului de îmbolnăvire. Un studiu la care autorul face referire este cel realizat de Organizația Mondială a sănătații, conform căreia bolile cronice au ajuns să provoace 60% din totalul cauzelor de deces, iar jumătate dintre acestea sunt datorate bolilor cardiovasculare, boli asociate cu un nivel redus al activităților fizice, dar și cu o alimentație nesănătoasă. De asemenea, autorul face trimitere și la studiul realizat de Paul Williams în care se constată că riscul de boli cardiovasculare scade considerabil odată cu creșterea activităților fizice, iar în cazul condițiilor cardio-respiratorii crescute, acest risc poate să scadă și până la 70 %. Prin aceste rezultate ale studiilor pe care le invocă, autorul, încearcă să demonstreze importanța activității fizice regulate în menținerea stării generale de sănătate.5 Un alt studiu ce ne vorbește despre legătura dintre sănatate și rezistența noastră la activitățile zilnice și o bună desfășurare a acestora, este cartea Stil de viață sănătos, un Ghid de Educație pentru Sănătate ce îi aparține Dr. Loti Popescu. Pe lângă sfaturile legate de o viață sănătoasă pe care o putem duce, prin mișcare fizică și o alimentație sănătoasă, dumneaei ne expune și beneficiile psihologice pe care le avem de pe urma exercițiului fizic, și anume acesta crește: performanță intelectuală, interactivitatea, încrederea în sine, memoria, percepția, starea de bine, eficiența în muncă, etc. De asemenea ne expune și câteva aspecte negative de pe urma unei stari de sănătate scăzută, cum ar fi creșterea absenteismului în muncă, creșterea numărului greșelilor în muncă printr-o slabă concentrare, apariția confuziei, depresiei și anxietății, etc. Dr. Loti Popescu mai menționează si efectele pozitive pe care le are o bună stare de sănătate asupra sistemului nervos: crește oxigenarea sângelui (crește « puterea creierului ») – îmbunătățește dispoziția psihică (crește nivelul de serotonină, dopamină, noradrenalină) – sporește respectul de sine – reduce/înlătură anxietatea – promovează starea de bine (crește sinteza 5 Vezi, pentru acest subiect, Ioan Trifa. cap. “Activitatea fizică și starea de sănătate” ,în Ioan Trifan. Activitatea fizică și starea de sănătate. Îndrumător pentru studenții de la facultatea de neprofil, Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, pp. 3-10

4 de betaendorfine) – intărește puterea voinței (disciplina de sine) – îmbunătățește coordonarea motorie – sporește calitatea somnului – previne și tratează anxietatea, depresia și toate bolile generate de stres. Aceasta încheie primul capitol cu un sfat și anume “Aminteste-ți: – Fă în fiecare zi mișcare, timp de cel puțin 30 minute (mers pe jos în ritm alert, mers pe bicicletă, grădinărit, înot, alergat, mers la sală s.a.). – Fă exerciții de creștere a forței musculare, cel puțin de 2 ori pe săptămână. – Fă exercițiile cu o oră înainte de masă sau cu 3 ore după masă. – Exercițiul să fie moderat (în timpul lui să poți vorbi cu ușurință) Pentru o sănătate bună, fă mișcare, zilnic, indiferent de vârstă!”6 De asemenea am regăsit și pe site-ul www.sfatulmedicului.ro, câteva afirmații ce fac trimitere la legătura dintre starea noastră de sănatate (fizică) și o bună desfășurare a activităților zilnice prin concentrare și spor mental. Autorul articolului de pe site, afirmă următoarele: “Cu ajutorul capacităților fizice o persoană își poate finaliza sarcinile zilnice.” Regăsim din nou o strânsă legătură între eficacitatea noastră de a ne duce sarcinile la bun sfârșit și o stare bună de sănătate.7 „Minte sănătoasă în corp sănătos“ rămâne o afirmație pe cât de veche, pe atât de universală, pe care Valentin Fuster, cardiolog și cercetător, și Luis Rojas Marcos, psihiatru, și-au însușit-o de-a lungul a multor ani de experiență. Acest citat îl regăsim în cartea “Inimă și minte – Calea către sănătate fizică și psihică” ce îi aparține autorilor Valentin Fuster si Luis Rojas Marcos. Aceștia ne vorbesc despre cum să ne menținem sănătatea fizică ce este strâns legată de sănătatea psihică. Ne prezintă 20 de cazuri de persoane bolnave, deprese sau anxioase, din care noi putem învăța cum să ne apărăm sănătatea fizică și psihică.8 După cum ne-a informat Dr. Mircea Bojan în interviul dumnealui și medicul primar oftalmolog Dr. Andreea Ciubotaru, relatează pe site-ul Clinicii Oftalmologice Infosan din București www.infosan.com.ro, că trebuie să limităm timpul acordat calculatorului sau telefonului deoarece, spune ea “Examinând la cabinet mulți copii, personal am remarcat o creștere în ultimii ani a numărului de copii miopi, lucru confirmat și de studiile de specialitate care ne arată câ miopia afectează un sfert din populația globului (1.6 miliarde oameni), iar pânâ în anul 2020 se estimează o creștere a numărului de miopi (adulți și copii) de până la o treime din totalul populației” prin urmare acest lucru afecteaza puterea de concentrare la cursuri/seminarii. Atunci cand un student are probleme de vedere necesita mai mult timp pentru focalizare si citire in cadrul unui curs, iar de cele mai multe ori acestia nu se pot 6 Vezi pentru acest subiect Dr. Loti Popescu. cap I, „Activitatea fizica-Un stil de viata” in „Stil de viata sanatos” , Editura Muntenia, 2010, p.p. 8-11 7 http://www.sfatulmedicului.ro/Varsta-a-treia/sanatatea-fizica-o-data-cu-inaintarea-in-varsta_9810 8 Vezi pe acest subiect Valentin Fuster, Luis Rojas Marcos, „Inima și minte” , editura Corint, 2011

5 concentra. Dr. Andreea Ciubotariu afirma faptul ca “cel putin unul din trei copii va fi purtator de ochelari” ceea ce face ca tot mai mulți studenți să nu aibă o vedere perfectă la cursuri.9 Metode Subiecți și participanți Proiectul a fost realizat de către echipa Cei trei A, echipă formată din Jitar Anamaria, Laibiuc Maria Antonela și Macoveiciuc Adelina. Subiecții pe care i-am vizat în realizarea acestui studiu sunt studenții din anul I, de la specializarea Comunicare și Relații Publice, linia de studiu română, din cadru facultații de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Prima metodă pe care am utilizat-o a fost ancheta sociologică, având ca instrument chestionarul. La acesta am obținut un număr de 48 de răspunsuri la unele întrebări și 49 la altele, respondenții fiind: 41 de fete și 8 băieți. A doua metodă folosită a fost interviul specializat, având ca instrument ghidul de interviu. Subiectul a fost ales deoarece reprezintă o persoană specializată, reprezentativă, ce ne putea oferi informații utile pentru ceea ce urmăream în cercetarea noastră. Aparate Un prim pas în realizarea acestui studiu, a fost chestionarul. Pentru acesta am folosit aplicația docs.google.com pentru a crea chestionarul online (vezi în anexe…), iar apoi l-am distribuit în grupurile studenților din anul 1, de la specializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul FSPAC, de pe site-ul de socializare www.facebook.com . Al doilea pas, a fost interviul individual specializat (vezi în anexe..), care s-a realizat față în față, iar ghidul de interviu a fost printat în două exemplare. În urma efectuării acestor două metode de cercetare, am centralizat informațiile în Microsoft Office Word. Materialele folosite au fost următoarele: un laptop pentru redactare, un telefon pentru înregistrarea interviului, foi, pixuri. Costurile pentru această lucrare științifică au fost minime. 9 http://www.infosan.com.ro/recomandari/ochii-si-calculatorul

6 Peocedură Primul pas către începerea proiectului, a fost stabilirea temei și alegerea întrebării de cercetare. Am pornit de la tema legată de sănătatea și motivația studenților, deoarece este o temă ce mereu va fi actuală, iar sănătatea este un subiect cu interes ridicat pentru majoritatea persoanelor. Metodele de cercetare au fost accesibile temei, iar populația pe care a trebuit să le aplicăm, a fost si ea de asemenea accesibilă nouă. Următorul pas l-a constituit documentarea. Am căutat studii de specialitate, după care am putut să ne continuăm realizarea proiectului prin definirea conceptelor. A urmat apoi eșantionarea, subiecții fiind aleși de noi, eșantionul fiind unul accesibil, colegii noștri de anul I, din cadrul FSPAC, UBB. Metodele de cercetare au fost diferite, una cantitativă și anume ancheta sociologică având ca instrument chestionarul(vezi anexa 1), și una calitativă, interviul (vezi anexa 2). Am ales aceste metode de cercetare deoarece nu am fost limitate în aplicarea acestora, iar respectivele metode nu au necesitat costuri. Chestionarul conține 27 de întrebări, acestea fiind mixte, ( factuale, de opinie, de măsurare a valorilor, de identificare, după forma răspunsurilor toate sunt de tip deschise și închise, semi-deschise și semi-închise), iar timpul efectuarii acestui chestionar este între 10-15 minute. După crearea chestionarului, l-am încărcat pe www.docs.goole.com , unde a fost activ timp de 3 săptămâni, ca la final să obținem 49 de răspunsuri din partea studenților de anul I, la specializarea CRP, în cadrul FSPAC, UBB. Datele obținute au fost date statistice. Interviul conține 19 întrebări de natură deschise. Timpul efectuării acestuia a fost de aproximativ 20 de minute și a fost aplicat pe o singură persoană de specialitate, medicul FSPAC, Mircea Bojan. Ne-am deplasat la dispensarul studențesc unde am aplicat interviul. Acesta a fost realizat prin înregistrarea răspunsurilor cu telefonul. După obținerea datelor am confruntat rezultatele.Am respectat elementele ce țin de etica cercetării și responsabilitate asupra datelor furnizate. Persoanele care ne-au răspuns chestionarului și-au păstrat anonimitatea, iar persoana intervievată și-a dat acordul pentru a-i putea folosi numele în cercetarea noastră. Nu au fost implicate costuri financiare în cercetarea realizată. Cercetarea a început pe data de 16 noiembrie 2017 și s-a încheiat pe 15 decembrie 2017.

7 Rezultate După centralizarea rezultatelor obținute în urma aplicării chestionarului online (vezi anexa 1) pe tema Cum influențează starea de sănătate puterea de concentrare la cursuri/seminari? am identificat ca fiind valide 48 din 49 de răspunsuri la unele întrebări, iar la celelalte ,studenții, au răspuns în totalitate. Astfel, am obținut 48 de răspunsuri la întrebareaCe reprezintă sănătatea fizică pentru dumneavoastră?(vezi anexa 3): 25% din respondenți au ales fericirea; 20,8% au ales împlinire, fiind la egalitate cu cei care au ales liniște sufletească, precum și cu cei care au ales succes (în toate domeniiile). De asemenea, 4,2% sunt indiferenți; iar patru categorii sunt la egalitate cu un procent de 2,1% ,acestea fiind următoarele: nimic important, nu știu, nu răspund, că nu mor. Pentru 53,1% dintre respondenți sănătatea fizică este foarte importantă, pentru 42,9% este importantă, iar la egalitate sunt cei care au răspuns deloc importantă și nu știu cu procentul de 2,1%. Majoritatea răspunsurilor au fost afirmative, în proporție de 89,8% la întrebarea Sunteți de părere că sănătatea vă afectează capacitatea de concentrare la cursuri/seminarii? , 6,1% au raspuns cu nu știu, iar 4,1% au afirmat că sănătatea nu le afectează capacitatea de concentrare. În zilele în care sănătatea studenților este afectată în mod negativ aceștia nu frecventează cursurile/seminariile în proporție de 53,1% ; 36,7% frecventează, iar cei ce nu știu au fost în proporție de 10,2%( vezi anexa 5). Dintre cele 48 de răspunsuri am constatat că studenții sunt determinați să se prezinte la cursuri/seminarii în zilele în care sănatatea lor este efectată negativ din dorința de a nu pierde informații, în proporție de 52,1%. 29,2% vin pentru prezența obligatorie; 12,5% au ales să nu răspundă; 4,2% se prezintă pentru a nu pierde puncte de activitate; iar 2,1% au ales ca răspuns nu știu. Pe o scală de la 1 (foarte mica) la 5 (foarte mare) majoritatea studenților consideră că puterea de concentrare la cursuri și seminarii în zilele în care sănătatea este afectată în mod

8 negative se află pe locul 2 de pe scală cu un procent de 42,9% ; locul 3 de pe scală a fost ales în proporție de 38,8%; 12,2% au ales locul 1 de pe scală; 4,1% au ales locul 4; iar pe ultimul loc se află un procent de 2% (vezi anexa 6). Cei 48 de studenți care au răspuns la întrebarea Care este atitudinea dumneavoastră față de ceilalți în zilele în care sănătatea vă este afectată în mod negativ? se clasifică astfel: 45,8% au afirmat că sunt indiferenți; 35,4% că este negativă; 14,4% pozitivă, iar 4,2% au răspuns cu nu știu. La întrebarea Cum acționați dacă în timpul unui curs/seminar vă simțiți rău? studenții au răspuns în felul următor: 36,7% părăsesc sala; 34,7% rămân în sală sau se adaptează; iar 28,6% apelează la un medicament (vezi anexa7). Cei mai mulți studenți au afirmat că limbajul nonverbal îi dă de gol în momentele în care se simt rău, aceștia fiind în proporție de 91,8%; 6,1% au răspuns negativ, iar 2% nu au știut să răspundă la această întrebare. Stundeții își pot controla limbajul nonverbal atunci când se simt rău într-o mica măsură, reprezentând 46,9%; într-o mare măsură 28,6%; într-o foarte mică măsură 12,2%; într-o foarte mare măsură 6,1%; 4,1% au afirmat că nu știu, iar 2% din respondeți nu se pot controla deloc. Majoritatea de 65,3% dintre studenți nu apelează deloc la serviciile medicale din cadrul FSPAC; 14,3% au răspuns cu nu știu: 12,2% foarte rar; 6,1% rar; iar 2% au ales varianta nu răspund. Cele 48 de răspunsuri la întrebarea Cât de mulțumit sunteți de serviciile medicale din cadrul FSPAC?au fost: 85,4% nu știu; 10,4% nu răspund; iar răspunsurile mulțumit și nemulțumit se află la egalitate, amebele fiind în procend de 2,1%. Statisticile arată că 44,9% dintre student au rar problem de sănătate într-un an universitar; 20,4% foarte rar; 18,4% au optat pentru variant nu știu; iar 4,1% pentru nu răspund. Pe o scală de la 1 la 5 studenții au ales următoarele locuri la întrebarea cât de concentrate/active sunt în momemntul în care sănătatea lor este afectată: locul 2 a predominat în proporție de 40,8%; locul 3 în proporție de 36,7% ; locul 1 în proporție de 18,4%; iar locurile 4 și 5 au fost la egalitate în proporție de 2%.

9 61,2% dintre respondeți au ales ca variantă de răspuns pentru întrebarea Sunt înțelegători/indulgenți profesorii cu dumneavoastră în zilele în care nu vă simțiți bine? nu știu; 32,7% au confirmat că profesorii sunt indulgenți/înțelegători; 4,2% au răspuns negativ; iar 2% au ales opțiunea nu răspund. Majoritatea studențiilor au răspuns în proporție de 51% cu nu știu, la întrebarea Cum se manifestă această înțelegere/indulgență?, 32,7% cu îmi dau voie să părăsesc sala de curs; 12,2 % au ales răspunsul nu mă solicit prea mult; iar 4,1% au ales nu răspund. Pe cei mai mulți dintre studenți starea de sănătatea fizică le-a influențat în trecut performanțele școlare în proporție de 49%; pe 37,7%nu i-a influențat; 8,2% au ales obțiunea nu răspund, iar 6,1% au ales răspunsul nu știu. Respondenții au afirmat că starea negativă de sănătate le-a afectat negativ performanțele școlare în proporție de 44,9%; 28,6% au ales varianta de răspuns nu știu; 18,4% au ales varianta nu răspund, iar 8,2% au fost influențați pozitiv Pentru 79,6% dintre cei care au completat chestionarul online, motivația variază în funcție de stare de sănătate, iar pentru 16,3% nu variază. Într-o proporție mică, de 4,1% , s-a ales câmpul nu știu. Când au fost întrebați dăca sunt mai receptivi atunci când se simt bine, 95,9% au răspuns pozitiv, iar 4,1% nevativ (vezi anexa 8). Atunci când studenții au o bună stare de sănătate,în proporție de 65,3% aceștia se implică în activități din cadrul cursului/seminarului;12,2% din ei răspund la întrebări; 10,2% lucrează în echipă; 8,2% dezbat subiectele propuse, iar 4,1% nu se implică (vezi anexa 9). Răspunsurile obținute la întrebarea Cum vă mențineți o bună stare de sănătate? au fost variabile (vezi anexa 10). Cei mai mulți dintre studenți au apreciat răspunsul mănânc sănătos, aceștia fiind în proporție de 28,6%; 20,4% au afirmat că au un somn regulat; 16,3% au răspuns cu nu știu; 14,3% fac sport; 8,2% urmează un tratament medicamentos, iar 4,1% au ales să nu răspundă. Cu 2% se află se află răspunsurile libere, și anume: sistemul imunitar bun;păstrarea unui echilibru; mănânc sănătos, fac sport și am grijă de mine; iar ultimul răspuns fiind mănânc sănătos, fac sport și am un somn regulat.

10 În urma aplicării chestionarelor am identificat 83,7% persoane de sex feminin și 16,3% persoane de sex masculin. Vârsta celor chestionați variază între 18 și 21 de ani, datele fiind următoarele: 16,3% au varsta de 18 ani; 67,3% au vârsta de 19 ani; 14,3% au 20 de ani, iar 2% au 21 de ani. În procent de 83,7% aceștia provin din mediul urban, iar 16,3% din mediul rural. La întrebarea privind religia studenților, am obținut doar 48 de răspunsuri ce au următoarele procente: 85,8% sunt creștini-ortodocși; 4,2% sunt atei, iar la egalitate,într-un procent de 2,1% sunt: evanghelici, neoprotestanți, greco catolici, pastafarianiști; iar tot 2,1% nu au dorit să răspundă. Naționalitatea respondenților este în proporție de 98% română, iar de 2% maghiară. Cea dea doua metodă de cercetare aplicată pentru obținerea rezultatelor, a fost interviul (vezi anexa 2). Acesta a fost aplicat pe o singură persoană și anume una de specialitate, medicul FSPAC, Mircea Bojan. Interviul a fost realizat față în față cu persoana intervievată. Am urmărit să obținem partea calitativă a temei. Am urmărit să aflăm detalii și afirmații corecte de la o persoană specializată în medicină, referitoare la întrebarea noastră de cercetare. În prima fază acesta afirmă faptul ca studenții țin destul de mult la starea lor de sănatate, unii venind la control periodic, iar cea mai mare parte dintre aceștia fiind de sex feminin. Cele mai multe solicitări ale serviciilor medicale din partea studenților, sunt primavara și toamna. Am aflat faptul că studenții vin in general cu probleme digetive, respiratorii, însă mai nou și cu nevroze, atacuri de panică, depresii, anxietăți, datorate, spune medicul, de existența unei alimentații proaste, insuficieța somnului, lipsa sportului, dar și faptul ca o mare parte a timpului este petrecută în fața ecranelor: laptop, televizor, telefon etc. Din răspunsurile primite, am ajuns la concluzia că există o legatură directă între starea de sănătate și concentrare. Eficacitatea studenților la cursuri/seminarii este scăzută în momentul în care starea de sănatate este afectată. Medicul a încheiat cu o recomandare și anume faptul că trebuie să existe o alimentație echilibrată și corectă, practicarea sportului cât de des se poate și petrecerea a cât mai puțin timp în fața ecranelor.

11 Discuții După obținerea rezultatelor și interpretarea acestora, în urma aplicării chestionarului ( vezi anexa 1) am ajuns la concluzia că ipoteza de la care am plecat (Ce reprezintă starea de sănătate fizică pentru studenții din anul 1, linia română, de la sepcializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB, Cluj-Napoca, din anul universitar 2017-2018 și cum îi poate influența aceasta eficacitatea la cursuri și seminarii?) că pentru cei mai mulți dintre aceștia sănătatea fizică este reprezentată de fericire (vezi anexa 3). De asemenea, am indentificat și o influență majoră a stării de sănatate fizică asupra eficacității studenților în activitățile școlare, 44,9% dintre studenții chestionți fiind afectați negativ(vezi anexa 4). În continuare, am constatat, că din păcate mulți studenți(53,1% din 49 de răsăunsuri) nu se prezintă la cursuri/seminarii din cauza acestor probleme de sănătate (vezi anexa 5). Totuși, în momentele în care aceștia se prezintă la cursuri, puterea lor de concetrare este scăzută, deoarece pe o scală de la 1 la 5, majoritatea au ales locul 2 (vezi anexa 6). O mare parte din subiecții chestionați(36,7 %), au obișnuința de a părăsi sala de curs în momentul în care se simt rău(vezi anexa 7). Studenții chestionați(95,9 %) au mărturisit că sunt mai receptivi atunci când starea lor de sănătate este una bună(vezi anexa 8) și se implică în activitațile din cadrul cursului și seminarului în proporție de 65,3% (vezi anexa 9). Din fericire, am identificat modul prin care subiecții își mențin starea de sănătate fizică, printr-o alimentație sănătoasă și echilibrată (vezi anexa 10). După aplicarea interviului persoanei de specialitate (vezi anexa 2), am identificat o cauză majoră a problemelor de sănătatea pe care studenții le au, și anume lipsa sportului și faptul că își petrec o mare parte din timp în fața ecranelor. Din cauza acestor factori se ajunge uneori și la probleme grave, cum ar fi nevroze, depresii, anxietăți, atacuri de panică etc.Din spusele acestuia, majoritatea studenților care se prezintă la cabinet cu probleme medicale sunt de sex feminin. În urma aplicării acestor doua metode de cercetare prin instrumentele menționate, am reușit să răspundem la întrebările de cercetare de la care am plecat și anume „Ce reprezintă starea de sănătate fizică pentru studenții din anul 1, linia română, de la sepcializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB, Cluj-Napoca, din anul universitar 2017-2018 și cum îi poate influența

12 aceasta eficacitatea la cursuri și seminarii?” , astfel ajungând la concluzia că sănătatea este foarte importantă pentru studenții din anul I, linia română, de la de la sepcializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB, Cluj-Napoca, din anul universitar 2017-2018, și am aflat ce înseamnă noțiunea de sănătate pentru aceștia (vezi anexa 3). Am mai aflat că sănătatea le influențează în mod direct eficacitatea la cursuri/seminarii, iar în momentul în care starea lor de sănătate este afectată, puterea de concentrare este scăzută. După centralizare informațiilor obținute prin metodele aplicate de echipa noastră, le-am comparat pe acestea cu studiile din revizuirea literaturii și am ajuns la concluzia ca rezultatele noastre sunt în concordanță cu studiile de specialitate. Concluzia formulată de noi, faptul ca sanătatea este strâns legată de puterea de concentrare și eficacitatea desfășurării activităților la cursuri/seminarii (a studenților), o regăsim și în cadrul altor studii realizate de cercetători sau doctori precum Dr. Loti Popescu și Dr. Andreea Ciubotariu , cercetător și cardiolog Valentin Fuster, psihiatru Luis Rojas Marcos sau Ioan Trifa. Bibliografie 1. Dr. Popescu, Loti. Stil de viață sănătos, cap I, Activitatea fizică-Un stil de viață, Editura Muntenia, 2010 sursă electronică: http://www.isjcta.ro/wp-content/uploads/2013/06/Ghid-educatie-pentru-sanatate.pdf 2. Fuster, Valentin și Rojas Marcos, Luis. Inimă și minte – Calea către sănătate fizică și psihică 3. Trifa, Ioan. Activitatea fizică și starea de sănătate. Îndrumător pentru studenții de la facultatea de neprofil, Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism și Sport sursă electronică: https://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/Activitatea_fizica_si_starea_de_sanatate-INDRUMAR_STUDENTI.pdf 4. Academia Română Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”. Dicționar Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a, editura Univers Enciclopedic, București, 1998 5. http://www.infosan.com.ro/recomandari/ochii-si-calculatorul

13 Data accesării: 13.12.2017 6. http://www.sfatulmedicului.ro/Varsta-a-treia/sanatatea-fizica-o-data-cu-inaintarea-in-varsta_9810 data accesării: 20.12.2017 Anexa 1-Chestionarul SĂNĂTATEA ȘI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR Bună ziua! Suntem echipa „CEI TREI A” formată din Macoveiciuc Adelina, Laibiuc Maria Antonela, Jitar Anamaria și suntem operatori de chestionar în cadrul FSPAC, UBB, Cluj-Napoca. Am dori să cunoaștem opiniile (părerile) studențiilor din anul I, de la specializarea CRP, din cadrul FSPAC, UBB, Cluj-Napoca cu privire la influența pe care o are starea de sănătate asupra puterii de concentrare la cursuri/seminarii. Dacă sunteți de acord să ne răspundeți, chestionarul durează doar 10 minute. De asemenea, vă informăm că datele vor fi confidențiale. 1. Ce reprezintă sănătatea fizică pentru dumneavoastră? a. fericire b. împlinire c. liniște sufletească d. succes (în toate domeniile) e. nimic important f. sunt indiferent g. nu știu h. nu răspund

14 i. alt răspuns….. 2. Cât de importantă este sănătatea fizică pentru dumneavoastră? a. foarte importantă b. importantă c. deloc importantă d. nu știu e. nu răspund f. alt răspuns…… 3. Sunteți de părere că sănătatea vă afectează capacitatea de concentrare la cursuri/seminarii? a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 4. Vă prezentați la cursuri/seminarii în zilele în care sănătatea dumneavoastră este afectată în mod negativ? a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 5. Ce vă determină să fiți prezenți la cursuri/seminarii în astfel de zile? a. prezența obligatorie b. dorința de a nu pierde informații c. dorința de a nu pierde punctele de activitate d. bursa/locul la cămin e. nu știu

15 f. nu răspund g. alt răspuns…. 6. Pe o scară de la 1 la 5 bifați care este puterea de concentrare la cursuri/seminarii în zilele în care sănătatea dumneavoastră este afectată în mod negativ?(foarte mică-1 ; foarte mare-5) 1—2—3—4—5 7. Care este atitudinea dumneavoastră față de ceilalți în zilele în care sănătatea vă este afectată în mod negativ? a. pozitivă b. negativă c. indiferență/nepăsare d.nu știu e.nu răspund 8. Cum acționați dacă în timpul unui curs/seminar vă simțiți rău? a. rămân în sală/mă adaptez b. părăsesc sala c. cer ajutor d. iau un medicament e. merg la cabinet f. nu știu g. nu răspund h. alt răspuns… 9. Credeți că limbajul nonverbal vă poate da de gol în momentul în care vă simțiți rău? a. da b. nu c. nu știu

16 d. nu răspund 10. În ce măsură vă puteți controla limbajul nonverbal în astfel de situații? a. foarte mare măsură b. mare măsură c. mică măsură d. foarte mică măsură e. deloc f. nu știu 11. Cât de des apelați la serviciile medicale din cadrul FSPAC? a. foarte des b. des c. rar d. foarte rar e. deloc f. nu știu g, nu răspund 12. Cât de mulțumit sunteți de serviciile medicale din cadrul FSPAC? a. foarte mulțumit b. mulțumit c. nemulțumit d. deloc mulțumit e. nu știu f. nu răspund g. alt răspuns… 13. Cât de des aveți probleme de sănătate într-un an universitar?

17 a. foarte des b. des c. rar d. foarte rar e. nu știu f, nu răspund 14. Pe o scală de la 1 la 5 cât de concentrați/activi sunteți în momentul în care sănătatea dumneavoastră este afectată? (deloc concentrat-1; foarte concentrat-5) 1—2—3—4—5 15. Sunt înțelegători/indulgenți profesorii cu dumneavoastră în zilele în care nu vă simțiți bine? a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 16. Cum se manifestă această înțelegere/indulgență? (referitor la întrebarea anterioară, nr.15) a. îmi dă voie să părăsesc sala de curs b. este indiferent/nepăsător c. îmi oferă un medicament/pahar de apă d. nu mă solicită prea mult e. mă îndrumă spre cabinetul medical f. nu știu g. nu răspund h. alt răspuns… 17. Va influențat în trecut starea de sănătate fizică performanțele școlare?

18 a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 18. Cum va influențat aceasta performanțele școlare? a. pozitiv b. negativ d. nu știu c. nu răspund 19. Motivația dumneavoastră variază în funcție de starea de sănătate? a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 20. Sunteți mai receptivi atunci când vă simtiți bine? a. da b. nu c. nu știu d. nu răspund 21. Cum vă implicați la cursuri/seminarii atunci când vă simțiți bine? a. răspund la întrebări b. lucrez în echipă c. mă implic în activitățile din cadrul cursului/seminarului d. dezbat subiectele propuse e. nu mă implic

19 f. nu sunt interesat g. nu știu h. nu răspund i. alt răspuns… 22. Cum vă mențineți o bună stare de sănătate? a. mănânc sănătos b. fac sport c. urmez un tratament medicamentos/naturist d. am un somn regulat e. nu știu f. nu răspund g. alt răspuns… ÎNTREBĂRI SOCIO-DEMOGRAFICE 1. Ce gen sunteți? a. feminin b. masculin 2. Ce vârstă aveți? ………………… 3. Care este mediul dumneavoastră de proveniență? a. urban b. rural 4. Ce religie aveți? ………………… 5. Ce naționalitate aveți?

20 a. romănă b. maghiară c. altă variantă Vă mulțumim pentru timpul acordat! ☺ Anexa 2- Ghidul de Interviu Bună ziua! Suntem echipa Cei trei A, din anul I, CRP, FSPAC, UBB. Vă mulțumim că ați acceptat propunerea de a ne răspunde la interviul pe tema Cum afectează starea de sănătate capacitate de concentrare a studenților la cursuri și seminarii?Vă informăm că interviul are un caracter confidențial și nu durează mai mult de 20 de minute. 1. Cum vă numiți? 2. În ce domeniu al medicinei sunteți specializat? 3. De cât timp profesați în acest domeniu? 4. De cât timp lucrați în cadrul Universității Babeș-Bolyai? 5. Din experiența dumneavoastră, cât de mult țin studenții la starea lor de sănătate? 6. Cât de des apelează studenții la serviciile medicale? 7. Cu ce probleme de sănătate vin în general studenții? 8. Cine apelează cel mai des la serviciile medicale? Persoanele de sex feminin sau cele de sex masculin? 9. În ce perioadă a anului aveți mai multe solicitări din partea studenților? 10. Ați observat o diferență în ceea ce privește numărul de studenți care vin în perioada anului cu cei care vin în perioada sesiunii? 11. Care credeți că este cauza problemelor de sănătate a studenților în timpul anului universitar? 12. Credeți că insuficiența somnului și oboseala în exces pot fi cauze ce agravează starea de sănătate? 13. Dar stresul?

21 14. Credeți că în momentul în care starea de sănătate a studenților este afectată, aceștia nu se mai pot concentra la cursuri/seminarii? 15. Credeți că există o legătură directă între starea de sănătate și puterea de concentrare? 16. Cât de des sunt solicitate adeverințe medicale/scutiri? 17. În ce perioadă a anului universitar sunt solicitate mai multe adeverințe medicale/scutiri? 18. Ați întâlnit cazuri grave provocate în general din cauza lipsei somnului/oboselii/stresului de când lucrați în cadrul UBB? 19. Ce le recomandți studenților pentru a-și menți o bună stare de sănătate? Anexa 3
Anexa 4

22 Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7

23 Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10