Sănătatea este dezideratul pe care trebuie sa îl aibă orice persoana, indiferent de [604479]

INTRODUCERE
Sănătatea este dezideratul pe care trebuie sa îl aibă orice persoana, indiferent de
vârsta. Adulții trebuie să fie responsabili atât de sănătatea lor cât și de a copiilor și chiar a
persoanelor vârstnice aflate în asistenta.
Sănătatea se definește ca fiind starea unui organism pentru care funcționarea
tuturor organelor se face în mod normal și regulat.
Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare:
„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar
absența bolilor sau a infirmităților” .
Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață
productivă social și economic” .
Sanatatea este puternic influențată de alimentatia pe care avem în mod obișnuit,
alături de mișcare și de odihna. Toate trei pot contribui decisiv la a fi sanatosi și puternici
sau la a dobandi diferite afectiuni, unele putand fi foarte grave (obezitate, defecte ale
posturii / coloanei, surmenaj și epuizare nervoasă).
Majoritatea afectiunilor cauzate de un stil de viața nesanatos se instaleaza insidios,
în timp, transformarile având loc în ani de zile motiv pentru care oamenii nu realizează la
timp ca ceva rău se întâmplă cu ei și nu iau măsurile necesare.
Principala problema de sănătate cauzată de o nutritie defectuoasă este obezitatea.
În timp ce aproape un miliard de oameni de pe Terra sunt în oericol de moarte datorită
subnutritiei, În 2016, 39 % din populația adulta a planetei avea o greutate mai mare decât
cea normala, iar 13 % suferea de obezitate. Și mai grav ca de obezitate sufereau peste
340 milioane copii și adolescenți. Foarte important de știut este ca obezitatea este o boala
care poate fi prevenită !
Obezitatea pe toată planeta s-a triplat în perioada dintre 1975 și 2016 !
Dacă în 1975 doar 4 % din copii și adolescenți sufereau de dreutate excesivă, în
2016 procentul a ajuns la 18 %.
Cauza de bază a obezității și greutății peste normal este o balanță dezechilibrata
între caloriile consumate și caloriile folosite. În mod global, avem:
•un aport marit al alimentelor cu valoare energetica foarte mare
•o creștere a activitații psihice însoțită de natura sedentarî a muncii, schimbarea
modalitatilor de deplasare și urbanizarea în creștere
•modificari de mediu și sociale și deficit de politici publice în educatie, sănătate,
asistenta medicala, prelucrarea alimentelor, planificare urbana, transporturi, etc.
Consecințele cele mai întâlnite ale supragreutății și obezității sunt:
•afecțiuni cardiovasculare, acestea fiind principala cauza de deces în 2012
•diabetul
•afectiuni musculare și osoase
•unele tipuri de cancer (digestiv, de sâan, de ficat, de rinichi, de colon, etc.)
Cap. I – Calcului necesarului caloric si al indicelui masei corporale (IMC)
1.1 Calculul necesarului caloric
Putem observa că majoritatea etichetelor și dietelor alimentare se referă la
"procentul valorilor zilnice". Acest procent se bazează pe asumarea că o persoană are

nevoie de 2000 de calorii pe zi. Cu toate acestea, există mari șanse să nu ne incadrăm in
această valoare medie și să avem nevoie de mai multe sau mai puține calorii decât 2000
pentru a ne menține o greutate sănătoasă. Nevoile fiecăruia se bazează pe înălțimea,
greutatea, vârsta, sexul și nivelul de activitate fizică.
Există mai multe modalități de a determina câte calorii aveți nevoie:
• rata metabolică bazală (BMR)
• activitate fizica
•efectul termic al alimentelor
Rata metabolică bazală (BMR) este cantitatea de energie (calorii) pe care
organismul o consumă în timp ce se odihnește. Aceasta reprezintă aproximativ 60 până la
70% din cantitatea de calorii arse într-o zi. În general, bărbații au o BMR mai mare decât
femeile. Una dintre cele mai exacte metode de estimare a ratei metabolice bazale este
formula Harris-Benedict:
Bărbați adulți:
BMR = 66 + (13,86 x greutate corporală în kilograme) + (5 x înălțime în
cm) – (6,8 x vârstă în ani)
Femei adulti:
BMR = 65,5 + (9,46 x greutate în kilograme) + (1,85 x înălțime în cm) –
(4,7 x vârstă în ani)
Factorii în funcție de care variază metabolismul bazal de la individ la individ sunt:
1. aria suprafetei corporale prin cantitatea de caldură pierdută prin evaporarea de la
nivelul pielii
2. vârsta
3. sexul
4. greutatea
5. înălțimea
6. masa corporală slabă (MCS)
7. dezvoltarea musculaturii
8. perioada de creștere are un metabolism bazal accelerat, acesta scăzând odată cu
înaintarea în varstă
9. Funcționarea glandelor endocrine influențează foarte mult metabolismul bazal
10. somnul – în timpul somnului consumul de energie (metabolism bazal) este mai mic cu
10 %
11. starea de febra – metabolismul bazal crește cu fiecare grad în plus fata de normal
12. graviditatea (la femei), metabolismul bazal este crescut datarita mecanismelor de
dezvoltare ale fătului.
Sportivii de performanță cu o masa musculata foarte dezvoltată au o creștere a
metabolismului bazal cu 5 %.
Femeile care au o cantitate mai mare de țesut adipos decât barbații au un
metabolism bazal mai mic cu 10 %

Pentru a determina nevoile totale de calorii zilnice, se va multiplica BMR cu factorul
de activitate corespunzător, după cum urmează:
Pentru persoane sedentare (puțin sau deloc exercițiu):
Necesar Calorii = BMR x 1.2
Pentru persoane cu activitati ușoare (exerciții ușoare / sport 1-3 zile / săptămână):
Necesar Calorii = BMR x 1.375
Pentru persoane moderat active (exerciții moderate / sport 3-5 zile / săptămână):
Necesar Calorii = BMR x 1,55
Pentru persoane active (exerciții grele / sport 6-7 zile pe săptămână):
Necesar Calorii = BMR x 1.72
Pentru persoane foarte active (exercițiu foarte greu / sport și muncă fizică sau 2x
antrenament):
Necesar Calorii = BMR x 1.9
Exemplu de calcul al necesarului de calorii totale
Barbat, 45 ani, 73 kg , 169 cm , moderat activ
1. BMR = 66 + (13,86 x 73) + (5 x 169) – (6,8 x 45) = 66 +1011,8 + 845 – 306
= 1616
2 . Necesar calorii = 1616 x 1,55 = 2506
Acesta este numărul total de calorii care trebuie consumate pentru a se menține
greutatea actuală.
Pentru scăderea în greutate, numarul de calorii trebuie să scadă
Există aproximativ 3500 de calorii într-o jumătate de kilogram de grăsime corporală
stocată. Dacă scăpați 3500 de calorii în fiecare săptămână prin dietă, exercițiu fizic sau o
combinație a celor două, veți pierde o jumătate de kilogram de greutate corporală. (În
medie, 75% din aceasta este grăsime, 25% țesut muscular) Dacă creați un deficit de
calorii 7000 veți pierde un kilogram și așa mai departe. Deficitul de calorii poate fi atins fie
prin reducerea caloriilor singure, fie printr-o combinație de mâncare mai mică și de a face
mai mult. Această combinație de alimentație sănătoasă și activitate fizică este cea mai
bună pentru atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase.
Pentru a elimina din excesul corporal de grăsime, o recomandare utilă este
scăderea consumului de calorii cu cel puțin 500, dar nu mai mult de 1000 sub nivelul de
întreținere. Pentru persoanele care trebuie sa slabeasca putin 1000 de calorii sunt prea
multe. Colegiul American de Medicina Sportiva (ACSM) recomanda ca nivelurile de calorii

sa nu scada niciodata sub 1200 de calorii pe zi pentru femei sau 1800 calorii pe zi pentru
barbati. Chiar și aceste niveluri de calorii sunt destul de scăzute.
1.2 Calculul indicelui de masă corporală
Indicele de masa corporala (en.= body mass index – BMI) este un indicator care
raporteaza greutatea la inaltimea unei persoane. El a fost descoperit de matematicianul si
statisticianul belgian Lambert Adolphe Jacques Quételet. Acest indicator se foloseste in
aprecierea starii de nutritie al unei persoane, dar are o valoare orientativa. Indicele de
masa corporala se calculeaza prin formula:
IMC = G (in kg) / I2 (in m)
Valoarea normala este considerata a fi intre 19 si
25. Se considera ca persoanele care au un IMC sub 19 si
peste 25 au un risc de imbolnavire mai crescut si, de
asemenea, o rata a mortalitatii mai crescuta.
18,49 sau mai putin Subponderal
intre 18,50 si 24,99 Greutate normala
intre 25,00 si 29,99 Supraponderal
intre 30,00 si 34,99 Obezitate (clasa 1)
intre 35,00 si 39,99 Obezitate (clasa 2)
40,00 sau mai mult Obezitate morbida
Interpretarea este aproximativă, astfel incat despre o persoana cu IMC normal nu
putem afirma ca este neaparat sanatoasa, dar o persoana al carui IMC este mai mic de 19
sau mai mare de 25 putem spune ca se afla la risc de imbolnavire si ca ar trebui sa ia
masuri pentru a-si corecta greutatea. Studiile populationale arata ca persoanele cu un
IMC intre 18,5 si 24,9 traiesc cel mai mult. La valori ale IMC peste 25, rata mortalitatii
creste, iar la cei cu IMC peste 30, mortalitatea este mai mare cu pana la 50%.Personele
supraponderale sau obeze au un risc crescut pentru multe afectiuni, incluzand:
• Hipertensiunea arteriala
• Dislipidemia (valori ale
LDL colesterol crescute, HDL
colesterol scazut, sau niveluri
crescute de trigliceride)
• Diabet Zaharat tip 2
• Boala coronariana
• Infarct miocardic
• Osteoartrita
• Apnee de somn si
probleme respiratorii

•Sindrom metabolic
Formula IMC nu este adecvata pentru a aprecia starea de nutritie a copiilor; in cazul
lor se folosesc tabele speciale privind greutatea ideala. De asemenea, la persoanele care
prezinta mase musculara mari, sportivi de performanta, rezultatele nu sunt relevante.
Oricum, pentru majoritatea persoanelor este recomandat ca din cand in cand sa-si
calculeze IMC, iar in cazul in care rezultatul depaseste valoarea de 25 sa se gandeasca
serios la o reevaluare a obiceiurilor alimentare si mai ales la evitarea sedentarismului. Mai
nou, exista si o alta metoda de apreciere a starii de nutritie, Indicele de Masa Adipoasa
(Body adiposity index – BAI): BAI = (circumferinta la nivelul soldurilor in centimetrii) /
(imaltimea in metrii)1,5 – 18
Exemplu de calcul al masei corporale:
Pentru un adult de 73 kg, cu înaltimea de 169 cm.
IMC = 73 / 1,692 = 2,55
Aceasta valoare arata un adult ușor supraponderal. Trebuie ținut seama, după cum am
amintit, de constituția fizica a persoanei, sportivii de performanța având cantitati mari de
muschi, care cântăresc mai mult, deci aceasta formula nu este general valabile !
Cap. 2 – Alimente versus nutrienți
2.1 Clasificarea nutrienților
Alimentația sănătoasă este importantă la orice vârstă. Aceasta oferă organismului
substanțele nutritive și energia de care are nevoie pentru o sănătate bună. Nutrienții sunt
substanțele găsite în alimente pe care organismul le poate folosi eficient și sănătos. Exista
alimente bogate în nutrienti și alimente sarace în nutrienti, goale, care nu aduc ceea ce
este necesar organismului.
Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea corpului de a folosi sau de a absorbi
anumiti nutrienți se poate schimba, de aceea este important să obținem în cantitate
suficientă substanțele necesare bunei funcționări a organismului.
Proteinele
Proteinele sunt substante complexe alcătuite din secvente de aminoacizi, aceștia
find de 22 de tipuri. Dintre acestea 9 tipuri sunt aminoacizi esențiali, ceea ce înseamnă că
nu pot fi produși de organism, deci trebuie luați obligatoriu din anumite alimente.
Proteinele sunt necesare pentru a construi mușchii și a-i menține puternici. Sunt, de
asemenea, folosite pentru a menține părul, unghiile și pielea sănătoasă. Proteinele se

găsesc în carne, pește, ouă, produse lactate, leguminoase, tofu, băuturi din soia, nuci și
semințe.
Proteinele vegetale sunt cele mai ușor de asimilat dar nu contin toți aminoacizii
necesari organismului, de aceea o alimentație complet vegetala nu este cea mai indicată.
Ouăle și produsele obținute din lapte aduc proteine valoroase pentru organism.
Laptele nu este foarte indicat pentru consumul persoanelor adulte, el fiind ”proiectat” de
natura pentru nutriția bebelușilor. Un mare număr de persoane adulte nu poate digera
eficient laptele dulce, motiv pentru care apar fenomene asociate, mai ușoare (balonare)
sau mai grave (intolerante).
Proteine vegetale de valoare ridicată găsim în soia și produsele derivate, mazăre și
fasole boabe, năut, arahide, nuci, semințe.
Proteinele de origine animala din carne se considera ca ar fi cauza bolilor
cardiovasculare dacă sunt consumate regulat și în cantitati ridicate.
Organismul uman are nevoie de 20 de aminoacizi (continuti în proteine), aceștia
fiind mai greu de obținut în cantitatile și raporturile necesare doar din proteine vegetale.
Singura sursa vegetala de proteine compete este semintele de chia, care are conținut în
aminoacizi asemănător cu al proteinelor de origine animală.
Proteinele difera prin digestibilitate,adica modul în care organismul reușește sa folosească
aminoacizii din acestea. Proteinele vegetale, deși sunt mai ”ușoare”, au o digestibilitate
mai redusă decât proteinele animale de calitate.
Cea mai buna sursa de proteina este oul, din acest motiv suplimentele pentru
creșterea masei musculare ale culturistilor se fac din albumina (albusul din ou).
Grasimile (lipidele)
Grăsimile sunt macronutrienți care sunt de neânlocuit în nici o dieta alimentară
sănătoasp. Ele sunt substanșe insolubile în apă ajutând organismul să absoarbă
vitaminele și sunt utilizat în special în creier și în sistemul nervos. Consumul mai multor
grasimi decât aveți nevoie poate duce la creșterea în greutate. Având excesul de greutate
poate crește riscul de diabet zaharat, boli de inimă și cancer.
Există 3 tipuri de grăsimi alimentare: nesaturate, saturate și trans. Alegeți alimente
mai mari în grăsimi nesaturate decât cele bogate în grăsimi saturate și trans grase. În
special, limitați consumul de alimente cu trans-grăsime produsă industrial. Acest tip de
trans-grăsime mărește riscul de boli de inimă. Industria trans-grasă produsă în principal se
găsește în alimentele prăjite și produsele de panificație.
Lipidele pot fi de origine animala (grăsimi) și de origine vegetala (uleiuri). Dintre
grasimile animale, cele mai benefice pentru consum sunt cele provenite din poste și
organisme acvatice (sursa de omega 3). Grasimile vegetale benefice sunt uleiurile presate
la rece din arahide, nuci, semințe de struguri, soia, orez, semințe de floarea soarelui.
Exista și alte uleiuri vegetale cu efecte benefice, precum uleiul de armurariu, uleiul de
șofranel, uleiuri esentiale din alte fructe, ierburi și semințe).
Toate uleiurile au o valoare energetica foarte mare motiv pentru care cantitatea în
care sunt consumate este esențială !
Grăsimile au următoarele funcții în organism:
• Sunt principala formă de depozitare a rezervelor energetice
• Sunt constituiente ale membranelor celulare și subcelulare
• Sunt mai energo eficiente ca proteinele, fiind păstrate în organism cel mai des în
țesutul adipos;
• Rol de regulator (hormonii lipidali);
• Rol Imunoprotector
• Rol de accelerare a metabolismului (în calitate de coenzime);

• Rol de pigmenți.
• Izolatori termici -protecție mecanică
•Facilitează absorbția vitaminelor liposolubile(A,D,E,K)
Glucidele ( carbohidratii)
Glucidele sunt o sursa de energie rapidă pentru organism. Ele se descompun ușor
furnizand organismului energia necesara fără un efort prea mare. Eliberarea energiei
adusă de ele se face rapid, fiind necesare atât pentru activitatea intelectuala cât și pentru
activitatea fizica, mai ales cea intensa (pentru sportivi).
Glucidele pot fi simple (monozagaride și dizaharide) și complexe (polizaharide).
Organismul nostru este capabil sa absoarba și folosească direct glucidele simple, pentru
cele complexe fiind necesata o prelucrare ( transformarea în glucide simple), proces de
durata mai mare, fiind mai recomandate, deoarece nu provoaca o creștere rapidă a
indicelui glicemic (cantitatea de glucide din sânge).
Fibrele alimentare sunt glucide de tip polizaharide care au un rol benefic pentru
organis.
Fibrele alimentare pot fi solubile și insolubile. Fibrele solubile sunt : Pectinele, unele
hemiceluloze, gumele, mucilagiile, polizaharidele de depozit. Ele încetinesc evacuarea
gastrică, atenuează creșterea glicemică ale glicemiilor. Fibre insolubile sunt : celuloza,
lignina, unele hemiceluloze. Ele sunt necesare pentru o bună fucționalitate a colonului.
Fibrele alimentare contribuie la o fucționarea optimă a organismului astfel:
1. Stimulează masticația, fluxul salivar și secreția gastrică ajutând la o bună digeste
2. Produc senzația de sațietate precoce
3. Maresc volumul bolului fecal și scad timpul tranzitului intestinal
4. Ajută la detoxificare organismului prin eliminarea diverșilor produși toxici
5. ajută la păstrarea florei bacteriene
6. Fibrele alimentare încetinesc absorbția glucidelor
7. Ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge, micșorand riscurile
cardiovasculare.

Glucidele consumate în cantitate mai mare decât este necesar duc la ingrășare iar
un consum constant și ridicat de glucide simple poate avea efecte chiar mai grave, putand
duce la aparitia îmolnăvirea pancreasului și la aparitia diabetului.
Index glicemic pe alimente
1. Mare (> 70) Glucoză, miere, fulgi de porumb, pâine albă, pâine integrală, cartofi prăjiți
sau piure, biscuiți, banane coapte, orez, morcovi
2. Mediu (55 – 70) Cartofi copți sau fierți, sucuri de fructe, compoturi, ananas, paste
făinoase
3. Mic (< 55) Piersici, mere, portocale, lapte, iaurt, fasole păstăi, arahide, soia, legume
verzi, mazăre verde sau uscată, ciuperci, struguri, portocale, grapefruit, sucuri de legume
Carbohidrați buni
Cerealele integrale

Pâinea integrala
Fructele
Legumele
Orezul brun
Turtele și biscuiții de ovaz
Orzul
Fasolea
Lintea
Cartofii
Carbohidrați răi
Cerealele rafinate
Fructele confiate
Smochinele deshidratate
Pâinea alba
Gogoșile
Biscuiții
Prăjiturile
Băuturile acidulate
Chipsurile
Pastele făinoase
Siropurile din dulceață
Fibrele
Fibele ajută intestinele să rămână active și previn constipația. Fibrele pot ajuta și la
menținerea normală a nivelului de zahăr din sânge (glicemia) și a colesterolului din sânge.
Fibrele se găsesc în alimentele vegetale, în special legumele și fructele, produsele
din cereale integrale, fructele cu coajă lemnoasă și semințele și legumele. Cresterea
cantitații de fibre pe care consumate, necesită un aport sporit de lichide (în principal apă)
pentru menținerea mișcărilor intestinului la valori normale.
Calciu
Calciul este esențial pentru oasele sănătoase și pentru a preveni osteoporoza.
Printre alte funcții importante, el ajută și la menținerea mușchilor inimii sănătoși. Calciul
trebuie consumat în cantitate mai mare la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani.
Printre alimentele cele mai bogate în calciu avem lapte și produse lactate, băuturi
vegetale fortificate cu calciu, precum cele din soia, conserve de pește cu oase și sucuri de
fructe îmbogățite cu calciu 100%.
Vitamina D
Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul și să echilibreze nivelurile de calciu
pentru oase sănătoase. Obținerea suficientă a vitaminei D poate, de asemenea, să
prevină căderea părului.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de deficiență a vitaminei D crește deoarece
organismul nostru absoarbe mai puțin vitamina D din alimentația obișnuită. Din acest
motiv, adulții cu vârsta peste 50 de ani trebuie să ia un supliment zilnic de vitamina D de
400 IU, în plus față de consumul de surse alimentare de vitamina D.
Sursele bune includ alimentele fortificate cu vitamina D, cum ar fi laptele de vacă,
băuturile din soia și margarina. Vitamina D se găsește, de asemenea, în gălbenușul de ou
și în peștii grași sau grași, cum ar fi somonul și heringul.
Vitamina B6
Vitamina B6 ajută organismul să folosească proteinele, pentru producerea celulelor
roșii din sânge, pentru a produce hormoni și pentru a lupta împotriva infecțiilor. De
asemenea, ajută la menținerea unui sistem nervos sănătos și reglează nivelul zahărului
din sânge (glicemia).
Vitamina B6 trebuie să crească odată cu vârsta deoarece abilitatea organismului de
a absorbi și de a o folosi scade. Alegerea unei varietăți de alimente și mâncarea suficientă
de alimente în fiecare zi pot satisface nevoia crescută de vitamina B6.
Cele mai bune surse de vitamină B6 sunt peștele, carnea, organele, cereale
îmbogățite, produse din soia, nucile, lintea, legume ce conțin amidon precum cartofii.
Vitamina B12
Vitamina B12 ajută la funcționarea corectă sistemul nervos și la producerea de
globule roșii. Sursele naturale de vitamina B12 includ carnea, peștele, ouă și produse
lactate. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, este mai greu pentru corp să absoarbă vitamina
B12 găsită în mod natural în alimente.
Dacă nu există o cantitate suficientă de vitamină B12, se poate ajunge la anemie,
ceea ce înseamnă că sângele are un număr mai mic de celule roșii din sânge. Cel mai
frecvent simptom al anemiei este senzația de oboseală și de slăbire, și pot apare dificultăți
de respirație, amețeli și răceală în mâini și picioare. Pe perioade lungi de timp, prea puțină
vitamină B12 poate provoca leziuni nervoase și cerebrale.
Adulții cu vârsta peste 50 de ani ar trebui să mănânce alimente îmbogățite cu
vitamina B12 sau să ia un supliment zilnic de multivitamine / minerale care conțin vitamina
B12. Alimentele fortificate cu vitamina B12 includ cereale pentru micul dejun, carne
vegetariană și băuturi din soia fortificate.
Sodiul (sare)
Sodiul este necesar în cantități foarte mici de către organism. Prea mult sodiu poate
crește tensiunea arterială, crescând riscul bolilor de inima, de rinichi sau a unui infarct. Din
păcate o mare parte a populației obișnuieste să consume prea multă sare.
Suplimentele alimentare
Suplimentele alimentare reprezintă produsele alimentare ale căror scop este să
comp

leteze dieta normală și care sunt surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu
efect nutrițional ori fiziologic, separat sau în combinație, comercializate sub formă de doză,
cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule și alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu
lichid, sticle cu picurător și alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi
destinate consumului în cantități mici, măsurabile.”
Există două categorii mari de suplimente alimentare
A. Cu conținut de vitamine și/sau minerale
B. Cu conținut de alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic
Vitaminele și dozele maxime recomandate zilnic pentru adulți

Mineralele și dozele maxime recomandate zilnic pentru adulți

Apa
Apa nu este în sine un aliment ( nu conține substanțe nutritive), din acest motiv nu
ne putem îngrășa bând apă.Consumul insuficient de apă provoacă deshidratare, cu
consecinte fatale dacă se prelungeste mai mult timp. Este după aer al doilea element vital
fără de care o persoana moare.
Apa are un rol important în digestie, ajuta la formarea salivei care asigură
mestecarea și înghitirea hranei.
Apa face parte din sucurile digestive care asigura descompunerea alimentelor în
nutrienți.
Apa ajută la eliminarea resturilor nedigerate ale alimentelor din organism.
Apa este o componenta de bază a sângelui prin care se transporta substantele
nutritive dar și prin care se elimina anumite reziduri prin filtrarea asigurata de rinichi, care
produc urina.
Proportia de apî continută în organismul uman variază în funcție de vârstă. Dacă
nou născutul are 80 % apă, un adult are doar 60 % iar persoanele varstnice ajung la sub
50 %.
În organismul uman apa are mai multe funcții:
•este un mediu de reacție, de transport și solubilizare
•ia parte la reacțiile chimice din organism
•funcție de termoreglare prin intermediul transpirației și de uniformizare a
temperaturii organismului
Zilnic organismul unui adult elimina peste 2000 ml apa prin urina, respirație și
transpiratie, deci necesarul de apă trebuie sa acopere pierderile avute. Trebuie consumata
zilnic o cantitate de minim 2000 ml apa, dependentă și de efort, temperatura, stare de
sănătate.
Apa provine atât din alimentele consumate (conținutul acestora în apa), cât și din
concumul efectiv de apa simplă.
Necesarul de apă depinde și de tipul de hrană consumata. Alimentele ce necesita
un efort mai mare de metabolizare precum proteinele animale necesita un consum mai
mare de apă pentru ca rinichii să iși realizeze funcția de filtrare.
Nu este indicat să se inlocuiască apa cu alte lichide. Unele băuturi au chiar un efect
contrar apei, și anume deshidratare (accelereaza eliminarea apei). Între acestea inscriem
îndragita cafea dar și băuturile alcoolice.
Spre deosebire de mese, care trebuie să fie limitate ca număr (3 mese principale și
eventual două gustăro), apa se recomanda să fie bauta tot timpul zilei. Se recomanda ca
după trezire să fie baute două pahare de apă, care ajută la o curatare de dimineață a
organismului, aceasta metoda recomandandu-se și în multe diete de slăbire. Nu trebuie
mâncat mai devreme de 1 oră după ce au fost băute cele două pahare de apă !
Nu se recomanda băutul de apă în timpul mesei sau imediat după masă, deoarece
se diluează lichidele gastrice iar alimentele vor sta mai mult timp în organism pentru a fi
digerate.
Apa despre care am vorbit pana acum este apa de izvor (eventual de robinet, dar
verificata și eventual filtrata). Apele minerale sau puternic mineralizate au utilizari
specifice, unele chiar în domeniu terapeutic, neconfundandu-se cu apa plata !

2.2 Proporțiile de nutrienți în dietă
Trebuie bine știut că dieta și nutritia este personală, nu exista retete și proportii
general valabile care sa aibă rezultate adecvate pe termen lung. Fiecare trebuie sa
descopere ce ii prieste și ce nu, ce alimente aduc beneficii, ce alimente energizeaza, în ce
cantitate corespunde necesitatilor ! Nu este indicat sa adoptam retete de nutritie care în
prezent se găsesc la tot pasul, acestea putand avea uneori rezultate foarte grave sau
ducand la fenomenul Yo-Yo (după ce slabesti urmează o ingrasare mai mare decât ai
slăbit!).
Alimentatia corectă a adultului poate contribui la menținere a sănătății si la
prevenirea a numeroase boli.
– mortalitatea din cauza afectiunilor cronice poate să fie diminuată cu 50% prin schimbarea
modului de viata, în special a nutrișiei.
– incidenta cancerului ar putea scade cu 20%, daca fructele si legumele, ar intra în
componența meniului zilnic de mai multe ori Aceasta corelatie între alimentatie si boala
este foarte importanta, chiar daca boala apare cu întârziere, la vârsta de 60-70 ani.
Schimbari fiziologice legate de vârsta
În intervalul de vârsta 25 – 55 ani au loc schimbari fiziologice importante:
– adaus ponderal cu reducerea masei de tesut muscular si creșterea depozitiilor adipoase,
din cauza a 2 factori primordiali: aport energetic exagerat si exercitii fizice insuficiente.
– excesul ponderal comporta riscul multiplelor stari patologice: diabet zaharat, dislipidemie,
afectiuni cardiovasculare, hipertensiune, colecistopatii, osteoartrite, uncie tipuri de cancer.
– la femei în aceasta perioada au loc schimbari hormonale, legate de stingerea functiei
reproductive. Menopauza începe în jurul vârstei de 40 ani, cu declinul secretiei de
estrogenice, reducerea masei osoase, cu aparitia ulterioara a osteoporozei.
Proteinele trebuie sa constituie la adulti aproximativ 20 % din rația calorica, dacă nu sunt
nevoi specifice ce necesită un consum mai ridicat de proteine. OMS recomanda uaport
zilnic de 0,8 g de proteine la un kg corp (un adult de 70 kg ar trebui sa consume 56 g de
proteine zilnic).
Lipidele trebuie sa acopere aproximativ 30 % din rația calorică a unui adult, OMS
recomandand ca nevoie absolută de lipide o doză de 1 g de acid linoleic la 1 kg corp.

Glucidele trebuie sa acopere aproximativ 50 %din rația calorică a unui adult, majoritatea
trebuind să fie glucide complexe, cu absorție lenta. Un adult este ar trebui sa mănânce
zilnic aproximativ 30 g de fibre alimentare.
Pentru adulti exista numeroase recomandări privind o dieta sănătoasă. Combinarea
nutrienților depinde foarte mult de scopul urmatir, de caracteristicilefiecărei persoane în
parte.
Pentru sanatate, mentinere, prevenire îmbătrânirii premature:
20-25% proteine, cu proportii egale de origine vegetala si animala,
40-50% grasimi sanatoase, cu proportii egale de origine animala si vegetala si un raport
de omega 6 la omega 3 de maxim 3:1,
25-35% carbohidrati din cele mai bune surse, cu indice glicemic scazut, profitand de
legumele si fructele de sezon(eventual in cure), dense nutritiv, cu accent pe calitatea
alimentelor, surse curate, mod sanatos de preparare.
Ajutorul suplimentelor nutritive este binevenit pe termen mediu si lung.
Pentru slabire rapidă :
20-30% proteine,
50-60 % grasimi sanatoase(cu accent pe cele vegetale in prima faza, apoi proportii
echilibrate),
10 % carbohidrati. Da, carbohidratii asimilabili pot tinde catre zero. Legumele consumate
sunt din cele cu volum mare dar sarace in calorii.
Suplimentele nutritive sunt practic obligatorii, totusi nu termogenice sau suplimente care
forteaza corpul ci suplimente care completeaza dieta si ajuta procesul de slabire in mod
natural(componente extrase din alimente, dar mult mai concentrate decat in alimentele
obisnuite, ex. lecitina).
Pentru crestere rapida si semnificativa in masa musculara:
30-40% proteine, cu accent pe cele animale, cu valoare biologica mare si asimilare
usoara, 30-40% grasimi, cu accent pe cele de origine animala,
30-40% carbohidrati din surse dense, cu asimilare usoara, indice glicemic si incarcare
glicemica medie-mare.
Si in acest caz suplimentele nutritive sunt practic obligatorii, atat pentru asimilarea usoara
si rapida cat si pentru completarea nutrientilor care nu au cum sa incapa intr-o dieta unde
cantitatea este pe primul loc.

1.Cereale și produse derivate
2.Legume și produse derivate
3.Fructe și produse derivate
4.Lapte și produse derivate
5.Carne, ouă, peste și produse derivate
6.Apa
7.Uleiuri și grăsimi
8.Suplimente nutritive
Capitolul III. Superalimente și diete
3.1 Superalimentele – mit , realitate sau marketing

Alegerea alimentelor pe care le consumăm zi de zi are un rol foarte important în
sănătate, iar promovarea anumitor alimente drept super-alimente este de multe ori doar o
practică publicitară, care îi induce în eroare pe consumatorii insuficient informați. Totuși,
există o gamă diversă de alimente bogate în nutrienți, precum fructele de pădure,
semințele, cerealele, algele, legumele și fructele ce pot avea un efect pozitiv asupra
organismului. Ele conțin un procent mai mare de vitamine, minerale, enzime, aminoacizi și
antioxidanți decât alimentele obișnuite.
Consumul acestor alimente poate fi justificat în anumite perioad mai dificile, când
avem nevoie de un plus de energie sau o susținere naturala în tratamentul medical pentru
anumite afecțiuni.
Afinele
Sunt fructe de pădure sau de cultura (mai mari decât cele de pădure), pline de
fitonutrienți care neutralizează radicalii liberi. Ele au conținut ridicatde antioxidanți,
vitamina C și K, fier și mangan, si un conținut redus de grăsimi saturate, sodiu și
colesterol. Afinele îmbunătățesc echilibrul nivelurilor de colesterol, scăzând colesterolul
rău și crescând colesterolul bun, menținând astfel tensiunea arterială la valori bune,
îmbunătățesc memoria și aduc beneficii sănătății oculare.
Pot fi consumate ca atare, drept gustare sau în salate de fructe, cu fulgi de ovaz
sau cu iaurt. Este indicat să fie consumate proaspete, nu confiate, în dulceturi sau prăjituri,
pentru a-si păstra toate principiile intacte !
Semințele de cânepă
Semințele de cânepă decorticate și eventual macinate (făina) sunt alimente
benefice pentru inimă și creier. Ele conțin proteine complete și acizi omega-3 și omega-6.
Semințele de cânepă conțin și minerale precum calciu, magneziu, sulf, cupru, potasiu și
fosfor, sunt o sursă de antioxidanți, vitamine din complexul B, vitamina D și vitamina E.
Semințele de cînepă sunt o sursa de proteine ce poate fi asimilată foarte usor. Ele
contin 10 aminoacizi esentiali si au 40% fibre, care ajuta in cazul problemelor gastro-
intestinale, iar continutul bogat de Omega 3 si Omega 6 le pot indica pentru sanatatea
parului si a pielii.
Semintele de cănepă pot fi adaugate în salate de fructe sau legume, în smoothie-
uri, în amestec cu cereale și lapre sau iaurt la micul dejun.
Cacao
Cacaoa este bogată în flavonoide și antioxidanți (mai ales vitamina E), care sunt
ajută la îmbunătățirea memoriei, reduce efectul negativ al radicalilor liberi. Cacaoa are un
conținut ridicat de proteine, vitamine și minerale, reduce riscul cardiac, deoarece
determină scăderea tensiunii arteriale și crește elasticitatea vaselor de sânge, datorită
prezenței anumitor compuși numiți flavonoizi.
Forma cea mai recomandată și simplă de consum a acestui aliment este ciocolata
(neagră). Dar și boabele de cacao prăjite sau ciocolata calcă (tot neagră).
Soia

Soia este o plantă de origine asiatica de la care se consumă în principal boabele.
Ea conține până la 40% protide (comparativ cu carnea, care are doar 15-20%), toți
aminoacizii esențiali (lizină, glutamină, triptofanul), lipide, glucide, săruri minerale (calciu,
fier, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, sulf), enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitamine (A, B1,
B2, C, D, E), fitohormoni și lecitină.
Soia este un aliment complet, foarte digestibil. Ea are rol plastic și stimulator pentru
mușchi, oase și nervi și este energizant, remineralizant și echilibrant celular. De
asemenea, planta are acțiune emolentă și hepatoprotectoare, precum și efecte
antitumorale.
În alimentatie cele mai întâlnite produse din soia sunt: lapte de soia, făină de soia,
germeni de soia, boabele prajite de soia, brânza de soia (Tofu).
Spirulina
Spirulina este o alga albastra-verzuie cu proprietăți deosebite pentru folosirea în
alimentatie drept supliment dar și pentru anumite afectiuni. Poate asigura vitaminizarea și
remineralizarea organismului, sustine organismul în perioadele de efort intens, refacere
după boala, ajuta în sustinerea functionarii normale a organismului în perioadele de dieta
alimentara.
Spirulina o găsim în comert în magazinele naturiste sau farmacii sub forma de
comprimate sau pudra, doza de administrare fiind stabilită în funcție de scopul pentru care
este folosită. Este bogata în proteine vegetale, vitamine, minerale, acizi nucleici
suplimentari dietei pentru echilibrarea și reglarea principalelor funcții metabolice și
imunologice ale organismului.
Măceșele
Măceșele au un continut foarte mare în vitamina C, vitamina B, PP, provitamina A și
săruri minerale. Au proprietăți astringente, ceaiul de măceșe putând fi folosit împotriva
diareei. Măceșele au efect diuretic, stimulând aparatul urinar.
Măceșele se folosesc clasic sub forma de ceai (din fructe uscate), dar se pot folosi
și pentru a prepara siropuri, cidru, gemuri sau dulceturi.
Roșiile
Roșiile au un conținut ridicat de vitamina A și C, de potasiu și de fibre. Roșiile conțin
licopen, un antioxidant care le dă culoarea roșie și care previne apariția cancerului de sân,
de colon și de prostată. Roșiile au proprietăți antiinflamatoare și pot scădea riscul de
atacuri cerebrale.
Un lucru interesant este ca licopenul nu se distruge prin prelucrarea termica, așa că
beneficiile sale le putem folosi și consumand sucul de rosii sau pasta de roșii (bulion).
Vinul roșu
Vinul este o băutură naturală, obținută doar din must de struguri, vinului roșu
beneficiază în mare măsură proprietățile strugurilor negri, din care este făcut. substanțe
benefice pentru corp și minte, printre care:

Polifenoli – Substanțe antioxidante, cu acțiune în prevenirea formării radicalilor liberi și
cu acțiune regenerativă asupra organismului.
Resveratrol – Cel mai puternic antioxidant și un polifenol cu proprietăți anti-îmbătrânire
și care se găsește în cantități mari în coaja și sâmburii strugurilor, mai ales a celor negri.
Resveratrolul este produs de plante pentru a se apăra împotriva afecțiunilor.
Flavonoide – Antioxidanți cu efect asupra sistemului imunitar, dar și cu efecte
antiinflamatorii
Melatonina – Hormonul natural implicat în regularea ritmului circadian, cu un rol
important in ceea ce priveste calitatea somnului.
Vinului roșu consumat cu moderație poate avea efecte benefice. Prin consum cu
moderatie înțelegem un pahar de vin pe zi ! Atenție, anumite meserii sau îndeletniciri
interzic total consumul de alcool !
Polenul de albine
Polenul este pulberea fină care se formează în staminele florilor, necesară pentru
fecundare, pe care albinele o culeg, o amestecă cu salivă și o transportă în coșulețele cu
polen de pe piciorușele posterioare.
Polenul crud este moale și are un miros floral puternic, este unul dintre cele mai
pure și mai complete alimente, continând toti cei 22 de aminoacizi de care corpul nostru
are nevoie. Este totodată încărcat cu toate vitaminele din complexul B, vitamina C,
vitamina A, vitamina E si carotenoide.
Doza uzuală de consum este de 15 g pentru adulti și 5 g pentru copii.
3.2 Exemple de meniuri zilnice adecvate unei vieți sănătoase
Cele trei mese zilnice sunt obligatorii, iar pentru a-ti mentine greutatea sau pentru a
slabi, trebuie sa incluzi intre cele trei mese alte doua gustari. Gustarile constau intr-un fruct
sau un baton de cereale sau un iaurt cu fructe sau un pumn de nuci si seminte etc.
Gustarea va trebui sa fie gustare, nu o masa in sine.
O zicală populara spune așa: “dimineața trebuie să mănânci ca un rege, la prânz ca un
prinț, iar seara ca un cerșetor!”
Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei si cea mai consistentă. Micul dejun
alcătuit adecvat asigura energie pentru cea mai mare parte a zilei și permite evitarea
obiceiului atât de întalnit din păcate de a transforma cina într-un festin, cel mai daunator
obicei atât pentru dieta cât și pentru sănătate în special.
"Energia furnizata la micul dejun asigura suportul necesar activitatii fizice, dar si
randamentul intelectual, mai ales in prima parte a zilei", a spus Prof. Dr. Gabriela
Radulian.
Un program simplu, pe ore, ar putea fi:

• micul dejun – 7.00
• gustare – 10.00
• pranzul – 13.00
• gustare 16.00
• cina – 19.00
Ora de somn ar fi între 22.00 si 23.00, iar ora de trezire între 6.00 si 7.00. Asiguram astfel
si somnul in durata de 8 ore atat de necesar pentru refacerea organismului.
Mic dejunGustarePrânzGustareCina
Procent din
caloriile
zilnice30 %10 %30 %10 %20%
Exemplu
pentru 1500
Kcalorii450150450150300
Exemplu
pentru 2000
Kcalorii600200600200400
Exemplu
pentru 2500
kcalorii750250750250500
Micul dejun
Prima masa a zilei este si cea mai importanta, ea furnizand energia necesara
pentru o bună parte a zilei. Micul dejun trebuie luat la 30 minute-1 ora de la trezire, timp in
care metabolismul isi regleaza functiile dupa un somn odihnitor.
Cine nu ia micul dejun va avea pe parcursul zilei tendinta să exagereze aportul
alimentar la celelalte mese. Obezitatea este foarte întâlnită la cei care iau cine copioase,
compensând lipsa micului dejun și chiar a unui dejun corespunzător ! Pentru cei care vor
să scada în greutate este esential sa învețe sa mănânce micul dejun, chiar consistent !
Micul dejun poate cuprinde o combinatie de proteine, carbihidrati și grăsimi,
carbohidratii indicati trebuind să fie cu absorție lenta ( pâine integrala, pâine de secara,
fulgi de cereale integrale).
Avantaje pentru cei care consuma micul dejun:
– creste hemoglobina (previne anemia)
– apar scaderi in greutate
– valorile glicemiei se normalizeaza la cei cu hiperglicemie (diabetici)
– scade riscul de infarct miocardic
Exemplu de mic dejun (aproximativ 450 kcalorii):
– 2 oua ochi (100 g) – 200 kcalorii
– 1 felie de paine integrala (40 g) – 100 kcalorii
– 1 iaurt mic degresat, 0,1% grasime (125 g) – 50 kcalorii
– 1 pumn fulgi de ovaz (25 g) – 100 kcalorii
Exemplu de mic dejun ( aproximativ 600 kcalorii)

– 3 oua fierte (150 g) – 232 kcalorii
– 2 felie de paine integrala (40 g) – 200 kcalorii
– 100 g rosii – 18 kcalorii
– 1 iaurt mic degresat, 0,1% grasime (125 g) – 50 kcalorii
– 1 pumn fulgi de ovaz (20 g) – 70 kcalorii
Exemplu de mic dejun (aproximativ 750 kcalorii)
– 3 oua ochi (150 g) – 300 kcalorii
– 2 felie de paine integrala (40 g) – 200 kcalorii
– 50 g rosii – 9 kcalorii
– 1 iaurt , 2,5% grasime (200 g) – 105 kcalorii
– fulgi de ovaz (40 g) – 140 kcalorii
Prânzul (dejun)
Masa de pranz trebuie sa fie o combinatie de vitamine, minerale, grasimi, carbohidrati si
proteine, pe scurt, de toate! Ca si valoare calorica, este necesar 30% din totalul zilnic,
deoarece pranzul urmeaza sa ne furnizeze energia necesara pana seara. Este important
sa nu sari nici peste masa de pranz, mai ales daca lucrezi la birou – absenta mesei iti va
scadea glicemia din sange si implicit capacitatea de concentrare.
Se pot consuma carbohidrati, de preferat integrali: paine integrala, paste din grau dur, orez
brun, creierul si organele bazandu-se pe energia eliberata de acestia. Este momentul
optim pentru consumul de carne alba, slaba (pui, curcan, peste, de preferabil fara piele)
chiar si vita, combinate cu legume sau leguminoase (coapte, fierte sau crude, sub forma
de salata), precum si a supelor sau ciorbelor.
Exemplu de pranz (aproximativ 450 kcalorii):
•250 g mancare de porc cu ciuperci – 260 kcalorii
•50 g pâine neagră – 125 kcalorii
•200 g rosii 36 calorii
•100 g castraveti 12 calorii
Exemplu de pranz (aproximativ 600 kcalorii):
•200 g supa de curcan cu tăietei de casa 70 kcalorii
•100 g creier de porc pane 237 kcalorii
•100 g pâine neagră – 250 kcalorii
•100 g salata morcov rascu ulei măsline și lamaie – 60 kcalorii
Exemplu de pranz (750 kcalorii):
•200 g supă crema de legume 73kcalorii
•200 g friptura de porc cu legume la cuptor 323 k alorii
•100 g pâine 250 kcalorii
•150 g salata morcov rascu ulei măsline și lamaie – 90 kcalorii
Cina

Ultima masa a zilei trebuie luata cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare, deoarece in timpul
somnului metabolismul incetineste, alimentele nu se digera ca si in timpul zilei si astfel
exista riscul sa se depuna ca tesut adipos. Seara se pot consuma legume, fierte sau crude
ca si salata, fructe, precum si peste slab, produse lactate si este indicat sa evitam
carbohidratii rafinati (dulciuri, prajituri, produse de patiserie).
Exemplu de cina (300 kcalorii):
– 1 bol supa crema de dovleac (300 g) – 150 kcalorii
– 1 pahar de lapte cald (250 ml) -100 kcalorii
– 2 biscuiti din cereale integrale – 50calorii
Exemplu de cina (400 kcalorii):
– 1 bol supa crema de dovleac (300 g) – 150 kcalorii
– 1 pahar de lapte cald (250 ml) -100 kcalorii
– 2 biscuiti din cereale integrale – 50calorii
Exemplu de cina (500 kcalorii) :
– 1 bol supa crema de dovleac (300 g) – 150 kcalorii
– 1 pahar de lapte cald (250 ml) -100 kcalorii
– 2 biscuiti din cereale integrale – 50calorii
Gustari
Consumate intre mese, gustarile trebuie sa fie bogate in fibre alimentare si vitamine.
Exemple de gustari (150 kcalorii):
– 20 g fructe oleaginoase (nuci, macadamia, caju, migdale, fistic)
– 50 g fructe de padure (zmeura, afine, mure, capsuni, fragi)
Exemple de gustari (200 kcalorii):
– 30 g fructe oleaginoase (nuci, macadamia, caju, migdale, fistic)
– 50 g fructe de padure (zmeura, afine, mure, capsuni, fragi) sau un iaurt de 100 g
degresat
Exemple de gustari (250 kcalorii):
– 40 g fructe oleaginoase (nuci, macadamia, caju, migdale, fistic)
– 50 g fructe de padure (zmeura, afine, mure, capsuni, fragi) sau un iaurt de 100 g
degresat

Concluzii
Alimentația corectă este calea prin care orice om poate sa iși îmbunătățească
starea de sănătate, dar și sa prevină oboseala și îmbătrânirea precoce și ca rezultat sa iși
îmbunătățească în întregime calitatea vieții.
Societatea moderna în care toate activitățile se desfășoară într-un ritm accelerat
alegerea unui stil de alimentație corect, sănătos, științific este un domeniu ce ar trebui
studiat incă din clasele mici și apoi aplicat toată viața în fiecare familie.
Hipocrate, părintele medicinei spunea acum mai bine de 2500 de ani așa: ” Fie ca hrana
sa-ți fie medicament si medicamentul hrana” .
Prin rafinare, adăugare de arome, stabilizatori, potențiatori etc., alimentele își pierd
din proprietățile naturale, de multe ori devin foarte sarace în multitudinea de nutrienți
necesari bunei funcționări a organismului. Alegerea ”omului modern”, de a trai și a mânca
pe fugă este adesea foarte nesănătoasă. Dacă aceste obiceiuri sunt adoptate și de copii
este cu atât mai grav !
Viața sănătoasă nu este compatibilă cu ”fast food”, lipsa activității fizice regulate,
odihna insuficientă, alocarea unor perioade insuficiente pentru recuperarea fizică și psihică
!
În societățile moderne accesul la informație și la hrană nu mai este pentru
majoritatea oamenilor o problemă. Problema vine de la capacitatea de a selecta intre facil
și ieftin sau ceva mai complicat și poate un pic mai scump sau consumator de timp.
Internetul abunda de alimente și diete minune, care promit ”câte-n lună și în stele”, însă
efectele nu sunt tocmai cele promise, uneori credulii ajungând la rezultate contrarii celor
urmărite !
O educație alimentara corespunzătoare, atât pentru copii cât și pentru adulți, care
ideal ar trebui începuta în familie prin obiceiuri alimentare sănătoase și apoi continuata în
școli prin informații capabile sa formeze comportamente alimentare sănătoase pentru
toată viața poate avea efecte pozitive asupra întregii societăți cât și asupra fiecărei
persoane.
Țările unde populația are obiceiuri alimentare sănătoase au următoarele avantaje:
•costuri cu sistemul sanitar mai reduse
•o populație mai sănătoasă și aptă de muncă
•o viață activă mai lungă și mai productivă
Persoanele cu obiceiuri alimentare sănătoase se bucură de următoarele avantaje:
•O durata mai lungă a vieții
•O stare mai buna a sănătății
•Necesitatea apelării la sistemul medical mai redusă
•Posibilitatea de a avea o durată a vieții active mult mai lungă
•O stare de spirit mai bună, un moral mai puternic, o integrare mai bună în societate.