Sanatate Publica Si Management

CAPITOLU 1

PRINCIPII SI METODE ALE Cercetarii stiintifice si practicii bazate pe dovezi in sanatatea publica si managementul serviciilor pentru sanatate.

Achizitionarea de cunostinte ( procesul de cunoastere ) se poate realiza pe mai multe cai,literatura de specialitate definind urmatoarele:-prin traditie si cultura

-calea autoritara (cunostintele religioase );

-modalitatea intuitiva ( orice cunoastere se bazeaza pe categorii logice si empirice );

-modalitate stiintifica (mod deliberat si sistematic de a produce cunostinte)

In intelegerea,explicarea si realizarea procesului de cunoastere de-a lungul evolutiei societatii umane s-au dezvoltat mai multe culturi;

-cultura stiintifica “(dupa secolul XVI ),pentru care obiectivitatea serveste la distingerea adevarului.

-cultura tehnica (secolul XIX ), in care rigoarea face face dinctie intre adevar si fals.

Caracteristicile esentiale care deosebeste metoda de cercetare stiintifica de celelalte metode prezentate sunt urmatoarele :

-modalitatea deliberata

-rigoarea

-modalitatea sistematica

-metodologie

-cultura tehnica

Rigoarea

Reprezinta metodele si procedeele prin care cercetatorul pretinde a folosi un limbaj stiintific

Acest tip de limbaj permite comunicarea intre cercetori.Comunicarea este reprezentata de posibilitatea de prezentare a rezultatelor in vederea dezbaterii critice a acestora.

Rigoarea se poate adapta la cele doua paradigme prin prisma carora se poate aborda cerecetarea:

-paradigma ( abordarea )pozitivista care afirma ca realitatea este ceva exterior cercetorului,pe care acesta trebuie sa o descrie (descopere ) cu ajutorul unei legi naturale.

-paradigma (abordare ) constructiva,care afirma ca nu exista o singura realitate realitate ci mai multe reprezentari ale realitati

Presupune definirea clara si respectarea procedurilor propuse si folosite.

Metodologia.

In practica cercetarii stiintifice sunt recunoscute doua tipuri de metodolii:

-metoda inductiva,care reprezinta procesul prin care se pleaca de la fapte specifice pentru a se ajunge la legea generala:

-metoda ipotetico-deductiva,este proceul prin care se pleaca la un rationament genral pentru a se ajunge la cazuri specifice.Are la baza ipoteza.

Ipoteza este o propozitie modificala,provizorie,temporara.

Referitor la cea de-a doua metoda , c. Popper in lucrarea “ logica stiintifica” prezinta doua concepte valoaroase:

-falsificationismul care au drept scop final respingerea ipotezei chiar daca la ea s-a ajuns pe baza unui rationament final;

-“paradoxul adevarului” care afirma ca este imposibil sa dovedesti ca ceva este adevarat,daca este posibil sa respingi ceva considerat initial ca adevarat.

Concluzia este ca apropierea de adevar se face in mod asimptomatic.

Structura (arhitectura ) cercetarii.

Etapele care trebuie respectati in procesul cercetarii stiintifice:-definirea populatiei de cerecetat;

-definirea caracteristicilor si variabilelor care vor fi supuse observarii si colectarii datelor;

-analiza datelor;

-stabilirea esantionului si a resurselor ;

-pertinenta cercetarii;

-respectarea regulilor etice

Tipuri de cercetare

1.Studii descriptive.

2.Studii explicative.

La fiecare dintre aceste tipuri generale se aplica criterii specifice de rigurozitate.

1.pentru studiile descriptive rigoarea este data de : – calitatea observatiilor ( functie de fiabilitate/valabilitate );

-calitatile populatiei si a esantionului;

2. Pentru studiile explicative rigoarea este data de : – validarea interna (cuprinde si validitatea masuratorilor );

-validitatea concluziilor statistice ( eroarea de tip (@ ) si de tip II (beta )];

-validitatea externa ( puterea de generalizare );

Pertinenta cercetarii

Sunt care asigura caracterul stiintific al studiilor,cercetatorilor.

-.criterii care asigura caracteul stiitific al cercetarii:-studii de cunoastere;

-posibilitatea unei cercetari stintifice de a solutiona contradictiile din rezultatele anterioare;

-potentialu; de generalizare;

2.criterii care nu asigura caracterul pertinent al cercetarii.

-curiozitatea;

-utilitatea sociala;

-confirmabilitatea;

-promovarea personala si conformitatea;

-costul.

Orice cercetare are la baza un protocol deviz (document ) care se realizeaza in trei etape:-conceptualizarea problemei de cercetare;

-alegerea unei strategii a cercetarii in problema;

-planificarea operationala a cercetarii.

Protocolul de cercetare este dublu rol-clasificarea si organizarea ideilor si de transformare a ideii in plan;

-convingerea finantatorilor de importanta proiectului in vederea sale.

Definirea problemei de cercetare are drept scop sa releve pertinenta si importanta cercetarii.

Aceasta definire se realizeaza practic descriind:-obiectul general;

-definirea domeniului tinta;

-importanta subiectului;

-formularea de probleme;

-specificcarea nivelui in care se gaseste cercetarea stiintifica in domeniu;

-indicarea principalilor beneficiari ai rezultatelor.

Din punct de vedere al tintelor sunt necunoscute trei categorii:-cercetarea starii de sanatate;

-cercetarea starii de sanatate;

-cercetarea asupra interventiilor;

-cercetarea evaluativa

Cercetarea sintetica comparativa este cercetatorul care lucreaza pe un numar mare de unitati de analiza.puterea acestui tip de studiu este descendent direct proportional cu numarul unitatilor de analiza sa fie cu cel putin 10 unitati decat numarul de atribute studiate..Cercetarea de dezvoltare este o tehnica care urmareste sa utilizeze de o maniera sistematica cunostintele existente,pentru a pune la punct un nou tip de interventie,de ameliora una deja existenta sau pentru a avea un instrument de masura(exemplu masurarea unei anumite stari sufletesti).Cercetarea de simulare nu realizeaza observatiile

Calitatea strategiei de cercetare este preciata prin doua criterii,validitatea externa a metodei de cercetare, strategiei de cercetare e apreciata prin doua criterii,valabilitatea externa a metodei de cercetare,nivelul valabilitatii interne care este asigurat de caracteristicile proiectului care trebuie sa dea un cat mai inalt grad de certitudine,pentru ca relatiile observate intre valiabila independenta si valiabila dependenta nu poate fi explicata cu ajutorul altor factori sau variabile in afara celor care au fost prinse in proiectul de cercetare. Valaditatea externa unei corectari depinde de puterea (nivelul) de generalizare,adica de a obtine prin aceeasi metoda,aceleasi rezultate si in alte populatii,in alt context si in alta perioada. Tipuri de erori care pot genera scaderea nivelului de validitate pentru validitatea externa:-erori

– erori generate de masurarea efectelor;

Pentru valabilitatea externa:-erori induse de reactivitatea subiectului la situatia experimentala;

-erori generate de un control inadecvat al interventiei;

-erori generate de selectarea necorespunzatoare a subiectilor;

Detalii suplimentare vor fi oferite la capitolul despre anchetele epidimiologice.

Planificarea operationala.

-definirea si caracterizarea populatiei de studiu prin definirea subiectilor care vor intra in studiu,adica modul in care se constituie esantionul.

Definirea variabililor si colectarea datelor este etapa in care se definesc exact variabilele care sunt supuse observarii

Validitatea desemneaza utilitatea stiintifica a unui instrument de masurare ( nunnally,1994 ) si permite sa apreciem in ce grad masuram ceea ce ne-am propus sa masuram printr-o anumita masura.

Validitatea exprima capacitatea unui text (investigatii,probe ) de a indentifica corect ceea ce este supus sa indentifice,adica proportia cu care rezultatele obtinute prin aplicarea testului sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase.

Validitatea unui text (inclusiv a unui intreg studiu stiintific ) se apreciaza pe baza validitatii interne si valitatii externe a acestuia.

Validitatea interna reprezinta capacitatea unui text de a indentifica corect persoanele bolnave si depinde de :-sensibilitate,specificitate,valoarea predictiva pozitiva i valoarea predictiva negativa;

-eficienta testului (include costurile administrarii si prelucrarii datelor brute obtinute prin aplicarea testului);

Valaditatea externa este ca capacitatea testului de a descrie situatia reala a morbiliditatii in populatia generala si performantele testului in conditii specifice de culegtelor.Depinde de:-fiabilitatea si reproductibilitatea testului;

-randamentul testului.

Sensibilitatea unui test exprima capacitatea acesteia de a identifica corect cel care au boala si reprezinta proportia rezultatelor pozitive obtinute din totalul de bolnavi investigati prin metoda respectiva.Reprezinta probabilitatea ca testul sa fie pozitiv daca cel investigat este cu adevarat bolnav.

Specificitatea exprima capacitatea testului de a identifica corect pe cei care nu au boala,reprezentand proportia rezultatelor negative obtinute din totalul celor sanatosi investigati prin aceasta metoda.Reprezentand probabilitatea ca un test sa fie negativ daca

cel investigat este cu adevarat sanatose.Sensibilitatea unui test nu este complementara cu specificitatea.Cand sensibilitatea unui test nu este complementara ,scade dar nu in aceeasi masra.Interpretarea valorilor calculate pentru sensibilitatea si specificitatea unui test:-un test cu o sensibilitate mare va determina o proportie a fals negativilor mica,adica nu vor depistati un numar redus de bolnavi;

-un test cu specificitate mare va genera o proportie a fals pozitivilor mica,adica un numar redus de indivizi sanatosi vor fi etichetati ca fiind bolnavi.

Fiabilitatea (acuratetea,exactitatea ) masoara gradul in care un instrument de masura poate induce erori.Reprezinta acea caracteristica a unui instrument de a aprecia constant valoarea egala ala caracteristici investigate.

Nu se confunda cu validitattea sau cu reproductibilitatea pentru ca masoara erorile determinate de instrumentul de masura erorile determinate de instrumentul de masura,fiind de natura tehnica si umana.

Erporile (bias ) intalnite in practica pot fi sistematizate ( d cel mai usor de corectat cand sunt descoperie,fiind de obicei de natura tehnica ) sau nesistematizate ( ma greu de depistat si corect,fiind de obicei de natura umana ).

Exemple –eroare sistematizata un cantar medical si a aratat constant o greutate mai mica cu 125 gr. Eroare nesistematizzata:citirea reactiei de culoare de observatori care sufera de discromatopsii.

Literatura de specialitate pe care o recomandam in bibliografie defineste foarte amanuntit categoriile si tipurile de erori care trebuie evaluate in cadrul unui deviz de cerecetare.

Cu ajutorul acestor date se pot face aprecieri obiective asupra validitatii externe a unui test.

Validitatea interna reprezinta capacitatea unui test de a identifica persoanele bolnave si depinde:-sensibilitate,specificitate,VPR+VPR;

-eficienta (include costurile administrarii si prelucrarii datelor brute obtinute prin aplicarea testului ).

Validitatea externa este capacitatea testului de a descrie situatia reala a morbilitatii in populatia generala si performantele testului in conditii specifice de culegere a datelor si este conditionata de:-fiabilitatea si reproductibilitatea testului (k);

-randamentul testului;

Analiza validitatii testului de depistare a giardiozei prin tehnica frotilului comparativ cu tehnica elisa,aplicat in cele 6 colectivitati,a utiliza rezultatele obtinute de la un numar de 564 de copii investigati individuali in paralel prin trei teste coproparazitologice succesive (la interval de 3 zile ) si un singur test elisa ( ce poate fi considerata “ gold – standard “ ).

Se poate constata ca din totalul de copii investigati prin metoda clasica ( coproparazitolbilele care sunt supuse observarii

Validitatea desemneaza utilitatea stiintifica a unui instrument de masurare ( nunnally,1994 ) si permite sa apreciem in ce grad masuram ceea ce ne-am propus sa masuram printr-o anumita masura.

Validitatea unui text (inclusiv a unui intreg studiu stiintific ) se apreciaza pe baza validitatii interne si valitatii externe a acestuia.

-eficienta testului (include costurile administrarii si prelucrarii datelor brute obtinute prin aplicarea testului);

-randamentul testului.

-un test cu specificitate mare va genera o proportie a fals pozitivilor mica,adica un numar redus de indivizi sanatosi vor fi etichetati ca fiind bolnavi.

Exemple –eroare sistematizata un cantar medical si a aratat constant o greutate mai mica cu 125 gr. Eroare nesistematizzata:citirea reactiei de culoare de observatori care sufera de discromatopsii.

Literatura de specialitate pe care o recomandam in bibliografie defineste foarte amanuntit categoriile si tipurile de erori care trebuie evaluate in cadrul unui deviz de cerecetare.

Cu ajutorul acestor date se pot face aprecieri obiective asupra validitatii externe a unui test.

Validitatea interna reprezinta capacitatea unui test de a identifica persoanele bolnave si depinde:-sensibilitate,specificitate,VPR+VPR;

-eficienta (include costurile administrarii si prelucrarii datelor brute obtinute prin aplicarea testului ).

-randamentul testului;

Se poate constata ca din totalul de copii investigati prin metoda clasica ( coproparazitologica ),dupa prima investigare au fost depistati 67 ca pozitiv ( infestati ), dupa a doua examinare 95,iar dupa a treia , un nume de 115.

Nici un caz negativ prin testul elisa nu a fost depistat ca pozitiv prin testele co proparatologice,ceea ce constituie particularitatea exemplului nostru .Acest aspect atipic reprezinta o capcana in interpretarea validitati si a valorii predictive scotand in evidenta importanta acestor parametrii in luarea deciziilor diagnostice sau terapeutice la nivel clinic sau de colectivitate precum si analiza critica a datelor din literatura de specialitate.

Un alt exercitiu similar pe care il vom face la studiul testelor de screening este elaborat fara aceste aspecte atipice.

Sensibilitate vpr -, Rf + Rf-, Vg si C.K au valorile calculate chiar si dupa a treia proba coproparazitologica extrem de mici,reflectand o valoare redusa pentru decizia diagnostica in sensul ca foarte multi copii infestati sunt declarati negative..Aparute din necesitatea cunoasterii realitatii sub diversitatea aspectelor,pentru aceste metode de descriere numerica,aturi de analiza calitativa a fenomenelor studiate.

Cercetarea statistica are ca obiectiv de studiu populatiile ( colectivitatii statistice ) iar la nivelul acestora,anumite caracteristici de interes ( numite si variabile ) care se observa si masoara la nivel de individ ( unitate statistica );

Utilizarea metodelor statistice in medicina se datoreaza faptului ca medicina,prin introducerea tehnologiilor inalte,a devenit o stiinta cantitativa ce permite masurarea ,cuantificarea si compararea fenomenelor iar pe de alta parte analiza fenomenelor de interes medical nu se poate realiza prin studdiul intregii populatii ( populatii exhausvice ) ci pe esantioane reporezentative fiind necesare tehnicile de inferenta statistica in scopul generalizarii rezultatelor.

Domenii de utilizare a biostatisticii in domeniul medicinii,a sanatatii publice si managementul serviciilor sanitare;-evaluarea starii de sanatate a colectivitatilor;

-studiul procesului de cauzalitate si a relatiei doza efect;

-diagnostic medical analiza si estimarea ponderii factorilor de risc in etiologia bolilor i a starii de sanatate;

-experimente clinice randomizate;

-elaborarea algoritmului de lucru in cercetarea clinica sau de laborator (cercetarea experimentala );

-elaborarea si evalarea interventiilor,etc.a:-colectivitatea statistica reprezinta totalitatea elementelor care au caracteristici comune si care formeaza obiectul analizei statistice.

-colectivitatea statistica generala (populatia ) exprima totalitatea elementelor de un anumit tip existente in realitate sau teoretice;

-colectivitatea statistica patiala este constituita din totalitatea unitatilor de observare existente si care pot intra in studiu;

-colectivitatea statistica partial constituita aleator (esantion,monstra )( reprezinta elementele extrase imtamplator dintr-o populatie ,dupa criterii bine stabilite,in scopul determinarii caracteristicilor populatiei respective utilizand instrumentele biostatisticii;

-colectivitate statistica partiala constituita aleator este parte extrasa dintr-o populatie dupa unul s-au mai multe criterii neutilizandu-se elementele tehnicilor de esantionare aleatoare;

-unitatea statistica (unitatea de observare ) este reprezentata de fiecare element component al colectivitatii statistice;

– caracteristica (variabila ) este una din insusirile de interes medical prin care se manifesta unitatea de observatie si exprima acea insusire comuna unitatilor unei populatii,insusire ce poate fi observata ,masurata si inregistrata putand prezenta valori diferite pe scala aleasa;

-caracteristicile cantitative sunt insusirile masurabile ale unitatilor de observare si care pot fi exprimate prin unitati de masura ( exemplu unitatile din sistemul international de masura );

-caracteristicile cantitative comune sunt acele insusiri masurabile ce pot lua orice valoare numrica din domeniul zecimal sau ordinal ( exemplu : talia,greutatea,tensiunea arteriala,uremia,etc)

– caracteristicile cantitative discontiune ( discrete ) sunt reprezentate de acele insusiri care pot fi exprimate numai sub forma numerelor intregi;

-variabila statistica este caracteristica ce prezinta proprietatea de a varia in timp si in spatiu conditionata de factorii care actioneaza asupra populatiei aflate in studiu;

-varianta (xi ) este valoarea concreta sub care este inregistrata o caracteristica;

-frecventa ( Fi – nf ) este numarul de repetitii sub care se inregistreaza aceeasi varianta;

Teoria selectiei

Se bazeaza pe teoria probabilitatilor in vederea extragerii din populatia supusa cercetarii

a unui numar suficient de indivizi pentru a se constitui un esantion reprezentativ din investigarea caruia a se constitui un esantion reprezentativ din investigarea caruia sa deducem care este repartitia de frecventa a intregii populatii pentru variabila studiata.

Din definitia de mai sus se desprind doua aspecte importante:

-determinarea volumului

-reprezentativitatea esantionului

Metode de determinare a volumului esantionului reprezentativ.

Stabilirea marimii esantionului reprezentativ se face pe baza acoperirii unui compromis rational intre a opta pentru esantioane de volum mare,care asigura reprezentativitatea ridicata si esantioane de volum mic dar care sunt mai economice.

Marimea unui esantion este indicata:-marimea populatiei de referinta;

-gradul de variatie a populatie studiate;

-importanta cercetarii efectuate care genereaza nivelul de probabilitate.

Tehnici de realizare a esantioanelor

In practica statistica,dupa procedeul utilizat in constituirea esantionului,distingem doua tipuri de sondaje:-nealeatoare sau prin “ alegere rationala “;sunt mai putin costisitoare,sunt mai practice dar sunt mult mai putin exacte.

-aleatoare sau probabilistice.

In cadrul sondajelor aleatoare sunt incluse acele procedee bazate pe modele de construire a esantioanelor in care alegerea unitatilor din populatie se face in mod aleator ( intamplator ),fiecare unitate avand probabilitate cunoscuta si diferita de zero de a accede in cadrul esantionului.

Se pot utiliza numeroase procedee de esantionare.In cadrul aceluiasi plan de esantionare se poate folosi una sau mai multe metode probabilistice din anumite considerente practice.

Reprezentativitatea permite generalizarea datelor obtinute la populatia generala prin tehnici specifice de inferenta statistica.

Tehnici de realizare a esantioanelor aleatoare:-tragerea a sorti;

-utilizarea tabelelor de numere aleatoare;

-utilizarea pasului de numarare.

Aceste tehnici se apica bazei de sondaj ( populatiei studiate ) pentru care trebuie sa existe o lista completa,actualizata si exacta.

Tipuri de esantioane

1.Esantionare aleatoare simpla;utilizeaza tabelul cu numere aleatoare sau tragerea la sorti.

2.Esantionarea sistematica sau mecanica;utilizeaza pasul de numarare.

3.Esantionarea sistematica sau mecanica;utilizeaza pasul de numarare pentru a realiza cresterea sansei de obtinere a unei reprezentativitati mai ridicate,inferenta se poate aplica si nivelul intregului esantion.

4.Esantionarea cu probabilitati inegale.Acest tip de esantionaj se utilizeaza atunci cand

unitatile populatiei, in raport cu una sau mai multe caracteristici,au valori ce difera semnificativ,iar aplicarea esantionarii cu probabilitatii egale duce la o eficienta scazuta a estimatiilor facute.

Esantionarea cu probabilitatii inegale.Aceste tip de esantionaj se utilizeaza atunci cand unitatile populatiei,in raport cu una sau mai multe caracterisitci,au valori ce difera semnificativ,iar aplicarea esantionarii cu probabilitati egale duce la o eficienta scazuta a estimatiilor facute.

5.Esantionarea pe “ grappe “ ( pe cuiburi ), se utilizeaza cand dispersia teritoriala a populatiei de investigat este prea mare sau cand lipseste o baza de sondaj.

Se caracterizeaza prin faptul ca nu se mai extrag unitati independente ci grupuri de unitati eterogene ( pachete; grappe,cuiburi ) din din populatiile care sunt organizate sub forma unei ierarhii.

Este recomandat ca marimea cuibului sa fie cat mai mica,numarul cuiburilor mici cat mai mare iar eterogenitatea cuiburilor sa fie cat mai mare.

6.Esantionarea in mai multe trepte ( multistadial ).

Este o metoda de esantionare care se desfasoara in mai multe etape succesive si se apica tot pentru o populatie organizata ierarhic,pe mai multe niveluri practic se constituie pentru fiecare nivel una sau mai multe baze de sondaj,cuprinzand unitatile elementare de nivelul imediat urmator.

7.Esantionarea in mai multe faze ( multifazic ) este o generalizare a esantionarii stratificate ( tipice ) si se utilizeaza din urmatoare considente:-cresterea operativitatii si reducerea cheltuielilor;

-de la o faza la alta se reduce numarul unitatilor din esantion cu cresterea corespunzatoare a obiectelor pe care le propune cercetarea;

-se pot cuantifica non-raspunsurile;

Teoria scalarii

Are ca scop definirea unei scale de masurare ( acordare de valori) pentru fiecare caracteristica luata in studiu in asa fel incat sa se poata utiliza operatori algebrici in prelucrarea valorilor individuale pentru obtinerea indicatorilor ( masurilor ) de sinteza.

Caracteristicile investigate pot fi,dupa modul in care se desfasoara,calitative sau cantitative.

Exista astfel:- scale pentru variabile ( caracteristici ) calitative,care cuprind scala nominala ( sex,stare civila, etc.), prin care se acorda simboluri unor obiecte ( nu exista notiune de distanta sau oridine ).

Toate tipologiile sunt clasificari nominale:- dihotomice ( poate lua numai o forma din maxim doua );

-polichotomice ( poate lua o forma din mai multe alternative )

-scala ordinala ( calitatea 1., a-II-a ) introduce o oridine prin atrubuirea unui anumit nivel ( rang )

-scale pentru variabile ( caracteristici ) cantitative,care cuprind :-scala de interval ( temperatura masurata pe scara celsius), masoara ordinea si adauga o distanta intre obiecte ( intre categorii ) dar nu ofera informatii despre punctul de origine si distanta dintre ele.

Se caracterizeaza prin aceea ca raportul intre doua valori este lipsit de semnificatie si defineste doar distanta dintre doua masuratori;

-scala de raport,de proportii ( varsta, greutatea, etc )

Prin care se poate masura fiecare punct functie de punctul de origine existand un punct functie de punctul de origine existand un punct zero care semnifica absenta a ceva.

Asigura continutul cel mai mare de informatie intrucat permite si raportul intre doua masuratori.

Exprimarea cantitativa a unei caracteristici permite deci exprimarea valorica a acestora prin unitati de masura.Din punct de vedere caracteristicile cantitative pot fi considerate:

-continue,cand pot lua orice valoare numerica,inclusiv fractiuni zecimale; ( talia,greutatea,T.A. );

-discontinue ( discrete ), cand valorile iau forma numai a numerelor intregi.

In practica o variabila cand pot lua orice valoare numerica,inclusiv fractiuni zecimale

Cantitativa cat si calitativa dar trebuie specificat ca trecerea de la exprimarea continua de pe o scala de raport printr-o exprimare calitativa pe scala calitativa se face cu pierdere de informatie.

Etapele ulterioare in studiul statistica a datelor obtinute cuprinde :-efectuarea observatiilor;

-inregistrarea datelor;

-ordonarea,gruparea datelor ( tebelarea,realizarea de grafice );

-caracterizarea sintetica a fenomenelor;

-analiza si interpretarea lor ( estimarea si inferenta datelor );

Inregistrarea datelor presupune :-verificarea cantitativa si calitativa a observatiilor pentru a reduce cat mai mult posibil erorile care pot fii nesistematice,imtamplatoare ( greu de eliminat ) sau erorile sistematice ( unerori voite,sau generate de intrumentul de masurat ).

-codificarea tipurilor de observatii.

Ordonarea ( gruparea ) datelor presupune impartirea datelor obtinute dupa caracteristici cantitative sau calitative.

Gruparea poate fi :-simpla ( dupa o singura caracteristica );

-complexa ( dupa mai mult caracteristici );

-repetitiva ( scindarea sau reunirea grupelor ).

Tabelarea informatiilor se realizeaza prin asezarea lor sub forma tabelelor ( alcatuite din randuri si coloane,cuprinzand celule ).

Tipuri de tabele :-simple;

-enumerative;

-dinamice;

-cronologice;

-de grupare ( pentru o singura caracteristica );

-combinatie ( pentru doua caracteristici );

-de corelatie ( doua sau mai multe caracteristici legate cauzal ).

Dupa tipul de caracteristici :-tabelarea caracteristicilor cantitative presupune:-ordonarea datelor;

-variantele gasite se aseaza in mod corespunzator;

-in dreptul lor se specifica numarul observatiilor gasite pentru varianta respective;

-rezulta o serie de distributie a frecventelor ( serie de varianta simpla;

-daca seria de variatie este lunga se poate utiliza gruparea datelor pe grupe, ( clase,intervale ) si se obtine o serie de variatie pe clase.

Rezulta din analiza unei serii de distributie:-frecventa absoluta;

-frecventa relativa;

-frecventa cumulata ( absoluta sau relativa );

2.tabelarea caracteristicilor calitative presupune simpla dispunere in oridine crescatoare a observatiilor

Caracteristizarea sintetica,statistica a fenomenului studiat la nivel de esantion.

In aceasta etapa se utilizeaza doua tipuri de indicatori:-indicatorul de tendinta centrala,care se calculeaza in mod distinct pentru variabilele cantitative si cele calitative,reprezentanti de medie,mediana,cuantile, si exprima modul in care valorile observate tind sa se grupeze in jurul anumitor valori observate.

-indicatori de imprastiere ( dispersie ) care indica tendinta valorilor observate de a se abate ( indeparta ) de la valorile medii calculate pentru respectiva serie de distributie.

1.Indicatorii de tendinta centrala sunt reprezentanti:

a.pentru variabilele cantitative: -media aritmetica

-simpla ( suma valorilor observate/numarul de observatii );

-ponderata ( se calculeaza pentru valorile ordonate intr-o serie de variatie ).Reprezinta valoarea fata de care suma abaterilor variantelor din seria de variatie este nula

(Xp=Exifi/Efi)

-media armonica ( se utilizeaza in calcul valorii medii in cazul mai multor marimi relative)

Marm.EX/E(E1/x’)X

-media cronologica ( se calculeaza in cadrul unei serii de valori care reprezinta variatia din timp )

Mcr=(X1/2+X2+X3+…….+Xn/2) / (N-1)

b.Mediana.Se utilizeaza in cazul coeficientilor de crestere medie a unei serii cronologice logaritmice,sau in cazul seriilor cu crestere progresiva ( cu oratie din ce in ce mai mare )

Mediana este o valoare observata care imparte seria de valori in doua parti egale.

Me=( N+1) /2

c.Modul ( dominanta ),reprezinta valoarea observata corespunzatoare celei mai mari frecvente intalnite in seria de distributie.

d.Cuantilele ( centile, etc.) exprima diviziuni ale unei distributii in subgrupuri egale si ordonate.

B.Pentru variabilele calitative.

Se utilizeaza calcularea proportiei ( numarul de observatii de un anumit fel / numarul total de observatii );

-pentru caracteriticile alternative ( a, b ): Pa=a/a+b

-pentru caracteristicile nearternative ( a,b,c,n.): Pa=a/n

Indicatori de dispersie ( de impartasire );

Acesti indicatori masoara tendinta de abatere a valorilor de la valorile medii.

A.Pentru caracteristicile cantitative:

1.amplititudinea seriei ( gama, range ); exprima intervalul ( distanta ) dintre valoarea maxima si valoarea minima a seriei.

2.gama semicuantila;reprezinta gama celor doua cuantile din mijlocul seriei.

3.varianta;este valoarea calculata calculata care exprima media aritmetica a patratului abaterilor din valorile observate si media lor aritmetica:

Sx2=[E(Xi- Xm)2fi]Ef i;

4.derivatia standard ( abaterea standard,deviatia tip ) reprezinta radacina patrata a variantei si exprima media abaterilor variantei fata de media aritmetica a seriei:

Sx=+_ VSx2

5.coeficientul de variatie reprezinta raportul procentual dintre deviatia standard si valoarea medie a esantionului:

C.V%=(Sx/X)100

Inferenta statistica.Testarea ipotezei ( decizia statistica ).

Sunt testele care determina cat de probabil este ca diferentele observate intre date ( populatie,esantioane,loturi ) sa fie datorate in intregime erorilor sau intamplarii.

Ipoteza nula afirma ca orice diferenta observata se datoreaza in intregime erorilor de esantionaj ( imtamplarii ).

Valoarea P ( Pv ) reprezinta probabilitatea ca diferentea observata cel putin la fel de mari ca cele constatate in datele observate sa se datoreze in intregime ( vor surveni ) ca urmare a intamplarii.

Cercetatorul stabileste o valoare P ( de obicei nu mai mica d 95 %) care reprezinta valoarea predeterminata a lui Pv care reprezinta nivelul de semnificatie a testului.

Analiza se face prin modul in care Pv calculat se pozitioneaza fata de Pv predeterminat.

Daca valoarea calculata a lui Pv este sub nivelul de semnificatie,ipoteza zero se respinge,adica este improbabil ( dar nu imposibil ) ca diferentele observate sa se datoreze doar imtamplarii ( diferente cel putin la fel de mari se pot gasi doar intr-o populatie mica de esantioane din totalul de esantioane care se pot extrage din populatia de baza ).

Rezulta ca valorile estimate pot caracteriza populatia de baza ( la un anumit nivel de semnificatie ).

Se pot alege si alte nivele de semnificatie a testului pentru care ipoteza zero sa fie respinsa ( 99 %-0,01;mai rar 90%-0,1).” Z “.Aceasta permit calcularea valorii P pe baza caracteristicilor populatie de baza si a caracteristicilor observate in esantion:

Xm=media esantionului;U=media cunoscuta in populatia de baza ( generala );

n=dimensiunea esantionului.

Valorile lui z i se asiciaza,tabelar,o valoare a lui P care reprezinta tocmai valoarea lui p calculat.

Statistic semnificativ inseamna acel rezultat care a adus la respingerea ipotezei zero,adica diferenta dintre grupuri este semnificativa statistic.

Valoarea lui P ( valoarea testului ) este influentata de puterea asocierii;

-dimensiunea esantionului.

Adica o valoare mica a lui P poate sa corespunda unei puteri mici de asociere si odiferenta intre grupuri poate sa nu aiba semnificatie statistica daca dimensiunea esantionului nu este sufient de mare.

Este impotant de subliniat ca ipoteza zero nu este niciodata adevarata sau falsa,ci ea este acceptata sau respinsa la un nivel de semnificatie.

Un alt grup de test utilizate in acelasi scop sunt testele “ t”, aceste se aplica de obicei la esantioanele de obicei la esantioanele de volum mic.

Aceasta,testeaza daca media populatiei este egala cu o valoare predeterminata,atunci cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta ( se cunoaste numai deviatia standard a esantionului ).

T=Xm-u/s \/n

Se utilizeaza pentru: a testa daca doua esantioane independente sunt statistic diferite;

( esantioane extrase din aceiasi populatie sau din doua populatii cu aceiasi varianta )

-situatia cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta si este estimata pe baza deviatiei standard a esantionului.

-testarea regresiei liniare;

-testarea semnificatiei coeficientului de corelatie.

Erorile de tip 1 si de tip 2

Ipoteza analizata poate fi acceptata sau respinsa cu un anumit grad de probabilitate.

Eroarea de tip 1 reprezinta probabilitatea de a respinge ipoteza zero atunci cand este de fapt adevarata.

Eroarea de tip 2 reprezinta probabilitatea de a accepta ipoteza zero atunci cand ea este de fapt falsa.

Puterea testului statistic reprezinta probabilitatea de a respinge ipoteza zero atunci cand ea falsa si este egal cu 1 minus probabilitatea unei erori de tip 1

Puterea testului depinde de:-dimensiunea esantionului;( direct proportional );

-nivelul de semnificatie ales.

IV.Analiza relatiei dintre doua variabile.

Relatia de cauzabilitate este studiata de obicei, pe seama stabilirii nivelului de independenta ( expunere,factor de risc ) iar cealalta considerata dependenta ( rezultat,boala ).

Obtinerea si prezentarea indicatorilor si indicilor

Datele numerice obtinute in urma centralizarii se pot prezenta ca:-valori absolute ( indicatorii);

-valori relative ( indicii );

-valori medii.

Expresia primara a dimensiunii fenomenelor de interes medical se realizeaza cu ajutorul indicatorilor di indicilor.

Valoarea absoluta a unui fenomen reprezinta numarul de unitati de observatie pentru care s-a inregistrat aceeasi valoare a unei caracteristici ( variabile ) luate in studiu ,masurate si inregistrate.Valorile absolute sunt inregistrate sub forma de serii statistice.

Seria statistica simpla se reprezinta sub forma uni tabel cu doua coloane sau randuri.In rubricile primei coloane ( rand ) sunt trecute ,in ordine ( conform scalei utilizate ),valorile pe care le poate lua caracteristica.In a doua coloana ( rand ) sunt inregistrate numarul de unitati de observatie pentru care s-a inregistrat valoarea corespunzatoare din rubrica primei coloane ( rand ).

Dupa continutul datelor seriile statistice pot fi de timp ( cronologice, dinamice ) , de spatiu, de distributie sau de frecventa.

Seriile statistice de timp prezinta variatia in timp a valorilor caracteristicii studiate ( numarul de decese inregistrate in fiecare an 19995- 2000 ).

Seria statistica de spatiu prezinta nivelul valorilor absolute a caracteristicii studiate ( numarul de decese intr-un an pe judete ).

Seria statistica de distributie ( de repartitie ) utilizata pentru variabile cantitative se numeste serie de variatie.

Numarul unitatilor de observatie propie fiecarui nivel ( interval ) masurat al caracteristicii poarta numele de frecventa (Fi).

Frecventa poate fi exprimata sub forma:-absoluta :-numarul total al indivizilor care au prezentat aceeasi valoare a caracteristicii masurate;

exemplu: numarul de persoane avand greutatea de 71,5 kg = 423; 72 kg = 481, etc.

-relativa este proportia de indivizi cu aceeasi valoare a caracteristicii masurate din totalul de indivizi investigati masurate din totalul de indivizi investigati;exemplu: persoane avand greutatea de 71,5 kg= 39%; 72 kg=41 %,etc.

Suma frecventelor relative dintr-o serie este egala cu unitatea ( 1) cand se exprima ca numar rezultat la fractiei: Fi=Fi/E Fi=0,39 sau cu 100 % cand exprimarea este in procente.

Indicii ( valorile relative )

Indicii ( ca valori relative rezulta prin compararea sub forma de raport a doi indicatori.

Este o marime relativa ( nu rezulta dintr-o masuratoare directa ) si arata cate unitati studiat revin la o unitate de baza.

Sunt utilizate pentru a permite compararea aceluiasi tip de fenomen investigat in colectii diferite ( stiut fiind faptul ca fiecare colectivitate are caracteristici distincte,volum structura,etc.).

Exemplu: un indicator este reprezentat de numarul de nou nascuti vii iar al doilea indicator este reprezentat de volumul populatiei ( numarul de indivizi ) al colectivitati in care s-au inregistrat evenimentele.

n.n.vii

__________x 1000

Nr.poop

Dupa modul de formare,indicii se grupeaza in :-de structura : ponderi, greutati specifice )-exprima raportul dintre indicator al unei serii statistice fata de indicatorul total al colectivitatii ( lotului,esantionului ) investigat –populatia de sex feminin din mediul rural la numarul total al populatiei din mediul rural.

Exprimarea se face in procente sau proportii.

-de intensitate:- rezulta din raportarea indicatorilor rezultati al alti indicatori cu care se gasesc in relatie de interdependenta –numar nou nascuti raportati la femeile de varsta fertila.

Ai dinamicii: exprimarea raportului se poate face sub forma de procente (%),promile (%o),la 100.000 sau sub forma de proportii.

Se construiesc din compararea indicatorilor caracteristici unor intervale de timp distincte raportate la:-o baza fixa ( numitorul este mereu acelasi );

-o baza in lant ( numitorul este reprezentant de valoarea intervalui de timp precedent perioadei in care s-a realizat investigatia ).

Valorile medii tipurile tipurile de valori medii utilizate si formulele de calcul au fost prezentate la capitolul de elemente de statistica utilizate in sanatatea publica.

Prezentarea datelor ( indicatori si indici).

O cercetare a unui fenomen ( in scopul analizei necesare elaborarii deciziilor de interventie si evaluarii acestora ) presupune masurarea si inregistrarea unui numar mare de caracteristici de la nivelul fiecarui unitati de observatie ( subiect investigat ).

Aceste caracteristici sunt pe de o parte eterogene ( cantitativ si calitativ ) iar pe de alta paarte sunt numeroase.

Deoarece rezultatele masuratorilor la nivel de unitate de observatie sunt inregistrate in prima etapa intr-o fisa de investigare individuala ( fisa care poate contine inregistrari ale valorilor gasite pentru zeci sau sute de caracteristici,cum ar fi spre exemplu foaia de observatie utilizata in sectiile clinice ) acestea trebuie sistematizate ( ordonate,utilizata in sectiile clinice ) intr-o forma care sa permita trecerea la etapa de analiza,interpretare si formulare a concluziilor.

Sistematizarea si prezentarea datelor se face dupa criterii care deriva din scopul si devizul cercetarii sub forma de tabelele la care se pot anexa grafice.

Tabelarea se realizeaza atat pentru indicatori cat si pentru indici sau chiar valori medii.

Ca definitie,tabelul reprezinta o constructie compusa din randuri si coloane corespundu-i un element de identitate propriu,individual ( o caracteristica,o unitate de masura sau o valoare a unei caracteristici ).Randul este delimitat de doua linii paralele, succesive si orizontale,in cazul coloanelor de doua linii paralele succesive si vesticale.

Intersectia dintre un rand si o coloana delimiteaza un spatiu numit celula sau rubrica in care se noteaza valoarea ( cantitativa sau calitativa ) observata ( masurata ) corespunzatoare randului si coloanei careia Ii corespunde.

Celulele se prezinta ca o insusire de date numerice fara sa contina text.

Proiectarea tabelelor trebuie sa asigure adaptarea formei la continutul lor,elemente care definesc tabelul statistic.

Elementele tabelului sunt reprezentate de matrice ( macheta ) valorile numerice si notele explicative.

Matricea

Are ca elemente constitutive: – titlul – defineste continutul tabelui

Capetele de tabel – prima coloana din stanga si primul rand superior

reteaua de rubrici ( celule ) – in ele se insriu datele numerice

datele numerice

totalul – Ultima coloana de la stanga la dreapta si ultimul rand inferior

Titlul trebuie sa contina:-denumirea fenomenului investigat;

-modul de abordare a masurilor;

-intervalul de timp si locul unde s-a realizat investigatia.

Indentificarea tabelelor se face prin numerotarea acesora in ordinea aparitiei in text sau anexe,prin ordinea aparitiei in text sau anexe,prin marcarea in cortul din dreapta sus prin inscrisul Tabelul nr.X, fara a se trece in continutul titlului termenul “tabel”.

Capetele de tabel indica prin text elementele caracteristicii masurate.Pentru tabelele voluminoase,care se ocupa mai multe paginii, se impune ca la fiecare pagini sa se consemneze capetele de tabel.

Valorile numerice ( datele numerice ) se inscriu in rubrica corespunzatoare conform definitiei coloanei si randului carora corespunde.Aceste date pot fi valori absolute,relative sau medii.

Totalul ( in tabelele care necesita acest aspect ) trebuie formulat functie de tipul de valori continute in tabel ( de obicei sume ).Pentru tabele voluminoase,care se ocupa mai multe pagini,se impune ca la finalul fiecarei pagini sa se consemneze subtotalul corespunzator paginii sau paginii respective.

Notele explicative se pozitioneaza in afara tabelului,de obicei sub acesta.

Tipuri de tabele.

In practica se utilizeaza trei categorii de tabele:

Simple- sunt utilizate de obicei pentru prezentarea sistematizata ( pe criterii cronologice,teritoriale, etc.) a indicatorilor statistici.Sunt alcatuite de regula din doua coloane,prima coloana destinata notarii valorilor pe care le poate lua caracteristica iar in cea de-a doua se inscriu numarul de observatii ( subiecti ) la care a fost indentificata valoarea corespunzatoare.

De grupare – sunt utilizate in cazul in care sunt inregistrate doua sau trei caracteristici prezente la membrii colectivitatii investigate.In acest caz se centralizeaza ( se noteaza in fiecare celula ) numai frecventa de aparitie a unei caracteristici la indivizii care prezinta si cea de-a doua caracteristica studiata.

De corelatie – frecventele inregistrate in fiecare celula reprezinta totalul subiectilor la care ambele caracteristici luate in studiu ( bolnav si expus la factorul de risc,sanatos care a fost expus factorului de risc,etc.).Tabelele cu dubla intrare sunt utilizate pentru calcularea probabilitatilor ( riscurilor ) de asociere,corelatie si validitate cel mai utilizat in practica fiind tabelul de contingenta “ 2×2”.ca

in exemplul de mai sus,in care a, b,c,d sunt simboluri alfabetice utilizate in prezentarea formulelor de calcul si practica sunt inlocuite cu valorile a rezultatelor.

Datele cuprinse in tabele simple sau de grupare pot fi insotite de reprezentari grafice,care pe forma estetica de prezentare permit o analiza complementara,ce pot contribui puncte de plecare in aprofundarea studiului formularea de ipoteze concluzii si posibilitati de valorificare a rezultatelor.

Datele cuprinse in tabele simple sau de grupare pot fi insotite de reprezentari grafice, care pe langa forma estetica de prezentare permit o analiza complementara,ce pot contribui la descrierea fenomenului reliefand uneori unele aspecte ce pot constitui puncte de plecare in aprofundarea studiului formularea de ipoteze.

Pentru a-si atinge scopul,realizarea graficelor trebuie sa respecte ca si tabelele,reguli de constructie si prezentare.In practica,pentru realizarea unui grafic sunt utilizate constant elemente comune,iar acolo unde se impun apar elemente specifice referitor la categorii de grafice.

Elementele comune de structura ale unui grafic sunt reprezentate de:

Titlu – care defineste concis continutul graficul privind fenomenul si colectivitatea investigata,precizand aspectele temporo-spatiale.

Scara de reprezentare ( unde se impune )- se realizeaza dimensiuni vizibile si comparabile a valorilor numerice pentru o expunere si o analiza sugestiva a fenomenului studiat.Scala se prezinta sub forma unei linii cu marcaje,fiecaru punct de marcaj corespunzandu-i o valoare exact determinata.

Reteaua- se realizeaza utilizand diferite tipuri de linii,paralele orizontale sau vertical,concentrice,fiecare avand diferite grosimi functie de necesitatile de reprezentativitate.Exista mai multe tipuri de retele dar cea mai utilizata este reteaua rectangulara.

Legenda- plasata de regula in dreapta graficului ofera explicatii asupra semnelor conventionale Semne conventionale care reprezinta elementele grafice ( culori hasuri,simboluri ) si care sublinieaza aspectele de interes.

Adnotari – in interiorul graficului se permite a se scrie in chenar scurte explicatii.

Identificarea graficului se realizeaza ca si in cazul tabelelor prin numerotare,separat de titlu.

Pentru a-si atinge scopul, un grafic trebuie sa: – reprezinte un numar rezonabil de fenomene ( sa nu fie incarcat );

-prezinte fenomenele care se exprima prin aceeasi unitate de masura;

-sa utilizeze reteaua ( forma grafica ) cea mai sugestiva.

Elementele de informatica

O contributie deosebita in cercetare si interventie o are tehnologia informatica care s-a dezvoltat pe parcursul ultimilor decenii.

Exista o multime de pachete de programe ( softuri ) ce pot fi utilizate in activitatea curenta a oricarui medic sau cercetator.Dintre acestea amintim Microsoft Excel ( pentru calculul tabelar si prezentare grafica ),Microsoft Access ( gestiune baze date ),componente ale pachetului Microsoft office,SPSS si nu in ultimul rand pachetul de programe Epi Info.

Este inca disponibila varianta Epi info 6.0. care ruleaza sub MS-DOS si solicita mai putine resurse din partea calculatorului.Desii imaginile pe care le prezentam in continuare sunt de pe penultima versiune explicatiile din text se refera la versiunea 6,0.

Elementele pentru utilizarea pachetului de programe Epi-Info

Pachetul de programe Epi Info este destinat prelucrarii de date organizate sub forma de chestionare si sistematizarii proiectelor de studiu precum si a rezultatelor pentru a fi incluse in comunicari si rapoarte.

Conceput in primul rand pentru explicatii in domeniul epidemiologiei Epi Info poate fi utilizat si in prelucrarea de date din domeniul medical si nu numai,pachetul incluzand facilitati de gestiune a datelor si de statistica de tipul celor oferite de programele d- base,SAS, SPSS, facilitati cuprinse intr-un singur sistem a carei copiere si distrugere libera este permisa.

Programe incluse in pachetul Epi-Ifo si functiile lor:

Epi= meniu principal,apeleaza celelalte programe;

Eped = editor de texte pentru compunerea chestionarelor sau uz general;una dintre facilitatile editorului denumita epi – aid,permite reluarea de programe ce asista la alcatuirea de texte si proiectarea studiilor epidemiologice;

Enter= gestiunea de date,introducere,stergere,adaugare,actualizare si regasirea in fisierele pe disc.

Analysis= analiza de date cuprinse in fisiere create cu epi- info sau d- Base: liste,frecvente,tabele,grafice,prelucrari statistice generale sau specifice studiilor epidimiologice;programarea in limbaj Epi – info.

Check = verificarea datelor de introducere; domenii de variatie,valori legale ,codificarea automata si operatii aritmetice sau logice intre campuri;

Stat calc = calcule statistice pentru date sub forma tabelara;

Convert = conversia fisierelor de date din formate epi – info in formate compatibile cu altele

Import = conversia de fisiere a datelor produse de alte programe in fisiere de format epi- info.

Merge = legarea fisierelor de date si actualizarea lor;

Validate = compararea fisierelor de date introduse de doi operatori diferiti cu semnalarea diferentelor;

Epi Info mai cuprinde fisiere Help, o indrumare interactiva pentru desprinderea facilitatilor oferite de Eped si Analysis.

Nivelele de utilizare Epi – Info

Prelucrarea datelor cu ajutorul facilitatilor oferite de epi info se poate situa pe trei nivele din punct de vedere al complexitatii.

1.Utilizarea la cel mai simplu nivel presupune: – rularea mediului principal epi;

-compunerea unui formular de chestionar cu ajutorul Eped;

-introducerea datelor cu Eped;

-analiza datelor cu Analysis pentru a obtine liste,distributii de frecvente,tabele de contingenta,medii si grafice.

2.O utilizare mai complexa va cuprinde foarte probabil si urmatoarele facilitati suplimentare de configurare a introduceri si analizei datelor conform propriilor cerinte;

-verificarea corectitudinii datelor introduse si/sau codificare automata cu CHECK;

-selectarea de inregistrari ,crearea de noi variabile,recodificarea datelor si efectuarea de operatii conditionate cu ANAYSIS;

-includerea acestor operatii fara cunostinte de programare;

-import si export de fisiere din alte pachete de programe cum sunt dBASE,LOTUS 1-2-3,SPSS;

-schimbarea numerelor unor date din fisierele de date cu CHECK.

3.Al treilea nivel de utilizare raspunde nevoilor crearii unei baze de date cu caracter permanent,unui sistem de evidenta,unui studiu de mari dimensiuni sau adaptarii facilitatilor Epi Info unor cerinte speciale.

In aceste scopuri pot fi utilizate :- programarea procesului de introducere a datelor pentru a include operatii matematice,verificari logice,schimbari de culoare,oferirea de variante predefinite si apelarea de rutine utilizator scrise in alte libbaje;

-producerea de tabele cu format definit de utilizator din Analysis;

-introducerea concomitenta cu format definit de mai multe chestionare in aceeasi sesiune de lucru cu enter;

-legarea mai multor fisiere in Analysis pentru a realiza prelucrari ce necesita date din aceste fisiere.

Formatul chestionarelor Epi Info

Pentru a putea crea date in acest format trebuie sa aiba la dispozitie un chestionar patrat intr-un fisier de text cu extensia QES si se va afisa formularul pentru introducerea datelor.

Chestionarul poate fi creat cu Eped sau cu orice alt editor de text ce poate produce fisiere text ( ASCII ),de exemplu Wordstar in modul nondocument.

Chestionarul va cuprinde numele si tipul campurilor variabilelor din fisierul de date,Numele variabilei asociate unui cmp un sir de pana la 10 caractere ( litere sau cifre, incepand cu o literatura ).Numele campului va fi urmat de descrierea tipului de date pe care le va contine.

Tipuri de campuri:-text sau “ subliniat “ (-) indicat printr-o succesiune de caractere subliniat, in numar egal cu lungimea dorita a campului ( maxim 80 caractere );

In acest camp pot fi introduse orice caractere:

-exemplu : prenumele text cu majuscule indicat printr- un A urmat de spatii, totul cuprins intre numarul de caractere < si > ;literele introduce in acest camp exemplu: localitatea < A . sau sex < A >;

-numeric indicat prin caractere #,numarul de cifre fiind indicat de numarul de inainte si dupa punctual zecimal ( maxim 14 cifre, inclusive punctual );se pot introduce cifre sau spatii;

Daca nu se introduce nimic, rezultatul va fi un caracter – spatiu ce va fi interpretat drept valoare lipsa;

exemplu: varsta ### sau glicozurie ####.

-yes/no indicat prin “ Y “ se accepta doar Y , N , spatiu sau apasarea tastei Enter;

Programul Enter permite crearea unui nou fisier de date (REC ) la solicitarea de a introduce numele unui fisier de date se raspunde introducand numele noului fisier , dupa care se introduce numele fisierului QES corespunzator.

Introducerea de date: se vor introduce datele dorite in spatiile formularului.Pe ultima linie a ecranului sunt afisate comenzile disponibile si numarul inregistrarii curente ( in coltul din dreapta jos ).Apasand CTRL-F se afiseaza alte comenzi,utilizate pentru cautare si deplasare de la o inregistrare la alta.Pe ultima linie este indicat tipul de data acceptat si eventualul domeniul de variatie sau valorile legale daca acestea au fost stabile cu CHECK.

Urmatoarele taste pot fi introduse in timpul introducerii datelor : – Backspace – acesta sterge caracter in stanga cursorului;

Sageata dreapta – muta cursorul un caracter la dreapta;

Sageata stanga – muta cursorul un caracter la stanga;

Sageata sus – muta cursorul pe campul precedent;

Sageata jos- muta cursorul pe campul urmator;

PgUp- muta cursorul o pagina ( ecran ) in sus;

PgDn- muta cursorul o pagina ( ecran ) in jos;

home – muta cursorul la primul rand;

End – muta curosrul la sfarsitul chestionarului;

Insert- comuta intre modul inserare ( caractere noi introduse intre cele deja existente ) si modul inlocuire ( caracterele noi le inlocuiesc pe cele existente );

Delete – sterge caracterul de pe pozitia curosrului;

F10- inchide fisier REC si iese din Enter.

La introducerea datelor cand un camp este plin cursorul trece automat la campul urmator.

Erorile sunt semnalate printr-un “ bip “ si corectarea se face imediat.Dupa introducerea datelor datelor in ultimul camp,operatorul este intrebat daca datele sa fie salvate pe disc;raspunsul cu Y datele vor fi salvate si se oferi un formular gol pentru o noua inregistrare;raspunzand cu N cursorul va sari pe primul camp al formularului pentru a putea face corecturile necesare.

3.Adaugarea de noi inregistrari intr-un fisier de date:dupa intrarea in ENTER se introduce numele fisierului,REC deja existent in care se vor adauga datele;ENTER va pune la dispozitie un formular pentru introducerea unei noi inregistrari dupa ultima intregistrare existenta.

4.Mutarea la o inregistrare la alta:apasarea tastei F7 va facetrecerea la inregistrarea precedenta,iar F8 la inregistrarea urmatoare.Pentru a obtine un formular gol corespunzand unei noi inregistrari noi,care se adauga dupa ultima inregistrare existenta,se apasa CTRL-N.

5.Gasirea unor inregistrari ce corespund unor criterii de cautare: criteriile vor fi introduse in rubricile unu formular gol,obtinut apasand CTRL – F sau CTRL- N; cautarea va fi initiata la fiecare corespunzand unui anumit domeniu de cautare: F1 cauta prima inregistrare pornind de la inceputul fisierului ce satisface criteriile dorite;

F2 cauta inregistrarea cu un numar dat;

F3 cauta prima inregistrare ce satisface criteriile dorite pornind de la prima pozitie curenta inapoi ( spre sfarsitul fisierului );

6.Editarea ( modificarea ) inregistrarilor pentru a edita ( modifica ) o inregistrare introdusa anterior, aceasta va fi gasita in modul descris mai sus,apoi se vor face modificarie dorite utilizand tastele enumerate in paragraful “ introducerea datelor “; dupa terminarea modificarii se va deplasa cursorul pe ultimul camp ( prin apasare pe End sau apasare repetata pe Enter)

Si programul va intreba daca se doreste scrierea pe disc a inregistrarii – apasand Y se va salva pe disc, apasand N se va reveni la primul camp al inregistrarii,iesind din inregistrarea curenta cu F7 sau F8 inainte de salvare, modificarile facute se pierd.Se pot face modificari si cu comanda UPDATE din ANALYSIS.

7.Stergerea unei inregistrari: apasarea tastei F6 va produce marcarea pentru stergere a inregistrarii curente.Inregistrarea va putea fi vizualizata in continuare cu Enter,dar se va tine seama de ea la prelucrarile facute de ANALYSIS;reactivarea inregistrarii se face apasand iar pe F6.

8.Restructurarea fisierului de date: se reface chestionarul conform noilor cerinte,se lanseaza enter si dupa ce se scrie numele fisierului de date nu se apasa enter ci f6,raspunzand in continuare la intrebarea cu privire la numele chestionarului ( modificat ),enter va rescrie vechiul fisier . REC ca fisier .OLD.

9.Alte facilitati oferite de Enter: F5 tiparirea unui chestionar in alb sau a unor inregistrari

F9 afisare lista de valori legale ( CHECK ) pentru campul curent.

Programul “ Analysis “

Acest program produce liste,tabele de contingenta,statistici si grafice pe baza datelor inregistrate in fisierele create cu Epi Info sau cu alte programe a bazelor de date.Cu ajutorul unor comenzi simple se pot selecta inregistrari care indeplinesc un anumit criteriu ( sau mai multe ),se pot sorta inregistrarile intr-o anumita ordine, se pot efectua operatii matematice sau logice intre variabilele fisierului,se pot directiona rezultatele pe monitor,pe imprimanta sau fisier.

Setul de comenzi ale acestui program formeaza un limbaj de programe si pot fi introduse una cate una de la tastatura sau pot fi scrise intr-un program care se poate lansa in executie de sub “ Analysis “.

Comenzi de uz general in Analysis “

Read – este comanda utilizata la inceputul prelucrarii oricarui fisier de date.Fisierul REC specificat va fi citit,devenind setul activ de date ce va fi utilizat in toate prelucrarile ulterioare pana la o noua comanda READ.Extensia REC nu trebuie specificata,fiind implicata.

Sintaxa: READ < nume fisier >

Exemplu : Read Cazher

Route – directioneaza rezultatele prelucrarilor spre a fi afisate pe monitor,pe imprimanta sau scrise intr-un fisier.

Sintaxa: Route Screen – afisare pe monitor; ( implicata )

Route Printer – tiparire pe imprimarea Route < nume fisier >

Quit – termina sesiunea de lucru cu programul Analysis.In loc de comanda Quit se poate utiliza tasta functionala F10 cu acelasi efect.

Sintaxa: Quit

Variables – afiseaza toate variabilele asociate fisierului de date activ.In loc de comanda Variables se poate utiliza tasta functionala F3.

Sintaxa: Variables

Relate: – leaga unul sau mai multe fisiere la fisierul de date activ,utilizand un identificator comun.Comanda ramane variabila numai pe durata lucrului cu programul ANALYSIS.

Sintaxa: RELATE < nume de variabila – identificator comun > < nume fisier >.

Exemplu:(READ PERSOANE )

Relate Adresa Gospodarii

(Tables Tip Incalz Bol Resp).

Write – scrie valorile unor / tuturor variabilelor permanente si / sau temporare in fisierul de iesire specificat prin comanda Route,in formatul dorit de utilizator.

Sintaxa: Write ( “Recfile” ) ( nume de variabile ).

Set- permite alegerea diferitelor parametri de lucru ai programului Analysis.

Sintaxa: Set (< conditie >=<valoare>)

Comenzi de vizualizire / actualizare date

List – produce listarea setului de date din fisierul activ.Daca nu se specifica nici o variabila,se listeaza atatea variabile cate incap pe un rand pe ecranul monitorului.Daca se specifica si numele unor variabile,atunci se obtine listarea numai acelor variabile.

Sintaxa:List < var.1><var 2>..<var.n>

Exemplu: list nume prenume varsta

Browse – afiseaza pe ecran o “fereastra “ din fisierul activ de date,intr-o forma tabelara.Cu ajutorul sagetilor de miscare a cursorului se poate vizualiza intregul set de date.Aceasta comanda nu permite modificari ale setului de date.

Sintaxa: Browse (< nume campuri>)

Exemplu : browse

Browse Nume prenume Varsta Boala Tratament

Update – este o comanda identica cu comanda Browse cu deosebirea ca se pot face si modificari in fisierul activ de date.

Sintaxa: Update

Title- specifica titlul tabelelor sau al graficelor obtinute ca rezultatelor ale comenzilor programului Analysis.Se pot adauga pana la 5 randuri de titlu.

Sintaxa: TITLE < numar titlu 1 -5 > (“<text titlu >”)

Exemplu:Title 1 “ Distributia cazurilor de hepatita dupa sex “

Header – specifica un text ce va fi taparit in partea de sus a fiecarei pagini cu rezultate ale programului Analysis.Se pot aduga pana la trei linii de text.

Sintaxa:Header < numar header 1 -3 > (“ text header >”).

Exemplu:header 1 “ centrul de medicina preventive alba “

Footer – specifica un text ce va fi tiparit in partea de jos a fiecarei pagini cu rezultatate ale programului analysis.Se pot adauga pana la 3 linii de text.

Sintaxa: Footer < numar footer 1 – 3 > (“ < text footer >”)

Exemplu: footer 1 “ sursa anuar statistic 1990 “

Newpage – realizeaza saltul la pagina noua cand rezultatele se tiparesc pe imprimanta.

Sintaxa:Newpage

Comenzi pentru prelucrari statistice

FreQ – produce un tabel pe baza datelor din fisierul activ de date,cuprinzand frecventele absolute,relative procentuale si cumulate ale variantelor variabilei specifice in comanda.Daca se specifica mai mult o variabila,se va obtine cate un tabel pentru fiecare variabila:

Sintaxa: FREQ< nume variabila>(nume variabile)

Exemplu:freQboala,FreQboalaSex

Tables- produce un tabel de siguranta pentru variabile specifice in comanda.Liniile tabelului sunt denumitedupa variantele primei variabile specificate in comanda.Fiecare celula a tabelului va contine numarul de inregistrari ce au valori corespunzatoare variantelor liniei si coloanei.

SPSS(Statistical Package for the Sciences ) este un produs destinat gestionarii si analizei statistice a datelor oferind o foarte mare varietate de prelucrari statistice,de la cele mai des folosite in practica (statistici descriptive,teste statistice ) si pana la cele care pretind cunostinte statistice avansate.

In prezent,versiunile cele mai folosite pe calculatoare personale sunt: SPSS/Windows 7,0 , care ruleaza sub sistemul de operare Windows 95 si sub Windows NT 3,5;

SPSS/Windows 10,0,care functioneaza in retea sub sistemul de operare Windows 98 pana la Windows XP.

Unele metode de calcul aplicate de SPSS/Windows nu sunt accesibile in alte programe de analiza statistica,precum cele prezentate mai sus.

SPSS/Windows este realizat sub forma modulara,fiecare utilizator avand posibilitatea de a achizitiona doar acele componente care Ii sunt necesare.Noi prezentam doar caracteristicile pentru “Base module “.

Base module realizeaza gestionarea datelor si a fisierelor transformarea datelor,diverse reprezentari grafice ( histograme,diagrame de structura,nori statistici etc.),precum si prelucrarile statistice cele mai cunoscute si mai frecvent utilizate:

-calculul frecventelor,al indicilor tendintei centrale si al indicatorilor variabilitatii;

-calculul unor masuri de asociere si testarea independei probabilistice pentru date incluse in tabele de contingenta;

-compararea mediilor si a dispersiilor esantioanelor;

-analiza de varianta unifactoriala;

-calculul coeficientilor de corelatie Pearson , Kendall si Spearman;

-analiza de regresie liniara;

-teste neparametrice.

Modul profesional statistics include proceduri care servesc la cercetarea relatiilor dintre variabile.

Modul advanced statistics permite efectuarea unor prelucrari statistice complicate,necesare atunci cand datele nu indeplinesc conditiile de aplicare a prelucrarilor statistice obisnuite.

Modul tables serveste la condensarea datelor in tabele cu una,doua sau trei dimensiuni;

Modul exact tests determina nivelul de semnificatie ( Pv );

Modul chaid ( Chi-squared Automatic Interaction Detector ) aplica algoritmi de grupare ,pentru impartirea unei populatii in grupe disjuncte,care difera intre ele in ceea ce priveste un criteriu precizat.

Modul Categories se foloseste in scopul determinarii influentei exercitate de caracteristicile produselor sau a servicilor asupra preferintei consumatorilor.

Modul Trenda serveste la analiza si reprezentarea grafica a seriilor de timp.

Capitolul II

Masurarea Starii de sanatate pe baza datelor demografice

Demografis medicala are ca principala componenta,nu teoriile despre populatii,ci statistica demografica care furnizeaza date pentru evaluarea starii de sanatate a populatiilor si gestionarea serviciilor de sanatate.Mai precis,statistica demografica studiaza populatiile sub aspectul numarului ( volumului ),structurii,distributiei teritoriale , precum si din punct de vedere al dinamicii ei naturale si migratorii ( mecanice ).

Pentru caracterizarea fenomenelor demografice ( procese biologice-sociale complexe ),statistica demografica utilizeaza metode cantitaticve si metode calitative si are caracter pur descriptiv.

Sursele de informatii utilizate in statistica demografica medicala sunt reprezentate de:cercetare exhaustica ( masurarea unor caracteristici la nivelul intregii populatii ).

-statistica starii civile, – inregistrarea nasterilor,casatoriilor,deceselor,divorturilor, si a caracteristicilor acestora;( oficiule de stare civila )

-indicatorul demografic,exprima valorile absolute ale evenimentelor observate intr-o populatie,intr-un interval de timp,

-indicele demografic reprezinta raportul care masoara aceste fenomene.Indicii intensivi reprezinta toate masuratorile obisnuite ce exprima frecventa de aparitie a unui fenomen intr-o populatie si intr-o perioada de timp data.

Formulele generale de exprimare a indicilor:- probabilitatile = ( numar de evenimente / numar populatie existenta initial ) x 100 sau 1000, etc.Aceasta populatie este expusa initial la risc,nu este o populatie medie.

Forma de calculare si exprimare a indicilor trebuie sa asigure un caracter rezonabil al valorilor rezultate si in functie de frecventa cu care un fenomen se manifesta intr-o populatie,indicatorii se pot prezenta sub forma de procente (%) , promile (%o) sau mai mult.

Deoarece singurul studiu exhaustiv este reprezentat recensamant, datele pe care le obtinem cu privire la starea de sanatate a populatiei se realizeaza prin investigarea de esantioane reprezentative.

De aceea,atunci cand prezentam rezultatele obtinute ele trebuie sa fie insotite si de valorile calculate ale intervalului de incredere ( I.C.).

Dupa cum s-a amintit,din punct de vedere medical,fenomenele demografice sunt studiate din punct de vedere al:

1.staticii ( statica populatiilor ) si

2.dinamicii ( dinamica ) grupurilor populationale.

Dinamica are doua componente care descriu miscare unei populatii:-mecanica,care cuprinde;-mobilitate migratorie; – mobilitatea socio-profesionala.

-naturala,care studiaza caracteristicile fenomenului de reproducere intr-o populatie.

Structuri – definitii

Abordand studiul demografiei trebuie realizat in cadrul unei priviri generale asupra definitiilor structurilor interne ale acesteia,componente utilizate in metodologia masurarii si interpretarii starii de sanatate a gruparilor populationale.

Populatia ( umana ): “ grup de persoane constituit in raport cu o caracteristica oarecare”.

Populatia statistica:” colectivitate de unitati statistice, in sens abstract, in care actioneaza legi statistice”.

Eveniment demografic: “ unitati statistice in demografie reprezentand cazul de nastere,deces,casatorie,divort “.

Fenomen demografic reprezinta o masa de evenimente demografice.

Cohorta notiunea de cohorta reprezinta totalitatea persoanelor care in demersul unui anumit interval de timp au trait unul si acelasi eveniment demografic.

Generatia cohorta speciala cuprinzand persoanele nascute in acelasi interval de timp ( de obicei un an ),este deci cohorta celor care au trait impreuna evenimentul de nastere”.

Rata este acel indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment in raport cu o populatie statistica din care provine evenimentul respectiv.

Varsta caracteristica demografica fundamentala avand forma de variabila contiuna,cuprinzand timpul scurs de la nasterea unei persoane pana la un anumit moment de observare “.

Structura ( repartitia ) populatiei ( repartia statistica ) in grupe sau clase a unei populatii in functie de diferitele ei caracteristici demografice,culturale si socio-economice ( structura populatiei dupa sex,varste,medii,nivel de instruire,venit,etc )”.

Miscarea naturala a populatiei “ schimbarile survenite in numarul si structura populatiei numai ca urmare a nasterilor,deceselor,casatoriilor si divorturilor.”

Miscare migratoare consta in transformarile suferite in numarul si structura populatiei ca urmare a schimbarilor dmiciliului permanent ( a statusului rezidential )”.

Piramida varstelor este o reprezentare grafica speciala a repartiei populatiei pe varste constand din doua histograme,una pentru populatia masculina si una pentru populatia feminina,dispuse pe axa ordonatelor ca bazaa ( numarul populatiei de fiecare de fiecare varsta sau grupa de varsta ) si pe axa absciselor perpendicular ( valorile varstei ;cu ajutorul ei se pot aprecia efectele unor fenomene ca: deficitul de nasteri din timpul razboiului ,pierderile datorita razboiului,efectele procesului de imbatranire demografica,de reintinerire demografica,ale migratiei,etc ).

Imbatranirea demografica este un proces demografic care consta in cresterea proportiei varstnice si in scaderea proportiei populatiei tinere…..proces caracteristic tuturor populatiei din tarile dezvoltate,asociat unei anumite faze a tranzitiei demografice “.

Populatie ( economic ) inactiva: populatie ce cuprinde persoane care nu exercita o activitate aducatoare de venituri si care in majoritatea cazurilor se afla sub lin=mita de munca ( copii, tineri ) sau peste limita de munca ( batranii )”.

Populatie stabila : populatie teoretica in care actioneaza o lege neschimbata a mortabilitatii si un model neschimbat de fertilitate.

Populatia stationara este cea in care ritmul cresterii nationale este egal cu zero.

Rata ( indice ) intrinseca a cresterii naturale, indicator constant de crestere naturala intr-o populatie stabila ( indicile lui Lotka ).

II.1. Metode generale de studiu aplicate in demografie.

Orice fenomen legat de starea de sanatate a unei populatii poate fi analizat in doua moduri generale:

-intr-un an calendarisitic = analiza transversala;

-pe cohorta = analiza longitudinala.Cohorta reprezinta totalitatea persoanelor care au suferit acelasi eveniment in aceeasi perioada de timp.Generatia este o cohorta al carui eveniment comun este nasterea.

I.Transversal

-pe orizontala ( modificari ce apar in timp la populatii din generatie dar luand in consideratie aceeasi grupa de varsta ).Pune in evidenta istoria naturala a generatiilor;

-pe verticala ( modificari ce apar in acelasi an la persoane de varste diferite ).Pune in evidenta efectul de varsta.

II.Longitudinal(persoane de aceeasi varsta in timp).-studiul poate fi facut:-prospectiv

Cu avantaje in calitatea foarte buna a datelor;

-se ine cont de istoria naturala a generatiei respective.

-dezavantaje : – durata mare;

-dificil de realizat,costisitor.

II.retraspectiv:- avantaje – usor de efectuat;

-costa putin.

-dezavantaje – nu e foarte fidel;

-se pierd cazuri de observare.

Graficul Lexis.

In cazul anumitor fenomene,pentru analiza corecta a acestora este necesar sa se elimine erorile de interpretare prin raportarea datelor nu numai la intervalul calendaristic in care au fost observate (inregistrate ) ci la vasta si generatia de origine a subiectilor investigatii.

Acest mod de analiza se impune din doua motive:-fiecare generatie are propriile particularitati, modificari care au pot fi surprinse de indicii curenti.

-sunt evenimente care se produc in alt interval calendaristic decat in cel care se raporteaza ceea ce face ca rezultatul obtinut sa nu reflecte exact fenomenul.

Cel mai bun exemplu il constituie studiul mortabilitatii infantile juvenile,indicatorul cel mai sensibil al starii de sanatate ( considerat ca marker de O.M.S. OSCE SI CE ) caza in care unele decese 0 – 1 an inregistrate pe parcursul unui an calendaristic ( 2002 ) sa provina din randul nou nascutilor din anul anterior ( 2001 ).

Pentru o realiza o analiza corecta este utilizat graficul Lexis ( dupa numele celui care l-a conceput ) care este o diafragma speciala ce permite dublu penetraj in timp ( de fapt e triplu,inregistratnd anul calendaristic ,varsta si generatia diafragma este construita in sistem cartezian ( cuprinde numai cadranul 1 ) prezinta atat pe abscisa si pe ordonanta scale de interval egale de timp in ani.Perpendicularele ridicate din aceste puncte formeaza,prin intretaiere o retea.pe aceasta retea se poate marca linia vietii unui nou nascut sau culoarul vietii unei generatii sub forma unor linii sau benzi diagonale.

II.2.Statica populatei

Numarul populatiei ( volumul )

Este o valoare absoluta care poate fi “ de moment “ ( 1 iulie ) sau “ de inerval “.calculandu-se diferit daca avem de-a face cu o populatie inchisa ( se ia in consideratie doar natalitatea si mortalitatea ) sau deschisa ( se considra si migratia ).

Poate fi :-determinat ( inregistrat,prin recensamant :

In 2002 populatia totala a Romaniei avea in 21698181 din 100,0 %.

In 1992 numarul populatiei din Romania avea de 95,8.

-calculat: determinat pe o perioada oarecare pentru care nu exista date si pentru care exista doua metode si numarul estimat –se porneste datele unui recensamant adaugandu-se numarul de intrari si scazandu-se de iesiri i.Se pot aplica doua tehnici:-interpolarii: se iau datele a doua recensaminte succesive,se face diferenta intre ele,se imparte la numarul de ani calendaristici si se obtine cresterea sau scaderea manuala.Apoi,pentru un anumit an numarul populatiei se afla adaugand / scazand cresterea / scaderea anuala x numarul de ani din cifra unuia dintre recensaminte.

-extrapolarii:la fel,insa se va prelungii diferite se va prelungi tehnici pornind de la structura pe grupe de varsta,modelul de evolutie al mortalitatii,natalitatii si fertilitatii.

Dinamica populatiei cuprinde doua aspecte:- miscarea ( dinamica ) naturala:-natalitatea;

-mortalitatea;

-miscarea ( dinamica ) mecanica – schimbarea domiciliului:- emigrarea si imigrarea.

Reproducerea populatiei se datoreaza jocului intre natalitate si mortalitate.

Demografii au incercat sa alcatuiasca diferite modele care sa le permita posibilitatea de a prevedea evolutia.Doua modele sunt mai cunoscute:-modelu populatiei stabilite ( lotka ) considera indicele de natalitate constant,indicele de mortalitate constant iar imigratia nula;astfel,ritmul de crestere al populatiei respective va fi constant.

-modelul populatiei stationare considera indicele de natalitate = cu indicele de mortaltate generala iar migratia nula; ritmul de crestere va fi nul.

Aceste modele permit prin compararea cu modelul real sa se stabileasca cuantumul aportului natalitatii,fertiltatii si mortalitatii la imbatranirea populatiei.

Studiul demografic releva modificarile care survin in numarul si structura populatiei ca urmare a urmatoarelor evenimente si fenomene demografice.

Miscarea naturala numita in sens larg si reproducerea populatiei are doua componente:-reprodcerea populatiei in sens restrans intelegand natalitatea si fertilitatea populatiei;

Reproducea populatiei se intelege acel fenomen demografic prin care se asigura prin aportul de nou nascuti vii.

Acest proces este conditionat de factorii biologici,sociali,economici,politici,socio-culturali,medicali.

Evenimentele demografice si notiunile cu ajutorul carora se analizeaza fenomenul de reproducerea al populatiei:- nascutul viu;

-nascutul mort;

-avortul;

-produsul de conceptie;

-avortul;

-produsul de conceptie;

-nasterea;

-rangul nasterii;

-intervalul intergenezic.

Fenomenele demografice:-care favorizeaza reproducerea umana:-natalitatea;

-fertilitatea generala si specifica pe varste;

-fecundatitatea;

– care defavorizeaza reproducerea umana:- contraceptia;

-avorturile;

-divortialitatea.

Natalitatea

Reprezinta frecventa,exprima in promile,a nascutilor vii intr-o populatie,in interval de un calendaristic.

Natalitatea se masoara cu ajutorul indicelului brut de natalitate care exprima raportul dintre numarul nascutilor vii si numarul mediu de locuitori a perioadei considerate:

n=N/P x 1000.

Avantajul acestui indice este dat de disponibilitatea datelor si simplitate calculului .

Dezavantajul consta in dependenta fata de structura populatiei.Pentru a corecta acest acest neajuns in compararea diferitelor populatii ( sau a aceleiasi populatii in dinamica ) se utilizeaza metoda de standardizare a structurilor.

Natalitatea este considerat indicatorul cel mai mobil al fenomenului de miscare a populatiei.

Ea se poate studia si in profil teritorial sau medii,pe categorii socio-profesionae,economice,culturale sau religioase.

Fertilitatea populatei.

Evolutia natalitatii depinde foarte mult de modificarea fertilitatii,prin fertilitate generala intelegand frecventa nascutilor vii din populatia feminina de varsta fertila ( 15 – 49 ani ),exprima in promile.

Acest tip de studiu are avantajul de a exprima mai corect puterea de reproducere feminina tinand cont de structura pe sexe si pe varsta a populatiei.

Analiza fertilitatii poate fi abordata:-transversal ( analiza fertilitatii pe parcursul unui an calendaristic );

-longitudinal;-prospectiva sau retrospectiv.

Indicatorii utilizati in masura fertilitatii: 1.fertilitatea generala ( rfg ):

numarul nascuti vii in anul “ a”

rfg=___________________________________x 1000

numarul femei varsta fertila din anul “ a”

-fertilitatea specifica pe grupe de varsta (rfs )

Numarul nascuti vii din femei de varsta “ x”, in anul “ a’

Rfs=___________________________________________________x 1000

Numarul femei de varsta “ x” din anul “a”

Sau rfs= nNx

_____x 1000

nPfx

-descendenta la 1000 de femei ( df) se exprima prin suma fertilitatior specifice pe grupe de varsta de inmultit cu 1000

Df= E nNx

X=15________/1000

nPfx

Rata totala a fertilitatii permite o interpretare comparativa corecta a fenomenului intre diferite zone geografice,inclusiv populatii diferite.

Alti indicatori utilizati in analiza natalitatii sunt:-fertilitatea conjugala se calculeaza pe baza datelor.

Dinamica populatiei

Densitatea este raportul dintre numarul ( dupa Vladimir Trebici ) de locuitori si suprafata

Terenului unde traiesc”.

Exemplu : Romania densitatea populatiei ( locuitori si pe kilometri patrati este de 91,0.

Alba are densitatea populatiei de 61,4.Arad are densitatea populatiei 59,5.

Arges-95,8;Bacau – 107,0;Bihor- 79,6;Bistrita Nasaud-58,3;Botosani – 79,6;Botosani-91,1;

Brasov- 109,7;Braila- 78,5;Buzau- 81,1;Caras-severin-39,1;Calarasi-63,8;Cluj-105,4;Constanta-101,1;Covasna- 59,9;Dambovita- 133,5;Dolj-99,1;Galati- 138,7;Giurgiu-84,5;

Gorj-69,2;Harghita-49,1;Hunedoara-69,0;Ialomita – 66,6;Iasi- 149,6;Ilfov- 189,6;Maramures-81,0;Mehedinti-62,1;Mures-86,4;Neamt-94,5;Olt-89,2;Prahova-175,8;Satu mare-83,5;Salaj-64,3;Sibiu-77,7;Suceava-80,8;Teleorman-75,5;Timis-77,9;Tulcea-30,4;Vaslui-85,7;Vracea-80,4;Municipiul Bucuresti – 8074,6;

Sursa: Raport date preliminare recensamant 2002

Potential de populatie – indice al accesibilitatii populatiei fata de un punct al unei unitati teritoriale sau al nivelului de influenta asupra unei populatii”.

Indice de concentrare – masura a inegalitatii repartiei teritorialea populatiei”.

Dispersia populatiei exprima ponderea de raspandire a locuitorilor pe tipuri de centre populate sau structuri administrativ-teritoriale”.

Reproducerea populatiei

Prin reproductia populatiei se inteleg acel fenomen demografic prin care se asigura reinoirea acesteia prin aportul de nou-nascuti vii.

Acest proces este conditionat de factorii biologici,sociali,economici,politici,socio-culturali,medicali.

Evenimentele demografice si notiunile cu ajutorul carora se analizeaza fenomenul de reproducere al populatiei.

Fenomenele demografice : – care favorizeaza reproducerea umana:-natalitatea;

-fertilitatea generala si specifica pe varste;

-fecunditatea;

-nuptialitatea.

-care favorizeaza reproducerea umana:-contraceptia;

-avorturile;

-divortialitatea.

Mortabilitatea

Reprezinta a doua latura ( componenta negativa ) naturala a miscarii populatiei,fiind fenomenul demografic ce exprima volumul ( frecventa ) deceselor intr-o populatie intr-o perioada de timp.

Evenimentul demografic inregistrat este decesul.Studiul este important deoarece prin indicatorii sai permite:-masurarea si evaluarea starii de sanatate a populatiei;

-identificarea problemelor de sanatate;

Sursele de informatie:-certificatul medical constatator al decesului;

-statistica oficiului de stare civila.

Analiza morbidilitatiise realizeaza:-transversal,intr-o unitate de timp;este mai putin exactadar este usor de realizat.

-longitudinal,(prospectiv sau retropestiv ),analiza care se realizeaza pe cohorte sau generatii.

Indicatorii utilizati in masurarea mortalitatii:

1.Rata de mortabilitate generala-Rbm ( indicele brut de mortalitate ) exprima numarul de decese intr-o populatie intr-un an calendaristic.

2.Mortabilitatea specificaexprima frecventa deceselor in subpopulatii si se calculeaza pentru sexe,grupe de varsta,medii,de rezistenta,cauze medicale de deces.Este raportul dintre numarul de decese dintr-o anumita categorie raportat la populatie corespunzatoare si se exprima in promile.

Mortabilitatea proportionala ( letalitatea ),reprezinta ponderea deceselor de o anumita categorie din numarul total de decese.Letalitatea ca indicator de structura se poate utiliza sub doua aspecte:-letalitatea specifica pe grupe de varsta si reprezinta frecventa deceselor la o anumita grupa de varsta din totalul deceselor printr-o anumita grupa de varsta din totalul deceselor ( de toate varstele );

-letalitatea specifica pe cauze,care calculeaza frecventa deceselor printr-o anumita bala din totalul deceselor.

Din totalul letalitatii pe toate cauzele de deces rezulta structura mortalitatii pe cauze.Pe baza acestor date se pot incadra populatiile studiate in cele trei tipuri distincte de modele ( tipologii ) de morbiditate:-tipul evoluat,caracteristic tarilordezvoltate.

-tipul intermediar,caracteristic tarilor in tranzitie;

-tipul primar caracteristic tarilor in curs de dezvoltare.

Rata standardizata a mortalitatii.

In vederea compararii corecte a nivelurilor mortalitatii inregistrate in mai multe populatii diferite,adica a eliminarii pe care o are structura diferita pe grupe de varsta a populatiei asupra mortalitatii,se utilizeaza procesul de normalizare sau standardizare a mortalitatii.

Exista doua tehnici clasice:-metoda directa ( metoda populatiei standard );

-metoda indirecta (metoda mortalitatii standard );se recomanda a fi utilizat pentru populatiile cu volum mic.

Raportul standardizat al mortalitatii,este raportul dintre numarul de decese si numarul de decese asteptate.

Durata medie de viata ( speranta de viata la nastere ),permite o apreciere mai buna a nivelului mortalitatii,implicit al starii de sanatate.Este un indicator sintetic al morbilitatii si al starii de sanatate si exprima numarul mediu de ani pe care o persoana poate spera sa-i traiasca in conditile modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei careia apartine persoana,pentru anul respectiv.

Acesta este un indicator probablistic care se regaseste in tabelele de mortalitate.

Cu ajutorul tabelei de mortalitate se mai pot calcula si alti indicatori care permit masurarea,analiza si compararea mortalitatii:-numarul de supravietuitori;

-probabilitatea de deces;

-probabilitatea de supravietuire.

-speranta de viata la anumite varste.

Mortalitatea infantila

Este fenomenul generat de volumul deceselor inregistrate in primul an de viata,intr-o anumita colectivitate si intr-un anumit interval de timp.Se iau in calcul numai nou nascuti vii ( conform standardelor definite ) care decedeaza inclusiv in preziua aniversarii varstei de 1 an.

Este indicator sintetic important in analiza starii de sanatate populatiei ( prin determinantii ei ) si este un marker recunoscut in in evaluarea calitatii vietii.

Masurarea si analiza mortalitatii infantile se realizeaza prin utilizarea unui set de indici si metode.

Indici utilizati in evaluarea mortalitatii infantile:

1.Indicele ( rata bruta ) mortalitatii infantile =Rmi:

numarul de decese 0 – 1 an din anul 2000

Rmi=_______________________________________________________ x 1000

Numarul total nascuti vii in acelasi teritoriu si interval de timp

Reprezinta proportia deceselor sub un an raportat la numarul de nascuti vii in aceeasi perioada.

Mortabilitatea infantila poate fi studiata pe subgrupe de varsta pana la varsta de 1 an,pe medii pe sexee si se raporteaza la mia de nascuti vii:

2.indicele ( rata ) mortalitatii infantile specifice pe sexe Rmi sex:

numarul de decese 0 -1 an de sex masculin si feminin

Rmisex=________________________________________________________ x 1000

Numarul total nascuti vii in acelasi teritoriu si interval de timp

De sex feminin si masculin

Mortabilitatea exprima proportia nascutilor morti raportat la totalul de nascuti ( vii plus morti).

Mortabilitatea primei copilarii ( pentru grupa de 1-4 ani ),reprezinta frecventa in promile a deceselor la varsta 1-4 ani din totalul de populatie de aceiasi varsta.

Mortalitatea materna reprezinta raportul dintre numarul deceselor femeilor in timpul si din cauza sarcinii,lehuziei si numarul de nascuti vii,raport exprimat in promile.

Analiza mortalitatii infantile numai pe baza prezentate mai sus nu exprima pe deplin fenomenul deoarece numarul de decese dintr-un an calendaristic poate cuprinde si nou nascuti din anul calendaristic anterior dar se raporteaza la nou nascuti curent in care se face studiul.

Practic numarul de decese inregistrate intr-un an calendaristic reprezinta suma nou nascutilor decedati ,dar nascuti in anul anterior si nou nascutilor decedati si nascuti in cursul anului calendaristic la care se raporteaza studiul.Nu trebuie uitat ca anumiti nou nascuti in cursul anului in studiu pot deceda pe parcursul anului calendaristic urmator.De aceea utilizarea graficului Lexis deosebit de utila pentru a evalua corect fenomenul pentru fiecare generatie.

In analiza ratelor astfel obtinute trebuie sa se;-calculeze valoarea intervalelor de incredere;

-aplice analiza prin metoda standardizarii ( pentru a se elimina influentele aduse de structura pe grupe de varsta a populatiei feminine de varsta fertila precum si a structurii pe grupe de ranguri a nou nascutilor,care variaza de la o colectivitate la alte ):

Fiind un fenomen cu determinanism multifactorial si recunoscut ca problematica medico-sociala,investigarea fenomenului presupune abordarea cercetarii determinanismului prin metode analitice de masurare a asociatiei si corelatiei atat a cauzalitatii cat si a rezultatelor interventiiilor.

Migratia populatiilor

Prin miscarea migratorie se intelege deplasarea geografica a populatiei,insotita de schimbarea definitiva a domiciliului stabil intre doua unitati administrativ-teritoriale distinct definite.

Migrarea poate sa fie:-internationala

-interna

Are doua componente:-emigrarea;parasirea definitiva a unui domiciliu;

-imigrarea; stabilirea definitiva a unui domiciliu.

Pentru evaluarea globala a acestui fenomen se utilizeaza urmatorii indicatori:

1.Indicele de imigrare,reprezinta numarul de locuitori instalati definitiv intr-o gestiune administrativa pe parcursul unui an,raportat numarul mediu de locuitori.

2.Indicele de emigrare.

3.Indicele sporului migrator ( care poate fi pozitiv sau negativ );

4.Sporul total al populatiei reprezint asuma algebrica dintre sporul (dificitul ) natural al

Populatiei si sporul (deficitul ) migrator.Miscarea migratorie exercita importante repercursiuni asupra strii din sanatate prin:-modificari ale profilului morbiditatii;

-manifestarea “sindromului de adaptare “;

-modificarea stilului de viata;

-modificarea mediului natural si social;

-modificarea comportamentului demografic;

-schimbarea statusului socio-profesional;

-modificarea nivelui de cultura sanitara si accesibilitatea la servicii de sanatate;

-modificarea structurii familiei;

-modificarea raportului dintre generatii.

Acesti indicatori,care masoara fenomenul de migratie, sunt importanti deoarece pot sugera modificari importante in modelul starii de sanatate specific unei populatii la un moment dat.

Studiul mortalitatii prin metoda standardizarii

Utilizarea indicatorilor bruti in caracterizarea si compararea fenomenelor de interes medical prezinta dezavantajul ca nu elimina influenta pe care o exercita structura exercitata )structura specifica fiecarei colectivitati ( pe grupe de varsta,pe sexe,etc ) asupra nivelului fenomenului.

Pentru a putea compara nivelele fenomenului in diferite colectivitati se utilizeaza tehnici care permit elaborarea unor indicatori care sa elimine influentele specifice mai sus.

Tehnica cea mai utilizata este reprezentata de metoda de standardizare a structurilor care se poate aplica,functie de particularitatile populatiei si caracteristicile fenomenului sub forma metodei directe ( metoda populatiei standard ) fie sub forma metodei indirecte ( metoda fenomenului standard ).

Pentru o mai buna intelegere a acestor tehnici vom utiliza ca fenomen de referint amortalitatea.

Principiul metodelor de standardizare.

1.Metoda standardizarii directe ( metoda populatiei standard ).Se porneste de la selectarea unei populatii de baza,de referinta (reala sau ipotetica ),care va constitui populatia standard ,cu ostructura proprie si diferita de a populatiilor care sunt cercetate.Acestei populatii de referinta “standard “ i se aplica valorile calculate ale mortalitatii specifice pentru fiecare colectivitate in parte (se calculeaza rata bruta de deces – RBD – pentru fiecare colectivitate in parte.

Rezulta ratele standardizate ale fenomenului pentru fiecare comunitate in parte (RDMDx),rate care exprima frecventele asteptate ale evenimentelor ( nivelul fenomenului ) in situatia in care fiecare colectivitate ar avea aceeasi structura ( identica cu populatia standard,de referinta ).Aceste rate se compara intre ele prin raportare directa exprimand cu cat este mai mica mortalitatea reala raportare directa exprimand cu cat este mai mica mortalitatea reala intr-o colectivitate fata de alta colectivitate fata de alta activitate.Se calculeaza rata comparativa a mortalitatii (RCM) pentru fiecare colectivitate in parte ( si se compara direct valorile calculate ) cu ajutorul formulei mediei aritmetice dintre RBM ( rata bruta de mortalitate ) si RDMD.

1.1.se calculeaza ratele brute de deces pentru fiecare grupa de varsta a fiecarei colectivitati,separat,dupa formula:

Numarul de decese

___________________________ x 1000

Numarul de populatie

1.2.se calculeaza rata de deces ajustata prin metoda directa ( RDMD);

1.3.se aplica ratele calculate la punctul 1.1. structurilor populatiei standard,atat pe grupe de varsta cat si pe total.Rezulta numarul de decese asteptate ( care ar aparea ) in populatia standard.Numarul de decese asteptate ( calculate ) permit calcularea RDMD pentru fiecare populatie studiata.

1.4.Se compara nivelurile RDMD intre cele doua populatii cu ajutorul raportului:

RDMDa/RDMDb.

1.5.Se calculeaza rata comparativa a morrbiditatii ( RCM) ca fiind media aritmetica intre RBM si RDMD,pentru fiecare colectivitate si se compara rezultatele obtinute:

(RBM+RDMD)/2

2.Metoda standardizarii indirecte (rata de deces ajustata prin metoda indirecta,metoda mortalitatii standard ).Se porneste de la alegerea modelului standard de mortalitate specifica pe grupe de varsta (exemplu:Mortalitatea specifica pe grupe de varsta ale regiunii,tarii,etc ).

Modelul standard se aplica, pentru fiecare grupe de varsta si rezulta frecventa asteptata a mortalitatii in fiecre populatie studiata in contextul in care aceasta s-ar supune modelului standard de mortalitate.

Acest tip de analiza se utilizeaza in situatia in care fenomenul este studiat in populatii cu efective mici.

Algoritmul metodei indirecte:

-se calculeaza ratele specifice pe grupe de varsta pentru populatiile standard.

-se aplica aceste rate ( standard ) la populatiile studiate si se obtine numarul de decese asteptate ( rata deceselor asteptate – RDA):

RDA= numarul de decese asteptate / volumul populatiei x RBDx RBDx

Si se compara prin raportare directa nivelul mortalitatii intre cele doua comunitati:

Rdmia/RDMIb

Calcularea factorului de comparabilitate locala (FCL)

FCLx=RDS/RDAx

Care poate lua valori mai mari sau mici decat “1” si caree se compara intre populatiile reale.

Capitolul III

Studiul Morbiditatii

Este fenomenul de masa al imbolnavirilor aparute intr-o populatie definita intr-o perioada de timp.

In ceea ce priveste evaluarea frecventei imbolnavirilor de risc in populatie.

1.descrierea bolilor sau a factorilor de risc in populatie.

1.1.descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in populatiile umane.

1.2.descrierea distributiei bolilorc functie de caracteristicile indivizilor care alcatuiesc grupul populational.

1.3.descrierea distributiei spatiale ( teritoriale ) a bolilor

2.explicarea etiologiei bolilor si a cazulor nivelului incidentei acestora in colectivitati.

3.predictia etiologiei bolilor cu numarul probabil al bolilor intr-o populatie si cu caracterul distributiei bolilor in acea populatie.

Una din dificultatile subliniate de epidemiologi este tocmai aceea de a defini starea de anormalitate criterile de diagnostic putandu-se schimba cu rapiditate.

Evaluarea sstarii de sanatate prin evaluarea frecventei imbolnavirilor se efectueaza pe populatii numite la risc,adica alcatuita din indivizi susceptibili de a dezvolta boala.

Populatia la risc poate fi stabilita cu ajutorul datelor demografice sau a datelor de mediu.

Masurarea frecventei imbolnavirilor printr-o anumita boala se realizeaza cu ajutorul a doua categorii de indici ( rate ) reprezentanti de incidenta si prevalenta.

Daca prevalenta masoara numarul de cazuri dintr-o populatie definita,la un moment dat timp,incidenta reprezinta numarul de cazuri noi care apar intr-o perioada intr-o anumita populatie.

Incidenta si prevalenta sunt doua moduri distincte de apreciere a frecventei bolii in populatie.

Icidenta.

Reprezinta numarul de cazuri noi care apar intr-o perioada ( intr- un interval de timp ) intr-o populatie definita.

Se poate afirma ca incidenta estimeaza viteza de propagare a unei boli in populatie,implicit nivelul de receptivitate ( predispozitie ) a populatiei la boala respectiva.

Masurarea incidentei se poate realiza in mai multe moduri:

1.indicele incidentei ( indicele brut de incidenta,incidenta totala ),reprezinta raportul dintre totalul de cazuri noi,raportate la populatie medie:

lt=(bn/N)x1000

2.Indicele de incidenta specifica se calculeaza ca mai sus dar se efectueaza ca mai sus dar se efectueaza distinct pentru cauze,sex,varsta,ocupatie,apartenenta la o etnie.

Pe baza incidentei specifice se poate stabili structura incidentei morbiditatii ( pe clase de boli ).

3.Rata de incidenta ( densitatea de incidenta ) se calculeaza dupa formula;

I=___numarul de persoane care se inbolnavesc in perioada specificata ____________________________________________________________________ x 10 n

Suma duratei de timp incare fiecare persoana din populatia data este la risc

Trebuie specificat ca rata incidentei de persoana trebuie sa :-includa intotdeauna o unitate de timp;

-timpul la risc este acel interval de timp in care persoana observata nu se imbolnaveste.

-numitorul reprezinta suma tuturor perioadelor fara bola in perioada de observatie.

Prevalenta

Defineste nivelul amplitudinii unei boli int-o populatie definita,la un moment dat,luand in calcul atat cazurile noi cat si c ele deja existente.

Prevalenta se exprima prin rate de prevalenta.

O rata se calculeaza prin impartirea numarului de cazuri la numarul corespunzator de persoane care compun populatia la risc si se exprima la 10n.

Se poate calcula:1.prevalenta de moment(a punctului );cand datele au fost culese pentru un anumit moment.

2.prevalenta de perioada;este mai greu de calculat.Exprima numarul total de persoane care au prezentat boala (starea ) studiata,raportat la numarul de persoane care compun populatia la risc ( la mijlocul perioadei de studiu).

3.prevalenta globala,care raporteaza numarul cazurilor noi si vechi la numarul de persoane examinate.

4.prevalenta specifica,pe medii,sexe,grupe de varsta,afectiuni sau grupe de afectiuni.

Factorii care pot influenta prevalenta:-gravitatea bolii;

-durata bolii;

-numarul de cazuri noi.

In practica exista patru tipuri de morbilitate:

1.morbilitatea diagosticata care reprezinta cazurile diagnosticate prin tehnicile cunoscute in perioada respectiva.

2.morbilitate diagnosticabila reprezintata de cazurile existente in populatie,dar tehnicile disponibile nu permit diagnosticarea.

3.morbiditatea resimtita exprima exprima imbolnavirile resimtite in populatie.

4.Morbiditatea reala,corespunde numarul total de cazuri de imbolnavire (stare ) din populatie,fiind constant mai mare decat morbiditatea cunoscuta,tendinta firesca este de a incerca sa cunoastem morbiditatea reala.

In afara indicatorilor de frecventa ( incidenta si prevalenta ) in practica se mai utilizeaza in studiul morbiditatii si indicatori de structura:-morbiditatea spitalizata;

-morbiditatea individuala;

-incapacitatea de activitate;

-masurarea factorilor.

Capitolul IV

Epidemiogie aplicata in sanatatea publica si managementul

serviciilor de sanatate

Epidemiologia se ocupa cu studiul distributiei bolilor si determinantilor sanatatii in populatii diferite,in scopul aplicarii studiului in controlulproblemelor de sanatate( last.,1987).

Epidimiologia ca stiinta are doua componente:-una teoretic,care permite dezvoltarea cunoasterii;

-una practica,care faciliteaza interventia.

Evaluarea starii de sanatate a grupurilor populationale gaseste in epidemiologie instrumentul stiintific central de lucru pentru organizarea cercetarii si analiza datelor in acest domeniu.

Epidemiologia aplicata in domeniul evaluarii starii de sanatate a grupurilor populationale permite:-descrierea tablului real al bolii in populatie;

-descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitate;

-stabilirea distributia factorilor de risc;

-depistarea si supravegherea de masa a bolilor;

-clasificarea bolilor (clasificarea acceptata international ) functie de:

-caracteristicile bolii;

-modul lor de producere.

Pentru realizarea scopului ei medical,epidemiologia opereaza pe langa metodele proprii si cu metode si tehnici dezvoltate de alte stinte: -analiza matematica (statistica );

-sociologie (metode cantitative si metode calitative );

-etica si dreptul;

-etc.

Tipuri de studii epidemiologice

Pentru a- si realiza scopul de a stabilii distributia si cauzalitatea fenomenelor in populatie epidemiologia propune mai multe tipuri (modele) de studiu.Dintre clasificarile propuse pentru tipurile de studii (anchete epidemiologice ) am retinut doua:

I.Michel Jenicek recunoaste 3 modele de studii epidemiologice clasificate dupa urmatoarele criterii:

1.dupa timp:-transversale;

-longitudinale; – semilongitudinale;

2.dupa fluctuatia subiectilor din interiorul grupelor de studii:

-studii pure;

-studii mixte;

3.dupa,obiectul urmarit:- studii descriptive;

-studii analitice.

II.Richeard Beaglehole propune ca studiile epidemiologice sa fie clasificate dupa cum urmeaza:

1.Studii observationale ,care cuprind:a) studii descriptive;

b)studii analitice,in cadrul carora se diferentiaza:-anchetele de cohorta ( de urmarire);

-anchetele caz-control (referinta de caz).;

-anchete in sectiune (de prevelenta );

-ecologice (corelationale );

2.Studii experimentale (operationale,interventioniste),care cuprind:

a)experimentul clinic controlat (traiul clinic randomizat );

b)studii de interventie(operationale ):-traiul in teren;

-traiul in comunitate.

Studii epidemiologice de cohorta.Aplicatie practica.

Se caracterizeaza prin faptul ca:-ancheta pleaca de la expunere spre rezultat;

-selectia subiectilor se face in functie de expunere;

-la inceputul investigatiei boala nu este aparuta.

Analiza si interpretarea datelor.

Masurarea datelor se realizeaza prin:

1.stabilirea frecventei efectelor(boala sau deces );

2.calcularea fortei asociatiei epidemiologice (de tip cauzal );

3.calcularea impactului generat de actiunea factorului de risc in populatie.

Etapele analizei sunt urmatoarele:

1.centralizarea datelor culese;

2.introducerea datelor in tabelul de contingenta “2×2” sau “2 (r+1),cand sunt mai multe nivele de expunere;

3.aplicarea testului X2 pentru a estima daca exista sau nu legatura de interdependenta intre frecventele variabilelor.

4.calcularea riscurilor;

5.aplicarea testelor de inferenta epidemiologica;

6. reprezentarea grafica;

7.formularea concluziilor.

Studii Epidemiologice de tip cazuri – control.Aplicatie practica

Sunt studii observatiile,retrospective,care pornesc de la efect (boala ) catre factorul de risc.

La debutul studiul boala este prezentata,studiindu-se frecventa expunerilor la bolnavi ( lotul test )si la non – bolnavi ( lotul de comparat, lotul control).

Se mai numeste si ancheta anamnestica.

Au ca scop:-sa dovedeasca existenta sau absenta asociatiei epidemiologice intre efect si cauza presupusa;

-verificarea ipotezelor epidemiologice din studiile descriptive sau ipotezelor formulate in cadrul observatiilor clinice;

-stabilirea etiologiei bolii.

Modelul anchetei:

Se alcatuiesc doua loturi:-lotul cazurilor (bolnavi de o anumita boala ) care reprezinta lotul test;

-lotul non-bolnavilor,lotul martor.

Prin anamneza se cauta in ambele cazuri frcventa actiunii factorilor de risc la nivelul celor doua loturi.

Ipoteza de lucru este ca proportia expusilor ar trebui sa fie mai mare in randul expusilor.

Aceste studii arata ca studiul asociatiei mai multor factori de risc concomitent pentru aceeasi boala.

Se recomanda a fi demarate cand prevalenta bolii in populatie este mai mare de 10 %.

Constituirea loturilor ( criterii,dimensiuni ):

Criterii de selectie: 1.lotul cazuri:- criteriile de diagnostic sa fie aceleasi;

-criteriile de diagnostic sa fie precise;

-criteriile de excludere sa fie precise;

-se vor selectiona cu precadere cazuri noi;

Dimensiunea esantionului.

Lotul de control trebuie sa fie de 2 – 3 ori mai mare decat lotul cazuri ( in nici un caz mai mic ).

Se va utiliza pe cat posibil metoda perechilor;

Dimensiunea lotului cazri va fi estimat plecand de la :

1.prevalenta expunerii la grupul de control;

2.eroarea de timp 1 (@);

3.eroarea de tip II (B)

4.marimea riscului relativ estimat.

Avantajele studiilor caz – control:

-perioada de investigare este redusa;

-necesita un numar relativ redus de subiecti;

-se poate aplica in bolile rare precum si in cele factoriale;

-se poate repeta;

-costuri reduse;

Dezavantaje:

-riscul relativ se estimeaza;

-sursele de date pot contine erori;

-selectionare dificila a componentelor lotului control definirea expunerii nu este foarte clara;

-repetarea interviului la acelasi lot influenteaza raspunsurile.

Masurarea nivelului de asociere

Datele observate si centralizate se introduc in tabelul de contingenta.

1.Se aplica testul X 2

2.Se calculeaza:a.frecventa expunerii separat pentru cele doua loturi;

b.forta asociatiei epidemiologice intre expunere si efect;

c. impactul faactorului de risc in populatia la risc.

a) calcularea frecventei expunerii pentru cele doua loturi studiate.

In acest tip de studiu:

Cazuri,f1= ________________;frecventa factorului de risc la lotul (probabilitatea expunerii )

A+ C

Martor, fo=____b________;frecventa factorului de risc la lotul ( probabilitatea expunerii )

B+D

Calculul riscului relatic (RR) ne se poate face direct ca in cazul studiilor de cohorta ci numai utilizand un model matematic care utilizeaza un raport de cote ( de probabilitati ) dintre probabilitatea ( frecventa gasita )a expunerii la cele doua loturi,numit risc relativ estimat,Odds ratio (OR).

OR=_________

Se poate utiliza si formula riscului relativ estimat corect ( propus de Anscombe si Gast ):

(a+0,5)(d+0,5 )

OR=________________

(b+0,5)(c+0,5 )

In situatia in care se studiaza impactul mai multor factori de risc in etiologia unei boli se utilizeaza labele de contingenta “2(r+1) riscul se masoara aplicand formula propusa de Manthel Haenzel.Ipoteza nula (zero ) este respinsa la un nivel de semnificatie Pv de 0,05 daca valoarea calculata pentru X2mh>1,96.Pentru calcularea riscului relativ estimat aceeasi autori propun o alta formula.

Sreening.Aplicatie practica.

Este examenul medical de masa care consta in aplicarea unui procedeu si tehnici de investigare intr-o populatie,aparent sanatoasa,in scopul indentificarii de prezumtie a bolii,anomaliilor sau factorilor de risc de care sufiectii nu sunt constienti.

Dintre scopurile scriningului doua sunt mai importante:

1.diagnosticul starii de sanatate a populatiei;

2.determinarea existentei unor asociatiei epidemiologice.

Tehnici de realizare:-efectuarea de anchete prin chestionare administrate sub forma:-tiparita;

-interviu;

2.efectuarea de examene medicale anamneza,examen clinic si paraclinic ))

Pentru ambele tehnici se impune respectarea a trei conditii:

1.tehnicile de examinare sa fie standardizate;

2.probele sa fie simple si ieftine;

3.examenele sa deceleze mai multe boli.

In cadrul celor doua tehnici se pot utiliza diferite tipuri de teste (probe ) care sa indeplineasca o serie de calitati:-sa nu faca rau;

-sa poata fii aplicate rapid;

-sa aiba cost redus;

-sa fie simple;

-sa fie acceptat de populatie;

-sa aiba o validitate ridicata;

-fiabilitatea (reproductibilitatea ) sa fie de nivel ridicat;

-randamentul crescut;

-valoarea predictiva buna;

Dintre toate calitatile de mai sus urmatoarele caracteristici se masoara si sunt utilizate in aprecierea valorii testelor aplicate:

1.Validitatea:reprezinta capacitatea unei probe (test ) de a identifica corect,precis ceea ce este pus sa identifice ( frecventa ) cu care rezultatele sunt confirmate de un set de teste complexe numite “gold-standard “).

Validitatea are doua dimensiuni masurabile:-sensibilitatea

-specificitatea.

Sensibilitatea reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care boala,reprezinta puterea de a identifica cat mai multi bolnavi din totalul persoanelor bolnave testate.

Este o probabilitate conditionata care exprima probabilitatea de a fi pozitiv in cazul in care boala este prezenta.

Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect sanatosii de intreaga masa a sanatosilor testati.Exprima proportia rezultatelor negative din masa sanatosilor adica probabilitatea de a fi negativ cu conditia de a nu fi bolnav.

Determinarea celor doua componente ale validitatii se realizeaza inaintea aplicarii probelor in masa,utilizand un lot 50-200 persoane, asupra carora se aplica testul de scrining si testul “gold standard “.

Interpretarea datelor obtinute

Sensibilitatea mare a unei probe indica ca testul genera o proportie mica de fals negativi,deci foarte putini bolnavi nu vor fi etichetati ca fiind bolnavi.

Este de preferat o sensibilitate mare pentru bolile grave.Specificitatea mare indica ca testul determina o proportie mica de fals pozitivi.Este de preferat o specificatate mare din considente de cost.

Sensibilitatea si specificitatea nu trebuie intelese ca fiind complementare.Un rol important in evaluarea rezultelor il are la nivelul pragului acestuia determinand schimbarea valorilor pentru sensibilitate si specificate.

Testele care au valoare mai mica de 80 % nu sunt acceptate.

Valoarea predictiva

Are ca importanta pentru clinician si reprezinta puterea testului de a identifica corect boala.Se calculeaza in practica:-valoarea predictiva pozitiva (VPR +),care exprima proportia real pozitivilor din masa pozitivilor:

VPR (+ )= RPx100;

-valoarea predictiva negativa (VPR-);exprima proportia real negativilor in masa negativilor si exprima probabilitatea de a fi bolnav cu conditia de a negativ:

VPR(-)=RN/Nx100

Valoarea predictiva a unui test depinde de prevalenta in populatie a bolii.Determinarea probabilitatii post test (teorema Bayes ) exprima probabilitatea de a fi cu adevarat bolnav a celor pozitivi.

Pr . (B) x Sb

Pr (B/P)=_________________________________________

Pr (B)xSb+Pr(NB)(1-Sp)

Reproductibilitatea

Cunoscuta si sub numele de fidelitatea testului sau consistenta testului, care reprezinta capacitatea testului de a da rezultate asematoare,la repetarea probei,cand este aplicata,in conditii similare,in aceiasi populatie,dar de persoane diferite.Este cunoscut si sub denumirea de grad de stabilitate.

Acuratetea reprezinta valoarea reala a caracteristicii masurate.

Reproductibilitatea inalta nu garanteaza si o valabilitate inalta.

Pentru cresterea reproductibilitatea este necesar ca:-proba sa fie standardizata;

-personalul sa fie standardizat;

-sa se asigure verificarea instrumentului.

Capitolul V

Educatie pentru sanatate

Un rol important in procesul de promovare a sanatatii il detine educatia pentru sanatate,care este un sistem ce cuprinde:-cunostinta starii de sanatate;

-pedagogia (procesul de predare – invatare );

-participarea.

Trebuie subliniat ca educatia pentru sanatate are un continut diferit fata de educatia sanitara ce se preocupa doar de insusirea si aplicarea normelor de igiena individuala.

Obiectivele generale ale educatiei pentru sanatate se pot sintetiza in urmatoarele directii:

1.dezvoltarea de cunostinte la nivelul populational despre:-sanologie;

-protectia mediului;

-profilaxia bolilor;

2.dezvoltarea atitudini,aptitudini si deprinderi stiintifice in domeniul promovarii sanatatii;

3.realizarea implicarii active a populatiei atat fata de sanatatea individuala cat si pentru sanatatea globala a colectivitatii careia apartine.

In realizarea obiectivelor actiunilor de educatie pentru sanatate rolul central il detine,ca instrument de baza,procesul de comunicare (subiect caruia i-am acordat un capitol separat).

In literatura de specialitate sunt recunoscute urmatoarele tipuri de educatie ce sunt utilizate si in domeniul sanatatii:

1.educatia pentru sanatate non formala ( neoficiala sau neinstitutionalizata ) care corespunde etapei de sociolizare primara a individului si care cuprinde conduitele individuale capatate prin imitatie s-au experienta unui proces de educare structurat;

2.educatia pentru sanatate formala care consta intr-un proces structurat de strnsmitere si insusire de cunostinte care se adreseaza in mod egal intregii populatii fiind recunoscuta

ca facand parte din sociolizarea secundara a individului.

Presupune alocarea de resurse pentru realizarea procesului pedagogic.

Scopul acestei forme de educatie este de a dezvolta la nivelindividual o sanatate comportamentala optima.

Realizarea acestui deziderat se poate realiza utilizand diferite tipuri de abordari educationale:

-medicale;

-educationale;

-personalizata (axata pe particularitatile individului );

-schimbare sociala;

1. in abordare medicala cand medicul este cel care,pe baza diagnosticului,urmareste sa determine la pacient formarea de atitudini si comportamente specifice principiilor sale pentru sanatate;

2. in abordarea educationala se pune accent pe libertatea de alegere si actiune a individului punandu-l pe acesta in situatia de a lua decizii comportamentale;

3.educatia personalizata presupune o activitate pedagogica orientala pe particularitatile individului,ca persoana distincta,si urmareste sa il sprijine in luarea unor decizii comportamentale favorabile.

4.in situatia in care conditiile socio-economice ( sau de alta natura ) nu permit realizarea practica a deprinderilor se pune probleme de a apela la o abordare care sa permita o schimbare a mediului.

Organizarea unei lectii de educatie pentru sanatate in scoli:

Scopuri:-studierea si evaluarea nivelului de cultura a populatiei (cunostinte,deprinderi,comprtamente,atitudini )

-creiere si utilizarea mijloacelor educationale in vederea inducerii unui comportament responsabil pentru propria sanatate,inclusiv a colectivitatii de care apartine individul.

Obiective: formarea si devoltarea in randul populatiei a unei conceptii si a unui comportament sanogenic.

Forme si metode de educatie pentru sanatate:1.lectia de educativ-sanitara

2.demonstratia practica

3.proiectia de filme si discutii;

-concursuri pe teme educativ sanitare.

In scoli cele mai utilizate sunt lectiile ( in programa de invatamant )sunt rezervate 2 ore/an in cadrul orelor de dirigentie).

Tema:

1.igiena buco-dentara la copii

2.caria dentara si urmarile ei.

3.profilaxia cariei dentare la copii

4.anomalii dento-maxilare si obiceiuri vicioase

5.alimentatia rationala si sanatatea dintilor

6.gingivitele la copii

7.dispensarizarea stomatologica si importanta ei.

Componentele educatie in sanatate:

1.latura cognitiva: comunicarea si insusirea cunostintelor;

2.latura motivationala:convingerea si responsabilizarea pentru sanatatea individuala si colectiva;

3.latura comportamental-volitionala ( formativa ):insusirea deprinderilor si obisnuintelor cu aplicarea lor in practica curenta.

Conditii de eficienta unei lectii de educatie pentru sanatate:

1.durata sa fie de 40 – 50 minute;

2.claritatea scopului urmarit;

3.alegerea judicioasa a continutului lectiei,(existenta unui plan de lectie ).

Tipuri si categorii de lectii.

1.lectii de castigare ( asimilare ) de noi cunostinte;

2.lectii de recapitulare ,de fixare si sintetizare;

3. lectii mixte,combinate;

Capitolul VI

Programarea serviciilor de sanatate

Un program de sanatate reprezinta un ansamblu organizat,coerent si integrat de activitati si servicii realizate simultan sau succesiv,cu resursele necesare,in scopul atingerii obiectivelor stabilite in raport cu resursele necesare pentru o populatie definitiva.

Alegerea unui program de sanatate se face in functie de obiectivele propuse si domeniile de interes:

-promovarea sanatatii si preventia;

-depistare precoce;

-diagnosticul unei probleme de sanatate;

-servicii de ingrijiri de sanatate;

-acordarea de consultanta;

-recuperare;

-interventie si organizare comunitara;

-actiune de politica sanitara;

-educatie sanitara;

-marketing social.

Gestiunea proiectelor de sanatate este o notiune relativ recenta si reprezinta aplicarea conceptelor de gestiune la un proiect spre deosebire de responsabilitatea mai generala de a conduce un serviciu.

Prin definitie,formularea unui proiect de sanatate reprezinta conjugarea resurselor vizand un scop specific,care raspunde anumitor norme legate de timp,resurse financiare,calitate calitate etc.

In ceea ce priveste beneficiarul adus in plan tehnologic,gestiunea programelor si proiectelor de sanatate introduce un mod sistematic de gandire,aducand tehnici noi de organizare a muncii,aplicabile la toate nivelurile sistemului de sanatate.Managementul proiectelor de sanatate aduce o maniera concisa si obiectiva de intelegere coerenta si clara a proiectelor de sanatate,fiind in acelasi timp un intrument care faciliteaza justificarea proiectului,marketingul proiectului si comunicarea intre cei implicati.

In planul organizarii serviciilor de sanatate,gestiunea proiectelor de sanatate are rolul de:-orientare a serviciilor de sanatate catre nevoile populatiei;

-se obtine astfel mai multa legitimitate in interventiile in populatie

-mobilizarea ansamblului de interventii si de resurse umane catre acelasi scop;

-cresterea calitatii si disponibilitatii serviciilor care sa raspunda nevoilor populatiei;

-introducerea obiectivelor colective in organizarea serviciilor de sanatate.

Lissargue jerre defineste proiectul de sanatate ca fiind : un ansamblu de operatii care trebuie sa permita atingerea unui obiectiv clar exprimat si prezentand un anume caracter de unicitate”.

Reprezinta ansamblul elementelor diferentiate si interdependete care completeaza si reinnoiesc un ciclu de activitati utilizand resurse in scop de a produce rezultate determinate.Deoarece un proiect de sanatate a fost comporat cu un sistem,el poate fi reprezentat sub forma unui ansamblu de componente interdependente,aflate intr-un anumit context sau macromediu,vizand atingerea unei finalitati comune.

Planul unui program de sanatate.

Analiza de situatie

Poate fi reprezentata sub forma de text,tabele sau grafice si cuprinde urmatoarele aspecte:

a) Caracteristici ale populatiei

Structura populatiei:- numarul total,densitate

-structura pe grupe de varsta,pe sexe;

-profesii,religie,stare civila etc.

b) Starea de sanatate – indicatori intensivi si extensivi

-rata de mortalitate specifica (pe sexe,pe grupe de varsta,boli)

-rata de morbiditate

-incapacitatea

-speranta de viata fara boala

-sanatatea mintala

c) Factorii de risc – biologici,obiceiuri,de mediu asociati bolilor din populatie

-cuantificarea riscului

-ponderea diversilor factori intr-o afectiune

d)Resurse de servici-disponibilitate servicii/resurse,accesibilitate servicii/resurse,utilizare servicii/resurse,productivitate,cheltuieli,costuri,venituri,finantare;

e)Caracteristici socio- economice – activitate economica,nivel de instuire,nivel de venituri,conditii de locuit,sedantarism,calitatea educatiei,crimalitate,inadaptare sociala.

Un proiect de program de sanatate are menirea de a traduce in termeni operationali nevoia de sanatate a populatiei,facand in asa fel ca situatia problematica ( starea actuala de sanatate ) sa vina in corespondenta cu starea de sanatate tinuta sau cu situatia dorita.

Orice program de sanatate incepe prin identificarea nevoilor in populatie,pentru a avea un portret al starii de sanatate al acesteia,portret care mai departe poate servi ca baza pentru luarea deciziei asupra actiuni.

Analiza serviciilor si resurselor permite estimarea nevoilor necesare si a resurselor pentru rezolvarea problemelor identificate.

Tipuri de nevoi:

1.Nevoia normativa este aceea definita de catre expert,profesionist,administrator,in raport cu o anumita norma dorita sau optima.

-astfel nevoia reflecta actuala de cunostinte si de valori de care este determinata.

2.Nevoia resimtita se refera la perceptiile oamenilor asupra problemelor de sanatate sau a celor care doresc servicii de sanatate

3.Nevoia exprimata echivalenta nevoii de cerere de sanatate de servicii,nevoii resimtite care se traduce prin recurgerea la servicii

4.Nevoia comparativa este nevoia pe care un individ sau o grupa ar trebui s-o aiba,pentru ca el prezinta aceleasi caracteristici cu un alt individ sau un grup pentru care s-a identificat o nevoie.

Nevoia de sanatate exprima vointa de a se solutiona in intregime sau partial problema de sanatate observata estimand totodata indepartarea in raport cu norma.

Tehnici si metode utilizate in planificarea operatiilor

Dintre tehnicile utilizate in managementul operatiilor descriem metoda Gantt si metoda planificarilor in retea:metoda CMP,Pert.analiza drumului critic.

Graficile Gantt reprezinta instrumente utilizate in procesul de planificare a operatiilor si permite vizualizarea cronologica a operatiunilor considerate ca fiind necesare pentru indeplinirea obiectivelor.

Are la baza un sistem de coordonate cartezian,pe axa orizontala fiind marcat timpul,axa verticala destinata marcarii activitatilor.In dreptul activitatilor se traseaza segmente corespunzatoare intervalului de timp prognozat si alocat pentru realizarea ei.

Pe un asemenea grafic se inregistreaza:

-intervalele de timp programate pentru fiecare activitate;

-intervalul de timp care a fost necesar pentru realizarea activitatii;

-volumul de cheltuieli exprimat in dinamica pe parcursul desfasurarii activitatilor.

Graficul permite vizualizarea realizarilor si eventual al ramanerilor in urma sau a depasirii cheltuielor planificate,situatii pentru care se cauta solutii de redresare cat mai rapida.

Bibliografie

1. Andrei tudor;Stancu Sorin – Statistica.Teorie si aplicatii

Editura All Bucuresti 1995

2.Azoicai Dorel -Ancheta epidemiologica in practica medicala

Editura Polirom Iasi 1998

3.Bruker Genant -Sante Publique Paris 1989

4.Enachescu Dumitru – Sanatate publica si management sanitar

Editura All Bucuresti 1998

5.Vulcu liniana – Sanatate publica Sibiu 1996

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Sanatate Publica Si Management (ID: 105644)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Sanatate Publica Si Management

Copyright Notice

Migratia Tinerilor din Orasul Siret

Presa Intre Risc Si Suport Pentru Securitatea Nationala

Femeia de Succes In Mass Media

Crearea Unui Plan de Comunicare Pentru Magazinul ,,ollie Gang Shop In Romania

Umor Si Munca

Functiile Mass Media

Copyright Notice

Similar Posts