SĂNĂTATE PUBLIC Ă ȘI MANAGEMENT SANITAR AMT, vol. II, nr. 2, 2013, pag. 17 EVALUAREA STRESULUI PERCEPUT SI CARACTERISTICILOR SOCIO-DEMOGRAFICE ȘI… [622689]

SĂNĂTATE PUBLIC Ă ȘI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol. II, nr. 2, 2013, pag. 17 EVALUAREA STRESULUI PERCEPUT SI
CARACTERISTICILOR SOCIO-DEMOGRAFICE ȘI
ECONOMICE LA UN GRUP DE ADUL ȚI DIN ROMÂNIA

ILEANA TUDORAN1, RUXANDRA TUDORAN2

1Doctorand: [anonimizat] „Carol Davila”, Bucure ști, 2Universitatea Bucure ști

Cuvinte cheie: adulți,
scala stresului
perceput, caracteristici
personale, s ănătate,
corelații

Rezumat: Stresul reprezint ă unul dintre cei mai importan ți factori ce influen țează starea de s ănătate și
calitatea vie ții în societatea modern ă. Măsurarea nivelului stresului și analiza corela țiilor cu diferitele
caracteristici personale a devenit o necesitate, atât pentru interven țiile din domeniul medical cât și
social. Obiectiv: evaluarea nivelului stresului perceput în rela ție cu caracteristicile socio-demografice și
economice. Materiale și metodă: caracteristicile socio-demografice, economice, starea de s ănătate
percepută au fost evaluate utilizând un Chestionar de autoevaluare a caracteristicilor personale, iar
nivelul stresului perceput a fost m ăsurat cu ajutorul Scalei Stresului Perceput 14 itemi (Cohen et al,
1983), într-un lot de 928 de subiec ți adulți, selectați prin “metoda bulg ărelui de zăpadă” din trei regiuni
geografice din România – Moldova, Muntenia, Transilvania. Rezultate: Nivelul stresului perceput a fost
mai mare la femei, cre ște odată cu vârsta și este invers corelat cu nivelul de educa ție și cel al
veniturilor pe membru de familie. Subiec ții din mediul urban par mai pu țin stresați decât cei din rural.
Există similarit ăți cu rezultatele din alte studii în ceea ce prive ște scorurile generale, pe sexe și în
funcție de educa ție și venituri. Concluzii: PSS 14 e un instrument valoros, u șor de aplicat și ar putea fi
folosit ca test de rutin ă pentru m ăsurarea nivelului stresului în analiza de situa ție pentru interven țiile
din domeniul medical, social și al sănătății publice.

Keywords: adults,
perceived stress scale,
personal
characteristics, health,
correlations Abstract: Background: Stress is one of the most important health-related and quality of life factor in the
modern society. Measuring stress level and assessing the correlations with different personal
characteristics became critical, both in social and medical and public health interventions. Objective: to
assess the level of perceived stress in relationship with self evaluated socio –demographic and economic
characteristics . Materials and methods: socio-demographic, economic characteristics, perceived health
status and perceived stress level were assessed using a Personal characteristics self-evaluation
questionnaire and Perceived Stress Scale 14 items (Cohen et all, 1983), in a sample of 928 adult
subjects, selected through “snow ball method” from three historical regions of Romania– Moldavia,
Muntenia, Transilvania. Results: Similarities to other studies were noticed in overall score, by gender,
or according to education or economic statute. Perceived stress level has been higher in women,
increased from younger to older groups and decreased for subjects with higher education level and
higher average income per family member. Subjects from urban environment seemed to be less stressed
than rural and differ by geographic regions. Conclusions: PSS 14 is a valuable and easy to apply tool
that should be used as a routine instrument for situation scan in medical, public health and social
interventions.

1Autor corespondent: Florentina Furtunescu, Str. Dr. Leonte Anastasievici, Nr. 1-3, Sector 5, Bucure ști, România, E-mail:
florentina.furtunescu@umf.ro , Tel: +40723 537913
Articol intrat în redac ție în 13.03.2013 și acceptat spre publicare în 08.05.2013
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2013;2(2):17-20
INTRODUCERE
Stresul reprezint ă un domeniu de studiu important în
societatea modern ă, influențând func ționarea adaptativ ă
(funcțiunile sociale, starea de s ănătate și calitatea vie ții) dar și
nivelul de satisfac ție și moralul indivizilor.(1)
Stresul apare atunci când o persoan ă percepe
schimbările din mediu ca pe o amenin țare sau ca pe o situa ție
pentru care nu are mecanismele de coping/adaptare/r ăspuns
potrivite.(2,3)
Măsurarea nivelului stresului perceput și analiza
corelațiilor cu diferitele caracteristici personale au devenit
importante nu doar în scopuri pur științifice, dar mai ales pentru
diferitele programe de interven ție în domeniile s ănătății publice,
medical și social.
SCOP
Principalul deziderat al acestui studiu a fost evaluarea
nivelului stresului perceput în popula ția adult ă din România și
analiza poten țialelor corela ții dintre diversele nivele ale stresului
perceput și o serie de caracteristici socio-demografice și
economice .

MATERIAL ȘI METODĂ DE LUCRU
Studiul transversal a fost realizat pe un lot de 928 de
subiecți adulți (peste 18 ani), selecta ți prin metoda “bulg ărelui
de zăpadă”, din trei regiuni geografice diferite – Moldova,
Muntenia, Transilvania. Ca instrumente pentru colectarea
datelor au fost utilizate dou ă chestionare auto-administrate în
format tip ărit: un chestionar de evaluare a caracteristicilor
personale și Scala Stresului Perceput 14 itemi (PSS-14).(4,5)

SĂNĂTATE PUBLIC Ă ȘI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol. II, nr. 2, 2013, pag. 18 Chestionarul de evaluare a caracteristicilor personale a
inclus 10 întreb ări privind domiciliul, vârsta, sexul, educa ția,
statutul profesional, nivelul veniturilor pe membru de familie,
starea de s ănătate perceput ă (calitativ și cantitativ), nivelul
prezent al stresului perceput (calitativ și cantitativ).
Scala Stresului Perceput (PSS) este un chestionar
auto-administrat care a fost construit pentru m ăsurarea “gradului
în care indivizii apreciaz ă situațiile apărute în via ța lor ca
stresante”.(4) Am ales s ă utilizăm forma cu 14 întreb ări (sunt
menționate și scale simplificate, cu 10 și 4 itemi).(5)
Chestionarul PSS este considerat unul dintre cele mai
robuste și valide instrumente psihologice primare utilizate
pentru m ăsurarea stresului perceput în studii asupra
comunit ăților de indivizi, pentru diferite categorii de subiec ți.(5)
Scopul lui este s ă permit ă compara țiile între nivelul stresului
perceput de indivizi în leg ătură cu situa ții /evenimente obiective
din viața lor. PSS 14 cuprinde paisprezece 14 itemi care acoper ă
un num ăr de întreb ări directe legate de nivelul stresului
referitoare la experien țe, sentimente și gânduri din ultima lun ă.
Răspunsurile PSS-14 pot varia de la 0 la 4 pentru fiecare
întrebare, corespunz ătoare situa țiilor de la niciodat ă, aproape
niciodat ă, câteodat ă, destul de des, foarte des, pe baza frecven ței
apariției în ultima lun ă. Întreb ările 1, 2, 3, 8, 11, 12 și 14 au
conotație negativ ă, răspunsul “niciodat ă” fiind cuantificat cu 0
puncte, iar întreb ările 4, 5, 6,7, 9, 10 și 13 au conota ție pozitiv ă,
răspunsul “niciodat ă” fiind cotat cu 4 puncte. Scorul total al
PSS-14 se ob ține prin însumarea scorurilor ob ținute la toate cele
14 întreb ări. Nu exist ă un prag prestabilit, scorurile mari
indicând un nivel ridicat, iar scorurile joase nivele mai reduse
ale stresului perceput. Rezultatele pot varia între 0 și 56 de
puncte.(5) În selec ția subiec ților a fost aplicat un singur criteriu
de excludere, cel privind nivelul educa ției, întrucât Chestionarul
PSS 14 a fost validat doar pentru persoane care au absolvit
minimum școala general ă. A fost utilizat ă o versiune în limba
română a chestionarului PSS 14 itemi, care a mai fost aplicat ă și
în alte dou ă studii anterioare.(6,7)
ANALIZA DATELOR
Am investigat scorul PSS general în rela ție cu sexul,
vârsta, aria geografic ă, educația și venitul pe membru de familie.
Vârsta a fost analizat ă global și pe categorii, în concordan ță cu
alte studii publicate (18 – 29 ani; 30 – 44 ani; 45 – 54 ani; 55 –
64 ani și 65+ ani).(5) Aria geografic ă a fost analizat ă ca mediu
rural/urban și în func ție de regiunea de provenien ță – Moldova,
Muntenia și Transilvania. Educa ția a fost clasificat ă utilizând
ISCED în trei nivele: nivel inferior (nivel ISCED 1 și 2, însemnând 8 ani de educa ție), nivel mediu (ISCED 3 și 4,
însemnând mai mult de 8 ani de educa ție, inclusiv calific ările
profesionale) și nivelul superior (nivele ISCED 5-8, însemnând
cel puțin studii universitare).(8)
Nivelul veniturilor pe membru de familie a fost
clasificat în șapte grupe: sub 500 lei; 500 – 999 lei; 1000 – 1499
lei; 1500 – 1999 lei; 2000 – 2499 lei; 2500 – 2999 lei și peste
3000 lei (700 EUR).
Mediile și deviațiile standard sau medianele au fost
calculate pentru variabilele simetrice continue. Normalitatea
distribu ției a fost evaluat ă utilizând testul Kolmogorov-Smirnov.
Variabilele cantitative cu distribu ții negaussiene au fost
raportate ca mediane. Pentru compara ții au fost utilizate teste
neparametrice (Mann–Whitney U sau Kruskal Wallis, dup ă caz).
Pentru semnifica ția statistic ă a fost luat ă în considerare o
valoarea a p<0.05 (dou ă cozi). Variabilele categorice au fost
prezentate ca propor ții, cu o singur ă zecimal ă. Propor țiile au fost
comparate utilizând testul Chi p ătrat (p<0.05). Pentru
introducerea datelor și crearea graficelor a fost utilizat Microsoft
Office Excel 2007 pentru Windows. Analiza statistic ă a fost
realizat ă cu programul informatics SPSS, versiunea 17.0.

REZULTATE
Dintre cei 1000 de subiec ți aborda ți conform planului
de cercetare ini țial, au acceptat s ă participe la studiu 933 de
persoane (rata de r ăspuns 93,3%). Cinci seturi de chestionare au
fost invalidate, datorit ă lipsei r ăspunsurilor la mai multe de 2
întrebări din fiecare chestionar.
În final au fost cuprin și în analiz ă 928 subiec ți care au
răspuns la chestionare, dintre care 65.3 au fost femei (raportul
bărbați: femei a fost 1:2). Vârsta medie a responden ților a fost
40.22±13.109 ani (18 – 90 ani), vârsta median ă fiind de 38 ani.
Pe categorii de vârst ă, mai mult de jum ătate dintre subiec ți au
fost adul ți tineri (21.9% dintre subiec ți între 18 – 29 ani și 45%
între 30 – 44 ani). Responden ții au provenit din 27 de jude țe
diferite și din municipiul Bucure ști. Cei mai mul ți dintre
subiecți locuiau în mediul urban (77.7%). Ca regiuni geografice,
28.8% proveneau din Muntenia, 47.3% din Moldova și 23.9%
din Transilvania. 69% dintre responden ți aveau studii
superioare, 24.5% studii medii și 6.6% școala general ă (studii
inferioare). Scorurile PSS în func ție de caracteristicile personale
sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1. Scorurile PSS 14 în func ție de caracteristicile personale

Variabila Număr % Media scor PSS ± SD Interval Mediana p-value*
Total 928 100.0% 22.69 ± 6.73 1 – 46 23 NA
Sex
Bărbați 322 34.7% 21.12 ± 6.97 1 – 43 21
Femei 606 65.3% 23.52 ± 6.45 4 – 46 24
<0.001
Grupa de vârst ă
18 – 29 203 21.9% 21.93 ±6.32 4 – 43 22 0.374
30 – 44 418 45.0% 22.10 ± 7.11 1 – 41 22 0.062
45 – 54 181 19.5% 23.44 ±5.94 1- 40 24 0.473
55 – 64 75 8.1% 24.23 ±6.58 7 – 43 24 0.709
65+ 51 5.5% 24.80 ±7.15 6 – 46 24 NA
Mediu
Urban 721 77.7% 22.28±6.74 1 – 43 22
Rural 207 22.3% 24.13±6.53 2 – 46 24 <0.001

Regiune
Muntenia 267 28.8% 23.73±6.80 6 – 46 24
Moldova 439 47.3% 22.98±6.39 1 – 41 23 0.011

SĂNĂTATE PUBLIC Ă ȘI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol. II, nr. 2, 2013, pag. 19 Transilvania 222 23.9% 20.86±6.98 1 – 37 21
Nivel educație
inferior 61 6.6% 26.57±7.09 11 – 46 26 0.013
mediu 227 24.5% 23.82±6.37 1 – 43 24 <0.001
superior 640 69.0% 21.92±6.64 1 – 41 22 NA
Venit pe membru de familie
<500 lei 103 11.1% 25.62±6.70 7 – 43 26 0.002
500 – 999lei 219 23.6% 23.06±6.76 2 – 46 24 0.085
1000 – 1499 lei 220 23.7% 22.09±6.44 1 – 41 22.5 0.371
1500 – 1999 lei 139 15.0% 21.71±6.10 8 – 36 22 0.088
2000 – 2499 lei 76 8.2% 23.30±7.20 6 – 41 23.5 0.224
2500 – 2999 lei 53 5.7% 21.77±6.67 4 – 37 22 0.963
3000 lei+ (700 EUR). 118 12.7% 21.72±7.0 1- 40 21 NA
* Anova sau Teste non-parametrice (Mann Whitney sau Kruskal
Wallis/Median), func ție de distribu ție
Scorul PSS 14 a prezentat la nivelul e șantionului
variații între 1 și 46 puncte, cu o medie de 22.69 și o median ă
de 23.
Genul: A fost identificat ă o diferen ță semnificativ ă
între genuri, femeile având un nivel al stresului perceput aparent
mai înalt, cu un scor mediu mai mare cu 2,4 puncte decât al
bărbaților și o median ă mai înalt ă cu 3 puncte (p<0.001).
Vârsta: O corela ție direct ă, slabă dar semnificativ ă
statistic a fost identificat ă între scorul PSS 14 și vârstă (r=0.131,
p<0.001). Aparent, media scorului PSS a crescut cu vârsta, de la
21.93 la subiec ții din grupa 18 – 29 ani la 24.80 la subiec ții de
55 – 64 ani și 65+, dar diferen țele între grupele de vârst ă
succesive nu au fost semnificative.
Mediul: Între subiec ții din mediul rural și cei din
mediul urban s-au remarcat diferen țe ale scorurilor PSS, atât la
nivelul mediei (24,13 vs 22,28), cât și al medianei (24 vs. 22,
p<0.001) în favoarea celor din mediul urban (scor de stress mai
scăzut).
O diferen ță semnificativ ă a fost observat ă și între
regiunile geografice , Transilvania fiind aparent cea mai favorizat ă, comparativ cu celelalte dou ă regiuni, Muntenia și
Moldova, între care nu a fost stabilit ă o diferen ță (p=0.223).
Educație: Un nivel de educa ție mai înalt pare s ă fie
asociat cu scoruri mai reduse. O corela ție negativ ă, slabă dar
semnificativ ă a fost identificat ă între nivelul educa ției și scorul
PSS 14 (r=-0.179, p<0.001), diferen țe semnificative fiind
identificate și între nivelele de educa ție învecinate.
Nivelul veniturilor: Similar cu nivelul educa ției,
nivelul veniturilor a înregistrat o corela ție negativ ă slabă, dar
semnificativ ă cu scorurile PSS 14 (r=-0.143, p<0.001), ceea ce
ar putea însemna c ă un nivel mai mare al veniturilor este înso țit
de un nivel mai redus al stresului perceput. Totu și, diferen țe
semnificative între grupurile învecinate au fost înregistrate doar
între primele dou ă nivele.

DISCUȚII
O primă remarc ă este legat ă de faptul c ă rata înalt ă de
răspuns la chestionare (93,3%) ar putea sugera un foarte mare
interes pentru acest subiect în rândul grupului investigat.
Rezultatele studiului nostru sunt concordante cu cele
obținute în alte studii care și-au propus s ă valideze utilizarea
PSS-14 în diferite popula ții (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2. Compara ție între rezultatele diferitelor studii referitoare la utilizarea PSS-14
Studiu Studiul nostru Cohen et al, 1988 Andreou et al, 2011 (11) Remor et al, 2006 (12)
Nr. subiecți 928 2387 941 440
Țara România SUA Grecia Spania
Scor general 22.69 ± 6.73 19.62±7.49 NA 25.0±8.1
Sex
Bărbați 21.12 ± 6.97 18.8±6.9 23.48±7.77 23.6±7.8
Femei 23.52 ± 6.45 20.2±7.8 25.64±7.89 26.6±8.1
Rezultate pe
sexe Semnificativ mai mici
la bărbați Semnificativ mai mici la
bărbați Semnificativ mai mici la
bărbați Semnificativ mai mici la
bărbați
Grupe de vârst ă
18 – 29 21.93 ±6.32 21.1±7.2
30 – 44 22.10 ± 7.11 19.6±7.3
45 – 54 23.44 ±5.94 19.1±7.1
55 – 64 24.23 ±6.58 18.3±8.1 Alte categorii

Doar corela ție Spearman

SĂNĂTATE PUBLIC Ă ȘI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol. II, nr. 2, 2013, pag. 20 65+ 24.80 ±7.15 18.5±7.8
Rezultate pe
grupe de
vârstă Creștere semnificativ ă
cu vârsta; r= 0.131,
p<0.001 Scădere semnificativ ă cu
vârsta; r=-0.13; p<0.001 Scădere semnificativ ă cu
vârsta; Scădere semnificativ ă cu
vârsta; r=-0.18
p<0.001

Educație Educație înaltă
corelată cu stress mai
redus Educație înaltă corelat ă cu
stress redus Nu a fost explorat ă Nu a fost explorat ă
Venituri Venituri mai mari
corelate cu stres mai
redus Venituri mai mari corelate
cu stres mai redus Nu a fost explorat ă Nu a fost explorat ă
Cronbach
Alpfa 0.746 / 0.878* 0.75 0.82 0.81
Ca observa ție general ă, atât scorul PSS 14 mediu cât
și mediana ob ținute la nivelul grupului analizat au valori
moderate, nivelul mediu al stresului perceput reprezentând 41%
din scorul maxim posibil, rezultate surprinz ătoare având în
vedere perioada în care s-a desf ășurat cercetarea, respectiv mai –
octombrie 2012, caracterizat ă prin instabilitate politic ă și
economic ă.
Similarit ăți cu alte studii în ceea ce prive ște scorul
general au fost observate corelat cu sexul, nivelul educa ției și
statusul economic. Nivelul stresului perceput a fost mai mare la
femei, cre ște cu vârsta și este invers corelat cu nivelul de
educație și cu cel al veniturilor. O diferen ță a fost constatat ă
comparativ cu rezultatele din alte țări în ceea ce prive ște vârsta ;
aceasta poate fi legat ă de selec ția eșantionului, de diferen țe
culturale sau ar putea fi influen țată de situa ția socio-economic ă
din țară.
Subiecții din mediul urban par s ă fie mai pu țin stresa ți
decât cei din rural, un alt fapt surprinz ător, datorit ă provoc ărilor
complexe la care sunt supu și locuitorii din ora șe. Diferen ța ar
putea fi legat ă de influen țele induse de alte variabile sau de lipsa
de reprezentativitate, datorat ă metodei de selec ție a eșantionului.
Pe de alt ă parte, am utilizat în studiu o versiune a PSS-
14 în limba român ă care a mai fost folosit ă anterior în alte dou ă
studii.(6,7) Totu și, nu am reu șit să identific ăm publica țiile
referitoare la validarea versiunii în limba român ă a
chestionarului PSS 14. Am evaluat consisten ța intern ă, care s-a
dovedit adecvat ă (Cronbach’s Alpha 0.746 și item standardizat
0.878). Nu a mai fost aplicat ă nicio alt ă explorare a validit ății
instrumentelor utilizate. Influen ța caracteristicilor demografice
asupra scorului PSS-14 a fost testat ă printr-o analiz ă de regresie.
Doar 11% din varia ția scorului PSS-14 a putut fi explicat ă prin
factorii demografici. Sunt necesare cercet ări viitoare pentru
evaluarea validit ății PSS-14 și pentru în țelegerea influen ței altor
factori asupra nivelului stresului perceput în România.

CONCLUZII
Aplicarea în studiul nostru a PSS-14 asupra unui
eșantion de adul ți din România a relevat faptul c ă este un
instrument u șor de utilizat, care furnizeaz ă rezultate concordante
cu cele ale altor studii. Sunt necesare cercet ări suplimentare
pentru analiza validit ății chestionarului și influen ței altor factori
asupra nivelului stresului perceput la popula ția adult ă din
România.
Având în vedere faptul c ă, pe de o parte, un nivel
ridicat al stresului perceput este corelat cu cre șterea riscului de
apariție a problemelor de s ănătate (3,4,5,6) și, pe de alt ă parte
grupurile cu cel mai înalt nivel al stresului fac parte din categoriile celor considerate vulnerabile din punct de vedere
medical, al s ănătății publice și social, consider ăm că evaluarea
nivelului stresului perceput ar trebui s ă facă parte dintre testele
de rutin ă aplicate în analiza de situa ție pentru orice interven ție în
domeniile men ționate

REFERINȚE
1. Lazarus RS, Blackfield Cohen J. Environmental stress. In
Human Behavior and Environment. Advances in Theory
and Research Volume 2. Springer US; 1977. p. 89.
2. Lazarus RS. and Folkman S. Stress, Appraisal and Coping.
Springer, New York; 1984.
3. Lazarus RS. The concepts of stress and disease. In Society,
Stress and Disease, L. Levi Editor. Oxford University
Press: London; 1971.p. 53-58.
4. Cohen S, Kamarck T and Mermelstein R. A global measure
of perceived stress. J Health Soc Behav. 1983;24:385-396.
5. Cohen S and Williamson G. The Social Psychology of
Health. Sage Publications, London; 1988.
6. Mihailescu A, Matei V, Cioca I, Iamandescu IB. Perceived
stress – predictor of anxiety and depression in a group of
first year medical students. Medical Practice IV.
2011;22(2).
7. Pascanu R, Lupas C, Ardelean D, Spatarel D, Stoleru M.
Ivestigating the quality of life of the medical team in
psychiatric facilities.
8. ISCED 2011 Original UNESCO General Conference
document, in multiple languages. Available at:
http://www.uis.unesco.org/EDUCATION/Pages/internation
al-standard-classification-of-education.aspx.
9. Al Kalaldeh MT, Abu Shosha GM. Application of the
perceived stress scale in health care studies. Analysis of
literature. International Journal of Academic Research Part
B; 2012;4(4):45-50.
10. Iamandescu IB. Socio-professional risc factors. In:
Iamandescu IB, ed. Manual of Medical Psychology.
București: Ed. Infomedica; 2010. p.76-78.
11. Andreou E, Alexopoulos, EC, Lionis C, Varvogli L,
Gnardellis C, Chrousos GP, Darviri C. Stress Scale:
Reliability and Validity Study in Greece. In Int J Environ.
Res Public Health. 2011;8:3287-3298.
12. Remor E. Psychometric Properties of a European Spanish
Version of the Perceived Stress Scale (PSS), in the Spanish
Journal of Psychology. 2006;9(1):86-93.