Salcia Energetica

Capitolul I. Date generale despre salcia energetică

1.1 Istoria

Prima revoluție industrială care a avut loc pe lume a fost cea din Marea Britanie, în jurul anului 1800 s-a bazat pe forța aburului generat de cărbune. După primul război mondial, guvernele democratice vest-europene au considerat că în reconstrucția de după război, un rol esențial îl joacă energia, având ca sursă de energie industrială la bază, în cea mai mare măsură, petrolul. Așa cum se știe, acest fapt a schimbat din temelii civilizația, pe plan politic, militar și ca impact asupra vieții de zi cu zi. Petrolul a devenit "hrana civilizației". În 1956, geologul King Hubbert a prezis că producția de petrol a SUA va atinge punctul maxim înjurul anului 1970, după care va începe să descrească. Multă lume l-a ridiculizat pentru această previziune. Cu toate acestea, a avut dreptate și, din 1971 producția de petrol a SUA continuă să scadă. Bineînțeles, acest fenomen nu este specific numai acestei țări și numai petrolului ci este un fenomen comun tuturor regiunilor și surselor de energie neregenerabile de pe Pământ. Doar data diferă. La ora actuală , majoritatea țărilor au atins sau au depășit punctul maxim. Singurele țări care nu l-au atins încă sunt țările Orientului Mijlociu. Data cea mai probabilă este 2008 pentru resursele de petrol și 2020-2025 pentru cele de gaz. Acum la începutul secolului XXI cei mai mari specialiști vorbesc despre epuizarea acestei resurse vitale și încearcă să periodizeze moartea petrolului, precum și să anticipeze consecințele uriașe asupra civilizației umane. Majoritatea studiilor arată că există încă resurse de petrol pentru 30-40 de ani și gaze naturale pentru următorii 40-50 de ani. Aceste rezultate se bazează pe prospectări geologice ale zăcămintelor și pe prognoze de consum realizate pe diferite piețe. Evenimentele din ultimii ani din Orientul Mijlociu sunt posibil a fi influențate de reacții la iminenta apropiere a punctului maxim a cantităților de petrol extras din această zonă.

Pentru extracția petrolului, a cărbunului, a nisipurilor bituminoase avem nevoie de enrgie, de petrol sau gaz. Cu alte cuvinte, vine momentul în care extracția petrolului nu mai este rentabilă, indiferent de prețul pieței. Dacă trebuie ars un baril pentru a extrage alt baril, situația nu mai rentează. Este un concept simplu. Numeroase rezerve de hidrocarburi fosile vor rămâne deci în afara posibilității de a fi extrase vreodată și nu vor fi niciodată utilizate. O dată punctul maxim atins, producția nu mai poate decât să scadă, ceea ce înseamnă, explozia prețurilor. Bineînțeles, încă ne mai rămâne petrol pentru câțiva zeci de ani, însă el va deveni foarte scump. Dacă economia crește cu 3,5% pe an, ea se va dubla la fiecare 20 de ani. Această creștere trebuie alimentată de o dublare a consumului de energie. În consecință, datorită în energie va fi mult mai mare până când vom reuși să facem schimbări majore spre alte forme de energie așa cum sunt energiile alternative.

Economistul Andrew Mckillop arată că petrolul în ultimii ani prezintă o abatere de la teoria elasticității prețului funcție de cerere spre deosebire de alte materii prime și bunuri de consum, conform curbei elasticității "prețurile ridicate vor scădea cererea, fie direct fie indirect prin descurajarea creșterii economice". Din 1999 și până azi, prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 350%. Creșterea cererii de petrol a fost în aceeași perioadă de 3%. Acestea sunt fapte elementare care sunt în contradicție evidentă cu noțiunea de elasticitate a prețului.

Evoluția prețului mediu al petrolului la nivel mondial la valoarea nominală, respectiv echivalent USD 2011. Sursa:

România a atins în anul 1986 vârful maxim de consum pentru gazele naturale (principala resursă de energie din România, spre deosebire de majoritatea țărilor unde reursa care domină piața energetică este petrolul), care a determinat multiple măsuri de raționare a energiei, alimentelor etc. Energiile neregenerabile (petrol, gaze naturale etc.) sunt pe cale de moarte, fiind exploatate aproape "complet". Singura soluție este reducerea consumului actual de energie si inițierea dezvoltării unor tehnologii capabile să genereze suficientă energie pentru că rezervele de petrol și gaz să reziste cât mai mult în timp și să asigure trecerea naturală către o nouă formă energetică. Odată demarată în investiția în aceste surse alternative, este posibil a fi nevoit un interval de circa 25-30 de ani până când ele vor putea fi implementate la scară industrială. Pentru a putea finanța o implementare agresivă a energiilor alternative, avem nevoie de un capital imens, si în plus de energie și materii prime ieftine. Cum am scris în prealabil, majoritatea studiilor arată că există încă resurse de petrol pentru 30-40 de ani și gaze naturale pentru următorii 40-50 de ani, și sunt necesari între 25 si 30 de ani pentru a converti economia noastră la surse alternative de energie, rezultă că în anii acesteia trebuie să cautăm soluții. Odată cu preocuparea omenirii de a găsi noi surse energetice neconvenționale (încă din anii 70, de la prima criză a petrolului (Războiul în Golf) unii cercetatori au realizat că resursele energetice clasice vor reprezenta o problemă pentru generațiile viitoare), și cercetările s-au îndreptat spre găsirea de noi surse energetice, cât posibil nepoluante și cât posibil regenerabile, cum ar fi: energia eoliană, energia solară geotermala sau culturi agricole (biomasă), domenii unde au și obținut rezultate remarcabile.

În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic „energo”: trestia, rapița, iarba energetic, și diverse specii lemnoase ca: plopul, salcamul și salcia. Cele mai spectaculoase rezultate s-au obținut în domeniul salciei. Există însă specialiști sceptici, în ceea ce privește urmările, unei treceri masive în agricultură la producția de plante energetice. Acesti specialiști în domeniul agricol, susțin că datorită unor surse financiare mai mari în energie, există pericolul, ca agricultura să se orienteze către producția de plante energetice, în detrimentul producției agricole alimentare, rezultind o criză alimentară. Dar totuși salcia reprezintă o alternativă, o completare a producției agricole, care nu înseamnă o concurentă pentru produsele agricole alimentare, ci o șansă pentru utilizarea terenurilor agricole, care acum sunt în paragină. Salcia energetică – „o variantă nobilă a răchitei” – este o specie de salcie cultivată (modificată), în vederea utilizării în scopuri energetice. Salcia cu creștere rapidă (SRC) și ciclu rotativ, este o cultură perenă agricolă, cultivată pentru producerea de material lemnos folosit pentru căldură și pentru generarea de energie.

Foto: Biro Zsolt

"Crearea salciei energetice": sa făcut datorită faptului că una dintre cele mai actuale probleme ale erei noastre o reprezintă dispariția accentuată a resurselor de energii clasice, precum și poluarea extrem de ridicată a naturii, determinată de arderea acestora. O mulțime de cercetători s-au ocupat de-a lungul deceniilor trecute (și se ocupă neschimbat, până în ziua de astăzi) de descoperirea diferitelor surse de energii regenerabile, precum și de exploatarea lor cât mai ecologică și economică. Misunea lor nu este una ușoară: substituirea gazelor naturale și a petrolului – cunoscute după valoarea lor energetică ridicată – cu ceva nou, caracterizat însă de parametrii mult mai „verzi”. Specialiștii au căzut de acord, că noile resurse de energii trebuie să reprezintă o soluție ieftină, practică și ale căror regenerare nu trebuie să polueze mediul înconjurător. Pornind de la acest aspect, un grup de cercetători suedezi și-a îndreptat atenția spre direcția produselor silvice, căutând înlocuitori pentru purtătorii de energii fosili. După decenii întregi de cercetări ale diferitelor specii de salcii s-a ajuns la rezultate remarcabile, după care, de la începutul anilor 70, în Suedia s-a trecut la cultivarea pe terenuri agricole a soiurilor de salcii energetice.

În procesul de cercetare s-a urmărit:

Creșterea rapidă Puterea calorică ridicată Rezistența la boli și intemperii Costuri scăzute
foto: Biro Zsolt

Prin ameliorare performanta de productie a diferitelor specii s-a ridicat, si s-a creat o rezistenta sporita la daunatori si la ger. Ameliorarea noilor specii s-a petrecut in scurt timp existand peste 10 soiuri brevate, care le inlocuiesc pe cele vechi. Performanta de productie a crescut cu peste 50% in ultimii 10 ani. Rezultatele cercetărilor au confirmat așteptările, obținându-se soiuri cu o creștere de 3-3,5 cm/zi în timpul perioadei de vegetație. Puterea calorică a produselor fabricate din salcia energetică, este foarte ridicată, de 4.600-4.900 kcal/kg, iar rezistența la intemperii si boli este deosebită. În baza rezultatelor obținute, cercetătorii au înregistrat până in prezent 18 soiuri de salcie energetică și au vândut licența în 14 țări europene, dintre care și în România.

Salcia energetica este o sursa alternativa de energie asemanatoare combustibililor fosili de genul carbuni, pacura, petrol etc. Marea diferenta intre salcie si carbuni sunt emisiile poluante eliberate in atmosfera. Arderea salciei in forma bruta sau peletizata are emisii apropiate de zero. Este stiut faptul ca pe plan mondial si zonal in tarile UE se incearca inlocuirea surselor energetice fosile (petrol, carbuni etc) cu surse alternative (eoliene, solare, arderea de culturi energetice). Centralele casnice pe peleti si chiar termocentralele incep sa castige tot mai mult teren pe piata energetica a lumii. De ce salcia energetica? Pentru ca are un ritm de crestere foarte accelerat (in timpul verii poate creste si 3 cm/zi), are costuri de productie foarte mici, si are o putere energetica foarte mare (4900 kcal/kg). Plantarea unui hectar de teren cu salcie energetica costa aproximativ 1700 de euro. Aceasta investitie se face o singura data, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani. Productia medie la hectar este de 30-40 tone, putand ajunge pana la 60 de tone in conditii de irigare sau a unui an ploios. Prin extinderea plantațiilor de salcie energetică, pe lângă faptul că reprezintă o sursă de energie regenerabilă, pune în folosință terenuri neutilizate, se evită sau se reduc considerabil defrișările de păduri generate de nevoia crescândă pentru combustibil ieftin.

Preocuparea pentru producția de resurse energetice regenerabile în agricultură, s-a accentuat în ultimii trei-cini ani în România.

2.1. Caracteristici botanice și morfologice

Salcia energetică aparține familiei botanice Salicaceae, genul Salix. care cuprinde 350 de specii lemnoase, perene, cu frunze cazatoare. Sălciile sunt specii lemnoase dicotiledonate, dioice, cu înflorire înainte de înfrunzire, cu polenizare entomofilă.

Dintre cele peste 350 de specii de salcie, suedezii au selectat și cultivat 18 soiuri care au o creștere foarte rapidă (3-3,5 cm/zi), o putere calorică mare, un conținut ridicat de acid salicilic, rezistență împotriva degradării în timpul depozitării sub formă de tocătură (materie primă pentru peletizare, pentru brichetare)rezistență împotriva intemperiilor.

Soiurile de salcie energetică de proveniență suedeză (SalixEnergi Europa AB) sunt: Inger (EU11635), Tordis (EU9288), Torhild (EU5286), Linnea (EU32711), Klara (EU21757), Karin (EU15235), Sven (EU5285), Lisa (EU27272), Olof (EU6036), Stina (EU27271), Dimitrios (EU27447), Petra.

Speciile Salix din Suedia:

Prin ameliorare performanta de productie a diferitelor specii s-a ridicat, si s-a creat o

rezistenta sporita la ger si la daunatori. Ameliorarea noilor specii s-a petrecut in scurt timp

existand peste 10 soiuri brevate, care le inlocuiesc pe cele vechi. Performanta de

productie a crescut cu peste 50% in ultimii 10 ani .

Inger (Salix triandra+ S.viminalis).

Inger este o incrucisare între o clonă rusească din Siberia(din zona Novoszibirszk) si specia Jorr. Aceasta specie este mai tolerantă la condițiile solului uscat decât alte soiuri. La recoltare este mai uscat ca Tora. Creste mai des, deoarece are mai multi lastari secundari.Acesti lastari secundari (lastari sileptice) nu sunt atat de rezistente si cad la pregatirea materiei de înmulțire. Si Inger rezista la rugina frunzei si daunatoarelor. Are culoarea gri-verzuie iar lastari secundari sunt galbene. Tulpina este putin pufoasa. Inger este bun complement în plantațiile mixte pentru că diferă față de multe alte specii. EU11635.

Tordis ((Salix schwerinii +S.viminalis)+S.vim).

Tordis este o incrucisare între speciile Tora si Ulv. Sexul plantei este dioic femelă, acest lucru însemnând că nu produc polen, astfel un transfer de gene prin polen transportat de vânt sau de insecte este imposibil. Înfrunzirea în primăvară este timpurie. Numărul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastărul principal este mic. Unghiul intre ramură și lăstarul principal este mijlociu spre mare. Portul ramurii este curbat in sus. Limbul frunzei este lung si lațimea este lată spre foarte lată. Pețiolul este lung spre foarte lung. Culoarea ramurii este brună cu tenta rosie. Rădăcina este rămuroasă, dezvoltându-se până la adâncimea de 50-60 cm. Se dezvolta exceptional chiar in primul an (peste 4 m) in zonele din sudul Suediei si in Polonia. Toris rezista la rugina frunzei. Lastarii sunt mai uniforme ca la Tora, unde unele cresc mai tare ca celelalte. Tordis pare a fi una dintre cele mai bune specii ale noastre,atât pentru producerea butașilor cât și pentru productivitate. EU9288.

Torhild (Salix schwerinii + S. viminalis).

Torhild este o incrucisare între speciile Sarpelui ORM si Torei. Desi Torhild provine din doua specii diferit curbate, este relativ drept, are frunze lanceloate si o tulpină dreaptă, cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta medie de productie si rezistenta medie la rugina frunzei. EU5286.

Tora (Salix schwerinii +S.viminalis).

Tora este o salcie siberiana provenind din incrucisarea speciilor SW si Sarpe ORM. Această specie are ramuri lungi si are un trunchi mai redus fata de de alte specii. Tulpina are culoarea de maro inchis si este lucioasa.Tora este adeseori ori curbata, mostenind aceasta particularitate de la specia Sarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, in functie de vreme si de tratamentul cu chimicale. Are o performanta ridicata de productie deci este o specie preferata. Rezista ruginii frunzei si daunatoriilor. Tora nu este agreata de animalele salbatice, ex. este evitat de iepuri, caprioare si cerbi. EU0627.

Jorr (Salix viminalis).

Jorr este o specie olandeza, care rezista bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaza

prin crestere rapida in perioada plantarii. Tulpina are o culoare verde inchis si este

stufoasa. Jorr este o specie “gri” dar considerate sigura.Are o productie medie si o

rezistenta medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat si la epurarea apei reziduale crescand

corespunzatorsi in astfel de mediu.EU0626.

Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]).

Sven provine este o incrucisarea între speciile Jorunn si Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are un randament ridicat de productie, la fel ca Tora, rezista la rugina frunzei dar daunatoarele prefera lastarii. EU5285.

Gudrun (Salix dasyclados 'Helga' × Salix viminalis).

Gudrun este un hibrid între specia rusească Helga si clona Linga-Veka Rod din Suedia. Această specie este foarte tolerantă la ger si la gândacii care ataca frunzele. Are o productie medie si rezista la rugina frunzei. Gudrun are o umiditate redusa in timpul recoltarii. La inceput Gudrun are o crestera lenta, deci este foarte important ca in primul an sa indepartam buruienile din jurul plantelor. Gudrun are frunze late, deci dupa ce intra in faza de crestere, rezista buruienilor.Lastarii tineri sunt preferate de animalele salbatice. EU9312.

Karin(((Salix schweriini x S. viminalis) x S. viminalis) x S. burjatica)

Karin este o încrucișare între hibridul S. schweriini și o clonă rusească din zona Kirovului. Această specie are frunze înguste la fel ca Tora. Karin este tolerantă la ger și la rugina frunzei. EU15235.

Doris ( Salix dasyclados).

Doris provine din incrucisarea unei specii ruse (din zona Kirov) si a unei specii poloneze cu frunze late. Aceasta specie este foarte rezistenta la ger dar rezista bine si daunatorii care ataca frunzele. Are o productie medie dar nu prea rezista la rugina frunzei.Doris, la fel ca Gudrun are o umiditate scazuta la racoltare. Specia are frunze late, deci nu este atat de sensibil la buruieni. Animalele salbatice consuma lastarii tineri. Resista la ger.

Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)).

Olof este o încrucisare între speciea veche a hibridului Bowles Hybrid si Bjor. Olof are frunze lanceolate(orientate in sus), o tulpină dreaptă cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Această specie are ramuri mici, are o productie ridicata, precum și o bună toleranță la rugina frunzei. EU0626.

Soiuri recomandate pentru zone cu îngheț sistematic: Gudrun, Doris, Karin, Tora

Soiuri recomandate pentru zone mai calde: Tora, Tordis, Sven, Torhid, Inger

Soiuri recomandate pentru zone mai secetoase: Tordis, Inger,

Un număr de 4 soiuri de salcie energetică (Inger, Tordis, Tora, Gudrun) sunt mentionate si descrise in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România la pagina 86 si provin de la soiurile Salix viminalis, Salix dasyclados, Salix schwerinii si Salix triandra (anexa 4) si proces verbal al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu privire la înregistrarea soiurilor de salcie energetică – Tordis și Inger – ca plantă agricolă. Soiurile au simbolul 41 – Soi energetic ( conform anexei din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania), nu intra in categoria organismelor modificate genetic, simbolul 39.

Salix viminalis este specie indigenă arbustivă. Lujerii sunt lungi, erecți, foarte flexibili, de culoare verde sau brun-gălbuie, cenușiu-pubescenți la început. Muguri sunt inegali ca mărime, comprimați pe lujer, uneori câte 2 deasupra cicatricei, de culoare galben-brun și tomentoși. Frunzele sunt liniar-lanceolate, cu lungimea de 8-15 cm și lățimea maximă este în ½ inferioară. Vârful este acuminat și marginea neregulat-sinuată sau întreagă, răsfrântă spre exterior (revolută). Fața inferioară este de culoare cenușiu-lucios, este mătăsoasă, păroasă, cu perii alipiți. Nervura mediană este proeminentă și de culoare galbenă . Amenții apar înaintea înfrunzirii. Răchita are areal eurasiatic. La noi apare frecvent în luncile râurilor de la câmpie și până în zona montană inferioară, adesea în amestec cu Salix purpurea.

Salix triandra este specie indigenă, arbustivă. Lujerii sunt glabri, flexibili, de culoare brun-roșcat. Scoarța prin frecare emană un miros de migdală. Muguri sunt obtuzi, muchiați, de culoare brun-deschis. Frunzele sunt oblong-lanceolate, cu lungimea de 5-10 cm și vârful este acut sau scurt acuminat, cuneat sau slab rotunjit. Culoarea pe fața superioară este verde închis, iar pe fața inferioară este verde albăstrui, fără perișori și marginea este scurt-serată. Florile mascule prezintă 3 stamine și 2 glande nectarifere la bază, iar cele femele o singură glandă. Înflorește în aprilie-mai, uneori reînflorește de 2-3 ori într-un sezon de vegetație (vara, toamna). Specia are un areal eurasiatic, la noi apărând frecvent pe malul apelor, în zăvoaie, luncile râurilor din zona de câmpie și de dealuri. Sporadic apare și la munte.

1.3 Condiții edafo-climatice

Sălciile energetice sunt foarte rezistente atât la diferite condiții edafice cât si la cele climatice.

Salcia energetică se dezvoltă foarte bine în condiții de climă, cu temperaturi medii anuale de 8-12 grade celsius, cu regim pluviometric cuprins între 500-900 mm anual. Nu este pretențioasă la lumină, atât cît se respectă densitățile recomandate. Suportă înghețurile de până la -30C și secetă moderată. Este răspândită în Suedia,în țările Baltice și în Marea Britanie (în condiții climatice specifice zonei), iar în ultimii ani a fost cultivată pe suprafețe tot mai mari în Ungaria, Polonia, Germania, Austria, Slovenia (mii de hectari),în condiții climatice diferite de cele din Suedia.

Se recomandă terenurile argiloase, dar sunt bune și cele nisipoase, dacă se poate asigura umiditatea necesară. Experiențele acumulate după 8 ani de cultivare a sălciei energetice din România arată că cultura respectivă s-a comportat foarte bine și la călduri mult mai ridicate și pe soluri nisipoase, obținându-se o rezultate foarte bună.

Toate aceste experiențe ne duc la concluzia că teritoriul României îndeplinește toate condițiile propice pentru cultivarea ei (zone inundabile neutilizate, în albiile râurilor etc.).

Din punct de vedere edafic condițiile optime sunt asigurate de alimentare cu apă freatică, ori din precipitații de minim 650-700 mm/m2 anual, se recomandă soluri cu pH 5,5-7,5, dar rezistă și pe steril cu pH 3,5-10,0, cu condiția să fie asigurată o umiditate necesară, însă cu producție de biomasă mai redusă. Cele mai bune sunt terenurile argiloase, dar sunt bune și terenuri nisipoase dacă se poate asigura umiditatea necesară.

Creștefoarte bine pe terenurile cu înmlăștinare periodică sau permanentă având o

capacitate de evapotranspirație de 15-20 litri apă/zi/m².

1.4 Salcia energetică în România

Salcia energetică este testată și omologată de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) și înregistrată în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultura din România.

În România, atât persoane fizice, cât și firme și instituții au investit deja în salcia energetică pe terenuri de la câteva hectare până la 200-300 ha, existând chiar proiecte pentru plantații de 800-1.000 de hectare. Deosebit de important în înființarea culturii, este materialul săditor,care este reprezentat de butași. Butașii trebuie să provină din pepiniere autorizate ale firmelor care dețin o licență pentru producere și comercializare. La momentul de față în România sunt trei firme care dețin această licență, care produce și comercializează în mod autorizat, și sunt: SC Kontrastwege SRL (Miercurea Ciuc, jud. Harghita), S.C. AGRIFARM S.R.L. (Craiova, jud. Dolj) și REBINA Agrar Group Romania  ( Timisoara). KWG – Salcie Energetică (SC Kontrastwege SRL) este o companie cu sediul în Miercurea-Ciuc, județul Harghita. Activitatea companiei este alcătuită din prezentarea, popularizarea, precum și distribuția de material săditor pentru plantații de salcie energetică, precum și din construire de centrale termice și recomadări de utilaje pentru brichetare și peletizare. În anul 2007 a început colaborarea firmei cu institutul de cercetare suedez Lantmännen Agroenergi AB, a achiziționat licența Salciei Energetice în urma căreia firma Kontrastwege SRL a devenit primul reprezentant și distribuitor licențiat de salcie energetică pentru România și Republica Moldova.În urma achiziționării acestei licențe compania a devenit și producător de salcie energetică, realizând la data de 17-19.04.2007 prima plantație de salcie energetică din România, la Miercurea Ciuc o pepinieră proprie de 12 ha pentru producerea soiurilor Tora, Tordis, Inger, Sven, Gudron și Jorr.  De asemeni, împreună cu cei interesați de această temă a realizat pe o perioadă de trei ani peste 150 de plantații de test (în diferite zone ale țării) pentru a studia și a cunoaște adaptarea salciei energetice la diferite condiții de sol și climă.

În prezent firma Kontrastwege SRL dispune de cea mai vastă experiență din domeniu, oferind clienților sfaturi și informații utile referitoare la alegerea soiului de salcie cel mai adecvat pentru terenul prevăzut, precum și despre condițiile speciale de cultivare aferente diferitelor zone geografice. Le oferă clienților:

consultații tehnologice la Miercurea Ciuc sau la domiciliul clientului

în cazul în care doriti să participați la un program UE, vă poate pune în legatură cu firme de consultanță de specialitate

butașii necesari realizării plantației (materialul săditor) cu acte de atestare ale originii

informații (tipul, producătorul, prețul) despre utilajele specifice: utilaje de plantat, utilaje de recoltat

technologia completă de realizare și întreținere a plantației (pregătirea terenului în diferite situații,  plantarea, îngrijirea în primul an și în anii următori, recoltarea)

informații privind valorificarea produsului finit (tocătura)

informații privind comportarea salciei în regiunea respectivă

”Am făcut înregistrarea în 2007 și am fost primii care am înființat o pepinieră de salcie energetică. În ultimii ani am reușit să promovăm această cultură nouă, ajungând la performanța să înființăm deja peste 250 de plantații de salcie energetică în România”, explică pentru Agrointeligența directorul companiei Kontrastwege – KWG din Miercurea-Ciuc, județul Harghita. Din motive legate de nevoia de umiditate, plantațiile cu salcie din România au fost concentrate până acum în Transilvania, nordul Moldovei sau zona subcarpatică, acolo unde se înregistrează precipitații medii anuale de min. 650mm/m2. ”S-au realizat cu succes plantații și în jud. Tulcea, unde precipitația medie este mai redusă însă apa freatică este aproape de suprafață. Ca suprafețe de plantații realizate întrun loc, sunt de la câteva hectare până la 200-300 ha, iar mai nou sunt proiecte în lucru de 800-1000 ha”, declară Sandor Benko.

Plantații realizate de KWG între 2007-2012 (350 plantații, 439 hectare)

"REBINA Agrar, parte componenta a REBINA Group, are ca principala activitate cultura de salcie energetica. Produce butasi pentru infiintarea de culturi proprii, precum si in vederea comercializarii. REBINA Agrar detine autorizatia de a produce si comercializa soiuri de salcie energetica licentiate de catre Lantmannen Agroenergi AB din Suedia, aceasta fiind cunoscuta pentru experienta indelungata in acest domeniu de cercetare si cultivare a salciei energetice. 
REBINA Agrar colaboreaza si cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara. Ideea de baza a proiectelor comune este sa ofere cu sprijinul Universitatii, a institutiilor de profil, a comunitatii din zona Banatului si in mod special a comunitatilor locale cu care a ajuns la un acord de colaborare, o solutie de culturi optime pentru valorificarea terenurilor degradate si nu numai. Astfel s-a infiintat prima pepiniera de salcie energetica (in scopul comercializarii butasilor) si prima exploatatie pentru consum din zona de vest a Romaniei si anume in judetul Timis pe raza comunei Ghilad. Plantele energetice au inceput sa starneasca de ceva vreme interesul oamenilor de afaceri si a fermierilor din Romania, reprezentand chiar o alternativa de succes la culturile agricole traditionale." Despre A.C.S.E.R. Asociatia cultivatorilor de salcie energetica din Romania a fost infiintata in Timisoara in anul 2011 avand ca scop reprezentarea intereselor cultivatorilor de salcie energetica din Romania. In esenta este vorba despre experientele unui grup de oameni care au stiut sa combine nevoile agriculturii cu cele ale industriei, astfel pot oferi o gama larga de servicii, celor interesati, de ex.: vinderea butasilor de salcie energetica (toate varietatile licentiate de grupul de firme Lantmännen din Suedia), sprijin tehnic si profesional, selectia suprafetei, pregatirea solului, plantarea pe camp, organizarea procesului de recoltare mecanica, tocarea culturii, transportul tocaturii si a logisticii, precum si preluarea biomasei.

S.C. AGRIFARM SRL a înființat 40 ha de pepinieră de salcie energetică din soiurile TORDIS și INGER achiziționate de la Lantmännen Agroenergi, soiuri aclimatizate și rezistente la condițiile pedoclimatice din țara noastră. Societatea, împreună cu alte două firme din România, a obținut de la Lantmannen Agroenergi licența privind comercializarea, plantarea și recoltarea de salcie energetică. Firma are în proiect înființarea în urmatorii 3 – 5 ani a unei plantații de salcie energetică în suprafață de 500 – 600 ha.

Cap.2. Înființarea unei plantații de salcie energetică

2.1 Alegerea terenului

Alegerea terenului reprezintă prima fază în înființarea unei culturi de salcie. Conditiile pentru cultura de salcie optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica  ori din precipitatii abundente (media anuala peste 700 mm/m2), pe soluri cu pH uprins între 5,5-7,0 dar rezista si pe soluri cu pH  4,0-8,0, insa cu  o recolta de biomasa mai redusa și o pantă de cel mult 10% (este recomandat utilizarea terenurilor plane, cel mult 10%, în vederea mecanizării recoltării).Recolta cea mai bună se poate obține pe terenuri cu umiditate ridicată (albiile apelor curgătoare) – unde alte plante nu pot fi cultivate. Salcia se detzvoltă foarte bine pe aceste terenuri umede, reprezentând o soluție pentru folosirea terenurilor improprii altor culturi. Poate fi, sau chiar este recomandat a fi cultivat pe suprafețe cu înmlăștinare permanentă sau periodică. Salcia poate fi inundată pe perioade lungi (chiar luni de zile) fără ca să fie afectat. Salcia are capacitatea de evapotranspirație de 15-20 litrii apă/zi/m2. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină. 

Datorită acestei proprietăți, salcia nu elimină alte plante din cultura agricolă, ci lărgește aria plantelor ce pot fi cultivate – aducând avantaje economice însemnate agriculturii și economiei naționale în general găsind o utilizare foarte economică pentru terenuri neutilizabile până acum. Un calcul estimativ arată că într-o ipoteză ca în România s-ar planta cca 20000 ha salcie energetica pe terenuri neutilizate în prezent, s-ar obține anual  energie suficientă pentru încălzirea a cca 145.000 apartamente.(aprox. Blocurile din Cluj si Brasov). În cazul terenurilor cu temperaturi reduse (înghețuri) trebuie plantate soiuri rezistente la temperaturi scăzute (înghețuri). Este recomandat că plantația într-un loc să fie de minim 5-10 ha, pentru a atinge o eficiență ridicată la mecanizarea lucrărilor. O altă problemă frecventă la alegerea locului plantației este legată cu rețeaua de drumuri, care trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie accesibile și iarna, când se efectuează lucrarea de recoltare; drumul trebuie să fie suficient de lat pentru a permite trecerea utilajelor speciale (combine), distanța între plantație și utilizator (biocazane, fabrici de peleți și brichete) să fie cât mai mică.

2.2 Pregătirea terenului (combaterea buruiemilor, scarificare, arătura de toamnă, afânarea solului)

O plantație de salcie energetică cu funcționare sigură și rentabilă poate fi realizată numai pe un teren pregătit în mod corespunzător.

2.2.1 Combaterea buruienilor

În cazul în care terenul nu a fost cultivat în ultimii ani (dacă terenul a fost lăsat în paragină, sau a fost utilizat ca pășune), se efectuează, în anul anterior plantării, până în luna august, o erbicidare cu un erbicid total Glifosat-Roundup (substanță activă: glifosat, este un erbicid total cu acțiune împotriva tuturor dicotilelor și monocotilelor anuale și perene) cu o concentrație de 6 litri/ha, dizolvat în 350-400 litri de apă. Acest erbicid trebuie aplicat pe terenurile care nu au mai fost lucrate și sunt invadate de buruieni, până în luna august. În momentul aplicării buruienile trebuie să aibă cel puțin 4-6 frunze. Numai în cazul unei îmburuienări puternice, când vegetația nu este distrusă în totalitate, operația se poate repeta la cca.13-14 zile. La 12-14 zile de la erbicidare se efectuează o operație de rotofrezare, după care se poate efectua plantarea.

Sursa:sgforum.hu În cazul când terenul a fost cultivat în anii anteriori se efectuează o arătură adâncă (de 30-35 cm) de toamnă. Primăvara se efectuează o erbicidare cu total dacă este necesar, și o discuire sau rotofrezare. Înaintea plantării trebuie administrat un îngrășământ complex (NPK 15,15,15) în cantitate de 400 kg/ha. Această cantitate se reduce în anii următori la cca.130 kg/ha datorită cantității de frunze (cca.25to/ha), care se completează necesarul de îngrășământ. Plantația va avea producție bună numai în cazul în care prin erbicidare și/sau metode mecanice vom menține cultura curată de buruieni încă din primul an. Întrucât puieții plantați înmuguresc rapid, erbicidul combinat împotriva buruienilor cu germeni care se poate utiliza foarte eficient și în cantități mari va fi dispersat cu 1-3 zile după plantare. Erbicidarea va fi completată frecvent cu utilizarea cultivatorului la viteze crescute și ocazional cu săpat manual, însă numai în anul plantării.

2.2.2 Scarificarea

Scarificatorul Agricol – este un utilaj de dislocare a pământului, a bolovanilor și rădăcinilor sau straturilor dure de materiale fixate in sol.

sursă: blogulagricultorului.wordpress.com

După 12-14 zile de la erbicidare se execută o scarificare a pamantului,care este foarte utila, aerisind pamantul si permitand pastrarea apei in sol pentru o perioada mai lunga de timp, asigurand astfel o buna irigare si implicit o mai buna rezistenta a culturilor in perioadele de seceta, eliminând formarea tălpii specific aratului format de-a lungul anilor. De asemenea este indicata folosirea lui in zonele unde precipitatiile sunt dese si exista tendinta de a se forma balti, compromitand culturile din acea zona. Scarificarea pamantului, va permite infiltrarea usoara a apei in sol, evitand baltirea apei,asigură pătrunderea rădăcinilor salciei și dezvoltarea lor fără a fi oprite de talpa specifică aratulu

.

Partile active ale acestui utilaj sunt dinții executați parțial sau total din oțel mangan. Acestia vin montați pe suporturi inferioare, sudate la rândul lor pe o grindă transversală articulată la un suport conectat la instalația hidraulică a tractorului, prin care se modifică poziția de infigere a dinților. Datorită forței de tracțiune și efectului greutății, dinții dizlocă obiectele dure fixate în sol. In mod normal, scarificatorul lucreaza cu dinti drepti sau cu dinti scormonitori. În terenuri ușoare se pot monta si dinți suplimentari.

sursa:www.serviciiviticole.ro

Adancimea de lucru este mare, intre 20 si 90 cm, insa de regula nu se depaseste adancimea de 60 cm, deoarece de la aceasta adancime solicitarea tractorului este destul de mare.

Scarificatorul poate fi montat pe orice tip de tractor, cu specificatia ca puterea acestuia trebuie sa fie adaptata si direct proportionala cu numarul de dinti folositi, adancimea de lucru si tipul terenului.

2.2.3Arătura de toamnă

Este o lucrare care nu trebuie neglijată. Se execută după scarificare. In conditiile in care starea culturala a terenurilor noastre este destul de precrara, cu un grad foarte ridicat de imburuienare si compactate, efectuarea araturii de toamna reprezinta principalul mijloc pentru inlaturare acestor neajunsuri. Arătura adâncă de toamnă se execută în diferite perioade, în funcție de zona pedoclimatică. În zonele mai reci și mai umede (zona colinară) se execută în perioada septembrie-octombrie, cel târziu la începutul lunii noiembrie, iar în zonele mai calde și mai uscate, în luna noiembrie, până la sfârșitul lunii. La efectuarea araturii de toamna, plugul trebuie sa lucreze, in mod obligatoriu, in agregat cu grapa stelata, care asigura o buna maruntire si nivelare a terenului si o asezare a solului. Este foarte important ca lucrarea de arat sa se efectueze la umiditatea optima a solului, cand brazda se revarsa in urma plugului. Umiditatea optimă din sol pentru executarea arăturii este de 50-60% din capacitatea de câmp pentru apă a acestuia (15-20% apă la 100 grame sol uscat) pentru solurile argiloase; 50-70% din capacitatea de câmp (18-21% apă la 100 grame sol uscat) pe solurile lutoase și 70-85% din capacitatea de câmp (10-16% apă la 100 grame sol uscat) pe solurile nisipoase.

sursa: recolta.eu

În cazul în care terenul nu a fost cultivat în ultimii ani se efectuează o scarificare la adâncimea de 55-60 cm și o arătură de toamnă la 30-35 cm, iar în cazul unui teren pe care s-a făcut agricultură, nu este nevoie decât de arătura din toamnă care să pregătească plantarea din primăvară, și solul se lasă înambele cazuri în această stare până în primăvară.

2.2.4 Discuire sau rotofrezare

Se realizează primăvara când solus s-a uscat și se poate intra pe arătură cu utilaje, se realizează o discuire sau o rotofrezare.

Discuirea sau rotofrezarea de primăvară a arăturii de toamnă (efectuată în scopul pregătirii patului germinativ pentru culturi de primăvară), în condițiile zonelor colinare cu soluri grele și sărace se execută exclusiv cu polidiscul și o bară nivelatoare, printr-o singură trecere, rareori o a doua trecere doar pe unele aliniamente. Trecerea de mai multe ori pe toată suprafața comportă creșterea tarifării lucrării cu același număr de ori, fapt neacceptat de micii producători agricol.

Discuire

sursă:gepmax.hu

Rotofreză

sursă: www.bizoo.ro

2.3 Material săditor

sursa:kaszazsolt.hu

Un factor deosebit de important în înființarea culturii reprezintă materialul săditor. Materialul săditor este reprezentat de butași, care sunt lujeri de 1 an. Salcia energetică se înmulțește pe cale vegetativă, puietul de salcie se obțin prin tăierea nuielor de salcie în perioada Ianuarie – Februarie la o lungime de minim 170 mm. Grosimea acestora trebuie să fie de minim 9 mm . Butașii sunt recoltați iarna, ambalate în cutii de carton și depozitate la o umiditate adecvată salciei energetice, la – 4 Cº. Condiții optime de depozitare (cameră frigorifică specială) mențin umiditatea inițială a materialului săditor și împiedică activitatea de vegetație până la plantare, garantând astfel calitatea materialului. Este important ca perioada dintre scoaterea materialului săditor din locul de depozitare (camera frigorifică) și plantare să nu depășească  2-3 zile. În aceste zile, butașii se va păstra in spații răcoroase, de obicei la umbră, la temperaturi de maxim 15⁰ și se va evita expunerea directă sau indirectă la soare. În cazul în care timpul de plantare depășește 2-3 zile, butașii voe fi depozitați într-un spațiu frigorific ( remorcă frigorifică). În cazul plantării manuale, lujerii înaintea plantării sunt tăiate la lungimi de 18±1 cm. Soiurile de salcie energetică (înregistrate în UE) constituie rodul a peste 30 de ani de cercetări a unor specialiști suedezi. Aceste plante reprezintă proprietatea intelectuală a cercetătorilor, iar înmulțirea lor neautorizată intră sub încidența Codului Penal.

Pentru plantații se pot utiliza numai butași rezultați din pepinerii autorizate. SC. Kontrastwege SRL, cu sediul in Miercurea Ciuc, jud. Harghita, S.C. AGRIFARM SRL și Rebina agrar au obținut dreptul de a înființa în România pepinerii, de a produce butași pentru realizarea de plantații, având obligația de a plăti redeventă după fiecare butaș comercializat încheiat un contract cu firma suedeză producatoare.

2.4 Plantare

După alegerea terenului, efectuarea lucrărilor de pregătire a solului și achiziționarea materialului săditor se trece la plantare. Perioada recomandată de plantare pentru salcia energetică este cuprinsă din martie (după dezgheț) până la mijlocul lunii mai în funcție de zonă. Este recomandat ca plantarea să se realizeze cât mai devreme posibil. Puieții plantați în lunile martie și aprilie au o dezvoltare mai bună a rădăcinii, deci și a arboretului. Puieții se plantează în gropi cu adâncimea de minim 25 mm. După primul an, din acești puieți se vor dezvolta  2 – 3 nuiele cu înălțimea maximă de 2 m. Pentru a determina o creștere a densității, nuielele de salcie se taie după primul an de dezvoltare cât mai aproape de nivelul solului.

Plantarea se poate efectua manual (până la 5-10 ha)

sau mecanic (cu utilaje speciale).

Aceste utilaje speciale de plantat pot fi închiriate, iar costul este de aproximativ 200 EUR/ha+TVA. Plantarea se face pe câte două rânduri, la o distanță de 75 cm între ele, urmate de un spațiu liber de 150 cm, după care iarăși două rânduri la 75 cm și așa mai departe. Distanța între plante pe rând este de 60-65 cm. Necesarul de butasi pentru un ha de teren este de 14 000 de bucăți.

Pentru a ușura recoltarea (cu combină sau cu tractor la care se atașează un utilaj de recoltat), este bine ca rândurile să fie cât mai lungi, iar la capete să existe drumuri de acces. În caz contrar, trebuie lăsat liber un spațiu necesar pentru întoarcerea mașinii. În următorii 2-3 ani, funcție de locație, salcia va atinge înălțimea optimă pentru recoltare, aceasta fiind cuprinsă între 7 și 8 m.

2.5 Administrare de îngrășăminte

La începutul dezvoltării, plantația de salie energetică are nevoie de îngrășăminte (în special de azot). Administrarea îngrășămintelor se face ori prin inundarea cu apă din stațiile de epurare ale localităților, ori sub formă de îngrășăminte chimice.

În primii doi ani, administrarea îngrășămintelor este foarte important pentru că acesta este singura sursă de mărirea fertilității solului,par în anii următori frunzele căzute, asigură o sursă de fertilitate suficientă pentru sol.

In primul an doza de azot necesara este de 450 de kg/ha scazand pana la 100-150 kg/ha in anii urmatori. Administrarea de ingrasaminte se poate realiza si prin imprastierea de nomol de la statiile de epurare, imediat dupa recoltare sau in primavara Administrarea îngrășămintelor se face iarna-primăvara, înainte de pornirea în vegetație. Este foarte important că utilajul folosit la împrăștiat să nu distrugă plantația.

În cele mai multe cazuri înprăștierea nămolului din stații de epurare se face ori înainte de plantație, ori imediat după recoltare , cu ajutorul utilajului clasic de împrăștiat bălegar.

sursa: agroinform.com

Nămolul asigură necesarul de fosfor (P) dar nu și necesarul de potasiu (K) motiv pentru care acesta trebuie administrat separat.Concret, din nămol sunt extrase metalele grele, fosforul, azotul și grăsimile, acesta devenind fertilizant ecologic bun pentru agricultură. Nămolul conține elemente organice benefice plantelor în cantitate mare, iar în urma purificării nu prezintă nici un pericol bacteriologic. Datele analitice obținute, reliefează următoarele aspecte: nămolul este un îngrășământ organic, cu un domeniu de variație a conținutului de carbon organic de 54-70 %; nămolul poate fi considerat un îngrășământ organic cu azot mineral (ioni nitrici și de amoniu), având în jur de 75,8 ppm N mineral direct accesibil plantelor; nămolul este un îngrășământ organic cu potasiu (0,35%) și cu zinc (1362 ppm) ; conținutul de metale grele bioaccesibil, din totalul prezent în nămolul activ, este după cum urmează: plumb –57,95%, cupru –15%,zinc –2,36%, cadmiu –17,32%, nichel –19,44%, mangan –5,68%. În fiecare zi, din canalele orașului Oradea se adună 15 tone de nămol biologic fertil pentru terenurile agricole. Compania de Apă îl oferă gratuit, iar agricultorii spun că un astfel de produs va ajuta la creșterea recoltelor. În unele țări ale Uniunii Europene, nămolul rezultat în urma filtrării apei este folosit și în industria cimentului sau combustibil pentru termocentrale

2.6 Combaterea buruienilor, a boliilor și a dăunătorilor

Combaterea buruienilor este foarte importanta in primul an de cultura, deoarece in aceasta perioada are loc dezvoltarea radacinii, iar buruienile au un efect negativ asupra dezvoltarii lor iar acest lucru duce la o dezvoltare mai slaba a culturii si implicit a productiei. Interventia de combatere a buruienilor se va face ori de cate ori este nevoie.

Daca in primul an se va face o combatere a buruienilor corecta in anii urmatori nu vor mai fi necesare alte interventii de combatere deoarece plantele se consolideaza iar buruienile nu mai au conditii de dezvoltare.

Aceste intervenții pot fi mecanice (prașile mecanice sau manuale) sau chimice (erbicidări). În timpul perioadei de vegetație, în cazul in care este necesar, se pot face intervenții împotriva buruienilor.

Combaterea buruienilor prin prașile: prașila poate fi manuală sau mecanică. Prășitul manual se realizează doar pentru suprafețe restrânse. Pentru suprafețe mari se intervine cu prășitul mecanic. În funcție de gradul de îmburuienare operația se poate repeta.

Se aplică începând cu 12-14 zile după plantare.

Salcia energetică are un spectru redus de agenți fitopatogeni și dăunători iar până la ora actuală aceștia nu au atins un prag care să provoace daune semnificative.
Totuși, boliile și dăunătoriile nu reprezintă un pericol major pentru cultura de salcie, există totuși posibilitatea unui atac, iată câteva: rugina frunzei (Melampsora sp.) iar dintre dăunători Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina), Gândaci pocnitori (Agriotes lineatus), Amiralul Roșu (Vanessa atalanta), Gândacul albastru al salciei (Phratora vulgatissima) și Gândacul galben – maro al frunzei de salcie (Locmea caprea), iar în perioada creșterii intense a salciei, când partea superioară a plantei este dulce, se pot observa colonii de afide (Aphis farinosa). Nici această categorie nu a provocat daune semnificative. Totuși în cazul unui atac se pot folosi insecticide.

Rugina frunzei (Melampsora sp.)

Pe lujeri și pe ambele fețe ale frunzei apar pete verzi-gălbui, mici de 0,5-1,0mm, în sfârșitul lunii mai, începutul lunii aprilie, care se unesc cu timpul .

Este un soi de ciupercă, care atacă salixul, și cad frunzele prematur, iar plantația devine mai sensibilă la îngheț. Soiurile noi sunt rezistente și la această boală. Este un fenomen întâlnit la plantațiile bătrâne. Combaterea ruginii frunzelor se realizează prin aplicarea fungicidelor.

sursa: creeaza.com

Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina):

Răspândire: Sfredelitorul ramurilor este răspândit în Europa, Asia, America; la noi în țară este răspândit din zona de câmpie până la deal și zona submontană.

Daune: Sfredelitorul ramurilor atacă peste 150 specii de arbori fructiferi și forestieri; ramurile atacate se usucă.

Biologie: Are o generație la 1 – 2 ani; fluturii apar în iunie și zboară în lunile iunie și iulie; împerecherea are loc imediat după apariție, iar depunerea ouălor este îndată după împerechere; o femelă depune aprox. 1000 de ouă, în grupe mari pe lăstari, pe pețiolul frunzelor sau pe scoarța ramurilor; incubația durează 1 – 3 săptămâni în funcție de temperatură; după eclozare, larvele își țes un cuib din fire de mătase, din care ies după 2 – 3 zile și se răspândesc către vârful ramurilor, pe nervura principală, pețioli sau muguri, în care sapă galerii, unde se hrănesc cu țesuturi vii; către toamnă, larvele își sapă galerii mai mari, către baza ramurilor, se izolează printr-un dop de rumeguș, unde iernează; în primăvară, larvele se dezvoltă în aceleași galerii lungi, de 30 – 40 cm, de regulă în adâncime; în primăvară, după 3 – 4 săptămâni de hrănire, se transformă în crisalide, de regulă în apropierea orificiului de ieșire; stadiul de crisalidă durează 2 – 3 săptămâni, după care în iunie apar fluturii.

Descriere: Adultul este alb, cu aripile anterioare prevăzute cu macule negre – albăstrui – deschis; toracele prezintă pe partea dorsală pete negre – albăstrui, dispuse pe două rânduri longitudinale; deschizătura aripilor este de 50 – 70 mm; ouăle sunt roșcate, iar omizile gălbui, cu puncte negre și cu capul, plăcile toracice și ultimele segmente abdominale, de asemenea negre.

Combatere: Când atacul este slab se recomandă tăierea și arderea ramurilor; în cazul unui atac puternic, preventiv, în perioada ecloziunii larvelor, se fac tratamente cu insecticide.

sursa: statiuneabaneasa.ro

Gândaci pocnitori (Agriotes lineatus)

Traiesc in diferite regiuni din tara noastra, in Moldova, Transilvania, Campia Romana si altele. Gandacul adult are corpul alungit, maroniu-roscat, cu aripile anterioare putin mai deschise la culoare. Poate ajunge la lungimea de 0,75-1 cm. Acest gandac ierneaza in stadiul de larva, in sol, dar si in stadiul de adult. Primava, in luna mai pot fi observati gandacii pocnitori care apar si urca pe florile plantelor umbelifere dar si pe gramineele spontane. La scurt timp are loc copulatia si depunerea pontei, femelele depun ouale in grupe de 5-20 in stratul superficial al solului, in forma unor mici lantisoare. O singura femela reuseste sa depuna si un numar de 200-300 de oua, care sunt sensibile la seceta, iar incubatia lor dureaza 30 de zile. Ouale au forma rotunda, cu diametrul de 0,5 mm, iar stratul lor exterior este destul de rezistent. La sfarsitul lunii iunie apar larvele care se hranesc cu substante organice in descompunere, dar si cu radacini fine ale unor plante, in special radacini de graminee. Ele ajung la maturitate destul de tarziu, dupa o perioada de 4 ani. Larvele sunt cilindrice, lungi de 1,7 cm, au tegumentul chitinizat, galben-castaniu. In ultimul an, in lunile iulie-august, larvele isi construiesc niste casute speciale din particule de pamant, la adancimi de 20-40 cm in sol, in care dupa un timp se transforma in nimfe. Stadiul de nimfa dureaza 30-35 de zile, apoi desi se formeaza adultul, acesta nu paraseste casuta de nimfa decat in al cincilea an, in primavara.Larvele acestor gandaci sunt foarte daunatoare deoarece ele ataca tot felul de plante ca de exemplu: orz, grau, porumb, cartof, sfecla, varza, morcov, rosii, etc. Gandacii adulti se hranesc si cu mici insecte, larve de insecte, rame, boabe de cereale in germinatie, etc.

O singura larva aflata in ultimul stadiu reuseste sa distruga intr-un singur an 10-12 plante. Ea obisnuieste sa sape galerii in radacinile plantelor mai suculente – patrunjel, morcov, sfecla, in tunerculi si bulbi si astfel in acestea patrund microorganisme, bacterii, care duc la putrezirea plantei. Fasolea, rapita, mustarul, inul si mazarea sunt mai putin atacate de aceste larve.

Amiralul Roșu (Vanessa atalanta)

Clasificare: insectă, ordin: lepidoptera, familie: Nymphalidae. Speciile genului Vanessa au antene brusc măciucate, ochii păroși și aripile cu culori roșii, brune-închis, cu pete albe; la unele specii sînt colorate și pătate atât aripile anterioare cât și cele posterioare. Amiralul roșu este un fluture de dimensiunea de 45-50 mm, viu colorat, bine cunoscut, Reproducerea fluturilor: încep înperecherea de îndata ce încep să zboare, depun ouăle pe plante, pe partea inferioara a frunzelor. Larvele produc mari pagube consumând o cantitate foarte mare de frunze.

Gândacul albastru al salciei (Phratora vulgatissima)

Afide (Aphis farinosa)

Numele le vine din greaca aphis=paduche. Afidele au forme aripate și nearipate și diverse culori (verzi, negre, cenușii etc.) Paducii de plante ( afide) sunt întâlniți peste tot: în câmp ( de la șes la munte), în grădini, sere, solarii, rășădinte, apartamente. Afidele sunt insecte moi care se folosesc de trompa lor sa se hraneasca cu seva plantelor. Ele apar de obicei in colonii pe partea inferioara a zonelor de crestere a plantelor. Frunzele puternic infestate, pot sa se ofileasca sau capata o culoare galbena din cauza pierderi excesiva a sevei. In timp ce planta poate arata rau, hranirea afidelor, in general, nu va afecta in mod serios, arborii si arbustii ce au o crestere sanatoasa.

Cu toate acestea, unele plante sunt foarte sensibile la hranirea anumitor specii de afide. Saliva injectata in plante de acesti daunatori pot duce la indoirea frunzelor sau duce la o distorsionare grava, chiar daca doar cateva afide sunt prezente. De asemenea, hranirea afidelor pe boboci de flori si fructe pot provoca malformatii ale acestora. Afidele produc cantitati mari de deseuri lichide dulci numite “mana”. Mana care cade de la aceste insecte pot altera ferestre si finisajul unei masini parcate sub zonele infestate. O ciuperca numita mucegai acoperita de funingine poate creste cu depozite galbene care se acumuleaza pe frunze si ramuri, transformandu-le in negru. Aspectul de mucegai acoperit de funingine pe plante poate fi primul semn ca exista o infestare de afide. Picaturile dulci de “mana” pot atrage alte insecte, cum ar fi furnicile, care se vor hrani de la depozitele lipicioase. Unele afidele sunt vectori foarte importanti ale virusurilor de plante. Cu toate acestea, este rareori posibil controlul acestor boli prin incercarea de a ucide vectori de afide cu un insecticid. Afidele care transporta virusi prin sistemul lor bucal, se poate sa aiba nevoie doar de cateva minute pentru a imbolnavi o planta. Soiuri rezistente sau plantatile secventiale pot fi de ajutor in reducerea problemelor cu unii virusuri care ataca plantele anuale.

Foto: Biro Zsolt

Infestarile rezulta, in general, de la un numar mic de afide inaripate care zboara spre gazda. Se maturizeaza in 7-10 zile si apoi sunt gata pentru a produce pui vii. De obicei, toate sunt femele si fiecare este capabil de a produce de la 40 pana la 60 pui. Procesul se repeta de mai multe ori, rezultand intr-o populatie de proportii foarte mari.

Combaterea: solutii organice de a elimina afidele.Daca nu vrei sa folosesti insectide toxice, poti apela la solutii alternative, de la un amestec de ulei vegetal cu detergent de vase pana la plante care respingacestidaunatori.
Cel mai bun amestec pentru eliminarea afidelor poate fi obtinut dintr-o ceasca de ulei in care pui o lingurita de detergent lichid pentru vase. Inainte de a fi pulverizata pe plante, in zonele afectate, solutia se dilueaza: o lingurita si jumatate de amestec la fiecare ceasca cu apa calda. Plantarea de andive, usturoi si ceapa in gradina, legume ce resping afidele, poate fi o alta masura de protectie naturala. Plante care atrag afidele: deoarece unele plante sunt mai atractive pentru afide, acestea pot fi aduse in gradina pe post de "capcana", deoarece insectele vor fi mai putin dispuse sa atace alte plante. Cele mai cunoscute plante care atrag afidele sunt nasturelul, varza, craitele, galbenelele si mesteacanul.Nasturelul este planta care si-a dovedit cel mai des eficacitatea in atragerea afidelor. Dupa ce planta a fost acoperita de o colonie de afide, poate fi smulsa si indepartata.
  Insecte care ucid afidele: o alta solutie de combatere a afidelor in gradina este atragerea insectelor care se hranesc cu acesti mici daunatori.

Buburuzele consuma afide si in stadiu de larva si de adult, iar alte insecte care ucid afide sunt viespile parazitare si Chrysopa. Aceste plante pot fi atrase in gradina cu menta, sulfina alba si fenicul. Eliminarea furnicilor din gradina este de ajutor in combaterea afidelor. Furnicile se hranesc cu secretiile dulci ale acestor insecte si pot muta afidele de pe o planta pe alta, aparandu-le in acelasi timp de insectele care se hranesc cu ele.

Animalele (iepuri,căprioare, șoarecele de câmp, păsări diverse) vor fi prezente în cultura de salcie deoarece este un loc plăcut, răcoros dar nu vor produce daune deoarece, salcia, conține în proporție ridicată salicină (acid salicilic), care îi conferă un gust amar.
De pe lângă acetse boli salcia suferă uneori de efectul înghețului. În Suedia foarte multe plantații au suferit din cauza înghețului. Această problemă s-a ameliorat foarte mult, în prezent butașii folosiți sunt rezistente la îngheț. Este important ca plantația să fie făcută în lunile martie-aprilie, ca plantele să aibă timp să se dezvolte, să se întărească până la iarnă, în anul întâi trebuie să fie tratat foarte serios.

Cap.3. Recoltare și posibilități de utilizare a salciei energetice.

3.1 Recoltare

Salixul energetic se recoltează anual sau la 2-3 ani alternanță. Pentru condițiile din țara noastră se recomandă recoltarea din doi în doi ani.

În toate cazurile recoltarea se face în lunile de toamna-iarnă (noiembrie-martie), după căderea frunzelor, în timpul repausului vegetativ, asigurând astfel o mai bună exploatare a forței de muncă și a parcului de mașini.Recoltarea se face prin operație de tăierea plantelor la nivelul solului.

sursa: recolta.eu

Recoltarea unei culturi de salcie energetică se realizează cu mașini de diferite capacități (și prețuri) în funcție de mărimea suprafețelelor de recoltat, și de gradul de suportabilitatea a solului. În cazul suprafețelor mai mari, metoda cea mai rentabilă de recoltare este cea cu combine normale dotate cu adaptoare speciale pentru salcie (dispozitivul Jaguar pentru combine Claas) și care au o productivitate de 1ha/oră. În cazul suprafețelor mai mici se recomanda utilaje de recoltat atasabile tractoarelor. Aceste utilaje, au o productivitate mai redusa, dar o mobilitate mai mare (se utilizează pe terenuri mlăștinoase, datorită greutății sale mai redusă).Combina cu adaptor, sunt capabilă să taie tulpini cu grosimea de până la 80 mm. Aceste utilaje (combină, tractor) taie lujerii, le toacă și tocătura se colectează într-o remorcă tractată de un tractor, care se deplasează în tandem cu agregatul de recoltat.

sursa:nyvara.dk

Salcia poate fi recoltată sub formă de chipsuri, sub formă de nuiele sau sub formă de nuiele tăiate la dimensiunea de 15-20 cm. Recoltele în plantațiile de salix: -anul I. – au o recoltă de cca.10-15 % din recolta unei plantatii mature (o plantatie se consideră matura din anul trei); circa 5t. În acest an se consolidează planta, se dezvoltă rădăcina. După prima recoltare tulpina devine mai densă (mai mulți lujeri pe o tulpină).

– anul II: producția rezultată este de cca 30-35 % din recolta unei plantatii mature (10-15t). -anul III – recolta este cea maximă (40-45 to/ha) ceea ce se menține în toți anii următori. În cazul în care criteriile edafo-climatice recomandate salciei energetice nu sunt în totalitate îndeplinite, producția se reduce. În locul recoltat, primăvara începe creșterea unei plante noi, nefiind nevoie de alte intervenții, timp de 20-25 de ani, timp în care în afară de aplicarea de îngrășăminte și recoltare nu se vor înregistra alte costuri de producție.

3.2 Depozitarea tocăturii

Datorită conținutului ridicat de acid salicilic, salcia tocată nu necesită depozit acoperit. În câteva luni conținutul de apă al tocăturii scade la 14 – 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei (fără uscare artificială) în brichete.

3.3 Posibilități de utilizare a salciei energetice

Salcia energetică reprezintă o sursă energetică sub formă diferită de combustibil (tocătură – pentru termocentrale, brichete, peleți). Puterea calorică ridicată (4.900kcal/ha) comparabilă cu alte surse de combustibil ca gaze naturale, cărbune, ulei, și preț mai mic cu 60%.

Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi din populatia globului care traieste in tarile in curs de dezvoltare aceasta reprezinta cea mai importanta sursa de energie.

Biomasa se poate utiliza pentru:

Producerea de energie termică prin ardere în sobe și cazane pentru obținerea de abur sau apă caldă;

Producerea de energie termică și electrică prin arderea în cazane generatoare de abur care acționează o turbină cuplată la un generator;

Producerea de energie termică și electrică prin arderea în cazane generatoare de vapori care actionează o turbină;

Producerea de energie termică și electrică prin gazeificare;

Producerea de biogaz prin fermentare anaerobă;

Utilizarea salciei energetice in centrale energetice se face sub forma de tocatura la umiditatea obținută la recoltare, de aproximativ 30-35%, dar cu ajutorul unor arzătoare speciale (multistoker) de puteri cuprinse între 8kW-600kW (programabile atât ca regim de ardere, cât și ca timp de funcționare și atașabile cazanelor clasice pe lemne sau alt combustibil solid) tocătura de salcie poate fi folosită și la încălzirea caselor, instituțiilor sau sub forma prelucrată în brichete sau peleti,care reprezintă o sursă de energie termică curată si ieftină pentru încălzire. Pentru fabricarea brichetelor și peleților sunt necesare echipamente tehnologice speciale. Producerea de energie termică și electrică prin gazeificare: se înțelege procesul de piroliză a biomasei la temperaturi înalte 1200 grade Celsius, cu scopul obținerii unui gaz compus din CH4, H2 si CO. Aceste reacții chimice au loc într-o instalație denumită generator de gaz, care este alimentată printr-un sistem mecanizat format din banda transportoare sau melc. În urma de uscare, piroliză, oxidare și reducere rezultă gaze cu temperaturi între 500-600 grade Celsius. Aceste gaze sunt răcite și filtrate de praf, cenușă și gudroane. Prin răcire rezultă o cantitate de energie termică .

sursa: finex-energy.ro

În afară de scopurile energetice, salcia se mai utilizează cu succes în următoarele domenii:

Materie primă pentru celuloză

Industria farmaceutică (aspirină)

sursa: www.biocarmen.ro

Materie primă pentru alcool metilic

Industria hârtiei

Industria de mobilă și lemne de construcții

Construcții (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)

Plantă ornamentală urbană

Fixarea versanților abrupți și prevenirea alunecărilor de teren

Avantajul culturii de salcie energetică este ca poate fi stabilită pe soluri slabe calitativ. Culturile pot fi stabilite pe soiuri cu potențial ridicat de erodare ajutând la stoparea acestui fenomen.

De asemenea, valorifică foarte bine și chiar este recomandat solul cu umiditate ridicată ce nu poate fi utilizat în cazul altor culturi (are o capacitate de evapotranspirație de 15-20 l apă/zi.).

Rădăcinile salciei energetice sunt foarte ramificate de la început și pătrund adânc în pământ, din acest motiv se poate utiliza pentru prevenirea alunecării de teren.

Lângă râuri, pe câmpiile inundabile, salciile energetice pot asigura benzi protectoare pentru baraje.

3.3.1 Fabrici de peleți și brichete, cazane, centrale energetice

Fabrici de peleți și brichete

Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a materialului (de cele mai multe ori deseuri de lemn) caracterizat de o importanta crestere a densitatii. Bricheta reprezinta o tehnologie de interes enorm intrucat intr-un volum redus se concentreaza rezerva energetica (puterea calorica). Densitatea regasita in bricheta este mult mai mare decat cea regasita in lemnul de foc. Porozitatea e foarte scazuta si ca urmare flacara produsa in timpul arderii e mai densa decat cea produsa de arderea lemnului. Cu alte cuvinte brichetele sunt considerate un combustibil mult mai bun fata de lemn, de neegalat, incat brichetele au o capacitate termica exceptionala, prin urmare retin caldura pe o perioada de timp mult mai mare si mentin temperatura ridicata in interiorul focarului din cazan, permitand o ardere usoara a brichetelor noi introduse.

Brichetele au lungimea cuprinsă între 10 – 30 cm, iar diametrul între 5 – 7 cm. Densitatea este variază între 150 – 200 kg/mc, la o umiditate de 8 – 12%, având o putere calorică de 4000 – 4200 kcal/kg.

La o analiză mai atentă în raport cu ale produse de ardere, se evidențiază faptul că, 10 kg brichete este echivalentul a 5,5 l petrol. 1 kg brichete are o putere calorică de 4769 cal/kg, iar o tonă de brichete este echivalent cu 4 mc de lemn de foc.

Peleti, numit si "lemn lichid", este un produs fibros, presat sub presiune inalta, sustinuta fie de propriul material, fie de adezivi. Dimensiunea cea mai raspandita are diametrul de 6 mm, si lungimea de 2-5 cm. Caracteristic peletului este ca are o umiditate mult mai scazuta decat lemnele de foc, iar datorita acestui fapt are un randament termic mult mai ridicat. Arderea este reglabila, facand posibila reducerea emiterii substantelor nocive. Pentru fabricarea peletilor sunt necesare materii prime reciclabile, de unde si natura lor ecologica (de protectie a mediului).

Prețul peleților se situează între 130 și 150 Euro/tona, în funcție de anotimp.

sursa: salcieenergetica.ideideafaceri.ro

Utilizatorii salciei sunt persoane fizice, termocentrale sau producători de brichete și peleți. În zonele unde există asemenea utilizatori, cumpărarea salciei energetice este garantată.. În România actuală sunt între 30-40 de producători de peleți și brichete de rumeguș. Întrucât sunt bucăți presate din așchii de lemn netratate, pot fi folosite în orice fel de arzătoare de lemn de la sobele de teracotă, la focuri deschise. Cui i se adresează peleții? consumatorilor casnici, fiind utilizați pentru a produce căldura și apa caldă menajeră în centrale și sobe care au puteri cuprinse între 7 și 50 KW; consumatorilor medii (spitale, grădinițe, școli, hoteluri, clădiri administrative) care au în dotare instalații cu puteri cuprinse între 50 – 500 KW; consumatorilor industriali care au în dotare termocentrale cu puteri cuprinse între 0,5 și 4MW.

Cazane și centrale energetice (electrice, termice) pe biomasă: în condițiile în care factura pentru încălzirea locuinței crește vertiginos de la o iarnă la alta, tot mai mulți oameni caută alternative care să le cruțe buzunarul și să-i ajute să facă economii.

Tocmai de aceea în ultimul timp crește numărul celor care renunță la sistemele de încălzire pe gaz, optând pentru cazane pe biomasă, biomasa fiind mai ieftină de două ori decât gazul.

O soluție tehnologică de valorificare a biomasei este dezvoltată de firma SC ERPEK IND SRL, membră a clusterului și a asociației Green Energy. Firma ERPEK este reprezentată de domnul Bartha Sandor. În cadrul firmei se fabrică cuptoare de bucătărie cu combustibil lichid, gaz și lemn, cazane de încălzire automată cu rumeguș, gama 40-1000 KW. Cazanele produse de ERPEK folosesc combustibili de tip biomasă, care includ: 
– Lemn și deșeuri din lemn (butuci, rumeguș, peleti, așchii)

Deșeuri agricole (paie, paie tocate, coji, deșeuri animale) 

Recolte energetice (plopi, răchită, sălcii)

Deșeuri Solide ale Municipalității

Considerente asupra combustibilului:

Puterea calorifică și umiditatea

Achiziție sigură, de încredere și cu preț stabil

Facilități de transport și stocare
Centralele termice BioSistem se construiesc în trei tipuri constructive:

10 – 40 kW (Schimbător de căldură verticală)             

40 -150 kW (Schimbător de căldură verticală)             

100 -1000kW (Schimbător de căldură orizontală)

Cu aceste sisteme se pot arde o diversitate mare de biomase: tocătură de lemn, talaj, bricheți, peleți, etc.
Cazanele Erpék-BioSistem sunt automatizate complet cu extractor și alimentator automat din buncăr.
Cazanele sunt prevăzute cu un sistem de alimentare robust care permite introducerea în camera de  ardere a combustibilului până la o granulație de 30 mm.
Prin introducerea controlată a aerului prin ventilatoare se obtine o ardere optimă.
Cazanele BioSistem rezolvă atât încălzirea centrală cât și obținerea apei calde menajere(boiler).

sursa: http://greenenergycluster.ro/index.php?language=ro&page=42

Avantajele utilizării a unei cazan pe biomasă:

– ecologic

– sursă de energie ieftină, cu 60% mai ieftin decât gazul metan

– funcționare automatizată, procesul de ardere comandat cu microprocesor, posibilitate de urmărire a funcționării prin internet

– deservire și utilizare ușoară și rapidă

– timp îndelungat de funcționare (cu o singură umplere a rezervorului poate funționa de mai multe zile – săptămâni )

– reglarea continuă a puterii

– randament până la 90%

– posibilitatea utilizării mai multor tipuri de biomasa (tocătură salcie energetică, deșeuri de lemn provenite din curățarea parcurilor și pășunilor, deșeuri provenite din prelucrarea lemnului, etc.)

– securitate și siguranță mare în timpul funcționării

Centrale energetice (electrice, termice) în România:

Utilizarea tocăturii de salcie energetică în centrale energetice pe biomasă a devenit o alternativă aptă atât pentru producerea de energie termică cât și electrică din cauza pieței nesigure a rezidurilor și deșeurilor din sectorul forestier, și prețului ridicat de achiziționare.

Posibilități de cumpărători de tocătură din salcie energetică în România:

Un alt exemplu în curs de construire: Compania Romita Energie Verde va construi in Romania una dintre cele mai mari microcentrale pe baza de biomasa din Europa de Vest, in urma unei investitii de 41 de milioane de euro, in Cluj.
Noua microcentrala pe baza de biomasa va avea cea mai mare putere din Romania si se va numara printre cele mai importante obiective de acest tip din sud-estul Europei, conform unui comunicat emis de Consiliul Judetean Cluj.
Microcentrala se va intinde pe o suprafata de 22.000 de metri patrati si va fi amplasata in comuna Bontida, localitatea Rascruci, in imediata apropiere a Parcului Industrial Tetarom III din Cluj.

sursa: http://www.ziare.com/afaceri/investitii/cea-mai-mare-centrala-pe-baza-de-biomasa-din-tara-construita-la-cluj-1189842

3.3.2 Perdele de protecție din salcie energetică au diverse destinații cum ar fii:

Parazăpezi naturale din salcie energetică

In Romania clima este continentala central-europeana si se manifesta prin ierni friguroase si veri destul de fiebinti. Iernnile sunt destul de lungi, și creează frecvent probleme în trafic (blocarea drumurilor, satelor etc),astfel creează și pierderi mari în aproape toate sectoare economice. Blocarea drumurile naționale și a autostrăzilor în singura săptămână de iarnă cu ninsoare, 25 ianuarie – 1 februarie, a produs pierderi de o jumătate de miliard de euro, din care 120 de milioane pentru deszăpezire. Ilie Mușat, specialist silvicultor, consideră că o parte din acești bani sunt risipiți fără rost prin contracte cu așa-zișii "băieți deștepți", în condițiile în care drumurile din România ar putea fi apărate de troienele de ninsoare prin plantarea unor parazăpezi din arbuști, cum ar fi salcia energetică. Metoda este mai ieftină și este deja testată, fiind utilizată cu succes în Suedia. Până atunci, autoritățile asistă cum economia este privată de o jumătate de miliard de euro în urma deszăpezirilor costisitoare și ratate. În această factură intră mai întâi cele 100 de milioane de euro plătite drumarilor de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), cele trei milioane de euro date pe fugă în timpul Codului Roșu și cele peste 20 milioane de euro cheltuite de primării și consilii județene. Pe această chitanță își fac loc și cele 300 de milioane de euro – pierderi ale transportatorilor cauzate de blocajul rutier, așa cum s-a plâns Florinel Andrei, secretarul general al Asociației Române pentru Transporturi Rutiere. Alte sectoare economice au cumulat pierderi de minimum 50 milioane de euro.

sursa: kwg.ro

Există posibilitatea creării unor benzi de protecție de 5-10 m din salcie energetică de-a lungul drumurilor care pe timp de iarnă ar proteja drumurile de troiene, iar pe timp de vară ar funcționa ca filtru de praf, protejând producțiile agricole. În țările nordice și vestice acestea sunt răspândite pe suprafețe extinse, având rolul de a stopa și reține zăpada.

Parazăpezile vii sunt sisteme agroforestiere, similare cu cordoanele de protectie, și constau în rânduri de vegetație plantate dens și care îndeplinesc aceeași funcție ca și gardurile de zăpadă construite.

sursa:inima.ro

Salcia energetică este pretabilă pentru a fi utilizată sub formă de parazăpezi comparativ cu alte specii lemnoase sau prefabricate (materiale plastice, metalice sau lemnoase) deoarece :

– Devine eficientă într-un timp scurt datorită ritmului rapid de creștere(aprox.2 ani)

– Are o densitate ridicată (perdelele de protecție mature au o densitate de 60-70%);

– Se pot cultiva în toate zonele unde este nevoie de parazăpezi;

– O dată înființată este ușor de întreținut, și are o "viață" lungă 25-30ani ;

– Costurile sunt mai reduse decât în cazul parazăpezilor fabricate sau a celor naturale realizate din alte specii.

Este deosebit de important respectarea distanței necesare între marginea carosabilului și parazăpada realizată, pentru că în cazul nerespectării acestei distanțe efectul va fi chiar invers, troienele se vor forma pe carosabil. Distanța față de drum va fi stabilită in funcție de topografie, volumul ninsorilor, direcția vântului, densitatea și înălțimea parazăpezilor, distanța maximă adimsă este de 35m.

Se recomandă plantarea de până la 3 rânduri, distanța între plante pe același rând va fi de 50 cm, iar distanța între rânduri tot de 50 cm.

Existența unei parazăpezi nu elimină necesitatea curățării drumurilor (zăpada cade și pe aceste suprafețe), însă elimină posibilitatea formării troienelor, dacă realizarea parazăpezilor s-a făcut corect.

Asociația „Green Energy” din Sfântu Gheorghe a recunoscut problema, și a trimis adrese câtorva sute de primării din țară, oferindu-le sprijinul pentru înființarea de parazăpezi naturale din salcie energetică. Președintele asociației, Vajda Lajos, a declarat că oferta a stârnit interesul mai multor primării din județele Bacău, Dâmbovița și Mehedinți.

„Știm că în fiecare iarnă sunt drumuri blocate și sate izolate din cauza zăpezilor. Din plantații energetice se pot realiza perdele de protecție care au eficiență deja după doi ani. Noi am trimis peste 500 de adrese în țară, la administrațiile locale și primării, în special din județele care au avut probleme iarna, și le-am prezentat avantajele acestor parazăpezi naturale. Unii, din zona Bacău, Dâmbovița și Mehedinți, s-au arătat interesați, dar le e greu să facă primul pas. Noi suntem convinși că acest program poate fi promovat cu succes la nivel național și suntem parteneri pentru cei interesați”, a declarat Vajda Lajos.

Potrivit acestuia, plantațiile energetice prezintă și alte avantaje, respectiv absorb praful de pe drumuri, generează oxigen și reprezintă materie primă pentru centrale termice.

„Niște benzi de protecție de 6-10 m lățime ar proteja drumurile de troiene pe timpul iernii, iar pe timp de vară ar funcționa ca filtru de praf, protejând culturile agricole. (…) Salcia energetică se recoltează anual, iar după măcinare poate fi folosită ca biomasă, respectiv ca agent termic pentru locuințe sau instituții publice”, a mai spus acesta.

Potrivit calculelor, pentru o plantație de un hectar investiția se cifrează la aproximativ 3.500 euro, prin urmare o bandă de protecție de 100 kilometri ar costa 350.000 de euro. Printre avantajele salciei energetice se mai numără faptul că are o creștere rapidă chiar și pe vreme secetoasă, cultura poate fi exploatată timp de 30 de ani, iar după primii doi ani de la plantare necesită o întreținere minimă. În județul Covasna se cultivă salcie energetică pe aproape o sută de hectare în zona Târgu Secuiesc, iar cea mai veche plantație are șase ani. De asemenea, în județ există mai multe unități care utilizează cazane cu biomasă, printre care o seră de flori, o fabrică de mezeluri și un incubator de afaceri.

sura: http://stiri.covasnamedia.ro/2014/01/27/clusterul-green-energy-propune-perdele-de-salcie-energetica-in-loc-de-parazapezi/

Salcia energetică se mai pot folosi ca:

-Perdelele de protecție a terenurilor cultivate (agrosilvicultură)

Sunt plantate de-a lungul marginilor terenurilor cultivate pentru a preveni eroziunea solului, a proteja culturile de vânt și de zăpadă.

Gardurile vii de pe lângă câmpurile agricole joacă un rol vital în menținerea calității solului, constituind rezerve de apă freatică ce pot diminua efectele nedorite ale perioadelor de secetă și elemente majore de combatere a eroziunii.

În zonele unde drenajul este dificil sau imposibil de efectuat, nu există un efect mai benefic decât cel furnizat de copaci și arbuști.

De asemenea, copacii, arbuști, gardurile vii pot furniza protecție (perdele) pentru culturile expuse vânturilor puternice din câmp deschis.

Deși efectul perdelor de protecție nu este evident în mod imediat, se produc modificări microclimatice semnificative:

• în spatele perdelelor naturale, evapotranspirația este considerabil redusă, sinteza clorofilei este mai activă, producțiile sunt mai ridicate. Efectele sunt mai vizibile în zilele foarte călduroase sau cu vânt puternic;

-Perdele de protecție a gospodăriilor

Acestea sunt plantate în jurul gospodăriei pentru a proteja clădirile, oameni și animalele de vânt și de zăpadă, cu scopul de a micșora consumul de energie pe gospodărie, a furniza umbră pentru animale în timpul verii, a controla troienele, etc.

-Perdele de protecție a fermelor de animale

Pot fi plantate în jurul fermelor de animale pentru a ajuta la gestionarea impactului mirosului de fermă și a altor emisii în aer (de exemplu, praf).

-Bariere acustice din salcie energetică

-Garduri de împrejmuire pentru proprietăți private

-Plantații de salcie energetică în jurul depozitelor de deșeuri

În jurul depozitelor și peste deșeurile neconforme, ramurile salciei eneregtice pot capta deșeurile ușoare care au fost suflate de vânt, astfel terenurile învecinate rămân mai curate.

3.3.3 Prelucrarea nămolului și a apelor uzate din stații de epurare.

Prin dezvoltare urbană și rurală de la an la an (canalizări, stații de epurare a apelor uzate), prin creșterea activității industriale și activități conexe, precum și datorită schimbării modului de viață, în ultimii ani volumul de ape uzate a crescut considerabil, atît cantitativ cât și în componență, și rin modificarea stilului de viață în apele uzate apar tot mai multe elemente noi (metale grele, medicamente, detergenți), iar curățirea acestor ape ridică probleme tot mai complexe.

Un element important în rezolvarea problemei reprezintă stațiile de epurare ale apelor uzate, de unde rezultă nămol de epurare, și apă de o puritate scăzută.

Compoziția chimică a nămolului

Datele analitice obținute reliefează următoarele aspecte:

-nămolul este un îngrășământ organic, cu un domeniu de variație a conținutului de carbon organic de 54-70 %;

-nămolul poate fi considerat un îngrășământ organic cu azot mineral (ioni nitrici și de amoniu), având în jur de 75,8 ppm N mineral direct accesibil plantelor;

-nămolul este un îngrășământ organic cu potasiu (0,35%) și cu zinc (1362 ppm);

-conținutul de metale grele bioaccesibil, din totalul prezent în nămolul activ, este după cum urmează: plumb – 57,95%, cupru – 15%, zinc – 2,36%, cadmiu – 17,32%, nichel – 19,44%, mangan – 5,68%.

Această apă si nămol trebuie curățat.

Datorită caracteristicilor sale, salcia energetică are posibilitatea de a epura apele de la stațiile de epurare limitând astfel riscul de poluare a apelor freatice. Culturile de salcie pentru biomasă au capacitatea de a reține contaminanții din apele uzate.

Totodată, poate soluționa problema nămolurilor de la stațiile de epurare. Nămolul este utilizat cu succes în fertilizarea acestor plantații, rezolvând problema depozitării lor (directivele UE 86/278/CEE, 75/440/CEE, 80/68/CEE si Ordinul 334/2004).

Salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha ha (cu conținut de masă uscată de 50%) de nămol provenit din epurarea apelor reziduale.

sursa: http://www.inma.ro/pagina_web_parteneriate/Gageanu%20Paul/rom/RST%206.pdf

Această metodă de tratare a deșeurilor este mai rentabilă decât tratamentele convenționale, iar elementele nutritive conținute în produsele reziduale asemănătoare gunoiului de grajd, nămolul rezultat de la epurarea apelor uzate urbane poate fi utilizat în agricultură, pe de o parte, ca pedoameliorator al însușirilor fizico-chimice (reacție și însușiri de fertilitate etc.) defectuoase ale solurilor acide grele sau ca îngrășământ organic servesc ca îngrășământ ieftin de creștere a producției de biomasă.

Pedoameliorarea solurilor acide cu nămol nu poluează solul sau plantele cu metale grele, nitriți sau nitrați, dacă sunt respectate o serie de condiționări cum ar fi: calitatea nămolului, doza optimă, perioada de revenire, asolamentul folosit, perioada de aplicare etc.

Irigația cu apă uzată și folosirea nămolului activ ca îngrăsământ poate sa fie rentabilă și ecologică:

• creșterea producției de biomasă și la soluri slabe crescând astfel profitul;

• reducerea consumului de energie a stației de epurare folosit pentru eliminare materii biodegradabile (N,P) –nămolul activ;

• reciclarea substanțelor nutritive provenite din reziduuri umane și contribuția fermierului la sustenabilitate cu efecte pozitive pe mediu;

• compensarea nevoilor de apă a plantației;

• extragerea/absorbția metalelor grele din lanțul alimentar.

3.4 Desființarea plantației.

În cazul în care doriți după, o anumită perioadă, să desființați plantația de salcie energetică, fie din cauza economică (nu mai este rentabilă) fie alegerea soiurilor noi, operațiunea este foarte simplă. Desființarea se realizează cu erbicid total și se aplică primăvara (după recoltare), după ce salcia a intrat în vegetație și a atins înălțimea de 15-20 cm. După ce plantele au murit se face o discuire pentru a mărunți rădăcinile, după care se poate utiliza solul pentru o altă plantă. Este de menționat că proprietățile solului prin cultura de salcie energetică se îmbunătățesc, astfel crescând și productivitatea solului.

Cap.4. Concluzii

4.1 Avantajele culticarii salciei energetice

1. Desfacerea productiei obtinute este garantata! Firma care ofera materialul saditor poate prelua productia obtinuta in baza unui contract ferm.
2. Profitul apare din anul al doilea de la infiintarea plantatiei si este de peste 1.200 euro/ha.
3. Investitia se face o singura data, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani.
4. Amortizarea rapida a investitiei de infiintare a culturii de salcie energetica. Practic, in al doilea an, dupa doua-trei recolte, investitia este amortizata.
5. Salcia energetica se planteaza o singura data si se recolteaza, incepand cu anul II-III, timp de 25 -30 ani.
6. Salcia are un ritm de crestere foarte accelerat atat in lungimea lujerilor cat si in volum (in timpul verii poate creste si 3 cm/zi). In 2-3 ani ajunge la o inaltime a lastarilor de 6-7 metri.
7. Cultura de salcie energetica implica initial costuri de productie medii. Spre exemplu, plantarea unui hectar de teren cu salcie energetica costa aproximativ 1.700-2.000 de euro. Incepand din anul al doilea, in afara de recoltare, nu necesita nicio alta interventie substantiala.
8. Se obtine o foarte buna productie pe hectar cultivat. Productia medie la hectar este de 30-40 tone, dar se poate ajunge pana la 60 de tone in conditii de irigare intensiva.
9. Este o cultura usor de intretinut, recoltarea efectuandu-se toamna tarziu, la inceputul iernii.
10. Se pot valorifica terenurile degradabile, cultura de salcie avand o influenta pozitiva in conservarea ecosistemelor. Cultura de salcie energetica se preteaza si unor conditii pedoclimatice mai putin favorabile pentru agricultura clasica. 11. Biomasa din salcie energetica are o putere calorica mare. Astfel, 1 kg biomasa uscata ~= 1 kg huila = 0.5 l petrol = 0.5 mc metan.
12. Biomasa din salcie energetica produce o energie mai economica decat gazele si petrolul.
13. Biomasa uscata obtinuta din salcie energetica este usor de utilizat si depozitat (1 mc = 0.65 to).
14. Cererea de biomasa este in crestere atat pe plan intern cat si extern (Germania, Austria, Italia etc.). Salcia energetica este cea mai importanta sursa de biomasa.
15. Este o sursa regenerabila de energie nepoluanta. Prin ardere se elimina doar cantitati neglijabile de noxe si are reziduuri reduse (cenusa 1%).
16. Salcia este subventionata ca planta energetica. Datorita caracteristicii ei de crestere rapida, in ultimii ani a intrat in atentia UE, unde s-a luat hotararea de a fi subventionata ca planta energetica.
17. Pentru infiintarea plantatiei exista posibilitatea accesarii de fonduri europene prin PNDR, masura 112 "Instalarea tinerilor fermieri" si 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole".
18. Raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie, protejand totodata padurile de defrisari.

19.  In afara de utilizarea in scopuri energetice, salcia se poate folosi cu succes si:
– ca sursa de celuloza;
– pentru fixarea versantilor abrupti si la prevenirea alunecarilor de teren;
– la fabricarea aspirinei;
– pentru absobtie CO2 – un hectar de plantat cu salcie energie absoarbe mai mult de 200 de tone de CO2 din aer timp de 3 ani.
20. Salcia energetica poate asigura baza de materie prima pentru obtinerea de produse lemnoase compactate de tip biocombustibil solid (peleti, bricheti) sau de ardere directa pentru a produce energie termica si/sau electrica.
21. Salcia energetica are emisii apropiate de zero fiind in acelasi timp o sursa alternativa de energie asemanatoare combustibililor fosili.
Toate aceste avantaje incontestabile au facut ca interesul pentru afacerile cu energie regenerabila ce au in centru salcia energetica sa creasca in mod exponential.

4.2 Dezavantajele cultivarii salciei energetice

–   posibilitatea de monopol instituit de posesorul tehnologiei de exploatare (pentru etapele de cultură, recoltare, procesare de peleți).

4.3 Economicitatea cultivării salciei energetice ( studiu de caz)

Înființarea plantației de salcie energetică nu reprezintă o investiție tocmai ieftină, însă recuperarea investiției începe deja din anul al doilea de la plantare. Este important de menționat că în țările UE diferitele soiuri de salcie energetică sunt culturi subvenționate. Subvențiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de înființare ale plantațiilor, subvenții anuale, subvenții mixte etc.) În 2010 cultura salciei energetice din România a intrat în programul de subvenționare.

4.3 Concluzii