.salarizarea Si Veniturile din Salarii (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL I

Activitatea de salarizare

Prezentarea contabilitații decontărilor cu personalul

Prezentarea factorului muncă în documentele contabile trebuie să reflecte rolul persoanalului în întreprindere, însă „integrarea ființei umane în universul valorilor economice și reflectarea acesteia în contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale și metodologice”căt și în măsură, filosofice și morale.

Un mare ajutor în stabilirea contabilității decontărilor cu personalul, îl are „contabilitatea resurselor umane”, care își asumă trei funcții majore:

să furnizeze o informație cifrică privind costul și valoarea indivizilor ca resurse ale unei întreprinderi;

să servească la luarea unor decizii, în special cele privind recrutarea, selecția și formarea personalului;

de a modifica factorii de decizie în adoptarea unei strategii de perspectivă a resurselor umane.

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli și decontarea salariilor cuvenite angajaților.

Pentru munca prestată de către personalul angajat, unitățile economice datorează acestuia salarii. Ele se negociază și se prevăd în contracte de muncă încheiate cu salariații. Pe lângă salariile cuvenite se mai plătesc salariaților prime sau sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru unitațile economice cheltuieli de personal ale exercițiului financiar în curs.

Pe lângă salarii, unitățile economice calculează și datorează statului și altor organisme sociale diferite impozite și taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Structural, salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaților, sporurile și adaosurile pentru condiții deosebite de muncă și pentru rezultate obținute (sporuri pentru condiții deosebite de muncă, sporuri pentru orele prestate pe timpul nopții, sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru vechime neîntreruptă în muncă ), indemnizațiile și alte sporuri acordate pentru conducere, indexări de salariu și compensarea creșterilor de prețuri, indemnizațiile acordate pentru concediul de odihnă.

Sunt incluse în fondul de salarii și indemnizațiile plătite personalului ce lucrează pe bază de contracte de prestări de servicii sau convenții civile (colaborări) în măsura în care sunt prevăzute a fi suportate din acesta.

Sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul și ajutoarele materiale și de protecție socială sub formă de: ajutoare de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, cele pentru îngrijirea copilului, ajutoarele de deces și alte ajutoare acordate de întreprindere, care se suportă din contribuția pentru asigurări sociale, precum și sumele achitate, potrivit legii, pentru șomaj tehnic. De asemenea, sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul, premiile acordate din profit, precum și participările la profit.

Fiecare persoană beneficiază de un salariu, în condițiile prevăzute în contractul de muncă.

Odată cu introducerea în România, a sistemului de impozitare a venitului global, începând cu 1 ianuarie 2000, salariile acordate de angajatori, salariaților se supun procedurii de globalizare în vederea determinării venitului anual global impozabil.

Îm contextul legislației privind impozitul pe venit (Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit) sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract de muncă, indiferent la perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru de îngrijire a copilului de până la doi ani.

Totalitatea drepturilor cuvenite salariaților constituie fondul de salarizare al unitații. El reprezintă pe de o parte, cheltuieli ale unitații economice, iar pe de altă parte decontări cu personalul unitații și cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului.

Veniturilor din salarii (prevăzute în Monitorul Oficial al României Nr. 927/23.XII.2003)

Definirea veniturilor din salarii:

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă. (Art. 56. alin. (1)).

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate prin lege;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constutuite prin subscripție publică;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

sumele acordate de persoane juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării, detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituții publice;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:

utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip din patrimoniul societății, în scop personal, ci excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

cazare, hrană, îmbrăcăminte personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decât prețul pieței;

împrumuturi nerambursabile și diferența favorabilă dintre dobânda preferențială și dobânda de referință Băncii Naționale a României, pentru depozite și credite;

anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, în scop personal;

permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal;

primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plații primei respective, altele decât cele obligatorii;

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

ajutoarele de înmormântaren ajutoarele pentru pierderi de produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariții proprii și pentru membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajator în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, Crăciunului, și a sărbătorilor similareale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depășește 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;

tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;

contravaloarea folosinței locuinței de seviciu sau a locuinței din incinta unității potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificului activității prin cadru normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensa-rea diferenței de chirie, suportate de persoana fizică, conform legilor specifice;

cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințe puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;

contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și amterialerol igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii,precum și a uniformelor obliga-torii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei;

sumele primite de angajați pentru acoperire cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interes de serviciu. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituții publice;

sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru cheltuielile de mutare în interesul serviciului;

indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată intr-o localitate decât cea de domiciliu, în primul an după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor specifice, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concediilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare acordate potrivit legii;

sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere sau restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul deciliu, în primul an după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor specifice, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concediilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare acordate potrivit legii;

sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere sau restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordat potrivit legislației în materie;

veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului comuni-cațiilor și tehnologiei informației și al ministrului finanțelor publice;

sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepție veniturile din salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România, sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada desfășurată a activitații în străinătate;

cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Impozitul, calculat pe veniturile pentru cheltuieli în interes de seviciu, ale salaria-tului, este final în situația în care contribuabilul care le-a realizat justifică cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.

Stabilirea venitului net anual din salarii

Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabilește prin deducerea din venitul salaril brut a următoarelor cheltuieli:

contribuțiile oblogatorii datorate de contribuabil, după caz;

o cotă de 15% din deducerea personală de bază aferentă fiecărei luni, acordată o dată cu deducerea personală de bază, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncă unde se afla funcția de bază.

În cazul salariilor sau diferențelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii prevăzute de lege, și nu cumulează cu celelalte drepturi salariale.

1.2.3 Regularizarea anuală a impozitului reținut pentru anumite venituri de natură salarială

Plătitorii de venituri de natură salarială au următoarele obligații:

a) să determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferență între venitul net anual din salarii și: ■ deducerile personale

■ cotizația de sindicat plătită conform legii;

b) să stabilească diferența dintre impozitul calculat la nivelul anului și cel calculat și reținut lunar, sub forma plăților anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor;

c) să efectueze regularizarea acestor diferențe de impozit în termen de 90 zile de la termenul din ultima zi lucrătoare din luna februarie, numai pentru persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

■ au fost angajații permanenți ai plătitorului în cursul anului, cu funcție de bază;

■ nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;

■ nu solicită alte deduceri, cu excepția deducerilor personale și a cotizației de sindicat plătită potrvit legii.

Diferențele de impozit rezultate din operațiunile de regularizare modifică obligația de plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajato-rului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.

Sumele reprezentând deducerile personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatorr, precum și deducerile personale acordate, dar necuvenite se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Includerea veniturilor salariale anuale în venitul anual global

Dacă impozitul reținut din veniturile salariale ale contribuabilului este regularizat atunci impozitul reținut este impozit final pe venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale. Dacă impozitul reținut din veniturile salariale ale unui contribuabil ne este regularizat, venitul salarial net al contribuabilului se include în venitul anual global și se impozitează.

Informațiile referitoare la calculul imozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fișe fiscale. Plătitorul de venituri are obligația sa completeze formularele de fișe fiscale, pe întreaga durată de efectuare a plații salariilor și, după caz, să recalculeze și să regularizeze anual impozitul pe salarii. Plătitorul este obligat să păstreze fișele fiscale pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent și angajatului sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Elemente de calcul a drepturilor salariale

1.3.1 Elementele de calcul și decontare a venitului brut, așa cum sunt ierarhizate în ștatul de salarii, se prezintă astfel:

Salariul brut de bază

(+) sporurile și adaosurile care cuprind:

~ sporurile permanente: vechime; fidelitate; conducere; noapte; conditii deosebite(ex: toxicitate); limbă străină; ore suplimentare lucrare sistematic; stres;

~ sporurile temporale: ore suplimentare; ore prestate în zilele prevăzute libere prin lege; ore efectuate peste program; ore de traducere.

~ adaosurile se referă la: primele de vacanță; pentru sărbători și aniversări ale persoanei sau ale unității; diverse stimulente.

(+) indemnizația de conducere și alte sporuri acordate pentru

conducere

(+) indexările de salarii și compensarea creșterilor de prețuri

(+) salariul în natură

(+) alte drepturi de personal

de aici obținându-se TOTAL VENITURI BRUTE. Alte drepturi de personal cuprind: indemnizația de concediu; prima de Paște/Crăciun; plata zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizația pentru concediul de boală; ajutoare materiale în bani.

Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regulă, de două ori pe lună:

◙ avans (chenzina 1), într-o cotă de 40-45% din salariul de încadrare al salariaților, după data de 15 ale lunii curente;

◙ lichidare (chenzina a II-a), cu diferența netă rămasă după luarea în considerare a reținerilor din salariu, după data de 1 ale lunii următoare.

Reținerile din salariu pot fi de doua categorii:

Rețineri pentru pagube sau imputații ale salariaților la unitatea unde lucrează;

Rețineri în favoarea unor organisme, persoane fizice și juridice cum sunt: impozitul pe salarii, contribuția individuală a angajaților (asigurați în sistemul asigurărilor sociale de stat), la asigurările sociale, contribuția salariaților la fondul de șomaj, chirii și rate la împrumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosință îndelungată cumpărate, datorii către alte persoane fizice sau juridice stabilite prin hotărâri judecătorești.

În vederea obținerii informațiilor necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii și remunerarea ei se organizează evidența primară și operativă a acestor aspecte deosebit de importante atât pentru unitate cât și pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare referitoare la prezența la lucru, cantitate de muncă prestată și rezultatele muncii stau la baza calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind, în același timp, fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de muncă și a obligațiilor contractuale.

Cunoașterea acestor informații se realizează cu ajutorul următoarelor dacumente care, în funcție de conținutul lor, se pot grupa în două categorii și anume:

I. Documente privind modul de lucru

– documente privind prezența la lucru: ▪ fișă de ceas,

▪ fișă de pontaj,

▪ condică de prezență;

– documente privind timpul de muncă prestat: ▪ foaie colectivă de prezență,

▪ carnet de pontaj,

▪ situația prezenței și absențelor;

– documente privind producția obținută: ▪ bon de lucru individual,

▪ bon de lucru colectiv,

▪ raport de producție și salarizare,

▪ pontajul lucrărilor manuale,

▪ pontajul mecanizatorului;

II. Documente privind calculu drepturilor de salariu cuvenite:

▪ fișă de evidență a salariilor,

▪ lista de avans chenzinal,

▪ ștat de salarii,

▪ lista de indemnizații pentru concediul de odihnă,

▪ centralizatorul ștatelor de plată.

Reținerile făcute din salarii sunt:

impozitul pe salariu datorat bugetului de stat;

avansul acordat;

contribuția angajatului la asigurările sociale;

datorii față de unitate sub forma imputațiilor (pentru lipsuri în gestiune, rebuturi, distrugeri sau degradări);

datorii față de unități social-economice asumate benevol da salariat sau stanilite prin lege sau hotărâri judecătorești, numite generic „popriri” ( rate pentru cumpărări de bunuri, chirii, amenzi, pensii alimentare).

Pentru unități patrimoniale cu profil de producție, salariile și asimilentele acestora sunt cheltuieli ce se includ în cheltuielile produselor fabricate sau serviciilor prestate în timp ce pentru unitățile din comerț salariile reprezintă cheltuieli de circulație.

1.3.2 Metode de calcul

Pentru a calcula drepturile bănești ce revin unui angajat, se identifică trei etape succesive și anume: Calculul Salariului Brut, Calculul Salariului Net, Calculul Restului de plată.

Calculul Salariului Brut

Salariul nominal cuprinde salariul, respectiv drepturile în bani cuvenite salariaților pentru munca prestată (inclusiv pentru timpul suplimentar de lucru) potrivit formei de aplicată, sporuri și indemniza acordate ca procent din salariul sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizații pentru concediile de odihna și studii, zile de sărbătoare și alte zile libere, sumele plătite din fondurile pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanță și alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contracte colective de muncă, sumele plătite din profitul net și alte surse.

Salariul Brut = Salariul Efectiv+ Sporuri+ Indemnizări+ Alte Sume+

Premii+ Adaos Depășire Sarcini- Penalizări

În calculul salariului Brut se pornește de la Salariul Efectiv, care reprezintă drepturile în bani cuvenite salariaților pentru munca prestată, mai exact pentru numărul de ore lucrate în luna curentă.

Salariul de bază minim brut pe țară s-a stabilit la 3.100.000 lei lunar pentru un program complet de 172 ore lucrate (medie) pe lună (Conform art.)

Salariul Efectiv = Salariul Tarifar* Număr de ore efective lucrate

Salariul Tarifar = Salariul de bază(încadrare)/Număr de ore lucrătoare din

lună.

Sporurile reprezintă retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să pondere majorată în salariu. Sporurile se pot acorda atât ca o sumă fixă cât și ca procent din salariul de bază, fie din salariul efectiv.

Spor ore suplimentare

Munca prestată în afara duratei normale a timpului de lucru săptămânal este considerată muncă suplimentară.

Sporul pentru munca suplimentară se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau a celui individual, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Spor are suplimentare=75%*Salariul tarifar* Nr. Ore suplimentare

Spor ore noapte

Munca prestată între orele 2200-0600 este considerată muncă de noapte. Durata normală a muncii de noapte nu va depăși opt ore într-o perioadă de 24 de ore. Salariații care efectuează cel puțin trei ore de muncă de noapte beneficiază de un spor la salariu de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.

Spor ore noapte= 15%* Salariul tarifar* Nr. Ore noapte

Spor condiții deosebite

Locurile de muncă în condiții deosebite de muncă se stabilesc prin contract colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin precizia, prin decizia organului de conducere legal constituit. Pentru condiții deosebite de lucru, grele, periculoase penibile sau nocive se stabilește un procent din salariul de bază sau cel efectiv

Spor condiții deosebite= X%* Salariul bază(efectiv)

Spor toxicitate (acordat angajaților care își desfășoară activitatea într-un mediu toxic):

Spor toxicitate= X%* Salariul de bază(efectiv)

Spor conducere (acordat angajaților care dețin funcții de conducere în firmă )

Spor conducere= X%* Salariul de bază(efectiv)

Spor vechime

Sporul pentru vechime în muncă se acordă angajaților care au o vechime de minimum trei ani și reprezintă un procent din salariul de bază sau cel efectiv, procent ce variază în funcție de vechimea angajatului, după cum urmează:

Spor vechime= X%*(Salariul efectiv+ Spor conducere+ Spor stres+ Spor merit+ Spor fidelitate)

Spor stres

Sporul pentru stres în munca se acordă angajaților în funcție de vechime în muncă și reprezintă un procent din salariul de bază, procent ce variază în funcție de vechimea angajatului, după cum urmează:

Spor stres= X%* Salariul Bază(efectiv)

Spor merit (acordat angajaților pentru merite deosebite în activitatea pe care o desfășoară)

Spor merit=X%* Salariul Bază(efectiv)

Spor ore sărbători legale

Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 și 2 Ianuarie, prima și a doua zi de Paști, 1 Decembrie, prima și a doua zi de Crăciun. În cazul în care, din diferite motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Spor ore sărbători legale= 100%* Salariul tarifar* Nr. Ore libere

Indemnizațiile reprezintă o contribuție la salariul de bază și pot fi acordate atât ca o sumă fixă cât și ca un procent fie din salariu de bază, fie din salariul efectiv. Acestea pot fi negociate prin contract colectiv de muncă sau prin contract individual de muncă, dar pot fi de asemenea și calculate după diferite formule în funcție de preferința fiecărei unități economice.

Indemnizație boală firmă (acordată angajaților în cazul în care aceștia suferă de o boală dobândită la locul de muncă, indemnizație plătită de firma respectivă).

Indemnizație boală firmă= X%* Salariul de bază

Indemnizație boală CAS (acordată angajaților în cazul în care aceștia suferă de o boală) dobândită la locul de muncă, indemnizație plătită de CAS)

Indemnizație boală CAS=X%* Salariul de bază

Indemnizație concediu de odihnă

Dreptul la concediul de muncă anual plătit este garantat tuturor angajaților. Durata concediului de odihnă este minim de 20 zile lucrătoare.

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale

Indemnizație concediu medical:

Indemnizația pentru concediu medical este acordată angajaților care sunt incapacități temporar de la desfășurarea activității din cauza unei boli obișnuite sau al unui alt motiv medical. Pentru perioada acestui tip de concediu angajatul beneficiază de o indemnizație specifică fiecărui caz pentru care se acordă concediu medical. Indemnizația pentru concediului medical se plătește de către firmă, pentru primele 10 zile ale concediului medical și de către CAS, pentru perioada ce depășește primele zece zile.

Indemnizația concediului medical= Venitul Brut Mediu pe Ultimele șase luni lucrate* X%* Număr zile lucrătoare pentru care se oferă Concediu

Indemnizația întrerupere temporară:

Pe durata întreruperii temporare a activității angajatorului salariații beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Indemnizația întreruptă temporar= 75%* Salariul Tarifar* Nr. Ore întrerupte

Indemnizație clauză confidențialitate

Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe întreaga durată a contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentul intern, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă. Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți duce la obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

Indemnizație clauză confidențialitate= X%* Salariul bază (efectiv)

Calculul Salariului Net

Câștigul salarial nominal net se obține prin scăderea din câștigul salarial nominal brut a impozitului, contribuției salariaților pentru asigurările sociale de sănătate, contribuție pentru pensia suplimentară și contribuția pentru protecția socială a șomerilor.

Salariul Net= Salariul Brut– Impozitul pe Salariul Impozabil- Contribuția

suportată de asigurat

Salariul Impozabil= Salariul Brut- Contribuțiile suportate de asig– Chelt.

Profesionale – Deducerea personală de bază- Deducerea de bază- Deducerea suplimentară

Contribuțiile suportate de asigurat sunt:

Ajutorul de șomaj = 1%* Salariul de bază

Contribuția către CAS=9.5%* Salariul Brut;

Pensia suplimentară= 6.5%* Salariul Brut.

Deducerea personală de bază este în valoare de 2.500.000 lei iar Cheltuielile profesionale sunt în valoare de 15% din Deducerile personale de bază. Deducerile de bază sunt de 0.5% din Deducerea personală de bază pentru fiecare din persoanele aflate în întreținere iar Deducerile Suplimentare sunt 0.5% din Deducerea personală de bază pentru invaliditate de gradul II pentru angajat și pentru fiecare din persoanele aflate în întreținerea lui și respectiv de 1% din Deducerea personală de bază pentru invaliditate de gradul I pentru angajat și pentru fiecare din persoanele aflate în întreținere.

Impozitul pe Salariul a fost stabilit la 16% din salariul impozabil.

Calculul Restului de plată

Rest Plată= Salariul Net- Avans- Chirii- Rate I- Rate II- Garanții- Imputații-

Popriri- Avans- Alte Rețineri

Evidența decontărilor cu personalul

Pentru evidența decontărilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 „Personal și conturi asimilate” și anume:

421 „Personal – salarii datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

424 „Participarea personalului la profit”

425 „Avansuri acordate personalului”

426 „Drepturi de personal neridicat”

427 „Rețineri din salarii datorate terților”

428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”

CONTURILE DE ACTIV CRESC ÎN DEBIT ȘI SCAD ÎN CREDIT

CONTURILE DE PASIV SCAD ÎN DEBIT ȘI CRESC ÎN CREDIT

Contul 421 „Personal – salarii datorate” ține evidența salariilor de bază și suplimentare (sporuri, prime, inclusiv concedii de odihnă) cuvenite personalului. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și alte asimilate cuvenite personalului, prin debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunarația personalului”

Se debitează cu:

■ reținerea avansului acordat în cursul lunii personalului, prin creditul contului 425 „Avansuri acordate personalului”

■ impozitul pe salariu reținut, prin creditul contului 444 „Impozitul pe salarii și alte remunerații”

■ contribuția personalului de 9,5% pentru pensie suplimentară, prin creditul contului 4312 „Contribuția personalului pentru pensie suplimentară”

■ contribuția personalului de 1% pentru fondul de șomaj, prin creditul contului 4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”

■ contribuția angajaților de 6,5% pentru asigurări sociale de sănătate, prin creditul contului 4314 „Contribuția angajaților pentru asigurări sociale de sănătate”

■ sumele datorate de salariați terților, reținute din salarii,prin creditul contului 427 „Rețineri din remunerații datorate terților”

■ sumele neridicate de personal, în termen legal, prin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”

■ salariile nete achitate personalului, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”.

Soldul creditor al contului reprezintă drepturile salariale datorate da întreprindere.

Operațiile privitoare la contul 421 „Personal – salarii datorate” reflectate în contabilitate se rezumă astfel:

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.

Este un cont de pasiv, care:

Se creditează cu:

■ sumele datorate personalului pe baza listelor de plată, reprezentând ajutoarele materiale suportate din contribuția unității la asiguratul social, prin debitul contului 4311 „Contribuția unității la asigurări sociale”;

■ sumele datorate personalului, reprezentând protecția socială pe perioada șomajului tehnic, prin debitul contului 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecța socială”.

Se debitează cu:

■ impozitul reținut și datorat bugetului, prin creditul contului 444 „Impozitul pe salarii”;

■ reținerea avansurilor acordate în cursul lunii, prin creditul contului 425 „Avansuri acordate personalului”;

■ contribuția personalului de 9,5% pentru pensie suplimentară, prin creditul contului 4312 „Contribuția personalului pentru pensie suplimentară”

■ contribuția personalului de 1% pentru fondul de șomaj, prin creditul contului 4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”

■ contribuția angajaților de 6,5% pentru asigurări sociale de sănătate, prin creditul contului 4314 „Contribuția angajaților pentru asigurări sociale de sănătate”

■ reținerile făcute în contul terților, prin creditul contului 427 „Rețineri din remunerații datorate terților”

■ salariile nete achitate personalului ca ajutoare materiale sau șomaj tehnic prin creditul contului 5311 „Casa în lei”.

■ ajutoarele medicale neridicate în termenul legal se salariați, prin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate personalului său ca ajutoare materiale.

În vederea stimulării personalului unității în realizarea unei activități eficiente, se acordă acestuia, în cursul anului cât și la sfârșitul anului, diferite premii.

Contul 424 „Participarea personalului la profit” ține evidența stimulentelor

datorate de întreprindere, personalului, din profitul obținut atât în cursul anului, cât și din profitul anual. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

■ sumele datorate de unitate personalului din fondul de participare la profie, prin debitul contului 117 „Rezultat reportat”.

Se debitează cu:

■ impozitul reținut personalului, prin creditul contului 444 „Impozit pe salarii”;

■ sumele nete achitate celor în drept, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”;

■ sumele neridicate de personal în termenprin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”.

Soldul creditor al contului reprezintă stimulente de profit, datorate de întreprinderea personalului său.

Operațiile privitoare la contul 424 „Participarea personalului la profit” relflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Contul 425 „Avansuri acordate personalului” este un cont de activ și reflectă creanțele unității față de angajații săi pentru avansurile acordate în cursul lunii în contul remunerației.

Se debitează cu:

■ avansurile acordate personalului și care reprezintă în general, 40-50% din salariul de încadrare, prin creditul contului 5311 „Casa”;

■ avansurile neridicate în termen, prin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”;

Se creditează cu avansurile acordate în timpul lunii, reținute pe statele de plată a salariilor sau listele de plată a ajutoarelor materiale, prin debitul contului 421 „Personal – salarii acordate” sau 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”.

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate personalului, respectiv creanțele întreprinderii față de salariații săi, sub formă de avansuri acordate, și care urmează a se reține din drepturile totale salariale.

Operațiile privitoare la contul 425 „Avansuri acordate personalului” relflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Drepturile de personal neridicat în termen de trei zile se înregistrează într-un cont distinct – și anume în contul 426 „Drepturi de personal neridicate”. Sumele rămân înregistrate în acest cont până la achitare acestora celor în drept sau, în caz contrar, până la prescrierea acestor drepturi.Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

■ salariile nete datorate personalului și neridicate de aceștia în termen, prin debitul contului 421 „Personal – salarii datorate”;

■ ajutoarele materiale nete, precum și cu sumele reprezentând ajutorul de șomaj tehnic, datorate personalului și neridicate de aceștia în termen, prin debitul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”;

■ stimulentele suplimentare nete sub formă de premii sau participare la profit datorate personalului și neridicate în termen, prin debitul contului 424 „Participarea personalului la profit”;

■ avansurile neridicate de personla în termen , prin debitul contului 425 „Avansuri acordate personalului”.

Se debitează cu:

■ sumele achitate celor în drept, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”;

■ drepturile de personal prescrise și datorate bugetului de stat sau, după caz, trecute la alte venituri din exploatare, prin creditul contului 448 „Alte datorii și creanțe cu begetul statului” sau 758 „Alte venituri din exploatare”.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de unitate personalului ș care nu au fost ridicate în termen.

Operațiile privitoare la contul 426 „Drepturi de personal neridicate” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Contul utilizat pentru reflectarea diferitelor categorii de rețineri efectuate personalului în favoarea terților este contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terților”. Cu ajutorul acestui cont se evidențiază sumele reținute personalului, reprezentând datorii ale acestuia fațaă de alte unități sau persoane fizice – consecința unor contracte sau a unor hotărâri judecătorești. Cunoscute sub denumirea de popriri, ele reprezintă contravaloarea chiriilor, ratele scadente aferente cumpărărilor de bunuri în rate, amenzi, pensii alimentare etc., datorate de personal.

Contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terților” este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

■ sumele reținute din salarii sau din ajutoare materiale, pe ștatele de plată ale personalului ca fiind datorate terților, prin debitul contului 421 „Personal – salarii datorate” și 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”.

Se debitează cu:

■ sumele reținute personalului și achitate terților, prin creditul contului 512 „Conturi curente la bănci” și 531 „Casa”.

Soldul creditor al contului reflectă sumele reținute personalului pe ștatele de salarii și neachitate terților.

Operațiile privitoare la contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terțil” relflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Dacă la închiderea exercițiului contabil se constată că există obligații față de personalul unității, pentru care nu s-au întocmit ștate de plată, dar care trebuie înregistrate în cheltuielile exrcițiului curent, se utilizează contul 4281 „Alte datori și creanțe în legătură cu personalul”.

De asemenea, dacă se constată că la inchiderea exercițiului unitatea patrimonială are creanțe față de personalul său (chirii, sporuri sau adaosuri acordate și necuvenite) și care trebuie reflectate la veniturile exercițiului curent pentru aceasta se folosește contul 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”.

Cele două conturi sunt conturi sintetice de gradul II ale contului 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul ”, cont bifuncțional, care:

Se creditează:

■ la sfârșitul anului, cu sumele datorate salariaților, pentru care nu s-au întocmit ștate de plată, sume aferente exercițiului care urmează a se inchide, prin debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

■ cu sumele datorate personalului, aferente exercițiului încheiat, pentru care nu au fost întocmite acte, reprezentând drepturi din asigurări sociale sau de șomaj tehnic, prin debitul contului 438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

■ în anul următor, cu sumele încasate de la salariți, evidențiate anterior (în exercițiul precedent) la acest cont și acre reprezintă diferite creanțe ale unitații față de personal, prin debitul contului 531 „Casa” .

Se debitează:

■ la sfârșitul anului, cu sumele reprezentând creanțele unității față de personalul său, pentru chiriile datorate de aceștia și care reprezintă venituri ale exercițiului ce se încheie, prin creditul contului 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”;

■ cu sumele reprezentând creanțele unității față de personalul său pentru salarii, concedii de odihnă, sporuri sau adaosuri acordate acestora și necuvenite și care trebuie trecute la veniturile exercițiului ce se încheie prin creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”;

■ cu sumele constatate la sfârșitul exercițiului ca fiind achitate în plus salariaților, față de reglementările în vigoare, reprezentând ajutoare materiale, prin creditul contului 438 „Alte datorii și creanțe sociale”;

■ în anul următor, cu sumele achitate de unitate personalului, evidențiate anterior (la sfârșitul anului precedent) la acest cont, ca obligații față de aceștia, prin creditul contului 531 „Casa”.

Soldul creditor reflectă sumele datorate la sfârșitul exercițiului, de către unitate, personalului său.

Soldul debitor reflectă creanțele unutății, la sfârșitul exercițiului, față de personalul său.

O problemă specifică decontărilor privind salariile cuvenite personaluli angajat este cea a impozitării veniturilor realizate. În acest sens, impozitul pe veniturile din salarii și alte drepturi asimilate este calculat pe fiecare lună, fiind decontat la bugetul de stat în ziua în care se eliberează drepturile salariale ale lunii precedente, dar nu mai târziu de 15 ale lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Cotele de impozitare(Monitorul Oficial al României Partea I, Nr.1.283/30.12.04)

Cota de impoazitare pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

activități independente;

salarii;

cedarea folosinței bunurilor;

pensii;

activități agricole;

premii;

alte surse

este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.

Potrivit regulamentului în vigoare, salariații în calitatea lor de contribuabili au dreptul, pentru fiecare lună a perioadei impozabile, la deduceria din venitul anual global a unor sume sub formă de deduceri astfel:

Deducerea personală de bază, stabilită prin Ordin al Ministerului Finanțelor Publice.

Deducerea personală suplimentară pentru soția/soțul, copii sau alți membri ai familiei, aflați în întreținere, care este de 0.5 înmulțit cu deducerea personală de bază. Sunt considerați alți membri de familie rudrle contribuanilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv.

Alte deduceri suplimentare, în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, în afara sumelor rezultate din calculul potrivit alin a) și b) astfel:

1 inmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizi de gradul I și persoanele cu handicap grav;

0.5 inmulțit cu deducerile personale de bază, pentru invalizi de gradul II și persoane cu grad accentuat;

Deducerile personale de bază se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depași de trei ori deducerea personală de bază și se acordă în limita venitului realizat.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:

acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile și scutite) depașesc sumele reprezentând deducerile personale comform alin a), b) și c). În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuanili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împart în parți egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înțeleg asupra unui alt mod de împărțire a sumei. Copii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniți) ai contibuabilului sunt considerați întreținuți, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoane aflate în întreținerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care au fost întreținute. Perioada se rotunjește în luni întregi în favoarea contribuabilului.

persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2, în zonele colinare și de șes, și de peste 20.000 m2, în zonele montane.

persoanele fizice care obțin veniturile din cultivarea și din calorificarea florilor, a legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și în sistem irigat, a arbuștilor și plantelor decorative, a ciupercilor și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.

Cheltuielile cu personalul

Pe lângă salarii, unitățile economice calculeză și datorează statului și altor organisme sociale diferite impozite și taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 641 „Cheltuieli cu personalul”. În cadrul acesteia funcționează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile personalului sau cheltuielile cu asigurările și protecția socială.

Cheltuieli cu remunerațiile personalului

Cheltuieli cu remunerația personalului sunt formate din salarii și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza ștatelor de plată, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641 „Cheltuieli cu remunerația personalului” care:

după conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

după funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;

se debitează cu remunerațiile și alte drepturi cuvenite personalului;

se creditează la sfârșitul perioadelor prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;

nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Operațiile privitoare la contul 641 „Cheltuieli cu remunerația personalului” relflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Cheltuieli privind asigurările și protecția socială

Cheltuielile privind asigurările și protecția socială fac parte din cheltuielile patronale, pe care unitățile economice le calculează și le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac ociectul contului 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială ”

6451 „Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”

6452 „Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”

6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

Conturile 6451, 6452, 6453 și 6458 pot fi caracterizate astfel:

după conținutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

după funcția contabilă sunt asimilate conturilor de activ;

se debitează cu cheltuieli privind asigurările și protecția socială datorate;

se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatulu exercițiului;

nu prezintă sold la sfârșitul perioadei

Operațiile privitoare la contul 6451 „Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”, 6452 „Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”, 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” și

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:

CAPITOLUL II

Prezentarea și analiza sistemului existent

la societatea „SC PIELOREX SA”

Prezentarea societății “SC PIELOREX SA”

Societatea “Tăbăcăria Minerală Jilava” s-a înființat în anul 1961 ca secție a Combinatului de Articole Tehnice din Cauciuc, având ca obiectiv de activitate tăbăcire piei brute.

În anul 1967 secția „tăbăcărie” s-a separat de Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc- Jilava, devenind întreprindere de sine stătătoare, cu personalitate juridică. Proiectată inițial pentru o capacitate de 18 to/zi piei brute bovine, în anul 1965 se dezvoltă la o producție de 19,5 to/zi, iar în 1976 ajunge la o producție de 31,5 to/zi, asigurând depoluarea orașului București pe de o parte și valorificând superior materia primă (pielea crudă) prin prelucrarea întregii cantități de șpalt(un subprodus al pielii) prelucrată.

În anul 1991 „Tăbăcăria Minerală Jilava” devine „SC PIELOREX SA” păstrându-și obiectivul de activitate, dar cu o capacitate de producție și un personal mai restrâns.

În prezent „SC PIELOREX SA” prelucrează piei brute bovine obtinând piei finite pentru încălțăminte, mobilă, marochinărie, materiale de protecție, atât pentru piața internă cât și pentru cea externă.

Materia primă, pielea brută de bovină este în exclusivitate de origine românească, produsele chimice fiind furnizate în mare parte de producători specializați în domeniu din Germania, Austria, Italia și România.

„SC PIELOREX SA” este organizată în ateliere de producție(cromate, finisaj I, finisaj II ) atelier mecano-energetic și compartimente funcționale (tehnic, financiar-contabil, personal, administrativ, aprovizionare, desfacere).

În anul 2004 societatea a continuat strategia managerială începută imediat după privatizare, în anul 2000, reușind să atragă noi parteneri de pe piața externă, care prin capitalul investit, au contribuit la creșterea cantitativă și calitativă de piei prelucrate.

Consiliul de administrație este format din trei persoane al cărui președinte este Directorul general al societații(vezi organigrama societații). Numărul de salariați este de aproximativ 120 persoane, profesiile fiind cele specifice industriei de tăbăcărie (muncitori tăbăcari, ingineri tehnologi, mecanici pentru tăbăcărie) dar și cele necesare desfășurării, coordonarii activități în general (economiști, merceologi, instalatori, personal administrativ).

Capitalul social al societății este de 14.896.929 mii lei, reprezentând 595.877 acțiuni în valoare nominală de 25.000 lei.

În anul 2005 „SC PIELOREX SA” își propune realizarea următoarelor obiective:

introducerea în ciclul de producție unor noi linii de prelucrare a piei brute, pentru o mai bună performanță care se cere pe pița internă și externă;

cu ajutorul noii linii de prelucrare se dorește creșterea cantitații de piei brute prelucrate;

atragerea de noi clienți, identificarea de noi piețe de desfacere, păstrarea unui segment de piață cât mai stabil pentru vânzarea pieilor brute.

îmbunătățirea principalilor indicatori economici: productia va crește de trei ori, costurile de producție vor scădea cu până la 25%, productivitatea muncii va crește de de 1,5 ori .

Modalitați de acțiune și reglare. Principalele modalitați de acțiune și reglare sunt:

elaborarea unor propuneri la nivelul unitații;

elaborarea de strategii și prognozare în concordanță cu dinamica generală a economiei naționale și a legilor economiei de piață;

elaborarea unei politici proprii de funcționare și dezvoltare în concordanță cu cerințele economiei de piață și stabilirea unor relații de parteneriat cu agenți economici interni și externi atât pentru aprovizionare cât și pentru desfacere.

2.2 Analiza structurii organizatorice

În cadrul societății comerciale „PIELOREX SA” structura organizatorică este împărțită pe departamente:

DEPARTAMENTUL ADMINISTRATIV-CENTRAL;

DEPARTAMENTUL CERCETARE;

DEPARTAMENTUL TEHNIC-PRODUCȚIE;

DEPARTAMENTUL PERSONAL-SALARIZARE;

DEPARTAMENTUL FINANCIAR-CONTABIL;

DEPARTAMENTUL COMERCIAL-APROVIZIONARE;

Departamentul administrativ-central

Departamentul administrativ-central se ocupă cu efectuarea reparațiilor și întreținerea utilajelor, bunurilor din patrimoniul societății, administrarea patrimoniului societății, calculul necesarului de energie și utilități. În cadrul acestui departament se fac sesizări asupra nerespectării contractelor de către unii agenți economici.

Departamentul cercetare

În cadrul acestui departament are loc crearea și asimilarea de noi produse, destinate procesului de producție piei finite, proiectarea unui nou mod de prelucrare pentru produsele noi, îmbunătățirea tehnologiilor existente. În cadrul societății, din acest departament mai face parte și laboratorul propriu în care se desfășoară teste pentru soluțiile folosite în procesul de prelucrare a pieilor brute, pentru a crește calitatea produsului finit, cât și analizarea produsului finit, pentru a se putea întocmi Buletine de producție care țin loc de Certificat de calitate și aviz sanitar.

Departamentul tehnic-producție

Departamentul tehnic-producție se ocupă cu elaborarea planurilor de producție, desfășurarea planului de fabricație pe loturi și locuri de muncă; calculul necesarului de materiale, necesarul de forță de muncă pe meserii și locuri de muncă. Acest departament este responsabil și pentru cunoașterera necesarului pe loturi de prelucrare aprovizionare pe perioade; livrări de produse pe perioade. Acest departament se află în continuă legătură cu furnizorii de piei brute, aceștia făcând legătura dintre furnizori și societate cunoscând necesarul de materie primă, necesarul de aprovizionare. Efectuează recepția și asigură depozitarea, conservarea și transportul materiilor prime, materialelor, și produselor.

Departamentul personal-salarizare

Acest departament asigură aplicarea politicii de personal (recrutarea și selecția personalului, formarea profesională). În cadrul acestui departament se ține evidența personalului privind producția, prin întocmirea fișei de pontaj, foaie de prezență, foaie colectivă de prezență, condica de prezență etc., dar și activități de evidență ( angajări, lichidări, promovări, avansări, pensionări). Evidența certificatelor medicale și a fișelor de aptitudini este ținută tot de departamentul personal. Departamentul este denumit personal-salarizare, deorece furnizează informațiile necesare efectuării plăților salariilor.

Departamentul financiar-contabil

Departamentul financiar-contabil poate să formuleze situații și raportări lunare și trimestriale pentru a evidenția starea în care se află societatea comercială, precum și lipsurile și neajunsurile care pot apărea pe parcursul desfășurării anului fiscal. Acest departament are obligația de a comunica conducerii societății toate situațile contabile. Tot în cadrul acestui departament are loc și efectuarea plăților către salariați, calculul ștatelor de plată, calculul de indicatori economici. Proiectele de investiții sunt aprobate tot de acest departament.

Departamentul comercial-aprovizionare

Departamentul comercial-aprovizionare, se ocupă cu gestionarea stocurilor de materii prime și producție finită cu ajutorul fișelor de livrare, comercializarea produselor finite prin evidența contractelor și comenzilor. În cadrul departamentului comercial- aprovizionare se face aprovizionarea cu materiale de producție, dar și cu utilaje.

Studiul sistemului de conducere

Societatea comercială „PIELOREX SA” a fost privatizată în anul 2000, iar până în prezent a reușit să atragă noi parteneri de pe piața externă. Consiliul de administrație este format din trei membrii, al cărui președinte este Directorul general al societății. Structura sistemului de consucere este:

Funcțiile sistemului de conducere sunt:

Evaluarea rezultatelor în cadrul fiecărui compartiment;

Studierea și luarea unor decizii în fiecare departament; Coordonarea departamentelor din care fac parte;

Asimilarea și elaborarea de contracte și alte documente oficiale;

Analizează și aprobă obiective pentru următoarea perioadă, și se ocupă cu transmiterea și coordonarea acestora pe fiecare departament, pentru dezvoltarea societății;

Directorii de departamente sunt în strânsă legătură cu sistemul condus, fiind puntea de legătură între Directorul general și departamente

2.4 Studiul sistemului condus

Sistemul condus cuprinde mai multe departamente care au o strânsă legătură între ele deoarece acestea trebuie să își furnizeze informații, pentru o mai bună desfășurare a asctivității. Fiecare departament are în cadrul său un număr de angajați. Aceștia sunt:

Departamentul administrativ-central

În cadrul acestui departament există două persoane angajate care sunt în subordinea directorului de departament, în legătură cu departamentu tehnic-producție primind informații despre cererile de resurse energetice, cereri de reparații și devize de lucru.

Departamentul cercetare

Acest departament se află în legătură directă cu directorul general acesta furnizând acestui departament planuri privind introducerea de produse noi, modernizarea produselor și tehnologiilor existente.

Departamentul tehnic-producție

Acest departament este împărțit pe ateliere de producție astfel având: atelier cromate, atelier vopsitorie, atelier finisaj I, atelier finisaj II. Departamentul este în legătură cu departamentul comercial-aprovizionare care îi comunică comenzile, contractele dar și cu departamentul cercetare care îi transmite date și implementează noile produse și îmbunătățiri aduse utilajelor.

Departamentul personal-salarizare

Există pentru fiecare atelier din departamentul tehnic un șef de personal:

Departamentul financiar-contabil

Se află în legătură cu departamentul personal-salarizare, luând informații în legătură cu salariații societății și cu departamentul comercial-aprovizionare, oferindu-i informații despre noi contracte, noi produse aprobate de directorul general.

Departamentul comercial-aprovizionare

În cadrul acestui departament se furnizează informații către departamentul tehnic-producție legătură cu necesarul de materii prime și informații legate de gestiunea produselor finite și preia informații de la departamentul financiar-contabil.

Circuitul informațiilor între departamente:

Organigrama societății comerciale PIELOREX SA

Pentru sistemul informatic privind salarizarea și evidența personalului este suficient să detaliem numai departamente referitoare la retribuția personalului și contabilitate:

Departamentul Personal-Retribuire:

a)Funcții principale:

– evidența personalului;

– întocmirea fișelor de pontaj;

– redistribuirea personalului în cadrul întreprinderii;

– perfecționarea pregătirii personalului;

– calculul salariilor și a altor drepturi bănești cuvenite.

b) Informații produse:

– informări asupra aplicării normelor privind legislația muncii;

– constituirea fondurilor de asigurări de sănătate;

– activități de evidență personal;

– disponibil de personal;

– evidență certificate medicale și calculul sumelor cuvenite;

– ștate de plată;

c) Informații stocate și administrate:

– baze de date personal;

– norme de protecția muncii;

– norme și normative privitoare la legislația muncii.

d) Informații primite de la alte departamente:

– norme de tehnică și protecția muncii;

-legislația muncii;

– situații, contracte privind reținerile de orice fel;

– certificate medicale.

e) Proiecte propuse:

– evidența și structura personalului;

– calculul retribuțiilor și a altor drepturi/rețineri bănești ale salariaților;

– analize statistice ale activității departamentelor.

Departamentul Financiar- Contabilitate;

a) Funcții principale:

– planificarea și execuția plăților diferite de cele salariale;

– întocmirea fișelor de post calcul;

– întocmirea situațiilor de sinteză solicitate de conducere;

– calculul de indicatori economici;

– aprobări pentru diferite proiecte de investiții;

– gestiunea resurselor financiare;

– înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiilor financiare.

b) Informații produse:

– dispoziții de plată;

– situația principalilor indicatori economici;

– informări asupra activității întreprinderii din punct de vedere al resurselor financiare;

– estimări ale balanței de venituri și cheltuieli;

– fișe de post calcul;

– fișe de stabilire a prețului pentru produsele finite și semifabricate;

– situația de intrare a materialelor pe anumite perioade;

– aprobări proiecte de investiții;

– note contabile;

– balanța de verificare;

– bilanț contabil.

c) Informații stocate și administrate:

– evidențe încasări și plăți;

– situația mijloacelor fixe;

– tabela personal;

– evidența cheltuielilor;

– bugetul de venituri și cheltuieli;

– fișe de post calcul;

d) Informații primite de la alte domenii:

– legi și acte normative;

– reglementări în gestiunea conturilor;

– somări pentru nerespectarea termenelor de plată;

– fișe de urmărire operativă a aprovizionării și desfacerii;

– facturi înregistrare;

– comenzi, contracte;

– proiecte de investiții;

e) Proiecte propuse

– elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli;

– contabilitate;

– elaborarea planului producției nete și a indicatorilor costurilor de producție;

– bilanțul contabil.

Studiul informațional de salarizare

Fiecare persoană beneficiază pentru munca prestată de un salariu, în condițiile prevăzute în CONTRACTUL DE MUNCĂ. Acesta se întocmește pe formular tip pus la dispoziție de Camera de Muncă teritorială, la care firma poate adăuga și înregistra anexe , potrivit intereselor proprii și elementelor negociate cu salariatul.

Din punct de vedere contabil contractul de muncă atestă realitatea relației de muncă cu personalul care îl semnează (contractul fiind înregistrat la Camera de muncă teritorială) și nivelul datoriei angajatorului în legătură cu salariul angajatului.

Contractul de muncă stă la baza întocmirii ștatului de salarii lunar. Din salariul brut consemnat în conractul de muncă pentru un anumit program de lucru sau pentru un anumit volum de producție, se va deduce salariul brut unitar datorat persoanei respective.

Elementele de calcul și decontare a venitului brut, așa cum sunt ierarhizate în ștatul de salarii, se prezintă astfel:

Salariul brut de bază

(+) sporurile și adaosurile care cuprind:

(+) indemnizația de conducere și alte sporuri acordate pentru

conducere

(+) indexările de salarii și compensarea creșterilor de prețuri

(+) salariul în natură

(+) alte drepturi de personal

de aici obținându-se TOTAL VENITURI BRUTE. Alte drepturi de personal cuprind: indemnizația de concediu; prima de Paște/Crăciun; plata zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizația pentru concediul de boală; ajutoare materiale în bani.

Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face de două ori pe lună:

◙ avans (chenzina 1), într-o cotă de 40-45% din salariul de încadrare al salariaților, după data de 15 ale lunii curente;

◙ lichidare (chenzina a II-a), cu diferența netă rămasă după luarea în considerare a reținerilor din salariu, după data de 1 ale lunii următoare.

Documente de evidență pentu calculul salariilor

Pentre lucrătorii pe bază de contract de muncă în regie (cei care lucrează pentru îndeplinirea unei anumite funcțiuni cum ar fi: contabil, secretară, manager, funcționar ), este relevantă pentru plata salariului numai prezența sau absența de la locul demuncă, deci se va folosi fișă zilnică de prezență cuprinzând:

Data

Numele salariaților

Semnăturile, la venire și la plecare

Pentru lucrători pe bază de contract de muncă în acord (lucrători pentru care plata depinde de un anumit nivel cantitativ al produsului muncii), fiind relevant numărul de ore lucrate, se va folosi o fișă zilnică de pontaj care va cuprinde:

Data

Numele persoanelor

Semnăturile, la venire și plecare;

Cantitatea de producție realizată sau valoarea facturată, confirmare de semnătură a coordonatorului persoanei respective.

Foaie zilnică de prezență

Pentru însumarea prezențelor și absențelor se folosește o Foaie colectivă de prezență:

Principalul document contabil pentru înregistrarea cheltuielilor cu forța de muncă este Ștatul de plată al salariilor. Se întocmesc ștate de plată pe centre de cost (departamente, secții, servicii), pentru a se determina mai ușor cheltuiala cu forța de muncă.

Statul de salarii are două secțiuni:

Secțiunea în care se calculează drepturile salariale ale angajaților pornind de la salariul brut realizat și cu rfectuarea tuturor reținerilor;

Secțiunea în care se calculează obligațiile de plată ale întreprinderii în legătură cu forța de muncă.

În statul de plată se trec:

– numele angajatului

– salariul brut care este defalcat pe destinații:

– contribuția angajatului pentru asugurări sociale de sănătate ( 6,5% din salariul de bază);

– contribuția angajatului pentru asigurări sociale (9,5% din salariul brut);

– contribuția angajatului pentru fondul de șomaj (1% din salariul brut);

– impozitul pe venit

– rețineri pentru diferite propriri și rate;

– salariul net ce revine angajatului;

– contribuția angajatorului pentru asigurări sociale 7% din fondul de salarii;

– contribuția angajatorului pentru șomaj 3% din fondul de salarii ;

– contribuția angajatorului pentru asigurări sociale de 22% din fondul de salarii;

– comisionul Camerei de muncă pentru înregistrarea și confirmarea înregistrărilor de 0,5% din fondul de salarii;

– semnătura angajatului și angajatorului pentru confirmarea datelor.

2.5.2 Dotarea actuală cu echipament de calcul la SC PIELOREX SA

Societatea dispune de o dotare tehnică bazată pe o rețea locală cu un server și alte două calcualtoare la care au acces persoanele din departamentul financiar-contabil, dar și din alte departamente. Conexiunea la internet este făcută separat pe toate cele trei calculatoarele. Întreținerea se face cu personal IT din afara societății.

Descrierea dotării tehnice:

Server – Pentium IV

CPU- INTEL IV, RAM 2048 MB, DDRAM 400 Mhz

FDD 1.44 MB+ DVDRW+CDRW

CD-RW

Monitor 19” MICRO.

Stații de lucru:

PC ATX IV

CPU INTEL P IV, RAM 1024 MB 400 MHZ

CD-ROM

Monitor 17” SAMSUNG

și

Pentium IV

CPU INTEL P IV, RAM 2048 MB 400 MHZ

CDRW

Monitor 15” SAMSUNG

Mediul suport al aplicațiilor din sistemul informatic conține:

Pentru nivelul SERVER:

– sisteme de operare multioperator;

– produse program pentru asigurarea funcțiilor de bază în mediul de rețea locală;

– protocol de rețea;

– sisteme de gestiune a bazelor de date de volume mari de informații și a posibilităților de integrare a procesoarelor de texte, tabele, grafice și imagini

Pentru nivel CLIENȚI:

– sistem de operare monoutilizator: Windows;

– interfață grafică; Windows XP;

– procesor de texte; Word XP;

– procesor de date tabelare; Excel XP;

– sistem de gestiune bază de date: Acces;

– sistem de birotică: Microsoft.

2.5.3 Soluția informatizării sistemului obiect

Se prezintă sub forma unui scenariu flexibil structurat pe departamente. Pentru elaborarea acestei soluții este necesar să se efectueze următoarele acțiuni:

– stabilirea listei de aplicații informatice;

– întocmirea fișelor descriptive;

– estimarea resurselor, efortului și duratei de realizare a subsistemelor informatice.

Fișe descriptive ale programului aplicație

Detaliile tehnice ale scenariului de informatizare sunt prezentate pentru fiecare aplicație FIȘE DESCRIPTIVE ale proiectului de aplicații. Aceste fișe descriptive au următorul conținut informațional: date de identificare a proiectului, descrierea aplicației, aria de cuprindere, corelarea cu alte proiecte.

Fișă descriptivă

Denumire Aplicație: Evidență- Personal

Cod Aplicație: 1103

Descriere: Lucrări specifice de angajare, transferare, lichidare, pensionare, concedii medicale, stagii medicale;

Aria de cuprindere: Compartimentul Personal;

Legături cu alte proiecte: lucrare independentă;

Faze, durate și efort de realizare: Proiectare logică- 15 zile, Proiectarea tehnică- o lună și jumătate, Realizarea/testarea programe: trei luni.

Fișă descriptivă

Denumire Aplicație: Întocmirea statului de funcții;

Cod Aplicație: 1105

Descriere: Aplicația clasică de evidență a personalului din întreprindere în vederea stabilirii cheltuielilor de fabricație;

Aria de cuprindere: Compartimentul Personal și Financiar Contabil;

Legături cu alte proiecte: Lucrare corelată cu elaborarea planului de forță de muncă, evidență personal, urmărirea realizării indicatorilor, întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli, elaborarea situației sintetice;

Faze, durate și efort de realizare: Proiectare logică- 15 zile, Proiectarea tehnică- o lună, Realizarea/testarea programe: patru luni.

Fișă descriptivă

Denumire Aplicație: Calcul retribuției

Cod Aplicație: 1106

Descriere: Aplicația întocmește statul de plată a salariaților cu drepturi bănești ;

Aria de cuprindere: Toate compartimentele unității;

Legături cu alte proiecte: Lucrare corelată cu urmărirea și elaborarea planului , evidența realizărilor, evidență personal, urmărirea îndeplinirii normelor de muncă, întocmirea statului de funcțiuni;

Faze, durate și efort de realizare: Proiectare logică- o lună, Proiectarea tehnică- două luni, Realizarea/testarea programe: trei luni.

CAPITOLUL III

Proiectarea, realizarea și implementarea sistemului

3.1 Obiectivele sistemului informatic

Obiectivele sistemului informatic, care urmează a fi proiectat, urmăresc înlăturarea punctelor slabe și accentuarea celor pozitive. Un prim obiectiv ar fi acela de a înlătura lipsa de comunicație dintre departamente prin crearea unei rețele de calculatoare și a unui pachet de programe care să înlesnească circulația informațiilor în cadrul firmei. Un alt obiectiv constă în arhivarea documentelor cu ajutorul unei baze de date creată special în acest scop.

Un sistem mai bun de comunicare cu furnizorii dar și cu clienții ar însemna un câștig de timp și o creștere a eficienței sistemului existent.

3.2 Structura sistemului informatic

În scopul elaborări modelului de ansamblu, sistemul informatic- decizional se descompune în subsisteme relativ autonome. Fiecare subsistem al sistemului informatic va avea propriile sale intrări și ieșiri, precum și propriul său algoritm de calcul. Prin structurarea sistemului vor fi evidențiate subsistemele componente, legăturile dintre subsistemele precum și conexiunile exteriore ale sistemului cu alte sisteme.

La structura sistemului informatic se va avea în vedere respectarea următoarelor cerințe:

pe fiecare nivel al structurării trebuie asigurată unicitatea criteriului de descompunere al sistemului;

structurarea realizată trebuie să permită construirea ulterioară a întregului sistem;

structura creată nu trebuie să conțină suprapuneri ale modulelor;

Pentru structurarea unui sistem informatic se pot utiliza mai multe criterii de descompunere a sistemului în subsisteme și module componente. Cel mai răspândit criteriu de descompunere este cel funcțional. Sistemul informatic este structurat în subsisteme pentru cercetare, tehnic-producție, comercial aprovizionare, personal-salarizare, financiar- contabil.

Subsistemul personal- salarizare este structurat la rândul său în module responsabile de elaborarea planului forțelor de muncă și al fondurilor de salarizare, evidențiată și structurată personalului, calculul retribuției și analize și raportări statistice.

3.3 Definirea și proiectarea intrărilor informaționale

Prin intrările unui sistem informatic se înțelege calitatea datelor primare necesare obținerii formațiilor de ieșire ale sistemului.

Datele primare reflectă starea și dinamica fenomenelor și proceselor economice din unitatea economică. Datele primare sunt necesare pentru crearea și actualizarea bazelor de date, pentru obținerea de situații de ieșire și pentru realizarea de rapoarte de ieșiri.

Datele primare pot fi clasificate în date interne și date externe. La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca intrările sistemului să fie condiționate de ieșirile acestora.

Acest lucru se realizează la nivelul a două planuri:

Pe plan logic, în acest caz orice ieșire este rezultatul aplicării unuia sau mai multor operatori asupra unui ansamblu de date de intrare. O dată definite intrările sistemului și operatorii de transformare, intrările vor apare atunci ca rezultate determinate de aceste ieșiri.

Pe plan tehnologic, în acest caz, caracteristicile ieșirilor sistemului condiționează caracteristicile cerute.

Astfel determinarea intrărilor presupune o analiză temeinică și complexă ce are ca punct de plecare informațiile de ieșire din sistem.

Pentru a obține datele necesare întocmirii rapoartelor prezentate mai sus este nevoie de : Fișa de Pontaj, Fișa personală a angajatului, precum și Contractul Individual de Muncă.

Proiectarea detaliată a „intrărilor” cuprinde proiectarea logică de detaliu și proiectarea fizică de detaliu.

În proiectarea logică se stabilește în detaliu lista intrărilor iar pentru fiecare intrare se descriu în parte elementele sale caracteristice, respectiv: conținutul, natura și structura datelor, frecvența de apariție, volumul de date, criteriile de control și validarea.

Datele de intrare parcurg o succesiune de etape în cadrul sistemului informatic- de la momentul generării și culegerii lor până la momentul utilizării lor efective în cadrul sistemului. Etapele intermediare parcurse de datele de intrare sunt reprezentate de înregistrarea datelor pe documentul de intrare, conversia datelor într-o formă acceptată de sistemul de calcul, respectiv, transpunerea datelor pe suportul tehnic, verificarea sintactică și semantică a datelor de intrare.

Specificațiile de intrare, utile atât pentru programator cât și pentru utilizator, trebuie obligatoriu să cuprindă macheta documentului, instrucțiunile de culegere, utilizare și transpunere pe suport tehnic și reguli de control și de validare. Trebuie să se realizeze:

alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor;

proiectarea machetelor documentelor de intrare;

stabilirea instrucțiunilor de culegere și a regulilor de control și validare a datelor;

proiectarea formatului de intrare.

În continuare vor fi explicate machetele formularelor de introducere a datelor în baza de date.

A. Calculare salariu:

Din această primă machetă se selectează salariatul pentru care urmează să se calculează salariul. După selectarea salariatului, se apasă butonul de „Calcul Salariu” pentru a se trece la calcularea efectivă a salariului.

După apăsarea tastei „Calcul Salariu” se trece la următoarea machetă de calcul efectiv al salariului. Aici avem un tab de alegere a reținerilor, sporurilor, al altor venituri , și alegerea indemnizațiilor pentru care s-au creat tabele, și au fost înregistrate în macheta de „Parametrii de calcul”

B. Parametri de calcul

Parametrii de calcul ai programului sunt afișați pe șase machete, aceștia fiind indicatori necesari pentru calculul salariului cu toate componentele sale. Din aceste machete se pot actualiza: Datoriile firmei către stat, Datoriile de la angajat către stat, Deducerile personale, de bază și cele suplimentare, sporuri, rețineri, alte venituri, sume dar și impozit.

În cadrul machetei „Taxe și deduceri” se pot adăuga datoriile către stat ale angajatului dar și ale angajatorului, dar de asemenea și deducerile de bază, personale și suplimentare.

Adăugarea se face prin scrierea în căsuțele specifice fiecărui câmp iar apoi se apasă butonul Adăugare. Cu ajutorul căsuțelor „text” se poate face și modificare unei înregistrări prin selectarea ei din tabelă și apoi se face modificarea.

În cadrul machetelor de Indemnizații și rețineri și alte venituri, se pot adăuga și modifica rețineri, indemnizații și alte venituri.

În cadrul acestei machete avem sume necesare calculării salariului, și anume salariul minim pe economie, salariul mediu pe economie, codurile CAEN cu procentele aferente tarifului de risc pentru accidente și boli profesionale, nr,. de zile lucrătoareîn luna curentă dar și numărul de ore stabilite prin lege.

C. Configurare personal firmă

Macheta prezentată mai sus realizează operațiile de actualizare a bazei de date privitoare la datele angajatului firmei. Datele fiind personale, privind angajarea, preluarea deducerilor personale pentru fiecare angajat, dar și o serie de documente ca: cerere de concediu, contract de muncă etc.

Putem avea deasemenea și configurări de departamente, posturi și subdiviziuni.

Fiecare dintre aceste machete au butoane de Adăugare, Ștergere și Ieșire.

3.4 Proiectarea codurilor

O cerință importantă a sistemelor informatice este aceea că datele din sstem trebuie să fie riguros definite, ordonate și clasificate. Codificarea reprezintă o activitate cu aplicații considerabile în funcționarea sistemelor informatice având două aspecte: codificarea externă și codificarea internă.

Codificarea externă a datelor trebuie să faciliteze operațiile de culegere, verificare, transmitere și prelucrare a datelor.

3.5 Proiectarea logică și fizică a datelor

A. Proiectarea logică de detaliu a fișierelor

În cadrul proiectării logice se conturează articolele ca unități logice de culegere, stocare, regăsire, transmitere și prelucrare automată a datelor, precum și estimarea colecțiilor de date în raport cu conținutul și volumul de informații existente în documentele primare.

B. Proiectarea fizică de detaliu a fișierelor

În cadrul acestei faze este conturată din punct de vedere tehnic, soluția stabilită la proiectarea logică, ținându-se seama de caracteristicile echipamentelor, de capacitatea de stocare a suporturilor tehnice de date utilizate în fluxul automat.

Principalele activități care sunt abordate în cadrul acestei faze sunt: proiectarea machetelor de stocare a datelor, definirea caracteristicilor fizice la nivelul fișierelor.