. Salariile Si Impactul Acestora Asupra Cifrei de Afaceri

Capitolul 1.

CADRUL GENERAL AL DECONT|RILOR CU PERSONALUL

In conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu ansamblul actelor normative privind aplicarea impozitului pe venit, incepând cu anul 2000 România aplica o noua politica in ceea ce priveste impozitarea salariilor si, implicit, s-a modificat cadrul legislativ al decontarilor cu personalul, asigurarile sociale, asigurarile de sanatate, protectia sociala si alte operatiuni asimilate .

Noul cadru legislativ privind impozitul pe venit are ca si componenta principala impozitul pe salarii . Impozitul pe venit se aplica numai persoanelor fizice si nu persoanelor juridice ( firme, institutii, etc. ) insa acestea din urma sunt angrenate in procesul de aplicare a normelor legale in ceea priveste impozitul pe venit, datorita componentei salariale, respectiv a decontarilor cu personalul si operatiunile asimilate .

Noul cadru legislativ cuprinde urmatoarele categorii economice :

Contribuabilii reprezinta subiecti ai impozitului pe venit si cuprind urmatoarele categorii de persoane :

Orice persoana cu domiciliul in România, pentru veniturile obtinute din România, cât si din strainatate ;

Persoanele fizice române, fara domiciliul in România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României, sau intr-o perioada de timp ce depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepând sau sfârsind in anul calendaristic vizat ;

Persoanele fizice straine, pentru veniturile obtinute din România, prin

intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României ,sau in orice

perioada de 12 luni, incepând sau sfârsind in anul calendaristic vizat ;

Persoanele fizice române fara domiciliul in România, precum si persoanele fizice straine, care realizeaza venituri din România, in alte conditii decât cele mentionate mai sus, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri pe care România le are cu alte state .

2. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit sunt :

– Venituri din activitati independente;

– Venituri din salarii;

– Venituri din pensii ( peste o anumita limita stabilita de legiuitor );

– Venituri din cedarea folosintei bunurilor;

– Venituri din dividente si dobânzi;

– Alte venituri.

In categoria de venituri se include si orice avantaje in bani si/sau in natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii.

Cheltuielile deductibile reprezinta acea categorie de cheltuieli care se scad ( se deduc ) din veniturile obtinute, la calculul impozitului pe venit.

Cheltuielile nedeductibile reprezinta acea categorie de cheltuieli care nu se scad ( nu se deduc) din veniturile obtinute, la calculul impozitului pe venit.

Venitul brut reprezinta totalitatea veniturilor obtinute de persoanele fizice in activitatea desfasurata, precum si avantajele primite, pe fiecare loc de realizare al acestora, indiferent de denumirea acestora si forma in care sunt acordate.

Venitul net reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.

Cheltuielile deductibile sunt, dupa caz, urmatoarele:

Contributia pentru asigurarile sociale;

Contributia pentru protectia sociala a somerilor;

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;

Alte contributii obligatorii stabilite de lege;

O cota de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli profesionale la acelasi loc de munca.

Veniturile neimpozabile sunt reprezentate de acele venituri obtinute de persoanele fizice care nu se impoziteaza.

Veniturile scutite de impozit sunt reprezentate de acele venituri obtinute de persoanele fizice, care sunt veniturile impozabile, insa scutite de la impozitare.

Deducerile personale reprezinta acele sume care se deduc ( se scad ) din venitul anual global pentru contribuabilii persoanele fizice române, cu domiciliul stabil in România.

Deducerile personale cuprind doua componente :

-Deducerea personala de baza, care incepând cu 1 ianuarie este fixata la suma de 1.800.000 lei/luna si care se indexeaza periodic potrivit prevederilor legale;

– Deduceri personale suplimentare , care se calculeaza in functie de deducerea personala de baza, sub forma unui coeficient fix ponderat la deducerea personala de baza astfel:

0,5 x 1.800.000 lei/luna, pentru sotul/sotia aflati in intretinerea salariatului;

0,5 x 1.800.000 lei/luna, pentru fiecare din primii doi copii aflati in intretinere;

0,5 x 1.800.000 lei/luna,pentru al treilea si urmatorii copii aflati in intretinere;

0,5 x 1.800.000 lei/luna, pentru fiecare alt membru aflat in intretinere

De asemenea, legiuitorul a stabilit deduceri personale suplimentare in functie de situatia proprie sau de situatia persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor din calculul prezentat anterior asfel:

1,0 x 1.800.000 lei/luna, pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;

0,5 x 1.800.000 lei/luna, pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.

Deducerile personale in ansambul lor, adica suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului pe venit, nu poate depasi coeficientul de 2,5 inmultit cu deducerea personala de baza (in momentul de fata: 2,5x 1.800.000 lei/lun =4.500.000 lei) si se acorda in limita venitului realizat.

Pentru acordarea deducerilor suplimentare angajatii vor prezenta documente justificative (in original si copie) care sa ateste situatia proprie si a persoanelor aflate in intretinere, cum sunt:

– certificat de casatorie;

certificat de nastere al copiilor;

certificat emis de comisia de expertiza madicala;

adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propie raspundere si altele.

Dupa verificarea documentului orginal cu copia, de catre angajator se va retine copia semnata de catre angajatul desemnat in acest scop.

Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, deducerea personala suplimentara va fi acordata unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia . In acest sens, angajatii care solicita deducerea suplimentara vor prezenta angajatorului fie o declaratie din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de angajatorul acestuia , dupa caz, din care sa rezulte ca nu a solicitat si nu beneficiaza de deduceri suplimentare pentru copii aflati in intretinere ( numarul de copii, nume, prenume copii).

In situatia familiilor cu mai multi copii in intretinere , deducerea suplimentara se poate acorda unuia dintre parinti pentru toti copii sau fiecarui parinte pentru un anumit numar de copii.

Fisele personale reprezinta documente folosite la impunerea persoanelor fizice care obtin venituri din salarii, astfel:

Fisa fiscala I se utilizeaza pentru evidentierea veniturilor sub forma de

salarii, la angajatorul unde salariatul este angajat cu contract permanent de munca;

Fisa fiscala II se utilizeaza pentru evidentierea veniturilor sub forma de

salarii sau asimilate acestora, la angajatorii unde salariatul nu are contract permanent

de munca;

1.1 Baza impozabila la impozitul pe veniturile din salarii

Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani sau in natura obtinute de o persoana fizica care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care acestea se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, indemnizatiile de maternitate si concediile pentru ingrijirea copilului in varsta de pâna la 2 ani.

In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, al membrilor cooperatori, precum si in cazul persoanelor care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii, baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale o constituie veniturile de natura drepturilor salariale realizate lunar de acesti asigurati.

In categoria veniturilor din salarii se include:

salariile de orice fel;

indemnizatiile de conducere si orice fel de alte indemnizatii;

sporuri;

prime;

premii anuale si cele din cursul anului sub diferite forme;

sumele platite pentru concediul legal de odihna, concedii de studii;

sumele platite pentru incapacitate temporara de munca;

sumele platite pentru concediul de maternitate si de ingrijire al copilului pâna la varsta de 2 ani;

sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, platite din fondul de salarii;

sumele platite din fondul de salarii conform legii sau contractului colectiv de munca ( al – 13 – lea salariu, prime de vacanta, etc. );

orice alte castiguri in bani, primite ca plata a muncii lor, de la persoanele fizice sau juridice, dupa caz, la care sunt angajati permanenti;

sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

veniturile realizate din incadrarea in munca, ca urmare a incheierii unei

conventii civile de prestari servicii;

sumele primite de reprezentantii in Adunarea Generala a Actionarilor ( AGA ), in Consiliul de Administratie ( CA ) si in Comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite, conform legii;

toate drepturile salariale platite in natura angajatilor, sub forma de produse sau prestari de servicii, de catre persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul in România;

alte drepturi si indeminizatii de natura salariala .

Baza impozitabila a impozitului pe salariu reprezinta suma veniturilor realizate de salariat, pe fiecare loc de realizare al venitului.

Cotele de impunere reprezinta cote procentuale utilizate pentru determinarea impozitului pe salarii, cote progresive pe transe de venit, cuprinse intre 18% si 40%, astfel:

Baremul lunar de impozitare pentru inceputul anului 2003 este urmatorul:

Nota Baremul lunar se actualizeaza semestrial prin Hotarâre a Guvernului, in functie de indicele de inflatie realizat pe 6 luni, comunicat de Comisia Nationala de statistica.

De asemenea, odata cu baremul lunar aplicabil in semestrul II, Guvernul aproba si Baremul mediu anual care se utilizeaza pentru determinarea impozitului pe venitul anual impozabil.

Impozitul pe venitul din salariu se calculeaza si se percepe lunar de catre angajator, prin metoda stopajului la sursa, adica angajatorul (persoana fizica sau juridica) este obligat sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul pe venitul din salariu si asimilate salariului la bugetul statului.

Obligatii ale platitorului de venituri din salarii si ale salariatilor

Angajatul are obligatia de a calcula, retine si vira impozitul pe venitul din salarii,lunar, dar nu mai târziu de data de 20 inclusiv a lunii urmatoare;

Calculul impozitului pe venitul din salarii se face in baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala I si II, in functie de caz;

Fisele fiscale se completeaza de catre angajatori in baza informatiilor prezentate de salariati (cu documente legale);

Angajatorii trebuie sa solicite de la organele fiscale teritoriale fisele fiscale I sau II, dupa caz, pâna la data de 30 noiembrie ale anului in curs, pentru anul urmator;

Angajatorii au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual, sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar – anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

– au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului fiscal;

– nu au alte surse de venit care se cuprinde pe venitul anual global impozabil.

Aceasta obligatie nu este obligatorie pentru angajatorii care la sfârsitul angajator, prin metoda stopajului la sursa, adica angajatorul (persoana fizica sau juridica) este obligat sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul pe venitul din salariu si asimilate salariului la bugetul statului.

Obligatii ale platitorului de venituri din salarii si ale salariatilor

Angajatul are obligatia de a calcula, retine si vira impozitul pe venitul din salarii,lunar, dar nu mai târziu de data de 20 inclusiv a lunii urmatoare;

Calculul impozitului pe venitul din salarii se face in baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala I si II, in functie de caz;

Fisele fiscale se completeaza de catre angajatori in baza informatiilor prezentate de salariati (cu documente legale);

Angajatorii trebuie sa solicite de la organele fiscale teritoriale fisele fiscale I sau II, dupa caz, pâna la data de 30 noiembrie ale anului in curs, pentru anul urmator;

Angajatorii au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual, sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar – anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

– au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului fiscal;

– nu au alte surse de venit care se cuprinde pe venitul anual global impozabil.

Aceasta obligatie nu este obligatorie pentru angajatorii care la sfârsitul anului au un numar de angajati permanenti mai mic de 10 persoane.

Contribuabilii care obtin si alte venituri in afara celor din salarii sunt obligati sa depuna la organul fiscal de care apartin o declaratie de venit,

pâna la data de 31 martie ale anului in curs, pentru anul care a trecut.

Contribuabilii care obtin numai venituri din salarii al caror impozit s-a

platit prin stopaj la sursa de catre angajator nu au obligatia depunerii

declaratiei pe venit.

Capitolul 2.

CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREAN}ELOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGUR|RILE SOCIALE, ASIGUR|RILE DE S|N|TATE SI PROTEC}IE SOCIAL|

In contabilitate se inregistreza distinct toate drepturile salariale si asimilate acestora .

De asemenea, in contabilitate se inregistreza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimentatie, antidot etc.), stimulentele din profitul net realizat, acordate dupa aprobarea bilantului contabil, precum si avansurile acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate in termen de 3 zile se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane .

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari de bunuri cu plata in rate, chirii sau alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare etc.) se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concedii de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la finele acestuia, ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale si de sanatate, respectiv protectia sociala cuprind:

Contributia la asigurarile sociale de stat, reprezentând 24,5%, 29,5% sau 34,5% din fondul de salarii, in functie de ramura economiei in care agentul economic isi desfasoara activitatea;

Contributia la asigurarile sociale de sanatate, reprezentând 7%, din fondul de salarii;

Contributia la constituirea fondului de somaj, reprezentând 3.5% din fondul de salarii ;

Comisionul camerei de munca, reprezentând 0.75% din fondul de salarii;

Toate aceste contributii se contabilizeaza de catre angajator ca si cheltuieli cu personalul.

De asemenea, agentii economici angajatori au obligatia sa retina din sumele datorate personalului sub forma de salarii, prin stopaj la sursa, urmatoarele:

Contributia la asigurari sociale, reprezentând 9.5% din salariul brut;

Contributia la fondului de somaj, reprezentând 1% din salariul de incadrare;

Contributia la asigurarile sociale de sanatate, reprezentând 6.5% din salariul brut;

Impozitul pe salarii, in cote progresive, in functie de venit;

Fd. de risc , accidente si boli profesionale , reprezentând 0,5%;

Alte retineri din salarii datorate tertilor sub forma de:

– propriri;

– rate scadente pentru cumparaturi de bunuri si pentru imprumuturi;

– chirii , etc.

In cazul prestarilor de servicii pentru care se incheie conventii civile (Fisa fiscala II ), din suma negociata drept salariu se retine doar contributia la asigurarile sociale de sanatate (6.5%) si desigur impozitul pe venitul net din salarii.

Plata salariilor se efectueaza lunar, deregula , in doua etape, respectiv:

chenzina I (avansul) – reprezentând circa 40 – 45% din salariul de incadrare, platita dupa data de 15 ale lunii;

chenzina a II- a (lichidarea) – reprezentând diferenta neta de plata, ramasa dupa retinerile din salariu, platita dupa data de 1 a lunii urmatoare.

2.1. Contabilitatea datoriilor si creantelor fata de personal

Evidenta contabila a decontarilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul grupei de conturi 42 – Personal si conturi asimilate, care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II.

Grupa 42 – Personal si conturi asimilate

421 – Personal –salarii datorate

423 – Personal – ajutoare materiale datorate

424 – Participarea personalului la profit

425 – Avansuri acordate personalului

426 – Drepturi de personal neridicate

427 – Retineri din salarii datorate tertilor

428 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul

– 4281 – Alte datorii in legatura cu personalul

– 4282 – Alte creante in legatura cu personalul

Prezentare generala a conturilor:

Contul 421 – Personal –salarii datorate

Acest cont tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Ca si continut economic este un cont de datorii pe termen scurt, cu functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor (personalului), reprezentând, pentru societatea respectiva, o cheltuiala.

641 “ Cheltuieli cu salariile = 421 “Personal

personalului” salarii – datorate “

Se debiteaza cu retinerile din salarii reprezentând: avansuri, sume opozabile salariatilor datorate tertilor, contributia la fondul de somaj, impozitul pe salarii, precum si alte retineri din salarii datorate unitatii (prin creditul conturilor 425, 427,428, 431, 4312, 4372, 444), precum si cu sumele neridicate in termen legal (426) si cu salariile nete achitate personalului (5311).

421 “Personal = %

salarii – datorate “ 425 ” Avansuri acordate – sume acordate la

personalului “

431 “Asigurari sociale “ – fondul de sanatate

6,5%

( analitic distinct )

431 “Asigurari sociale “ – 9,5% CAS

( analitic distinct )

4372 “Contributia personalului – 1% fondul de

somaj “

444 “Impozitul pe salarii “ – impozitul retinut

421 “Personal = 427 “ Retineri din salarii

salarii – datorate “ datorate tertilor “

421 “Personal = 426 “ Drepturi de personal – sume neridicate

salarii – datorate “ neridicate “ de personal, la

chenzina a II – a

Soldul final al contului este creditor, reprezentând sumele datorate salariatilor. Evidenta analitica a salariilor datorate se realizeaza cu ajutorul statelor de plata.

Contul 423 – Personal – ajutoare materiale datorate

Evidentiaza ajutoarele de boala acordate pentru incapacitate temporara de munca:

– primele zile ale concediului medical (in functie de numarul total de salariati ai unitatii);

– a celor pentru ingrijirea copilului;

– ajutoarele de deces etc.

Este un cont de datorii pe termen scurt, cu functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu sumele datorate personalului, reprezentând ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurarile sociale, precum si cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala ( 4311, 6458 );

4311 “Contributia unitatii la = 423 “Personal – ajutoare

asigurari sociale” materiale datorate”

6458 “Alte cheltuieli privind = 423 “Personal – ajutoare

asigurarile si protectia sociala” materiale datorate “

Se debiteaza cu sumele platite personalului (531), cu retinerile reprezentând: avansuri acordate, sume datorate unitatii sau tertilor, contributia pentru ajutorul de somaj, precum si impozitul datorat (425, 4372, 444) si cu sumele neridicate (426).

423 “Personal ajutoare materiale = 5311 “ Casa in lei “

datorate “

423 “Personal ajutoare materiale = 426 “ Drepturi de personal

datorate “ neridicate “

Soldul creditor reprezinta ajutoare materiale datorate salariatilor. Evidenta analitica a ajutoarelor materiale datorate se realizeaza cu ajutorul listelor de plata lunare.

Contul 424 – Participarea personalului la profit

Tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profitul obtinut la sfârsitul unui exercitiu financiar. Acesta este un cont cu functie contabila de pasiv, iar ca si continut economic este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu sumele repartizate salariatilor din profitul realizat (117);

117 “Rezultatul reportat “ = 424 “Participarea personalului

la profit“

Se debiteaza cu sumele achitate salariatilor ( 512, 531 ), cu sumele neridicate de personal (426), si cu impozitul retinut (444).

424 “Participarea personalului la = 5311 “Casa in lei “

profit “

424 “Participarea personalului la = 426 “Drepturi de personal

profit” neridicate “

424 “Participarea personalului la = 444 “Impozitul pe salarii “

profit “

Soldul creditor reprezinta stimulente din profit, datorate .

Contul 425 – Avansuri acordate personalului

Spre deosebire de celelalte conturi din aceasta grupa, contul 425 este un cont cu functie contabila de activ, reprezentând creantele firmei evidentiate de avansul (chenzina I) acordat personalului unitatii.

Se debiteaza cu avansurile platite personalului conform contractului de munca (5311) si cu avansurile neridicate (426).

425 “Avansuri acordate personalului “ = 5311 “Casa in lei “

425 “Avansuri acordate personalului “ = 426 “ Drepturi de personal

neridicate “

Se crediteaza la sfârsitul lunii cu sumele retinute pe statele de salarii.

421 “ Personal – salarii = 425 “ Avansuri acordate personalului “

datorate “

Soldul debitor reprezinta avansurile acordate. Reflectarea analitica a avansurilor se realizeaza cu ajutorul listelor de plata a avansurilor .

Contul 426 – Drepturi de personal neridicate

Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termenul legal . Este un cont cu functie contabila de pasiv, iar ca si continut economic este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boala si alte drepturi, neridicate in termen:

% = 426 “ Drepturi de personal neridicate “

423 “Personal ajutoare materiale

datorate “

424 “Participarea personalului la

profit “

425 “ Avansuri acordate personalului “

Se debiteaza cu sumele achitate personalului (5311), precum si cu drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului sau inregistrate ca venituri exceptionale, aferente perioadei (4481).

426 “ Drepturi de personal neridicate “ = %

5311 “ Casa in lei “

4481 “ Alte datorii fata de

bugetul statului“ Soldul creditor reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 – Retineri din salarii datorate tertilor

Evidentiaza retinerile si popririle datorate tertilor. Este un cont cu functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati, datorate tertilor, reprezentând: chirii, cumparari cu plata in rate, amenzi, abonamente, pensii alimentare etc.

421 “ Personal – salarii = 427 “ Retineri din salariile

datorate “ datorate tertilor ”

Se debiteaza cu sumele achitate tertilor, reprezentând retineri sau popriri (512):

427 “Retineri din salarii = 5121 “ Conturi la banci in lei “

datorate tertilor ”

Soldul creditor reprezinta sumele retinute de la salariati si datorate tertilor.

Contul 428 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul

Ca si functie contabila este un cont bifunctional, care evidentiaza decontarile cu salariatii la inchiderea exercitiului financiar, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului expirat, precum si a altor creante si datorii, in raporturile cu personalul.

Continutul economic :

– este un cont de datorii pe termen scurt, atunci când exprima datoriile unitatii patrimoniale fata de salariati;

– este un cont de creante, atunci când exprima creantele unitatii patrimoniale in raport cu salaritii.

Se crediteaza cu:

– sumele datorate salariatilor, pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pâna la inchiderea exercitiului (641);

– sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (438) ;

– sumele incasate de la salariati, evidentiate anterior in acest cont (531).

Se debiteaza cu:

– sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont (531);

– sumele datorate de personal, reprezenând chirii si consumuri care se fac venituri la unitate, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite (542,758,706,708,4427,438).
Soldul final – creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor;

– debitor reprezinta sumele datorate de salariati, unitatii patrimoniale .

In practica contabila nu se utilizeaza contul 428 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul, ci se detaliaza in doua conturi sintetice de gradul II, si anume:

4281 “ Alte datorii in legatura cu personalul “

Evidentiaza decontarile cu salariatii, la inchiderea exercitiului financiar, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului expirat, precum si alte datorii, in raporturile cu personalul.

Este un cont cu functie contabila de pasiv, iar ca si continut economic este un cont de datorii pe termen scurt, atunci când exprima datoriile unitatii patrimoniale fata de salariati.

Se crediteaza :

– cu sumele datorate personalului sub forma de ajutoare materiale (4382);

– cu sumele datorate salariatilor, pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exrcitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna, neefectuate pâna la inchiderea exercitiului (641).

641 “Cheltuieli cu salariile = 4281 “ Alte datorii in legatura

personalului “ cu personalul”

Se debiteaaa cu sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont (531).

4281 “ Alte datorii in legatura = 5311 “ Casa in lei “

cu personalului “

Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitatea patrimoniala salariatilor.

Acest cont se poate dezvolta in conturi analitice deschise pe salariati, la care unitatea patrimoniala are obligati de plata.

4282 “ Alte creante in legatura cu personalul “

Evidentiaza decontarile cu salariatii, la inchiderea exercitiului financiar, pentru a permite inregistrarea veniturilor aferente exercitiului expirat, precum si a altor creante in raporturile cu personalul.

Este un cont cu functie contabila de activ, iar ca si continut economic este un cont de creante, atunci când exprima creantele unitatii patrimoniale in raport cu salariatii.

Se debiteaza :

– cu sumele reprezentând debite din ajutoare de boala necuvenite (4381);

– cu sumele datorate de personal, reprezentând avansuri nejustificate (542) ;

– cu sumele datorate de personal, reprezentând chirii si consumuri care se fac venituri la unitatea patrimoniala (706, 708, 758, 4427).

4282 “ Alte creante in legatura = 542 “ Avansuri de trezorerie “

cu personalul “

4282 “ Alte creante in legatura = %

cu personalul “ 758 “ Alte venituri din exploatare “

4427 “ TVA colectata “

Se crediteaza cu sumele incasate de la salariti, evidentiate anterior in acest cont (531).

5311 “ Casa in lei “ = 4282 “ Alte create in legatura

cu personalul “

Soldul debitor reprezinta sumele datorate de salariati, unitatii patrimoniale .

Acest cont se poate dezvolta in conturi analitice, pe salariatii care au datorii fata de unitatea patrimoniala.

2.2 Contabilitatea decontarilor privind asigurarile si protectia sociala

Contabilitatea decontarilor privind asiguarile si protectia sociala cuprinde datoriile si creantele unitatii patrimoniale, in legatura cu contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, inclusiv contributia unitatii la fondul special de asigurari sociale de sanatate, precum si contributia personalului la fondurile mentionate si la alte fonduri speciale sau contributii asimilate acestora.

Asigurarea sociala se retine din salariu sau, dupa caz, din venitul brut lunar al persoanei asigurate si se vireaza lunar la angajator .

Baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale o constituie (conform Legii 19/2000):

– salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca;

venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau in contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie;

– in cazul personalului român trimis in strainatate, in misiune permanenta, de catre persoanele juridice din România, baza lunara de calcul este salariul brut lunar in lei, corespunzator functiei in care persoana respectiva este incadrata in tara, inclusiv sporurile si celelate adaosuri care se acorda potrivit legii.

Baza lunara de calcul nu poate depasi plafonul a de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie.

Contributia agentilor economici la asigurarile sociale este diferentiata in functie de categoria de incadrare pe grupe de munca din sectoarele ( ramurile ) economiei nationale, astfel:

Agenti economici din grupa I de munca, a caror contributie la asigurarile sociale este de 34% din fondul de salarii;

Agenti economici din grupa II – a de munca, a caror contributie la asigurarile sociale este de 39% din fondul de salarii;

Agenti economici din grupa III -a de munca, a caror contributie la asigurarile sociale este de 44% din fondul de salarii.

Conform dispozitiilor legale in vigoare, din contributia unitatii la asigurarile sociale se poate face de catre unitatii urmatoarele plati reprezentând ajutoarele materiale:

Concedii medicale de maternitate si pentru ingrijirea copilului pâna la vârsta de doi ani;

Concedii medicale privind incapacitate temporara de munca;

Plati pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

Ajutoare de deces pentru membrii de familie;

Procurari de proteze medicale etc.

Nu se datoreaza contributia de asigurarilor sociale pentru urmatoarele situatii:

– Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta;

– Drepturi platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractelor individuale de munca ;

– Diurne de delegare si de deplasare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, platite in limita dispozitiilor legale, precum si drepturile de autor;

– Sume obtinute in baza unei conventii civile de prestari servicii sau de executari lucrari de catre persoanele care au incheiate contracte individuale de munca si de catre beneficiarii unei pensii pentru limita de vârsta ;

– Sume reprezentând participarea salariatilor la profit;

– Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

In afara pensiilor asiguratii din sistemul public au urmatoarele drepturi de asigurari sociale :

– indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca ( 75% );

– indemnizatie pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala, indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatie pentru carantina ;

– tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de asigurarile sociale de sanatate;

– reabilitare profesionala;

– ajutor de deces.

Plata contributiei de asigurari sociale datorate de angajator si de asigurati se efectueaza cu ordin de plata / incasare tip CAS la trezoreriile judetene .

Indiferent de mijlocul de plata utilizat, numerar sau virament, angajatorul sau dupa caz, persoana asigurata pe baza de contract sau ori declaratie de asigurare va specifica suma, destinatia si perioada pentru care se face plata.

Având in vedere platile de ajutoare materiale pe care le poate face agentul economic din contributia unitatii la asigurarile sociale, la sfârsitul perioadei de gestiune (luna calendaristica) pot rezulta urmatoarele cazuri:

Diferente de plata la bugetul asigurarilor sociale, atunci când contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) este mai mare decât ajutoarele materiale acordate salariatilor din acest fond;

Diferente de incasat de la bugetul asigurarilor sociale, atunci când contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) este mai mica decat ajutoarele materiale acordate salariatilor din acest fond;

In acest sens, lunar, pentru determinarea diferentelor de varsat la bugetul asigurarilor sociale se intocmeste documentul “Situatia privind decontarea contributiei la asigurarile sociale ". Agentii economici actioneaza practic ca mandatari ai Ministerului Municii si Solidaritatii Sociale, care gestioneaza bugetul asigurarilor sociale, retinând din contributia datorata lunar acestui buget (fond), sumele necesare pentru plata, in conditiile legii, a ajutoarelor materiale acordate salariatilor proprii.

Calculul indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca se face in baza certificatelor medicale eliberate in conditiile legii.

Indemnizatiile privind incapacitatea temporara de munca (concediu medical), de maternitate, de ingrijirea copilului pâna la vârsta de doi ani etc. se platesc lunar, o data cu plata lichidarii (chenzina a II- a ), pe baza unor state de plata separate .

Concediile medicale pentru maternitate se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile inainte de nastere ( concediu de sarcina ) si 63 de zile dupa nastere ( concediu lehuzie ), care se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare . In cazul in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere, in perioada de lehuzie indemnizatia de maternitate cuvenita se acorda pe toata durata concediului de maternitate. Concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav in vârsta de pâna la 7 ani si a copilului cu handicap in vârsta de pâna la 18 ani pentru afectiuni intercurente se acorda pentru perioadele si afectiunile prevazute de lege . Concediul pentru cresterea copilului pâna la implinirea vârstei de 2 ani se acorda, la cerere, unuia dintre parinti sau sustinatorului legal ( 85% din baza de calcul constituita potrivit legislatiei in vigoare la data deschiderii dreptului ) .

Reflectarea in contabilitate a deconturilor cu asigurarile sociale, protectia sociala si a operatiunilor asimilate, se realizeaza cu ajutorul grupei de conturi 43 – Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate”, care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II.

Grupa 43 – Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate

431 – asigurari sociale

4311 – contributia unitatii la asigurarile sociale;

4312 – contributia personalului la asigurarile sociale;

4313 – contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate;

4314 – contributia angajatului pentru asigurarile sociale de sanatate;

437 – ajutor de somaj:

4371 – contributia unitatii la fondul de somaj;

4372 – contributia personalului la fondul de somaj.

438 – alte datorii si creante sociale:

4381 – alte datorii sociale;

4382 – alte creante sociale.

2.2.1 Contributia la asigurarile sociale

Reflectarea in contabilitate a contributiei la asigurarile sociale (CAS), se realizeaza cu ajutorul contului 431 – Asigurari sociale, cont sintetic de gradul I, care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II, respectiv:

4311 – contributia unitatii la asigurarile sociale;

4312 – contributia personalului pentru pensia suplimentara.

Contul 431 – Asigurari sociale:

Evidentiaza decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile sociale, precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara.

Este un cont cu functie contabila de pasiv, iar ca si continut economiceste un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza :

– cu contributia angajatorului la asigurarile sociale (6451);

– cu contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (6451);

– cu contributia personalului la asigurarile sociale (421, 423);

– cu contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate (421,423);

Se debiteaza cu:

– sumele virate la bugetul asigurarilor sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate (5121);

– sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarilor sociale (423);

– datorii anulate (758)

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 4311 – contributia unitatii la asigurarile sociale:

Tine evidenta decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile sociale si este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu:

– contributia unitatii la asigurarile sociale (6451);

– contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate (6453);

– contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate.

Se debiteaza cu:

– sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarilor sociale (423);

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate la bugetul asigurarilor sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 4311 – “ Contributta angajatorului la asigurarile sociale “ se poate prezenta in unele perioade de gestiune sold debitor, atunci când firma are de incasat de la bugetul asigurarilor sociale sume pentru plata ajutoarelor materiale, insa aceasta situatie se regleaza in cursul exercitiului financiar.

Contributia la asigurarile sociale (CAS), in procent de 34%, 39% sau 44%, dupa caz, se aplica asupra fondului de salarii brut lunar (FBS).

CAS = FBS x (34%; 39%; 44%)

Contributia unitatii la fondul special al asigurarilor sociale de sanatate este de 7%, procent care se aplica asupra fondului de salarii brut lunar (FBS).

CAS = FBS x 7%

Contributia personalului la fondul special al asigurarilor sociale de sanatate este de 6.5%, procent care se aplica asupra venitului brut lunar din salariu (Vb) sau salariul brut (Sb).

CAS = Vb x 6.5%

sau

CAS = Sb x 6.5%

Contul 4312 – contributia personalului la asigurarile sociale :

Tine evidenta decontarilor privind contributia personalului la asigurarile sociale. Este un cont cu functie contabila de pasiv, iar ca si continut economic este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu contributia datorata si retinuta personalului din drepturile salariale, pentru asiguaarile sociale (421) si cu contributia datorata si retinuta personalului din ajutoarele materiale, pentru asigurari sociale (423).

Se debiteaza cu sumele virate la bugetul asigurarilor sociale (5121)

Soldul final este creditor , reprezentând sumele datorate bugetului asigurarilor sociale.

Contul 4312 – “ Contributia personalului la asigurarile sociale“ se poate dezvolta in conturi analitice, astfel:

4312.1 – 7% fond de sanatate societate

4312.2 – 6,5% fond de sanatate salariat

Avantajul unei astfel de detalieri este dat de controlul, in orice moment, al sumelor inscrise in fiecare cont, al sumelor platite si al celor ramase restante .

Contributia personalului pentru asigurarile sociale se calculeaza intr-un procent de 9.5%, aplicat asupra venitului brut lunar din salarii (Vb) sau salariului brut (Sb):

CPS = Vb x 9.5%

sau

CPS = Sb x 9.5%

2.2.2. Contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj

Contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj constituie o obligatie a tuturor angajatorilor, care angajeaza pe baza de contract de munca personal in Romania si se manifesta, ca si in cazul contributiei la asigurarile sociale, in doua moduri:

– Contributia unitatii la fondul de somaj;

– Contributia personalului la fondul de somaj.

In sistemul asiguraailor pentru somaj sunt asigurate, in conditiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite in continuare asigurati, iar acestia pot fi:

– cetateni români care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in România, in conditiile legii;

– cetateni români care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;

– straina care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in România, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj conform prezentei legi.

In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii urmatoarele persoane:

– persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara;

-functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

– persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive , legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;

– militarii angajati pe baza de contract

– persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator;

– alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una din situatiile prezentate anterior.

Se pot asigura in sistemul asigurarilor pentru somaj, in conditiile prezentei legi, urmatoarele persoane:

– asociat unic, asociati;

– administratori care au incheiat contracte potrivit legii;

– persoane autorizate saa desfasoare activitati independente ;

– membrii ai asociatiei familiale;

– cetateni români care lucreaza in strainatate, conform legii;

– alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii care nu se regasesc in una din situatiile prezentate mai sus.

Fondul de somaj este administrat de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (M.M.P.S.) si se utilizeaza:

– Pentru plata ajutorului de somaj persoanelor in drept;

– Pentru finantarea unor cheltuieli legate de calificarea si recalificarea somerilor sau reconversia profesionala a personalului, la cererea angajatorului;

– Pentru acoperirea cheltuielilor privind platile ce se acorda persoanelor fizice sau juridice care incadreaza absolventi ai unei institutii de invatamânt profesional apecial, liceal, postliceal sau superior, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, pe o perioada de 12 luni pentru fiecare absolvent, intr-o cota de 70% din salariul de baza net, la data angajarii.

Daca absolventul provine din rândul persoanelor cu handicap, finantarea de 70% din fondul de somaj, se realizeaza pe o perioada de 18 luni.

Decontarea contributiilor la bugetul fondului de somaj se realizeaza lunar.

Contributia la fondul de somaj este urmatoarea:

Contributia unitatii la fondul de somaj este de 3.5% , cota aplicata asupra fondului de salarii brut lunar .

CFS = FSB x 3.5%

in care : CFS – contributia unitatii la fondul de somaj

FSB – fondul de salarii brut lunar

3.5% – cota legala a contributiei la fondul de somaj .

Contributia personalului la fondul de somaj este de 1%, aplicata asupra salariului de incadrare care poate include :

– salariul tarifar;

– indemnizatia de conducere;

– salariul de merit.

CFS = (St + Ic + Sm ) x 1%

In care :

CFS – contributia personalului la fondul de somaj;

St – salariul tarifar;

Ic – indemnizatia de conducere;

Sm – salariul de merit;

1% – cota legala a contributiei personalului la fondul de somaj.

Reflectarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj , se realizeaza cu ajutorul contului 437 – “Ajutor de somaj”, cont sintetic de gradul; I, care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II, respectiv:

4371- Contributia unitatii la fondul de somaj ;

4372 – Contributia personalului la fondul de somaj.

Contul 437 – Ajutor de somaj:

Evidentiaza decontarile privind ajutorul de somaj datorat de unitate, precum si de salariati. Este un cont cu functie contabila de pasiv si are un continut economic ca si cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu:

– sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj (6452);

– sumele datorate de catre personal, prin retineri din salariile cuvenite (421);

– sumele datorate de personal, prin retineri din ajutoarele materiale cuvenite (423);

Se debiteaza cu :

– sumele virate reprezentând contributia unitatii si contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj (5121);

– sumele acordate salariatilor potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj (5121, 5311).

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de unitate si de salariati la fondul de somaj.

Contul 437 – Ajutor de somaj se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II, respectiv:

Contul 4371 – Contribuita unitatii la fondul de somaj:

Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate .Are functie contabila de pasiv si este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu: – sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj (6452);

Se debiteaza cu : – sumele virate reprezentând contributia unitatii si contributia

personalului pentru constituirea fondului de somaj (5121);

– sumele acordate salariatilor potrivit legii, din fondul de ajutor de

somaj (5121, 5311).

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de unitate si de salariati la fondul de somaj.

Acest cont nu necesita dezvoltari in conturi analitice.

Contul 4372 – Contributia personalului la fondul de somaj:

Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de salariati.Are functie contabila de pasiv si este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza cu: – sumele datorate de catre personal, prin retineri din salarii, pentru fondul de somaj (421);

– sumele datorate de personal, prin retineri din ajutoarele materiale pentru fondul de somaj(423);

Se debiteaza cu : – sumele virate reprezentând contributia personalului pentru la fondul de somaj (5121);

– sumele acordate salariattilor potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj, prin banca (5121).

– sumele acordate salariatilor potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj, prin caserie (5311).

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de salariati pentru constituirea fondului de somaj.

Acest cont se poate devolta in conturi analitice, pe fiecare salariat in parte, insa de regula nu necesita dezvoltari analitice.

Capitolul 3.

POLITICI SI DINAMICI SALARIALE

3.1 Politici salariale

Anul 1990, in mod aproape firesc, am spune, prezinta unele elemente specifice fata de ceilalti ani ai tranzitiei. Astfel, in cursul acestui an s-a renuntat la multe dintre caracteristicile vechiului sistem de salarizare caracteristic economiei centralizate. Salariile au crescut , s-a renuntat la conditionarea anterioara a lor de performantele economice ( sistemul de retribuire in acord global), s-au permis promovarile in functii, multe categorii de salariati si-au recâstigat drepturi anterior anulate . Saptamâna de lucru s-a redus de la 46 la 40 de ore , fara ca aceasta sa influenteze salariul lunar. Reducerea numarului de ore lucrate a contribuit substantial, in mod cert, la scaderea volumului de productie. In primele trei luni ale anului, mai mult de jumatate din fostii directori au fost inlocuiti, in special la presiunea salariatilor , acest fenomen continuând si in lunile urmatoare, desi cu o intensitate mai redusa. Riscul unei explozii a salariilor a determinat o inghetare a acestora in a doua jumatate a anului. Cu toate acestea, salariul real a crescut cu circa 5% fata de 1989.

Noua lege a salarizarii (legea nr. 14/1991), aprobata in februarie 1991, a realizat o descentralizare a modului de stabilire a salariilor in România. Prin aceasta lege s-a permis fiecarei societati comerciale, indiferent de forma de propietate, precum si multor regii autonome sa-si stabileasca singure, prin negocieri colective si individuale cu salariatii, grila de salrizare. Ceea ce este insa mai important este ca legea prevede posibilitatea ca guvernul sa poata introduce, cu caracter temporar, anumite masuri de control al salariilor in cadrul societatilor cu capital de stat, regiilor autonome si institutiilor bugetare. In acelasi timp, mentinerea in anumite limite a salariilor reale se realizeaza prin acordarea unor indexari si compensari. Prevederile introduse in lege nu constituie o noutate pe plan international, nici din punct de vedere teoretic si nici practic.

Controlul salariilor a constituit un element cheie in majoritatea programelor de stabilizare din Europa Centrala si de Est, programe a caror principala filozofie a constituit-o totusi, liberalizarea preturilor, a cursului de schimb, a comertului etc. Ungaria si Polonia ,spre exemplu, au introdus politici ale veniturilor inca din anii ’70 si respectiv ’80, adica din momentul renuntarii la stabilirea centalizata a salariilor.

Politicile de control a salariilor sunt deci menite, in primul rând, a spijini cerintele unui management restrictiv al cererii agregate .Un al doilea obiectiv il constituie mentinerea salariilor la un nivel controlat, in scopul imbunatatirii competitivitatii si, prin aceasta, stabilitatea numarului de salariati.

O analiza riguroasa a politicii de control al salariilor in România dupa 1989 trebuie sa aiba in vedere trei elemente :

Care a fost norma la care s-au raportat cresterile admisibile de salarii sau, cu alte cuvinte, ce anume s-a controlat: salariile individuale, fondul total de salarii sau salariul mediu pe intreprindere. Sunt, de asemenea, de analizat si metodele de ajustare a normei la inflatie sau, posibil, la alti indicatori: productie, valoare adaugata, profituri, productivitate etc.;

Care a fost gradul de cuprindere a acestor politici, respectiv caror tipuri de intreprinderi li s-au aplicat si in functie de ce criteriu : tip de proprietate, marime etc;

Care a fost modul efectiv de implementare, inclusiv penalitatile impuse pentru nerespectarea limitelor de crestere stabilite.

Astfel, politica de control al salariilor in România, dupa anul 1989, nu a vizat, decât intreprinderile de stat ( fie ele societati comerciale sau regii autonome ) si institutiile bugetare. Sectorul privat, poate si datorit dimensiunilor sale reduse, dar si faptului ca este singura alternativa viabila la un somaj ridicat determinat de contractia, mai devreme sau mai târziu, a sectorului de stat, nu a facut obiectul unor restrictii salariale .

In ceea ce priveste tipul concret de control al salariilor, putem sa apreciem ca, in perioada de dupa 1990, România a experimentat aproape toate metodele cunoscute. Astfel, in cea de-a doua parte a lui 1990, dupa cum aratam, s-a procedat la o inghetare a salariilor , in vederea clarificarii optiunilor si elaborarii unor politici coerente In cursul lui 1991, au fost impuse limite asupra salariilor individuale. Eficacitatea unei astfel de masuri este destul de mica, atâta vreme cât intreprinderile o pot evita prin promovari de personal , reclasificarea acestuia dintr-o grupa de salarizare in alta etc.

In cursul anului 1992, metoda a fost schimbata, trecându-se la controlul pe fondul total de salarii. Aceasta metoda a permis o felexibilitate mai mare in determinarea salariilor relative, fiind in acealasi timp si mult mai usor de implementat prin intermediul autoritatilor fiscale. Astfel, un impozit penalizator era aplicat asupra acelei parti a fondului total care depasea un anumit prag( fond admisibil ) anuntat in prealabil. Sistemul a fost utilizat, in perioade diferite, si in Cehoslovacia, Ungaria si Polonia. Atât din punct de vedere teoretic , cât si practic, el favorizeaza eliminarea excesului de mâna de lucru si limiteaza angajarile de noi salariati, deoarece salariile individuale sunt invers proportionale cu numarul de angajati. In comparatie cu ceilalti ani ai reformei economice, in 1992, reducerea numarului de salariati in industrie, precum si cresterea somajului au fost substantiale, ceea ce ar constitui o confirmare a afirmatiilor de mai sus. Cu alte cuvinte, aceasta metoda permite cresterea salariilor , dar cu pretul reducerii personalului.

Un nou sistem de control, pe salariul mediu, a fost introdus incepând cu 1993. Aceasta nu mai stimuleaza eliminarea excesului de mâna de lucru, favorizând deci intreprinderile care vor sa- si dezvolte activitatea . Dezavantajul metodei consta insa in aceea ca stimuleaza intreprinderile sa angajeze, cu prioritate, muncitori slab calificati sau necalificati, cu salarii sub mediu admisibil. In concluzie, aceasta metoda genereaza o anumita stabilizare sau chiar o crestere a personalului, dar cu pretul unor salarii mai reduse.

In 1996, s-a renuntat la politica de control al cresterii salariilor, unul dintre motivele posibile ale acestei renuntari l-a constituit probabil si faptul ca 1996 a fost an electoral , iar astfel de masuri au generat intotdeauna numeroase proteste din partea sindicatelor.

Memorandumul incheiat cu Fondul Monetar International prevedea pentru anul 1997, ca “regiile autonome si societatile comerciale de stat nerentabile nu pot spori salariul mediu pentru 1997, comparativ cu salariul mediu din ultimul trimestru al anului 1996, cu mai mult de 75% din cresterea programata a preturilor de consum, din cursul aceleiasi perioade”. Era vorba, cu alte cuvinte, de o reintroducere – in cazul acestor tipuri de agenti economici – a unor metode decontrol al salariilor; evolutiile ulterioare, in special cele din 1998, au sugerat ca indeplinirea obiectivului propus a ramas mai degraba un deziderat.

In 1999, aria de cuprindere a fost din nou largita, aceasta incluzând institutiile bugetare, regiile autonome, societatile comerciale sau companiile nationale, precum si 24 dintre societatile comerciale cu cele mai mari pierderi. S-a modificat si norma, in sensul ca, in anul respectiv, fondul total de salarii era cel aflat sub control. Legea bugetului prevedea ca in 1999, salariile din institutiile publice nu vor putea fi indexate in functie de inflatia anticipata.

Una dintre masurile de politica economica ce merita o discutie aparte este aplicarea salariului de baza minim brut pe tara obligatoriu, o masura – fara indoiala – atractiva din punctul de vedere al politicienilor, dar extrem de controversata din cel al economistilor.

O astfel de masura are, in mod cert, o influenta – mai mare sau mai mica – asupra pietei muncii. Aplicata si in alte tari, ea a generat multe controverse in literatura de specialitate. Astfel, sustinatorii sai sunt de parere ca aceasta masura este de natura a oferi un salariu de “ subzistenta “ beneficiarilor. In plus stabilirea unui nivel minim obligatoriu al salariului este menit a impiedica firmele de a exploata munca necalificata si deci slab platita. In fine, un ultim argument este acela conform caruia impunerea unui nivel minim are meritul de a-I stimula pe cei ce angajeaza forta de munca sa aiba in vedere permanent cresterea eficientei tehnice, ceea ce ar duce implicit la cresterea productivitatii muncii si deci a veniturilor salariatilor.

O analiza mai in detaliu demonstreaza urmatoarele:

Impunerea unui salariu minim obligatoriu are drept rezultat o reducere a ocuparii in rândul tinerilor. Unele studii au calculat chiar o crestere cu 10% a nivelului salariului minim obligatoriu ar duce la o reducere cu 1-3% a numarului de posturi in care sunt angajati tinerii. Aceasta concluzie inseamna, pe de o parte, ca cerera de salariati tineri este inelastica si deci, de pe urma unei astfel de masuri, ar fi mai multi tineri care ar beneficia decât cei care ar fi afectati, dar – pe de alta parte – si ca este o cauza a cresterii numarului de someri din rândul tinerilor.

Cresterea somajului – ca urmare a impunerii salariului minim – este mai mica decât reducerea ocuparii. Aceasta inseamna ca multi tineri, dintre cei care incearca fara succes sa isi gaseasca de lucru, sfârsesc prin a iesi din rândurile fortei de munca , renuntând sa mai caute si nemaifiind astfel inregistrati ca someri .

Salariul minim obligatoriu duca la o diminuare a activitatii de calificare la locul de munca si la o crestere a numarului celor calificati prin sistemul de invatamânt , datorita faptului ca multi tineri vor prefera sa urmeze ani suplimentari de scoala atâta timp cât numarul locurilor de munca pentru ei se va reduce .

3.1 Dinamici salariale

Cresterile inregistrate de salariile nominale au inregistrat un anumit tipar. Astfel , ele au fost semnificativ mai mari in prima jumatate a anului ( perioada când au loc negocierile individuale si colective ) si mult mai mici in a doua jumatate, atunci când eventualele influente se datoreaza, aproape in exclusivitate, indexarilor si compensarilor. Pâna in 1992 , modificarile preturilor par sa le preceada pe cele ale salariilor, in vreme ce dupa aceasta data lucrurile par a se inversa, cel putin pentru o anumita perioada. Se mai poate observa cu usurinta ca, in perioada 1990-1993, salariile au inregistrat o variabilitate mai mare decât a preturilor, in vreme ce intre 1994-1997 situatia s-a prezentat invers .

Informatii interesante privind influenta asupra inflatiei, a dinamicilor de pe piata

muncii pot fi obtinute din analiza costului unitar real cu mâna de lucru. Acesta este definit ca raport intre salariul real orar al producatorului ( calculat cu preturile de productie ) si productivitatea orara a muncii. In masura in care costurile cu mâna de lucru reprezinta o pondere mare din totalul cheltuielilor de productie si presupunând ca o crestere a costurilor de productie determina si cresterea preturilor de productie, este usor de observat legatura existenta intre cresterile de productivitate si rata inflatiei. Practica arata ca, de obicei , modificarile survenite in costurile unitare cu mâna de lucru sunt acompaniate de modificari de acelasi sens in rata inflatiei. Sigur ca, in cazul României, multi alti factori au contribuit la cresterea preturilor. Pe de alta parte, chiar din punct de vedere teoretic, inca mai sunt dispute daca majorarea costurilor unitare cu mâna de lucru reprezinta o cauza sau un efect al inflatiei. Cert este insa ca inflatia va fi mai mica cu cât productivitatea va fi mai mare , la o rata data de crestere a salariilor; cu alte cuvinte, cresterea de productivitate anuleaza efectele cresterii salariilor si ale costului unitar cu mâna de lucru si, implicit, ale preturilor producatorilor. Din punct de vedere aritmetic, modificarea salariilor minus modificarea productivitatii este egal cu modificarea costului ca mâna de lucru .

Astfel, in perioada 1990-1992, scaderea productiei industriale a fost cea care a contribuit la cresterea costurilor unitare. Pe de alta parte, costurile unitare au inregistrat cresteri in anii 1990 , 1992-1993 si 1995. Cauzele care au determinat aceste cresteri sunt insa diferite de la un an la altul: cresterea salariilor orare si scaderea productivitatii (cauzata de scaderea productiei ) in 1990, la care s-a mai adaugat si cresterea mai accentuata a preturilor de consum fata de cele de productie in 1992; numai ultimul dintre factorii anteriori, in 1993 ; in fine, cresterea salariilor reale orare, in 1995. Pe de alta parte, majorarea substantiala a preturilor de productie fata de cele de consum in primii ani ai tranzitiei ( 1990-1991 ) a contribuit la moderarea cresterii costurilor unitare cu mâna de lucru si, probabil, la obtinerea de profituri de catre intreprinderi, profituri care, in anii urmatori, au resimtit o influenta negativa ca rezultat al cresterii mai reduse ale preturilor producatorilor.

Cresterea impresionanta a salariilor reale orare inregistrata in 1995 – aproape egala cu cea din 1990, când s-a procedat insa la reducerea saptamânii de lucru – era de natura a provoca ingrijorare cu privire la presiunea acestora asupra preturilor in viitorul apropiat, dar si de a ridica, inca o data, semne de intrebare asupra eficientei politicilor de control al salariilor. Cum in anul 1996 a fost insa un an electoral, efectul acestora a fost amânat in mod artificial pentru 1997.

Astfel, se poate constata ca, in 1996, cele mai mari presiuni asupra costului cu mâna de lucru s-au datorat cresterii salariului real orar; acestea au fost insa compensate, intr-o oarecare masura, de cresterea productivitatii orare, pentru ca efectul decisiv sa apartina cresterii mai rapide a preturilor de productie in comparatie cu cele de consum .Drept rezultat , costul unitar cu mâna de lucru a scazut, sugerând o presiune aparent scazuta – din partea variabilelor de pe piata muncii- asupra inflatiei. De altfel, anul electoral 1996 prezinta o imagine idilica: cresteri ale salariilor reale orare, o crestere si mai mare a productivitatii orare.

Pentru a beneficia totusi si de unele rezultate mai recente, pot fi analizate modificarile in costul unitar cu mâna de lucru si cu ajutorul salariilor si, respectiv, productivitatii lunare.

Atunci când se analizeaza evolutia salariilor relative in economia româneasca se observa ca salariile cele mai mari se inregistreaza, in ordine, in activitatea bancara, petrol,si gaze, energie electrica, posta si telecomunicatii, etc. Cu exceptia activitatilor financiare, bancare si de asigurari, aceste ramuri ocupau, in 1990, aceleasi locuri ca si in prezent. Din acest punct de vedere , asteptatele reasezari in structura salariilor relative nu s-au produs. Ba mai mult, fara exceptie, decalajul intre ele si celelalte ramuri s-a majorat.

Concluzia este una singura: sectoarele favorizate in vechiul regim – bazat pe intâietatea productiei materiale in fata serviciilor, a industriei producatoare de bunuri de productie in fata celei de bunuri de consum – au continuat sa fie favorizate si in perioada analizata .

Cresterea mai rapida a salariilor in ramurile favorizate s-a realizat in momentul renegocierii contractelor colective sau cu ocazia unor miscari revndicative, si nu prin mecanismul de indexare – compensare, menit mai degraba a adormi vigilentt celorlalti sau, in unele cazuri, a mai corecta dezechilibrele ivite ( indexari acordate doar sectorului bugetar, spre exemplu).

Din 1990, salariile in posta si telecomunicatii au cu 12 puncte procentuale sub media pe economie, prin aparitia regiilor autonome ( Posta româna si Romtelecom, in speta), in 1998, ele au depasit cu 53% nivelul mediu pe tara .

In perioada 1990 – 1995, evolutia salariilor in dolari din toate ramurile a inregistrat o depreciere continua pâna in 1992 inclusiv si o apreciere, la fel de continua, dupa aceea , pâna in 1995. In anii 1996 si mai ales in 1997, se constata o scadere aproape generala a nivelului in dolari a salariului, determinata in primul rând de liberalizarea cursului de schimb. In schimb, in anul 1998, s-a inregistrat o crestere semnificativa, datorata faptului ca moneda nationala s-a depreciat si mult mai putin (circa 24%) in comparatie cu cresterea salariilor nete (aproximativ 70%).

Capitolul 4.

STUDIU DE CAZ AL S.C. ZICA S.R.L.

4.1 Scurta prezentare a societatii comerciale Zica SRL

SC. Zica SRL a fost infiintata in anul 1994, având ca principal obiect de activitate comertul . In prima faza, pâna in anul 1995, firma a facut comert cu tot felul de produse ( textile, incaltaminte, detergenti ,etc.), din acest an societatea a desfasurat o activitate , in principal, (2/3), de distributie a produselor din gama STIHL . Cealalta parte a activitatii pe care societatea o desfasoara (1/3) este de comert cu amanuntul cu produse nealimentare. Acesta marca a produselor Stihl s-a impus pe piata mondiala a produselor de taiere a lemnului, devenind lider mondial al acestor produse. SC Zica SRL are incheiat un conrtact de distributie pentru piata brasoveana si a judetelor limitrofe cu reprezentanta Stihl in Romania. Acest contract va expira odata ce distribuitorul nu mai face fata cerintelor reprezentantei Stihl Romania. SC. Zica SRL are un numar de 7 angajati cu carte de munca ( un contabil, un administrator, un inspector, un vânzator, un functionar economic, un informatician, un economist).

4.2 Modul de calcul al salariilor din luna Ianuarie 2003

I. Ilie Catalin este angajat cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare = 8.500.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 5%

Spor de fidelitate = 20%

Salariatul nu are copii in intretinere si nu prezinta handicap.

Se determina salariul brut, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul de incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Sporul de vechime se determina prin aplicarea procentului corespunzator vechimii in munca , la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care : Cs – cota procentuala reprezentând sporul de vechime

8.500.000 x 5

Rezulta: Sv= –––––––– = 425.000 lei

100

Alte sporuri (As) – reprezinta un element salarial ( indemnizatii de conducere , sporuri de fidelitate, etc.) care se calculeaza , de asemenea, prin aplicarea unei cote procentuale la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

8.500.000 x 20

Rezulta : As = –––––––- = 1.700.000 lei

100

Dupa determinarea tutoror elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 8.500.000 + 425.000 + 1.700.000 = 10.625.000 lei

Se determina contributiile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incadrare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta: Cfa = 8.500.000 x 1% = 85.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta: CSa = 10.625.000 x 9,5% = 1.009.375 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta : CASS = Sb x 6,5% = 690.625 lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care : CHp – cheltuielile profesionale

Cheltuielile profesionale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care: DPb – deducerea personala de baza, care actualmente este de 1.800.000 lei;

15% – reprezinta cota procentuala a cheltuielilor profesionale.

In cazul exeplului nostru , cheltuielile profesionale vor fi :

CHp = DPb x 15% = 1.800.000 x 15% = 270.000 lei

Dupa cunoasterea tuturor elementelor componente se determina venitul net:

Vn = 10.625.000 – (1.009.375 +85.000 + 690.625 + 270.000) = 8.570.000 lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care : DPs – deduceri personale suplimentare

Rezulta : Vi = 8.570.000 – 1.800.000 = 6.770.000 lei

In cazul exemplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost zero, deoarece salariatul nu are copii, nu are persoane in intretinere si nici nu prezinta vreun handicap, pentru a putea beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Pentru venitul lunar impozabil de pâna la 2.100.000 lei:

Unde: 18% – cota legala de impozitare

Pentru venitul lunar impozabil mai mare de 2.100.000 lei:

In care:

CFi – cota fixa de impozitare prevazuta de lege, conform impozitarului;

CPi – cota procentuala de impozitare.

Conform impozitarului acest venit se incadreaza in transa de venituri lunare impozabile cuprinse intre 5.200.001 lei si 8.300.000 lei, iar impozitul pe salariu este de :

Is = 1.091.000 + ( 6.770.000 – 5.200.000) x 28% =

= 1.091.000 + 1.570.000 x 28% =

= 1.091.000 + 439.600 =1.530.600 lei

Acest impozit lunar pe salariu ( 1.530.600 lei ) va fi retinut pe statul de plata si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si retinut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv:

Rezulta:

Sn =8.570.000 – 1.530.600 + 270.000 = 7.309.400 lei

II. ARSAN ROXANA este angajata cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare = 3.500.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 3%

Spor de fidelitate = 20%

Salariatul nu are copii in intretinere si nu prezinta handicap.

Se determina salariul brut, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul de incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Sporul de vechime se determina prin aplicarea procentului corespunzator vechimii in munca, la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care : Cs – cota procentuala reprezentând sporul de vechime

3.500.000 x 3

Rezulta: Sv = –––––––– = 105.000 lei

100

Alte sporuri (As) – reprezinta un element salarial ( indemnizatii de conducere, sporuri de fidelitate, etc.) care se calculeaza, de asemenea, prin aplicarea unei cote procentuale la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

3.500.000 x 20

Rezulta: As = –––––––- = 700.000 lei

100

Dupa determinarea tutuor elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 3.500.000 +105.000 + 700.000 =4.305.000 lei

Se determina contributtile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incadrare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina in baza uraatoarei relatii de calcul:

Rezulta: Cfa = 3.500.000 x 1% = 35.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulaa: CSa = 4.305.000 x 9,5% = 408.975 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta : CASS = 4.305.000 x 6,5% = 279.825 lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care : CHp – cheltuielile profesionale

Cheltuielile profesionale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care: DPb – deducerea personala de baza, care actualmente este de 1.800.000 lei;

15% – reprezinta cota procentuala a cheltuielilor profesionale.

In cazul exeplului nostru , cheltuielile profesionale vor fi :

CHp = DPb x 15% = 1.800.000 x 15% = 270.000 lei

Dupa cunoasterea tuturor elementelor componente se determina venitul net:

Vn =4.305.000 – (408.975 +35.000 + 279.825 + 270.000) = 3.311.200 lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care : DPs – deduceri personale suplimentare

Rezulta : Vi =3.311.200 – 1.800.000 = 1.511.200 lei

In cazul exeplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost zero, deoarece salariatul nu are copii, nu are persoane in intretinere si nici nu prezinta vreun handicap, pentru a putea beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Pentru venitul lunar impozabil de pâna la 2.100.000 lei:

Unde: 18% – cota legala de impozitare

Pentru venitul lunar impozabil mai mare de 2.100.000 lei:

In care:

CFi – cota fiaa de impozitare prevazuta de lege, conform impozitarului;

CPi – cota procentuala de impozitare.

Conform impozitarului acest venit se incadreaza in transa de venituri lunare impozabile pâna la 2.100.000 lei

Is = 1.511.200 x 18% = 272.016 lei

Acest impozit lunar pe salariu (272.016 lei ) va fi retinut pe statul de plaaa si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si retinut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv:

Rezulta:

Sn =3.311.200 –272.016 + 270.000 = 3.309.184 lei

III. Dumitrescu Radu este angajat cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare = 4.000.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 0%

Spor de fidelitate = 0%

Salariatul nu are copii in intretinere si nu prezinta handicap.

Se determina salariul brut, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul de incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Spor de vechime are.

Alte sporuri (As) nu are.

Dupa determinarea tuturor elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 4.000.000 + 0 + 0 = 4.000.000 lei

Se determina contributiile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incadrare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta: Cfa =4.000.000 x 1% = 40.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta: CSa = 4.000.000 x 9,5% =3.800.000lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta : CASS = 4.000.000 x 6,5% = 260.000lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care : CHp – cheltuielile profesionale

Cheltuielile profesionale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

In care: DPb – deducerea personala de baza, care actualmente este de 1.800.000 lei;

15% – reprezinta cota procentuala a cheltuielilor profesionale.

In cazul exeplului nostru, cheltuielile profesionale vor fi :

CHp = DPb x 15% = 1.800.000 x 15% = 270.000 lei

Dupa cunoasterea tuturor elementelor componente se determina venitul net:

Vn =4.000.000 – (3.800.000 + 40.000 +260.000 + 270.000) = 3.050.000 lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relttii de calcul:

In care : DPs – deduceri personale suplimentare

Rezulta : Vi =4.000.000 – 1.800.000 = 1.250.000lei

In cazul exeplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost zero, deoarece salariatul nu are copii, nu are persoane in intretinere si nici nu prezinta vreun handicap, pentru a putea beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Pentru venitul lunar impozabil de pâna la 2.100.000 lei:

Unde: 18% – cota legala de impozitare

Pentru venitul lunar impozabil mai mare de 2.100.000 lei:

In care:

CFi – cota fixa de impozitare prevazuta de lege, conform impozitarului;

CPi – cota procentuala de impozitare.

Conform impozitarului acest venit se incadreaza in transa de venituri lunare de pâna la 2.100.000 lei , iar impozitul pe salariu este de :

Is = 1.250.000 x 18% = 225.000 lei

Acest impozit lunar pe salariu (225.000lei ) va fi retinut pe statul de plata si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si rettnut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv:

Rezulta:

Sn =4.000.000 – 225.000 + 270.000 = 3.095.000lei

V. ANDREI HORATIU este angajat cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare = 3.000.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 0%

Spor de fidelitate = 0%

Salariatul nu are copii in intretinere si nu prezinta handicap.

Se determina salariul brut:

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul deb incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Spor de vechime are.

Alte sporuri (As) nu are.

Dupa determinarea tutoror elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 3.000.000 + 0 + 0 = 3.000.000 lei

Se determina contributiile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incarare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina astfel:

Rezulta: Cfa =3.000.000 x 1% = 30.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina astfel:

Rezulta: CSa = 3.000.000 x 9,5% = 285.000lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta : CASS = 3.000.000 x 6,5% = 195.000lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza astfel:

Vn =3.000.000 – (285.000 + 30.000 +195.000 + 270.000) = 2.220.000 lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezulta : Vi =2.220.000 – 1.800.000 = 420.000lei

In cazul exeplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost zero, deoarece salariatul nu are copii, nu are persoane in intretinere si nici nu prezinta vreun handicap, pentru a putea beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Is = 420.000 x 18% = 75.600 lei

Acest impozit lunar pe salariu (75.600 lei) va fi retinut pe statul de plata si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si retinut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv: Rezulta:

Sn =3.000.000 – 75.600 + 270.000 = 2.414.400 lei

VI. OANCEA ALINA – DIANA este angajat cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare =4.700.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 3%

Spor de fidelitate = 20%

Salariatul nu are copii in intretinere si nu prezinta handicap.

Se determina salariul brut, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul deb incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Sporul de vechime se determina prin aplicarea procentului corespunzator vechimii in munca , la salariul tarifar , in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care : Cs – cota procentuala reprezentand sporul de vechime

4.700.000 x 3

Rezulta: Sv =–––––––– = 141.000 lei

100

Alte sporuri (As) – reprezinta un element salarial ( indemnizatii de conducere , sporuri de fidelitate, etc.) care se calculeaza , de asemenea, prin aplicarea unei cote procentuale la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

4.700.000 x 20

Rezulta : As = –––––––- = 940.000 lei

100

Dupa determinarea tuturor elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 4.700.000 +141.000 + 940.000 = 5.781.000 lei

Se determina contributiile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incarare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Cfa = 4.700.000 x 1% = 47.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

CSa = 5.781.000 x 9,5% = 549.195 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

CASS =5.781.000 x 6,5% = 375.765 lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Vn =5.781.000 – (549.195 + 47.000 + 375.765 + 270.000) = 4.539.040 lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Vi = 4.539.040 – 1.800.000 = 2.739.040 lei

In cazul exeplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost zero, deoarece salariatul nu are copii, nu are persoane in intretinere si nici nu prezinta vreun handicap, pentru a putea beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Conform impozitarului acest venit se incadreaza in transa de venituri lunare impozabile

cuprinse intre 2.100.001 lei si 5.200.000 lei, iar impozitul pe salariu este de :

Is = 378.000 + (2.739.040 – 2.100.000) x 23% =

= 378.000 + 639.040 x 23% =

= 378.000 + 146.979 = 524.979 lei

Acest impozit lunar pe salariu (524.979 lei ) va fi retinut pe statul de plata si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si retinut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv:

Sn =4.539.040 – 524.979 + 270.000 = 4.284.061 lei

VII. TEODORESCU VERONA este angajat cu carte de munca la SC Zica SRL , iar veniturile lui salariale lunare sunt urmatoarele :

Salariu tarifar de incadrare =4.600.000 lei

Ore lucrate = 168

Spor de vechime = 25%

Spor de fidelitate = 20%

Salariatul are un copil in intretinere .

Se determina salariul brut, in baza urmatoarei relatii de calcul :

In care: Sb – salariul de baza

St – salariul de incadrare

Sv – spor de vechime

As – alte sporuri

Sporul de vechime se determina prin aplicarea procentului corespunzator vechimii in munca , la salariul tarifar , in baza urmatoarei relatii de calcul :

4.600.000 x 25

Sv =–––––––– =1.150.000 lei

100

Alte sporuri (As) – reprezinta un element salarial ( indemnizatii de conducere , sporuri de fidelitate, etc.) care se calculeaza , de asemenea, prin aplicarea unei cote procentuale la salariul tarifar, in baza urmatoarei relatii de calcul :

4.600.000 x 25

As = –––––––- = 920.000 lei

100

Dupa determinarea tutoror elementelor care il compun se calculeaza salariul brut (Sb):

Sb = St + Sv + As = 4.600.000 +1.150.000 + 920.000 =6.670.000 lei

Se determina contributiile pentru asigurarile sociale, care se calculeaza ca un procent aplicat la salariul de incarare pentru contributia la fondul de somaj si ca un procent aplicat la salariul de brut in cazul contributiei la asigurarile sociale de sanatate si contributiei la asigurarile sociale, astfel:

Contributia salariatului la fondul de somaj (CFa) = 1%

Contributia salariatului la asigurarile sociale (CSa) = 9,5%

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) = 6,5%

Contributia salariatului la fondul de somaj se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Cfa = 4.600.000 x 1% = 46.000 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

CSa =6.670.000 x 9,5% = 633.650 lei

Contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate sociale se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

CASS =6.670.000 x 6,5% = 433.550 lei

Determinarea venitului net (Vn) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Vn =6.670.000 – (633.650 + 46.000 + 433.550 + 270.000) = 5.286.800lei

Determinarea venitului impozabil (Vi) se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Vi =5.286.800 –2.700.000= 2.586.800 lei

In cazul exeplului nostru de ducerile personale suplimentare au fost 900.000, deoarece salariatul are un copil in intretinere si poate beneficia de deducerile personale suplimentare prevazute de lege.

Venitul lunar impozabil se realizeaza in baza urmatoarei relatii de calcul:

Conform impozitarului acest venit se incadreaza in transa de venituri lunare impozabile

cuprinse intre 2.100.001 lei si 5.200.000 lei, iar impozitul pe salariu este de :

Is = 378.000 + (2.586.800 – 2.100.000) x 23% =

= 378.000 + 486.800 x 23% =

= 378.000 + 111.964 = 489.964lei

Acest impozit lunar pe salariu (489.964 lei ) va fi retinut pe statul de plata si va fi virat anticipat la bugetul statului.

Determinarea salariului net se realizeaza prin deducerea venitului net , a impozitului pe salarii calculat si retinut, la care se adauga cheltuielile profesionale , respectiv:

Sn =5.286.800 – 489.964 + 270.000 = 5.066.836 lei

Pentru luna Ianuarie 2003 se prezinta urmatoarea situatie a unittaii:

Fond de salarii brut = 36.956.000 lei

CAS 24,5% = 9.054.220 lei

Fond de somaj 3,5% = 1.293460 lei

Fond de sanatate 7% = 2.586.920 lei

Comision camera de munca 0,75% = 277.170 lei

Fond de risc 0,5% = 184.780

Contributia salariatilor :

CAS 9.5% = 3.510.820

Fond de sanatate 6,5% = 2.402.140

Fond de somaj 1% = 308.000

Impozit pe salarii = 3.130.400

Sindicat = 22.500

Avans = 12.2480.000

Rest de plata = 15.334.140

INREGISTRARI CONTABILE :

Inregistrarea statelor de salarii brute pe luna Ianuarie:

641 = 421 / 36.956.000 lei

Inregistrarea obligatiilor unitatii in legatura cu salariile:

a). CAS 6451 = 4311 / 9.054.220

b). Fond de somaj 6452 = 4371 / 1.293.460

c). Fond de sanatate 6453 = 4313 / 2.589..920

d). Fond de risc 635 = 447 / 184.780

e). Comision camera de munca 635 = 447 / 277.170

Inregistrare retinerilor din salarii :

a). impozit pe salarii 421 = 444 / 3.130.400
b). Fond de sanatate 421 = 4314 / 2.402.140

c). Fond de somaj 421 = 4372 / 308.000

d). CAS 421 = 4312 / 3.510.820

e). avansul 421 = 425 / 12.248.000

f). sindicat 421 = 427 / 22.500

g) restul de plata 421 = 531 / 15.334.140

4.3 Analiza cheltuielilor cu forta de munca

In toate activitatile economice factorul uman are un rol hotarâtor in realizarea productiei, comercializarea marfurilor si prestarea serviciilor, in diversificarea activitatilor productive, in cresterea nivelului calitativ precum si pentru atragerea beneficiarilor. Aceasta particularitate justifica existenta unei proportii relativ importante a cheltuielilor cu forta de munca in totalul cheltuielilor de exploatare cu unele dimensiuni specifice in ramura de activitate .

Cheltuielile cu forta de munca sunt formate din salarii brute cuvenite personalului , contributia pentru asigurari sociale si protectia sociala a salariatilor.

O analiza globala a cheltuielilor cu personalul angajat in activitatea economica are in vedere :

1.caracterizarea modificarii absolute si relative a acestor cheltuieli, in expresie absoluta si relativa

2.modificarea cheltuielilor cu forta de munca prin prisma modificarii numarului mediu al salariatilor si a cheltuielilor ce revin pe un salariat

3.analiza factoriala a cheltuielilor cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri

Analiza modificarii absolute si relative a cheltuielilor cu forta de munca

Efectuarea acestei analize se bazeaza pe rezultatele obtinute in urma aplicarii urmatorului sistem de calcule :

diminuarea sau cresterea absoluta a cheltuielilor cu forta de munca :

in cifre absolute :

in cifre relative :

diminuarea sau cresterea relativa a cheltuielilor cu forta de munca :

in cifre absolute :

in cifre relative :

*100 – 100

in care :

cheltuielile cu forta de munca (salarii, contributia pentru asigurarile

sociale si protectia sociala a salariatilor ), efectuate in perioada baza

de comparatie si respectiv in perioada curenta ( de calcul).

cifra de afaceri realizata in perioada de baza si respectiv in perioada

curenta .

= indicele de dinamica al cifrei de afaceri.

Astfel in cazul exemplului nostru vom avea :

Aceste cifre le avem din Contul de profit si pierdere incheiat la data de 31 XII 2002.

Diminuarea sau cresterea absoluta a cheltuielilor cu forta de munca este urmatoarea :

– in cifre absolute :

– in cifre relative :

Diminuarea sau cresterea relativa a cheltuielilor cu forta de munca :

– in cifre absolute :

– in cifre relative :

Indicatorii care caracterizeaza diminuarea sau cresterea absoluta a cheltuielilor cu forta de munca , dimensioneaza in mod strict modificarea acestor cheltuieli in expresie absoluta sau relativa fara a le corela cu efectul economic rezultat, respectiv cu cifra de afaceri obtinuta prin contributia personalului implicat in procesele economice productive , comerciale sau de prestare a serviciilor , fapt ce limiteaza continutul si interpretarea acestor indicatori .Abaterea rezultata poate fi inteleasa corect numai in conditiile mentinerii cifrei de afaceri, atât in perioada de baza cât si in perioada curenta, la acelasi nivel.

In cazul maririi sau reducerii cifrei de afaceri, de la o perioada de timp la alta , este util sa fie calculati si analizati indicatorii care evidentiaza diminuarea sau cresterea relativa a cheltuielilor cu forta de munca .

Dupa cum rezulta din relatiile de calcul de mai sus, acesti indicatori reconsidera cheltuielile cu forta de munca din perioada de baza in functie de indicele de dinamica al cifrei de afaceri. O diminuare reala a cheltuielilor cu forta de munca este constatata numai in situatia in care avem , adica atunci când cheltuielile efectuate in perioada de calcul sunt inferioare cheltuielilor din perioada de baza recalculate in functie de indicele de dinamica al cifrei de afaceri. Aceasta logica admite un nivel al cheltuielilor cu forta de munca ca baza de comparatie mai mare daca indicele de dinamica al cifrei de afaceri este supraunitar sau mai mic daca indicele de dinamica al cifrei de afaceri este subunitar.

Astfel in cazul societatii noastre se constata urmatoarea situatie:

170.376 < ( 131.083 * 2,41 )

170.376 < 315.910,03

Astfel cifra de afaceri este in crestere, ceea ce justifica intr-o anumita masura si cresterea cheltuielilor cu forta de munca .

Analiza dinamicii cheltuielilor cu forta de munca prin prisma modificarii numarului mediu de salariati si a cheltuielilor ce revin pe un salariat

Sistemul factorial implicat in aceasta analiza este prezentat in tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1

Semnificatia notatiilor folosite in tabelul nr. 1 este urmatoarea:

N = numarul mediu al salariatilor

cheltuielile cu forta de munca pe un salariat

In acest caz, modificarea absoluta, de la o perioada de timp la alta , a cheltuielilor cu forta de munca este abordata prin prisma actiunii directe a doi factori:

– cresterea sau scaderea numarului de salariati

– cresterea sau scaderea cheltuielilor efectuate pe un salariat cu salariile , contributia pentru asigurari sociale si protectia sociala .

Luând datele din bilantul incheiat la 31 XII 2002 al societatii noastre vom avea :

Atunci vom avea :

Influenta modificarii numarului mediu de salariati:

Influenta modificarii cheltuielilor cu forta de munca pe un salariat:

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu forta de munca este urmatoarea :

Analiza factoriala a cheltuielilor cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri

In contextul analizei cheltuielilor cu forta de munca prezinta o importanta distincta indicatorul “cheltuielilor cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri “ (cfm), pentru calculul caruia vom utiliza urmatoarea relatie:

Acest indicator pune intr-o relatie directa cheltuielile efectuate pentru utilizarea fortei de munca, cu cifra de afaceri, fapt ce permite un studiu pertinent al modificarii cheltuielilor ce revin la un salariat in interdependenta cu veniturile agentului economic realizate pe un salariat.

Efectuarea acestei analize este evident utila pentru interpretarea conexa a cheltuielilor cu salariile , contributia pentru asigurarile sociale si protectia sociala efectuate in medie pentru un salariat ,cu productivitatea muncii valorica a acestora exprimata prin indicatorul “ cifra de afaceri ce revine in medie la un salariat” .

In tabelul nr. 2 este prezentat modelul sistemului factorial de analiza a dinamicii cheltuielilor cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri.

Tabelul nr. 2

Aplicarea modelului de analiza din tabelul nr. 2 prezinta o dubla utilitate :

in dinamica , ne permite sa conluzionam asupra politicii salariale practicate conform principiului de eficienta acceptat de a asigura o cressere a salariilor si cheltuielilor adiacente numai in masura devansarii acestora de catre marirea valorii medii a cifrei de afaceri realizate de un salariat;

având in vedere o conceptie economica prospectiva poate fi estimat volumul veniturilor care vor fi realizate in perioada urmatoare de un salariat si in functie de acestea sa se anticipeze si cheltuielile medii cu forta de munca, respectiv masura posibila a cresterii lor ca un element stimulator de atragere, stabilizare si mobilizare constienta a fortei de munca pentru ridicarea reala a calitatii productiei , a actului comercial sau a serviciilor prestate .

In tabelul nr. 3 vom prezenta situatia economica a societatii comerciale pe care am dat-o ca exemplu:

Tabelul nr.3

Aceste rezultate exprima o situatie pozitiva pentru rentabilitatea agentului economic a carui activitate este analizata , intrucaât cheltuielile cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri s-au micsorat cu 120 lei . Cifra de afaceri obtinuta in medie la un salariat a crescut in perioada curenta comparativ cu perioada de baza .

In aceasta societate comerciala s-au luat decizii operative si strategice ale conducerii si s-a tinut seama de corelatia dinamica dintre acesti indicatori calculati mai sus astfel incât indicele de dinamica al productivitatii muncii valorice este mai mare decat indicele de dinamica al cheltuielilor cu forta de munca efectuate in medie pe un salariat.

De regula acest indice de dinamica al productivitatii muncii valorice este mai mare decât trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu indicele de dinamica al cheltuielilor cu forta de munca efectuate in medie pe un salariat.

2,41>1,29

Concluzie

Personalul angajat si grupurile lor reprezentative ( sindicatele etc. ) sunt interesate de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea societatilor lor. Acestia sunt interesati de informatiile care le permit sa evalueze capacitatea societatii de a oferii remuneratii , pensii si alte avantaje , precum si oportunitati profesionale . Societatea poate oferii salariatilor o formare profesionala care se poate realiza prin urmatoarele forme : participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare profesionala din tara sau strainatate ; stagii de practica si specializare in tara si strainatate ; alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat . In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de catre angajator , toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta, iar in cazul in care, participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala presupune scoaterea partiala din activitate , salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel: daca participarea presupune scosterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru , acesta va beneficia , pe toata durata formarii profesionale , de salariul integral corespunzator postului si functiei deinute, cu toate indemnizatiile , sporurile si adaosurile la acesta; iar daca participarea presupune scosterea din activitate a salariatului pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru , acesta va beneficia , pe toata durata formarii profesionale , de salariul de baza si , dupa caz, de sporul de vechime .

Unitatile care folosesc salariatii inregisreaza obligatii salariale catre acestia pentru munca prestata in cadrul unitatii. Obligatiile salariale sunt formate din drepturile salariale stipulate in contractele de munca , la care se pot adauga premiile, sporurile , indemnizatiile pentru concediile de odihna sau medicale, precum si orice alte venituri in bani sau natura care imbraca o forma salariala si sunt suportate din fondul de salarii.Aceste avantaje acordate includ folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip , hrana , cazarea,reduceri de preturi sau de tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru salariatii proprii .

Avantajele in bani si in natura sunt considereate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terti sau ca urmare a unei relatii contractuale intre parti .La stabilirea venitului impozabil se au in vedere pi avantajele primite de catre o persoana fizica , cum ar fi :folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul societatii comerciale ; folosirea telefonului mobil , etc.

Exista si alte drepturi si avantaje care nu se suporta din fondul de salarii se inregistreaza distinct ( masa calda , alimentele antidot etc.) , repartizarea profitului net realizat , aprobata de adunarea generala a actionarilor , pentru participarea salariatilor la profit precum si avansurile acordate potrivit legii.

Retinerile din salarii pentru cumparari cu plata in rate , chirii sau pentru obligatii ale salariatilor , datorate tertilor ( popriri , pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului ( concediile de odihna si alte dreptri de personal , respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta , aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul, contul 438.

Impozitul pe venituri de natura salariilor , ce se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii .

In concluzie putem spume ca pe piata muncii exista un salariu de echilibru care reprezinta acel nivel de salarizare la care se poate satisface cea mai mare parte a cererii si ofertei de munca . De aici rezulta ca salariul de echilibru este salariul cel mai fecvent in economie , este salariul cel mai oferit de firme si acceptat de cea mai insemnata parte a salariatilor de aceeasi porfesie si calificare.

La un salariu mai mare decat salariul de echilibru se manifesta un exces de oferta de munca , pe cand un salariu mai mic determina exces de cerere de munca .

Un plus de claritate in intelegerea functionarii si realizarii pietei muncii paote aduce luarea in considerare a salariului negociat colectiv. Acolo unde exista , el joaca un anumit rol in functie dee extinderea in economie , de gradul de sindicalizare a salariatilor si organizarea patronatului .

Negocierea in colectiv a salariului si determinarea nivelului si a scarii de progresie reprezinta semnale in schimbarea unor raporturi pe piata muncii ca urmare a unor modificari in conjunctura de ansamblu a economiei .

Salariul negociat colectiv poate coincide cu salariul de echilibru sau se poate abate . In aceasta ultima situatie , semnificatia sa se restrange la un spatiu economic mai mic , unde va reprezenta elementul de referinta pentru aproximarea raporturilor dintre cererea si oferta de munca si pentru determinarea corecta a salariului angajatilor

In raport cu conjunctura economiei , firmele isi stabilesc marimea cererii de munca cat si salariul pentru fiecare loc de munca , inclusiv sporul de salariu pentru munca suplimentara . Daca cererea de munca creste , negocierile ulterioarea reprezinta momente de ajustare a salariilor la noul raport cerere – oferta de munca .

Chiar in conditiile in care la nivel national , prin negocieri intre sindicate – patronat – guvern , se stabileste salariul minim si salariul mediu pe economie si cresterea salariilor ca urmare a procesului inflationist , negocierile la nivelul firmelor si determinarea concreta a salariului se produc ulterior . Mai mult fiecare firma are un calendar propriu de negocieri salariale .

Ajustarea salariilor prin negocieri colective este rezultatul cresterii preturilor , pe care o reflecta intr-o anumita proportie , nu integral . Procesul de ajustare a salriilor si preturilor continua pâna cnd economia in ansamblul sau se echilibreaza .

ANEXA 1

SALARIUL MINIM PE TARA

SURSA: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale .

ANEXA 2

CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT SI NET

IN ANII 1990 – 2000

SURSA : Comisia Nationala pentru Statistica

BIBLIOGRAFIE

Steliana Busuioceanu Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Economica, si Alina Danet Bucuresti , 2002

Iacob Petru Pantea si Contabilitatea financiara, Editura Intelcredo, Deva,

Gheorghe Bodea 2001

3. Lefter Chirica Curs complet de contabilitate si fiscalitate, vol. IV,

Editura Economica , 2001

4. Cerasella Nae Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii

si Doru Plesea si a microintreprinderilor,Editura Ecran Magazin,

Brasov, 2003

5. Nicolae Mihailescu Analiza activitatii economico – financiare, Editura

Victor , Bucuresti, 2001

6. XXX Anuarul statistc al Romaniei , 2001

7. XXX Tribuna economica , colectie 1997 – 2000

8. XXX Monitorul Oficial nr. 621 / 13.XI.2002

9. XXX Monitorul Oficial nr. 947 / 23.XII.2002