Salagean Ghizela Ana Maria Managementul ​ ​ Cercetarii. ​ ​​ Science ​ ​ [605426]

Salagean Ghizela Ana Maria

Managementul
​

​
Cercetarii.
​

​​
Science
​

​
education
​

​

​

Oamenii
​
​
au
​
​
dezvoltat
​
​
multe
​
​
idei
​
​
interconectate
​
​ș
i
​
​
validate
​
​
despre
​
​
lumea
​
​
fizică,
​

​
biologică,
​
​
psihologică
​
​ș
i
​
​
socială.
​
​
Aceste
​
​
idei
​
​
au
​
​
permis
​
​
genera
ț
iilor
​
​
succesive
​
​
să
​

​
ob
ț
ină
​
​
o
​
​
în
ț
elegere
​
​
din
​
​
ce
​
​
în
​
​
ce
​
​
mai
​
​
cuprinzătoare
​
​ș
i
​
​
mai
​
​
fiabilă
​
​
a
​
​
speciei
​
​
umane
​
​ș
i
​
​
a
​

​
mediului
​
său.
​
​
Mijloacele
​
​
utilizate
​
​
pentru
​
​
dezvoltarea
​
​
acestor
​
​
idei
​
​
sunt
​
​
modalită
ț
i
​

​
particulare
​
​
de
​
observare,
​
​
gândire,
​
​
experimentare
​
​ș
i
​
​
validare.
​
​
Aceste
​
​
modalită
ț
i
​

​
reprezintă
​
​
un
​
​
aspect
​
​
fundamental
​
​
al
​
​
naturii
​
​ș
tiin
ț
ei
​
​ș
i
​
​
reflectă
​
​
modul
​
​
în
​
​
care
​
​ș
tiin
ț
a
​

​
tinde
​

​
să
​

​
difere
​

​
de
​

​
alte
​

​
moduri
​

​
de
​

​
cunoa
ș
tere.
​

​

Nature
​
​
of
​
​
science
​
​
(NOS)
​
​
este
​
​
o
​
​
componentă
​
​
critică
​
​
a
​
​
educa
ț
iei
​
​ș
tiin
ț
ifice
​
​
care
​
​

îmbunătă
ț
e
ș
te
​
​
în
ț
elege rea
​
​
elevilor
​
​
cu
​
​
privire
​
​
la
​
​
conceptele
​
​ș
tiin
ț
ifice
​
​ș
i
​
​
le
​
​
permite
​
​
să
​
​
ia
​

decizii
​
​
în
​
​
cuno
ș
tin
ț
ă
​
​
de
​
​
cauză
​
​
cu
​
​
privire
​
​
la
​
​
problemele
​
​
personale
​
​ș
i
​
​
sociale
​
​
bazate
​
​
pe
​

ș
tiin
ț
ă.
​
​
NOS
​
​
este
​
​
derivat
​
​
nu
​
​
numai
​
​
din
​
​
cele
​
​
opt
​
​
practici
​
​ș
tiin
ț
ifice
​
​
delimitate
​
​
în
​
​
cadrul
​

Framework
​
​
for
​
​
K–12
​
​
Science
​
​
Education
​
​
(2012),
​
​
dar
​
​ș
i
​
​
din
​
​
decenii
​
​
de
​
​
cercetări
​
​
care
​

sus
ț
in
​
​
diferitele
​
​
forme
​
​
de
​
​
colectare
​
​
sistematică
​
​
de
​
​
informa
ț
ii
​
​
prin
​
​
observa
ț
ii
​
​
directe
​
​ș
i
​

indirecte
​
​
ale
​
​
lumii
​
​
naturale
​
​ș
i
​
​
testarea
​
​
acestor
​
​
informa
ț
ii
​
​
prin
​
​
diferitele
​
​
metode
​
​
de
​

cercetare
​
​
utilizate
​
​
în
​
​ș
tiin
ț
ă,
​
​
precum
​
​
descriptive,
​
​
corela
ț
ionale
​
​ș
i
​
​
proiecte
​

​
experimentale.
​
To
ț
i
​
​
profesori
de
​ș
tiin
ț
e
exacte
​ș
i
​
​
cei
​
​
implica
ț
i
​
​
în
​
​
predarea
​
​ș
i
​
​
învă
ț
area
​

​ș
tiin
ț
elor
​
​
ar
​
​
trebui
​
​
să
​
​
aibă
​
​
o
​
​
perspectivă
​
​
comună
​
​
exactă
​
​
asupra
​
​
naturii
​
​
cuno
ș
tin
ț
elor
​

​ș
tiin
ț
ifice
​
​ș
i
​
​
să
​
​
recunoa scă
​
​
faptul
​
​
că
​
​
NOS
​
​
ar
​
​
trebui
​
​
învă
ț
at
​
​
în
​
​
mod
​
​
explicit
​
​
alături
​
​
de
​

​
practici
​

​ș
tiin
ț
ifice
​

​ș
i
​

​
ingin ere
ș
ti,
​
idei
​

​
de
​

​
bază
​

​
disciplinare
​

​ș
i
​

​
concepte
​

​
transversale.
​

​

Implicarea
​
​
elevilor
​
​
în
​
​
procesele
​
​
de
​
​
învă
ț
are
​
​
joacă
​
​
un
​
​
rol
​
​
crucial
​
​
în
​
​
facilitarea
​

​
dezvoltarii
​
​
intelectuale.
​
​
În
​
​
special
​
​
în
​
​
licee,
​
​
profesorii
​
​
ar
​
​
trebui
​
​
să
​
​
aleagă
​
​
strategii
​
​
de
​

​
predare
​
​
care
​
​
favorizeaza
​
​
implicarea
​
​
studen
ț
ilor.
​
​
O
​
​
sugestie
​
​
de
​
​
aplicatie
​
​
in
​
​
cadrul
​

​
cursurior
​
​
de
​
​
fizica,
​
​
cat
​
​
si
​
​
biologie
​
​
poate
​
​
fi
​
​
combinarea
​
​
fenomenelor
​
​
acustice
​
​
cu
​

​
efectele
​
​
fiziologice
​
​
ale
​
​
organismului,
​
​
si
​
​
anume
​
​
studierea
​
​
ritmului
​
​
cardiac
​
​
prin
​

​
ascultarea
​
​
directa
​
​
a
​
batailor
​
​
inimii
​
​
percepute
​
​
cu
​
​
ajutorul
​
​
unui
​
​
stetoscop
​
​
si
​
​
interpretate
​

​
printr-o
​
​
phonocardiograma.
​
​
Atfel
​
​
in
​
​
cadrul
​
​
experimentului
​
​
elevii
​
​
pot
​
​
sesiza
​
​
ca
​
​
atunci
​

​
cand
​
​
un
​
stetoscop
​
​
este
​
​
a
ș
ezat
​
​
pe
​
​
piept
​
​
in
​
​
zona
​
​
inimii,
​
​
pot
​
​
apărea
​
​
sunete
​
​
provenite
​

​
din
​
​
inimă
​
​
direct
auzite.
​
​
Aceste
​
​
vibra
ț
ii
​
​
sonore
​
​
pot
​
​
fi
​
​
captate
​
​
printr-un
​
​
microfon
​
​
si
​
​
cu
​

​
ajutorul
​
​
unui
​
​
traducator
​
​
electric
​
​
de
​
​
semnale,
​
​
in
​
​
cazul
​
​
nostru
​
cu
ajutorul
​
telefonul
​
ui
​
se
​

​
poate
​
​
realiza
​
​
o
​
​
fonocardiogramă.
​
​
Acest
​
​
studiu
​
ii
​
​
ajuta
​
​
pe
​
​
elevi
​
​
nu
​
​
doar
​
​
sa
​
​
inteleaga
​

​
procesul
​
​
fizic
​
​
petrecut,
​
​
adica
​
​
proagarea
​
​
sunetunui
​
​
in
​
​
mediu,
​
​
ci
​
​
si
​
​
sa
​
​
perceapa
​

​
diferentele
​

​
dintr-un
​

​
ciclu
​

​
cardia.
​

​

Salagean Ghizela Ana Maria

Figura
1.
Trei
dispozitive
de
achizitie
de
semnal
acustic
a)
sunetul
este
captat

cu
ajutorul
unui
stetoscop
legat
de
microfon
printr-un
tub
de
plastic,
b)
capul

stetoscopului
este
ata
ș
at
direct
microfonului,
c)
microfonul
este
ata
ș
at
pe
suprafa
ț
a

corpului cu ajutorului unui plasture

In
​
​
cursul
​
​
unui
​
​
ciclu
​
​
cardiac
​
​
datorita
​
​
circulatiei
​
​
sangelui,
​
​
inima
​
​
produce
​
​
un
​
​
sunet
​

​
ritmic,
​
​
care
​
​
se
​
​
manifesta
​
​
fie
​
​
prin
​
​
accelerari,
​
​
fie
​
​
prin
​
​
decelarari
​
​
a
​
​
sangelui
​
​
in
​
​
sistemul
​

​
circulator.
​
Cu
​
​
ajutorului
​
​
unui
​
​
sistem
​
​
de
​
​
inregistrate
​
​
putem
​
​
achizitona
​
​
o
​

​
fonocardiograma,
​
asemanatoare
​

​
cu
​

​
cea
​

​
unei
​

​
electrocardiograme.
​

​

​

Figura 2. Fonocardiograma simplificata a batai inimii

Semnalele
percepute
în
fonocardiograma
sunt
reprezentate
de
bataile

inimi,amplitudinile
căreia
depinde
de
pozi
ț
ia
stetoscopului
pe
suprafa
ț
a
pieptului.

Aceasta
aplicatie
poate
ajuta
la
aflarea
frecven
ț
ei
cardiace,
astfel
putand
detecta

probleme
de
aritmie
ale
persoanei
“examinate”.
În
general,
mai
mul
ț
i
factorii

complică
colectarea
sunetului
din
mediu
înconjurător.
În
cazul
nostru
varia
ț
ia
ritmului

cardiac,
zgomot
de
fond,
sunetele
datorate
respiratiei
ș
i
zgomotele
produse
prin

mutarea stetoscopului pe suprafa
ț
a corpului.

Salagean Ghizela Ana Maria

A
ș
adar,
aceasta
aplicatie
fizica
poate
reprezenta
o
metodă
de
învă
ț
are

alternativa,
prin
care
elevii
pot
sa
perceapa
mai
u
ș
or
atat
fenomenul
fizic
petrecut,

propagarea undelor sonore, cat
ș
i natura biologică a organismului uman.

Bibliografie

[1]
Real-life
physics:
phonocardiography,
electrocardiography,
and
audiometry

with
a
smartphone,Lars-Jochen
Thoms,
Faculty
of
Physics,

Ludwig-Maximilians-Universit¨at
M¨unchen,
Theresienstr.
37,
80333
Munchen,

Germany

[2]
Beat-to-beat
systolic
time-interval
measurement
from
heart
sounds
and

ECG
​
R
P
Paiva1,
P
Carvalho1,
R
Couceiro1,
J
Henriques1,
M
Antunes2,
I
Quintal3

and
J
Muehlsteff4
Published
19
January
2012
•
2012
Institute
of
Physics
and

Engineering in Medicine

[3]
From
Phonomecanocardiography
to
Phonocardiography
computer
aided
J

Granados1
,
F
Tavera1
,
G
López2
,
J
M
Velázquez1
,
R
T
Hernández1
and
G
A

López1 1Universidad Autónoma Metropolitana Azcapotzalco, México

[4]

​
Science for All Americans
​

​
Chapter 1: The nature of the science