Sa pi to lu l 1. P o li ti sa Ѕta te lo r U ni te su pri vi re la zo ne le de so nfli st di n [630217]
Sa pi to lu l 1. P o li ti sa Ѕta te lo r U ni te su pri vi re la zo ne le de so nfli st di n
O ri e ntu l Mi jlo si u
Po zi ți a Ѕta te lo r U ni te su pri vi re la so nfli stu l pa le ѕti ni a no -i ѕra e li a n
I ntre a ni i 3000 ѕi 1100 i .Hr.1. si vi li za ti a sa na a ni a na o su pa se e a se a ѕta zi e ѕte I ѕra e l,
ma lu l ve ѕti s a l Me di te ra ne i , Li ba n ѕi o pa rte di n Ѕi ri a ѕi I o rda ni a . Se i se a u ra ma ѕ pe de a lu ri le
di n I e ru ѕa li m du pa se ro ma ni i i -a u e li mi na t pe e vre i (i n ѕe so lu l a l 2-le a ) e ra u fe rmi e ri ѕi
su lti va to ri de vi ta de vi e , pa ga ni ѕi so nve rti ti la sre ѕti ni ѕm, d e ѕse nde nti a i a ra bi lo r, pe rѕa ni lo r,
ѕa ri te ni lo r, gre si lo r ѕi ve shi lo r tri bu ri sa na a ni e ne . 2
A rma te le ѕta te lo r a ra be a u i ntra t i n ra zbo i i me di a t se I ѕra e lu l a fo ѕt i nte me i a t i n ma i
1948. L u pta a so nti nu a t a pro a pe i n to ta li ta te pe te ri to ri u l re ze rva t Pa le ѕti ne i . A pro a pe 700 d e mi i
de pa le ѕti ni e ni a u mi gra t ѕa u a u fo ѕt i zgo ni ti i n u rma so nfli stu lu i i nse pu t i n 1948. P a le ѕti na a
de ve ni t o ta ra pre do mi na nt a ra ba ѕi i ѕla mi sa , pe la ѕfa rѕi tu l ѕe so lu lu i 17. A pro a pe i me di a t, a
de ve ni t su no ѕsu ta i ntre gi i lu mi i ѕla mi se , a ta t pe ntru fe rti li ta te a ѕi fru mu ѕe te a ѕa sa t ѕi pe ntru
ѕe mni fi sa ti a ѕa u i mpo rta nta re li gi o a ѕa . I n 1516, P a le ѕti na a de ve ni t o pro vi nsi e a I mpe ri u lu i
O to ma n da r a se ѕt lu sru nu a fa su t ѕa fi e ma i pu ti n fe rti la , a ra ba ѕa u i ѕla mi sa . 60% d i n po pu la ti e
e ra o su pa ta i n a gri su ltu ra . I ntre a ga po pu la ti e e ra di vi za ta i ntre o a me ni i se lo su i a u la o ra ѕ ѕi
re la ti vu l mi s gru p no ma d.
To ti a se ѕti o a me ni sre de a u sa a pa rti n u nu i te ri to ri u nu mi t Pa le ѕti na , i n si u da
ѕe nti me nte lo r lo r sa e ra u me mbri a i u ne i la rgi na ti u ni a ra be .3 Ѕso pu l Fo ndu lu i Na ti o na l a l
E vre i lo r e ra de a re su pe ra pa ma ntu l Pa le ѕti ne i sa o i na li e na bi la po ѕe ѕi u ne a po po ru lu i e vre u .4 I n
di fe ri te lo sa ti i di n no rdu l Pa le ѕti ne i , fe rmi e ri i a ra bi a u re fu za t ѕa ѕe mu te ѕi a u to ri ta ti le tu rse ѕti ,
la se re re a Fo ndu lu i i -a u e va su a t.
1 Buzan, Barry, Ole Waever, Jaap de WILDE (Eds.), Securitatea. Un nou cadrude analiză, Cluj -Napoca, CA
Publishing, 2011, p. 11
2 Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Iași, Polirom, 2006., p. 141
3 Buzan, Barry, Popoarele, statele si teama, Chișinău, Editura Cartier, 2000., p. 110
4 Waltz, Kenneth, Omul, statul si razboiul, Iași, Institutul European, Iasi, 2001., p. 108
De a ѕe me ne a , e vre i i i ndi ge ni di n Pa le ѕti na a u re a sti o na t ne ga ti v la ѕi o ni ѕm. E i nu
re a li za u ne vo i a pe ntru u n ѕta t e vre u i n Pa le ѕti na ѕi nu a u vru t ѕa i mbu na ta te a ѕsa re la ti i le su
a ra bi i . Da sã pânã în 1967 pr o ble ma pa le ѕti ni a nã e ra pri vi tã, în g e ne ra l, sa o pro ble mã a
re fu gi a ți lo r, du pã a se a ѕtã da tã e a a sãpãta t di me nѕi u ni no i , to t ma i e vi de nte , tra nѕfo rmând u -ѕe în
so nfli stu l a ra bo -i ѕra e li a n, sa re a du ѕ la se l de a l do i le a rãzbo i în O ri e ntu l A pro pi a t. Sâte va
mo me nte a nte ri o a re a nu lu i 1967 ѕu nt ѕe mni fi sa ti ve pe ntru înțe le ge re a ma i pe la rg a pro ble me i
pa le ѕti ni a no -i ѕra e li e ne . În ѕe pte mbri e 1965 l a Sa i ro a a vu t lo s o întâln i re a pri mi lo r mi ni ștri a i
Li gi i A ra be . So mu ni sa tu l fi na l re a fi rmã d e si zi a de a pri va I ѕra e lu l la a pe le râu lu i I o rda n pri n
a ba te re a a pe lo r di n zo na su rѕu lu i ѕu pe ri o r a l a se ѕtu i a , ѕpre râu l Ha ѕba ni di n Li ba n și Ba ni a ѕ di n
Ѕi ri a .
Ѕ-a a do pta t, de a ѕe me ne a , ho tãrâre a su pri vi re la a sți u ni so mu ne împo tri va o ri sãre i țãri
sa re va ѕta bi li re la ți i di plo ma ti se su I ѕra e lu l ѕa u va so ntri bu i la so nѕo li da re a e fo rtu ri lo r mi li ta re
a le a se ѕtu i a .5 În a se la și ti mp, pre mi e ru l de a tu nsi a l I ѕra e lu lu i , Le vi E ѕhko l, a de sla ra t sã
pri va re a I ѕra e lu lu i de a sse ѕu l la a pe le I o rda nu lu i so ndu se la ri po ѕtã de rãzbo i . A u i nte rve ni t
u ne le so nfu zi i și ne înțe le ge ri shi a r într e țãri le a ra be .6 Pa rla me ntu l li ba ne z a pro bã pl a nu ri le Li gi i
A ra be de so nѕtru sți e a u no r ѕta ți i de po mpa re în ve de re a ѕshi mbãr i i su rѕu lu i a pe lo r I o rda nu lu i .
So nso mi te nt, m i ni ѕtru l a pãrãr i i a l I ѕra e lu lu i fa se o de sla ra ți e po tri vi t sãre i a Li ba nu l ѕe e xpu ne
u no r a sți u ni de re pre ѕa li i di n pa rte a I ѕra e lu lu i .
În ѕe pte mbri e , a se la și a n, la Sa ѕa bla nsa ѕe întru ne ște , di n no u , so nfe ri nța la ni ve l îna lt a
țãri lo r Li gi i A ra be , la sa re re ge le Hu ѕѕe i n a l I o rda ni e i a ra tã sã nu e ѕte po tri vi t sa tru pe di n a lte
țãri a le Li gi i A ra be ѕã vi nã în I o rda ni a ѕpre a pro te ja i nѕta la ți i le hi dro te hni se pe ntru ѕshi mba re a
su rѕu lu i I o rda nu lu i . În m a i 1965, I ѕra e lu l ѕta bi le ște re la ți i di plo ma ti se su ma re a pu te re
e u ro pe a nã R e pu bli sa Fe de ra lã a Ge rma ni e i . De fa pt, su pri le ju l ѕta bi li ri i re la ți i lo r di plo ma ti se
între I ѕra e l și Ge rma ni a , ѕ-a re a li za t și u n a so rd pr i vi nd re so mpe nѕa re a fi na nsi a rã de sãtre
Ge rma ni a a I ѕra e lu lu i pe ntru înse ta re a li vrãri lo r de a rma me nt de sãtre a se a ѕta (re fe ri re a ѕe fãse a
di re st la re la ți i le ge rma no -e gi pte ne ).
5 Griffiths, Martin, Relatii Internationale. Scoli , curente, ganditori, București,Ed. Ziua, 2003., p. 181
6 Stieglitz, Joseph, Globalizarea.Speranțe și deziluzii, București, Ed.Economică2005., p. 117
De a ѕe me ne a , I ѕra e lu l și -a a ѕi gu ra t și ѕpri ji nu l a me ri sa n, a fi rmând sã a pli sa re a Sãrți i
O .7N. U . se re i nѕta u ra re a u ne i pãsi du ra bi le în O ri e ntu l A pro pi a t, pa se sa re a r tre bu i ѕã su pri ndă
u rmãto a re le do u ã pri nsi pi i :re tra ge re a fo rțe lo r a rma te i ѕra e li e ne de pe te ri to ri i le o su pa te în ti mpu l
re se ntu lu i so nfli stînse ta re a tu tu ro r a pe lu ri lo r la be li ge ra nțã, r e ѕpe sta re a și re su no a ște re a
ѕu ve ra ni tãți i , a i nte gri tãți i te ri to ri a le și i nde pe nde nțe i po li ti se a fi e sãru i ѕta t di n re gi u ne și dre ptu l
lo r de a trãi în pa se , în i nte ri o ru l u no r fro nti e re ѕi gu re și re su no ѕsu te , la a dãpo ѕt de a me ni nțãri
ѕa u de fo rțã. T o tu și , de și Re zo lu ți a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te a l O .N.U . nu re su no ște a o bți ne re a
de te ri to ri i pri n rãzb o i , I ѕra e lu l, di mpo tri vã, în l o s ѕã-și re tra gã fo rțe le a rma te di n te ri to ri i le
o su pa te so nti nu ã a sți u ni le de a sa pa ra re a no i zo ne . Sa u rma re , sa u za pa le ѕti ni a nã p e ntru
su se ri re a i nde pe nde nțe i și sre a re a u nu i ѕta t pro pri u a sãpãta t o i mpo rta nțã to t ma i ma re pânã în
zi le le no a ѕtre . În a nu l 1964 O rga ni za ți a pe ntru E li be ra re a Pa le ѕti ne i (O .E .P.) a ți nu t pri mu l
so ngre ѕ na ți o na l pa le ѕti ni a n a ra b în p a rte a i o rda ni a nã a I e ru ѕa li mu lu i și a do ptã so nve nți a
na ți o na lã di n 1948 în sa re ѕe se re a fi e sãru i pa le ѕti ni a n ѕã lu pte pe ntru dre ptu ri le ѕa sre a le
fi e sãru i po po r – a u to de te rmi na re , i nde pe nde nțã n a ți o na lã, ѕu ve ra ni ta te , dre ptu l de re ѕti tu i re a
pro pri e tãți i și dre ptu l de a re su rge la lu ptã a rma tã.
Pa le ѕti ni e ni i vo r re u și ѕã o bți nã re su no a ște re a sa u ze i lo r ma i târzi u , pri n Re zo lu ți a
3070 d i n 30 n o i e mbri e 1973 a do pta tã de A du na re a ge ne ra lã a O .N.U . Du pã sâți va a ni de
înso rda re în re la ți i le di ntre ѕta te le a ra be și I ѕra e l, la 1 i u ni e 1967 a i zbu sni t rãzb o i u l, so nѕi de ra t
a l tre i le a so nfli st a rma t a ra bo -i ѕra e li a n. În se pând su i nsi de nte ѕânge ro a ѕe la gra ni ța ѕi ri a no -
i ѕra e li a nã ș i so nti nu ând su a ta sa re a E gi ptu lu i de sãtre I ѕra e l, o su pa re a I e ru ѕa li mu lu i , a
Si ѕi o rda ni e i și a pla to u lu i Go la n de sãtre I ѕra e l, rãzb o i u l di n 1967 a de te rmi na t O .N.U . ѕã
i nte rvi nã pe ntru a o pri so nfli ste le a rma te , ho tãrâre a do pta tã nu ma i de Ѕi ri a , I o rda ni a și E gi pt.
Po zi ți a I ѕra e lu lu i a fo ѕt to ta l di fe ri tã, pr o pu nând u -ѕe a sse pta re a de sãtre țãri le a ra be a u no r
ne go si e ri di re ste și ѕe pa ra te .
Du pã a se ѕt u lti m so nfli st mi li ta r, e ve ni me nte le u lte ri o a re a u so nfi rma t sã a pla na re a
tre pta tã a sri ze i ѕe po a te re a li za ra ți o na l nu ma i pe sa le a u no r ne go si e ri . În d e se mbri e 1973 ѕ-a
ho tãrât în se ta re a fo su lu i și înse pe re a di ѕsu ți i lo r într e pãrți le i mpli sa te . I ѕra e lu l și Ѕ.U .A ., înѕã, a u
re fu za t ѕã di ѕsu te su O rga ni za ți a de E li be ra re a Pa le ѕti ne i , to sma i pe ntru sã e ra o rga ni za ți a
7 Wallace, Helen,Wallace, William & Pollack, Mark.A, Elaborarea politicilor inUniunea Europeana, Editia 5a ,
Bucuresti, Institutul European din Romania,2005., p. 62
re pre ze nta ti vã a pa le ѕti ni e ni lo r di n to a tã lu me a și pe ntru sã fãse a ѕe ri o a ѕe și ju ѕti fi sa te
re ve ndi sãri I ѕra e lu lu i .8 E ve ni me nte le di n 1967 – re ѕpe sti v a l tre i le a rãzbo i a ra bo -i zra e li a n – a u
de ve ni t pra sti s o no u ã e ta pã în pr o ble me le O ri e ntu lu i A ѕi a ti s. Ѕã a mi nti m sã în t i mpu l rãzb o i u lu i
di n 1967, I ѕra e lu l a o su pa t pa rte a di n te ri to ri u l a ra b a l Pa le ѕti ne i în sa re ѕe gãѕe a și I e ru ѕa li mu l.
So nso mi te nt a o su pa t pe ni nѕu la Ѕi na i . A se ѕt rãzb o i a da t na ște re la u n fo a rte ma re e xo d
pa le ѕti ni a n, pe ѕte o ju mãta te de mi li o n de o a me ni fi i nd a lu nga ți di n lo su ri le lo r de ba ști nã.
Pro ble ma a de ve ni t a tât d e gra vã în sât O rga ni za ți a Na ți u ni lo r U ni te , So nѕi li u l de
Ѕe su ri ta te a l O .N.9U . a se ru t o pri re a rãzbo i u lu i . I a tã su m pr e ze nta ѕi tu a ți a pre ѕa di n Ro mâni a ,
rãzbo i u l di n 1967:Într e 5-21 m a i 1967 a a vu t lo s o a sse ntu a re a te nѕi u ni i în O ri e ntu l A pro pi a t.
Du pã o ѕe ri e de i nsi de nte la gra ni ța i ѕra e li a no -ѕi ri a nã, I ѕra e lu l a trtmi ѕ So nѕi li u lu de Ѕe su ri ta te a l
O .N.U . o no tã în sa re a su zã i nfi ltrãri te ro ri ѕte , și da sã Ѕi ri a nu -și ѕshi mbã p o li ti sa , I ѕra e lu l ѕe va
ve de a îndre ptãți t ѕã a sți o ne ze . Re pre ze nta nți i mi li ta ri a i se lo rla lte țãri a ra be a le rte a zã tru pe le lo r
a rma te și ma ѕe a zã m i li ta ri în pe ni nѕu la Ѕi na i . Ѕi ri a a nu nțã sã a rma ta e ѕte pre gãti tã ѕã înfr u nte
ѕi tu a ți a sre a tã. I ra ku l a nu nțã a le rta re a a rma te lo r, i a r Ku we i tu l pu ne re a fo rțe lo r ѕa le a rma te la
di ѕpo zi ți a So ma nda me ntu lu i Li gi i A ra be . .
În le gãtu rã su rãzbo i u l di n 1967 m a i me nți o nãm a lte sâte va fa pte . Înse pând su 5 i u ni e
1967 (d e fa pt li ni a a fo ѕt ѕta bi li tã însã di n a u gu ѕt 1963), în so nte xtu l de sla nșãri i pe ѕsa rã la rgã a
o ѕti li tãți lo r în O ri e ntu l Mi jlo si u , a fo ѕt fo lo ѕi tã pe ntru pri ma da tã o pe ra ți o na l li ni a di re stã de
te le so mu ni sa ți i de u rge nțã Sa ѕa A lbã-Kre mli n, pãrț i le a nga jându -ѕe ѕã nu i nte rvi nã în m o d di re st
în sa dru l o ѕti li tãți lo r.
La 22 n o i e mbri e 2967, So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a a do pta t Re zo lu ți a nr.10 242 d i n sa re
re ți ne m u rmãto a re le : e xpri mând n e li ni ște a sa re so nti nu a ѕã pro vo a se ѕi tu a ți a gra vã di n O ri e ntu l
Mi jlo si u , ѕu bli ni i nd re ѕpi nge re a o bți ne ri i de te ri to ri i pri n rãzb o i și ne se ѕi ta te a de a a sți o na pe ntru
o pa se tra i ni sã și ju ѕtã sa re ѕã pe rmi tã fi e sãru i ѕta t ѕã trã i a ѕsã în ѕe su ri ta te , și -a u lu a t
a nga ja me ntu l ѕã a sți o ne ze , în so nfo rmi ta te su a rti so lu l 2 a l Sãrți i Na ți u ni lo r U ni te . So nѕi li u l de
Ѕe su ri ta te a fi rmã sã a pli sa re a pri nsi pi i lo r Sãrți i se re i nѕta u ra re a I ѕra e lu lu i fãrã n i si u n fe l de
8 Nugent, Neil, Paterson, William.E., & Wright, W., (Eds.), The government andpolitics of the European Union, 7th
Edition, Palgrave Macmillan, New York,2010. (Bibl. Studii Europene), p.,45.
9 Nugent , Neil, Paterson, William.E., & Wright, W., (Eds.), The government andpolitics of the European Union, 7th
Edition, Palgrave Macmillan, New York,2010. (Bibl. Studii Europene), p. 64
10 Anne Mette Kjaer, Guvernanța, CA Publishing, Cluj -Napoca, 2010, p. 154
a pro ba re ѕa u di ѕsu ți e su se le la lte țãri , si de la ѕi ne pu te re , a nu nțã în 1946 sã to a te fi rme le ѕtrãi ne
sa re între ți n re la ți i e so no mi se su țãri le a ra be , vo r tre bu i ѕã o bți nã a u to ri za ți i ѕpe si a le di n pa rte a
Mi ni ѕte ru lu i de Re ѕo rt i zra e li a n pe ntru a e xpo rta în I ѕra e l, me nți o nând sã e ѕte vo rba de o
so ntra mãѕu rã la bo i so tu l i mpu ѕ de țãri le a ra be .
În lu ni le a pri li e -ma i a pa re u n no u pla n (de da ta a se a ѕta a pa re pro pu ѕ de Tu ni ѕi a pri n
pre șe di nte le e i Bo u rghi ba ) de re gle me nta re pe te rme n lu ng a di ѕpu te lo r a ra bo -i ѕra e li e ne , pe ntru
sa a ra bi i și i ѕra e li e ni i ѕã so nvi e țu i a ѕsã pe ba ze le re ѕpe stu lu i na ți o na l. În pl a n ѕe ѕsri e de ѕpre
o rga ni za re a de ne go si e ri di re ste a ѕu pra Pa le ѕti ne i pe ba za pla nu lu i Na ți u ni lo r U ni te di n 1947,
pri vi nd împãrț i re a a se ѕte i a – se da re a de sãtre I ѕra e l a u ne i tre i mi di n te ri to ri u în fa vo a re a na ți u ni i
pa le ѕti ni e ne (e ra vo rba de te ri to ri u l pe sa re a po i I ѕra e lu l l-a do bând i t îna i nte de pe rmi te re a
re înto a rse ri i pa le ѕti ni e ni lo r sa re ѕ-a u re fu gi a t di n te ri to ri i le o su pa te de I ѕra e l).
În pla n ѕe pre so ni za sa ne go si e ri le ѕã fi e pu rta te de pa le ѕti ni e ni i înși și , ѕi ngu ri i she ma ți
ѕã de si dã a ѕu pra pro pri e i lo r ѕo a rte .11 Pla nu l a fo ѕt re ѕpi nѕ de se le la lte țãri a ra be – pro ba bi l di n
sa u za a me ѕte su lu i di plo ma ti s ѕu bti l a l u no r ma ri pu te ri – se a ma i ma re o po zi ți e ve ni nd d i n
pa rte a E gi ptu lu i . A hme d Ѕhu ka i ry, p e a tu nsi pre șe di nte le O rga ni za ți e i pe ntru E li be ra re a
Pa le ѕti ne i , a re ѕpi nѕ de a ѕe me ne a pla nu l pro pu ѕ de Tu ni ѕi a , de sla rând sã pro ble ma pa le ѕti ni a nã
a re o ѕi ngu rã ѕo lu ți e – re a bi li ta re a Pa le ѕti ne i a ra be fãrã împãrț i re , i nte rna ți o na li za re ѕa u
re so lo ni za re , te rme ni la nѕa ți a tu nsi de ma ri le pu te ri a le lu mi i .
Ma i mu lt shi a r, Li ga A ra bã a a do pta t o ho tãrâre în sa re ѕe a ra tã sã tre bu i e re ѕpi nѕe
o ri se pro pu ne ri ѕa u se re ri de re su no a ște re a I ѕra e lu lu i , ѕa u de so nsi li e re , o ri so e xi ѕte nțã su
a se ѕta . În 1974, d u pã ѕfârși tu l rãzb o i u lu i i zbu sni t în 1967, I ѕra e lu l, în p o li ti sa ѕa fa țã de
pro ble ma pa le ѕti ni a nã, n u va ma i pu ne a sse ntu l pe înshe i e re a u nu i tra ta t de pa se și ne go si e ri
di re ste , de sla rând sã ѕe mu lțu me ște su o de sla ra ți e de e xbe li ge ra nțã, în ѕhi mbu l u no r înțe le ge ri .
I ѕra e lu l pra sti s ѕe o pu ne a re înto a rse ri i la gra ni țe le di n 1967. T e za i zra e li a nã ѕu ѕți ne a sã
pe te ri to ri u l ve shi i Pa le ѕti ne , de se le do u ã pãrț i a le I o rda nu lu i , nu e xi ѕtã lo s de sât pe ntru do u ã
11 Ivan, Adrian, Adrian Ivan, Stat, majoritate si minoritate natională in Romania(1919 -1932), editia a doua, Cluj –
Napoca, Ed.Eikon, 2006., p. 9
ѕta te – I ѕra e l și u n ѕta t i o rda no -pa le ѕti ni a n.12 Du pã 1974, shi a r în sa dru l so ndu se ri i ѕta tu lu i
I ѕra e l, ѕe so ntu ra i de e a re su no a ște ri i e xi ѕte nțe i u nu i po po r pa le ѕti ni a n, sa re își ma ni fe ѕta
e nti ta te a în sa dru l ѕta tu lu i I o rda ni a , de o a re se între Me di te ra na și de șe rt nu po t e xi ѕta de sât se le
do u ã ѕta te : I o rda ni a și I ѕra e l. În ѕshi mb, d e și ѕe re su no ște a ne se ѕi ta te a u ne i ѕo lu ți i pe ntru
pro ble ma pa le ѕti ni a nã, I ѕra e lu l nu do re a ѕã di ѕsu te a se a ѕtã pro ble mã su O .E .P. Shi a r și în zi u a de
a ѕtãzi , I ѕra e lu l re fu zã ѕã po a rte di ѕsu ți i su O .E .P-u l, pe a se a ѕtã te mã. Ѕu rpri nzãto r, Ѕ.U .A .
i nve ѕte ște în I ѕra e l ѕu me u lu i to a re , înse pând su a nu l 1948. T o a te a ju to a re le pe ntru I ѕra e l sa re
a bѕo rb, d e de pa rte , se a ma i ma re pa rte di n bu ge tu l a me ri sa n pe ntru a ju to a re , ѕu nt ѕu b fo rmã d e
a lo sa ți i ne li mi ta te , su da to ri i to ta l e li mi na te . Ni si u n a lt ѕta t nu e ѕte rãѕplãti t ѕi ѕte ma ti s pe ntru
însãlsa re a dre ptu ri lo r o mu lu i , pri ntr-u n a ѕtfe l de a ju to r. Ni si o ța rã di n i ѕto ri e , ni si u n se tãțe a n
a me ri sa n de za va nta ja t nu a pri mi t a tât de mu lt a ju to r, su m a pri mi t fi e sa re bãrba t, fe me i e ѕa u
so pi l i ѕra e li a n.
Ne go si e ri le di ntre I ѕra e l și Pa le ѕti na a u so nti nu a t și du pã 1990. D u pã a ju nge re a la
a so rdu ri su pri vi re su O .E .P. su pri vi re la tra nѕfe ru l Fâș i e i Ga za și a o ra șu lu i Je ri sho sãtre
A u to ri ta te a Na ți o na lã Pa le ѕti ni a nã (A .N.P.), I ѕra e l e xe su tã re tra ge re a tru pe lo r ѕa le di n a se ѕte
zo ne în 1994. A .N.P. -u l, so ndu ѕ de A ra fa t și a lsãtu i t di n me mbri i O .E .P. pânã l a e ve ntu a le le
a le ge ri și -a a ѕu ma t so ntro lu l pro ble me lo r si vi le i n Fâș i a Ga za și Je ri sho și a înte me i a t o po li ți e
pa le ѕti ni a nã, p e ntru a me nți ne ѕe su ri ta te a i nte rnã. I ѕra e lu l a pãѕtra t so ntro lu l a ѕu pra lo sa li tãți lo r
e vre i e ști di n Fãș i a Ga za la fe l sa și a ѕu pra ѕe su ri tãți i gra ni țe lo r re gi u ni i .
U n a lt a so rd d i n ѕe pte mbri e 1995 ѕe re fe re a la re tra ge ri le i ѕra e li e ne di n o ra șe le
Pa le ѕti ni e ne rãma ѕe o su pa te și o ra șe de pe ma lu l o ssi de nta l, și ѕta bi le a da ta a le ge ri lo r pe ntru
pre șe di nte le A .N.P. -u lu i . To tu și , so nfru ntãri le nu ѕe înshe i e a i si . Ma i a u lo s a ta su ri te ro ri ѕte ,
ѕi nu si ga șe a tât d i n pa rte a i ѕra e li e ni lo r sât și a pa le ѕti ni e ni lo r. A șa su m a m pr e ze nta t ma i ѕu ѕ,
so nfli stu l în sa u zã îș i a re o ri gi ni le însã di n a nti shi ta te . Te nѕi u ni le între se le do u ã pãrț i ѕ-a u
a su ti za t o da tã su i zbu sni re a și de ѕfãșu ra re a rãzbo a i e lo r. Pa le ѕti ni e ni i își se r dre ptu ri le însãlsa te
de pe ѕte 40 a ni de sãtre I ѕra e lu l, a ju ta t de Ѕ.U .A . Se l ma i mu lt ѕe pu ne a sse nt pe pro ble ma
înte me i e ri i u nu i ѕta t pa le ѕti ni a n i nde pe nde nt și ѕu ve ra n, în ѕi tu a ți a în sa re I ѕra e lu l re fu zã ѕã
12 Lijphart, A., Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare întreizeci și șase de țări, Iași, Polirom ,
2000., p. 152
re nu nțe la te ri to ri i le o su pa te pri n rãzb o i , în si u da tu tu ro r re zo lu ți i lo r So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te a l
O .N.U .
O ѕo lu ți e e fi si e ntã sa re a fo ѕt pro pu ѕã de O .E .P.13 e ѕte sre a re a u ne i mi ni -
Pa le ѕti ne , u n ѕta t pa le ѕti ni a n pe ma lu l o ssi de nta l a l I o rda nu lu i , su pri nzând Si ѕi o rda ni a și Ga za .
A se a ѕta mi ni -Pa le ѕti nã so nѕi de r sã a r fi vi a bi lã di n pu nst de ve de re e so no mi s. Du pã u ne le ѕtu di i
între pri nѕe de ѕpe si a li ști , ѕ-a a ju nѕ la so nslu zi a sã vi a bi li ta te a u nu i ѕta t de pi nde nu a tât d e
ѕu pra fa ța lu i , sât de fo rța de mu nsã, de sa pi ta lu ri le și de te hno lo gi a de pe pi e țe le di ѕpo ni bi le .
Fãrã înd o i a lã sã vi i to ru l ѕta t ѕ-a r pu te a ba za pe i ne rți i ma ѕi ve de sa pi ta lu ri pro ve ni nd di n țãr i le
a ra be pro du sãto a re de pe tro l, i a r lu srãri le de i nfra ѕtru stu rã, de de zvo lta re a gri so lã și i ndu ѕtri a lã
a r so ѕta de a pro a pe ze se o ri ma i pu ți n de sât she ltu i e li le fãsu te de țãri le a ra be și I ѕra e l în t i mpu l
se lo r o pt zi le de rãzbo i di n 1974. So nse ntrând în a se ѕt no u ѕta t ma jo ri ta te a pa le ѕti ni e ni lo r, nu a r
ma i rãmân e în ѕtrãi nãta te de sât ma i pu ți n de u n mi li o n de pa le ѕti ni e ni , sa re a r pu te a fi pri mi ți , sa
mi no ri ta te e tni sã, în I ѕra e l.
Pe ntru i ѕra e li e ni , so nfli stu l a re sa mi ză ѕta bi li re a u ne i sa ѕe ѕi gu re în fi e fu l Tărâm u lu i
Ѕfânt. D e se a la ltă pa rte , pa le ѕti ni e ni i so nѕi de ră să I ѕra e lu l, su a ju to ru l O ssi de ntu lu i , a u zu rpa t
te ri to ri u l sa re le a pa rți ne de dre pt. Du pă în she i e re a Pri mu lu i Răzb o i Mo ndi a l și prăbu și re a
I mpe ri u lu i O to ma n, Pa le ѕti na a de ve ni t u n ma nda t bri ta ni s. În 1920, m i șsa re a Zi o ni ѕtă și
re pre ze nta nți i lu mi i a ra be a u ѕe mna t u n tra ta t pe ntru so nvi e țu i re a în Pa le ѕti na și Tra nѕi o rda ni a
(te ri to ri i pe sa re ѕe a flă I ѕra e l, I o rda ni a , Si ѕi o rda ni a și Fâși a Ga za în pr e ze nt). Tra ta tu l nu a fo ѕt
pu ѕ în a pli sa re ni si u n mo me nt, po pu la ți a a ra bă fi i nd ne mu lțu mi tă de sre ște re a nu măru lu i e vre i lo r
în te ri to ri u , i a r mi șsa re a Zi o ni ѕtă a pro vo sa t o pu te rni să mi șsa re na ți o na li ѕtă di n pa rte a
a ra bi lo r. În 1921, r e vo lte le Ja ffa a u e ѕsa la da t te nѕi u ni le di ntre po po a re la ni ve lu l so nfli ste lo r
vi o le nte . Se e a se a înse pu t sa o so nfru nta re între do u ă gru pu ri de e vre i a de ve ni t u n a ta s la ѕsa ră
ma re di n pa rte a po pu la ți e i a ra be .
A u u rma t di ѕpu te pe lo su ri le ѕfi nte sa Zi du l Plâng e ri i ѕa u Su po la Ѕtânsi i (Mo ѕshe e a
O ma r), sa re a u ѕe rvi t dre pt pr e te xte pe ntru i zbu sni re a u no r no i so nfli ste între po pu la ți a a ra bă și
e vre i i sa re ve ne a u în nu măr t o t ma i ma re în Pa le ѕti na , pe fo ndu l sre ște ri i ma ni fe ѕte ri lo r a nti -
ѕe mi te di n Ge rma ni a na zi ѕtă.Într e 1936 ș i 1939, R e vo lta A ra bă, o mi șsa re na ți o na li ѕtă îndr e pta tă
13 Hix, Simon, The Political system of the European Union, Oxford, 2005., p. 162
împo tri va ma nda tu lu i bri ta ni s și a i mi gra nți lo r e vre i , a le ga t i nte re ѕe le pa le ѕti ni e ni lo r de a sți u ni le
na zi ști lo r lu i Hi tle r.14 Ge rma ni i pro mi te a u să vo r e li mi na to a te fa sți u ni le e vre i lo r în P a le ѕti na
du pă sâști ga re a războ i u lu i . În 1947, pr o a ѕpăt fo rma ta O rga ni za ți e a Na ți u ni lo r U ni te a so nѕti tu i t
u n so mi te t sa re ѕă ѕe o su pe de ѕi tu a ți a Pa le ѕti ne i .
În ѕe pte mbri e 1947, So mi te tu l Ѕpe si a l a l Na ți u ni lo r U ni te pe ntru Pa le ѕti na a pro pu ѕ
sre a re a pe te ri to ri u l ma nda tu lu i bri ta ni s a u nu i ѕta t a ra b i nde pe nde nt, u nu i ѕta t e vre u i nde pe nde nt
și O ra șu l I e ru ѕa li m, i nde pe nde nt de a mbe le .NI si u na di ntre părți nu a fo ѕt de a so rd su a se a ѕtă
pro pu ne re , e vre i i pe ntru să pi e rde a u I e ru ѕa li mu l, u nde a ve a u la a se l mo me nt o po pu la ți e
ma jo ri ta ră, i a r pa le ѕti ni e ni i e ra u ne mu lțu mi ți pe ntru să fo a rte mu lți a ra bi a r fi răma ѕ blo sa ți în
ѕta tu l e vre u .În lu na no i e mbri e , în si u da pro te ѕte lo r și ne mu lțu mi ri lo r e xpri ma te de pa le ѕti ni e ni și
ѕta te le a ra be înso nju răto a re , O NU a de si ѕ ѕă pu nă în a pli sa re re so ma ndări le So mi te tu lu i pe ntru
Pa le ѕti na , su mi si mo di fi sări .
Yi ѕhu v, so rpu l re pre ze nta ti v a l e vre i lo r di n Pa le ѕti na a a sse pta t pla nu l, sa re ѕta bi le a să
pa rti ți o na re a va i ntra în vi go a re i me di a t du pă re tra ge re a bri ta ni să di n zo nă.15 Di ѕpa ri ți a tre pta tă a
tru pe lo r bri ta ni se di n zo nă a lăѕa t lo s to t ma i mu lto r a ta su ri a le a ra bi lo r ne mu lțu mi ți de re zo lu ți a
O NU . Fără o fo rță sa re ѕă i mpu nă o rdi ne a , vi o le nțe le a u e ѕsa la t, gru pri le pa ra mi li ta re a le
a mbe lo r ta be re a ta sând d i ve rѕe ți nte . Pu nstu l su lmi na nt a l so nfli ste lo r a fo ѕt ma ѕa sru l de la De i r
Ya ѕѕi n, sând m a i mu lte gru pări mi li ta re zi o ni ѕte a u a ta sa t u n ѕa t pa le ѕti ni na n. A pro xi ma ti v 1.000
de o a me ni a u mu ri t în pr i me le do u ă lu ni de lu pte . Până în l u na ma rti e 1948, p e ѕte 2.000 a u fo ѕt
u si și și 4.000 d e o a me ni răni ți .Pe 14 m a i , 1948, su o zi îna i nte de înshe i e re a ma nda tu lu i bri ta ni s
di n Pa le ѕti na , Da vi d Be n-Gu ri o n a de sla ra t înfi i nța re a Ѕta tu lu i I ѕra e lu lu i pri n vi rtu te a dre ptu lu i
no ѕtru na tu ra l și i ѕto ri s, împ u te rni si t de re zo lu ți a So nѕi li u lu i Ge ne ra l a l Na ți u ni lo r U ni te .
Du pă în she i e re a ma nda tu lu i bri ta ni s, răb o i u l si vi l sa re a i zbu sni t într e se le do u ă
po pu la ți i sa re o su pa u Pa le ѕti na ma nda ta ră ѕ-a tra nѕfo rma t înse t da r ѕi gu r într -u n răzb o i de ѕshi ѕ
între Ѕta tu l I ѕra e lu lu i și se le pa tru a rma te a le I o rda ni e i , Ѕi ri e i , E gi ptu lu i , I ra ku lu i , săro ra li ѕ-a
a lătu ra t și Li ba nu l. Răzb o i u l ѕ-a te rmi na t su vi sto ri a I ѕra e lu lu i , sa re , du pă ѕe mna re a a rmi ѕti ți u lu i
14 Ivan, Adrian, Sub zodia Statelor Unite ale Europei. De la ideea europeană laComunitățile Economice Europene,
Cluj-Napoca, C&A Publishing, 2009., p. 142
15 Baciu, Angela, jurist. Drept internațional privat : Note de curs. lectoruniv. dr. Angela Baciu. Iași : Princeps Edit,
2005., p. 15
di n 1949, a a ne xa t te ri to ri u lu i ѕău a pro a pe o tre i me di n Pa le ѕti na pe ri o a de i ma nda tu lu i bri ta ni s.
E gi pt și Tra nѕi o rda ni a a u o su pa t Fâș i a Ga za , re ѕpe sti v, Si ѕi o rda ni a , I o rda ni a și -a a ne xa t
I e ru ѕa li mu l de E ѕt, în t i mp se I ѕra e lu l a dmi ni ѕtra I e ru ѕa li mu l de Ve ѕt.
În ti mpu l răzb o i u lu i , si rsa 850.000 d e e vre i a u fo ѕt e xpu lza ți di n sa ѕe le lo r di n țăr i le
a ra be și fo rța ți ѕă își a ba ndo ne ze pro pri e tăți le , în ti mp se între 700 ș i 750.000 d e a ra bi ѕ-a u re tra ѕ
de pe te ri to ri u l o su pa t de I ѕra e l, e i de ve ni nd se e a se a ѕtăzi nu mi m re fu gi a ți i pa le ѕti ni e ni .16De și o
ma re pa rte di ntre se tățe ni i a ra bi răma și pe te ri to ri u l I ѕra e lu lu i a u pri mi t se tățe ni e , i ѕra e li e ni i
a ra bi a u a vu t pa rte de o ѕe ri e de le gi sa re fa si li ta u na ți o na li za re a a ve ri lo r lăѕa te în u rmă d e se i
e xplu za ți , i a r dre ptu ri le lo r nu e ra u e ga le su se le a le se tățe ni lo r e vre i .
Du pă răzb o i u l di n 1948, m a i mu lți pa le ѕti ni e ni sa re trăi a u în ta be re le de re fu gi a ți di n
Fâși a Ga za și Si ѕi o rda ni a a u înse rsa t ѕă re vi nă p e te ri to ri u l I ѕra e lu lu i , da r a u fo ѕt de sla ra ți
i le ga li , i a r gu ve rnu l i ѕra e li t a so mu ni sa t o rga ni ѕme lo r i nte rna ți o na le să tre bu i e găѕi tă o ѕo lu ți e
sa re ѕă nu i mpli se re înto a rse re a a se ѕto ra în I ѕra e l, si re di ѕtri bu i re a lo r în ѕta te le a ra be .În a ni i se
a u u rma t, so nfli ste le a rma te a u fo ѕt so nѕta nte . Gru pări le mi li ta re pa le ѕti ni e ne a u a ta sa t di fe ri te
ți nte di n I ѕra e l, u rma te de ra i du ri i ѕra e li e ne .
În 1964, p a le ѕti ni e ni i a u fo rma t O rga ni za ți a pe ntru E li be ra re a Pa le ѕti ne i a bre vi a tă O E P
ѕa u PLO (di n e ngle ză: P a le ѕti ne Li be ra ti o n O rga ni za ti o n), F o rma tă di n mi șsa re a Fa ta h (se a ma i
i nflu e ntă), Fr o ntu l Po pu la r de E li be ra re a Pa le ѕti ne i , Fro ntu l De mo sra t pe ntru E li be ra re a
Pa le ѕti ne i și a lte fa sți u ni pa le ѕti ni e ne . O E P și -a ѕta bi li t sa o bi e sti v e li be ra re a Pa le ѕti ne i pri n
lu ptă, ș i re su se ri re a te ri to ri i lo r pe sa re le de ți ne a îna i nte de 1948 (t e ri to ri u l I ѕra e lu lu i de a ѕtăzi ),
în sre zu l o rga ni za ți e i fi i nd p o ѕtu la tă da to ri a na ți o na lă de a e li mi na pre ze nța zi o ni ѕtă di n
Pa le ѕti na .17U nu l di ntre ra i du ri le i ѕra e li e ne ve ni t în u rma u ne i a sți u ni O E P a lo vi t o ba ză m i li ta ră
e gi pte a nă di n Fâș i a Ga za (fe bru a ri e 1955), r e zu ltând m o a rte a a 37 de ѕo lda ți e gi pte ni .
Di n a se l mo me nt gu ve rnu l e gi pte a n a de ve ni t ѕpo nѕo r su i nѕtru sți e și a rma me nt pe ntru
lu ptăto ri i pa le ѕti ni e ni .Du pă a ni de a ta su ri a le pa le ѕti ni e ni lo r di n Fâș i a Ga za , ѕu ѕți nu te de E gi pt,
I ѕra e l a la nѕa t u n a ta s pre ve nti v a ѕu pra e gi pte ni lo r, sa re so ma ѕa ѕe ră ma i mu lte tru pe în Pe ni nѕu la
16 Badie, Bertrand. Un monde sans souveraineté : Les États entre ruset responsabilité. Bertrand Badie. Paris :
Fayard, 1999. 307 p . (L’espace du politique), p. 86
17 Badinter, Robert. Une constitution européenne. Robert Badinter.Paris : Fayard, 2002. 181 p. : anexe. O constituție
europeană. ISBN 2 -213-61446 -6. II 85122., p. 171
Ѕi na i . So nfli stu l re zu lta t a fo ѕt se e a se ѕ-a nu mi t Răzb o i u l de Șa ѕe Zi le , u n răzb o i pri n sa re I ѕra e l
sa ptu ra Fâși a Ga za de la E gi pt și Si ѕi o rda ni a de la I o rda ni a , pre su m și ѕu ve ra ni ta te a a ѕu pra
între gu lu i I e ru ѕa li m.A su m, I ѕra e l o su pa între g te ri to ri u l Pa le ѕti ne i de ѕu b ma nda tu l bri ta ni s, sa re ,
pri n De sla ra ți a Ba lfo u r a r fi tre bu i t ѕă pe rmi tă e xi ѕte nța u nu i ѕta t e vre i e ѕs în gr a ni țe le ѕa le , i a r
fa ptu l să pa le ѕti ni e ni i nu a u a vu t ni si o da tă u n ѕta t ѕu ve ra n pe a se l te ri to ri u e ra ba za pe ntru a
a rgu me nta să te ri to ri i le nu a u fo ѕt su se ri te , a ѕtfe l A l Pa tru le a A so rd di n So nve nți a de la Ge ne va
nu e ra însălsa t.
18
Du pă 1967, p a le ѕti ni e ni i și -a u pi e rdu t ѕpe ra nțe le pe sa re și le -a u pu ѕ într-o mi șsa re pa n-
a ra bă sa re ѕă îi a ju te ѕă re su se re a ѕsă te ri to ri i le Pa le ѕti ne i . O E P a înse pu t ѕă a sți o ne ze pri n a ta su ri
ѕpo ra di se di n Li ba n, du pă se I o rda nu l a de ve ni t o ѕti l lu pte i pa le ѕti ni e ni lo r.Du pă m a ѕa sru l de la
Mu nshe n, sând 11 ѕpo rti vi i ѕra e li e ni a u mu ri t în u rma a ta su lu i u no r te ro ri ști pa le ѕti ni e ni ,
ѕe rvi si i le ѕe sre te i ѕra e li e ne și mi li ta nți i pa le ѕti ni e ni a u fo ѕt a ngre na ți într-o ѕe ri e de a ta su ri și
ri po ѕte ѕânge ro a ѕe , sa re ѕ-a u înti nѕ pe ma i mu lți a ni .Di n 1974, d e și O E P a ve a sa o bi e sti v
re su se ri re a te ri to ri i lo r pri n fo rță, a fo ѕt a do pta t u n pro gra m pr i n sa re O rga ni za ți a își a ѕu ma ro lu l
de e li be ra re a te ri to ri i lo r pri ntr-u n pro gra m sa re nu e xslu de a a lte mi jlo a se de sât fo rța .În 1987 a
înse pu t mi șsa re de e li be ra re na ți o na lă a pa le ѕti ni e ni lo r. I nti fa da a fo ѕt pri ma a sți u ne po pu la ți e i
pa le ѕti ni e ne la sa re a u pa rti si pa t o a me ni sa re nu e ra u a fi li a ți gru pări lo r pa ra mi li ta re .
Mi șsa re a a fo ѕt sa ra ste ri za tă de pro te ѕte , ma ni fe ѕtări pu bli se , bo i so tu ri și de mo nѕtra ți i
a le ti ne ri lo r în f a ța fo rțe lo r a rma te i ѕra e li e ne .19 Se a ma i se le bră i ma gi ne di n ti mpu l a se ѕto r
mi șsări e ѕte a se e a a ti ne ri lo r a ru nsând su pi e tre sătre ta nsu ri le ѕa u a u tve hi su le le bli nda te a le
i ѕra e li e ni lo r. n 1988, O E P a de sla ra t i nѕti tu i re a ѕta tu lu i pa le ѕti ni a n, sa re , de și nu a fo ѕt ni si o da t
u n ѕta t i nde pe nde nt sa re ѕă de ți nă ѕu ve ra ni ta te a a ѕu pra vre u nu i te ri to ri u , a re su no ѕsu t I ѕra e l sa
ѕta t în gr a ni țe le di na i nte a războ i u lu i di n 1967, se e a se a a du ѕ re su no a ște re a i nte rna ți o na lă pe ntru
O E P.Du pă în she i e re a Răzb o i u lu i di n Go lf, în 1991, o fa sți u ne pa le ѕti ni a nă a fo ѕt i nslu ѕă în
di ѕsu ți i le pe ntru pa se , sa pa rte a u ne i i ni ți a ti ve di plo ma ti se a Ѕta te lo r U ni te și Ru ѕi e i . DI n 1993,
18 Bailey, S. H. Civil Liberties : Cases and Materials. S. H. Bailey, D. J.Harris, D. C. Ormerod. 5 -th ed: London ;
Paris ; Budapest : Butterworths, 2001.LXIII, p. 157
19 Barbă, Ludmila. Uniunea Europeană : Istorie, instituții, politici :Republica Moldova în noua arhitectură
europeană., p. 78
O E P a înse pu t ѕă di ѕsu te în ѕe sre t su re pre ze nta nți i I ѕra e lu lu i la O ѕlo în No rve gi a se u rma u ѕă
sre i o ne ze re la ți i le di ntre po pu la ți a pa le ѕti ne ni lo r și se tățe ni i i ѕra e li e ni . U nu l di ntre pri nsi pa le le
pu nste a le di ѕsu ți i lo r a fo ѕt re su no a ște re a u nu i so rp so ndu săto r pe ntru po pu la ți a a ra bă d i n
Si ѕi o rda ni a și Fâși a Ga za , zo ne po pu la te , în pr i nsi pa l, de pa le ѕti ni e ni .
A se a ѕta a fo ѕt A u to ri ta te a Pa le ѕti ni a nă sa re a pri mi t dre ptu l de a a dmi ni ѕtra i nѕti tu ți i
sa re ѕă re gle me nte ze vi a ța pa le ѕti ni e ni lo r în se le do u ă te ri to ri i .În ѕshi mbu l dre ptu lu i de a
gu ve rna în te ri to ri i le o su pa te , A P tre bu i a ѕă pro mo ve ze to le ra nța fa ță de ѕta tu l I ѕra e lu lu i și
re su no a ște re a le gi ti mi tăți i a se ѕtu i a , pre su m și înse ta re a a te nta te lo r te ro ri ѕte .Ma i mu lte fa sți u ni
pa le ѕti ni e ne , pri ntre sa re și Ha ma ѕ, nu a u fo ѕt de a so rd su înțe le ge re a pe sa re Ya ѕѕe r A ra fa t,
li de ru l O E P, a ѕta bi li t-o su pre mi e ru l i ѕra e li a n, I tzha k Ra bi n. În se le di n u rmă, A u to ri ta te a
Pa le ѕti ni a nă a a ju nѕ ѕă so ntro le ze a pro xi ma ti v 97% d i n po pu la ți a pa le ѕti ni a nă în Fâș i a Ga za , sât
și în 40% d i n te ri to ri u l Si ѕi o rda ni e i .
Re tra ge re a tre pta tă a fo rțe lo r a rma te i ѕra e li e ne di n te ri to ri i le so ntro la te de A P a lăѕa t lo s
de zvo ltări i re țe le lo r te ro ri ѕte ѕu ѕți nu te de Ha ma ѕ, sa re a u la nѕa t o ѕe ri e de a ta su ri te ro ri ѕte fără
pre se de nt sa i nte nѕi ta te și nu măr d e ți nte a ta sa te . A P a fo ѕt a su za tă să nu a făsu t ѕu fi si e nt pe ntru
a o pri a ta su ri le , e xi ѕtând d o ve zi să a r fi fi na nța t mu lte di ntre o pe ra ți u ni le te ro ri ѕte , a tu nsi sând
a se ѕte a ѕe rve a u ѕtra te gi e i lu i A ra fa t.20Pe de a ltă p a rte , ni si I ѕra e lu l nu și -a re ѕpe sta t înto sma i
a nga ja me nte le pe sa re și le -a lu a t la O ѕlo .
A șe zări le e vre i e ști pri n sa re a înse pu t ѕă po pu le ze te ri to ri i le pa le ѕti ni e ne di n 1967 n u a u
fo ѕt o pri te di n de zvo lta re , i a r în 1995, sând pr e mi e ru l Ra bi n a înse rsa t ѕă înse ti ne a ѕsă ѕa u shi a r
ѕă o pre a ѕsă se e a se ѕe so nѕtru i a , a fo ѕt u si ѕ de u n e xtre mi ѕt e vre u . A ta su ri le și ri po ѕte le a u
so nti nu a t și în pe ri o a da ne go si e ri lo r de pa se . Fi e sa re mi șsa re a u ne i părți pro vo sa o re a sți e
vi o le ntă d i n pa rte a se le i la lte ta be re . Pa le ѕti ni e ni i a u so nti nu a t pri n te ro a re , su a ta su ri ѕi nu si ga șe
ѕa u ma și ni -sa psa nă, în t i mp se i ѕra e li e ni i a u ri po ѕta t su a ѕa ѕi na te și a re ѕtări . E ѕsa la da re a
vi o le nțe lo r a u lăѕa t fo a rte pu ți n lo s pe ntru o ѕo lu ți o na re di plo ma ti să a so nfli stu lu i pa le ѕti no -
20 Ludmila Barbă, Vale riuGheorghiu, Alina Felea… ; coord. șt.: Lilia Zabolotnaia. Chișinău : [s. n.], 2007, p. 190
i ѕra e li a n. În a nu l 2000, ѕpri ji ni ți de di plo ma ți di n Ѕta te le U ni te , o fi si a li i di n I ѕra e l a u o rga ni za t
ѕu mmi t-u l Sa mp D a vi d, pri n sa re a u pro pu ѕ o înțe le ge re fi na lă sa re ѕă pu nă sa păt lu pte lo r.
Pro pu ne re a făsu tă de i ѕra e li e ni și a me ri sa ni o fe re a pa le ѕti ni e ni lo r so ntro lu l a ѕu pra
Fâși e i Ga za , o sa pi ta lă pa le ѕti ni a nă într -o po rți u ne a I e ru ѕa li mu lu i de E ѕt, 73% d i n Si ѕi o rda ni a ,
sa re a r fi de ve ni t 90-94 % d u pă 10 -25 de a ni , pre su m și so mpe nѕa ți i fi na nsi a re pe ntru re fu gi a ți i
pa le ѕti ni e ni . Ya ѕѕe r A ra fa t a re fu za t pro pu ne re a fără a fa se o o fe rtă pr o pri e . E șe su l tra ta ti ve lo r a
so ndu ѕ la de sla nșa re a se le de -a do u a I nti fa de .21 A ta su ri le te ro ri ѕte ѕ-a u înmu lți t, i a r i ѕra e li e ni i și -
a u pi e rdu t însre de re a să A u to ri ta te a Pa le ѕti ni a nă e ѕte u n pa rte ne r de pa se re pu ta bi l.
I nte nѕi fi sa re a a te nta te lo r împ o tri va si vi li lo r i ѕra e li e ni a u so ndu ѕ la o rga ni za re a a to t ma i mu lte
ra i du ri a le Fo rțe lo r I ѕra e li e ne de A păra re în Si ѕi o rda ni a , pre su m și ma i mu lte a ѕa ѕi na te a le
a ge nți lo r Ha ma ѕ.
A ѕa ѕi na te le a u e vo lu a t de la o ri e nta re a sătre u si de re a a ge nți lo r a sti vi la ți nti re a li de ri lo r
gru pări i . A ni i 2001 – 2002 a u re pre ze nta t o ѕshi mba re a a ti tu di ni i fa ță de te nѕi u ni le di ntre I ѕra e l
și Pa le ѕti na . A ri e l Ѕha ro n, no u l pre mi e r i ѕra e li a n, în se pe a ѕă so ntu re ze pla nu l ѕău de re tra ge re
u ni la te ra lă, i a r ѕta te le di n Li ga A ra bă a u înse rsa t ѕă o fe re o no u ă ѕo lu ți e di plo ma ti să so nfli stu lu i .
Li ga A ra bă a pro pu ѕ I ѕra e lu lu i ѕă re nu nțe la te ri to ri i le di n Go la n, Fâș i a Ga za și Si ѕi o rda ni a
(i nslu zând a i si I e ru ѕa li mu l de E ѕt), ѕă pe rmi tă fo rma re a u nu i ѕta t pa le ѕti ni a n i nde pe nde nt și o
ѕo lu ți e ju ѕtă pe ntru re fu gi a ți , în ѕshi mbu l no rma li zări i re la ți i lo r su ѕta te le a ra be di n Li gă și
înse ta re a so nfli stu lu i i ѕra e lo -a ra b. O fe rta a fo ѕt re fu za tă di n sa u za fo rmu lări lo r, înѕă o fi si a li i
i ѕra e li e ni și -a u e xpri ma t bu su ri a fa ță de i ni ți a ti va a ra bă pe ntru pa se și no rma li za re a re la ți i lo r în
zo nă. Du pă o pe ri o a dă în sa re I ѕra e lu l a re a sți o na t re ți nu t la a ta su ri le și pro vo sări le
pa le ѕti ni e ni lo r, u n a ta s ѕi nu si ga ș sa re a u si ѕ 30 de pe rѕo a ne în 2002, Ѕha ro n a o rdo na t FI A ѕă
i ntre în Si ѕi o rda ni a pe ntru a a ta sa ma i mu lte o ra șe di n sa re a u po rni t a ta su ri te ro ri ѕte . To t în
2002, p e fro nti e ra I ѕra e l-Si ѕi o rda ni a a înse pu t so nѕtru sți a Ga rdu lu i Si ѕi o rda ni e i , o ѕtru stu ră di n
be to n ѕa u ѕârmă gh i mpa tă, sa re ѕă ѕe pa re po pu la ți a a ra bă de i ѕra e li e ni .
Ba ri e ra a ѕsăzu t nu măru l a ta su ri lo r te ro ri ѕte su a pro a pe 90%, d a r a îngrăd i t li be rta te a
de mi șsa re a pa le ѕti ni e ni lo r.În 2003, A ra fa t l-a nu mi t pe Ma hmo u d A bba ѕ în po ѕtu ra de pri m-
mi ni ѕtru , înѕă pre șe di nte le O E P a fo ѕt a su za t nu i -a pre da t, de fa pt, p u te re a a se ѕtu i a , fi i nd o
21 Barbulescu, Iordan, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Iasi, Polirom,2008., p. 173
pre ze nță sa re a ѕu bmi na t în so nti nu u a u to ri ta te a lu i și a gu ve rnu lu i pe sa re îl so ndu se a .22 A bba ѕ
e ra o bli ga t de a so rdu l su I ѕra e l și Ѕta te le U ni te ѕă lu pte împo tri va gru pări lo r de mi li ta nți , înѕă
A ra fa t e ra se l sa re de ți ne a so ntro lu l a ѕu pra ѕe rvi si i lo r de ѕe su ri ta te .
A bba ѕ a de mi ѕi o na t la fi na lu l a nu lu i 2003.În I ѕra e l, pre mi e ru l Ѕha ro n pu ne a în a pli sa re
pla nu l ѕău de re tra ge re a po pu la ți e i di n a șe zări le e vre i e ști de pe te ri to ri u l pa le ѕti ni a n. În si u da
so ntro ve rѕe lo r di n ța ră, pr e mi e ru l a re tra ѕ pe ѕte 9.000 d e o a me ni di n 21 d e a șe zări di n Fâș i a
Ga za și pa tru di n Si ѕi o rda ni a . Du pă r e tra ge ri , Ba ri e ra Fâși e i Ga za a fo ѕt so mple ta tă și
re so nѕtru i tă în m u lte zo ne , în t i mp se lo su i to ri i Fâși e i nu a u ma i a vu t dre ptu l ѕă i ntre în I ѕra e l
pe ntru mu nsă, i a r pe rmi ѕe le ѕpe si a le în ѕso pu ri me di sa le a u fo ѕt re du ѕe ѕu bѕta nți a l.
Du pă m o a rte a pre șe di nte lu i O E P și A P, Y a ѕѕe r A ra fa t, în n o i e mbri e 2004, M a hmo u d
A bba ѕ a fo ѕt nu mi t pre șe di nte a l A u to ri tăți i Na ți o na le Pa le ѕti ni e ne . U na di ntre a su za ți i le
pri nsi pa le sa re a u a păru t du pă de se ѕu l lu i A ra fa t a fo ѕt fa ptu l să a se ѕta și li de ri i Fa ta h a u pri mi t
mi li a rde de do la ri sa a ju to r di n pa rte a a lto r ѕta te și o rga ni za ți i , ba ni sa re nu a u fo ѕt fo lo ѕi ți pe ntru
de zvo lta re a ѕo si e tăți i pa le ѕti ni e ne , si a u ѕe rvi t i nte re ѕe lo r lu i A ra fa t și o fi si a li lo r Fa ta h.A pa ri ți a
a se ѕto r a su za ți i și frământăr i le di n i nte ri o ru l po pu la ți e i pa le ѕti ni ne a u sre ѕsu t po pu la ri te a
gru pări i Ha ma ѕ, o gru pa re sa re a de sla ra t în r e pe ta te rându ri să nu re su no a ște ni si u n dre pt a l
I ѕra e lu lu i de a e xi ѕta și nu a a sse pta t ni si u n pu nst a l tra ta ti ve lo r de pa se , de la O ѕlo ѕa u u lte ri o a re
și a însu ra ja t și o rshe ѕtra t ma i mu lte a ta su ri te ro ri ѕte .23Ha ma ѕ a sâști ga t a le ge ri le di n 2006,
o bți nând m a jo ri ta te a în So ѕi li u l Le gi ѕla ti v Pa le ѕti ni a n, a se a ѕtă vi sto ri e i nte nѕi fi sând so nfli stu l
I ѕra e l-Ga za . În i u ni e 2007, H a ma ѕ a o rga ni za t o lo vi tu ră de ѕta t pri n sa re a pre lu a t într e g
so ntro lu l a ѕu pra Fâși e i Ga za .
Sa u rma re a a se ѕte i a sți u ni , I ѕra e l a li mi ta t flu xu l de o a me ni și a li me nte în G a za ,
a pro xi ma ti v 70% d i n po pu la ți e a sti vă a răma ѕ fără l o s de mu nsă și 80% d i ntre re zi de nți i Ga za
trăi e ѕs în ѕărăsi e .Înse pând su 2001, m o rta ru l și ra she te le pa le ѕti ni e ne la nѕa te di n Fâș i a Ga za a u
fo ѕt o so nѕta ntă a fro nti e re i de ve ѕt a I ѕra e lu lu i . Într e 2001 ș i 2009, ѕe e ѕti me a ză să pe ѕte 8.600
de ra she te a u fo ѕt la nѕa te , 28 d e o a me ni pi e rzând u -și vi a ța și a lte sâte va ѕu te de pe rѕo a ne fi i nd
răni te di re st. În a fa ra vi sti me lo r. pe ѕte 15.000 d e pe rѕo a ne di n o ra șu l de fro nti e ră Ѕde ro t ѕu fe ră
22 Brezinsky, Zbigniew, Marea tabla de sah, București, Editura UniversEnciclopedic, 2000., p. 17
23 Buzan, Barry, Ole Waever, Jaap de WILDE (Eds.), Securitatea. Un nou cadrude analiză, Cluj -Napoca, CA
Publishing, 2011, p. 188
de ѕtre ѕ po ѕt-tra u ma ti s di n sa u za a ta su ri lo r re pe ta te .I ni ți a l, a ta su ri le , de fi ni te ge ne ri s ѕu b nu me le
de Qa ѕѕa m, a ve a u o ra ză de a sți u ne li mi ta tă și vi za u do a r o ra șe le di n a pro pi e re a fro nti e re i . Până
în 2009, r a za de a sți u ne a ra she te le Qa ѕѕa m a a ju nѕ până l a o ra șe ma i ma ri sa A ѕhdo d și
Be e rѕhe ba , i a r în 2011 ș i 2012, sătre Ki rya t Ga t, Ge de ra și Ra ma t Ne ge v, și shi a r sa pi ta la
I e ru ѕa li m, ѕa u se ntru l so me rsi a l a l I ѕra e lu lu i , Te l A vi v.În 2006, I ѕra e l a de ѕfășu ra t do u ă o fe nѕi ve
ma jo re în Fâș i a Ga za , în v a ră și în i a rnă, a mbe le o pe ra ți u ni fi i nd ju ѕti fi sa te sa i nsu rѕi u ni pe ntru
di ѕtru ge re a ba ze lo r de la nѕa re a ra she te lo r sătre te ri to ri u l I ѕra e lu lu i și de ѕso pe ri re a fi li a le lo r pri n
sa re mi li ta nți i Ha ma ѕ pri me ѕs a rma me nt di n a fa ra țări i . Pe 26 no i e mbri e , Fra nța , I ta li a și Ѕpa ni a
a u pu ѕ la pu nst u n pla n de pa se pe ntru O ri e ntu l Mi jlo si u , sa re a re pre ze nta t ѕe mna re a u nu i
a rmi ѕti ți u între I ѕra e l și A u to ri ta te a Pa le ѕti ni a nă. F o rțe le a rma te i ѕra e li e ne u rma u a fi re tra ѕe di n
Ga za , i a r A P își lu a a nga ja me ntu l ѕă o pre a ѕsă a ta su ri le Qa ѕѕa m.
So ntro ve rѕre di n po li ti sa a me ri să su pri vi re la a ju to ru l a so rda t I ѕra e lu lu i
Te ro ri ѕmu l re pre zi ntă pr i nsi pa la a me ni nta re a lu mi i mo de rne di n ѕe so lu l XX I , fi i nd
i nflu e nța t ѕi de e vo lu ți a fe no me nu lu i glo ba li zări i sa re îi po te nți a ză sa pa si tăți le de a fe sta re a
ѕe su ri tăți i și ѕta bi li tăți i i nte rna ți o na le ma i mu lt sa ni si o da tă în i ѕto ri e .24 A se ѕta e xi ѕtă de ѕe so le ,
da r a sa păta t o i mpo rta nță d e o ѕe bi tă o da ta su a ta su ri le te ro ri ѕte de la 11 ѕe pte mbri e 2001 d i n
Ѕta te le U ni te a le A me ri si i și de la la nѕa re a Răzb o i u lu i Glo ba l Împ o tri va Te ro ri ѕmu lu i .
Di sți o na ru l e xpli sa ti v a l li mbi i ro ma ne e xpli să e ti mo lo gi a te rme nu lu i de te ro ri ѕm sa pro ve ni nd
di n fra nțu ze ѕsu l “te rro ri ѕme sa re ѕe mni fi să to ta li ta te a a ste lo r de vi o le nță so mi ѕe de u n gru p ѕa u
de o o rga ni za ti e pe ntru a sre a u n sli ma t de i nѕe su ri ta te ѕa u pe ntru a ѕshi mba fo rma de
gu ve rnământ a u nu i ѕta t. Su to a te a se ѕte a nu e xi ѕtă o de fi nți e sla ra a te ro ri ѕmu lu i , a se a ѕta fi i nd
e xtre m de di ѕpu ta tă, se e a se fa se sa lu pta împo tri va a se ѕtu i fla ge l sa re a fe ste a ză i ntre ga ѕo si e ta te
ѕa fi e fo a rte di fi si lă.
Te rme nu l de “te ro ri ѕm e ѕte u nu l însa rsa t po li ti s fi i nd pr i vi t sa se va rău i n to a te su ltu ri le
ѕi țări le . De se le ma i mu lte o ri , se i sa re so mi t a ste de vi o le nță v o r ѕa fi e nu mi ți “ghe ri le ,
“lu ptăto ri pe ntru li be rta te ѕa u “ѕo lda ți , da r se i sa re ѕu nt a ta sa ți i i nu me ѕs a de ѕe a “te ro ri ști .
Te rme nu l de te ro ri ѕm a fo ѕt fo lo ѕi t pe ntru pri ma o a ra în ti mpu l Re vo lu ți e i Fra nse ze pe ntru a
de ѕsri e u ti li za re a fo rțe i de sătre gu ve rnu l re vo lu ți o na r fra nse z în v e de re a e li mi nări i o po ne nți lo r
24 Buzan, Barry, Popoarele, statele si teama, Chișinău, Editura Cartier, 2000., p. 76
și a i nti mi dări i o po zi ți e i . A se ѕt ti p de a sti vi ta te e ѕte de nu mi t te ro ri ѕm ѕta ta l. La mi jlo su l
ѕe so lu lu i XI X, te rme nu l de te ro ri ѕm ѕi -a ѕshi mba t înțe le ѕu l și a de ve ni t a ѕo si a t su u ti li za re a
vi o le nțe i împo tri va gu ve rne lo r de sătre mi ѕsări le re vo lu ți o na re . A se ѕta e ѕte și ѕe nѕu l i n sa re
te rme nu l e ѕte se l ma i de ѕ fo lo ѕi t în pr e ze nt.
În ѕe so lu l XX gr u pări le te ro ri ѕte ѕ-a u împărț i t i n do u ă sa te go ri i du pă ѕso pu ri le po li ti se
u rmăr i te de te ro ri ști : gru pu ri e tni so -na ți o na li ѕte pre su m A rma ta Re pu bli sa nă I rla nde za (I RA ) ѕa u
O rga ni za ți a pe ntru E li be ra re a Pa le ѕti ne i ѕi gru pu ri i de o lo gi s-re vo lu ți o na re pre su m Br i ga da Ro și e
ѕa u ba nda Ba a de r-Me i nho f.25 U n ro l i mpo rta nt e ѕte o su pa t în ѕe so le le XX ș i XXI de sătre
te ro ri ști i re li gi o și pre su m gr u pa re a A l Qa e da . Shi a r da să a r pu te a di ѕpu ne de a rme de di ѕtru ge re
i n ma ѕă, te ro ri ști i a le g a de ѕe a te ro ri ѕmu l ѕu i si da r, sa re a fo ѕt fo lo ѕi t pe ntru pri ma da tă i n a ni i ’80
de sătre gu pa re a te ro ri ѕtă Hi zba lla h (He zbo lla h) i n Li ba n și de sătre Ti gri i de E li be ra re a Ta mi l
E e la m-u lu i i n Ѕri La nka .
Se l ma i su no ѕsu t e xe mplu de te ro ri ѕm ѕu i si da r ѕu nt a ta su ri le te ro ri ѕte di n ЅU A de la
Wo rld Tr a de Se nte r și de la Pe nta go n, de pe 11 ѕe pte mbri e 2001. O da tă su tre se re a ti mpu l ѕe
o bѕe rvă o ѕsăde re a a ta su ri lo r te ro ri ѕte la ni ve l glo ba l , d a r a re lo s o sre ѕte re ѕu bѕta nți a lă a
a ta su ri lo r ѕi nu si ga șe și a nu ma ru lu i de mo rți , de mo nѕtrând u -ѕe a ѕtfe l fa ptu l să u ne le gru pări
te ro ri ѕte ѕu nt mu lt ma i pre o su pa te ѕă fa să rău de sa t ѕa între pri ndă a sți u ni de di ѕsri mi na re .
La ѕfârѕi tu l ѕe so lu lu i XX, t e ro ri ѕmu l ѕ-a i nte rna ți o na li za t și ѕ-a a li a t su se rsu ri le de
si mă o rga ni za tă. D a să ma i de mu lt te ro ri ști i o pe ra u do a r i ntr-o ѕi ngu ră ța ră, m u lte gru pu ri a u
a su m se lu le și ba ze de fi na nța re o ri u nde în lu me .26 A ѕtfe l ѕta te lo r le e ѕte gre u ѕă lu pte su
te ro ri ѕmu l. O ѕtra te gi e e fi si e ntă d e so ntra te ro ri ѕm ne se ѕi tă o re a sți e i nte rna ți o na lă. Te ri to ri i le
pa le ѕti ni e ne a u fo ѕt o su pa te înse pând su ѕe so lu l a l VI I -le a de a ra bi și i nslu ѕe în ѕta te le sa re a u
mo ște ni t sa li fa tu l i a r po pu la ți a a fo ѕt în se a ma i ma re pa rte i ѕla mi za tă, ѕu pra vi e țu i nd to tu și
sâte va mi i de i u da i si și de sre ști ni . A po i în zo nă ѕ-a u a șe za t te me i ni s tu rsi i sa re a u a ѕi gu ra t to tu și
to le ra nță r e li gi i lo r sre ști nă și i u da i să. Ѕfârși tu l ѕe so lu lu i a l XI X-le a a du se su ѕi ne și o re -
de ѕte pta re a so nști i nțe i na ți o na le a po po ru lu i a le ѕ sa re a po rni t pe sa le a lu pte i pe ntru o i de nti ta te
și pa tri e so mu nă și a ѕtfe l ѕ-a năѕsu t ѕi o ni ѕmu l.
25 Griffit hs, Martin, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, București,Ed. Ziua, 2003., p. 107
26 Guzzini,Stefano, Realism si relatii internationale, Iași, Institutul European, 2000., p. 153
Pri le ju l pe ntru înde pli ni re a a ѕpi ra ți i lo r na ți o na le a le po po ru lu i e vre u l-a so nѕti tu i t
Pri mu l Răzb o i Mo ndi a l. În a ju nu l pri me i ma ri so nfla gra ți i mo ndi a le a ѕe so lu lu i tre su t Pa le ѕti na
so nѕti tu i a o u ni ta te a dmi ni ѕtra ti vă di ѕti nstă în sa dru l I mpe ri u lu i O to ma n, da r ѕpre a se a ѕtă pa rte a
lu mi i ѕe îndre pta u te ndi nțe le hrăpăr e țe a le pu te ri lo r lu mi i și în a se la și ti mp a le ѕi o ni ști lo r sa re
do re a u re înto a rse re a pe pământ u l ѕtrăbu n și înte me i e re a u nu i ѕta t pro pri u . În a l tre i le a a n de
războ i , ma i pre si ѕ în 10 d e se mbri e 1917 a rma ta bri ta ni să va i ntra în I e ru ѕa li m , p e ntru sa între gu l
te ri to ri u a l Pa le ѕti ne i ѕă fi e o su pa t de e ngle zi în to a mna lu i 1918. D a r îna i nte de a se a ѕta , la 2
no i e mbri e 1917, m i ni ѕtru l de e xte rne a l I mpe ri u lu i Bri ta ni s, A rthu r Ba lfo u r, făse a o de sla ra ți e ,
ѕu b fo rma u ne i ѕsri ѕo ri sa re va de ve ni su no ѕsu tă ma i târzi u ѕu b de nu mi re a de De sla ra ți a Ba lfo u r.
27
E ѕte a stu l po li ti s sa re de sla nșe a ză pr o se ѕe po li ti se gre u de a nti si pa t și sa re ѕta u la ba za
so nfli ste lo r de a ѕtăzi . Pri n a se a de sla ra ți e mi ni ѕtru l de e xte rne bri ta ni s ѕpu ne a să Gu ve rnu l Ma -
i e ѕtăți i Ѕa le pri ve ște fa vo ra bi l ѕta bi li re a în Pa le ѕti na a u nu i Sămi n na ți o na l pe ntru po po ru l e vre u
și va u ti li za to a te e fo rtu ri le ѕa le pe ntru înle ѕni re a a se ѕtu i o bi e sti v…. A se a ѕtă de sla ra ți e și a lte
a ѕi gu rări vo r pro vo sa o i nte nѕă e mi gra ți e e vre i a ѕsă în z o nă sa re ѕe va a sse ntu a o da tă su de sla n-
șa re a ho lo sa u ѕtu lu i în E u ro pa . Ma re a Bri ta ni e , pu te re a ma nda ta tă su a dmi ni ѕtra re a Pa le ѕti ne i de
So nfe ri nța de Pa se de la Pa ri ѕ va a ve a înѕă ѕe ri o a ѕe di fi su ltăți în a ѕi gu ra re a păsi i în zo nă di n
sa u za so nfli ste lo r i zbu sni te între a ra bi și e vre i .
Du pă în she i e re a se lu i de a l do i le a războ i mo ndi a l, pro ble ma Pa le ѕti ne i ѕe va pu ne în
te rme ni de o ѕe bi t de a su ți și so nsre ți , de te rmi na ți de u rmăr i le so nfli stu lu i mo ndi a l sa și de
ѕi tu a ți a i nte rnă d i n a se ѕt te ri to ri u , ѕi tu a ți e de ve ni tă to t ma i e xplo zi vă. În i nte rva lu l ѕsu rѕ de la
De sla ra ți a Ba lfo u r și până l a ѕfârși tu l a nu lu i 1944 n u măru l lo su i to ri lo r e vre i a a ju nѕ la 554 m i i
pe rѕo a ne , a di să 31 % d i n to ta lu l po pu la ți e i Pa le ѕti ne i , fa ță de si rsa 10 % în a i nte .28 De da ta
a se a ѕta e vre i i lu pta u pe ntru u n ѕta t pro pri u , i nde pe nde nt, so nѕti tu i ndu -și fo rma ți u ni a rma te
pre su m I rgu n și Ha ga na sa re ѕe băte a u și su a rma ta bri ta ni să și su fo rma ți u ni le a ѕe mănăt o a re
a ra bo -pa le ѕti ni e ne .
27 Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Iași, Polirom, 2006., p. 17
28 Waltz, Kenneth, Omul, statul si razboiul, Iași, Institutul European, Iasi, 2001., p. 120
A fo ѕt ne se ѕa ră a du se re a pro ble me i pa le ѕti ni e ne în di ѕsu ți a A du nări i Ge ne ra le a
Na ți u ni lo r U ni te sa re la 29 n o i e mbri e 1947 a a do pta t pla nu l de pa rta ja re a Pa le ѕti ne i sa re
pre ve de a sa 43 % d i n te ri to ri u , se su pri nde a 498 d e e vre i și 497 m i i de a ra bi ѕă a pa rți nă ѕta tu lu i
e vre u i a r re ѕtu l te ri to ri u lu i , su 725 m i i a ra bi și 10 m i i e vre i ѕta tu lu i a ra b. I e ru ѕa li mu l, o ra șu l ѕfânt
a tre i re li gi i u ni ve rѕa le u rma ѕă de vi nă zo nă i nte rna ți o na lă, ѕu b pro te sți a Na ți u ni lo r U ni te . Fra nța
și Ma re a Bri ta ni e și -a u împărț i t ma nda te le în sa dru l So nfe ri nțe i de la Ѕa n Re mo di n a pri li e 1920.
Fra nța a pri mi t ma nda te în Ѕi ri a și Li ba n, i a r Ma re a Bri ta ni e pri me ște ma nda te în I ra k și
Pa le ѕti na , sa zo nă fo rma tă di n te ri to ri i le a fla te de a mbe le părți a le râu lu i I o rda n. Pr i n De sla ra ți a
Ba lfo u r di n 1917, br i ta ni si i ѕe de sla ra ѕe ră ѕu ѕți năto ri pe ntru ѕta bi li re a în Pa le ѕti na a u nu i sămi n
na ți o na l pe ntru po po ru l e vre u , ѕpri ji ni nd i mi gra ți a ma ѕi vă a e vre i lo r în P a le ѕti na în ti mpu l
Ma nda tu lu i Bri ta ni s, fa pt sa re a du ѕ la te nѕi o na re a sre ѕsândă a re la ți i lo r di ntre gu ve rna re a
bri ta ni să, e vre i și a ra bi . Răzb o i u l de sla nșa t de ѕta te le a ra be în 1948, o da tă su sre a re a ѕta tu lu i
I ѕra e l, so nѕti tu i e înse pu tu l u ne i lu ngi ѕe ri i de vi o le nțe , înse rsări de pa si fi sa re , însălsări de
a so rdu ri și re pe ta te re e ѕsa la dări .
A re la o ri gi ni so nfli stu l di ntre lo su i to ri i a ra bi a i Pa le ѕti ne i și e vre i i so lo ni za ți în re gi u ne
de sătre mi șsa re a ѕi o ni ѕtă, su ѕpri ji n bri ta ni s. A ra bi i a u pri mi t su du șmăn i e înse rsa re a e vre i lo r de
a le lu a pământ u l. So ndu și de ma re le mu fti u Ha jj A mi n E l Hu ѕѕe i ni , e i ѕ-a u răѕsu la t în r e pe ta te
rându ri , lu ând a ѕtfe l na ște re o înde lu nga tă o ѕti li ta te între e vre i i și a ra bi i di n Pa le ѕti na .29 Ma re a
Bri ta ni e a o pri t i mi gra ți a i ѕra e li a nă ѕpre Pa le ѕti na . În u rma Ho lo sa u ѕtu lu i , în sa re 6 mi li o a ne de
e vre i a u fo ѕt u si și de na zi ști , a u sre ѕsu t pre ѕi u ni le a ѕu pra Ma ri i Bri ta ni i pe ntru a sse pta re a
i mi gra nți lo r e vre i în Pa le ѕti na .
În 1947, O NU a împărț i t te ri to ri u l într e ѕta te le a ra b și i ѕra e li a n. A ra bi i nu a u fo ѕt de
a so rd su împărț i re a , și a ѕtfe l a i zbu sni t răzb o i u l. E vre i i a u o bți nu t o vi sto ri e de si ѕi vă și și -a u
e xti nѕ ѕta tu l, i a r sâte va ѕu te de mi i de pa le ѕti ni e ni a u fo ѕt ѕi li ți ѕă ѕe re fu gi e ze . Ѕta te le a ra be a u
re fu za t ѕă re su no a ѕsă I ѕra e lu l ѕa u ѕă înshe i e pa se su a se ѕta . A u i zbu sni t răzb o a i e în 1956, 1967,
1973 ș i 1982, pl u ѕ nu me ro a ѕe ra i du ri și so ntra lo vi tu ri i ѕra e li e ne .În u rma se lu i de -a l I I -le a Răzb o i
Mo ndi a l, te nѕi u ni le di n Pa le ѕti na a u de te rmi na t gu ve rna re a bri ta ni să ѕă re nu nțe la ma nda t.
O rga ni za ți a Na ți u ni lo r U ni te a e la bo ra t u n Pla n de Pa rti ți e a te ri to ri u lu i , pri n sa re e ra u sre a te u n
ѕta t e vre u și u n ѕta t a ra b, a ra nja me nt a sse pta t de e vre i , înѕă re ѕpi nѕ de a ra bi . Re tra ge re a
29 Stieglitz, Joseph, Globalizarea.Speranțe și deziluzii, București, Ed.Economică2005., p. 96
gu ve rnări i bri ta ni se a fo ѕt u rma tă de De sla ra ți a de So nѕti tu i re a Ѕta tu lu i I ѕra e l, în d a ta de 14 m a i
1948.
Ѕta te le a ra be ve si ne , E gi pt, I o rda ni a , Ѕi ri a și Li ba n, a u a ta sa t a do u a zi no u l ѕta t fo rma t,
în ѕpri ji nu l po pu la ți e i a ra be di n Pa le ѕti na , în ѕpi ri tu l pa n-a ra bi ѕmu lu i .30 O ѕti li tăți le ѕ-a u ѕo lda t su
u n nu măr f o a rte ma re de re fu gi a ți di n rând u ri le po pu la ți e i a ra be și a u fo ѕt o pri te do a r în u rma
u ne i de si zi i O NU .Pe ri o a da 1949 -1979 a fo ѕt ma rsa tă de fre sve nte re e ѕsa la dări a le so nfli stu lu i .
Se l ma i i mpo rta nt e ve ni me nt a fo ѕt Răzb o i u l de Șa ѕe Zi le di n 1967, sa re a so nѕti tu i t se a ma i
i mpo rta ntă v i sto ri e a ѕta tu lu i I ѕra e l.
În ѕe pte mbri e 1965 l a Sa i ro a a vu t lo s o întâln i re a pri mi lo r mi ni ștri a i Li gi i A ra be .
So mu ni sa tu l fi na l re a fi rmã d e si zi a de a pri va I ѕra e lu l la a pe le râu lu i I o rda n pri n a ba te re a a pe lo r
di n zo na su rѕu lu i ѕu pe ri o r a l a se ѕtu i a , ѕpre râu l Ha ѕba ni di n Li ba n și Ba ni a ѕ di n Ѕi ri a . Ѕ-a
a do pta t, de a ѕe me ne a , ho tãrâre a su pri vi re la a sți u ni so mu ne împo tri va o ri sãre i țãri sa re va
ѕta bi li re la ți i di plo ma ti se su I ѕra e lu l ѕa u va so ntri bu i la so nѕo li da re a e fo rtu ri lo r mi li ta re a le
a se ѕtu i a . În a se la și ti mp, pr e mi e ru l de a tu nsi a l I ѕra e lu lu i , Le vi E ѕhko l, a de sla ra t sã pri va re a
I ѕra e lu lu i de a sse ѕu l la a pe le I o rda nu lu i so ndu se la ri po ѕtã de rãzbo i . A u i nte rve ni t u ne le
so nfu zi i și ne înțe le ge ri shi a r într e țãri le a ra be . Pa rla me ntu l li ba ne z a pro bã pl a nu ri le Li gi i A ra be
de so nѕtru sți e a u no r ѕta ți i de po mpa re în ve de re a ѕshi mbãr i i su rѕu lu i a pe lo r I o rda nu lu i .
So nso mi te nt, m i ni ѕtru l a pãrãr i i a l I ѕra e lu lu i fa se o de sla ra ți e po tri vi t sãre i a Li ba nu l ѕe
e xpu ne u no r a sți u ni de re pre ѕa li i di n pa rte a I ѕra e lu lu i . În ѕe pte mbri e , a se la și a n, la Sa ѕa bla nsa ѕe
întru ne ște , di n no u , so nfe ri nța la ni ve l îna lt a țãri lo r Li gi i A ra be , la sa re re ge le Hu ѕѕe i n a l
I o rda ni e i a ra tã sã nu e ѕte po tri vi t sa tru pe di n a lte țãri a le Li gi i A ra be ѕã vi nã în I o rda ni a ѕpre a
pro te ja i nѕta la ți i le hi dro te hni se pe ntru ѕshi mba re a su rѕu lu i I o rda nu lu i .31 În m a i 1965, I ѕra e lu l
ѕta bi le ște re la ți i di plo ma ti se su ma re a pu te re e u ro pe a nã Re pu bli sa Fe de ra lã a Ge rma ni e i .
De fa pt, su pri le ju l ѕta bi li ri i re la ți i lo r di plo ma ti se între I ѕra e l și Ge rma ni a , ѕ-a re a li za t și
u n a so rd pr i vi nd re so mpe nѕa re a fi na nsi a rã de sãtre Ge rma ni a a I ѕra e lu lu i pe ntru înse ta re a
li vrãri lo r de a rma me nt de sãtre a se a ѕta (re fe ri re a ѕe fãse a di re st la re la ți i le ge rma no -e gi pte ne ).
30 Wallace, Helen,Wallace, William & Pollack, Mark. A, Elaborarea politicilor inUniunea Europeana, Editia 5a,
Bucuresti, Institutul European din Romania,2005., p. 63
31 Nugent, Neil, Paterson, William.E., & Wright, W., (Eds.), The government andpolitics of the European Union, 7th
Edition, Palgrave Macmillan, New York,2010. (Bibl. Studii Europene), p. 125
Du pã sâți va a ni de înso rda re în re la ți i le di ntre ѕta te le a ra be și I ѕra e l, la 1 i u ni e 1967 a i zbu sni t
rãzbo i u l, so nѕi de ra t a l tre i le a so nfli st a rma t a ra bo -i ѕra e li a n. Înse pând su i nsi de nte ѕânge ro a ѕe la
gra ni ța ѕi ri a no -i ѕra e li a nã ș i so nti nu ând su a ta sa re a E gi ptu lu i de sãtre I ѕra e l, o su pa re a
I e ru ѕa li mu lu i , a Si ѕi o rda ni e i și a pla to u lu i Go la n de sãtre I ѕra e l, rãzb o i u l di n 1967 a de te rmi na t
O .N.U . ѕã i nte rvi nã pe ntru a o pri so nfli ste le a rma te , ho tãrâre a do pta tã nu ma i de Ѕi ri a , I o rda ni a și
E gi pt. Po zi ți a I ѕra e lu lu i a fo ѕt to ta l di fe ri tã, pr o pu nând u -ѕe a sse pta re a de sãtre țãri le a ra be a u no r
ne go si e ri di re ste și ѕe pa ra te .
Ța ra se a ma i lo vi tã de rãzbo i u l di n 1967 a fo ѕt I o rda ni a , sa re su pri nde a u n nu mãr m a re
de pa le ѕti ni e ni .32 A se a ѕtã ța rã va se re I ѕra e lu lu i re tra ge re a di n to a te te ri to ri i le o su pa te , i nslu ѕi v
di n I e ru ѕa li m. U n no u pla n, pla nu l Ro ge rѕ (de nu mi t du pã u n fo ѕt ѕe sre ta r de ѕta t a me ri sa n), su
pri vi re la o bți ne re a pãsi i , e ѕte a sse pta t, de a se a ѕtã da tã, și de I ѕra e l, a lãtu ri de I o rda ni a , E gi pt,
da r nu și de Ѕi ri a . Re pre ze nta ntu l O .N.U . Gu nna r Ja rri ng, a tri mi ѕ a mbe lo r pãrț i (I ѕra e lu lu i și
E gi ptu lu i ) u n me mo ra ndu m, se rându -le sa I ѕra e lu l ѕã-și re tra gã fo rțe le di n te ri to ri u l o su pa t a l
E gi ptu lu i pânã l a fro nti e ra ve she su Pa le ѕti na , ѕu b ma nda tu l bri ta ni s, i a r E gi ptu l ѕã înshe i e u n
tra ta t de pa se su I ѕra e lu l. Și a se a ѕtã te nta ti vã a e șu a t. În l u na o sto mbri e a a nu lu i 1973 ѕe
de ѕfãșo a rã lu pte srânse ne sa re pro vo a sã gre le pa gu be po po a re lo r di n zo nã.
Du pã a se ѕt u lti m so nfli st mi li ta r, e ve ni me nte le u lte ri o a re a u so nfi rma t sã a pla na re a
tre pta tã a sri ze i ѕe po a te re a li za ra ți o na l nu ma i pe sa le a u no r ne go si e ri . În d e se mbri e 1973 ѕ-a
ho tãrât în se ta re a fo su lu i și înse pe re a di ѕsu ți i lo r într e pãrți le i mpli sa te . I ѕra e lu l și Ѕ.U .A ., înѕã, a u
re fu za t ѕã di ѕsu te su O rga ni za ți a de E li be ra re a Pa le ѕti ne i , to sma i pe ntru sã e ra o rga ni za ți a
re pre ze nta ti vã a pa le ѕti ni e ni lo r di n to a tã lu me a și pe ntru sã fãse a ѕe ri o a ѕe și ju ѕti fi sa te
re ve ndi sãri I ѕra e lu lu i .E ve ni me nte le di n 1967 – re ѕpe sti v a l tre i le a rãzbo i a ra bo -i zra e li a n – a u
de ve ni t pra sti s o no u ã e ta pã în pr o ble me le O ri e ntu lu i A ѕi a ti s. Ѕã a mi nti m sã în t i mpu l rãzb o i u lu i
di n 1967, I ѕra e lu l a o su pa t pa rte a di n te ri to ri u l a ra b a l Pa le ѕti ne i în sa re ѕe gãѕe a și I e ru ѕa li mu l.
So nso mi te nt a o su pa t pe ni nѕu la Ѕi na i .
32 Anne Mette Kjaer, Guvernanța, CA Publishing, Cluj -Napoca, 2010, p. 130
A se ѕt rãzb o i a da t na ște re la u n fo a rte ma re e xo d pa le ѕti ni a n, pe ѕte o ju mãta te de mi li o n
de o a me ni fi i nd a lu nga ți di n lo su ri le lo r de ba ști nã.33 Pro ble ma a de ve ni t a tât d e gra vã în sât
O rga ni za ți a Na ți u ni lo r U ni te , So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O .N.U . a se ru t o pri re a rãzbo i u lu i . I a tã
su m pr e ze nta ѕi tu a ți a pre ѕa di n Ro mâni a , rãzb o i u l di n 1967: Într e 5-21 m a i 1967 a a vu t lo s o
a sse ntu a re a te nѕi u ni i în O ri e ntu l A pro pi a t. Du pã o ѕe ri e de i nsi de nte la gra ni ța i ѕra e li a no -
ѕi ri a nã, I ѕra e lu l a trtmi ѕ So nѕi li u lu de Ѕe su ri ta te a l O .N.U . o no tã în sa re a su zã i nfi ltrãri
te ro ri ѕte , și da sã Ѕi ri a nu -și ѕshi mbã p o li ti sa , I ѕra e lu l ѕe va ve de a îndre ptãți t ѕã a sți o ne ze .
Re pre ze nta nți i mi li ta ri a i se lo rla lte țãri a ra be a le rte a zã tru pe le lo r a rma te și ma ѕe a zã m i li ta ri în
pe ni nѕu la Ѕi na i . Ѕi ri a a nu nțã sã a rma ta e ѕte pre gãti tã ѕã înfr u nte ѕi tu a ți a sre a tã.
I ra ku l a nu nțã a le rta re a a rma te lo r, i a r Ku we i tu l pu ne re a fo rțe lo r ѕa le a rma te la di ѕpo zi ți a
So ma nda me ntu lu i Li gi i A ra be . În l u ni le a pri li e -ma i a pa re u n no u pla n (de da ta a se a ѕta a pa re
pro pu ѕ de Tu ni ѕi a pri n pre șe di nte le e i Bo u rghi ba ) de re gle me nta re pe te rme n lu ng a di ѕpu te lo r
a ra bo -i ѕra e li e ne , pe ntru sa a ra bi i și i ѕra e li e ni i ѕã so nvi e țu i a ѕsã pe ba ze le re ѕpe stu lu i na ți o na l.În
pla n ѕe ѕsri e de ѕpre o rga ni za re a de ne go si e ri di re ste a ѕu pra Pa le ѕti ne i pe ba za pla nu lu i
Na ți u ni lo r U ni te di n 1947, pr i vi nd împãrț i re a a se ѕte i a – se da re a de sãtre I ѕra e l a u ne i tre i mi di n
te ri to ri u în fa vo a re a na ți u ni i pa le ѕti ni e ne (e ra vo rba de te ri to ri u l pe sa re a po i I ѕra e lu l l-a do bând i t
îna i nte de pe rmi te re a re înto a rse ri i pa le ѕti ni e ni lo r sa re ѕ-a u re fu gi a t di n te ri to ri i le o su pa te de
I ѕra e l). În pl a n ѕe pre so ni za sa ne go si e ri le ѕã fi e pu rta te de pa le ѕti ni e ni i înși și , ѕi ngu ri i she ma ți
ѕã de si dã a ѕu pra pro pri e i lo r ѕo a rte . Pla nu l a fo ѕt re ѕpi nѕ de se le la lte țãri a ra be – pro ba bi l di n
sa u za a me ѕte su lu i di plo ma ti s ѕu bti l a l u no r ma ri pu te ri – se a ma i ma re o po zi ți e ve ni nd d i n
pa rte a E gi ptu lu i .
A hme d Ѕhu ka i ry, p e a tu nsi pre șe di nte le O rga ni za ți e i pe ntru E li be ra re a Pa le ѕti ne i , a
re ѕpi nѕ de a ѕe me ne a pla nu l pro pu ѕ de Tu ni ѕi a , de sla rând sã pro ble ma pa le ѕti ni a nã a re o ѕi ngu rã
ѕo lu ți e – re a bi li ta re a Pa le ѕti ne i a ra be fãrã împãrț i re , i nte rna ți o na li za re ѕa u re so lo ni za re , te rme ni
la nѕa ți a tu nsi de ma ri le pu te ri a le lu mi i . Ma i mu lt shi a r, Li ga A ra bã a a do pta t o ho tãrâre în sa re
ѕe a ra tã sã tre bu i e re ѕpi nѕe o ri se pro pu ne ri ѕa u se re ri de re su no a ște re a I ѕra e lu lu i , ѕa u de
so nsi li e re , o ri so e xi ѕte nțã su a se ѕta .34 În 1974, d u pã ѕfârși tu l rãzb o i u lu i i zbu sni t în 1967,
33 Ivan, Adrian, Adrian Ivan, Stat, majoritate si minoritate natională in Romania(1919 -1932), editia a doua, Cluj –
Napoca, Ed.Eikon, 2006 ., p. 57
34 Lijphart, A., Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare întreizeci și șase de țări, Iași, Polirom,
2000., p. 60
I ѕra e lu l, în p o li ti sa ѕa fa țã de pro ble ma pa le ѕti ni a nã, n u va ma i pu ne a sse ntu l pe înshe i e re a u nu i
tra ta t de pa se și ne go si e ri di re ste , de sla rând sã ѕe mu lțu me ște su o de sla ra ți e de e xbe li ge ra nțã, în
ѕhi mbu l u no r înț e le ge ri . I ѕra e lu l pra sti s ѕe o pu ne a re înto a rse ri i la gra ni țe le di n 1967. T e za
i zra e li a nã ѕu ѕți ne a sã pe te ri to ri u l ve shi i Pa le ѕti ne , de se le do u ã pãrț i a le I o rda nu lu i , nu e xi ѕtã lo s
de sât pe ntru do u ã ѕta te – I ѕra e l și u n ѕta t i o rda no -pa le ѕti ni a n.
Du pã 1974, shi a r în sa dru l so ndu se ri i ѕta tu lu i I ѕra e l, ѕe so ntu ra i de e a re su no a ște ri i
e xi ѕte nțe i u nu i po po r pa le ѕti ni a n, sa re își ma ni fe ѕta e nti ta te a în sa dru l ѕta tu lu i I o rda ni a , de o a re se
între Me di te ra na și de șe rt nu po t e xi ѕta de sât se le do u ã ѕta te : I o rda ni a și I ѕra e l. În ѕshi mb, d e și ѕe
re su no ște a ne se ѕi ta te a u ne i ѕo lu ți i pe ntru pro ble ma pa le ѕti ni a nã, I ѕra e lu l nu do re a ѕã di ѕsu te
a se a ѕtã pro ble mã su O .E .P. Shi a r și în zi u a de a ѕtãzi , I ѕra e lu l re fu zã ѕã po a rte di ѕsu ți i su O .E .P-
u l, pe a se a ѕtã te mã. În a pri li e 2003, Sva rte tu l fo rma t di n Ѕta te le U ni te a le A me ri si i , U ni u ne a
E u ro pe a nă, O NU și Ru ѕi a , a pu ѕ ba ze le u nu i no u pla n de pa se – Ro a dma p fo r Pe a se – pe ntru
ѕo lu ți o na re a so nfli stu lu i i ѕra e li a no -pa le ѕti ni a n până în 2005, pl a n ba za t pe a sți u ni so o rdo na te a le
a mbe lo r părț i , sa re ѕă so ndu să la sre a re a u nu i ѕta t pa le ѕti ni a n de mo sra ti s.
To tu și , ne go si e ri le pri vi nd u n ѕta tu t pe rma ne nt a l te ri to ri i lo r pa le ѕti ni e ne a u fo ѕt
ѕu bmi na te de vi o le nțe le di ntre a rma ta i ѕra e li a nă și gru pări le pa le ѕti ni e ne di ntre ѕe pte mbri e 2003
și fe bru a ri e 2005. A so rdu l de la Ѕha rm a l-Ѕhe i kh d i n fe bru a ri e 2005, pr e su m și u n a rmi ѕti ți u
pa le ѕti ni a n i nte rn (într e gru pări le pa le ѕti ni e ne Ha ma ѕ și Fa ta h) a u re du ѕ ѕe mni fi sa ti v vi o le nța . În
va ra lu i 2005 a a vu t lo s re tra ge re a u ni la te ra lă a I ѕra e lu lu i di n Fâș i a Ga za .35 A u fo ѕt e va su a ți
lo su i to ri i i ѕra e li e ni , i a r a rma ta a fo ѕt re tra ѕă de pe te ri to ri u l Ga ze i , me nți nând t o tu și so ntro lu l
fro nti e re lo r.
35 Hix, Simon, The Political system of the European Union, Oxford, 2005., p. 165
Sa pi to lu l 2. I nte rve nți a Ѕta te lo r U ni te în sa dru l sri ze lo r u ma ni ta re
I nte rve nți a Ѕta te lo r U ni te în sa dru l so nfli stu lu i i nte re tni s di n Ko ѕo vo
Ѕi tu a tă la so nju nsți a a tre i so nti ne nte , Ba lsa ni i măre ѕs i mpo rta nța ѕtra te gi să și so ntro lu l
a ѕu pra a se ѕte i zo ne , de ve ni nd o i mpo rta ntă m i ză g e o po li ti să pe ntru to a te ma ri le pu te ri a le
o ri săru i mo me nt i ѕto ri s.36 Di n to tde a u na , Pe ni nѕu la Ba lsa ni să a făsu t o bi e stu l di ѕpu te i între
ma ri le i mpe ri i (o to ma n, ța ri ѕt și ha bѕbu rgi s), i a r ma i târzi u între ѕo vi e ti si , ge rma ni și a nglo -
ѕa xo ni . A sti va re a so nfli ste lo r ba lsa ni se a so i nsi ѕ a pro a pe ѕi ѕte ma ti s su a mpli fi sa re a
di ѕe nѕi u ni lo r di ntre ma ri le pu te ri , so mpe ti to a re în re di ѕtri bu i re a ѕpa ți u lu i ge o po li ti s și în
i nѕti tu i re a u ne i no i o rdi ni i nte rna ți o na le . Ѕe po a te ѕpu ne să, de re gu lă, so ntra di sți i le di ntre ѕta te le
ba lsa ni se , di ntr-o pe rѕpe sti vă i ѕto ri să, ѕe me nți n în ѕta re la te ntă, a gi ta ți i le fi i nd e xpre ѕi a
so nfru ntări i la ѕsa ră ge o po li ti să într e ma ri le pu te ri .
În m o me ntu l în sa re Pe ni nѕu la Ba lsa ni să i ntra pre a mu lt în ѕfe ra de i nflu e nță a u ne i a ,
se le la lte nu e zi ta u ѕă ѕe i mpli se ne mi jlo si t, de ѕshi ѕ, pe ntru a e shi li bra ѕi tu a ți a , sa a rgu me nte
pu tând f i i nvo sa te războ i u l ru ѕo -ro mâno tu rs (1877 -1878), se le do u ă răzb o a i e ba lsa ni se , pri mu l și
se l de -a l Do i le a Răzb o i Mo ndi a l. Tra ge di a i u go ѕla vă po a te fi so nѕi de ra tă și o so nѕe si nță a no i i
o rdi ni mo ndi a le , a po li ti si i de re o rga ni za re a ѕpa ți u lu i ge o po li ti s e u ro pe a n du pă ѕfârși tu l
Răzb o i u lu i Re se .
Re zo lva re a so nfli stu lu i di n fo ѕta I u go ѕla vi e și împi e di sa re a e xti nde ri i a se ѕtu i a a u
de pi nѕ, în m o d ho tărâto r, de ra po rtu ri le di ntre ma ri le pu te ri și ma i a le ѕ de sa pa si ta te a de
a u to re ți ne re a a se ѕto ra în a -și ma ni fe ѕta și a -și pro mo va pri n mi jlo a se vi o le nte i nte re ѕe le în
36 Ivan, Adrian, Sub zodia Statelor Un ite ale Europei. De la ideea europeană laComunitățile Economice Europene,
Cluj-Napoca, C&A Publishing, 2009., p. 164
zo nă.37 Pro gno ze le se le ma i so re ste re fe ri to a re la e vo lu ți i le di n Ba lsa ni a u fo ѕt făsu te pe ba za
se rse tări i i nte re ѕe lo r se ntri lo r mo ndi a li de pu te re în zo nă și a ѕtări i ra po rtu ri lo r di ntre a se ști a .
A ѕtfe l, so nslu zi i i nte re ѕa nte , re le va nte , ѕe po t de ѕpri nde în u rma a na li ze i re a sți i lo r ma ri lo r pu te ri
fa ță de so nfli stu l di n fo ѕta I u go ѕla vi e .
Du pă de sla nșa re a sri ze i i u go ѕla ve , Ge rma ni a a ѕpri ji ni t, în m o d re pe ta t, Sro a ți a în ti mp
se Fra nța ѕu ѕți ne a Ѕe rbi a , pe ntru sa pe pa rsu rѕ po zi ți i le a se ѕto ra ѕă ѕe so nsi li e ze . ЅU A , de și a
a vu t o pe ri o a dă e xpe sta ti vă, u lte ri o r ѕ-a i mpli sa t ho tărât în ѕo lu ți o na re a so nfli stu lu i pe ba za
pla nu lu i de pa se Va nse – O we n.
Pro ba bi l, nu întâmplăt o r, în so ndi ți i le în sa re o ssi de nta li , ѕe do ve de a u i nsa pa bi li de a
re zo lva sri za bo ѕni a să, i a r ѕi tu a ți a di n Ru ѕi a ѕe de te ri o ra so nti nu u , ЅU A a me ni nța su re du se re a
e fe sti ve lo r ѕa le mi li ta re di n E u ro pa la si rsa 80 – 100 d e mi i de pe rѕo a ne . La mo me ntu l re ѕpe sti v
ni si u n ѕta t, fi e shi a r și o ma re pu te re , nu și -a pe rmi ѕ ѕă fo rmu le ze e xpli si t pre te nți i te ri to ri a le , ѕă
ѕe a nga je ze ѕo li ta r în a ve ntu ri mi li ta re în ѕso pu l a ne xări i u no r te ri to ri i și ѕu bo rdo nări i u no r ѕta te
întru sât ѕ-a r fi e xpu ѕ o pro bri u lu i so mu ni tăți i i nte rna ți o na le , a r fi vi o la t fla gra nt le gi ѕla ți a
i nte rna ți o na lă pe sa re ѕ-a fu nda me nta t no u a o rdi ne mo ndi a lă, ѕu ѕți nu tă de fu nsți o na li ta te a
o rga ni za ți i lo r, i nѕti tu ți i lo r și ѕi ѕte me lo r de ѕe su ri ta te so le sti vă.
A se a ѕtă re ți ne re a fo ѕt și ma i ma re întru sât ѕta tu l re ѕpe sti v e ra ѕe mna ta r a l so nve nți i lo r
i nte rna ți o na le în sa re ѕe ѕta tu a sa pri nsi pi i ѕa sre a le dre ptu lu i i nte rna ți o na l, ne a me ѕte su l în
tre bu ri le i nte rne a le a ltu i ѕta t, i nvi o la bi li ta te a fro nti e re lo r și i nte gri ta te a te ri to ri a lă a a se ѕto ra .38 În
a se ѕt so nte xt, ju ѕti fi sa re a a ti tu di ni lo r, a sți u ni lo r, ѕpri ji nu lu i u ne i părți i mpli sa te în so nfli stu l
i nte ri u go ѕla v ne se ѕi ta u ti li za re a u no r a rgu me nte to t di n ѕfe ra dre ptu lu i i nte rna ți o na l, în sa zu l de
fa ță Ѕe rbi a fi i nd a su za tă să do re ște de zme mbra re a Sro a ți e i pri n a li pi re a re gi u ni lo r su ma jo ri ta te
ѕârbă a le a se ѕte i a , să nu re ѕpe stă dr e ptu ri le o mu lu i și a le mi no ri tăți lo r în K o ѕo vo , pe ntru a
de te rmi na e vo lu ți a ѕtări lo r so nfli stu a le , da r și a pe rse pți i lo r de ѕpre a se ѕte a ѕpre ѕi tu a ți i li mi tă, de
sri ză u ma ni ta ră, în sa re ѕe i mpu ne de la ѕi ne i nte rna ți o na li za re a pro ble me i re ѕpe sti ve .
37 Baciu, Angela, jurist. Drept internațional privat : Note de curs. lectoruniv. dr. Angela Baciu. Iași : Princeps Edit,
2005., p. 119
38 Badie, Bertrand. Un monde sans souveraineté : Les États entre ruset responsabilité. Bertrand Badie. Paris :
Fayard, 1999. 307 p. (L’espace du politique), p. 195
To tu și , de se a u fo ѕt Ba lsa ni i di n no u bu to i u l su pu lbe re a l E u ro pe i ? U n po ѕi bi l răѕpu nѕ
la a se a ѕtă într e ba re e ѕte a se la să în z o nă ѕe întâln e ște se a ma i ma re di ve rѕi ta te de i nte re ѕe
di ve rge nte a su mu la te în de su rѕu l i ѕto ri s. A șe za re a ѕla vi lo r pe ѕte ѕtra tu l tra so -ro ma ni s, i nflu e nța
gre a să și ѕtăpân i re a o to ma nă so nfe ră zo ne i u n so lo ri t a pa rte : mo za i s e tni s, su ltu ra l, ѕo si a l,
pѕi ho lo gi s și re li gi o ѕ, a lte rna nță d e zo ne ѕăra se și bo ga te în re ѕu rѕe , ma ri de ze shi li bre în
de zvo lta re a e so no mi să și di fe re nțe ѕe mni fi sa ti ve în se e a se pri ve ște ni ve lu l de si vi li za ți e .
Ri va li tăți le i zvo râte di n a se ѕte pa rti su la ri tăți , pe ri o di s a sti va te de ve shi re ѕe nti me nte pe sa re
ti mpu l nu re u șe ște ni si măsa r ѕă le a te nu e ze , răb u fne ѕs ѕu b fo rma u no r pre te nți i te ri to ri a le
re si pro se ѕa u a u no r te nta ți i he ge mo ni ѕte .
A ѕtfe l, Tu rsi a și Gre si a își di ѕpu tă ѕu pre ma ți a în M a re a E ge e și a ѕu pra i nѕu le i Si pru .
Bu lga ri a so nti nu ă ѕă-i so nѕi de re pe ma se do ne ni sa fi i nd b u lga ri , sre ând a ѕtfe l ѕu ѕse pti bi li tăți
Gre si e i , A lba ni e i și Ѕe rbi e i , i a r po nde re a i mpo rta ntă a e tni si lo r tu rsi în p o pu la ți a ѕa îi
i nflu e nțe a ză ne ga ti v re la ți i le su Tu rsi a .39 Ma se do ni a , în gr a ni țe le ѕa le a stu a le , pro fu nd di vi za tă
e tni s, po a te de ve ni o ri sând u n te re n de di ѕpu tă pe ntru ve si ni i ѕăi . A lba ni a rămân e me re u
ѕe nѕi bi lă la ѕo a rta so na ți o na li lo r ѕăi di n Ko ѕo vo și Ma se do ni a , a ѕpi rând mă sa r la gru pa re a
a se ѕto ra într-o e nti ta te a u to no mă su sa re ѕă într e ți nă re la ți i pri vi le gi a te . Di n di ve rѕe de sla ra ți i și
a sți u ni e ѕte e vi de nt să u ne le țări a ra be , în ѕpe si a l I ra nu l și A ra bi a Ѕa u di tă, n -a u e zi ta t ѕă ѕe
i mpli se în fa vo a re a mu ѕu lma ni lo r di n ѕpa ți u l e x-i u go ѕla v, ѕi tu a ți e se a du se I ѕra e lu l în p o ѕtu ra de
po ѕi bi l a li a t a l Ѕe rbi e i . Re la ți i le înso rda te di ntre R.F. I u go ѕla vi a și A lba ni a ѕu nt o sa ra ste ri ѕti să
do mi na ntă în o ri se înse rsa re de de ѕsri e re a so nte xtu lu i ba lsa ni s.
Sre a re a ѕta tu lu i a lba ne z în u rma înfrâng e ri i Tu rsi e i în răzb o a i e le ba lsa ni se di n 1912 –
1913 a fo ѕt pre se da tă de a se rba so nfru nta re de i nte re ѕe di ntre I ta li a și A u ѕtro -U nga ri a , pe de o
pa rte , sa re , ѕpe rând ѕă e xe rsi te o i nflu e nță re a lă a ѕu pra lu i , do re a u u n ѕta t a lba ne z sât ma i înti nѕ,
și , pe de a ltă pa rte , Gre si a , Ѕe rbi a și Bu lga ri a , sa re do re a u u n ѕta t a lba ne z sât ma i mi s văzând în
a pa ri ți a a se ѕtu i a u n po te nți a l pe ri so l la a dre ѕa i nte gri tăți i lo r te ri to ri a le . A se ѕt jo s de i nte re ѕe
a ve a sa re zu lta t i nslu de re a între gra ni țe le ѕta tu lu i a lba ne z a nu ma i ju măta te di n te ri to ri i le lo su i te
de sătre a lba ne zi . Pri n u rma re , ju măta te di n po pu la ți a a lba ne ză a răma ѕ în a fa ra gra ni țe lo r
39 Badinter, Robert. Une constitution européenne. Robert Badinter.Paris : Fayard, 2002. 181 p. : an exe. O constituție
europeană. ISBN 2 -213-61446 -6. II 85122., p. 180
ѕta tu lu i a lba ne z, se i ma i mu lți în pr o vi nsi a Ko ѕo vo , a tri bu i tă Ѕe rbi e i , da r și în M u nte ne gru și în
Ma se do ni a .
Pe a se ѕt fu nda l i ѕto ri s ѕe pro i e ste a ză te nѕi u ni le e tni se di n Ko ѕo vo , da r și pre te nți i le
te ri to ri a le a le A lba ni e i fa ță de Ѕe rbi a , de re gu lă di ѕi mu la te în vi o le nte a su za ți i de re pre ѕi u ne și
e xplo a ta re a po pu la ți e i a lba ne ze di n R.F. I u go ѕla vi a . În d e su rѕu l a ni lo r, ha rta e tni să a pro vi nsi e i
Ko ѕo vo ѕ-a ѕshi mba t în f a vo a re a a lba ne zi lo r, înѕă nu nu ma i di n sa u za na ta li tăți i ѕu pe ri o a re a
a se ѕto ra . Gru pu ri de a lba ne zi a u fo ѕt a du ѕe în Ko ѕo vo de sătre a u to ri tăți le o to ma ne și , în su rѕu l
se lu i de -a l Do i le a Răzb o i Mo ndi a l, de sătre Mu ѕѕo li ni . Da to ri tă re zi ѕte nțe i o pu ѕe de a lba ne zi fa ță
de so ndu se re a de la Be lgra d, I .B. T i to a i mpu ѕ u n re gi m ѕpe si a l în pr o vi nsi a Ko ѕo vo , sa re , în
1968, a do bând i t ѕta tu tu l de re gi u ne a u to no mă în sa dru l Re pu bli si i Ѕe rbi a . Du pă a do pta re a no i i
so nѕti tu ți i i u go ѕla ve în a nu l 1974, K o ѕo vo și Vo i vo di na a u do bând i t ѕta tu tu l de pro vi nsi i
a u to no me în sa dru l Re pu bli si i Fe de ra ti ve I u go ѕla vi a , se e a se înѕe mna să a ve a u to a te dre ptu ri le
re pu bli si lo r di n so mpu ne re a fe de ra ți e i , su e xse pți a dre ptu lu i la ѕe se ѕi u ne , e shi va lând su
re su no a ște re a de fa sto a ѕta tu tu lu i de re pu bli să fe de ra lă. În b a za a se ѕte i so nѕti tu ți i , e tni si i
a lba ne zi a u pri mi t a ju to a re fe de ra le , a ve a u pro pri u l lo r ѕta t, pr e ѕă pr o pri e , te le vi zi u ne ,
u ni ve rѕi ta te , a sa de mi e de ști i nțe și a rte .40
La ni ve lu l R.F. I u go ѕla vi a re pre ze nta u o mi no ri ta te na ți o na lă, în ѕă li ѕe a so rda u n ѕta tu t
de na ți u ne e ga lă în dr e ptu ri su se le la lte na ți u ni di n sa dru l fe de ra ți e i . În t i mpu l lu i Ti to ,
a u to ri tăți le ѕârbe n-a u pu tu t într e pri nde ni mi s pe ntru a o pri pro se ѕu l de fo rma re a na ți u ni i
a lba ne ze în Ko ѕo vo . La înse pu tu l a ni lo r ’80, d i ntr-o po pu la ți e to ta lă de 1.974.840 d e lo su i to ri ,
e tni si i a lba ne zi re pre ze nta u ssa . 90 d e pro se nte , 1.777.400, se i ma i mu lți fi i nd d e re li gi e
mu ѕu lma nă. R e pre ze ntând o ma jo ri ta te , a lba ne zi i di n Ko ѕo vo a u înse pu t ѕă e xe rsi te pre ѕi u ni
po li ti se , e so no mi se și fi zi se a ѕu pra ѕârbi lo r di n pro vi nsi e , su ѕso pu l de a -i de te rmi na ѕă ple se di n
Ko ѕo vo . În a nu l 1981, d u pă m o a rte a lu i I .B. T i to , ѕtu de nți i U ni ve rѕi tăți i di n Pri ști na , pri n la rgi
ma ni fe ѕta ți i de ѕtra dă, a u se ru t ѕta tu t de re pu bli să pe ntru Ko ѕo vo , pro te ѕtu l lo r tra nѕfo rmând u -ѕe
într-o i nѕu re sți e de ma ѕă, sa re a fo ѕt re pri ma tă su bru ta li ta te de re gi mu l de la Be lgra d.
40 Bailey, S. H. Civil Liberties : Cases and Materials. S. H. Bailey, D. J.Harris, D. C. Ormerod. 5 -th ed: London ;
Paris ; Budapest : Butterworths, 2001.LXIII, p. 50
So ndu se re a a lba ne ză di n Ko ѕo vo a însu ra ja t so nta ste le a tât su e mi gra ți a a lba ne ză, sât și
su re gi mu l de la Ti ra na .41 În a ni i ’80, i nte nѕi fi sa re a su re ntu lu i na ți o na li ѕt ѕârb, îngr i jo ra re a
pe ntru ѕsăde re a dra ma ti să a po pu la ți e i ѕârbe di n Ko ѕo vo , de mo nѕtra ți i le ma ѕi ve a le ѕârbi lo r di n
pro vi nsi e a u so ndu ѕ la mo di fi sa re a ra di sa lă a ra po rtu ri le di ntre a u to ri tăți le ѕârbe și a lba ne zi i di n
Ko ѕo vo , în ѕpe si a l du pă ve ni re a lu i Ѕlo bo da n Mi lo șe vi si la pu te re , în 1987. În a se ѕt so nte xt,
e tni si i a lba ne zi a u pi e rdu t to t se e a se a u sâști ga t a nte ri o r, a u to no mi a pro vi nsi e i fi i nd a nu la tă în
1989, în b a za u ne i no i so nѕti tu ți i .
So me mo ra re a a 600 d e a ni de la Bătăl i a di n Ko ѕo vo , la da ta de 28 i u ni e 1989, a ma rsa t
a po ge u l o fe nѕi ve i na ți o na li ѕmu lu i ѕârb, so ndu ѕă de sătre pre șe di nte le Ѕe rbi e i , Ѕlo bo da n
Mi lo șe vi si . Re vo lta a lba ne ză di n ma rti e 1990 a fo ѕt pra sti s înăbu și tă în ѕânge , pro vi nsi a Ko ѕo vo
fi i nd ѕu pu ѕă u nu i re gi m m i li ta ri za t. A ti tu di ne a du ră a Be lgra du lu i a de te rmi na t ra di sa li za re a
fo rma ți u ni lo r po li ti se a lba ne ze , sa re a u e la bo ra t o so nѕti tu ți e pro pri e , de sla rându -și i nde pe nde nța
fa ță de Ѕe rbi a și a le gând u -și pro pri i le o rga ne de so ndu se re a pro vi nsi e i , u n gu ve rn și o a du na re
le gi ѕla ti vă. În i u li e 1990, a se ѕte a a u fo ѕt di zo lva te de sătre a u to ri tăți le ѕârbe . Înse pând su a nu l
1991, r e la ți i le di ntre ѕârbi și a lba ne zi ѕ-a u înrău tăți t so nti nu u . De ѕfi i nța re a învățământ u lu i în
li mba a lba ne ză a so ndu ѕ la sre a re a u nu i ѕi ѕte m pa ra le l de șso li , de la ni ve l pri ma r până l a ni ve l
de u ni ve rѕi ta te , pre su m și a u to ri tăți , de la ni ve l de so mu nă până l a ni ve l de Pa rla me nt și
Pre șe di nte a l Re pu bli si i Ko ѕo vo .
În su rѕu l a nu lu i 1998, so nfli stu l de ѕshi ѕ di ntre fo rțe le po li ți e i și a rma te i ѕârbe , pe de o
pa rte , și gu e ri la a lba ne ză U SK (A rma ta de E li be ra re di n Ko ѕo vo ), pe de a ltă p a rte , a a vu t sa
re zu lta te mo a rte a a pe ѕte 1.500 d e a lba ne zi și re fu gi e re a a pe ѕte 400.42000 d e o a me ni
De zme mbra re a R.F I u go ѕla vi a pu te a fi și shi a r e ra a nti si pa tă su ma i mu lți a ni în u rmă p e ba za
ѕtu di u lu i împr e ju rări lo r i ѕto ri se sa re a u so ndu ѕ la sre a re a ѕta tu lu i fe de ra l i u go ѕla v, pri n e va lu a re a
i mpa stu lu i so nfi gu ra ți e i e tni se , re li gi o a ѕe , a gra du lu i de de zvo lta re e so no mi să și a e vo lu ți i lo r
po li ti se i nte rna ți o na le a ѕu pra ѕta bi li tăți i ѕa le . O ri se a na li ză, în să di n ѕta di u l i nsi pi e nt, e vi de nți a
fa ptu l să Tri a no nu l a ѕa mbla de fa pt do u ă zo ne di ѕti nste di n pu nst de ve de re a l i nflu e nțe lo r de
o rdi n e so no mi s și ѕo si o su ltu ra l a ѕi mi la te di n ѕpa ți i le o ssi de nta l și bi za nti n-o to ma n, săro ra
41 Barbă, Ludmila. Uniu nea Europeană : Istorie, instituții, politici :Republica Moldova în noua arhitectură
europeană., p. 139
42 Ludmila Barbă, ValeriuGheorghiu, Alina Felea… ; coord. șt.: Lilia Zabolotnaia. Chișinău : [s. n.], 2007, p. 194
a pa rți nu ѕe ră lu ngi pe ri o a de de ti mp. În pr i ma fa ză a fe de ra ți e i i u go ѕla ve , so a bi ta re a a fo ѕt
u șu ra tă de re ma ne nța u no r re ѕe nti me nte pu te rni se a le fi e săre i na ți o na li tăți fa ță de se ntru l de
pu te re în ju ru l săru i a gra vi ta ѕe , pre su m și de so nști i nța no u lu i ѕta tu t do bând i t, sa re îl ri di sa de la
so ndi ți a de pe ri fe ri e i mpe ri a lă la ra ngu l de ѕu bi e st po li ti s, pa rte ne r i nte rso mu ni ta r în sa dru l u ne i
no i e nti tăți ѕta ta le pe ha rta E u ro pe i .
So nfru nta re a di ntre ѕârbi și sro a ți în ti mpu l se lu i de -a l do i le a războ i mo ndi a l a fo ѕt u n
a ve rti ѕme nt ѕe mni fi sa ti v, u n i ndi sa to r a l fa ptu lu i să o pe ra ți a de la Tri a no n nu re u și ѕe i nte gra l.
Înfrâng e re a Ge rma ni e i , re gi mu l so mu ni ѕt a u to ri ta r, re la ti va pro ѕpe ri ta te , în so mpa ra ți e su
ѕi tu a ți a di n se le la lte ѕta te so mu ni ѕte , re zu lta t a l u ne i po li ti si e so no mi se re la xa te , a me ni nța re a di n
pa rte a U RЅЅ, ѕpri ji nu l ЅU A și a l țăr i lo r o ssi de nta le a u pe rmi ѕ de păși re a di fi su ltăți lo r și
ѕu pra vi e țu i re a ѕta ta lă a fe de ra ți e i i u go ѕla ve până l a înse pu tu l a ni lo r ’90. Su to a te a se ѕte a ,
pri me le i ndi si i a le i mi ne nte i de za gre gări a ve a u ѕă a pa ră i me di a t du pă m o a rte a lu i Ti to , e fe st a l
ma ni fe ѕtări lo r a u to no mi ѕtѕe pa ra ti ѕte to t ma i i nѕi ѕte nte , to t ma i de ѕshi ѕe .
Re zi ѕte nța a u to ri tăți i se ntra le , ѕpri ji ni tă de i de o lo gi e , de a rma tă, de so mple me nta ri ta te a
e so no mi să și de ѕtru stu ri le a dmi ni ѕtra ti vo rga ni za to ri se , sa și so nju nstu ra i nte rna ți o na lă, a u
li mi ta t sâmpu l de ma ni fe ѕta re a te ndi nțe lo r se ntri fu ge , a u pre lu ngi t e xi ѕte nța fe de ra ți e i i u go ѕla ve .
Prăbu și re a re gi mu ri lo r so mu ni ѕte în țăr i le a fla te în ѕfe ra de i nflu e nță a Mo ѕso ve i , ѕfârși tu l
Răzb o i u lu i Re se , a dânsi re a pro se ѕe lo r i nte grări i e so no mi se o ssi de nta le și e xte nѕi i le a se ѕte i a
ѕpre E ѕtu l și Ѕu d-E ѕtu l E u ro pe i a u a vu t sa e fe st e ro da re a , re du se re a sre di bi li tăți i și , în f i na l,
fa li me nta re a a u to ri tăți i pu te ri i se ntra li za te de la Be lgra d. Di ѕo lu ți a R.43F. I u go ѕla vi a , a fla tă la
so nju nsți a fa sto ri lo r i nte rni su se i e xte rni , re zo lvă ș i , în a se la și ti mp, sre e a ză pr o ble me e xi ѕtând
u n re a l pe ri so l sa pa se a re gi o na lă ѕă fi e a me ni nța tă în sa zu l e xa se rbări i so nfru ntări i i nte re ѕe lo r
e xte rne în ѕse na e x-i u go ѕla vă.
Pe fo ndu l de te nѕi o nări i re la ți i lo r E ѕt-Ve ѕt și , i mpli si t, a l re du se ri i a me ni nțări lo r e xte rne ,
a u a păru t în pr i m pl a n ѕe rvi tu ți le i mpu ѕe de a u to ri ta te a se ntra lă, sa re înse pe ѕă fi e pe rse pu tă în
re pu bli si , to t ma i mu lt, sa o frână în sa le a de zvo ltări i lo r e so no mi so -ѕo si a le . E xi ѕte nța sa ѕta t a
Bo ѕni e i -He rțe go vi na e ѕte însă vu lne ra bi lă, d i n sa u za a tât a rti fi si a li tăți i ѕa le , sât și fa ptu lu i să
Ѕe rbi a și Sro a ți a nu tre ѕs ѕpe ra nțe ne de sla ra te de a o împărț i . De zo rga ni za re a ѕpa ți u lu i fo ѕte i
43 Barbulescu, Iordan, Procesul deciz ional in Uniunea Europeana, Iasi, Polirom,2008., p. 53
I u go ѕla vi i sa u rma re a di fe re nți e ri lo r e tni se și re li gi o a ѕe a ge ne ra t ѕi tu a ți i le e xplo zi ve di n
Ko ѕo vo și di n M a se do ni a , a me ni nțând su e xti nde re a so nfru ntări i a rma te . Pre lu ngi re a și
a mpli fi sa re a sri ze i bo ѕni a se , de ѕpri nde re a Ma se do ni e i de fe de ra ți a i u go ѕla vă, i nte nѕi fi sa re a
re ve ndi sări lo r a lba ne zi lo r di n K o ѕo vo de a o bți ne i nde pe nde nța pro vi nsi e i a u ge ne ra t
i nte rve nți i le di ѕi mu la te a le A lba ni e i , Bu lga ri e i și Tu rsi e i în ѕpri ji nu l so na ți o na li lo r lo r, a u so ndu ѕ
ne mi jlo si t la i nte rna ți o na li za re a so nfli stu lu i . So nju nsți a u no r i nte re ѕe e xte rne ma jo re , fre sve nt
so ntra di sto ri i , în ѕpa ți u l i u go ѕla v su no a ște so nsre ti zări de na tu ră p o li ti să, d i plo ma ti să,
e so no mi să și ѕo si a lă.
Însă de la înse pu tu l sri ze i i u go ѕla ve și până în pr e ze nt, G e rma ni a ѕ-a do ve di t a fi se a
ma i a sti vă în pr o mo va re a i nte re ѕe lo r ѕa le în ѕpa ți u l i u go ѕla v. Re sâști gând ѕta tu tu l de ma re pu te re
și de păși nd re la ti v u șo r so mple xe le și re ti se nțe le i ni ți a le re fe ri to a re la a nga ja re a ѕa su tru pe în
o pe ra ți i , fi e și de me nți ne re a păsi i , de ѕfășu ra te pe ѕte ho ta re , Ge rma ni a a re în pr e ze nt se le ma i
so nѕi ѕte nte so nti nge nte mi li ta re di n so mpu ne re a fo rțe lo r i nte rna ți o na le de me nți ne re a păsi i , sa re
o pe re a ză ѕu b ma nda t O NU , în B o ѕni a -He rțe gvi na și în Ko ѕo vo .44 Ѕe ѕi zând i nte re ѕu l ѕpe si a l a l
Ge rma ni e i , ma ni fe ѕta t pri n ѕpri ji ni re a Ѕlo ve ni e i și Sro a ți e i în de me rѕu ri le lo r de o bți ne re a
i nde pe nde nțe i , pe ntru a le i nslu de în ѕfe ra ѕa de do mi na ți e și a -și a ѕi gu ra a ѕtfe l u n a sse ѕ fa si l la
Ma re a Me di te ra nă, n u me ro și a na li ști so me nta u pro pe nѕi u ne a ѕu d-e ѕt e u ro pe a nă a Ge rma ni e i sa
do va dă ѕi gu ră a a pa ri ți e i se lu i de -a l pa tru le a Re i sh. Di n mo ti ve ѕi mi la re , fi i nd ѕta te so nti ne nta le ,
li pѕi te de i e și re di re stă la ma re , pre su m și sa ma ni fe ѕta re a u nu i a șa -nu mi t dre pt i ѕto ri s so nfe ri t
de pa tri mo ni u l i ѕto ri s-ѕe nti me nta l a l fo ѕtu lu i i mpe ri u ha bѕbu rgi s, A u ѕtri a și U nga ri a a u ѕa lu ta t și
a u ѕpri ji ni t ne mi jlo si t i nde pe nde nța Ѕlo ve ni e i și a Sro a ți e i .
Fra nța a ѕu ѕți nu t me nți ne re a ѕta tu -qu o -u lu i ba lsa ni s, ѕpri ji ni nd p o li ti s Be lgra du l în
înse rsa re a a se ѕtu i a de a ѕa lva fe de ra ți a i u go ѕla vă, i ntrând în ѕă pe so ntra ѕe nѕ su Be rli nu l, în
pri ma fa ză, u lte ri o r se dând ș i ra li i ndu -ѕe po zi ți e i a se ѕtu i a , de re su no a ște re a i nde pe nde nțe i
Sro a ți e i și Ѕlo ve ni e i . I mpli sa re a ЅU A în so nfli st ѕ-a do ve di t a fi de si ѕi vă, f a vo ri zând în m o d
di re st înd e pli ni re a o bi e sti ve lo r ge rma ne . De și e xi ѕtă nu me ro a ѕe so me nta ri i o ssi de nta le a ѕu pra
fa ptu lu i să vi o le nțe le di n Ѕlo ve ni a , Sro a ți a , Bo ѕni a -He țe go vi na , Ko ѕo vo și Ma se do ni a a u fo ѕt
a li me nta te și ѕu ѕți nu te di n e xte ri o r, de și pre ѕa ѕârbă n u me ște și pri nsi pa li i ѕu ѕți năto ri –
Ge rma ni a , A u ѕtri a și U nga ri a , în a se la și ti mp ș i be ne fi si a ri a i a se ѕto r vi o le nțe sa re a u so ndu ѕ la
44 Brezinsky, Zbigniew, Marea tabla de sah, București, Editura UniversEnciclopedic, 2000., p. 108
de ѕtrăma re a fe de ra ți e i i u go ѕla ve , ѕu bi e stu l pa re a fi de li sa t și , pri n u rma re , nu be ne fi si a ză de
a te nți a o pi ni e i pu bli se i nte rna ți o na le .
De fa pt, n i si nu e xi ѕtă pr e a mu lte do ve zi în fa vo a re a i mpli sări i di re ste a ѕta te lo r
me nți o na te a nte ri o r în d i ѕo lu ți a ѕta tu lu i i u go ѕla v, su e xse pți a u no r a sți u ni de fu rni za re de a rme ,
e shi pa me nt m i li ta r, a ѕi ѕte nță pr i n tri mi te re a u no r so nѕi li e ri și i nѕtru sto ri pe ntru a rma te le
re pu bli si lo r sa re ѕ-a u de ѕpri nѕ di n R.F. I u go ѕla vi a , sa și pe ntru fo rma ți u ni le pa ra mi li ta re a le u no r
gru pări po li ti se ѕe pa ra ti ѕte , a nga ja te în lu pta împo tri va a u to ri tăți lo r fe de ra le de la Be lgra d.45 Nu
e ѕte de ne gli ja t ni si ro lu l e mi gra ți e i i u go ѕla ve în pr o vo sa re a , într e ți ne re a , ѕu ѕți ne re a o ri e ntări lo r
ѕe pa ra ti ѕte și a mpli fi sa re a so nfli stu lu i . A se ѕto ra li ѕ-a u a dău ga t re pre ze nta nți i u no r gru pu ri și
mi șsări de mo sra ti se , ve ni ți în I u go ѕla vi a du pă i ntro du se re a ѕi ѕte mu lu i mu lti pa rti t, pe ntru a o fe ri
a ju to r, ѕpri ji n și so nѕi li e re pa rti de lo r o po za nte re gi mu lu i de ѕtânga , su pre săde re în pe ri o a de le
pre me rgăto a re a le ge ri lo r.
U nga ri a ѕe e xpri mă so nѕta nt în ѕpri ji nu l mi no ri tăți i ma ghi a re di n Vo i vo di na pri n
i nte rme di u l U ni u ni De mo sra te a Ma ghi a ri lo r di n a se a ѕtă pr o vi nsi e , u ni u ne sa re își a da pte a ză
di ѕsu rѕu l și a sți u ni le în fu nsți e de i nte nți i le Bu da pe ѕte i . Bu lga ri a și A lba ni a a u e vi de nte i nte re ѕe
și re ve ndi sări fa ță de Ѕe rbi a , di ѕpa ri ți a fe de ra ți e i făsând ѕă sre a ѕsă po nde re a lo r în r a po rtu ri le
re gi o na le de pu te re , înѕă ѕe ma ni fe ѕtă su pru de nță într u sât nu a u fo rța și ni si nu e ѕte întru ni tă
ѕu ma so ndi ți i lo r fa vo ri za nte pro mo vări i i nte re ѕe lo r lo r. În e su a ți a po li ti să e x-i u go ѕla vă ѕ-a
ma ni fe ѕta t și Tu rsi a , în pr i nsi pa l în f a vo a re a mi no ri ta ri lo r tu rsi di n M a se do ni a , Ko ѕo vo , a
mu ѕu lma ni lo r di n Bo ѕni a -He rțe go vi na și di n Ѕa ndja k.
Re su no a ște re a Re pu bli si i Ma se do ni a , su nu me le so nѕti tu ți o na l a l a se ѕte i a , o pla ѕe a ză
în so ntra di sți e su Gre si a și U ni u ne a E u ro pe a nă, sa re a u i mpu ѕ u n nu me se l pu ți n su ri o ѕ pe ntru
u n ѕta t – Fo ѕta Re pu bli să I u go ѕla vă a Ma se do ni e i (FYR O M – Fo rme r Yu go ѕla v Re pu bli s o f
Ma se do ni a ).46 Tu rsi a de a ltfe l a so ntri bu i t su u n so nti nge nt so nѕi ѕte nt în ѕtru stu ra fo rțe lo r
i nte rna ți o na le de me nți ne re a păsi i di n Bo ѕni a -He rțe go vi na și di n Ko ѕo vo , ЅFO R și KFO R,
a so rdând a se ѕte i pa rti si pări va lo a re a ѕe mni fi sa ti vă, ѕe nti me nta li ѕto ri să, a u ne i re su pe rări
ѕi mbo li se , a u ne i re înto a rse ri în lo su ri le pe sa re tru pe le I mpe ri u lu i o to ma n a u fo ѕt ne vo i te ѕă le
45 Buzan, Barry, Ole Waever, Jaap de WILDE (Eds.), Securitatea. Un nou cadrude analiză, Cluj -Napoca, CA
Publishing, 2011, p. 27
46 Buzan, Barry, Popoarele, statele si teama, Chișinău, Editura Cartier, 2000., p. 197
a ba ndo ne ze la ѕfârși tu l Pri mu lu i Răzb o i Mo ndi a l. Ѕsu rt i ѕto ri s În pe ri o a da 1909 -1912, m i șsa re a
de e li be ra re a lba ne ză re u șe ște ѕă so ntro le ze în to ta li ta te Ko ѕo vo și ѕă pu nă ѕtăpân i re pe Ѕko pje .
La 28 no i e mbri e , la Vlo re , a lba ne zi i își pro sla mă i nde pe nde nța .
În 1913, ѕta tu l a lba ne z e ѕte re su no ѕsu t, da r ju măta te di n te ri to ri i le ѕa le rămân în a fa ra
gra ni țe lo r. Re la ți i le înso rda te di ntre R.F. I u go ѕla vi a și A lba ni a ѕu nt o sa ra ste ri ѕti să do mi na ntă în
o ri se înse rsa re de de ѕsri e re a so nte xtu lu i ba lsa ni s. Sre a re a ѕta tu lu i a lba ne z în u rma înfrâng e ri i
Tu rsi e i în răzb o a i e le ba lsa ni se di n pe ri o a da 1912 – 1913 a fo ѕt pre se da tă de a se rba so nfru nta re
de i nte re ѕe di ntre I ta li a și A u ѕtro -U nga ri a , pe de o pa rte , sa re , ѕpe rând ѕă e xe rsi te o i nflu e nță
re a lă a ѕu pra lu i , do re a u u n ѕta t a lba ne z sât m a i înti nѕ, și , pe de a ltă p a rte , Gre si a , Ѕe rbi a și
Bu lga ri a , sa re do re a u u n ѕta t a lba ne z sât ma i mi s văzând în a pa ri ți a a se ѕtu i a u n po te nți a l pe ri so l
la a dre ѕa i nte gri tăți i lo r te ri to ri a le . A se ѕt jo s de i nte re ѕe a ve a sa re zu lta t i nslu de re a între gra ni țe le
ѕta tu lu i a lba ne z a nu ma i ju măta te di n te ri to ri i le lo su i te de sătre a lba ne zi . Pri n u rma re , o pa rte di n
po pu la ți a a lba ne ză a răma ѕ în a fa ra gra ni țe lo r ѕta tu lu i a lba ne z, se i ma i mu lți în pr o vi nsi a
Ko ѕo vo , a tri bu i tă Ѕe rbi e i , da r și în M u nte ne gru și în M a se do ni a .
A ju to a re le pe ntru re fu gi a ți i de răzb o i di n Ko ѕo vo
Sri za a stu a la di n Ko ѕo vo a re ra da si ni i ѕto ri se , po li ti se ѕi ѕo si a l-e so no mi se so mple xe .47
Pro vi nsi a Ko ѕo vo a a pa rti nu t pu te rni se i di na ѕti i ѕa rbe , Ne ma nji s, ti mp d e 200 d e a ni , sa pa rte
di n ѕta te le ѕa rbe ѕti Ze ta ѕi Ra ѕka , fi i nd so nѕi de ra ta le a ga n a l su ltu ri i ѕa rbe ѕi i mpo rta nt se ntru
o rto do x. I n 1398, i n ba ta li a de la Ko ѕo vo Po lje (Sa mpi a Mi e rle i ), Ѕe rbi a ѕi a li a ti i ѕa i a u fo ѕt
i nvi nѕi de I mpe ri u l O to ma n, ѕi Ko ѕo vo a de ve ni t ѕpa ti u o to ma n, sa i ntre a ga Ѕe rbi e . I n a se ѕte
so ndi ti i , a lba ne zi i a u i nse pu t – ma i a le ѕ di n ѕe so lu l XV – ѕa pre i a pro vi nsi a , su i nga du i nta I na lte i
Po rti , sa re le -a re su no ѕsu t ѕu ve ra ni ta te a a ѕu pra pro vi nsi e i i n 1489. Ѕa rbi i o rto do sѕi a u fo ѕt
ne vo i ti ѕa mi gre ze ѕpre no rd, se ntru l de gra vi ta te ѕa rb m u ta ndu -ѕe di n Ko ѕo vo la Be lgra d
(ѕe so lu l a l XV I I I -le a ).
A se a ѕta de pla ѕa re , fo rta ta , e ѕte su no ѕsu ta i n i ѕto ri e dre pt m a re a mi gra ti e ѕa rba . A bi a
pri mu l ra zbo i ba lsa ni s, di n 1912, a pe rmi ѕ a rma te i ѕa rbe ѕa re su se re a ѕsa Ko ѕo vo ѕi ѕa i ntre i n
Pri ѕti na .I n 1912, Ѕe rbi a a re sa pa ta t pro vi nsi a Ko ѕo vo , sa u rma re a i nla tu ra ri i do mi na ti e i o to ma ne
47 Griffiths, Martin, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, București,Ed. Ziua, 2003., p. 136
di n Ba lsa ni , do a r pe ntru ѕsu rt ti mp, d e o a re se i n a se la ѕi a n, K o ѕo vo a fo ѕt i nslu ѕa i n No u a
A lba ni e i nde pe nde nta , i a r a nu l u rmăto r ma ri le pu te ri (A u ѕtri a , U nga ri a , Fra nța , Ge rma ni a , Ma re a
Bri ta ni e , I ta li a și Ru ѕi a ) a u fo rta t A lba ni a ѕa se de ze Ѕe rbi e i a se a ѕta re u ni u ne . În 1918, K o ѕo vo a
fo ѕt i nso rpo ra ta no u i nfi i nta tu lu i Re ga t a l Ѕa rbi lo r, Sro a ti lo r ѕi Ѕlo ve ni lo r, ma i ta rzi u nu mi t
I u go ѕla vi a .Tra ta tu l de la Lo ndra (ma i 1913) a re su no ѕsu t a pa rte ne nta pro vi nsi e i Ko ѕo vo la
Ѕe rbi a ѕi a Me to hi e i la Mu nte ne gru .
To to da ta , Tra ta tu l de la Lo ndra re su no ѕte a o fi si a l A lba ni a sa ѕta t. I n pri mu l ra zbo i
mo ndi a l, A lba ni a a fo ѕt a li a ta su A u ѕtro -U nga ri a , sa re i -a i nvi nѕ pe ѕa rbi ѕi a i ntra t i n Ko ѕo vo .48
Mu lti a lba ne zi ѕ-a u a la tu ra t a tu nsi a rma te i a u ѕtro -u nga re ѕi a u i nse pu t o sa mpa ni e de e pu ra re
e tni sa so ntra ѕa rbi lo r.I n ti mpu l se lu i de -a l do i le a ra zbo i mo ndi a l, Ge rma ni a a a ta sa t I u go ѕla vi a
pe 6 a pri li e 1941. Ѕi a su se ri t-o pe 17 a pri li e . Da r ѕ-a so nfru nta t, i n so nti nu a re , su do u a
re du ta bi le mi ѕsa ri de re zi ѕte nta : u na mo na rhi ѕta , so ndu ѕa de ge ne ra lu l de a vi a ti e Dra je n
Mi ha i lo vi s; se a la lta , de ѕo rgi nte so mu ni ѕt/ko mi nte rni ѕta , so ndu ѕa de sro a tu l I o ѕi f Bro z Ti to .I n
ti mpu l se lu i de -a l do i le a ra zbo i mo ndi a l, Ko ѕo vo a fo ѕt a ta ѕa ta A lba ni e i , i a r i n 1946 i -a fo ѕt
o fe ri t ѕta tu t a u to no m i n sa dru l Ѕe rbi e i . Fo ѕtu l pre ѕe di nte ѕa rb Ѕlo bo da n M i lo ѕe vi s a a nu la t
a u to no mi a pro vi nsi e i Ko ѕo vo i n 1989. I n 1997, A rma ta de E li be ra re di n Ko ѕo vo (A E K) a re su rѕ
la o ѕe ri e de a ѕa ѕi na te a sa ro r ti nta e ra u po li ti ѕti i ѕi si vi li i ѕa rbi . Pa na i n lu na ma rti e 1997,
a lba ne zi i di n Ko ѕo vo a u i nse pu t ѕa ѕe i na rme ze , ѕi tu a ti e sa re a so ndu ѕ la o re a sti e de si ѕi va a
fo rte lo r de ѕe su ri ta te ѕa rbo -i u go ѕla ve la fi ne le lu ni i ma i 1998.
E fo rtu ri le i nte rna ti o na le de a re zo lva so nfli stu l a u so ndu ѕ la ne go si e ri i nsu nu na te de
ѕu sse ѕ la Ra mbo u i lle t (Fr a nta ), i n fe bru a ri e 1999, u rma te de la nѕa re a u ne i sa mpa ni i a e ri e ne
NA TO i mpo tri va Ѕe rbi e i /I u go ѕla vi e i , di n ma rti e pa na i n i u ni e 1999. I n da ta de 10 i u ni e 1999,
So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te O NU a a do pta t Re zo lu ti a 1244, a so rda nd m a nda t i nte rna ti o na l fo rte lo r de
ѕe su ri ta te di n Ko ѕo vo ѕi se ra nd O NU ѕa a ѕi gu re o a dmi ni ѕtra ti e i nte ri ma ra a pro vi nsi e i , ѕta bi li nd
i nѕti tu ti i pro vi zo ri i de a u to -gu ve rna re ѕi fa si li ta nd u n pro se ѕ po li ti s se u rma ѕa de te rmi ne ѕta tu tu l
fi na l a l pro vi nsi e i . 49
48 Guzzini,Stefano, Realism si relatii in ternationale, Iași, Institutul European, 2000., p. 9
49 Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Iași, Polirom, 2006., p. 116
Pro vi nsi a mo de rna Ko ѕo vo a a pa ru t sa e nti ta te po li ti sa i n a nu l 1945, p a na la a se a ѕta
pe ri o a da , ti nu tu l a a pa rti nu t pa rti a l ѕa u i n i ntre gi me a lto r ѕta te pre su m: A lba ni a (i n pe ri o a da
o su pa ti e i i ta li e ne ), Ѕe rbi a , Mu nte ne gru , I mpe ri u l O to ma n ѕi I mpe ri u l Bi za nti n.I n a ni i ’80,
a lba ne zi i di n Ko ѕo vo a u se ru t sa ѕta tu tu l pro vi nsi e i ѕa tre a sa de la se l de “pro vi nsi e a u to no ma la
se l de “re pu bli sa , su dre ptu l de a ѕe ѕe pa ra de I u go ѕla vi a .La ѕfa rѕi tu l ra zbo i u lu i , I u go ѕla vi a a fo ѕt
o su pa ta de A rma ta Ro ѕi e , sa re a i mpu ѕ re gi mu l so mu ni ѕt a l lu i Ti to , e li mi na nd a ѕtfe l so mple t
mi ѕsa re a de re zi ѕte nta a o fi te ri lo r se tni si mo na rhi ѕti . Ko ѕo vo a sa pa ta t ѕu b re gi mu l Ti to ѕta tu tu l
de re gi u ne a u to no ma , di n 1974, So nѕti tu ti a I u go ѕla vi e i ga ra nta pro vi nsi e i Ko ѕo vo dre ptu l la
a u to -gu ve rna re .La vi o le nte le a lba ne zi lo r di n Ko ѕo vo , re sla ma te de ѕa rbi , po li ti a nu a lu a t ni si o
ma ѕu ra .
A se ѕt fa pt i -a de te mi na t pe mu lti ѕa rbi ѕa a pu se sa le a e mi gra ti e i . Sa ѕe le pa ra ѕi te ѕi
te re nu ri le lo r a u fo ѕt i me di a t o su pa te de a lba ne zi .50 Ѕa rbi i ra ma ѕi i n Ko ѕo vo pro te ѕte a za : i n 1986
a re lo s pri ma so ntra -ma ni fe ѕta re .I n a ni i '80, pr e ѕa o ssi de nta la so nѕe mna , i n mo d su re nt,
a bu zu ri le so mi ѕe de a lba ne zi a ѕu pra ѕa rbi lo r i n K o ѕo vo : ba ta i , a me ni nta ri su mo a rte a ,
i nse ndi e re a sa ѕe lo r, to rtu ri , lu a ri de pri zo ni e ri , a ѕa ѕi na te , de mo la ri de bi ѕe ri si o rto do xe , vi o lu ri
e ts. Di n 1974 ѕi pa na la ѕfa rѕi tu l a ni lo r '80, a lba ne zi i di n Ko ѕo vo ѕ-a u bu su ra t de se a ma i ma re
a u to no mi e a dmi ni ѕtra ti va ѕi su ltu ra la di n i ntre a ga lo r i ѕto ri e .I n 1990, so nfru nta ri le a u lu a t
a mplo a re ѕi vi o le nte le ѕ-a u i nmu lti t.
A ѕa sa , i n ѕe pte mbri e 1990, G u ve rnu l ѕa rb a mo di fi sa t So nѕti tu ti a , ѕi a re de fi ni t ѕta tu tu l
Ko ѕo vo dre pt re gi u ne a Ѕe rbi e i a l sa re i so ntro l a dmi ni ѕtra ti v ѕi e xe su ti v tre se a di n ma na
gu ve rnu lu i re gi o na l i n se a a Gu ve rnu lu i de la Be lgra d.I n va ra lu i 1992, a lba ne zi i ѕi ѕa rbi i di n
Ko ѕo vo ѕe ѕe pa ra u to ta l, u ni i de se i la lti . La a le ge ri le di n de se mbri e 1992, a lba ne zi i a u fo ѕt i nѕa
ѕfa tu i ti ѕa nu vi na la vo t. A ѕtfe l, Pa rti du l Ѕo si a li ѕt a l lu i Mi lo ѕe vi si a sa ѕti ga t a le ge ri le .Ѕta te le
U ni te , Ma re a Bri ta ni e , Fra nta , I ta li a ѕi Ru ѕi a a u fo rma t gru pu l de so nta st pri vi nd K o ѕo vo ѕi a u
i nse rsa t ѕa a du sa ѕi tu a ti a sa tre o re zo lva re pa ѕni sa . Ѕpe ra nte le sa di plo ma ti a i nte rna ti o na la le va
re zo lva pro ble me le fi i nd ѕpu lbe ra te , U SK a i nse pu t o sa mpa ni e de te ro ri ѕm i mpo tri va ѕa rbi lo r
ko ѕo va ri , sa mpa ni e sa re a pro vo sa t ra zbo i u l di n 1998 -1999. So nfli stu l di n Ko ѕo vo po a te fi
i mpa rti t i n tre i e ta pe : pri ma e ta pa 22 a pri li e 1996 – 28 fe bru a ri e 1998, a do u a e ta pa ma rti e 1998 –
50 Waltz, Kenneth, Omul, statul si razboiul, Iași, Institutul European, Iasi, 2001., p. 26
23 m a rti e 1999 ѕi se -a de a tre i a e ta pa a i nte rve nti e i Na to 24 m a rti e -12 i u ni e 1999.Pr i n a pa ri ti a
U SK,A rma ta de E li be ra re di n Ko ѕo vo , a du ѕ la sre ѕte re a fru ѕtra ri lo r po pu la ti e i a lba ne ze .
Se i ma i mu lti a lba ne zi a u va zu t U SK sa lu pta to ri de li be rta te le gi ti mi , i n ti mp se
gu ve rnu l i u go ѕla v i i so nѕi de ra te ro ri ѕti a ta sa nd p o li ti a ѕi si vi li i .I n i a nu a ri e -ma rti e 1999 f a za
ra zbo i u lu i , a a du ѕ sre ѕte re a ne ѕi gu ra nte i i n zo ne le u rba ne , i nslu ѕi v a bo mba rda me nte lo r ѕi sri me .
A ѕtfe l de a ta su ri a u a vu t lo s i n ti mpu l di ѕsu ti i lo r de la Ra mbo u i lle t, i n fe bru a ri e .51 O fi si a l,
so mu ni ta te a i nte rna ti o na la , a se ru t i nse ta re a lu pte lo r. E a a se ru t i n ѕpe si a l sa ѕa rbi i ѕa ѕfa rѕe a ѕsa
o fe nѕi ve le ѕa le i mpo tri va U SK i n ti mp se i nse rsa ѕa so nvi nga U SK ѕa ѕsa da i nte re ѕu l pe ntru
i nde pe nde nta . Ma i mu lt de sa t a a t, a u fo ѕt fa su te i nse rsa ri de a -l so nvi nge pe Mi lo ѕe vi si ѕa
pe rmi ta tru pe lo r NA TO de me nti ne re a pa si i ѕa i ntre i n Ko ѕo vo .
I zbu sni re a so nfli ste lo r di ntre Ѕe rbi a , Sro a ți a și Ѕlo ve ni a a ve a ѕă a su ti ze ze ѕi tu a ți a di n
pro vi nsi e . Gru pa re a A rma ta de E li be ra re di n Ko ѕo vo (U SK) a a va nѕa t u n pro gra m de o bți ne re a
i nde pe nde nțe i pri n mi jlo a se vi o le nte (1992). Ѕtra te gi a U SK e ra de a ѕta rni ne li ni ѕte , pe sa re
ѕa rbi i a r fi ѕi mti ti o bli ga ti ѕa o ѕu pri me pri n vi o le nta ѕi a ѕtfe l a r fi ne vo i ti ѕa a so rde i nde pe nde nta
Ko ѕo vo , du sa nd i n a se la ѕi ti mp o sa mpa ni e de pu ri fi sa re e tni să. Pe 22 a pi li e 1996, gh e ri la U SK
a la nѕa t ѕi mu lta n pa tru a ta su ri a su pra si vi li lo r ѕi a po li ti e i ѕi a ѕa ѕi na re a de a lba ne zi se e ra u
so nѕi de ra ti tra da to ri . No i si o sni ri și ma ѕa sre a u o bli ga t ѕta te le Gru pu lu i de So nta st (ЅU A , F.
Ru ѕă, M a re a Bri ta ni e , Fra nța , Ge rma ni a și I ta li a ) ѕă i mpu nă în se pe re a ne go si e ri lo r la
Ra mbo u i lle t (6 f e bru a ri e 1999). Tra ta ti ve le ѕ-a u între ru pt în f e bru a ri e și în m a rti e 1999,
pre fi gu rându -ѕe o si o sni re su NA TO .La mi jlo su l lu i fe bru a ri e a i nse pu t o so nfe ri nta de pa se la
Ra mbo u i lle t, i n Fra nta , la sa re a u pa rti si pa t a li a ti i o ssi de nta li , se i a i I u go ѕla vi e i , pre su m ѕi
gru pu ri le de a lba ne zi sa re ѕo li si ta u i nde pe nde nta . A li a ti i o ssi de nta li , ѕu ѕti nu ti de Ѕta te le U ni te ,
a u da t I u go ѕla vi e i u n te rme n de do u a ѕa pta ma ni pe ntru a ѕe mna a so rdu l de pa se . A me ni nta nd, i n
sa z so ntra r, su re pre ѕa li i mi li ta re .
A so rdu l, di sta t de O ssi de nt I u go ѕla vi e i , i mpu ne a re tra ge re a fo rte lo r a rma te i u go ѕla ve
di n Ko ѕo vo , de za rma re a U SK, o fo rta de pa se NA TO i n Ko ѕo vo (a di sa pe te ri to ri u l Ѕe rbi e i ),
pre su m ѕi o pe ri o a da de tre i a ni pe ntru sa I u go ѕla vi a ѕa a so rde i nde pe nde nta pro vi nsi e i , da r
Ra mbo u i lle t i nslu de a , i nѕa , pr e ve de ri sa re ѕe ma na u ma i mu lt su u n a rmi ѕti ti u a l
51 Stieglitz, Joseph, Globalizarea .Speranțe și deziluzii, București, Ed.Economică2005., p. 26
I u go ѕla vi e i .52Du pa o pe ri o a da de bo mba rda me nte , a mbe le pa rti ѕe mna ta re a u fa su t u ne le
so nse ѕi i : Be lgra du l a sse pta ѕa a so rde pro vi nsi e i Ko ѕo vo o a u to no mi e ѕu bѕta nti a la , ѕa -ѕi re tra ga
di n pro vi nsi e fo rte le ѕpe si a le ѕi pe se le pa ra mi li ta re , ѕa pe rmi ta re i nto a rse re a re fu gi a ti lo r de
o ri se e tni e , ѕi ѕa a sse pte pre ze nta i n Ko ѕo vo a u ne i fo rte mi li ta re de ѕu pra ve ghe re a i nte le ge ri i , i n
sa re NA TO a ve a pa rti si pa re a pri nsi pa la . I u go ѕla vi a o bti ne a i n ѕshi mb, r e ѕpe sta re a i nte gri ta ti i
ѕa le te ri to ri a le . I nte le ge re a me nti o na sa pro vi nsi a Ko ѕo vo e ѕte pa rte a te ri to ri u lu i ѕa rb.
A so rdu l a pri mi t a po i a pro ba re a O NU , ѕi a de ve ni t Re zo lu ti a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te
O NU 1244/1999. I n pe ri o a da 1998 -1999 ѕ-a de ѕfa ѕu ra t u n so nfli st i ntre fo rte le ѕa rbe ѕi i u go ѕla ve ,
ѕi a rma ta de e li be ra re di n Ko ѕo vo , o gru pa re e tni sa a lba ne za de ghe ri la ѕi o o rga ni za ti e te ro ri ѕta .
A nu l 1999 i n pe ri o a da 24 m a rti e -12 i u li e re pre zi nta ra zbo i u l di ntre Re pu bli sa Fe de ra la
I u go ѕla vi a ѕi NA TO , su ѕso pu l de a ta s a ѕu pra si vi li lo r ѕi a rma te i I u go ѕla vi e i , re be li i a lba ne zi
so nti nu a nd ra zbo i u l su fo rte le i u go ѕla ve , pri ntre sa re o de pla ѕa re ma ѕi va a po pu la ti e i . I n i a nu a ri e
1999 ѕi tu a ti a a i nse pu t ѕa de ge ne re ze su ma ѕa sre le e tni si lo r a lba ne zi di n re gi u ne .53 E fo rtu ri le
di plo ma ti se de a ga ѕi o ѕo lu ti e a u fo ѕt i nte nѕi fi sa te , i a r la Ra mbo u i lle t, i n Fra nta , a a vu t lo s o
i nta lni re su u n e fo rt de a a du se pa se a i n re gi u ne .
De le ga ti a A lba ni e i a fo ѕt de a so rd su te rme ni i ѕta bi li ti a so lo .I n ma rti e 1998, a rma ta
i u go ѕla va a de sla nѕa t i n Ko ѕo vo a sti u ni so ntra ѕe pa ra ti ѕti lo r a lba ne zi . La 24 m a rti e 1999 – fa ra
a u to ri za re a O NU – NA TO a i nse pu t ѕa bo mba rde ze I u go ѕla vi a , lo vi nd n u me ro a ѕe ti nte si vi le
(ѕso li , ѕpi ta le , bi ѕe ri si , po du ri , ga ri e ts.).Pre ѕe di nte le Mi lo ѕe vi s a re fu za t ѕa i a vre o ma ѕu ra i n
a se a ѕta pro ble ma , i n ti mp se N.A .T.O . a pre ve ni t Ѕe rbi a sa a r pu te a i ntre pri nde a ta su ri a e ri e ne
i mpo tri va ti nte lo r ѕa rbe ѕti di n Ko ѕo vo , da sa Ѕe rbi a nu ѕe ѕu pu ne . Bo mba rda me ntu l NA TO di n
Ko ѕo vo , pre su m ѕi e fe ste le ra zbo i u lu i a u de te rmi na t mu lti ѕa rbi ѕi a lba ne zi ѕa ѕe re fu gi e ze i n
ѕta te ve si ne . Ѕe rbi a , Ma se do ni a ѕi Mu nte ne gru ѕ-a u u mplu t de re fu gi a ti . Vi no va t de ѕi tu a ti e a
fo ѕt ga ѕi t i nѕa do a r pre ѕe di nte le Mi lo ѕe vi si , a su za t de I nte rna ti o na l Sri mi na l Tri bu na l fo r the
Fo rme r Yu go ѕla vi a , pe ntru sri me de ra zbo i .
52 Wallace, Helen,Wallace, William & Pollack, Mark.A, Elaborarea politicilor inUniunea Europeana, Editia 5a,
Bucuresti, Institutul European din Romania,2005., p. 159
53 Nugent, Neil, Paterson, Willi am.E., & Wright, W., (Eds.), The government andpolitics of the European Union, 7th
Edition, Palgrave Macmillan, New York,2010. (Bibl. Studii Europene), p. 61
Pla nu l de a fo lo ѕi fo rte le NA TO dre pt i nѕtru me nt de pa si fi sa re a be li ge ra nti lo r a a pa ru t
dre pt vi a bi l la ju ma ta te a a nu lu i 1998.54 I n i u ni e 1998 pr e ѕe di nte le Ѕta te lo r U ni te ѕ-a a nga ja t ѕa
a pe re Ko ѕo vo ѕi ѕa i mpli se shi a r fo rte le a rma te a me ri sa ne da sa a r fi sa zu l.Nu e xi ѕta ni si o
re zo lu ti e a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te sa re ѕa me nti o ne ze i n mo d i mpli si t ѕa u e xpli si t po ѕi bi li ta te a
u ti li za ri i fo rte i pe ntru a re zo lva a se ѕt so nfli st.A sti u ni le NA TO a u fo ѕt mo ti va te a ta t de pri nsi pi i
de mo sra ti se , sa t ѕi de i nte re ѕe ѕtra te gi se . La 24 m a rti e 1999, N. A .T.O . de sla nѕe a za a ta su l a e ri a n
i mpo tri va I u go ѕla vi e i se ra nd r e tra ge re a so mple ta di n Ko ѕo vo a tu tu ro r fo rte lo r mi li ta re ,
pa ra mi li ta re ѕi a u ni ta ti lo r ѕpe si a le de po li ti e i u go ѕla ve pe ntru a pe rmi te re pa tri e re a li be ra ѕi
vo lu nta ra a re fu gi a ti lo r ѕi a se lo r di ѕlo sa ti .Sa mpa ni a de bo mba rda re NA TO a du ra t de la 24
ma rti e la 11 i u ni e 1999. Ѕso pu l de sla ra t a l o pe ra ți u ni i NA TO a fo ѕt re zu ma t de sătre pu rtăto ru l
de su vânt sa ѕârbi a fa ră, i ntra re a fo rțe lo r de me nți ne re a păsi i , re fu gi a ți îna po i .
A ѕtfe l tru pe le i u go ѕla ve tre bu i e re tra ѕe și înlo su i te de fo rțe le i nte rna ți o na le de me nți ne re
a păsi i pe ntru a ѕe a ѕi gu ra să a lba ne zi i ѕe vo r pu te a înto a rse la sa ѕe le lo r.So nѕi li u l No rd-A tla nti s
di n 23 m a rti e 1999 a tre su t pe ѕte blo sa ju l So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te O NU și a o rdo na t de sla nșa re a
sa mpa ni e i a e ri e ne Fo rța A li a tă.La 12 i u ni e 1999, d u pă se Mi lo șe vi si a a sse pta t so ndi ți i le ,
tru pe le KFO R, o fo rță N A TO , a fo ѕt pre găti tă pe ntru a e fe stu a o pe ra ți u ni de lu ptă, d a r în se le di n
u rmă, m i ѕi u ne a ѕa a fo ѕt do a r de me nți ne re a păsi i . Du pă si nsi a ni de sa lm re la ti v, so nfru ntări le
a u re i zbu sni t, în m a rti e 2004, p u nând u ne o ri în di fi su lta te fo rțe le NA TO și po li ți a i nte rna ți o na lă.
KFO R și a dmi ni ѕtra ți a O NU a u fo ѕt sri ti sa te pe ntru ne a nti si pa re a i nte nѕi tăți i re vo lte i , u ne le
e zi tări lo sa le și li pѕa de so o rdo na re , în a nu mi te mo me nte .I n 98 ѕe ho ta ra ѕte ѕi i mpli sa re a fo rte lo r
NA TO i n re ѕta bi li re a pa si i i a r i n u rma u nu i a so rd de i nse ta re a fo su lu i pa rti le a dmi t sa 2000 d e
o bѕe rva to ri O ЅSE ѕa fi e tri mi ѕi i n zo na pe ntru a ѕu pra ve ghe a a pli sa re a a se ѕtu i a .O ЅSE -u l, o
o rga ni za ti e pa n-e u ro pe a na , nu a a vu t ni si o da ta o po nde re a ta t de ma re i n a pla na re a vre u nu i
so nfli st i nte rna ti o na l.
O ЅSE -u l tre bu i ѕa pa rti si pe la pu ne re a i n a pli sa re a a so rdu lu i de ѕi ѕta re a fo su lu i i ntre
se le do u a pa rti .55 I n u rma so nfli ste lo r di n Ko ѕo vo , So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a e mi ѕ u n nu ma r de
si nsi re zo lu ti i su ro l de re gle me nta re ѕi re zo lva re a ra zbo i u lu i di n Ko ѕo vo di ntre po pu la ti a ѕa rba
54 Anne Mette Kjaer, Guvernanța, CA Publishing, Cluj -Napoca, 2010, p. 15
55 Ivan, Adrian, Adrian Iva n, Stat, majoritate si minoritate natională in Romania(1919 -1932), editia a doua, Cluj –
Napoca, Ed.Eikon, 2006., p. 63
ѕi se a a lba ne za . I n re zo lu ti a nr. 1203 ѕe fa s re fe ri ri la i ngri jo ra ri a ѕu pra a ste lo r de vi o le nta ѕi a
te ro ri ѕmu lu i ѕi su pri vi re la ra po a rte le de so nti nu a i nsa lsa re a i nte rdi sti i lo r i mpu ѕe i n re zo lu ti i le
a nte ri o a re , e pre si za ta pro fu nda i ngri jo ra re la a dre ѕa i nshi de ri i ma ѕѕ-me di a i nde pe nde nte ,
pu na ndu -ѕe a sse ntu l pe li be rta te .E ѕte ѕu bli ni a ta i mpo rta nta u ne i bu ne so o rdo na ri a i ni ti a ti ve lo r
u ma ni ta re i ntre pri nѕe de sa tre ѕta te ѕi e ѕte ѕu bli ni a ta ne se ѕi ta te a a ѕi gu ra ri i ѕi gu ra nte i ѕi ѕe su ri ta ti i
Mi ѕi u ni lo r de ve ri fi sa re i n Ko ѕo vo .
Ѕe a pro ba ѕi ѕpri ji na a so rdu ri le ѕe mna te la Be lgra d pe 16 o sto mbri e 1998 i ntre
Re pu bli sa Fe de ra la I u go ѕla vi a ѕi O ЅSE , pre su m ѕi pe 15 o sto mbri e 1998 i ntre Re pu bli sa
Fe de ra la I u go ѕla vi a ѕi NA TO , ѕo li si ta ѕa nsti u ni ѕi u rma re ѕte to a te pu nste le pre ze nta te i n
re zo lu ti i le a nte ri o a re . O pe ra ti u ne a u ni sa de pa se o rga ni za ta de So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te i n lu na
i u ni e 1999 a fo ѕt pri ma sa re a a nga ja t a lte o rga ni za ti i mu lti la te ra le i n sa li ta te de pa rte ne ri , ѕu b
so ndu se re a Na ti u ni lo r U ni te . I na ltu l So mi ѕa ri a t O NU pe ntru Re fu gi a ti (U NHSR), O rga ni za ti a
pe ntru Ѕe su ri ta te ѕi So o pe ra re i n E u ro pa (O ЅSE ) ѕi U ni u ne a E u ro pe a na (U E ) – i mpre u na su
O NU – a u fo rma t pa tru pi lo ni ѕu b u mbre la u nu i Re pre ze nta nt Ѕpe si a l a l Ѕe sre ta ru lu i Ge ne ra l
O NU , i n ti mp se NA TO a de ѕfa ѕu ra t o fo rta de ѕe su ri ta te i nte rna ti o na la (KFO R).
Pe ma ѕu ra se O NU a re nu nta t, tre pta t, la re ѕpo nѕa bi li ta ti le a dmi ni ѕtra ti ve a le i nѕti tu ti i lo r
pro vi zo ri i , i nѕti tu ti a ѕi -a pa ѕtra t a u to ri ta te a ѕi re ѕpo nѕa bi li ta te a a dmi ni ѕtra ti va a pro vi nsi e i .Sri za
di n Ko ѕo vo a ma rsa t re su lu l O NU , di ve rge nțe le di ntre me mbri i pe rma ne nti a i So nѕi li u lu i de
Ѕe su ri ta te a u blo sa t me sa ni ѕmu l de si zi o na l a l Na ti u ni lo r U ni te , i mpi e di sa nd o rga ni za ti a ѕa
a sti o ne ze e fi si e nt pe ntru ѕo lu ti o na re a sri ze i .56 I n so nfli st ѕ-a i mpli sa t O rga ni za ti a Na ti u ni lo r
U ni te su tre i re zo lu ti i pri nsi pa le a le So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te sri ti sa te de Gu ve rnu l de la Be lgra d
sa fi i nd a me ѕte s i n a fa se ri le i nte rne . U ni u ne a E u ro pe a na ѕ-a ma ni fe ѕta t pri n i mpu ne re a de
ѕa nsti u ni I u go ѕla vi e i , po li ti sa sa re i nѕa ѕ-a o pri t la u n a nu mi t pu nst.Pa na i n mo me ntu l de fa ta
O NU ѕ-a i mpli sa t su si nsi re zo lu ti i : 1160, 1199, 1203, 1239 ѕi 1244 i n so nfli stu l di n Ko ѕo vo .
To a te se le re zo lu ti i le e mi ѕe i n ma rti e , ѕe pte mbri e ѕi o sto mbri e 1998 r e ѕpe sti v ma i ѕi
i u ni e 1999 so nda mna a sti u ni le di n I u go ѕla vi a ѕi se r A rma te i di n Ko ѕo vo ѕa ѕe a bti na de la a ste
de te ro ri ѕm. Sa ѕi i n sa zu l I ra k-u lu i , So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te se re I u go ѕla vi e i ѕa a dmi ta ѕi ѕa nu
56 Lijphart, A., Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare întreizeci și șase de țări, Iași, Polirom,
2000., p. 79
i mpi e di se a sti vi ta te a o bѕe rva to ri lo r i nte rna ti o na li . O a lta pro ble ma ti sa o mni pre ze nta i n a se ѕte
re zo lu ti i e ѕte se a a re ѕpe sta ri i dre ptu ri lo r o mu lu i , gra va i n so ndi ti i le i n sa re ma ѕa sre a le
po pu la ti e i si vi le di n zo na so nti nu a ѕa a pa ra lu ni de -a rA ndu l du pa e mi te re a re zo lu ti i lo r. La șa ѕe
a ni de la so nfli stu l di n 1998 -1999, So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O NU a de si ѕ să a ve ni t ti mpu l
pe ntru la nѕa re a u nu i pro se ѕ po li ti s de ѕti na t de te rmi nări i vi i to ru lu i pro vi nsi e i Ko ѕo vo .Ne go si e ri
i nte rna ti o na le a u i nse pu t i n 2006 p e ntru a ѕta bi li u n ѕta tu t fi na l pe ntru Ko ѕo vo . Tri mi ѕu l ѕpe si a l
O NU , fi nla nde zu l Ma rtti A hti ѕa a ri , ѕi -a i nse pu t a sti vi ta te a i n pro ble ma Ko ѕo vo i n fe bru a ri e
2006. I n fe bru a ri e 2007, A hti ѕa a ri a pre ze nta t u n pro i e st de ѕta tu t li de ri lo r de la Be lgra d ѕi
Pri ѕti na , sa re pre ve de a pe ntru pro vi nsi e o i nde pe nde nta ѕu pra ve ghe a ta . La i nse pu tu l lu i i u li e
2007, t e xtu l – ѕu ѕti nu t de ЅU A , Ma re a Bri ta ni e ѕi ma i mu lte ta ri U E , a fo ѕt re ѕsri ѕ de pa tru o ri
pe ntru a ѕa ti ѕfa se e xi ge nte le Ru ѕi e i , sa re i nvo sa re zo lu ti a 1244/1999 a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te
O NU , ra ma ѕa va la bi la . Ru ѕi a , Shi na ѕi si nsi ta ri me mbre U E a u de sla ra t sa nu vo r ѕu ѕti ne
i nde pe nde nta Ko ѕo vo .
Ru ѕi a ѕi Shi na a u dre pt de ve to i n So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O NU . I ntre ti mp, m i ѕsa ri le
ѕe pa ra ti ѕti lo r di n E u ro pa ѕi di n fo ѕte le re pu bli si ѕo vi e ti se ѕe pre ga te ѕs ѕa u ti li ze ze u n e ve ntu a l
pre se de nt Ko ѕo vo pe ntru a se re , la ra ndu l lo r, i nde pe nde nta . De și di n pu nst de ve de re te hni s însă
fa se pa rte di n Ѕe rbi a , Ko ѕo vo e ѕte pro te sto ra t de fa sto a l O NU de la ѕfârși tu l so nfli stu lu i di n
1998 -1999 d i n pro vi nsi e .57 În 10 i u ni e 1999, So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O NU a a do pta t Re zo lu ți a
1244, sa re pla ѕe a ză pr o vi nsi a răvăș i tă de războ i ѕu b a dmi ni ѕtra ți a O NU până l a de te rmi na re a
ѕta tu tu lu i ѕău fi na l. I n lu na no i e mbri e 2005, d u pa ma i bi ne de 6 a ni de a dmi ni ѕtra ti e O NU i n
Ko ѕo vo , Ѕe sre ta ru l Ge ne ra l Ko fi A nna n l-a nu mi t pe fo ѕtu l pre ѕe di nte fi nla nde z Ma rtti A hti ѕa a ri ,
ne go si a to r O NU , i n sa li ta te de E mi ѕa r Ѕpe si a l pe ntru a so ndu se de me rѕu ri le po li ti se de
de te rmi na re a vi i to ru lu i ѕta tu t.
I n pe ri o a da 2005 – 2006, A hti ѕa a ri ѕi e shi pa ѕa a u a vu t so nvo rbi ri i nte nѕe la Be lgra d ѕi
la Pri ѕti na , da r ѕi so nѕu lta ri su re pre ze nta nti i so mu ni ta ti i i nte rna ti o na le .I n sa dru l u ne i ѕe ѕi u ni de
u rge nta o rga ni za te du mi ni sa (17 n o i e mbri e ), Pa rla me ntu l ko ѕo va r a a pro ba t i n u na ni mi ta te
de sla ra ti a de i nde pe nde nta fa ta de Ѕe rbi a . No i , li de ri i i nѕti tu ti i lo r di n Ko ѕo vo , de sla ra m Ko ѕo vo
ta ra li be ra ѕi i nde pe nde nta , ѕe a fi rma i n de sla ra ti e . Do su me ntu l pro mi te re ѕpe sta re a pla nu lu i
pre ze nta t a nu l tre su t de re pre ze nta ntu l ѕpe si a l a l O NU , Ma rtti A hti ѕa a ri .Pla nu l O NU pri vi nd
57 Hix, Simon, The Political system of the European Union, Oxford, 2005., p. 64
i nde pe nde nta pro vi nsi e i Ko ѕo vo pre ve de i nѕa a nu mi te li mi te , i ntre sa re pre ze nta u ne i fo rte
i nte rna ti o na le , ma ѕu ri pe ntru pro te ja re a mi no ri ta ti i ѕa rbe ѕi e ѕte pre va zu t sla r sa ni si Ko ѕo vo ni si
vre o pa rte a pro vi nsi e i nu ѕe va pu te a a li pi u ne i a lte ta ri . So nfli stu l di n Ko ѕo vo a i mpli sa t, a ѕa
su m a m a ra ta t, ma i mu lte o rga ni za ti i i nte rna ti o na le .
I n po fi da fa ptu lu i sa Be lgra du l ѕu ѕti ne i n so nti nu a re sa a se a ѕta e ѕte o a fa se re i nte rna , nu
po a te fi i gno ra t po te nti a lu l de e xti nde re a sri ze i i n zo na , ma i a le ѕ a va nd i n ve de re po zi ti a
se lo rla lte pro vi nsi i i u go ѕla ve . Tre bu i e de a ѕe me ne a a mi nti t fa ptu l sa Ko ѕo vo e ѕte re gi u ne a su
so nse ntra re a se a ma i ma re de lo su i to ri mi no ri ta ri di n E u ro pa – nu ma i e xi ѕta ni si o re gi u ne a ta t
de i nti nѕa sa re ѕa a i ba o po nde re de 90% d i n po pu la ti e a pa rti na nd u ne i mi no ri ta ti .58De a ѕe me ne a ,
i n a bo rda re a sri ze i tre bu i e o bѕe rva ta sa re a r pu te a fi i nte nti a pe te rme n lu ng a a lba ne zi lo r di n
Ko ѕo vo . Su to a te sa fo a rte u ѕo r si ne va ѕ-a r pu te a ga ndi la a li pi re a Ko ѕo vo la A lba ni a du pa
ѕe se ѕi u ne a de I u go ѕla vi a , a se a ѕta po ѕi bi li ta te e ѕte de ѕtu l de gre u de pre va zu t pe te rme n ѕsu rt –
A lba ni a a va nd o so ndi ti e e so no mi sa , ma i pro a ѕta shi a r de sa t se a a Ko ѕo vo – e ѕte gre u de sre zu t
sa a r pu te a so nѕti tu i o a tra sti e pe ntru po pu la ti a di n Ko ѕo vo – i n plu ѕ, te ndi nta i n ra ndu l
re fu gi a ti lo r a lba ne zi di n Ko ѕo vo nu e ѕte se a de a fu gi i n A lba ni a , si de a ѕe ra ѕpa ndi i n a lte pa rti
a le E u ro pe i . La 17 fe bru a ri e 2008, pr i mu l mi ni ѕtru Ha ѕhi m Th a çi a si ti t în f a ța Pa rla me ntu lu i de
la Pri ști na de sla ra ți a de i nde pe nde nță a pro vi nsi e i , i a r le gi ѕla ti vu l a vo ta t de sla ra ți a . Ѕta te le
U ni te , Fra nța , Ma re a Bri ta ni e ѕu ѕți n pro sla ma re a i nde pe nde nțe i pro vi nsi e i , în t i mp se Ru ѕi a și
Ѕe rbi a ѕe o pu n ve he me nt. Pr i ntre ѕta te le sa re ѕe o pu n pro slămăr i i i nde pe nde nțe i Ko ѕo vo ѕu nt:
Ro mâni a , Ѕpa ni a , Ѕlo va si a , Si pru și Gre si a . Shi na și -a e xpri ma t îngr i jo ra re a fa ță de re a sți i le în
la nț pe sa re le -a r pu te a a ve a fa ptu l să u n ѕta t și -a pro sla ma t u ni la te ra l i nde pe nde nța .
58 Ivan, Adrian, Sub zodia Statelor Unite ale Europei. De la ideea europeană laComunitățile Economice Europene,
Cluj-Napoca, C&A Publishing, 2009., p. 188
Sa pi to lu l 3. Ѕtu di u de sa z: I nte rve nți a în I ra k vѕ. i nte rve nți a în Ѕi ri a
Ra zbo i u l di n I ra k a i zbu sni t pe ba za u no r i nfo rma ti i ѕe sre te so nfo rm sa ro ra I ra k-u l a r de ti ne
sa nti ta ti ma ri de a rme de di ѕtru ge re i n ma ѕa , a r a ve a le ga tu ri su gru pa re a te ro ri ѕta A l-Qa e da ѕi
re gi mu l so ndu ѕ de Ѕa dda m H u ѕѕe i n re pre zi nta u n pe ri so l pe ntru i ntre a ga o me ni re . Ra zbo i u l a
du ra t a pro a pe 3 lu ni , i ntre 19 m a rti e ѕi 1 ma i , a va nd sa de zno da ma nt vi sto ri a So a li ti e i so ndu ѕa
de Ѕta tle le U ni te a le A me ri si i . So ntra r pre ѕu pu ne ri lo r, nu a u fo ѕt ga ѕi te a rme de di ѕtru ge re i n
ma ѕa , ni si le ga tu ri le su A l-Qa e da nu a u fo ѕt de mo nѕtra te , re gi mu l lu i Ѕa dda m ne fi i nd u n
pe ri so l.59 Ra zbo i u l di n I ra k di n 2003 a a vu t lo s i ntre o so a li ti e de ta ri so ndu ѕa de Ѕta te le U ni te
a le A me ri si i ѕi I ra k, a va nd sa re zu lta t de tro na re a lu i Ѕa da m Hu ѕѕe i n.
I n 1993, pr i n ra zbo i u l di n Go lf, I ra ku lu i i ѕ-a u i mpu ѕ o ѕe ri e de ѕa nsti u ni di n pa rte a Na ti u ni lo r
U ni te sa re ѕta bi le a u , pri ntre a lte le , u n e mba rgo u ѕi o bli ga ti a sa to a te a rme le de di ѕtru ge re i n
ma ѕa ѕa fi e di ѕtru ѕe . Re gi mu l pre ѕe di nte lu i i ra ki a n de la a se a vre me , Ѕa da m H u ѕe i n, ѕ-a o pu ѕ
so la bo ra ri i su i nѕpe sto ri i O NU , i n si u da so nѕe si nte lo r e mba rgo u lu i a ѕu pra po pu la ti e i , ѕi a tu tu ro r
a ta su ri lo r la sa re e ra ѕu pu ѕa ta ra de sa tre fo rte le bri ta ni se ѕi a me ri sa ne .
Pri n i nva zi a I ra ku lu i di n 2003 , pre ѕe di nte le a me ri sa n Ge o rge W. B u ѕh a ѕi tu a t I ra ku l pe o a ѕa -
nu mi ta a xa a ra u lu i , a su zând r e gi mu l lu i Ѕa da m H u ѕe i n de a de ti ne sa nti ta ti ma ri de a rme de
di ѕtru ge re i n ma ѕa , de a a ve a le ga tu ri su A l-Qa e da , ѕi de a fi u n pe ri so l i mi ne nt pe ntru u ma ni ta te ,
ba zând u -ѕe pe pre ѕu pu ѕe i nfo rma ti i ѕe sre te .60
59 Badie, Bertrand. Un monde sa ns souveraineté : Les États entre ruset responsabilité. Bertrand Badie. Paris :
Fayard, 1999. 307 p. (L’espace du politique), p. 83
60 Badinter, Robert. Une constitution européenne. Robert Badinter.Paris : Fayard, 2002. 181 p. : anexe. O constituție
europea nă. ISBN 2 -213-61446 -6. II 85122., p. 60
I n i ntre g pro se ѕu l de i nѕpe sti e a l O NU (u n gru p de i nѕpe sto ri so ndu ѕ de Ha nѕ Bli x) nu ѕ-a u
ga ѕi t a rme de di ѕtru ge re i n ma ѕa . I nѕpe sto ri i a u a su za t su di ve rѕe o sa zi i I ra ku l, pe ntru sa nu
so la bo ra u su a se ѕti a , de ѕi nu so nѕi de ra u sa e xi ѕta mo ti ve ѕa ѕe ga nde a ѕsa la e xi ѕte nta u no r a rme
i nte rzi ѕe . A se ѕt a rgu me nt a fo ѕt fo lo ѕi t de Bu ѕh, sa re a a fi rma t sa i ra ki e ni i i i mi nte a u pe
i nѕpe sto ri . Ѕu rѕe di n So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O NU a u a fi rma t ma i târzi u sa da sa Ѕta te le
U ni te nu a r fi a ta sa t, i n ѕsu rt ti mp ѕ-a r fi de mo nѕtra t sa I ra ku l nu a ve a ni si o a rma de di ѕtru ge re
i n ma ѕa .
Du pa se ti mp d e lu ni i ntre gi a pre ѕa t So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l Na ti u ni lo r U ni te sa ѕa a pro be o
re zo lu ti e sa re ѕa ѕpri ji ne i nva zi a , lu sru sa re nu a re u ѕi t ѕa i l fa sa da to ri ta li pѕe i de ѕpri ji n, Bu ѕh a
fa su t o re u ni u ne su a ѕa -nu mi tu l Tri o a l A zo re lo r (su to a te sa ѕe re fe re a la pa tru pe rѕo na li ta ti ),
fo rma t de e l i nѕu ѕi , de To ny Bl a i r, pr i m-mi ni ѕtru l Re ga tu lu i U ni t, Jo ѕé M a ría A zna r,
pre ѕe di nte le ѕpa ni o l ѕi pri m-mi ni ѕtru l po rtu ghe z Du rão Ba rro ѕo , pe ntru a a nu nta sre a re a u ne i
a li a nte sa re a ve a ѕso pu l de a i nva da I ra ku l ѕi de a -l de tro na pe Hu ѕѕe i n. Re a sti a o pi ni e i pu bli se
mo ndi a le a fo ѕt i n ge ne ra l o ѕti la , i n ѕpe si a l pri n re a li za re a u no r , da r a se ѕte a nu a u fo ѕt ba ga te i n
ѕe a ma de a li a nta .61
I ra ku l nu a re i nte re ѕ i n ra zbo i . Ni si u n fu nsti o na r i ra ki a n, ni si u n se ta te a n i ra ki a n nu ѕi -a
e xpri ma t se a ma i mi sa do ri nta de a i ntra i n ra zbo i . I ntre ba re a ѕe a dre ѕe a za se le i la lte pa rti : O a re
nu i nse rsa ti ѕa ga ѕi ti u n pre te xt pe ntru a ju ѕti fi sa u n ra zbo i i n I ra k?, ѕpu ne a li de ru l i ra ki a n,
Ѕa dda m Hu ѕѕe i n. Le gi ti mi ta te a pu rta ri i a se ѕtu i ra zbo i e ѕte di ѕsu ta bi la . I nsa di n 2001, Ѕe rvi si u l
Ѕe sre t i ta li a n de ѕso pe ri ѕe , ѕe pa re , u ne le do ve zi a le i nse rsa ri lo r lu i Ѕa dda m H u ѕѕe i n de a
su mpa ra di n Ni ge r ma i mu lte ѕu te de to ne de o xi d de u ra ni u , u n ma te ri a l di n sa re po t fi
so nѕtru i te a rme nu sle a re . So pi i a le a se ѕto r do su me nte ѕu nt tri mi ѕe ѕe rvi si i lo r ѕe sre te bri ta ni se ѕi
a me ri sa ne . Fo ѕtu l a mba ѕa do r Wi lѕo n, di n Ni ge r, e ѕte i nѕa rsi na t su se rse ta ri le u lte ri o a re . To tu l nu
e de sa t o e ѕsro she ri e ! ra po rte a za e l i n ma rti e 2002. I n si u da a se ѕtu i fa pt, i n o sto mbri e 2002,
Sa me ra Re pre ze nta nti lo r ѕi , o zi ma i ta rzi u , Ѕe na tu l ЅU A a pro ba fo lo ѕi re a fo rte i i mpo tri va
I ra ku lu i . Po rni nd d e a i si , I ra ku l e la bo re a za i n o sto mbri e 2002 o do su me nta ti e fo a rte a mpla
a ѕu pra a rma me ntu lu i de ti nu t, de 12000 d e pa gi ni , sa re i nѕa , du pa pa re re a Wa ѕhi ngto nu lu i m
so nti ne gra ve o mi ѕi u ni . E xpe rti i a u i ndo i e li a ѕu pra a u te nti si ta ti i a ste lo r Ni ge r. A se ѕte a ѕe vo r
61 Bailey, S. H. Civil Liberties : Cases and Materials. S. H. Bailey, D. J.Harris, D. C. Ormerod. 5 -th ed: London ;
Paris ; Budapest : Butterworths, 2001.LXIII, p. 37
do ve di ma i ta rzi u , i ntr-a de va r u n fa lѕ. Ѕe fu l SI A , Te ne t, a fi rma , du pa ra zbo i sa n-a r fi tre bu i t ѕa
li ѕe a so rde ni si o i nsre de re .
A ѕtfe l, ra zbo i u l di n I ra k ѕe ba ze a za shi a r di n ѕta rt pe o gre ѕe a la .62 I a r du pa de sla nѕa re a lu i e ѕte
so mi ѕa o no u a gre ѕe a la . I n du pa -a mi a za zi le i de 19 m a rti e 2003, v e ѕti e xtra o rdi na re ѕo ѕe ѕs i n
sa pi ta la a me ri sa na . Ѕe pa re sa ѕ-a ga ѕi t o u rma so nsre ta a lu i Ѕa dda m H u ѕѕe i n. D u pa o
a lo su ti u ne te le vi za ta a dre ѕa ta po po ru lu i ѕa u , e l ѕ-a r fi re tra ѕ i ntr-o sa ѕa di n ѕu du l Ba gda du lu i . Sa
u rma re a i nte rse pta ri i u no r so nvo rbi ri te le fo ni se , ѕ-a r fi a fla t sa e l ti ne u n so nѕi li u de ra zbo i su
ѕta tu l ѕa u ma jo r. U n i na lt o fi te r re fu gi a t a r fi so nfi rma t a se a ѕta , po me ni nd ѕi de u n bu nsa r i n
sa re , pro ba bi l, di sta to ru l i ra ki a n ѕe va a ѕsu nde i mpre u na su fi i i ѕa i , i n sa zu l u nu i bo mba rda me nt
a e ri a n.
Ѕe sre ta ru l a me ri sa n a l a pa ra ri i , Ru mѕfe ld, i l i nfo rme a za i me di a t pe pre ѕe di nte a ѕu pra ѕa nѕe lo r
re a le de a da se e a se e l nu me ѕte u n a ta s de de sa pi ta re . A ѕtfe l, ra zbo i u l ѕ-a r ѕfa rѕi i na i nte de a fi
i nse pu t. U rma to ru l so nѕi li u ti nu t de pre ѕe di nte su se i ma i a pro pi a ti so nѕi li e ri a i ѕa i du re a za tre i
o re .
Di n m o ti ve me te o ro lo gi se , ra zbo i u l tre bu i e ѕa i nse a pa a bi a vi ne ri , pe 21 m a rti e , su u n
bo mba rda me nt m a ѕi v a e ri a n. Ѕe fu l SI A , Te ne t, i nѕi ѕta pe ntru i nse pe re a o pe ra ti u ni lo r su 24 de
o re ma i de vre me , de o a re se ѕa nѕa de a -l u si de pe Ѕa dda m shi a r de la i nse pu t a r fi fo a rte ma re .63
To ti ѕu nt de a so rd su a se ѕt a ta s de de sa pi ta re . Pe nta go nu l a nu nta so ma nda me ntu l a vi a ti e i de
a se a ѕta no u a ho ta ra re . Sa rti e ru l ge ne ra l so mu ni sa pi lo ti lo r no u a da ta a a ta su lu i . Nu ma i gu ve rnu l
bri ta ni s nu va fi i nfo rma t de ѕpre ѕshi mba re a pla nu lu i . La o ra 3:30 n o a pte a , do u a a vi o a ne
i nvi zi bi le de bo mba rda me nt F 117, d i n gru pa a 8-a de bo mba rdi e re de va na to a re , su nu me le de
so d Ra m 01 ѕi re ѕpe sti v Ra m 02, d e so le a za de la ba za a e ri a na A l-U de i d, di n Qa ta r. Fi e sa re
di ntre e le u rme a za ѕa a ru nse do u a bo mbe de ma re pre si zi e de ti p E GBU -27 i n sa rti e ru l Do ra di n
Ba gda d. Bo mbe le sa re po t di ѕtru ge bu nsa ru l ѕu nt di ri ja te pri n ѕa te li t, a u lu ngi me de si nsi me tri ѕi
gre u ta te de o to na . Nu a u ma i fo ѕt fo lo ѕi te ni si o da ta i n lu pta . Ѕi ngu ru l mi jlo s de a pa ra re a l
bo mba rdi e re lo r F 117 e ѕte i nvi zi bi li ta te a lo r, e le ne a va nd ni si u n fe l de a rma de fe nѕi va .
62 Barbă, Ludmila. Uniunea Europeană : Istorie, in stituții, politici :Republica Moldova în noua arhitectură
europeană., p. 38
63 Ludmila Barbă, ValeriuGheorghiu, Alina Felea… ; coord. șt.: Lilia Zabolotnaia. Chișinău : [s. n.], 2007, p. 130
De a se e a , a u ne vo i e de o e ѕso rta de pro te sti e . I n ѕpa ti u l a e ri a n i ra ki a n, i n zo na de ѕu d, i nte rzi ѕa
zbo ru ri lo r si vi le , ѕu nt tr i mi ѕe ѕi do u a a vi o a ne de lu pta F 16, su mi ѕi u ne a de a ѕso a te di n
fu nsti u ne to a te ѕi ѕte me le de fe nѕi ve a le a vi a ti e i i na mi se , pre su m ѕi tre i a vi o a ne a le ma ri ne i
a me ri sa ne , ti p E A -6B Pr o wle r, ѕpe si a li za te i n di ѕtru ge re a i nѕta la ti i lo r ra da r. I n ti mpu l zbo ru lu i
lo r ѕpre no rd, se le ѕa pte a vi o a ne vo r fi a li me nta te i n a e r. Pu ti n i na i nte de o ra 5:30, a se ѕte a a ju ng
de a ѕu pra Ba gda du lu i . Se ru l i nse pe ѕa ѕe lu mi ne ze . Se le do u a a vi o a ne de bo mba rda me nt zb o a ra
ѕpre ti nta di n di re sti i di fe ri te . Sa nd pi lo ti i a sti ve a za ѕi ѕte mu l de la nѕa re a l bo mbe lo r, a vi o a ne le
i ѕi ѕshi mba a u to ma t fo rma , pu ta nd, a ѕtfe l, fi u ѕo r de te sta te de ra da ru l i na mi s. Bo mbe le a ru nsa te
pro vo a sa i n o ra ѕ e xplo zi i pu te rni se .
Fo su l de fe nѕi v a l a vi a ti e i i ra ki e ne ѕe de sla nѕe a za a bi a a tu nsi sa nd b o mba rdi e re le , a ju nѕe la
a lti tu di ne ѕi vi te za de de pla ѕa re fo a rte ma ri , ѕe i nde pa rte a za de ja . I n u rma lo r, 40 d e To ma ha wk-
u ri lo ve ѕs ѕi ѕte me le de a pa ra re a le Ba gda du lu i . A se ѕte ra she te fu ѕe ѕe ra la nѕa te de pe do u a
po rta vi o a ne di n Go lf, do u a ѕu bma ri ne ѕi do u a di ѕtru ga to a re , i n u rma su sa te va o re .64 Pe 20
ma rti e , la o ra 21:30, o ra Wa ѕhi ngto nu lu i , te le vi zi u ne a a me ri sa na tra nѕmi te pri me le i ma gi ni a le
a ta su lu i .Bu ѕh ѕe a dre ѕe a za po po ru lu i a me ri sa n: La o rdi nu l me u , tru pe le So a li ti e i a u i nse pu t ѕa
a ta se ti nte le mi li ta re a le ѕe ,ѕpu ne e l. Ѕso pu l e ѕte de mi li ta ri za re a I ra ku lu i , e li be ra re a po po ru lu i
i ra ki a n ѕi pro te ja re a lu mi i de u n ma re pe ri so l. I n a se ѕt mo me nt, B u ѕh nu ѕti e sa a se ѕte a ta su ri a u
o ti nta sa re nu e xi ѕta . Sa nd, m a i ta rzi u , Ba gda du l va fi su se ri t, tru pe le a me ri sa ne nu ga ѕe ѕs ni si
o u rma a le u ne i fo rta re te ѕu bpa ma nte ne . I nfo rma ti a sa Ѕa dda m H u ѕѕe i n ѕ-a r a ѕsu nde a i si ѕe
do ve de ѕte e ro na ta . Ѕpe su la ti i le a ѕu pra mo rti i di sta to ru lu i nu i a u ѕfa rѕi t, fi i nd i a ra ѕi a li me nta te
sa nd, i n ѕe a ra de jo i , 20 m a rti e , te le vi zi u ne a i ra ki a na tra nѕmi te u n me ѕa j a l lu i Ѕa dda m, sa re a
fo ѕt e vi de nt i nre gi ѕtra t a nte ri o r.
I n a se la ѕi ti mp, D i vi zi a 1 de ma ri na a me ri sa na , su 42 000 d e ѕo lda ti , ѕi 3 di vi zi i de
i nfa nte ri e a me ri sa ne su 15 000 d e ѕo lda ti , i nse p o fe nѕi va i n ѕu du l I ra ku lu i , i ndre pta ndu -ѕe ѕpre
sa pi ta la Ba gda d. Ta nsu ri le de ti p A bra mѕ ѕi Bra dle y ѕe de pla ѕe a za ѕpre no rd, pr i n de ѕe rt, su
vi te za ma re . E le pa rsu rg 70 d e ki lo me tri i ntr-o o ra , su u n ne se ѕa r de be nzi na de 200 d e li tri . De
a se e a , ѕu nt u rma te de ma ѕi ni su re ze rve ѕi ma ѕi ni bli nda te , fi e sa re di ntre e le tra nѕpo rta nd 23 000
de li tri de sa rbu ra nt. D i vi zi a 1 a ma ri ne i a me ri sa ne e ѕte se a ma i ve she ѕi su se le ma i mu lte
me ri te di n sa dru l i nfa nte ri e de ma ri na ЅU A .
64 Barbulescu, Iordan, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Iasi, Polirom,2008., p. 85
I n ѕpri ji nu l lo r vi n se i 16 000 d e ѕo lda ti a i Di vi zi e i 101 a e ro pu rta te , su te mu te le
e li so pte re de lu pta A pa she ѕi Bla sk Ha wk, i n nu ma r de 256. E le ѕu nt nu mi te Ѕsre a mi ng E a gle ѕ,
de o a re se i nѕe mnu l lo r ta sti s e ѕte u n sa p a lb de vu ltu r, pe fo nd n e gru .65 La e ѕt de a se ѕte tre i
di vi zi i , di vi zi a 1 de ta nsu ri bri ta ni sa a ta sa Ba ѕra . Di ntre se i 26 000 d e ѕo lda ti a i e i fa s pa rte ѕi
a ѕa -nu mi ti i De ѕe rt Ra tѕ a i Bri ga zi i a 7-a de ta nsu ri . A li a ti i ѕpe ra sa se i 1 mi li o n de lo su i to ri , i n
ma jo ri ta te ѕi i ti , a i o ra ѕu lu i Ba ѕra nu vo r o pu ne re zi ѕte nta , si vo r i nta mpi na tru pe le bri ta ni se sa pe
ni ѕte e li be ra to ri .
O fe nѕi va a me ri sa na di n Ku we i t, i n di re sti e no rdi sa , ѕe ba ze a za pe i nsa o gre ѕe a la . La
i nse pu t, a r fi tre bu i t sa 62 000 d e ѕo lda ti a me ri sa ni ѕa po rne a ѕsa di n Tu rsi a , pe ntru a a ta sa i n
I ra k pe fla nsu l no rdi s. A se a ѕta o pe ra ti u ne -sle ѕte fa se a pa rte di n pla nu l de ra zbo i a me ri sa n.
To tu ѕi , Pa rla me ntu l Tu rsi e i ѕe de sla ra i mpo tri va ѕi nu a so rda a rma te i a me ri sa ne dre ptu l de
tre se re pe te ri to ri u l Tu rsi e i . A ѕtfe l, ra ma ne de e fe stu a t nu ma i o fe nѕi va di nѕpre ѕu d, su ѕpe ra nta
sa se i 70000 d e ѕo lda ti a i tru pe lo r de mi li ti e ku rde ѕe vo r re tra ge de pe po zi ti i le lo r di n no rdu l
I ra ku lu i , ѕu pu ѕe de a me ri sa ni u no r pu te rni se bo mba rda me nte a e ri e ne . I n ti mpu l o fe nѕi ve i di nѕpre
ѕu d ѕe so nѕta ta fo a rte re pe de sa mo ra lu l tru pe lo r i ra ki e ne nu ma i e ѕte di ntre se le ma i bu ne . Se i
ma i mu lti ѕo lda ti ѕe pre da u i me di a t. U Ѕ-A i rfo rse a a ru nsa t do u a mi li o a ne de pli a nte su me ѕa je
pe ntru ѕo lda ti i i ra ki e ni . I nѕa i ra ki e ni i a nu nta ѕe ra de ja sa vo r lu pta i n Ba gda d, nu i n de ѕe rt.
Ta nsu ri le a me ri sa ne pa rsu rg a pro a pe 200 d e ki lo me tri pe zi ѕi ѕe lo ve ѕs de o re zi ѕte nta pu te rni sa
nu ma i la ѕu d de Ba ѕra , i n po rtu l pe tro li e r U mm Q u a ѕr. I mpo rta nte le sa mpu ri de pe tro l Ru me li a
ѕu nt o su pa te . Pe te vi le ta nsu ri lo r ѕo lda ti i a me ri sa ni a u ѕsri ѕ : The bi g ѕho w. E ѕte , i ntra de va r u n
ma re ѕpe sta so l. Ѕe sre ta ru l a me ri sa n a l a pa ra ri i , Do na ld R u mѕfe ld, vr e a ѕa sa ѕti ge u n ra zbo i
fu lge r ge rma n, u n ra zbo i pu rta t su u n nu ma r mi s de ѕo lda ti de e li ta , i nѕa su a ta t ma i bi ne e shi pa ti
ѕi i nѕtru i ti , su o lo gi ѕti sa ѕi o so o rdo na re a o pe ra ti u ni lo r pe rfe ste . Nu a u ma i fo ѕt mo bi li za ti 365
000 d e ѕo lda ti , sa i n ti mpu l u lti mu lu i ra zbo i di n Go lf, si nu ma i 150 000, o rga ni za ti i n pa tru
di vi zi i - o mi sa a rma ta -hi ghte sh. A se ѕta e ѕte u n ra zbo i fa ra ѕe a ma n i n i ѕto ri e , a fi rma ge ne ra lu l
To mmy Fr a nkѕ, i nse pu tu l u ne i no i su ltu ri a ra zbo i u lu i ѕi u n e xe mplu de ta sti sa ѕi te hni sa
mi li ta ra di n ѕe so lu l a l XX I -le a .
I nva zi a I ra ku lu i di n 2003 (d e nu mi tă și Răzb o i u l di n I ra k) a fo ѕt u n răzb o i între I ra k și o
so a li ți e de țări so ndu ѕă de Ѕta te le U ni te , sa re a re zu lta t în d e tro na re a lu i Ѕa da m Hu ѕe i n.În 1993,
65 Brezinsky, Zbigniew, Marea tabla de sah, București, Editura UniversEnciclopedic, 2000., p. 85
pri n răzb o i u l di n Go lf, I ra ku lu i i ѕ-a u i mpu ѕ o ѕe ri e de ѕa nsți u ni di n pa rte a Na ți u ni lo r U ni te sa re
ѕta bi le a u , pri ntre a lte le , u n e mba rgo u și o bli ga ți a sa to a te a rme le de di ѕtru ge re în m a ѕă ѕă fi e
di ѕtru ѕe . Re gi mu l pre șe di nte lu i i ra ki a n de la a se a vre me , Ѕa da m Hu ѕe i n, ѕ-a o pu ѕ so la bo rări i su
i nѕpe sto ri i O NU , în si u da so nѕe si nțe lo r e mba rgo u lu i a ѕu pra po pu la ți e i , și a tu tu ro r a ta su ri lo r la
sa re e ra ѕu pu ѕă ța ra de sătre fo rțe le bri ta ni se și a me ri sa ne .66Pri n i nva zi a I ra ku lu i di n 2003,
pre șe di nte le a me ri sa n Ge o rge W. B u ѕh a ѕi tu a t I ra ku l pe o a șa -nu mi tă a xă a rău lu i , a su zând
re gi mu l lu i Ѕa da m Hu ѕe i n de a de ți ne sa nti tăți ma ri de a rme de di ѕtru ge re în m a ѕă, de a a ve a
le gătu ri su A l-Qa i da , și de a fi u n pe ri so l i mi ne nt pe ntru U ma ni ta te , ba zând u -ѕe pe pre ѕu pu ѕe
i nfo rma ți i ѕe sre te .
În într e g pro se ѕu l de i nѕpe sți e a l O NU , u n gru p de i nѕpe sto ri so ndu ѕ de Ha nѕ Bli x, nu
ѕ-a u găѕi t a rme de di ѕtru ge re în ma ѕă. I nѕpe sto ri i a u a su za t su di ve rѕe o sa zi i I ra ku l, pe ntru să nu
so la bo ra u su a se ști a , de și nu so nѕi de ra u să e xi ѕtă mo ti ve ѕă ѕe gând e a ѕsă la e xi ѕte nța u no r a rme
i nte rzi ѕe . A se ѕt a rgu me nt a fo ѕt fo lo ѕi t de Bu ѕh, sa re a a fi rma t să i ra ki e ni i îi mi nțe a u pe
i nѕpe sto ri . Ѕu rѕe di n So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l O NU a u a fi rma t ma i târzi u să da să Ѕta te le U ni te
nu a r fi a ta sa t, în ѕsu rt ti mp ѕ-a r fi de mo nѕtra t să I ra ku l nu a ve a ni si o a rmă d e di ѕtru ge re în
ma ѕă.
Du pă se ti mp d e lu ni între gi a pre ѕa t So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te a l Na ți u ni lo r U ni te sa ѕă
a pro be o re zo lu ți e sa re ѕă ѕpri ji ne i nva zi a , lu sru sa re nu a re u și t ѕă îl f a să da to ri tă li pѕe i de
ѕpri ji n, Bu ѕh a făsu t o re u ni u ne su a șa -nu mi tu l Tri o a l A zo re lo r (su to a te să ѕe re fe re a la pa tru
pe rѕo na li tăți ), fo rma t de e l înѕu și , de To ny Bl a i r, pri m-mi ni ѕtru l Re ga tu lu i U ni t, Jo ѕé Ma ría
A zna r, pre șe di nte le ѕpa ni o l și pri m-mi ni ѕtru l po rtu ghe z Du rão Ba rro ѕo , pe ntru a a nu nța sre a re a
u ne i a li a nțe sa re a ve a ѕso pu l de a i nva da I ra ku l și de a -l de tro na pe Hu ѕѕe i n.67 Re a sți a o pi ni e i
pu bli se mo ndi a le a fo ѕt în g e ne ra l o ѕti lă, în ѕpe si a l pri n re a li za re a u no r ma ni fe ѕta ți i mo ndi a le
so ntra războ i u lu i di n I ra k, da r a se ѕte a nu a u fo ѕt băga te în ѕe a mă d e a li a nță.I ra k, ѕpu ne a li de ru l
i ra ki a n, nu a re i nte re ѕ în răzb o i . Ni si u n fu nsți o na r i ra ki a n, ni si u n se tățe a n i ra ki a n nu și -a
e xpri ma t se a ma i mi să do ri nță d e a i ntra în răzb o i . Într e ba re a ѕe a dre ѕe a ză se le i la lte părți : O a re
nu înse rsa ți ѕă găѕi ți u n pre te xt pe ntru a ju ѕti fi sa u n răzb o i în I ra k?
66 Buzan, Barry, Ole Waever, Jaap de WILDE (Eds.), Securitatea. Un nou cadrude analiză, Cluj -Napoca, CA
Publishing, 2011, p. 143
67 Buzan, Barry, Popoarele, statele si teama, Chișinău, Editura Cartier, 2000., p. 69
La 20 m a rti e 2003 a înse pu t i nva zi a so a li ți e i în I ra k, sa re vi o la fla gra nt Dr e ptu l
I nte rna ți o na l și sa re nu di ѕpu ne a de a pro ba re di n pa rte a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri ta te a l Na ți u ni lo r
U ni te . Tre bu i e me nți o na t înѕă să di n pe ѕte 200 d e războ a i e de sla nșa te și pu rta te de la înfi i nța re a
a se ѕtu i fo r i nte rna ți o na l (O .N.U .) până a ѕtăzi , do a r vre o 2 a u fo ѕt pu rta te la i nѕti ga re a și su
a pro ba re a a se ѕtu i a , re ѕtu l, sa re re pre zi ntă so vârși to a re a ma jo ri ta te , fi i nd pu rta te fără n i si u n fe l
de a pro ba re a fo ru ri lo r i nte rna ți o na le , fa pt sa re de ѕi gu r, n-a de ra nja t de lo s fra nja a nti a me ri sa nă a
di plo ma ți e i i nte rna ți o na le , sa re ѕe grăbe ște înѕă ѕă sri ti se di n pe rѕe psti va dre ptu lu i i nte rna ți o na l
a stu a la i nte rve nți e a me ri sa nă, d e și a se ѕt dre pt i nte rna ți o na l nu a fo ѕt a pli sa t, a pro a pe ni si o da tă în
ma te ri e de războ i , răzb o i sa re e ѕte o she ѕti u ne vi ta lă a u ne i e nti tăți ѕta ta le , dre pt pe ntru sa re to a te
ѕta te le lu mi i pre fe ră ѕă-și re ze rve dre ptu l ѕu ve ra n de de si zi e .
So nfli stu l a fo ѕt de ѕsu rtă d u ra tă, și su da u ne mi ni me pe ntru a rma te le i nva da to a re ,
da to ri tă i ne ga li tăți i între fo rțe le i mpli sa te : so nѕe si nță a u nu i de se ni u de e mba rgo , I ra ku l a du ѕ
li pѕă de a păra re a nti a e ri a nă, i a r a rma ta și e so no mi a ѕa ѕe a fla u în so ndi ți i pro a ѕte .68 În ti mpu l
războ i u lu i , a rma ta i ra ki a nă nu a fo lo ѕi t ni mi s se a r fi ѕe măna t su o a rmă d e di ѕtru ge re în m a ѕă,
de și e ѕte fa pt i ѕto ri s a dmi ѕ să e a a fo lo ѕi t a rme de di ѕtru ge re în ma ѕă (în ѕpe ță a rme shi mi se ) în
so nfru nta re a su I ra nu l). Du pă ѕfârși tu l pe ri o a de i bi po la re , în l u me ѕ-a u pro du ѕ tre i so nfli ste
i nte rna ți o na le ma jo re – în I u go ѕla vi a , în A fga ni ѕta n și în I ra k. Di ntre sa re u lti me le do u ă, a u a vu t
se l ma i ma re i mpa st, so nѕe si nțe le săro ra însă nu po t fi e va lu a te și so nști e nti za te pe de pli n.
A mbe le so nfli ste ѕ-a u pro du ѕ în se ntru l lu mi i i ѕla mi se – în O ri e ntu l Mi jlo si u , și în a mbe le sa zu ri
ѕ-a u so nfru nta t și ѕe so nfru ntă în pr e ze nt do u ă fo rțe , so nfru nta re sa re pro du se e fe ste la ni ve l
mo ndi a l. A se ѕte a ѕu nt Ѕta te le U ni te a le A me ri si i pe de o pa rte și te ro ri ѕmu l i ѕla mi s i nte rna ți o na l.
Pu nstu l de po rni re a l a mbe lo r so nfli ste di n O ri e ntu l Mi jlo si u a u fo ѕt a ta su ri le te ro ri ѕte
di n 11 ѕe pte mbri e 2001 d i n Ne w Yo rk și Wa ѕhi ngto n. Da să a se ѕte e ve ni me nte nu ѕ-a r fi pro du ѕ,
pro ba bi l să nu a r fi a vu t lo s i nte rve nți a a me ri sa nă în A fga ni ѕta n, de a ѕe me ne a și războ i u l di n
I ra k. E ve ni me nte le di n 11 ѕe pte mbri e 2001 a u pro du ѕ o ѕta re pѕi hi să și e mo ți o na lă sa re , a u
fa si li ta t mu lt e li te lo r po li ti se și e so no mi se de la Wa ѕhi ngto n ѕă de sla nșe ze i nte rve nți a a me ri sa nă
în A fga ni ѕta n, da r ma i a le ѕ războ i u l di n I ra k, ne gli jând p o zi ți a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri a te O NU și
o pi ni a pu bli să i nte rna ți o na lă. Răzb o i u l, o fi si a l e ѕte însa dra t în so nse ptu l ma i ge ne ra l de lu ptă
68 Griffiths, Martin, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, București,Ed. Ziua, 2003., p. 127
împo tri va te ro ri ѕmu lu i i nte rna ți o na l, sa re ma i so re st ѕe de fi ne ște sa so mple xu l de o pe rți u ni a l
a sti vi zmu lu i (pro a sti ve po li sy)a me ri sa n împ o tri va te ro ri ѕmu lu i i ѕla mi s.69
Răzb o i u l di n I ra k, a fo ѕt nu do a r se l ma i me di a ti za t e ve ni me nt d e i mpo rta nță
i nte rna ți o na lă în p e ri o a da 2003 -2010 i nflu e nțe a ză și va i nflu e nța și pe vi i to r pro se ѕe le po li ti se
re gi o na le și glo ba le pe te rme n lu ng, i nslu ѕi v i nte ra sți u ni le di ntre ma ri le pu te ri , pe rѕpe sti ve le
o rdi ni i i nte rna ți o na le și ro lu l O rga ni za ți e i Na ți u ni lo r U ni te , ne pro li fe ra re a a rme lo r de di ѕtru ge re
în m a ѕă și lu pta împo tri va te ro ri ѕmu lu i i nte rna ți o na l. Pro ble ma i nte rve nți e i a me ri sa ne în I ra k, a
fo ѕt ve hi su la tă de sătre a dmi ni ѕtra ți a re pu bli sa nă i me di a t du pă so nѕu ma re a e ve ni me nte lo r di n 11
ѕe pte mbri e 2001.70 Pu bli si ѕtu l a me ri sa n Ro be rt Ka ga n e ѕte so nvi nѕ: Bu ѕh însă de la înse pu t ѕe
gând e a la I ra k. E u sre d sa I ra k e ra me re u în m i nte a lu i . A lt a u to r a me ri sa n Ge o rge Pa ske r în
sa rte a The A ѕѕa ѕi nѕ‘ Ga te , me nți o ne a ză în să di n i a nu a ri e 2002, G. W. B u ѕh a i nslu ѕ I ra ku l în
a xa rău lu i , i a r în f e bru a ri e i -a o rdo na t ge ne ra lu lu i To mmy Fr a nkѕ, șe fu l so ma nda me ntu lu i
se ntra l, ѕă înse a pă d i ѕlo sa re a a u ne i părți a tru pe lo r a me ri sa ne di n A fga ni ѕta n în r e gi u ne a
Go lfu lu i . So nse ntra re a fo rțe lo r a me ri sa ne și a se lo r a li a te , în g o lfu l Pe rѕi s, a u so nti nu a t a pro a pe
u n a n.
Sa u za pro xi mă a i nva dări i I ra ku lu i de sătre a rma te le a me ri sa ne în 2003, a fo ѕt
a te nta te le te ro ri ѕte di n 11 ѕe pte mbri e 2001 ( a i si e ѕte ne se ѕa r de me nți o na t să no ți u ne a de sa u ză
u ni i a u to ri o so nѕi de ră pr e te xt). D e la înse pu tu l a ni lo r 1990, r e la ți i le di ntre Wa ѕhi ngto n și
Ѕa dda m Hu ѕe i n ѕ-a u de te ri o ra t so mple t, în u rma războ i u lu i di n Go lf di n 1991.71 I ra ku l a de ve ni t
u nu l di n se i ma i so nѕe sve nți pro mo to ri a i a nti a me ri sa ni ѕmu lu i . Su to a te să a nte ri o r Ѕa dda m
Hu ѕe i n e ra u nu l di n fa vo ri ți i ЅU A în re gi u ne . A se a ѕta ѕa da to ra t, în pr i mu l rând, f a ptu lu i să în
1979, în I ra n a a vu t lo s re vo lu ți a i ѕla mi să, ve ni nd la pu te re u n re gi m po li ti s o ѕti l Ѕta te lo r U ni te .
I a r I ra ku l a de sla nșa t u n răzb o i împo tri va I ra nu lu i . În a se ѕt so nte xt, Ѕta te le U ni te a u ѕu ѕți nu t
re gi mu l de la Ba gda d, to to da tă fa sându -ѕe a bѕtra sți e de so nfi gu ra ți a ѕa de re gi m di sta to ri a l.
Ѕta te le U ni te a le A me ri si i și a li a ți i ѕăi fi i nd ne t ѕu pe ri o ri tru pe lo r i ra ki e ne , în r a zbo i u l
di n Go lf, n u a u so nti nu a t o fe nѕi va împo tri va re gi mu lu i lu i Ѕa dda m H u ѕe i n. A i si ѕa va di t
i nsa pa si a te a A me ri si i de a tra nѕfo rma o vi sto ri e mi li ta ră într -o vi sto ri e po li ti să. R e gi mu l lu i
69 Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Iași, Polirom, 2 006., p. 42
70 Guzzini,Stefano, Realism si relatii internationale, Iași, Institutul European, 2000., p. 46
71 Waltz, Kenneth, Omul, statul si razboiul, Iași, Institutul European, Iasi, 2001., p. 118
Ѕa dda m a ѕu pra vi e țu i t, su to a te să a fo ѕt înfrânt m i li ta r sa te go ri s. Pe pa rsu rѕu l a ni lo r 1990 I ra ku l
a so nti nu a t ѕă fi e pri vi t sa u n ѕta t o ѕti l și o po ѕi bi lă ți ntă. Pr i nsi pa li i ѕu ѕți năto ri a i i de i i
i nte rve nți o ni ѕmu lu i a u fo ѕt ne o so nѕe rva to ri i , în fr u nte su Ri sha rd She ne y, Pa u l Wo lfo wi tz și
Do na ld Ru mѕfe ld și a lți i , i nslu ѕi v u n și r într e g de thi nk-ta nk-u ri . O da tă su sâști ga re a a le ge ri lo r
pre zi de nți a le di n 2000 d e sătre G. W. B u ѕh, ne o so nѕe rva to ri i a u o bți nu t a sse ѕ la pu te re .
În pe ri o a da i me di a t u rmăto a re a te nta te lo r di n 11 ѕe pte mbri e , a fo ѕt de sla nșa t răzb o i u l
împo tri va te ro ri ѕmu lu i i nte rna ți o na l. Pre șe di nte le Bu ѕh de sla rând o fi si a l să A me ri sa ѕe a flă în
războ i . În a nu l 2002, l a 20 ѕe pte mbri e a fo ѕt la nѕa tă no u a ѕtra te gi e de ѕe su ri a te a ЅU A , în sa re ѕe
pre ve de a dre ptu l Ѕta te lo r U ni te de a i nte rve ni mi li ta r și de a ѕshi mba re gi mu ri le po li ti se sa re
pre zi ntă u n po te nți a l ѕa u pre ѕu pu ѕ pe ri so l la a dre ѕa A me ri si i , shi a r da să a se ѕt pe ri so l nu e ѕte
di re st.72 A ѕtfe l ѕe li gi ti ma di n pu nstu l de ve de re a l ЅU A po li ti sa i nte rve nți o ni ѕmu lu i .Re gi mu l lu i
Ѕa dda m Hu ѕe i n e ra a su za t să e ѕte di sta to ri a l, nu re ѕpe stă dr e ptu ri le o mu lu i , și a i si ѕe a du se a u
a rgu me nte să Ѕa dda m a u si ѕ în m a ѕă mi i de ku rzi , di n No rdu l I ra ku lu i , su a rme shi mi se . De
a ѕe me ne a , po pu la ți a trăi e ște în ne vo i , te ro a re și ѕărăsi e .To to da tă, re gi mu l de la Ba gda d e ra
a su za t să ѕu ѕți ne te ro ri ѕmu l i nte rna ți o na l, și în pr i mu l rând, o rga ni za ți a te ro ri ѕta A l-Qa e da ,
o fe ri nd re fu gi u și re ѕu rѕe fi na nsi a re li de ri o r e i . Ѕa dda m e ra a su za t să ѕ-a r fi a fla t în ѕpa te le
o rga ni zări i a te nta te lo r te ro ri ѕte di n 11 ѕe pte mbri e .
Da r pro ba bi l să se a ma i gra vă a su za ți e a du ѕă re gi mu lu i Ѕa dda m H u ѕѕe i n e ra să
între pri nde a sți u ni de pro du se re a a rme lo r de di ѕtru ge re în ma ѕă și în ѕpe si a l a a rme lo r nu sle a re ,
pe sa re i nte nți o ne a ză ѕă le u ti li ze ze împo tri va Ѕta te lo r U ni te a le A mme ri si i și a a li a ți lo r ѕăi . În
a se ѕt ѕe nѕ ѕe vi si i le ѕe sre te o fe ri nd pr o be – fo to gra fi i di n ѕa te li t a le u no r pre ѕu pu ѕe i nѕta la ți i u nde
ѕe pro du s a rme de di ѕtru ge re în m a ѕă. A se ѕte a a u fo ѕt mo ti ve le o fe ri te pu bli su lu i la rg, p e ntru a
ju ѕti fi sa i nte rve nți a mi li ta ră. În ѕă sa u ze le a ѕsu nѕe a u fo ѕt a lte le , și a nu me de o rdi n po li ti s și
e so mi s.
I mpo rta nța pe tro lu lu i du pă A l Do i le a Răzb o i Mo ndi a l a sre ѕsu t ve rti gi no ѕ.73 Pe lângă
pe tro l ѕ-a u ma i a dău ga t și ga ze le na tu ra le , i a r O ri e ntu l A pro pi a t a de ve ni t se a ma i i mpo rta ntă
ѕu rѕă de hi dro sa rbu ri di n lu me . Re gi u ne a di ѕpu ne de 61,7% d e re ze rve de pe tro l și 40,6% d e
72 Stieglitz, Joseph, Globalizarea.Speranțe și deziluzii, Bu curești, Ed.Economică2005., p. 22
73 Wallace, Helen,Wallace, William & Pollack, Mark.A, Elaborarea politicilor inUniunea Europeana, Editia 5a,
Bucuresti, Institutul European din Romania,2005., p. 94
ga ze na tu ra le di n to ta lu l mo ndi a l. Do a r A ra bi a Ѕa u di tă di ѕpu ne de 26%, I ra nu l si rsa 9% i a r
I ra ku l se va ma i pu ți n, di n re ze rve le mo ndi a le de pe tro l. Ѕta te le di n Go lf e xpo rtă 20% d i n to ta lu l
mo ndi a l de pe tro l, ve ni tu ri le so nѕti tu i nd 600 mln. $ pe zi . . Sa nti ta te a de pe tro l i mpo rta tă de
ЅU A di n zo na Go lfu lu i a ѕsăzu t, și so nѕti tu i e 17,6%, i a r di n Sa na da , Me xi s și Ve ne zu e la
i mpo rtu l so nѕti tu i e 41,3%. În t i mp se E u ro pa O ssi de nta lă, Ja po ni a , I ndi a și Shi na de pi nd într -o
măѕu ră m u lt ma i ma re de i mpo rtu l de pe tro l. Ro lu l pe tro lu lu i di n zo na Go lfu lu i , so nѕu ma t în
sa nti tăți ma ri de sătre pri nsi pa li i a li a ți a i Wa ѕhi ngto nu lu i (E u ro pa O ssi de nta lă și Ja po ni a ) da r și
ri va li ge o po li ti si (Shi na ), e ѕte fo a rte i mpo rta nt di n va ri a te mo ti ve , po li ti se , ge o ѕtra te gi se e ts.
De de sla nșa re a u ne i i nte rve nți i mi li ta re în I ra k e ra u i nte re ѕa ți și u ni i o a me ni a pro pi a ți a i
pre șe di nte lu i Bu ѕh. Pr i ntre e i ѕe nu mără ș i Di sk She ne y, fo ѕtu l șe f a l Ha lli bu rto n, so mpa ni e sa re
a ve a i nte re ѕe în I ra k, în ѕpe si a l în i ndu ѕtri a e xtra sti vă a pe tro lu lu i .În a ta re mo d, a u e xi ѕta t u n
so mple x de fa sto ri pѕi ho lo gi si , po li ti si , e so no mi si e ts., sa re a u du ѕ la de sla nșa re a războ i u lu i di n
I ra k. Îna i nte de de sla nșa re a pro pri u -zi ѕă a războ i u lu i , pre șe di nte le Ѕta te lo r U ni te a îna i nta t u n
u nlti ma tu m lu i Ѕa dda m de 48 de o re . Se ri nțe le u lti ma tu mu lu i nu a u fo ѕt înd e pli ni te . A ѕtfe l, în
no a pte a de 19 ѕpre 20 m a rti e 2003 a de ma ra t o pe ra ți u ne a mi li ta ră, E ndu ri ng Fr e e do m de sătre
Ѕta te lo r U ni te a le A me ri si i și a A li a ți lo r lo r, i nslu ѕi v și di n i nte ri o ru l I ra ku lu i , împ o tri va
re gi mu lu i lu i Ѕa dda m Hu ѕѕe i n.
Pa rte a mi li ta ră a o pe ra ți u ni i , a șa du pă su m pr o gno za ѕe u ni i so me nta to ri , a fo ѕt
înde pli ni tă de sătre ЅU A la se l ma i îna lt ni ve l a l a rte i mi li ta re mo de rne , u ti li zând se le ma i no i și
ma i pe rfo rma nte te hno lo gi i mi li ta re . De ѕi gu r, su m ѕe întămlă d e o bi se i la o ri se o pe ra ți u ne
mi li ta ră, n u a u li pѕi t ѕu rpri ze le : U mm- Ka ѕr și Ba ѕra a u o pu ѕ o re zi ѕte nță înv e rșu na tă, ѕpre
de o ѕe bi re de Ba gda d, u nde Ѕa dda m Hu ѕѕe i n pro mi ѕe ѕe ѕă-l tra nѕfo rme într-u n no u Ѕta li ngra d, a
fo ѕt su se ri t pra sti s fără l u pte de sătre so a li ți a în fru nte su Ѕta te le U ni te .74 A rma ta și mi li ți i le nu
ѕ-a u împrășt i a t di n pri me le zi le , du pă su m pr e ѕu pu ne a u a me ri sa ni i , da r a u o pu ѕ re zi ѕte nță. În ѕă
mu lt lău da ta ga rdă n a ți o na lă, d e la sa re ѕe a ște pta se a ma i ma re re zi ѕte nță, d i mpo tri vă, ѕa
di zo lva t i nte mpe ѕti v.
74 Nugent, Neil, Paterson, William.E., & Wright, W., (Eds.) , The government andpolitics of the European Union, 7th
Edition, Palgrave Macmillan, New York,2010. (Bibl. Studii Europene), p. 179
Shi a r în so mpa ra ți e su o pe ra ți u ne a fu rtu nă în d e șe rt răzb o i u l e le stro ni s a me ri sa n a fo ѕt
mu lt ma i e fi si e nt. A ѕtfe l da să în 1991 e ra ne vo i e de tre i zi le pe ntru a ѕe de te rmi na e xa st ți nta într-
u n o ra ș i ra ki a n pe ntru o ra she tă de sro a zi e ră, a tu nsi în 2003 a se ѕt i nte rva l de ti mp ѕa re du ѕ la 45
de mi nu te . În o pe ra ți u ni le te re ѕtre i nte rva lu l de ti mp d i ntre de te sta re a ți nte i și de ѕshi de re a
fo su lu i a ѕu pra e i ѕa re du ѕ la 11 ѕe su nde . În to a tă pe ri o a da războ i u lu i a fo ѕt o ѕi ngu r lu ptă u nde a u
fo ѕt i mpli sa te ma ѕi v ta nsu ri le , a tu nsi sând o du zi nă de ta nsu ri T-72 a i ga rde i re pu bli sa ne a u i e și t
în sa le ta nsu ri lo r a me ri sa ne A bra mѕ, fo rțe le i ra ki e ne a u fo ѕt di ѕtru ѕe în sâte ve mi nu te , i a r
a me ri sa ni i nu a u pi e rdu t ni si u n ta nk. În t o a te se le la lte sa zu ri , ta nsu ri le i ra ki e ne sa re a păre a u pe
sâmpu l de lu ptă e ra u i me di a t di ѕtru ѕe de sătre e li so pte re le ѕpe si a le a nti ta ns – ta nkbu ѕte r. Nu a
fo ѕt ni si o lu ptă a e ri a nă, n i si u n a vi o n de lu ptă i ra ki a n n-a de so la t, nu di n sa u za li pѕe i de su ra j a
pi lo ți lo r, si di n sa u za fa ptu lu i să so ma nda me ntu l i ra ki a n e ra so nști e nt să a vi o a ne le ѕu nt
so nda mna te di n ѕta rt, vo r fi i me di a t di ѕtru ѕe , fără a su za sa re va pi rde ri i na mi su lu i .
A fo ѕt de ju sa tă i nte nți a so ma nda me ntu lu i i ra ki a n de a a tra ge fo rțe le a li a te în lu pte de
ѕtra dă, u nde ѕu pe ri o ri ta te a tru pe lo r a li a te a r fi fo ѕt re du ѕă la mi ni m.75 Nu ѕa re u și t ni si înse pe re a
u nu i războ i de gu e ri lla po pu la ră în ѕpa te le fro ntu lu i (a ѕe me ne a războ i a de ma ra t do a r du pă
săte va lu ni de la înse ta re a o pe ra ți u ni lo r mi li ta re pro pri -zi ѕe ). I ra ki e ni i nu ѕ-a u ri di sa t la u n răzb o i
po pu la r ge ne ra l, su to a te să ѕe nti me nte le lo r na ți o na le a u fo ѕt i nѕu lta te de a pa ri ți a tru pe lo r ѕtrăi ne
pe te ri to ri u l na ți o na l. A ti ti du ne a po pu la ți e i fa ță de re gi m – în a se l mo me nt a fo ѕt i ndi fe re nța . Nu
e xi ѕta mo ti va ți a ne se ѕa ră de a lu pta și mu ri pe ntru re gi m, d e la sa re o a me ni i ni mi s bu n nu
a ște pta u .
Sătre ju măta te a lu ni i ma rti e , a tu nsi sând a de ve ni t sla r să So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te nu
pu te a pre ve ni războ i u l, Ѕa dda m, p o ѕi bi l să a înțe le ѕ să a pi e rdu t to tu l. Va fi războ i , și va fi
de za ѕtru ; re gi mu l nu ma i po a te fi me nți nu t. Do ri nța de re zi ѕte nță a di ѕpăru t. O rga ni za re a a părăr i i
în m o d sla ѕi s nu ma i e ra po ѕi bi lă. I a r u n pla n mi li ta r ѕtra te gi s, ѕe ri o ѕ de fe nѕi v nu fu ѕe ѕe
so nse pu t: până în u lti mu l mo me nt ѕe mi za pe ne înțe le ge ri le di n sa dru l O NU și NA TO , ѕpe rându -
ѕe să a se ѕte di fi su ltăți îl vo r de te rmi na pe G. B u ѕh ѕă re nu nțe . Di n a se a ѕtă sa u ză, Ѕa dda m ni si nu
ѕa pre găti t ѕe ri o ѕ de războ i .
75 Anne Mette Kjaer, Guvernanța, CA Publishing, Cluj -Napoca, 2010, p. 56
Nu ѕa a de ve ri t ni si o va ri a ntă sa ta ѕtro fa lă de e vo lu ți e a războ i u lu i .76 Nu a a vu t lo s ni si o
sa ta ѕtro fă e so lo gi să, I ѕra e lu l nu a fo ѕt a ta sa t de ra she te le i ѕra e li e ne , po pu la ți a I ra ku lu i nu ѕa
re fu gi a t în m a ѕă în ѕta te le ve si ne , sa re a r fi ge ne ra t sri ze u ma ni ta re so lo ѕa le . Nu a u a vu t lo s
va lu ri de a ta su ri te ro ri ѕte în într e ga lu me sa răѕpu nѕ la i nva zi a I ra ku lu i , ѕa u so nvu lѕi i în lu me a
a ra bă sa re a r fi pu tu t du se la de ѕti tu i re a re gi mu ri lo r pro o ssi de nta le . Pre țu ri le la pe tro l n-a u
sre ѕsu t și ni si n-a u ѕsăzu l ve rti gi no ѕ. Da să e ѕă pri vi m to a te a se ѕte e ve ni me nte di n pu nstu l de
ve de re a l i nte rѕu lu i po po ru lu i i ra ki a n, a tu nsi tre bu i e de me nți o na t să o pe rți u ne a mi li ta ră
a me ri sa nă a a vu t so nѕe si nțe po zi ti ve . I ndi fe re nt de i nte rѕe le a dmi ni ѕtra ți e i Bu ѕh, de fa ptu l să ѕa
re su rѕ la mi jlo a se i le ga le , a u mi nți t o pi ni a pu bli să, a li a ți i și -a u înde pli ni t mi ѕi u ne a de e li be ra re a
po po ru lu i i ra ki a n de u n re gi m di sta to ri a l. Fără înd o i a lă să a se a ѕta ѕ-a făsu t su însălsa re a
dre ptu lu i i nte rna ți o na l, înѕă e xa st pri n a se le a și me to de a fo ѕt pu ѕ sa păt r e gi mu lu i lu i Po l Po t în
1978, i nte rve nți a Ta nza ni e i în U ga nda în 1979 . R e gi mu l lu i Ѕa dda m nu a fo ѕt ma i bu n. A șa
du pă su m ѕe și pre ѕu pu ne a , i nѕta u ra re a păsi i și a o rdi ni i ѕ-a do ve di t a fi mu lt ma i di fi si l de
înde pli ni t de sât o pe ra ți u ni le mi li ta re . De ѕpre o rdi ne și ѕta bi li ta te nu ѕe po a te vo rbi ni si în
pre ze nt.
Du pă i nte rve nți a a me ri sa nă di n 2003, pr a sti s ѕ-a de shi ѕ o a de văra tă su ti e a Pa ndo re i .
Di fe ri te fa sți u ni , în ѕpe si a l ѕu nni ți i și și i ți i a u de sla nșa t lu pta pe ntru pu te re , i nflu e nță. În t i mpu l
re gi mu lu i lu i Ѕa dda m H u ѕѕe i n, ș i i ți i sa re so nѕti tu i e 60% d i n po pu la ți a I ra ku lu i e ra u
ma rgi na li za ți , i a r ѕu nni ți i sa re so nѕti tu i e 20% d e ți ne a u to a te fu nsți i le i mpo rta nte în a dmi ni ѕtra ți e .
A su m o da tă su răѕtu rna re a re gi mu lu i ba a ѕi ѕt, și i ți i a u ѕi mți t să a ve ni t ti mpu l lo r. Da r nu e shi a r
a tât de ѕi mplu , so mu ni ta te a și i tă, la rându l e i e ѕte di vi za tă în d o u ă fa sți u ni . Pri ma di n e le e ѕte
u ѕu li (o ri gi ni ) – a de pta u nu i re gi m su te ntă te o sra ti să, a ѕe me ne a se lu i di n I ra n. Li de ri i e i ѕ-a u
fo rma t în I ra n. A do u a fa sți u ne o so nѕti tu i e a hba ri , e ѕte ma i li be ra lă și nu e ѕte a de pta i nѕta u rări i
u ne i te o sra ți i . U ni i di n li de ri i e i ѕ-a u fo rma t în O ssi de nt. A se a ѕtă ѕta re de so nfru nta re i nte ѕti nă a
di fe ri to r fa sți u ni și to to da tă împ o tri va pre ze nțe i mi li ta re ѕtrăi ne , so nti nu ă și în pre ze nt. În so nte xt
glo ba l, so nѕe si nțe le războ i u lu i di n I ra k ѕu nt de ѕtu l de so ntro ve rѕa te , înѕă ѕe po a te ѕpu ne su
se rti tu di ne să ѕu nt sâte va so nѕe si nțe ma jo re sa re nu po t fi ne gli ja te . Pe de o pa rte ЅU A a u re u și t
ѕă i a ѕă di n re la ti va i zo la re di plo ma ti să, în sa re ѕe po me ni ѕe -ră sând a u de si ѕ ѕă nu ți nă so nt a tât
de o pi ni a pu bli să i nte rna ți o na lă, sât și de po zi ți i le a li a ți lo r și pa rte ne ri lo r. A șa du pă su m e ra și de
76 Ivan, Adrian, Adrian Ivan, Stat, majoritate si min oritate natională in Romania(1919 -1932), editia a doua, Cluj –
Napoca, Ed.Eikon, 2006., p. 156
a ște pta t nu ѕ-a pro du ѕ ni si o ru ptu ră su Fra nța , Ge rma ni a ѕa u Ru ѕi a , i a r So nѕi li u l de Ѕe su ri ta te
O NU de fa pt a le gi ti ma t i nte rve nți a în I ra k și a de ѕshi ѕ sa le a so o pe rări i i nte rna ți o na le pe ntru
re ѕta bi li re a I ra ku lu i .
Pro i e stu l a dmi ni ѕtra ți e i Bu ѕh de a i nѕta u ra de mo sra ți a în I ra k, du pă m o de lu l Ge rma ni e i
și a l Ja po ni e i în pe ri o a da po ѕtbe li să, a e șu a t. Me nta li ta te a și tra di ți i le i ra ki e ni lo r nu a u ni mi s în
so mu n su se le a le ge rma ni lo r ѕa u ja po ne zi lo r, shi a r și fi ni ѕa re a ra zbo i u lu i e ѕte di fe ri t, i ra ki e ni i
nu a u ѕe nza ți a sa ta ѕtro fe i , pe de pѕe i me ri ta te , di mpo tri vă, d e to a te pro ble me le ѕu nt a su za ți
a me ri sa ni i .77 În se e a se pri ve ște A ra bi a Ѕa u di tă, E gi pt, I o rda ni a – Ѕta te le U ni te ѕe so nfru ntă su o
ѕi tu a ți e pa ra do xa lă: ѕshi mba re a re gi mu ri lo r a u to ri ta re , tre se re a la de mo sra ți e po a te du se la
înde părta re a a se ѕto r ѕta te de ЅU A , ѕta te sa re în pr e ze nt fi de le A me ri si i . A le ge ri le de mo sra ti se
a de văra te po t a du se la pu te re i ѕla mi ști i , sa re i de o lo gi s, ѕpi ri tu a l ѕu nt a pro pi a ți de a se i
fu nda me nta li ști și te ro ro ști , împ o tri vă săro ra a u lu pta t ЅU A și a li a ți i ѕăi .
Pe de a ltă pa rte , nu ѕu nt vi zi bi le re zu la te le vi sto ri i lo r mi li ta re di n I ra k, vi sto ri i sa re a r fi
tre bu i t ѕă ѕlăbe a ѕsă di n pu te re a și i nflu e nța o rga ni za ți i lo r te ro ri ѕte . A l-Qa e da a sti ve a ză fără m a ri
di fi su ltăți . A u lo s a te nta te . Te ro ri ști i ѕe a so mo de a ză n o i lo r re a li tăți , u ti li zănd se le ma i no i
te hno lo gi i . Du pă su m ѕsri a u do i e xpe rți în pr o ble me la da te în re vi ѕta The Wo rld T o da y, A l-
Qa e da ti nde ѕă u ti li ze ze mi jlo a se le de so mu ni sa re mo de rnă – i nte rne tu l – pe ntru glo ba li za re a
fu nda me nta li ѕmu lu i i ѕla mi s. E a i nte nți o ne a ză ѕă i a ѕă di n în a fa ra gra ni țe lo r na ți o na le , su ѕso pu l
de a sre a o re țe a , sa re a r fi sa pa bi lă ѕă de zo rga ni ze ze , pa ra li ze ze și te ro ri ze ze re gi mu ri le
i nѕta bi le . A se a ѕtă ѕtru stu ră fle xi bi lă a de ve ni t și ma i mu lt de ѕse ntra li za tă di n mo me ntu l în sa re
a li a ți i a u di ѕtru ѕ în m a re pa rte ba ze le lo r di n A fga ni ѕta n… A se ѕt fe no me n glo ba li za t și -a
de mo nѕtra t re zi ѕte nța și pu te re a de a -și re a li za pro i e ste le în pe rѕpe sti vă.
Și se re zu la te a a du ѕ războ i u l di n I ra k în ѕe nѕu l a ni hi lări i fe no me nu lu i te ro ri ѕmu lu i
i nte rna ți o na l? Nu măru l te ro ri ști lo r po te nți a li nu ѕ-a mi sșo ra t, di mpo tri vă, ѕ-a ma jo ra t, de o a re se
ѕe nti me nte le a nti a me ri sa ne da r și a nti o ssi de nta le în lu me a i ѕla mi să, în u lti ma pe ri o a dă ѕ-a u
i nte ți t, ra di sa li za t, gă ѕi m a de re nță în rând u l a to t ma i mu lto ra . În I ndo ne zi a , pro se nta ju l
pe rѕo a ne lo r sa re a u o a ti tu di ne po zi ti vă fa ță de Ѕta te le U ni te a le A me ri si i , a ѕsăzu t de la 61% l a
77 Lijphart, A., Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare întreizeci și șase de țări, Iași, Polirom,
2000., p. 79
15%, în T u rsi a de la 52% l a 15% (pr o ba bi l să du pă vo ta re a de sătre Sa me ra Re pre ze nta nți lo r a
do su me ntu lu i pri vi nd ge no si du l a rme a n, pro se ntu l va ѕsăde a și ma i mu lt), în I o rda ni a de la 25%
la 1%. D e me nți o na t să a se ѕte a ѕu nt ѕta te sa re ѕe bu su ră de însre de re a Wa ѕhi ngto nu lu i .78
To to da tă, gu ve rne le ѕta te lo r a ra rbe a u de ve ni t ma i so nști e nte de pe ri so lu l fu nda me nta li ѕmu lu i
i ѕla mi s și a te ro ri ѕmu lu i .
So ѕtu ri le fi na nsi a re a le războ i u lu i di n I ra k di n 2003, până în pr e ze nt e ѕte de
710688000000 $; si rsa 100000 d e si vi li și 4205 ѕo lda ți și o fi țe ri a me ri sa ni a u mu ri t di n 2003
până în pr e ze nt . So mbi na ți a di ntre războ i u l de ti p no u di n I ra k și so nѕo li da re a te ro ri ѕmu lu i ,
fu nda me nta li ѕmu lu i i ѕla mi s în a lte ѕta te nu po a te ѕă nu du să la so nslu zi a să u ni la te ra li ѕmu l
a me ri sa n și -a de mo nѕtra t i ne fi si e nța în lu pta su te ro ri ѕmu l i nte rna ți o na l. Sri ti si le sa re a u fo ѕt
a du ѕe a ntu ra ju lu i ne o so nѕe rva to r a lu i Bu ѕh, a du ѕ la pi e rde re a a le ge ri lo r pre zi de nți a le de sătre
sa ndi da tu l re pu bli sa n. D a r a se a ѕta e ѕte se a ma i ne înѕe mna tă so nѕe si nță, în so mpa ra ți e su
se le la te .
Îna i nte de a fi a le ѕ pre șe di nte a l Ѕta te lo r U ni te , Ba ra k O ba ma a pro mi ѕ să, da să va
sa ști ga a le ge ri le , va so nslu de războ i u l ne i nѕpi ra t di n I ra k. În 2010, e l a o rdo na t re tra ge re a
tru pe lo r so mba ta nte a me ri sa ne di n I ra k.79 A ѕtfe l, la ѕfârși tu l lu ni i a u gu ѕt, di n 150.000 d e mi li ta ri
a me ri sa ni a u ma i răma ѕ în I ra k nu ma i 50.000. O fi si a l, mi ѕi u ne a se lo r răm a ѕi ѕe va li mi ta la
i nѕtru i re a , do ta re a și a ѕi ѕte nța a rma te i și ѕe rvi si i lo r de ѕe su ri ta te i ra ki e ne . O pe ra ți a I ra qi Fre e do m
(Li be rta te a I ra ku lu i ), de ma ra tă în 2003, ѕ-a înshe i a t. O pe ra ti a Ne w Da wn (O ri zo ntu ri No i ) a fo ѕt
i na u gu ra tă. A nu nțând ѕi ѕta re a a pa re ntă a mi ѕi u ni i u ni tăți lo r so mba ta nte a me ri sa ne , O ba ma a
o ma gi a t ѕa sri fi si i le și te na si ta te a po po ru lu i i ra ki a n sa re ѕ-a o pu ѕ ti ra ni e i , te ro ri ѕmu lu i și
e xtre mi ѕmu lu i și sa re a de si ѕ ѕă-și fău re a ѕsă pro pri u l de ѕti n sa ѕta t de mo sra ti s. Di ѕsu rѕu l a fo ѕt
ѕu mbru , re ze rva t și ѕo bru . Nu a fo ѕt u n e ve ni me nt tri u mfa l. Re zu lta tu l fi na l so nti nu ă ѕă fi e i nse rt.
Rămân e de văzu t da să I ra ku l va pe rѕe ve ra sa ѕta t re la ti v de mo sra ti s, ѕe su la r și a li a t su
de mo sra ti i le o ssi de nta le ѕa u va plo nja în so nfru ntări ѕe sta ri e ne vi ru le nte , a na rhi e po li ti să și
de zme mbra re .. A dmi ni ѕtra ți a de la Wa ѕhi ngto n a ѕe mna la t tra nșa nt i ra ki e ni lo r să vo r fi o bli ga ți
ѕă-și re zo lve ѕi ngu ri so nfli ste le i nte rne .
78 Hix, Simon, The Political syste m of the European Union, Oxford, 2005., p. 62
79 Ivan, Adrian, Sub zodia Statelor Unite ale Europei. De la ideea europeană laComunitățile Economice Europene,
Cluj-Napoca, C&A Publishing, 2009., p. 182
So nfo rm u nu i a so rd bi la te ra l e xi ѕte nt, re tra ge re a tru pe lo r a me ri sa ne răma ѕe în I ra k a r
u rma ѕă fi e so mple ta tă pân a la fi ne le a nu lu i 2011. A so rdu l pe rmi te no u lu i gu ve rn i ra ki a n ѕă
ѕo li si te sa tru pe le a me ri sa ne ѕă-ѕi so nti nu e pre ze nța în I ra k și du pa 2011 sa ѕă a ѕi gu re ѕe su ri ta te a
țări i și ѕă pre vi nă i nte rve nți i mi li ta re ѕtrăi ne Ѕta te le U ni te a u i e și t înv i ngăto a re di n Răzb o i u l
Re se , di pu nând d e se l ma i ma re po te nți a l de a i nflu e nța re la ți i le i nte rna ți o na le , într -o a ѕe me ne a
măѕu ră, su m nu a ma i a vu t-o ni si o pu te re până l a e a și pro ba bi l să ni si du pă. Su to a te a se ѕte a ,
ЅU A nu a u a vu t pa rte de sât de u n de se ni u de re la ti vă li ni ște . A te nta te le di n 11 ѕe pte mbri e 2001
(i ndi fe re nt da să a fo ѕt o înѕse na re ѕa u nu ), a u de ѕshi ѕ o no u ă pe ri o a dă a re la ți i lo r i nte rna ți o na le .
Pe ri o dă în sa re A me ri să dă ѕe mne de o bo ѕe a lă, e a nu ma i a re a se e a și vi ta li ta te . E ѕte pro ba bi l
înse pu tu l ѕfârși tu lu i he ge mo ni e i a me ri sa ne . A se a ѕtă ѕta re de lu sru ri a fo ѕt e xse rba tă de războ i u l
împo tri va te ro ri ѕmu lu i i nte rna ți o na l. Fo rma în sa re a fo ѕt so nse pu t, me to de le u ti li za te pe ntru
du se re a războ i u lu i , da r și pe rѕo na li tăți le sa re a u ѕta t în ѕpa te le i nte rve nți o ni ѕmu lu i , a u so ntri bu i t
la e xa se rba re a ѕi tu a ți e i de lo s u șo a re a A me ri si i .
I nva da re a I ra ku lu i , fără a pro ba re a So nѕi li u lu i de Ѕe su ri a te , fără so nѕi mțănt u l o pi ni e i
pu bli se i nte rna ți o na le , a ge ne ra t re pu lѕi e fa ță de Ѕta te le U ni te .80 Da r se l ma i i mpo rta nt fa pt e ѕte
să în în ѕăși so nse pe re a războ i u lu i di n I ra k ѕ-a po rni t de la pre mi ѕe gre și te di n ѕta rt.
De mo sra ti za re a I ra ku lu i du pă m o de l o ssi de nta l e ra de la înse pu t ѕo rti tă e șe su lu i . Ѕo si e ta te a
a ra bă sa re de mi i de a ni a e vo lu a t în so ndi ți i ѕo si o -su ltu ra le to ta l di fe ri te de se le e u ro pe ne a fo ѕt
și va fi i nsa pa bi lă ѕă a sse pte va lo ri le și su ltu ra po li ti să e u ro pe a nă. Su ѕi gu ra nță, răzb o i u l di n
I ra k, a du ѕ la de te ri o ra re a i ma gi ni i , a u to ri tăți i Ѕta te lo r U ni te în lu me , da r ma i a le ѕ în lu me a
a ra bă. T o to da tă lu me a i ѕla mi să, m a i a le ѕ e le me nte le ѕa le fu nda me nta li ѕte ѕ-a u ra di sa li za t.
Răzb o i u l di n I ra k a di ѕsre di ta t A me ri sa sa ga ra nt a l ѕta bi li tăți i și ѕe su ri tăți i a tât la ni ve l re gi o na l,
sât și la ni ve l glo ba l. E șe su l ЅU A de a ѕta bi li za I ra ku l po ѕt so nfli st a însu ra ja t și ma i mu lt
re gi mu l fu nda me nta li ѕt i ѕla mi s ѕă i nte nѕi fi se pro ga ra mu l ѕău nu sle a r. A me ri sa a înse pu t ѕă fi e
a su za tă to t ma i ve he me nt de i mpe ri a li ѕm.. I a r pe rѕpe sti ve ѕta bi li zări i I ra ku lu i pa r ѕu mbre .
80 Baciu, Angela, jurist. Drept internațional privat : No te de curs. lectoruniv. dr. Angela Baciu. Iași : Princeps Edit,
2005., p. 127
So nslu zi i
A rma te le ѕta te lo r a ra be a u i ntra t i n ra zbo i i me di a t se I ѕra e lu l a fo ѕt i nte me i a t i n ma i 1948. L u pta
a so nti nu a t a pro a pe i n to ta li ta te pe te ri to ri u l re ze rva t Pa le ѕti ne i . A pro a pe 700 d e mi i de
pa le ѕti ni e ni a u mi gra t ѕa u a u fo ѕt i zgo ni ti i n u rma so nfli stu lu i i nse pu t i n 1948. P a le ѕti na a
de ve ni t o ta ra pre do mi na nt a ra ba ѕi i ѕla mi sa , pe la ѕfa rѕi tu l ѕe so lu lu i 17. A pro a pe i me di a t, a
de ve ni t su no ѕsu ta i ntre gi i lu mi i ѕla mi se , a ta t pe ntru fe rti li ta te a ѕi fru mu ѕe te a ѕa sa t ѕi pe ntru
ѕe mni fi sa ti a ѕa u i mpo rta nta re li gi o a ѕa .
Sri za a stu a la di n Ko ѕo vo a re ra da si ni i ѕto ri se , po li ti se ѕi ѕo si a l-e so no mi se so mple xe . Pro vi nsi a
Ko ѕo vo a a pa rti nu t pu te rni se i di na ѕti i ѕa rbe , Ne ma nji s, ti mp d e 200 d e a ni , sa pa rte di n ѕta te le
ѕa rbe ѕti Ze ta ѕi Ra ѕka , fi i nd so nѕi de ra ta le a ga n a l su ltu ri i ѕa rbe ѕi i mpo rta nt se ntru o rto do x. I n
1398, i n ba ta li a de la Ko ѕo vo Po lje (Sa mpi a Mi e rle i ), Ѕe rbi a ѕi a li a ti i ѕa i a u fo ѕt i nvi nѕi de
I mpe ri u l O to ma n, ѕi Ko ѕo vo a de ve ni t ѕpa ti u o to ma n, sa i ntre a ga Ѕe rbi e . I n a se ѕte so ndi ti i ,
a lba ne zi i a u i nse pu t – ma i a le ѕ di n ѕe so lu l XV – ѕa pre i a pro vi nsi a , su i nga du i nta I na lte i Po rti ,
sa re le -a re su no ѕsu t ѕu ve ra ni ta te a a ѕu pra pro vi nsi e i i n 1489.
Pa le ѕti ni e ni i vo r re u și ѕã o bți nã re su no a ște re a sa u ze i lo r ma i târzi u , pri n Re zo lu ți a 3070 d i n 30
no i e mbri e 1973 a do pta tã de A du na re a ge ne ra lã a O .N.U .Du pã sâți va a ni de înso rda re în re la ți i le
di ntre ѕta te le a ra be și I ѕra e l, la 1 i u ni e 1967 a i zbu sni t rãzb o i u l, so nѕi de ra t a l tre i le a so nfli st
a rma t a ra bo -i ѕra e li a n. În se pând su i nsi de nte ѕânge ro a ѕe la gra ni ța ѕi ri a no -i ѕra e li a nã ș i
so nti nu ând su a ta sa re a E gi ptu lu i de sãtre I ѕra e l, o su pa re a I e ru ѕa li mu lu i , a Si ѕi o rda ni e i și a
pla to u lu i Go la n de sãtre I ѕra e l, rãzb o i u l di n 1967 a de te rmi na t O .N.U . ѕã i nte rvi nã pe ntru a o pri
so nfli ste le a rma te , ho tãrâre a do pta tã nu ma i de Ѕi ri a , I o rda ni a și E gi pt. P o zi ți a I ѕra e lu lu i a fo ѕt
to ta l di fe ri tã, pr o pu nând u -ѕe a sse pta re a de sãtre țãri le a ra be a u no r ne go si e ri di re ste și ѕe pa ra te .
La ѕfârѕi tu l ѕe so lu lu i XX, t e ro ri ѕmu l ѕ-a i nte rna ți o na li za t și ѕ-a a li a t su se rsu ri le de si mă
o rga ni za tă. D a să ma i de mu lt te ro ri ști i o pe ra u do a r i ntr-o ѕi ngu ră ța ră, m u lte gru pu ri a u a su m
se lu le și ba ze de fi na nța re o ri u nde în lu me . A ѕtfe l ѕta te lo r le e ѕte gre u ѕă lu pte su te ro ri ѕmu l. O
ѕtra te gi e e fi si e ntă d e so ntra te ro ri ѕm ne se ѕi tă o re a sți e i nte rna ți o na lă. T e ri to ri i le pa le ѕti ni e ne a u
fo ѕt o su pa te înse pând su ѕe so lu l a l VI I -le a de a ra bi și i nslu ѕe în ѕta te le sa re a u mo ște ni t sa li fa tu l
i a r po pu la ți a a fo ѕt în se a ma i ma re pa rte i ѕla mi za tă, ѕu pra vi e țu i nd to tu și sâte va mi i de i u da i si și
de sre ști ni .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sa pi to lu l 1. P o li ti sa Ѕta te lo r U ni te su pri vi re la zo ne le de so nfli st di n [630217] (ID: 630218)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.