Să definiți ocluziile intestinale Săprezenta țiclasificarea ocluziilor intestinale Să prezenta țicauzele ocluziilor intestinale mecanice Să… [604676]

Capitol …
OCLUZIILE INTESTINALE
Obiective educaționale
oCe trebuie să știți
Să definiți ocluziile intestinale
Săprezenta țiclasificarea ocluziilor intestinale
Să prezenta țicauzele ocluziilor intestinale mecanice
Să prezenta ți clasificarea ocluziilor intestinale mecanice ƒn funct ie de
mecanismul obstrucț iei și localizarea obstacolului
Să cunoaș teți aspectul aspectul anatomopatologic si mecanismele
fiziopatologice aleocluziilor intest inale mecanice
Să cunoa șteți simptomatologia ocluziei intestinale (semn efuncț ionale,
semne fizice abdominale și generale)
Să cunoașteți importanț a examenului obiectiv al pacientului cu ocluzie
intestinală
Să cunoa șteți mijloacele terapeutice ƒn cazul ocluziei intestinale
mecanice
oCe trebuie să faceți
Să efectuați anamneza și examenul clinic la un pacient: [anonimizat]
Să urmăriți pe perioada internării un pacient: [anonimizat] (cunoștințe și abilități clinice anterioare, necesare
parcurgerii capitolului)
-Examenul clinic al abdomenulu i
-Fiziopatologia șocului

Ocluzia intestinală = o stare fiziopatologică caracterizată prin oprirea persistentă
și completă a tranzitului intestinal .
Prin subocluzie intestinal ǎ se ƒnțelege o obstrucție incompletǎ a lumenului intestinal;
ca urmare simptomatologia de ocluzie este mai ștearsǎ; subocluzia poate evolua fie cǎtre
ocluzia complet ǎ, fie cǎtre reluarea (spontan ǎ sau prin mǎsuri terapeutice nechirurgicale) a
tranzitului intestinal.
Consecințele opririi tranzitului intestinal sunt locale și generale, ultimele duc…nd la
evoluția spre deces a pacientului ƒn ocluzie.
Clasificare :
mecanice
-prin obstacol mecanic care ƒmpiedică progresia
Ocluziile conținutului intestinal
intestinale
funcționale
-prin paralizia sau contracția spastică (ineficientă)
a musculaturii intestinale
Ocluziile funcționale sunt secundare altor afecțiuni (de exemplu: traumatisme
cranio -medulare, infarct miocardic, peritonită generalizată, infarct intestinal, torsiuni de
organe abdominale, intoxicații, colică renală, torsiune de cordon spermatic) și sunt
provocate fie prin paralizia, fie prin contracția spastică (și ineficientă) a musculaturii
intestinale (ocluzii intestinale paralitice, repectiv spastice) -ambele mecanisme duc…nd la
pierderea capacității intesti nului de a-și propulsa conținutul.
Ocluziile intestinale mecanice
Cauzele OI mecanice:
leziuni ale peretelui abdominal
-tumoră, b. Crohn, tuberculoză intestinală
compresiuni extrinseci ale peretelui
-aderențe peritoneale
-strangularea unei hernii
-volvulus
obstacol intraluminal
-ileus biliar, fecalom, fitobezoar , tricobezoar etc
invaginația intestinală
Clasificare a ocluziilor intestinale mecanice:
După deosebirile ƒn mecanismul obstrucției intestinale se deosebesc:
prin obliterare simplă (fără afectarea vascularizației)
Ocluzii
intestinale
prin strangulare (cu ischemia peretelui intestinal).

Ocluzii intestinale prin obliterarea lumenului intestinal:
prin tumor ǎ
vegetant ǎprin tumor ǎ
infiltrativ ǎcompresiune
prin tumor ǎ
extrinsec ǎprin stenoz ǎ
inflamatorie
(b. Crohn)prin invaginație
Ocluzii intestinale prin strangulare
strangulare pe bridǎ volvulare
†n OI intestinale prin strangulare intervine un factor fiziopatologic de gravitate,
reprezentat de suferința ischemicǎ a ansei strangulate; la nivelul ansei apar zone de
infarctizare și ƒn aceste zone se produce perforația ansei; ca urmare la ocluzie se asociazǎ și
peritonita hiperseptic ǎ.
†n funcție de localizarea obstacolului ocluziile intestinale pot fi
-ƒnalte (pe intestinul subțire)
și
-joase (pe intestinul gros sau ileonul terminal )
Anatomie patologic ǎ
Deasupra obstacolului intestinul este dilatat, plin cu un conținut lichid (sau
semilichid) și aeric. †n aceastǎ porțiune presiunea endoluminalǎ exercitatǎ asupra peretelui
intestinal duce la ƒncetinirea fluxului sanguin cu stazǎ venoasǎ și capilarǎ, ceea duce la
hipoxia peretelui intestinal. Consecutiv se modific ǎ permeabilitatea peretelui intestinal , apar
peteșii hemoragice sau chiar necroze. †n cavitatea peritoneal ǎ apare un exudat hemoragic; ƒn
ocluziile vechi acest exudat se poate infecta ƒntruc…t peretele intestinal alterat permite
translocația bacterianǎ dinspre lumenul intestinal spre cavitatea peritonealǎ.

†n ocluziile colonului se produce inițial distensia colonului suprai acent. Dacǎ valvula
ileo-cecal ǎ e competentǎ ƒntreg colonul supraiacent devine o ansǎ ƒnchisǎ la ambele capete
(“bomba intestinal ǎ”) ƒn care hiperpresiunea intraluminal ǎ poate determina perforarea
diastatic ǎ a cecului. Dacǎ valvula ileo-cecal ǎe incompetent ǎ conținutul colic reflueazǎ ƒn
ileon și riscul perforației diastatice e redus –figura de mai jos.
Distensia intestinului supraiacent
ƒn ocluziile colonului
a.-valvula ileo-cecal ǎ competentǎ
(“bomba colicǎ”)
b.-valvula ileo-cecal ǎ
incompete ntǎ
.
Dedesubtul obstacolului ansele sunt colabate, cu colorația ușor modificată, palidă,
contrast…nd cu culoare a albastră -violacee a anselor de deasupra obstacolului.
Fiziopatologie
†n OI conținu tul intestinal se acumuleaz㠃n amonte de obsta col și duce la
distensia intestinului. Distensia se produce prin:
-acumularea de aer, care provine din
»aerul ƒnghițit
»procesele de fermentație bacteriană
»difuziune din s…nge
-acumularea de lichide , care provin din
»secrețiile digestive
»aportul alimentar oral
Acumularea de apă și electroliți ƒntr-un spațiu nefuncținal, neintegrat ƒn "economia"
organismului (“spațiu lichidian III” sau spațiul fantomǎ Randal) duce la:
-hipovolemie, la care se adaug ǎ ƒn timp deshidratarea spațiului extravascular (intestițial sau
chiar intracelular) ; consecutiv apar hipoxia tisular ǎ, acidoza metabolicǎ, insuficiența renalǎ
funcționalǎ
-tulburări electrolitice
Distensia abdominală provoacă la r…ndul ei:
stază capilar㠃n peretele intestinal urmată de hipoxia acestuia și alterarea proprietăților
sale
hipersecreția intestinală șiscăderea absorbției intestinal. Se constituie un cerc vicios care
duce la mărirea suplimentar ǎ a volumului de lichide acumulate ƒn lumen .
compresiunea abdomenului destins asupra venei cave inferioare determin…nd reducerea
ƒntoarcerii venoase către inimă șiaccentuarea hipovolemiei .
compresiunea abdomenu lui destins asupra diafragmului, care ƒmpiedică expansiunea
toracelui ƒn inspir , duc…nd la hipoxie și acidoză respiratorie
Tulburările electrolitice (și ƒn special hipopotasemia) duc la tuburări de ritm cardiac.

Proliferarea florei bacteriene ƒn interiorul intestinului (al cărui conținut devine un
adevărat mediu de cultură) este urmată de resorbția endotoxinelor microbiene și șocul
toxico -septic.
Tulburările hemodinamice, metabolice, respiratorii, renale declanșate de oprirea
tranzitului intestinal constituie șocul ocluziv și determin㠃n absența tratamentului decesul
pacientului.
†n primele ore după oprirea tranzitului intestinal motilitate a intestinului se
accentuază: prin așa-numitele "contracții de luptă" intestinul tinde s㠃nvingă rezistența pe
care obstacolul mecanic o opune progresiunii conținutului intestinal.
După c…teva ore apar contracțiile antiperistaltice (care determină apariți a vărsăturilor
cu conținut intestinal, denumite vărsături poracee), iar ƒn final epuizarea rezervelor
energetice ale fibrelor musculare și apariția atoniei intestinale.
Tulbur ǎri fiziopatologice ƒn ocluzia intestinalǎ

Fiziopatologia ocluziei intestinale -schem ǎ

Simptomatologia ocluziei intestinale cuprinde
semne funcționale (care se obțin din annamneză)
semne fizice abdominale și semne generale (relevate prin examenul obiectiv).
Semnele funcționale ale OI se grupeaz㠃ntr-o triadă caracteristică:
durerea abdominală
vărsăturile
oprirea tranzitului intestinal.
Durerea
-apare constant ƒn ocluzia intestinală
-ƒn ocluziile simple (prin obliterare) durerea are caracter colicativ, ondulator
Šfiecare undă peristaltică e ƒnsoțită de o durere care crește
progresiv și apoi se atenuează
-ƒn ocluziile prin strangulare durerea e continuă
Šdurerea traduce suferința ischemică a intestinului strangulat
sau volvulat
Vărsăturile
rapid ƒn cazul ocluziilor ƒnalte
-apar
tardiv (sau chiar lipsesc) ƒn cazul ocluziilor joase
-inițial vărsături produse pe cale reflexă (conținut alimentar)
-apoi vărsături produse prin contracțiile antiperistaltice
(conținut gastric, apoi intestinal )
-apoi vărsături fecaloide
(aspectul fecaloid este dat de procesele de fermentație și putrefacție produse
sub acțiunea florei intestinale )
Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale este semnul cardinal al ocluziei
intestinale
nu e ƒntotdeauna prezent de la ƒnceput
-ƒn porțiu nea subiacentă obstacolului intestinul mai are ƒncă conținut,
astfel ƒnc…t mai pot să apară c…teva scaune

deși este semnul definitoriu al ocluziei intestinale acest semn nu trebuie așteptat pentru a
formula diagnosticul de ocluzie dacă toate celelalte semne sunt pozitive.
Semnele fizice care se constată la examenul abdomenului sunt:
distensia abdominală (care se accentueaz㠃n timp)
observarea peristaltismului intestinal
-contracțiile de luptă ale intestinului pot fi observate sub forma unor modificări ale
reliefului peretelui abdominal la pacienții emaciați
durerea la palparea abdomenului
accentuarea zgomotelor hidro -aerice intestinale (hiperperistaltism)
La un pacient cu semne clinice de ocluzie intestinal ǎ se vor face obligatoriu:

-cercetatarea punctelor herniare pentru a descoperi o eventual ǎ eventuală hernie strangulată .
Aten țiela o eventual ǎ hernie femuralǎ, care la o pacientǎ supraponderal ǎ este greu
de depistat!
-tușeul rectal, care poate descoperi un eventual neoplasm rectal obstructiv
Semnele generale lipsesc ƒn faza de debut a ocluziei; descoperirea lor trebuie
interpretat ǎ ca un semn de gravitate . Pe măsură ce tulburările fiziopatologice avansează
-starea generală se alterează
-apare hipotensiunea arterială și tahicardia
-apare oliguria sau chiar anuria
-apare polipneea , tahipneea
Dintre explorările complementare cea mai utilă este radioscopia abdominală
simplă , care eviden țiazǎ nivelele hidro -aerice intestinale. †n ansele intestinale lichidele
sechestrate se acumulează decliv,iar aerul deasupra ; ca urmare ansele surprinse orto-
roentgenograd apar radioscopic ca o zonă radiotransparentă superioară (aer) șio zonă
radioopacă inferioară (lichid) , mărginite de o linie orizontală dreaptă (aspect de cuiburi de
r…ndunică)
†n ocluzia intestinal ǎ ansele
intestinale au un conținut
lichidian (radioopac) care se
așeazǎ decliv și un conținut aeric
(radiotransparent) care se ridicǎ
ƒn partea superioar ǎ.
La bolnavii cu ocluzie intestinal ǎ radioscopia / radiografia abdominalǎ simplǎ evidențiazǎ
nivelele hidroaerice intestinale.
Dispoziția și tipul nivelelor hidroaerice furnizeazǎ informații și asupra tipului
topografic al ocluziei (ƒnalt ǎ sau joasǎ). Astfel ƒn ocluziile cu obstacol pe intestinul subțire
nivelele hidroaerice sunt nume roase, de dimensiuni relativ mici (axul vertical mic), așezate
central. †n ocluziile cu obstacol pe colon imaginile hidroaerice sunt puține , de dimensiuni
mari (axul vertical mare), ƒnalte, dispuse periferic (urm…nd cadrul colic) și forma lor
sugereaz ă haustrele.
Nivelele hidroaerice
ƒn ocluziile pe
intestinul subțire:
-numeroase
-mici
-centrale
Nivelele hidroaerice
ƒn ocluziile pe
intestinul gros:
-puține
-mari
-periferice

Ecografia abdominal ǎeste adesea prima investigație care se face ƒn practicǎ la
bolnavii care se prezint ǎ pentru durere abdominalǎ acutǎ. La bolnavii cu ocluzie intestinalǎ
evidențiazǎ distensia abdomenului, conținutul semilichid și aeric intestinal, peristaltica
intestinalǎ. Distensia abdominalǎ ƒmpiedicǎ de obicei examinarea detaliatǎ a organelor
abdominale, astfel cǎ alte constatǎri ecografice (de ex. tumori obstructive, aerobilie care
poate apǎrea ƒntr-un ileus biliar ș.a.) depind de ƒnt…mplare și de experiența exam inatorului.
Investigațiile de laborator sunt utile pentru evaluarea general ǎ a bolnavului, a
răsunetului metabolic al ocluziei, orientează terapeutica și au o anumită semnificație
prognostică. De obicei se determinǎ: hemograma, proteinemia, ionograma sanguină și
urinară, ureea și creatinina sericǎ , pH-ul sanguin și parametrii echilibrului acido -bazic ,
rezerva alcalină, ionograma sericǎ, amilaze mia, amilazuria. De reținut că hemoconcentrația
poate masca unele tulburări hidroelectrolitice .
Probleme de diagnostic
Diagnosticul pozitiv al ocluziei intestinale se bazează pe:
durerea abdominală
oprirea tranzitului intestinal
vărsături
distensi a abdominală
nivele hidro -aerice la radioscopia abdominală
Diagnosticul preoperator mai trebuie să precizeze:
localizarea obstacolului (ocluzie ƒnaltă sau joasă)
existen țasau absența strangulării (suferinței vasculare)
etiologia ocluziei (care nu poate fi stabilită preoperator ƒn toate cazurile)
complicațiile metabolice.
Mijloacele diagnosticului ƒn ocluzia intestinal ǎ sunt cele obișnuite: anamneza,
examenul obiectiv și examinǎrile complementare.
Datele ce pot fi obținute prin anamneza sunt sintetizate ƒn tabelul de mai jos:
Elemente clinice anamnestice Trǎsǎturi relevante
durerea localizare, caracter, periodicitatea colicilor
vǎrsǎturile momentul apariției, conținutul, frecvența
oprirea tranzitului de c…nd, dacǎ e complet ǎ
antecedentetumori, boli inflamatorii (→stenoze), hernii (→strangu –
lare), operații abdominale (→bride)
simptome anterioaresimptome ale unor boli care ar putea determina ocluzia dar
care nu au fost diagnosticate anterior (tumori digestive, b.
Crohn, tuberculoz ǎ intestinalǎ etc.)
diureza oliguria denot ǎ o ocluzie avansatǎ
La inspecție (generalǎ și a abdomenului) se vor urmǎri:
Elemente constatate Trǎsǎturi relevante ; importanțǎ; observații
distensia abdominal ǎ difuz, “ƒn cadrul colic”
puncte herniare prezența unei formațiuni ƒntr-o zonǎ herniarǎ
cicatrice abdominal ǎ operație → bride

aspectul limbii deshidratare
tegumentul pliucutanat persistent (→deshidratare)
peristaltismul“intestin de luptǎ” (peristaltica e ƒnsǎ rar evidentǎ prin
modificarea reliefului peretelui abdominal)
mǎsurarea circumferinței
abdomenuluise poate face din timp ƒn timp ƒn dreptul ombilicului pentru
a surprind e creșterea distensiei abdominale; are importanțǎ
redus ǎ
TA, pulsulhipotensiune , tahicardie –denot ǎ un stadiu avansat, cu
rǎsunet hemodinamic
faciesul-faciesul suferind
-faciesul hipocratic este un semn de mare gravitate; denot ǎ
o afecțiune abdominal ǎ severǎ ƒntr-o fazǎ avansatǎ,
ireversibil ǎ (anunțǎ decesul!)
La palpare se pot constata:
Elemente constatate Trǎsǎturi relevante ; observații
puncte herniarehernie dureroas ǎ, nereductibilǎ
Atenție la hernia femuralǎ!
tumor ǎ abdominalǎ localiza re, mǎrime, delimitare, mobilitate, sensibilitate
contracții peristaltice pot fi percepute la pacienții slabi
absența apǎrǎrii musculare element important pentru diferențierea de peritonitǎ
La percuție se pot constata:
Elemente constatate Trǎsǎturi relevante ; observații
timpanismdatorat distensiei aerice; timpanismul poate fi mai
accentuat ƒn centrul abdomenului sau pe cadrul colic
dispariția matitǎții hepatice prin distensia colonului
matitate deplasabil ǎ ƒn
flancuric…nd existǎ lichid peritoneal de reacție
La auscultație se pot constata:
Elemente constatate Trǎsǎturi relevante ; observații
accentuarea zgomotelor hidro –
aerice intestinalese datoreaz ǎ hiperperistalticii intestinale “de luptǎ”
silențiu abdominalzgomotele hidro -aerice lipsesc; se pot auzi chiar zgomotele
cardiace sau murmurul vezicular. Silențiul abdominal apare
fie ƒntr-o ocluzie funcțion alǎ, fie ƒntr-o ocluzie mecanic
avansat ǎ, ƒn faza de “epuizare” a musculaturii intestinale
La tușeul rectal se pot constata:
Elemente constat ate Trǎsǎturi relevante ; observații
tumor ǎ rectalǎ stenozantǎ → cauza ocluziei
fecalom impactat rar
ampula rectal ǎ goalǎ
(semnul Hocheneg)ƒn ocluziile joase se produce rapid golirea intestinului distal
ocluziei

Informațiile obținute cel mai frecvent prin examin ǎrile complementare sunt:
Examinarea Utilitatea
Ecografia abdominal ǎ-distensia abdominal ǎ; peristaltismul
-aerobilie (foarte rar) → ileus biliar
-diagnostic diferențial cu alte afecțiuni care merg cu durere
abdominal ǎ acutǎ, vǎrsǎturi etc.
Radioscopia abdominal ǎ
simpl ǎ-nivele hidroaerice
-tipul și distribuția nivelelor hidro -aerice
-rar: calculi radioopaci ƒn intestin (→ ileus biliar)
-rar: calculi renali radiopaci; constatarea poate fi
important ǎ c…nd diagnosticul diferențial al vǎrsǎturilor
ridicǎ problema unei insuficiențe renale
-distensia unei singure anse intestinale se poate evidenția ƒn
stadiile incipiente (4-5 ore)
-diferențierea de peritonitǎ (pneumoperitoneu ƒn peritonitǎ,
nivele hidroaerice ƒn ocluzie)
Irigografia-ƒn ocluziile colice arata stopul substanței de contrast; totuși
umplerea colonului cu bariu poate complica evoluția (de
ex. transform ǎ o subocluzie ƒn ocluzie complet ǎ)
Hemograma -hemoconcentrație
Leucocitele-de obicei leucocitoz ǎ (pentru orientare se pot reține
urmǎtoarele limite: <15000/mm3ƒn ocluzia prin obliterare,
>15000/mm3ƒn ocluzia prin strangulare)
pH; parametrii acidobazici -de obicei acidoz ǎ metabolicǎ
Amilazemia; amilazuria-pentru diferențierea de pancreatita acutǎ ; creșteri ale
amilazemiei se produc și ƒn OI, dar ƒn pancreatitǎ creșterea
e mai important ǎ
Ureea, creatinina sericǎ -pentru evaluarea coafect ǎrii funcției renale
Ionograma sericǎ-de obicei hipopotasemie, hiposodemie; corectarea
tulbur ǎrilor electrolitice se va face ƒn funcție de nivelul
ionogramei
Diagnosticul topografic sau al localiz ǎrii obstrucției (ƒnalt ǎ sau joasǎ) e important
pentru evaluarea consecin țelor metabolice ale OI. †n ocluzia intestinal ǎƒnaltǎdeshidratarea
și tulburǎrile elecrolitice apar rapid . †n OI joasǎ deshidrata rea apare mai tǎrziu; pe de altǎ
parte pacienții cu OI joasǎ se prezintǎ mai t…rziu la medic (ƒntruc…t vǎrsǎturile și alterarea
stǎrii generale apar mai tǎrziu) și ca urmare tulburǎrile hidro -electrolitice sunt mai severe la
momentul diagnosticului.
Crite riile urmǎrite pentru diagnosticul topografic sunt:
-momentul apariției vǎrsǎturilor ƒn raport cu celelalte simptome (ƒn primul r…nd durerea)
-momentul opririi tranzitului intestinal ƒn raport cu celelalte simpt ome(durerea)
-starea general ǎ, deshidratarea
-distensia abdominal ǎ
-caracterele durerii
-aspectul radiologic

-v…rsta
-antecedentele
Elementele semnificative ƒn diferențierea dupǎ criteriile enumerate mai sus sunt
prezentate ƒn tabelul urmǎtor:
Criteriul pledeaz ǎ pentru
OCLUZIE „NALT Ǎpledeaz ǎ pentru
OCLUZIE JOAS Ǎ
vǎrsǎturile apar rapid dupǎ durereapar tardiv dupǎ durere sau
chiar lipsesc
oprirea tranzitului intestinalapare tardiv
(din intestinul situat distal de
obstacol se elimin ǎ gaze și
materii fecale)precoce
(de obicei la tușeul rectal
ampula rectal e goalǎ, fǎrǎ
materii fecale)
deshidratarea precoce tardiv ǎ
starea general ǎ se altereaz ǎ rapidse menține relativ bunǎ un
timp ƒndelungat (1-2 zile)
distensia abdominal ǎ;
meteorismulredus ǎ, centroabdominalǎimportant ǎ; cuprinde ƒntreg
abdo menul sau e predomi –
nantǎ la periferia abdome –
nului (ƒn cadrul colic)
caracterele durerii“colici de intestin subțire”
(“valuri” de durere care se
succed la 3-5 minute –
sincrone cu contracțiile de
luptǎ ale intestinului)“colici de intestin gros”
(“valur i” de durere care se
succed la 5-10 minute –
sincrone cu contracțiile de
luptǎ ale intestinului)
obs.: descrierea de mai sus a caracterelor durerii se potrivește numai pentru ocluziile prin
obliterare. †n ocluziile cu strangulare durerea e continu ǎ.
nivele hidroaerice mici, nu-
meroase, centroabdominalenivele hidroaerice mari,
puține, periferice aspectul radiologic
(vezi mai sus!)
v…rstala copii și adulții tineri sunt
mai frecvente OI ƒnalte
(strangulare herniar ǎ, b.
Crohn)la v…rstnici sunt mai
frecv ente OI joase (tumori –
ƒn special ale colonului)
antecedentelaparotomii, b. Crohn, TBc
ș.a.neoplasme, istoric de
rectoragie sau constipa ție

Semnele clinice principale ale OI variaz ǎ ƒn funcție de sediul obstrucției
Existența sau absența strang ulǎriitrebuie diagnosticat ǎ pentru stabilirea
momentului operator. †n ocluzia fǎrǎ suferințǎ vascularǎ pregǎtirea preoperatorie este de
durat ǎ mai lungǎ. †n ocluzia cu strangulare ischemia intestinului strangulat face ca riscul
perforației sǎ fie mare; caurmare pregǎtirea preoperatorie trebuie sǎ fie rapidǎ și energicǎ,
iar operația sǎ se facǎ ƒn timp util (6 ore de la debut).
Criteriile utile pentru diagnosticul ocluziei cu strangulare sunt:
-debutul durerii
-caracterele durerii
-momentul apariției vǎrsǎturilor
-starea general ǎ
-existența unor puncte dureroase abdominale
-semne de iritație peritonealǎ
Utilitatea criteriilor de mai sus e prezentat ǎ ƒn tabelul de mai jos:
Criteriulpledeaz ǎ pentru
OI prin OBLITERAREpledeaz ǎ pentru
OI prin STRANGULARE
debutul durerii insidios, treptat brusc
caracterele durerii colicativ ǎcontinu ǎ, mai intensǎ ƒn
punct fix
puncte dureroase abdominale nuda (puncte herniare dureroa-
se, zonele abdominale cores –
punz ǎtoare unui volvulus
etc.)
starea general ǎ se altereaz ǎ treptat se altereaz ǎ rapid
iritație peritonealǎ absent ǎpoate exista apǎrare
muscular ǎ cu localizare
corespunz ǎtoare strangulației

Diagnosticul etiologic poate fi uneori stabilit țin…ndseama de antecedentele și v…rsta
bolnavului și de datele examenu lui clinic și radiologie. P…nǎ la urmǎ diagnosticul etiologic
nu e esențial de stabilit preoperator; important e sǎ se stabileascǎ diagnosticul ocluziei și
indicația operatorie.
Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este chirurgical, precedat și urmat de
tratamentul de susținere a funcțiilor vitale și de corectare a deficitului volemic și a
tulburărilor electrolitice și acido -bazice.
Pregǎtirea preoperatorie trebuie sǎ corecteze pe c…t posibil tulbur ǎrile metabolice
determinate de ocluzie. Trebuie sǎ ținem seama cǎ reechilibrarea nu poate aduce la normal
funcțiile metabolice p…nǎ c…nd nu s-a rezolvat cauza obstrucției. (Epuizarea tuturor
mijloacelor de echilibrare metabolic ǎ ƒnseamnǎ de fapt epuizarea tuturor resurselor
bolnavului).
†n principiu la un bolnav cu OI se vor avea ƒn vedere urmǎtoarele mǎsuri
preoperatorii:
-c…teva investigații sumare (radioscopia abdominalǎ și toracicǎ, ecografia abdominalǎ,
electrocardiograma)
-puncția venoasǎ; recoltarea unor probe biologice pentru determinarea grupului sanguin,
hemoleucogramei, testelor de coagulare, probelor renale, amilazemiei, ionogramei serice ,
glicemiei ; recoltarea unei probe de s…nge arterial pentru parametrii acido -bazici este de
asemenea necesar ǎ; o mostrǎ de ser se pǎstreazǎ pentru proba compatibil itǎții directe, dacǎ
transfuzia sanguin ǎ e necesarǎ; accesul venos este de asemenea necesar pentru tratamentul
hidro -electrolitic
-accesul venos periferic și (Œ) central
-tratament hidro -electrolitic; eficien ța acestuia e apreciat ǎ ƒn funcție de TA, puls, PVC,
diurez ǎ
-corectarea tulbur ǎrilor acido -bazice; pentru acidoza metabolic ǎ se administreazǎ soluție de
bicarbonat de sodiu; pentru alcaloza metabolic ǎ (prin vǎrsǎturile cu suc gastric) se
administreaz ǎ clorurǎ de potasiu
-aspirație gastricǎ –pentru diminuarea stazei gastrice, diminuarea distensiei abdominale și
monitorizarea pierderilor lichidiene pe aceast ǎ cale
-sodaj vezical –pentru monitorizarea diurezei
-tratament diuretic –numai dupǎ o bunǎ echilibrare volemicǎ
-combaterea hipox iei: oxigenoterap ie
-antibioticoterapie –av…nd ƒn vedere ca intervenția se va face asupra unui intestin
hiperseptic va trebui folosit ǎ o asociere antibioticǎ activǎ atǎt pe gemenii Gram -pozitivi, c…t
și pe cei Gram -negativi și anaerobi
-compensarea afecțiunilor asociate
Momentul operator depinde de:
-severitatea pierderilor hidro -electrolitice și a tulburărilor echilibrului acido -bazic
-coexistența bolilor asociate
-tipul de ocluzie (prin obliterare sau prin strangulare)
Obiectivul tratamentului chirurgical este ƒndepărt area sau ocolirea obstacolului
pentru a permite reluarea tranzitului intestinal.
†n funcție de cauza ocluziei acest obiectiv se realizează prin:

-secționarea inelului de strangulare a unei hernii sau secționarea unei bride (aderențe
peritoneale) și elibera rea anselor intestinale strangulate
-colostomia sau rezecția Hartmann; ƒn cazul unei ocluzii pe colon o rezecție urmatǎ de
anastomoz ǎ ƒn condițiile ƒn care colonul supraiacent obstacolului este plin cu un conținut
hiperseptic are un risc mare de fistul ǎ anastomotic ǎ; ca urmare se opteazǎ ƒn faza acutǎ
pentru o operație mai limitatǎ
-extirparea unei tumori care comprimă intestinul sau a unui segment digestiv tumoral; dacă
tumora este inextipabilă se face o anastomoz㠃ntre segmentul digestiv situat proximal și cel
situat distal de tumoră
-reducerea unei invaginații intestinale
-devolvularea unui volvulus
-enterotomia (secționarea intestinului), extragerea obstacolului intraluminal (calcul biliar,
corp străin) și enterorafia (sutura intestinului)
C†teva exem ple de operații
Colostomie terminal ǎRezecție Hartmann (sigma
cu tumora obstructiv ǎ e
rezecat ǎ; bontul rectal
ƒnchis; colostomieReducerea unei invaginații
Enterotomie urmat ǎ de
extragerea unui calcul biliar
ƒntr-un ileus biliarAnastomoz ǎ pentru
scurtcircuitarea unei tumori
obstructiveAnastomoz ǎ pentru
scurtcircuitarea unui ghem de
anse fixate ƒn aderențe
†n perioada postoperatorie se continu ǎ mǎsurile energice de terapie intensivǎ inițiate
preoperator.

Activități:
Efectuați anamnez a și examenul clinic ƒn cazul unui pacient cu ocluz ie intestinală .
Propune ți un plan al investigaț iilor paraclinice necesare ƒn cazul unui pacient cu
ocluzie intestinală mecanică .
Propuneți conduita terapeutic ă și precizaț i succesiunea de manopere necesare ƒn cazul
ƒn cazul pacientului examinat .
Intrebări recapitulative:
Enumeraț i cauzele de ocluzie intestinala mecanică .
Prezentaț i mecanismele fiziopatologice implicate ƒn ocluzia intestinală mecanică.
Care sunt semnele funcț ionale ale ocluziei mecan ice?
Dintre examinările complementare utile ƒn diagnosticul ocluziei intestinale fac parte:
a.radioscopia abdominală simplă
b.ecografia abdominală
c.bariu pasaj
d.ionograma serică
e.ureea și creatinina serică
Prezentaț i criteriile de diagnostic diferenț ial ƒntre ocluzia intestinal㠃nalta si ocluzia
intestinală joasă.
Prezentaț i criteriile de diagnostic diferenț ial ƒntre ocluz ia intestinală prin obliterare și
cea prin strangulare.