Să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănatos,să -și afle calea spre sănătate sau [610355]

3
UNIVERSITATEA " LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ "VICTOR PAPILIAN"
SPECIALIZAREA " ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ "

TELENURSING IN MANAGEMENTUL PACIENTULUI
CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : STUDENT: [anonimizat].UNIV.DR. LIANA BERA MIHAELA IONESCU

SIBIU
2015

4

Motto

‚‚Să ajuți individul, fie acesta bolnav: [anonimizat],să -și afle calea spre sănătate sau
recuperare, să- și foloseasca fiecare acțiune pentru a promova sănatatea sau recuperarea
cu condiția ca acesta sa aibă tăria, voința sau cunoașterea necesăra pentru a o face in așa
fel încat acesta sa ajungă să- și poarte de grijă cît mai curând posibil’’.

Virginia Henderson

3

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. Infarct miocardic acut. Noțiuni generale ………………………………………. 5
Introducere ………………………………………………………………………………………………………. 5
1.1. Definiție ……………………………………………………………………………………………………. 6
1.2. Anatomia inimii …………………………………………………………………………………………. 6
1.3. Factorii de risc a IMA ……………………………………………………………………………….. 17
1.4. Complicații ai IMA …………………………………………………………………………………… 18
1.5. Tablou clinic ……………………………………………………………………………………………. 19
1.6. Diagnostic ……………………………………………………………………………………………….. 21
1.7. Tratament ………………………………………………………………………………………………… 22
1.8. Regim alimentar ……………………………………………………………………………………….. 23
1.9. Telenursing ……………………………………………………………………………………………… 25

Capitolul 2. Partea de ingrijire ………………………………………………………………………. 26
2.1. Rolul asistentei medicale in pregătirea pacientului cu IMA ……………………………. 26
2.2. Rolul asistentei in efectuarea EKG -ului ………………………………………………………. 28

Capitolul 3. Managementul pacientului cu IMA …………………………………………….. 33
3.1. Scopul studiului ……………………………………………………………………………………….. 33
3.2. Material si metoda de lucru ……………………………………………………………………….. 33
3.3. Rezultate ș i discuții …………………………………………………………………………………… 47
3.4. Propunere site “P revenirea și recunoașterea IMA ” ……………………………………….. 53
3.5. Concluzii …………………………………………………………………………………………………. 60
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………. 61

4

PARTEA GENERAL Ă

5

CAPITOLUL 1.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT. NOȚIUNI GENERALE

Introducere
Boală coronariană a devenit in cursul secolului al XX -lea, una din problemele
majore ale patol ogiei. Pe scara mondială, boala cardiovasculară pote fi considerată una
din principalele cauze de morbiditate si mortalitate, iar in numeroase țări ocupă primul
loc.
IMA este una dintre cele mai frecvente si cea mai gravă boală
cardiacă.Frecvența sa a cr escut dramatic in ultimele 4 decenii in toate tările socio –
econ omic.Aproximativ 1500000 de cazuri noi de IMA se inregistreaza anual in SUA.
Anual, în țata noastră numarul de cazuri noi este de aproximativ 150000, deși nu există
date certe in această privință, cifra putând fii superioară considerând mortalitatea prin cardiopatie ischemică care, la ora actuală ne situează pe primul loc in Europa.
Datorită acestui fapt IMA reprezintă, alături de moartea subită, care poate fii atât
o complicație a IMA cât si o manifestare primară a cardiopatiei ischemice, una dintre
cele mai frecvente si mai dramatice urgențe cardiovasculare in care se impune o atitudine terapeutică, pe de o parte de maximă urgență, iar pe de altă parte standardizată.
IMA este de multe ori fatal intr -o scurtă perioadă de timp. Cei care
supravieț uiesc actului cardiac sufer ă o deteriorare manifestată clinic, cel puțin in
primele săptămani, luni sau ani, in majporitatea cazur ilor, o speranță de viață mai redusa
față de cei aparent sănătoși .
La populația intre 30- 74 ani, intre 1985 și 1990, mort alitatea prin boala
coronariană la femei și la bărbați a scăzut cu 26%, mortalitatea în spital prin cardiopatie
ischemică a scăzut cu 41% iar in afara spitalului a scăzut cu 17% și rata spitalizării la
bolnavii cu IMA a scăzut cu 5- 10%.
În România, in anul 1995 din 100 de decese, 60 au fost din cauza bolii
cardiovasculare, (30 au fost prin IMA), 17 decese prin cancer, 8 prin boli respiratorii, 5
prin accidente și 10 prin alte cauze.

6
În aceeași perioadă rata mortalității prin boli cardiovasculare (0 – 64 ani) a fost
pentru România de peste 150 la 100.000 locuitori față de o medie de 80 pentru întreaga
Europă.
Studii recente susțin convingător părerea că tromboza coronariană acută joaca
un rol important ca factor precipitant al IMA. S -au demonstrate o cluzii coronariene
totale la 87% din pacienții supuși angiografiei in primele 4 ore de la apariția atacului dureros al IMA.
Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OM S) arată că boala coronariană
rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din
mortatitalitea generală. În România m or aproximativ 40 de oameni de IMA în fiecare zi ,
iar 2 din 3 adulți prezintă alte afecțiuni cardiovasculare.

1.1. Definiție
Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA ), numit frecvent
și atac de cord , este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce
determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția
unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom, care este un depozit de lipide
și celule albe la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și
hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea mușchiului inimii.

1.2. Anatomia inimii
Inima este organul propulsor al sângelui și este situată in cavitatea toracică in
mediastinul inferior, regiune topografică cuprinsă intre cei 2 plămâni, deasupra
diafragmului care este limitată anterior de plastronul sterno -costal , iar posterior,
corespunzând vertebrelor cardiac Giacomini (a 4 -a, a 5 -a, a 6 -a, a 7 -a până la a 8 -a
dorsală). (Fig.1)
Inima este conținută intr -un sac fibros, pericardul fibros care este î nvelit pe fața
sa internă de o foița endotelială, o seroasă ce po artă denumirea de pericard seros si care
imbracă apoi fața exterioară a inimii constituind epicardul sau foița viscerală a seroasei, spre deosebire de pericardul seros care constituie foița parietală a seroasei.
Pe fața sa internă, m iocardul este căptușit cu o foiță seroasă – endocardul – care
nu este altceva decat continuarea endoteliului vascular.
Forma inimii este aceea a unui trunchi de con cu baza in sus la dreapta si inapoi,
iar vârful indreptat in jos, la stânga și în afară. Această poziție este insă variabilă in
raport cu forma toracelui care este strâmt, axul longitudinal al inimii ca re este dirijat in

7
mod obișnuit, oblic, dinapoi -inainte , de sus in jos, și de la dreapta la stânga – se aproprie
de verticală – iar dacă toracele este larg, acest ax se aproprie de orizontală.
In medie, la un adult inima cantărește aproximativ 260g la femeie și 270g la
bărbați .

Fig.1 Reprezentația inimii [1]
1. Coronara dreapta 9. Atriu drept
2. Artera anterioara stanga descrescatoare 10. ventriculul drept
3. Artera stanga circumflexa 11. Atriu stang
4. Vena Cava superioara 12. Ventriculul stanga
5. Vena cava inferioara 13. Muschii papilar
6. Aorta 14. Cordaje tendinoase
7. Artera pulmonara 15. Valva tricuspidica
8. Vena Pulmonara 16. Valva pulmonara

Arterele coronare. Deoarece inima este compusă dintr -un țesut muscular
cardiac care se contractă și se relaxează continuu, trebuie sa aibă o aprovizionare permanentă de oxigen și nutrienți. Arterele coronare (fig.2) sunt o rețea de vase de

8
sânge care transportă oxigen și care sunt bogate in substanțe nutritive pentru țesutul
muscular cardiac. Ele sunt primele vase de sânge care se desprind din aorta ascendentă.
Îngustarea sau ocluzia acestor vase duce la suferința mușchiului inimii, pâna la
producerea unui infarct (moa rtea unei părți din miocard).

Fig.2. Arterele coronare [1]

Vena cavă. Vas care aduce sângele neoxigenat din corp ( este sărac in oxigen si
incărcat cu dioxi d de carbon) spre partea dreaptă a inimii.
Venele cave sunt in numă r de două :
• Vena cavă superioară
• Vena cavă inferioară
Vena cavă superioară. Este vena mare care drenează sânge din partea
superioară a corpului în atriul drept al inimii. Se formează prin unirea venelor brahiocefalice dreaptă și stângă, care la rândul lor, s -au format din vene mai mici,
acestea din urmă primesc sânge de la cap, gât și membrele superioare
Vena cava inferioară. Este cea mai largă venă din corp, dar numai ultima sa
parte se află în torace, unde pătrunde prin diafragmă și transport sângele în atriul drept.

9
Aort a. Aorta este cea mai mare arteră din corp, având, la adulți diametrul intern
de cca. 2,5 cm.
Pereții săi, relativi groși, conțin țesut conjunctiv elastic, care permite vasului să
se lărgeascăușor, când sângele este pompat în ea cu presiune, și apoi să- și revină
menținând astfel presiunea sangvină constant între 2 bătăi successive ale inimii.
Aorta merge la inceput în sus, apoi se curbează spre stânga și coboară din torace,
în abdomen. Este formată din aortă ascendentă, arcul aortic și aorta descendentă.
Diferitele secîiuni ale aortei, sunt denumite în funcție de forma sau pozițiile în care se
găsesc și fiecare are ramuri pentru transportul sângelui spre țesuturile corpului . (Fig. 3)

Fig.3 Reprezentarea aortei [1]

Artera aortă este alc ătuită din 3 părți:
• Partea ascendentă
• Partea descendentă ( aorta toracică și aorta abdominal )
• Cârja aortic ă ( trunchiul brahio- cefalic )

Artera pulmonară . Separă ventriculul de triunghiul pulmonar, artera mare care
transportă sânge de la inimă spre plămân. Imediat deasupra fiecărei cuspide a valvei,
triunghiul pulmonar se dilată, ușor și formează sinusurile pulmonare, spații umplute cu sânge care împiedică lipirea cuspidelor de peretele arterial din spatele acestora, atunci
când se deschid.

10
Vena pulmonară . In număr de 4 (cate două de fiecare parte), venele pulmonare
se deschid in auriculul stâng, in care aduc sângele oxigenat in plămân.

Camerele inimii. Inima umană are patru camere. Cele două camere superioare,
atriul (auriculul) drept si stâ ng, sunt camerele de primire a sângelui.Acestea colectează
sângele adus de vene.
Camerele inferi oare ale inimii, ventriculul stâ ng si drept, au rolul unor pompe
puternice. Ele imping sâ ngele p rin artere, de la inimă catre corp .
Inima este o pompă cu 2 camere, în care sângele circulă prin 2 sisteme închise
separate.Sângele este încărcat cu oxigen, care părăsește ventriculul stâng prin aortă.
Sângele circulă prin corp și se întoarce dezoxigenat în atriul drept prin venele
cave, superioară și inferioară . (Fig. 4)

Fig.4. Camerele inimiiAtriul drept și stâng, Ventricului drept și stâng [1]
RA – atriul drept RV – ventriculul drept
LA – atriul stâng LV – ventriculul stâng

Atriul drept . Are forma unui cub. El prezintă spre anterior o prelungire care
este reprezentată de auriculul drept. Peretele lateral prezintă un aspect neregulat
și la acest nivel se pot identifica mușchii pectinați ai atriului. Peretele
medial/septal este alcătuit din septul interatrial (septul care separă cele 2 atrii).
Peretele superior prezintă 2 orificii: orificiul de vărsare a venei cave superioare
și orificiul de intrare in auricul. La nivelul peretelui inferior se identifică:

11
– orificiul de vărsare a venei cave inferioare,
– orificiul sinusului venos coronar,
– banda sinusală care conține tendonul lui Todaro.

Peretele posterior prezintă o proeminența care poartă denumirea de “creastă
terminal”, fiind localizată la dreapta fața de orificile cele două vene cave. Peretele anterior este reprezentat de orificiul atrio -ventricular drept impreuna cu valva tricuspida.
(Fig.5)

Fig.5 Atriul și ventriculul drept [1]

Ventriculul drept . Are forma unei piramide triunghiulare. Ventriculul drept
prezintă o bază, un vârf și trei pereți.Peretele anterior și cel posterior au formă
neregulată, iar cel medial/septal este reprezentat de septul interventricular. Vârful
ventriculului drept este situat în aproprierea vârfului inimii, la 1 cm mai sus și mai la
dreapta de acesta. Baza ventriculului are 2 orificii:

12
– orificul atrioventricular drept care delimitează atriul drept de ventriculul dr ept ,
– orificiul trunchiului arterei pulmonare care este prevăzut cu valve pulmonară
care este alcătuită din 3 cuspe semi -lunare, 1 anterioară și 2 posterioare.

Atriul st âng. Atriul stâng este mai mic decât cel drept, care formează partea
principal a baz ei inimii. Are forma unui cub și pereți netezi, cu excepția căptușelei
auriculului stâng, care este aspru din cauza crestei muscular. Cele patru vene
pulmonare, care aduc sângele oxigenat înapoi, de la plămâni, pătrund prin partea
posterioară a atriulului stâng. În aceste orificii nu exista nici o valvă. În peretele
apropriat atriului drept, se află fosa ovală, care corescpunde fosei ovale din partea dreaptă. (Fig. 6)

Fig.6. Atriul stâng și ventriculul stâng [1]

Ventriculul stâng . Prezintă cele mai mari dimensiuni având aspectul unui con.
Ventriculul prezintă:un perete lateral care descrie numeroase trabecule de ordin 2 și 3 ,
un perete medial/septal care prezintă trabecule cărnoase, 2 margini, o bază care conține
2 orificii,orificiul atrio -ventricular stâng și orificiul aortei și vârful care coincide cu
vârful inimii și prezintă trabecule carnoase de ordinul 2, respective 3.

Mușchii papilari . Se află la nive lul valvelor cardiac e, și au rol în î nchiderea ș i
deschiderea valvulară. Este mai mare în ventriculul stâng decât cel drept, datorită
faptului că are o forță mai mare de a -și reveni. ( Fig. 7)

13

Fig.7. Mușchii papilari [1]

Cordaje tendinoase . Pe marginile si suprafețele inferioare ale valvelor
tricuspida si mitrală se inserează numeroase structuri tendinoase subțiri de colagencare
sunt cordajele tendinoase – au traseu descendent către mușchii papilari, care se
proiectează de pe pereții muscu lari in cavita tea ventriculară. Aceste cordaje acționează
ca niște cabluri de ancorare a valvelor si impie dică cuspidele să se deschidă sau să
bombeze in interior ca o umbrelă, din cauza presiunii crescute pe care o are sângele in
cursul contracției ventricu lare. Cordajele ataș ate pe cuspide invecinate acționează si in
scopul menținerii acestor cuspide strân s legat e una de alta in cursul contraciei
ventriculare, astfel încât sângel e să nu poata regur gita printre ele, câ nd sunt inchise.
(Fig.8)

Fig.8 Cordajele tendinoase [1]

14
Valvele inimii sunt structure membranoase care permite circulația sângelui între
cavitățile inimii. (Fig. 9)
• Valva tricuspidă
• Valva mitrală
• Valva pulmonară
• Valva aortică

Fig.9. Valvele inimii [1]

Valva tricuspid ă face legătura intre atriul drept si ventriculul drept. Este
formată dintr -o foiță septală, anterioară si posterioară. Se deschide pentru a permite

15
sângelui oxigenat colectat in atriul drept sa curgă in ventriculul drept forțându- l pentru
a ieși prin valva pulmonară in artera pulmonară.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian și inelul
sau fibros, foițele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si mușchii papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuită in dreptul părții membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspidă a trigonului fibros drept,
c) cele două fila coronariă, care reprezintă două extensii fibroase, una anterioară
si una posterioară, ce pornesc de la trigonul fibros dre pt, si
d) o bandă de țesut conjuncticare completează circumferința inelului valvular
intre vârfurile celor două fila.

Trebuie menționat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanță de
acest inel fibros valvular de pe stratu l colagenos central al foițelor valvulare. Astfel,
inelul fibros nu va corespunde pe de -a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial –
endocard valvular.
Foițele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septală, anterioară
și posterioar ă, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven -tricular. Fiecare
foiță este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamină fibrosă
colagenoasă care se continuă la baza cu inelul fibros iar către marginea liberă cu
fascicule divergente din cordajele tendinoase.
Valva mitral ă face legătura intre atriu si ventriculul stâng. Este formată din
valva anterioară și posterioară, cordaje tendinoase si mușchii papilari prin care se inseră
la nivelul miocardului. Se deschide pentru a permite sângelui oxigenat colectat in atriul
stâng să curgă in ventriculul stâng forțându -l să iasă prin valva aortica in aortă.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privințe similară cu cea
tricuspidiană. Descriem și la acest nivel orifi ciul atrioventricular mitral cu inelul sau
fibros, foițele (cuspele), cordajele tendinoase si mușchii papilari. Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive dense de consistență diferită care sunt in
continuitate cu laminae fibroase ale cuspel or valvulare mitrale. Clasic valva mitrală este
descrisă ca având două cuspe (anterioară si posterioară), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrană continuă atașată la inelul fibros. Marginea sa
liberă prezintă numeroase indentații, dintre care două sunt mai adânci si primesc cordaje
tendinoase caracteristice, penate. Vârfurile celor doi mușchi papilari indică aceste

16
indentații. Ele sunt comisurile antero -laterală si posteromedială ).
Cuspa anterioară este mai mare, semicircu lară sau triunghiulară, cu indentații
marginale puține sau deloc. Prin poziția și mobilitatea sa, fiind situată in mod critic
intre conul de influx si cel de reflux al ventriculului stâng această cuspa a fost denumită
și "tamponul aortic". Astfel, in timp ul umplerii ventriculare pasive și al sistolei atriale,
fată sa atrială netedă direcționează fluxul sangvin spre vârful trabeculat al ventriculului stâng. Dupa inceputul sistolei ventriculare și inchiderea valvei mitrale, partea clara
(netedă) a feței vent riculare a cuspei anterioare se continuă cu cortina subaortică, in
acest mod, această cuspa formează impreaună cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvular aortic partea terminală a conului de ejecție a ventriculului stăng.
Cuspa posteri oară (ventriculară, murală sau postero- laterală) este mai mică, dar
are o inserție anulară mai intinsă (pe aproximativ două treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale iși au originea pe cei doi
mușchi papilari p uternici ai ventriculului stâng. Aceștia sunt papilarul antero -lateral si
cel postero -medial. Fiecare cuspa primește cordaje de la ambii mușchi papilari.

Valva pulmonară este originea arterei pulmonare, care duce sângele neoxigenat
la inima. Se bifurcă in artera pulmonară stângă si dreaptă, care se distrbuie celor doi plămâni . Valva pulmonară, valva de ejecție a ventriculului drept, continuă infundibulul
ventricular.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se inseră prin baze convexe pe o
ingroșare fibroasă din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemină in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plică endocardică in interiorul căreia
se gasește o lamină fibroasă. Central la nivelul fiecărei margini libere se g asește o
ingroșare colagena numită nodulus (Arantii). De -o parte și de alta a nodulului se găsesc
lunulele, unde strat ul de colagen este mult subțiat .
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezintă trei sinusuri
(Valsalva), al căror perete este mai subțire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este
foarte important ca inchiderea și deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de asemanatoare cu cele ale valvei aortice.
Valva aortică se află la nivelul ventriculului stâng si rep rezintă originea
principalului vas de sânge al inimii, din care iau naștere toate celelalte vase importante din organism. Este alcatuită din trei cuspe: dreapta, stânga, noncoronariană. Valva

17
aortică are in mod normal trei cuspe. Ea are o structură similar ă cu a valvei pulmonare,
dar o construcție mai solidă.
Cele trei componente esențiale sunt scheletul fibros solid, cuspele (foițele)
valvulare fine si sinusurile. Aceste trei elemente formează trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecan ism valvular. Cuspele valvulare fine sunt plici de endocard
care conțin in interior laminae fibrosae cu o rezistență deosebită, dată in special de distribuția fibrelor colagene, in straturi circulare si radiare alternative. Cuspele au o
structură similară cu cele ale valvei pulmonare, dar mai solidă.

1.3. Factorii de risc a IMA
Definiția factorului de risc încă nu este suficient de clară. Putem spune că
factorii de risc reprezintă modalității anormale de răspuns biologic, moștenite sau câștigate, la ambianța unor indivizi sănătoși.
Factorii de risc trebuie considerați ca p recursori ai bolii sau ca stadii incipiente
ale bolii, valoarea si semnificația lor este prin definiție preductibilitatea, fapt care le
confer ă o importanță deosebită in profilaxia bolii, una din modalitățile practice de
identificare a predispoziției la imbolnăvire.
Principalii factori de risc a IMA:
• Stilul de viață: alimentație bogată in grăsimi, colesterol, calciu, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul;
• Caractere biochimice si fiziologice: creșterea colesterolului total plasmatic LDL- C, hiperte nsiunea arterial, diabetul zaharat, obezitatea, factorii
trombogeni;
• Caracteristici individuale: vârsta, sex, istoric familial de boli cardio –
vasculare;
• Alți factori de risc: stresul, hipoxia, afecțiuni renale, factorii socio –
economici,disfuncția tiroidian ă.
Factorii de risc defines c acele caracteristici care se găsesc la persoanele
sănătoase și care sunt asociate statistic cu posibilitatea apariției IMA. In sens larg, factorii de risc include caracteristici ale modului de viață, caracteristici bio chimice si
fiziologice și elemente personale nemodificabile.
Factorii de risc au importanță in domeniul cardiologiei preventive primare și
secundare. Prevenția primară vizează măsuri care se aplică la subiecții asimptomatici cu “high risk ”. Astfel es te demonstrat prin studii de meta -analiza:

18
 Oprirea fumatului reduce riscul cu până la 70%;
 Reducerea colesterolului scade ris cul la 3% pentru fiecare 1% reducere;
 Tratarea HTA demostrează de la 2% la 3% declinul pentru fiecare 1mmHg
reducere a presiunii sanguine diastolice;
 Practicarea exercițiilor fizice demonstrează o reducere cu 45% a instalării primului IM;
 Pacienții cu greutate ideală au avut o reducere cu 35% -55% comparată cu cei
obezi in instalarea IM.

Prevenția secundară reunește ansamblul măsurilor care trebuie să se regăsească
in stilul de viață și in tratamentul persoanelor cu o formă de cardiopatie ischemică manifestată pentru a reduce progresia aterosclerozei coronare si riscul fenomenelor
trombotice supraadăugate.
Strategia programelor de prevenire secundar cuprinde și:
• Tratamentul postmenopauză cu estrogen, reduce incidenta cu 44%
• Consumul unor cantități mici de alcool reduce cu 25% -45%
• Consumul de aspirină “low -dose” reduce riscul cu 33%

In urma aplicării acestora s -a ajuns la 2 concluzii:
1. Scade mortalitatea si morbiditatea prin IMA
2. Oprirea progresiei leziunilor aterosclerotice, sau chiar regresia lor .

1.4. Complicaț ii a IMA
Complicații importante:
1. Tulburări de ritm cardiac:
• ventriculare
• atriale

2. Tulburări de conducere ale inimii:
• atrioventriculare
• intraventriculare

19
3. Disfuncția de pompă:
• insuficiența VS
• EPA
• sindrom de debit mic
• soc cardiogen

4. Complicațiile mecanice:
• ruptura de perete liber
• ruptura de sept
• ruptura/disfuncția de aparat mitral (tricuspidian)
• anevrism ventricular

5. Complicații tromboembolice:
• sistemice
• pulmonare

6. Ischemia postinfarct:
• angina precoce si tardivă
• ischemia silențioasă
• spontană si provocată
• extensie si recidivă de infarct

Alte complicații: pericardita postinfarct (pre coce, tardivă), umăr dureros
postinfarct, pneumopatii acute, retenție de urina,, infecții urinare, astenie fizică , vertij la
mobilizare, depresie, psihoză.

1.5. Tablou clinic
În evoluția IM, se deosebesc o perioadă prodonală, una de debut, de stare si de
convalescență.
Perioada prodr onală precede cu câteva zile înstalarea infarctului caracterizată
prin accentuarea intensității, duratei si frecvenței acceselor dureroase la un vechi
anginas sau a unor accese de angină pectoral de efort de mare intensi tate la un bolnav
fară antecedente anginoase. De cele mai multe ori, perioada prodronală lipsește, debutul

20
fiind brusc, brutal in repaus sau somn. Poate apărea după efort, emoții puternice, mese
copioase, hemoragii severe, tahicardii paroxistice.
In ap ariția IMA există factori precipitanți ca: efort intens, intervenții
chirurgicale a complicațiilor numeroase și grave.
Prezența unei angine instabile s -a semnalat înaintea apariției infarctului la circa
15%-45% din bolnavi. Durerea, HTA, și febra sunt semnele clinice esențiale.
Durerea e simptomul cel mai caracteristic. Caracterul, sediul și iradierea sunt
similar durerii anginoase, dar intensitatea este foarte mare, durează multe ore sau zile, fiind insoțită de o stare de mare anxietate, agitație s i senzația mortții iminente.
Durerea este caracterizată prin severitate, caracterul de gheară, greutate, apăsare
și cu durata de peste 20 minute, fiind localizate in zona inimii, uneori a sternului cu
iradiere la baza gâtului, laterocervical, umăr si b raț stâng. La persoanele cu DZ (diabet
zaharat), personae cu tulburări cerebrale, durerea poate fi absent ă.
In faza de debut a IMA apar și semne de insuficiență ventriculară stângă:
dispnee, EPA, puls alterat, cardiomegalic suflu systolic dar și semne de insuficiență
cardiac global.
Febra este obișnuită, excepțional lipsind, apatre cu întârziere după 12 ore de la
debut IMA, crește progresiv, atinge maximum dupa 24- 48 ore și durează 8- 10 zile.
Febra variază intre 37,5- 40șC și este cu atât mai ridicată cu cât infarctul miocardic este
mai întins și mai sever. Durata sa este de câteva zile, scade progresiv dupa 5- 7 zile,
revenind la normal. În perioada de debut examinările paraclinice evidențiază o hiperleucocitoză
marcată in primele ore, VSH crescut, transaminazele mărite în primele ore de la debut.
Scăderea tensiunii arteriale este aproape constant in primele ore ale infarctului
miocardic, interesând mai mult tensiunea sistolică decât cea diastolică. Scăderea este moderată 20- 40 mmHg, progresivă și atinge maximum după câteva zile sau săptămani.
Uneori scăderea tensiunii este precedată de un pușeu de hipertensiune. Scăderea
rapidă si important sugerează posibilitatea apariției unui colaps cardiovascular.
Debutul IM A poate fi:
• Prin durere în 75 % din cazuri
• Prin insuficiență cardio- circulatorie in 15 -20% din cazuri
• Prin moarte subită in 1- 5% din cazuri
• Prin anomalii electrice descoperite fortuity in 5% din cazuri

21
Perioada de stare durează 4 -5 săptămani, caract erizată prin ameliorarea stării
generale, dispariția febrei, asteniei si normalizarea tensiunii arteriale. Primul simpton
care încetează este durerea apoi frecătura pericardică, hipertermia putându -se prelungi
până la sfarșitul primei săptămani de evoluț ie.
În perioada de stare a IMA persist ă anxietatea, insomniile, efectele depressive,
constipația, meteorismul abdominal. La examenul obiectiv se poate evidenția o
hipotensiune arterial, șoc apexian slab, zgomote cardiac asurzite, suflu sistolic, galop
presistolic.
Perioada de convalescență începe după 5 -6 săptămâni și se caracterizează
anatomic prin formarea unei cicatrici fibroase, iar clinic prin restabilirea lentă a
capacității de muncă.

1.6. Diagnostic
Infarctul miocardic acut poate fii afirmat de prezența a cel puțin două din
următoarele:
• Durerea precordială sfâșietoare sau durerea abdominală foarte crescută, care nu cedează la analgezice si durează cca. o ora
• Creșterea semnificativă a enzimelor muscular in ser
• Modificări ale undei Q/QS pe EKG (ele ctrocardio gramă)

Durerea cu localizarea și caracterele cunoscute, este de regulă foarte intensă, ea
poate lipsi în 10- 15% din cazuri, în special, la diabetic și la persoanele vârstnice. Uneori
durerea este marcată de alte manifestări cum ar fii o stare sincopală, dispneea severă sau
tulburări neurologice associate.
Relativ frecvent pe lângă durere pot fii prevăzute manifestări associate: stări de
neliniște sau chiar agitație maximă, transpirații.
Modificările biologice, in special cele enzimatic e sunt extreme de importante
pentru diagnosticul IMA.
Semnele EKG pot lipsi in fază precoce a IMA sau p ot fii reduse numai la o T
amplă, pozitivă, ascuț ită expresie a ischemiei subendocardice. După 2 -3 ore de la
declașarea simptomatologiei clinice, apa re și imaginea electric, cu supradenivelarea de
ST care inglobează și unda T si unda Q de necroză.

22
1.7. Tratament
Tratamentul IMA este un tratament de urgență, cât mai rapid din momentul
debutului, cu scopul reducerii zonei de necroză miocardică și a prevenirii complicațiilor.
Cantitatea de muș chi care moare din lipsă de sânge , poate fii redusă prin
dizolvarea cheagurilor din arterele coronare și restabilirea circulației sângelui.
La debutul durerii, dacă aveți deja acest medicament în tratamentul
dumneavoastră, puneți o tabletă de NITRO GLICERINĂ sub limbă la începerea
simptomelor. Dacă durerea nu dispare, mai puteți lua încă 2 tablete la interval de 5
minute.

Fig.10 Formarea cheagului de sange când se rupe o placa de aterom [15]

In spital, la departamentul de urgență se precizează, diagnosticul prin exam enul
clinic și electocardiogramă , apoi pacientul este transportat in unitatea de supraveghere
coronariană unde se incepe monitorizarea și tratamentul specific al IMA ce constă în:
• Montarea unei linii venoase
• Montiorizarea continuă a pacientului ( EKG, TA)
• Recoltarea analizelor de urgență
• Oxigenoterapie
• Nitroglicerină sublingual și perfuzie intravenoasă

23
• Analgezice (Algocalim)
• Aspirină, heparină
• Tratamentul fibrinolitic (in cazul in care pacientul se prezintă la spital la mai
puțin de 12 ore de la debutul IMA)
• O altă variant ă de tratament pentru redeschiderea arterei coronare implicate
in IMA este angioplastia coronariană a arterei implicate in IMA.
• Diazepam, hidroxizin, alprazolam in cazul paciențiilor care suferă de
anxietat e
In mod obișnuit, pacientul rămâne internat 24- 48 ore in unitatea de coronarieni (
in cazurile mai putin complicate), și ulterior este transferat în eșalonul 2 – saloanele de
urmăriere post -infarct miocardic.

1.8.Regimul alimentar
Regimul alimentar poate preveni și combate boliile de inimă. El are inportanță
deosebită în tratarea bolilor cardiovasculare și a carențelor vitaminice și proteice care
generează bolile cardiovasculare.
Regimul va fi:
– hiposodat
– hipolipidic

Regimul hiposodat presupune un conținut scăzut de sare în alimentație (2- 3
grame/zi). Este îndicat paciențiilor hipertensivi, celor cu insuficiență cardiacă, precum și
ori de câte ori medicul cardiolog, face o recomndare în acest sens.
Regimul hipo lipidic constă de fapt în scăderea aportului energetic, zilnic, prin
reducerea cantitățiilor de grăsimi și zaharuri din alimente.
Studiile au arătat că regimul hipocaloric, reusește pe lângă scăderea în greutate,
să determine și o scădere a tensiunii arteriale, ș i a cantității de grăsimi din organism,
micșorând astfel riscul unei morți premature, cauzată de bolile cardiac.
Dieta va fi bogată în zarzavaturi: vitamine, săruri minerale și aport proteic normal.

Alimente indicate în IMA:
– lapte , iaurt , lapte bătut
– carne slabă de vacă, de vițel , de găină

24
– pește, salău, știucă, biban pregătite la grătar sau fierte
– ouăle se vor consuma de două ori pe săptămână
– pâinea se va consuma în cantitate redusă, 100- 200gr prăjită sau pâine veche
– legume fierte ( spanac, laptuci, morcovi, ardei, roșii, cartofi )
– supe, ciorbe, borșuri limpezi sau cu perișoare preparate cu ulei sau margarină
– condimentele vor fii folosite doar cele aromate: mărar, cimbru, tarhon
– fructele indicate sunt cele cu conținut redus de grăsimi și glucide: mere,
portocale, afine, coacăze, caise, piersici, zmeura
– ape minerale sărace în sodium, ceaiuri, sucuri de legume ( Fig. 11)

Fig.11. Exemplu de alimente [13]

Alimente contraindicate în IMA
– lapte integral, brânzeturi grase și fermentate, unt, smântână, frișcă
– carne:pește gras, porc, oaie, rață, gâscă, mezeluri, afumături, conserve, creier, ficat,
rinichi, măduvă, fudulii
– ouă, sub formă de crème cu gălbenușuri sau maioneze
– grăsimi: untură și unt
– fructe:alune, migdale, ar ahide, nuci, smochine
– băuturi:alcoolice concentrate, cafea, cacao

25
1.9. Telenursing
Telemedicina este o aplicație în dezvoltare rapidă a medicinii clinice în cazul în
care informațiile medicale sunt transferate prin telefon sau Internet și, uneori, alte rețele
de consult, uneori la distanță, proceduri medicale sau examinări.
Telemedicina poate fi la fel de simplă ca profesioniștii din domeniul sănătății,
care discuta un caz prin telefon, folosind tehnologia prin satelit și echipament video-
conferințe pentru a desfășura o consultare în timp real între medicii specialiști în două
țări diferite. Telemedicina se referă în general la utilizarea de comunicații și tehnologii informaționale pentru livrarea de îngrijire clinice. ( Fig. 12]

Fig. 12 Telemedic ina [14]

Practica medicală a cunoscut schimbări majore, una dintre cele mai mai
schimbări fiind telenursingul. Având în vedere modul de realizare a acestei forme de îngrijire, asistenta medicală trebuie să aiba competențe suplimentare legate de
tehnologie, comunicare, colaborare și evaluare clinică.
În ultimii ani, telenursingul a cunoscut o dezvoltare impresionantă datorită
beneficiilor majore printre care se numără:
– reducerea costurilor îngrijirilor medicale
– economisirea de timp necesar deplasării la domiciliu
– confortul pacientului
– reducerea zilelor de spitalizare
– accesibilitatea crescută a serviciilor medicale în arii geografice îndepărtate sau
greu abordabile

26
Capitolul 2. Partea de ingrijire

2.1. R olul asistentei medicale in pregătirea pacientului
Activitatea asistentei medicale cuprinde:
– promovarea sănătății
– prevenirea bolii
– îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, indiferent de religie și
statut social.

Asistentul medical încurajează și ocrotește, este pregătit să se îngrijească de
bolnavi, de accidentați și de persoanele în vârstă. (Nursing in Today’s World, Challenges , Issues and Trends) .
Asistenta medical trebuie să fie intotdeauna atentă, binevoitoare și amabilă față
de bolnavi, independent de î ngrijirile ei proprii.
Rolul profestional al unui asistent este acela de a fii comunicativ, amabil cu
pacientul și cu familia acestuia în toate problemele legate de boala acestuia, și nu
numai. Funcțiile asistentei medicale sunt:
 De natură dependent ( trebuie sa asculte indicația medicului )
 De natură independent ( transmiterea informațiilor medicale )
 De natură interdependent ( colaborarea cu alți profesioniș ti din domeniul
sanitar , educative, social )

Asistenta medical, are obligativitatea de a anunța medicul in caz că intervin ceva
modificări in starea general ă a pacientului:
• Trebuie urm ărite în permanenț ă: TA, Pulsul, Respirația, Temperatura, toate
acestea fiind notate in foaia de observație a fiecărui pacient.
• Pe lângă parametrii vitali, s e va ține evidența lichidelor consumate și eliminate
• Se va urmări greutatea pacientului zilnic
• O mare importanță o prezintă aspectul tegumentelor care ne arată o posibilă
deshidratare, care se manifestă prin tegumente palide și uscate.
• Asistenta medical as igură igiena pacientului, ceea ce inseamnă că se va schimba
lenjeria de pat și ceea de corp, ori de câte ori este nevoie și se vor efectua frecții
cu alcool diluat pentru imbunătățirea circulației periferice.

27
Un rol important al asistentei medicale cuprind e:
• Pregatirea fizică și psihică a pacientului pentru toate intervențiile ce vor
fii efectuate
• Recoltarea de sânge, urinâ, materii fecale pentru examenul de laborator
• Pregatirea materialelor și instrumentelor necesare recoltării
• Etichetarea recipienților
• Expedierea analizelor către laborator

Administrarea medicamentelor prescrise de către medic îi revine tot asistentei
medicale care va trebui să:
• Respecte orele de administrare a medicamentelor
• Respecte medicamentul prescris de medic
• Respecte căile de administrare impuse de către medic
• Verifice data de expirare a medicamentelor

Asistenta medicală participă la examinările și investigațiile paraclinice:
• Pregătește fizic și psihic pacientul pentru investigații
• Pregătește pacientul pentru: EKG, ecografie coronariană, angiografie
coronariană, RMN, coronografie, scintigrafie.
Asistenta medical ă are cel mai important rol, deoarece aceasta ajută pacientul să
treacă peste clipele grele, îl încurajează și mai ales să aibă incredere in echipa medicală.
Educa ția pentru sănătate se desfăsoară pe baza unui program care este fie pe
termen lung, fie pe termen scurt sau mediu. Există multe programme de sănătate orientate spre bolile cardiovasculare.
Bolnavul cardiovascular trebuie sa fie sub supraveghere medical ă permanent.
Pacienții sănătoși dar cu risc cardiovascular sau cei care au antecedente familiale
cardiovasculare, trebuie să se prezinte medicului cardiolog cel puțin odată la 6 luni,
chiar dacă starea acestuia este bună pentru a preveni orice schimbare aparută asupra
inimii, indiferent cât este de mică.
Medicul descoperind din timp primele semne de imbolnăvire a inimii, va pu tea
prin tratament și sfaturi să impiedice agravarea bolii .

28
La noi în țară, educația pentru sănătate este responsabilitatea Centrului Național
de Sănătate și Programe de Educație de Sănătate, precum și a rețelei de Servicii de
Promovarea Sănătății din cadrul Direcțiilo r Județene de Sănătate Publică.

Tabel 1. Corespondența nevoilor cu factorii potențiali

Nevoi afectate Factori p otentiali
1. Nevoia de a respira Dificultate în respirație, dispnee din cauza
durerii
2. Nevoia de a se hidrata Dificultate în a bea și a mânca din
cauza imobilizării la pat
3. Nevoia de a elimina Dificultate în a elimina din cauza
tulburărilor de transit și mai ales
din cauza imobilizării la pat
4. Nevoia de a se odihni Imposibilitatea de a se odihnii din
cauza crizelor dureroase specifice
5. Nevoia de a evita pericolele Imposibilitatea de a evita
pericolele din cauza durerii,
tulburări lor de ritm cardiac cu
scăderea debitului cardiac

2.2. Rolul asistentei in efectuarea EKG -ului
Electrocardiograma (EKG) reprezintă un procedeu imagistic, la care se
apelează destul de frecvent pentru a înregistra diverse afecțiuni la nivelul inimii.
În prima fază , asistenta medicală explică pacientului procedura EKG -ului, și
rolul acestuia. (Fig.1 3)
În cursul efectuării electocardiogramei, pacientul este întins pe pat, iar la nivelul
mâinilor, pieptului și picioarelor i se vor aplica electrozi. Electrozii sunt conecta ți la un
electrocardiograf, care înregistrează rezultatele și le imprima pe hârtie î n timpul
examinării.

29

Fig.13. Efectuarea EKG de către asistenta medicală. [10]

Asistenta medicală are obligația:
– dezinfectarea mâinilor
– bună cunoaștere a poziționării și aplicării electrozilor

Fig.14 Exemplu EKG [15]

30
Execuție efectuată de asistenta medicală:
– utiliza rea doar o singură dată electrozii de unică folosință
– folosirea și dozarea corectă a gelului sau a spray -ului pentru electrozii EKG.
– curățarea cablurilor și electrozilor, dacă este cazul
– poziți onarea corectă a electrozilor

Tabel 2. Poziționarea corecta a electroziilor EKG și semnificația lor [13]
Electrod Descriere/Poziționare Culoare
Cutia toracică

V1 Extremitatea internăa celui de al IV -lea spațiu
intercostal drept
Roșu cu Alb

V2 Extremitatea internă a celui de al IV -lea spațiu
intercostals stâng
Galben cu Alb
V3 La jumătatea distanței dintre V2 și V4 Verde cu Alb

V4 În spațiu al V -lea intercostal, pe linia medio –
claviculară stângă
Maro cu Alb

V5 În spațiul al V -lea intercos tal, pe linia axilară
anterioară
Negru cu Alb

V6 În spațiul al V -lea intercostal, pe linia axilară
mijlocie
Violet cu Alb
Extremități
R(aVR) Derivația unipolară a brațului drept Roșu
L(aVL) Derivația unipolară a brațului stâng Galben
F(aVF) Derivația unipolară a piciorului stâng Verde
N Picior drept Negru
V1 ș V2 explorează ventriculul drept
V3 și V4 explorează septul interventricular
V5 și V6 explorează ventriculul stâng
“a” semnifică conducerea amplificată, V un simbol care desemnează derivațiile
unipolare ale membrelor, iar literele R -right=dreapta, L-left=stânga, F-foot=picior ,
sunt prescurtările unor cuvinte de origine engleză =locul unde se aplică electrodul
explorator. (Fig. 1 4)

31
Interpretarea unei electrocardiograme este o problemă dificilă, care îl privește în
totalitate pe medic, dar sunt unele noțiuni elemen tare care trebuie să le cunoască și
asistenta medical.
Electrocardiograma prezintă o serie de unde, segmente și intervale. Undele se
numesc P, QRS, T. Segmentele sunt porțiuni de traseu cuprinse intre undele PQ și ST,
iar intervalele sunt porțiuni de traseu care cuprind și unde și segmente: PQ, QT.
Unda P reprezintă procesul de activare atrială.
Intervalul PQ corespunde activării atriale și timpului de conducere atrio-
ventricular.
Complexul QRS reprezintă activarea ventriculară, numindu- se și faza inițiala
sau rapidă.
Segmentul ST și unda T reprezintă procesul de repolarizare ventriculară.
Unda T corespunde retragerii undei de excitație din v entricul. Sfârșitul undei T
marchează sfarșitul sistolei ventriculare. (Fig.1 5)

Fig. 15 Unde, segmente intervale la EKG [ 6]

Electrocardiograma este o metodă grafică, precisă și simplă. În practică este
utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburărilor de conducere, intoxicației cu
unele droguri, cardiopatiilor ischemice coronariene.

32
Electrocardiograma nu dă indicații asupra compensării sau decompensării
cordului.
Electrocardiograma nu implică riscuri asupra sănătății pacienților, este
considerat absolut sigur și nu există motive pentru evitarea efectuării testului.

33
Capitolul III. MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU IMA

3.1. Scopul studiului
Bolile cardiovasculare reprezintă o patologie de extremă urgentă. Statisticile
efectuate pe patologia cardiacă au demonstrat eficacitatea in tratarea/recuperarea
pacienților ține atât de cunoașterea factorilor de risc pentru prevenție cât și de
cunoașterea simptomelor IMA.
Este demonstrate faptul că i ncidența infarctului miocardic acut a devenit din ce
în ce mai mare la tineri . Acest fapt ne- a motivate să realizăm o schiță pentru un site,
deoarece informarea pacienților este mai eficace și mai rapidă prin intermediul
internetului . Acest mod de informar e a populației este ușor accesibil și util, fiind necesar
tuturor ce dispun de 5 minute de timp liber, sau de o mică pauză la serviciu, să caute, să se informeze să -și lămurească temerile.

3.2. Material și metoda de lucru
Am efectuat un studiu pe 103 paci enți din cadrul Spitalului Județean Sibiu,
Secția Cardiologie II, în perioada anului 2014, pacienții fiind diagnosticați cu IMA.
Pentru evaluarea pacienților s -a ținut cont de : mediul de proveniență, vârstă, gen,
numărul zilelor de spitalizare și starea l a externare.
Din lotul celor 103 de cazuri de IMA am selectat mai jos 4 cazuri clinice; iar in
cadrul Procesului de nursing am cules datele, si am identificat problemele pacientilor,
dupa cum urmeaza:
Cazul I
a) Date relativ stabile
NUME:P
PRENUME:C
VARST A:43 ani și 9 luni
DOMICIULIU:SB
OCUPATIA:bucătar
OBICEIURI:1 -2 cafele/zi
ALERGII:neagă
GRUPA SANGUINA:A2
RH:pozitiv

34

b)Date variabile
T.A.: 125/70 mmHg A.V.: 100/min
STARE PSIHICA: influențată
DATA INTERNARII:18.06.2014 DIAGNOSTIC DE INTERNARE: Infarct mi ocardic acut anterior
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Dureri precordiale cu iradiere în membrul superior stâng, fatigabilitate (febra, cefalee, dureri musculare), tuse cu expectorație.
ISTORICUL BOLII: Fractură de bazin în anul 2006
Evaluarea cazului
Pacientul în vârsta de 43 de ani, se înternează în data de 18.06.2014 cu
diagnosticul: Infarct miocardic acut și cu manifestările de dependență: – dureri
precordiale cu iradiere în membrul superior stâng, fatigabilitate, tuse cu expectorație. Pe
timpul internării se instituie tratament cu antialgice, nitriți, cortizon, anticoagulante,
antiaritmice, monitorizări EKG, în urma căruia are o evoluție favorabilă.
Se externează în data de 30.06.2014 cu următoarele recomandări:
– evitarea efortului fizic intens
– regim alime ntar hipocaloric, hiposodat, hipolipidic
– continuarea tratamentului conform Rp
– control periodic la cabinetul medicului de familie, medic cardiolog
Tabel 3. Plan de îngrijire
Probleme De
Dependență Obiective Intervenții Autonome Intervenții
Delegate Eval uare
Disconfort
psihic și fizic
manifestat
prin durere
precordială
cu iradiere în
membrul
superior
stâng Pacientul să
fie intr -o
stare fizică
si psihică
bună. -Supraveghez și
monitorizez permanent
funcțiile vitale: EKG, TA
-Am asigurat un climat de
mediu adecvat:
temperatura, liniște, pat cu
lenjerie curată
-Am evaluat
caracteristicile durerii
localizate, durata,
intensitatea
-Arat pacientului că ma
preocup de el. Am
administrat
pacientului
antialgice la
indicația
medicului. -Durerile
precordiale s –
au dim inuat
-Pacientul este
supravegheat
permanent și
primește
tratament
pentru a
preveni
complicațiile.

35
Probleme De
Dependență Obiective Intervenții Autonome Intervenții
Delegate Evaluare
Alterarea
somnului
manifestat,
prin somn
inefficient
din punct de
vedere
cantitativ și
calitativ Pacientul să
poată
beneficia de
un somn
adecvat
calitativ și
cantitativ. -Am asigurat condițiile de
favorizare a somnului
-Am observat și notat
calitatea, cantitatea
somnului.
– Aerisesc camera înaintea
somnului nocturn
-Comunic cu pacienta
pentru a -i înlătura starea
de agitație. Am
administrat la
indicația
medicului
Diazepam
(Valium) 5
mg. i.v. Pacientul
beneficiază de
un somn
cantitativ și
calitativ.
Cefalee Pacientul să
nu mai
prezinte
cefalee. -Aerisesc încăperea, asigur
un climat corespunzător
care să ofere siguranță,
liniște
-Îi dăm pacientului cărți
pentru a citi, aprindem
televizorul, fixăm atenția
pe alte problem decât pe
cele ale durerii
-Încurajăm pacientul la
orice progres obținut. Am
administrat la
indicația
medicului
Tramadol
90mg
1x3tb/zi per
os. Pacientul nu
mai prezintă
cefalee.

Tuse umedă,
însoțită de
expectorație
muco –
purulentă Pacientul să
nu mai
prezinte
această tuse
cu
expectorație -Ajut pacientul când are
accese de tuse, îl
instruiesc cum sa elimine
sputa în recipientul
pregătit
-Administrez medicația
prescrisă de medic
-Sfătuiesc pacientul să
elimine cât mai multă
spută posibilă Am
administrat la
indicația
medicului
Codein fosfat
2×1 tb/zi Tusea scade în
intensitate
Febră Menținerea
temperatur ii
corpului în
limite
normale -Monitoriez funcțiile vitale
și le notez în foaia de
temperatură
-Învăț pacientul să
schimbe lenjeria, de pat și
de corp ori de câte ori este
nevoie
-Mențin tegumentele
pacientului curate și uscate Am
administrat la
indicația
medicului
Paracetamol
2×1 tb/zi,
Algocalmin
2×1 fl/zi la
nevoie Pacientul nu mai prezintă
febra.

36
Probleme
De
Dependen
ță Obiective Intervenții Autonome Intervenții
Delegate Evaluare
Dureri
musculare Pacientul sa
nu mai
prezinte
dureri
musculare -Efectuăm masaj
terapeutic cu unguente
specific
-Pacientul sa nu facă foarte
mult efort fizic
-Încurajăm pacientul sa
facă băi calde pentru
ameliorarea durerilor
-Pacientul trebuie sa evite
statul într -o singură poziție
un timp îndelungat Am
administrat la
indicația
medicului
antiinflamato
are precum
aspirina,
ibuprofenul Durerile
muscular ale
pacientului s –
au ameliorat

În primul caz am urmărit un pacient în vârstă de 43 de ani, care se internează în
data de 18.06.2014 cu diagnosticul de infarct miocardic acut.
Simptomele la internare: dureri precordiale cu iradiere în membrul superior stâng,
fatigabilitate și tuse cu expectorație .
Obiectivele au fost:
– Să nu mai prezinte dureri precordiale cu iradiere în membrul stâng
– Să nu mai prezinte fatigabilitate
– Să nu mai prezinte tuse cu expectorație
– Monitorizarea funcțiilor vitale
În urma ingrijirilor primate, pacientul este externat și se simte mai bine.
Recomandări:
– Evitarea efortului fizic intens
– Regim alimentar hipocaloric, hiposodat, hipolipidic
– Continuarea tratamentului
– Control periodic la medicul cardiolog

Cazul II
a)Date relativ stabile
NUME:A
PRENUME:C
VARSTA:71
DOMICILIU:HD
OCUPATIA:pensionară

37
OBICEIURI:1/2 cafele/zi, 10 tigări/zi
ALERGII:neagă
GRUPA SANGUINA: –
RH:-
b)Date variabile
T.A.:140/120 mmHg
A.V.: 92/min
STARE PSIHICA: influențată
DATA INTERNARII: 30.08.2014 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: infarct acut anteroseptal
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: dureri toracice anterioare, dispnee, anxietate ISTORICUL BOLII: FIA permanent, CIC, HITAE.
EKG: FIA, axQRS=+80ș; QS in V1- V4, R amputat DI, aVL, ST izoelectric.

Tabel 4. Analize de laborator
Analize de laborator Rezultat Valori normale
Glicemie 93 82-115mg/dl
Timp de protrombină
PT(sec, %, INR), PT
(sec.) 15,5 10-12,8s
Activitate protrombinică
% 55,7 80-130%
INR 1,33 0,86-1,1
Evaluarea cazului
Pacienta, în vârstă de 71 de ani, cunoscută cu FIA permanent, BTI, HTA grad III,
dependent etanolică, este transferată din Clinica de Psihiatrie, pentru dureri toracice
antorioare, însoțite de dispnee, cu debut de aproximativ o săptămână. Se pune
diagnosticul de infarct miocardic subacut anteroseptal. Sub tratament, starea
generală se ameliorează, remite durerea și dispneea.
Pacienta se retrimite la Spitalul de Psihiatrie pentru continuarea tratamentului.
Se externează în data de 08.09.2014 cu recom andările:
– evitarea efortului fizic
– regim igienodietetic, hiposodat, hipolipidic, hipocaloric
– evitarea extremelor termice, infecțiilor intercurente, toxicelor nutriționale și de
mediu
– control la medicul de familie și la medicul cardiolog

38
– respectarea tratamentului recomandat : Aspenter 75mg 1tb/zi, Torvacard 20mg 1
tb/zi, Diurex 1tb la 2 zile, Concor 2,5 mg 1 tb/zi, Isodinit 20mg 2tb/zi, Sintrom ½
tb/zi sub control INR lunar.
Tabel 5. Plan de îngrijire

Probleme
De
Dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare

Dispnee Pacientul
să
prezinte
ameliorare
a
respirației
pe
perioada
spitalizării -Pregătesc fizic și psihic
pacientul
-Ajut pacientul să stea în
șezând
-Îi creez pacientului un
microclimat adecvat evitând
uscăciunea și temperaturile
scăzute
-Educ pacientul să facă
ușoare exerciții de inspirație
și expirație La indicatia
medicului
administram
Furosemid
20mg/2ml –
10mg/ml Pacienta
prezintă o
stare mai
bună
Incapacitatea
pacientei de
a se odihni
din cauza
durerilor
toracice Pacientul
să nu mai
prezinte
dureri
toracice și
sa aibă un
somn
liniștitor -Pregătesc fizic și psihic
pacientul
-Învăt pacientul ca înainte
de culcare să faca exerciții
de relaxare, de respirație
-Sfătuiesc pacienta sa bea
ceva cald inai nte de culcare
cum ar fii: ceai, lapte La indicația
medicului
am
administrat
analgezice,
Diazepam. Pacienta
prezintă o
stare mai
bună.

FIA
permanentă Pacienta
să nu mai
prezinte
fibrilație
atrială -Pregătesc fizic și psihic
pacientul
-Restabilirea ritmului
normal
-Verificarea regulată a INR –
ului
-Monitorizarea permanenta
a T.A, funcțiilor vitale și
notarea acestora in F.O.
-Monitorizare EKG La indicația
medicului
am
administrat
anticoagula
nte Pacientul
prezintă o
stare
ameliorată
de
sănătate
Anxiet ate Pacienta
să fie
echilibrată
psihic în
vederea
spitalizării -Asigur condiții de îngrijire
în spital, saloane mici, să fie
liniște și să permit repausul
fizic și psihic pacientei
-Explic pacientei normele
de viață și pun la dispoziția
pacientei exemple d e
pacienți internați și care nu
au o stare de neliniște La indicația
medicului
administrăm
Diazepam 1
fl 10mg i.m. Pacienta
este mai
liniștită

39
Probleme
De
Dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare
HTA Menținere
a tensiunii
arteriale
în limite
cât de cât
normale -Repaus la pat
-Îl pregătesc în vederea
asigurării tehnicilor de
îngrijire
-Monitorizez funcțiile vitale
și le notez în F.O.
-Asigur o poziție adecvată
efectuării EKG, și explic
pacientei necesitatea
efectuării acestu ia La indicația
medicului
administrăm
Tertensiv Pacienta
are o T.A
de
180/110
mmHg în
urma
tratament
ului primit
fața de
210/130
mmHg de
la ultima
monitoriz
are.
Educația
pentru
sănătate Pacientul
să învețe
administra
rea
tratamentu
lui și
importanț
a acestuia -Instruiesc pacienta asupra
modului de viața la
externare: modul cum se
administrează
medicamentele
-Inștiintez pacienta despre
controlul periodic la
medicul cardiolog – Pacienta a
inteles
importanț
a
administră
rii
medicației

În al II- lea caz avem o paci entă de la Clinica de Psihiatrie, 71 de ani care acuză
dureri toracice anterioare însoțite de dispnee, FIA permanente, HTA gradul 3 cu
debut de aproximativ o săptămână. I se pune diagnosticul de infarct miocardic acut.
Obiectivele pentru această pacient ă au fost:
– Să nu mai prezinte durerile toracice și dispnee
– Pacienta să nu mai prezinte fibrilații arteriale
– Menținerea în limite normale a T.A.
– Monitorizarea funcțiilor vitale
– Monitorizare EKG
În urma îngrijirilor primite în spital și a tratamentului cu: DIAZEPAM
LAROPHARM 10 mg – 10mg, TERTENSIV, , HYDROCORTISONE
SUCCINAT SODIC – 100mg, , FUROSEMID 20 mg/2 ml – 10mg/ml,
ASPENTER 75 mg – 75mg, TROMBEX 75 mg – 75mg, DIUROCARD 50
mg/20 mg – 50mg /20 mg, pacienta prezintă o stare mai bună și este externată în
data de 08.09.2014 cu recomandările:
-evitarea eforturilor fizice;

40
– regim igienodietetic hiposodat, hipolipidic, hipocaloric;
– evitarea extremelor termice, infectiilor intercurente, toxicelor nutritionale si de
mediu;
– control medic de familie si medic cardiolog;
– tratament recomandat la externare:
ASPENTER 75MG 1 TB/ZI
SINTROM 1/2 TB/ZI SUB CONTROL INR LUNAR
TORVACARD 20MG 1 TB/ZI
CONCOR 2.5MG 1 TB/ZI
DIUREX 1 TB LA 2 ZILE
ISODINIT 20MG 2 TB/ZI

Cazul III
a) Date relativ stabile
NUME:C
PRENUME:F
VARSTA:87
DOMICILIU:CJ
OCUPATIA:pensionar
OBICEIURI:1/2 cafele/zi, 15 tigări/zi
ALERGII:neagă
GRUPA SANGUINA:01
RH:negativ
b)Date va riabile
T.A.:100/60 mmHg
A.V.: 78/min
STARE PSIHICA: alterată
DATA INTERNARII: 20.06.2014 DIAGNOSTIC LA INTERNARE:ASC sistemică
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: stare generala alterata, dureri abdominale difuze, palpitatii, ortopnee, grețuri și vărsături
ISTORICUL BOLII: IMA vechi
EKG: Leziune – ischemie anterioară și inferioare, necroză inferioară.

41
Evaluarea cazului
Pacientă vârstnică, cu un IMA vechi inferior, casectica, s -a prezentat pentru dureri
abdominale difuze, constipație rebelă. S -a constatat prez ența unui fecalom, care apoi
a fost evacuat spontan. În lipsa oricăror acuze cardiace, s -a depistat EKG și
ecografic modificări de IMA anterior (fara necroză). Evoluția a fost favorabilă sub
tratament coronarodilatator, antiagregang, hipolipemiant.

Se ext ernează în data de 30.06.2014 cu recomandările:
– evitarea eforturilor fizice;
– regim igienodietetic hiposodat, hipolipidic, hipocaloric;
– evitarea extremelor termice, infectiilor intercurente, toxicelor nutritionale si de
mediu; – control medic de familie si medic cardiolog;
– tratament recomandat la externare:

Tabel 6. Plan de îngrijire

Probleme
de
dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare
Dureri
abdominal
difuze Pacienta să
nu mai
prezinte
dureri
abdominale -Asigur pacientei o
poziție corespunzătoare
în decubit dorsal cu
partea cefalică a patului
puțin mai ridicată
-Aerisesc încăperea,
asigur un microclimat
corespunzător
-Încurajez pacienta la
orice progress obținut. La indicația
medicului
administrez
analgezice Pacienta nu
mai
prezintă
dureri
abdominale

42
Probleme
de
dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare
Ortopnee Pacientul să
aiba o
respirație în
limite
normale -Pregatesc pacienta
fizic și psihic
– Îi explic pacientei
toate procedurile legate
de radiografia toracică
-Oxigenoterapie la
nevoie
-Măsurarea funcțiilor
vitale și notarea
acestora în F.O.
-Asigur o poziție care
sa favorizeze respirația
-Asigur aerisirea
salonului pentru
favorizarea unei bune
respirații
-Îndepartez factorii care
produc alergii: praf,
flori etc. La indicația
medicului
administrez
oxygen la
nevoie,
Miofilin 1 fl
i.v. Pacienta se
simte mai
bine
Palpitații Pacienta să
nu mai
prezinte
palpitații -Încurajez pacienta cu
privire la boala pe care
o are, inducându- i o
stare de bine, o stare de
bucurie
-Monitorizarea pulsului
și notarea acestuia în
F.O.
-Aigur o poziție cât mai
corespunzătoare
pacientei, pentru a avea
o stare de bine
-Monitorizare EKG La indicația
medicului
efectuăm
electrocardio
grama
pacientului și
administram
medicația
corespunzăto
are Palpitațiile
pacientei s –
au diminuat
Constipație Pacientul sa
prezinte
scaun făra
probleme -La nevoie efectuăm
clisma evacuatoare
-Administrăm la
nevoie, laxative
-Încurajez pacientul să
consume legume și
fructe necesare
organismului
-Stabilesc impreună cu
pacientul un orar
regulat de eliminare, în
funcție de activitățiile
sale
-Urmăresc și notez în
foaia de observație
consistența scaunelor. La indicația
medcicului
administrăm
laxative Pacientul
prezintă
scaun făra
probleme

43
Probleme
de
dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare

Grețuri și
vărsături Pacienta să
nu mai
prezinte
greîuri și
vărsături pe
perioadfa
spitalizării -Protejez patul cu o
aleză sau o mușama
-O asez în decubit
dorsal, cu capul intr -o
parte
-O ajut în timpul
vărsăturii, îi sprijin
fruntea
-Îi ofer un pahar cu apă
pentru a -și clăti gura
-Reechilibrare
hidroelectrolitică La indicaîia
medicului
administrăm
antiemetice Pacienta nu
mai
prezintă
grețuri și
vărsături

În cel de al 3 -lea caz avem o pacientă în vârstă de 87 ani, desigur pensionară
care s -a prezentat la spital cu o durere abdominală difuză, palpitații, ortopnee
constipație rebelă, s -a constatat și prezența unui fecalom, care a fost eliminat
spontan. Diagnosticul la internare: ASC sistemică. Simptomele la internare:
stare generala alterata, dureri abdominale difuze, palpitatii, ortopnee, grețuri și
vărsături
Obiectivele pentru această pacientă sunt:
– Supravegherea funct iilor vitale
– Monitorizarea funcțiilor vitale
– Reducerea dureri abdominal difuze
– Pacienta să nu mai prezinte palpitații, ortopnee, constipație.

Pacienta a primit tratament pe timpl internării, tratament recomandat de către
medicul cardiolog: ALGOCALMIN (R) 1 g/2 ml – 1g/2ml, ALINDOR,
ASPENTER 75 mg – 75mg, CLORURA DE SODIU 0,9%500ml – 0,9%,
GLUCOZA 5%500ml – 5%, ISODINIT(R) RETARD – 20mg, QUAMATEL 20
mg – 20mg, TIAPRIDAL (R) 100 mg – 100mg, TROMBEX 75 mg – 75mg și se
externează în data de 30.06.2014 într -o stare mai bună cu recomandările
următoare:
– evitarea eforturilor fizice;
– regim igienodietetic hiposodat, hipolipidic, hipocaloric;

44
– evitarea extremelor termice, infectiilor intercurente, toxicelor nutritionale și de
mediu;
– control medic de familie si medic cardiolog;
– tratament recomandat la externare:
NITROMINT RETARD 2.6MG 2X1 TB/ZI
CLOPIDOGREL DR. REDDY'S 75MG 1 TB/ZI
ASPENTER 75MG 1 TB/ZI
XAMARA 20MG 1 TB/ZI
LANZUL 30MG 1 TB/ZI
Control peste 2 săptămâni.

Cazul IV
a)Date relativ stabile
NUME:T
PRENUME:B
VARSTA:72
DOMICILIU:GJ
OCUPATIA:pensionar
OBICEIURI: 2 cafele/zi, 20 tigări/zi
ALERGII:neagă
GRUPA SANGUINA:B3
RH:pozitiv
b)Date variabile
T.A.:160/80 mmHg
A.V.: 60/min
STARE PSIHICA: medie
DATA INTERNARII: 10.06.2014 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Anevrism apical de ventricul stang
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: vertij, angina pectorală, astenie, dispnee de efort
ISTORICUL BOLII: HTA

Examen radiologic:
Rgf. CP -PA 16.06.2014 (Dr. Grosu Florin)

45
Interstițiul pulmonat accentuat.
Cord, Aortă în limite normale

EKG:
RS,necroză -leziuni, ischemie V1 -V3

Examene ecografice:
Eco cord: dilatație, anevrismală de VS.

Evaluarea cazului
Pacient în vârstă de 72 de ani, se prezintă la Spitalul Județean Sibiu cu
următoarele manifestări de dependență :vertij, angină pectoral, astenie, dispnee de efort.
În urma investigațiilor făcute sa pus diagnosticul de: Anevrism apical de ventricul stang.

Pe perioada internării s -a efectuat tratament cu: ACID ACETILSALICILIC
TAMPONAT 500 mg – 500mg, ALSPIRON 25 mg – 25mg, ARIXTRA 2,5mg/0,5ml –
2,5mg/0,5ml, ASPENTER 75 mg – 75mg, ASPIMAX T – 500mg, DIAZEPAM
LAROPHARM 10 mg – 10mg, HYDROCORTISONE SUCCINAT SODIC – 100mg,
ISODINIT(R) RETARD – 20mg, NITRODERM (R) TTS 5 – 25mg, TROMBEX 75 mg
– 75mg.

În urma trat amentului primit pacientul se externează intr -o stare ameliorată cu
recomandările:
– evitarea eforturilor fizice;
– regim igienodietetic hiposodat, hipolipidic, hipocaloric;
– evitarea extremelor termice, infectiilor intercurente, toxicelor nutritionale si de mediu;
– control medic de familie si medic cardiolog;
– tratament recomandat la externare:
OLICARD RETARD 40MG 1 TB/ZI
BRILIQUE 90MG 2X1 TB/ZI (PLAVIX 75MG 1 TB/ZI)
SORTIS 80MG 1 TB/ZI
ASPIRINA 100MG 1 TB/ZI
ZOMEN 7.5MG 2X1 TB/ZI
METOPROLOL 50MG 2X1/2 TB/ZI

46
Tabel 7. Plan de îngrijire

Probleme
de
dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare
Vertij Pacientul să
nu mai
prezinte
amețeli -Așezăm pacientul într -o
poziție confortabilă pentru a
evita orice fel de risc
-Aerisim încăperea, pentru a
crea un microclimate
favorabil
-Convingem pacientul sa stea
la marginea patului, în poziție
semișezândă cu capul
nemișcat și ochii deschiși.
-Repaus la pat în primele zile
de la debut
-Monitorizăm funcțiile vitale
și le notăm î n F.O. La indicația
medicului
administrăm
antiinflamat
oare și
antibiotice Starea
pacientul sa
ameliorat
Angină
pectorală Pacientul să
nu mai
prezinte
dureri
toracice -Pregătim pacientul fizic și
psihic
-Monitorizare EKG
-Monitorizăm funcțiile vitale
și le notăm în F.O.
-Explicăm pacientului în ce
constă proba de efort
-Așezăm pacientul intr -o
poziție favorabilă pentru a
mai diminua durerea
-Aerisesc încăperea, asigur
pacientului un microclimate
favorabil La indicația
medicului
efectuăm
testul de
efort, EKG ,
administrăm
nitroglicerin
a la nevoie Pacientul
prezintă o
stare mai
bună
Astenie Pacientul să
prezinte o
stare
general
bună -Pregătim pacientul fizic și
psihic
-Aerisim încăperea, asigurăm
pacientului un microclimat
favorabil
-Monitorizăm funcțiile vita le
și le notăm în F.O.
-Stabilesc cu pacientul un
program de odihnă
-Încurajăm pacientul să facă
plimbări în parc
-Stabilesc cu pacientul o
alimentație bogată în fructe,
legume, lactate La indicația
medicului
administrăm
Diazepam Starea
pacientului
s-a
îmbunătățit

47
Probleme
de
dependență Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare

Dispnee de
efort Pacientul sa
prezinte o
ameliorare
a respirației
pe perioada
spitalizării -Pregătesc fizic și psihic
pacientul
-Ajut pacientul să stea în
șezând
-Îi creez pacientului un
microclimat adecvat evitând
uscăciunea și temperaturile
scăzute
-Educ pacientul să facă
ușoare exerciții de inspirație
și expirație
-Monitorizăm funcțiile vitale
și le notăm în F.O. La indicația
medicului
administrăm
antialgice Starea
pacientului
s-a
ameliorat

3.3. Rezultate și discuții
Tabel 8. Repartiția pe grupe de vârstă și pe gen
Grupa de varsta (ani) Gen Total p
Likelihood ratio Feminin Masculin
≤ 50 – 10 10
0,000** – 17.2% 9.7%
51 ÷ 60
5 5 10
11.1% 8.6% 9.7%
61 ÷ 70
5 14 19
11.1% 24.1% 18.4%
71 ÷ 80
16 21 37
35.6% 36.2% 35.9%
> 80 19 8 27
42.2% 13.8% 26.2%
Total 45 58 103

Se poate spune cu o precizie de 99% (p=0,000), că există o asociere între grupa
de vârstă și gen. După cum se observă în tabelul 8 și grafic 1 pentru grupa de vârstă ≤
50 ani, IMA este preponderant asociată cu genul masculin, iar la grupa de vârstă > 80
ani este mai frecventă pentru genul feminin. Se poate explica acest lucru, deoarece
pentru genul feminin există o protecție datorată ciclului menstrual.

48

Grafic . 1 Repartiția pe grupele de vârstă și gen

Tabel 9. Repartiția pe sexe și mediul de proveniență

Mediu de
provenienta
Sex
Total p
Likelihood ratio Feminin Masculin
Rural 19 13 32
0,031* 42.2% 22.4% 31.1%
Urban 26 45 71
57.8% 77.6% 68.9%
Total 45 58 103

Grafic . 2 Repartiția pe gen
0510152025
≤50 51 ÷ 60 61 ÷ 70 71 ÷ 80 >80
Masculin 10 5 14 21 8
Feminin 0 5 5 16 19
Masculin
56,3% Feminin
43,7%

49

Grafic . 3. Repartiția pe mediul de proveniență

Grafic .4. Repartiția pe gen și mediul de proveniență

Se poate spune cu o precizie de 95% (p=0,031), că există o asociere între mediu de
proveniență și gen. După cum se observă în tabelul 9 si grafic 4, IMA este
preponderant asociată cu genul masculin și mediu urban, față de genul feminin și mediul rural.
68,9% 31,1%
Urban
Rural
051015202530354045
Urban Rural
Masculin 45 13
Feminin 26 19

50
Tabel 10. Repartiția pe sexe și stare la externare
Stare la externare Sex Total p
Likelihood ratio Feminin Masculin
Decedat 5 1 6
0,114 11.1% 1.7% 5.8%
Stationar 5 6 11
11.1% 10.3% 10.7%
Ameliorat
35 51 86
77.8% 87.9% 83.5%
Total 45 58 103

Grafic . 5 Repartiția pe gen și starea la externare

Nu s e poate spune că există o asociere între starea la externare și gen. După cum
se observă în tabelul 10 si grafic 5, starea la externare ameliorat este mai frecventă la
pacienții de gen masculin (87,9%), față de 77,8% din pacienții de gen feminin.

0102030405060
Ameliorat Stationar Decedat
Masculin 51 6 1
Feminin 35 5 5

51
Tabel 11. Repartiția pe zile/ore și starea la externare

Stare la externare Ore Zile
Decedat Frecventa 6 6
Medie aritmetica 13.83 0.67
Deviatie standard 10.89 0.52
Stationar Frecventa 11
Medie aritmetica 6.36
Deviatie standard 5.12
Ameliorat Frecventa 86
Medie aritmetica 8.97
Deviatie standard 4.20
Total Frecventa 6 103
Medie aritmetica 13.83 8.20
Deviatie standard 10.89 4.64
p – test Fisher – 0,000**

Grafic .6. Repartiția pe nr . zilelor de spitalizare și starea la externare

Se poate spune cu o precizie de 99% (p=0,000), că există o diferență
semnificativ statistică între mediile numărului zilelor de spitalizare pentru pacienții
decedați (0,67 zile) ș i cei a căror stare la externare este ameliora t (8,97 zile). Acest lucru
demonstrează legătura intre patologie, dar și cunoașterea simptomatologiei IMA pentru
a cere ajutor de urgență la timp.

0123456789
Ameliorat Stationar Decedat
Nr. zile spitalizare 8,97 6,36 0,67

52
Tabel 12 Repartiția pe grupa de vârstă, starea la externare și nr. zilelor de
spitalizare.

Grupa
de
varsta Numar zile de spitalizare
Ameliorat Stationar Decedat
Frec –
venta Medie ±
Deviatie
standard Frec –
venta Medie ±Deviatie
standard Frec –
venta Medie ±Deviatie
standard
≤ 50 9 6.33 ± 4.15 1 2.00 ± 0.00 – –
51 ÷ 60 8 8.12 ± 3.23 2 6.00 ± 0 .00 – –

61 ÷ 70 16 7.13 ± 2.36 3 11.33 ± 8.08 – –
71 ÷ 80 32 10.09 ± 4.64 3 3.33 ± 2.31 2 .50 ± .71
>80 21 10.10 ± 4.19 2 6.00 ± .00 4 .75 ± .50
Total 86 8.97 ± 4.21 11 6.36 ± 5.12 6 .67 ± .52
test
Fisher 0,026* 0,372 0,633

Se poate spune cu o precizie de 95% (p=0,26), că există o diferență semnificativ
statistic între grupa de vârstă și starea la externare, astfel media zilelor de spitalizare la
grupa sub 50 ani este de 6,33 zile spitalizare, comparative cu cei peste 70 ani unde
media numerelor de spitalizare este de 10,10 zile. Persoanele decedate în lotul studiat
sunt peste 70 de ani și decesul a survenit sub o zi de spitalizare (tabel 12) .
Se poate observa că la persoanele decedate media perioadei de spitalizare este de
13,83 (tabel 11).
Rata mortalității prin bolile cardiovasculare este cea mai crescută, incidența
IMA la persoanele sub 50 ani a crescut și necesitatea cunoașterii simptomatologiei IMA
poate salva pacienții.
Prin această lucrare noi am identificat nevoile pacienților cu IMA și am putut
schița un model de site pentru prevenirea și recunoaște rea IMA.

53
3.4. Propunere site “ Telenursing în managementul pacientului
cu infarct miocardic acut ”

Fig. 16. Pagina index

Fig. 17. Definiția infarctului miocardic

54

Fig. 18. Explicație simptomatologie

Fig. 19. Explicații semne ale IMA

55

Fig. 20. Factorii de risc

Fig. 21. Factori de risc. Fumatul

56

Fig. 22. Factori de risc. Diabetul

Fig. 23. Factori de risc. Obezitatea

57

Fig. 24. Factori de risc. Consumul de alcool

Fig.25. Prevenție. Regimul alimentar

58

Fig. 26. Prevenție. Regimul alimentar hipolipidic

Fig. 27. Prevenție. Regimul alimentar hipolipidic 2

59

Fig. 28. Prevenție. Regimul alimentar hiposodat

Fig. 29. Prevenție. Regimul alimentar hiposodat 2

60
3.5. Concluzii
• Pentru grupa de vârstă ≤ 50 ani, IMA este preponderant asociată cu genul
masculin, iar la grupa de vârstă > 80 ani este mai frecventă pentru genul
feminin. Se poate explica acest lucru, deoarece pentru genul feminin există o
protecție datorată ciclului men strual.

• IMA este preponderant asociată cu genul masculin și mediu urban, față de genul feminin și mediul rural.

• Starea la externare ameliorat este mai frecventă la pacienții de gen masculin
(87,9%), față de 77,8% din pacienții de gen feminin.

• Media z ilelor de spitalizare depinde de grupa de vârstă și de patologie.

• Persoanele decedate în lotul studiat sunt peste 70 de ani și decesul a survenit sub
o zi de spitalizare, respective 13,83 ore.

• Rata mortalității prin bolile cardiovasculare este cea mai cr escută, incidența IMA
la persoanele sub 50 ani a crescut și necesitatea cunoașterii simptomatologiei IMA poate salva pacienții.

• Pacienții sub 50 de ani pot fi educați rapid și eficient prin intermediul
Internetului , pentru a putea preveni, dar și pentru a putea recunoaște
simptomatologia infarctului miocardic acut.

61
Bibliografie

[1] Atlasul Corpului Uman Structura și funcțiile organismului, Corint 2011;
pagini 114- 123
[2] Beldean L., Coldea L., Aspecte nursing în afecțiuni respiratorii și
cardiovasculare 2000, pagini 1- 5
[3] Dan Domoinic Ionescu- Expresii EKG Explicate 2012, pagini 13- 17
[4] M. Moangă – Medicină Generală Vol.1, 1990, pagini 310- 318
[5] Niculescu C.Th, Voiculescu B., Nită C., Cărmaciu R., Sălăvăstru C., Ciornei
C., – Anatomia și fiziologia omului – Corint București 2001, pagini 70- 83
[6] Rapid Interpretation of EKG – Dale Dubin, MD 1996, pagini 35- 41
[7] L. Titirică – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de către asistenții
medicali
[8] L. Titirică – Ghid de n ursing – Editura Viața Medical Românească 1996,
București pagini 35- 39
[9] R. D. Sivelnovik- Atlas de Anatomie Umană 1979, pagini 56- 67
2008, pagini 122- 136
[10] D. Zdrenghea – Urgențe cardiovasculare, Clusium 1995, pagini 117- 123
[11] www.cardioclass.ro
[12] www.medinfo.umft.ro
[13] www.medicul meu.com 4
[14] www.qreferat.ro
[15] http://www.theamericannurse.org/index.php/2014/11/04/back- to-the-future/
[16] www.salvatdeclopotel.ro/infarctul miocardicacut