„Ș coala de la Cluj ” î n arta rom [601851]

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
1
De-a
lungul
anilor,
pictura
rom
â
neasc
ă
a
fost
recunoscut
ă
ca
o
nou
ă
senza
ț
ie.
Lumea
artei
contemporane
este,
fire
ș
te,
in
mod
constant
intre
ț
inut
ă
cu
discu
ț
ii
legate
de
noi
apari
ț
ii.
Î
n
cazul
î
n
care
exist
ă
fum,
indiscutabil
exist
ă
un
anumit
grad
de
ardere,
iar
virtuozitatea
capricioas
ă
a
artei
romane
ș
ti
merit
ă
cu
siguran
ță
o
aten
ț
ie
mai
sporit
ă
ș
i
mai
serioas
ă
.
Mul
ț
i
anali
ș
ti
au
sugerat
c
ă
arta
est-european
ă
contemporan
ă
,
î
n
special
cea
balcanic
ă
,
se
reg
ă
se
ș
te
î
ntr-un
proces
de
epurare
a
decenii
de
traum
ă
.
Schismele
create
de
anii
de
guvernare
comunist
ă
,
urmate
de
efectele
destabilizatoare
ale
capitalismului,
au
afectat
î
n
mod
indiscutabil
produc
ț
ia
de
cultur
ă
a
regiunii,
c
î
t
ș
i
î
n
Rom
â
nia.
„Ș
coala
de
la
Cluj
”
este
o
sintagm
ă
asociat
ă
î
n
presa
local
ă
c
â
t
ș
i
î
n
cea
str
ă
in
ă
unui
dublu
fenomen:
afirmarea
na
ț
ional
ă
ș
i
interna
ț
ional
ă
a
unor
tineri
arti
ș
ti
care
au
studiat
î
n
ultimul
deceniu
artele
plastice
la
Universitatea
de
Art
ă
ș
i
Design
din
Cluj-Napoca
ș
i
contribu
ț
ia
artistico-pedagogic
ă
tot
mai
marcant
ă
a
aceleia
ș
i
institu
ț
ii
î
n
spa
ț
iul
educativ
ș
i
cultural
din
Rom
â
nia
ș
i
din
lume.
Termenul
„ș
coala
”
,
prezent
î
n
sintagma
de
mai
sus,
f
ă
r
ă
s
ă
vrea,
denot
ă
dou
ă
valori:
cea
de
institu
ș
ie
de
î
nv
ăță
m
â
nt,
ori
un
curent
prezent
î
ntr-un
domeniu
de
activitate.
Aceast
ă
expresie,
„ș
coala
de
la
Cluj
”
,
duce
cu
g
â
ndul
la
ambele
valori
men
ț
ionate
mai
devreme,
reu
ș
ind
s
ă
creeze
confuzie
pe
de-o
parte
asimil
ă
rilor
gre
ș
ite
ș
i
a
ideilor
impuse
ori
prost
î
n
ț
elese
alimentate
de
cei
care
o
utilizez
ă
,
remarc
â
nd
faptul
c
ă
pe
baza
acestei
disocieri
dintre
cele
dou
ă
sensuri,
î
nsu
ș
i
Mihai
Pop
î
n
ale
sale
interven
ț
ii
va
pleda
asupra
termenului
de
„
curent
”
,
iar
î
n
revista
„
Arta
”
ofer
ă
explica
ț
ii
acestei
probleme:
„
…Giancarlo
Politi,
directorul
revistei
Flash
Art,
este
cel
care
a
introdus
sintagma
„ș
coala
de
la
Cluj
”
,
printr-o
banal
ă
reclam
ă
la
sec
ț
iunea
Expanded
Painting
2
a
Bienalei
de
la
Praga
(edi
ț
ia
a
treia)
din
2007.
–
There
will
be
a
special
focus
on
the
'School
of
Cluj'
in
Romania,
which,
after
Leipzig
and
Dresden,
is
proving
to
be
a
veritable
goldmine
of
contemporary
painters
-,
spunea
reclama
din
Flash
Art.
Politi
se
referea
la
cei
patru
arti
ș
ti
clujeni:
Radu
Com
ș
a,
Adrian
Ghenie,
Victor
Man
ș
i
Ș
erban
Savu,
care
expuneau
acolo
î
n
2007,
ș
i
nu
viza
nicidecum
î
nv
ăță
m
â
ntul
de
pictur
ă
de
la
Cluj.
Am
l
ă
murit
asta
cu
el
î
n
2009
c
â
nd
m-am
ocupat
eu
î
nsumi
de
o
expozi
ț
ie
de
pictur
ă
la
Bienala
de
la
Praga.
”
1
1
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
50

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
2
„Ș
coala
de
la
Cluj
”
este
un
fenomen
artistic
ș
i
de
pia
ță
care
a
reu
ș
it
s
ă
se
dezvolte
î
n
mediul
artistic
solid
al
ora
ș
ului
Cluj.
Oarecum
nea
ș
teptat,
a
c
ă
p
ă
tat
o
deosebit
ă
amploare
interna
ț
ional
ă
î
n
ultimii
2-3
ani,
prin
importan
ț
a
acordat
ă
de
c
ă
tre
publica
ț
iile
interna
ț
ionale,
cum
este
presa
de
mas
ă
c
î
t
ș
i
revistele
periodice
de
specialitate,
prezen
ț
a
arti
ș
tilor
clujeni
î
n
unele
dintre
cele
mai
importante
expozi
ț
ii,
muzee
ș
i
galerii
ale
lumii
ca
Centrul
Pompidou
din
Paris,
Tate
Modern
din
Londra,
MOMA
San
Francisco,
Bienala
de
la
Vene
ț
ia,
Haunch
of
Venison,
Wilkinson,
dar
ș
i
de
cota
de
pia
ță
ridicat
ă
c
âș
tigat
ă
de
ace
ș
ti
arti
ș
ti
î
n
ultimii
ani,
a
trezit
interesul
mediilor
artistice
c
â
t
ș
i
a
colec
ț
ionarilor
care
consider
ă
Clujul
un
spa
ț
iu
cultural
cu
un
aport
semnificativ
la
structurarea
artei
contemporane
na
ț
ionale
ș
i
mai
ales
interna
ț
ionale.
„
Dincolo
de
succesul
de
pia
ță
ș
i
cel
institu
ț
ional,
arti
ș
tii
grupului
de
la
Cluj
se
recomand
ă
ș
i
se
legitimeaz
ă
prin
valoarea
lor
artistic
ă
autentic
ă
,
prin
soliditatea
conceptual
ă
,
prin
suple
ț
ea
estetic
ă
ș
i
for
ț
a
vizual
ă
a
operelor
lor.
Lucr
ă
rile
celor
mai
mul
ț
i
se
raliaz
ă
unui
soi
de
realism
magic
cu
trimiteri
la
melancolie,
memorie,
politic,
sau
banalul
cotidian.
”
2
Ie
ș
ind
î
n
lume
la
timp
ș
i
reu
ș
ind
s
ă
se
afirme
pe
scena
picturii
contemporane,
î
i
putem
califica
drept
protagoni
ș
ti
ai
a
ș
a
numitei
„Ș
coli
de
la
Cluj
”
pe
Victor
Man,
Adrian
Ghenie
ș
i
Ș
erban
Savu:
1.
La
s
f
â
r
ș
itul
anilor
`90
,
Victor
Man
s-a
î
nscris
ca
student
la
Academia
de
Arte
Plastice
Ioan
Andreescu
din
Cluj,
dar
a
p
ă
r
ă
sit
cursurile
facult
ăț
ii
la
doar
doi
ani
dup
î
î
nceperea
acesteia
cu
scopul
de
a
studia
sub
î
ndrumarea
lui
Israel
Hershberg,
la
School
Studio
din
Ierusalim,
î
ntre
anii
2000
ș
i
2004.
„
Victor
Man
construie
ș
te,
cu
ajutorul
a
numeroase
tehnici,
instala
ț
ii
evocatoare
inspirate
de
surse
variate,
cu
scopul
de
a
ob
ț
ine
semnifica
ț
ii
nea[teptate
de
la
subiecte
familiare.
Man
realizeaz
ă
colaje
cu
imagini
recuperate
ș
i
obiecte
ale
c
ă
ror
r
ă
d
ă
cini
se
trag
din
istoria
artei
ș
i
din
propria
lui
experien
ță
de
artist
care
tr
ă
ie
ș
te
ș
i
lucreaz
ă
î
n
Cluj,
Rom
â
nia,
unde
s-a
n
ă
scut
î
n
1974.
”
3
Victor
Man
a
ob
ț
inut
pentru
prima
dat
ă
succes
pe
scena
interna
ț
ional
ă
cu
contribu
ț
ia
sa
la
Bienala
de
la
Vene
ț
ia,
din
2007,
unde
a
expus
î
mpreun
ă
cu
Cristi
Pogacean,
Mona
Vatamanu
ș
i
Florin
Tudor.
Picturile
lui
Victor
Man
duc
cu
impresia
ca
s-au
î
ntunecat
de-a
lungul
secolelor.
Este
ceva
sacru
legat
de
2
Horea
Avram
–
http://icrny.org/609-The_Cluj__School_of_Painting_.html
3
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
56

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
3
ele,
cum
ar
fi
imaginile
ș
i
obiectele
devo
ț
ionale
at
â
rnate
î
n
lumina
slab
ă
ale
capelei
sau
bisericii.
Î
n
lumea
noastr
ă
„
luminat
ă”
,
î
n
care
totul
este
la
suprafa
ță
iar
lucrurile
trebuie
s
ă
fie
aduse
la
lumin
ă
,
acestea
arat
ă
ca
ceva
dintr-o
alt
ă
lume.
Operele
sale
duc
privitorul
î
ntr-un
cosmos
enigmatic
unde
metamorfoze
stranii
au
loc
sub
un
v
ă
l
al
î
nturnericului.
Î
n
anul
2014,
Victor
Man
a
fost
numit
„
Artistul
Anului
”
de
c
ă
tre
pe
baza
recomand
ă
rii
Consiliului
consultativ
pentru
arta
globala
al
Deutsche
Bank,
premiu
acordat
arti
ș
tilor
care
au
acordat
un
rol
substan
ț
ial
fotografiei
ș
i
h
â
rtiei
î
n
lucr
ă
rile
lor.
2.
N
ă
scut
î
n
1977,
la
Baia
Mare,
Adrian
Ghenie
a
absolvit
Universitatea
de
Arte
ș
i
Design
din
Cluj
ș
i
s-a
tot
î
mp
ă
r
ț
it
î
ntre
acest
ora
ș
ș
i
Berlin
p
â
n
ă
î
n
2013,
c
â
nd
a
ales
î
n
cele
din
urm
ă
capitala
german
ă
.
Este
artistul
exponen
ț
ial
al
„Ș
colii
de
la
Cluj
”
.
Picturile
lui
Ghenie
sunt
gestuale
î
n
devenire.
El
alege
s
ă
utilizeze
cu
ț
itul
ș
i
sabloanele
î
n
detrimentul
ustensilelor
tradi
ț
ionale
ale
picturii.
Nu
intr
ă
î
n
vedere
pensula,
„
nu
po
ț
i
picta
acest
lucru
cu
o
pensul
ă
.
Este
pur
ș
i
simplu
rezultatul
unui
accident.
Totul
este
un
accident.
Foarte
pu
ț
ine
lucruri
sunt
de
fapt
pictate.
”
4
Picteaz
ă
figuri
emblematice,
î
n
special
cele
ale
secolului
20,
avand
leg
ă
turi
cu
genocidurile
ș
i
suferin
ț
a
î
n
mas
ă
.
Acestea
apar
î
n
picturile
sale
erodate
ș
i
t
ă
iate,
neclare
ș
i
p
ă
tate.
De
la
o
anumit
ă
distan
ță
,
picturile
sale
dau
impresia
de
un
aspect
foarte
î
ngrijit,
dar
cu
c
â
t
te
apropii
de
ele
iese
î
n
eviden
ță
accidentul
ș
i
spontaneitatea
invocat
ă
î
n
devenire.
„
Ceva
se
aplic
ă
pe
suprafa
ță
put
â
nd
s
ă
o
distrug
ă
,
dar
dac
ă
acesta
nu
o
distruge
se
transform
ă
î
n
ceva
bun.
Fifty-fifty.
Este
ca
ruleta
ruseasc
ă
.
”
5
Stilul
s
ă
u
pictural
a
fost
de
multe
ori
comparat
cu
cel
al
artistului
Francis
Bacon.
Î
n
2005
a
co-fondat
Galeria
plan
B
î
n
Cluj,
î
mpreun
ă
cu
Mihai
pop,
un
spa
ț
iu
de
produc
ț
ie
ș
i
de
expozi
ț
ie
pentru
arta
contemporan
ă
.
A
reprezentat
Rom
â
nia
la
ceala
cea
de-a
56-a
edi
ț
ie
a
Expozi
ț
iei
Interna
ț
ionale
de
Art
ă
—
la
Biennale
di
Venezia,
cu
dou
ă
proiecte:
“
Darwin
’
s
Room
”
ș
i
“
Inventing
the
Truth.
On
Fiction
and
Reality
”
,
curatoriat
ă
de
Mihai
Pop.
De
altfel
cele
dou
ă
proiecte
au
fost
ini
ț
iate
de
Fabrica
de
Pensule,
spa
ț
iul
artistic
î
nfiin
ț
at
la
Cluj
î
ntr-o
fost
ă
î
ntreprindere.
Adrian
Ghenie
colaboreaz
ă
,
de
mai
mul
ț
i
ani,
cu
unul
dintre
cei
mai
importan
ț
i
ș
i
influen
ț
i
dealeri
de
art
ă
pe
plan
interna
ț
ional:
Mihai
Nicodim.
De
ț
ine
mai
multe
recorduri
pe
pia
ț
a
de
art
ă
contemporan
ă
,
î
n
iunie
2014
4
Adrian
Ghenie
–
The
Independent,
June
2014
Article
by
Karen
Wright
5
Adrian
Ghenie
–
The
Independent,
June
2014
Article
by
Karen
Wright

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
4
lucrarea
„
The
Fake
Rothko
”
a
fost
v
â
ndut
ă
pentru
pre
ț
ul
de
£
1,426,000
($2,428,140),
iar
î
n
februarie
2016
p
â
nza
de
mari
dimensiuni
intitulat
ă
"The
Sunflowers
of
1937",
inspirat
ă
faimoasa
pictur
ă
a
lui
Vincent
van
Gogh
„
Floarea-soarelui
”
,
a
fost
v
â
ndut
ă
î
n
londra
pentru
£
3,177,000
la
casa
de
licita
ț
ie
Sotheby.
3.
„
Comunismul
”
(sau
ce-a
fost
el)
ș
i-a
continuat
existen
ț
a
î
n
Rom
â
nia
mult
timp
dup
ă
ce
a
fost
declarat
î
n
mod
oficial
mort.
Î
n
orice
caz,
nu
e
asta
ceea
ce
m
ă
intereseaz
ă
,
nu
„
Comunismul
”
sau
regimul
ci
rezultatele
lui,
efectele
unei
utopii
ratate.
”
6
P
â
nzele
lui
Ș
erban
Savu
surprind
existenta
zilnic
ă
a
rom
â
nilor
la
locurile
de
munc
ă
ș
i
î
n
petrecerea
timpului
liber.
Savu
trateaz
ă
caracteristicile
faciale
ale
protagoni
ș
tilor
s
ă
i
î
ntr-o
manier
ă
generc
ă
,
cauz
â
nd
ca
identitatea
lor
individual
ă
s
ă
r
ă
m
â
n
ă
evaziv
ă
.
Scenele
de
interior
descriu
oamenii
absorbi
ț
i
î
n
propriile
lumi,
privi
ț
i
prin
sticl
ă
ș
i
î
ncorpora
ț
i
î
n
compozi
ț
ii
guvernate
de
caracteristici
arhitecturale.
Peisajele
rurale
exterioare
descriu
adesea
figuri
solitare,
pozi
ț
ionate
la
jum
ă
tatea
distan
ț
ei
dintre
prim
plan
ș
i
linia
de
orizont,
izola
ț
i
ș
i
cople
ș
i
ț
i.
Toate
acestea
duc
ca
rezultat
la
o
serie
de
„
instantanee
”
mi
ș
c
ă
toare,
dezv
ă
luind
piezi
ș
psihicul
rom
â
nului
„
obi
ș
nuit
”
î
n
experien
ț
a
rural
ă
,
schimb
ă
ri
politice
ș
i
cre
ș
terea
economic
ă
.
Amintind-ul
pe
Adrian
Ghenie
trebuie
specificat
ă
importanta
colaborare
cu
Mihai
Pop
ș
i
rezultatele
acesteia.
Galeria
Plan
B
a
fost
deschis
ă
î
n
2005
la
Cluj.
Ini
ț
iat
ă
de
Mihai
Pop
ș
i
Adrian
Ghenie,
Plan
B
func
ț
ioneaz
ă
ca
un
spa
ț
iu
de
produc
ț
ie
ș
i
de
expozi
ț
ie
pentru
arta
contemporan
ă
;
î
n
acela
ș
i
timp
fiind
un
centru
de
cercetare
concentrat
pe
arta
rom
â
neasc
ă
a
ultimilor
50
de
ani,
dezv
ă
luind
opere
ale
unor
arti
ș
ti
remarcabili
ce
nu
au
avut
expunere
interna
ț
ional
ă
anterior.
Numele
galeriei
trimite
la
situa
ț
ia
general
ă
a
spa
ț
iilor
de
art
ă
din
Rom
â
nia,
acestea
fiind
î
n
mare
parte
dependente
de
resursele
publice
insuficiente,
o
solu
ț
ie
de
tip
„
plan
B
”
animat
ă
de
implicarea
individual
ă
,
o
î
n
ț
elegere
diferit
ă
a
cadrului
institu
ț
ional
ș
i
politic
ă
managerial
ă
coerent
ă
.
Galeria
Plan
B
a
fost
organizatorul
pavilionului
rom
â
nesc
la
a
52-a
edi
ț
ie
a
Bienalei
de
la
Vene
ț
ia,
2007,
curatoriat
ă
de
c
ă
tre
Mihnea
Mircan,
incluz
â
nd
arti
ș
tii
Victor
Man,
Cristi
Pogacean,
Mona
Vatmanu
ș
i
Florin
Tudor,
Christoph
B
ü
chel
ș
i
Giovanni
Carmine.
Î
n
anul
2008
Plan
B
a
deschis
un
spa
ț
iu
de
expunere
permanent
ă
la
Berlin,
fiind
un
proiect
organizat
de
Mihai
6
Ș
erban
Savu
–
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
67

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
5
Pop
ș
i
Mihaela
Lutea.
„
Ini
ț
ial,
Plan
B
a
adus
î
mpreun
ă
dou
ă
„
grupuri
”
de
arti
ș
ti
care
lucrau
î
n
acela
ș
i
timp,
î
n
acela
ș
i
ora
ș
,
dar
care
î
n
mod
paradoxal
nu
se
cuno
ș
teau:
Ciprian
Mure
ș
an,
Gabriela
Vanga,
Mircea
Cantor,
Cristi
Pog
ă
cean
nu
se
ș
tiau
cu
Adrian
Ghenie,
Victor
Man
ș
i
Ș
erban
Savu,
azi
ei
sunt
nu
doar
prieteni,
ci
c
â
teodat
ă
chiar
lucreaz
ă
î
mpreun
ă
.
Ș
i
î
ntre
Ghenie,
Man
ș
i
Savu
leg
ă
tura
e
tot
galeria,
altfel
nu
î
mp
ă
rt
ăș
esc
neap
ă
rat
un
moment
comun
care
s
ă
-i
fi
consacrat.
Vezi,
aceast
ă
colaborare
ș
i
calitatea
oamenilor
care
o
compun
fac
scena
de
art
ă
din
Cluj
interesant
ă
[…]
C
â
nd
î
n
2008
am
deschis
la
Berlin
un
al
doilea
spa
ț
iu
Plan
B,
ș
tiam
c
ă
acest
lucru
va
ajuta
scena
artistic
ă
de
acas
ă
[
…
]
”
7
Î
n
anul
2009
plan
B
a
fost
unul
dintre
ini
ț
iatorii
proiecturlui
Fabrica
de
Pensule
din
Cluj,
transform
â
nd
vechea
fabric
ă
de
pensule,
g
ă
zduind
î
n
prezent
aproximativ
cinci
galerii
de
art
ă
ș
i
treizeci
de
studiouri
de
artist.
Î
n
afara
programului
galeriei,
Mihai
Pop
a
co-curatoriat
mai
multe
expozi
ț
ii
de
grup,
cum
ar
fi
Praga
Bienala
4,
Romanian
Cultural
Resolution
la
Spinnerei
din
Leipzig
si
Club
Electroputere
Craiova
ș
i
Colec
ț
ia
Mircea
Pinte
de
la
Muzeul
de
Art
ă
Cluj.
Permanent
se
ridic
ă
o
problem
ă
atunci
c
â
nd
arti
ș
tii
care
au
studiat
ori
au
lucrat
î
mpreun
ă
sunt
introdu
ș
i
î
ntr-o
ecua
ț
ie
comun
ă
ș
i
descri
ș
i
ca
fiind
o
mi
ș
care,
arti
ș
ti
care
sunt
î
nc
ă
tineri
ș
i
care
ajung
la
o
anumit
ă
recunoa
ș
tere
interna
ț
ional
ă
î
n
mod
aleatoriu
ș
i
pe
r
â
nd.
Lumea
artei,
istoricii
de
art
ă
,
pornind
din
perioada
Rena
ș
terii
ș
i
p
â
n
ă
î
n
zilele
noastre,
au
inten
ț
ionat
ș
i
continu
ă
s
ă
asocieze
arti
ș
tii
î
ntre
ei,
î
n
pofida
multor
apeluri
f
ă
cute
de
arti
ș
ti
de
a
fi
apreciat
î
n
mod
separat.
Î
n
acest
mod
de
catalogare
doar
timpul
va
putea
s
ă
decid
ă
modul
de
dezvoltare
a
acestor
arti
ș
ti,
multi
dintre
ace
ș
ti
arti
ș
ti
au
posibilitatea
s
ă
devin
ă
embleme
pe
pia
ț
a
na
ț
ional
ă
sau
cea
interna
ț
ional
ă
ori
al
ț
ii
s-ar
putea
s
ă
aib
ă
un
succes
modest
dar
la
fel
de
posibil
s
ă
nu
produc
ă
nimic.
P
â
n
ă
î
n
acel
moment
totul
r
ă
m
â
ne
la
m
â
na
unui
joc
de
noroc
ș
i
decizii
inteligente,
expunerea
î
ntr-o
galerie
potrivit
ă
,
î
mpreun
ă
de
arti
ș
ti
potrivi
ț
i,
cunoa
ș
terea
curatorilor,
criticilor
ș
i
a
investitorilor
potrivi
ț
i.
Cert
este
c
ă
î
n
aten
ț
ia
lumii
artei
arti
ș
tii
clujeni
au
reu
ș
it
ceva
ce
acum
c
âț
iva
ani
p
ă
rea
s
ă
fie
doar
un
vis,
p
â
n
ă
„
acum
ș
ase-
ș
apte
ani
nu
venea
niciun
curator
din
vest
la
Cluj
s
ă
cerceteze
scena
de
art
ă
de
aici,
nu
erau
interesa
ț
i
de
ace
ș
ti
arti
ș
ti.
Acum
nu
este
s
ă
pt
ă
m
â
n
ă
î
n
care
s
ă
nu
vin
ă
cineva.
Dup
ă
ce
am
ie
ș
it
î
n
afara
ță
rii,
7
Mihai
Pop
–
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
54

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
6
“
Vestul"
a
realizat
c
ă
se
î
nt
â
mpl
ă
ceva
î
n
Cluj.
”
8
Marius
Bercea,
Radu
Co
m
ș
a,
Victor
R
ă
c
ă
t
ă
u,
Oana
Farca
ș
,
Cantemir
Hau
ș
i
ș
i
Mircea
Suciu,
pot
fi
recunoscu
ț
i
ca
fiind
al
doilea
val
al
„ș
colii
de
la
Cluj
”
.
Arti
ș
ti
ce
au
î
n
lucr
ă
rile
lor
un
sentiment
comun
de
nelini
ș
te
ș
i
î
nstr
ă
inare.
Arti
ș
ti
care
au
crescut
î
n
ultimii
ani
ai
lui
Ceau
ș
escu,
trec
â
nd
apoi
prin
schimb
ă
rile,
problemele
ș
i
avantajele
capitalismului,
av
â
nd
p
ă
reri
rezervate
ș
i
î
mp
ă
r
ț
ite
asupra
trecutului
ș
i
a
prezentului
lor.
Arti
ș
ti
care
au
î
nregistrat
cresteri
ale
cotele
lor
de
piata,
cu
pana
la
10
ori
fata
de
cifrele
lor
de
vanzare
din
ultimii
ani.
1.
Inspira
ț
ia
lui
Marius
Bercea
pentru
lucr
ă
rile
sale
pline
de
via
ță
vine,
din
ceea
ce
el
descrie,
ca
fiind
„
o
arhiv
ă
intens
ă
cu
caracter
personal
”
.
Fotografii
de
familie,
decupaje
din
ziare
ș
i
pove
ș
ti
din
istoria
familiei
sale
sunt
ț
esute
î
mpreun
ă
cu
amintiri
de
jocuri
din
copil
ă
rie,
excursii
ș
colare
ș
i
ritualurile
zilnice
de
rutin
ă
din
copil
ă
rie.
Tonuri
de
ocru
auriu
traverseaz
ă
cele
mai
multe
dintre
picturile
sale.
New
York
Times
a
comparat
modul
î
n
care
Bercea
folose
ș
te
culoarea
cu
practica
lui
Luc
Tuymans.
Totu
ș
i,
î
n
timp
ce
Tuymans
folose
ș
te
tonuri
calme
ș
i
re
ț
inute,
Bercea
aplic
ă
tran
ș
ant
culoarea,
cu
for
ță
.
Cerul
albastru
intens
sau
galben
radiaz
ă
deasupra
dealurilor
de
un
verde
bogat
ș
i
al
arhitecturilor
de
beton
cenu
ș
iu.
„
Tipul
de
spa
ț
iu
pe
care
artistul
î
l
reprezint
ă
nu
sugereaz
ă
î
n
mod
necesar
specificitatea
local
ă
,
dar
aminte
ș
te
adeseori
de
Romania
post
comunist
ă
,
la
fel
ca
ș
i
siluetele
umane
care
î
l
populeaz
ă
.
”
9
2.
Oana
Farca
ș
creeaz
ă
lumi
narative
picturale
ș
i
complexe,
de
nep
ă
truns.
Î
n
mod
repetat,
î
n
lucr
ă
rile
artistei,
apar
elemnte
suprarealiste,
vis
ă
toare,
obiecte
misterioase,
locuri
tulbur
ă
toare,
ac
ț
iuni
neobi
ș
nuite
ș
i
gesturi
care
fascineaz
ă
ș
i
dezorienteaz
ă
privitorul.
„
Ca
ș
i
Bercea,
Farca
ș
a
luat
un
gen
tradi
ț
ional
ș
i
l-a
f
ă
cut
contemporan.
Portrete
de
femei,
b
ă
rba
ț
i
ș
i
copii,
reali
sau
imaginari,
str
ă
bat
p
â
nzele
ș
i
panourile
ei.
”
10
Î
n
acela
ș
i
timp,
picturile
sale,
pline
de
referin
ț
e
istorice,
sunt
foarte
intime.
Reprezent
ă
rile
picturale
seduc
ș
i
fascineaz
ă
prin
diferitele
„
fe
ț
e
”
ș
i
tendin
ț
a
lor
semnificativ
experimental
ă
.
8
Mihai
Pop
–
http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/clujenii-care-modeleaza-arta-lumii–61394.html
9
Bogdan
Iacob
–
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Bercea
10
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
76

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
7
3.
Operele
mistice
ale
lui
Cantemir
Hau
ș
i
implic
ă
aproape
î
ntotdeauna
natura.
Cu
toate
acestea,
ilustr
ă
rile
vizionare
ale
animalelor
ș
i
peisajelor
copil
ă
riei
sale
nu
sunt
niciodat
ă
sentimentale,
î
n
schimb,
picturile
sale
sunt
inundate
de
un
sentiment
de
nesiguran
ță
ș
i
nelini
ș
te.
Se
trasmite
un
sentiment
cum
c
ă
personajele
lui
Hau
ș
i
sunt
suprveghea
ț
i,
un
sentiment
tr
ă
it
si
de
artist,
un
rezultat
memoriei
regimului
comunist.
4.
Lucr
â
nd
preponderent
î
n
culori
de
ulei
ș
i
c
ă
rbune,
Mircea
Suciu
descrie
grupuri
ori
figuri
solitare,
uneori
autorit
ăț
i
de
stat
sau
religioase,
capturate
î
n
momente
de
conflict
interior.
Este
fascinat
de
ceea
ce
el
descrie
ca
fiind
„
ac
ț
iunile
absurde
ale
omului
”
,
explor
â
nd
î
n
lucr
ă
rile
sale
sl
ă
biciunile
umane
ș
i
problemele
existen
ț
iale,
marc
â
nd
terenul
psihologic
al
personajelor
sale.
A
fost
selectionat
cu
o
lucrare
pentru
coperta
revistei
americane
"ARTnews",
iar
opera
sa
a
fost
comparat
ă
cu
cea
a
lui
Ren
é
Magritte.
Nu
de
foarte
mult
timp,
arti
ș
tii
„ș
colii
de
la
Cluj
”
au
î
nceput
s
ă
îș
i
retrag
ă
lucr
ă
rile
de
pe
pia
ț
a
galeriilor
private
din
Rom
â
nia,
a
ș
a
cum
sunt
galeria
Posibil
ă
,
galeria
Hart,
Galeria
Anaid,
opt
â
nd
pentru
contractele
cu
galeriile
ș
i
colec
ț
ionarii
vestici.
La
î
nceput
prin
intermediul
t
â
rgurilor
de
art
ă
,
arti
ș
tii
rom
â
ni
care
ajung
pe
pia
ț
a
de
art
ă
veztic
ă
,
îș
i
formeaz
ă
propriile
contacte
cu
galeriile
ș
i
colec
ț
ionarii
din
acea
zon
ă
,
unii
dintre
ei
ne
mai
av
â
nd
nevoie
de
reprezentarea
galeriei.
Banii
care
sunt
atra
ș
i
de
acest
mic
segment
al
acestei
pie
ț
e
ajunge
s
ă
dezavantajeze
micile
comunit
ăț
i
de
arti
ș
ti.
Î
ntre
timp
institu
ț
iile
de
art
ă
din
rom
â
nia
care
au
î
n
componen
ță
arti
ș
ti
au
î
nceput
s
ă
aib
ă
î
n
apropierea
lor
grupuri
de
interese,
mici
puncete
de
gestionare
a
promov
ă
rii
ori
finan
ță
rii,
î
ntr-un
cerc
î
nchis
de
arti
ș
ti
ș
i
curatori.
Unele
din
micile
grupuri
ale
creatorilor
de
tip
„
artist
run
space
”
precum
Arte.com.ro
sau
Laika
ori
Paradis
Garaj
au
î
n
plan
ocolirea
curatorilor
ș
i
galeri
ș
tilor
î
n
gestionarea
valorilor
artistice,
a
marketingului
ș
i
a
PR-ului
evenimentelor
artistice
direct
de
c
ă
tre
arti
ș
ti.
Toate
aceste
„
artist
run
space
”
î
ncearc
ă
s
ă
dea
ora
exact
ă
î
n
arta
contemporan
ă
din
Rom
â
nia,
î
ns
ă
toate
trebuie
s
ă
treac
ă
testul
trecerii
timpului.
Amploarea
interna
ț
ional
ă
a
“ș
colii
de
la
Cluj
”
e
confirmat
ă
de
aten
ț
ia
acordat
ă
fenomenului
î
n
publica
ț
iile
interna
ț
ionale,
de
num
ă
rul
mare
de
particip
ă
ri
ș
i
colabor
ă
ri
ale
membrilor
acestui
grup
la
expozi
ț
ii
interna
ț
ionale,
î
n
institu
ț
ii
de
prestigiu
cum
ar
fi

„Ș
coala
de
la
Cluj
”
î
n
arta
rom
â
nesc
ă
recent
ă
8
MoMA
New
York,
Tate
London,
Stedelijk
Museum,
San
Francisco
Museum
of
Modern
Art,
Bienala
de
la
Vene
ț
ia
ș
i
altele,
dar
ș
i
de
cota
de
pia
ță
ridicat
ă
c
âș
tigat
ă
de
ace
ș
ti
arti
ș
ti
î
n
ultimii
ani.
„
La
Cluj
se
î
nt
â
mpl
â
lucruri
extraordinare
iar
bazele
au
fost
puse
de
UAD
unde
ace
ș
ti
arti
ș
ti
extraordinari
s-au
ș
colit.
”
11
Este
prea
devreme
s
ă
rostim
ce
impact
va
avea
peste
ani
opera
acestor
arti
ș
ti
ori
dac
ă
ace
ș
tia
vor
continua
s
ă
se
afirme
ca
grup
omogen
sau
individualit
ăț
i,
„
ca
spectatori
[…]
nu
ne
r
ă
m
â
ne
dec
â
t
s
ă
-i
urm
ă
rim
cu
aten
ț
ie
ș
i
s
ă
-i
î
ncestim
cu
î
ncredere
pentru
c
ă
acum
toate
orizonturile
le
sunt
deschise.
”
12
11
Ioan
Sb
â
rciu
–

Home

12
Revista
„
Arta
”
–
Noul
figurativ
î
n
pictur
ă
dup
ă
2000
–
Nr.
2-3
2011,
pg.
83