s Cioar a Rahela-Angela [606667]
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIS OARA
FACULTATEA DE MATEMATIC A S I INFORMATIC A
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENT A: MATEMATIC A
– INFORMATIC A
LUCRARE DE LICENT A
COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat] s Cioar a Rahela-Angela
TIMIS OARA
2019
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIS OARA
FACULTATEA DE MATEMATIC A S I INFORMATIC A
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENT A: MATEMATIC A
– INFORMATIC A
DEFINIREA NUM ARULUI
COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat] s Cioar a Rahela-Angela
TIMIS OARA
2018
Abstract
abstractul in limba engleza
3
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1 Istoria faimosului num ar 6
1.1 Istoria timpurie a lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2 Istoria modern a a lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2 Titlul capitolului 2 10
2.1 Titlul sect iunii 2.1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.2 Titlul sect iunii 2.2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4
Introducere
introducere
5
Capitolul 1
Istoria faimosului num ar
1.1 Istoria timpurie a lui
Denit ia 1.1.1. Constanta matematic a reprezint a raportul dintre lungimea orc arui
cerc si diametrul s au, ^ ntr-un spat iu euclidian.
Dorint a de a ^ nt elege num arul si nevoia de a calcula valori tot mai precise ale
acestei constante au provocat matematicienii de-a lungul mai multor secole.
Primele ^ nregistr ari despre num arul dateaz a din vremea babilonienilor si a egipteni-
lor.Babilonienii pretindeau c a valoarea lui este25
8= 3:125, iar egiptenii au folosit
valoarea=256
81. Ceilalt i din Antichitate s-au mult umit s a foloseasc a simpla aproximare
=3, acest lucru este evident iat ^ n urm atorul pasaj biblic din Vechiul Testament :
" A f acut marea turnat a din aram a. Avea zece cot i de la o margine p^ an a la cealalt a,
era rotund a de tot, ^ nalt de cinci cot i si, de jur ^ mprejur, se putea m asura cu un r de
treizeci de cot i" .
Primul calcul matematic riguros pentru determinarea valorii lui a fost realizat de
cel mai mare matematician al Antichit at ii, Arhimede din Siracuza ( 287-212 ^ . Hr.),
care a folosit o metod a geometric a bazat a pe poligoane regulate ^ nscrise si circumscrise
unui cerc. El a demonstrat dou a relat ii fundamentale despre perimetrele si ariile
poligoanelor regulate, astfel pentru un cerc de raz a ravem:
b1=un hexagon inscris cu p1perimetru si a1arie;
B1=un hexagon circumscris cu P1perimetru si A1arie;
^In continuare, e b2,…,bn, care desemneaz a poligoane regulate ^ nscrise cu 6 2;:::;6
2nlaturi.
Analog, e B2,…,Bnpentru poligoane circumscrise.
Urm atoarele formule dau relat iile dintre perimetrele si ariile acestor 6 2npoligoane:
Pn+1=2pnPn
pn+Pnpn+1=ppnPn
an+1=panAn An+1=2an+1An
an+1+An.
Atunci pentru un cerc cu diametrul d si un poligon regulat circumscris acestui cerc,
cu perimetrul Pnrezult a c a= lim
n!1Pn
d. Deci cu c^ at poligonul are mai multe laturi cu
at^ at aproximarea lui este mai exact a.
Folosind un poligon regulat cu 96 de laturi Arhimede a demonstrat:
310
71< < 31
7.
Nimeni nu a fost capabil s a ^ mbun at at iasc a metoda lui Arhimede multe secole la r^ and,
de si un num ar de persoane au folosit aceast a metod a general a pentru a obt ine apro-
xim ari mai exacte pentru .
6
Spre exemplu, astronomul Ptolemeu (100-178 d. Hr.) a folosit pentru valoarea
317
120=3:141666:::. De asemenea romanii au calculat suprafet e circulare utiliz^ and
armat ia:
"O roat a cu diametrul de 4 picioare are un perimetru de 121
2picioare."
Aceasta ofer a aproximarea : 31
8.
Iarchinezii , chiar ^ nainte de anul 100 d.Hr. au utilizat 3, dar au folosit si apro-
ximareap
10(3:16). Matematicianul chinez Tsu Chung-Chin a folosit metode
ale lui Arhimede pentru a calcula cu sapte cifre corecte. El a oferit dou a seturi de
aproxim ari:
=22
7 si=355
113.
De asemenea el a ar atat c a :
3:1415926<< 3:1415927.
Un alt rezultat nu s-a obt inut ^ n Europa p^ an a ^ n anul 1500.
Cea mai bun a aproximare a lui a fost dat a ^ n anul 500 d.Hr. de c atre matematicianul
indian Aryabatha utiliz^ and urm atoarea descriere:
"Adunat i 4 la 100, ^ nmult it i totul cu 8 si ad augat i 62000. Rezultatul este aproxi-
mativ circumferint a unui cerc al c arui diametru este 20000."
Desigur acest lucru implic a:
(100+4)8+62000
20000=3177
1250=3:1416.
Totu si, aproximarea folosit a deobicei de indieni a fostp
10.
^In jurul anului 263 d.Hr. Liu Hui a descoperit o metod a riguroa a pentru a calcula
valorile lui . Acest matematician a utilizat un poligon cu 3072 laturi si a obt inut
pentruvaloarea aproximativ a 3 :1416. Metoda folosit a de el a fost:
=A3072=328vuuuuut2 vuuuut2 +vuuut2 +vuut2 +s
2 +r
2 +q
2 +p
2 +p2 + 13:1416.
Cu ajutorul metodei lui Liu Hui folosind un poligon regulat de 12288, matematicianul
Zu Chongzhi a obt inut ^ n anul 480 d. Hr. faptul c a =355
113 si de asemenea a demon-
strat c a 3:1415926<< 3:1415927.
^In anul 833 d.Hr. matematicianul Al-Khwarizmi , considerat p arintele algebrei, a
utilizat dou a aproxim ari pentru num arul si anume:
=31
7 si=62832
20000=3:1416.
Iar ^ n anul 1436 Al-Kashi ofer a pentru valoarea:
26:2831853071795865.
Acest fapt este unul extrem de impresionant pentru vremea respectiv a.
7
Nume An Zecimale corecte
Babilonieni 2000 ^ .Hr. 1
Egipteni 2000 ^ .Hr. 1
Chinezi 1200 ^ .Hr 1
Vechiul Testament 550 ^ .Hr. 1
Arhimede 250 ^ .Hr. 3
Ptolemeu 150 d.Hr. 3
Liu Hui 263 d.Hr. 5
Tsu Chung-Chin 480 d.Hr. 7
Aryabatha 500 d.Hr 4
Al-Khwarizmi 833 d.Hr. 4
Al-Khasi 1436 d.Hr. 14
Tab.1 Istoria timpurie a calculului lui
1.2 Istoria modern a a lui
Matematicianul francez Fran cois Vi ete (1540-1603), a descoperit prima formul a
direct a pentru calculul num arului :
2
=p
2
2p
2+p
2
2q
2+p
2+p
2
2.
Aceast a este o formul a u sor de obt inut dintr-un p atrat inscriptibil si succesiv dubl^ and
num arul de laturi obt inem un octagon, un hexadecagon. Utiliz^ and notat ia anpentru
aria unui poligon inscriptibil cu n laturi si aplic^ and formula:
a2n=ansec
2
recursiv, ^ ncep^ and cu n= 4. ^In urma acestor calcule Vi ete a obt inut 10 zecimale
exacte pentru (El a aplicat principiul lui Arhimede).
Ludolph van Ceulen , un alt matematician care a calculat cu 20 de zecimale
exacte. Ulterior a ajuns s a calculeze cu 31 de zecimale, acest lucru i-a adus o enorm a
satisfact ie, ind at^ at de m^ andru de realizarea sa ^ nc^ at a dorit s a-i e gravate pe piatra
funerar a zecimalele lui descoperite ce el. Datorit a acestei descoperiri num arul era
numit uneori constanta lui Ludolph, av^ and ^ n vedere c a la vremea respectiv a nu era
^ nc a cunoscut sub numele de .
Alte descoperiri f acute ^ n leg atur a cu acest num ar provin de la clericul, cripto-
graful si matematicianul englez John Wallis (1616-1703) care a descoperit formula
produsului innit de numere naturale pentru :
2
=133557
224466()1Q
k=14k2 1
4k2=2
Acest produs a condus ulterior la descoperirea funct iei gamma.
Matematicianul si primul pre sedinte al Societ at ii Regale din Londra, lord William
Brouncher (1620-1684) a dat prima fract ie continu a si innit a pentru , care s-a bazat
pe produsul innit descoperit de Wallis.
2
=1
1+9
2+25
2+49
2+ .
Matematicianul scot ian James Gregory (1637-1675) a descoperitbine cunoscuta
formul a:xR
0dt
1+t2=arctg (x)=x x3
3+x5
5 x7
7+
^Inlocuindx= 1 ^ n relat ia de mai sus se obt ine:
8
4=1 1
3+1
5 1
7+
Aceast a serie ^ ns a converge extrem de ^ ncet deoarece e devoie de peste 600 de termeni
pentru a calcula cu dou a zecimale exacte. Matematicianul german Gottfried Lei-
bniz a descoperit independent ^ n anul 1674 aceea si ecuat ie ca si cea descoperit a de
Gregory.
Seria dat a de Gregory si Leibniz a fost utilizat a de Abraham Sharp (1651-1742)
pentru a calcula cu 72 de zecimale exacte.
John Machin (1680-1751), un profesor de astronomie de la Colegiul Gresham a
obt inut 100 de zecimale exacte pentru calculul lui , utiliz^ and formula :
4=4arctg1
5 arctg1
239.
^Intre anii 1665-1666, Issac Newton a calculatcu ajutorul formulei particulare:
=3p
3
4+ 24(1
12 1
525 1
2827+)=3p
3
4+ 241
4R
0p
x x2dx
si a obt inut 15 zecimale. Newton a pornit de la o serie descoperit a de el pentru funct ia
arcsin :
arcsin (x)=x+1x3
23+13x5
245+135x7
2467+1357x9
24689+.
Din aceast a formul a num arul poate calculat not^ and arcsin (1
2)=
6:
Englezul William Shanks (1812-1882), un matematician amator a calculat ^ n anul
1874, folosind formula lui Machin 707 zecimale pentru , dar mai t^ arziu a constatat
c a ^ ncep^ and de la cea de a 527 zecimal a calculul a fost eronat. Pentru a obt ine aceste
zecimale exacte sunt necesari 510 termeni obt inut i din formula lui Machin.
Leonhard Euler (1707-1783), considerat cel mai mare matematician din toate tim-
purile, n ascut la BaseL^ n Elvet ia si studiind matematica sub conducerea si^ ndrumatrea
lui Johann Bernoulli. Euler a descoperit noi formule pentru , spre exemplu ^ n anul
1779 a determinat formula:
=20arctg1
7 8arctg3
79
poate calculat din aceast a formul a utiliz^ and seria lui Gregory.
El a mai descoperit si urm aroarele formule pentru :
9
Capitolul 2
Titlul capitolului 2
2.1 Titlul sect iunii 2.1
2.2 Titlul sect iunii 2.2
…etc…
10
Bibliograe
[1] Autori, Titlu carte, Editura, An aparit ie.
[2] Autori, Titlu articol, Nume jurnal Num ar (An aparit ie), pag. start – pag. nal.
[3] Descriere resurs a online, URL: https://www.google.com
11
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: s Cioar a Rahela-Angela [606667] (ID: 606667)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
