Rutele Culturale Europene In Romania

Traseele culturale sunt itinerare care adună laolaltă elemente importante de patrimoniu, care stau mărturie și ilustrează perioade și evenimente specifice ale istoriei europene.

Itinerarele culturale reprezintă un cadru de cooperare între guvernele Europei, în acord cu prioritățile politice ale Consiliului Europei și Uniunii Europene, promovând Europa ca principală destinație turistică și sprijinind turismul cultural și durabil.

"Itinerarul cultural european" a devenit un termen comun folosit pentru căile de conectare culturală transfrontalieră. Oficial, aceste itinerare, sunt abordate ca idee generică de către Institutul European pentru Itinerare Culturale, fiind departajate prin tema aleasă. Mai sunt cunoscute și sub numele de "Rute Culturale".

Acestea se axează pe folosirea următoarelor componente:

-poate fi o cale de comunicație sau rutieră, care este deja utilizată;

-poate fi o rețea de spații și obiective istorice sau naturale;

-poate fi o arie geografică determinată, care este conectată printr-o temă comună, legată de un domeniu cultural;

– poate fi un traseu care traversează regiunile și țările, care se caracterizează și legat de o problemă istorică, artistică sau socială.

– reprezintă mai mult decât doar un drum sau cale, în sensul convențional, care face legătura între diferite localități.

In România, au fost identificate și evaluate siturile care au potențial să intre în rutele deja existente pe plan european. Dintre acestea, au fost selectate cele mai reprezentative pentru a putea fi introduse în circuitul rutelor culturale europene existente.

2.0. RUTE EUROPENE NOI:

1) Ruta cistercienilor: Cârța, Richiș, Hărman, Prejmer;

2) Ruta cimitirelor istorice: Sulina, Iași (Eternitatea), Săpânța;

3) Ruta cetăților Vauban: Arad, Timișoara, Oradea.

2.1. Extinderea obiectivelor în cadrul rutelor existente:

1)Transromanica: Cisnădioara, Densuș, Viscri, Feldioara, Câlnic, Herina;

2) Ruta orașelor termale istorice: Geoagiu, Băile Herculane, Călimănești, Borsec, Buziaș;

3) Ruta împăraților romani: Drobeta – Turnu Severin, Tomis, Capidava, Porolissum.

3.0. RUTA ORAȘELOR TERMALE ISTORICE: GEOAGIU, BĂILE HERCULANE, CĂLIMĂNEȘTI, BORSEC, BUZIAȘ

3.1. Stațiunea balneară Geoagiu Băi este localitate componentă a orașului Geoagiu, fiind situată la 6 km nord-vest de acesta, la 18 km de Oraștie, la 38 km de Simeria și la 47 km de Deva.

Stațiunea este situată la 350 m altitudine, în Depresiunea Geoagiu, la poalele de sud-est ale Munților Metaliferi, la confluența râului Geoagiu cu Mureșul.

Monumente istorice:

Ansamblul Așezarea romană de la Germisara, format din:

Așezarea Germisara (la sud de localitatea Geoagiu Băi)

Complexul de băi termale ("Dâmbul Romanilor" la vest de actualul ștrand termal din Geoagiu Băi)

Drumul roman (sec. II-III);

"Cetatea Uriașului" (Castrul de la Cigmău), pe prima terasă a Mureșului pe platoul Turiac, sat Cigmău;

Locul bătăliei de la "Câmpul Pâinii" (1479), sat Aurel Vlaicu;

Biserica "Sf. Nicolae" (1528);

Capelă romanică (sec. XI-XII);

Biserica "Sf. Arhangheli", sat Bozeș (sec. XVI);

Biserica "Sf. Arhangheli", sat Băcâia (sec. XVIII);

Casa natală Aurel Vlaicu, sat Aurel Vlaicu (1880);

Monumentul lui Aurel Vlaicu, sat Aurel Vlaicu.

Arii naturale protejate:

Arii de Protecție Specială Avifaunistică: ROSPA 0139 Piemontul Munților Metaliferi și Vințului, ROSPA 0132 Munții Metaliferi.

Rezervații naturale: Apele Mezotermale Geoagiu Băi (8ha) – situată în nordul stațiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi, reprezentând un complex forestier cu valoare de protecție a izvoarelor de apă termală din zonă.

Alte obiective naturale:

Cascada Clocota – situată pe pârâul cu același nume, înregistrează o diferență de nivel de cca 20 m pe firul apei;

Grota Haiducilor – situată pe pârâul Clocota, în apropiere de stațiune;

Peștera Prăbușită.

3.2. Stațiunea Băile Herculane este situată în județul Caraș-Severin, în sud-vestul României. Monumente istorice:

Situl roman de la Băile Herculane, punct "Zona Cazino, Parc Central", nedatat, oraș Băile Herculane;

Amfiteatru, sec II-III p. Chr., oraș Băile Herculane;

Sanctuar, sec II-III p. Chr., oraș Băile Herculane;

Necropolă, sec II-III p. Chr., oraș Băile Herculane;

Situl arheologic de la Băile Herculane, punct "Peștera Hoților", nedatat, oraș Băile Herculane

Așezare, epoca medievală, oraș Băile Herculane;

Așezare, epoca daco-romană, oraș Băile Herculane;

Așezare, epoca Hallstatt, oraș Băile Herculane;

Așezare, epoca bronzului, oraș Băile Herculane;

Așezare, Neolitic, oraș Băile Herculane;

Așezare, Epipaleolitic, oraș Băile Herculane;

Situl arheologic de la Băile Herculane, punct "Peștera Tatarczy, Eneolitic mijlociu, oraș Băile Herculane;

Așezare, epoca medievală timpurie, oraș Băile Herculane ;

Așezare, epoca Hallstatt, oraș Băile Herculane ;

Arii protejate: Parcul Național Domogled – Valea Cernei (categoria II UICN): flora și asociații unice sau foarte rare in lume: Alunul turcesc, Colchicum haynaldi (specie de brândușă), Cornuțelul bănățean, Hypericum rochelii (specie de pojarniță), Astragalus depressus (specie de cosaci), Laleaua pestriță (Frittilaria meleagris).

3.3.Orașul Borsec este situat în nord-estul județului Harghita, în depresiunea intramontană cu același nume, fiind flancat de pantele Munților Bistrița (spre est), Călimani (spre nord) și Giurgeului (spre vest și sud). Stațiunea este situată la o altitudine de 900 m și se află la o distanță de 26 km față de Toplița, 118 km de Miercurea Ciuc, 126 km de Târgu Mureș, 227 km de Brașov.

Monumente istorice:

Ansamblul balnear 7 Izvoare – cuprinde B-dul 7 Izvoare, nr. 15-23, Vila nr 71, Casa de Cultură, Restaurantul Fagul (sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX);

Pavilioanele de protecție ale izvoarelor 3, 5, 6 și 10 (începutul secolului XX);

Biserica de lemn „Schimbarea la Față” (1847);

Vechea uzină electrică, azi depozit al stațiunii balneare (circa 1880);

Vila nr. 14 (1933-1935);

Vila nr. 49, azi Vila nr. 51 – Emil (1936);

Vila nr. 50, azi Vila nr. 53 – Doru (1936);

Fosta vilă nr 56 – Barbu (1896);

Fosta vilă nr 60 (1880);

Ruinele vilei Babám.

Muzee:

Muzeul Apei Minerale Borsec – o colecție de fotografii ale vechii stațiuni, o colecție de sticle pentru îmbuteliere, realizate în cadrul fabricii de sticlă de la Borsec (înființată în anul 1806), vase de lut ars în care se păstra pe vremuri apa minerală, diplome și trofee câștigate de apa minerală Borsec de-a lungul timpului.

Arii naturale protejate:

Rezervația naturală Scaunul Rotund și Rezervația botanică Borsec;

Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0252 Toplița – Scaunul Rotund Borsec.

Între fenomenele carstice reprezentative ale sitului sunt: Peștera de Gheață, Peștera Urșilor, Peștera Scaunul Rotund, Cetatea Bufnițelor, numeroase doline.

3.4 . Stațiunea Balneară Buziaș este situată în Câmpia Banatului, la 34 km sud-est de Timișoara, și la 23 km sud – vest de Lugoj. Față de frontierele țării, Buziașul este situat la 180 km de frontiera cu Ungaria și 97 km de frontiera cu Serbia.

Stațiunea Buziaș nu este doar o stațiune balneoclimaterică ci și un loc de relaxare:

– colonada din lemn, o pergola acoperită, unică în Europa pentru lungimea sa – 510 m, construită în stil turco-bizantin în anul 1875;

– parcul din orașul-stațiune cu arbori seculari (platanus orientalis -1812), o adevarată oază de liniște și relaxare este furnizorul unuia dintre factorii naturali de cură (aeroionizarea – similară unei altitudini de peste 1000 m);

– izvorul Mihai și Izvorul Iosif;

– aleea ionilor negativi;

– buveta “Izvorul Sanătății”;

– Biserica Romano-Catolică.

– Sala de Sport „Victoria“ Buziaș ;

– Ștrand cu apă minerală ;

– Stadionul Tineretului Buziaș;

– 2 terenuri de sport.

Muzeul Balnear Buziaș – este primul muzeu balnear din România, s-a înființat în 27 septembrie 1987 din inițiativa întreprinderii Balneoclimaterice Buziaș și a Consiliului Popular Buziaș. Actualmente aparține Societății Comerciale de Tratament Balnear Buziaș S.A.

Muzeul are specific balnear scoțând în evidență efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaș în afecțiunile cardiovasculare, circulatorii și hipertensiune arterială.

Conține o colecție de documente (fotomontaje) cu scop educativ, care ilustrează istoricul stațiunii, vase din neolitic și ceramică tracică, obiecte de mobilier din sec. al XIX-lea și obiecte sanitare ce au fost folosite în stabilimentele balneare.

3.5 Călimănești este un oraș în partea de nord a județului Vâlcea, România.

Orașul se află situat în parte de nord-est al județului Vâlcea la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu, fiind la 20 km nord de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și la 80 km sud de municipiul Sibiu.

Orașul Călimănești este cunoscut nu numai pentru valoarea curativă a apelor minerale dar și pentru un număr mare de biserici și mănăstiri de mare valoare istorică și arhitecturală.

Centre și obiective culturale: Casa de cultură „Florin Zamfirescu”, cu bibliotecă, sală de spectacole și sală de expoziție, deține un centru expozițional la Seaca.

Obiective naturale:

a) Factorii de cură naturală sunt reprezentați de bioclimatul de cruțare și izvoarele de ape minerale, descoperite în 1827. Pe teritoriul localității, apele subterane se întâlnesc in acviferul local și în straturile discontinui care formează sub presiune, mai multe izvoare.

Prin urmare, în localitate există 13 izvoare atermale și 3 termale. Ca repartiție aceste se găsesc dispuse 2 la Căciulata, 2 sonde la Căciulata, 5 izvoare la Călimănești, 2 la Păușa și 4 la Cozia, exploatabile pentru domeniul balnear. Apele minerale au concentrații și compozitii chimice variate; ele sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, iodurate, magneziene, hipotone. În cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, în cura externă, un debit de 400.000 litri de apă minerală provenită din izvoarele locale.

b) Parcul Național Cozia, declarat în anul 2000, se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali. Limitele parcului național se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului.

Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești – Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și peisagistică. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară – Cozia, la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice.

BIBLIOGRAFIE

1. Anexă la Ordinul nr. 2.314/2004 al ministrului culturii si cultelor privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, Vol. I, MO Anul172(XVI)—Nr. 646 bis / 2004

2. I.N.C.D.T.Bucuresti – STUDIU PENTRU DEZVOLTAREA RUTELOR CULTURALE EUROPENE ÎN ROMÂNIA, 2014

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83ne%C8%99ti