Running head: TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC [606912]

Running head: TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC
1
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Tulburarea de stres post – traumatic
Frecvența tulburării de stres post – traumatic la
ambele sexe

Coordonator: Maria Mânzat

Student: [anonimizat]
2020

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
2
Abstract
Cercetarea ce urmează a fi prezentată în următoarele pagini va avea ca scop demonstrarea
ipotezei principale, aceasta fiind prezența tulburării de stres post – traumatic este mai crescută în
cadrul populația feminină , decât în populația masculină .
În cadru l cercetării vor participa 100 de persoane atât de sex feminin, cât și de sex masculin care
au trecut printr -un eveniment traumatic.
Vor fi luate în considerare ultima instituție de învățământ terminată, vârsta și sexul pentru
rezultatele finale .
În a dovedi dacă ipoteza mai sus menționată este adevărată sau falsă va fi folosit programul
SPSS. În SPSS testele care vor fi efectuate sunt următoarele:

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
3
Introducere
În cadrul acestei lucrări vom discuta despre prezența stresului pos t – traumatic în viața de zi
cu zi. Această tulburare va fi explicată atât cu ajutorul unei cercetări personale, dar și a mai
multor cercetări pe această temă efectuate pe parcursul istoriei.
Subiectul principal al cercetării este tu lburarea de stres post – traumatic la femeile și bărbații
din mediul urban și rural, fără un istoric specific . Cercetarea se axează pe prezența acestei
tulburări la persoanele cu un istoric teoretic normal, pentru a demonstra că tulburarea de stres
post – traumatic este mai frecventă în cadrul populației feminine, decât în cadrul populației
masculine.
Lucrarea se concentrează pe frecvența acestei tulburări la femei și bărbați c u vârste cuprinse
între 18 – 40 ani, dorind a afla care sex este mai afectat, împreună cu grupul de vârsta și ultima
unitate de învățământ absolvită. De asemenea, în cadrul acestei lucrări voi analiza și asupra cărui
sex, tulburarea de stres post – traumat ic are un efect de durată.
Am ales acest subiect deoarece foarte mulți dintre noi am trecut printr -un eveniment
traumatic care ne -a marcat mai mult sau mai puțin, spre exemplu o operație importantă, abuz
psihologic suferit acasă sau în anii de studiu, sau poate am fost martor i ai unui dezastru natural.
Există de asemenea și posibilitatea care include un alt individ apropiat care a trecut printr -un
eveniment, un eveniment care ne-a marcat și pe noi ca persoane . Evenimentul poate fi prezent în
viața de adul t sau să fie din copilărie fără a -i acorda nici o importanță. Oamenii pot trăi cu
simptome ale acestei tulburări, fără a le afecta viața într -un mod evident, dar de asemenea poate
fi o piedică în dezvoltarea personală sau menținerii unor relații inter – personale sănătoase.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
4
Lucrarea de licență este organizată în șapte capitole. În primele patru capitole scot în evidență
cauzele și simpatologi a tulburării de stres post – traumatic, apoi mă voi centra pe simpatologia la
femei și bărbați , ajutată de asemenea de diferite cercetări efectuate în trecut.
În partea a doua a cercetării voi dezvolta propria cercetare, unde voi oferi informații despre
obiectivele, ipote zele, metodologia utilizată, dar și rezultat ele împreună ci concluzia la care am
ajuns cu ajutorul acestei cercetări .
În prezenta cercetare au luat parte 100 de persoane, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între
18 și 40 de ani care au trecut printr -un eveniment traumatic .

1 . Despre stres

Stresul este o situație normală, în care este declanșat un răspuns biologic unic. În momentul
în care individul se simte în pericol, hormonii sunt eliberați în număr mai mare, precum și
chimicale, prin tot corpul acestuia.
Stresul poate avea atât efecte benefice, cât și dăunătoare. Acesta p oate avea un efect pozitiv în
diferite situații, precum protejarea individul într -o situație periculoasă sau motivând -ul în
momentul in care are un termen limită pentru un proiect, sau chiar și in viața de zi cu zi, cum ar
fi achitarea facturilor la timp.
Din cauza stresul, individul poate ajunge să sufere de boli fizice sesizabile. De menționat sunt
și grijile și anxietatea, care pot declanșa boli psihice, dezorientare, iar individul nu mai este
capabil să facă față situațiilor dificile cu care se confrunt ă, chiar și în viața cotidiană.
În același timp, stresul are și efecte negative, dacă este constant, frecvent sau este sever.
Acesta duce la probleme psihice sau fizice.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
5
Hormonul stresului este eliminat din hipotalamus, acesta se află la baza creierului. În
momentul în care acesta interpretează mesajele din exterior sau interior drept amenințătoare, el
trimite semnale hormonale și nervoase către glandele suprarenale. Acestea eliberează, de
asemenea, un număr mare de hormoni.
Unul dintre hormonii eliminați este adrenalina. Aceasta pe termen scurt este benefică
organismului, dar pe o durată mai lungă, aceasta poate fi dăunătoare. Efectele adrenalinei asupra
corpului sunt atât pozitive (creșterea ritmului cardiac, creșterea ritmului respirator, stimulează
transpirația, reduce producerea de insulină, contractează vasele sangvine ca sângele să mai rapid
în mușchi, ajută mușchii în folosirea mai ușoară a glucozei), cât și negative (d istrugerea vaselor
sangvine, hipertensiune, un risc crescut al atacului de cord ș i atacului cerebral, migrene,
anxietate, insomnii, luarea în greutate).
Deși adrenalina are un rol important în situaț iile de stres, cortizonul este de asemenea esențial.
Cortizonul este hormonul principal în momentele stresante. Acesta, precum și adrenali na, are
efecte pozitive (afectează zonele aflate în sistemul central nervos responsabile cu controlarea
fricii, motivației și stărilor interioare; afectează r ăspunsul sistemului imunitar; ajută sistemul
central nervos în folosirea glucozei într -un mod efic ient; restricționează funcțiile care nu sunt
esențiale în situații periculoase; ajută la accesarea mai rapidă a substanțelor necesare în
vindecarea țesuturilor) și negative, dacă cortizonul are un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă
(lipsa de energie, di abetul de tip 2, osteoporoză, probleme de memorie, insomnii, hipertensiune,
luarea în greutate etc).
Reacțiile atitudinii individului cu diferiți agenți stresori pot fi de 3 tipuri:
a) Reacții fiziologice
b) Reacț ii comportamentale anormale

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
6
c) Reacț ii psihice
Stresul, de asemenea, este de mai multe tipuri, precum:
a) Stres acut – cazurile de zi cu zi
b) Stres episodic acut – se regăsește în persoanele diagnosticate cu anxietate
c) Stres sever acut – se regăsește în persoanele diagnosticate cu PTSD
d) Stres cronic – se regăsește în persoanele diagnosticate cu depresie

1.2 Cauze și simptamologie

Asupra individului pot acționa și declanșa stresul, atât factorii externi, cât și interni. Factorii
sunt întâlniți în viața de zi cu zi, de fiecare individ în parte. Cum aceștia acționează, depinde de
personalitatea, mediul în care individul a crescut și n u numai.
Câțiva dintre factorii declanșatori externi ai stresului sunt reprezentați de dezastrele naturale,
stresori familiali, deținerea unei profesii periculoase și mulți alții.
În categoria factorilor interni se includ o existență în cadrul căreia nu există un echilibru între
viața personală și serviciu, supraviețuirea unui accident sau boli care a amenințat viața și mulți
alții.
Cauzele stresului pot fi nenumărate, deoarece se ia în considerare fiecare individ în parte.
Fiecare are propria sa toleran ță la stres, de asemenea și propriile metode de a face față situațiilor
stresante apărute.
Unele dintre simptome care pot apărea la indivizii aflați sub presiune sunt: insomnii,
dificultăți de concentrare, amețeală, probleme digestive etc.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
7

Tulbur ări asociate traumei și factorii de stres

Tulburările asociate traumei cuprind tulburări în cadrul căreia individul a fost expus unui
eveniment traumatic sau stresant este prezentat ca fiind un criteriu al diagnosticării.
Tulburările cauzate de stres sunt de trei tipuri, tulburări anxioase, tulbur ări disociative și nu în
ultimul rând tulburări din categoria obsesiv – compulsive.
Deși stresul psihologic frecvent suportat de un individ po ate varia în simptam ologie , cele mai
întâlnite simptome sunt anxietatea și teama. De asemenea un simptom întâlnit frecvent la
indivizii care suferă de tulburări asociate traumei este anhedonia, acest simptom însemnând
faptul că individul nu se poate bucura de evenimentele care îi aducea u sentimente pozitive în
trecut.

1.3 Administrarea stresului

Persoanele de sex feminin și masculin au metode diferite în a gestiona stresul de zi cu zi, sau
din situații cu un nivel crescut stres. Acest lucru se datorează hormonilor. După cum am
menționat mai sus, în situațiile de stres avem de a face cu trei hormoni, aceștia sunt: cortizonul,
oxitocina și nu în ultimul rând epinefrina.
În momentul în care apare o situație stresantă, epinefrina împreună cu cortizonul cresc
tensiunea arterială a individului și glicemia, în timp ce doar cortizonul scade eficiența sistemului
imunitar.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
8
Despre acest subiect, Robert Sapolsky a publicat un studiu în cadrul căruia a demonstrat că nu
există nici o diferență între sexul feminin și cel masculin în momentul în care vorbești despre
hormonii numiți cortizon și epinefrină. Diferența între sexe apare atunci când apare în discuție
hormonul denumit oxitoci nă.
Într-un studiu condus de Robert Sapolsky, de la Universitatea Stanford din cadrul
departamentului de neurobiologie, a arătat că hormonul oxitocină este eliminat în cantități mai
mare la sexul feminin, cu rolul de contra – ataca producția de cortizon ș i epinefrină. Oxitocina
are ca rol inducerea sentimentului de relaxare. Iar în cazul bărbaților, oxitocina este eliminată
într-o cantitate mai mică.
În iulie, 2000 , a fost publicat un studiu de la UCLA în " Psychological Review" , în cadrul
acestuia a fost d emonstrat că persoanele de sex feminin obișnuiesc în a se "împrietenii cu
stresul". Această tactică poate fi descrisă ca drept grija față de persoanele din jur, de asemenea se
adaugă și menținerea conexiunilor sociale, care ajută la diminuarea stresului ex tern sau intern.
Datorită aceleiași cercetare, s -a dovedit faptul că p ersoanele de sex feminin aleg această
opțiune datorită hormonului oxitocină, care la rândul său se amestecă cu hormonii reproductivi
feminini
Pe de altă parte, persoanele de sex masculin, în momentul în care au de -a face cu stresul aleg
în "a lupta înapoi" sau "a renunța" . Această alegere se produce datorită hormonului oxitocină,
care este în cantități mai mici în organismul bărbatului.
Stresul post -traumatic

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
9
2. Despre stresul post – traumatic

În cadrul acestei lucrări ne vom focusa atenția asupra stresului po st – traumatic, prescurtarea
fiind PT SD. Vom analiza frecvența stresului post – traumatic la femei și bărbați cu vârste
cuprinse între 18 și 40 de ani, având diferite studii finalizate.
Tulburarea de stres post – traumatic este o dereglare psihiatrică care afectează indivizii
martori sau par ticipanți în cadrul unui eveniment devastator, precum un dezastru natural, un atac
terorist, război, viol, un accident serios sau alte situaț ii traumatizante.
PTSD este caracterizat prin gânduri și amintiri care revin la suprafață, coșmaruri realiste, care
se repeta, hiperactivitate a sistemului vegetativ, flashback -uri, comportamente ezitante și
modificări ale dispoziției.
Fiecare individ își intersectează calea cu un eveniment psiho – traumatizant pe parcursul
vieții.
Specialiștii în domeniu au prezentat simptome asemănătoare PTSD la soldații din Primul si Al
Doilea Război Mondial .
Stresul post – traumatic este caracterizat de schimbări cognitive.

2.1 Factorii de risc și prognostic

Acești factori se pot clasifica în trei categorii: factori pre – traumatici, peri – traumatici și post –
traumatici.
o Factorii pre – traumatici sunt reprezentați de factorii de temperament , factorii genetici și
fiziologici și factorii de mediu. Factorii de temperament se împart la rândul lor în mai multe

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
10
categorii. Categoriile sunt tulburări psihice avute de individ înainte de evenimentul traumatic și
problemele emoționale din copilărie, avute de persoana respectivă până la vârsta de 6 ani. În
cadrul factorilor genetici au fost d escoperite câteva genotipuri care pot oferi protecție sau crește
riscul de a fi diagnosticat cu PTSD după ce individul a luat la cunoștință, a fost martor sau a fost
chiar el personajul principal în cadrul unui eveniment traumatic. Factorii de mediu se îm part în
cele mai multe categorii, precum statutul socio – economic, creșterea într -o familie
disfuncțională, nivelul educațional redus, un nivel al IQ -ului scăzut, caracteristici culturale etc.
o Factorii peri – traumatici au o singură subcategorie, aceea fi ind factorii de mediu.
Aceștia includ severitatea traumei, violența inter – personală, vătămare personală etc. În cazul
angajaților Institutului Militar, factorii de mediu sunt reprezentați de a fi martor unor cruzimi de
nedescris. De menționat faptul că în momentul în care magnitudinea traumei este mai mare,
atunci posibilitatea tulburării de stres post – traumatic să apară este mai mare.
o Factorii post – traumatici au doua subcategorii, acestea fiind factorii de temperament și
factorii de mediu. Factorii de temperament includ dezvoltarea tulburării acute de stres,
aprecierile negative ale propriei persoane și a mediului înconjurător, și de asemenea strategii de
adaptare neadecvate. Factorii de mediu includ expunerea după ce evenimentul traumatic s -a
finalizat la situații similare, sau evenimente de viață adverse precum pierderi financiare, sau alte
pierderi corelate cu trauma. Un factor de protecție important care atenuează consecințele post –
traumatice este reprezentat de susținerea socială.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
11
2.2 Componente de diagnostic

Componentele de diagnostic reprezintă elementele cu ajutorul cărora o persoană cu studiile
necesare poate pune un diagnostic.
Componentele de diagnostic în cazul stresului post – traumatic sunt dependente de : mediul
cultural și gen.
Mediul cultural poate afecta în mod pozitiv sau negativ riscul debutării și severitatea stresului
post – traumatic. De asemenea stresul post – traumatic poate diferi de la un grup cultural la altul,
ca rezultat al mai multor elem ente, precum: contextul socio – cultural actual, schimbări ale
genului de expunere traumatică, efectul pe care îl are semnificația oferită evenimentului
traumatic asupra severității tulburării, dar și alți factori culturali. Expunerea anumitor grupuri
culturale la diferite situații pot avea diferite niveluri de risc de a fi afectate de stres post –
traumatic. De asemenea simptomele acestei tulburări pot diferi de la un grup cultural la altul, în
special legat de simptomele de aplatizare afectivă și de evi tare, precum și coșmarurile și
simptomele somatice.
Sindroamele culturale referitoare le stres, influențează cum stresul post – traumatic se
manifestă în fiecare grup cultural în parte.
"simptomele atacului de panică pot fi predominante la cambodgieni și latino – americani din
cauza asocierii expunerii traumatice cu atacul khâl de tip panică și ataque de nervios ." (DSM –
V, pg. 278)

Stresul post – traumatic este predominant în rândul persoanelor de gen feminin, decât în
rândul celor de gen masculin. Acest lucru se întâmplă deoarece persoanele de gen feminin au

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
12
prezentat simptome ale acestei tulburări pe o perioadă mai lungă de timp . Se poate adăuga și
faptul că persoanele de gen feminin sunt mai predispuse la această tulburare.

În decursul anilor s -a demonstrat că tulburarea de stres post – traumatic se asociază cu
niveluri crescute de utilizare a serviciilor medicale si costuri econ omice considerabile, dar și cu
niveluri mărite de dizabilitate fizică, profesională și socială. Cu ajutorul studiilor din trecut s -a
descoperit că un număr semnificativ, atât din rândul veteranilor, cât și din mai multe comunități,
au relații sociale și fa miliale mici, cu nivel salarial scăzut și reușite profesionale și educative
scăzute, precum și abstinența de la locul de muncă.

3. Stresul post – traumatic la femei și la bărbați

3.1 Cauze ale tulburării de stres post – traumatic pe gen

Un studiu realizat de către National Center for PTSD u demonstrat că, deși 60% dintre bărbați
și 50% dintre femei, sunt subiecții unui eveniment care poate cauza tulburarea de stres post –
traumatic, în jur de 10% dintre acestea suferă cel puțin o dată de această tu lburare, și doar 4%
dintre bărbați. De asemenea femeile au un risc de două ori mai mare de a suferi de această
tulburare, decât bărbații.
Traumele sunt de doua tipuri, fizice sau psihice. Luând în considerare acest lucru, este de
menționat faptul că tipur ile de traume majoritare în funcție de sex sunt diferite. Bărbații sunt mai
predispuși la accidente, răni grave, atacuri fizice, bătăi, iar femeile sunt mai predispuse în a fi
victimele unui viol, unei agresiuni sexuale, dar și a mai multor abuzuri în copi lărie.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
13
Un rol important în riscul crescut în a suferi de tulburarea de stres post – traumatic o
reprezintă și cultura fiecărui individ în parte. Spre exemplu, femeile care provin dintr -o societate
unde rolurile tradiționale sunt importante, bărbatul fiind cel care are mai multă influență social și
profesional. În această situație, femeile se consideră mai vulnerabile emoțional.
Femeile care sunt implicate în evenimente traumatizante obișnuiesc să evite în a căuta ajutorul
unei persoane , cu studiile necesa re, pentru a fi ajutate. Persoanele de gen feminin obișnuiesc să
ceară ajutorul unor persoane acreditate , dar acest lucru se întâmplă după o perioadă de câțiva ani
de la evenimentul traumatizant. Chiar și în această situație, majoritatea cazurilor de PTSD în
cadrul populației feminine sunt diagnosticate greșit sau în anumite situații, femeile rămân fără un
diagnostic stabilit. Aceste greșeli sunt întâmpinate deoarece major itatea
psihoterapeuților/psihologilor nu sunt pregătiți în a trata tulburarea de stres post – traumatic.
Doctorul Cira susține că un procentaj destul de mare din populația feminină nici nu realizează
că suferă de această tulburare.
"Women often internali ze, meaning that instead of searching for answers in their world or
circumstances, they assume something is wrong with them, so they might not attribute their own
thoughts, feelings, emotions or behaviors to something that happened to them because they jus t
figure this is who they are. " – Dr. Cira

Bărbații , de asemenea nu vor apela la ajutor de specialitate de la început. Aceștia obișnuiesc
să creadă că este ceva în neregulă cu ei, interiorizând sentimentele care îl fac să se îndoiască de
propria persoană. Conștientizarea faptului că există o problemă care apare din cauza mediului
exterior este destul de greu și în situația lor. Bărbații sunt mai predispuși la a deveni dependenți
de alcool sau substanțe nocive, pentru a -i ajuta să meargă înainte.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
14
Un alt mot iv, din cauza căruia bărbații nu doresc a face un tratament împotriva aceste
tulburări este reprezentat de către dorința acestora de a fi, cum se spune popular, "capul familiei",
iar dacă încep acest tratament înseamnă că recunosc prezența unei probleme de sănătate mintală.
Recunoașterea acestei tulburări , pentru unii bărbați, înseamnă și că aceștia nu sunt puternici, atât
psihic, cât și fizic. Acestea sunt niște stări nerealiste și nedrepte trăite de către sexul masculin, în
dorința d e a fi cât mai prefect .

3.2 Simptomatol ogie la persoanele de sex femini n și de sex masculine
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că femeile și bărbații au simptome aproape complet
diferite în cazul tulburării de stres post – traumatic.
Persoanele de sex masculin au tendința să se îndreaptă către alcool, droguri sau alte adicții, în
timp ce persoanele de sex feminin obișnuiesc să evite locuri, persoane sau orice activitate care le –
ar aduce aminte de evenimentul traumatic.
Spre exemplu, fe meile care au trecut printr -un travaliu dureros pot experimenta tulburarea de
stres post – traumatic. Această experiență poate duce la refuzarea în a avea încă un copil . De
menționat că această tulburare este diferită de depresia postpartum.
Simptomele co mune pot fi reprezentate de:
o Simptome de retrăire ;
o Simptome de evitare ;
o Simptome de excitare și reactivare ;
o Simptome de cogniție și dispoziție ;

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
15
4. Anxietate
Anxietatea este o stare accentuată de neliniște. Această stare este comună tuturor culturilor și
este o emoție fundamentală care este caracterizată de sentimentul individului că ceva rău se va
întâmpla sau că nu este în siguranță.
Anxietatea oferă simptome în tot corpul, în situații extreme aceasta duce la atacuri de panică.
Atacurile de panică sunt reprezentate de respirație îngreunată, amețeli, stări de leșin și nu numai.
Anxietatea este universală, trăirile fiind cunoscute de fiecare individ în parte, chiar dacă uneori
denumirea sau motivul nu sunt întotdeauna cunoscute.
4.1 Tu lburări le anxioase
Tulburările anxioas e sunt definite ca fiind acele tulburări caracterizate de frica în exces și
anxietate, dar și perturbări de comportament asociate. Frica și anxietatea se suprapun în cazul
acestor tulburări. Anxietatea reprezintă anticiparea unui pericol, iar frica este un răspuns
emoțional la un pericol real sau presupus.
Frica este asociată cu creșteri rapide ale stimulării vegetative, în timp ce anxietatea este asociată
cu, în general, cu tensiuni musculare și vigilență.
Atacurile de pani că fac parte dintr -o categorie particulară de frică, și se fac cunoscute în cadrul
tulburărilor anxioase.
Anxietatea și frica sunt normale în stadiile de dezvoltare a individului, fiind de mai multe tipuri.
În cadrul tulburărilor anxioase acestea continu ă să rămână și după terminarea stadiului de
dezvoltare care le caracterizează.
Majoritatea tulburărilor anxioase apar în copilărie și sunt mai frecvente în cadrul populației
feminine, decât în cea masculină.

TULBURAREA DE STRES POST – TRAUMATIC ; ANXIETATEA LA AMBELE SEXE
16
Doar dacă simptomele nu pot fi asociate unor e fecte fiziologice ale unei substanțe sau
medicamente, dar nici unor afecțiuni medicale sau nu sunt explicate în totalitate de alte tulburări
mintale, tulburările anxioase pot fi diagnosticate.

4.2. Tulburarea de panică
Frica sau disconfortul intens apărut brusc în care se atinge punctul culminant în câteva minute și
se numește atac de panică.