Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU [605899]

1
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Influența muzicii de fundal asupra
capacității memoriei de lucru
Olteanu M. Andreea
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educției
Departametul de Psihologie

e-mail: [anonimizat]

2
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

ABSTRACT
Este cunoscut faptul că memoria este ușor influențată atunci cănd vine vorba de stimulare din
partea mai multor factori. În acest sens au fost multe studii care au cercetat performanța pe
care o p ersoană o poate avea atunci când îi este dat un material de memorat , iar acesteia îi
este pusă muzică pe fundal, adică un factor de distragere a atenției. Acest studiu dorește să
evidențieze efectele expunerii la diverse genuri muzicale asupra activități lor de memorare la
studenții tineri și compararea celor trei eșantioane pentru a decide și a examina efectele
fiecărui stil asupra memoriei de scurtă durată. Metode: au fost selectați 100 de studenți ai
Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației pe care i -am
repartizat în 3 grupuri. Primului grup i s -a administrat muzică pop, rock și trap, m uzica cu
versuri, în timpul executării unei sarcini de memorare, celui de -al doilea grup i s -a
administrat muzică clasică, fără versuri, iar ultimul grup nu a fost expus stimulării auditive.
Instrumente: student: [anonimizat], format din întrebări de detaliu din textul studiat și o a doua secț iune care e valua
capacitatea de reproducere a memoriei de lucru și testarea unei scale care monitorizează
emoția resimțită de participant în momentul completării sarcinii. Rezultate: În urma
analizelor statistice ale datelor, rezultatele confirmă ipotezele conform cărora grupul de
control a avu t rezultate mai bune din punct de vedere statistic față de grupul care a fost expus
la muzică pop, rock, trap și clasică (p<0,05). Concluezie: studenții care au fost expuși la
muzică cu versuri în timpul activității de memorare au avut raspunsuri mai erona te față de cei
care au ascultat muzică clasică, fără versuri, și cei care nu au fost expuși la muzică.
Cuvinte cheie: memorie, muzică cu versuri, muzică lipsită de versuri, grup de control, grup
experimental
ABSTRACT
It is known that memory is easily influenced wh en it comes to stimulation from several
factors. In this respect there have been many studies that have researched the performance
that a person can have when given a material to memorize , and that music is put in the
background, i.e. a distraction. This study aims to highlight the effects of exposure to various
musical genres on memory activities in young students and compare the three samples to
decide and examine the effects of each style on short -term memory. Methods: 100 students of
the University of Bucharest, Faculty of Psychology and Education Sciences were selected,
which we divided into 3 grou ps. The first group was given pop, rock and trap music, music
with lyrics, during the performance of a memorization task, the second group was given
classical music without lyrics, and the last group was not exposed to auditory stimulation.
Tools: students were given a questionnaire on the Google Forms platform, consisting of
detailed questions from the text studied and a second section that assessed the ability to
reproduce workin g memory and test a scale that monitors the emotion felt by the participant
when completing a task. Results: Based on statistical analyses of the data, the results confirm
the assump tions that the control group performed better statistically than the group that was
exposed to pop, ro ck, trap and classical music (p <0.05). Conclusion: Students who were
exposed to music with lyrics during the memorization activity had more erroneous resp onses
to those who listened to classical music, without lyrics, and those who were not exposed to
music.
Keywords: memory, music with lyrics, music without lyrics, control group, experimental
group

3
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

1. FUNDAMENTARE TEORETICĂ
INTRODUCERE
Muzica reprezintă o forță exterioară importantă vieții de zi cu zi, întâlnită peste tot. Conform
cercetărilor lui Cohen, 2001, în ultimele decenii, o multitudine de studii au dezvăluit felurite
modalități prin care spectrul auditiv al muzicii poate influen ța atât percepția, cât și memoria.
Cu toate acestea, există destul de puține lucrări care au evaluat relația inversă și modalitățile
prin care informațiile care sunt recepționate prin stimuli vizuali pot produce o modificare în
procesarea cognitivă a muzic ii.
În ultimele decenii, muzica a devenit mult mai disponibilă publicului larg. Un factor care a
dus la popularizarea muzicii a fost disponibilitatea ei, în timp ce în trecut era nevoie de CD –
uri sau casete. Acum, muzica poate fi ascultată digital de pe ma i multe dispozitive diferite, de
exeplu computere, telefoane mobile sau iPod -uri. În plus, alegerea melodiilor disponibile
poate fi aproape fără sfârșit datorită portalurilor muzicale. Acest lucru face posibilă
selectarea cântecelor potrivite pentru dife rite situații, de pildă cântece relaxante pentru o
sesiune de învățat. Din cauza acestor progrese în tehnologia muzicii, activitatea de învățare
cu muzică pe fundal a primit mai multă atenție și a primit devenit mai populară în ultimul
timp (Schwartzetal, 2017)
Sensul muzicii, precum este descris de o multitudine de psihologi și muzicieni (de exemplu,
Juslin și Sloboda, 2001; Meyer, 1956), este influnțat de stările afective pe care ascultătorul le
experimentează, precum și de emoțiile pe care linia melodică le evocă în conștientul acestuia.
S-a demonstrat faptul că există o relație strânsă intre particularitatea gesturilor, a expresiilor
non-verbale și a emoțiile pe care o anumită fragmentare muzicală o aduce unui subiect
(Sloboda et Juslin, 2001). Mai mult decât atât, emoțiile speciale sunt asociate, de foarte multe
ori, cu trasături acustice particulare care se răspândesc în diferite compoziții muzicare.
În unele situații, se poate afirma că muzica are capacitatea de a juta la îmbunătățirea
experienței noa stre auditive. Dar muzica și învățarea sunt într -o relație bună? În prezent,
efectele muzicii de fundal în timpul proceselor de învățare sunt neclare. Pe de o parte, muzica
poate avea un efect pozitiv (Mozart; Rauscher et al., 1993) și stimulativ, care poa te
îmbunătăți învățarea. Pe de altă parte, muzica de fundal ar putea duce la o povară
suplimentară asupra memoriei de lucru (efect de detaliu seducător; de exemplu, Rey, 2012),
împiedicând astfel învățarea. Pentru a putea face față simultan materialului de învățare și
muzicii de fundal, capacitatea de memorie de lucru a elevului este un factor crucial de luat în
considerare.
CAPACITATEA MEMORIEI DE LUCRU
Memoria a fost definită de Hering ca fiind o “colecție de fenomene nenumărate ale existenței
noastre înt r-un singur întreg” (Hering, 1920, p. 75). Deși această definiție pare scoasă din
context, este de mare ajutor studiului. Pe larg, studiul utilizează teoria procesării informațiilor
de către memorie precum un sistem de component care interacționează, teo rie dezvoltată de
Atkinson și Shiffrin(1968). Cercetările trecute au sugerat că amintirile evenimentelor
importante din viața noastră sunt stimulate de liniile melodic pe care le auzim (Baumgartner,
1992). Acest tip de amintiri se numesc “amintiri episodic e” și se pot implica în afectarea
semnificației pe care persoana respectivă o interpretează prin muzica, deoarece acest fel de

4
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

amintiri “autobiografice” dețin o încărcătură sentimentală, personală puternică (Best, 1989,
p. 217). În ultimii ani, s -a aprofu ndat idea conform câreia atenția și memoria pot fi mărite
prin muzică (Adorno, 1941, 1976; Rubin, 1977; Wallace, 1994). Unul dintre primii
cercetători care au explorat recunoașterea muzicii și efectele produse în creier a fost
Adorno(1941). Deși acesta nu manifesta un interes major pentru muzica populară,
considerația cercetărilor lui trebuie amintită. Rubin (1977) a constatat că atunci când o
persoană aude o melodie cunoscută („The Star -Spangled Banner”), reamintirea informațiilor
se facilitează mai ușor, urmând o îmbunătățire. Wallace (1994) a demonstrate că ascultarea
unei melodii cunoscute poate forma un cadru familiar ascultătorului, uneori și prin
însemnătatea versurilor. Acești ultimo autori au descoperit și că muzica poate spori atenția
(Rubin, 1977 ; Wallace, 1994). Alte studii care s -au concentrate asupra muzicii populare au
demonstrate că există o serie de efecte posibile asupra memoriei și atenției, rezultate din
integrarea muzicii populare în publicitate (Olsen, 1995; Park andYoung, 1986; Roehm,
2001). Se pare că memoria unei personae este declanșată mai eficient atunci când aceasta
face contact cu stimuli auditivi proveniți din sunetele instrumentelor musicale, în comparație
cu sunetele vocii umane (Crowder, Serafine and Repp , 1990; Serafine, Cr owder and Repp,
1984; Serafine, Davidson, Crowder and Repp, 1986).
Conform exeperimentelor susținute de Armstrong și Greenberg (1990), sunetele de fundal au
o influență directă asupra performanței cognitive, fiindcă procesul de memorie este distras de
înțelegerea mesajelor exterioare. În această privință au fost realizate mai multe experimente.
În unul dintre ele, subiecții au avut de finalizat un test de reamintire a unei părți dintr -un
material pe care l -au avut de studiat în condiții experimentale, un gr up fiind expus la zgomote
pe fundal iar celalalt grup a beneficiat de liniște. Prin prisma acestui experiment au fost
evaluate efectele recunoașterii immediate sau cele care s -au produs cu întârziere. S -au
observant efecte semnificativ negative atunci când subiecții au fost supuși stimulilor auditivi.
Efectele negative au fost conștiente atunci când testarea a avut loc imediat după citirea
materialului, față de situașia în care ar fi testate dupa 5 minute. Intrebarea care a tot persistat
de-a lungul timpulu i a fost dacă stimularea auditivă în timpul unei sarcină de învățat este sau
nu dăunătoare asupra creșterii intelectualității la studenți. Această întrebare a fost
suplimentata de răspunsurile multor studii desfășurate pentru a elucida enigma. Așadar, s -a
constatat că ascultarea unei linii melodice cu versuri în timpul unei sarcini de memorare are
efecte negative asupra calității materialului memorat , dar fiabilitatea acestor rezultate pot
oricând să depindă de o serie de factori contingenți.
Așa cum bine cunoaștem din cartea de psihologie de clasa a X -a, memoria este un process
psihic care asigură întipărirea, stocarea și reactualizarea experienței anterioare (Adrian
Neculau, 2005). Aceasta este un proces activ deoarece evenimentele memorate suferă
transfo rmări importante, cum ar fi: reorganizări, reconstrucții.
Memoria de lucru are o importanță desăvârșită deoarece într -o situație de învățare, toate
informațiile care includ materialul de învățat, sarcina de învățare, etc. ,sunt prelucrate în acest
tip de m emorie. Pe aceast[ tem[ a existat o dezbatere privind structura memoriei de lucru.
Baddeley (1986) și Cowan (1999) au publicat probabil cele mai proeminente modele de
dezbateri ale memorie de lucru. Pe măsură ce grupul experimental din această studiu trebu ie
să se ocupe de modelele vizuale (citirea unui text), precum și de informații auditive
(ascultarea muzicii de fundal), ne vom concentra în special asupra modului în care aceste
informații sunt prelucrate în conformitate cu modelele lui Baddeley(1986) și ale lui
Cowan(1999). Baddeley (1986) presupune că memoria de lucru este un mecanism cu o

5
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

structură ierarhică: executivul central controlează cele două subsisteme care sunt bucla
fonologică și schiță vizuo -spațială. El primează cu ideea că memoria de lucru este separată de
memoria pe termen lung, chiar dacă memoria pe termen lung poate avea o influență
semnificativă asupra proceselor din memoria de lucru. De exemplu, cunoștințele anterioare
activate în memoria pe termen lung pot facilita procesarea și integr area de informații noi în
memoria de lucru. Datorită diferitelor subsisteme independente, care funcționează în paralel
și toate implică propria lor capacitate independentă, este mai ușor să procesați informații cu
privire la diferite modalități. Un text vi zual este procesat cu bucla fonologică după ce a fost
recodat prin procese subvocale. Muzica de fundal este informații fonologice, precum și este
prezentată auditiv, și, astfel, ar putea supraîncărca bucla fonologică. Cu toate acestea, există
dovezi că inf ormațiile muzicale sunt prelucrate într -un mod ușor diferit de informațiiverbale
(Salamé și Baddeley,1989).
MUZICA DE FUNDAL
În acest studiu definim muzica de fundal ca fiind muzică ce se redă în fundal în timp ce o
persoană studiază, adică atunci când cit ește un text. Elevii sunt predestinați să a asculte
muzică, dar nu există nici o legătură între muzica în sine și sarcina principală, și anume
învățarea textului. Rezultatele studiilor care investighează relația dintre muzica de fundal și
rezultatele învăț ării sunt variate. În timp ce unele studii nu au găsit niciun efect al muzicii de
fundal (de exemplu, Moreno și Mayer, 2000; Jäncke și Sandmann, 2010), alții au constatat că
aceasta a avut un impact negativ asupra rezultatelor învățării (de exemplu, Furnha m și
Bradley, 1997; Randsell și Gilroy, 2001; Hallam et al., 2002 ).Studiile suplimentare
raportează că există un impact pozitiv, în special asupra elevilor cu dizabilități de învățare
(Savan, 1999) sau cu abilități slabe de ortografie (Schereeetal.,2000).
Conform demonstrațiilor lui Thompson et al. (2011), caracteristicile muzicale precum
intensitatea și tempo -ul denotă o influență asupra învățării. Unele studii au demonstrat că
muzica soft -rapidă aduce influențe bune asupra creierului în sarcinile de învă țare, în timp ce
muzica lentă (cu versuri) nu aduce beneficii, îngreunând situația de memorare. În același
timp, muzica instrumentala este mult mai apreciată de cursanți și benefică pentru
concentrarea atenției, față de muzica cu versuri care este consider ată deranjantă (Perham și
Currie, 2014). O posibilitate de a e xplica caracterul neutru pe care il are relația dintre
învățare și muzică, în studiile prezentate anterior, este datorită selecției proprii de melodii,
acestea nefiind universale.
Mai mult decâ t atât, pare plauzibil faptul că unelel caracteristici ale elevilor ar fi reprezentate
de expertiza lor muzicală (Wallace, 1994) sau familiarizarea lor cu muzica prezentată, astfel
încât aceasta să aibă un impact și asupra învățării lor. Importante nu sunt caracteristicile unui
cântec în sine, ci efectele lui asupra elevului, care influență rezultatele învățării. Aceste efecte
asupra elevilor au fost explicate prin abordări teoretice diferite. Aceștia pot fi grupați în
abordări care prezintă fie o influență potențial pozitivă, fie negativă, asupra rezultatelor
învățării. Prima perspectivă teoretică explică de ce muzica de fundal ar putea influența pozitiv
învățarea și abilitățile cognitive. Probabil cea mai cunoscută abordare în acest domeniu este
așa-numitu l efect Mozart (Rauscher et al., 1993). În acest studiu, înainte de a finaliza o
sarcină care măsura abilitățile spațiale, unii participanți au ascultat o Sonată a lui Mozart, în
timp ce alții nu au ascultat nicio muzică. Participanții la starea Mozart au depășit
performanțele celuilalt grup. Autorii au găsit o influență directă, pozitivă a abilităților spațiale
în cazul audierii unei Sonate a lui Mozard. Chiar dacă în experiment expunerea la muzică a
avut loc înainte de sarcină, rezultatele sunt transferab ile pentru efectul muzicii în timpul

6
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

învățării. Efectele amorsării ar trebui să fie chiar mai puternice în timpul expunerii la stimul
și degradare în timp (de exemplu, Foss, 1982).
Această explicație a amorsării a fost criticată de Husain et al. (2002). E i au formulat ipoteza
conform căreia excitarea auditivă are o reală influență asupra stării de spirit. Acesta
subliniază că, ascultarea muzicii de fundal nu are o influență directă asupra abilităților
cognitive, ci o afectează prin mediatorii de excitare a stării de spirit. Condiția prealabilă
pentru această mediere presupusă este că muzica de fundal are un impact asupra excitării
auditive și a staării de spirit, care, la rândul său, îmbunătățește impactul rezultatelor învățării.
În plus, autorii merg cu un pas mai departe și arată că acest efect de mediere nu ar trebui să
influențeze doar capacitățile spațiale, ci și performanța cognitivă.
În concluzie, Husain et al. (2002) afirmă că, pe lângă aceste două efecte de mediere (starea de
spirit și excitarea med ierii influenței muzicii de fundal asupra învățării) și, spre deosebire de
efectul Mozart, muzica nu influențează în mod direct învățarea. Autorii au susținut această
declarație referindu -se la un studiu realizat de Nantais și Schellenberg (1999). În acest studiu
participanții au ascultat o Sonată a lui Mozart și o povestire și au finalizat o sarcină spațială
după fiecare activitate. Participanții au fost întrebați și dacă le place mai mult Sonata sau
povestea. În general, participanții au avut rezultate ma i bune după ce au ascultat stimulul
(sonata sau povestea) pe care l -au preferat. Astfel, Husain et al. (2002) a motivat că o
performanță cognitivă mai bună atunci când ascultați muzică de fundal se datorează expunerii
la un stimul plăcut. În concluzie, atâ t efectul Mozart, cât și starea de excitare a dispoziției,
care ascultă muzică de fundal, pot încuraja învățarea, în timp ce ipoteza excitației -dispoziție
ia în considerare și caracteristicile melodiei. O parte dintr -o melodie muzicală trebuie să fie în
tempo-ul și mood -ul potrivit pentru a putea evoca oportunitatea și starea de spirit
corespunzătoare unei persoane. Atunci când investigăm excitarea și evocare stării de spirit,
nu este suficient să măsurăm conceptele, pentru că măsurătorile trebuie să fie lu ate înainte și
după învățare. Numai în acest fel este posibil să se calculeze schimbarea excitației și a
dispoziției în timpul fazei de învățare. O altă perspectivă teoretică complet contradictorie
descrie de ce muzica de fundal poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra învățării.
Când învață cu muzică de fundal, de cele mai multe ori elevii trebuie să -și împartă atenția
între sarcina de învățare și muzică. Astfel, aceștia trebuie să investească resurse cognitive
pentru a procesa muzica de fundal, pe lângă sarcina de învățare, deoarece informațiile sunt
întotdeauna procesate mai întâi (Salamé și Baddeley, 1989) și nu pot fi ignorate (Mayer,
2001). Muzica de fundal nu este legată de sarcină, dar poate atrage atenția elevului și, prin
urmare, poate fi definită ca un detaliu seducător (Rey, 2012). Astfel de informații distrag
atenția elevului de la sarcina principală, adică sarcina de învățare și, prin urmare, împiedică
învățarea. Deci, nu este surprinzător faptul că o meta -analiză a influenței muzicii de fundal
care a implicat mai multe tipuri de muzică (inclusiv diferite tempi și moduri) (Kämpfe et al.,
2010) a relevat un impact negativ global asupra învățării. Muzica devine o povară inutilă
asupra memoriei de lucru, care este un punct crucial atunci c ând în ceea ce privește limitările
capacității de memorie de lucru (Miller, 1994; Cowan, 2001).
Abordând tot această temă, Cowan(1999), a propus modelul încorporat de procese al
memoriei de lucru. A descris memoria de lucru ca fiind o parte a memoriei pe t ermen lung,
însă a făcut această afirmare fără a face o diferență între procesările diferitelor modalități.
Cowan a facilitat că asemănarea informațiilor are o influență promițătoare asupra
informațiilor care pot fi prelucrate în acelașii timp: cu cât conț inutul și modalitatea
informațiilor sunt mai puțin similare, cu atât este mai ușor să le prelucrăm simultan. În ceea

7
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

ce privește muzica instrumentală de fundal și citirea unui text în același timp, acest lucru ar
însemna că muzica instrumentală ar fi mai p uțin perturbatoare în comparație cu muzica cu
versuri clasice din cauza aspectului verbal adăugat. Cu toate acestea, procesarea muzicii de
fundal încă se bazează pe aceeași capacitate cognitivă, împiedicând astfel învățarea.
Independent de modelul care des crie mai bine memoria de lucru, amândoi afirmă că
ascultarea muzicii de fundal în timp ce învățarea necesită o capacitate cognitivă suplimentară
care altfel ar putea fi investită în procesul de învățare. Acest lucru este deosebit de important,
deoarece cap acitatea memoriei de lucru este limitată. Capacitatea memoriei de lucru poate fi
definită ca numărul de concepte separate care pot fi tratate în același timp în memoria de
lucru (Cowan, 2012). Acesta a afirmat și că, aproximativ 4 segmente muzicale pot fi stocate
și manipulate în diferite situații. O mare varietate de studii arată un avantaj în situațiile de
învățare pentru elevii cu o capacitate mai mare de memorie de lucru (Daneman and
Carpenter, 1983). Astfel, dacă o persoană se poate ocupa de mai multe activități simultan
procesul ei de învățare poate deveni din ce în e mai eficient. Cu toate acestea, ascultarea
muzicii de fundal reduce capacitatea de memorie disponibilă pentru procesul de învățare.

INFLUENȚA MUZICII DE FUNDAL ASUPRA CAPACITĂȚII DE MEMORARE
ÎMTR -UN PROCES DE ÎNVĂȚARE
Conform cercetărilor effectuate de Salame și Baddeley (1989) procesarea informațiilor
auditive este facilitată întotdeauna prima. În cazurile în care capacitatea memoriei de lucru
este destul de mare, studenții pot investi atenția necesară ambelor procese informaționale. Cu
toate acestea, până si pentru persoanele care reușeșc să învețe cu muzică pe fundal se poate
constata că muzica de fundal reprezintă o povară asupra me moriei de lucru. Făcând o
comparație între muzica clasică, lipsită de versuri, și muzica cu versuri se poate afirma fără
nicio îndoială că procesarea versurilor, în activitățile de multitasking, este o activitate care
folosește o procesare în plus. Baddele y afirmă că textul auditiv din versuri împovărează bucla
fonetică și astfel duc la o performanță de învățare mai redusă, în comparație cu o melodie
instrumentală. De altfel, și Cowan a testat aceste efecte și a constatat că atunci când versurile
induc un text visual puternic, efectul imediat este acela de a interfera procesul de învățare.
Prin urmare, atunci când se dorește încercarea de încurajare a proceselor de memorare având
pe fundal un fond auditiv, se recomandă folosirea muzicii instrumentale, fără versuri pentru a
îmbunătăți starea de spirit a persoanei în cauză. În acest fel, studenții pot procesa eficient atât
materialul de învățat cât și cântecul.
Astfel, dacă există o capacitate suficientă de memorie de lucru, sarcina cognitivă poate fi
compensa tă și efectul pozitiv potențial al muzicii poate să aducă beneficii persoanei. Acest
lucru este comparabil cu efectul de compensare a capacității (Mayer și Sims, 1994), în care
capacitatea unui elev (în acest studiu: capacitate suficientă de memorie de luc ru), este
necesară pentru a face față unui element specific al proiectării instruirii (în acest
studiu:Backgroundmusic). Atunci când elevii cu o capacitate scăzută de memorie de lucru
trebuie să proceseze muzica de fundal, nu mai există suficientă capacita te pentru a investi în
sarcina de învățare. Chiar dacă elevii ar fi într -o condiție perfectă de învățare în ceea ce
privește starea de spirit, ei nu ar putea învăța, deoarece pur și simplu nu ar fi în măsură să
proceseze informațiile din materialul de învă țare în plus față de muzică.
Potrivit ipotezelor deduse de alți cercetători, precum Janina A. M. Lehmann și Tina Seufert
nu s-a găsit încă o dovată empirică care să expriime interacțiunea dintre muzica de fundal și

8
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

capacitatea memoriei de lucru privind re zultatele învățării. Astfel, au denumit muzica de
fundal drept un detaliu seducător în acțiunea cu capacitatea memoriei de lucru, detaliu care ar
putea prelua o formăă transferabilă. Sanchez și Wiley(2006) au constatat că elevii cu
capacitate scăzută de me morie de lucru au fost împiedicați în procesul de învățare dacă
materialele de învățare includeau imagini seducătoare în plus față de text. Interesant este că
nici elevii cu capacitate mai mare de memorie de lucru nu au fost afectați de aceste imagini,
însă nici performanțele lor nu au crescut. Un studiu realizat de Fenesietal. (2016)a găsit
rezultate similare: elevii cu capacitate scăzută de memorie funcționează au rezultate mai slabe
atunci când li se prezintă imagini irelevante, pe lângă materialele de î nvățare. Întreruperea
dintre o capacitate de memorie de lucru care este "prea mică" și "suficient de mare" depinde
de caracteristicile materialului de învățare. Sarcini de învățare extrem de complexe sau prost
concepute împovărează capacitatea memoriei de lucru mai mult decât conținutul care este
mai puțin complex sau mai bine conceput (Sweller, 2010; Swelleretal.,2011). Acest lucru a
indicat faptul că muzica de fundal ar trebui să fie luată în considerare numai atunci când
materialul de învățare în sine nu este prea exigent. Un efect similar a fost găsit într -un studiu
realizat de Park et al. (2011), unde imaginile au fost folosite ca detaliu seducător. Cercetătorii
au variat complexitatea sarcinii principale și au constatat că imaginile împiedicau învățare a
mai puțin atunci când sarcina principală nu era foarte solicitantă, în timp ce aceste detalii
ductive au fost dezvăluite cu sarcini foarte solicitante.
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
Pe lângă complexitatea materialului care urmează a fi învățat, nivelul rezultatelor învățării ar
putea juca, de asemenea, un rol important. Până în prezent, am discutat despre rezultatele
învățării acompaniate de fond muzical în general. Cu toate acestea, se poate poate face o
diferență între nivelurile distincte de rezultate ale memorării. Pentru examene este de obicei
necesar să vă amintiți și să se înțeleagă conținutul de învățare. Astfel, efectuarea testul acestui
studiu poate afirma că se rezultatele î nvățării se diferențiază în două categorii distincte.
Pentru a introduce într -un fel domol conceptele, cele două grupuri nu se împart în funcție de
muzica folosită pentru rechemarea senzațiilor plăcute și capacitatea de distincție și afectare
cognitivă.. D upă s -a menționat mai sus, într -un studiu realizat de Park et al. (2011), efectul de
detaliu seducător depindea de dificultatea sarcinilor, sarcinile ușoare nefiind afectate de
detaliile seducătoare. Transferând aceste rezultate la învățarea cu muzică de f undal și la
diferite niveluri de rezultate ale învățării, adică rechemarea și înțelegerea, ne -am aștepta ca
muzica de fundal să influențeze rezultatele înțelegerii, dar nu să ne exercite efecul de
reamintire. Sarcinile de rechemare mai ușoare sunt o povar ă mai mică în memoria de lucru,
astfel încât un elev să poată procesa simultan muzica de fundal. În plus, capacitatea de
memorie de lucru nu joacă un rol important, deoarece elevul nu are nevoie de o capacitate
mare. Acesta este, de asemenea, interacțiunea dintre ambii factori nu ar trebui să influențeze
și să diferențieze reamintirea de performanță. Cu toate acestea, sarcinile de înțelegere sunt
mai solicitante și sunt poveri cognitive mai mari. În acest caz, muzica de fundal ar trebui să
afecteze rezultat ele de înțelegere, precum și capacitatea de memorie de lucru. În plus, ar
trebui să asistăm la o interacțiune între ambii factori în modul descris mai sus.
Un alt aspect pe care în investigăm în cadrul acestei cercetări este efectul pe care muzica de
funda l îl are asupra temelor de acasă. Temele reprezintă o modalitate de aprofundare a
informațiilor învățate la școală și s -a dovedit că repartizarea lor în mod regulat adduce
beneficii asupra performanței școlare (Cooper, Lindsay, Nye și Greathouse, 1998; Kei th,
Reimers, Fehrmann, Pottebaum și Aubey, 1986; Walberg, Paschal și Weinstein, 1985). Ele

9
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

survin ca factori pozitivi în diferite domenii academice și sunt cele mai eficiente în cazul
elevilor din școlile elementare, a studenților din universități iar cel mai mare aport
educațional s -a constatat în rândul elevilor de liceu (Cooper, 1989). Observând efectele
benefice pe care temele le au asupra performanței academice, este necesar să aflăm care sunt
factorii care pot perturba facilitarea acestei activități sau factorii care pot îmbunătății
performanța activităților la domicliu. Factorii care afectează performanțele temelor studenților
includ modul în care profesorii se adresează sarcinilor de temă (Coulter, 1985; Paschal și colab.,
1984; Thomas, Bol, Warkent in, & Wilson, 1993), atitudinea pe care elevii o au față de teme (Keith,
1982; On & Watkins, 1994; Tymms & Fitz -Gibbon, 1992) și factori în mediul de origine al
studenților, inclusiv interesul și implicarea părinților în temele de acasă (Epstein, 1984; Mil ler și
Kelley, 1991). Un studiu american (Patton, Stinard și Routh, 1983) a raportat că aproximativ 30%
dintre studenții din clasele 5 – 9 își fac ocazional temele în timp ce televizorul este pornit. Un studiu
olandez mai recent a indicat că peste 50% dint re studenții din clasele a VIII -a și a 10 -a își combină de
multe ori temele cu vizionarea televiziunii (Beentjes, Koolstra și van der Voort, 1996). Procentul mai
mare găsit în ultimul studiu se poate datora faptului că, în ultimele decenii, oportunitățile pentru
studenți de a combina temele cu vizionarea televiziunii au crescut puternic datorită numărului tot mai
mare de studenți care au acces la un televizor la propriu. room (van der Voort și colab., 1998).
Potrivit teoriilor care cercetează capacitatea li mitată, există o posibilitate destul de mare ca
televiziunea sau sunetele de fundal să prezinte un factor inhibator în performanța activităților menite
acasă. Aceste teorii susțin faptul că oamenii nu au decât un grup limitat de resurse mentale pentru
procesarea informațiilor (Basil, 1994; Kahneman, 1973; Lang, 2000). În momentul în care elevul sau
studentul execută o sarcină de rezolvare sau învățare al unui material în combinație cu vizionarea
televiziunii sau ascultarea muzicii, acesta este însărcinat cu două activități care concurează pentru
resursele limitate de procesare a informațiilor. Prin urmare, combinarea celor două activități poate
duce la o supraîncărcare a informațiilor care depășește capacitatea sau resursele atenționale, având ca
rezultat o performanță mai slabă care se înclină doar înspre una dintre sarcinile efectuate.
Când temele sunt combinate cu televiziunea de fundal, există un motiv suplimentar pentru a
presupune că limitele de capacitate pot fi depășite și că performanța temelor se de teriorează, deoarece
multe elemente din structura și conținutul televiziunii pot genera răspunsuri orientative (Lang, 2000).
Un răspuns orientativ implică o alocare automată a resurselor de procesare la programul de
televiziune ca reacție la stimuli noi sa u interesanți, incluzând efecte sonore, complexitate vizuală,
mișcare, tăieturi și zoom -uri (Anderson și Lorch, 1983; Lang, 2000). În timp ce privim sarcinile
pentru teme, caracteristicile auditive ale televiziunii pot genera răspunsuri orientative, ceea c e duce la
o scădere a resurselor disponibile pentru sarcini. În consecință, temele pot fi procesate mai puțin
amănunțit, iar performanța se deteriorează. Interferența datorată orientării răspunsurilor este în special
în detrimentul sarcinilor de acasă care necesită atenție continuă, de exemplu dobândirea ideilor de
bază ale unui text de studiu (Armstrong & Greenberg, 1990). Câteva studii experimentale asupra
efectului televiziunii de fundal asupra performanței testelor cognitive au arătat că televiziunea po ate
interfera într -adevăr cu performanța, în special în sarcinile dificile care necesită atenție continuă
(Armstrong, 1993, 1997; Armstrong, Boiarsky, & Mares, 1991; Armstrong și Greenberg , 1990;
Armstrong & Sopory, 1997; Furnham, Gunter și Peterson, 1994 ). Cu toate acestea, aceste precizări nu
pot fi generalizate pur și simplu la situația temelor elevilor de liceu din patru motive. În primul rând,
testele cognitive utilizate au fost diferite de sarcinile de acasă, deoarece (a) testele au necesitat adesea
abilități cognitive generale, în timp ce temele de acasă necesită, de asemenea, cunoașterea unui
subiect cu un conținut specific și (b) sarcini scurte, de obicei, au fost utilizate, care durează doar
câteva minute, în timp ce sarcinile pentru acasă durează de obicei mai mult timp. În al doilea rând,
studenții care au participat la studiile anterioare au fost studenți ai căror abilități de studiu pot fi mai
avansate decât cele ale liceenilor. În al treilea rând, programele de televiziune de fundal folosite
deseori diferă de programele pe care elevii de liceu le urmăresc frecvent în timp ce își fac temele. În
cele din urmă, timpul disponibil pentru finalizarea sarcinilor a fost limitat, în timp ce elevii acasă au,
în general, atât timp cât au nevoie pentru a f inaliza sarcinile pentru acasă. Există dovezi că sarcinile

10
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

desfășurate sub presiune de timp necesită mai multe resurse de procesare și, prin urmare, sunt mai
susceptibile să depășească limitele de capacitate decât sarcinile fără limită de timp (Kahneman, 1 973).

2.METODOLOGIA CERCETARII
2.1 OBIECTIVE SI IPOTEZE
2.1.1. OBIECTIVE
Cercetarea de față dorește să evidențieze efectele pe care le are muzica de fundal asupra
proceselor de învățare.
2.1.2 IPOTEZE
Ipoteza generală
Muzica de fundal are un efect negativ asupra performanței memoriei de lucru.
Ipoteze de lucru sau specifice
● Muzica de fundal cu versuri are un efect negativ mai mare asupra procesului de
învățare față de muzica instrumentală sau clasică.
● Muzica clasică sau instrumentală are o influență mai mică asupra performanței
proceselor de învățare.
● Muzica poate îmbunătății starea de spirit în timpul activităților cognitive.

2.2. METODA
2.2.1. PARTICIPANTI
În cadrul acestui studiu au participat 10 0 de studenți ai Universității din București, Facultatea
de Psihologie și Științele Educației cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani. Procentajul de gen
dintre aceștia a fost 40% bărbați și 60% femei.
Participanții au fost împărțiți randomizat în 3 grupe formate din aproximativ 33 de persoane.
Toate grupurile au primit un mic text descriptiv format din 4 paragrafe, pe care trebuiau să -l
citească si apoi să răspundă la un set de întrebări de detaliu.
Primul grup a fost expus muzicii de tip pop, rock și tra p, muzică cu versuri. Al doilea grup a
fost expus muzicii clasice sau instrumentale, fără versuri. Iar al treilea grup nu a fost expus
muzicii de fundal.
2.2.2. INSTRUMENTE/MATERIALE
În acest experiment toate materialele, făcând excepție de muzica de fund al, au fost sub forma
chestionarelor digitale. Am format cu ajutorul platformei online Google Forms un chestionar
care a cuprins 3 părți. Prima parte constituie introducerea și este o descriere succintă a
studiului și a obiectivelor pe care acesta le cerce tează, urmată de doua câmpuri diferite în care
se va bifa categoria de vârstă și sexul participantului, și apoi consimțămândul informat,

11
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

precum și un câmp de afirmare sau infirmare a acordului ca datele lui personale să fie
prelucrate conform GDPR. A doua parte prezintă textul și intrebările, apoi a treia parte este
reprezentată de un inventar ce măsoară atenția și nivelul de activitate. Întrebarile au fost
preluate din inventarul Jackson Personality Inventory [JPI -R]. Pentru a măsura starea de spirit
înainte și după învățare, am folosit o scurtă versiune a Chestionarului Multidimensional
MoodState (Steyer et al., 2004). Chestionarul a constat din 14 emoții grupate în 3 subscale:
stare bună și rea (nervoasă, fericită, veselă, satisfăcută, nefericită și bin e), trează (trează, plină
de viață, odihnită și obosită) și calm -nervos (echilibrată, nervoasă, relaxată și agitată).
Participanții au marcat fiecare emoție în funcție de întrebarea "Vă rugăm să înscrie ceea ce te
simți în acest moment." Formatul de răspun s a fost un 7 -punct Likert -Scale variind de la 1 =
"complet adevărat" la 7 = "nu este adevărat." Un scor pozitiv într -o subscară denotă emoții
pozitive (fiind într -o stare de spirit bună, treaz, și calm), un scor negativ indică emoții
negative (fiind într -o stare proastă, obosit, și nervos). Pentru a calcula influența fazei de
învățare asupra emoțiilor, am scăzut valorile dispoziției înainte de a învăța din valori după
învățare. Astfel, o valoare pozitivă în studiul nostru simbolizează o creștere a emoțiilo r
pozitive (bună dispoziție, trează și calmă), în timp ce o valoare negativă indică o creștere a
emoțiilor negative (stare proastă, oboseală și nervoasă).
Itemii inventarul Jackson Personality Inventory:
1. Pot face multe lucruri în același timp.
2. Sunt întotdeauna ocupat(ă).
3. Fac multe activități în timpul meu liber.
4. Sunt întotdeauna grăbit(ă) și pe fugă.
5. Duc la capăt multe sarcini.
6. Am nevoie de un imbold pentru a porni. (R)
7. Mă descurajez ușor. (R)
8. Lucrez prea puțin. (R)
9. Uneor i pierd pur și simplu timpul, fără a face nimic. (R)
10. Trăiesc viața într -un ritm lent. (R)
Timpul de învățare al materialului a fost stabilit la 10 minute. Pentru primul grup
experimental, au fost alese drept melodii de fundal 3 piese aparținând stilurilor: pop (Lady
Gaga, Ariana Grande – Rain on me), rock (Metallica – Master Of Puppets), trap ( 6IX9INE –
GOOBA). Pentru al doilea grup experimental au fost alese mai multe piese din repertoriul
simfonic, aparținând marilor compozitori precum: Johann Sebastian Bach, Wolfgang
Amadeus Mozart, Frédéric Chopin.
2.2.3. PROCEDURA
Pentru a atrage participanț i în acest studiu s -a postat un anunț pe o platformă de socializare
frecventată de studenții facultății. Acest anunț conținea descrierea experimentul și faptul că
studenții care vor participa vor beneficia de o recompensă de studiu în valoare de 50 de lei.
Pentru înscriere aceștia au fost rugați să trimită adresele lor de e -mail printr -un mesaj privat.
În etapa de început a experimentului, subiecților le este trimis pe email un videoclip în care
un membru al echipei de cercetare expune instructajul pentru e xperiment. Toți subiecții au
fost rugați să vizioneze videoclipul și pentru a ne asigura că nu există excepții, discursul
experimentatorului a fost expus și în formă scrisă, la începutul primei părți din chestionar.

12
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Cei 100 de studenții înscriși au fost îm părțiți randomizat în 3 grupe. Toate grupurile au primit
un mic text descriptiv format din 4 paragrafe, pe care trebuiau să -l citească si apoi să
răspundă la un set de întrebări de detaliu.
Primul grup a fost expus muzicii de tip pop, rock și trap, muzică cu versuri. Al doilea grup a
fost expus muzicii clasice sau instrumentale, fără versuri. Iar al treilea grup nu a fost expus
muzicii de fundal.
Dupa încheierea sarcinii de citire acompaniată de muzica de fundal, subiecții au completat
chestionarul.
Îm urma completării, datele furnizate au fost introduse în programul statistic SPSS.
Figura 1

2.2.4 DESIGN EXPERIMENTAL
În timpul cercetării, capacitatea memoriei a fost inclusă în proiectare sub forma unei variabile
aparținând organismului, și a fost considerată variabil ă independentă. Ca variabilă
dependentă am testat înțelegerea și rechemarea care ne sunt predictori pentru performanța
învățării. De asemenea, am măsurat starea de bine și excitarea ca variabile potențiale de
mediereși am considerat cunoștiințele anterioar e, sexul, vârsta și experiența muzicală drept
covariabile.
3. REZULTATE
Rezultatele au fost prelucrate in programul statistic SPSS iar ca procedură de convertire a
datelor s -a folosit analiza de mediere multiplă. În urma interpretărilor rezultatelor am
concluzionat că ipotezele noastre se confirmă și că într -adevăr, muzica are un efect negativ
asupra memoriei de lucru.
4. DISCUȚII/ CONCLUZII
Principalul scop al acestui studiu a fost de a examina efectele muzicii de fundal în afectarea
directă a rezultatel or învățării. S -a urmărit în detaliu dacă aceste efecte există sau nu sau daca
pot fi influențate de factori externi cum ar fi predispoziția subiectului. În plan secundar am
urmărit dacă influența muzicii de fundal poate fi pozitivă sau negativă asupra înv ățării, ca de
exemplu atunci când se audiază o melodie care are caracteristici specifice de facilitare a
procesului de atenție, sau dacă, în urma activității seducătoare a detaliilor, memoria de lucru
poate fi împovărată în majoritatea timpului de expunere . Memorare Muzica de
fundal
Reproducerea
materialului

13
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Rezultatele obținute în urma prelucrarii statistice a datelor au arătat că există o diferență
semnificativă statistic în cazul aplicării analizei de mediere multiplă pentru eșantioanele
independente.
A fost precizat încă de la început că desfășurarea pr oceselor de învățare acompaniate de
muzica de fundal vor avea un randament mai mic asupra memoriei de lucru a persoanei față
de situațiile de învățare în care subiecții sunt supuși unui mediu lipsit de distragere auditivă
sau fonetică.
Am ales acest subie ct de cercetare deoarece acest fenomen mi s -a părut interesant și foarte
uzual. Mă surprind adesea începăm să -mi sctructurez materialele pentru diferite proiecte sau
teme ascultănd muzică. Mi -am studiat principalele pattern -uri din timpul activităților mel e de
învățare și am observat că în majoritatea cazurilor efectuez temele având pe fundal muzică.
Fiind intrigată de aceste activități ale mele, am încercat să -mi monitorizez performanța
memoriei de lucru ascultând pentru un interval de timp stiluri diferit e de muzică.
Monitorizarea s -a produs pe intervalul de trei zile. Astfel, în prima zi am învățat un material
de două pagini având în fundal drept stimul distractor muzică cu versuri din stilul pop, rock și
trap. Toate aceste stiluri muzicale au fost reprez entate de muzică aflată într -un playlist mixt.
A doua zi, am recurs la învățarea unui material de o capacitate asemănătoare dar având pe
fundal muzică clasică. Iar in a treia zi am invățat un materrial de două pagini fără suport
muzical de fundal. În urma cronometrării timpilor pentru fiecare zi, am constatat că există
anumite melodii care îmi facilitează performanța de parcurgere a materialului, dar acest lucru
depinde și de complexitatea acestuia. În general, muzica de fundal a avut efecte negative
asupra parcurgerii și procesării materialului de învățat. Acest rezultat m -a făcut să înaintez
acest studiu. În urma recoltării rezultatelor și aplicării analizei statistice, am vizionat cu
bucurie faptul că ipotezele cercetării mele se confirmă.
5. LIMITE
O pri ncipală limtare a studiului de față poate fi reprezentată de perioada de pandemie a
virusului COVID -19. Din această cauză exeprimentul a avut loc online și nu s -a putut
desfășura față în față din cauza restricțiilor de distanțare socială. Această limită ad uce riscul
de autenticitate al rezultatelor pentru că pot interveni factori externi perturbatori precum
nivelul necorespunzător al volumului melodiei audiate în timpul experimentului, conexiune
slabă la internet sau dezinteresul participantului.

14
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

6. ANEXA
FORMULAR DE CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT

Sunteți invitați să participați ca voluntar la un studiu privind „Influența muzicii de fundal
asupra capacității memoriei de lucru”. Acest Formular de „Consimțămant informat
intenționează” să vă ofere informații referitoare la studiul ,, Influența muzicii
de fundal asupra capacității memoriei de lucru”.
Dacă vă decideți să participați la acest studiu, veți fi rugat să semnați acest
consimțămant informat și prin aceasta să confirmați că întelegeți natura și implicațiile acestui
studiu. Acest consimțămant i nformat nu vă limitează drepturile legale, ci doar vă asigură că
sunteți un voluntar care a fost corect informat cu privire la studiul la care veți participa.
Prin semnarea acestui document, confirmați că ați primit de la cercetători informații
privind ac est studiu.

Obiectivele studiului și scurtă descriere a studiului de cercetare:
Principalul scop al cercetării este de a observa dacă muzica de fundal are o influență
negativă asupra memoriei de lucru.

Pentru a putea participa la un astfel de studiu, tr ebuie să îndepliniți următoarele
criterii:
– acord semnat și datat de participare la studiu
– voluntar de sex masculin și feminin
– capacitatea de a înțelege scopul și tipul studiului
– disponibilitatea de a coopera cu investigatorii/cercetătorii și de a vă conforma
cerințelor studiului.

Descrierea detaliată a studiului
Studiul începe din momentul în care, după informarea referitoare la studiu, v -ați dat
acordul de participare prin semnarea «Consimțămantului informat ». Veți completa
următoarele chestionare: Jackson Personality Inventory , Chestionarului Multidimensional
MoodState, integrate în chestionarul construit de echipa de cercetare.

Nu puteți participa la acest studiu da că:
– nu aveți ca limbă nativă limba română
– aveti o atitudine necooperantă
– ați consumat cafea, coca -cola, etc (decat daca reprezinta obiectul de studiu)
– ați consumat băuturi alcoolice în ultimele 48 de ore
– ați depus eforturi excesive intelectuale sau fizice
– simțiți o stare de oboseală sau vă simțiți incapabil să răspundeți cerințelor testului.

Riscuri: nu există.

Beneficii:
– Fiecare participant va primi suma de 50 de lei dupa completarea si trimiterea
chestionarului.

15
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Retragerea/excluderea din studiu
Dumneavoastră aveți dreptul de a vă retrage din studiu în orice moment fără să dați
vreo explicație și fără a afecta participarea dumneavoastră la studii ulterioare. Puteți solicita
distrugerea tuturor materialelor recoltate anterior, pentru a preveni util izarea lor ulterioară. În
cazul în care nu sunteți cooperant și nu respectați cerințele studiului, investigatorii pot decide
să vă excludă din studiu fără consimțămantul dumneavoastră (ex. nerespectarea restricțiilor
impuse de participarea la studiu).
Deci zia dumneavoastră de a participa la studiu este absolut voluntară.

Vă mulțumesc!

Data Semnătur ă
01.06.2020

16
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Bibliografie
Adrian Neculau, L. I. (2005). Psihologie – Manual pentru clasa a X -a. Iași: Polirom.
Janina A. M. Lehmann, T. S. (2017). The influence of background music on learning in the light of
different theoretical perspectives and the role of working memory capacity. frontiers in
psychology .
(Reinecke et al., 2017) (Armstrong et al., 1991) (Pool et al., 2003) (Heeren et al., 2015) (Mammarella
et al., 2007) (Allan, 2006) (Jäncke & Sandmann, 2010) (Hassler et al., 1985) (Jeong &
Fishbein, 2007) (Arkin et al., f.a.) (Bottiroli et al., 2014) (Chraif et al., f.a.) (Lee et al., 2012)
(Tamminen et al., 2 017) (Lehmann & Seufert, 2017) (Chraif et al., 2014) (Konig et al., 2005)
Allan, D. (2006). Effects of Popular Music in Advertising on Attention and Memory.
Journal of Advertising Research , 46(4), 434 –444.
https://doi.org/10.2501/S0021849906060491
Arkin, R . M., Appelman, A. J., & Burger, J. M. (f.a.). Social Anxiety, Self -Presentation, and
the Self -Serving Bias in Causal Attribution . 13.
Armstrong, G. B., Boiarsky, G. A., & Mares, M. (1991). Background television and reading
performance. Communication Monog raphs , 58(3), 235 –253.
https://doi.org/10.1080/03637759109376228
Bottiroli, S., Rosi, A., Russo, R., Vecchi, T., & Cavallini, E. (2014). The cognitive effects of
listening to background music on older adults: Processing speed improves with upbeat
music, wh ile memory seems to benefit from both upbeat and downbeat music.
Frontiers in Aging Neuroscience , 6. https://doi.org/10.3389/fnagi.2014.00284
Chraif, M., Burtăverde, V., & Andreea, C. (f.a.). THE EFFECTS OF MUSIC EXPOSURE IN
TIME REACTION TO MULTIPLI STIMU LI. 14.

17
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Chraif, M., Mitrofan, L., Golu, F., & Gâtej, E. (2014). The Influence of Relaxation Music on
Abstract Visual Short Term Memory Retrieval Task at Young Students at
Psychology. Procedia – Social and Behavioral Sciences , 127, 852 –857.
https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2014.03.367
Hassler, M., Birbaumer, N., & Feil, A. (1985). Musical Talent and Visual -Spatial Abilities: A
Longitudinal Study. Psychology of Music , 13(2), 99 –113.
https://doi.org/10.1177/0305735685132004
Heeren, A ., Mogoașe, C., McNally, R. J., Schmitz, A., & Philippot, P. (2015). Does attention
bias modification improve attentional control? A double -blind randomized experiment
with individuals with social anxiety disorder. Journal of Anxiety Disorders , 29, 35–
42. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2014.10.007
Jäncke, L., & Sandmann, P. (2010). Music listening while you learn: No influence of
background music on verbal learning. Behavioral and Brain Functions , 6(1), 3.
https://doi.org/10.1186/1744 -9081 -6-3
Jeong, S. -H., & Fishbein, M. (2007). Predictors of Multitasking with Media: Media Factors
and Audience Factors. Media Psychology , 10(3), 364 –384.
https://doi.org/10.1080/15213260701532948
Konig, C. J., Buhner, M., & Murling, G. (2005). Working Memory, Fluid Intellig ence, and
Attention Are Predictors of Multitasking Performance, but Polychronicity and
Extraversion Are Not. Human Performance , 18(3), 243 –266.
https://doi.org/10.1207/s15327043hup1803_3
Lee, J., Lin, L., & Robertson, T. (2012). The impact of media multita sking on learning.
Learning, Media and Technology , 37(1), 94 –104.
https://doi.org/10.1080/17439884.2010.537664

18
Running Head: MUZIC A DE FUNDAL ȘI CAPACIT ATEA MEMORIEI DE LUCRU

Lehmann, J. A. M., & Seufert, T. (2017). The Influence of Background Music on Learning in
the Light of Different Theoretical Perspectives and the Role of Working Memory
Capacity. Frontiers in Psychology , 8, 1902. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2017.01902
Mammarella, N., Fairfi eld, B., & Cornoldi, C. (2007). Does music enhance cognitive
performance in healthy older adults? The Vivaldi effect. Aging Clinical and
Experimental Research , 19(5), 394 –399. https://doi.org/10.1007/BF03324720
Pool, M. M., Koolstra, C. M., & Van Der Voort , T. H. A. (2003). Distraction Effects of
Background Soap Operas on Homework Performance: An experimental study
enriched with observational data. Educational Psychology , 23(4), 361 –380.
https://doi.org/10.1080/01443410303211
Reinecke, L., Aufenanger, S., B eutel, M. E., Dreier, M., Quiring, O., Stark, B., Wölfling, K.,
& Müller, K. W. (2017). Digital Stress over the Life Span: The Effects of
Communication Load and Internet Multitasking on Perceived Stress and
Psychological Health Impairments in a German Prob ability Sample. Media
Psychology , 20(1), 90 –115. https://doi.org/10.1080/15213269.2015.1121832
Tamminen, J., Rastle, K., Darby, J., Lucas, R., & Williamson, V. J. (2017). The impact of
music on learning and consolidation of novel words. Memory , 25(1), 107 –121.
https://doi.org/10.1080/09658211.2015.1130843