RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY [629198]

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA ”
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

INDRUMATOR STIINTIFIC:
PROF. UNIV. DR. MIRCEA NEAMTU

CANDIDAT: [anonimizat]
2010

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

2
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA ”
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

RUGBY TAG –
MODALITATE DE A SIMȚI PLĂCEREA JOCULUI DE RUGBY

INDRUMATOR STIINTIFIC:
PROF. UNIV. DR. MIRCEA NEAMTU

CANDIDAT: [anonimizat]
2010

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

3
RUGBY TAG –
MODALITATE DE A SIMȚI PLĂCEREA JOCULUI DE RUGBY

CUPRINS

INTRODUCERE
1. Motivarea alegerii temei……………. ……………………………………………………………….
2. Fundamentarea științifică a temei ………………………………………………………………..

CAPITOLUL 1
JOCUL – ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ LA VÂRSTELE COPI LĂRIEI
1.1. CARACTERISTICI ………………………………………………………………………………..
1.2. FUNCȚIILE JOCULUI …………………………………………………………………………..
1.3. TEORIILE JOCUL UI ……………………………………………………………………………..
1.3.1. Teoria surplusului de energie ………………………………………………………….
1.3.2. Teoria exercițiului pregătito r ………………………………………………………….
1.3.3. Teoria biogenică ……………………………………………………………………………
1.3.4. Teoria recreării………………………………………………………….
1.4. CONCEPTUL DE JOC ȘI JOC SPORTIV ………………………………………………..
1.4.1. Spiritul de echipă în jocurile sportive……………………………………………….
1.4.2. Caracteristicile jocurilor sportive .. …………………………………………………..
1.4.3. Clasificarea jocurilor sportive …………………………………………………………

CAPITOLUL 2
RUGBY
2.1. UN ALTFEL DE ISTORIC ………………….. ……………………………………………….. .
2.2 CARAC TERIZAREA GENERALĂ A RUGBYULUI …………………………………
2.3. MANIFESTAREA PROCESELOR PSIHICE IN ACTIVITATE………………….
2.4. PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE A COPILULUI ȘCOLAR… ……..
2.5.PARTICULARITĂȚILE DE DEZVOLTARE A COPILULUI ȘCOLAR………

CAPITOLUL 3
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. DESIGNUL CERCETĂRII………………………………………………………………………
3.1.1. Scopul cercetării…………………………………………………….. …………………….
3.1.2. Ipoteza generală a cercetării și ipotezele de lucru………………………………
3.1.3. Obiectivele cercetării…………………………………………………………………….
3.1.4.Metodele și instrumentele folosite în cercetare…………………………………..
3.2.DESFĂȘURAREA CERCETĂRII: ETAPELE EXPERIMENTULUI……………
3.2.1. Evaluarea inițială…………………………………………………………………………. ……….
3.2.2. Sisteme de acționare pentru dezvoltarea vitezei………………………………………..
3.2.3. Evaluarea finală…………………………………………………………………………………….
3.3.PREZENTARE A, ANALIZA ȘI INTERPRETARE REZULTATELOR………..

CAPITOLUL 4
CONCLUZII … ……………. ………………………………………………………………………………
PROPUNERI………………………………………………. ………………………………………………
BIBLIOGRAFIE. …………………………………………………………………………………………

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

4

INTRODUCERE

1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Rugby Tag este un proiect excelent p entru atragerea copiilor de școală către rugby. În
absența terenurilor cu iarbă din curțile școlilor, rugby -tag este o alternativă perfectă pentru a
practica jocul de rugby fără contact fizic. Ideea este ca elevii să învețe regulile de bază ale
acestui sp ort și să fie atrași de frumusețea rugbyului. Aici profesorii de sport au un rol
determinant.
Eu ca fost jucător de rugby și acum ca profesor mi -am propus să -mi aduc o modestă
contribuție la dezvoltarea rugbyului. Mi -am propus să valorific și experineța d e jucător de
rugby pe plan local prin implementarea acestui spor în școli, ca jucătorii de rugby tag mai
departe să treacă la jocul de rugby.
Cum pot băieții și fetele să joace rugby?
1. Să se înscrie la un club
2. Învață să joace rugby tag la școală.
Rugy tag este o nouă formă de rugby ce poate fi jucată de toate vârstele. Este formă a
jocului de rugby ce o poți folosi ca joc la copii. Tag este o formă noncontact a jocului de
rugby, oferind foarte mare plăcere și distracție atunci când îl joci și este foarte uș or să îl înveți
și să îl predai.
Cum poți să joci rugby tag?
Ai nevoie de : o minge de rugby, câteva centuri cu etichete și conuri pentru a marca
terenul.
Metode:
1. Trebuie să știi cum să ții mingea de rugby.
2. Trebuie să știi cum să pasezi mingea.
3. Acum că ști i să ții și să pasezi poți să iei centura și să joci rugby tag.
4. Cum să înscrii.
De ce să joci rugby tag:
1. Îți arată clar atunci când s -a făcut un placaj.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

5
2. Este ușor pentru jucători să se arbitreze.
3. Este un real stimulent pentru apărători ca aceștia să se ape re.
4. Scoate pentru un moment apărătorul din joc astfel echipa din atac are mai mult spațiu.
5. Cel mai important rugby tag este un joc distractiv pe care poate să -l joace întreaga
familie.
Rugby tag poate fi jucat fără grămezi și aruncări de la margine, echipe le pot fi cu un
număr mic de jucători, poate fi jucat pe orice suprafață pe iarbă, nisip sau o suprafață
dură.Profesorii, antrenorii și jucătorii nu au nevoie de cunoștiințe despre rugby pentru a -l
putea juca și fac din Rugby Tag un joc ideal pentru fete ș i băieți de toate vârstele și
capacitățile acestora.
Cum poate fi purtată o centură?
Toți jucătorii poartă o centură în jurul taliei pe deasupra hainelor. Etichetele sunt
poziționate pe șolduri și fiecare echipă are o culoare separată.
Obiectivul jocului
Să înscrii un eseu prin a pune mingea jos sau când treci de linia de fund a terenului.
Un eseu valorează un punct.
Numărul de jucători
Acesta este felxibil, sugerez ca aceste echipe să fie formate din 5 -7 jucători pentru a
încuraja implicarea maximă în acti vități. Cele mai multe turnee se joacă cu echipe de câte 7
jucători. Când se joacă mixt echipele deobicei includ minim 3 băieți sau 3 fete.
Durata jocului
Pentru echipe de câte 7 jucători sunt 2 reprize de câte 7 minute fiecare cu un minut
pauză.
Mărimea t erenului și marcajul
Pentru ehipe de câte 4 -5 jucători se joacă pe un teren de lungime 30 -35 de metri și
lățime de 15 -20 de metri, deci un dreptunghi.
Lucrarea având un carater constativ va oferi antrenorilor, profesorilor, studenților o
informare care ar putea să determine luarea unor măsuri privind factorii determinanți ai
performanțelor sportive.
Ca atare, am ales o astfel de temă privind soarta unui joc pe care -l practic și cu care
trăiesc de peste 20 de ani și pentru care am o mare considerație pentru valoarea lui
instrunctiv -educativă pentru puterea lui modelatoare, pentru tineri, mai cu seamă în timpul
formării lui ca cetățean.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

6
Aceast ă lucrare își propune, pe perioada de timp satbilită și destinată atât cercetarea surselor
bibliografice cât și prin designul de cercetare î nlocuirea jocurilor sportive „clasice” –
handbal, fotbal, baschet, volei cu rugby tag în cadrul orelor de educație fizică și sport pe care
le susțin la școală. De asemenea este urmărită și a rgumentarea științifică prin măsurarea
unităților de învățare din programa școlară: a alergării de viteză, săritura în lungime de pe loc
și cu elan și aruncarea mingiei de oină, precum și eficacitatea implementării mijloacelor
învățării elementelor din rugby tag.
Pentru scopul fundamental al a cestei lucrări este identificarea semnificației jocului
“rugby tag” ca și plăcere de a juca se mai umrărește și i dentificarea opiniilor și atitudinilor
elevilor din școala generală cu privire la rugby tag.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

7

CAPITOLUL I

,,Cine spune joc, spu ne totodată efort și libertate, iar o educație prin joc trebuie să fie o
sursă atât de efort fizic, cât și de bucurie morală.” ( Jean Chateau)

JOCUL -ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ LA VÂRSTELE COPILĂRIEI

Dezvoltarea psihologică a copilului nu se realizează de l a sine,doar ca rezultat al
desfășurării forțelor înnăscute,ci copilul se dezvoltă și prin el înșiși,recurgând,conform lui
E.Claparede „în mod instinctiv” la două instrumente fundamentale:JOCUL și
IMITAȚIA.JOCUL „folosit de copil chiar de la naștere este pr ima lui formă de
activitate;imitația nu apare decât după câteva luni”.
Pedagogia preșcolară științifică ne arată că jocul satisface în cel mai înnalt grad nevoia
de activitate a copilului, generată de trebuințe,dorințe,tendințe specifice copilului preșcola r.
Jocul constituie o formă de manifestare întâlnită la copiii tuturor popoarelor din cele mai
vechi timpuri”.Jocul -spune A.S.Makarenko -are în viața copilului o importanță tot așa de mare
ca și activitatea,munca sau serviciul la adult.”

1.1. CARACTERISTIC I

H.Wallon socoate jocul ca o activitate de pre -învățare . Esența jocului constă în
reflectarea și transformarea, pe plan imaginar, a realității înconjurătoare. Jocul nu constituie
pentru copil o simplă distracție. Jucându -se, copilul cunoaște și descoperă lumea și viața. Prin
jocuri cunoașterea lumii devine accesibilă și atractivă pentru copii.
În jocurile sale, copilul reflectă viața și activitatea socială a adultului, pentru că aceasta
este ambianța în care își duce existența.
Jocul este forma de activit ate prin care, în situații imaginate, copilul își realizează
tendințele și dorințele nerealizate. Astfel, în timpul jocului, el își închipuie că este doctor,
aviator, soldat, tractorist și se transpune pe plan imaginar în „rolurile sociale” pe care le
îndeplinește.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

8
O altă caracteristică a jocurilor copiilor rezidă în faptul că ele reflectă relații
determinate care se statornicesc între adulți. Dacă, de pildă, este vorba de jocul „De -a
șantierul de construcții”, rolurile interpretate de către copii reflectă funcțiile realizate de
oamenii muncii de la noi; un copil este „inginerul șef” și în această calitate repartizează
oamenii la locul de muncă, colaborează cu ei, îi îndrumă și are grijă să nu se întâmple
accidente; alții sunt „muncitori”, care lucrează și se ajută reciproc; altul îndeplinește funcția
de „bucătar”, având sarcina să gătească hrana gustoasă pentru muncitori. În realizarea
subiectului acestui joc, copiii „muncesc” având un scop comun, imită relațiile de ajutor
reciproc, trăiesc aceleași bucurii , ca urmare a succeselor obținute în colectiv.
Încă de la vârsta de 3 -4 ani, munca adulților devine un element constitutiv al
conținutului jocurilor: o fetiță dezbracă păpușa și o culcă în pat „ca să se odihnească”, apoi îi
spală rochițele, le usucă și le calcă, pentru ca ele să fie „curate” și „îngrijite”. Odată cu vârsta,
conținutul jocurilor care reflectă relațiile dintre oameni în procesul muncii devite tot mai
bogat și mai variat. În jocurile lor, copiii construiesc case, uzine, sădesc pomi, îngrijesc
animale. În timpul plimbărilor cu adulții, ei observă cum se construiesc noi case, cum se
plantează pomi. Adulții îi fac să înțeleagă că toate acestea se realizează pentru ca viața lor să
devină mai îmbelșugată și mai frumoasă, perspectivă ce se reflectă ș i în jocurile preșcolarilor.
O a treia trăsătură distinctivă rezidă în faptul că, în procesul desfășurării jocului copiii
intră în relații social -morale care reflectă – la nivelul lor de înțelegere și comportare –
normele ți cerințele moralei.
Atât în fam ilie, în grădinițe, cât și în viața de toate zilele, copiii au prilejul să observe
că cei mari îi ajută pe cei mici, că sunt politicoși, manifestă solicitudine, apără pe cei
nedreptățiți, condamnă pe cei care mint.

1.2. FUNCȚIILE JOCULUI

Faptul că jocu l are un rol deosebit de important în viață și evoluția copilului este
demonstrată prin atenția deosebită ce i s -a acordat de către psihologi și nu numai. Multiplele
clasificări implică, direct sau indirect, și ideea de funcții ale jocului, literatura de s pecialitate
decelând:
• Funcții esențiale
• Funcții secundare
• Funcții marginale ale jocului.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

9
Funcția principală a jocului se exprimă în asimilarea practică și mentală a
caracteristicilor lumii și vieții. Este o funcție de cunoaștere, ea garantând „dozarea subt ilă a
caracteristicilor cognitive ale jocului, adâncirea acestora pe parcursul consumării sale”.
Acțiunea diferențiată a acestei funcții determină aderări individuale, specifice ca nuanță și
intensitate la anumite jocuri; sunt preferate anumite jocuri la u n moment dat, curiozitatea și
atenția trezită de le fac ca cel mic să părăsească alte jocuri, apoi, la rându -le sunt părăsite sau
se convertesc în variante noi mai complexe.
• Altă funcție importantă este aceea de exersare complexă stimulativă a
mișcărilor, de contribuție activă la creșterea și dezvoltarea complexă. Este funcția pusă
în evidență în special , de Carr și Gross. Se manifestă ca funție principală în copilărie și
în perioada adolescenței devenind treptat o funcție marginală.
• Funcția formativ -educa tivă este, de asemenea, deosebit de importanță; a
fost pusă în evidență de timpuriu de pedagogici ca Frobel și dezvoltată de pedagogia
modernă.
Jocurile sunt întâia școală a energiei, conduitei, gesturilor, imaginației. Printre funcțiile
secundare ale jocu lui se numără:
– Funcția de echilibrare și tonificare
– Funcția de compensare
– Funcția terapeutică utilizată în ludoterapie care este socotită și ca funcție
marginală fiind utilizată cu succes în cazurile maladive. Ea se constituie pe seama
proprietăților proie ctive ale jocului.

1.3. TEORIILE JOCULUI

În literatura pedagogică sunt cunoscute numeroase teorii care explică natura jocului,
punând accentul în mod unilaterla fie pe factorii biologici, fie pe cei psihologici. Aceste teorii
scapă din vedere esența so cială și caracterul specific uman al jocului copiilor. Cunoașterea
acestor teorii prezintă numai un interes istoric.
1.3.1. Teoria surplusului de energie
a. Autor și momentul istoric al apariției : Schiller (1795) și Spencer:
b. Conținut specific : autorii consideră că orice copil are un surplus de energie, forțele
acesteia neputând fi consumate prin ocupații serioase și acumulându -se treptat. Potrivit aceste

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

10
teorii surplusul de energie al copilului se eliberează pe cale jocului. Jocul nu ar fi altceva
decât o formă specifică de consumare a acestui surplus.
c. Comentarii critice – punctul de vedere respectiv a fost criticat la timpul săi de unii
psihologi occidentali (ED. Claparede). Se pune adeseori întrebarea: de ce copiii continuă să se
joace chiar și atu ncicând sunt obosiți, când „surplusul” lor de energie este consumat? Teoria
surplusului de energie nu poate să răspundă la aceste întrebări.
1.3.2. Teoria exercițiului pregătitor
a. Autor : K. Gross
b.Conținutul specific : tratează jocul din punct de veder e strict biologic și consideră că
acesta ar fi un exercițiu pregătitor pentru viața profesională de mai târziu a adultului, în sensul
că ar fi un mijloc de exersare în scopul maturizării lor a „predispozițiilor” instinctive.
c.Comentarii critice. Gross por nește de la următoarele constatări:
– există o mare deosebire între jocurile băieților și cele ale fetelor; băieții folosesc în
jocurile lor obiecte care imită uneltele folosite de bărbați în muncă iar fetele se joacă cu
păpuși imitând activitatea casnică a femeii.
– există o mare asemănare între jocurile copiilor și activitatea părinților de același sex.
Gross ajunge la o concluzie falsă potrivit căreia băieții trebuie să se joace ani de -a
rândul imitând activitatea bărbaților pentru a deveni bărbați, ia r fetele activitatea femeilor spre
a deveni ca ele. Gross subordonează copilăria jocului, punând cauza înaintea efectului.

1.3.3. Teoria biogenetică
a.Autor: St. Hall
b.Conținutul specific : St. Hall a pornit de la legea biogenetică a lui Haeckel
(„ontogen eza repetă filogeneza”) și a susținut că jocul copiilor nu ar fi altceva decât o
recapitulare a instinctelor și a formelor primitive de viață, în ordinea în care ele au apărut în
istoria vieții strămoșilor noștri. Atunci când copilul se joacă în baie, bălă cindu -se în apă, el n –
ar face altceva decât să reediteze istoria vieții strămoșilor în faza evolutivă de pești. Când se
cațără în pomi, distrug cuiburile păsărilor, își fac praștii și săgeți, copiii ar recapitula viața
vânătorului primitiv.
c. Comentarii critice . Jocul nu este o reeditare a instinctelor primitice. Dimpotrivă în
jocuri se manifestă experiența socială a copilului, ca rezultat al comunicării cu cei din jur.
Succesiunea diferitelor tipuri de jocuri nu poate fi explicată prin „teoria biogenetic ă”. Jocurile
de construcție ale preșcolarilor preced, de fapt, și nu urmează jocurile cu arcurile și cu
săgețile. Jocurile de construcție ar corespunde unei perioade istorice cu mult mai târzii de

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

11
dezvoltare a culturii, decât jocurile cu arcuri și săgeți. În acest fel apare clar că succesiunea
stabilită de St. Hall în ceea ce privește evoluția jocurilor nu corespunde realității.
1.3.4. Teoria recreării
a. Autor și momentul istoric al apariției :Schaller(1861)și Lazarus(1883);
b. Conținutul specific: jocul es te o recreere;el odihnește organismul,de aceea este
forma de activitate abordată de către copil;
c. Comentarii critice (E. Claparede) -este greu de presupus că oboseala îndeamnă la
joc și nu la repaus.Copiii se joacă din clipa când se scoală,când încă nu au motive de
acumulare a oboselii.

1.4. CONCEPTUL DE JOC ȘI JOC SPORTIV

Majoritatea definițiilor consemnează că jocul este o activitate specifică copilăriei sau
procesului de formare și de dezvoltare a ființei umane. Ulterior s -a constatat că, de fapt, om ul
este un jucăuș (HOMO LUDENS) pe toată durata vieții. Din copilărie până la bătrânețe omul
se joacă în permanență din diverse motive (trebuințe, porniri, nevoi etc.) interioare și / sau
exterioare, care îl împing spre diverse acțiuni. În acest stadiu de cunoaștere a fenomenului,
numeroși specialiști au încercat să răspundă la întrebarea Ce este jocul? Astfel, literatura de
specialitate abundă în definiții care nu reușesc însă decât să surprindă anumite caracteristici
sau laturi ale jocului și nu esența lu i.
O contribuție însemnată în definirea noțiunilor de joc și joc sportiv l -au avut
specialiștii români. În lucrarea Terminologia educației fizice și sportului noțiunile amintite
sunt definite astfel:
Jocul este o activitate complexă, predominant motrică și emoțională, desfășurată
spontan după regulile prestabilite, în scop recreativ, sportiv și totodată de adaptare la realitatea
socială.
Jocul sportiv este un complex de exerciții fizice practicate sub formă de joc cu un
anumit obiect (minge, puc etc.) av ând dimensiuni specifice, prin care două echipe sau doi
adversari se întrec conform unor reguli de organizare și desfășurare.
În aceeași lucrare se mai precizează că practicarea jocurilor sportive urmărește
realizarea sarcinilor educației fizice (în care caz devine mijloc al acesteia), realizarea de
performanțe sportive (în care caz devine formă de întrecere și spectacol sportiv), precum și
mijloc de recreere a celor care îl practică în afara formelor de organizare menționate mai sus.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

12
Jocul reprezintă o formă tipică de activitate creată de om, fiind un fenomen social,
format și statornicit în cadrul societății omenești.
Izvorând din cerințele sociale obiective, jocurile contribuie la stimularea și cultivarea
relațiilor de prietenie și colaborare, a iniți ativei și imaginației creatoare, la formarea unui fond
complex de priceperi, deprinderi și calități motrice.
Pentru a completa definiția jocului , este neapărat necesar să luăm în considerare
principalele caracteristici pe care le are. În acest sens, M. Ep uran consideră că cele mai
importante caracteristici ale jocului sunt:
• activitate naturală – izvor de trebuințe ludice
• activitate liberă – participarea benevolă, lipsită de constrângere
• activitate spontană – ființa umană este oricând dispusă pentru joc
• activitate totală – angajează toate componentele ființei umane (fizice, psihice, sociale etc.)
• activitate atractivă – provoacă stări afective pozitive: plăcere senzorială, stări tensionale,
satisfacția succesului etc.
• activitate dezinteresată – deosebită de m uncă, având ca scop bucuria activității autonome
și gratuite
• activitate creativ – compensativă – care se extinde și asupra activităților recreativ –
distractive ale adulților, asupra activităților de loisir (petrecerea plăcută a timpului
liber), prin care omul caută destinderea, distracția, refacerea, compensarea unor stări
create de procesul muncii.

Altfel spus, caracteristicile jocurilor pot fi sintetizate astfel:
• permit manifestarea complexă și favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor
motrice de bază sau specifice, a calităților motrice, precum și a deprinderilor și însușirilor
moral -volitive;
• specifică jocului este activitatea în colectiv; el presupune cooperare, colaborare cu
partenerii de joc, armonizarea intereselor, motivelor, acțiunilor ș i eforturilor personale cu
cele ale colectivului 2din care fiecare jucător face parte, încadrarea în colectiv, acceptarea
și recunoașterea liderului, asumarea unor responsabilități, toate acestea având o
importanță deosebită din punctul de vedere al social izării;
• au caracter atractiv și spontan; bine concepute și organizate, mobilizează resursele
participanților și le mențin interesul, pentru a atinge maximum de eficiență;
• pot fi folosite ca mijloc de deconectare psihică, fiind cea mai bună formă de odihnă activă;

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

13
• contribuie la dezvoltarea diferitelor trăsături ale personalității;
• permit manifestarea inițiativei și independenței în acțiuni;
• nu permit o dozare precisă și nici o reglementare strictă a execuțiilor tehnice.

1.4.1. Spiritul de echipa in jocur ile sportive
Conceptul de echipă
Dicți onarul Enciclopedic R omân, ediția 1972 definește echipa astfel:
1. Formație (grup) de oameni care, sub conducerea unui șef (șef de echipă)
conlucrează sistematic în mod direct în desfășurarea unei activități (ex. de producție) sau a
unor acțiuni. Expresia „ spirit de echipă” se referă la legătura spirituală între membrii unei
echipe, care stă la baza conlucrării lor; solidaritate.
2. Colectiv de sportivi organizați într -o formație în cadrul căreia se antrene ază sub
conducerea unui specialist și participă la competiții; fiecare dintre cele două formații, care își
dispută un meci (de fotbal, baschet). Echipa este considerată de către Paul Popescu –
Neveanu “un grup mic uman cu o bună structură funcțională și avâ nd obiective precise de
îndeplinire a unei operații sau gen de acțiuni, membrii dispunând de roluri diferențiate,
coordonate de un conducător.
Din aceasta perspectiva psihosociala echipa sportiva poate fi conceputa ca fi ind un grup mic.
In acelasi timp , putem afirma ca echipa poate reprezenta mai mult decat un grup .
O definitie recenta sustine ca : „echipa e compusa dintr -un numar redus de indivizi
care au priceperi si deprinderi complementare si care sunt dedicati unu i scop comun , unor
teluri de performanta comune , pentru care sunt cu totii raspunzatori
In sens larg, o echipa nu este de n ecesitate un grup deoarece membrii unei echipe pot
actiona pentru un scop comun , fara a veni in contact unii cu altii -de exemplu o echipa
Olimpica nationala . Totusi in psihologia sportului , atunci cand vorbim despre o echipa ne
referim la un grup de ind ivizi care se antreneaza si joaca si joaca impreuna si care au o
serioasa influienta reciproca. Acesta constituie un motiv pentru care termenii de „grup” si
„echipa” sunt uneori interschimbabili.
Coeziunea și solidaritatea ca și gradul înalt de participare definesc spiritul de
echipă” . P.Golu, citat de același autor definește grupul mic ca fiind “un ansamblu relativ
redus de indivizi aflați în relații interpersonale de cooperare, comunicare, autori tate, apreciere,
concurență etc. mai mult sau mai puțin unitare și constituind “celula” fundamentală a
psihologiei sociale, la acest nivel desfășurându -se fenomene psihosociale de bază cum sunt
interacțiunea, intercomu nicarea și interinfluența”. La întreba rea ce este grupul mic, Mihai

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

14
Epuran îl definește ca fiind “o unitate alcătuită dintr -un număr relativ restrâns de persoane, 2 –
3 până la 25 -30 care se află în relații de comunicare, colaborare, apreciere etc. și care au un
scop comun în vederea căruia se organizează, stabilind no rme specifice de conduită.
Grupul mic trebuie înțeles ca un sistem, cu o organizare internă ierarhizată care
implică interacțiunea elementelor componente, mecanisme de reglaj și autoreglaj. În cadrul
grupului, individul este “ato m social”, cu caracter de subiect, pentru a alege sau a respinge, și
de obiect, pentru că este ales, respins sau ră mâne indiferent pentru alții”. Se cunoaște faptul că
de la începuturile umanității și până la societatea industrială sau postcapitalistă de a zi, cea mai
mare parte a muncii umane este prestată în echipe. Eremiții au fost și sunt deosebit de rari.
Chiar și cei mai solitari artiști, scriitori sau pictori, depind de alții, pentru ca munca lor să
devină eficientă: scriitorul de un editor, o tipogra fie, o librărie etc.; pictorul de modele,
galerie unde să -și expună lucrările, critici de artă, ma s-media și așa mai departe.
Cei mai mulți dintre noi lucrează în relații apropiate cu colegii, în cadrul unor echipe.
Din aceste multiple motive, astăzi se discută destul de mult despre necesitatea muncii în
echipă, a alegerii membrilor echipei, etc.
Robert W. Keidel ( citat de Peter F. Drucker (1999)) face o analogie interesantă
pentru domeniul nostru de activitate, între echipe în întreprinderi și echipe în sport. Munca
depusă de om, în funcție de specificul ei, poate fi încadrată, după părerea acestor autori, în trei
modele distincte de echipe , extrapolându -le, ca referință, din domeniul sportiv:
Primul model de echipă este exemplificat de Robert W. K eidel, prin comparație cu
echipa de baseball sau de cricket ; este genul în care se încadrează și echipa de medici și
personal medical care operează un pacient în spital.
În acest tip de echipă toți jucătorii joacă în echipă dar fiecare în parte are o poziție fixă,
distinctă, pe care nu o părăsesc niciodată. În baseball, de pildă, jucătorii de pe linia de
prindere nu se ajută niciodată unul pe altul.
Ei vor sta în poz ițiile ce le -au fost stabilite. “Dacă esti cu bâta la bătaie ești complet
singur” spune un vechi proverb din baseball. Tot așa și în chirurgie, anestezistul nu poate
opera în locul chirurgului sau asistenta nu va face treaba anestezistului etc. Aceste genuri de
echipă, deși se mai bucură și azi de o bună reputație, nu se bazează pe ide ea de a “a clădi
relații” între membrii ei, în scopul creșterii randamentului
Totuși, modelul echipei de basebal are puncte forte care nu trebuie ignorate. Deoarece
toți membrii echipei ocupă pozițiile fixate în cadrul acesteia, ei pot fi pregătiți pentru aceste
sarcini și rezultatele muncii lor pot fi apreciate obiectiv și statistic pe perioade mai lungi de

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

15
timp. Pentru sarcini repetitive și pentru muncile în care regulile sunt bine cunoscute, modelul
echipei de baseball este ideal.
Al doi lea model de echipă , este cel al echipei de fotbal.
După acest concept, este organizată și orchestra simfonică și modelul echipei medicale,
care se adună în jurul pacientului, intrat în stop cardiac. Și în acestă echipă, toți membrii au
poziții fixe, dar fiecare își coordonează partea sa, în funcție d e ceilalți membri ai echipei.
Astfel, cei care cântă la tubă nu se vor așeza la partitura violoniștilor, iar tehnicianul
respirator, nu va face o incizie în pieptul pacientului, pentru a -i masa inima. Ace astă echipă
necesită un dirijor sau un antrenor pe post de conducător al ei și cuvântul său este lege. Pentru
a funcționa bine, mai necesită o “partitu ră” și repetiții nesfârșite. Spre deosebirea de modelul
echipei de baseball, echipa de fotbal are o mare mobilitate și flexibilitate dacă partitura este
clară și este bine condusă de antrenorul său.
Al treilea tip de echipă este modelul celei de tenis la dublu , sau al ștafetelor la
atletism (4X100m, 4X400m), al cvintetului de jazz, “Biroul Președintelui” în marea companie
americană sau Vorstand (consiliu de administr ație) în compania germană etc. Acestă echipă
trebuie să fie mică – maximum șapte până la nouă oameni . Jucătorii au o poziție mai degrabă
preferată decât una fixă și ei se “acoperă” unul pe altu l. Echipa funcționează numai atunci
când există o ajustare și o adaptare reciprocă a partenerilor la slăbiciunile și punctele lor
forte, la un nivel de reflex condiționat. În cadrul unei echipe de acest fel, bine antrenată,
performanța totală este mai ma re decât suma performanțelor individuale a membrilor ei,
pentru că această echipă folosește puterea fiecărui membru al ei, reducând în același timp
slăbiciunile fiecăruia. După părerea aceluiași autor, aceste trei modele de echipe nu pot fi
amestecate deoar ece nu poți juca baseball și fotbal cu aceeași echipă și pe același teren, cum nu
poți cânta muzică de jazz cu o orchestră simfonică. Astfel, cele trei modele de echipe se disting
net și nu pot fi hibride. A trece de la modelul unei echipe la altul este te ribil de dificil și chiar
dureros pentru unii.
In limbajul curent , atunci când vorbim despre personalitatea umană, identificam
mental , individualitati puternice , insusiri clar conturate , cu caracteristici (psihice , fizice,
morale , socia le) peste limite obisnuite . În realitate nu doar indivizi care se impun printr -o
poziție proeminentă , ci fiecare individ în parte are o anumită personalitate .
Personalitatea grupului social (in cazul nostru echipa de jocuri sportive) apare și este
înțeleasă ca un fenomen de extindere a conceptului de entitate individuală la cele de entitate
colectivă (comunităti , etnii națiuni clase familii grup social). Așa cum fiecare individ are o
anumită personalitate și fiecare grup social (echipa) are trasaturile sale specifice. (D -tru

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

16
Colibaba ,Jocuri Sportive,1998) . Echipa sau grupul social mic constitue realitatea
psihosocială de baza a activității sportive , de coeziunea și satisfacția sportivilor și
suporterilor.”(Mihai Epuran ,2005 ,p.44). Aproape în orice CV prezentat spre angajare ,
există inserată din partea potențialului angajat autoaprecierea „spirit de echipă„.De asemenea
majoritatea angajatorilor cer din partea celor interesați diverse aptitudini și competențe sociale
și obligatoriu „disponibilitate pen tru lucru în echipă” ori mai simplu „spirit de echipă”
„Ce este spiritul de echipă”, „cum se cuantifică”, „când îl dobândești” „cum
dovedești că -l ai”, „ce presupune”, sunt un minim de întrebări concrete ce vizează o notiune
absractă și subiectivă. Sport ivul care este principalul subiect generator al performanței este
definit de un număr foarte mare de atribute dintre care unele sunt caracteristice pentru
realzarea acesteia. El se poate dezvolta numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții atât în
privinț a corelării interdependente a atributelor –însusiri , calități –aptitudini , cât și a
determinatelor ambientale, sociale, materiale , pedagogice.
„Spiritul de echipă „ ar putea fi o aptitudine ce ar caracteriza un sportiv la un moment
dat dacă a dat do vada de :
– comunicare eficienta in relatiile interpersonale
– cunoastere de sine
– asumare de responsabilitati
– înțelegere și valorificare a diferențelor dintre indivizi
– motivație comună
a) unirea eforturilor si talentelor pentru luarea deciziilor in mod participativ
b) etică sportivă
c) dorința de performantă (individuală și a grupului)
Persoana umană nu poate fi concepută după modelul unei „monade” fără ferestre
spre exterior . Făcând parte di ntr-un grup primar individul manifestă față de ceilalți anumite
sentimente și atitudini , se dezvăluie pe sine grație unui șir întreg de relații având coloratura
afectivă .Se conturează astfel în grup ,,o rețea de simpatii , antipatii și raporturi de indif erență
care odată cristalizate , exercită o influiență reală asupra vieții colective. Cu studiul acestor
relații mai mult sau mai puțin spontane , care se stabilesc între membrii unui grup , se ocupă
ancheta sociometrică , concepută de J.L.Moreno.
Relațiile interpersonale sunt în același timp psihice și sociale , nu numai pentru
că se petrec în societate sau sunt influiențate de societate ci pentru că sunt „modalități psihice
ale vieții sociale, aspecte integrante ale acesteia , prin care psihicul participă la viața socială ,
iar viața socială se realizează psihologic în și prin indivizi”(M.Ralea,Tr.Herseni citat de Mihai

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

17
Epuran). Relatiile care se stabilesc între membrii unei colectivități sunt condiționate de
numeroși factori . În primul rând de p articularitățile psihice ale indivizilor , de orientarea lor
generală, de motivele activității propuse, de atitudinile „construite” în timpul vieții ; în al
doilea rând –de societatea în care trăiesc .
Mihai Epuran, menționa câteva aspecte cu re ferire la relațiile interpersonale în sport ;
astfel există relații care au la bază numai doi indivizi așa cum foarte adesea întâlnim în
anumite probe ca de exemplu : cuplurile de la tenis , tenis de masă , din alpi nism , canotaj .
Apare foarte clar fapt ul că sarcina comună impune și o unitate de sentimente , gânduri,
voință și o reciprocitate a atitudinilor afective . Un alt tip de relații sunt acelea dintre sportivii
care formează o echipă , dar concurează pe rând , de participarea fiecăruia depinzând s uccesul
grupului( echipa de ștafetă ).
Urmează , în al treilea rând , relațiile interpersonale ale membrilor unei echipe ,
constituită unitar , care se pregătește și concurează ca entitate organizatorică .
In general , se exprimă dorința de coeziune d e complementaritate , de simpatie și ajutor
reciproc . In același timp există și atitudini preferențiale . Este greu de acceptat că există
situația ca un sportiv să fie acceptat și să accepte în același timp pe toți componenții echipei.
Este totusi posibil ca unui sportiv să i se arate simpatie și încredere , eventual să se bucure de
autoritate și să fie acceptat ca lider . Este de asemenea firesc ca unui sportiv să i se arate de
către ceilalți indiferență sau chiar aversiune , independent de atitudinea pre ferențială față de
aceștia . Același autor mai amintea de relațiile dintre sportivi și arbitrii , dintre sportiv și
adversar și dintre sportivi și spectatori.
Tot în argumentarea spiritului de echipă și în concordanță cu etica sportivă , se știe ca
un sp ortiv nu renunță atunci când este supus presiunii , durerii ori fricii . Se induce ideea că
sportivii nu retractează în fața presiunilor , fie ele sub forma de risc fizic sau de presiune , iar
a înfrunta o provocare implica curaj din punct de vedere moral .
Nu putem să vorbim despre „spirit de echipă „ fără a preciza câ aspecte privind
coeziunea grupului.
Coeziunea se naște și se formează din relațiile preferențiale pozitive si depinde de o serie de
factori care sunt caracteristici echipei :
1) Numărul restrâns al membrilor echipei . Se precizează că un grup de 6 -10 inși este
mai ușor de unit .
2) Vârsta membrilor este de dorit să fie apropiată , căci diferențele prea mari se
exprimă în deosebiri de atitudini si aspiratii .

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

18
3) Caracter ul sportivilor este desigur foarte important , alături de trasăturile
temperamentale și mai ales de orientarea ideologica a sportivilor .
4) Structura echipei – ocupația membrilor ei și modul de organizare in cadrul grupului.
5) Motivația este unul din factorii de bază ai coeziunii căci ea unește membrii echipei
în jurul scopului comun , acela al performanței care satisface diferite tendinte ale
sportivilor.(Mihai Epuran , Irina Holdevici ,Florentina Tonita)
Cunoașterea de sine se condensează în tr ei dimen siuni (concepte) (U. Șchiopu, 1997,
p.641 – 642) :
• cel al cunoașterii sau percepției de sine (self concept);
• al imaginii de sine (self image);
• cel al evaluării și aprecierii de sine (self estem).
Imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un i ndivid le are despre el însuși,
inclusiv despre rolul său (meserie, clasă socială, etc), despre trăsăturile de caracter și corpul
său.
Respectul față de sine este limita până la care un individ are o părere bună despre el
însuși.
Prezentarea de sine este c omportamentul care vizează influențarea manierei în care
suntem văzuți de ceilalți.
Termenul de motivatie provine din latinescul „movere”, care inseamna a misca .Deci
motivarea cuiva inseamna miscarea , activarea acestuia. Motivatia prezinta trei dimensi uni
importante: directia , intensitatea si persistenta .Studierea motivatiei a dus intotdeauna catre
investigarea nevoilor si a intereselor individuale. Cea mai
raspindita clasificare a tipurilor de motivatie este cea care sutine existenta motivatiei i ntrinseci
si a motivatiei extrinseci .
Exista de asemenea si alte doua tipuri de motivatie in sport si anume motivatia directa ,
atunci cand antrenorul face apel direct la sportiv pentru a -si spori motivatia si motivatia
indirecta atunci cand se utilizeaza metodele indirecte de crester a gradului de motivare a
sportivului.
In 1954 , Abraham Maslow a dezvoltat o teorie asupra motivației care a pus semnul
egalității între nevoi și motivatie .
Din punctul de vedere al acestei teorii, pot fi identificate trei nevoi pe care oamenii le
pot satisface prin sport :
– nevoia de recunoaștere și stima sociala
– nevoia socială privind afilierea și apartenența la un grup

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

19
– nevoia de implinire si de auto actualizare
Etica sportivă se referă la ceea c e mulți sportivi au început să folosescă drept criteriu
de definire sintagma „adevărat sportiv”. „ a fi sportiv implică sacrificii care trebuie făcute
pentru Joc „. Ideea care se desprinde din aceasta dimensiune a eticii sportive este aceea
conform căreia sportivii trebuie să iubească Jocul mai mult decat orice altceva și trebuie să
dovedească acest lucru prin subordonarea altor interese de dragul unui devotament exclusiv
pentru sportul practicat”(Robert Hughes, Jay Coackley).
Pentru a dovedi că sunt i mplicați în sportul pe care il practică , participanții trebuie să
adopte „ atitudinea potrivită’ , să fie la nivelul asteptărilor colegilor săi și a antrenorului , și să
facă sacrificii pentru a rămâne în echipă.
In acest sens a fi sportiv cu „spirit de echipă „ presupune ca o persoană să facă exact
ceea ce este necesar pentru a fi la nivelul asteptărilor unei ech ipe sau ale unei competiții.
Acesta este spiritul care subliniază ideea că sportivii trebuie să facă sacrificii , să
plătească orice preț în sco pul menținerii în echipă și în sport. Sugestionările pozitive și
sloganurile din vestiare ori tribune sunt pline de referiri la aceste idei (Snyder, 1972)
Organizarea socială pe grupuri și a grupurilor pe statusuri și roluri este eficientă pentru
o coopera re eficientă, activitatea putând fi astfel integrată.
Trei condiții de bază pentru a asigura integrarea persoanei în cerințele rolului acordat,
încât ea să aspire cu șanse de reușită:
1. acceptarea statusului și a rolului să fie precedată de cunoașterea e xigențelor, ca și de
percepția nivelului la care ceilalți din grup acționează, muncesc;
2. munca sau activitatea depusă în grup să fie întotdeauna dusă până la capăt;
3. fazele activității în rol trebuie determinate bine în timp și spațiu, pentru a putea fi
coordonate în raport cu cerințele întregului grup.

Condiții care facilitează succesul în grup :
✓ cu cât este mai ridicat nivelul capacităților membrilor grupei pentru
îndeplinirea unei activități, cu atât mai bună este pregătirea lor, cu atât mai
înalt este și nivelul reușitei;
✓ mărimea grupului trebuie să fie corespunzătoare naturii activității ce trebuie
îndeplinite; se lucrează mai bine în grup decât izolat;
✓ rezultatele unui grup sunt mai bune atunci când este recompensat ca grup;
✓ succesul este asigu rat când membrii grupului sunt compatibili între ei, când nu
apar relații interpersonale negative.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

20
Comportamentul și conduita echipei este rezultatul relațiilor psihosociale, valoarea
sportivilor , trebuințelor și motivațiilor , rolul liderilor, mentalităț ii sportivilor, antrenorilor și
managerilor. Cel mai important factor care influențează în mod determinant comportamentul
fiecărui sportiv în cadrul grupului este învățarea sociala, considerat ca un proces de
achiziționare a experienței.
Concluzionând, am putea spune că spiritul de echipă este un produs de modelare
socială ce presupune contopirea abilităților, atitudinilor și aspirațiilor individuale într -un
ambient afectiv.

1.4.2. Caracteristicile jocurilor sportive

Jocurile sportive își au originea î n exercițiile de întrecere (în general) și în jocurile de
mișcare (în special), cărora li s -a imprimat un pronunțat caracter sportiv.
Principalele caracteristici ale jocurilor sportive (după Colibaba -Evuleț și Bota) sunt:
• existența unui obiect de joc (mi nge, puc, bile etc.)
• caracterul de întrecere complex (individual și, mai ales, colectiv)
• reguli de joc unitare și obligatorii
• arbitraj oficial – neutru
• delimitarea duratei de joc (timp, reprize, prelungiri etc.)
• precizarea criteriilor de apreciere (puncte, goluri, setaveraje, punctaveraje etc.)
• standardizarea inventarului de joc, a aparaturii tehnice și a dimensiunilor terenului
• tehnica și tactica specifică pentru fiecare joc sportiv în parte
• sistem competițional bine determinat
• frumusețea spectacolului spo rtiv
• structura motrică particulară pentru fiecare joc sportiv în parte, care provoacă solicitări
fizice și psihice diferențiate
• management sportiv specific
• teorie și metodică generală valabilă pentru toate jocurile sportive și specifică pentru
fiecare joc sportiv în parte
• implementarea cercetării științifice
• utilizarea cu preponderență în activitatea de loisir

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

21
• lansarea conceptului metodic de pregătire prin joc sau metoda ludică , care intră în
corelație cu metodele clasice de antrenament.

1.4.3. Clasificare a jocurilor sportive

A. După criteriul asocierilor regulilor de joc
Prima sistematizare a jocurilor sportive a fost realizată de Buhler , după criteriul
asocierii regulilor de joc. El constata că jocurile sportive care au apărut în decursul timpului
au fost s trâns legate de treptele de dezvoltare a societății, de mentalitățile păturilor sociale ale
momentului, de tipurile de activități prestate etc., dar în esență au avut întotdeauna un caracter
de întrecere dintre indivizi, tabere, echipe.
O altă clasificare reușită o face L. Teodorescu , care sistematizează jocurile sportive
după următoarele criterii generale:
B. Caracterul acțiunilor : individuale, colective
C. După segmentul cu care se joacă : – cu mâna (direct): volei, baschet, handbal
– cu mâna (cu instrument): te nis, hochei etc.
– cu piciorul: fotbal
– mixte: rugby
D. După modul de deplasare : cu ajutorul aparatului locomotor, cu alte mijloace
de locomoție
E. După modul de luptă pentru minge : cu contact direct cu adversarul, cu contact
indirect cu adversarul

Cea mai reușită sistematizare a jocurilor sportive o realizează H. Dobler , care are în
vedere 4 criterii, după cum urmează:
F. Jocuri sportive cu tragere la țintă (poartă, coș, but, găuri etc.), care presupun analiza
elementelor tehnico -tactice de lovire a țintei, respectiv oprirea (deranjarea
adversarului) să lovească ținta. Aceasta se produce în următoarele conjuncturi:
– cu contact corporal permis: fotbal american (SUA), hochei pe gheață,
fotbal, handbal, hurling (Irlanda), la crosse (Canada, Sua), rugby, polo pe
apă etc.
– fără contact corporal: baschet, hochei în sala bandy (hochei pe gheață cu
mingea – Rusia și Peninsula Scandinavă), polo călare, cicloball, hochei pe
patine cu rotile etc.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

22
G. Jocuri cu retur – care impun disputarea mingii peste un fileu, linie, sfoară etc. Se
joacă 1×1 (individual), 2×2 (dublu), 3×3 (triplu) și pe echipe alcătuite din mai mulți
jucători (formații): 4×4, 5×5, 6×6, 7×7…..15×15 etc.
– simplu și dublu: badminton, tenis de masă, tenis Squash (Marea Britanie, SUA), ind iaca
(America de Sud), pelota (Pirinei) etc.
. pe echipe de trei: tenis cu piciorul, volei, beach volley (SUA).
H. Jocuri cu lovirea (percutarea) mingii , care implică uneori și prinderea mingii, după
care este lovită. Din această categorie fac parte următoare le jocuri: baseball (SUA,
Cuba, Japonia), softball (SUA, Cuba, Japonia), cricket (Marea Britanie, India,
Australia), oina (România), palkovna (Cehia și Slovacia), pasapaloo (Finlanda),
schloyball sau raum (Germania – joc asemănător baschetului).
I. Jocuri de conducere a mingii la țintă prin loviri (percutări) și împingeri : biliardul,
golful, krocket (Franța, Marea Britanie), boccia (Italia, Elveția), gorodki (Rusia),
kegeln (Germania), lisstock schiesen (Germania).
Jocul sportiv, în general, este alcătuit din următoarele componente:
• Tactica
• Tehnica
• Capacitatea fizică
• Capacitatea psihică
• Cunoștințe teoretice

Tactica de joc reprezintă un sistem coerent de acțiuni selecționate, planificate și
pregătite anticipat spre a fi utilizate în jocul echipei în funcție de adversari și condițiile de
concurs, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în scopul îndeplinirii obiectivelor
de performanță stabilite. Acest sistem trebuie să cuprindă toate soluțiile optime de acționare
tactică astfel încât, atât jucătorii (în teren), cât și antrenorul (de pe margine) să poată opera cu
ajutorul deciziilor alternative, demers care conduce la evitarea surprizelor neplăcute sau a
capcanelor pregătite de adversari. În fig. nr. 1, 2 și 3 sunt prezentate variante ale sintetizării
tacticii în diverse categorii de jocuri sportive.
Tehnica de joc este un sistem de mișcări integrate sau o înlănțuire de mișcări parțiale
(acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm
scopul și sarcinile de a tac și apărare ale jocului .

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

23
În esență, tehnica conturează structura motrică a fiecărui sportiv în parte, iar eficiența
ei este legată de capacitatea performanțială a fiecărei echipe (jucător) în parte.
Elementele tehnice sunt categorii generale de mișcă ri care facilitează rezolvarea
scopului și a sarcinilor globale ale jocului în conformitate cu regulamentul de concurs.
Sarcinile globale ale jocului sunt ușor identificabile în fazele de atac și de apărare: intrarea în
posesia mingii, trecerea mingii în t erenul de atac, finalizarea, apărarea propriu -zisă. Aceste
sarcini globale sunt rezolvate prin anumite elemente tehnice distincte (exemplu: intrarea în
posesia mingii presupune: prinderea, preluarea, lovirea, protecția și controlul mingii).
Procedeul tehn ic se distinge, în primul rând, prin structura motrică de organizare
internă, învățată și perfecționată până la automatism în cadrul procesului de antrenament.
Capacitatea fizică este a treia componentă structurală a jocului care potențează în esență
întreaga capacitate de performanță a sportivului (echipei).
În general, noțiunea de capacitate este o entitate complexă care presupune existența
unui sistem de însușiri sau aptitudini ereditare, naturale și dobândite în prealabil (prin
învățare, instruire, ed ucație și experiență) și care, în corelație cu celelalte structuri formative
ale personalității umane (cunoștințe, abilități, deprinderi, priceperi motrice, scheme
operaționale) conduc la prestarea unor acțiuni eficiente și de performanță. Capacitatea este
întotdeauna manifestată (demonstrată și demonstrabilă), observabilă și măsurabilă. În fig. nr.
5 sunt prezentate componentele fundamentale ale capacității fizice.
Capacitatea psihică este componenta jocului care păstrează multe rezerve pentru
creșterea c apacității de performanță. Această componentă este determinată prin elaborarea
psihogramei pentru fiecare joc sportiv în parte. Psihograma face inventarul, descrierea,
expertiza și sistematizarea solicitărilor psihice pentru fiecare joc sportiv, iar cunoaș terea
acestui inventar de cerințe și solicitări psihice permite antrenorului elucidarea și rezolvarea
problemelor care țin de pregătirea psihică
Teoria jocului . În general, prin teorie se înțelege ansamblul de cunoștințe noționale,
organizate într -un siste m logic, coerent, care descrie și explică un domeniu al realității.
Teoria fiecărui joc sportiv în parte explică conținutul jocului, cuprinzând: sistemul
terminologic, popularizarea practicii înaintate, activitatea de cercetare științifică, activitatea
managerială, metodica pregătirii sportivilor.
Complexitatea efortului
În jocurile sportive, complexitatea efortului este cea mai importantă componentă a
dinamicii efortului, deoarece ea se apropie cel mai mult de conținutul originalului (modelul
efortului pr opriu -zis).

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

24
Conținutul complex al acțiunilor de joc provoacă solicitări de natură diferită (fizică;
funcțională – aerobă, anaerobă sau mixtă; tehnico -tactică; psihică etc.) cu indicatori diferiți
(de volum, intensitate, densitate etc.), care angrenează si nergic dar diferențiat aparatul
locomotor și sistemele funcționale ale organismului. Această asociere de solicitări conturează
complexitatea efortului.
În jocurile sportive, complexitatea efortului este determinată de relațiile dintre
următoarele tipuri d e solicitări:
o Solicitări de natură complexă, provocate de aparatul locomotor:
▪ Solicitări statice ale musculaturii, provocate de menținerea poziției
fundamentale, de menținerea echilibrului, pozițiile pregătitoare, ținerea și
mânuirea obiectelor de joc,, mo mente de luptă corporală, implementate sau
combinate cu solicitări dinamice, care sunt preponderente.
▪ Solicitări dinamice, caracterizate prin densitatea, varietatea și complexitatea
elementelor de mișcare în teren fără minge, de elementele tehnice și acțiu nile
tactice (individuale, colective și de echipă), de structura motrică întâlnită sub
formă de scheme operaționale (de acționare), efectuate în condiții de înaltă
solicitare fizică (în regim de viteză, îndemânare, forță, anduranță) și psihică
(factori afe ctivi, volitivi, motivaționali, stresanți).
o Solicitări fizice provocate de conexiunile dintre componentele modelului de joc:
▪ Tehnica în regim de tactică (și invers): Pasarea (circulația) rapidă a mingii în
toate sistemele de atac utilizate
▪ Tactica în regim de înaltă solicitare fizică: pressing și atac rapid în toate
situațiile de joc
▪ Tehnica în regim de viteză: pasa în 3 (4,5) cu schimb de locuri, în cea mai
mare viteză de deplasare și execuție
▪ Joc în regim de înaltă solicitare psihică: ultimele minute de joc, când
adversarul are 1 pct. avantaj; execuții tehnico -tactice în momentele decisive, de
mare responsabilitate; exerciții sub formă de întrecere etc.
o Solicitări psihice asociate:
▪ Solicitări psihice determinate de caracteristicile jocului și provocate de stările
de concurs (înainte, în timpul, după): Acestea au rezonanță asupra
manifestărilor psihocomportamentale (emoționale, afective, moral -volitive,
intelectuale etc.) ale sportivilor.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

25
▪ Solicitări de natură intelectuală: cunoștințe teoretice, cunoașterea și aplicarea
în practică a concepției de joc, a reacțiilor organismului la diferite solicitări
fizice și psihice, conduită și viață sportivă, folosirea inteligentă a elementelor
tehnice în funcție de adversar și situația din teren etc.
▪ Solicitări de natură volitivă: capacitatea de mobilizare, motivația personală,
învingerea stărilor de oboseală etc.
▪ Solicitări afective: miza și rezultatul meciului, valoarea adversarului,
încrederea în sine și în valoarea adversarului etc.
▪ Solicitări psihosociale: aderența l a public, ambianța de concurs, relațiile cu
partenerii, spiritul de echipă, personalitatea echipei și a liderului etc.
▪ Solicitări discontinue și variabile ca: volum, intensitate și complexitate
motrică, realizate în funcție de:
1. Strategia și tactica aplicat ă, adversarul de joc, tempoul de joc
etc.
2. Întreruperile de joc determinate de regulament, arbitri, antrenori
etc.
3. Stresul de cantonament și al perioadelor competiționale
îndelungate
Așa după cum se observă, complexitatea efortului este strâns legată de str uctura
motrică a jocului și de factorii care provoacă diferite tipuri de solicitare polivalentă a
organismului. În acest context, volumul și intensitatea efortului devin elemente de reglare a
dinamicii efortului.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

26
CAPITOLUL II

2.1. UN ALTFEL DE ISTORIC

10 FEBRUARIE 1872: " VARSITY GAME", SAU D ISPUTELE OXFORD –
CAMBRIDGE

Prima intalnire dintre echipele celebrelor universitati a fost castigata la limita, de Oxford.
Pusi sub presiune de adversari, cei de la Cambridge au fost nevoiti sa culce balonul in propriul
teren de tinta, ceea ce reprezenta atunci un "auto -eseu"…
Nascut intr -un colegiu, jocul de rugby si -a pastrat pentru multa vreme caracterul de sport al
intelectualitatii. Poate tocmai de aceea un rol important in dezvoltarea sa l-au avut celebrele
universitati engleze Oxford si Cambridge.
La inceputul anului 1872, un student de la Cambridge a facut o vizita colegilor sai de la
Oxford si le -a propus organizarea unui meci. El a avut loc sambata, 10 februarie, pe "Parks",
terenul lui Oxford. Ulterior, cand intalnirea a devenit anuala, s -a decis ca ea sa aiba loc pe o
arena neutra. In acel meci inaugural jucatorii lui Cambridge au evoluat in tricouri de culoare
rosie, iar cei de la Oxford in unele albe. Acel prim joc s -a inchei at cu victoria echipei gazda.
Ea a pus sub presiune adversara, obligand -o sa culce balonul in propriul teren de tinta. Ceea
ce la vremea respectiva insemna un "auto -eseu"…
Astazi, meciurile dintre Oxford si Cambridge sunt cunoscute sub numele de "V arsity
game".

27 MARTIE 1871: PRIM UL MECI -TEST DIN IST ORIE

La 27 martie 1971, pe "Raeburn Place" din Edinburg s -a disputat intalnirea Scotia –
Anglia. Scorul la incercari a fost 2 -1 pentru gazde, care au transformat ultimul eseu. La acea
vreme, in stabilirea castigatoarei se lua in calcul numai transformarea eseului.
O data constituita Federatia Engleza de Rugby (Rugby -Football Union), ea a trimis o
selectionata nationala la Edinburg, pentru a disputa primul meci -test oficial, contra Scotiei.
Normal pentru acea perioada, ea s -a deplasat cu clasa a treia… Intalnirea a avut loc la 27
martie 1871, pe "Raeburn Place". Interesant este ca in acel meci Scotia a folosit 14 inaintasi,
in timp ce Anglia a avut cu unul mai putin. Nu intamplator, scotian ul Angus Buchanan a
marcat primul eseu pe o gramada prabusita. Cu toate ca englezii au replicat prin Reginald

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

27
Birkett, scotienii au castigat meciul datorita incercarii inscrise de William Cross (St.
Andrew's), cel care a si transformat. Astazi am considera ca gazdele s -au impus cu 12 -7, insa
la acea vreme numai transformarea se lua in calcul!
Daca prima intalnire a fost contestata de scotieni, de aceasta data englezii au fost cei
nemultumiti. Nemultumiti ca au pierdut, ei au fost extremi de critici cu arbitrul Almond.
Acesta le -a raspuns prompt: "Un arbitru poate sa aiba indoieli. Este insa just sa -i pedepseasca
pe cei care fac mai multa galagie".

26 IANUARIE 1871: S -A FONDAT RUGBY -FOOTB ALL UNION

Pe 26 ianuarie 1971, la Pall Mall Restaurant din Londra, reprezentantii a 21 de cluburi
engleze au fondat Rugby -Football Union (Federatia Engleza de Rugby).
Cel putin la inceput, Anglia a fost in prim -planul acestui sport in ceea ce priveste
organizarea. La putin timp dupa disputarea acelui prim me ci international (nerecunoscut),
intre englezi si scotieni, presedintii cluburilor din Richmond si Blackheath, Edwin Ash si
Bryan Burns, s -au adresat omologilor lor propunandu -le sa infiinteze o federatie. "Numeroase
cluburi au stricat jocul de Rugby, adau gand sau schimband regulile dupa bunul lor plac. Va
propunem ca noi, toti aceia care vrem sa practicam jocul de Rugby, sa ne intalnim si sa
armonizam regulile in spiritul jocului de origine".
Astfel s -a intamplat ca pe 26 ianuarie 1871, reprezentanti i a 21 de cluburi din Anglia sa se
reuneasca la Pall Mall Restaurant, sub presedintia lui Edward Holmes, fost capitan al lui
Richmond. De la aceasta intalnire, care a durat numai doua ore, au lipsit numai reprezentantii
lui Wasps, care au incurcat ziua… La acea reuniune istorica, in care s -a decis fondarea
Federatiei Engleze de Rugby, Arthur Guillemard, un emigrant francez, a propus denumirea de
Rugby -Football Union (RFU), care a fost acceptata in unanimitate. Dupa ce s -a hotarat ca din
Comitetul Director sa faca parte 13 membri, s -a votat platirea unei cotizatii anuale, care avea
sa fie achitata in avans. Ca presedinte al RFU a fost ales Algernon Rutter, un tanar barbat din
Richmond. De asemenea, s -a stabilit un comitet care urma sa se ocupe de regulile d e joc,
acesta fiind compus din presedinte, asistat de Ash si Maton, toti trei fiind fosti componenti ai
colegiului din Rugby. Textul noului regulament urma a fi votat un an mai tarziu.

1870: PRIMUL MECI IN TRE ENGLEZI SI SCOTI ENI

Pe 19 noiembrie 1870 , la Londra s -a desfasurat o intalnire intre englezi si scotienii
rezidenti in capitala Angliei. Intalnirea a fost castigata de gazde, insa oaspetii nu au
recunoscut -o drept meci -test. Scotienii au spus ca nu au aliniat o echipa reprezentativa acolo.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

28
Dupa un deceniu de confruntari inter -cluburi, englezii s -au gandit sa dispute un meci
contra Scotiei. Pentru a materializa aceasta idee, ei s -au intalnit cu rezidentii scotieni din
Londra. La aceasta reuniune s -a decis eradicarea "hacking" -ului, adica a a celor reguli
considerat a fi periculoase. Totodata s -a decis ca meciul dintre englezi si scotieni sa se
desfasoare. El a avut loc pe 19 noiembrie 1970, la Londra, pe "Kennington Oval". Acest meci
in care fiecare echipa a fost compusa din 20 de jucatori a f ost castigat de englezi. Acesta
trebuia sa fie socotit primul joc international, insa scotienii nu au fost de acord. Ei au spus ca
echipa aliniata pe arena londoneza nu a fost una reprezentativa pentru Scotia si ca acest meci
ar fi trebuit sa se dispute du pa regulile de la Rugby.
Cum scotienii au refuzat sa accepte ca acesta a fost cel dintai meci international, englezii
au fost nevoiti sa -l stearga din palmaresul lor. Din acest motiv, acesta nu a mai fost socotit ca
primul meci -test oficial.

1864: FI II LUI THOMAS ARNOLD AU IMPLANTAT RUGBYU L IN AUSTRALIA

In tara -continent, primul club a fost infiintat in 1864, la Universitatea din Sydney. I -a
urmat Wallaroo Club, care avea confruntari regulate cu marinarii in escala si cu soldatii
regimentului di n garnizoana orasului.
Treptat, asa cum s -a intamplat si cu alte sporturi, rugbyul s -a raspandit si in alte colturi ale
lumii. El a ajuns si in Australia, teritoriu care tinea de coroana britanica. Acolo, in 1864, s -a
infiintat prima echipa. Aceasta tinea de Universitatea din Sydney. Nu putin timp dupa aceea a
fost fondat Wallaroo Club. Initiatorii sai au fost fiii lui Thomas Arnold, Richard si Montague.
Astfel reprezentantii elitei intelectuale s -au infruntat cu marinarii aflati in escala sau cu
soldatii regimentelor aflate in garnizoana orasului, intr -un mod regulat si dupa codul de la
colegiul Rugby, caci multiplicarea regulilor de joc lasau practicantii acestuia intr -o zona
neclara. Atunci, exista un amestec intre "jocul simplu", jocul practicat la Winchester sau a
aceluia de la Cambridge. Improvizatiile erau la moda. Printr -o coincidenta, daca Thomas
Arnold a fost, in 1828, la originea renumelui colegiului Rugby, fiii sai au continuat in
Australia ceea ce el incepuse. Ei au pus bazele jocului ortod ox de rugby, care va coexista cu
alte forme de jocuri cu mingea pe statul -continent.

1869: PRIMUL PAS IN NOUA ZEELANDA

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

29

Dupa ce a prins in Insula de Nord, rugbyul a ajuns la Auckland si la Dunedin, devenind
sport national. In Australia, in schimb, e l era practicat numai de catre reprezentantii elitei.
Charles Monro a fost cel care a introdus rugbyul in Insula de Nord a Noii Zeelande.
Aceasta s -a intamplat in 1869. In acea vreme, fermierii s -au dovedit a fi cei mai tari pe
inaintare. Maorii, in schimb, au gasit ca rugbyul se potriveste foarte bine cu inclinatiile lor
razboinice. Ulterior, rugbyul a ajuns la Auckland si la Dunedin, astfel ca a devenit sport
national.
In Australia in schimb, numai reprezentantii elitei erau inclinati sa -l pra ctice, in "public
schools", adica in scolile private. Abia dupa data de 16 februarie 1874, data la care a fost
creata Southern RFC, care grupa cluburile universitare din Sydney si din imprejurimi, jocul de
rugby a cunoscut o raspandire si o dezvoltare evid ente.

24 IULIE 1871: ESTE GATA PRIMUL REGULAME NT

Redactat in numai sase luni de Leonard Maton, avocat de profesie si capitan al lui
Wimbledon Hornets, primul regulament oficial al jocului de rugby a fost adoptat de RFU pe
24 iulie 1871.
Discut iile care se iscau la meciurile de rugby ale vremii aveau drept principala cauza lipsa
uniformitatii regulilor. Poate si pentru ca suferise un accident grav, Leonard Maton, capitanul
lui Wimbledon Hornets, avocat de profesie, s -a apucat singur de dificila treaba de a redacta
primul regulament oficial al jocului de rugby. Dupa numai sase luni, el a predat documentul a
carui importanta avea sa fie constatata imediat.
Pe 24 iulie 1871, acest regulament a fost adoptat prin vota de catre Rugby -Football Uni on
(RFU). In principiu, s -au pastrat numeroase reguli ale jocului practicat la colegiul din
localitatea care i -a dat numele. S -a procedat insa in ideea de a se limita riscurile. Astfel
loviturile in gamba au fost inlocuite cu placajele, ofsaidul a fost pen alizat, "inaintele" cu
gramada, repunerile in joc se faceau din locul prin care balonul a parasit terenul.

IANUARIE 1972: RUGBY UL PASESTE IN EUROPA CONTINENTALA

In Franta rugbyul a fost adus de catre marinarii britanici. In portul Le Havre a luat fi inta
prima echipa, culorile sale fiind o combinatie intre cele doua nuante de albastru ale echipelor
engleze Oxford si Cambridge.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

30
Dezvoltat in Anglia si in Scotia, implantat in Africa de Sud si in Australia, jocul de rugby a
ajuns in Europa Continent ala gratie marinarilor englezi. El a "debarcat" mai intai in portul
francez Le Havre. Astfel, in luna ianuarie 1872 presa locala a scris despre primul meci
disputat acolo. Doua echipe, ambele formate din britanici, s -au intalnit pe un teren aflat la
inters ectia bulevardului Francisc I cu strada Augustin -Normand. Intalnirile dintre comercianti
si studenti au continuat, fiind un amestec de rugby si fotbal. Pe de alta parte, ei au jucat si
contra unor formatii alcatuite din localnici, care au inceput sa le pla ca aceasta noua distractie.
Astfel ca pe teren au fost ridicate buturi.
Sub acest impuls, doi tineri, Dreyfus si O'Connor, au decis sa fondeze prima echipa
franceza de rugby. Denumita la inceput Le Havre Football Club, ea si -a schimbat numele in
Le H avre Athletic Club in 1884. Condusa de reverentii englezi Washington si Orbelard, ea
avea un aer aparte. O intrega istorie s -a tesut in jurul alegerii culorilor lui Le Havre Athletic
Club. Au fost mai multe propuneri, insa in cele din urma s -au ales cele d oua nuante de
albastru ale lui Oxford si Cambridge.
Echipa de rugby din portul francez a devenit treptat faimoasa si prin faptul ca in randurile
sale au figurat numerosi oameni de cultura. Sunt mentionati scriitorul Pierre Mac Orlan si
compozitorul A rthur Honegger. Din Le Havre rugbyul a coborat mai apoi spre Paris, iar de
acolo a ajuns in sudul Frantei, unde va cunoaste adevarata sa dezvoltare.

3 MARTIE 1873: UN SC OR DE 0 -0 CARE PARE ASTAZI INCREDIBIL

Cu toate ca au mers la Glasgow sa razbun e infrangerea din precedentul meci -test, englezii
nu au izbutit nici de aceasta data sa -i invinga pe scotieni.
Dupa ce Londra a devenit capitala rugbyului englez, nordul tarii s -a impus prin echipele si
jucatorii sai. Astfel, la 3 martie 1873 Yorkshi re si Lancashire au avut cate patru jucatori in
selectionata cu care Anglia s -a deplasat la Glasgow, pentru un nou meci cu Scotia.
Pana in acel moment, scotienii facusera si ei un pas inainte in ceea ce priveste organizarea.
Exista deja un for conduc ator, acesta fiind denumit Scottish Rugby Union (SRU). In fruntea
sa se afla H.H. Almond, cel care se ilustrase drept un adevarat animator al rugbyului in
aceasta parte a Regatului Unit.
Sub conducerea lui Frederick Stokes, un tanar de 23 de ani, eng lezii au sosit la Glasgow
dornici sa -si ia revansa pentru infrangerea precedenta. Ei nu au izbutit decat un meci nul,

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

31
rezultatul final (0 -0) fiind probabil uluitor daca il comparam cu cele care se inregistreaza
astazi.
Ca si capitanul Scotiei, Franci s Moncreiff, Stokes a condus pentru a treia oara Anglia intr –
un meci international. La acea vreme, el indeplinea si functia de vicepresedinte al Rugby –
Football Union (RFU). De asemenea, era un bun jucator de golf si de cricket.
15 MARTIE 1875: PRIM A CALATO RIE LA LONDRA A IRLA NDEZILOR

La primul ei meci -test, cu Anglia, echipa Irlandei a fost alcatuita atat din nordisti, cat si din
sudisti. Jucatorii au evoluat in tricouri in dungi, de culoare alba si verde, fara emblema cu
"Trifoi" (shamrock).
Impartita in doua atat din punct de vedere geografic (Nord si Sud), cat si religios
(protestanti si catolici), Irlanda nu a fost locul ideal pentru rugby. El a fost practicat mai alea
in universitati, de catre reprezentantii elitei. Rugbyul s -a confruntat si cu popularitatea tot mai
mare a fotbalului galic. In plus, el a fost socotit adesea ca un sport care simboliza regimul
reactionar impus de ocupantul englez.
Cu toate aceste dificultati, irlandezii au acceptat sa dispute un meci -test cu Anglia, pe
"Kennington Oval" din Londra. Cum in acel moment in Irlanda existau doua federatii – Irish
Football Union, fondata la Dublin, in noiembrie 1874, si Northern Football Union of Ireland,
creata la Belfast, in ianuarie 1875 -, din acea selectionata au facut part e cate zece jucatori
reprezentand -o pe fiecare dintre ele. Din nefericire, unii dintre ei nu au putut face deplasarea,
astfel ca s -au facut tot felul de compromisuri in alcatuirea echipei. Asa se explica si
infrangerea Irlandei in fata Angliei. Daca ar fi sa calculam dupa punctajul acordat astazi,
atunci rezultatul final a fost de 15 -0.
In acel meci, irlandezii au purtat tricouri in dungi, de culoare verde si alba. Pe ele nu se
putea vedea "Trifoiul" de astazi (shamrock).

6 MARTIE 1876: DOUA VICTORII IN MECIURILE -TEST A NUALE

Echipa Angliei a izbutit sa invinga atat Scotia, cat si Irlanda, reusind primul Slem din
istoria rugbyului.
Dupa cativa ani in care echipele Angliei si Scotiei s -au intalnit in meciuri -test, in 1875
prima dintre ele a disputat un al doilea joc, contra Irlandei, care a avut loc la 6 martie 1876.
La acea vreme, Anglia era animata de Lennard Stokes, care facea parte din linia de
treisferturi. Capitan al echipei, acest student la medicina nu a pierdut decat sase meciu ri in

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

32
cinci sezoane cu al sau club. Selectionat mai intai pentru provincia Kent, iar mai apoi in
echipa Angliei, Stokes a fost unul dintre cei care a schimbat fata "nationalei".

5 FEBRUARIE 1877: S -A TRECUT LA 15 JUCAT ORI DE ECHIPA

Englezii au invin s Irlanda, cu 4 eseuri la 0, in primul meci -test din istorie in care pe teren
au fost 30 de jucatori, cu 10 mai putini decat inainte.
Primul meci -test cu participarea a 30 de jucatori a fost cel dintre Anglia si Irlanda, pe
"Kennington Oval". Prima s -a impus cu un scor categoric: 4 eseuri la 0. Cum numarul
jucatorilor dintr -o echipa s -a redus de la 20 la 15, englezii au fost cei care au stiut sa profite de
spatiile create astfel. In acelasi timp, dimensiunile terenului au fost si ele modificate. Acest a
avea 105 x 65 metri, fiind mult mai larg decat inainte.
Cei prezenti la acest joc au mentionat ca acest joc a fost unul stralucitor, fiind desfasurat
intr-un ritm ridicat. In acelasi timp, trecerea de la 20 la 15 jucatori a facilitat marirea
numarul ui de meciuri. Era mult mai usor sa gasesti 15 rugbysti liberi in loc de 20. In acelasi
timp, s -a facorizat jocul pe inaintare. Astfel meciurile de rugby au devenit mai viu disputate.

10 MARTIE 1879: CLUB UL DIN CALCUTTA A DO NAT UN TROFEU

Dupa desfi intarea gruparii indiene, secretarul si trezorierul ei a daruit Federatiei Engleze
de Rugby o cupa care avea sa fie acordata ulterior castigatoarei meciului anual dintre Anglia
si Scotia.
Pe 20 decembrie 1877, un club de rugby din Calcutta (India) si -a incetat existenta. El
fusese fondat cu trei ani inainte, la 25 decembrie 1872, de trei fosti studenti ai colegiului de la
Rugby, Yule, Eddis si Hart.
Cum nu mai era nici o sansa ca gruparea sa renasca, James Rothney, care a fost capitanul,
secreta rul si trezorierul sau, a decis sa ofere Federatiei Engleze de Rugby (RFU) un trofeu.
Confectionat din argint, el valora la acea vreme 60 de lire sterline. Impresionat de acest gest,
Arthur Guillemard, presedintele RFU, a propus ca acea cupa sa recompensez e castigatoarea
intalnirii anuale dintre Anglia si Scotia. Primul joc cu trofeul pe masa s -a disputat pe
"Raeburn Place" si s -a incheiat la egalitate. Primii care au inscris au fost englezii, prin
inaintasul Burton, care a marcat un eseu, si prin Stokes, c are a transformat. In finalul

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

33
intalnirii, la o degajare a gazdelor din propriul teren de tinta, centrul Ninian Finlay s -a folosit
de ocazia ivita si a marcat un dropgol.

1863: RUGBYUL S -A DE SPARTIT DEFINITIV DE FOTBAL

Pe 8 decembrie 1863, partizanii rugbyului au parasit Football Association. Divergentele
dintre cele doua tabere au aparut in legatura cu atacurile corporale ceva mai tari.
La inceputul anului 1863, la Cambridge si la Londra au avut loc reuniuni cu scopul de a se
unifica toate jocu rile cu mingea. Principala problema a fost daca se pot tolera loviturile
deasupra genunchiului (hacking) pentru a se opri un adversar, asa cum se obisnuia la Rugby,
la Oxford si in Scotia. Pe de alta parte, reprezentantii colegiilor de la Chaterhouse, Eton ,
Harrow,Uppingham, Westminster si Winchester erau favorabile "jocului simplu", versiune a
"jocului de dribling" – un stramos al "football" -ului, in care numai portarul avea voie sa prinda
mingea in maini.
Adeptii jocului practicat la Rugby s -au afla t in minoritate la reuniunea din 26 octombrie
1863, de la taverna Francs -Macons, insa fiecare dintre parti a facut concesii pentru a fonda
Football Association. Aceasta intelegere a fost insa de scurta durata. Pe 24 noiembrie, la
Cambridge, lucrurile s -au complicat. Mai mult decat atat, chiar studentii de aici erau impartiti
in doua tabere. O parte dintre participanti s -au ridicat impotriva "hacking" -ului. Presedintele
lui Blackheath s -a amestecat in aceasta disputa si a afirmat: "Lupta este adevarul acestu i sport.
A o suprima ar insemna a lua jocului caracterul sau de curaj si de virilitate, a -l condamna la
decadenta". Acest punct de vedere nu a fost insa impartasit, astfel ca pe 8 decembrie, la cea
de-a treia reuniune, adeptii jocului de la Rugby au parasi t definitiv Football Association. Ei s –
au regrupat sub titulatura simpla: rugby. Cu toate acestea, parerile diferite legate de "hacking"
nu au disparut.

1862: UN ADEVARAT C ULT PENTRU GRAMADA

In provincia Cape Town din Africa de Sud, dupa cucerirea ei de catre britanici, a fost
introdus un joc care semana cu gramada din rugby. Abia mai apoi a fost practicat jocul cu
balonul oval.
In 1806, britanicii au cucerit provincia Cape Town din Africa de Sud de la colonistii
olandezi, germani si hughenot i, acestia din urma regrupandu -se sub apelativul de "Afrikaans".

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

34
Ei s-au indreptat spre inaltele platouri din interiorul Africii de Sud, depopuland zona care
inconjura Cape Town.
In acest context reverendul Canon G. Ogilvie, care studiase la Wincheste r si Oxford, a
debarcat la Cape Town, in 1858. El i -a obligat pe tinerii anglicani, pe care ii considera prea
moi, a se intari intr -o infruntare denumite "jocul lui Gog" (Gog's game), care avea la baza
gramezile spontane din jocul de rugby. Primul meci a o pus o echipa alcatuita din civili uneia
formata numai din militari. Mai apoi acest joc a fost abandonat, el fiind inlocuit de rugby asa
cum il cunoastem si astazi. Totusi se poate spune ca inclinatia sud -africanilor spre jocul pe
gramada isi are originea s i in jocul impus de Canon G. Ogilvie.

1855: SCOTIENILOR LE PLACEA MAI MULT RUG BYUL DECAT FOTBALUL

H.H. Almond, directorul colegiului din Loretto, a spus ca fotbalul dezvolta de la brau in
jos, in timp ce rugbyul echilibreaza sportivul.
In Scot ia, primul club de rugby a fost fondat la initiativa lui A. Crombie, presedintele
Academiei din Edimburgh. El a fost urmat de cele ale scolii din Merchiston si de Royal High
School. Jocul practicat acolo era aspru, "datul la picioare" ridicat la nivelul un ui ritual
initiatic, iar obstructia se traducea literalmente prin "nu lasa adversarul sa miste"! Imediat cele
trei cluburi au infiintat un mini -turneu. Apoi, intre 1855 si 1858, 30 de cluburi au fost create
in marile orase scotiene.
Ulterior, H.H. Alm ond, directorul colegiului din Loretto, a devenit liderul unui curent care
a cuprins intreaga Scotie. "Noi suntem toti pentru Rugby si asa vom ramane. Football -ul nu
dezvolta decat parte de jos a corpului si hipertrofiaza coapsele. Rugbyul, in schimb,
echilibreaza sportivul".

1846: 37 DE REGULI D E JOC

In 1845, un om al legii a adunat intr -o lucrare principalele reguli disciplinare ale jocului cu
balonul oval. Un an mai tarziu, au fost concepute primele 37 de reguli. Cand o situatie nu era
prevazuta de regulament, capitanul echipei pagubite putea sa decida trimiterea balonului spre
pomii din curtea scolii, toata lumea asteptand apoi ca el sa revina de acolo pentru a putea fi
prins.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

35
Cum jocul practicat la Rugby s -a raspandit, usor -usor, au incep ut sa apara si primele
inovatii.
Om al legii si autor al unei lucrari de referinta asupra vietii de colegiu intitulata "Anii de
scoala ai lui Tom Brow", Thomas Hugues a conceput primul regulament disciplinar. Acesta a
fost editat si distribuit pe 28 august 1845. El a fost urmat pe 7 septembrie 1846 de 37 de reguli
de joc, care au fost regulat adnotate de generatiile urmatoare.
In 1846, o echipa era compusa din trei feluri de jucatori: inaintasii, supranumiti "cainii",
mijlocasii, denumiti "vulpi le", si fundasii, care erau cunoscuti sub numele de "cai". La acea
vreme, jocul consta in a face sa avanseze balonul cu piciorul, in toata libertatea, a -l opri (fair –
catch) pentru ca mai apoi sa -l lovesti cat mai sus si cat mai departe sau a -l purta in mai ni.
Folosirea gestului lui William Webb Ellis presupunea insa si un mare risc: cel care era
interceptat astfel era trantit la pamant si impiedicat sa inainteze. O incercare (try) se acorda
atunci cand balonul depasea, intr -un fel sau in altul, linia de but . Trebuia apoi a trimite
balonul printre buturile in forma literei H. In caz de reusita, echipa in atac marca un gol. Un
meci era castigat de echipa care realiza o diferenta de doua goluri, ceea ce facea ca un meci sa
se desfasoare pe parcursul mai multor recreatii. In cazul unor dispute cauzate de faptul ca nu
erau prevazute in regulament, capitanul echipei care reclama putea decide a trimite balonul
spre copacii aflati in mijlocul curtii colegiului (big -side): se astepta atunci ca el sa cada si se
incerca prinderea lui inainte ca sa atinga solul. De la acest procedeu provine si mingea de
arbitru din jocul de fotbal.

1851: BALON CONFECTI ONAT DINTR -O VEZICA DE PORC

Forma balonului de rugby a fost data de urmasii lui William Gilbert, inventatorul ming ei
de piele si a camerei.
In 1851, in cadrul Expozitiei de la Londra a fost prezentat cel dintai balon de rugby. El se
asemana cu cele de football, insa avea forma ovala.
Primele baloane au fost confectionate de catre William Gilbert, cel care de altfel da numele
si celui de rugby folosit astazi. Mai tarziu, nepotul sau, James Gilbert, si fiul sau, care se
numea tot James, au ameliorat forma acestuia. De fapt, totul s -a datorat unei intamplari. "S-a
plecat de la o vezica de porc", si-a amintit u n apropiat al familiei Gilbert. "Forma lui tuguiata
ne-a permis sa -l trimitem spre buturi si sa -l lovim dedesubt, pentru ca el sa se inalte si a trece
pe deasupra".

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

36

1839: PRIMUL CLUB OF ICIAL A FOST FONDAT LA CAMBRIDGE

Treptat, jocul cu mingea practi cat la Rugby a fost adoptat si de catre alte colegii din
Anglia.
Treptat faima jocului practicat la colegiul Rugby a depasit teritoriul comitatului
Warwickshire. El reunea alergarea, adresa si vigoarea. Foarte fizic, el a placut marilor
colegilor din Anglia, pentru ca el facea trimitere la maxima filosofului grec Anaxagoram care
spunea, cu 150 de ani intainte de Hristos: "Omul este inteligent pentru ca are maini".
Seduse de calitatile complementare, Oxford si Cambridge au introdus acest joc cu m ingea
in tot ce avea el complex si atractiv. Primul club oficial a fost fondat la Cambridge, in 1939,
de un fost invatacel al colegiului de la Rugby, Albert Pell. Apoi, cei de la Oxford au ajuns sa
practice acest joc intr -un mod cat se poate de bine. Cu to ate acestea, colegiile de la Cambridge
si Oxford nu ajunsesera inca sa se confrunte.

1823: GESTUL ISTORIC AL LUI WILLIAM WEBB ELLIS

Sfidand regulile, Webb Ellis a luat un balon in brate si, in loc sa -l loveasca cu piciorul, a
alergat cu el inainte, depasind apararea adversa.
Spre deosebire de fotbal, golf sau cricket, rugbyul este singurul dintre sporturile inventate
in Anglia care si -a gasit inventatorul.
Totul s -a intamplat in 1823, potrivit lui Matthew Bloxam, cand William Webb Ellis, unul
dintre elevii colegiului de la Rugby, a prins un balon si, in loc sa -l trimita cu piciorul, potrivit
regulilor, a inceput sa alerge cu el in brate, inainte. Astfel a fost stabilit "caracterul distinctiv
al jocului de la Rugby". Acest comportament a fo st categoric contrar regulilor.
Membru al "Piratilor", fratia elevilor cei mai varstnici ai colegiului, William Webb Ellis
avea o personalitate puternica si beneficia de o aura care i -a permis sa -si impresioneze colegii
si sa depaseasca apararea adve rsa. A fost o adevarata lovitura, fizica, precum si morala, care a
inmarmurit echipa adversa. Aceasta "infractiune" a fost repetata de mai multe ori in 1823.
"Iata de ce m -am apropiat mai mult de el decat de oricine altcine", a marturisit Matthew
Bloxam. "William Webb Ellis avea o mare siguranta si ambitia de a deveni cineva".
William Webb Ellis a fost de origine galeza, dupa tatal sau, James, care a servit in
regimentul 1 de dragoni si care a stationat intre 1808 si 1811 la Dublin, Dundak si Clonmel, in
Irlanda. Acesta a murit in lupta, in 1912. In 1816, la noua ani, orfan si bursier, William Webb

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

37
Ellis a intrat la colegiul din Rugby. El a studiat mai apoi la Oxford, in 1825. Excelent jucator
de cricket, a devenit preot, a luptat in Razboiul din Crime ea si a murit in Franta, la Menton,
fara a stii ca a dat nastere unui sport remarcabil.

1828: A TE RECREA IN MOD INSTRUCTIV

La jocul practicat la colegiul din Rugby, numai 40 de studenti, cei mai varstnici, aveau
dreptul sa alearga cu mingea de piel e in brate. Ei se opuneau restului de 200 de pusti.
In interiorul curtii (big side) colegiului de la Rugby se afla statuia lui Sir Thomas Arnold,
institutorul reformei invatamantului din Anglia. Sub autoritatea sa, jocul cu balonul inventat
aici a de venit obligatoriu in 1828.
In ora de recreere, toti elevii erau obligati sa loveasca cu piciorul o sfera de piele.
Gramezile opuneau 40 de adolescenti, cei mai varstnici dintre studenti, avand capul acoperit
de o cascheta (cap), restului de invatacei, in numar de 200 de pusti. Numai primii aveau
dreptul sa alerge cu mingea in mana. "Acest joc intarea virtutile de luptatori ale copiilor,
invatandu -i mai apoi sa accepte responsabilitati", a subliniat la acea vreme Thomas Arnold.
"In plus, acest joc era u n leac impotriva indisciplinei".

1810: DE LA ZID LA G RAMADA

La colegiile din Eton, Winchester si Rugby se desfasurau jocurile care contineau
elementele de mai tarziu ale sportului cu balonul oval.
Jocurile imaginate la Eton, Winchester si Rug by au fost veritabile insemne publicitare.
Atractivitatea lor nu i -a lasat indiferenti pe parintii bogati, care au decis sa -si inscrie copiii
acolo.
Fiecare colegiu englez incerca sa aiba sportul sau propriu. La Eton, in 1810, "zidul" consta
in a fac e sa avanseze o uriasa minge. Doua grupuri compacte se aflau fata in fata si exercitau
o presiune puternica in asa fel incat basica sa inainteze. La Winchester, in centrul unei curti
pavate, doua echipe a cate zece elevi, cei mai varstnici, se impingeau cu capetele plecate.
Balonul era aruncat in mijlocul lor. Acest joc, denumit si "hot" (cald), consta in a trimite cu
piciorul balonul in terenul advers. La Rugby, in schimb, se disputa o varianta mult mai
aerisita a "football" -ului.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

38
1797: COLEGIILE AU F ACUT PACE

Supusi unor pedepse corporale, studentii s -au revoltat, la Chaterhouse fiind nevoie sa
intervina armata pentru a restabili linistea. Din acest motiv, directorii colegiilor din Anglia au
permis multiplicarea activitatilor fizice in aer liber, in telegand ca astfel agresivitatea tinerilor
este canalizata intr -o activitate pasnica.
Familiile din inalta societate engleza instalate la Londra au inceput, din secolul al XVI -lea,
sa-si scolarizeze copiii in venerabilele institutii unde primeau o ed ucatie indispensabila.
Harrow, Shrewbury, Chaterhouse si Rugby sunt cateva colegii reputate, care pregateau elita
pentru responsabilitatile politice, comerciale si religioase.
Corectiile corporale dureroase si umilitoare nu erau insa pe placul tineril or invatacei. Insa
aceste metode brutale nu au fost folosite pentru multa vreme. Usor -usor, resentimentele
studentilor s -au transformat in revolta. Numeroase promotii s -au ridicat pentru a se opune
fizic autoritatii profesorilor. Aceste revolte aveau sa se transforme intr -o adevarata revolutie.
In 1797, timp de cateva luni, elevii s -au inarmat pentru a -si apara pozitia. Cateva colegii s -au
transformat chiar in adevarate campuri de lupta. La Chaterhouse, in special, armata a fost
obligata sa intervina pentru a inabusi revolta. Colegiul de la Rugby a cunoscut, de asemenea,
violente tulburari.
Dupa ce s -au stins, aceste rebeliuni studentesti au avut ca efect modificarea structurilor de
viata si de gandire a aparatului educational englez. Aflate in competit ie pentru a atrage cei
mai buni studenti (si cei mai bogati, fireste), numeroase colegii de renume, printre care s -a
aflat si acela de la Rugby, au gandit sa instaureze o ierarhie in sanul elevilor, astfel incate
acestia sa se autocontroleze. In acelasi ti mp, ele au lasat sa creasca numarul activitatilor in aer
liber. Caci pentru directorii acestor institutii de invatamant ele trebuiau sa serveasca in a
canaliza agresivitatea tinerilor in cautare de libertate.

1567: LA CURTEA ANGL IEI

Datorita lui Law rence Sheriffe, "football" -ul a fost introdus in anumite instituti de
invatamant din Anglia. Mai mult, universitatile din Winchester si Eton au inventat doua
versiuni proprii, denumite "gramada", respectiv "zidul".
Un gentilom pe nume Lawrence Sherif fe a fost cel care a lansat in 1567, la curtea Angliei,
moda jocului cu balonul la picior. A fost vorba despre o versiune atenuata a celei care se juca

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

39
pretutindeni. Mult mai exploziv ca hurilingul, practicat in Irlanda si in Cornouailles, sau ca
jocul "il calcio", jucat in Italia.
Initiativa lui Sheriffe i -a incitat pe directorii celor mai inalte institutii scolare ale tarii sa
favorizeze aceasta practica tonifianta. Daca legea, in Insulele Britanice, interzicea practicarea
"football" -ului in incinta oraselor sau pe strazile prea inguste, nimic nu ii impiedica colegiile,
la umbra inaltelor ziduri, sa -l gazduiasca.
Cateva universitati, precum Winchester si Eton, au mers pana acolo incat, in functie de
arhitectura lor interioara, au imaginat cate o varianta proprie, botezata fie "gramada", fie
"zidul"

1319: FILIP AL V -LEA A INTERZIS "LA SOUL E"

Socotit ca fiind prea violent, acest stramos al fotbalului si al rugbyului a fost inlocuit cu
tirul cu arcul, mult mai util in perspectiva razboaielo r care aveau sa urmeze.
Violent, chiar mortal, jocul "la soule" opunea fara deosebire clasa oamenilor valizi din
doua localitati invecinate. Trebuia a se purta un obiect sferic de -a lungul drumurilor si a
campurilor, pana intr -un punct determinat: pa rau, zid sau biserica. Jocul era practicat de
nobili, oamenii bisericii si chiar de regi. cel mai adesea de Paste si de Craciun. In Bretania, "la
soule" este o veritabila sarbatoare traditionala, probabil de origine pagana. Acest joc degenera
adesea in pug ilat, incheindu -se cateodata cu o drama.
In 1319, regele Frantei Filip al V -lea a promulgat o lege care a interzis supusilor sai
aceasta activitate judecata ca fiind prea sangeroasa si a incurajat mai ales tirul cu arcul in
vederea razboaielor care av eau sa urmeze.

2.2. CARACTERIZARE GENERALA A RUGBYULUI

Rugbyul este un sport complex in a carui practicare este necesara o vasta plaja de acte
motrice si mentale. Acest sport este caracterizat de deprinderi complexe de miscare, ale
balonului (sutare, p asare) de alergare (atac, aparare), deplasari cu sau fara minge. Acest sport
se desfasoara in prezenta adversarului direct, sub forma colectiva, echipa adversa, in conditii
de mediu asemanatoare cu cele ale celorlalte sporturi de echipa ce se desfasoara in aer liber.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

40
Maiestria sportiva se caracterizeaza prin spiritul de echipa, capacitatea de manuire a
balonului, capacitatea de decizie in momente cheie, in perioade foarte scurte, rezistenta fizica
si psihica. Foarte apreciate in jocul de rugby sunt statura si forta fizica, capacitatile motrice
deosebite, latura cognitiva (deosebit de importanta pentru toti jucatorii insa cu precadere la
anumite posturi cheie in echipa) si fair -play-ul.
Din punct de vedere al particularitatilor la nivel tactic in jocul de rug by dominarea
adversarului la nivel fizic si psihic este foarte importanta. Astfel, lupta pentru posesia
balonului sau pentru prezenta in terenul advers, pe langa natura agresiva, se poate traduce si
ca un element cheie in succesul final al partidei. De cel e mai multe ori echipa care domina un
aspect statistic de acest tip, se dovedeste a fi castigatoarea meciului, turneului sau competitiei.
La nivel somatic, fiziologic in cazul jucatorilor de rugby este necesara o statura care sa
permita practicarea cu succ es a acestei discipline, care sa permita rezistenta la contactele
fizice repetate cu adversarul, rezistenta la un consum imens energetic (aprox 4000 de kcal/ 1
ora de activitate) si prevenirea accidentarilor de orice natura. Exista insa diferente de statur a
in cadrul aceleasi echipe. Echipa de rugby este formata in general din doua compartimente,
cel al inaintasilor si cel al fundasilor. Inaintasii necesita o statura si un fizic mai greoi,
principala lor indatorire fiind contactul direct cu adversarul in si tuatia de atac sau aparare
manifestat sub forma de placaj sau protejare a mingii. In cazul fundasilor, a caror statura este
mai atletica, rolul lor fiind de a alerga si de a lua decizii rapide, statura cautata difera, nu
substantial de cealalta categorie, in general fiind mai micisi mai agili. Calitatile cautate insa
pentru ambele compartimente sunt forta, abilitatile motrice, capacitati de decizie in intervale
foarte scurte, capacitatea de efort sustinut.
“Activitatea psihica a celor care practica jocurile sportive este solicitata integral: functile
cognitive in legatura cu perceperea si sesizarea situtailor, alegerea celor mai bune cai de
aparare si atac; vointa si calitatile ei in legatura cu invingerea oboselii si a efectelor negative
ale emotiei; afecti vitatea in stransa legatura cu situatile reale si imaginate. Complexitatea
actiunilor si miscarilor este data de faptul ca sportivul trebuie sa imbine si sa inlantuie, in
conformitate cu scopul, acte motrice foarte diferite ca structura: pozitia de astepta re si
pregatire, alergarea in tempouri variate ca intensitate si cu schimbari de directie, sarituri,
aplecari, indoiri ale corpului, primirea si aruncarea mingiei, cu cuonducerea ei, ferind sau
atacand adversarul, respectand regulamenttul” (Dragu, 2003, pa g 131)

MANIFESTAREA PROCESELOR PSIHICE IN ACTIVITATE

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

41
Din punct de vedere al proceselor senzorial -perceptive implicate in activitatea mai sus
mentionata ele se dovedesc a fi deosebit de importante. Cele mai importante componenta, pe
langa cele uzuale, ca senzatile vizuale, auditive, utilizate in toate celelalte sporturi,
proprioreceptia, senzatile kinestezice si senzatia de echilibru joaca un rol deosebit de
important. Regulamentul acestei discipline prevede pasarea balonului numai inspre propriul
teren, a stfel, jucatorul, in momentul placajului sau in joc deschis, practicantul trebuie sa stie
cu exactiate pozitia sa fata de propriul teren la nive fizic, pentru a se putea intoarce catre
coechipieri si astfel prevenind infractiunile de joc. Vederea periferic a este mai solicitata decat
in alte discipline. La nivelul senzatilor algice, se poate constata ridicarea pragului absolut si
relativ, antrenamentul fiind conceput pentru tonificarea musculara dar si pentru cresterea
rezistentei.
La nivelul atentiei, o com ponenta psihica deosebit de importanta in acest joc, relatia
jucatorului cu mingia este deosebit de importanta. Daturita formei incomode a mingiei, atat
pentru tinere cat si pentru deplasarea acesteiu, rugbystul trebuie sa aiba intotdeauna o atentie
sporit a, in orice situatie de joc.
Gandirea joaca un rol primordial in jocul de rugby, succesul oricerei actiuni, de atac sau
aparare, de accelerare sau temporizare a jocului nu se poate desfasura fara un aport al acestei
laturi ale SPU. Sportivul, in faza de an trenament si pregatire trebuie sa -si formeze notiuni
complexe, tactice, scheme de joc, sau chiar definitii ale diferitelor procedee de joc, pe care la
va utiliza in timpul activitatii competitionale, recurgand fie la memorie, fie la creativitate
pentru a g aranta un eventual succes.
La nivel afectiv, sportivul angrenat in jocul de rugby treuie sa asume un control
eficient ale emotilor, fie in plan sportiv, dar si in plan atitudinal fata de adversar, jocul fiind
unul foarte intens din punct de vedere fizic si afectiv, insa suveranitatea suprema a arbitrului,
care are rolul de judecator, trebuei sa nu fie stavilita de entiziasmul participantilor sau de
afectele acestora. Din aceste motive greselile se pedepsesc relativ lejer iar infractiunile foarte
sever in ru gby.
Partiularitatile laturilor volitive sunt pregnante in cadrul antrenamentului construit pentru a
determina o rezistenta fizica la durere, o anduranta si o rezistenta deosebita dar si o integrare a
principalelor valori dupa care se guverneaza acest spor t.

PARTICULARITATI DE MANIFESTARE A TRASATURILOR DE
PERSONALITATE SI A CARACTERISTICILOR PSIHOSOCIALE

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

42
Motivatia in sport precum si motivatia in rugby reprezinta un fenomen foarte complex.
Se poate discuta despre difeitele teorii asupra motivatie prezente in psihologie, insa
primordiala in jocul de rugby este dorinta de a depasii adversarul si propria persoana.
Rugbysitii sunt caracterizati de capacitate de autoapreciere, perseverenta. Munca este grea,
indelungata si de multe ori fara satisfactii imediate. “Starile psihice ale sportivilor sunt
influentate in permanenta nu numai de conditile organizatorice si moral -sociale ale
colectivului si echipei, ci si atitudinea spectatorilor dinaintea sau din timpul jocului,
aprecierile presei, activitatea arbitrilor” (Dragu, 2003, pag 136)
Caracterul uni rugbist primeaza de cele mai multe ori asupra temperamentului. Sportivul
isi angajeaza proprile trairi, la nivele maxime de incordare care trebuiesc controlate sub forma
de spiritul jocului sau fair play. El trebuie s a respect intotdeauna aceste reguli si de cele mai
multe ori, pentru prevenirea oricarei infractiuni sau accidentari, regulile sunt foarte severe. Ca
exemplu, niciun jucator de camp, in afara capitanului nu are voie sa discute cu arbitrul. Rolul
arbitrului in jocul de rugby este unul foarte diferit de celelalte sporturi. Pe langa sarcina
dificila de a mentine sub control desfasurarea partidei, el are un rol profilactic in joc, de a
prevenii si sfatuii jucatorii ce comit infractiuni. Astfel nu este un fenom en exotic in acest joc,
atunci cand arbitrul avertizeaza jucatorii la comiterea infractiunii, sau iminenta acesteia, la
intrarea in offside, sau in neeliberarea balonului, pentru a asigura fluenta si continuitate
jocului.
Orice prezentare a jocului de rugb y nu este completa fara o definire a agresivitatii si o
teoretizare a acesteia. Privit din exterior jocul de rugby poate parea foarte violent, insa
regulile stricte care guverneaza acest sport determina o fluenta si o disciplina considerabila a
jucatorilor . Agresivitatea in viziunea freudiana, manifestata in rugby, poate fi privita ca pe o
sublimare a impulsurilor agresive din inconstient. Astfel reguliele jocului si arbitrul
reprezinta, pentru a pastra metafora, supra -eul jocului.

2.5. PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE A COPILULUI ȘCOLAR

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

43
Dezvoltarea somatică
Reprezintă maturizarea biologică, care urmărește modificările pubertale. Pe plan psiho –
intelectual și psiho -social se urmăresc operații intelectuale logico -deductive, structurarea
personalității, modificări comportamentale în relațiile sociale.
Patologia privește tulburările de vedere, de postură (deformări toracice), endocrine, ale
comportamentului psiho -afectiv.
La copiii de 7..10 ani înălțimea crește cu 5..6cm / an, iar greutatea cu 2Kg / an. La 10 ani
creșterea este intensă, înălțimea crește cu 7..8 cm, iar greutatea cu 5..6Kg / an. După
pubertate, înălțimea crește cu 1,5..2cm, iar greutatea cu 1..2Kg, perimetrul cranian crește cu
3..4cm / an.
Modificarea pubertală
Băieți
Până la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificări legate de procese de
creștere care sunt evidente la 10..11 ani, când se inregistrează o creștere a organelor genitale
interne și externe. La 12 ani, apare pilozitatea pelvină (pubarhă), la 13 ani se instalează
secreția prostatică. Se continuă dezvoltarea organelor genitale și creșterea în înălțime. Se
semnalează fenomene de telarhă (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnantă și precoce la
fete.
La 14..15 ani apare pilozitatea axilară și se schi mbă vocea. Pot apare fenomene de
ginecomastie.
La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature și apare pilozitate facială.
La 16..17 ani pilozitatea pubiană capătă aspect masculin și poate apare acnee juvenilă.
La 17..19 ani începe osificarea cartilajelor de conjugare.
Fete
Până la 8..9 ani există o dezvoltare lentă a uterului. După 9 ani creșterea este rapidă, încât la
10..11 ani se înregistrează dezvoltarea miometrului, secreție vaginală cu pH acid și apariția
fenomenului de telarhă și pubarhă.
La 11..12 ani continuă creșterea glandei mamare și a organelor genitale interne și se externe.
Crește bazinul și apare pilozitatea axilară.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

44
La 12..14 ani apare primul ciclu lunar (menarhă). Acest moment este legat de factorul genetic
sub acțiunea căruia se realizează m aturizarea centrilor nervoși viscerali. Condițiile de viață
(stres psihic, nivel cultural și educațional) pot întârzia declanșarea pubertății.
Dizarmonii evolutive
Băieți: tendință la obezitate, aspect corporal ginoid, ginecomastie. Trăsăturile masculine
apar după 10..15 ani.
Fete: dezechilibru tireo -ovarian, gușă puberală(modificare trecătoare însoțită de
hipertrofie, uneori poate necesita tratament). Maturizarea pubertală precoce determină
dezadaptări de la viața de colectivitate: crește rapid în înălțim e, ceea ce duce la dizarmonie
staturo -puberală, fatigabilitate exagerată, colaps ortostatic, albuminare ortostatică (?).
Aparatul respirator
Crește permeabilitatea căilor respiratorii, se dezvoltă sinusurile feței datorită creșterii
masivului facial. Cutia toracică se apropie de aspectul adult, prin coborârea treptată a
sternului, cu poziție oblică a coastelor.
Creșterea rapidă în înălțime și postura deficitară pot duce la tulburări de statică a coloanei
vertebrale: status cifotic, care poate determina modi ficări permanente: cifo -scolioze, cifoze
accentuate. Aceste modificări perturbă mișcările respiratorii.
Evoluția ampliației toracice: 5..7cm mai mult față de perioada anterioară. Capacitatea vitală
este mai mare la băieți cu 200..500cm3.
Aparatul cardiova scular
Masa cardiacă crește rapid, în special ventriculul stâng, care la 17 ani este de 3 ori mai mare
decât ventriculul drept. Frecvența cardiacă este mai mică decât în perioada precedentă: 78..80
/ min. Tensiunea arterială este mai mică la fete. În preaj ma instalării pubertății apare HTA
juvenilă la 5..7%, care, dacă nu apar afectări renale și endocrine, are evoluție bună.
Aparatul digestiv
Importată este creșterea acidității gastrice. Copilul care nu respectă mesele și este stresat face
ulcer. Schimbarea dentiției are loc între 6 și 18..25 ani.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

45
Sistemul nervos
Se continuă creșterea masei encefalice. L a13..18 ani cresc preponderent lobii frontali și
regiunea hipotalamo -hipofizară. Se dezvoltă legăturile nervoase între zonele corticale și
subcorticale.
Com portamentul cognitiv
Are la bază perfecționarea vederii în adâncime (crește capacitatea de analiză a spațiului, a
distanțelor dintre obiecte, dintre litere, etc.) și scade pragul de interferență cromatică.
Se perfecționează auzul și diferențierea tonală. T ulburări de auz există la 40%. Expunerea la
zgomot peste 90..100 dB poate duce la surditate precoce.
Atenția se perfecționează. Concentrarea voluntară ajunge la 50 de minute în clasa a V -a.
Activitatea perceptivă este dirijată activ, cu scop, și este subor donată gândirii.
Randamentul intelectual crește de 7..10 ori între 7..10 ani.
Memoria cu caracter concret în primii ani devine logică în adolescență.

Inteligența este la cote maxime la 18..20 de ani. Depinde de factori ereditari 80% și de factori
de mediu 20%. Influența este mai pregnantă la băieți. Factorul educațional este decisiv pentru
dezvoltare.
Inteligența este de mai multe tipuri:
➢ Lingvistică
➢ Muzicală
➢ Spațială
➢ Logică
➢ Kinestezică, etc.
Performanțele școlare au la bază inteligența datorată factorilor ereditari.
Reușita școlară depinde de factori interni (genetici) și externi (psihosocial, psihopedagogic,
ergonomic, igienic.

Maturizarea afectivă este legată de dezvoltarea capacității de integrare socială: apropiere de
sexul opus, dezvoltarea personali tății.
Elementele care duc la perturbări de personalitate sunt: climat familial și social negativ,
condiție socio -economică precară.
Semne precoce în dezorganizarea psihică:
➢ Comportament neadecvat realității: autism, izolare , înfruntare brutal -agresivă.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

46
➢ Preferința spre folosirea anumitor obiecte
➢ Activitate cognitivă insuficientă
➢ Viață imaginativă săracă, bizară
➢ Restrângerea sferei afective până la distorsiuni bizare. Sunt predispuși la psihoze.
Sindromul hiperkinetic (școlar):
➢ Deficit de atenție
➢ Impulsivit ate
➢ Hiperactiv
La vârsta prepuberală incidența este de 3%.

Alte tulburări ce mai pot apare:
➢ Ticuri: 4..5%, mai ales la băieți.
➢ Roaderea unghiilor
➢ Tulburări ale apetitului
Fetele pot prezenta (în medii dezorganizate):
➢ Hiperemotivitate
➢ Manifestări perverse
➢ Furt, minciună, delicvență
Procesul de învățământ
Implică tot organismul: SN, aparat respirator, aparat cardiovascular.
La sfârșitul orelor scade capacitatea vitală datorită oboselii. În prima fază apare o creștere a
alurii ventriculare și HTA, apoi TA sca de spre sfârșitul zilelor de lucru.

Componenta emoțional afectivă: Tonalitatea crescută asigură un randament bun.

Factori care influențează capacitatea de lucru:
➢ Vârsta
➢ Dezvoltarea neuropsihomotorie
➢ Starea de sănătate
➢ Intensitatea și durata efortului
➢ Caracterul solicitării
➢ Condițiile de lucru

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

47
Curba fiziologică de efort:
➢ Crește treptat: ora 7..9 (maxim)
➢ Platou: 9..11 elevii mici, 9..12 elevii mari
➢ Scade între orele 11..14. (minim)
➢ Crește din nou între orele 15..19, dar nu la fel ca dimineața

Factori care scad randamentul:
➢ Durata orelor: nu trebuie să depășească 8 ore (la școală și acasă)
➢ Oboseală pregnantă a elevilor din clasa XII
➢ Starea de sănătate:
✓ Afecțiuni cronice: oculare, hipotrofii, rahitism, statica neadecvată
✓ Urmărirea morbidității
➢ Condiții de me diu
✓ Comportament cu risc: fumat, alcool.

Particularitatile dezvoltarii generale ale varstei pubertare

Urmarind în fiecare etapa a vietii scolarului capacitatea reala de efort si adaptabilitatea
organismului fata de cerintele complexe ale efortului fiz ic depusă în cadrul lectiilor de
educatie fizica și în cadrul activitatilor sportive punem în centrul atentiei nu atat varsta
biologica,cat varsta fiziologica a elevilor.De aceea, din punct de vedere functional varsta
scolara poate fi împărțită în trei per ioade inegale, ca durata si anume:
– perioada antepubertarai sau varsta scolarului mic (de la 6 -7 ani pana la 10 -11 ani)
corespunzator ciclului primar, respectiv claselor I -IV;
– perioada pubertara sau varsta scolarului mijlociu (de la 10 -11 ani pana la 15 -16 ani)
corespunzator ciclului gimnazial, respectiv claselor V -VIII;
– perioada post pubertara sau varsta scolarului mare(de la 15 -16 ani pana la 18 -19
ani) corespunzator ciclului de invatamant liceal.
Aceasta clasificare se bazeaza pe criteriul major al elementului fiziologic si psiho –
fiziologice cu represiuni adanci in ceea ce priveste constructia fizica determinand intreaga
dezvoltare functionala si psihica a copilului.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

48
Pubertatea este un fenomen deosebit de complex, fiind o etapa de durata variabila de
la un individ la altul, in care caracterele sexuale primare (organe genitale) trec printr -un
proces accelerat de dezvoltare, devin similare cu cele ale adultilor, iar ce1e secundare (sanii,
pilozitrea pubiana, axiala si faciala) ocupa un loc important in structura corpului. Se
produc manifestari semnificative procesului cresterii si dezvoltarii, accelerarea dezvoltiirii
oaselor in dauna procesului de alungire,accelerarea dezvoltarii sistemului muscular,
dezvoltarea aproape exploziva a larin gelui, mai ales la baieti. In perioada pubertara se
caracterizeaza printr -un ritm neuniform de crestere si dezvoltare inscriindu -se intr-o faza de
accelerare a ritmului de dezvoltare atat in privinta organelor, aparatelor, sistemelor din sfera
somatica, ca t si cele din sfera vegetativa.

Particularitati somatice

Pubertatea este caracterizata de mari si rapide transformari somato – functionale si
psiho -motrice. Interventia pubertatii duce la accelerarea cresterii in inaltime fata de alte
perioade. Crestere a se semnalizeaza mai intens la membrele inferioare, apoi la cele
superioare, care duc la dezarmonii; trunchiul este lung, toracele ingust, abdomenul supt.
Organele din cutia toracica sunt putin dezvoltate ceea ce genereaza dificultăți în adaptarea la
efort prin lipsa de rezistenta functionala; sistemul articular este slab.
Datorita pubertatii care se instaleaza mai repede la fete, acestea au valori superioare
ale cresterii în înălțime si greutate , trunchiul este mai lung, iar membrele inferioare sunt mai
scurte.

Particularitati functionale

La aceasta varsta capacitatea de adaptare la efort si rezistenta functionala a inimii si
plamanilor este scazuta. Astfel la varsta de 12 ani capacitatea vit ala este de 2000 cm crescand
pana la 3000 cm la 15 ani. Plamanii și în general aparatul respirator sunt putin rezistenti la
infectii in timpul efortului inima este mult mai solicitata pentru irigarea organelors~i
sistemelor, deoarece lumenele vaselor sunt inguste, ceea ce duce la ameteli, tulburarile ale

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

49
ritmului cardia c si oboseala. Volumul creierului creste puțin, însă se adancesc
circumvolutiunile dar prin inmultirea fibrelor de asociatie sporesc conexiunile dintre diferite
tone.
Celulele carticale se dezvolta continuu, crescand baza functionala de prelucrare a
inform atiei.Tot acum se realizeaza diferentele dintre cele doua sexe.

Particularitati psihice

In aceasta perioada a pubertatii. intreaga activitate nervoasa si psihica se dezvoltă
rapid.
Procesele gândirii (analiza, sinteza, generalizarea, sistematizarea, com parația,
analogia, etc) se perfecționează fiind posibilă realizarea unor situații problemă. Din acest
motiv tehnologia de predare trebuie structurată punându -se accent pe o pricepere activă și
constantă din partea elevilor.

Particularități motrice

Dato rită creșterii plasticității scoarței cerebrale și mobilității proceselor nervoase de
excitație și inhibiție se pot dezvolta calitățile motrice în special, viteza fetelor este mai mare
decat a baietilor, iar in continuare baietii progreseaza depasind fetel e. Acest proces evolutiv
dureaza pana la 14 -15 ani. Datorita dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea se dezvolta
evident, pubertatea fiind denumita varsta indemanarii.
Existenta disproportiei dintre segmente duce la stangacie in miscari, insa
disponib ilitate pentru îmbunătățirea îndemânării sunt crescute mai ales, când se dezvolta
simultan cu sistemul orientarii in spatiu, care la 12 -13 ani se apropie de cel al adultului.
Mobilitatea are cele mai scăzute valori la 12 -13 ani la fete și 13 -14 la băieți, ceea ce
duce la o amplitudine necorespunzătoare a mișcărilor, impunându -se măsuri principale în
lecții.
Prin inbunatatirea calitatii muschilor, in special a laturii functionale ce conditioneaza
viteza, creste forta in regim de viteza sub forma detentei (fo rta exploziva). Se mareste si
capacitatea de efort static moderat la baieti. Capacitatea de rezistenta este scazuta, ceea ce

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

50
impune o actionare sistematica, continua, pentru dezvoltarea ei. Se va actiona asupra
rezistentei in regim de forta sau viteza. La fete rezistenta este mai scazuta decat la baieti.
Pentru forta si rezistenta se impun măsuri metodice atente. Motricitatea nu prezintă diferențe
între fete și băieți, fiind în calcul numai unele particularități care necesită totuși o tratare
diferențiată. Astfel, băieții preferă acele exerciți de forta, e xecutate cu repezeala, in timp ce
fetele inclina spre cele expresive efectuate pe muzica, spre acuratete, tehnica. In acest sens
baietii executa miscar ce reclamă precizie, iar fetele exerciții de gimnastică.
Alergarea este cel mai des folosită. Volumul ei scade odată cu înaintarea în vârstă
lucrul care trebuie prevenit de profesori prin crearea obișnuinței de a alerga.
aruncarile sunt accesibile baietilor, mai ales cele de tip -azvarlire, pe cand fetele efectuiaza
aruncarile prin impingere. La sarituri, bat aia este puternica, insa este redusa. Se impune deci
lucrul pentru detentă.
Important este coordonarea dintre segmente precum și învățarea aterizarilor elastice.
Varsta pubertara are disponibilitati pentru insusirea unor procedee specifice ramurilor de
sport,in special din jocurile sportive.

Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertara una din sarcinile principale ale
educatiei fizice si spotive

Aceasta etapa de mari trasformari morfologice si functionale ale organismului în
creșt ere riscă în atenția părinților și educatorilor de la
necesitatea cultivării în continuare a motricității generale începută și realizată fără dificultăți
în etapele anterioare.
Problema devine acută și importantă mai ales la fete, deoarece cum am amintit
anterior, observațiile pedagogice și cercetările medicale au scos în evidență că începând de la
13-14 ani tendința de încetinire a dezvoltării funcției motrice la fete, care din diferite motive
se eschiveaza de la orele de educatuie fizică și chiar renunță definitiv la activitatea sportivă .
Paralel cu încetinirea ritmului de dezvoltare cu stagnarea dezvoltarea prealabilă
ascendentă a unor indici fiziologici este stopată și riscul permanentizării acestei stagnări apare
evident.
Dezvoltarea motricita tii elevilor de vârsta pubertară îmbracă două aspecte de bază:
– ridicarea la o treptă superioară a calității motrice;
– formarea unor deprinderi motrice noi.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

51

Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertara

In etapa antepubertară, particu laritățile morfo -funcționale ale elevilor determinăm
orientarea preocupărilor spre dezvoltarea vitezei, substratul morfologic și funcțional ,
predispunând de eforturi de mare viteză, dar și de durata scurta. In etapa pubertara substratul
morfo -functional al organismului favorizează în continuare dezvoltarea vitezei, mobilitatea
funcțională a scoarței cerebrale, fiind foarte mare la această vârstă.
Astfel, la elevii de varsta pubertară, viteza se poate dezvolta sub toate aspectele (de
reactie, de repetare, de executie, de deplasare) in asa fel incat la 14 ani viteza mișcărilor în
timpul reacției motrice să se apropie de valorile constante de adult.
Observatiile pedagogice si medicale au dovedit ,că în timpul eforturilor de viteza de
scurta durata ,cu pauze de odihna suficiente si cu alternarea diferitelor tipuri de activitati
,capacitatea de lucru a elevilor de varsta pubertara ramane crescuta ,dezvoltarea vitezei este
rapida,iar modificarile functionale produse in organism sunt favorabile .Bazele fiziologig e ale
dezvoltarii vitezei sunt determinate genetic prntr -o constitutie somatica mostenita exprimata
prin anumite raporturi segmentare, prin relatiile masei musculare agonisite si antagoniste
angreante in efort. La fete dezvoltarea vitezei are loc la o vars ta cronologica mai timpurie (11 –
12ani) în comparatie cu baietii (Irina Jurinova, 1966).
Efortul de rezistență, într -un volum si cu o intensitate adecvata varstei fiziologice ale
elevilor si elevelor aflate în plin proces biologic de transformari pubertare, reprezinta un
stimulent biologic pretentios dezvoltarii marilor sisteme functionale ,în special a celor
angrenate în prelucrarea ,transportul si utilizarea oxigenului la nivel tisular. De aici, rezulta
avantajul incontestabil al efortului aerobic de durat a (6 -30 minute), la o intensitate
moderata,care nu necesita o frecventa cardiaca peste (120 -130 pulsatii pe minut).
Alergarile în tempo ridicat, pe distante de 200 -600m, reclama eforturi cardio –
respiratorii excesive, suprasolicitand inima.
Efortul de forta nu trebuie sa lipseasca din programul pregatirii sportive a elevilor de
varsta pubertara si nici din lectiile de educatie fizica.
Indemanarea este strans corelata, viteza se poate dezvolta în anumite conditii la elevii
de varsta pubertara. Marea plasticit ate a scortei cerebrale, tendinta de iradiere a excitatiei si
predominanta starii de excitabilitate corticala la aceasta varsta favorizeaza realizarea unor
miscari fine, precise limitate în timp si spatiu. Vor fi evitate miscarile si exercitiile de

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

52
indeman are care solicita atentia incordata pe o perioada mai indelungata, deoarece provoaca
oboseala precoce, dezavantaje fixarea legaturilor temporale necesare invatarii miscarilor.
In schimb exercitiile variate si atractive (jocurile de miscari dinamic) trezesc interes
copiilor, produc emotii placute si stimuleaza dezvoltare indemarii. In concluzie putem afirma
ca particularitatile morfo -functionale al varstei pubertare ne indreptateste sa apreciem aceasta
etapa a vietii ca una dintre cele mai favorabile dezvolt arii calitatilor motrice.

Calitiltile motrice elemente de baza ale modelului de educatie fizică școlară

Dezvoltarea calitatilor motrice joaca un rol important in realizarea obiectivelor
educatiei fizice scolare, reprezentad o finalitate importanta a aces tui proces care reprezinta un
sistem de cerinte riguros formulate. Este necesar sa se actioneze sistematic si consecvent
pentru dezvoltarea calitatilor motrice la nivelul indicilor programati pentru fiecare an de
studiu si ciclu de invatamant.
Avand in ved ere, ca progresele ce se realizeaza in dezvoltarea calitatilor motrice sunt
mai evidente decat in cazul deprinderilor care se pot masura cu mai mare exactitate dispunand
de criterii obiective. Principala lege ce o guveneaza o reprezinta continuitatea ,plan ificarea pe
semestre, an scolar si chiar ciclu de scolarizare devine o necesitate de prim ordin. Continutul
modelului de educatie fizica este structurat pe baza unor componente ca: dezvoltarea fizica,
desprideri motrice, cunostinte de specialitate, initier e sportiva, capacitate de practicare
independenta a exercitiilor fizice.
Realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare este posibila numai daca se urmareste
in mod sistematic lectie de lectie, semestrial, anual si pe durata unui ciclu de scolarizare a
elevilor,desfasurarea unor finalitati de prima importanta pentru instruirea motrica,precum:
dezvoltarea calitatilor motrice,insusirea unui sistem de cunostinte,priceperi,deprinderi motrice
concretizate in programele scolare.

Calitatile motrice si metodica dezvoltarii lor

Calitatile motrice sunt componente indispensabile activitatii fizice umane,care asigura
posibilitatea efectuarii unor eforturi caracteristice, valorificand in mod natural pana la un nivel
dependent de o multime de factori si sunt perfectib ile prin exersare. In practica educatiei
fizice si sportului calitatile motrice se impart in doua categorii distincte:
• calitati motrice de baza: viteza, forta, rezistenta, indemanare, suplete;

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

53
• calitati motrice combinate, specifice, probelor sportive sa u ramurilor sportive.
Dezvoltarea calitatilor motrice prezinta o mare importanta pentn dezvoltarea fizica,
corecta si armonioasa a tinerilor si prezinta o serie de trasaturi specifice din care amintim:
1. intluenteaza favorabil indicii marilor functiuni, m otricitatea generala, calitatile
volitile;
2. are un rol important in procesul dezvoltarii fizice corecte si armonioase contribuind
la intarirea sanatatii.
3. se poate actiona segmentar, pentru dezvoltarea calitatilor motrice
deficitare (corectarea deficie ntelor fizice) pentru dezvoltarea lor la un
nivel superior (util in activitatea sportiva)
4. are efecte deosebite (tonicitate -troficitate);
5. valorifica superior aptitudinile organismului uman;
6. aflandu -se intr -o stansa interdependenta cu deprinderile m otrice
favorizeaza insusirea accestora, iar exersarea deprinderilor are ca efect
cresterea calitatilor motrice;
7. calitatile motrice sunt interdependente in sensul ca, dezvoltarea uneia implica efecte
asupra altei calitati (influetele pot fi favorabile -transfer sau nefavorabile -interferenta);
8. sistemele de actionare specifice sunt utilizate ca mijloace pentru
refacerea capacitatii motrice (recuperarea sau combaterea unor maladii -obezitatea);
9. cel mai des, calitatile motrice sunt combinate cu ponderi di ferite pentru ramura de
sport;
10. se perfectioneaza prin exersare cu efort specific;
11. se manifesta diferentiat pe sexe si in functie de varsta.
In functie de dezvoltarea calitatilor motrice depind in mod deosebit consolidarea
deprinderilor motri ce.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

54

CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. DESIGNUL CERCETĂRII

3.1.1. Scopul cercetării

Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa deosebit de importanta in cresterea si
dezvoltarea copiilor, data fiind varsta lor, care reprezinta etapa pube rtara propriu -zisa (12 –
14ani). Datorita acestui lucru, la acest nivel de invatamant, un loc prioritar trebuie sa il ocupe
preocuparile profesorului pentru realizarea dezvoltarii armonioase, insusirea corecta a
deprinderilor motrice cu deosebire de cele de viteza si mdemanare si combinatiile acestora cu
celelalt calitati fara a neglija si pe cele de forta si de rezistenta.
Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa superioara de pregatire in acest ciclu de
invatamant.
Continutul educatiei fizice pentru aceast a categorie de elevi, ce se afla din punct de
vedere al cresterii si dezvoltarii in perioada pubertara, reprezinta o faza de pregatire ce se
adauga celei primite in ciclul primar. In învățămantul contemporan, perfectionat si
modernizat, lectia reprezinta p rincipala forma de organizare a proceselui instructiv -educativ;
ea constituie calea pedagogica unitara prin intermediul careia generatii de elevi, constituite in
clase omogen sau mai putin omogene, lucrand pe grupe, echipe sau lucrand in mod
independent, v or dobandi, sub indrumarea educatorilor si prin efort propriu valori materiale si
spirituale, isi vor insusi experienta de munca si de viata a generatiilor anterioare si isi vor
dezvolta aptitudinile si capacitatile pregatindu -se pentru viata si activitate sociala. Conform
prevederiolor planurilor de invatamant elaborate de Ministerul Educatie Nationale, educatia
fizica este obiect de studiu obligatoriu pentm toti elevii, cu exceptia celor cu scutiri medicale
de efort fizic. In noul plan cadrul comun de invatamant sunt prevazute 1 -2 ore (lectii) de
educatie fizica pe saptamana.
Aria curriculara a educatiei fizice si sportului cuprinde urmatoarele discipline:
Educatia fizica si optionale. Aceasta arie curriculara pune accentul pe:
• dezvoltarea fizica si armonioasa a elevului;
• stimularea interesului pentm participarea la activitati sportive;
• respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

55
Curriculum -ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul gimnazial urmareste
realizarea finalitatil or stipulate in "Legea invatamantului", iar pentru educatie fizica are in
vedere, intarirea sanatatii, a capacitatii psihico -motrice, precum si formarea trasaturilor
pozitive de caracter.
Fata de curriculum anterior, actualul curriculum prezinta urmaoarele caracteristici:
• continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilitatilor elevilor;
• orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor;
• curriculum este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si spre interesele
elevilor;
• formarea unor obiective in termeni de aptitudini.
Educatia fizica se realizeaza in scoala prin intermediul urmatoarelor activitati: lectia
de educatie fizica, "orele de activitati sportive", gimnastica din regimul zilnic scolar
momen tul de ducatie fizica recomandat in mod deosebit la clasele mici(I -IV). Activitati
organizate in reactie, activitatie de educatie fizica si sportive (drumetii, excursii, serbari,
concursuri), activitatea independenta a elevilor.
Lectia reprezinta princinal a formă de organizare a procesului instructiv -educativ si are
urmatoarele caracteristice: prin intermediul ei, obiectivele educatiei fizice se
infaptuiesc sistematic si unitar pentru toti elevii; activitatea este sistematic desfasurata in
baza unui orar stabil.
• activitatea se desfasoara intr -un cadru organizat, cu clase si competenta stabile;
colectivul de elevi dintr -o clasa este relativ omogen, avand acceasi varsta si acelasi
nivel de pregatire;
• activitatea se destasoara sub indr umarea unui specialist pregatit pentru a fi educator;
• activitatea din cadrul lectiei este obligatorie pentru intregul efectiv de elevi;
• in cadrul ei se va valorifica la un inalt nivel experienta didactica acumulata, cerintele
didactice fundamentale in baza carora se stabilestr si se realizeaza continutul
procesului instructiv -educativ, principii si metode, forme de organizare a activitatii.
Etapa ciclului gimnazial reprezinta o etapa importanta pentru cresterea si dezvoltarea
copiilor. Prin specificul sau ,educatia fizica ca disciplina de invatamant, actioneaza atat
pe linie biologica, cat si sociala. In acest ciclu de invatamant educatia fizica a elevilor se
realizeaza in mod diferit, pe varste si sexe.
Tratarea diferentiata se refera la continut ul instructiv si la metodologia folosita (forme
de organizare, mijloace, parametrii efortului). Un element esential in continutul educatiei
fizice la ciclul gimnazial este pregatirea elevilor pentru practicarea independenta a exercitiilor

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

56
fizice. Pentru ac easta se va insista pe formarea dragostei elevilor pentru miscare, pentru sport.
Elevii trebuie sa posede cunostinte si tehnici de educatie fizica care sa le permita sa isi
desfasoare formele de activitati individuale sau in grup. Nu trebuie neglijata nic i formarea
capacitatii de organizare si conducere ale unor forme de practicare a exercitiilor fizice la nivel
de grup.
In acest fel absolventul invatamantului gimnazial va dobandi o educatie fizica
completa, la nivelul exigentelor actuale, conform modelulu i preconizat.

3.1.2. Ipoteza generală și ipotezele de lucru . Cercetare exploratorie.

Rugby tag -ul este un sport care, în România, nu este practicat la scară mare, așa cum se
întâmplă cu sporturile “mai vechi” precum fotbalul, handbalul, volei sau chiar sporturile
individuale de genul atletism.
De ac eea tema acestei cercetări “rugby tag – modalitatea de a simți plăcerea jocului”
vizează două aspecte relevante: măsurarea concretă a modului în care acest sport determină
creșterea perfomaneței din cadrul pro belor sportive aplicate standard și măsurarea, d in punct
de vedere calitativ, a modului cum acest sport este perceput de către copii. Ipoteza vizează că
rugby tag poate fi introdus ca joc alternative în aria curiculară.
Dat fiind aceste argumente, cercet area derulată poate fi încadrată în categoria
cercetărilor exploratorii. Aceste tipuri de cercetări sunt realizate atunci când nu există
sufieciente informații, teorii, modele ca punct de plecare sau atunci când tema de cercetare
este una relative nou.
În cadrul cercetării exploratorii, una din cele mai mari prov ocări este determinată de
locul, rolul și modalității de formulare a ipotezelor.
Dumitru Sandu în articolul “Despre explorare în mentalitățile actuale” publicat în Revista
“Sociologie Românească”, n r.2/ 2006, p.177 menționează “logica cercetării exploartorii este
alta decât a cercetării de tip confirmatoriu, cea care poate beneficia de un model theoretic
elaborate, Ipotezele nu se află, în demersul exploratoriu, la începutul, ci la sfârșitul unei
secvențe de cercetare”.
Din acest motiv, în urma aplicării designului de cercetare, se vor formula atât posibile direcții
de cercetare cât și limitele care au decurs din aceasta, posibile puncte de plecare în elaborare
de ipoteze.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

57

3.1.3. Obiectivele cercet ării
1. Completarea jocurilor sportive „clasice” – handbal, fotbal, baschet, volei cu rugby
tag în cadrul orelor de educație fizică și sport pe care le susțin la școală.
2. În urma practicării acestui sport cerințele ariei curiculare privind calitățile motrice
sunt mult mai bine dezvoltate.
3. Identificarea opiniilor și atitudinilor elevilor din școala generală cu privire la rugby
tag.

3.1.4. Metode si tehnici de cercetare

Preocup ându-mă de realizarea sarcinilor stabilite, am folosit urmatoarele metode de
cerce tare:
1. Studiul materialului bibliografic de specialitate care a dat posibilitatea
cunoasterii aspectelor generale privind dezvoltarea calitatilor motrice si a vitezei în special,
factorii care determina valoarea vitezei, formele ei de manifestare, metodo logia dezvoltarii ei.
2. Metoda observatiei ce reprezinta contemplarea intentionata a unui obiect,a unui
fenomen, document sau proces, în care sunt angajate cu pondere specifica procesele sezoniere
si logice.
Conditiile în folosirea ei:
A.Organizarea obs ervatiei:
• Stabilirea scopului,;
• Observarea regularitatii observatiei
• Modalitati de integrare a datelor.
B.Pregatirea observatorului:
• Documentare lui;
• Aspectele teoretice;
• Experimentarea pe loturi mici;
• Inregistrarea de date

3. Aplicarea probelor sportive

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

58
Colectarea datelor de la școlile arondate microcercului de care răspund. Aceste școli au
fost în număr de 5. Ele sunt Școala Generală Hălchiu care este cuprinde și școala din Satu
Nou, Școala Generală Măieruș, Ș coala Generală Bod Sat, Liceul Petru Rareș din Feldioara
care are și clase de gimnaziu, Școala Generală Crizbav.
Metoda statistico -matematică pentru prelucrarea datelor
Statistica este regula matematicii, devenită însăși știință și metodă.
Utilizarea larg ă a metodei matematicii este legată de studiul calitativ al lucrurilor și
fenomenelor p e care fiecare domeniu le cuprinde . Utilizarea matematicii în educație fizică și
sport începe prin aspectul ilustrativ, utilizarea diferitelor forme matematice, a grafic elor,
continuă apoi prin tehnici matematice de cercetare alcătuite dinainte, cum este prelucrarea
statistică.
Ca metodă de prelucrare și interpretare a datelor, statistica s -a impus în ultimele
decenii, cunoașterea ei fiind indispensabilă oricărui cercetăt or și specialist. Aceasta este și
explicația pentru care o parte a lucrării este destinată prezentării fișelor de înregistrate și a
calculului statistic.
Prelucrarea datelor constă în :
– calcularea unor valori tipice, indicatorii tendinței centrale și di spersiei.
Am calculat media aritmetică (X), mediana (Me), modulul (Mo), ca măsuri tipice ale tendinței
de grupare.
– ordonarea, gruparea și reprezentarea grafică a acțiunilor înregistrate în fișe, operații
care scot în evidență distribuția carac teristicii studiate.
Pentru prelucrarea datelor din testări am utilizat metoda statistico -matematică.
Media aritmetica -este indicatorul statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor
recoltate si care se ia in considerare in toate calculele interioare -media aritmetica, calculata
dupa formula care reprezinta suma valorilor individuale impartita la numaml de cazuri.
Statistica ne ajuta sa analizam cauzele si sa eliminam factorii disturbatori.
Tot ce ne pune la dispozitie sunt o serie de parametri re feritori la datele obtinute.
Acestia ne pot indica:tendinta fenomenelor de a se grupa in jurul unor cifre, deci masura in
care colectivul cercetat este omogen sau nu din punct de vedere al cercetarii. Legatura care
exista intre doi sau mai multi factori si directia pozitiva ori negativa ce se influenteaza
reciproc.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

59
4. Metoda anchetelor – focus grupul – un număr de elevi au fost invitați să participe
la o activitate de focus grup, activitate în urma cărora acestor elevi le -au fost puse
întrebări despre rugby ș i rugby tag.
Focus grupul este o altã ipostazã a tehnicii de intervievare, care presupune mai mult
de doi participanți. Comunicarea se realizeazã aici prin interaciuni multiple, rolul operatorului
fiind nu doar acela de simplu intervievator ci și de moder ator. Se poate distinge și aici între
diverse tipuri de interviuri de grup, cele mai des utilizate fiind interviul structurat (focus -grup)
și cel nestructurat (brainstorming).
Interviul de tip focus -group.
Fiind un interviu structurat, întrebãrile la focu s grup sunt dinainte formulate, iar
condițiile de bazã ce trebuie îndeplinite sunt:
• întrebãrile sã fie relativ puține (7 -10) pentru ca durata discuției sã nu fie mult prea mare și
sã se evite astfel eșecul interviului;
• întrebãrile trebuie sa fie foarte bine alese și formulate, astfel încât sã acopere cât mai bine
tema dezbãtutã și cât mai clar;
• intervievatorul trebuie sã se preocupe de menținerea unui climat optim al comunicãrii,
cãutând în permanențã sã -i stimuleze pe toți cei de fațã sã ia parte la discuții, în special pe cei
care se dovedesc mai introvertiți. Simultan, se va încerca temperarea acelor persoane care au
tendința de a monopoliza discuția;
• trebuie sã se rezerve 10 -15 minute întrebãrilor neprevãzute în ghid, la sfârșitul interviului.
Având în vedere obiectivele cercetării a fost elaborate următoarele întrebări care au fost
incluse în g hid de interviu:
1. Care este prima imagine, primul cuvânt, sunet care vă vine în minte când spun rugby
tag?
2. Care sunt lucrurile care le știți despre rugby?
3. Care sunt lucrurile care îți plac la această de rugby? (spune 5 lucruri)
4. Cu cine ai vrea să joci rugby tag?
5. Ce lucruri ai schimba?
6. Ce sporturi prefer?
7. Unde ai jucat rugby tag?

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

60

3.2. PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETARE DATELOR

1. WWW.PROFUDESPORT.RO

2. ACTIVITATEA DEMONSTRATIVĂ

1. Primul campionat pe școală

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

61

2. Demonstrații 1 iunie 2007 localitatea Bod

3. Septembrie Zilele localității Hălchiu 2008

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

62

4. Zilele „Olimpice” Bod – turneu 1 iunie 2008

5. Inaugurarea Bazei Sporti ve Sînpetru aprilie 2009

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

63

6. Demonstrație Șaguna „Zilele Școlii Brașovene” 2009

3. APLICAREA PROBELOR SPORTIVE
Aplicarea probelor sportive a fost realizată la Școala Generală Sînpetru, acesta a
cuprins un numar d e 53 de elevi de la clasele a V-a, a VI- a și a VII. Clasele au fost mixte si
au avut urmatoarea componenta:
1. La clasa a V -a au lucrat 6 băieți și 13 fete.
2. La clasa a VI -a au lucrat 6 baieti și 12 fete .
3. La clasa a VII -a au lucrat 11 baieti si 5 fete .
Activitatea s -a desfășurat pe terenul Școlii Generale din Sânpetru conform planificării
școlare specifice claselor a aV a, VI a și a VII a, înlocuind activitățile specifice jocurilor
sportive din veriga rezolvarea temelor și obiectivel or lecției abordate conform programei cu
acele activități specifice jocului de rugby tag.
Materiale folosite
1. Centuri cu etichete
2. Conuri și jaloane
3. Mingi de rugby 10 bucati.
Perioada de timp alocată acestei cercetări a fost anul școlar 2008 -2009 .

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

64
La începutul acestui an școlar am prevăzut în planificarea orelor de educației fizică și
sport la clasele a VI a și a VII a jocul sportiv rugby tag.
Astfel , la clasa a V a 19 la clasa a VI numărul de ore stabilite pentru învățarea jocului
rugby tag a fo st de 29, iar la clasa a VII a fost de 36
Conform planificării făcute la începutul anului școlar 2008 -2009 am dat următoarele
probe de control:
– Alergarea de viteza pe distanta de 50 m;
– Săritura în lungime de pe loc;
– Săritura în lungime cu elan
– Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.
La sfârșitul anului școlar 2008 -2009 am colectat datele de la celelalte școli si am
început analiza acestora . Pentru prelucrarea datelor din testări am utilizat metoda statistico –
matematică.

Sistemul de pro be aplicat in cercetare
Probe motrice:
• Alergarea de vitez ă pe distan ța de 50 m
• Săritura în lungime de pe loc – probă desfășurată în condițiile prevăzute de
S.U.V.A.D
• Săritua în lungime cu elan – probă desfășurată în condițiile prevăzute de S.U. V.A.D
• Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta – probă desfășurată în condițiile
prevăzute de S.U.V.A.D
Din datele obtinute se poate afirma ea la colectivele unde se lucreaza cu mijloaee
judicios selectionate si aplicate metodic se pot obtine progr ese atat pe plan motric,cat si pe
plan biologic,atat din punct de vedere calitativ ,cat si din punct de vedere cantitativ.In
continuare voi prezenta modul in care s -a efectuat fiecare proba, precum si rezultatele si
interpretarea datelor in ordinea sus men tionata.

1 .Alergarea de viteză pe 50 m PLAT
Privind motricitatea generala am anlizat si interpretarea rezultatelor obtinute dupa
mediile obtinute privite comparativ la cele doua clase comparativ prin aplicarea celor trei
complexe de exercitii pentru dezv olotarea vitezei. Proba testata -alergarea de viteza: -vizeaza
timpul de executie al actului motric ciclic -viteza – prin alergare pe distanta scurta. Aceasta
proba vizeaza viteza de reactie, viteza de executie, viteza de accelerare.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

65

Conditiile de desfasare au fost acleas pentru toti elevii, proba desfasurandu -se in
conditii prevazute de S.U.V.A.D.
S-au acordat doua incercari eu pauza de 10 minute intre alergari si se intrgistreaza cea
mai buna. Proba se executa cu start din picioare, cronometraj la miscare. Se folosesc pantofi de
sport. Nu se folosesc terenuri in panta sau in denivelari. Rezultatele se inregistreaza in
secunde si zecimi de secunde.
In urma analizei testarilor se observa cresterile indicilor la cele doua clase care au
lucrat prin procedee aplicate. Lucrand in mod deosebit pentru dezvoltarea calitatilor motrice –
viteza, influente asupra celorlalti indici ai motricitatii si acestea sunt acumulative.
Pentru analiza datelor pentru fiecare clasă au fost realizate medii statistice a
rezultatelor obțin ute separat pentru fete și pentru băieți. De asemenea s -a avut în vedere
comparația dintre cele două grupuri alese grupul denumit „Microcerc”, care nu a fost implicat
în activități în care a fost introdus rugby tag și grupul denumit „Sânpetru”, care a deru lat în
cadrul orelor de educație fizică acest joc sportiv.
Rezultatele obținute au vizat clasele gimnaziale și au fost sintetizate în graficele
urmatoare.
La nivelul clasei a V -a se pot observa diferențe între rezultatele obținute atât la nivel
global cât și la nivelul raportului fete -băieți.

Grafic nr. 1. Rezultatele obținute în cadrul probei “Alergarea de viteză” – Clasa a V -a.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

66

Având în vedere comparația dintre cele două grupuri , cele mai bune rezultate din
grupul fetelor a fost obținut din cadrul gr upului “Microcerc”, 9,46 față de 9,57 cu o diferență
de 0,09, iar în cazul băieților diferența este de 0,27 .
În ceea ce privește clasa a VI -a se înregsitrează diferențe în cazul ceor două
grupe astfel:
Grafic nr. 2 Rezultatele obținute în cadrul probei “Alergarea de viteză” – Clasa a VI -a.
Atât la nivelul fetelor cât și la nivelul băieților, grupul “Sânpetru” înregistrează
rezultate mai bune decât grupul “Microcerc”: băieți 7,8 față de 8,63 iar în cazul fetelor 9,12
față de 9,36.
Așa cum se poate observa și în cazul clasei a VII -a se înregistrează aceeași situație.
Grafic nr. 3 Rezultatele obținute în cadrul probei “Alergarea de viteză” – Clasa a VII -a.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

67
Fetele au obținut o medie de 8,39 față de 9,05 iar băieții au obținut8,12 față de 9,05.
Având în veder e rezultatele obținute la nivelul celor trei clase, grupul “Sânpetru” a obținut
rezultate mai bune decât celălalt grup cu expeția mediei rezultatelor obținute de băieții din
clasa a V -a.

2.Săritura in lungime de pe loc
Combinatia, viteza -forta, a fost testata la cele doua clase de aVI-a A și a VII a , la care
s-au aplicat prevederile programei scolare. Proba s -a desfasurat in aceleasi conditii pentru
toate clasele, executandu -se doua sarituri de fiecare elev si inregistrandu -se cea mai buna
perfomanta. Ma suratoarea a fost inregistrata in metri si centimetri. Urmarind tabelele
centralizatoare si calculand media aritmetica realizata la testarile initiale si finale observam
cresteri la clasa cuprinsa in experiment.
Și pentru această probă sportivă se vor avea în vedere mediile rezultatelor obținute la
nivelul celor trei clase diferențiate în funcție de raportul fete -băieți.
Prima din clasele analizate este clasa a V -a iar rezultatele se pot observa în graficul
următor.

Grafic nr. 4 Rezultatele obținute în c adrul probei “Săritura în lugime de pe loc” – Clasa a V -a.

În cadrul acestei probe rezultatele cele mai bune au fost obținute de grupul
“Microcerc” atât la nivelul băieților 1,63 față de 1,56 cât și în cazul fetelor 1,45 față de 1,4.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

68

În ceea ce privește r ezultatele obținute în cadrul claselor a VI -a rezultatele se
diferențiază astfel.

Grafic nr. 5 Rezultatele obținute în cadrul probei “Săritura în lugime de pe loc” – Clasa
a VI-a.
La nivelul fetelor rezultatele mai bune au fost obținute de cele din grupul “Microcerc”
cu 1,57 față de 1,77 dar situația se înversează în cazul băieților, unde cei din grupul
“Sânpetru” au obținut o medie de 1, 77 față de 1,76.
În cazul claselor a VII -a rezultatele sunt, atât în cazul fetelor cât și în cazul băieților, în
favoar ea grupului “Sânpetru”: fetele au obținut 1,68 față de 1,53 iar băieții 1,98 față de 1,82.
Grafic nr. 6 Rezultatele obținute în cadrul probei “Săritura în lu ngime de pe loc” – Clasa a VII -a
Având în vedere aceste probe sportive măsurarea performanței este fragmentată, la
nivelul întregului grup de copii împlicat în cercetare, nu se poate afirma cu certitudine că

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

69
grupul “Sânpetru” a obținut rezultate vizibil mai bune. Această situație de înregistrează numai
în cazul clasei a VII. În cazul clasei a VI -a perfo rmanțele mai bune au fost obținute doar în
cazul băieților, iar la nivelul clasei a V -a pentru ambele grupui, fete -băieți, rezultatele au fost
mai bune în cazul grupului “Microcerc”.

3.Arun carea mingii de oina de pe loc la distanta
Pentru viteza membrelor superioare am folosit penru testare o alta proba:aruncarea
mingii de oina pe un spatiu dinainte stabilit in metri. Elevii au beneficiat de doua incercari
fiecare, inregistrandu -se cea mai buna. Masuratorile s -au efectuat in metri. Proba s -a
desfasurat in conditiile prevazute de S.U.V.A.D.
Aceasta proba urmareste sa testeze viteza exploziva a lanturilor musculare ale
membrelor superioare. Efectuarea probei a urmarit masurarea vitezei de reactie, a vitezei
explozive, a fortei si coordonarea miscarilor in mom entul arunc ării.

Grafic nr. 7. Rezultatele obținute în cadrul probei “Aruncarea mingei de oină” – Clasa a V -a.

Media distanței la care a fost aruncată mingea de oină este mai mare la fete le din
grupul “Microcerc” cu o diferență de 2,11 m față de grupul de la Sânpetru, iar în cazul
băieților diferența este înversă diferența fiind de 2.57 față de grupul Microcerc.
O situație identică se înregistrează și în cazul clasei a VI -a unde băieții din cadrul
grupului “Sânpetru” au obținut rezultate mai bune 33,79 față de 32,53. În cazul fetelor cele
din grupul “Microcerc” au obținut rezultate mai bune 22,62 față de 17,46, așa cum se poate
observa în graficul următor.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

70

Grafic nr. 8. Rezultatele obținute în cadrul probei “Aruncarea mingei de oină” – Clasa a VI -a.

Din păcate în cazul clasei a VII, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în cazul
grupului “Microcerc” atât în cazul băieților 35,00 față de 32,63 cât și în cazul fetelor 22,93
față de 20,85.

Grafic nr. 9. Rezultatele obținute în cadrul probei “Aruncar ea mingei de oină” – Clasa a VII -a.

În cazul acestei probe sportive, doa r în cazul a două clase băieții din grupul “Sânpetru ” au
obținut performanțe mai bune (clasa a V -a și a VI -a), în restul situațiilor celălalt grup a fost
mai bun.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

71
4. Săritura în lungime cu elan să pui un paragraf cu descrierea.
În cazul acestei probe sportive s -a înregistrat o situație aparent paradoxală. Având în
vedere ca rugby tag -ul vizează dezvoltarea plenară și armonioasă a întregului corp, la nivelul
tuturor claselor implicate î n cercetare cât și la nivelul grupurilor de fete -băieți, grpului
„Microcerc” a obținut rezultate mai bune.

Grafic nr. 10. Rezultatele obținute în cadrul probei “Săritura în lungime cu elan” – Clasa a V -a.

La niveul clasei a V -a fetele au pbținut 2,54 faț ă de 2,4 iar băieții 3,19 față de 2,81.

Grafic nr. 11. Rezultatele obținute în cadrul probei “Săritura în lungime cu elan” – Clasa a VI -a.
La nivelul clasei a VI -a fetel e au obținut 3,24 față de 2,51, iar în cazul băieților
diferența este 3,41 față de 3, 29. Ceea ce este ciudat este că băieții din grupul “Sânpetru” au
obținut rezultate foarte apropiate de fetele din grupul “Microcerc”.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

72

Grafic nr. 12. Rezultatele obținute în cadrul probei “Săritura în lungime cu elan” – Clasa a VI -a.

După cum se poate ob serva, aceleași diferențe sunt înregitrate între cele două grupuri.
Fetele din grupul „Microcerc” obțin 2,87 față de 2,6, iar în cazul băiețilr 3,67 față de 3,54.

4.FOCUS GRUPUL
Subiecții cercetării
În cadrul acestei cercetări au fost implicați elevii din cadrul Școlii Generale din
Comuna Sânpetru, județul Brașov.
Au fost implicați elevi din clasele: a V -a, a VI -a și clasa a VII. În graficul de mai jos poate fi
identificată distribuția acestora în funcție de clasă și în funcție de sexe .

Grafic nr. 13 . Subiecții cercetării

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

73
Așa cum se poate observa în graficul de mai sus totalul subiecților care au fost
implicați este de 53 de elevi repartizați în cele trei clase astfel: în clasa a VI -a sunt 13 fete și 7
băieți (total 20 de elevi), în clasa VII -a sunt 6 fete și 13 băieți (total 19 elevi) iar în clasa a
VIII-a (cu un total de 14 elevi) există 2 fete și 12 băieți.
Din păcate organizarea instituțională nu a permis existența claselor omogene și din
acest motiv în cadrul grupului total sunt 21 de fete și 32 de băieți, ceea ce face ca mai mult de
jumătate din grup să fie format din băieți. Numărul mic al elevilor din cadrul acestor clase
este explicat și prin faptul că unitatea de învățământ este localizată în mediul rural. O parte
din copii care domiciliază î n cadrul acestei localități fac naveta în municipiul Brașov pentru a
merge la școală. Acest aspect este determinat și de faptul că naveta este foarte ușoară,
municipiul fiind localizat la 3 kilometri. Un alt aspect care determină numărul redus de copii
este și numărul relativ mic de locuitori. Comuna Sânpetru are arondat doar un singur sat iar
populația totală la 1 iulie 2008 este 3973 locuitori.
Distribuția în funcție de vârstă se prezintă astfel: elevii au fost împărțiți în două
intervale de vârstă: în categoria celor care au între 12 -13 ani au fost incluși și elevii care au
împlinit anii până la momentul derulării cercetării, la fel și pentru cea de -a doua categorie.
Astfel 23 de copii sunt în prima categorie iar 30 de copii se află în cea de -a doua
categorie. Înca o dată se poate observa o mică diferență între cele două categorii de vârstă (cu
7 elevi mai mult pentru categoria a doua de vârstă)

Distribuția subiecților cercetării în funcție de vârstă
23 30
12-13 ani
14-15 ani

Grafic nr. 14. Distribuția subiecților în funcție de vârstă.

Focus grup
Alături de celelalte metode de c ercetare utilizate a fost utiliza și focus grupul. Această
metodă de natură calitativă relevă că poate releva mecanismele de formare și exprimare a

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

74
atitudinilor și opiniilor cu privire la introducerea acestui nou sport în cadrul activităților
didactice o rganizate pentru îndeplinirea finalităților și obiectivelor educaționale ale disciplinei
educație fizică.
Ghidurile de interviu fiind flexibile permit folosirea de teste sau instrumente proiective,
jocurile de rol, situații de tip problematic și mai mult decât atât observarea comportamentului
nonverbal. De asemenea poate fi urmări în ce măsură grupul amendează sau susține opiniile
sau atitudinile unuia dintre membrii grupului..
Prin intermediul acestei metode fost mult mai ușor observarea motivației, a modalităților de
percepere și reprezentare a acestui sport și raportarea importanței acestui sport față de
celelalte cunoscute (fie că este vorba de sporturi de echipă sau sporturi individuale).
Comunicarea socială este mult mai flexibilă decât în cazul celorlalte metode de cercetare.

Eșantionarea și construcția grupului de discuții.

Cercetarea a cuprins inițial 53 de subiecți dar în vedere organizării focus grupului au fost
identificați 36 de subiecți. Pentru organizarea acestuia au fost stabilite patr u întâlniri cu câte 9
participanți. Numărul mic de participanți a fost determinat de nevoia a lăsa timp de răspuns
unor participanți care sunt de vârstă mai mică și de a avea posibilitatea de a identifica cât mai
multe informații.
În vederea eșantionării au fost respectate următoarele condiții:
Omogenitatea : pentru toate cele patru focus grupuri a fost respectată această condiție
deoarece unul din obiectivele cercetării este studierea modului cum este perceput rugby tag ca
un nou sport pe care ei îl pot practica. Din acest motiv toți participanții aleși su fost aceia care
au practicat acest sport și în cadrul orelor de educație fizică dar și in timpul liber .
Amplitudinea : A fost intenționat redusă deoarece exercițiul exprimării opiniilor și
atitudinilor nu este încă format la această vârstă, de asemenea în cadrul grupurilor au fost
incluși subiecți de vârste apropiate pentru ca cei de vârstă mai mică să nu se simtă timorați
sau percepuți eronat de cei mai mari.
Preexistența structurii de grup . Datorită f aptului că unul dintre criteriile de alegere a
grupului a fost proveniența din aceeași categorie de vârstă și datorită faptului toți subiecții
proveneau din aceeași instituție de această condiție nu a putu fi evitată. Exista o structură de
grup definită p rin faptul că participanții focus grupurilor se cunoșteau între ei. Având în
vedere mediul rural din care aceștia provin relațiile de prietenie dintre aceștia sunt de lungă
durată ei locuind foarte aproape unii de alții.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

75
Grupuri conflictuale sau grupuri ar monice.
Pentru că toți membrii focus grupului erau de aceeași vârstă și toți au avut vârste apropiateși
proveneau din aceeași instituție de învățământ grupurile au fost armonice.
Numărul de participanți: pentru toate focus grupurile au fost ales același număr de participanți
adică 9 cu număr minim de diferență de fete și băieți, adică 1.
Modalități de recrutare :
Subiecții cercetării au fost informați cu privire la obiectivele acestei cercetări și ei au fost
selectați pe bază de voluntariat.
Definirea moda lă a categoriilor.
Au fost avute în vedere următoarele categorii:
▪ Vărsta cuprinsă între 15 -18 ani.
▪ Participanții să fi jucat ruby tag la școală și în timpul liber
▪ Aproximativ raport 1/1 fete -băieți.
▪ Același nivel educațional – elevi la școala generală.
Eșantionul este astfel perfect omogen în funcțiile de criteriile de mai sus prezentate.

Identificarea metodelor , tehnicilor și procedeelor de lucru.
În cadrul metodei de cercetare focus grup a fost elaborat instrumentul de cercetare și anume
ghidul de foc us grup (de interviu)
Ghid de interviu a vizat următoarele aspecte.
Prezentarea participanților (nume , vârstă, clasa din care fac parte)
Negocierea regulilor de lucru ( părăsirea sălii, modul de comunicare, formule de adresare, etc)
Scurtă prezentare a ob iectivelor focus grupului și a pașilor ce trebuie urmați în atingerea lor.
Principalele întrebări care au fost incluse în cadrul ghidului au fost:
1. Care este prima imagine, primul cuvânt , sunet care vă vine în minte când
spun rugby tag?
2. Care sunt lucrurile pe care le știți despre rugby tag?
3. Care sunt lucrurile care îți plac la această variantă de rugby tag?
4. Cu cine ai vrea să joci rugby tag?
5. Ce lucruri ai schimba?
6. Ce sport preferi?
7. Unde ai jucat rugby tag?

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

76
Aplicarea instrumentului de cercetare.
Moderarea grupului de discuții. După cum a mai fost menționat anterior pregătirea pentru
focus grup a fost identică pentru toate cele patru focus grupuri.
Cadrul de desfășurare a focus grupurilor a fost locul unde își desfășoară elevii activitățile
școlare din cadru l educației fizice, adică instituția de învățământ Durata focus grupului a fost
planificată pentru o oră și jumătate.
Durat medie a focus grupurilor a fost de 1 1/2
Lungime medie a răspunsurilor a fost identificată prin formularea completă a
răspunsurilor și a argumentelor formulate pentru susținerea opiniilor exprimate .
Invocarea acordului față de răspunsurile anterioare a fost semnalul care exprima fie epuizarea
tuturor răspunsurilor fie dezinteresul pentru temă sau itemul cercetat. Remediul a fost
trecerea la un al t item al cercetării.
Definirea obiectivelor cercetării precum și ceea ce se așteaptă de la participanți a fost realizată
în prima parte a focus grupului pentru fiecare grup în parte. De asemenea s -a avut în vedere și
negocierea normelor de g rup și de participare care a avut ca elemente negociate folosirea sau
nefolosirea telefoanelor mobile.
În stabilirea itemilor utilizați au fost introduse și întrebări de tipul “de ce” pentru motivarea
ideilor emise in timpul discuțiilor și pentru clarifica rea de către moderator că ideea a exprimat
ceea ce a dori participantul și pentru eliminarea confuziilor mai ales în cadrul exprimărilor în
limba maternă. Au fost utilizate și întrebări ipotetice de tipul “Cum ar fi dacă…” , “Ce ați
face dacă..”.
Tipul de întrebări care au fost utilizate în timpul discuțiilor au fost:
❑ Întrebări deschise cu răspuns liber
❑ Întrebări primare care sunt identificați in itemii ghidului de focus grup.
❑ Întrebări secundare care au fost pentru fiecare item pentru stimularea răspunsul ui
participanților și pentru a preciza mai clar ceea ce doresc să se răspundă. Întrebările
secundare nu au depășit aria întrebărilor primare în sensul că nu a generat răspunsuri care
nu se încadrau în corpul întrebării primare.
❑ Întrebări generale care au fost cele de tipul “Care sunt lucrurile pe care le știți despre
rugby tag?
❑ Întrebări specifice “Cu cine ai vrea să joci rugby tag?.”
❑ Întrebări care au direcționat tema de cercetare ”De ce ”
❑ Întrebările test care de fapt au fost chiar itemii ghidului pentru a identifica opiniile și
atitudinile față de acest joc.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

77
❑ Întrebări pregătitoare și de redirecționare “Ce lucruri ai schimba?”

Stiluri și strategii de moderare au avut în vedere:
Încălzirea participanților prin prezentarea moderatorului, definirea tema ticii ,
motivației discuției, prezentarea participanților .
Inițierea discuțiilor s -a făcut prin abordarea unui stil amuzant, vesel, iar forțarea
primelor răspunsuri ale participanților s -a făcut prin solicitarea răspunsurilor de la toți
participanții “ Care este prima imagine, cuvânt , sunet… care vă vine în minte când spun rugby
tag?
Observarea și evaluarea participanților s -a făcut în special pe baza comportamentului
non verbal relevant pentru subiecții discuției.
Analiza și interpretarea datelor. Prel ucrarea datelor
Pentru că această metodă de cercetare este una calitativă este nevoie ca pentru
fiecare din răspunsurile date să se realizeze o analiză de conținut a răspunsurilor date.
Pentru că în toate cele patru focus grupuri au fost identificate cate gorii similare de
răspunsuri analiza acestora s -a realiza global la nivelul tuturor celor 36 de participanți .

1. Care este prima imagine, primul cuvânt , sunet care vă vine în minte când
spun rugby tag?
Prima din întrebările propuse în cadru focus grupului a fost ca participanții să menționeze
imagini, sunete , cuvinte care le vin în minte respondenților atunci când se gândesc la rugby
tag. La această întrebare au existat doi participanți care au răspuns utilizând cuvântul „nimic”.
Din acest motiv răspunsul lor a fost inclus în categoria NR -nonrăspuns.
Așa cum se poate observa în graficul de mai jos categoriile identificate sunt: elemente de joc
caracteristice rugby tagului cu cel mai mare număr de mențiuni adică 15. Răspunsurile
caracteristice acestei categ orii sunt:
• O minge și copii
• minge, mult efort, rugby tag
• Minge
• Eseu

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

78

Care este prima imagine (…) care vă vine în minte
când spun rugby tag?
Câștigul
7Joc
4Altele
8NR
2
Elemente
legate de joc
15
Grafic nr.15. Răspuns Întrebare nr.1
Categoria care a obținut 7 răspunsuri este cea în care au fost furnizate elemente legate de
câștig și/sau victorie. Răspunsurile caracteristice sunt:
• Câștigăm Forța Sânpetru
• Câștigăm, Victoria Sânpetrului
• Câștigăm Școala Generală Sânpetru
• Victoria asigurată pentru Sânpetru
• Câștigăm Forța Sânpetru
• Premiul pentru Sânpetru
• Premiul pentru câștigători
Patru răspunsuri din cele obținute au menționat ru gby tag fa fiind un joc cu următoarele
variante: joc cu fete și băieți, joc în echipă și muncă în echipă.
În categoria alte răspunsuri unde s -au obținut 8 răspunsuri au fost incluse răspunsuri ca:
Lovituri , pocnet, faze, Cel mai fain joc, Joc, sunetul pi cioarelor care aleargă pământul,
Nimic, Și eu vreau să joc.

2. Care sunt lucrurile pe care le știți despre rugby tag?
Pentru cea de -a doua întrebare din ghidul de focus grup, toți participanții au oferit răspunsuri
iar categoriile identificate sunt.
a) Reguli de joc, unde s -au obținut 19 răspunsuri. Pentru această categorie răspunsurile
caracteristice sunt:
• Trebuie să tragi tagul de la adversar
• Să blochezi, să dai pase, si faci combinații
• Că trebuie să îi dea înapoi tagul că trebuie să paseze și că trebuie să ducă
mingea în afara terenului la adversar

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

79
• Că trebuie să fugi tare, să nu lași pe altul să îți ia eticheta
• Nu trebuie să trișăm și să î mpingem jucătorii
• La rugby trebuie să plachezi
• Să nu dai pase în spate, să nu ții mâna pe minge când ești în pasaj
• Placaj e

Care sunt lucrurile care le știți despre rugby tag?
Joc de echipă
9Joc dur
6Altele
2
Reguli de joc
19

Grafic nr. 16. Răspuns Întrebare nr.2.
b) O altă categorie identificată a fost perceperea acestui sport ca fiind un joc care se joacă
în echipă, mențiune care a fost făcută de 9 dintre respondenți, iar răspunsurile care au
fost incluse în această categ orie sunt:
• Se joacă în echipă
• Se joacă cu mingea și se aruncă mingea de la unul la altul
• Sunt două echipe
c) Un alt element deosebit de important este că acest joc este perceput ca un joc. Ca o
observație suplimentară la această percepție este legată de fapt ul că mai degrabă fetele
au menționat și au declarat ca jocul este dur. Doar în două cazuri , doi băieți au
menționat ca acest joc este astfel. Din răspunsurile caracteristice pot fi menționate:
• Că se joacă dur
• Eu știu că rugby tag este un joc mai dur
• E un joc dur, placaje cât mai multe
• Rugby este un joc dur în care să arăți că poți
• Rubgy este un sport de contact foarte dur. Este un joc frumos dacă îl faci cu pasiune

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

80
După cum se poate observa în utlimul caz, răspunsul fiind dat de un băiat, rugby tagul este dur
un joc în care se poate investi pasiune, situație care însă nu a fost înregistrată în nici unul din
răspunsurile oferite de fete.
d) În categoria „altele” au fost obținute doar 2 răspunsuri de tipul: că la acest joc trebuie să fii
bun și că este un j oc „tare.”

3. Care sunt lucrurile care îți plac la această variantă de rugby tag?

Pentru această întrebare participanților le -au fost solicitate oferite a cel puțin 5
elemente care sunt atractive sau care li se par atractive în cadrul acestui joc. Teoreti c ar fi
trebuit să se obțină un total de 180 de răspunsuri dar au fost obținute numai 128. Acest număr
reprezintă o rată de răspuns de 71%.
Din cadrul răspunsurilor oferite cel mai mare număr, 48 au vizat elemente legate de rugby
tag de tipul:
• Și tactica de joc
• Să plachezi,
• Să dau eseu, pase,
• Trebuie să fugi tare,
• Când ne înțelegem culorile etichetelor
• Să aibă etichete la spate
• Dau pasa colegilor,
• Să iau etichetele,
• Să dau pase,
• Mai multă strategie, mai multe tactici
• Echipa mea,
• Antrenorul
În grafic ul care sintetizează totalitatea răspunsurilor de poate observa că această categorie
întrunește cu mult mai multe elemente decât celelalte categorii. Pentru a demonstra în plus un
element care a fost identificat și în întrebarea anterioară, un alt motiv pentru care acest sport
este perceput ca atractiv este că se poate juca în echipe. Această percepție este argumentată
de categoria „joc în echipă” iar rsăpunsurile reprezentative sunt cele de tipul:
• Să joc în echipă

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

81
• Să încurajez echipa
• Că se poate juca c u fete și băieți
• Jocul în echipă cu mingea

Grafic nr. 17. Răspuns Întrebare nr. 3
Un alte element de atractivitate este cel prin care acest sport este perceput ca distractiv, iar
pentru această categorie s -au obținut 12 răspunsuri. Acesta vizează următoa rele tipuri de
reacții:
• Că e un joc distractiv,
• E amuzant
• E grozav î mi place
• E plăcut
• E frumos
Alte categorii care au mai fost identificate:
• Câștig, 9 răspunsuri: elevii au declarat că este un joc care le place pentru că există o
miză și că permite unei e chipe să câștige, iar victoria este cu atât mai plcută
• Alergare, 8 răspunsuri: elevii au declarat că le place acest sport pentru că permite
celor care joacă să alerge și să facă un plus de mișcare.
• Pentru ca un sport să devină un punct de atracție pentru cât mai mulți jucători, este
nevoie ca acesta să se poate juca oriunde iar elevii au declarat că le place să joace
rugby tag pentru se se poate juca atât pe stadion dar și pe suprafețe asfaltate sau chiar
suprafețe neamenajate
• De data aceasta acest sport nu a fost perceput ca un sport dur iar pentru această
categorie au fost obținute 4 răspunsuri

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

82
• Rugby tag este un sport care stimulează și solicită elemente precum: inteligență (5
răspunsuri), curaj (4 răspunsuri), viteză (4 răspunsuri).
• De asemenea au fost obținute două non răspunsuri prin care nu au fost menționate nici
un lucru care să facă acest joc unul plăcut.

4. Cu cine ai vrea să joci rugby tag?
Întrebarea aceasta a viza identificarea participanților la joc și modul în care jocul este
perceput ca unul care se poate juca cu cei apropiați.
Având în vedere categoriile de mai jos, răspunsul la această presupoziție este unul pozitiv.
Cu cine ai vrea să joci rugby tag?
Toți
3
Cei mai buni
8
Alte echipe
9Nimeni
1
Colegi
13

Grafic nr. 18. Răspuns Întrebare nr. 4

Persoanele care sunt căutate ca și coechipieri sunt colegii (13 răspunsuri), alte ec hipe
(9 răspunsuri, iar pentru această categorie au fost menționate: Noua Zeelandă, Africa de Sud,
Marea Britanie). Un alt aspect deosebit de important este că elevii doresc să joace cu cei mai
buni practicanți ai acestui sport, ceea ce denotă spiritul de competitivitate și faptul că ei sunt
dispuși să investească efort în acest joc.
De asemenea cele trei răspunsuri care au menționat că jocul de poate juca cu „toți”
arată faptul că rugby tagul este perceput ca un joc accesibil și relativ ușor de practicat

5. Ce lucruri ai schimba?
Aceasta este o întrebare foarte importantă deoarece ea verifică consecvența în
răspunsurile oferite de participanți. Presupoziția care a stat la baza introducerii acesteia în

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

83
ghid a vizat următoarea ipoteză: dacă participanților le place cu adevărat acest sport atunci nu
vor dori să schimbe elementele esențiale ale acestuia de tipul: reguli de joc, organizare, modul
de arbitrare.
Răspunsurile oferite au demonstrat că, într -adevăr jocul este plăcut așa cum este el și
19 din totalul de 34 de răspunsuri au menționat faptul că nu se dorește să se shimbe nimic din
acest joc.
Ce lucruri ai schimba?
Reguli de joc
7Mingea
3Altele
4
Nimic
19

Grafic nr. 19. Răspuns Întrebare nr. 5

Totuși, elementele care doresc să fie schimbate vizează regulile de joc (7 răspunsuri din
care cele mai multe fac referi re la posibilitatea dea da pasa și în față nu numai în spate,
sportul să fie jucat numai din echipe fete/ băieți și se mai dorește și schimbarea culorii
etichetelor). Din categoria „alte răspunsuri” schimbările vizate nu au relevanță foarte mare
pentru re gulile de bază ale jocului ora răspunsurile au fost:
• Să nu ne mai ofticăm la jocuri
• Poate să se lucreze mai mult în echipă
• Nu mai sunt portar la fotbal
• Mi-a plăcut să joc mult pe stadion
6. Ce sport preferi?
Pentru această întrebare au fost obținute în total 104 răspunsuri din care toate au fost
făcute referiri la sporturile care se pot practica în echipă.
Ceea ce este foarte important de observat este că, deși rugby tagul este un sport practica la
scară redusă, nu este un sport foarte cunoscut, el este menți onat în ordinea preferințelor ca

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

84
fiind pe locul trei cu 15 răspunsuri. Sportul preferat al elevilor este fotbalul cu 24 de mențiuni,
urmat apoi de volei cu 20 de răspunsuri

Grafic nr. 20. Răspuns Întrebare nr. 6

Această formă de rugby este preferata cop iilor mai mult decât varianta clasică a
sportului (13 mențiuni pentru rugby).
Alte sporturi care su fost menționate sunt:
• Handbalul cu 7 mențiuni
• Ping pon g cu 5 mențiuni
• Baschet cu 4 mențiuni
• Tenis cu 3 meniuni
Sporturile cu cele mai puține mențiuni sunt:l upte, alergare, înot, atletism. De asemenea s -a
menționat și săritura cu coarda, care nu este un sport propriu zis și motoarele de curse
(probabil s -a făcut referite la cursele pe pistă)

7. Unde ai jucat rugby tag?
Pentru a se demonstra versatilitatea aces tui sport și posibilitatea de practicare a
acestuia în cele mai diferite locuri și nu neapărat într -un cadru organiza, a fost inclusă în
ghidul de focus grup întrebarea prin care li se cerea participanților să menționeze locurile
unde au practica acest s port.
Pentru cadrul organizat au fost obținute mai puține răspunsuri decât pentru cele
referitoare la concursuri.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

85

Cel mai des acest sport s -a practicat la școală (11 mențiuni) și în alte locuri din
comună (4 menținui) coroborat cu menționarea localităților .

Grafic nr. 21. Răspuns Întrebare nr. 7
Rezultatele obținute în urma aplicării tuturor acestor metode de investigație vine în
sprijinul afirmației că rugby tagul este un sport care determină plăcerea jocului și plăcerea de
a face mișcare. Utilizarea at ât a metodelor cantitative (aplicarea probelor sportive) cât și a
metodelor calitative (focus gupul și observația – activitatea demonstrativă) arată că acest sport
poate fi introdus în activitățile de educație fizică dar și în cadrul activităților din timpu l liber.
Este un sport în care copiii se implică și este un sport care stimulează dez voltarea atât a
aspectului fizic dar și devoltarea personalității preadolescenților.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

86

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ȘI APRECIERI FINALE

Dorința de mișcare , dina mismul,caracteristic tineretului, trebuie sa devina instrument
in mana profesorului de educație fizica, prin care sa acționeze in sensul formarii unor oameni
viguroși , sănătoși, apți din punct de vedere fizic si moral.
Prin exercițiul fizic se realizează forme variate si utile ale mișcării, elevii capătă
încredere in forțele lor, îș i coordonează activitatea nervoasa, dobândesc curaj, spirit de
inițiativa si organizar e,devin mai sociabili, ceea ce îndreptățeș te sa se afirme ca activitatea de
educație fizica constituie o necesitate vitala, fiind un stimulent deosebit de prețios pentru
creșterea si dezvoltarea lor armonioasa, pentru formarea caracterului, pentru menținerea ,
dezvoltarea si asigurarea sănătăț ii.
Prin studiul efectuat am încercat sa fac o evaluare a conținutului educației fizice
școlare , care poate fi realizata si utilizata in diferite variante si scopuri: după încheierea unor
sisteme de lecții prin aplicarea in mod curent a probelor de control sau la încheierea unor
etape ale anului școlar , semest ru.
Acest capitol se refe ra la rezultatele obținute în urma aplicării metodelor de cercetare,
la felul cu m acesta s -a încheiat , cum au fost interpretate si înregistrate datele. Studiul s-a
desfăș urat in anul școlar 2008 -2009, iar rezultatele la probele a ntropometrice ca si la probele
motrice au fost recente in tabele si grafice.
Din multitudinea rezultatelor obținute în urma prelucrării si interpretării datelor s -a
putut constat a, ca la nivelul claselor testat e sunt disponibilități pentru dezvoltarea calităților
motrice îndeosebi a vitezei. Interpretarea indicilor statistici calculați , analiza fiecărei probe de
verificare a forței din punct de vedere al progresului realizat, confirma acest fapt. Prin
folosirea procedeelor din cele trei complexe de exerciț ii de dezvoltare a vitezei se elimina
rutina si lecțiile se bucura de interes prin noutățile aduse.
Rezultatele cercetării confirma utilitatea unor sisteme de mijloace stabile si deschise
îmbunătăț irii lor.
După prelucrarea rezultatel or si interpretarea lo r,precum si din datele obținute în
cadrul experimentului, rezulta șapte serii de aspecte de care trebuie sa ținem cont si care ne
conduc la unele concluzii bine conturate :

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

87
1. utilizând exercițiile pentru dezvoltarea vitezei în condițiile unei baze material e
bune, în urma prelucrării datelor obținute, s-au confirmat pe deplin presupozițiile
lucrării și au fost atinse și obiectivele propuse.
2. evoluția calității motrice viteza – prezintă o creștere ascendenta la toate probele
motrice si specifice testate.
Extinderea folosirii lor la întreaga populație școlara din școala noastră ar prezenta o
contribuție pe linia modernizării si optimizării educației fizice la acest nivel.
4. progresele realizate diferă la grupul în care au fost introdus ca sport rugby tag -ul,
clasa care a lucrat exercițiile specifice pentru dezvoltarea vitezei având indici superiori
clasei martor care a lucrat conform programei școlare .
5. se observa o lipsa de omogenitate a colectivelor de elevi, explicata in mod deosebit
prin diferențele indicilor somatici, a tulburărilor din echilibrul funcțional al structurii
psihice instabile; mobilității intelectuale, puterii de concentrare nervoasa si fizica a
elevilor. Omogenitatea colectivelor de elevi (acolo unde poate fi evidențiata ) s-a
realizat pri n progrese semnificative ale elevilor cu rezul tate inițiale mai slabe.
6. marea varietate a sistemelor de acționare , a structurilor de exerciții au contribuit la
dezvoltarea unui bagaj de deprinderi motrice de baza si aplicativ utilitare,la întărirea
sănăt ății si nu in ultimul rând a calității motrice viteza .
Avantajul acestor procedee îl oferă posibilitatea de folosire a spatiilor disponibile si
localizare mai precisa a diferitelor grupe musculare, presupunând perfecționarea conștienta ,
activa si continua a elevilor.
Un alt avantaj îl prezintă folosirea concomitenta a mai multor materiale si aparate
sportive, a controlului progresului înregistrat prin sistemul normelor de control, a creșterilor
posibilității de auto -control, auto -dirijare individuala.
Angr enarea superioara la eforturi, posibilitatea lucrului exercițiilor de viteza,
eliminarea timpilor morți, creșterea interesului pentru activitatea si auto instruire, mare
adaptabilitate a întrecerii la orice condiții de baza materiala si datorate, sunt numa i câteva din
principalele modalitatea aplicate , care au asigurat o buna densitate a lecțiilor, o dinamica
înalta a efortului si deci, o eficienta sporita a lecțiilor.

PROPUNERI:
1. Extinderea cercetării la nivelul microcercului și diseminarea rezultatelor c ercetării în
publicațiile de specialitate.
2. Extinderea cercetării pe nivele de vârstă.

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

88
3. Având în vedere că jocul este agreat de către cei care l -au practicat de -a lungul
cercetării propunem introducerea lui în aria curriculară cu caraceter obligatoriu.
4. Intro ducerea acestui sport ca disciplină de studiu în pregătirea viitorilor profesori de
educație fizică și sport în curricula facultăților de specialitate.
5. Extinderea activităților demonstrative la nivel local, județean și național.
6. Organizarea unui campionat de rugby tag având ca grup țintă copii din ciclul primar,
punând fundamentele bazei de selecție pentru practicarea rugbyului.
7. Fundamentarea unei propuneri către factorii de decizie naționali din cadrul
ministerului de specialitate în vederea organizării ca mpionatului de rugby tag din
cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar la nivelul ciclului primar.

BIBLIOGRAFIE
Barbu C., Stoica M. (2000) Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație
fizică , București, Edit. Printech

Cârstea Gh . (1999) Metodica educației fizice școlare, București, A.N.E.F.S.

Cârstea Gh. (2000) Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura AN -DA

Criteriile de notare la clasa a V -a și a VIII -a, www.edu.ro

Croitoru D. (2000) Volei, Bucu rești, A.N.E.F.S.

Dragnea A. (1996) Antrenamentul sportiv, București, Editura Didactică și Pedagogică

Dragnea A. (coord.) (2002) Teoria educației fizice și sportului , București, Editura FEST

Dragnea A., Bota A. (1999) Teoria activităților motrice, București, Editura Didactică și
Pedagogică

Dragnea A., Teodorescu S. (2002) Teoria sportului , București, Editura FEST

Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educație fizică și sport (2000) (2001)
MEC -SNEE

Grigore V. (2003) Gimnastica. Manu al pentru cursul de bază, București, Editura Bren

Kunst I. și colab. (1983) Teoria și metodica handbalului, București , Editura Didactică și
Pedagogică

Motroc I. (1996) Fotbal la copii și juniori , București, Editura Didactică și Pedagogică

Negulescu I. (2000) Handbal, tehnica jocului , București

Predescu T., Moanță A. (2001) Baschetul în școală. Instruire – învățare , București, Editura
Semne

[RUGBY TAG – MODALIT ATE DE A SIMȚI PL ĂCEREA JOCULUI DE RU GBY ]

89

Programele școlare pentru educație fizică și sport (în vigoare), www.edu.ro

Șerbănoiu S. (2004) Metodica e ducației fizice , București, Editura Cartea Universitară

Sistemul național școlar de evaluare la educație fizică și sport (1999) București

Solomon M., Grigore V., Bedo C. (1996) Gimnastica, Târgoviște, Dom Impex

Stroie Șt. și colab. (1996) Volei îndru mar metodic, București, Editura Omnia

Firea E. (2003) Metodica educației fizice școlare , București, Universitatea Ecologică

Cerghit I. (coord.) (1988) Curs de pedagogie , București, T.U.B.

Ionescu M. , Radu I. (1995) Didactica modernă , Cluj, Ed. Dacia

Stoica A.(coord.) (2001) Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori , București,
Ed. Prognosis

Stoica A. (2003) Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. București, Humanitas
Educațional.
Badea, D. (2001) Rugby. Fundamente teo retice și metodice , București, FEST

Cârstocea V. și colab. (2001) Schi. Teorie și metodică , București, Editura Printech

Cismaș Gh. (1987) Lupte greco -romane: Elemente de teorie și metodica de antrenament ,
București, Editura Sport Turism

Croitoru D., Șerban. M. (2002) Volei în școală , București, Editura Semne

Florescu C., Mociani V. (1983) Canotaj , București ,Editura Sport -Turism

Hantău I., Bocioacă L. (1998) Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică și tehnică , Editura
Universității din Pitești

Jivan I. (1999) Înot – tratat metodic, București, Editura Printech

Macovei S. (1999) Gimnastica ritmică de performanță . ANEFS

Marinescu Gh. (2000) Polo pe apă – tehnică . Editura Printech, București,