Rubella (German measles ) [608841]

Rubella (German measles )
RUBEOLA

Virusul rubeolos -familia Togaviridae , gen Rubivirus (anvelopa
lipidica numita si “toga” ).
Fetita de 4 ani, istoric de
subfebra timp de 4 zile,
simptome la nivelul cailor
respiratoarre superioare si rash
Introducerea vaccinului
antirubeolic in 1969 a avut un
impact major asupra numarului de
infectii congenitale.

Sindromul rubeolos congenital
microcefalie, surditate malformatii ale cordului cataracta •0–28 zile inainte de conceptie – risc 43%
•0–12 saptamani dupa conceptie – risc 5 1%
•13–26 saptamani dupa conceptie – risc 23%
• al treilea trimestru – risc foarte scazut

Retinopatia sare si piper

Salt and pepper retinopathy
Micro oftalmie; cataracta
Content Providers(s): CDC Courtesy
http://phil.cdc.gov/phil_images/2003072
4/28/PHIL_4284_lores.jpg
http://www.kellogg.umich.edu/theeyeshave
it/congenital/retinopathy.html
Courtesy: Jonathan Trobe, M.D. – University
of Michigan Kellogg Eye Center

Cazuri c onfirm ate in America de Nord, 2013*
Source : Country reports to IM/PAHO by EW/29; Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR ); June 14, 2013 / 62(23);457 -462
.
Japan
n=5,442
rubella
cases* 
*From January 1 to May 1, 2013, reported through the rubella surveillance system in Japan. 
 
In Statele Unite in 2013 se considera ca nu
mai exista Rubeola. Au fost totusi 7 cazuri.
SUA (n=4) si Canada (n=1) . Acest fapt ,
importul de Rubella din Japonia si Pakistan,
subliniaza importanta VACCINARII.
 
Total confirm ate = 7
cazuri
  Import ate
Proveninta
necunoscuta

Rubeola

In anul 2014, in Romania au fost raportate 30 de cazuri de
rubeola si nu a fost raportat niciun deces . Din cele 30 de
cazuri de rubeola : 22 au fost confirmate cu laboratorul , 7
au fost clasificate ca posibile pe baza criteriilor clinice si 1
caz a fost clasificat probabil .

De la ultima epidemie de rubeola din anul 2003 incidenta a
inceput sa creasca la sfarsitul anului 2011 .

Distributia cazurilor de rubeola in functie de statusul imun a
fost urmatoarea : 18 cazuri nevaccinate , 8 cazuri au fost
vaccinate cu o doza de ROR si 4 cazuri au fost vaccinate in
antecedente cu doua doze de ROR. Cele 18 cazuri
nevaccinate au fost inregistrate la urmatoarele grupe de
varsta : sub 1 an – 7 cazuri ; 1-4 ani- 4 cazuri ; 10-14 ani -1 caz;
20-24- 2 cazuri ; 30-34 ani -3 cazuri ; 40-44ani -1 caz.

Distributia geografica a cazurilor de
rubeola in Romania, 2014, n=30

Din totalul cazurilor de rubeola s-a inregistrat un caz probabil de rubeola la o gravida din
municipiul Bucuresti care a refuzat recoltarea celei de-a doua probe; varsta sarcinii fiind de 13
saptamani .
In cadrul sistemului de supraveghere a sindromului rubeolic congenital (SRC), in anului 2014 au
fost raportate un numar de 31 cazuri suspecte IRC/SRC din 12 judete , clasificate astfel : 2 cazuri
confirmate SRC, 28 cazuri probabile SRC si 1 caz infirmat .
In anul 2014 in randul nou nascutilor vii in sistemul de supraveghere al sindromului rubeolic
congenital in randul cazurilor SRC clasificate probabil au fost raportate 2 decese .

FEMEIA GRAVIDA & RUBE OLA
Femeia gravida cu status imun necunoscut

TEST AREA ANTICORPILOR de tip IgG
Pozitiv Negativ
Infectie in antecedente/
vaccinare Testare IgM
monitorizare

FEMEIA GRAVIDA & RUBE OLA
Femeia gravida cu status imun necunoscut

TEST AREA ANTICORPILOR
SUSCEPTIB ILA NE SUSCEPTIB ILA
Intreruperea sarcinii Retestare

PREGNANCY & RUBELLA
Femeie posibil infectata
Intreruperea sarcinii imposibila
Anticorpi anti Rube olosi
0.55 ml/kg corp administrati IM

NU SE IMUNIZAEAZA ACTIV FEMEIA GRAVIDA IMPOTRIVA RUBEOLEI

Rubeola – diagnostic de laborator
Testele serologice

Detectia anticorpilor specifici de tip IgM si IgG prin
electrochemiluminiscență (ECLIA) sau tehnica ELFA (enzyme –
linked immunofluorescence assay)

anticorpii specifici de tip IgM apar la cateva zile de la aparitia
exantemului, nivel maxim 2 -3 saptamani de la debut. Nivelurile IgM scad
dupa 36 -70 zile, rar detectate dupa 180 zile, un an.

anticorpii specifici de tip IgG apar la 1 saptamana de la generarea
anticorpilor IgM; nivelul acestora creste rapid atingand un platou la 6 -10
saptamani de la debutul bolii, dupa care scad progresiv la un titru (15 –
200 UI/mL) care se mentine toata viata. Reinfectia, care este complet
asimptomatica, este insotita de cresteri moderate ale anticorpilor IgG.

Determinarea statusului imun:

Rubeola IgG :

negativ – imunitate absenta; in cazul pacientelor gravide se va
repeta recoltarea pentru determinarea anticorpilor IgG in
saptamanile 16 -18 de sarcina, chiar in absenta unei expuneri
cunoscute la virusul rubeolei

echivoc – se recomanda repetarea determinarii dupa o
saptamana

pozitiv – indica infectie in antecedente/vaccinare/infectie recenta.
Se recomanda efectuarea anti -rubeola IgM din acelasi ser;
obtinerea unui rezultat negativ confirma infectia in antecedente si
prezenta statusului imun

Diagnosticul infectiei recente
O crestere de doua ori a nivelului anticorpilor IgG in seruri
perechi obtinute la interval de 14 -21 zile confirma infectia recenta.

Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgM = infectia recenta .
•instituirea masurilor clinice nu trebuie sa se faca pe baza unei
singure determinari
•un rezultat pozitiv pentru IgM TREBUIE confirmat prin doua
metode iar aceasta mentiune apare pe buletinul final

Diagnosticul infectiei congenitale
serul copiilor NN contine anticorpi IgG transferati pasiv de la mama
Dg. de rubeola congenitala = evidentierea anticorpilor IgM la NN

•sunt depistati in primele 5 luni de la nastere

Monitorizarea post -vaccinala

Anticorpii IgM apar la 80% din pacientii vaccinati in primele 3 saptamani de la
vaccinare.
Anticorpii IgG sunt de regula detectati la 4 -6 saptamani de la data vaccinarii si
persista toata viata.

Limite și interferențe

1.Absența anticorpilor IgM la naștere nu exclude diagnosticul de rubeolă
congenitală.
2.Rubeola neonatală, este o condiție clinică rară, dar trebuie luată în
considerare dacă anticorpii IgM nu se pozitivează în perioada postnatală
imediată, ci mai târziu.
3.Rezul tate fals pozitive pentru rubeola IgM pot să apară după mononucleoza
infecțioasă, infecții cu parvovirus B19 și posibil alte infecții cu virusuri de tip
herpetic.
4.Reacții fals pozitive pentru rubeola IgM au fost raportate și la gravide,
datorate unor reacții încrucișate cu alte virusuri (CMV, rujeolic)

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de microorganismele din
genurile :

Listeria ,
Chlamydia ,
Mycoplasma ,
Treponema .

Listeria monocytogenes

•Sir Joseph Lister (1827 -1912)
–Chirurg englez
–Chirurgie aseptica (acid carbolic -fenol )

•Monocytogenes – extractele membranare
stimuleaza producerea de monocite la iepuri

Listerioza =ZOONOZA
Habitat: ubicuitar , sol, apa,
Alimente : lapte , branza,legume , carne cruda
Flora normala intestinala umana 1-10%

Patogenie
•multiplicare , invazivitate ; Nu formeaza spori
•rezista la temperatura scazuta : multiplicare 3  C (frigider )

Afectiuni Mortalitate 20-30%
•Listerioza perinatala
–Infectii intrauterine / cervicale : avort spontan / nastere prematura
•Adulti:TIA / Septicemie / meningita / encefalita
–Varstnici , femei insarcinate , nou-nascuti , imunosupresie
•Debut: 3 zile -3sapt, pseudogripal , intestinal 12 ore

•Gravidele pot prezenta febra, mialgii, artralgii, cefalee
si dureri lombare; in prezenta acestor simptome
medicul obstetrician trebuie sa suspecteze o listerioza.

•Listerioza congenitala este o afectiune de natura
septica, care nu induce malformatii; in 70 -80% din
cazuri sunt provocate nasteri premature, in timp ce in
restul cazurilor se poate produce moartea fatului in
uter. Tratamentul precoce al bolii previne infectia
congenitala.

•La nou -nascut Listeria reprezinta unul din cei 3 agenti
etiologici ai meningitei neo -natale.

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Listeria monocytogenes

diagnostic BACTERIOLOGIC

I.Recoltare si transport p rodus patologic

Pp=sange , lichid amniotic, placenta, tesut fetal
II. Examen microscopic al produsului
patologic
Frotiu pp c olorat Gram

bacil i sau cocobacili Gram +
dispusi izolat in perechi sau
lanturi scurte , intra si extra
celular

Se face pe medii
complexe

Cultiva cel mai bine
intre 20-30 C

Sunt necesare medii
selective cand pp
este contaminat

III. Cultivare pp pe medii de cultura in
vederea obtinerii de colonii izolate

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere
morfotinctoriale :
Bacili fini sau
cocobacili gram
pozitivi , dispusi
separat sau grupati in
palisade, in perechi ,
sau in forma de litere
(asemanator
corynebacteriilor )

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere de cultura :

Colonii de tip S, cu
aspect de picaturi de
roua, pe agar sange

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere
biochimice :

produce
hemoliza β

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere
biochimice :

fermenteaza
diferiti
carbohidrati

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere
antigenice :

folosim seruri
cu anticorpi
cunoscuti pt
identificarea
tulpinilor ,
serotiparea e
utila in scop
epidemiologic

V. Antibiograma

ESTE NECESARA,
se realizeaza prin metode difuzimetrice

Diagnosticul serologic

•Serologia nu este foarte utila pentru diagnosticarea listeriozei in
sarcina .
•Testul efectuat prin reactia de fixare a complementului
detecteaza raspunsul serologic la Listeria monocytogenes
si poate fi util in demonstrarea unei infectii active, daca se
interpreteaza in context clinic si se monitorizeaza in dinamica.
•Testul detecteaza anticorpii totali, astfel ca nu permite
diferentierea intre clasele de imunoglobuline IgG si IgM.
•Rezultatul trebuie intotdeauna interpretat in contextul clinic al
pacientului.

•! Hemocultura / cultura pp tractul genital

Genul Chlamydia
Celula cervicala infectata C. trachomatis

•Nr. 1 BTS bacteriana
•HPV – Nr. 1 BTS

•bacterii de dimensiuni mici ≤ 1 μm (0,25 -1 μm), gram negative,
imobile , nesporulate
•strict parazite, intracelulare
•Genul conține trei specii care pot fi implicate în patologia
umană
–C. Trachomatis
• trahom (serovarurile A, B, Ba și C), conjunctivite, uretrite nongonococice, salpingite,
cervicite, pneumonii la nou -născuți (serovarurile D -K) și limfogranulomatoza veneriană
(serovarurile L1-L3).
–C. psittaci psitacoza umană
–C. pneumoniae pneumonii atipice
•infecți e subclinică, boala =o excepție la gazdele naturale ale
acestor germeni.
•Transmiterea de la păsări la om favorizează apariția bolii.
•Diagnosticul de laborator : bacteriologic și imunologic.
•!!! Infecțiozitatea (prin aerosoli) – infecții la personalul de
laborator.

•Lymphogranuloma venereum

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Chlamydia

diagnostic BACTERIOLOGIC

I.Recoltare si transport p rodus patologic

Pp= Produsul patologic poate fi
reprezentat de raclat conjunctival
sau de la nivelul altor mucoase (ex.
cervivală ), urină , spermă , secreție
purulentă uretrală , secreții nazale ,
secreții faringiene , spută , etc.
Ne vom referi în continuare la
diagnosticul infecției produse de C.
trachomatis .
Pp = secreția uretrală , recoltat cu
tampoane speciale din Dacron,
prelucrat imediat sau transport în
medii speciale la cel puțin -20ș C

II. Examen direct al produsului patologic
Frotiu colorat pentru
punerea în evidență a
incluziilor
intracitoplasmatice prin
imunofluorescența .
Urmărim prezența
celulelor inflamatorii
(PMN) și a celulelor
caracteristice țesutului
de la nivelul căruia am
realizat recoltarea .

Colorare cu lugol (incluziile de
C. trachomatis conțin glicogen ;
apar ca o masă de culoare
brună ) Glycogen Inclusions

III. Cultivare pp pe medii de cultura

Pentru cultivarea produsului patologic am putea
utiliza oul de găină embrionat (la nivelul
sacului vitelin ) dar de regulă se folosesc
culturile de celule .

IV. Identificare pe baza caracterelor :
Identificarea se va realiza diferențiat .

Se examinează microscopic după colorare cu lugol sau
prin imunofluorescență .
Un frotiu va fi colorat cu lugol (incluziile de C.
trachomatis conțin glicogen ) iar altul cu Ac
monoclonali marcați fluorescent.

Se pot aplica și tehnici de biologie moleculară .

V. Antibiograma

Nu există tehnici standardizate de stabilire a
sensibilității la antibiotice și chimioterapice a
tulpinilor de Chlamydia spp . În tratament se
pot folosi eritromicina (sau alte macrolide ),
tetraciclinele sau fluorochinolonele .

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Chlamydia

diagnostic SEROLOGIC

Diagnosticul serologic implică utilizarea :
reacției de fixare a complementului ,
reacției de microimunofluorescență și
a tehnicilor de tip ELISA.

Se consideră că o creștere de 4 ori a titrului în
dinamică permite diagnosticul pozitiv .
Identificarea prezenței Ac de tip IgM la nou
născuți permite diagnosticul de pneumonie cu
C. trachomatis .

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Mycoplasma hominis si
Ureaplasma urealitycum

diagnostic BACTERIOLOGIC

I.Recoltare si transport p rodus patologic

Pp= poate fi reprezentat de exsudat faringian ,
secreții nazale , spută , secreții genitale , urină etc

Transportul trebuie realizat la rece (la +4ș C) cât mai
rapid posibil , fără a depăși un maxim de 3 -4 ore
de la recoltare sau se pot utiliza mediile speciale
de transport care pot asigura conservarea p.p.
pentru cel mult 24 de ore.

II. Examen direct al produsului patologic
Examinarea microscopică a produsului patologic nu
permite obținerea unor rezultate utile, M. au
dimensiuni foarte reduse .

Se recomandă realizarea de frotiuri colorate
imunofluorescent .

III. Cultivare pp pe medii de cultura in
vederea obtinerii de colonii izolate
Se poate realiza pe mediul îmbogățit , pe bază de
infuzie de cord bovin numit generic PPLO
(Pleuro Pneumonia -Like Organisms ). Acest
mediu include atât substanțe nutritive, surse de
energie , indicator de pH ( roșu fenol ) cât și
substanțe care îi asigură selectivitatea
(penicilină și/sau acetat de taliu ).
Incubare la 37ș C în atmosferă de 5% CO2, 48-72
h.
Se poate realiza și cultivarea pe oul de găină
embrionat (inoculare intravitelină ) sau în culturi
de celule .

Dr Ekta,Microbiology, GMCA
Colonii in forma de
“ou ochi”

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere
morfotinctoriale : NU sunt
utile în identificarea M.
Caractere de cultură :
Se pot examina la
stereomicroscop (cu mărire de
minim 25 ´). Sunt descrise
colonii cu aspect de „ ou-ochi ”,
cu centrul dens, opac ,
înconjurat de o zonă periferică
mai clară .

IV. Izolare in cultura pura si
Identificare pe baza caracterelor :
Caractere biochimice :
Fermentează glucoza
Nu metabolizează arginina
Nu hidrolizează ureea
Reduce ( în aerobioză ) tetrazoliul , un compus
incolor , iar în cazul în care este redus culoarea
devine roșie .

V. Antibiograma

ESTE NECESARA

Tratamentul se poate face cu eritromicină sau
alte macrolide sau cu tetracicline .

Durata tratamentului este de circa 3 săptămâni .

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Mycoplasma

diagnostic SEROLOGIC

•În cursul infecției se produc Ac din diferite clase ,
unii fiind utili pentru neutralizare,alții
acționează ca auto -Ac. Ex: aglutininele „la rece ”
sunt Ac de tip IgM,reacționează cu un Ag de la
suprafața hematiilor pacienților infectați

•Se poate utiliza și RFC, dar Ac fixatori de
complement apar tardiv (studii
epidemiologice ).
•Tehnica de tip ELISA poate determina Ac de tip
IgM și este utilă în infecția acută .

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Treponema pallidum

diagnostic BACTERIOLOGIC

I.Recoltare , transport p rod pat
Pp=lichidul clar de la nivelul leziunilor
primare sau secundare si din ggl limfatici
regionali .
Se recolteaza fara sangerare !

II. Examen direct al produsului
patologic = identificare
Preparat lama lamela
se citeste in maxim 20
minute!
– MICROSCOP CU FOND
INTUNECAT

Se examineaza cel putin
10’, se pregatesc 2 lame
pt fiecare leziune ,
miscare de insurubare ,
mobile.

-IF directa diferentiaza treponemele saprofite de T.
Pallidum .
Se folosesc anticorpi anti T. palidum de la pacienti cu
sifilis sau iepuri infectati care ulterior sunt marcati cu
ITCF.

Treponema spp.
Produs patologic
colorație simplă,
violet gențiană,
100x

T. Pallidum este inca sensibila la penicilina .

Diagnosticul de laborator în infecțiile
produse de Treponema pallidum

diagnostic SEROLOGIC

Prezenta anticorpilor aparuti in
urma contactului organismului cu
Treponema pallidum .

Se asociaza Teste nontreponemice (screening) cu
Teste treponemice (specifice ).
TESTE NONTREPONEMICE: utilizam Ag nespecifice .
Ex: cardiolipina , ag cu structura lipidica .
Ac anti cardiolipina apar la 2-3 saptamani de la
contactul infectant in ser si 4-8 in LCR.

•Prima metoda de determinare a sifilisului a fost
facuta de catre Wasermann, care a folosit reactia
de fixare a complementului a lui Bordet, de unde
si denumirea comuna data tehnicii: reactia
Bordet -Wasermann , prescurtat RBW .

Reactia de floculare – testul V .D.R.L. (Veneral Disease
Research Laboratory)
Reactie clasica, singura ce se mai practica inca. Este o reactie de precipitare in
mediul lichid cu un antigen cardiolipinic de origine animala si cu Tr. pallidum .
§ Reactia calitativa
In godeul unei placi se pun in contact 0,05 ml ser de bolnav inactivat si
o picatura de antigen cardiolopidic diluat 1/60 ml. Dupa agitare timp
de 4 minute prezenta anticorpilor se traduce prin aparitia de
aglutinate (flocoane) mai mult sau mai putin voluminoase exprimate
astfel:
۰ 0 = rezultat negativ , fara aglutinate (flocoane) .
۰ + = rezultat incert, nesigur .
۰ + + = rezultat slab pozitiv (aparitia de flocoane vizibile, lichid
tulbure ).
۰ + + + sau + + + + = rezultat pozitiv (aparitia de flococoane
voluminoase, vizibile, iar lichidul devine limpede ).

Citirea se face cu ajutorul unei lupe puternice sau
cu ochiul liber.
Reactii calitative fals pozitive se intalnesc in
sarcina, dar si in stari patologice, ca:
disproteinemii, ciroza, hepatita virala, lupus
eritematos diseminat, unele parazitoze, lepra,
toxicodependenta etc.(stanga – reactie pozitiva;
dreapta – reactie negativa)
(http://www.lycos.fr/vdrl -carbon.htm)

Testul RPR carbon (rapid plasma reding test)
Este o reactie de aglutinare care utilizeaza particule de carbon
invelite cu antigen cardiolipinic.
Sunt teste rapide, de aglutinare pe lama . Reactia pozitiva se
traduce prin aparitia de grunji de culoare gri si limpezirea
suspensiei

TESTE TREPONEMICE: cu antigene treponemice .
TPI, testul imobilizarii treponemelor , Nelson
TPHA, hemaglutinare pasiva
FTA-ABS, testul de imunofluorescenta indirecta
ELISA .

Sunt realizate cu germeni vii sau omorati, sau cu
fractiuni antigenice specifice Tr. pallidum.

Testul de imobilizare a treponemelor
(TPI) sau testul Nelson
•Tehnica de referinta, dar care nu mai este utilizata
decat in laboratoare de cercetare specializate,
deoarece implica intretinerea de animale vii
infectate si preturi de cost ridicate.
•Principiu : tulpini de Tr. pallidum vii, virulente, deci
mobile, sunt imobilizate ca urmare a actiunii
anticorpilor bolnavului (numiti “imobilizine”) si a
complementului cobaiului.
•Daca exista anticorpi la bolnav treponemele sunt
imobilizate : examinare la microscop cu fond
intunecat .

TPHA (Treponema Pallidum
Haemagglutination Assay)
•Este o reactie de hemaglutinare pasiva a
hematiilor, sensibilizate cu un antigen extras din Tr.
pallidum, la contactul cu serul uman de cercetat.
•Reactia se efectueaza in microplaci cu fund rotund;
in paralel cu proba de testat se face si un test
martor cu hematii nesensibilizate.
۰ Reactia calitativa este un test de depistare.
۰ Reactia cantitativa permite stabilirea titrului
de anticorpi la un bolnav depistat pozitiv prin
reactia precedenta. Se realizeaza dilutii din serul de
testat. Titrul anticorpilor este dat de ultima dilutie
care da o reactie pozitiva.

testul TPHA se pozitiveaza catre a 3-a sau a 4-a
saptamana de la debutul infectiei (aproximativ
o saptamana de la aparitia sancrului. In timpul
negativarii testelor serologice, TPHA este cel
care persista cel mai mult.

Reactia de imunofluorescenta FTA 200
(Fluorescent Treponemal Antibody
Test)
•Este o reactie de imunofluorescenta indirecta
care se realizeaza punand in contact treponeme
omorate integral cu serul de bolnav diluat 1/200.
Dupa spalare, anticorpii fixati pe treponeme erau
evidentiati cu ser fluorescent antiglobuline
umane totale.
•Deoarece testul a dat destul de multe reactii fals
pozitive, el a fost inlocuit cu testul FTA -Abs
(Fluorescent Treponemal Antibody -Absorbtion
test).

Tehnicile imuno -enzimatice de tip
ELISA
Cu diferite tipuri de antigene purificate de T.
pallidum , pentru IgG si IgM.

Utile pt diagnosticul sifilisului congenital.

•La debutul bolii un rezultat negativ nu elimina
diagnosticul de sifilis !
•Testul se repeta la 1 saptamana , 1luna, 3 luni.

•Ex.= daca VDRL si FTA dau un rezultat negativ ,
infectia poate fi exclusa !