Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole [627678]

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
1
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. .5
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII …………………………………………………………6
CAPITOLUL I. AGRICULTURA ……………………………………………………………………………………..6
1.1 SCURT ISTORIC AL AGRICULTURII ROMÂNEȘTI ………….. …………………………………6
1.2 IMPORTANȚA AGRICULTURII PENTRU OMENIRE ………………………………………….. 6
1.3 PARTICULARITĂȚILE AGRICULTURII ………………………………………………………………7
1.4 FUNCȚIILE AGRICULTURI I………………………………………………………………………………..8
CAPI TOLUL II. SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR ȘI A CULTURILOR AGRICOLE DIN
ROMÂNIA …………………………………………………………………………. …………………………………………10
2.1 SITUAȚIA TERENURILOR AGRICOLE ÎN ROMÂNIA ……………………………………….10
2.2 AGRICULTURA ROMÂNIEI ……………………………………………………………………………. …11
2.3 SITUAȚIA PRINCIPALELOR CULTURI AGRICOLE …………………………………………..11
2.3.1 Cereale ………………………………………………………………………………………………………..11
2.3.2 Plante olea ginoase ………………………………………………………………………………………..13
2.3.3 Plante tuberculifere și rădăcinoase…………… …………………………………………………….14
2.3.4 Producția produselor agricole principale, pe cap de locuitor ………………………………15
2.4 CONTRIBUȚIA AGRICULTURII ÎN ECONOMIE ………………………………………………..16
2.4.1 Valoarea producției agricole vegetale în România …………. …………………………………17
PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE …………………………………………..18
CAPITOLUL III. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE UTILIZATĂ ………………..18
3.1 OBIECTIVELE LUCRĂRII ………… ………………………………………………………………………..18
3.2 SCOPUL CERCETĂRII ………………………………………………………………………………………..18
3.3 MATERIALUL STUDIAT ………………….. ………………………………………………………………..19
3.4 METODA DE CERCETARE …………………………………………………………………………………19

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
2
3.5 ACTIVITĂȚILE PERIOADEI DE CERCETARE ȘI DURATA CERCETĂRII …………22
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………………………………………………………..23
CAPITOLUL IV. REZULTATE PRIVIND FACTORII DETERMINANȚI AI CULTURILOR
AGRICOLE.. …………………………………….. …………………………………………………………………………..23
4.1 FACTORII ECOLOGICI ……………………………………………………………………………………….23
4.1.1 Lumina ……………………….. ………………………………………………………………………………24
4.1.2 Temperatura …………………………………………………………………………………………………26
4.1.3 Aerul …………………………………………………………………………………………………………..27
4.1.4 Apa …………………………………………………………………………………………………………. …28
4.1.5 Elementele nutritive ……………………………………………………………………………………..30
4.2 FACTORII BIOLOGICI ………………………………………………………………………………………. .31
4.3 FACTORII TEHNOLOGICI ………………………………………………………………………………….33
4.3.1 Amplasarea culturilor ……………………………………………………………………………………34
4.3.2 Rotația culturilor …………………………………………………………………………………………..35
4.3.3 Fertilizarea culturilor ………………………………………………………… ………………………….3 5
4.3.4 Lucrările solului …………………………………………………………………………………………..36
4.3.5 Semănatul …………………………………………………………………………………………….. …….39
4.3.6 Lucrările de îngrijire ……………………………………………………………………………………..39
4.3.7 Recoltarea culturilor ……………………………………………………………………………………..41
4.4 FACTORII SOCIAL -ECONOMICI ……………………………………………………………………….41
CAPITOLUL V . CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………… ………………..43
5.1 CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………43
5.2 RECOMANDĂRI ………………………………….. …………………………………………………………….44
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………….4 5

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
3

FACTORI DETERMINANȚI ÎN OBȚINEREA CULT URILOR
AGRICOLE

Roxa na Corina OCHIȘ, Firuța Camelia OROIAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură, Calea
Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, România; roxanaochis@yahoo.com ;
camtod_2004@yahoo.com

REZUMAT
Dezvoltarea optimă a plantelor și nivelul producției unei culturi este influențată de către
patru factori, iar aceștia sunt ecologici, biologici, tehnolog ici și social -economici. O biectivul
principal al prezentei lucrări constă în analizarea principalilor factori care influențează culturile
agricole . Metoda de culegere a informațiilor s -a efectuat prin metoda observației științifice care
constă în adunarea informațiilor din cărți, manuale și site -uri de specialitate. În urma rezultatelor
s-a constat faptul că factorii joacă un rol important în dezvoltarea culturilor agricole, dar totodată
și în creșterea producției agricole, toate acestea având scopul de a a sigura alimentația întregii
omeniri.

CUVINTE CHEIE
Culturi agricole, factori determinanți, producții obținute

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
4

DETEREMINING FACTORS IN CROP PRODUCTION

Roxana Corina OCHIȘ, Firuța Camelia OROIAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; roxanaochis@yahoo.com , camtod_2004@yahoo.com

ABS TRACT
Optimal plant development and crop production are influenced by four factors, and these
are ecological, biological, technological and socio -economic. The main objective of this paper is
to analyze the main factors influencing agricultural crops. The method of collecting the
information was done through the scientific observation method, which consists in gathering
information from books, textbooks and specialized sites. The results have shown that factors play
an important role in the development of a gricultural crops, but also in the increase of agricultural
production, all of which aim to ensure the food of all mankind.

KEYWORDS
Agricultural crops, determined factors, productions

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
5
INTRODUCERE

Lucrarea de față dorește să prezinte principalele aspecte teoretice în ceea ce privește
factorii determinanți în obținerea culturilor agricole. Motivul pentru care am ales această temă
este faptul că aș vrea ca toți oamenii să înțeleagă necesitatea cunoști nțelor legate de factori,
deoarece doar datorită lor se pot obține culturile agricole care să aibă o producție optimă, toate
acestea ducând la asigurarea alimentației pentru populație.
Principalele obiective ale cercetării au fost acelea de a scoate în ev idență factorii
ecologici, biologici, tehnologici și social -economici și de a evidenția importanța lor când vine
vorba de realizarea unor culturi agricole.
După cum se poate observa în prima parte a lucrării, s -a urmărit prezentarea unor date și
informați i legate de agricultura țării noastre, despre importanța ei în alimentația oamenilor și în
economie, despre funcțiile agriculturii, dar s -au prezentat și date despre situația terenurilor și a
culturilor agricole din România. În cea de -a doua parte a lucrăr ii s-a prezentat materialul
cercetării, cât și metoda de cercetare, aceasta fiind observația științif ică, după care s -au prezentat
obiectivele și scopul lucrării.
În ultima parte a lucrării s -au prezentat rezultatele obținute din stiudiul de cercetare,
prezentându -se în detaliu factorii necesari pentru înființarea culturilor agricole.
În finalul lucrării se regăsesc concluziile și recomandările, dar și sursele bibliografice.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
6
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL I. AGRICULTURA

1.1 SCURT ISTORIC AL AGRICULTUR II ROMÂNEȘTI

Pământul este o operă a naturii ca urmare a unor acțiuni ai factorilor naturali. El a fost
creat înainte de nașterea părinților și strămoșilor noștrii, așadar nu putem să ne exercităm dreptul
asupra proprietății lui ca în cazul unor bunuri materiale, de care ne folosim în ce scopuri vrem.
Pământul necesită îngrijiri ca acesta să fie productiv și nu lăsat pustiu și neproductiv din cauza
nepăsării oamenilor. (D. Davidescu, V. Davidescu; 2002)
Primele dezvăluiri legate de cultivarea plantelor au avut loc în zona Porților de Fier, acolo
s-au descoperit primele unelte agricole care a fost realizat din corn de cerb.Triburile care se
ocupau cu agricultura se presupuneau a fi cele tracice deoarece din mărturisirile istoriculu i grec
Arian presupuneau că erau holde foarte bogate. Speciile de cereale cultivate erau grâul, orzul,
secara, meiul, toate acestea se cultivau încă din neoliticul superior și din epoca bronzului (3000 –
1000 î.e.n.), după descoperirile făcute într -o cerecet are arheologică de la Cucuteni, județul Iași.
(I. Stancu, A. Ciobanu; 2010)

1.2 IMPORTANȚA AGRICULTURII PENTRU OMENIRE

O ramură deosebit de importantă în producția materială este agricultura, unde sub
acțiunea omului și a plantelor, energia cinetică a so arelui se transformă în energie potențială sub
formă de materie organică. Energia potențială este unica formă de energie convenabilă
organismului omenesc și animal. Ea este baza economiei naționale care asigură produsele
alimentare și materiile prime pentr u industria bunurior de larg consum. ( I. Oancea, 2012)
Putem spune că la începutul și încheierea proceselor biologice care sunt determinate de
organismele vii, are loc la începutul și încheierea proceselor de producție din agricultură. ( C. C.
Merce; 2006 )

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
7
Un important rol pe care agricultura îl îndeplinește este acela de piață pentru anumite
produse industriale (combustibili, îngrășăminte, utilaje agricole și tractoare). Un alt rol este acela
de a crea locuri de muncă, deoarece în agricultură este nevoie de o mare forță de muncă, și cel
mai important rol este cel care are poate să hotărască în ce direcție se îndreaptă economia și
bineînțeles asta duce la puterea de a hotărî nivelul de trai al populației.
Agricultura este locul în care oamenii își găsesc pa cea interioară dar și stabilitatea
financiară care este atât de necesară în zilele noastre. Astfel, agricultura este de neînlocuit
deoarece ea stă la baza civilizației omenești pentru care a fost principala sursă de hrană. ( I.
Stancu, A. Ciobanu; 2010)
Din momentul în care este implicat omul în procesul de producție a culturilor de câmp, a
viței de vie, în cultivarea pomilor, doar atunci putem spune că acestea fac parte din agricultură. În
cazul în care bunurile sunt preluate din cadrul natural, de exemp lu: fructele de pădure, peștele din
bălți, lacuri, râuri, mări, oceane cât și animalele sălbatice, iar omul și le însușește în scopuri
personale putem spune că aceste bunuri, cu ajutorul muncii, se transformă în produse ale muncii.(
I. Oancea, 2012)

1.3 P ARTICULARITĂȚILE AGRICULTURII

Agricultura are în componența ei câteva particularități importante.Dintre ele, prima și
totodata cea mai importantă este aceea că pământul care funcționează atât ca obiect al muncii cât
și ca mijloc de muncă este indinspensabil în practicarea agriculturii. Pământul are o importanță
foarte mare privind soarta întregii omeniri, el joacă rolul obiectului general al muncii în ramura
agriculturii cu ajutorul mijloacelor de muncă specifice agriculturii pentru a beneficia de
productivitatea lui cât și de capacitatea de producție.
Din cauza importanței lui în practicarea agriculturii, ar trebui să se țină cont de faptul că
ar trebui exploatat rațional pentru cei din generațiile urmatoare.(I. Oancea, 2012)
Condițiile de mediu sunt deosebit de importante pentru agricultură, deoarece aceasta depinde de
acele condiții, așadar toate acestea pot să aibă efecte negative asupra producției. Pentru a evita
problemele se poate diversifica producția, se poate iriga sau se pot asigur a culturile. (M. Oancea;
2007)

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
8
Pentru ca producția agricolă să fie calitativă și cantitativă trebuie să se cunoască anumite
condiții de care dispun plantele.(L. S. Muntean și colab., 2008)
În agricultură, simultan cu utilizarea de energie sub formă de lubr ifianți, pesticide, îngrășăminte
chimice, carburanți, se emite și se strânge energie sub formă de materie organică vegetală.( I.
Stancu, A. Ciobanu; 2010)
Agricultura este singura ramură de producție care poate să adune energie folosind munca,
în timp ce restul ramurilor sunt doar consumatoare de energie. (C. C. Merce; 2006)
În agricultură întâlnim două tipuri de productivități, și anume : socială a muncii și naturală,care
este determinată de factorii naturali printre care clima este cel mai important facto r, deoarece
aceasta nu poate fii modificată de către om, ci doar influențată în direcția voită. Așadar, anumite
condiții climatice pot avea efecte pozitive cât și negative asupra unei producții. (I. Oancea, 2012)
Orice producție agricolă are cantități de p roduse principale și secundare, iar cele
secundare trebuie să fie administrate corect pentru a crește eficiența producției agricole.(L. S.
Muntean și colab., 2008)
Îmbinarea proceselor economice de reproducție cu procesele naturale de reproducție,
așadar putem spune că agricultura poate să își producă fără ajutor, mijloace de producție, cum ar
fi: material săditor, semințe și fertilizanți naturali. Pământul deține o fertilitate anume iar acesta
poate să crească sau să scadă sub influența unor tehnologii de cultivare nepotrivite, iar odată
distrusă, fertilitatea se reface greu, fiind nevoie de mult timp și investiții.
Plantele pot să îndeplinească rolul de obiect al muncii dar și de mijloc de muncă, deși au
perioade diferite în an când se distribuie: materia l seminal, medicamente și pesticide, și de
obținere a produselor, astfel cheltuielile nu se fac toate în același timp, la fel se întâmplă și cu
relizarea produselor și bineînțeles a veniturilor. În cazul absenței fondurilor și a neîndeplinirii
acțiunilor n ecesare într -un interval optim, pot apărea diverse probeleme (boli și dăunători,
secetă), care duc la scăderea producțiilor sau în cel mai rău caz, la distrugerea lor totală. ( M.
Oancea; 2007)

1.4 FUNCȚIILE AGRICULTURII

Agricultura, una din ramurile cu cea mai mare capacitate de regenerare, reușește să
îndeplinească concomitent mai multe funții, ținând cont de faptul că, conținutul lor se poate
modifica în timp și spațiu.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
9
Prima funcție are rolul de a furniza și asigura alimentația pentru întreaga omenir e. Dacă
omul nu ar fii intervenit în proces, natura nu ar fii putut să ne ofere atat de multe posibilități
legate de alimentație.
Cea de -a doua funcție a agriculturii este legată de diversitatea culturilor sale dar în același
timp și de cea a ramurilor apa rținătoare care vin cu cerințe față de climă, sol și producție diferite
în timp și spațiu.Cu toate acestea, aceasta furnizează materii prime care urmează a fi supuse
prelucrarii și are puterea de a valorifica toate bunurile dăruite de către natură.
În cea de-a treia funcție este vorba despre faptul că agricultura ajută la restabilirea și întreținerea
mediului înconjurător prin a nu generaliza agriculturile de tip industrializat care sunt mari
consumatoare de energie.(I. Oancea, 2012 )
Cea de -a patra funcți e face referire la transferul de capital, care se poate să fie financiar
sau uman. Transferul de capital financiar se executa doar dacă în agricultură se formează un plus
de produse agricole, iar transferul de capital uman sau procurarea forței de muncă pe ntru alte
ramuri ale economiei, generează creșterea economică în cadrul altor ramuri și îndeplinește și
funcția de mărire a productivității muncii.
Cea de -a cincea funcție a agricultuii face referire la întreținerea unor factori esențial i de
viață și la u tilizarea înde lungată a acestora cu ajutorul unor moduri de producție convenabile.
În cea de -a șasea funcție este vorba de ajutorul pentru funcționarea satisfăcătoare a spațiului rural
din punct de vedere economic cât și din punct de vedere social și cultural.( E. Merce și C. B.
Pocol; 2009)

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
10
CAPI TOLUL II. SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR ȘI A CULTURILOR
AGRICOLE ÎN ROMÂNIA

2.1 SITUAȚI A TERENURILOR AGRICOLE ÎN ROMÂNIA

Sursa (https://ec.europa.eu )
Graficul 2.1 Situația terenurilor agricole utilizate în România

În graficul 2.1, se observă faptul că în anii 2015, 2016 respectiv 2017 supraf ața României este de
23839,1 ha , iar suprafața agricolă care este utilizată în România este în scădere după cum se
poate obser va în grafic, în anul 2015 suprafața agricolă este de 13858,42 ha, în 2016 suprafața
agricolă este de 13520,85 ha, iar în 2017 suprafața scade la 13377,93 ha.
În cadrul graficului mai este prezentat și suprafața de teren arabil din România aflat și
acesta în scădere în anii 2015, 2016 și 2017. În 2015 suprafața de teren arabil este de 8778,19 ha,
în 2016 suprafața este de 8582,03 ha iar în 2017 suprafața este de 8543,26 ha.

0500010000150002000025000
Suprafața
RomânieiSuprafața agricolă
utilizatăTeren arabil
2015 2016 2017

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
11
2.2 AGRICULTURA ROMÂNIEI

Datorită aderării României la Uniunea Europeană în anul 2007, care a fost un factor
important dar totodata puternic pentru economia agricolă și dezvoltarea rurală, a fost necesar ca
România să se adapteze noilor politici și să se integreze pieței interne a Uniunii Europene.
Agricultura care are la bază un mode l european se orientează spre piață îndeplinind și funcții
publice precum protejarea mediului înconjurător și posibilitatea de a oferi persoanelor din spațiul
rural așezări mai satisfăcătoare. Economia rurală din România este controlată de agricultură, îns ă
este foarte slab integrată în economia de piață. Situația economiei de piață și folosirea tehnicilor
de marketing, ține de cetățenii din zona rurală și urbană dar și de producătorii agricoli.
(https://www.madr.ro/agricultura.html )

2.3 SITUAȚIA PRINCIPAL ELOR CULTURI AGRICOLE

Culturile agricole din țara noastră se baze ază în principiu pe culturile de cereale, plante
oleaginoase și bineînțeles plante tuberculifere și rădăcionase.
Toate aceste culturi sunt baza agriculturii în România , deoarece acestea sunt cel mai des
utilizazte, atât ca produse alimentare, cât și ca materii prime pentru industrie.

2.3.1 Cereale

Cerealele sunt plantele cele mai răspândite pe întreg globul, deoarece ele asigură hrana
oamenilor cât și animalelor încă din cele mai vechi timpuri, de aproximativ zece mii de ani.
În România, cele mai mari suprafețe de teren sunt cultivate cu grâu, porumb, orez, orz și
orzoaică, ele fiind prezente în toate zonele țării.( L. S. Muntean și colab., 2008)

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
12
Evoluția principalelor culturi cerealiere în România
Tabelul 2.2
Denumire Anul Suprafață
Mii ha Producție medie
Kg/ha Producție totală
Mii tone

Grâu 2016 2137,7 3944 8431,0
2017 2052,9 4888 10035,0
2018 2109,0 4803 10130,0

Porumb 2016 2581,0 4159 10746,4
2017 2402,1 5959 14326,1
2018 2371,0 7740 18353,0

Orz și Orzoaică 2016 481,6 3773 1817,3
2017 455,0 4186 1906,7
2018 424,0 4424 1876,0

Orez 2016 9,4 4625 43,6
2017 9,1 4746 43,3
2018 8,4 5280 44,4
Sursa ( https://www.madr.ro/culturi -de-camp/cereale.html )
Situația cerealelor în România se poate observa în cadrul tabelului de mai sus ( Tabelul
2.2), iar cu ajutorul lui ne putem da seama că cultura de porumb are cea mai mare suprafață
cultivată în anul 2016, 2017 și 2018 față de restul culturilor, deoarece porumbul este folosit
foarte des ca furaj pentru animale dar și în alimentația umană, având cel mai mare conținut
caloric dintre toate cerealele. În concluzie, porumbul este cel mai des utilizat și pe suprafețele
cele mai mari, iar producția totală este de asemenea mai mare comparativ cu producția celorlalte
culturi.
Orezul este cultura cu cea mai mică suprafață cultivată dintre toate ce realele, suprafața
cea mai mică fiind înregistrată în anul 2018 cu o producție de 44,4 mii tone, această producție
fiind cea mai mare dintre cei 3 ani . Această cultură se cultivă pe suprafețe mici, deoarece în țara
noastră nu se găsesc multe zone în care se poate cultiva orezul datorită climei și a regimului
hidric.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
13
2.3.2 Plante oleaginoase
Evoluția principalelor plante oleaginoase în România
Tabelul 2.3
Denumire Anul Suprafață
Mii ha Producție medie
Kg/ha Producție totală
Mii tone

Floarea soarelui 2016 1039,8 1955 2032,3
2017 998,0 2917 2912,7
2018 1098,0 2805 3080,0

Rapiță 2016 456,0 2835 1292,8
2017 598,0 2798 1673,3
2018 632,0 2547 1610,0

Soia 2016 127,3 2067 263,4
2017 165,1 2390 393,0
2018 167,0 2754 460,0
Sursa ( https://www.madr.ro/culturi -de-camp/plante -tehnice.html )
Plantele oleaginoase care sunt cultivate pe suprafețe însemnate în România sunt cele
prezentate în tabelul 2.3. Putem observa că floarea soarelui deține o suprafață mare în anul 2018,
respectiv 1098,0 mii ha, iar producția este de 3080,0 mii tone, această suprafață și producție fiind
cea mai mare dintre cei 3 ani și dintre cele 3 culturi de plante oleaginoase. Culturile de floarea
soarelui sunt întinse pe suprafețe mai mari deoarece acestea au calități nutritive deosebite și sunt
o sursă uriașă de ulei , care este folosit în alimentație, iar resturile din producție se folosesc ca
furaje.
Rapița este o cultură care capătă teren în ța ra noastră, deoarece este folosită în scopul
obținerii uleiurilor și a nutrețului, această ipoteză se poate afirma datorită tabelului 2.3, din care
putem observa că suprafața de rapița cultivată crește de la an la an, ajungând la 632,0 mii ha în
anul 2018.
Suprafețele cultivate cu soia capătă și acestea teren în țara noastră, la fel ca rapița, fiind
cultivată pe suprafețe din ce în ce mai mari iar producția este și ea din ce în ce mai mare, după
cum se poate observa(Tabelul 2.3), deoarece este folosită în alimentația umană, a animalelor și
bineînțeles în industrie, având în compoziție substanțe proteice valoroase.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
14
2.3.3 Plante tuberculifere și rădăcinoase
Situația plantelor tuberculifere și rădăcinoase în România
Tabelul 2.4
Denumire Anul Suprafața
Mii ha Producția medie
Kg/ha Producția totală
Mii tone

Sfeclă de zahăr 2014 31,3 44711 1398,6
2015 26,6 39135,0 1040,6
2016 24,9 40611,0 1012,2

Cartof 2016 182 – 2690
2017 168 – 3129
2018 168 – 2971
Sursa( https://www.madr.ro/culturi -de-camp/plante -tehnice.html ,
http://www.insse.ro/cms/sites/de fault/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r18_1.pdf ,
http://www.insse.ro/old/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r17_1.pdf )
Plantele tuberculifere car e sunt cultivate pe suprafețe mari în România sunt cele
prezentate în tabelul 2.4, așadar se poate observa că, cultura cartofului deține cea mai mare
suprafață față de cultura de sfeclă de zahăr , deși se poate observa o ușoară scădere în anul 2017 și
2018 față de anul 2016, deși producția cea mai mare este înregistrată în anul 2017 și respectiv
2018. Cartoful este una dintre cele mai cunoscută și folosită plantă din întreaga lume, datorită
consumului mare și diferitelor forme sub care se poate consuma de că tre omenire dar și de către
animale.
Sfecla de zahăr, după cum se poate observa, scade din punct de vedere al suprafeței
cultivate, dar și din produc ție.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
15

2.3.4 Producția produselor agricole principale, pe cap de locuitor

Producția produselor vegetale, pe locuitor
Tabelul 2.5
Produse vegetale Ani
2015
Kg 2016
Kg 2017
Kg
Grâu 401,7 427,8 512,3
Secară 1,2 1,3 1,4
Porumb 455,2 545,3 731,4
Floarea soarelui 90,1 103,1 148,7
Sfeclă de zahăr 52,5 51,4 60
Cartofi 136,2 136,5 159,1
Notă: 9999,00 – subliniat – date provizorii
Sursă ( http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table )
Producția totală de produse vegetale care este raportată la toată populația României se
poate observa în tabelul 2.5, unde arată că porumbul se găsește în cantități mari pe cap de
locuitor, datorită cultivării lui în toate zonele țării și a utilizării lui diversificate.
Grâul și cartoful sunt culturi le care dețin o producție mare pe locuitor, deoarece acest ea
sunt folosite ca furaj e și produse alimentar e.
În concluzie, productivitatea produselor agricole, pe locuitor este în creștere.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
16
2.4 CONTR IBUȚIA AGRICULTURII ÎN ECONOMIE

Oricare țară care este mai puțin sau mai mult dezvoltată, dar fiecare este înzestrată cu
resurse naturale și umane, participă la comerțul intern și extern, agricultura posedă poziția cea
mai valoroasă în economia națională. Această ramură este importantă pentru un nivel de trai
ridicat, pentru dezvoltarea societății, îndeplinind totodată și funcția de factor de echilibru în
cadrul societății. ( C. C. Merce; 2006)
În anul 2018, comparativ cu anul 2017 în perioada 01.01 -31.05.2017, se înregistrează o
creștere a suprafeței însămânț ate cu 0,7 %.

Evoluția însămânțărilor de primăvară în anii 2017 și 2018, la data de 29 iunie

Tabelul 2.6
Culturi 2017 (mii hectare) 2018 (mii hectare)
Legume de câmp și solarii 198,7 212,6
Ovăz 151,8 130,3
Orzoaică de primăvară 114,0 83,7
Cartofi timpurii, semitimpurii
și de vară 34,3 34,1
Cartofi de toamnă 152,7 144,8
Sfeclă de zahăr 26,4 24,1
Floarea soarelui 1042,4 1115,2
Soia 152,0 158,7
Porumb și sorg 2506,9 2438,0
Total 4781,8 4813,9
Sursa( http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_lunar_nr05_201
8_0.pdf )

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
17

2.4.1 Valoarea producției agricole vegetale în România
Valoarea producției vegetale pe regiuni de dezvoltare
Tabelul 2.7
Regiuni Anii
2015
Mii lei 2016
Mii lei 2017
Mii lei
Nord -Vest 5051385 5370673 5959117
Centru 4409776 4491592 4731621
Nord -Est 6517779 6510914 7633000
Sud-Est 8230081 8496112 10216169
Sud-Muntenia 9343874 9386852 11148454
București -Ilfov 473470 481408 561782
Sud-Vest
Oltenia 5207919 5428648 7427260
Sursa ( http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table )
Valoarea producției vegetale în țara noastră se prezintă în tabelul 2.6, pe regiuni,
observându -se clar și faptul că regiunea Sud -Muntenia are cea mai mare valoare a producției
agric ole vegetale, având în anul 2017 valoarea de 11148454 mii lei. Valoarea aceasta mare se
datorează suprafețelor mari cultivate cu plante în acea zonă și a condițiilor de mediu prielnice
culturilor, datorită cărora producția crește foarte mult, astfel și val oarea producției.
Se poate observa cu ușurință faptul că regiunea București -Ilfov are valoarea cea mai
scăzută a producției agricole vegetale, deoarece suprafețele cultivate în acea regiune sunt mici,
datorită industriei.
În concluzie, situația valorii p roducției vegetale se îmbunătățește, deoarece în fiecare
regiune se înregistrează creșteri a valorii în fiecare an.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
18

PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE

CAPITOLUL III. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE UTILIZATĂ

3.1 OBIECTIVELE LUCRĂRII

Cercetarea bibliografică care se regăsește în lucrare are ca obiectiv studierea factorilor
determinanți în obținerea culturilor agricole.
Această cercetare scoate în evidență anumiți factori care sunt indispensabili culturilor
agricole, mai exact sunt ind ispensabili pentru creșterea producției culturilor agricole.
Pentru ca plantele să aibă o producție optimă de produ se principale și secundare este
nevoie de o serie de factori care să favorizeze condițiile de devoltare și creștere a plantelor.
Cunoașterea detaliată a acestor factori duce la favorizarea elementelor de productivitate
de care au nevoie plantele, cu scopul de a crește productivitatea culturilor agricole.
Pentru îndeplinirea lucrării s -a folosit ca metodă de cercetare observația, detaliată mai
sus, care a fost completată cu ajutorul informațiilor din cărți și manuale de specialitate și cu
ajutorul documentelor de pe site -uri de specialitate.

3.2 SCOPUL CERCETĂRII

În cadrul cercetării se demonstrează utilitatea cunoașterii factorilor determinanți în scopul
obținerii culturilor agricole, dar totodată, cu ajutorul lor se pot obține producții considerabile din
culturile agricole, totul depinzând de modul în care acești factori sunt utilizați.
Datorită faptului că oamenii și animalele au n evoie constat și permanent de hrană, este
nevoie să ținem cont de condițiile de mediu, tehnologice, biologice, socio -economice pentru a
putea să producem neîntrerupt alimentele necesare. Așadar trebuie să avem grijă de culturile
agricole, de modul în care executăm lucrările, de semănat, de calitatea semințelor , îngrijirile
solului și bineînțeles recoltarea roadelor culturilor.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
19
Datorită agriculturii se dezvoltă industria, deoarece majoritatea produselor agricole ajung
să fie prelucrate.
Cerecetările rel evă importanța factorilor care determină obținerea cultur ilor agricole,
evoluția metodelor de realizare a culturilor și evoluția modalităților prin care culturilor le cresc
productivitatea.
Prin intermediul cercetărilor ne putem da seama și de impor tanța factorilor asupra faptului
că, prin realizarea culturilor agricole, ei asigură și alimentația, asigură materiile prime pentru
industrie, ajută la dezvoltarea spațiului rural și păstrează echilibrul ecologic.

3.3 MATERIALUL STUDIAT

Pentru înfăptuirea acestei lucrări s -a apelat la o serie de cercetări bibliografice în cadrul
cărora s -au obținut date și informații din cărți și manuale de specialitate, toate acestea regăsindu –
se în cadrul lucrării și respectiv în bibliografie.
Pentru simplul fapt că cerc etarea trebuie să fie obiectivă și concretă, s -au adunat
informații și date din 7 titluri bibliografice și din 13 site -uri de sp ecialitate. Toate aceste materiale
au contribuit la înd eplinirea obiectivelor, făcând referire la agricultura țării noastre și a Europei,
la tehnologiile agricole, managementul și gestiunea economică și economia rurală.
Aceste materiale au contribuit la realizarea obiectivelor prezentei lucări prin: scoaterea în
evidență a importanței celor patru factori necesari pentru a obține c ulturile agricole, necesitatea
cunoașterii și aplicării măsurilor aparținătoare factorilor, importanța agriculturii pentru omenire
și valoarea culturilor agricole în cazul respectării cerințelor factorilor.

3.4 METODA DE CERCETARE

Observația este o veche metodă științifică care se desfășoară în mediul natural al celor
observați fără ca cercetătorul să intervină asupra desfășurării, printr -un set de tehnici speciale.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
20
Observația științifică este o metodă de cercetare fundamentală pe care au folosit -o în
cadrul lucrării. Această metodă este sistematică și organizată metodic, este verificabilă și are o
finalitate teoretică.

Observația poate să mai fie clasificată ca fiind paticipativă, adică persoana care face
cercetarea se implică în mediul investigat, iar o bservația non -participativă este cea în care
cercetătorul nu se implică în acel mediu al investigației.
Observația științifică trebuie să fie o acțiune planificată, să fie bazată pe scopuri, ipoteze
și reguli care vor fi verificate.
Observația științifică poate să fie structurată sau nestructurată (cantitativă sau calitativă),
așadar în lucrare se utilizează observația nestructurată, deoarece este necesar ca observatorul să
fie informat în legătură cu toată bibliografia.
Observația v -a trebui să fie una exa ctă, obiectivă, completă și să dezvolte detaliile în
profunzime.
Caracterul teoretic și metodologic al observației științifice este dat prin faptul că aceasta
trebuie să se facă cu intenție, să aibă scopuri clare la fel cum ar trebui să fie si sarcinile c are
trebuie să fie în conformitate cu sarcinile urmărite. Este necesar să se colecteze date și informații
care să fie prelucrate strict pentru a avea un material cu documentație cât mai vastă.

Pentru redactarea lucrării s -au parcurs următoarele faze:
1. Aleg erea temei
2. Studierea bibliografiei
3. Adunarea informațiilor folositoare
4. Întocmirea raportului de cercetare
5. Explicarea rezultatelor din urma cercetării și elaborarea unor concluzii.
Pentru stabilirea temei cercetării și a sarcinilor trebuie să ne stabilim obiectivul central al
cercetării dar și restul obiectivelor secundare, cu scopul atingerii lor.
Obiectivul central al lucrării este legat de factorii determinanți în obținerea culturilor
agricole, iar restul obiectivelor ar fi: prezentarea importanței cuno așterii efectelor pozitive ale
celor patru factori, necesitatea culturilor agricole în alimentație și industrie, dar și importanța
factorilor în creșterea producției agricole.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
21
Ipoteza de lucru constă în demonstrarea faptului că factorii ecologici, biologic i,
tehnologici și cei social -economici sunt indispensabili în obținerea culturilor agricole, dar și în
creșterea producției agricole.
Pregătirea informației se compune din selectarea unor surse bibliografice care sunt legate
de importanța agriculturii și a factorilor, culturile agricole, produsele vegetale și situația culturilor
din țara noastră.
Toate sursele bibliografice au fost reprezentate de cărți, manuale de specialitate și
documente aflate pe site -uri de specialitate. Toate acestea au fost cercetate în cadrul bibliotecii
Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca.
Observația s -a început printr -o cercetare concisă pentru a vedea dacă obiectivele propuse
se pot realiza. După stabilirea faptului că obiectivele se pot realiza, a urmat observația propriu –
zisă.
Pentru observația propriu -zisă s -a apelat la sursele bibliografice și site -urile de
specialitate pentru a fi studiate și aprofundate, sursele bibliografice făceau referire la factorii
ecologici, biologici, te hnologici și soc ial-economici, la culturile agrico le și la agricultură.
Etapa următoare face referire la adunarea datelor, prelucrarea și interpretarea lor. Această
etapă regăsindu -se în cea de -a treia parte a lucrării unde se găsește detal ierea factorilor ecologici,
biologici, tehnologici și social -economici, care ne arată importanța nemărginită a factorilor
asupra culturilor și productivității lor, modul în care se poate realiza o cultură care să se dezvolte
optim cu ajutorul factorilor.
Ultima etapă este ce în care se r egăsesc concluziile și recomandările legate de factorii
determinanți în obținerea culturilor agricole.
Observația este o metodă avantajoasă de cercetare, deoarece are un caracter flexibil,
permite crearea unei noi perspective asupra fenomenelor studiate, p rocură informații numeroase
într-o perioadă de timp relativ scurtă, iar costul unei astfel de cercetări este foarte mic , sursele
bibliografice existente fiind într -un număr foarte mare.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
22
3.5 ACTIVITĂȚILE PERIOADEI DE CERCETARE ȘI DURATA CERCETĂRII

Activitățile și durata perioadei de cercetare
Tabelul 3.1
Activități Perioada de cercetare Durata cercetării
Întocmirea planului în vederea
cercetării 4 Februarie -18 Februarie 2 săptămâni
Adunarea informațiilor 19 Februarie – 19 Martie 4 săptămâni
Studierea informațiilor 25 Martie -20 Mai 8 săptămâni
Redactarea rezultatelor 21 Mai -24 Iunie 5 săptămâni
Total 19 săptămâni

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
23
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL IV. REZULTATE PRIVIND FACTORII DETERMINANȚI AI
CULTURILOR AGRICOLE

4.1 FACTORII ECOLOGICI

Factorii ecologici au o influență puternică asupra culturilor agricole iar unii dintre ei sunt
necesari pentru ca plantele să se dezvolte corespunzător iar calitatea și capacitatea de producție să
fie mare.

Figura 4.1 Factorii ecologici

FACTORI
ECOLOGICILUMINA
TEMPERATURA
AERUL APAELEMENTE
NUTRITIVE

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
24

Factorii ecologici iau parte la cele mai importante procese fiziologice care se petrec în
plantă, mai exact: respirația, fotosinteza, transpirația și absorția elementelor nutritive din sol,
toate acestea reprezentând o d eosebită însemnătate pentru sinteză.
În cazul în care unul dintre factorii ecologici nu se găsește la un nivel optim, se poate
ajunge la scăderea producției, iar dacă toți factorii ecologici se găsesc la nivelul optim, putem
spune că producția o să fie ma re.

4.1.1 Lumina

Energia luminii este indinspensabilă vieții de pe întregul glob pământesc, deoarece
prin intermediul fotosintezei, energia luminii este transformată și integrată în plante sub forma
energiei potențiale care este acumulată în substanțe organice.
Lumina este acea energie transmisă de la soare prin fotoni, care este absorbită de către
clorofilă împreună cu apa și bioxidul de carbon pentru a avea loc fenomenul de fotosinteză care
se întâlnește doar la plantele verzi. Astfel, în plantele ve rzi ,ea se înmagazinează sub formă de
energie potențială.
Fiecare plantă este diferită în ceea ce privește condițiile de intensitate a luminii, de
calitate și de durată a iluminării, de exemplu, există anumite plante care preferă o intensitate a
luminii r idicată (floarea -soarelui, porumbul, cartoful, sfecla pentru zahăr, bumbacul) dar sunt
anumite plante care preferă o slabă intensitate a luminii( inul pentru fibre, saschinul). De către
intensitatea luminii depinde și producția plantelor deoarece datorită ei se parcurg toate fazele de
vegetație, crește rezistența la cădere dar și calitatea producției.
Intensitatea luminii poate să influențeze în bine înflorirea, fructificarea, rezistența la
cădere, conținutul de amidon și zahăr, dar poate să influențeze to todată gustul și culoarea
fructelor. Din cauza unei lumini mai puțin intense se poate ajunge la scăderea conținutului de
substanțe proteice, de zahăr, de amidon și de grăsimi. Sunt cazuri în care unele culturi preferă
umbra fiindule favorbailă în creșterea lor în rezistență, deoarece ele sunt semănate foarte des.
Calitatea luminii este de asemenea foarte importantă pentru plante, de exemplu, radiațiile roșii și
galbene joacă un rol important în procesul de fotosinteză, razele infraroșii produc căldură iar c ele
albastre pot să ajute la sintetizarea substanțelor proteice, deși există și razele ultraviolete care
sunt periculoase pentru plante. Deținerea acestor informații permite ca în sere să se poată

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
25
controla lumina cu scopul de a obține glucide și protide. S -a afirmat că plantele pot să crească și
să se dezvolte mai bine sub sticla transparentă iar cele crescute sub sticla de culoare roșie sau
verde, nu au parte de o creștere și dezvoltare bună.
Durata luminii este dată de timpul în care plantele asimilează lumina soarelui iar
,aceasta poate să depindă de anotimp și latitudine. Pe Terra există zone în care zilele au o durată a
luminii mai lungă și zone în care zilele au o durată a luminii mai scurtă, plantele desfășurndu -și
procesele în funcție de aceste aspe cte. De exemplu, plantele de zi lungă își desfășoară toate
procesele când durata zilei crește ( grâu, orz, rapiță, morcov) iar plantele de zi scurtă se
maturizează atunci când durata luminii scade de la o zi la alta ( porumb, sorgul, meiul, soia).
Îmbunăt ățirea regimului de lumină pentru culturile din câmp poate să se
îmbunătățească cu ajutorul unor măsuri agrotehnice :
 Amplasarea speciilor și soiurilor de plante pe teritoriul țării astfel încât să fie
îndeplinite condițiile legate de intensitatea și dur ata de iluminare ;
 Însămânțarea trebuie să se facă în perioada optimă, ținându -se cont de durata de
iluminare ;
 Respectarea unei desimi optime la semănat care este reprezentativă pentru fiecare
cultură în parte, ajutând la evitrea autoumbririi ;
 Pentru ca toate plantele să beneficieze de aceeași cantitate de lumină în timul zilei,
ar trebui ca rândurile să se orienteze pe direcția nord -sud;
 Combaterea buruienilor ;
 Folosirea îngrășămintelor cu scopul de a ajuta plantele în concurența lor pentru
lumină, c u buruienile ;
 Plantele care au organele de reproducere mai pretențioase pot fi ajutate practicând
tăierile în verde ;
 Respectarea lucrărilor de rărit la timp în funcție de fiecare tip de cultură ;
 Crearea unor soiuri și hibrizi cu o capacitate mare de abso rție a luminii.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
26
4.1.2 Temperatura
Temperatura joacă un rol esențial în procesul de dezvoltare al plantelor, aceasta fiind
condiționată de către poziția geografică, pantă și expoziție, așadar temperatur a variază de la o
zonă la alta. Pentru plante temperatura optimă de creștere și dezvoltare este temperatura din zona
în care se află deoarece ele se adaptează condițiilor din acea zonă, astfel populațiile au un regim
termic optim diferit.
Soarele este principala și nesecata sursă de că ldură pentru plante, dar datorită
microorganismelor și a descompunerii materiei organice, în sol se acumulează căldură, iar
plantele pot să dispună de ea pentru ca ele să germineze mai repede.
Temperaturile scăzute cât și cele ridicate pot duce la conseci nțe grave. În cazul
temperaturilor scăzute care apar târziu primăvara, acestea pot crea pagube înemnate, deoarece
unele plantele de cultură nu rezista la acele temperaturi, iar în cazul temperaturilor ridicate
plantele își strică mersul normal al proceselo r vitale.
Plantele au cerințe diferite față de temperaturi, care pot să difere încă de la faza de
germinare. Este nevoie de cunoașterea detaliată a acestor cerințe în momentele când trebuie să
stabilim epoca de semănat, această fază fiind foarte important ă când vine vorba de culturile de
primăvară. Plantele au nevoie de o anumită temperatură optimă pentru toate organele lor care se
găsesc fie la suprafața solului, fie în sol, de aceea temperatura solului este la fel de mare pe cât
este și în atmosferă. Tem peratura ridicată a solului determină plantele să se dezvolte mult mai
bine și mai rapid, dee exemplu, rădăcinile de dezvoltă mai bine, semințele germinează mult mai
repede, se intensifică activitatea microorganismelor din sol, se reglează regimul de apă, aer și
nutritiv din sol, toate acestea ducând la condiții mai bune de dezvoltare și creștere a plantelor.
Capacitatea de radiații absorbite de către sol pot să schimbe temperatura din sol.
Solurile care au o culoare mai închisă atrag mai multă căldură dec ât solurile deschise la culoare,
solul care este lucrat corespunzător poate să aibă temperaturi mai mari decât cele nelucrate, iar
dacă solul este protejat de un strat de zăpadă proaspătă, acesta acumulează mai puțină căldură
decât cel care este protejat d e către un strat de zăpadă mai veche. Fluxul termic intrat în sol, care
vine din radiația solară, se împrăștie și cauzează schimbări legate de temeratura solului.
Ajustarea regimului termic se poate îmbunătății prin :
 Amplasarea plantelor în zonele care în deplinesc cerințele termice ale acestora ;
 Densitatea la semănat trebuie să fie optimă ;

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
27
 Pentru a beneficia cat mai mult de temperaturi optime, rândurile trebuie orientate
spre nord -sud;
 Combaterea buruienilor ;
 Executarea lucrărilor solului în momentele opti me.

4.1.3 Aerul

Aerul este format dintr -un amestec de gaze atmosferice, printre care cei mai importanți
pentru supraviețiurea plantelor sunt : oxigenul, dioxidul de carbon și azotul.
Aerul este esențial pentru plante,atât cel din sol cât și cel din plantă, deoarece fără el nu ar
putea să își desfășoare procesele vitale, deci nu ar mai putea exista.Cantitatea de aer aflată în
atmosferă este îndestulătoare pentru toate plantele și viețuitoarele, dar aerul nu atinge cote de
calitate maximă din cauza pol uării.
Cantitatea de aer din sol poate sa fie :
 Insuficientă
Dacă aerul din sol este insuficient, plantele nu o să poată să se dezvolte normal și o să le
fie afectat sistemul radicular și procesele fiziologice. Tot din cauza insuficienței aerului se poate
ca solul să fie sărac în azot, resturile vegetale nu se pot descompune incomplet și se poate ajunge
la formarea de nitriți, mangan bivalent, sulfuri, fier feros și hidrogen sulfurat care nu sunt
benefici pentru plante,reprezentuând toxine pentru sistemul r adicular. ( P. Guș și colab. , 2004)
 Optimă
Cunoașterea cerințelor legate de aerul aflat în sol și dirijarea lui duc la o bună practică a
lucrării solului pentru ca producția să fie cât mai mare. ( I. Dincu, G. Lăcătușu, 2002)
 În exces
Dacă aerul este în e xces, poate duce la creșterea dioxidului de carbon care nu le aduce
plantelor beneficii, ci doar împiedică creșterea și dezvoltarea plantelor la fel cum reduc și
activitatea microorganismelor din sol.
Oxigenul nu poate să lipsească din organismul vegetal și cel animal deoarece fără el nu ar
exista acel fenomen numit respirație. Plantele au nevoie de exigen, deoarece cu ajutorul lui se
oxidează o porțiune din substanțele hidrocarbonate sintetizate. Oxidarea este rezultatul energiei
consumate de către plante în scopul sintetizării substanței proteice și a dioxidului de carbon care
este eliberat în atmosferă.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
28
Pe cât de important este oxigenul pentru organele aeriene ale plantei, pe atât de important
este și pentru organele subterane, deoarece și acestea îndep linesc procesul de respirați, astfel
concentrația de 15 -20% de aer din sol, ar fi optimă. Oxigenul din sol poate să ajute și
viețuitoarele din sol, acesta fiind necesar pentru ele, iar solul are nevoie de acele viețuitoare
pentru că joacă un rol important legat de fertilitatea solului, oxidare și procesele fizico -chimice
din sol.
Metode de îmbunătățire a regimului de aer :
 Lucrările solului trebuie îndeplinite la momentul optim pentru ca solul să fie
afânat, iar afânarea adâncă îmbunătățește procesul de aer are care duce la o
germinație optimă ;
 Întreținerea și optimizarea structurii solului;
 Utilizarea îngrășămintelor organice ;
 Afânarea adâncă a solurilor ;
 Eliminarea excesului de apă din sol ;
 Irigarea rezonabilă a solului .

4.1.4 Apa

Apa este un factor foarte important pentru plante fiindcă se implică în procesele
fiziologice și cele biochimice ale acestora. Creșterea și dezvoltarea plantelor depind de către
rezervele de apă din sol care se află în cantități și adâncimi diferite, în funcție de zonă. Pla ntele
utilizează apă în funcție de specie, soi sau hibrid și în funcție de durata perioadei de vegetație.
Pe durata perioadei de vegetație se poate ca plantele să aibă nevoie de o mare cantitate de
apă, mai mult ca de obicei deoarece ele trec printr -o fază critică pentru apă, această fază se
întâlnște la majoritatea plantelor cultivate. Această fază critică o întâmpină plantele la apariția
organelor florale, la fructificare dar se poate și în perioada de germinare a semințelor.
Apa ia parte într -un mod d irect și indirect la procesele fiziologice și biochimice ale
plantelor. Ea ajută la creșterea organelor subterane ale plantelor, deci daca solul deține surse de
apă în apropierea apei, atunci ea o să își întindă rădăcinile pâna la sursa de apă, iar dacă so lul din
jurul ei este uscat, creșterea se oprește.
Apa poate să ajute plantele și printr -un mod indirect care uneori poate fi decisiv pentru
viața lor. Așadar, apa ocupă rolul necesar în acțiunea de formare a solului și ajută și la formarea
de noi minerale , a humusului, a orizonturilor de sol și a proceselor de dezagregare și alterare.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
29
Microorganismele din sol mai au nevoie de apă, dar este nevoie de ea în influențarea regimului
termic, nutritiv și de aerație al solului, mai poate avea efect asupra procesel or fizice, fizico –
chimice și biologice, care influențează fertilitatea, astfel creșterea și dezvoltarea plantelor este
optimă.
Apa reprezintă anumite caracteristici care pot să fie astfel:
 Apa se poate aduna în sol iar plantele o pot utiliza diversificat. Apa aflată în pânza
freatică care se află la o adâncime optimă, poate să se ridice cu ajutorul ascensiunii
capilare și poate să alimenteze solul cu apă.
 Apa din sol poate să dispară prin evaporare, scurgere, daca se află la suprafața terenului și
spulbera rea zăpezii.
 Apa este cea care poate să determine calitatea solului și amplifică rezultatul elementelor
de tehnologie, cum ar fi: fertilizatul și semănatul, dar și acestea pot să aibă o anumită
influență asupra cantității de apă destinată plantelor.
 Cantit atea de apă din sol și modul în care plantele dispun de ea, este influențată de către
însușirile solului, mai exact de gradul de tasare, gradul de structurare și de can titatea de
argilă aflată în sol
Pentru a depăși acea fază critică trebuie să ne asigurăm că solul dispune de o cantitate
mare de apă iar dacă nu există o așa cantitate mare se poate apela la irigații. Spre sfârșitul
perioadei de vegetație, plantele nu mai au nevoie de cantități uriașe de apă iar acestora le este
suficientă apa aflată în sol.Cu cât plantele dispun de apă suficientă în perioada de vegetație, cu
atât ele vor avea o producție maximă.
Îmbunătățirea regimului apei :
 Realizarea aratului să se facă la adânc pentru ca apa să se poată acumula în cantități mari
după căderea precipitațiilor ;
 Realizarea lucrărilor de afânare a solului ;
 Eliminarea crustei care se creează după precipitații ;
 Folosirea materiei organice ;
 Terasarea terenurilor în pantă ;
 Eliminarea buruienilor folosind metode moderne ;
 Crearea perdelelor de protecție perpendiculare cu direcția vântului.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
30
4.1.5 Elemente nutritive

La fel ca ceilalți factori și elementele chimice sunt importante pentru ca plantele să se
dezvolte, iar cerințele pentru aceste elemente chimice diferă la plante în funcție de specie și de
faza de vegetație.Plantele absorb selectiv, din sol, toate elementele de care au nevoie, dar în
cantități și proporții diferite.
Principalele elemente care ajută la întreținerea vieții plantelor sunt: azotul, fosforul,
calciul (macroelemente) și zincul , borul, manganul, fierul, sulful, cuprul (microelemente), toate
acestea constituie baza pentru fertilizarea optimă a culturilor agricole.
Azotul, este elementul de bază al plantelor, deoarece este folosit foarte mult în toate fazele
ontogenetice. Azotul i mpulsionează creșterile vegetative, sporește fotosinteza și ajută la ridicarea
nivelului de proteine. Plantele care au parte de o cantitate optimă de azot, au rădăcina bine
dezvoltată, la fel ca restul organelor.
Fosforul, este absorbit de către plante în cantități mari, iar acesta poate să crească energia
germinativă a plantelor, astfel culturile răsar uniform, ajută la maturizarea mai rapidă și
avantajează fructificarea, crește rezistența la boli, dăunători, ger și secetă.
Calciul, ajută la constituirea p ereților celulari dar și la rezistența tulpinilor și lăstarilor,
neutralizează aciditatea solului, aciditate care oprește absorbirea unor compuși, de exemplu:
magneziul și potasiul.
Microelementele, se află în proporții mai mici în organismul vegetal, dar acestea sunt
foarte importante pentru viața plantelor, deoarece ajută la strângerea unor vitamine, hormoni și
enzime, ajută la activitatea organismelor din sol, dar ajută și doar ca elemente nutritive.
Îndrumarea regimului de nutriție al plantelor poate s ă fie îndeplinit prin: rotația culturilor
în asolament, efectuarea lucrărilor solului în condiții excelente, fertilizarea optimă a solului și
eliminarea buruienilor încă de la apariția lor.
Cantitatea de elemente nutritive din sol poate să fie :
 Optimă
Elementele nutritive de care au nevoie plantele se găsesc în cantități mari, iar plantele se
dezvoltă și cresc normal, astfel producția o să fie cantitativ și calitativ satisfăcătoare.
 Insuficientă
Plantele nu găsesc în sol toate elementele de care au nevoie pentru a se dezvolta,iar dacă
această insuficiență persistă poate să afecteze plantele, astfel producția scade calitativ și
cantitativ.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
31
 În exces
Plantele beneficiază în exces de un anumit element nutritiv care are concentrația prea
mare, iar acesta poate s ă devină toxic dacă depășește un anumit nivel care se numeste grad de
toxicitate, iar acesta depinde de caracteristicile fiecărui element în parte.

4.2 FACTORI BIOLOGICI

Soiurile sau hibrizii cultivați sunt cei de care depind culturile pentru a avea o pr oducție
mare. Soiurile și hibrizii pot să reducă viteza de creștere a producției dacă ei nu pot să valorifice
toate investițiile efectuate cu ajutorul lucrarilor solului, combaterea bolilor și dăunătorilor și
aplicarea îngrășămintelor.
Noile soiuri și hib rizi trebuie să îndeplinească anumite caracteristici, pe lângă capacitate a
mare de producție, cum ar fi: r ezistență la boli și dăunători; rezistență la secetă, temperaturi
scăzute; rezistență la cădere; rezistență la recoltarea mecanizată.
Sămânța care urmează să fie folosită pentru semănat trebuie să aibă următoarele însușiri:
 Să fie rezultatul unei culturi semincere atestate care are acte de inspecție în câmp și să fie
eliberate de organele competente;
 Să facă parte dintr -un cultivar care se găsește în Catalogul oficial al soiurilor și hibrizilor
de plante de cultură din România;
 Să aibă capacitate de producție ridicată și să dețină 3 criterii importante: distinctibilitate,
omogenitate și stabilitate.;
 Să aibă caracteristicile unei calități superioare și să fie rezistentă la factorii nefavorabili;
 Să dețină indicii de valoare culturală care corespund standardelor;
 Să aibă o bună stare sanitară conform standardelor.
Toate aceste însușiri pot să fie realizate numai în cazul în care sămânța trece de toate
fazele de certificare și control. Așadar este important să alegem soiul sau hibridul în funcție de
însușirile materialului biologic.
Soiurile și hibrizii care se crează și se introduc în fiecare an în culturile agricole, sunt
dotați cu calități tehnologice , rezistență la boli și dăunători, stres și condiții climatice
nefavorabile. Soiurile și hibrizii care au luat naștere în România au caracteristici specifice climei
din țară, aceștia și -au extins sortimentul de cultivare cu cei din Europa iar prin sortare a lor pentru
diverse zone pedoclimatice se poate evidenția un progres vizibil în legătură cu producția agricolă.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
32
Situația actuală a soiurilor și hibrizilor cultivați în țara noastră
Tabelul 4 .1
Numele speciei Numărul de soiuri și hibrizi Exemple de soiurui și hibrizi
Grâu 102 Activus
Amandus
Codru
Secara 1 Suceveana
Orz 15 Ametist
Simbol
Belissa
Porumb 357 Fornad
Iezer
Madivo
Mazăre 7 Nicoleta
Rodica
Telma
Soia 72 Anastasia
Evostar
Larisa
Fasole 5 Florres
Palasto
Lechința
Floarea soarelui 267 Sierra
Napoli
Caspian
Rapiță 112 Arizona
Belana
Delphi
Cartof 31 Azaria
Brașovia
Marvis
Sfeclă pentru zahăr 18 Eurostar
Logan
Vlad
Sursa ( http://istis.ro/image/data/download/catalog -oficial/Catalog%202018.pdf )
După cum se poate observa în tabelul de mai sus ( Tabelul 4.3.10), soiurile și hibrizii de
porumb dețin cele mai multe exemplare(357) urmat de floarea soarelui (267), rapiță( 112) și grâu
(102).

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
33

Sursa( http://ansa.gov.md/uploads/files/Control%20semincer/catalogul%20comun%20EU%20soi
uri%20agricole%20ed%2037.pdf ;http://ansa.gov.md/uploads/files/Control%20semincer/Catalog
ul%20comun%20UE%20al%20soiurilor%20de%20legume%2C%20e ditia%2037.pdf )
Graficul 4 .1 Situația actuală a soiurilor și hibrizilor cultivați în țara noastră
După cum se poate observa în Tabelul 4. 1 numărul de soiuri românești este mult mai
mare decât cel al soiurilor străine, ceea ce poate însemna un progres pentru țara noastră.

4.3 FACTORI TEHNOLOGICI

Tehnologiile de cultivare au în componența lor elemente importante, cum ar fi: reguli,
intervenții și principii, care cooperează între ele pentru ca activitatea în agricultură să se
desfășoare normal pentru atingerea scopurilor.Tehnologiile de cultivare se deosebesc după
specificul climei, a refiefului din zona agricolă și după particularitățile solului și a plantei care
urmează a fi cultivată.

73%27%
Soiuri și hibrizi de proveniență română soiuri și hibrizi de proveniență străină

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
34
Factorul tehnologic constituie principala direcție de accentua re a producției agricole cu
ajutorul: cultivării de soiuri, hibrizilor cu potențial ridicat de bioconversie a energiei provenite de
la soare, executarea corectă a lucrărilor solului, utilizarea rațională a fertilizanților, combaterea
bolilor și a dăunători lor și combaterea buruienilor cu ajutorul măsurilor integrate.

4.3.1 Amplasarea culturilor
În acest secol al vitezei în care agricutura se schimbă în permanență, este necesar să se
țină cont de acest aspect important al agriculturii, mai exact, de amplas area culturilor agricole.
Asolamentele ar trebui să îndeplinească patru principii esențiale, iar acestea sunt:
 Compatibilitatea culturilor cu zonele solului și a climei în cadrul unei exploatații agricole;
 Solul trebuie să fie mereu ocupat de un covor ver de, iar pentru această idee trebuie să se
facă o rotație a culturilor pentru ca solul să își continue ciclul;
 O bună așezare a culturilor pentru evitarea pierderilor apei, solului prin eroziune și
conservare a diversității;
 Asolamentele trebuie să adopte u n sistem de lucrări care nu necesită arătură și irigație, iar
resturile vegetale se vor lăsa pe sol în scopul protejării lui.
Asolamentul are o deosebită importanță deoarece ajută la majorarea fertilității solului
prin intermediul plantelor din cultură, plasate exact pentru acel scop. Asolamentul are un rol
important în economie, este o unealtă a producției totale, se utilizează chibzuit forța de muncă,
mijloacele mecanice, apa și hrana din sol. Cele mai bune rezultate le au asolamentele care
combină arm onios condițiile de climă, sol și structură economică. Amplasarea plantelor în timp
și spațiu, ținând cont de cerințele lor biologice, duce la creșterea producției și a energiei.
Nevoia de asolament apare din necesitățile fiziologice ale plantelor, manifes tarea bolilor,
buruienilor și a dăunătorilor, varietatea produselor cerute și beneficiile. Așadar, asolamentul
soluționează problemele legate de agrotehnică, economie și organizare, astfel, prin asocierea
tuturor ramurilor reiese, în final, majorarea produ cției și a eficacității economice.
Pentru întocmirea unui asolament este nevoie de specialiști deoarece este o intervenție
importantă unde se cer cunoștințe detaliate în legătură cu utilizarea terenurilor și direcția în care
se dezvoltă unitățile agricole , iar din toate acestea putem să stabilim numărul și tipul de
asolamente care urmează a fi organizate. Amplasarea culturilor în funcție de relief este foarte
importantă deoarece poate avea o influență negativă legat de producția agricolă, adică poate să se
intensifice reținerea apei provenită din precipitații și aceasta duce la eroziunea solului. Astfel,

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
35
pentru a evita aceste probleme este necesar să se execute lucrarea solului pe direcția curbei de
nivel .
Există anumiți factori care pretind organizarea mai multor feluri de asolamente pe
suprafețe însemnate de teren sau în ferme împărțite în locuri diferite, aceștia fiind: relieful,
fertilitatea, mărimea exploatațiilor și apa freatică. Pentru o utilizare cât mai rațională a terenurilor
arabile se practică exploatarea asolamentelor diferite care au un potențial productiv diferit. Pentru
împărțirea solelor există anumiți agenți iar aceștia sunt: limitele naturale(păduri, cursuri de apă),
căi ferate, drumuri, canale de irigare și desecare, relieful terenului.
Fiecare exploatație agricolă ar trebui ca în fiecare an să se folosească de toate resursele
locale(forță de muncă, sol, mașini și utilaje) și să cultive un număr cât mai mare de plante pentru
a asigura omenirea de produse agricole dar și industria alimentară cu materii prime.

4.3.2 Rotația culturilor
Fiecare plantă are cerințe biologice și agrotehnice diferite iar în funcție de acestea ele
influențează fertilitatea solului, după recoltare lăsând în urma lor o stare culturală mai bună sau
nu pentru plantele care o să fie cultivate anul succesiv. Stăpânirea acestor cunoștințe facilitează o
alegere bună în cazul rotației culturilor și în alegerea corectă a măsurilor agrotehnice în cazul în
care apar lipsuri.
După precizarea dimensiunii și numărul solel or din cadrul asolamentelor, urmează a se
determina tipurile de asolamente care se potrivesc. Pentru fiecare asolament se precizează
alternative de succesiuni a culturilor unde trebuie să se țină cont de necesitățile plantelor în
legătură cu alegerea unor bune premergătoare pentru plantele din cadrul rotației, eliminarea
bolilor și a dăunătorilor, așadar o să se decidă asupra unei alternative adecvate condițiilor fermei.

4.3.3 Fertilizarea culturilor
Fertilizarea este una dintre cele mai importante acțiuni care ajută la creșterea producției
agricole.
Administrarea îngrășămintelor se execută ținând cont de timp, spațiu și progresul tehnic,
aplicarea lor optimă pe culturi are loc cu ajutorul funcțiilor de producție, economice sau
energetice, având ca scop optimizar ea.
Îngrășămintele naturale alături de cele chimice au o influență pozitivă asupra solului,
deoarece sunt un izvor de elemente fertilizante dar și îndeplinesc acțiunea de ameliorare a
proprietățiloe fizico -chimice ale solului.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
36
Plantele iși sporesc creștere a rădăcinii datorită fertilizării generoase cu îngrășăminte care
conțin substanțe nutritive. Aplicarea îngrășămintelor ar trebui să fie echilibrată deoarece doar așa
plantele se pot dezvolta normal.
Îngrășămintele sunt substanțe simple sau compuse care pot avea natură minerală sau
organică și se poate administra sub formă solidă sau lichidă, având scopul dezvoltării plantelor și
astfel a creșterii producției din punctul de vedere al calității și cantității, creșterea gradului de
fertilitate a solului și a u șura descompunerea resturilor organice.
Îngrășămintele sunt clasificate astfel:
 Îngrășămintele chimice: îgrășăminte cu azot, îngrășăminte cu fosfor, îngrășăminte cu
potasiu, îngrășăminte cu macroelemente( magneziu, fier, sulf), îngrășăminte complexe
sau mixte( NP, NK, PK, NPK).
 Îngrășăminte organice naturale: gunoiul de grajd, urina, mustul de gunoi, compostul,
turba, îngrășămintele verzi.
 Îngrășămintele cu biopreparate sunt formate din bacterii simbiotice sau nesimbiotice.
Atunci când se fertilizează sol ul trebuie să ne gândim la particularitățile lui, la climă și la
pretenția plantelor față de îngrășăminte.
Fertilizarea se poate face înainte de semănat, atunci când se încorporează fertilizanții la
arătură sau înaintea formării patului germinativ, atunci când se seamănă, iar aceasta se exercită
pentru ca plantele să aibă parte de elemente nutritive încă de la început și se mai poate fertiliza
solul în timpul vegetației atunci când este nevoie să mai completeze nivelul de elemente
nutritive.

4.3.4 Lucrările solului
Lucrările solului se realizează cu ajutorul unor mașini și utilaje agricole care ajută la
crearea unor condiții favorabile creșterii și dezvoltării plantelor, iar toate aceste lucrări au scopul
de a mărunții, nivela și afâna solul, de a îngloba substanțe organice și chimice, eliminarea bolilor,
dăunătorilor și a buruienilor, amplificarea proceselor chimice și biologice, perfecționarea
regimului hidric și climatic de la nivelul solului.
Lucrările de bază ale solului sunt:

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
37
 Aratul
Este o lucrare prin care o parte de sol este tăiată la o anumită adâncime, care se desparte
de stratul subarabil și este întoarsă și mărunțită. Prin arat se influențează regimul climatic și
hidric din sol iar resturile vegetale și îngrășămintele aflate peste sol vor fi încorporate în sol cu
scopul de a fertiliza solul și de a se dezvolta plantele. Arătura are funcția de combatere a
buruienilor, diminuare a bolilor, eliminare a dăunătorilor și de a încorpora resturile vegetale, dar
ajută și la crearea unor bune con diții pentru a amenaja patul germinativ.
Obiectivele lucrărilor de arat:
 Restaurarea gradului de afânare a solului și perfecționarea drenajului;
 Mărunțirea și afânarea brazdei;
 Înglobarea resturilor vegetale și a îngrășămintelor;
 Ajustarea chimiei și biolo giei solului;
 Eliminarea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor;
 Reținerea apei în sol;
 Oprirea scurgerilor de apă pe terenurile aflate în pantă;
 Îndeplinirea condițiilor legate de pregătirea patului germinativ.
 Afânarea
Afânarea este o lucrare care se fa ce fără răsturnarea, amestecarea, mărunțirea solului și
întoarcerea lui, iar scopul afânării este acela de a sporii sau mării spațiul lacunar al orizonturilor
de sol.
Terenurile care se găsesc în zone cu precipitații abundente pot să fie îmbunătățite cu
ajutorul afânării adânci care poate să cuprindă și lucrări de desecare, drenaj, deoarece solul are
nevoie de un regim aerohidric optim, fertilizarea și amendarea ameliorativă, pentru ca solul să
aibă o condiție agrochimică optimă, care corespunde cu cerințel e culturilor.
 Grăparea
Lucrarea solului cu grapa duce la afânarea, mărunțirea, nivelarea și tasarea solului.
Această lucrare s -a extins datorită creșterii productivității și a efectelor de mărunțire, nivelare,
afânare, distrugere a buruienilor și mărunțirea resturilor vegetale din cultura precedentă.
Grăparea se poate face pe terenurile arabile, înainte și după semănat, pe pășuni, gazon, plantații
pomicole și viticole, dar și la includerea fertilizanților și a erbicidelor.
 Tăvălugirea

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
38
Lucrarea solu lui cu tăvălugul se practică cu scopul de a nivela, afăna și mărunții solul.
Tăvălugirea se parctică cu scopul de a:
 Pregăti patul germinativ în cazul în care se seamănă plante cu semințe mici;
 Mărunții bulgării pentru a putea avea loc acțiunea de semănat;
 Pune plantele în contact cu solul după ce au avut loc înghețurile de toamnă;
 Culcarea la pământ a plantelor verzi destinate îngrășământului;
 Elimina crusta, nivela solul și a mărunții solul înainte de semănat.
Influența lucrărilor solului cu privire la însușirile biologice, fizice și biochimice:
 Regimul hidric din sol este îmbunătățit prin intermediul unor lucrări care fac posibilă
adunarea unei cantități mari de apă în zone secetoase, iar în zonele umede se sigură o
drenare eficientă a apei încât să nu se producă o umiditate abundentă a solului.
 Prin lucrările de afânare a solului plantele au parte de o dezvoltare și creștere mult mai
bună deoarece rădăcinile pot să străpungă mai ușor solul.
 Lucrările solului sunt foarte importante când este vorba despre combaterea buruienilor.
 Sub influența lucrărilor solului bolile și dăunătorii pot să dispară, deoarece bolile și
dăunătorii care rămân pe resturile vegetale din iarnă, dispar cu ajutorul executării arăturii,
deoarece resturile vegetale ajung sub sol iar s upraviețuirea lor nu mai este posibilă.
 Porozitatea crește datorită lucrărilor solului, datorită aratului care amestecă solul cu
resturile vegetale făcând solul mult mai aerat și afânat.
 Lucrările solului influențează elementele nutritive din sol, acestea ducând la creșterea
producției, în cazul în care se folosesc îngrășăminte împreună cu diverse elemente de
tehnologie.
 Lucrările solului pot duce la modificări ale pH -ului, a conținutului de humus și săruri în
sol.

4.3.5 Semănatul
Lucrarea cu ajutorul căreia se inserează semințele în sol cu scopul de a obține producție,
este semănatul. Semănatul este de o importanță foarte mare datorită faptului că recolta depinde
foarte mult de această lucrare. Este nevoie de o atenție sporită când este vorba despre pr egătirea
terenului pentru semănat, despre utilizarea îngrășămintelor folositoare patului germinativ. Pentru
ca semănatul să aibă loc este nevoie ca sămânța sau materialul de plantat să fie condiționat, iar
cantitatea care trebuie semănată să fie garantată din timp.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
39
Pentru semănare este necesar ca semințele să fie sănătoase, autentice, pure, facultatea și
energia germinativă crescute și masa a o mie de boabe să fie mare. Sămânța folosită trebuie să
facă parte din soiurile și hibrizii care se cultivă în acea zonă.
Semănatul se poate face toamna sau primăvara, depinde de biologia lor. Data în care se
poate semăna depind de condițiile temperaturii solului și a climei dar și de însușirile fizice ale
solului.
Adâncimea la care trebuie să se semene depinde de crite riile fiecărei plante, de pregătirea
terenului pentru semănat, de textura solului și de umiditate. Adâncimea poate să influențeze
timpul în care răsar plantele. Daca semințele se repartizează uniform pe rând, acestea vor fii
uniforme și atunci când cresc. Desimea la semănat depinde de fiecare particularitate a soiului și
de biologia culturii, deși este importantă și destinația culturii, condi țiile climatice și tehnologice.
Metodele prin care se semănă sămânța diferă de la o cultură la alta, totuși se pot cl asifica
în două părți: semănatul prin împrăștiere și în rânduri.

4.3.6 Lucrări de îngrijire
Încă de la semănat până la perioada de recoltat, culturile au nevoie de anumite lucrări de
îngrijire, astfel acestea le asigură plantelor condiții de vegetație ex celente și excluderea factorilor
nefavorabili care pot să se manifeste asupra lor. Lucrările care sunt executate la timp și conform
condițiilor, vor avea o stare calitativă și cantitativă mult mai mare.
Lucrările de îngrijire se pot îndeplinii ținând cont de condițiile climatice, specia și
condițiile manageriale.
Lucrările de îngrijire care sunt esențiale sunt: lucrarea cu grapa, cu tăvălugul, prășitul,
eliminarea bolilor,dăunătorilor și a buruienilor, mușuroitul, mulcirea și îngrășarea suplimentară.
Lucrăr ile de îngrijire au rolul de a îndelinii toate condițiile care sunt necesare pentru
dezvoltarea și creșterea lor optimă. Lucrările de îngrijire se execută diferit la fiecare tip de
cultură, ținând cont de distanța dintre rânduri, caracteristicile solului, condițiile climatice și
gradul de îmburuienare.
Lucrările de îngrijire a culturilor pot să fie pentru culturi de toamnă și pentru culturi de
primăvară.
 Lucrări de îngrijire pentru culturile de toamnă.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
40
În această perioadă lucrările de îngrijire ar putea fi: eliminarea dăunătorilor, udarea
culturilor care se află în zone uscate pentru a răsării plantele mai ușor și înlăturarea umidității
excesive care poate să apară în urma ploilor de toamnă.
 Lucrări de înrijire pentru culturile de primăvară.
Culturile de pri măvară sunt două tipuri, iar acestea su nt: neprășitoare și prășitoare.
Culturile neprășitoare se pot îngrijii după nevoie cu ajutorul următoarelor lucrări:
– grăpatul;
– prășitul;
– reînsămânțarea golurilor;
– răritul;
– fertilizarea;
– tratamente pentru boli, dăunăt ori și buruieni;
– irigarea;
– mușuroitul;
– cârnitul;
– ciupitul;
– copilitul;
– mulcirea.
Domeniul lucrărilor de îngrijire a solului se preocupă cu reducerea numărului de lucrări
asupra culturilor, iar această aspirație se poate realiza practic prin:
 Formarea de asolamente și rotații potrivite zonelor din țară;
 Îndeplinirea lucărilor de bază și cele de pregătire ale patului germinativ, în perioadele
optime și corect;
 Să se țină cont de perioda de semănat și desimea optimă care diferă în funcție de specie;
 Aplicare a îngrășămitelor și a erbicidelor în mod rațional;
 Respectarea tehnologiei de cultivare, ținându -se cont de cerințele tehnice ale solului.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
41
4.3.7 Recoltarea culturilor
Recoltarea este lucrarea de adunare a producției obținute de la plantele de cultură, prin
desprinderea plantelor de pe suprafața solului sau adunarea altor organe comestibile de pe plante.
Recoltarea este un cuvânt comun, iar fircare grup de plante are un nume diferit care este
sinonim cu recoltarea, de exemplu: secerat pentru cerealele pă ioase, cules pentru legume, scos
pentru cartofi, smuls pentru in sau cânepă, cosit pentru plantele de nutreț.
Recoltatul se poate face în stadiile de vegetație cele mai optime și asta depinde de scopul
pentru care este nevoie de plante. Recoltarea trebuie să se facă atunci când este faza de coacere
deplină, deoarece semințele au o umiditate foarte scăzută. Dacă recoltarea se face prea devreme,
semințele pot să își piardă capacitatea de germinare deoarece, semințele se încing în timpul
păstrării .
Recoltare a este o lucrare care fundamentală în administrarea realizării furajelor, pentru că
de aceasta aparține calitatea și cantitatea furajelor.
Recoltarea se va face în funcție de momentul optim al recoltării pentru fiecare cultură,
așadar ordinea în care cultu rile vor fi recoltate se va stabilii după acest aspect important. Pentru
ca recoltarea să fie îndeplinită cât mai repede, în funcție de proprietățiile fiecărei culturi, trebuie
ca forța de muncă și dacă este necesar, mașinile, să fie pregătite.

4.4 FACTORII SOCIAL -ECONOMICI

Factorii social -economici care pot determina producția culturilor de câmp pot fi:
managementul, profitul și rata rentabilității, baza materială. Posedarea acestor cunoștințe legate
de factorii social -economici pot să ducă la cre șterea cantitativă și calitativă a culturilor.
În România, agricultura este o ramură privilegiată. Fundamentele acestei afirmații
sunt: resursele umane și naturale ale agriculturii și funcțiile social -economice ale agriculturii:
 Garantarea alimentației pe ntru România,
 Asigurarea materiilor prime pentru industrie,
 Păstrarea echilibrului ecologic,
 Dezvoltarea spațiului rural.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
42
Managementul agricol este definit ca fiind știința sau arta de a unii concepte,
facilități, resurse materiale și umane, cu scopul de a produce bunuri și servicii.
Managementul este un factor foarte important iar modul în care acesta este aplicat
este diferit în funcție de culturile agricole și specificul lor.
Agricultura presupune un consum mare de resurse, iar pentru planificarea con sumului
cu scopul de a crește producția este nevoie să cunoaștem o serie de tehnologii de producție și
metode econometrice.
În această activitate trebuie să se dețină cunoașterea următoarelor noțiuni:
 Indiferent de tipul de cultură agricolă, ea este prez entată ca o structură ce reprezintă
producția,
 Pentru îndeplinirea scopului, culturile agricole necesită resurse,
 Schimbarea resurselor în producție, se ține în cadrul procesului de producție.
Resursele cu ajutorul cărora are loc producția încadrează un p otențial uman, financiar
și natural care se afla la un moment dat în culturile agricole.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
43
CAPITOLUL V . CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 CONCLUZII

În urma cercetării efectuate obiectivele propuse au fost îndeplinite fiind analizată
situața factorilor în obținerea culturilor agricole.
În prima etapă s -au adunat informații din surse bibliografice și site -uri de specialitate
legate de agricultuă și factorii ecologici, biologici, tehnologici și social -economici pentru a
demonstra că aceștia det ermină realizarea culturilor agricole, cât și maximizarea productivității
culturilor.
Așadar, cu ajutorul surselor bibliografice și a site -urilor de specialitate, s -au putut
evidenția caracteristicele factorilor și importanța lor în obținerea culturilor agricole, ajungându -se
la concluzia că acești patru factori sunt baza realizării unei culturi, tinând cont de toate condițiile
lor pentru îndeplinirea unei culturi dezvoltate, sănătoase și cu o productivitate mare. Toate
acestea ducând la creșterea economi ei naționale și la asigurarea alimentației pentru întreaga
omenire.
Astfel, prin dirijarea și folosirea rațională a acestor factori de bază, se ajunge la
evidențierea creșterii capacității de producție a plantelor , deoarece aplicarea unor tehnici și soluț ii
sunt diferite de la plantă la plantă, așadar acele tehnici se pot realiza corect doar cu ajutorul
factorilor.
În concluzie, respectarea condițiilor factorilor ecologici, biologici, tehnologici și
social -economici, duce la obținerea unor culturi agricol e superioare din punct de vedere calitativ
și cantitativ.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
44
5.2 RECOMANDĂRI

Conform cercetărilor făcute, s -a constatat faptul că factorii ecologici, biologici,
tehnologici și social -economici sunt esențiali în obținerea culturilor agricole.
Se recomandă cu mare încredere respectarea și aplicarea tuturor condițiilor de care
dispun acei factori pentru a beneficia de culturi dezvoltate, sănătoase și optime din punct de
vedere al calității și cantității.
În al doilea rând se indică, ca pentru re alizarea unor culturi și sporirea recoltelor din
sectorul vegetal să se apeleze la informațiile legate de cei patru factori determinanți.

Roxana Corina Ochiș Factori determinanți în obținerea culturilor agricole
________________________________ ________________________________ ____________________________
45
BIBLIOGRAFIE

1. Davidescu D ., Velicica Davidescu, 2002, “Secolul XX Performanțe în agricultură ”,
Editura CERES, București.
2. Merce C. C., 2006, “Agricultura Europei”, Editura ACADEMICPRES, Cluj -Napoca.
3. Merce Elena, Cristina B. Pocol, 2009, “Economie rurală ”, Editura ACADEMICPRES ,
Cluj-Napoca.
4. Munt ean L. S., S. Cernea, G. Morar, M. M. Duda, D. I. Vârban, S. Mun tean, 2008, “
Fitotehnie ”, Editura ACADEMICPRES, Cluj -Napoca
5. Oancea I., 2012, “Tehnologii agricole performante ”, Editura CERES, București.
6. Oancea Margareta, 2007, “Managementul, gestiunea economică și strategia unităților
agricole ”, Editura CERES, Bucureșt i.
7. Stancu I., A. Ciobanu, 2010, “Introducere în agricultură ”, Editura SITECH, Craiova.
8. https://ec.europa.eu
9. https://www.madr.ro/agricultura.html
10. https://www.madr.ro/culturi -de-camp/cereale.html
11. https://www.madr.ro/culturi -de-camp/plante -tehnice.html
12. https://www.madr.ro/culturi -de-camp/plante -tehnice.html
13. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/ com_presa/com_pdf/prod_veg_r18_1.pdf
14. http://www.insse.ro/old/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r17_1.pdf
15. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_lunar_nr05_20
18_0.pdf
16. http://istis.ro/image/data/download/catalog -oficial/Catalog%202018.pdf
17. http://ansa.gov.md/uploads/files/Control%20semincer/catalogul%20comun%20EU%20so
iuri%20agricole%20ed%2037.pdf
18. http://ansa.gov.md/uploads/files/Control%20semincer/Catalogul%20comun%20UE%20al
%20soiurilor%20de%20legume%2C%20editia%2037.pdf
19. http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
20. http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table