Rotea Alexandra -Carmina [609161]

Rotea Alexandra -Carmina
FABBV, Anul II, Seria C, Grupa1533 ANALIZA BUGETULUI BA ZAT PE
PERFORMANȚĂ ÎN ÎNVĂȚ ĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR DIN M AREA BRITANIE

1

Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………2
Stadiul cunoasterii…………………………………………………………………… ……..3
Învățământul preșcolar …………………………………………………………………… ..5
Învatamantul primar …………………………………………………………………… .….6
Învățământul secundar ………………………………………………………………… .…..7
Metodologie……………………………………………………………………………….….9
Concluzi i ……………………………………………………………………………………. 10
Bibliografie ………………………………………………………………………………….. 10
Anexe ………………………………………………………………………………………… 11

2
Abstract
In acest proiect am analizat formele invatamantului preuniversitar dezvoltand pentru
fiecre etapa scolara in parte relatia intre bugetul acordat invatamantului si indicii de
performant a in invatamant precum : rata abandonului scolar sau rezultatele testarilor nationale.
Cuvinte cheie
Invatamant, buget, performanta in invatamant , Marea Britanie.
Introducere
Pe plan mondial principalele obiective din punct de vedere educational sunt reducerea
ratei abandonului scolar si dezvoltarea corecta a copiilor intelectual dar si fizic. Conform
datelor de pe Banca Mondiala aceste obiective sunt atinse din ce in ce mai tare, rata
analfabetismului si a abandonului scolar pe plan mondial in ultimii 50 de ani a scazut drastic .
Marea Britanie este o tara ce face parte din lumea intai, deci nu se poate discuta decat
despre o dorinta de atingere a absolutului. La nivelul invatamantului primar si al celui
secundar , gradul de inmatricular e depasi t 100% pe parcursul a mai multor ani, singurul
segment ce are probleme din punct de vedere al abandonului scolar este invatamantul pre –
scolar insa acest indice este cu mult mai mare fata de media pe plan mondial.
Din punct de vedere a cheltuielilor bugetare cu educatia, cindorm Bancii Mondiale, pe
plan mondial ponderea cheltuielilor cu educatia in totalul cheltuielilor guvernamentale este in
medie de apro ximativ 14%. Adesea Regatul Unit se afla sub aceasta medie valorile indicelui
menti onat sunt de aproximativ 12.5%.
Conform institutului national de statistica dim Marea Britanie: ponderea cheltuielilor
pentru educa ție se regăsește pe locul doi in topul alocălilor bugetare in Regatul Unit,
reprezentând 4,5% din totalul veniturilor națion ale în 2015 -2016.Cheltuielile cu educația au
crescut semnificativ din perioada 1990 pana in 2009/2010 moment în care această
componentă a bugetului functional a suferit deprecieri .
Tot din aceasi sursa am extras ca: in anul 2016 cheltuielile totale facute de Marea
Britanie pentru școli au fost de 37 milioane de Lire ce reprezintă 11,5% din totalul
cheltuielilor publice ale anului 2016. În medie unui copil ce urmează o școala primară i s-au
alocat 4.900 lire pe an iar unui copil din gimnaziu îi revin 6.300 lire pe an . Cheltuielile cu
preșcolarii au fost de 1.700 lire pe copil, mai putin de jumatatea bugetului alocat unui copil
din clasele primare.

3
Stadiul cunoasterii :
Institutul finantelor publice in lucrarea “ Long -run comparisons of spending per pupil
across different stages of education ” din 2017 coordonata de Chris Belfield , sustine ca in
ultimele doua decade, cheltuiala publica si atentia politica pentru invatamant ul prescolar au
crescut semnificativ. In figura 1 prezentata de autori, arata estimarile lor facute asupra
cheltuielile facute pentru un copil in varsta de 3 -4 ani inrolat in invatamantul prescolar, pe
perioada 1997 -98 si 2015 -16, deasemenea au si facut pr oiectii pana la anul scolar 2019 -20.In
figura 1 putem vedea si cheltuielile pe cap de copil de varsta prescolara, pentru a arata cum
prezenta copiilor in gradinite afecteaza nivelul cheltuielilor.

In priviita invatamantului primar si secundar, Institutul finantelor publice sustine in “
Long -run comparisons of spending per pupil across different stages of education ” din 2017
afirma: Cheltuielile școlare ce sunt aferente elevilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 16 ani și au
fost relativ protejate de taierile bugetare din în ultimii ani. În anii 2015 -16, cheltuielile totale
pentru școlile din Marea Britanie au reprezentat puțin sub 37 de miliarde de lire sterline ,
reprezentând 11,5% din totalul cheltuielilor publice. Cheltuielile zilnice sau curente per elev
au fost î n mare parte înghețate între 2010 -11 și 2015 -16. Cu toate acestea, în următorii patru
ani, cheltuielile școlare pe elev sunt de așteptat să scadă cu aproximativ 6,5% în termeni reali.
Figura 2 arata evolutia cheltuielilor a nivel primar si secundar din an ul scolar 1997/98
pana in 2016/17, deasemenea face si previziuni pentru urmatorii 3 ani scolari. Definitia lor
pentru cheltuielile scolare reprezinta suma dintre cheltuielile guvernamentale suma
cuantumului cheltuielilor guvernamentale efectuate de școli le individuale, excluzând
cheltuielile efectuate direct de autoritățile locale, cheltuielile pentru școlile speciale și
cheltuielile în școlile independente ce sunt gratuite.
Figura 1 : Cheltuielile pe copii de varsta prescolara (3 -4 ani) la preturile din 2016 -2017
Cheltuielile pe copil inscris la gradinita
Cheltuieli le pe cop il de varsta prescolara (3 -4 ani)
Cheltuieli, la preturile din 2016 -2017

4

După cum se poate observa in figura 2 , pe parcursul anilor 1980 și 1990, a existat o
creștere relativ modestă a cheltuielilor pe școală primară pe elev pe an, cu o medie de
aproximativ 2% pe an în termeni reali. Cheltuielile pe școală pe elev au crescut în aceeași
perioadă (în jur de 1,5% pe an, în medie), înregis trând o scădere în timp real la mijlocul anilor
1990. Încă de la începutul anului 1999, cheltuielile pe elev au crescut rapid, creșterea
înregistrându -se mai mult decât dublu la aproximativ 5% pe an în termeni reali pentru școlile
primare și secundare pe p arcursul anilor 2000. Aceasta a condus la o creștere a cheltuielilor
pentru elevii de la școala primară de la 2.700 de lire sterline pe elev în perioada 1999 -2000
pentru a ajunge la 4.400 de lire sterline până în 2009 -10, cheltuielile pentru fiecare elev f iind
de la 3.600 la 5.700 lire sterline pe elev în aceeași perioadă.

Figura 2: Cheltuielile pe elevii invatamantului primar si secundar, la preturile din 2016 -2017
Cheltuieli, la preturile din 2016 -2017
Cheltuielile pe copil inscris in invatamantul primar
Cheltuielile pe copil inscris in invatamantul secundar

Figura 3: Numarul studentilor in diferite etape ale educatiei (1997/98=100)

Numarul de studenti (1997/98=100
Prescplar Primar Secundar

5
Cum se poate vedea in figura numarul trei prezentata de autorii mentionati mai sus, a
existat o crestere in numarul copiilor ce participa la diverse forme de invatamant. In
invatamantul prescolar numarul copiilor inrolati a crescut cu peste 50% intre 1997/ 98 si
2012/13. Se poate vedea si faptul ca numarul de copii inrolati in formele de invatamant
primare si secundare a ramas constant avand diverse pluctuatii pe timpul analizei

Învățământul preșcolar
În Marea Britanie varsta oficiala de inscriere in invatamantul prescolar este de 3 ani si
dureaza 2 ani. Institutul pentru studiile fiscale (2017) in “ Long -run comparisons of spending
per pupil across different stages of education ” sustine cele două mari obiective ale guvernului
priviind invățamântul sunt: dezvoltarea corectă a copiilor prin învățământul public și creșterea
numărului de mame care lucrează. Prin prisma acestor două deziderate creșterile in cheltuiala
publică au luat diferite forme : guvernul oferă părinților sprijin pentru a înscrie copilul l a
școală precum ajutorul pentru creșterea copilului prin “Working tax credit ” ce se traduce ca
fiind un credit fiscal ce oferă o oportunitate de a obține bani în plus pentru părinții cu copii de
până la 16 ani inscrisi intr -o forma de invatamant; este considerat un supliment la alocatia
pentru copii, acest credit fiscal se adresează doar părinților ce lucrează .
O alta forma de incurajare este aplicata prin: “Childchare vouchers ” ce reprezintă
tichete de îngrijire a copilului și sunt date de angajator f iind scutite de taxele de stat, aceste
tichete se pot folosi pentru plata bonei sau a instituției de îngrijire a copilului. Pe lângă aceste
beneficii bănești statul a asigurat și niste servicii directe precum centre de îngrijire a copilului
și prin dreptul la educatie preșcolară part -time gratuită pentru copii de 3 -4 ani.
Institutul pentru studiile fiscale (201 7) in lucrarea mentionata mai sus mai susține că î n
ultimele doua decade, cheltulelile publice și atenția politică față de preșcolari au crescut
semnificativ. Din analiza personală în care am folosit dete de pe platforma ”World bank” am
descoperit că acest lucru este partial adevarat, in sensul in care, sumele acordate au crescut,
insa ca procent din cheltuielile totale bugetare si cheltuielile totale cu educatia , cheltuielile cu
educatia prescolara a suferit deprecieri . Am evidențiat această constatare prin graficele de mai
jos reprezentate in figura 4 , în care se vede trendul de scădere a ponderii cheltuielilor cu
învățământul preșcolar in totalul cheltuielilor guvernamentale , cu toate că numărul
preșcolarilor inscrisi in forma de învățământ a crescut.
Sursa: www.worldbank.or g 700000900000110000013000001500000
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013Figura 4: Copii prescolari inscrisi intr -o
forma de invatamant (numar )
00,511,5
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013Cheltuielile guvernamentale cu
invatamantul prescolar ca pondere din
totalul cheltuielilor guvernamentale (%)

6
Învatamantul primar
Invatamantul primar are o durată de 4 ani și se adresează copiilor cu varste cuprinse între 4
ani si 11ani.
Conform Departamentului pentru educatie al Marii Britanii (201 4) in “The national
curriculum in England “, principalele scopuri ale educatiei primare sunt dobandirea u nor
capacitati de a scrie, citi si socoti la nivelul tuturor copiilor , precum si crearea bazei bagajului
informational pentru stiinta, matematica si alte materii viitoare. Copii din Marea Britanie sunt
supusi unor teste la sfarsitul clasei întâi si a patra , pentru a observa evolutia copiilor la citit,
gramatica si scriere precum si capacitatile lor in matematica si stiinte si sunt numite “key
stage 1 test” si “key stage 2 test”
Rezltatele sunt clasificate pe nivele , se bazeaza pe nivelul asteptarilor( exemplu: elevul
lucreaza sub/ la/ peste nivelul asteptarilor)si sunt acordate de catre invatatori , la sfarsitul ”key
stage 2” asteptarile sunt ca elevii sa obtina nivelul 4 la testarile nationale, dar pentru copii cu
un intelect ridicat, gradele de notare ajung pana la nivelul 6.
Pentru analiza invatamantului primar am ales: ratia elev -profesor in invatamant ul
primar si procentul elevilor ce au obtinut peste nivelul 5 la testul de limbaj si la cel de
matematica de nivelul clasei a doua intre 2000 si 2012.

Sursa: www.gov.uk
În figura 5 se observă tendin ță de îmbunatatire a rezultatelor elevilor la testele
aferente sfarsitului clasei a doua . Din anul 2000 pana in 2012 ponderea elevilor ce au obtinut
mai mult de nivelul 5 a crescut cu 6 puncte procentuale la limbaj și cu 11 puncte procentuale
la matematica ce reprezinra o marire de aproape 46% in cei 13 ani analizati. Modificarile
anuale fiind de 0,5 puncte procentuale pe an la limbaj si 0,92 puncte procentuale la
matematică
Din rezultatele analizei facute indicatorilor mentionati mai sus a rezultat ca în medie
un profesor are in ingrijire aproximativ 18 copii de scoala primara, numarul total de invatatori
fiind in medie aproximativ 255 de mii . Față de anul 2000 nu mărul profesorilor de școala
primară a scăzut cu aprozimativ o mie .
42%
38%50%
48%
24%35%
35%
0%10%20%30%40%50%60%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Figura 5: Evolutia procentul elevilor ce au obtinut peste nivelul 5 la testul de limbaj si
la cel de matematica de nivelul clasei a doua intre 2000 si 2012
Procentul elevilor ce au obtinut
peste nivelul 5 la testul de limbaj
Procentul elevilor ce au obtinut
peste nivelul 5 la testul de
matematica

7
Învățământul secundar
Învatamantul secundar se împarte in doua categorii : ”lower secondary” ce este echivalentul a
invățământului gimnazial iar varsta oficiala de incepere a acestui nivel de invățământ este
varsta de 11 ani si dureaza 3 ani respectiv ”upper secondary” ce se traduce ca fiind
invățământul liceal ce incepe de la v arsta de 14 ani cu o durată de 4 ani.
Institutul pentru studiile fiscale (2017) sustine ca in in prezent, autoritățile locale sunt
responsabile pentru determinarea nivelului de finanțare pentru școlile finanțate de stat. Fiecare
autoritate locală primește o subvenție de la guvern pe care apoi o distribuie școlilor din zona
sa, utilizând propria formulă de finanțare.
În ceea ce priveste verificarea cunosintelor elevilor de nivel secundar exista alte doua
teste la sfarsitul etapelor : “key stage 3”,si “key stage 4 ” ce se realizeaza la varste intre 14
respectiv 17 ani in care se verifica capacitatile elevilor priviind comunicarea scrisa si citita la
nivelul limbii nationale, matematica si stiint e la care se adauga domenii precum informatica,
geografie, istorie si nu in ultimul rand, educatie fizica ,scolile trebuie sa ofere elevilor
posibilitatea de a alege materii optionale precum: arte plastice si muzicale, limbi straine .
Deasemenea scolile sunt obligate sa aiba in curicula scolara religie s i educatie sexuala , afirma
Departamentul pentru educatie al Marii Britanii (2016) in “;Education and training statistics
for the United Kingdom 2016 ”
Pentru pregatitea testului ce se sustine la sfarsitul ”key stage 4” numit ” General
Certificate of Secondary Education ”(GCSE) un elev decide ce discipline va studia inca din
clasa a noua, discipline ce vor influenta materiile testate in cadrul GCSE pe langa materiile
obligatorii, Engleza, Matematica si Stiinte.

Sursa: www.gov.uk/
In graficul de mai sus (figura 6) am evidentiat importanta modului de finantare ale
institutiilor de invatamant in obtinerea notei de trecere la nivelul testului de limba engleza si
de matematica din cadr ul GCSE .
2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16
Toate tipurile de scoli 54,00% 59,60% 60,00% 60,00% 55,50% 55,80% 59,30%
Scoli finantate de stat 55,70% 58,70% 59,30% 61,30% 58,90% 59,20% 63,00%
Scoli cu finantare proprie 52,30% 60,50% 60,70% 58,70% 52,10% 52,40% 55,60%50,00%52,00%54,00%56,00%58,00%60,00%62,00%64,00%Procentul de elevi ce au luat
nota de trecere la engleza si
matematica Figura 6: Procentul de elevi ce au luat nota de trecere la engleza si
matematica in functie de tipul de finantare a institutiilor de invatamant

8
Analizand evolutia in timp a procentului elevilor promovati putem observa ca in
majoritatea anilor institutiile finantate de catre stat au obtinut rezultate mai bune la acest nivel
avand valori peste media nationala, reprezentata de procentul promovabil itatii al tuturor
institutiilor scolare
Evolutia ratei promovabilitatii la nivelul institutiilor de stat este una de natura pozitiva
avand o crestere de 7,3 puncte procentuale pe cand rezultatele institutiilor de invatamant
private nu au reusit decat o cr estere cu doar 3,3 puncte procentuale.
Cel mai mic procent de promovabilitate a elevilor scolilor cu finantare proprie a avut
loc in anul scolar 2013 -2014 a in care au fost facute doua modificati majore in notarea
examenului GCSE, fapt ce poate mo tiva diminuarea rezultatelor cu aproximativ 11% fata de
anul precedent.
O modificare ce a adus procente mult mai bune la nivelul promovabilitatii examenului,
a fost cea din anul scolar 2015 -2016, modificare ce a avut rolul introducerii unor metode de
notare ce pot face ca examenul sa fie considerat Bacalaureat. Acest an a adus marirea ratei
promovabilitatii la ambele tipuri de institutii de invatamant cu aproximativ 6% fata de anul
precedent.
Din aceasta analiza putem vedea ca impotriva aparentelor conform publi catiilor media,
invatamantul public este mai eficient decat cel particular in acest sector al invatamantului .
Acest lucru poate fi motivat de interesul de care dau dovada profesorii angajati de catre stat,
ce sunt motivati de un salariu corect , Regatul Unit fiind una dintre tarile Uniunii Europene ce
isi plateste cel mai bine profesorii.
Analiza econometrica
In urma analizei relatiei dintre: Cheltuielile guvarnamentale cu invatamantul liceal ca
procent din totalul cheltuielilor guvernamentale si Numarul de liceeni inscrisi. ȋntre 2005 și
2011, au reiesit urmatoarele:

La o marire a Numarului de elevi liceeni cu 100.000, procentul Cheltuielilor guvernamentale
cu invatamantul liceal ca procent din cheltuielile guvernamentale totale creste cu 3.1 puncte
procentuale.
Valoarea raportului de determinare este 86.89% din variația Cheltuielilor guvernamentale cu
invatamantul liceal ca procent din cheltuielile guvernamentale totale este explicate de variația
numarul elevilor inscrisi la liceu prin acest model de regresie.

9
METODOLOGIE
Am analizat relatia dintre: Cheltuielile guvarnamentale cu invatamantul liceal ca procent din
totalul cheltuielilor guvernamentale si Numarul de liceeni inscrisi. Datele necesare analizei au
fost culese pe o perioadă de 6 de ani, mai exact ȋntre 2005 și 2011, de pe site -ul World Bank.
Datele se pot vedea in tabelul 1
Tabel 1:
An Cheltuielile
guvarnamentale pe cap
de licean (constant US$) Numarul de liceeni
înscrisi (numar)
2005 12015,45215 3413517
2006 12344,94141 3071888
2007 12259,03809 3082700
2008 12647,7373 3036768
2009 13608,88867 3017460
2010 13109,4043 3080622
2011 8310,519531 2628738
Sursa: World bank
Pentru realizarea modelului econometric s -a folosit pachetul de programe Eviews 10, și a fost
implementat un model simplu de regresie.
Variabila dependenta a fost considerata Cheltuielile guvarnamentale cu invatamantul liceal ca
procent din totalul cheltu ielilor guvernamentale . Variabila independenta este considerata:
Numarul de liceeni inscrisi .
Ecuația rezultată a fost următoarea:
Ch guv cu invatamantul liceal ca procent din ch guvernamentale totale = -5.911099+
0,0000031 *Numarul de liceeni
Verificarea validitatii modelului :
Pentru testarea validitatii modelului am aplicat testulu F.Ipoteza nula: Nici un coeficient nu
este valid. Prob(F -statstic) este mai mica de 0,05, adică modelul ȋn cauză este valid statistic
O posibilitate de testare a parametrilor este prin compararea probabilităților p -value cu pragul
de 0.05. Cum ambele sunt mai mici decât 0.05, fiind 0.0022 respectiv 0.0156, putem conclude
că ambii parametri sunt valizi din punct de vedere statistic,confo rm acestui model de regresie.

In urma aplicarii testelor pentru multicolinearitate, auto -corelarea erorilor, heteroscedasticitate,
normalitatea erorilor prin testele Variance Inflation Factors , White, Breusch -Godfrey , Jarque –
Bera. In urma acestor teste a rezultat ca in modelul folosit: multicolinearitatea nu este o
problema, erorile nu sunt auto -corelate, varianta erorilor este constanta si erorile sunt distribuite
normal.

10
Concluzi i

Luand in calcul studiul facut in cele trei etape ale invatamantului am observat ca
indicatorii de performanta ai invatamantului se imbunatatesc cu timpul cu toate ca bugetul
alocat invatamantului scade. Acesta poate fi vazut ca un lucru imbucurator avand in vedere
relatia dintre efort si efect are o evolutie pozitiva, efor tul reprezentat de cheltuielile bugetare,
numarul de profesori angajati a scazut in timp ce efectul aratat prin rata inscrierii intr -o forma
de invatamant si rezultatele scolare a avut o modificare pozitiva.Totodata aceste scaderi
bugetare trebuie facute c u precautie, deoarece fara sustinerea baneasca, aceste progrese in
invatamant pot in ceta.

Parerea personala este ca : in Marea Britanie fiind o tara dezvoltata, cu grad inalt de
civilizatie, constientizarea de nevoie a educatiei este mai pregnanta in randul populatiei ceea
ce rezulta prin aceste progrese in plan educational.

Bibliografie

Chris Belfield, Claire Crawford, Luke Sibieta, 2017, Long -run comparisons of spending per
pupil across different stages of education, The Isntitute for Fiscal Studies , London.

Haroon Chowdry, Luke Sibieta, 2011; Trends in education and schools spending, The Isntitute
for Fiscal Studies, London.

Jayne Middlemas, Jenny Easby, 2014, National curriculum assessments at key stage 2 in
England, Department for Education, London.

Kathryn Kenney, 2017, Provisional GCSE and equivalent results in England, 2016 to 2017,
Departament for education ; Darlington.

The Departament for education of United Kingdom ; 2017;Secondary accountability
measures;Departament for education; London .

The Departament for education of United Kingdom ; 2016;Education and training statistics for
the United Kingdom 2016 Departament for education; London .

The Departament for education of United Kingdom; 2014;The national curriculum in
England;Departament for education; London .

11
Anexe:

Series Enrolment in pre –
primary education,
both sexes (number) Government expenditure in
pre-primary institutions as
% of GDP (%) Expenditure on
pre-primary as %
of total
government
expenditure (%)
Expenditure on
pre-primary as %
of government
expenditure on
education (%)

1998 1151508 0,378719985 1,02273 8,34499
1999 1155380 0,374850005 1,03121 8,73778
2000 1183250 0,390359998 1,08691 9,0124
2001 1187270 0,413480014 1,15756 9,41672
2002 1180484 0,425300002 1,16461 8,5851
2003 1083589 0,330980003 0,88339 6,48766
2004 822407 0,327879995 0,85834 6,6253
2005 977448 0,263799995 0,77196 5,85413
2006 989596 0,258599997 0,77117 5,83286
2007 1004677 0,226769999 0,86218 6,62567
2008 1108148 0,222120002 0,71156 5,48782
2009 1121699 0,221330002 0,68298 5,41744
2010 1175407 0,281509995 0,67328 5,19493
2011 1248282 0,305570006 0,70707 5,56031
2012 1281727 0,305 0,703 5,46
2013 1258174 0,306239992 0,70196 5,41023
Sursa: www.worldbank.or g

An Grad de inrolare in
invatamantul prescolar Grad de
inrolare t -1 Indicele cheltuielilor cu
invatamantul prescolar
2000 79,86696625 81,24224091 1,030344036
2001 81,24224091 82,29994202 1,042267574
2002 82,29994202 76,95288849 1,121444441
2003 76,95288849 59,3199501 0,8972034
2004 59,3199501 70,98264313 1,179140871
2005 70,98264313 72,00791168 0,963456111
2006 72,00791168 73,19907379 1,071922814
2007 73,19907379 80,54155731 1,277473302
2008 80,54155731 80,79727936 0,772109423
2009 80,79727936 82,52326965 0,845572323
2010 82,52326965 85,51100922 1,099251812
Sursa: www.gov.uk , www.worldbank.or g

12
An scolar Procentul de elevi ce
au luat nota de
trecere la engleza si
matematica la nivelul
tuturor scolilor Procentul de elevi
ce au luat nota de
trecere la engleza
si matematica la
nivelul scolilor de
stat Procentul de elevi ce
au luat nota de
trecere l a engleza si
matematica la nivelul
scolilor private
2009/10 54,00% 55,70% 52,30%
2010/11 59,60% 58,70% 60,50%
2011/12 60,00% 59,30% 60,70%
2012/13 60,00% 61,30% 58,70%
2013/14 55,50% 58,90% 52,10%
2014/15 55,80% 59,20% 52,40%
2015/16 59,30% 63,00% 55,60%
Sursa: www.gov.uk ,