ROMGLEZA – O TEMĂ CONTROVERSATĂ Limba, o structură abstractă și com plexă, evoluează gradual, fiind influențată de o multitudine de factori…. [616490]

MIHAELA MUREȘAN

ROMGLEZA – O TEMĂ CONTROVERSATĂ

Limba, o structură abstractă și com plexă, evoluează gradual, fiind influențată de
o multitudine de factori. Transformările neîncetate pe care le suferă limba română
(fenomenul de dinamică a limbii) întrețin curiozitatea lingviștilor și conduc la de –
mersul acestora de a o analiza lexical, gr amatical și fonetic. Făcând o specială refe –
rire la anglicismele din limba română, Constantin Manea afirma că
„[…] interesul pe care româna îl stârnește ca obiect de cercetare lingvistică provine,
nu în ultimul rând, din bogăția, suplețea și eterogenita tea vocabularului său, adeseori re –
marcată și subliniată. Referitor la deschiderea limbii române către îmbogățirea lexi cală
și, în general, la capacitatea ei de absorbție a elementelor străine, s -a spus că e o «lim bă
ospitalieră» și s -a făcut chiar afirm ația că ar fi o «limbă omnivoră». Așadar, fără a fi
foarte importantă ca mijloc de comunicare, limba română prezintă un interes știin țific
deosebit prin structura sa, dar mai ales pentru eterogenitatea și bogăția vocabu larului
său” (Manea 2004, p. 7).
Influența engleză asupra limbii române are o vechime de peste un secol și jumă –
tate, timp în care s -a exercitat, la început, mai puțin direct și mai mult prin in terme-
diul altor limbi – în special franceza. Pentru secolul trecut, chiar dacă nu cercetăm
presa și alte documente de epocă, avem mărturia operelor literare ale lui C. Negruzzi ,
ale lui Ion Ghica și, ceva mai târziu, ale lui I. L. Caragiale, cu re numitele sale High
life și Five o’clock . Influența engleză s -a dezvoltat mult după al doi lea războ i
mondial, oricâte frâne i s -au pus în regimul totalitar (Avram 1997, p. 7–8).
Apariția anglicismelor în limba română a fost determinată de necesitatea de a
desemna realitățile extralingvistice noi. Spre exemplu, termeni precum software ,
hardware , mouse , chat, e-mail, computer au pătruns în sfera lingvistică românească
datorită faptului că, în domeniul informaticii, nu s -a realizat traducerea lor. Dome –
nii precum sportul și economia au impus, de asemenea, folosirea unor termeni pre –
luați din limba engleză și adaptați: fotbal , baschet , schi, fitness , tenis , marketing ,
supermarket , management etc. Se poate vorbi despre conturarea unui fond de cu –
noștințe comun, care cuprinde toate cuvintele preluate din limba engleză și care de –
semnează realități lingvistice din diverse domenii de activitate.
Fiecare epocă a avut neologismele sale, de la slavonisme, grecisme, turcisme (în
perioada fanariotă), până la influențe ungurești (în perioada stăpânirii austro -unga-
re, în special) și franțuzisme (în perioada interbelic ă). Vorbim însă, de aproape trei
decenii, despre un fenomen internațional de afirmare a anglicismelor și a america –
nismelor, care a cuprins evident și țara noastră, tabloidele, presa sportivă, econo mi-
că, politică, culturală grăbindu -se să preia elementel e lexicale respective, pentru a
fi generat ulterior un „trend” intens dezbătut, ce va duce la clasificări de specia li-
tate, în funcție de scopul utilizării, cantitatea informației pe care o aduc, forma lor,
și la adaptări fonetice și grafice (Mureșan 2008 , p. 45–46). Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Romgleza – o temă controversată

459
În lingvistică, ideea de globalizare a apărut ca o urmare directă a situației din
economie, deci ea ilustrează o anumită fațetă a relației dintre dinamica societății și
necesitățile comunicării. În consecință, după părerea noastră, conceptul d e globa li-
zare lingvistică trebuie înțeles ca o acceptare deliberată a unui mijloc de comuni ca-
re comun/unic în relațiile economice internaționale . Acest mijloc de comunicare
necesar în procesul de mondializare al economiei contemporane are o serie de ca –
racteristici impuse de tipul special de comunicare în care este utilizat (Pană
Dindelegan 2003, p. 323–324).
Anglicizarea se prezintă ca o tendință a limbilor actuale de a lăsa să pătrundă,
mai ales în domeniul vocabularului, influența engleză, aceasta ma nifestându -se,
deci, ca element de superstrat. Fenomenul este cu atât mai interesant, cu cât are loc
între limbi neînrudite genealogic; prin faptul că acesta cuprinde astăzi un număr tot
mai mare de limbi, el are tendința de internaționalizare, relevând o nouă dimen –
siune a contactului între limbi (Pană Dindelegan 2003, p. 333).
Presa reprezintă nu numai „a patra putere într -un stat”, ci este și unul dintre
principalele mijloace de educație. Mass -media completeaz ă informațiile primite în
școală și le întreg ește multitudinea și diversitatea, oferindu -le publicului larg.
Toate mijloacele de comunicare în masă (presă scrisă, on -line, radio, TV) au o
foarte mare influență asupra publicului, de fapt asupra întregii societăți. Astfel,
mass -media stabilește ordinea difuzării tuturor subiectelor importante ce se petrec
în cadrul unei zile și decide la ce se va gândi o întreagă societate. Firește, nu toate
evenimentele au același grad de însemnătate pentru toți oamenii, însă cert e că
mass -media influențează ordinea d e idei la care se va gândi o lume întreagă.
Se știe că, înainte de revoluția din 1989, mai ales în timpul regimului comunist
condus de Nicolae Ceaușescu (dar și pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu -Dej), se
folosea intens limba de lemn, pe care Nicolae Manoles cu o definea ca fiind
„[…] un mod de exprimare codificat, sibilinic și, la rigoare, osificat, a cărui particu –
laritate este minima transparență. În limba de lemn nu se vorbește deschis, liber, ci pe
ocolite și învăluitor” ( apud Rad 1999, p. 86).
Așadar, „făurirea limbii de lemn s -a constituit mai ales în regimurile totalitare”
(ibidem ).
După 1990, lexicul românesc s -a confruntat cu o „avalanșă de anglicisme care
au invadat limba și care continuă să crească într -un ritm accelerat” ( cf. Dimitrescu
1997 ). Presa, un important factor în modernizarea limbii, oglindește din plin acest
fenomen. Revistele adresate tinerilor sunt saturate de articole presărate cu an –
glicisme, iar adolescenții, din dorința de a epata, împrumută acest limbaj. Această
invazie a angli cismelor poate fi observată nu numai în limbajul curent al tinerilor ,
ci și în articolele care vizează informatica sau afacerile . De asemenea, întâlnim
acest fenomen în domeniul muzical (unde 65% din termenii selectați nu sunt ates –
tați în lucrările lexico grafice recent publicate: boyband , chart , cover , girl-power ,
homestudio , new-wave , songwriter ), în domeniul sportiv , în cel tehnic și economic , Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Mihaela Mureșan

460
dar mai ales în cel al vieții mondene , unde rubricile de Fashion , Beauty , Life &
Home (prezente în reviste) pot fi întâlnite la tot pasul.
Subiectul invaziei de anglicisme din limba română este unul controversat în rân –
dul lingviștilor, atât pentru că este de actualitate (împrumuturile englezești fiind în
număr tot mai mare), cât și pentru că reprezintă un aspect al culturii noastre.
Conform DEX, anglicismul este o
„[…] expresie specifică a limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără
necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta”.
Conform unui înțeles larg acceptat, Adriana Stoichițoiu -Ichim (2008) defi nește
anglicismele ca fiind
„[…] împrumuturi din engleza britanică și americană aflate în curs de adaptare la
sistemul limbii române”.
Această particularitate le deosebește atât de împrumuturile complet asimilate, cât și
de cele care și -au păstrat integral ca racterul străin – așa-numitele xenisme sau străi-
nisme (Stoichițoiu -Ichim 2006, p. 29).
În bibliografia cu referire la anglicisme , acestea sunt numite și englezisme . De
asemenea, se încearcă a se face o distincție între anglicisme ș i americanisme sau,
din contră, a se da o definiție care să le cuprindă pe amândouă. Astfel, o primă de –
finiție dată de Mioara Avram este:
„[…] anglicism sau englezism : o unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și formant ,
expresie frazeologică, sens sau construcție gramati cală) și chiar tip de pronunțare sau/și
de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială
a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică. Deși termenul
pare să aibă o conotație negativă (ca specie de străinism sau xenism , cum se mai spune;
termenul barbarism , folosit de unii, mi se pare inacceptabil), nu -l restrâng nicidecum la
împrumuturile neadaptate sau/și inutile (ca în DEX), dar nici nu -l extind la termeni c a
biomedicină și ecosistem , etnolingvistică și sociolingvistică sau extragalactic , cum fac
unele lucrări” (Avram 1997, p. 11).
În concluzie, conotația conceptului de anglicism merge dincolo de explicația din
DEX, făcându -se referire la o noțiune care îngl obează atât împrumuturile neadap –
tate, cât și pe cele adaptate, atât englezismele cât și americanismele, cu precizarea
că acest termen are conotație negativă.
Definiția Adrianei Stoichițoiu -Ichim se diferențiază de cea a Mioarei Avram ,
deoa rece, conform unei înțelegeri largi, anglicismele reprezintă cuvinte preluate
din limba engleză britanică și americană, aflate în curs de „românizare”, deci de
adaptare la sistemul limbii române și tocmai această particularitate le deosebește de
împrumu turile complet a similate (realizate deja) și de cele care și -au păstrat in te-
gral carac terul străin (Stoichițoiu -Ichim 2006, p. 29). În timp ce, în prima definiție ,
atât cuvintele de etimologie engleză adaptate, cât și cele neadaptate sunt cuprinse
în accepțiunea terme nului, în cea de -a doua se trasează clar diferența dintre împru –
muturile asimilate și cele care și -au păstrat caracterul străin. Numitorul comun al Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Romgleza – o temă controversată

461
celor două păreri este că nu se face o distincție între americanisme și englezisme,
ambele intrând în cate goria anglicismelor.
O definiție asemănătoare a anglicismelor ne oferă și DN3:
„[…] expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine engleză, împrumutat de o
altă limbă, încă neintegrat în aceasta” ( DN3, p. 68).
Constantin Manea propune câteva defini ții corespunzătoare termenilor înrudiți
cu anglicism :
„Franțuzism – s.n., neologism de origine franceză, neintegrat în limba din care a fost
împrumutat”.
„Germanism – 1. s.n., cuvânt, expresie proprie limbii germane, cuvânt de origine
germană pătruns într -o altă limbă și neintegrat de aceasta; 2. germanitate”.
„Hispanism – s.n., cuvânt, expresie proprie limbii spaniole, pătrunsă într -o altă
limbă și neintegrat în aceasta”.
„Italienism – 1. s.n., cuvânt, expresie, element de jargon de origine italiană; 2. cu rent
lingvistic inițiat de I. Heliade Rădulescu, care urmărea apropierea, prin mij loace ar –
tificiale, a limbii române de limba italiană; 3. habitudine, caracter italian” (Manea,
p. 47).
Calificarea de anglicism este rezervată cuvintelor care păstrează asp ectul străin
în grafie, pronunțare sau flexiune: hit, top, gag, fan, sexy, card, stres , congresmen
nu sunt anglicisme; din această categorie fac parte însă cocktail (formă „reangli ci-
zată” recent a termenului asimilat coctail – cf. MDN, p. 189), bodyguard (fără va –
rianta bodigard ), weekend , windsurfing , bluejeans (dar nu blugi ), talk-show , home –
less etc. Conform DOOM2, termenii hold up și manager nu sunt considerați angli –
cisme. În schimb, management , casting , market , marketing , fitness și miss, deși nu
pun probleme de pronunție, sunt marcate ca anglicisme, ca și semicalcul de struc –
tură cyberspațiu . Realitatea lingvistică actuală nu permite, în opinia Adrianei
Stoichițoiu -Ichim, o delimitare precisă între anglicisme/americanisme (cuvinte în
curs de asimila re) și xenisme (cuvinte neadaptate, numite și barbarisme ), cuvinte
aloglote sau străinisme , ori, pur și simplu, cuvinte străine (Stoichițoiu -Ichim 2008,
p. 83). Barbarismul e „turcism”, „slavonism”, „germa nism”, „franțuzism”
(Pușcariu 1976 , p. 372).
În Aspecte ale influenței engleze în româna actuală , Adriana Stoichițoiu -Ichim
utilizează termenul romgleză , cuvânt care, dincolo de conotațiile sale peiorativ –
ironice, este recent apărut, prin calchierea binecunoscutului franglais . Acesta din
urmă a fost impu s pentru a desemna idiomul hibrid rezultat din „împestrițarea” lim –
bii franceze cu termeni, frazeologisme și construcții gramaticale anglo -americane.
Anglomania este prezentată ca o epidemie periculoasă, care a contaminat toate pa –
lierele limbii franceze ( Stoichițoiu -Ichim 2006, p. 9).
Revenind la termenul romgleză , aceeași autoare îl traduce prin îngrijorarea unor
cercuri intelectuale românești față de invazia de anglicisme și americanisme care Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Mihaela Mureșan

462
pun în pericol identitatea limbii naționale și, implicit, a cu lturii pe care aceasta o
exprimă.
Presa ultimului deceniu consemnează reacții asemănătoare ale publicului cititor,
dar și ale unor publiciști care trag un semnal de alarmă asupra „valului anglofon”
apărut imediat după 1990. Manifestare ostentativă a snobis mului lingvistic, anglo –
mania creează impresia că, „toată lumea amestecă româna cu engleza, într -un elan
nestăvilit”, iar domeniile afectate devin din ce în ce mai numeroase. În acest sens,
Adriana Stoichițoiu -Ichim declara:
„Toată țopimea face alergie la cuvintele din DEX, tocindu -le pe cele din ghidul de
conversație român -englez. Nu doar în mediul artistic se petrec asemenea deraieri căznit
shakespeariene. Termenii din mediul afacerilor (pardon, din zona business ), cei din
industria publicitară (mă refer, desigur, la aria creative , la copywriting și alte specialități
asemenea) sunt tot atâtea tribute aduse uneia și aceleiași limbi […]. Din jur, de peste tot
îți ajunge la urechi zumzet englezit. Shooting -uri de fashion , meeting -uri și happening –
uri, astfel de repere a căpătat programul nostru zilnic” („Gândul”, 8 martie 2006, p. 7).
Atitudinea oamenilor de cultură din România față de avalanșa de anglicisme în –
tâlnite în toate registrele stilistice ale limbii (limbaje specializate, limbă literară
standard, limbaj colocvial/familiar, argoul adolescenților sau așa -numita „teen –
speek”) oscilează între indignarea produsă de manifestările de anglomanie (scriito ri
și oameni din presă) și relativa toleranță exprimată de lingviști de prestigiu (Mioara
Avram, Th. Hr istea, Rodica Zafiu), preocupați preponderent de normarea uzului și
mai puțin de aspectele sociolingvistice și socioculturale ale „romglezei”. O posibilă
explicație a acestei atitudini a majorității lingviștilor este oferită de Mioara Avram
care, referindu -se la o posibilă pierdere a identității de limbă prin anglicizare, pre –
ciza:
„Influența engleză este un fenomen internațional care nu are nimic negativ în sine și
nu e mai periculoasă pentru limba română decât alte influențe din trecut și de azi (se știe
doar că marea ospitalitate a limbii noastre este dublată de o capacitate, la fel de mare, de
asimilare și de selecție în timp); în această privință se pune mai mult problema folosirii
corecte și a echilibrului, care implică rezolvarea înțeleaptă a conflic tului dintre generații
în atitudinea față de anglicisme” (Avram 1997, p. 9).
Eugeniu Coșeriu susține că, limba fiind o „știință”, ea se învață de la cei care
„vorbesc mai bine”, de la cei care știu (sau se presupune că ar ști), și nu de la cei
care nu știu . Auditorul adoptă ceea ce nu știe, ceea ce îl satisface estetic, îi convine
din punct de vedere social sau îi servește funcțional. „Adoptarea” este, în conse cin-
ță, un act de cultură, de gust și de inteligență practică. Așadar, orice schimbare
lingvistică este, la origine, o adaptare. De aceea, limba se adaptează la necesitățile
de exprimare ale vorbitorilor și continuă să funcționeze ca limbă în măsura în care
se adaptează ( Coșeriu 1997, p. 76).
În concluzie, cuvintele împrumutate din engleza britanică ș i americană au in va-
dat în ultimile decenii limba română atât la nivelul vorbirii, rostirii, cât și la cel al Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Romgleza – o temă controversată

463
scrierii. Presa scrisă a cunoscut o pătrundere masivă a acestora, care continuă să
crească într -un ritm accelerat.
Invazia de anglicisme reprezin tă o trăsătură a limbajului publicistic actual.
Esența unei limbi este a se înnoi în fiecare zi , prin î mprumuturi din alte limbi și
prin schimbări interne .

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE . SIGLE. SURSE
DICȚIONARE
DEX = Dicționarul explicativ al limbii române , Editura Academiei R.S.R., București , 1975 .
DN3 = Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme . Ediția a III -a, Editura Academiei
R.S.R., București , 1978 .
DOOM2 = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române . Ediția a II -a revăzută și
adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București , 2005 .
MDN = Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme , București, Editura Saeculum I.O., 2002.

STUDII ȘI ARTICOLE
Avram 1997 = Mioara Avram, Anglicisme în limba română , Editura Academiei Române, București ,
1997 .
Coșeriu 1997 = Eugen iu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie , Editura Enciclopedică, București ,
1997 .
Dimitrescu 1997 = Florica Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente . Ediția a doua, Editura Logos,
București , 1997 .
Manea 2004 = Consta ntin Manea, Structura etimologică a vocabularului neologic (cu specială referi –
re la anglicismele din limba română) , Editura Universității din Pitești, Pitești , 2004.
Mureșan 2008 = Mihaela Mureșan , Tendințe lingvistice în presa scrisă contemporană , în „Jurnalism
și comunicare ”, III, 2008, nr. 4.
Pană Dindelegan 2003 = Gabriela Pană Dindelegan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale , vol.
II, Editura Universității din București, București , 2003 .
Pană Dindelegan 2004 = Gabriela Pană Dindelegan, Tradiție și inovație în studiul limbii române ,
Editura Universității din București , București , 2004 .
Pușcariu 1976 = Sextil Pușcariu, Limba română , I. Privire generală , Editura Minerva, București ,
1976.
Rad 1999 = Ilie Rad, Stilistică și mass -media , Editura Excel sior, Cluj -Napoca , 1999 .
Stoichițoiu -Ichim 2006 = Adriana Stoichițoiu -Ichim, Aspecte ale influenței engleze în româna actua –
lă, Editura Universității din București, București , 2006 .
Stoichițoiu -Ichim 2008 = Adriana Stoichițoiu -Ichim, Vocabularul limbii rom âne actuale , Editura All,
București , 2008 .

ROMGLEZA, A CONTROVERSIAL SUBJECT
(Abstract )

The Anglicisms invasion represents a feature of the current press language. But for its disadvan –
tages due to the borrowings from other languages, leading to illitera te ways of expression, the ad van-
tages are big enough: the public receiver is attracted by this linguistic fashion, perceiving the press
language as being a familiar one, extremely accessible. Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut

Mihaela Mureșan

464
The essence of language is to get renewed every day. The borro wings from other languages, the
internal changes and their correct use are everything that matters in this case. We can see that the
media promotes the language the most, as it is aware of its tendencies and can influence it every day,
along with its speak ers.

Cuvinte -cheie: romgleză , anglicisme , uz corect , mass -media .
Keywords: romgleză , Anglicisms , correct use , mass -media .

Universitatea „Babeș -Bolyai”
Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării
Departamentul de Jurnalism
Cluj-Napoca, str. Traian Moșoiu, 71
mihaelamrsn@gmail.com

Provided by Diacronia.ro for IP 79.112.167.30 (2018-05-14 16:02:31 UTC)BDD-V667 © 2015 Argonaut
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)